' Anul XXXV. Car* 3 ş 2 Febr. st. v. (15 Feb st. n.) 102Ó Nr. 6 .

Organul eparhiei ortodoxe române a Caransebeşului • • A P A R E D U M I N E C A • •

Preţul abonamentului : p e u n an . • • 36 coroane (18 Lei) Pe jumătate de an 18 „ (9 „ ) Pe un păHvr de an 9 „ (4 1 , . ) Urr număr 70 fileri (35 bani)

Manuscriptele, cărţile, revistele, publicaţiile periodice sau ziarele cari au schimbul cu „FOAIA DIECEZANĂ", se trimit pe adresa : V. LOICHIŢA, redactor în Caransebeş, iar banii de prenumăraţiune şi inserţiuni: a d m i n i s t r a -ţ i u n i i „ T i p o g r a f i a ş i L i b r ă r i a d i e c e z a n a " în Caransebeş (judeţul Caraş-Severin), T e l e f o n N r . 3 0 .

Manuscriptele nu se înapoiază.

Preţul inserţ iuni lor: Pentru publicaţiuni oficioase, concurse, edicte etc. publicate de 3 ori, dacă conţin până la 150 de cuvinte 20 cor., până la 200 de cuvinte 25 cor., de aci în sus 30 cor

O problemă bisericească de cea mai mare importanţă de preotul C

Nimeni nu poate tăgădui că biserica noas t ră românească e mai mul t moar tă decât vie, pen-trucă moar tă e legea lui Cristos în cea mai mare parte a sufletelor neamulu i nos t ru .

Deslegarea fericită a problemei desfăşurate mai la vale e meni tă să producă o regenerare radicală în sinul bisericii noastre .

Adevărul acesta a fost pe deplin recunoscu t de î. P. Sfinţitul Mitropolit al Bucovinei , Exce­lenţa Sa Dr Vladimir d& Rep t a ; adevărul acesta a fost pe deplin recunoscut şi de î. P . Sfinţitul Gurie, actualul Arhiepiscop al bisericii basara-bene, care a recomanda t cu toată că ldura publi­carea problemei de faţă în foaia bisericească

Luminătorul» din Chiş inău, Nr-u Felin Iunie 1918, tipârind-o pe spesele proprii şi îri 100 de broşuri spre informarea autori tăţ i lor noast re bisericeşti .

In scopul informării aceloraşi autori tăţ i şi mai ales a tu tu ror capilor bisericii noast re în frunte cu I. P. Sfinţitul Mitropolit-Pi imat Dr Miron Cristea, îmi permit a reproduce cupr insul problemei din vorbă în „Foaia Diecezană" cu atâta mai mult , cu cât broşuri le amint i te au fost tipărite cu litere cirilice şi sun t de mul t ep-uisate.

Şi acum iată p rob l ema : Cel mai de căpitenie scop al economiei na­

ţionale t rebue să fi grija, ca fiecare şi toţi in­divizii ce formează un popor -şă crească şi să se desvolte aşa, încât să-şi dea toate roadele de adevărată viaţă, câte sun t meniţi să le deie, şi mai ales să fie uniţ i , prin aceeaşi conşt i inţă , într 'un s ingur corp, corpul cel mare al n e a m u ­lui. Scopul .acesta' se a junge îndeobşte prin creş­tere şi îndeosebi prin impor tantu l ch iag ăl ideii naţionale. Dar n u m a i creşterea umanis t ica , fie ea şi cea mai perfectă şi împreuna tă cu cel mai -însufleţit ideal naţ ional , nu e nici odată în stare să închiege unan imi ta tea indivizilor unu i neam într 'un corp deplin sănă tos . Să m i i fie de - l ipsă dovezi pentru această a se r ţ iune? Dar cine poate

. Morariu.

ascunde adevărul eă şi uni i din cei mai excelenţ i intelectuali naţionalişti şi patrioţi , crescuţ i n u m a i în ştiinţele lumeşt i , cărora li se ridică bus tu r i şi chiar s ta tu ie , s igur drept pilde de u r m a t ' p e n t r u generaţ i i le vi i toare, comit n u \ odată faptele cele mai detestabile atât în de t r imentu l lor cât şi în al obştei . C a u z a ? Pr imejdia tu tu ro r primejdiilor sau boala tu tu ror bolilor omeneşt i ,păcate le , pent ru delăturarea cărora nu s 'a inventat şi nu se va inventa nici odată mijlocul potrivit de nici o înţelepciune sau cu l tură cura t omenească şi de nici un medic lumesc . în privinţa aceasta , după vorba Sfintei Scripturi , afară de un s ingur m e ­dicament , toate celelalte" nu a ju tă n i m i c : «Nici iarbă, nici unsoare, ci ( numai ) cuvântul Tău, Doamne, le vindecă tocite" ( înţel . Solomon 16, 12).

R ă m â n e dar fără pic de îndoială şi pe ve­cie constata t că un neam, un popor sau o naţie poate a junge la desvoltarea cea mai ideală a vieţii sale n u m a i pe temeiul conştiinţei celei mai curate despre adevărur i le cele sfinte şi vecinice ale legii şi moralei creştineşti , fiindcă numa i Duhul Dumneze iesc este Duhul deplinei înţelep­ciuni şi temeiul deplinului adevăr , deci n u m a i conşti inţa pă t runsă cu totul de El poate ţ inea în frâu şi. poate regula toate cugetele şi faptele fiecărui individ clipa de clipă în decursul t raiu­lui său astfel, încât ea să garan teze cu siguri-tate deplină viaţa cea mai sănătoasă , cea mai rez .s tentă în contra tu turor durerilor, furt un efor şi vijeliilor, prin u rmare viaţa cea măi trainică, cea mai plină de roade şi cea mai s t râns legată de corpul naţional prin indisolubilul ch iag al dragostei creştineşti , în faţa căruia dragostea , care răsare din idealul naţional" nici u m b r ă nu se poate n u m i .

• Cine îşi alege de cu b u n ă v reme drept bu­solă pe valurile vieţii preceptele evangel ice şi se ţine de ele cu toată sinceri tatea, aceia n u numa i nu recurge la nici un mijloc dc despe-

rugina 2 Xr. (i.

rare, când e silit să treacă prin cele ma i grele dureri trupeşti şi sufleteşti, în scopul curmal i i cărora ştim că aţâţi nenorociţi r ecurg la mijloa­cele cele mai drastice, ci, găs indu-ş i adăpostul libertăţii numai în Duhul Domnu lu i (2 Cor. 3 , 17), mereu îşi înoieşte puterile astfel încât exc lamă cu cea mai adâncă mul ţ ămi tă , cu toată îndrăz-niala şi cu un chiot de bucur ie , ca să-1 audă toţi cei ce au urechi de a u z i t : Dumnezeule, ce nespus de mândră e lumea Ta, când Tu eşti inima şi suflthil omului, şi cât de uşor e dc purtat atunci

jugul vieţii 1} Acestea sunt ideile cari mai. ales în c o m u n a

rura lă Pâtrăuţ i pe Suceava (Bucovina) , u l t imul m e u post de păstor sufletesc, m ' a u dus la ho-tărîrea să m ă ocup cât se poate de intensiv cu lucruri le cele sfinte. Căci ş t iam eu de mul tă v reme că creşterea preoţimei noastre la faculta­tea teologică e numa i spoială, şt iam de mul tă v reme , cum zice V*. Z. Blakstone, că „atacuri le criticei mai înalte asupra inspiraţiei Sfintei Scrip­turi au aflat în şirurile preoţimei şi ale profeso­rilor de teologie aşa de numeroş i aderenţi cari îşi t râmbi ţă îndoelile în toată lumea, încât cre­dinţa mase lor e îngropată şi marile adevărur i ale Bibliei nu mai au asupra lor influinţa, oare odată îi m â n a pe ucenici să fie credincioşi în slujba Domnulu i şi pe păcătoşi îi aducea la po­că in ţ ă " ; 2 ş t iam dc mul t că numa i religiozitatea şi moral i ta tea nefăţărită; conşt iuta şi aplicată cu toată sinceri tatea în orice împrejurăr i , este forţa cea mai ur iaşă care nu numa i îi "poate mântu i pe oameni din toate nevoile, ci îi poate şi în­viora cu astfel de puteri , încât ei îşi înalţă ari­pile ca vulturi i , a leargă şi nu se obosesc, umb la şi nu se os tenesc" (Isaia 40 , 31); ştiam d e m u l t că lipsa unei temeinice credinţe creştineşti este izvorul , din c a r e - c u r g toate mizerii le ce ne bân­tu ie . Dar nicăiri nu m ' a m pă t runs de acestea adevărur i mai mul t decât în Pâtrăuţ i pe Suceava , unde în privinţa religiozităţii şi moralităţii am aflat aşa o tabujă rasa, încât mi se părea că nici nu mai sunt în Europa , ci în cutare cuib de sălbatici din alt cont inent .

Cam în ce fel era cuibul acesta -şi ce am făcut, ca să a l u n g din el întunerecul morţi i , aceasta am arătat-o în „Binele nostru obştesc, mo­nografic cultutală a eomunei Pâtrăuţi pe Suceava, Cernăuţi IQO8, şi în condica cronicală a acelei parohii .

A m dovedit după Dr R. B. T o n e i , în nu­mărul 3 din „Foaia societăţii Institutul biblic io-nutnesc" în modul cel mai convingător şi pentru cea mai slabă minte omenească , că credinţa noastră în D u m n e z e u nu este numa i credinţă,

! C. Moiariu, Chestia noastră bisericească, Caransebeş 1909, p.-,g. 3 1 - 3 2 .

* Der Herr Kommt, Chemnitz, pag. 198.

ci şi şti inţă în toaiă puterea cuvântu lu i . Ani dovedit acolo în modul cel mai convingător că unicul D u m n e z e u adevăra t este n u m a i Acela, pe care ni-L arată întreaga Sfânta Scriptură sau Sfânta Biblie, am dovedit în modul cel mai convingă tor că I sus Cristos este adevăratul Sol sau T r i m e s al lui D u m n e z e u , este slobod de orice rătăcire şi a propovădui t curat numai în­văţături D u m n e z e i e ş t i ; am dovedit în modul col mai convingător că Isus Cristos este adevăratul F iu al lui D u m n e z e u , că învierea Lui ni a ra ' ă ca şi cu degetul că ne aşteaptă cu toată sigu-ritatea .şi judeca ta cea înfricoşată de apoi, că cel ce crede în El şi-I u r m e a z ă Lu i este îndrep­tat, că toţi câţi se ţin de El cu credinţă vie vor trăi şi după moar tea lor în viaţa cea fericită de veci, în sfârşit că învierea Lui ni eh izâşuieş te ; put inţa de a birui păcatele — primejdia tuturoi primejdiilor — clipă de clipă în tot decursul vieţii

Dacă atacurile criticei mai înalte - - unelti­rile diavolului — asupra inspiraţiei divine a Sfin­tei Scripturi tac ravagii chiar şi în şirurile preo­ţimei şi ale profesorilor de teologic, îngropând credinţa s ingură mân tu i toa re şi în masele popo­rului , Biserica noastră românească tocmai din pricina aceasta are cea. mai imperioasă- datorie de a ţ inea pururea icoana tu turor , dar absolut a tu turor adevărur i lor celor vecinice înainte" ochilor sufleteşti ai tu turor fiilor ei astfel, încât iarăşi absolut nici unul din acei fii să nu se poată desvinui că i-a rămas necunoscut cutare adevăr vecinie, pent rucâ I sus ni porunceşte să nu ţ inem lumina a scunsă supt obroc, ci să spu­nem la lumină, ceea ce El ni zice la întunerec şi să profovăduim de-asupra case/or ceeace auzi dela El la uiccliie (Mat. 10, 27) . „Dumnezeu vo­ieşte ca toţi oamenii să se mântuiască şi să vie la cunoştinţa adevărului" (I T imot , 2, 4).

Pen t ru realisarea acestui scop au şi toate autori tăţ i le noastre lumeşt i neapărata datorie de a sprijini Biserica din răsputer i , căci numai aşa sufletul neamulu i nost ru va sta pe temelia, pe care nici porţile iadului nu o vor putea zdruncina .

Tată l , F iul , Duhul Sfânt, unul D u m n e z e u în sfânta Tre ime este însăşi dragostea , identic* cu viaţa vecinică şi unicul izvor de viaţă pentru în t reaga lume. Domnul Dumnezeul nostru numai Iii singur este Dumnezeu (II Lege , 6, 4). „Aceasta este viaţa vecinică, ca să T e cunoască pe Tine s ingur adevărat D u m n e z e u şi pe care L-ai trirn pe I sus Cris tos" (Ioan 17, 3).

I sus z i ce : „A Mea învăţă tură nu-i a Mea ci a Celui ce M'a t r imis" (Ioan 7, 10). „Eu del Mine nu am grăit , ci Tată l cel ce M'a tr imis pe Mine, Acela Mi-a dat poruncă ce să zic şi ce să grăiesc , si ştiu că porunca Lui este viaţă vecinică. Deci cele ce E u le grăiesc , le grăiesc aşa p recum Mi-a zis Mie T a t ă l " (Ioan 12, 49 ,

Nr. 6 F O A I A D I E C E Z A N A Pagina 3

<S0) „Cuvântul , pe care-1 auziţ i , nu este al Meu, ¿1 al Tatălui care M'a tr imis pe Mine" (Ioan 14, 94). Se poate grăi mai clar decât aşa despre învăţătura cu adevărat dumneze iască a lui I sus

Krjstos? Isus z i c e : J î u şi Tatăl una s u n t e m " (Ioan

10 30), şi „cine nu cinsteşte pe Fiul nu cin­steşte pe Tată l care L-a t r imis" (Ioan 5, 23), cj n credeţi-Mi că E u sun t în Tatăl şi Tatăl este î'n Mine" (Ioan 14, 11), şi „cel ce M'a văzu t pe Mine a văzut pe T a t ă l " (Ioan 14, 9). Arhie­reul: „Tu eşti Cris tosul , Fiul Celui B inecuvân­tat"? (adecă Fiul lui» D u m n e z e u ) . I s u s : „Eu c u n t ! " (Marcu 14, 6 1 , 62) .

Isus z i c e : „Aşa va fi la sfârşitul l u m i i : vor ieşi îngerii şi vor despărţi pe cei răi din mijlocul drepţilor şi-i vor a runca în cuptorul cel cu foc; acolo va fi plâns şi scârşnirea dinţi lor" (Mat. 13, 4 9 , 50).

Isus z i c e : „Cel ce crede în Mine, de ' va şi muri, va trăi, şi tot cel ce trăieşte şi crede în Mine nu va mur i în veci" (Ioan 11 , 25) .

„Altă temelie nimeni nu poate pune, afară de ceeace este pusă care este Isus Cris 'Cs" (1 Cor. 3 , 11). El este Soarele omenimei , este lu-

~ inină, adevăr, viaţă vremelnică şi vecinică. Dovez i : Isus zice : „ E u sunt lumina l u m i i ; cel ce-Mi

urmează nu va umbla în în tunerec , ci va avea lumina vieţii" (Ioan 8. 12). To t EI z i c e : „Dacă rămâneţi în cuvân tu l Meu, sunteţ i ucenicii Mei în adevăr şi veţi cunoaş te adevărul şi adevărul vă va m â n t u i " (Ioan 8, 3 1 — 3 3 ) , c ă c i ( „ E u sun t calea şi adevărul şi v ia ţa" (Ioan 14, 6). Şi tot El z ice : „Eu sunt pânea vieţii; cel ce vine ia Mine nu va flămânzi) şi cel ce crede în Mine nu va înşela în veci. Eu sunt pânea cea vie care s'a coborît din cer; de va mânca cineva dm pânea aceasta, va fi viu în veci. ;Şi pânea, oare lui voi da-o, este t rupul Mieu, pe care Eu îl voiu da pentru viaţa lumii. Cel ce mănâncă Impui Meu . şi bea sângele Meu are viaţă veci­nică" (Ioan 6, 35 , 5 1 , 54) .

Fără Soarele I sus Cristos omen imea umblă numai în în tunerec , în răuta te , în păcate şi în moarte. Dovez i : ,.Cel ce-Mi u r m e a z ă nu va u m -

Pja în în tunerec" (Ioan 8, 12). „Toa tă lumea zace 'n răutate"- (I Ioan 5, 19). „De nu veţi crede °a Eu (Isus) sunt , veţi muri în păcatele voas t re" (Ioan 8, 24) , căci „plata păcatului este moar t ea" (Rom. 6, 23) .

Complectând această icoană a izvorului vieţii °u toate adevărur i le cele vecinice în toate amă­nuntele lor, şi grijind Biserica noastră mână în mană cu autori tăţ i le noast re laice de toate in-Banţele, ca ca să devie, prin creşterea ce mai i p u p u l o a s ă , in sullelul fiecărui fiu al neamulu i statuia de d iamant , de care să se zd'robiască ptoate săgeţile arzătoare ale v ic leanulu i" (Efes.

6, 16) — „ucigaşul de oameni din începu t" (Ioan 8, 44) : Izvorului păcatelor sau al morţii în corpul nos t ru naţ ionai i-se va pune un ica stavilă s ingură mân tu i toa re , în u r m a căreia râuri de viaţă cu adevărat boga tă de iodur i v remel ­nice şi vecinice vor înviora toate arterele lui.

După nes t rămuta ta mea convingere unicul in s t rumen t h i rurghical , meni t să cură ţ iască ab­solut toate infecţiile relativ la sfinţenia adevăru­rilor celor vecinice din toate sufletele neamulu i nostru, este numai un Institut biblic româ­nesc care să fie întocmit în modul cel mai sistematic-practic şi mereu să fie perfecţionat. Fi indcă pentru fericirea traiului mai ales sufle­tul are lipsă de hrană necurmată , căci omul nu trăieşte numa i cu pâne, ci şi cu tot cuvân tu l lui Dumnezeu , de aceea Inst i tu tul biblic r o m â n e s c ar avea să tipărească cât mai des şi an d u p ă an, în l imba cea mai uşoară poporală şi în mi ­l ioane de exemplare , cărţi de ale Sfintei Scripturi şi alte scrieri religioase-morale, aprobate toate de au­toritatea noastră bisericească-, şi să le deie la toa tă suflarea ce ştie scrie şi ceti, mai ales însă săr­mani lor cu totul gra tui t sau cu preţuri mini­male . Astfel s'ar delă tura pricinile morţii chiar şi din minţile preoţilor şi ale profesorilor de teologie rătăciţi , p recum şi din ale laicilor noştr i cari ocupă în viaţa socială poziţii; cu m a r e răs­pundere , şi, prin indiferentismul lor religios, prin necredinţa sau înclinarea lor spre necredinţă , dau mul t ă smintea lă şi pr imejduiesc obştea con­dusă de ei. _ - (Urmează)

Agendele p a r o h i l o r

x\deseori s'a afirmat, că o parte a preoţilor noştri nu are sen t imentu l responzabUitaţii oficiale şi asta e cauză, că adeseori cu foarte mari în­târzieri sau după repeţite urgitâri rapor tează în cutare cauză oficială, opăcind greu mersu l nor­mal al adminis t ra ţ iuni i bisericeşti . Sun t uni i , cari cu lunile nu-şi ridică nici congrua şi astfel întârzie încheierea şi prezentarea socoţilor pre­c u m şi a semnarea ratei viitoare. Dară e cu pu­tinţă, ca în unele cauze să nu raporteze la t imp, fiindcă d. e. cei mai bătrâni şi-au uitat de e l e ; iară cei tineri n'au ştiut de ele. Deaceea ne-am luat osteneala a c o m p u n e un fel de îndreptar pentru parohi , care cupr inde , împărţ i te pe 12 luni, agendele mai însemnate şi curente . Poate că nu va fi perfect întru toate, dar de sigur, că va servi preoţimei de-o b u n ă orientare baremi în unele privinţi, r ă m â n â n d că fiecare să-1 mai completeze cu cele ce-ar mai obveni . On. Preo­ţime t rebue să-1 aibă în conţ inu la îndemână , să cetească în repeţite rândur i cupr insul ^şi tot m e r e u să resolve, ce este de resolvat .

I. Ianuarie

1. La anul nou publică preotul în biserică, în cadrele unei cuvântăr i potrivite, datele sta­tistice despre a) s tarea popora ţ iun i i : născuţi în anul espirat, morţ i , emigraţ i , imigraţi sporiul sau decreşterea credincioşilor e l e . ; b) despre s tarea averii bisericeşti , darur i le făcute bisericei, ce rea­lităţi s 'au cumpăra t şi orice alte m o m e n t e mai însemnate din viaţa bisericei de peste an.

L a cazul eventualei decreşteri a poporaţ iuni i , t rebuesc eruate cauzele şi indicate căile de în­dreptare a relelor constata te .

2 — 4 . La începutul lunii . C o m p u n e şi t rans­pune oficiului protopopesc următoare le date s ta t i s t ice :

1. Conspectul preoţimii şi al absolvenţi lor de teo logie ;

2. Conspectul bisericilor şi al poporu lu i ; 3 . Conspectul despre căsătoriile bisericeşti

şi despre cele numa i curat civile indicând la cele din u r m ă cauzele , din cari părechilc nu se c u n u n ă şi bisericeşte.

4. Conspectul concubinaţ i lor ; 5. Conspectul trecerilor confes ionale ; 6. Conspectul celor t recuţi la secta nazar i -

neană, anabaptişt i e t c , 7. Conspectul celor ce ştiu ceti şi scrie. Întrucât unele din aceste da te se cuprind

în blanchete tr imise a n u m e dela Conzis tor iu (extras s u m a r al protocolului parohial pe anul precedent) , se umplu şi trimit acele b lanchete . Spre a se putea umplea corect, oficiul parohial Irebue să aibă în cancelaria sa un protocol cu aceste date, pe cari în cursul anu lu i mereu se le completeze şi îndrepte, ca din ele să poată apoi face statist ica anuală . Soiul datelor, ce se cer se mai spo re ş t e ; de aceea parohii t rebue se ţie bine în evidenţă tot ce se cere. Apoi face oficiului protopopesc raport şi socoată despre plâtirea dărilor reg. şi comuna le , etc.

(Urmează)

ZEDsire de s e a m a , despre mişcarea populaţiunei or todoxe române din Caran­s e b e ş in decursul anului 1919 şi a altor Întâmplări, de

protopopul ANDREIU GH1DIU.

I. Naşteri

S'au născut in anul 1919 de toţi 73 dintre cari 4b' bâeţi şi 27 fete. Din pat legiuit 39 băeţi 20 fete, la olaltă 59, din pat nelegiuit 7 băeţi şi 7 fete, la olalta 14. S'au născut gemeni în 2 cazuri. In un caz 2 băeţi, în al 2-lea caz 1 băiat şi 1 fată. Din căsătorie curat civilă 1 băiat.

S'au născut morţi in 4 cazuri şi anume 3 băeţi şi 1 fată. Botez de necesitate s'au făcut în 2 cazuri

Dintre cei născuţi in anul 1919 au murit 12 băeţi. Cea mai scurtă viaţă a fost de 1

2 oră. în asemănare cu anul 1918 au fost naşteri mai

multe în 1919 cu 36,

II. Cununii

în decursul anului 1919 s'au făcut in Caranscbesj de toate 55 cununii, mai mult cu 20 ca in anul l'.lig şi a n u m e : 1. Intre juni şi june 41 părechi. 2 între june 1

şi yăduvâ 6 părechi. 3. între văduv şi văduvă 1 parodie. 4. între văduv şi muiere despărţită 1 păreche. 5. întreş

x v ă d u v şi jună 4 părechi. 6. între bărbat despărţit şi; jună 2 părechi.

După religie s 'au cununat mire ortodox cu mireasă ortodoxă 47 părechi; mire romano-catolie cu mireasă ortodoxă 3 părechi; mire ortodox şi mireasa romano-' catolicâ 4 părechi. Míresele acestor 4 părechi şi-au dat înscris învoirea lor că cei ce să vor naşte -fie de orice gen, să se boteze în legea românească.

între mire unit şi mireasă ortodoxă 1 păreche. Cel mai tiner mire a fost de 18 ani cu mireasa de 23 ani. Cea mai tineră mireasa a fost de 16 ani cu mire de 2 3 ; ani. Cel mai bătrân mire a fost de 72 ani cu mireasă de 20 ani. Cea mai bătrâna mireasă a fost de 40 ani cu mire de 49 ani.

Cel mai scurt trai între căsătoriţii din 1919 a fost numai cât au stat în biserică la cununie.

Miri născuţi în alte localităţi cu mirese din Caran­sebeş 32 părechi. în 3 cazuri mirii din vechiul regat cu mirese din Caransebeş. în un caz mirele din Ardeal şi mireasa din Caransebeş.

Cununii între miri şi mirese originali din Caransebeş 19 părechi. S'a întâmplat că 2 mirese din 101!) au născut cam la 6 luni după cununie.

Ţin să- împărtăşesc că la biserica noastră atli ma­tricule din 1778 şi dela anul acesta, aJcca in decurs de aproape 150 de ani nu s'au întâmplat atâtea cununii ca în 1919. în anul 1837 au fost 41 de cununii. După 77 dc ani adecă la anul 1914 s 'au cununat 42 parcelă. Cele mai multe au fost intre soldaţi şi concubinele lor, cari văzându-se pregătiţi ca să meargă la război, le-au asigurat prin căsătorie şi cununie atât pe ele cât şi pe copii.

Dintre cei cununaţi 10 părechi au fost concubini.

III. Cazuri de moarte

Cazuri de moarte în anul 1919 au fost de toate 77 şi anume 46 bărbaţi şi .'ti femei. între aceştia sunt socotiţi şi cei născuţi morţi şi anume 3 băeţi şi 1 fata. Au murit căsătoriţi 15 bărbaţi 9 femei, la olalta 24. Au murit necăsătoriţi 20 bărbaţi 5 femei, la olaltă 25. Air murit 11 văduvi şi 13 văduve, la olalta 24. Născuţi morţi 3 bâeţi şi 1 fată, la olaltă 4. Mortalitatea mai mare a fost dela 60 ani în sus. Cel mai tiner mort a fost de */i de oră după cum am amintit. Cel mai bătrân a fost o femeie de 90 dc ani venită din C o r n e r e v a c a să-şi cerceteze neamurile şi moartea a ajuns-o aici.

Dintre cei morţi au fost originali din Caransebeş 24 bărbaţi 14 femei, la olaltă 38. Restul dc 38 au fost indivizi din alte localităţi pe cari i-a ajuns moartea aici. Prin moarte s'au desfăcut 23 dc căsătorii, şi prin oameni 3 căsătorii.

Cazuri de moarte în 1919 au fost cu 77 mai puţine de cât in anul 1918.

Comparate cazurile de naştere cu cazurile de moai rlc rezulta că cazurile de moarte au fost cu 3 mai multe decât cazurile de naştere.

IV. Legate bisericeşti

în anul 1919 s'au făcut următoarele legate hiseii--" ceşti : 1. Bătrânul Mitru şi Mariuţa Sporea au făcut un legat dc 1000 cor. 2. Elisabcta Moşu a mărit legatul făcut la 1898 cu alte 400 cor., aşa că acum legatul făcut şi augmentat e de 800 cor. 3» Keposatul preot

Nï-F O A I A D I E C E Z A N A Pagina 5

guru a făcut şi el bisericii un legat de 1000 4. Domnul Constantin Burdea a făcut pentru

por°*"'r j , - | e n a . j ginerilc Iui Rudolf Anton un legat dc Jeorge

mane

fat1

lOCH

lU! ) cor. in hârtii de valoare.

V. Daruri

cor. 110 134 100 300

30

Mitru Lazarescu in dar Zabarie Andrei, lumini in valoare de Io an Spona, cojoc ir in dar persida Vladu, în dar Diinitrie Sgavcrdia in dar u a cra Toma, 2 lumini 300 Vanilie Stanescu, 2 lumini 280 Elena Dolomiţa, 2 lumini i . . 30 Diniitrie Jian, 2 lumini . 60

i&m Rohrich ulei . . • 50 fjlcu Bria, dar 20 Fpetru Lazarescu, 2 lumini 20

Ana Iacobcscu, 2 lumini 100 Ecatarina Pavalonî, 1 lumina 10 Măria Petcu, 1 lumină Io loan Todorovicî, 1 lumina . 10 Petru Vladu, 2 lumini 50 George Popovici, 2 lumini 300

: loan Guia, dar 200 Aurel Doboşan, dar . . . . . . . 20 Teodor Dragomir, dar 20

_ Vuia I'Vanţ, 3 lumini 80 Alexandra Jucu, 1 lumina 10 Kuianda lenia, 2 lumini » . . . . 20 l'ctru Stan, 1 litră vin 6 prescuri 30 loan Xovaccscu, 1 lumina 10 Măria Baiaş, 2 lumini , 20 Elisaveta Moşiu, 2 lumini . 30 l)r Alexandru Morariu, dar . 100 l)r X. lonescu, Sebeşana .şi Severineana, dar . . L50 l)r George Cornel Lăbonţiu, dar 50

ţ'Ilic Socaci, 2 lumini 100 H)r Morariu, in dar . . . . 1 100

Mitru Lazarescu, 1 litra vin 16 Aurelia Popovici, preoteasă in Prisnca, dar . . . • 40 hr Traian Badescu, dar 10 Ecitarîna Munteanu, dar 21 Ştefan Otonoga, dar ^ 40

jTaulina Milos, dar 2 |l>r Morariu, dar . . . . . . . . . . . . . . . 16

Natalia Buia, 1 litra vin şi prescuri 30 -Măria Turnia, dar 40 Măria Biju, 1 litră vin < . Hi Doamna Dr Morariu, dar . • 70 ^>o:ia Beltean, un masai 160 Wn.-i Faur, I masai şi 2 ştergare 150

Plicolae Buia, în dar . . . . . . . . . . . . . 40 fraulina Milos . . . . . 2

Vasilie Iordan, lumini -. 20 Nicolae Rada, dar 12

i Adam Rada, dar . . . . . 80 [Vaian Badescu, dar . . • . . 10

Mitru Borlovan, lumini 40 Miiru Zoica, lumini . . . . . . . 'S- 20 Uvia Linţiu, la nunta în dar 50 '"-azarescu Mitru, pentru vin 6

rftuilina Milos 2 Klisaveta Sinaia un ştergar 30 'uliana Jumanca, un ştergar " . . . 30

• icolale Alexandrovicî. în dar 10 Drygodan, în ddr : . 100 p a Câlţiun, in dar 40

N'icolae Baila, in dar 20 Teodor Dragomir, în dar 10 Dr Traian Badescu in dar * . . . . 10 lulita Feneşan, un masai . . . 200 1)4 protopop Andrei Ghidiu, 2 lumini . . . . . . 1 0 0 Lazar Cuşma, la nunta 2 lumini 100 Aurel Doboşan, in dar 20 Dr Morariu, în dar , 200 George Adam, in dar 6 Ilie Socaci, ÎIJ> dar 11 Dr Iosif Tr. Badescu . . . . . . . . 20-Mitru Lazarescu 4 0 Pentru procurarea clopotelor s'au dat--epitropiei prin Nicolae Novacescu din venitul unei petreceri aranjate de maeştrii români . . . 892 Plin Dl Nicolae Bâloni s'au dat epitropiei paroh. . 53 colectaţi la jocul miresei delà nunta lui Elisei Popa, unde Dl Nicolae Baloni a fost nun.

La olaltâ cor. 5o50

VI. Schimbări de proprietăţi în Caransebeş 1. S'au transcris la cartea funduara după repausarea

proprietarului pe moştenitorii legali 26 de lăsământe, din acestea 18 români şi 8 străini.

2 S'au transcris la cartea funduara' prin donare de cătra părinţi pe copiii lor: 50 de averi cu tot cu fon­dul instruct.; din acestea 45 români şi 5 străini.

3 Au cumpărat români delà români : a) (56 contracte) 87 .jugere pământ arător cu pre­

ţul de 235.250 coroane. b) 64 case intravilane cu preţul 608.166 Coroane, t. Au cumpărar români delà străini :

a) 8 jugere 4 0 0 O pătraţi cu preţul 47.000 cor. b) 20 case cu intravilane cu preţul de 880.500 cor. 5. Au cumpărat străini delà români : a) 9 juge re 1 200 [ J pătraţi pământ cu preţul 27.000 c b) 8 case intravilane cu preţui 130.600 coroane. 6. A cumpănit străini delà străini : a) 14 jugere 100 7] pătraţi cu preţul 66.400 cor. b) 27 case intravilane cu preţul 076.700 coroane, în 10 cazuri din schimbarea proprietăţilor, pământ

şi case, ovrei au vândut la români.

T I E I Atragem atenţiunea tnturoi forurilor noastre bi­

sericeşti, ziarelor şi revistelor teologice şi a oricărui iubitor de înaintare culturală şi rcligioasă-morală a neamului nostru românesc, asupra ideei înfiinţării „Institutului biblic românesc" , pentru a cărei realizare mult pre(iosul scriitor bucovinean, păi iulcle (.'. Morariu, pledează cu o călduroasă convingere şi cu nu adevăiat şi in zilele noastre alai de rar zel apostolic in articolul: , ,0 pro­blemă bisericească de cea mai mare importanţă", pe care-l începem să-l publicăm cu numărul de faţă in coloanele „Foii Diecezane".

Când începem aceasta publicare, linem să declarăm, că din iulreg minunatul articol al Părinţiei Sale, nu ne putem identifica cu dureroasa constatare ce o

face S. Sa, când zice: „că creşterea preoţimei noastre la facultatea teologică (Cernăuţi?) e numai o spoială", deoarece convingerea noastră personală este, că aceasta facultate teologică este mă ud i ia ştiin(ei tcol. ortodoxe r•'tinine, de pe al cărei amvon au binevestil nn Eus. Popâtîci, nn V. Rtjffet, un C. Morariu, un Is. Uncinl, nu V. Găina, un T. Tarnavschi, un V. Gheorghin ş, a., şi cu a căror nume şi luminoasă activitate oricare

Pagina 6 !•<) A I A DtBCZKANA Nr.

biserică creştină şi-ar putea scrie cele mai frumoase pagini de apostolică mnucă!

/incuria noastră ar fi unică şi fără holdr, dacă „Institutul biblic românesc" iucă in acest au şi-ar des­chide visleriile sale mâuluiloare pentru preamărirea bunului Dumnezeu şi adevărata iuviere. a neamului ro­mânesc din cuprinsa! iubitei noastre faini întregite.

„ Redacţiunca"

Congresul naţ ional-bisericesc al provmţei noastre mitropolitane este convocat in sesiune ordinara in biserica catedrala din Sibiiu pe Duminicii, în 9/22 Februarie a. c , iar congresul electoral pentru alegerea de arhiepiscop şi mitropolit este convocat pe Vineri in 14,27 Februarie a. c, la 9 ore dimineaţa, tot în cate­drala din Sibiiu.

Dl N. lorga, gloria neamului românesc, a fost distins cu cea mai înalta decoraţie din Franţa „Cordo­nul roşu al „Legiuitei de onoare" .

" D e p u n e r e a jurământului so ldaţ i lor dela re gimentul de infanterie Nr. 1)0 din loc, s'a făcut Dumi­neca in N februarie a. c. dimineaţa la ora 10, lângă crucea cea mare din piaţa din mijlocul oraşului, cu so­lemnitatea cuvenita. De faţă toate autorităţile şi un public numeros. Rugăciunea pentru Rege şi ostaşi a pontiticat-o P. O. D. protopresbiter A. Ghjdiu cu asistenţa preotului militar N. Bădini şi a presbiterului P. Magdescu, iar răs­punsurile le-a cântat corul reuniunii decantăr i sub con­ducerea prof. P. Bancca. La sfârşit, intr'o inimoasă cu­vântare, părintele protopresbiter A. Ghidiu a arătat osta­şilor îndatorirea lor, ce urmează din cuvântul de onoare dat şi întărit cu jurământ , pentru tron şi patrie, după care urmează actul jurământului , săvârşit de preotul militar N. Bădini înainte cu oliţerii noui, şi apoi eu ostaşii de rând.

Mulţumită publică. La petrecerea .din 20 Dec. 1019 (a doua zi de Crăciun) şi la cea din 24 Ianuarie 1920 aranjate de Reuniunea româna de cântări şi muzică din loc au binevoit a suprasolvi: loan Dobromirescu, prîmcontabil 10 cor., Teodor Dragomir protonotar 6 cor., Dr Alex. Morariu deputat 1.00 cor., Locotenent Brada-ţeanu 8 cor., loan Popovici, preot-10 cor., Miron Manescu, preot Io cor., Dr Virgil Budinţian medic 10 cor., Frie-derick Pauck, primar 5 cor., Locotenentcolonel Moşi 35 cor., Căpitan Drimba 5 cor., Căpitan loanin 5 cor., Lo­cotenent I lager S cor., Şt. Farago controlor Io cor., Arthur Lazits contabil 25 cor., I. Reitman 10 cor., Erck 20 cor., şi Societatea filarmonica din loc 100 cor.. La olaltă -102 cor. Pentru aceste daruri comitetul societăţii esprima mulţâmită donatorilor. Caransebeş la 11 Februarie 1920. Lassarialul.

Sărbătoarea Unirii Principatelor. Vineri fa 21 ianuarie v. a. c. s'a serbat eu multa însutit, ţiic ma­rele fapt al unirii neamului in 1859, de toate şcolile noastre din loc. Dimineaţa la ora 10, P. O. D. proto­presbiter A. Ghidiu, asistat de protopresbiterul S. Şandru şi preotul militar N. Bădini, ssvârşeş 'e rugăciunea de mulţămită. Lume multă cu căpeteniile tuturor oficiilor in frunte. Corul reuniunii de cântări în ilţa inimile, ca şi cuvântarea protopresbiterului A. Chidiu, vorbind despre importanţa zilei. Afara, in curtea bisericii, ostaşilor le vorbeşte rezolut şi cu căldura prea vrednicul Locot. colonelM.Mărinescu, 'arătând roadele unirii din 1859, în­tregirea neamului de azi, pc care soldaţii în primul rând au suprema datorie de a o apară. La ora 11 un festi-. val al clericilor dela institutul teologic, cu declamari şi cântări foarte reuşite (M. lenea c. II 'leul. şi G. Mun­tean c. II letal.) şi cu o cuvântare ocazionala a profe­

sorului de teologie Dr. V. Loichiţa. După amiazi l j | 4, în sala festivă a liceului „Trăiau Doda", serb<3 naţională a tuturor şcolilor din loc cu discursul fe| al directorului şcolii normale Ilie Orzescu şi cu r i j zentarea succeasă a dramei lui Z* Bârsan : „Se ziuă", de cătra elevii şi elevele (I. Muntean el. V'j Măria Suşoi el. XIII., Iuliu Blaj el. VII, Tr. G p r i ş â VI., Ana Radu el. VI., Sempronia Lepa el. \ ' eti».)| ccului „Trăia;: Doda". Declainarile (Pârvu, Icnea şi V H Băcilâ) şi cântările corului elevilor teologi şi pedaju au fost viu şi cu drag aplaudate dc publicul n e o b u j de mare ce s'a adunat la aceasta serbare, din Caranl beş şi împrejurime. In cinstea aceleiaşi mare zi a u n | ..Reuniunea de cântări" a dat scara la „Pomul verfl un splendid concert din piesele celebrităţilor muzic români şi străini, după care a urmat o veselă sel dansanta. Membrilor „Clubului didactic", prin a ci strădanie s'a putut serba atât de frumos primul n p j ,,24 Ianuarie", toata recunoştinţa neamului, iar t i ne jT şcolare care a ascultat glasul lor de chemare i i | promovarea dragostei de neam şi ţară, toată lauda n | trâ şi îndemnul nostru prietinesc mereu spre ideal ! . |

Cronica cul tura lă si l i terară Dicţionar român-maghiar. Ceice vor să înveţe |

numeşte, zadarnic au cautut până acum in librarii ţionare, care sa corespunda tuturor cerinţelor de o r teoretic şi practic. Lipsurilor acestora satisface pe dej Dicţionarul Tomâu-maghiar i partea întâia a dicţiot rulai român-maghiar .şi maghiar-român) alcătuit I directorul liceal Sqbin livutiau şi de fostul advujj Dr. Igrtfltie (iross. Autorii ne-au dat o lucrare eonştij ţioasa şi noua in toate aspectele ei. In 640 de pa cuprinde vre-o 20.000 de cuvinte româneşti. La sil staniive e lixat şi pluralul şi genul ; la adiectivele doua terminaţiuni sunt date ambele genuri, la cele r grele şi pluralul; în sfârşit prin faptul că sunt înşiri şi substantivele şi adiectivele derivate din verbe, ele de şcoli îndeosebi pot alia cu multă uşurinţă radă ci: vorbelor. Ortografia este a Academiei Române din B cureşti. Forma atrăgătoare a dicţionaralui îi serveşti spre laudă Tipografiei diecezane nr. române din Ar Preţul 40 coroane şi se poate comanda la Librăria d cezana din Caransebeş.

Aviz pentru scoalele primare, secundare şi pn fesorii de muzică. Cartea de „Cântece naţionale peni 2 voci" întocmită de subscrisul şi publicată in 1919 cătră Resortul dc organizare al Consiliului Dirigent I epuisat. Deoarece resortul respectiv s'a desfiinţat şi s'a cerut cartea atât de catră librării cat şi dc particula! m'ain h o t ă r î t . s ă scot o noua ediţie. Insă, cu consid rare la spesele toarte mari, pot tipări numai atât exemplare câte mi-se vor cere. Drept aceea rog pc c calea aceasta pe toţi cei interesaţi a mă aviza de urgen câte ex. vor să aibă. Un ex. va costa 3 lei (6 cor La comande de cel puţin 10 ex. se acordă oricui rab de 25* u . Cartea va eşi in cursul lunci Februarie Abonaţii vor ti avizaţi despre apariţie şi îşi pot ridr exemplarele comand ite direct dela mine ori li se v trimite prin poşta, in care caz răspunderea transportul priveşte pe cumpărător. Cartea se elaborează nun: celor care au trimis banii înainte (detragând eventual rabat) la adresa mea in Sibiiu, strada Cisivădiei Timolei Popovici, profesor de muzică.

Legendele Românilor. Manual auxiliar A apărut: ' clasa II. primara. Legendele sunt povestite m

pentru ^ priceperea copiilor. Conform instrucţiei «rai s imţ" • din pr°" r ' ' S lă ţor î si e , .,• apă-

adresează: ' l o m a Cocişiu, director şcolar Blaj. dele se

pn •sama analitica oficială. Indispensabil pentru în-

cor. [ncurând părea legendele pentru clasa III. primară. Coman-•V adresează: Toma Cocişiu, director şcolar

Cătră învăţătorii judeţului Caran-Severin. Abilul dascăl şi spornicul autor de cărţi didactice dl luliu Vuia L ' z ând lipsa manualalor şcolare potrivite zilelor noastre,

scris şi tipărit un „Curs practic de Geografie" a ju-'deţului Caraş-Severin. Manualul acesta primind aproba­rea resortului cultelor şi instrucţiunei publice sub Nr. o 'gf) 1 f) 10 secţia VI şi a Consistorului caransebeşan sub Nr- 2406 —1919, îl recomand cu toată căldura în-văţătorimei. Preţut 5 cor. şi se capătă la Itbrăriile die­cezane din Lugoj şi Caransebeş. loan Marilă revizor şcolar.

V. L.

Partea oficiată Nr. 88 K. 1920.

Cătră On. Oficii parohiale din eparhia Caransebeşului.

. Adresându-se mai multe c o m u n e bisericeşti Consistoriului diecezan cu rugarea sâ li-se es-tradea preţul de dcsdaunare a clopotelor recvi-rate, se comunică On. Oficii parohiale, că banii intraţi la Cassa diecezană sub acest titlu se eş­ti adau numai dacă c o m u n a bisericească dove­deşte, ca într 'adevăr a procurat clopote noui , în care caz e mai consul t să "se ceară ca Cassa diecezană să tr imită banii direct la firma dela care s'au comandat clopotele fiindcă la cele mai multe c o m u n e nu se pot expeda bani pe postă, iar epitropilor, pe cari personalul dela Cassa diecezană nu îi cunoaş te , nu se es t radau banii .

Caransebeş în 25 Ianuarie 1920.

Din încred in ţa re :

Dr Iosif Olariu protosincel

C o n c u r s e . Pentru îndeplinirea postului dc profesor la şcoala nor­

mală confesionalăortodox-română din Caransebeş pen-hu matematică şi fizică ca obiecte principale, se escrie concurs cu termin de 30 de zile dela prima publicare >P «Foaia Diecezana"

Beneficiile se regulează în conformitate cu exigen­tele timpului pe baza ajutorului primit dela Consiliul Dirigent, mărindu-se cu adausul familiar şi cu ajutorul pentru vesminte.

Competenţi pot ti numai români de legea or todoxă . ŞJ au să înainteze :

1. estras de botez, 2. atestat de maturitate, 3. absolutor dela universitate despre stiu

gagice sau filozofice,

I. eventuale atestate de cenzura, fa. atestat despre eventuale servicii de până acuma. Se obsearvă, că alesul profesor este îndatorat să

suplinească şi alte obiecte dc studiu conform dispozi­ţiilor consistoriale.

Caransebeş, in I 1 24 Ianuarie 1920. Preşedintele Consistorului :

Filaret Musta m. p. arhimandrit, vicarili episcopesc.

Pentiu întregirea postului de învăţător la şcoala confesională gr. or. rom. din comuna C i o c h i e i (clasele superioare) se escrie concurs cu termin de 30 zile dela prima publicare in „Foaia Diecezana" cu următoarele

Emolumente : 1. Salar în bani gata dela comuna bisericească

600 cor. Restul întregire dela stat. 2. Pentru scripturistică 8 cor. 3. Pentru conferinţă şi adunarea generala 40 cor. 4. De cortelul învăţătoresc, se va îngriji comuna

bisericească. Alesul învăţător este îndatorat a cerceta regulat

sf. biserică la toate slujbele dumnezeieşti, a purta can­toratul in şi afară de biserică şi a instrua tinerimea şco­lară în cântări bisericeşti.

Recurenţii au a se prezenta in sf. biserică în vr 'o Dumineca sau sărbătoare, pentru a-şi arata desteritatea in tipic şi cântarea bisericească.

Recursele instruate cu documentele de lipsă adre­sate comitetului parohial din Ciochiei sa se adreseze Consistorului diecezan.

Ciuchici din şedinţa comitetului parohial ţinuta la 9/22 Decemvrie 1919.

Nico lae Jurca Traian Simu preşedinte; . parol) şi notar

1 - 3

Pentru îndeplinirea unui post de învăţător la şcoala confesională ortodoxă româna din Curtea, protopresbi-tcratul Făget, se escrie concurs cu termin de 30 dc zile deln prima publicare în „Foaia Diecezană' ' .

Emolumentele :

1. Salar în bani gata 1200 coroane. 2. Pentru cortel şi grădina dacă nu capătă în na­

tură, 420 coroane. 3. Pauşal seripturistie 24 coroane.-4. Pentru adunarea generală şi conferinţa dacă va

lua parte, 50 cor. 5. Dela înmormântări unde va fi poftit 2 coroane

fără liturgie, iară cu liturgic 4 cor. Pentru încălzirea şi curăţirea salei de învăţământ

•se îngrijeşte comuna bisericească. Alesul învăţător eslc îndatorat a cerceta însuşi regulat s. biserica, a îndruma tinerimea şcolară la s. biserica, a purta cantoratul în şi afară de biserică, a compune socoţile şcolare şi biseri­ceşti şi fundaţionale.

Recurenţii au să-şi subştearnă petiţiile Prea Ono­ratului Oficiu protopresbiteral din Făget şi să se prezinte in vre-o Duminecă sau sărbătoare in s. biserică, nici de cum însă în ziua dc alegere.

Curtea, în 20 Septemvrie 1919. Fil imon Titelu S a m s o n Togerescu

preşedinte notar suplent

în conţelegerc cu mine : Sebastian Olariu, m. n. protopresbiter . I 3,

Pagina 8 F O A I A D I E C E Z A N Ă X

Pentru îndeplinirea definitivă a postului de învă­ţător la şcoala confesionala ort. rotitână din comuna Unip, se ©serie concurs cu teimin de 30 zile doîfl prima publicare în „Foaia Diecezană" cu minatoarele

Emolumen te :

, 1. Satâr fundamental dela comuna bisericeasca 1000 cor., restul întregire dela stat.

2. Pentru participare la adunarea generală inv. şi alte conferinţe GO cor.

3. Pentru scripturistică şi compunerea socotitor cultului 30 cor.

4. Locuinţă liberă în edificiul seralei cu grădină. 5. Pentru purtarea cantoratului in biserică şi afară

de biserică va primi ca stolă 80 cor. Pentru încălzirea şi curăţirea salei de învăţământ

grijeşte comuna bisericească. Alesul învăţător este îndatorat a înfiinţa cor din

şcolarii săi, cântând in biserică la toate Duminicile de peste an. — Este mai îndatorat a reînfiinţa şi conduce corul bisericesc cu adulţii, cântând in biserică \ji ţoale sărbătorile şi Duminicile din postul mare primind ca re­muneraţie pentru aceasta osteneală 3

( 4 jugâr pământ arâtor de clasa 1. precum şi alte remuneraţii, cuprinse în statutul corului.

Pentru participare cu corul la înmormântări , pri­meşte altă remuneraţie.

învăţătorul ales este îndatorat a purta toate agen­dele scripturistice ale comitetului şi sinodului parohial.

Recurenţii au a-şi subşterne petiţiunile conform normelor .din vigoare la Prea On. Oficiu protopresbiteral din Buziaş, să se prezinte in vre-o Duminică sau săr­bătoare în sf. biserica pentru a-şi arăta desteritatea în tipic şi cântarea bisericească, nici de cum însă în ziua alegerei.

Unip, din şedinţa comitetului parohial ţinută la 24 Noemvrie 1919. 2—3

1 uliu Crainic m. p . paroh, preş corn. par.

Iosif Nanu m. p, notarul comit. par.

în conţelegere cu mine : Ioaii Pepa, protopresbiter

Pe baza ordinaţiunii Veneratului Consistor diece­zan ddto 7 Octomvrie 1919, Nr. 2457 B. ex 1919, se escrie concurs pentru ocuparea postului de capelau la parohia de clasa IlI-a din Apadia, protopresbiteratul

Caransebeşului, pe lângă preotul N'icolae Corne* termin de recurgere de 30 de zile dela prima puh,1

în ..KOAIA I )IF.( ' K / A N Ă " .

Emolumentele sunt :

1. din sesiunea parohială constatatoare jugere şi un intravilan de 1200 st.-, după care al are să plătească dările publice.

2. 1

:; din venitele stolare şi birul parohial Nefiind casă parohială, capelanul se va a

singur de cortel.

Doritorii de a ocupa -acest post să-şi trimită re sele—lor instruate conform regulamentului pentru par şi adresate comitetului parohial din Apadia, Prea râtului Domn protopresbiter Andreiu Chidiu al sebeşului, şi să se prezinte in vre-o Dumineca sai bătoare în sf. biserică, spre a-şi arăta dcsteritatejjH cântare şi oratorie.

Apadia, din şedinţa comitetului parohial, ţinut' 17.30 Noemvrie 1919.

Comitetul parohial,

in conţelegere cu protopresbiterul tractual AndrţB Ghidiu. 3 - 3 '

• m i i i i i i i i M i i i i i m i i u i i i i i i i i i i n a • • Librăria şi Tipografia Diecezană, Caransebeş.

a La Librăria şi Tipografia noastră d iecezan^ | află imediat aplicare

I un contabil sau contabi lă i S versaţi în compunerea bi lanţului . Reflectanţii 5 să-şi înainteze oferta Consis torului diecezan S prin adminis t ra ţ ia Librăriei şi Tipografiei S d iecezane Caransebeş , — indicând totodată Ş S şi pretenţiile de salar. • Nr. 2 4 6 8 i î . i 9 i 9 . Consistorul eparhial. 1 SsaBBBBaaaBMaBaaBBaaBBaaaasssaaaaaaaaaM

k F I U L L U I A N T O N I U I 0 V 0 T N Y ,

t u r n ă t o r i e de clopote şi f a b r i c ă de scaune de f ie r pentru clopote

Timisoa ra -Fabr i c

mm

io 52 Calculări de pret se trimit gratuit.

Redactor responzabil: Dr Vas i le Lo ich i ţa Tiparul şi editura Tipografiei diecezane în Caransebeş. Cenzurat: Mir<