oT-)zrlKOmaruell
in[erioarSVaslle Sebastian D6ncu
I
CIIDIlNSI
o Romdnie interioard
calea inimii
calea inimii .. L2
intelectualul ca atitudine 16
Doamne al S5rbdtorilor............................... 2t
evadarea dln 24d4rnrcre................. ..........-..:...!.......-.-.-...-...--....,.-.. 24
o veste mai tare ca viala 9i ca moartea 25
rldrca-te sr rncearca,... 29
asim!i.pedepsegte-o! ........................ . .... .................... .........-.. 37
ambasadorul nostru de dincolo de albastru Bg
gladiatorul Gennaro, prietenul meu..................... 52
,riaqa noas[r5 ca un meci de fotbal
fotbal mutilat de politici
in mijlocul dramei bavareze.. .......
nimeni, nimic, niciodati .........................
voi jucali ea sl tr6.im, noi cAnt[m s[ nu muriml ..........
de ce nu moare,,U" Cluj?
Transilvania - un defrcit a1
sentimentului de apartenenlS politicd
impiedicagi in steaguri
politicd gi camaraderie
bb
11
8o
60
94
oo
. 103
109
congresele partidelorevenimente importan
ultima betelie a stAng
dirAmarea idolilor ......
oameni care construiesc viitorul prin pasiuni .........'..... r23
poliric5 pe p6i.ne
propaganda a murit! televizorul doar minte 128
nu suntte L34
deranj in Olimp?
omul cSruia i se cuvine totul .................... 158
ce cred romAnii despre anul politic 2oL2 ............................. t6z
despre bogali gi siraci in Sdptimina Mare 165
Dan Diaconescu 9i lumea lui...... .. . . .. L74
consultanlii politici pot fr invingi 181
dincolo de zg .................. 185
moartea votuiui politic 189
cei7,4 milioane 196
t1:
143
154
dupd Referendum..................... zttDan Diaconescu, un PIcaiS in satul cu minigtri ......... 222
campania electoral5 -agteptdri, ingrijoriri, speranle
spectacolele puterii
partea lor de adevir 246
Parlamentul - o RomAnie in miniaturl 255
era corciturilor ideologice.
o analiz5 a campaniei electorale 26c
imposibila intoarcere Ia ideologie 274
a inqelege sau a schimba R.om6nia
232
z+z
un loc in mintea lumii. . .. ..
RomAnia intre ,,a treia cale"
gi mersul pe trei cdrdri ......
puterea - frgurile absenlei
nu mai trageli in dascdl,
privili familia prima datdl
bye, bye, Nokia!
regele si golanii
motorul politic gripat al
un pustiu fdrd orizont ....
revolulia neterminatA 9i leclia
orice revoltl moare intr-o zi .....
orgoliile ierarhiior gi misiuneaBisericii noastre
cel mai bun partid din Romdnia
RomAniei .....
zilelor din urmi ..........
284
288
295
300an2
308
312
319
324
55J
5+z
353
358fascinalia tridlrii politice
intelectualii in maginiria politicii
chipul uitat al normalitSlii
ursul contra RomAnia...
romAnii - copiii orfani ai comunismului... . .
am o datorie imensi fati de tara mea
un terorist de 3z de anicu o revendicare ciudatl
cine sunt dugmanii RomAniei?
367
38o
387
396
404
41C
akedia rimeazd cu Romdnia 4L7
Ursul de Aur pentru agonia romAneasci 422
a inlelege sau a schimba RomAnia?
NotS: O parte din textele din acest volumau fost publicate gi in Q Magazine, Dilema Veche,
Revista 22, Revista Cultura, Blogurile Adevdrul,www.ziare.com, www.cursde guvernare.ro,Platforma Contributors (Hotnews),Platforma VoxPublica.rogi pe vasiledancu.blogspot.com
IffioElCluj-Napoca, zo\3
428
C6nd
leharnitea invingeqi sila este o ciumS care se
inrrnde incet, dar sigur, c6nd lagirarea
se ca!5r5 pe zidul Firav al increderij 9i ildbr6m5, cAnd raEiunea se rbt5cegte 9i s5r5cia
de spirir invinge, eqri obligar sE caur-i o ah5
cale Nu ai pe cine sE inrrebi. magiqrrii nu maiFolosesc la niroic, dar atunci trebuie sb aleg.i cu
inima. Calea inimjj esre ulrima gansd, esre
nbscutE din disperare 9i din fuica penrruviiroruI copiilor r5i, cu nume gi
prenume, nu a1 copiilor in^^-"a1,
! r.
calea lrum1l
7[ m suportat cu stoicism sau chiar cu fascinalie
A"o**tariiie legate de noua mea posturS de
proprietar qi manager de presd. Fiindci gi am rdbdare
i" "rd"l""t, nu am reaclionat la niciunul dintre
comentarii, nici chiar Ia cel al unui imbecil care
presupunea cd in felul acesta imi vdnd eu partea de
Ardeal. Nu am reaclionat, nici nu am dat expiicalii'
degi s-au scris sute de articole qi comentarii, pentru
cE acest brainstorming legat de viitorul proiect
m5 poate ajuta. Mi poate spdjini sd mi feresc de
pericole, de respingerile colective. Sigur, md poate
a3rta gi sI mi feresc de spaimele colective, dar qi s5
mi delimitez de la inceput de idioli, de extremiqti
sau de golanii care nu v6d decdt ticilogie peste tot,
o ticilogie la care se simt experli gi din care ciqtig[mereu. Am observat spaimele fiecdruia dintre
actorii publici, viziunea lor despre presi, ce ar face
ei cu un asemenea instrument dacd l-ar avea, care
sunt prietenii, cum se nasc peste noapte prieteni
de conjuncturi sau inamici generici' In sintezS' o
experienlS foarte interesantS, una din acelea pe care
nu ai dreptul sd ratezi a Ie intoarce pe toate felele c5ci
sunt ocazii foarte bune de a inv6la Ia qcoala viefii'
Voi comenta insi unul din articolele legate de
acest eveniment, pe careil considerpozitivqi complet'
un comentariu al unei jurnaliste pe care o doresc
partenerd la proiect gi care gtiu cI are incredere inmine sau cel pulin mi crediteazd cu bune intenlii'
$i ea se intreabS, aqa cum a fdcut intreaga societate
rom6.neasc6, ce urmdresc cei care au lansat acest
i 1,r, i
proiect gi inventariazi cu bund credinti trei varianteposibile. in treacdt fie spus, nu ingeleg de ce presanoastrd inventariazd mereu ipoteze f6rd sd aieag5,fdre se-qi asume, deci fdrd sd caute constructii maicomplicate in care si aducd dovezi la niqte scenariiin care faci un pariu cu viitorul. Cu bunicredinli,prietena mea jurnalistl inventariazd trei posibileinteniii, rational gdndite, romAnegte ancorate inrealitatea noastrd balcanico-orientald: protejarea gipromovarea unor afaceri ardelene, promovarea unuiproiect politic (mai mult imaginar, provenit dintr-un fel de coterie USL-PDL) gi chiar un proiect deafacere de presd corect5, cinstiti, dar destul de greude realizat, cum bine observa colega mea, in actualastare de si15 qi lehamite sociali.
Am v6zut incd o dati cE un proiect care esteactual, necesar, o ia inaintea autorilor, incepe sdaibi viala lui socialS, ba chiar ar putea si scape desub controlul celui care l-a creat. Dincoio de oriceecouri, este clar cI niciun proiect nu are o singurimotivafie, uneori sunt componente incongtiente sauneverbalizate care ne imping spre un proiect, maiales cAnd este vorba de un grup de oameni.
insd niciunul dintre articole nu a reugit sdsurprindd esenlialul motivaliei noastre, resorturilede 1a care am pornit. Evident ci nu ne-am propus sEingropdm nigte bani in mormane de ziare sau dupiperdeaua de fum a imaginilortelevizate, darin niciuncaz nu ne-am g6ndit si apdrdm afaceri sau partide qinici si atacim adVersari sau neprieteni. Imaginaliaprietenilor sau adversarilor care au scris desprenoi s-a oprit, din pdcate, Ia bariera gAndirii socialeromAnesti, la nivelul unor stereotipuri care ne fac
sd nu avansim, s5 producem mereu imaginea unet
realitdli care degeaba gi-a schimbat datele obiective'
noi nu vom observa niciodatd la timp asta'
Am fdcut aceasti stranie, pentru unii, asociere inprimul rAnd pentru cd am constatat cd avem ceva de
,prr, "" ardeleni, ca inteiectuali sau ca oameni de
alac"ri, qi nimeni nu va spune asta in locui nostru'
Am agteptat qi noi sd facS allii acest pas, dar am
agteptat i"g""b". Dorinla de a schimba ceva in jurul
,rt.rru po"L f, la fel de puternici precum motivele
enunlate de prietena mea jurnalistS' Poate am
inceput sd credem cE modul nostru de gdndire poate
fi transmis, acceptat, poate imitat sau interiorizat gi
de alli romAni. O dorinl[ de comunicare amestecatd
cu mAndria de a incerca sE ne ardt6m lumii in altiipostaz6 decAt cea caricaturizat[ de ciocoflenderu]
dr"g ,rorre, Florin Piersic. Poate credem in cuvintul
""r" ,rr"gt" qi cd trdim in Transilvania in comunitili
segmentate, in realitili paralele, pentru cd am
interiorizat mereu imaginea pe care aigii o proiectau
asupra noastr[. Credem ci dac6 nu vom face eforturi
ca spiritul qi cultura de ,,mitteluropa" sd se intindi gi
dincolo de Carpafi, atunci granila profeliti ideologic
de Samuel Huntington ar putea deveni un zid
adev6rat crescut pe nesimlite intre noi'
Vrem sd vorbim (gi) noi despre noi, si ne spunem
poveqtile noastre, s5. nu mai agteptdm sd ne spuni
"tpi "i"" suntem gi cum ar trebui sd ne gAndim
identitatea sau alegerile de viafd. Exist6 o cale de a
exista, o fiinlare specifrcd frec6rei comunitlli care
imbog5leqte cultura qi istoria nalional5 doar cu
condilia s:o laqi sd se exprime, sd nu o sufoci sub
qabloane sau directive ideologice sau patriotarde'
; r.: rl--::: =
li:] l
Pentru asta trebuie sd accepti diferenta, aceadiferentd ca spectacoi miraculos, inedit, ca exploziede nou. Pe cei ilabi de minte diversitatea ii sperie, darpe cei care au suferit datoritd uniformizdrii fortate,desc6tuqarea diversitdtii ii potenleazd, ii elibereazi.
Dar pentru a gdsi aceastd cale, nu ajunge sd cauticu ratiunea, nici cu gAndirea hipersocializatd. Caleadescitusdrii energiei unei naliuni este sd-i ardti intoate oglinziie imaginea nefardatd, neretugatd, unic6prin firescul tiaiiii. Este o datorie pe care o avemfa15 de comunitEfile noastre, o misiune sau chiar ovocalie daci sir,rgi'aceasta cu o fo45 mai mare decAtrationala retragere. Poate este un orgoliu, dar daclsimti cd, impotriva evidengelor, chiar impotrivaratiunii, tu continui sd scrii, sd cauti oameni pe caremeritd s5-i admiri gi vrei sd le vorbeqti gi altora despreei, atunci inseamnd cd existd gi o altd cale dec6t celeexpuse la inceputul acestui articol.
Draga mea prietenS., cAnd lehamitea invingegi sila este o ciumi care se intinde incet, dar sigur,cAnd laqitatea se caldrd pe zidul frrav al increderiigi il ddrAmS, c6nd ratiunea se rdt{ceqte qi sdricia despirit invinge, eqti obligat sd cauli o altd cale. Nu aipe cine sd intrebi, magigtrii nu mai folosesc la nimic,dar atunci trebuie sd alegi cu inima. Fdri algoritmide decizie, fird fundamente ralionale sau analizeSWOT, doar cu sufletul t5u bdntuit de spaimi sauindoieli. Calea inimii este ultima gansd, este niscutddin disperare gi din frica pentru viitorul copiilor tii,cu nume gi prenume, nu al copiilor in general. Estemicul detaliu care lipseste din analiza ta, pertinent5,corectS, bine intenlionat5.
2011,21 iunie
intelectualul ca atirudine
fi m agteptat cAliva ani pentru a uita doud c64if1i*port"rrt" ale celui mai infuent sociologfrancez al secolului XX, Pierre Bourdieu, Medita;iipascaliene gi Sch;1d pentru o autoanalizd, penttua putea sd scriu 9i eu despre tema 1or. Mi-a rdmas
in minte un fragment pe care unii il interpreteazdca ipocrizie, dar pe care eu il interpretez ca fiind unadevdrat program pentru frul pogtaqului din Pirinei:
,,Niciodatd nu m-am simlit cu adevd.rat tndreptdlit sd
exist ca intelectual. $i totdeauna amtncercat, ceea ce
fac Ai acum, sd exorcizez tot ceea ce, tn gdndirel mea'
poate filegat de acest statut, de pildd, intelectuolismulfilosofic. Nu iubesc intelectualul din mine, gi ceeo ce,
tn ceea ce scriu, poate sd sune a antiintelectualismeste tndreptat tmpotriva cL ceea ce, tn ciuda eforturilormele, persistd tn mine tn materie de intelectualism gi
intelectualitdte, precum dificultatea, at6.t de tipicdintelectualilor, de d accepta cu adevdrat cd proprialibertate tgi are limitele ei."'
Da, nici eu nu iubesc intelectualul din mineatunci cAnd seamdn5, chiar intAmplstor, in diverse
contexte, cu vreunul dintre intelectualii pubiicicare se autocontemplS narcisist, ignori practicasocial6 qi nu au forla de a participa Ia o cAt de miclacliune de rezistenfd. Ca un cercetdtor al opinieipublice, gi nu numai, ingropat intre munlii de date
prin care aproape roo de oameni care lucrdm la
Pierre Bourdieu, Meditagii pascaliene (trad. rom.),
Editura Meridiane, Bucurqti, 2001, pp. 19-20.
Institutul Rom6n pentru Evaluare 9i Strategie - IRESne cAgtigdm pdinea, cred cd am dreptul ca, mdcarin clipele de odihn5, si md opun artei divinatoriibazate pe modeliri statistice gi sd caut demontareaunor mecanisme sociale dotate cu diferite forme deprestigiu sau rezonanle pe care ie ludm ca practiciseculare sau valori eterne.
Am pirdsit qi eu deliberat frlosofia qi, repetAnddestinui lui Bourdieu, mi-am urAt originile p6ndaproape de 4o de ani. Dupi aceea - aici nu mai gtiuce credea Bourdieu - a inceput si mE urmireascdfrica de a nu Ie trida. $i acum mi uit cu atentie iaviala mea qi Ia poza bunicului Sebastian care mi-aspus cu o seard inainte de a muri: ai grij5 si nu cazipradd jocurilor de noroc, e,sti pdtimag ca mine, gi siai grijd de un singur lucru - respectarea cuvAntuluidat este cel mai important capital al familiei noastre.
Cititorui meu tdnir cu care corespondez des pee-mail sau prin comentariile de Ip forumuri vine dejadin altd lume, trdieste intr-o dir{rensiune a imaginiigi poate mai bine sd md inleleagd pe baza unoranalize mai sumare, mai imagistice gi mai coiorateemotional. EI a crescut intr-o epocd a televiziunii qieste posesorul unei identitlli mai flexibile realizateprin bombardament de supra-evenimentialitate gi opresiune mai mare a timpului 9i alternativelor. El faceparte din ceea ce Maffesoli a numit magistrai triburilepostmoderne, unde oamenii se simt legati prinpartajarea de emolii gi afecte. Ei sunt reprezentantiiunei mutatii genetice, de,rupturl a legdturilor socialetradilionale, mult mai sustragi determinismelor. Eifac parte deja dintr-o generalie in care, spune OlivierMongin, sunt atinqi de individualism negativ, adici
: ;ai i
afectali de nelinigte qi singurState, ei intri in releie
sociale unde te poli sustrage reciprocitS!ii' Grupurile
lor sunt provizorii, sau mai precis, ceea ce numesc
ei regele sociale sunt regrupdri temporare, afate sub
semnul cele i de- a teia s olidarit dti(dupd solidaritatea
organici gi cea mecanicS), unde relaliile sunt fragile
gi superficiale, dar fiecare individ face parte din mai
*ultl relele intre care poate si aleag5' ,,Prietenii" de
pe Facebook sunt puncte de stabilitate migcitoare
pentru fiecare individ, intr-o societate a incertitudiniiLa*ime unde solidaritatea este reflexivi, in sensul
lui Giddens: refexivitatea ca examen de revizuire
a practicilor sociale. Aici individul este asaltat de
multi-apartenenle gi nu existd principii solide care
si antreneze adeziuni colective stabile' Acegti tineri
care se plAng in cdntecele lor ci ',ntt s-au ndscut in
locul potrivif" gi viseazd sd plece in strdinitate sunt
produsul acestui timp. Poate ei, tinerii, sunt singurii
contemporani cu iumea noastrS, cei mai mul1i rom6ni
nefrind cetSleni tipici ai acestei societili moderne'
Poate c5 doar ei sunt victimele Timpului, ceilalli
sunt victime ale decaiajului nostru continuu fa15 de
istoria Europei gi mai ales ale plonjeului direct intr-o
libertate care poate fi cu necesitate inleleasS doar
daci ai construit ceva ia propria ta via!5 9i mai pulin
dacd schimb[rile 1i-au venit mereu din a{ard 9i, la
intervale scurte de timp, a trebuit si schimbi valorile,
zeii sau altarele la care te inchini.
Pot sd accept c5. este vorba de o regresie colectiv5
masivl qi ci trdim o crizi sociai[ de identificare
sau, cum spune Maffesoli, o saturalie societald fa15
de marile vaiori ale celor trei secole de capitaiism
tradilional gi, probabil, trecem }a o altd paradigml,