s
Coordonatori:
FRANZ-OLIVIER GIESBERT qi CLAUDE QUETEL
0 zlcu...LUD0UICalXlll-lea . llAP0[EO]l I - lllC0[AEal ll-lea
C}IURCHILL . STALIN . HIIIER . MAO
de GAULIE . l.F. KEill{EDY . HRU$C|0U
MIITERRAilD . EIISABETAa ll-a
Trad ucere: Gina Belabed
NNICUTESCU
Descrierea CIP este disponibilila Biblioteca Nalionall a Rominiei
@ Le Point/Perrin, un ddpartement dEdi8, 2016
All rights are reseroed by the Authors throughout the world.
Titlu original: Une jounie avec.,. Louis XIV - Napo6on F - Nicolas ll - Churchill - Staline - Hitler
- Mao - de Gaulle - J. F. Kennedy - Khrouchtchev - Mittenand - Elinbeth IIsous la direction de Frmz-Olivier Giesbert et Claude Qu6tel
o Editura NICULESCU, 2016Bd. Regiei 6D,060204 - Bucue$ti, RomaniaTelefon: 02 I 312 97 82; Fax: 021 312 97 83
E-mail: [email protected] w.niculescu.ro
Comenzi online: ww.niculescu.roComenzi e-mail [email protected] telefonice: 0724 505 385, 021 312 97 82
Redactor: Arca Natalia FloreaTehnoredactor: Lucim CurtemuCoperta: Cumen Lucaci
Tipirit la Tipograia REAL
ISBN 978-606-38-0062-7
Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acesbi ceni nu poale fi reprodus5 sau transmis5 sub nicio fomS 9iprin niciun mijloc, electrcnic sau mecanic, inclusiv prin foto@piere, inr€istEre sau prin orice sistem de stomre
$i accesare a datelor, f5ri permisiunea Editurii NICULESCU.Orice nerespectare a acestor prevederi conduce in mod automat la r6spunderea penalS fate de legilenationale $i iiternationale privind proprietatea intelectuaE.
Edlhrra NICUI-ESCU este partener $i distribuitor oficial OXFORD UNMRSITY PRESS ln Romania.Effll: [email protected]; lnbmeE tvw$r.oDft ld-nhule8qi.Io
CU PRINS
PREFATA
REGELE SOARE LA VERSAI LLES
de Jean-Christian Petitfi ls
ztLELE 5t NOPTTLE PRrM-CONSULULUI
de Thierry Lentz . .
NICOLAE AL II.LEA LA PALATUL ALEXANDRU
de Francine-Dominique Liechtenhan 49
EXTRAVAGANTUL DOMN CHURCHILL
de Franqois Kersaudy. 69
STALIN LA KREMLIN, STAPAN UL VREMURI LOR
de Franqois-Xavier N6rard. 85
O ZICU HITLER LA BERGHOF
deClaudeQu6tel.... ...... 105
TIGRUL PE MALUL APEI (MAO)
de R6mi Kauffer .. . . 129
vtATA CAZONA A LUTCHARLES DE GAULLE LA ELYSEE
deFrangoisMalye. ........ 149
9
3t
JFK LA CASA ALBA
de Antoine deTarl6
vrLA LUTHRUSCTOV
de Andre'i Kozovol . . .
o DUMTNTCA OAT5NUTA DrN VIATA LUr
FRANCOIS MTTTERRAND
de Sa'rd Mahrane
,,A DAY INTHE LIFE OF ELIZABETH II"
de Jean des Cars.
'17'l
't87
207
NOTEBIOGRAFICEALEAUTORILOR. ....239
PREFATA)
Istoria se aflA pretutindeni gi are toate drepturile si fie aga.
Scotocind prin mansarde, subsoluri sau arhive, ea se strecoarl
prin apartamentele private ale prinlilor sau ale pregedinfilor,
spionindu-le acliunile gi gesturile.
Istoria este la ea acasi chiar gi in lucrurile cele mai mirunte
sau insignifiante, care, contrar legendei, nu sunt de fapt nicio-
dati lipsite de insemnltate. A.ga cum spunea Maurice Maeterlinch
,,existi un tragic cotidian care este mult mai real, mult mai
profund gi mai potrivit cu adevirata noastri fiinfl decit tra-
gicul marilor aventuri."
Cu cit cunoagtem tohrl sau aproape totul despre momentele
importante din viala unor personaje istorice, despre faptele,
discursurile sau moartea lor, cu atit ne simfim mai frustra{i
atunci cind este vorba despre viala lor de zi cu zi pe care me-
morialiqti precum ducele de Saint-Simon, excepfii care con-
firmi regula, au gtiut atdt de bine si o povesteascl.
Am fost oarecum saturafi cu diverse informafii despre
Napoleon la Austerlitz sau la Waterloo, despre Napoleon
al IIIlea la Sedan, despre de Gaulle la 18 iunie, despre Hitler
pe cind se sinucidea in bunclr sau despre f.F. Kennedy inziaa
in care a fost asasinat. Dar care era viafa lor inainte sau dupi ce
marele Suflu al Istoriei a trecut peste ei?
Care era programul lor? Ce obiceiuri aveau? Ce tabieturi?Munceau mult qi dideau frAu liber imaginafiei lor? Ce relafiiaveau cu familia gi cu cei apropiali? Erau singuratici sau
inconjurafi de mulli oameni? Ce fel de persoane primeau invizltb? Aveau vreo pasiune? Un ciine? O pisicd? Erau gurmanzi?Veseli? Bolnavi sau sinitogi? Le plicea si bea?
Sub influenfa lui Saint-Simon, plecind de la surse uneorifoarte fragmentare, istoricii gi jurnaliqtii s-au striduit sireinvie, in aceasti carte inovatoare, zile tipice din via[a a
douisprezece nume mari ale istoriei, de la regele Ludovic al
XIV-lea la regina Elisabeta a II-a a Marii Britanli. Zile care virezervi multe surprize.
Franz-Olivier Giesbertgi Claude Qu6tel
REGELE SOARE LA VERSAILLES
de Jean-Christian PETITFILS
,Cu un almanah gi un ceas in mAn[,la o distan[i de trei sute
de leghe de el, mirturisea Ducele de Saint-Simon, puteam
spune cu exactitate ce fbcea." Via{a de zi cu zi a lui Ludovic al
XIV-lea este, intr-adev6r, ordonat[ de un mecanism al Cur]iiuluitor, cu rofile bine unse, care s-a imbogifit gi s-a perfec]ionat
de-a lungul anilor. Vreme de decenii intregi, Curtea s-a
perindat de la un castel regal la altul, fiind urmat[ de un intreg
convoi de mobilier gi de comodit[1i: la Luvru, Tuileries,
Vincennes, Saint-Germain, Saint-Cloud qi Fontainebleau, la
Compidgne sau Chambord in sezonul de vdnitoare. in cele dinurmi, in mai 1682, guvernul qi Curtea se stabilesc definitiv la
Versailles. Atunci eticheta ajunge la forma sa desivArgiti.
l.udovic, un om cu multe tabieturi qi foarte riguros, este ca un
robot, un ,,rege-magini' care, aga cum afirmi |ean-MarieApostolidds, se comporti in acelagi timp ca,,rege-maginist", un
regizor al propriei glorii. Pentru a-l inlelege, este de ajuns sicvocim o zi tipici din ultima parte a domniei lui, anul 1700, de
exemplu.
o zt cu... REGELE SOARE LA VERSAILLES
Rdsdritul Soarelui
Ziaaincepecu ceremonia de trezire (la cirdmonie du lever),
in camera aflati in colgrl din dreapta al Cu4ii de Marmurl,
inainte de a fi transferatl tn luna august a anului urmitor inmijlocul castelului, spre r[sirit. Cu un clinchet ugor, aproaPe
imperceptibil, pendula de aur de pe qemineu bate jumltatea de
ori trecuti. ,,Sire, este timpul!". La ora 7:30 primivara gi vara,
cu o ori mai tirziu toamna gi iarna, primul valet de cameri,
Frangois de Nyert, care doarme la cipitiiul regelui, pe un
aqternut tntins mai jos, di ugor la o parte baldachinul de catifea
rogie, cu galoane de aur, al patului gi il trezeqte Pe rege, in ti-pce servitorii deschid obloanele interioare. Pane in 1685, atunci
cind a murit, prima persoanicare venea sl-l salute gi chiar siJsirute pe rege era fosta lui doici, Pierrette Dufour. Pe cei doi iiunea o leglturi afectivi de aproape cincizeci de ani.
Atunci intri primul medic - dupi lacomul qi precautul
Antoine dAquin, mare.mlcelar-, a urmat, din 1693, tiranicul
gi incepipnatul Guy Crescent Fagon - gi cel dintai chirurg,
Charles Frangois F6lix, care se intereseazi de sinitatea pacien-
tului lor. Primul gentilom al Camerei ducele de La Trdmoille,
trage perdelele de catifea rogie cu panglici de aur. Este privi-legiul titularului acestui post care se ocupi de viala publici gi
privati a regelui. Patru persoane indeplinesc aceastl sarcini,
rind pe rind, in frecare an. Dupi el, igi fac aparifia cei care
beneficiazi de intrarea ,,prin spati adici firi a trece prinanticameri. Foarte pufini au acest privilegiu- Apoi sunt chemafi
cei care se bucurl de intrarea cea mare (ln grande entr6e):
membrii de sex masculin ai familiei regale, copiii gi prinfii de
sdnge, prinfiilegitimi (ducele de Maine qi contele de Toulouse),
10 o zt cu... REGELE SOARE LA VERSAILLES 11
marii ofi1eri ai Coroanei - marele gambelant al Franfei (sarcini
atribuiti din 1658 lui GodefroyMaurice de La Tour dAuvergne,
duce de Bouillon), marele comis al grajdurilor regale (Henric
de Lorena, conte de Brienne), marele maestru al Garderobei(Francisc al VII-lea de La Rochefoucauld), marele capelan
(cardinalul de Bouillon) -, precum gi marii ofi1eri ai Camerei.
Nyert toarnl pe miinile regelui, aflat inci in pat gi cu
c[maga de noaptepe el, pufini api amestecati cu alcool pentrun le spila qi reimprospita. Trecind, la rlndul s[u, de balustruluuriu care separi spa{iul sacru al patului de restul camerei,
ducele de La Trdmoille trage draperiile qi ii oferi Majest[fiiSale agheasmatarul. Ludovic se inchini inainte de a recitarugiciunea Sfrntului Duh. Aceasta dureazl aproape un sfert
tle ori.Iati ceremonialul numit le petit lever. Cobordnd din pat,
monarhul imbraci o cimagl largl din indian2 pe care marele
gambelan i-o inmineazl. igi pune papucii gi se aqazi intr-unuldintre cele doui fotolii aflate de o parte qi de alta a patului.
Chirurgul-birbier face un pas inainte gi ii oferi regelui posi-
bilitatea de a alege una dintre cele patru peruci de zi, inainte de
a-i aranja, provizoriu, o peruci scurti cu megele dinspre ceafr
rldicate. Suferind, asemenea tatllui siu, de calvilie precoce,
l,udovic poarti peruci de la virsta de 34 de ani. El se afli laoriginea acestei mode care s-a rispinfit treptat in Europa.
Ludovic este un birbat inalt pentru epoca in care triiegte(1,84 m), arltos qi cu o constitulie viguroasl. Chiar daci s-a
lngrlgat odati cu virsta, el qi-a plstrat aerul maiestuos qi
t $ambelan - demnitar de rang superior in statele monarhice din apusul
Europei, care are in grija sa camera suveranului. (n. red.)I lndian - lesituri de bumbac subfire qi fine, abite, vopsite sau impr'rmati, dincrre se confeclioneazi obiecte de lenjerie. (n- red.)
impunitor. insl declinul fizic incepe si se citeascl pe fala lui
care pare din ce in ce mai imbetranite. Figura de cear[ a lui
Antoine Benoist, care dateazi din 1705, nil redi cu fidelitate:
nasul este alungit, gura i-a devenit amari 9i tristl.
,,Prima intrare!", poruncegte Ludovic. Ordinul este rePetat
de primul gentilom. Intri atunci medicul obignuit al regelui 9i
chirurgul siu, farmacistul-qef, cititorii Camerei, valefii-tapiferi
(printre care un oarecare fean-Baptiste Poquelin, cunoscut sub
numele de Molidre cu treizeci de ani in urmi), intendenfii 9i
controlorii argint[riei, ciliva gentilomi care au obfinut un
,,brevet d'entr6d' - ,,un permis de intrare" -, precum Ei marchi-
zul de Dangeau, autorul unui prefios gi minufios jurnal care iiva fi util lui Saint-Simon in scrierea Memoriilor sale, gi titularii
unui ,,brevet dhffaires"; acest ,,pagaport" bizat le permite siintre la Majestatea Sa, cind aceasta se aflfl aqezat pe ,,scaunul
fbrl fund"! Pe wemea aceea, ,privatele" erau foarte rare la
Versailles, iar primirea pe scaunul de la toaleti nu-i deranja
nici pe rege, nici pe prinfi sau pe prinfese. Odati ce gi-a fbcut
nevoile naturale, in mijlocul unui cerc restrins, monarhului ise pun ciorapii qi lenjeria de corp. Acesta este momentul in
care pufinii privilegiafi prezenlipot s[ schimbe cdteva cuvinte
cu el sau si-i solicite o favoare, fbri a mai trece prin audienfe.
in anticamera numiti l'G,il-de-Beuf, mullimea de curteni
cu peruci, tocuri rogii qi spada la briu aEteapti,,marea trezit€',
care incepe ln jurul orei 9:00. Martorii descriu o grimadi de
oameni in care se inghesuiau cardinali, ambasadori, duci 9i
pairi3, maregali ai Fran{e{, guvernatori de provincii,locoterlen{i
,Pair: rt,l" p** de marii vasali ai regelui in Franfa qi in Anglia in Evul
Mediu. (n. red.)
12 o zt cu... REGELE SOARE LA VERSAILLES l3
generali, preEedin{i ai unor parlamente. Cit de mulfi pot intra
mu lnclpea in camera regali, dac[ la aceqtia se adaugi marii
ofi1eri ai Coroanei gi ai Garderobei, slujitorii gi pajii? Optzeci,
o nutI, poate.
Oamenii se sufoc6, vorbesc incet, cu deferenfi. Impertur-
babil, monarhul ia o gustare ugoar6, echivalentul micului nos-
tru dejun: o supi de carne, serviti intr-un bol din argint aurit,
gustati in prealabil de servitori (este vorba delbssay - lncerca-
rca). La Curte, monarhii se tem intotdeauna si nu fie otrivifi,ql aceasta chiar inainte de celebrul scandal al otrivurilor numit
,,lhffaire des Poisons", al clrui proces a avut loc in fa{a tribuna-
lului de la Arsenal, intre 1679 gi 1681.
Minufiosul ritual de inveqmintare continui. O dati la douiz.lle, chirurgul-bdrbier il birbiereEte pe rege. Doi valefi ildezbraci de cimaqa de interior pe care o fin in fala lor pentru
o-i ascunde goliciunea in timp ce i se scoate cimaga de noapte.
Monarhul primegte cimaqa de zi din mAinile delfinuluia sau
ale fiului siu celui mare, Ducele de Burgundia. I se leagl pan-
talonii scur{i gi bufan}i, i se innoadi cravata pe care gi-a ales-o
dintr-un cog qi pe care marele maestru al Garderobei tocmai
l-a lnfbgurat-o in jurul gitului. I se prinde apoi spada, i se pun
Jacheta gi, de-a curmeziqul, marele cordon albastru, de unde
atArni crucea Sfrntului Duh gi crucea SfAntul Ludovic cu mi-
cul ei cordon roqu. in cele din urm[, este ajutat si-gi imbrace
haina strinsi pe corp gi si-gi puni peruca din care coboari o
cascadi de bucle.
' Delfin - 1. Titlu feudal purtat de unii conli din Franfa. 2. Titlu purtat de fiulcel mai mare al regilor Frantei, mogtenitorul prezumtiv al tronului. (n. red.)
