1.FRONTALUL

Este un os median si nepereche, situat in partea anterioara a craniului. El ia parte la formarea cavitatii nazale si orbitale. Prezinta o prtiune solzoasa si oportiune orizontala formata din o prtiune nazala si o portiune orbitala.ELEMENTE DECRIPTIVE:Solzul frontalului- formeaza fruntea;- Fata exocraniana prezinta:

- tuberculii frontali;- sub tuberculi, deasupra orbitelor, sunt doua portiuni arcuate - arcuri sprancenoase

(supraciliare) - sau arcadele orbitale;- intre ele se afla pe linia mediana o suprafata osoasa numita glabela, ce prezinta sutura

metopica;- arcadele orbitale se continua lateral cu apofizele zigomatice, care se articuleaza cu osul

zigomatic;- marginile interne ale arcadei sprancenelor si glabelei se prelungesc in jos spre portiunea

nazala a frontalului. Aceasta apare ca o suprafata neregulata si dintata de pe care pleaca spina nazala;

- pe fiecare arcada orbitala exista o scobitura numita incizura supraorbitala care poate fi uneori si un orificiu;

- marginea posterioara a apofizei zigomatice se continua cu creasta laterala a frontalului.Fata endocraniana:

- prezinta pe linia mediana gaura oarba de la care pleaca in sus creasta frontalului;- de o parte si de alta a liniei mediane sunt santuri arteriale si impresiuni digitiforme;- marginea solzului este dintata si se articuleaza cu oasele parietale.

Portiunea orbitala a frontalului e formata de o scobitura incadrata de doua lame osoase;- prezinta pe linia mediana scobitura etmoidala in forma de 'U' in care patrunde osul

etmoid; - ramurile laterale ale scobiturii au niste semicelule care, pe articulat, sunt completate de

semicelulele etmoidului;- de o parte si de alta a scobiturii etmoidale sunt doua lamele osoase care iau parte la

formarea orbitelor: aceste lamele osoase au in partea laterala o depresiune numita fosa glandei lacrimale;

- marginile posterioare ale lamelor osoase se articuleza cu aripa mica a sfenoidului.Portiunea nazala a osului este situata intre cele doua portiuni orbitale si se articuleaza anterior cu cele doua oase nazale si posterior cu lama perpendicularaa etmoidului.Conformatia interna a osului la nivelul glabelei si lateral de ea osul sare doua cavitati pneumatice, simetrice numite si sinusurile frontale; cele doua sinusuri sunt despartite de un sept si se deschid la nivelul nasului in meatul mijlociu.

2.PARIETALULAre o forma patrulatera, prezentand de studiat: doua fete, patru margini si patru unghiuri.

Orientare. Se aseaza medial - fata concava, in jos - marginea scobita, inainte unghiul cel mai ascutit.

FATA EXTERNA

Este convexa; prezinta o proeminenta rotunjita, numita eminenta parietala ce poate fi palpata sub piele. Sub eminenta parietala se gasesc doua linii semicirculare: linia temporala superioara si linia temporala inferioara. Aproape de marginea superioara si de unghiul postero-superior al osului, se vede gaura parietala prin care trece vena emisara parietala.

Deasupra liniei temporale superioare, parietalul raspunde calotei aponevrozei epicraniene. Pe linia temporala superioara se insera fascia temporala care acopera muschiul temporal. Pe linia temporala inferioara si pe sufrafata situata dedesubtul acestei linii se insera muschiul temporal.

FATA INTERNAEste concava; prezinta o serie de santuri arteriale dintre care cel mai important este cel al arterei meningee mijlocii si a venelor sale insotitoare impresiuni digitiforme si eminente mamilare. De-a lungul marginii superioare se afla un semi-sant care se uneste cu cel de pe partea opusa, formand santul sinusului sagital superior. Acesta din urma este marginit de numeroase depresiuni mici, numite fosete sau foveole granulare ce adapostesc granulatiile arahnoidiene.

MARGINI1)Marginea superioara sau sagitala este groasa si dintata; se articuleaza cu cea din partea opusa, formand sutura sagitala

2)Marginea inferioara sau solzoasa este scobita; se articuleaza cu solzul temporalului, cu care formeaza sutura solzoasa.

3)Marginea anterioara sau frontala este dintata; se articuleaza cu solzul frontalului, cu care formeaza sutura coronara.

4)Marginea posterioara sau occipitala este dintata; se articuleaza cu solzul occipitalului, cu care formeaza sutura lambdoida.

UNGHIURILE

Sunt: antero-superior sau frontal; antero-inferior sau sfenoidal; postero-inferior sau mastoidian; postero-superior sau occipital

3. CORPUL SFENOIDULUI

Sfenoidul este un os median şi nepereche, parţial pneumatizat, situat pe linia mediană a bazei craniului, anterior de oasele temporale şi de porţiunea bazilară a occipitalului.

Orientare:

superior faţa netedă a aripilor mici; anterior marginea dinţată a aripilor mici.

A fost comparat cu o viespe în zbor şi prezintă un corp şi 3 perechi de prelungiri: aripile mici, aripile mari şi procesele pterigoidiene.

Corpul are formă cubică găzduind în interiorul său sinusul sfenoidal. Prezintă 6 feţe.

Pe faţa sa superioară (faţa cerebrală) se găsesc:

fosa hipofizară ce adăposteşte glanda hipofiză. Anterior de această fosă se găseşte şanţul chiasmatic ce conţine chiasma optică; tuberculul şeii situat anterior de fosa hipofizară; lama patrulateră ce mărgineşte posterior fosa hipofizară. Unghiurile superioare ale lamei patrulatere prezintă:

procesele clinoidiene posterioare pe care se inseră cortul cerebelului. Fosa hipofizară, tuberculul şeii, lama patrulateră şi procesele clinoidiene posterioare alcătuiesc împreună şeaua turcească. jugumul sfenoidal este o suprafaţă netedă, patrulateră, situată între aripile mici ale sfenoidului, ce vine în contact cu girusul drept şi tracturile olfactive.

Faţa anterioară a corpului se articulează cu lama orizontală a etmoidului şi ia parte la formarea foselor nazale. Prezintă creasta sfenoidală ce se articulează cu lama perpendiculară a etmoidului. Faţa anterioară participă la formarea peretelui superior al cavităţii nazale.

De pe feţele laterale se desprind anterosuperior aripile mici, iar posteroinferior aripile mari ale sfenoidului. Deasupra rădăcinii fiecărei aripi mari se află un şanţ în forma literei S numit şanţ carotic străbătut de o serie de elemente vasculonervoase.

De pe faţa inferioară a corpului se desprind procesele pterigoidiene.

Faţa posterioară formează clivusul împreună cu porţiunea bazilară a occipitalului, un şanţ ce adăposteşte bulbul şi puntea.

Aripile mici sunt lame triunghiulare simetrice, aşezate în plan orizontal. Prezintă 2 feţe şi 2 margini.

Faţa superioară (endocraniană) vine în raport cu lobul frontal.

Faţa inferioară (orbitală) formează peretele superior al orbitei şi alcătuieşte împreună cu aripile mari fisura orbitală superioară ce face legătura între endocraniu şi cavitatea orbitală.

Marginea anterioară, dinţată se articulează cu osul frontal.

Marginea posterioară prezintă o bază situată medial străbătută de canalul optic prin care trec nervul optic şi artera oftalmică. Capătul medial al acestei margini formează procesul clinoidian anterior (processus clinoideus anterior).

5.PROCESELE SFENOIDULUIAripile mari sunt alcătuite din 5 feţe şi 6 margini.

Faţa cerebrală, concavă, în raport cu girusurile lobului temporal este străbătută în zona medială de 3 orificii:

gaura rotundă care se deschide în fosa pterigopalatină şi prin care trec nervul maxilar şi câteva vene emisare; gaura ovală care se deschide în fosa infratemporală şi prin care trec nervul mandibular, ramura accesorie a arterei meningee mijlocii şi plexul venos al găurii ovale; gaura spinoasă care se deschide în fosa infra temporală şi prin care trec artera şi vena menigee mijlocie precum şi ramura meningee a nervului mandibular.

Faţa orbitală participă la formarea peretelui lateral al orbitei.

Faţa temporală face parte din fosa temporală dând inserţie muşchiului temporal.

Faţa infratemporală formează peretele superior al fosei infratemporale, este situată sub faţa temporală şi separată de aceasta prin creasta infratemporală.

Faţa maxilară (facies maxilaris) participă la formarea fosei pterigopalatine fiind situată sub faţa orbitală.

Marginea frontală se articulează cu osul frontal şi delimitează inferior fisura orbitală superioară.

Marginea scuamoasă (marginea solzoasă) priveşte lateral, este dinţată articulându-se cu scuama temporalului.

Marginea pietroasă priveşte posterior şi formează limita anterioară a găurii rupte. Între marginea scuamoasă şi pietroasă se formează spina sfenoidului.

Marginile frontală, scuamoasă şi pietroasă sunt margini endocraniene.

Marginea zigomatică separă faţa temporală de cea orbitală.

Marginea parietală se articulează cu parietalul formând sutura sfenoparietală.

Marginea orbitală formează împreună cu maxilă fisura orbitală inferioară prin care nervul maxilar pătrunde în orbită.

Procesele pterigoidiene sunt orientate vertical şi se desprind de pe faţa inferioară a corpului şi a aripilor mari. Prezintă o lamă laterală şi una verticală, unite anterior, între care se delimitează posterior fosa pterigoidiană (dreaptă respectiv stângă). Inferior cele două lame se depărtează, formând incizura pterigoidă, o despicătură triunghiulară, în care pătrunde procesul piramidal al osului palatin.

Lama medială este mai lungă şi mai îngustă decât lama laterală.

Lama laterală este mai mare intrând prin faţa sa laterală în constituţia fosei infratemporale şi prin faţa sa medială în constituţia fosei pterigoide.6.ETMOIDULEtmoidul este un os median şi nepereche, pneumatic, situat în scobitura etmoidală a frontalului. Contribuie la formarea porţiunii anteromediane a bazei craniului, a cavităţilor nazale precum şi a orbitelor.

Orientare:

în sus lama verticală mică a osului; înainte marginea groasă şi scurtă a acestei lame.

Are o formă de balanţă şi prezintă: o lamă verticală (perpendiculară), o lamă orizontală (lama ciuruită), precum şi două mase laterale.

Lama verticală este mediană şi foarte subţire şi este formată:

dintr-o porţiune situată deasupra lamei orizontale numită crista galli (de formă triunghiulară pe care se inseră coasa creierului) şi dintr-o porţiune situată dedesubtul ei care ia parte la formarea septului nazal numită lama perpendiculară. Lama perpendiculară prezintă:

două feţe laterale cu şanţuri şi canale străbătute de filete ale nervilor olfactivi; o margine superioară ce aderă la lama cribroasă; o margine anterioară în raport cu spina nazală a frontalului şi cu oasele nazale; o margine anteroinferioară în raport cu porţiunea cartilaginoasă a septului nazal; o margine posterioară ce se articulează cu creasta sfenoidală; o margine posteroinferioară care împreună cu vomerul formează porţiunea osoasă a septului nasal.

Lama orizontală (lama cribroasă) este dispusă orizontal în scobitura etmoidală a frontalului. Separă cutia craniană de fosele nazale. Constituie tavanul cavităţii nazale. Posterior se articulează cu corpul sfenoidului. Lama orizontală se mai numeşte şi lama ciuruită deoarece este străbătută de filetele nervului olfactiv. Prezintă:

o faţă superioară (endocraniană) împărţită de crista galli în 2 şanţuri olfactive cu traiect anteroposterior, în raport superior cu bulbii olfactivi şi girusurile drepte. Faţa superioară prezintă găurile cribroase (foramina cribrosa) în număr de 20-30 străbătute de filetele nervilor olfactivi.

Masele laterale sau labirintele etmoidale atârnă de marginile lamei orizontale. Au formă cubică şi conţin o serie de cavităţi pline cu aer (celule etmoidale anterioare, mijlocii şi posterioare). Fiecare labirint prezintă 6 feţe.

Faţa superioară prezintă semicelule completate de semicelulele frontalului. Faţa inferioară este alcătuită de cornetul mijlociu. Cornetul nazal mijlociu este o lamă osoasă subţire cu suprafaţă aspră, uşor răsucită. Sub el se găseşte meatul nazal mijlociu în care se deschid celulele etmoidale anterioare şi mijlocii, sinusul frontal şi sinusul maxilar. Faţa anterioară prezintă semicelule completate cu cele ale osului lacrimal şi procesului frontal al maxilei. Faţa posterioară prezintă semicelule completate de semicelule de la nivelul corpului sfenoidului şi procesului orbital al palatinului. Faţa medială formează peretele lateral al cavităţii nazale. De pe această faţă se desprind două lamele osoase paralele între ele, dispuse orizontal şi răsucite în formă de cornet de hârtie numite conca nazală superioară (cornetul nazal superior) şi conca nazală mijlocie (cornetul nazal mijlociu). Cornetele delimitează cu faţa medială a labirintului meatul nazal superior respectiv meatul nazal mijlociu. În meatul superior se deschid celulele etmoidale posterioare şi sinusurile sfenoidale. În meatul mijlociu se deschid celulele etmoidale mijlocii şi anterioare, sinusul frontal şi sinusul maxilar. Faţa laterală sau lama orbitală, lamă patrulateră netedă şi subţire participă la formarea peretelui medial al orbitei.

Conformaţie interioară. Etmoidul este format din lame de os compact. Labirintul etmoidal conţine însă celule de aer ce realizează în totalitate sinusul etmoidal. Celulele etmoidale (căptuşite de o mucoasă ce se poate inflama dând etmoidita) se grupează în anterioare (sinusurile infundibulare), mijlocii (sinusurile bulare) şi posterioare. Celulele anterioare şi mijlocii se deschid în meatul mijlociu, iar cele posterioare în meatul superior al cavităţii nazale.

7.TEMPORALULTemporalul este un os pereche, neregulat situat pe laturile craniului între occipital, parietal şi sfenoid. Prezintă 5 porţiuni: porţiunea (partea) solzoasă, porţiunea (partea) mastoidiană, porţiunea pietroasă (stânca temporalului, partea pietroasă), porţiunea (partea) timpanică şi procesul stiloidian (apofiza stiloidă).

În temporal sunt săpate o serie de canale şi cavităţi, cea mai mare parte a acestora fiind legate de organul vestibulocohlear.

Orientare:

în sus partea solzoasă; lateral faţa scuamei de pe care se desprinde un proces; înainte extremitatea liberă a acestui proces.

Porţiunea solzoasă (partea scuamoasă; partea solzoasă) prezintă o faţă laterală (temporală) o faţă medială (sau cerebrală) şi o circumferinţă.

Faţa temporală (ffaţa externă) netedă, face parte din fosa temporală şi dă inserţie muşchiului temporal. Prezintă:

procesul zigomatic care formează, împreună cu procesul temporal al osului zigomatic, arcul zigomatic (arcada) în partea inferioară a scuamei. Procesul prezintă o rădăcină anterioară ce se termină la tuberculul articular şi o rădăcină posterioară ce se prelungeşte posterior de meatul acustic extern. Procesul prezintă de asemenea 2 feţe (laterală convexă, medială concavă), 2 margini (superioară pentru inserţia fasciei temporale şi inferioară pe care se inseră fibre ale muşchiului maseter) şi 2 extremităţi (anterioară şi posterioară); fosa mandibulară, depresiune elipsoidă situată medial de rădăcinile procesului zigomatic.

Faţa medială (faţa cerebrală) prezintă şanţuri arteriale, impresiuni digitiforme şi eminenţe mamilare în raport cu vasele meningee mijlocii.

Circumferinţa prezintă:

o porţiune liberă (superioară); o porţiune aderentă (inferioară).

Prin intermediul circumferinţei, solzul temporalului se articulează anterior cu aripa mare a sfenoidului şi posterior cu parietalul.

Porţiunea pietroasă sau stânca temporalului are forma unei piramide triunghiulare cu vârful situat anteromedial şi baza posterolateral. Prezintă 3 feţe, 3 margini, o bază şi un vârf.

Faţa anterioară contribuie la formarea zonei mijlocii a endobazei prezentând:

impresiunea trigeminală = depresiunea ganglionului trigeminal, situată posterior de vârful porţiunii pietroase; eminenţa arcuată determinată de canalul semicircular anterior; tegmen tympani ce corespunde peretelui superior al cavităţii timpanice;

Faţa posterioară face parte din fosa posterioară prezentând:

în mijlocul suprafeţei, porul acustic intern continuat de meatul acustic intern. O creastă osoasă verticală şi una orizontală împart meatul în patru fosete perforate de nervul facial, intermediar Wrisberg, vestibulocohlear precum şi de arterele şi venele labirintice. Superior şi lateral de meatul acustic intern se găseşte fosa subarcuată, depresiune situată superolateral de meatul acustic intern.

Faţa inferioară se găseşte pe faţa externă a bazei craniului şi prezintă:

în mijlocul său, fosa jugulară în care se găseşte bulbul superior al venei jugulare interne. În partea laterală a feţei infe- rioare se găseşte gaura stilomastoidiană, gaură ce corespunde orificiului extern al canalului facialului situată

posterior de baza procesului stiloidian; orificiul extern al canalului carotic, situat posterior de aria patrulateră prin care trec artera carotidă internă, plexul venos carotic intern şi plexul nervos carotic intern; fossula petrosa, o depresiune situată pe creasta ce separă orificiul extern al canalului carotidian de fosa jugulară. În depresiune se găseşte ganglionul inferior al nervului glosofaringian; orificiul canaliculului cohleei, situat la vârful fossulei petrosa prin care se deschide canaliculul cohleei; canaliculele caroticotimpanice ce se deschid pe peretele lateral al orificiului extern al canalului carotic şi fac legătura cu casa timpanului.

Marginea superioară, care separă faţa anterioară de cea posterioară, este străbătută de şanţul sinusului pietros superior. Vine în raport cu cortul cerebelului şi rădăcina trigemenului.

Marginea anterioară delimitează împreună cu aripa mare a sfenoidului fisura sfenopietroasă.

Marginea posterioară prezintă:

şanţul sinusului pietros inferior; incizura jugulară, care participă la delimitarea găurii jugulare împreună cu incizura jugulară a occipitalului; procesul intrajugular care compartimentează gaura jugulară împreună cu procesul similar al occipitalului.

Baza este mascată de partea scuamoasă şi partea mastoidiană ale osului temporal.

Vârful, situat la confluenţa dintre aripa mare a sfenoidului, corpul sfenoidului şi partea bazilară a occipitalului, limitează posterolateral gaura ruptă. Este orientat anteromedial prezentând orificiul intern al canalului carotic prin care trec artera carotidă internă, plexul venos şi nervos carotic intern.

Porţiunea mastoidiană (partea mastoidiană) apare în jurul vârstei de 3 ani. Este situată posterior de meatul acustic extern şi conţine cavităţi pneumatice (celulele mastoidiene) căptuşite de mucoasă care comunică cu cavitatea timpanică prin antrul mastoidian. Prezintă 2 feţe şi o circumferinţă

Faţa externă (exocraniană), convexă prezintă:

procesul mastoidian care termină în jos faţa exocraniană. Pe proces se inseră muşchii sternocleidomastoidian, splenius şi lungul capului; incizura mastoidiană (scobitura mastoidiană) pe faţa medială a procesului mastoidian pe care se inseră muşchiul digastric; şanţul arterei occipitale, situat medial de incizură străbătut de artera omonimă;

Faţa internă (endocraniană) prezintă:

şanţul sinusului sigmoidian, în raport cu sinusul venos sigmoidian;

gaura mastoidiană ce se deschide la nivelul sinusului sigmoidian sau posterior de acesta.

Circumferinţa, groasă şi dinţată, se articulează anterior cu parietalul şi posterior cu occipitalul.

Porţiunea timpanică (partea timpanică) formează cea mai mare parte din meatul acustic extern. Este situată inferior de porţiunea scuamoasă şi anterior de porţiunea mastoidiană. Prezintă 2 feţe şi 3 margini.

Faţa posterioară formează pereţii posterior, anterior, inferior şi o parte a peretelui posterior al meatului acustic extern. Medial prezintă şanţul timpanic pentru inserţia membranei timpanice.

Faţa anterioară, patrulateră şi concavă, formează peretele posterior al fosei mandibulare.

Marginea superioară formează medial creasta posterioară a fisurii pietrotimpanice.

Marginea laterală formează cea mai mare parte a meatului acustic extern.

Marginea inferioară formează o teacă osoasă numită vagina procesului stiloidian care înconjură baza procesului stiloidian.

Procesulstiloidian se găseşte la nivelul feţei inferioare a stâncii lângă gaura stilomastoidiană. Baza sa vine în raport cu nervul facial, iar vârful cu artera carotidă externă. Lateral este acoperit de glanda parotidă. Partea sa proximală este înconjurată de vagina procesului stiloidian în timp ce partea sa distală dă inserţie muşchilor stiloglos, stilofaringian şi stilohiodian precum şi ligamentelor stilohioidian şi stilomandibular.

8. MAXILAMaxila

Este un os pereche şi neregulat situat în centrul feţei. Celelalte oase ale feţei sunt grupate în jurul maxilarelor cu care se articulează.Orientare:

înapoi marginea cea mai voluminoasă; în jos marginea prevăzută cu dinţi; medial faţa prevăzută cu un orificiu mare.

Are un corp de forma unei piramide triunghiulare şi 4 procese: palatin, frontal, zigomatic (prin care se articulează cu oasele cu acelaşi nume) şi procesul alveolar, care prezintă alveolele destinate rădăcinilor dentare de pe arcada superioară.

În interiorul corpului său se găseşte sinusul maxilar, ce comunică cu meatul mijlociu al nasului.

Corpul maxilei are forma unei piramide triunghiulare ce prezintă o bază îndreptată medial spre cavitatea nazală (fapt pentru care mai este denumită şi faţă nazală), 3 feţe, 3 margini şi un vârf.

Baza (faţa nazală) participă la formarea peretelui lateral al cavităţii nazale. Prezintă:

şanţul lacrimal, situat anterior de hiatul maxilar, transformat în canal nazolacrimal şi străbătut de ductul nazolacrimal; semicelule maxilare, la nivelul marginii superioare a hiatului maxilar, completate de semicelulele de la nivelul labirintelor etmoidale cu care formează celulele etmoidomaxilare; hiatul maxilar, orificiul de deschidere al sinusului maxilar;

Faţa anterioară (facies anterior), concavă prezintă:

gaura infraorbitală, situată în partea superioară a fosei canine străbătută de nervul infraorbital şi de artera infraorbitală; fosa canină, situată superior de alveolele premolarilor; fosa incisivă, situată deasupra alveolelor dinţilor incisivi la nivelul căreia se inseră muşchiul depresor al septului nazal; incizura nazală, situată pe marginea medială a feţei anterioare, care delimitează împreună cu cea de partea opusă şi cu oasele nazale apertura piriformă sau apertura nazală anterioară.

Faţa posterioară (faţa infratemporală) face parte din fosa infratemporală. Prezintă:

tuberozitatea maxilei, situată în partea posteroinferioară a fosei infratemporale, orificiile alveolare, situate în mijlocul feţei; canalele alveolare ce continuă orificiile alveolare fiind străbătute de arterele şi nervii alveolari posteriori superiori; un şanţ oblic, situat în partea superioară a feţei străbătut de nervul maxilar.

Faţa superioară (faţa orbitală) face parte din planşeul orbital. Prezintă:

şanţul suborbital ce se transformă în partea anterioară a acestei feţe într-un canal suborbital ce se deschide la nivelul găurii infraorbitale de pe faţa anterioară. Şanţul şi canalul sunt străbătute de nervul şi vasele infraorbitale. o mică depresiune pe care se inseră muşchiul oblic inferior al globului ocular.

Marginea anterioară este o creastă proeminentă ce participă la formarea deschiderii orbitei.

Marginea posterioară delimitează cu aripa mare a sfenoidului fisura orbitală inferioară străbătută de nervul maxilar.

Marginea inferioară este concavă şi merge către alveola primului sau celui de al 2-lea molar.

Vârful, orientat în afară, se termină prin procesul zigomatic.

Procesul palatin are o formă dreptunghiulară, fiind dispus orizontal. Prezintă 2 feţe şi 4 margini.

Faţa superioară face parte din planşeul cavităţii nazale.

Faţa inferioară face parte din palatul osos.

Marginea medială prin unirea cu cea de partea opusă formează sutura palatină mediană cu un versant nazal şi unul bucal.

Marginea laterală se continuă cu corpul maxilei.

Marginea anterioară prezintă spina nazală anterioară.

Marginea posterioară se articulează cu lama orizontală a osului palatin formând sutura palatină transversală.

Procesul frontal urcă spre oasele neurocraniului. Prezintă 2 feţe şi 4 margini.

Faţa laterală prezintă creasta lacrimală anterioară. Anterior de creastă se inseră muşchii orbicular al ochiului şi ridicător al buzei superioare şi al aripii nasului, în timp ce posterior de creastă se găseşte şanţul lacrimal care adăposteşte sacul lacrimal.

Faţa medială ia parte la formarea peretelui lateral al cavităţii nazale. Prezintă 2 creste anteroposterioare, una inferioară, creasta conchală, ce se articulează cu cornetul inferior şi una superioară, creasta etmoidală, care se articulează cu cornetul mijlociu.

Marginea anterioară se articulează cu osul nazal.

Marginea posterioară sau marginea lacrimală se articulează cu osul lacrimal.

Marginea superioară, dinţată, se articulează cu porţiunea nazală a osului frontal.

Marginea inferioară continuă corpul maxilei.

Procesul alveolar este situat în porţiunea inferioară a osului. Formează împreună cu cel de partea opusă arcul alveolar. Prezintă:

• alveolele dentare, cavităţile de recepţie ale dinţilor separate de:

septurile interalveolare şi septurile interradiculare ce separă rădăcinile dinţilor multiradiculari.

Procesul zigomatic serveşte la articularea cu osul zigomatic.Conformaţie interioară

În interiorul corpului se găseşte sinusul maxilar, o cavitate pneumatică mare căptuşită de o mucoasă ce se continuă cu cea din cavitatea nazală. Pereţii sinusului sunt subţiri, fiind formaţi de baza şi de cele 3 feţe ale corpului maxilar. Sinusul maxilar se deschide prin hiatul maxilar pe faţa nazală a corpului.

9.PALATINUL, LACRIMALUL, VOMERULPalatinul

Este un os pereche situat în porţiunea posterioară a feţei.Orientare:

în jos lama mică; înapoi marginea ei concavă; medial marginea cea mai groasă.

Are o formă caracteristică, fiind format dintr-o lamă orizontală şi una verticală unite între ele în unghi drept. Participă la formarea palatului osos, a cavităţilor nazale şi a orbitei.

Lama orizontală prezintă 2 feţe , 4 margini şi 3 procese.

Faţa superioară (faţa nazală) formează planşeul cavităţii nazale în treimea sa posterioară.

Faţa inferioară (faţa palatină) formează treimea inferioară a palatului dur.

Marginea anterioară se uneşte cu procesul palatin al maxilei.

Marginea posterioară formează împreună cu cea de partea opusă spina nazală posterioară.

Marginea medială se uneşte cu cea de partea opusă formând creasta nazală care se articulează cu vomerul şi se continuă anterior cu creasta nazală formată de procesele palatine ale maxilarelor.

Marginea laterală se uneşte cu lama perpendiculară a osului.

Lama perpendiculară se articulează cu tuberozitatea maxilei şi cu procesul pterigoidian al sfenoidului. Prezintă 2 feţe şi 4 margini.

Faţa medială (faţa nazală) ia parte la formarea peretelui lateral al cavităţii nazale.

Faţa laterală se articulează anterior cu tuberozitatea maxilei şi posterior cu procesul pterigoidian.

Marginea anterioară este în raport cu maxila.

Marginea posterioară se articulează cu lama medială a procesului pte- rigoidian.

Marginea inferioară se continuă cu marginea laterală a lamei orizontale.

Marginea superioară emite procesele etmoidal şi sfenoidal între care se delimitează incizura sfenopalatină.

Procesul orbital este situat înaintea găurii sfenopalatine. Prezintă feţe articulare şi nearticulare.

Feţele articulare, în număr de 3 sunt reprezentate de:

1. faţa anterioară sau maxilară ce se articulează cu maxila;

2. faţa posterioară sau sfenoidală ce se articulează cu conca sfenoidului;

3. faţa mediană sau etmoidală ce se articulează cu labirintul etmoidal.

Feţele nearticulare în număr de 2 sunt reprezentate de:

1. faţa superioară sau orbitală care ia parte la formarea peretelui inferior al orbitei;

2. faţa laterală sau pterigopalatină îndreptată spre fosa omonimă prevăzută cu un şanţ străbătut de nervul maxilar.

Procesul sfenoidal este acoperit de faţa inferioară a corpului sfenoidului. Prezintă 3 feţe:

- faţa superioară, ce se articulează cu conca sfenoidului şi cu rădăcina lamei pterigoide laterale,

- faţa inferomedială, ce ia parte la formarea pereţilor superior şi lateral al cavităţii nazale;

- faţa laterală, ce se articulează posterior cu lama medială a procesului pterigoid al osului sfenoid.

Procesul piramidal, situat între lama medială şi laterală ale procesului pterigoid al sfenoidului prezintă 3 feţe:

- faţa posterioară, prevăzută cu o arie ce completează partea inferioară a fosei pterigoide şi dă inserţie muşchiului pteriogoidian medial;

- faţa laterală, cu o suprafaţă anterioară pentru articularea cu tuberozitatea maxilei şi una posterioară ce corespunde porţiunii inferioare a fosei infratemporale;

- faţa inferioară, prevăzută cu găurile palatine mici (foramina palatine minora).

Lacrimalul

Este un os pereche, mic şi lat, de formă patrulateră, situat deasupra maxilei şi inferior de frontal, ce ia parte la formarea peretelui medial al orbitei şi al peretelui lateral al fosei nazale.Orientare:

lateral faţa prevăzută cu o creastă; inferior cârligul cu care se termină această creastă; anterior şanţul acestei feţe.

Prezintă 2 feţe şi 4 margini.

a) Faţa laterală (orbitală) prezintă creasta lacrimală posterioară pe care se inseră porţiunea profundă a muşchiului orbicular al ochiului. Anterior de creastă se găseşte şanţul lacrimal.

b) Faţa medială participă la formarea peretelui lateral al cavităţii nazale.

c) Marginea superioară se articulează cu osul frontal.

d) Marginea inferioară se articulează cu maxila şi cornetul inferior.

e) Marginea posterioară se articulează cu lama orbitală a osului etmoid.

f) Marginea anterioară se articulează cu procesul frontal al maxilei.

Vomerul

Este un os nepereche, lat, cu forma unui fier de plug, situat median. Ia parte la formarea septului nazal.Orientare:

1. superior marginea prevăzută cu un şanţ şi două prelungiri laterale;

2. posterior marginea subţire şi nearticulară.Prezintă 2 feţe şi 4 margini.

a) Feţele laterale (dreaptă respectiv stângă) participă la formarea peretelui medial al cavităţilor nazale.

b) Marginea posterioară priveşte spre faringe delimitând orificiile posterioare ale cavităţilor nazale.

c) Marginea inferioară se articulează cu maxila şi cu cornetul inferior.

d) Marginea anterioară se articulează cu lama perpendiculară a etmoidului în jumătatea sa superioară, în timp ce în jumătatea sa inferioară este bifidă articulându-se cu cartilajul septului nazal.

e) Marginea superioară prezintă şanţul vomerului.

10.CORNETUL NAZAL INFERIOR, OASELE NAZALE, ZIGOMATICULCornetul inferior (Concha nasalis inferior) este un os pereche care se află pe peretele lateral al foselor nazale, sub concha mijlocie a etmoidului. Are forma unei lamele trapezoidale răsucită ca un cornet de hârtie; de aici și numele de cornet sau conchă. Are 2 fețe (laterală și medială), și 2 margini (superioară și inferioară). Se articulează cu osul etmoid, lacrimal, palatin și maxila. Fața medială este convexă; proemină în cavitatea nazală și limitează meatul mijlociu.

Fața laterală este concavă; delimitează meatul inferior Marginea superioară este subțire, neregulată și se divide în trei regiuni: regiunea anterioară ce se articulează cu creasta concală a maxilarului; regiunea posterioară ce se articulează cu creasta conchală a lamei perpendiculare a palatinului; regiunea mijlocie cu trei procese (apofize) mici, dispuse dinainte înapoi:

a) procesul lacrimal (Processus lacrimalis) aflat anterior, care se ridică în sus articulânduse cu marginea inferioară a osului lacrimal; completează canalul nazolacrimal. b) procesul maxilar (Processus maxillaris) care este descendent, se aplică pe partea inferioară a hiatului maxilar și contribuie la micșorarea acestui orificiu c) procesul etmoidal (Processus ethmoidalis) situat posterior, merge în sus și se unește cu procesul uncinat al etmoidului (Processus uncinatus), divizând hiatului maxilar în două orificii.

Marginea inferioară este liberă, ușor convexă; sub ea se poate pătrunde în meatul inferior al cavității nazale.Nazalul

Este un os pereche, mic şi lat care participă la alcătuirea scheletului osos al piramidei nazale.Orientare:

1. medial marginea cea mai groasă;

2. posterior faţa concavă;

3. inferior marginea prevăzută cu o scobitură.

Prezintă 2 feţe şi 4 margini.

a) Faţa externă (faţa anterioară), concavă în sens vertical, prezintă rugozităţi pentru inserţia muşchiului nazal şi muşchiului procerus.

b) Faţa internă (faţa posterioară) prezintă şanţul etmoidal străbătut de nervul etmoidal anterior. Este concavă în sens transversal.

c) Marginea inferioară delimitează cu incizura nazală a maxilei apertura piriformă a cavităţilor nazale.

d) Marginea superioară se articulează cu porţiunea nazală a frontalului.

e) Marginea laterală se articulează cu procesul frontal al maxilei formând sutura nazomaxilară.

f) Marginea medială se articulează cu osul nasal de partea opusă, iar în sus cu spina nazală a frontalului.

Zigomaticul

Este un os lat şi pereche situat pe părţile laterale ale feţei, unde formează pomeţii.Orientare:

1. medial faţa prevăzută cu un process;

2. anterior suprafaţa semilunară a acestui proces;

3. în jos marginea cea mai rugoasă.

Prezintă 2 feţe, 4 margini şi 3 procese prin care se articulează cu oasele vecine.

a) Faţa laterală, convexă, prezintă gaura zigomaticofacială străbătută de ramura zigomaticofacială a nervului zigomatic.

b) Faţa medială (faţa temporală) participă la formarea fosei temporale. Prezintă gaura zigomaticotemporală.

c) Marginea anterosuperioară (orbitală) participă la formarea marginii suborbitale.

d) Marginea anteroinferioară (maxilară), neregulat dinţată, se articulează cu maxila.

e) Marginea posterosuperioară (temporală) prezintă o porţiune verticală şi una orizontală ce formează între ele un unghi obtuz.

f) Marginea posteroinferioară este groasă şi rugoasă dând inserţie muşchiului maseter.

g) Procesul frontal gros şi dinţat, ascendent, se articulează cu procesul zigomatic al frontalului şi cu aripa mare a sfenoidului. Prezintă tuberculul orbital.

h) Procesul temporal, orientat posterior se articulează cu procesul zigomatic al temporalului formând arcul zigomatic.

i) Procesul orbital (faţa orbitală) participă la formarea pereţilor lateral şi inferior a orbitei. Se articulează cu aripa mare a sfenoidului şi cu corpul maxilei. Prezintă gaura zigomaticoorbitală prin care trece nervul zigomatic.\

11. MANDIBULAMandibula

Singurul os mobil al craniului, este un os median şi nepereche.Orientare:

în sus şi orizontal marginea prevăzută cu alveole; înapoi concavitatea corpului.

Prezintă un corp şi 2 ramuri.

Corpul, în formă de potcoavă, este alcătuit din 2 porţiuni sudate, baza mandibulei şi porţiunea alveolară. Porţiunea alveolară prezintă alveolele dentare ce adăpostesc rădăcinile dinţilor de pe arcada inferioară. Corpul prezintă 2 feţe şi 2 margini.

Faţa anterioară (faţa externă) prezintă:

1. simfiza mentonieră (simfiza mandibulei), o linie verticală mediană unde se întâlnesc cele 2 jumătăţi din care se formează mandibula. Simfiza se termină în jos prin

2. protuberanţa mentală (protuberanţa mentonieră).

De o parte şi de cealaltă a protuberanţei pleacă câte

3. o linie oblică ce se termină pe ramura mandibulei

4. gaura mentală (gaura mentonieră), orificiul anterior al canalului mandibulei;

5. foseta incisivă, situată inferior de dinţii incisivi pe care se inseră muşchiul mental şi câteva fascicule ale muşchiului orbicular al gurii.

Faţa posterioară (faţa internă) prezintă:

1. spinele mentale (spinele mentoniere), situate pe linia mediană, în număr de patru, două superioare, pe care se inseră muşchii geniogloşi, şi două inferioare, pe care se inseră muşchii geniohioidieni. De o parte şi de cealaltă a liniei mediane pleacă

2. linia milohioidiană pe care se inseră muşchiul omonim. Deasupra liniei se găseşte

3. foseta sublinguală care adăposteşte glanda sublinguală;

4. foseta submandibulară, situată inferior de linia milohioidiană în raport cu glanda submandibulară şi nodurile limfatice submandibulare.

Marginea inferioară, groasă şi rotunjită prezintă:

1. fosa digastrică, situată de o parte şi de cealaltă a liniei mediane pe care se inseră pântecul anterior al muşchiului digastric;

2. şanţul arterei faciale străbătut de artera facială.

Marginea superioară (procesul alveolar) formează arcul alveolar. Prezintă:

1. alveolele dentare care conţin rădăcinile dinţilor;

2. septurile interalveolare care separă alveolele dentare;

3. septurile interradiculare care separă rădăcinile dinţilor multiradiculari;

4. juga alveolaria, relieful alveolelor dentare pe faţa externă a arcului alveolar.

Ramurile sunt 2 lame patrulatere îndreptate oblic în sus şi înapoi, formând cu corpul un unghi de 120 de grade la adult. Prezintă 2 feţe şi 4 margini.

Faţa laterală prezintă tuberozitatea maseterică precum şi o serie de creste pe care se inseră muşchiul maseter.

Faţa medială prezintă:

1. gaura mandibulei (foramen mandibulae) prin care trec nervul, artera şi venele alveolare inferioare. Înaintea găurii se găseşte:

2. lingula mandibulei (spina lui Spix), o proeminenţă triunghiulară, reper important pentru anestezierea nervului alveolar inferior;

3. şanţul milohioidian ce pleacă de la gaura mandibulei în jos şi înainte, străbătut de nervul milohioidian şi ra- mura milohioidiană a arterei maxilare;

4. tuberozitatea pterigoidiană, situată în apropierea unghiului mandibulei, pe care se inseră muşchiul pterigoidian medial.

Marginea anterioară, tăioasă, se continuă cu linia oblică de pe corpul mandibulei. Prezintă:

1. creasta temporală, situată între procesul coronoid şi alveola ultimului molar, pe care se inseră muşchiul buccinator;

2. un şanţ vertical, situat între marginea anterioară şi creasta temporală pe care se inseră tendonul muşchiului temporal;

3. trigonul retromolar, porţiunea inferioară a şanţului vertical, pe care se inseră un fascicul profund al muşchiului temporal.

Marginea posterioară este sinuoasă, groasă şi netedă. Vine în raport cu glanda parotidă.

Marginea inferioară se continuă cu marginea inferioară a corpului mandibulei cu care formează unghiul mandibulei (gonion) cu valori cuprinse între 110° -125º la adult.

Marginea superioară prezintă:

1. procesul coronoi, lamă osoasă triunghiulară, cu o bază ce se confundă cu ramura mandibulei, un vârf orientat în sus, o faţă laterală plană şi netedă şi o faţă medială ce prezintă creasta temporală pe care se inseră muşchiul temporal;

2. procesul condilar ce se desprinde din partea posterioară a ramurei mandibulei format din:

a) colul mandibulei ce prezintă anteromedial foseta pterigoidă pe care se inseră muşchiul pterigoidian lateral;

b) capul mandibulei, o proeminenţă elipsoidă cu care se continuă colul, cu axul mare orientat medial şi posterior, care serveşte pentru articularea cu temporalul. Capul prezintă un versant anterior şi unul posterior;

3. incizura mandibulară, situată între cele două procese mai sus descrise străbătută de nervul maseterin.Conformaţie interioară

Fiecare jumătate a mandibulei este străbătută de canalul mandibulei, străbătut la rândul său de artera, venele şi nervul alveolar inferior. Canalul începe la nivelul găurii mandibulei, străbate ramura mandibulei şi ajuns la nivelul corpului (unde este situat inferior de alveolele dentare), comunică cu alveolele dentare prin mici canalicule străbătute de nervi şi vase destinate rădăcinilor dinţilor. Se termină inferior între rădăcinile primului şi celui de al doilea molar, divizându-se într-un canal mental (care se deschide pe faţa externă a corpului mandibulei la nivelul găurii mentale) şi într-un canal incisiv care se termină la nivelul dinţilor incisivi.

12.EXOBOLTABOLTA CRANIULUI (CALVARIA) este alcătuită din:

solzul frontalului; oasele parietale; aripile mari ale sfenoidului (faţa temporală); solzul temporalului drept şi stâng; suturile dintre ele.

BAZA CRANIULUI (EXOBAZA)

Două linii teoretice, una anterioară ce uneşte tuberculii articulari ai temporalelor, şi una posterioară ce uneşte vârful mastoidelor o împarte în 3 zone:

a) zona anterioară, care este acoperită de viscerocraniu

b) zona mijlocie (jugulară), situată între cele două linii convenţionale, alcătuită la rândul ei din:

pe linia mediană: porţiunea bazilară a occipitalului; pe părţile laterale: orificiul acustic extern; procesul stiloidian; aripa mare a sfenoidului; faţa inferioară a stâncii.

c) zona posterioară formată din:

pe linia mediană: gaura occipitală; pe părţile laterale: condilii occipitalului.

13. ENDOBOLTABOLTA CRANIULUI (CALVARIA) este alcătuită din: solzul frontalului; oasele parietale; solzul occipitalului.

BAZA CRANIULUI (ENDOBAZA)

Este constituită prin asamblarea unor părţi ale oaselor: frontal, etmoid, sfenoid, occipital şi temporale. Formează planşeul cavităţii craniene şi susţine encefalul. Reprezintă un teritoriu de pasaj între cutia craniană şi teritoriile subiacente. Este împărţită în 3 etaje (fose): anterior, mijlociu şi posterior. Limita între etajul anterior şi mijlociu este dată de marginile posterioare ale aripilor mici ale sfenoidului, iar cea între etajul mijlociu şi posterior de marginile superioare ale stâncilor temporale şi lama patrulateră a sfenoidului.

a) Fosa craniană anterioară este alcătuită din: lama ciuruită a etmoidului; segmentul orbital al frontalului; aripile mici ale sfenoidului; o porţiune din faţa superioară a corpului sfenoidului.

b) Fosa craniană mijlocie este alcătuită din: corpul sfenoidului; aripile mari ale sfenoidului; feţele anterioare ale stâncilor; solzul temporalului drept şi stâng.

c) Fosa craniană posterioară este alcătuită din: faţa posterioară a stâncilor temporalelor; faţa posterioară a lamei patrulatere; scuama occipitală.

14. ETAJUL ANTERIOR AL ENDOBAZEI

Baza craniului (endobaza) este alcatuita din sase oase, dintre care unele, prin forma lor si legaturile pe care le au, iau parte si la formarea segmentului facial:

- posterior se afla osul occipital, care ia parte la formarea bazei, prin portiunea sa inferioara;

- anterior se afla osul sfenoid;

- transversal se afla osul frontal ce inchide portiunea interioara a bazei.

Spatiul ramas liber intre osul frontal si osul sfenoid este completat de lama ciuruita a osului etmoid.

Partile laterale ale bazei craniului sunt inchise de o parte si de alta de stanca osului temporal.

Baza craniului este strabatuta de o serie de gauri mari si mici, precum si de fisuri, (crapaturi). Aceste gauri sunt locul de trecere pentru cele 12 perechi de nervi cranieni, pentru bulbul rahidian care continua cu maduva spinarii, precum si pentru arterele si venele craniului si encefalului.

Endobaza este impartita in trei etaje:anterior,mijlociu si posterior.

Etajul anterior(fosa craniana anterioara) este marginit inainte de planul conventional ce separa calvaria de baza craniului,iar inapoi de santul prechiasmatic si de marginile posterioare ale aripilor mici sfenoidale.Acest etaj este constituit din din portiunile orbitare ale frontalului,de lama ciuruita a etmoidului,de corpul si aripile mici ale sfenoidului.

In etajul anterior se gasesc pe linia mediana gaura oarba si crista galli;de o parte si de alta a liniei mediane lama ciuruita a etmoidului,prin care trec filetele nervului olfactiv;gaurile etmoidale anterioare si posterioare,care fac sa comunice neurocraniul cu orbitele, suturile sfenofrontale, fetele cerebrale ale portiunii orbitale a frontalului si fetele superioare ale aripilor mici ale sfenoidului cu canalele optice , prin care trec nervul optic si artera oftalmica.

15. ETAJUL MIJLOCIU AL ENDOBAZEIEtajul mijlociu (fosa craniana mijlocie) este limitat inainte prin santul prechiasmatic si de marginile posterioare ale aripilor mici sfenoidale, iar inapoi de lama patrulatera a sfenoidului si de marginile superioare ale stancilor temporalului.El este constituit in partea mediana de saua turceasca ,iar pe laturi de aripile mari ale sfenoidului, solzul temporalului si fata anterioara a stancii temporalului.

In acest etaj se gasesc: pe linia mediana :santul prechiasmatic ,fosa hipofizara pentru glanda hipofiza, lama patrulatera a sfenoidului sau spatarul seii; pe laturi: santurile carotidiene, fisurile orbitare superioare,prin care trec vena oftalmica,nervii oculomotor, trohlear si abducens;gaurile rotunde ,prin care trece nervul maxilar; gaurile ovale pentru nervul mandibular; gaurile spinoase pentru artera meningee mijlocie; gaurile rupte care formeaza intre corpul si aripile mari ale sfenoidului ,pe de o parte, si varfurile celor doua stanci ale temporalului, pe de alta parte ;prin ele trece nervul canalului pterigoidian; se mai gaseste hiatul canalului facialului ;orificiile interne ale canalelor carotidiene ; suturile sfenoscuamoase si fisurile sfenopietroase.

16.ETAJUL POSTERIOR AL ENDOBAZEIEtajul posterior (fosa craniana posterioara) este limitat inainte de granita ce face separatia cu etajul mijlociu, iar posterior de planul de separatie cu bolta craniului. Etajul este format de fata posterioara a stancii temporalului si de occipital.

In acest etaj se descriu : pe linia mediana : clivusul; gaura occipitala mare, care serveste la trecerea bulbului , a nervilor accesori, arterelor si venelor vertebrale; de asemenea, meningele spinale se continua aici cu meningele cerebrale; creasta cerebrala interna si protuberanta

occipitala interna; iar pe laturi se gasesc: santurile sinusurilor pietroase superioare; elementele de pe fata posterioara a stancii temporalului; santurile sinusurilor pietroase inferioare; gaurile jugulare cuprinse intre occipital si stancile temporalului.Procesul intrajugular de pe occipital imparte gaura jugulara in doua parti: prin partea anterioara trece nervul glosofaringian, iar prin partea posterioara trec nervul accesor, nervul vag si vena jugulara interna; canalele hipoglosului; santurile sinusurilor sigmoidiene; fisurile pietrooccipitale.

17. ETAJUL ANTERIOR AL EXOBAZEIExobaza este o regiune foarte complexa, divizata conventional in trei zone: anterioara, mijlocie si posterioara.Aceasta separare se face cu ajutorul a doua linii teoretice transversale, din care prima uneste tuberculii articulari ai temporalelor, iar a doua, varful celor doua procese mastoidiene.

Zona anterioara (faciala) este mascata de viscerocraniul ce se prinde de ea.Viscerocraniul este divizat în masivul facial suspendat de baza craniului (format prin suturarea în bloc a maxilelor cu oasele perimaxilare) şi mandibulă, segmentul mobil cu o constituţie solidă şi adaptată pentru executarea mişcărilor tridimensionale.

Este alcătuit din 14 oase la care se adaugă şi osul hioid (deşi este situat în partea anterosuperioară a gâtului este studiat împreună cu viscerocraniul, ţinând cont de originea sa embriologică comună).

Dintre acestea 12 sunt perechi: maxilarul; zigomaticul; nazalul; lacrimalul; palatinul; cornetul inferior.

Oasele nepereche sunt: vomerul; mandibula; hioidul.

18. ETAJUL MIJLOCIU AL EXOBAZEIZona mijlocie (jugulara) este cuprinsa inte cele doua linii teoretice amintite.Ea este constituita: pe linia mediana: de portiunea bazilara a occipitalului, care formeaza bolta faringelui; pe ea se gaseste tuberculul faringian si mica foseta ce contine bursa faringiana; iar pe laturi: de doua patrulatere – unde si-au dat intalnire aproape toate orificiile ce fac sa comunice diferitele regiuni ale gatului cu cavitatea neurocraniului.Aria acestor patrulatere este marginita la unghiuri de tuberculul articular al temporalului, varful procesului mastoidian, procesul pterigoidian si condilul occipital.In patrulater se gasesc: orificiul extern, fosa mandibulara, gaura spinoasa,gaura ovala, gaura rupta, gaura jugulara cu fosa jugulara, elementele de pe fata inferioara a stancii temporalului, canalul hipoglosului.

19. ETAJUL POSTERIOR AL EXOBAZEIZona posterioara (occipitala).Pe linia mediana se gasesc: gaura occipitala mare, creasta occipitala externa, protuberanta occipitala externa.

Pe partile laterale se gasasc: condilii occipitali, liniile nucale si mastoida cu elementele de pe ea.