Imaginea s@pt@m$nii

Finan]e

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

PUNCTUL PE EUROPA

„Un curcubeu care r@mâ-ne pe cer un sfert de or@nu mai e privit de nimeni.”

J.W. Goethe

c my b

c my b

Ani de zile, inamicul public al economiei româ-ne}ti a fost infla]ia. Atacat@ din greu, infla]ia s-al@sat greu r@pus@ }i, ca un foc în@bu}it care sepoate aprinde oricând, infla]ia poate }i ea ori-când s@ se trezeasc@ la via]a. E drept, cifrele deazi arat@ c@ aceast@ lupt@ s-a închis la scorulde 3,77 cât era infla]ia anualizat@, un scor spec-taculos. Cum cursul evolueaz@ în favoarea leu-lui, infla]ia mai prime}te un ajutor nesperat.Aceast@ victorie este îns@ una provizorie, chiardac@ pare una la scor. De altfel, Banca Na]ional@nu a depus armele }i este hot@rât@ s@ men]in@“]intirea infla]iei” pe primul loc în agend@, pân@când nu va coborî sub 3& pentru c@ înc@ in-fla]ia este o amenin]are poten]ial@, cu atât maimult cu cât preg@tirea pentru euro trebuie s@devin@ consistent@.Învins@ sau nu, infla]ia nu pare, ast@zi, s@ fie ame-nin]area pentru acest an. Cel pu]in un direct. I-aluat locul noua amenin]are “vedet@”: deficitul decont curent. Aceasta, cu atât mai mult cu cât ci-frele ajut@ la conturarea amenin]@rii, fotografiade moment este în culori grele }i nu doar pro-iec]ia ei în viitor. Deficitul de cont curent, pe pri-mul trimestrul al acestui an, a fost de 3188 mili-oane euro, o cifr@ care alt@ dat@ reprezenta defi-citul pe un întreg an. De exemplu, în 2003, de-ficitul de cont curent era de pu]in peste 3000 mi-lioane euro, iar diferen]a de atunci exprima foarteclar diferen]a de ritm de cre}tere economic@ }ide dezvoltare. Problema deficitului nu este cifraîn cre}tere. Acesta în sine un reprezint@ decât oexpresie a agita]iei din economie. Problema estec@ acest deficit s@ poat@ fi acoperit prin sumele debani care intra în ]ar@. Investi]iile str@ine au fostîn to]i anii, un mijloc bun prin care s-a acoperitaceast@ diferen]@, între importuri }i exporturi maiales, sursa principal@ a deficitului.

continuare ^n pagina 7

Dan POPESCU

La start în competi]ia european@

Comunicarea domnului Gerd Behnke, subsecretar de stat(Comitetul pentru Întreprinderi Mici }i Mijlocii, Germania) – laConferin]a Economic@ Interna]ional@ de la ULBS

Vasile Br@tianu

Doamnelor }i domnilor, men]ionez: membrii UErelev@ a}tept@ri majore. [ara dumneavoastr@ do-re}te }i trebuie s@ investeasc@ masiv: în indus-trie, în infrastructuri, de exemplu construc]ia auto-str@zilor, ca }i în agricultur@, în comer], în asigu-r@ri, în turism etc. Acestea sunt doar câteva teme.Într-un astfel de sens a}teapt@ România ajuto-rul }i solidaritatea altor state ale UE. Se poatevedea aici }i recunoa}terea ca partener. Eu cu-nosc, din punctul de vedere al Germaniei, chiardac@ nu complet, implica]iile pentru pia]a demunc@. Dar, sunt precaut }i vom g@si o solu-]ie comun@ cu care s@ fie to]i de acord.România î}i pune mari speran]e în turism. Cumult interes citesc, de fiecare dat@, în capitalaBerlin, reperele rutiere }i reclamele privind o fasci-nant@ excursie spre România. Evident, numireaSibiului, al@turi de Luxemburg, Capital@ cultural@european@ pentru 2007, emite un semnal care înRomânia este luat în seam@ corect. Oricum, dac@ m@gândesc la ]@rmul M@rii Negre, la Delta Dun@rii,sau la imaginile istorice pe care le ofer@ ]ara dum-neavoastr@ oaspe]ilor, atunci îndr@znesc a prog-noza c@ abia acum poate începe boom-ul turistic.

continuare ^n pagina 4

O noua amenin]are: deficitul decont curent

nr. 118 anul 3 vineri, 1 iunie 2007 0,50 RON

Piramida Trans-Am din San Francisco

Dan SUCIU

drd. C@t@lin NICOLESCU

pag. 6

Ast@zi, propunem cititorilor no}tri un exerci]iu inedit: s@ încerc@m, la aproapejum@tate de an de la admiterea oficial@ a României în Uniunea Euro-pean@, s@ descifr@m care sunt cei dintâi beneficiari ai integr@rii. Nu mai ecazul s@ detaliem atitudinea tran}ant bipolar@ a românilor, în momentulianuarie 2007. Unii – crezând puternic }i naiv în basmul cu t@râmul lap-telui }i mierii; al]ii, dimpotriv@, prorocind cele mai dramatice pr@bu}iri.Dincolo de percep]ii }i convingeri mai mult sau mai pu]in subiective,un prim }i par]ial bilan] pune în lumin@ o concluzie optimist@. Ei bine,da, nu s-a întâmplat nici un cataclism în România, via]a merge înainte}i apar, pe ici pe colo, primii români }i primele sectoare care au aflatcheia succesului, c@rora pur }i simplu pare s@ le priasc@ integrarea.Firmele puternice, performante ]intesc pia]a interna]ional@. Se }tie c@tranzi]ia româneasc@ nu a avut numai perdan]i. Au fost firme }i maricompanii care s-au deta}at vizibil de plutonul competitorilor }i s-au afir-mat pe pia]a intern@, cu beneficii pe m@sur@. Multe dintre acestea autrecut cu brio de furcile caudine ale integr@rii }i î}i extind treptat aface-rile dincolo de grani]e, în Europa, demonstrând practic c@ globalizarea eco-nomic@ nu este doar un t@v@lug cu sens unic, spre România, }i c@ multi-na]ionalele noastre pot fi la fel de competitive ca ale lor. Mass-media neaduce, aproape zilnic, ve}ti despre afacerile române}ti care prosper@ pealte meleaguri europene. Grupul Rompetrol a anun]at, recent, c@ a pus înfunc]iune primele sta]ii de benzin@ din cele zece pe care le construie}teîn Fran]a, investind în acest scop mai mult de 40 de milioane euro. De men-]ionat c@ binecunoscuta firm@ româneasc@ de]ine re]ele de sta]ii }i depo-zite în Ungaria, Moldova }i Serbia, desf@}urând, totodat@, activit@]i de pros-pectare, extrac]ie }i comerciale într-un bazin mondial ce se întinde dinTanzania, pân@ în Spania, din Libia pân@ în Kazahstan.Mai sunt îns@ }i alte companii care }i-au f@cut din numele în România,un renume în str@in@tate, performând pe pie]ele interna]ionale. În con-struc]ii, Romstal î}i desf@}oar@ ambi]ioase planuri de dezvoltare în Bul-garia }i Serbia; în industrie - Rulmentul Bârlad, Policolor Bucure}ti }i Cu-prom Baia Mare au anun]at, recent, achizi]ii de capital }i investi]ii spec-taculoase pe segmente specifice de pia]@ din Belgia, Ungaria, Bulgaria}i Serbia. În agricultur@, Grupul Agricover î}i dezvolt@ afacerile cu se-min]e, cereale }i produse oleaginoase în vecini, pe teritoriul Serbiei }iBulgariei, iar în comer] firme de retail precum Flamingo sau Altexau strategii ofensive de extindere regional@, dezvoltând re]ele pro-prii de magazine în Olanda, Croa]ia, Bulgaria, Ungaria, Moldova,Serbia }i Muntenegru.

continuare ^n pagina 2

Considera]ii generale

În general, frauda poate fi definit@ ca acea activitate prin care o per-soan@ fizic@ sau juridic@ ac]ioneaz@ cu inten]ia de a-}i procura unbeneficiu nelegitim, înc@lcând o obliga]ie legal@ ori contractual@. No]iunea de fraud@ trebuie desprins@ }i examinat@ distinct, în ra-port cu viciile de consim]@mânt pe care le prevede art. 953 CodCivil, potrivit c@ruia “creditorii pot, în numele lor personal, s@atace actele viclene, f@cute de debitori în prejudiciul drepturilorlor”. În orice form@ de fraud@, reaua credin]@ se concretizeaz@printr-un act ilicit. Frauda poate intra sub inciden]a legii civile, având consecin]eleprev@zute de art. 998 Cod civil, ori sub inciden]a legii penale, înaceast@ din urm@ situa]ie existând atât r@spundere penal@, cât }ir@spundere civil@ delictual@. În ambele situa]ii, existen]a unui preju-diciu material sau moral este unul din elementele esen]iale alefraudei. Frauda se poate concretiza într-un act juridic ilicit, darîn multe situa]ii constituie numai amprenta voin]ei; în acest dinurm@ caz, frauda se confund@ cu reaua credin]@. Aria de desf@}urare a fraudei cuprinde toate domeniile legate denevoile umane, deoarece fiecare dintre ele prezint@ oportunit@]ipentru în}el@torie.

David Ricardo, economist contemporan

O privire mai ampl@ asupra rela]iilor germano-române din perspectiva UE (III)

Frauda la nivel european }i în

România

pag. 7Decebal N. Tod@ri]@

Evolu]ii la burs@

Dezvoltare durabil@

pag. 2

Lia-Alexandra Baltador

Eveniment 2007

pag. 8Ileana Ilie

continuare ^n pagina 3

Primii beneficiari autohtoni ai ader@rii

Emil DAVID„Savantul, un om care este aproape sigur”

Jules Renard

„Exist@ dou@ mijloace certe pentru a nu în]elegenimic din Revolu]ia francez@ de la 1789. Unuleste acela de a o blestema, iar cel@lalt de a o ce-lebra f@r@ nici un fel de rezerve. Cei care oblestem@ sunt condamna]i a r@mâne insensibilifa]@ de na}terea tumultuoas@ a democra]iei. Eiar face bine s@ propun@ societ@]ilor noastre alteprincipii fondatoare decât libertatea }i egalitatea.Cei care doar o celebreaz@ nu sunt capabili s@ expli-ce }i nici s@ întrez@reasc@ tragediile sale, cu ex-cep]ia „acoperirii” lor cu scuze debile, de circum-stan]@. Ei vor r@mâne orbi fa]@ de ambiguitateaconstituit@ a unui eveniment care a însemnat, demulte ori, în aceea}i m@sur@, drepturi ale omului}i teroarea, libertatea }i despotismul”. A}a scriaFrançois Furet, în cartea sa „La Revolution fran-çaise”1. Rareori ne-am aflat în fa]a unei aprecieriatât de echilibrate }i nuan]ate, exprimând, deo-potriv@, credin]a magic@ în voin]a uman@ de aschimba societatea, dar }i o reînnodare cu vechiutopii fundamentate de o „vârst@ de aur”, mereudezirabil@, mereu invocat@, mereu clamat@.Am f@cut referire la istoricul francez, ales între„nemuritorii” Hexagonului, sesizând la mareleeconomist David Ricardo, c@ruia, iat@, i-am ani-versat în 18 aprilie, anul curent, 235 de ani de lana}tere, aceea}i propensiune spre echilibru }inuan]@, c@ruia i-am sesizat unele avansuri îndr@z-ne]e ponderate, cenzurate }tiin]ific de reveniri pru-dente incapabile îns@ s@ anuleze str@pungeriledeja realizate. C@ruia i-am sesizat un relativ opti-mism care pl@te}te un tribut greu câtorva reali-t@]i pe cât de cenu}ii, pe atât de însemnate.

continuare ^n pagina 5

EUROPA MEDIU VINERI 1 IUNIE 20072

urmare din pagina 1S@ nu uit@m de sectorul bancar, unde}ansele noastre de „europenizare” p@-reau mici, dar autorit@]ile sunt, iat@, foarte

mari de vreme ce Banca Comercial@Român@ }i-a propus s@ investeasc@,într-o afacere integral româneasc@, uncapital de 100 milioane de euro pepia]a financiar@ britanic@, francez@ }igerman@. Sunt semne c@ ne mi}c@m bine}i cu folos, f@r@ re]ineri sau complexe,

în marele spa]iu de afaceri european.Sectorul bancar î}i rotunje}te profi-turile. Într-adev@r, aici avem de-a facecu un adev@rat miracol post-aderare,de}i ne amintim c@, în vremuri nu preaîndep@rtate, bancherii no}tri se plân-geau de un viitor nesigur }i de o con-curen]@ acerb@ care le amenin]au pro-fiturile. Primul bilan] - prima surpriz@!La încheierea primului trimestru dinacest an, cele mai multe b@nci au b@-tut toate recordurile, ob]inând cre}teriale profitului, fa]@ de aceea}i perioad@a anului trecut, pe care se crede c@nici nu le visau: 9,6 la sut@ BCR, 12la sut@ BRD, 39 la sut@ Bancpost, 55la sut@ Raiffeisen International, 48 lasut@ Pireus Bank, 60 la sut@ CEC }iexemplele ar putea continua.O dovad@ cert@ c@ banul la ban trage,chiar }i când nu ai statut consolidateuropean, dar ai în schimb marele ca-pital financiar interna]ional în spate.Infrastructura româneasc@ alimentat@de fonduri europene. Trebuie precizatc@ ne afl@m, cu adev@rat, la startulunei teribile curse contra-cronometrupentru reabilitarea infrastructurii noas-tre (drumuri, c@i ferate, aeroporturi).De la ce pornim, se }tie: de la o den-sitate global@ a drumurilor publice depeste 3 ori mai mic@ decât în UE 25

}i de la ceva mai mult de 200 km deautostr@zi în func]iune, de la un pro-cent de 35 la sut@ de electrificare ac@ilor ferate fa]@ de 51 la sut@ în UE,de la 17 aeroporturi modeste, dintrecare doar 5 au înregistrat, anul trecut,un trafic de peste 100.000 pasageri.Unde trebuie s@ ajungem? Foartedeparte, în orice caz cât mai aproapede standardele europene în materie }iasta se va întâmpla rapid, sub tutelaUniunii Europene, prin activarea com-ponentelor }i axelor Programului Opera-]ional Sectorial Transport (POST) sus-]inut de un buget comunitar generos:peste 4 miliarde de euro în perioada2007-2013, ceea ce reprezint@ aproape20 la sut@ din bugetul global al ope-ra]iilor structurale pentru România. Princofinan]are na]ional@ (efort propriu,altfel spus) acestei sume i se va ad@ugaînc@ 1 miliard euro, ceea ce va face dininfrastructura româneasc@ unul din prin-cipalii beneficiari ai fondurilor structu-rale europene în particular, }i ai inte-gr@rii în general.Cine produce }i cine câ}tig@, între ju-de]ele României? E o întrebare cu tâlc,acum, în debutul integr@rii }i la star-tul unei previzibile regionaliz@ri. Pân@acu, câ}tig@torul deta}at în competi]iadintre jude]ele }i localit@]ile ]@rii este,

cum era de a}teptat, Bucure}tiul (îm-preun@ cu Ilfovul) care concentreaz@fluxurile economice }i financiare in-terne }i externe. Bucure}tiul, concret,are un PIB pe cap de locuitor de 9458euro }i un salariu mediu lunar de 325euro, spre deosebire de, s@ zicem, ju-de]ul Boto}ani, plasat în cea mai s@rac@zon@ a ]@rii, cu un PIB pe locuitor de2189 euro }i un salariu lunar net de200 euro.Fire}te, este de a}teptat ca procesulintegr@rii europene s@ mai atenuezedin aceste dramatice discrepan]e, prin-tr-o politic@ de dezvoltare ceva maiechilibrat@ }i printr-o orientare cores-punz@toare a fondurilor structurale.Dar va impune, de asemenea, }i o anu-mit@ echitate în raportul cât produ-cem/cât câ}tig@m. Pentru c@ multorali se pare acum nefiresc }i incorectca jude]e precum Sibiul, care are unPIB pe locuitor dublu fa]@ de Vaslui,}i prin urmare o contribu]ie mai marela bugetul na]ional, s@ beneficieze deun nivel de salarizare cu doar 16 lasut@ mai mare. Acolo unde se pro-duce – trebuie s@ se }i câ}tige core-spunz@tor! – aceasta este una dinorânduielile fire}ti care nu ]in neap@-rat de apartenen]a noastr@ la UE, câtde bun sim] }i o m@sur@ în toate.

Emil DAVID

Primii beneficiari autohtoni ai ader@rii

Pentru urm@torii 7 ani (2007-2013),România a preg@tit o serie de docu-mente strategice }i opera]ionale pentrua stabili priorit@]ile de dezvoltare aleRomâniei }i pentru a defini alocareafondurilor comunitare. În sectorul demediu, este vorba de o contribu]iecomunitar@ de aproximativ 4 miliardeeuro în perioada 2007-2013. “Practic,vor fi aloca]i 500 - 600 milioane deeuro anual din Fondul de Coeziune }iFondul European de Dezvoltare Re-gionala. Infrastructura creat@ din fon-duri europene va fi coloana vertebra-l@ a infrastructurii de mediu. Princi-palele "vertebre" ale infrastructurii createdin fonduri europene vor stimula inte-resul investitorilor priva]i pentru acestsector” se arat@ într-un comunicat alguvernului. Trebuie men]ionat faptulc@ accesul la aceste fonduri se poateface doar prin elaborarea unor Pro-grame Opera]ionale Strategice (POS),documente ce identific@, pentru fiecareobiectiv strategic din Cadrul StrategicNa]ional de Referin]@ (CSNR), axeleprioritare }i domeniile de interven]ie,furnizând detalii despre finan]area na-]ional@ public@ }i privat@ }i co-finan-]area de la Uniunea European@.Programul Opera]ional Sectorial de Mediu- elaborat de Ministerul Mediului }i Gos-pod@ririi Apelor se refer@ la princi-palele probleme din acest domeniu.Obiectivul principal al acestui programopera]ional este de “îmbun@t@]ire }iprotec]ie a valorilor }i utilit@]ilor de

mediu pe tot teritoriul ]@rii, în beneficiulîntregii popula]ii.” Obiectivul const@ înreducerea decalajului existent întreUniunea European@ }i România cu pri-vire la infrastructura de mediu atât dinpunct de vedere cantitativ }i calitativ.Astfel, }i dup@ aderarea ]@rii noastre laUniunea European@, demersurile în ve-derea protej@rii mediului ambiental tre-buie continuate. Dup@ cum a afirmat }iComisarul Stavros Dimas, “de}i ade-rarea va fi o piatr@ de temelie istoric@,marcând sf$r}itul unui proces înde-lungat de preg@tire, aceasta va marca,de asemenea, începutul unei noi ere”.Se impune, în continuare, ca Românias@ î}i respecte obliga]iile ce îi revinîn calitate de stat membru al UE. Con-form Articolului 174 [130r] al Trata-tului CE, politica de mediu a Co-munit@]ii se bazeaz@ pe urm@toareleprincipii: l Principiul precau]iei;l Principiul prevenirii;l Principiul îndep@rt@rii sursei de po-luare }i l Principiul "poluatorul plate}te". Rezolvarea integrat@ a acestor pro-bleme este posibil@, cu condi]ia ca toatestatele s@ se preocupe în mod real, latoate sistemele administrative existente(regionale/jude]ene/locale) inlcusiv prinimplicarea în tot mai mare m@sur@ acet@]enilor. În plus, este nevoie de ocooperare mai strâns@ între guver-nele statelor lumii, astfel încât s@ sepoat@ ajunge la stabilirea m@suriloroptime ce se impun, iar efectele desinergie s@ poat@ fi exploatate la în-tregul lor poten]ial. Se impune apli-carea devizei stabilite în cadrul Confe-rin]ei Na]iunilor Unite pentru Mediu}i Dezvoltare, desf@}urate la Rio deJaneiro, în anul 1992, „Gânde}te glo-bal, ac]ioneaz@ local!” Se estimeaz@ c@ România are nevoiede peste 29 de miliarde de euro, pân@în 2018, pentru conformarea la nor-mele europene în ceea ce prive}teprotec]ia mediului înconjur@tor. O

sum@ imens@, reprezentând, de fapt,rezultatul zecilor de ani în care s-auprodus pagube naturale inestimabile,}i care, la momentul respectiv, nu aufost luate în considerare. Principiuldeja consacrat în ]@rile membre aleUniunii Europene „poluatorul pl@te}te”nu s-a aplicat nici în ultimii ani, întoate cazurile, de}i reducerea polu@riinu poate avea loc decât printr-o coo-perare responsabil@ cu agen]ii eco-nomici. Aceste costuri urmeaz@ s@ fiesuportat@ atât din surse comunitare,cât }i de c@tre statul român. Aliniereala standardele de mediu nu înseamn@îns@ numai costuri, ci }i oportunit@]i dedezvoltare economic@, datorit@ gener@-rii unor activit@]i noi pe pia]a autohton@.În acest sens Ministerul Mediului a su-pus dezbaterii publice schema de alo-care a cantit@]ilor de gaze cu efect deser@ pentru companii. Odat@ cu intra-rea în Uniunea European@ se intro-duce un sistem de certificate pentruemisia de gaze poluante. Un aseme-nea certificat va permite de]in@toruluis@ emit@ în atmosfer@ o ton@ dedioxid de carbon. Acele societ@]i carevor emite o cantitate de gaze mairedus@ decât cea la care au dreptul,vor putea vinde altor firme certifica-tele r@mase. Pe de alt@ parte, dep@}i-rea emisiilor stabilite va duce la nece-sitatea cump@r@rii de noi certificate,ceea ce va implica costuri mai maripentru respectivele societ@]i. Sistemulse aplic@ în ]@rile Uniunii Europene,din anul 2005. Obiectivele specifice POS Mediu sunt:1. Îmbun@t@]irea accesului la infra-structura de ap@, prin asigurarea ser-viciilor de alimentare cu ap@ }i cana-lizare, în majoritatea zonelor urbane,pân@ în 2015.2. Ameliorarea calit@]ii solului, prin îm-bun@t@]irea managementului de}eurilor}i reducerea num@rului de zone po-luate istoric, în minimum 30 de ju-de]e, pân@ în 2015.3. Reducerea impactului negativ cauzat

de centralele municipale de termofi-care vechi în cele mai poluate loca-lit@]i, pân@ în 2015.4. Protec]ia }i îmbun@t@]irea biodiver-sit@]ii }i a patrimoniului natural, prinsprijinirea managementului ariilor pro-tejate, inclusiv prin implementareare]elei Natura 2000.5. Reducerea riscului la dezastre na-turale, prin implementarea m@surilorpreventive în cele mai vulnerabile zonepân@ în 2015.

Concomitent cu fundamentarea acestorm@suri, este esen]ial ca, la fiecare niveladministrativ, s@ func]ioneze o sum@de mijloace de reglementare, cu caractereconomic, juridic }i informa]ional, care s@asigure înf@ptuirea obiectivelor propuse.Dezvoltarea durabil@ (viabil@, sustenabil@),a}a cum este definit@ în Raportul Brundt-land sau „Viitorul nostru comun”, este

conceput@ în sensul concilierii dintreeconomie }i mediul înconjur@tor prin-tr-o nou@ cale de dezvoltare, care s@sus]in@ progresul uman, nu numai încâteva locuri }i pentru câ]iva ani, cipentru întreaga planet@ }i pentru unviitor îndelungat.În vederea evalu@rii mijloacelor deac]iune, sunt necesare criterii de efi-cien]@ economic@ }i social@, echitate,fezabilitate, acceptabilitate }i compati-bilitate institu]ional@. La orice nivel, sepune problema strategic@ a dezvolt@-rii durabile, cu obiective clare de atins,cu criterii de apreciere }i indicatori dem@surare, cu mecanisme de sus]i-nere juridice, economice }i spiritual -culturale, cu managementul ecological proceselor, pe fiecare ciclu de via]@,ca }i cu auditul ecologic necesar, cudezvoltarea unor tehnologii curate, cares@ ating@ nivelul “zero defecte” etc.

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

Spre un mediu mai curat

La start în competi]ia european@

VINERI 1 IUNIE 2007 3INFRAC[IONALITATE

urmare din pagina 1Dintre multitudinea de forme de activi-t@]i frauduloase, men]ion@m mai jospe cele mai importante, }i anume: - o activitate frauduloas@ de falsificare; - contrabanda; - ac]iuni frauduloase }i abuzuri de si-tua]ie economic@, comise de întreprin-z@torii din societ@]ile multina]ionale (înspecial se afl@ în aten]ia Na]iunilor Unite); - ob]inerea frauduloas@ de subven]ii(fonduri) de c@tre persoane care nu audreptul la acea subven]ie; - utilizarea unor subven]ii (fonduri) în-tr-un alt scop decât cel prev@zut ini]ial;- practici frauduloase în domeniul in-formaticii (altele decât cele ce pot fi ca-lificate ca în}el@ciune); - înfiin]area de societ@]i cu capitaluri fictive;- distribuirea de dividende fictive; - organizarea frauduloas@ a insolvabi-lit@]ii }i continuarea ob]inerii de creditedirijate f@r@ perspective rezonabile derespectare a angajamentelor asumate; - practici frauduloase ale întreprin-z@torilor privind munca la negru; - sp@larea banilor (albirea banilor); - practici ilicite (frauduloase) în aface-rile imobiliare de vânz@ri-cump@r@ri imo-biliare, f@r@ o expertiz@ de specialitateasupra valorii bunurilor; - afaceri veroase (ilicite) ale unor ban-cheri la ad@postul secretului profesio-nal la care autorit@]ile nu au instru-mentul legislativ pentru a p@trunde }ia le dezamorsa }.a. Delincven]a afacerilor cuprinde ast@zidimensiuni mari }i a devenit un feno-men complex }i evolutiv, de aceea, prinefectele sale economice, îngrijoreaz@pe speciali}tii din domeniu.Frauda se întâlne}te atât în ]@rile slabdezvoltate, cât }i în ]@rile foarte dezvol-tate, afectând marile companii }i firme.

Evaluarea fraudei la nivel european

La nivel european, s-a încercat evalu-area dimensiunii, impactului }i a per-cep]iei firmelor }i companiilor privindfrauda. Cunoscându-se amploarea feno-menului de fraud@, la nivel europeans-a efectuat un studiu privind activita-tea frauduloas@ în Europa, în anul 2001.Studiul a fost efectuat pe un e}antionde 3400 de firme, organiza]ii non-pro-fit }i organisme guvernamentale din 15]@ri ale Europei Occidentale }i Cen-trale, ob]inându-se date deosebit deinteresante }i relevând concluzii careau permis elaborarea unei strategii pentrudiminuarea fraudei la nivel european. Acest studiu, realizat pe parcursul ultime-lor patru luni ale anului 2000, privindfrauda în Europa, se constituie ca ceamai vast@ }i mai complex@ analiz@ afraudei la nivel european. Interviuriles-au realizat cu directorii generali }idirectorii economici ai firmelor. În urmastudiului, au fost relevate aspecte caretrebuie luate în considerare pentru îm-bun@t@]irea activit@]ii economice. Fraude grave la nivel european afecteaz@43& dintre principalele companii euro-pene. Marile firme au pierdut, în ultimiidoi ani, peste 3,6 miliarde euro }i celpu]in 43& dintre marile companii auc@zut victim@ fraudei. Ca urmare aacestui rezultat, o treime dintre firmelestudiate consider@ c@ sunt acum ex-puse unui risc mai mare de fraud@,decât erau expuse acum 5 ani.Se relev@ faptul c@, în Marea Britanie}i Germania, o propor]ie de 70& din-tre marile firme au recunoscut c@, peparcursul ultimilor doi ani, au fost afec-tate de criminalitatea economic@. Se eviden]iaz@ cheltuielile substan]iale

provocate de fraud@, în ultimii doi ani,la cele 536 firme luate în studiu, }i c@doar una la fiecare cinci companii careau c@zut victim@ fraudei }i-a recuperataproximativ jum@tate din activele pier-dute, iar peste jum@tate dintre com-paniile luate în studiu nu încheiaser@asigur@ri împotriva fraudei. Activit@]ile frauduloase comise cu aju-torul calculatorului au reprezentat pon-derea cea mai important@ în cadrulformelor de manifestare. Se aprecia-z@ c@, }i în viitor, acest tip de fraudeva reprezenta cel mai grav pericol îndomeniul fraudelor. În întreaga Europ@,dintre firmele care au c@zut victim@criminalit@]ii economice, în ultimii doiani, 13& au declarat c@ infrac]iunile co-mise cu ajutorul calculatorului se num@-rau printre respectivele infrac]iuni.Rezult@ c@ - pe m@sur@ ce s-au înre-gistrat progrese în domeniul tehnolo-giei informa]iei - au luat amploare }imetodele }i mijloacele de s@vâr}ire ainfrac]iunilor cu ajutorul calculatoru-lui. Gama lor variaz@ de la comut@risau modific@ri de date dup@ intrareaîn calculator, pân@ la înscrierea deinstruc]iuni cu autocamuflare în soft-ware }i interceptarea comunica]iilorob]inute cu ajutorul calculatoarelor.În ceea ce prive}te infrac]iunea infor-matic@, unele firme mari au eviden-]iat c@ se practic@ tot mai mult spio-najul informatic. În ultimul timp, datorit@ cifrei ridicatea criminalit@]ii informatice, se pune cuo deosebit@ acuitate problema secu-rit@]ii sistemelor informatice. Clubul Securit@]ii Informatice din Fran]aa prezentat pierderile cauzate de frau-dele informatice. Astfel, dac@, în anul 1984, aceste pier-deri reprezentau 40& din pierderile to-tale, în anul 1994, ponderea lor a atinscifra de 60&, pentru ca în anul 2000s@ dep@}easc@ 70&. Se consider@ c@ 80& dintre fraudeleinformatice sunt de origine intern@.Orice firm@ care de]ine informa]ii stra-tegice stocate pe calculatoare }i oricesistem informatic sau de telecomuni-ca]ii comport@ lacune de securitate.Persoanele care au acces la aseme-nea sisteme pot descoperi aceste la-cune, ceea ce explic@ propor]ia marede fraude interne.Un alt sondaj realizat în Anglia, în 1994,pe un e}antion de 1000 de firme, relev@c@ 75& din fraudele comise erau deorigine intern@, dintre acestea 15&fiind comise de salaria]i. Comiterea de fraude informatice estefavorizat@ de faptul c@ sistemele infor-matice sunt slab protejate atât din punctde vedere al solu]iilor de securitate, cât}i din cauza evolu]iilor tehnologice. Consiliul Europei a adoptat Recoman-

darea R (89) 9, asupra criminalit@]iiîn rela]ia cu calculatorul }i a publicatun raport în aceast@ materie, con-]inând o list@ minimal@ }i o list@ facul-tativ@ de infrac]iuni informatice. Listaminimal@ cuprinde fapte ca: frauda infor-matic@, falsul informatic, prejudiciileaduse datelor sau programelor pen-tru calculator, sabotajul informatic, acce-sul neautorizat, interceptarea neautori-zat@, reproducerea neautorizat@ de pro-grame pentru calculator protejate }i re-producerea neautorizat@ a unei topo-grafii protejate.Lista facultativ@ cuprinde fapte ca: alte-rarea datelor sau programelor pentrucalculator, spionajul informatic, utili-zarea neautorizat@ a unui program decalculator. Odat@ cu progresul în tehnologia infor-ma]iei }i posibilitatea apari]iei de noifapte cu un pericol social ridicat îndomeniu, listele pot fi completate cufapte susceptibile de încrimiare ca: ela-borarea }i plantarea de viru}i infor-matici }.a.Fraudele cele mai frecvente sunt co-mise chiar de angaja]ii firmelor }i in-stitu]iilor. Studiile elaborate arat@ c@ fraudele co-mise de persoane care lucreaz@ în ca-drul firmelor sunt mai frecvente decâtfraudele comise din exterior. Delapi-darea sau furtul comis de angaja]i re-prezint@ formele cele mai frecvente defraud@ înregistrate în ultimii doi ani.În acest sens, 63& dintre firmele afec-tate au men]ionat c@ s-au confruntatcu cazuri de delapidare. În majoritatea cazurilor, fraudele se des-coper@ din gre}eal@ sau din întâmplare.Pe baza datelor culese }i prelucrate încazul studiului se eviden]iaz@ un faptdeosebit de important: fraudele suntdepistate întâmpl@tor. Astfel, rezult@ c@totalul fraudelor detectate, 58& suntdepistate în 3 acest fel sau din gre-}eal@. Aceast@ situa]ie eviden]iaz@ fap-tul c@ sistemele de control din cadrulcompaniilor sunt neadecvate, necores-punz@toare }i nu pot sesiza defec]iu-nile ce pot s@ apar@. Studiul a evi-den]iat }i faptul c@ jum@tate din com-paniile intervievate consider@ c@ r@s-punderea pentru detectarea fraudelorrevine consiliului de administra]ie, întimp ce numai 22& dintre ele asigu-r@ o preg@tire specific@ în domeniulfraudelor persoanelor aflate în func]iide conducere. În domeniul prevenirii fraudelor în ca-drul firmelor, 80& dintre companiilecare au fost victime ale fraudei con-tinu@ s@ aib@ încredere în sistemelelor de control în ciuda faptului c@ ratageneral@ a fraudelor este foarte mare}i a ineficien]ei procedeelor existenteîn domeniul combaterii fraudelor.

Rata fraudelor este mai ridicat@ în Eu-ropa Occidental@ decât în Europa Cen-tral@. În Europa Occidental@, inciden-]a fraudelor este mai mare (29&) fa]@de Europa Central@ (26&).Speciali}tii justific@ aceast@ situa]ie prinnivelul mai ridicat de con}tientizare aposibilit@]ii existen]ei fraudelor, prin stan-dardele }i priorit@]ile diferite aplicateîn administrarea companiilor, precum}i prin atitudinile diferite privind pre-venirea fraudelor.În schimb, în Europa Central@ frau-dele se comit mai des în afara orga-niza]iei (51&) fa]@ de nivelul din Eu-ropa Occidental@ (39&) ceea ce evi-den]iaz@ faptul c@ în Europa Central@domin@ mai mult corup]ia 1. Reac]ia cea mai bun@ la fraud@ estetrecerea sub t@cere a fraudei. S-a constatat, în urma studiilor, c@ întimp ce politica a aproape 50& din-tre organiza]ii este de a informa auto-rit@]ile asupra infrac]iunilor economi-ce descoperite, doar 38& au accep-tat s@ înainteze plângere. Aceast@ ati-tudine eviden]iaz@ faptul c@ pentrumulte firme }i companii pot ap@reaefecte negative, ca îns@}i pierderea fi-nanciar@, datorit@ publicit@]ii negative,implicarea într-un proces judiciar pre-lungit }i }anse reduse de a ob]ine osolu]ie în instan]@ de a recupera va-lorile furate.În Europa Central@, se remarc@ num@rulmai mare al companiilor care se adre-seaz@ autorit@]ilor în leg@tur@ cu infrac-]iunile economice, ceea ce reflect@ ro-lul mult mai mare pe care îl joac@ sta-tul în aceast@ zon@ fa]@ de EuropaOccidental@.

Frauda afecteaz@ valoarea uneiîntreprinderi pe termen lung.

Studiile f@cute eviden]iaz@ c@, al@turide prejudiciile financiare, unei firme i sepot aduce }i prejudicii morale. Astfel,36& dintre institu]ii consider@ c@ fraudaare un impact negativ asupra mora-lului salaria]ilor, iar 16& consider@ c@frauda afecteaz@ marca de fabric@.Se eviden]iaz@ c@ rela]ia dintre crimi-nalitatea economic@ }i valoarea ac]iu-nilor este deosebit de complex@, iarfaptul c@ frauda exercit@ atâtea afectenegative asupra multor factori esen-]iali care stau la baza rezultatelor uneifirme arat@ c@ ea poate afecta valoa-rea unei întreprinderi pe termen lung. Echipele de speciali}ti }i exper]i dindiferite domenii de activitate au elabo-rat }i o strategie pentru identificarea }iabordarea riscurilor legate de fraudela nivel european. Astfel, serviciile deanaliz@ judiciar@ au punctat cinci ele-mente pentru realizarea unui regim delucru anti-fraud@:

- evaluarea vulnerabilit@]ii existente }iviitoare la fraud@; - monitorizarea pro-activ@ a riscurilorde fraud@ prin intermediul unor politiciclare de încurajare }i protejare a celorcare intuiesc posibilit@]i de fraud@; - instituirea unei politici eficiente în do-meniul resurselor umane în scopul u}u-r@rii investiga]iilor interne; - realizarea unui plan bine fundamentatde reac]ie la activitatea frauduloas@; - comunicarea pozi]iei ferme a compa-niei fa]@ de fraud@ tuturor celor intere-sa]i }i mai ales celor care de]in pos-turi de conducere. Realizarea acestor cinci elemente esen-]iale în activitatea anti-fraud@ o are ca-pitalul uman. Acest concept nou se re-fer@ la competen]a salaria]ilor (cuno}-tin]e dobândite prin educa]ie, instrui-re, talent }i experien]@ practic@), la com-portamentul lor (motiva]ie, comunicare,conlucrare, altruism, comportament etc.)}i la activitatea intelectual@ (capacita-tea de inovare, de reac]ie }i de adap-tare la modificarea condi]iilor de lucru).Resursele umane au cel pu]in aceea}iimportan]@ ca }i resursele materiale,tehnologice }i financiare. Speciali}tii din domeniu au eviden]iatfaptul c@ pentru toate firmele }i insti-tu]iile din Europa, frauda continu@ s@fie un impediment în activitatea lor. Cu toate acestea, de}i sunt con}tientede riscurile 1 Gradul de corup]ie se apre-ciaz@ prin Indicele de Percep]ie al Co-rup]iei (IPC) realizat de Asocia]ia Inter-na]ional@ pentru Transparen]@ numit@Transparency International. Pentru anul 2000, s-a dat o clasificarea unui num@r de 90 state, în func]ie deIPC, care au valori cuprinse între 10 - 0.Valoarea maxim@ indic@ maximum decorectitudine. Valorile IPC evaluat suntastfel: Finlanda 10, Danemarca 9,8;Suedia 9,4; Olanda 8,9; Regatul Unit8,7; Elve]ia 8,6; Germania 7,6; Fran]a 6,7;Slovenia 5,5; Ungaria 5,2; Polonia 4,1;Republica Ceh@ 4,3; Croa]ia 3,7; Slo-vacia 3,5. 4 pe care le pot prezenta frau-dele, sunt pu]ine companii care iau cufermitate m@surile necesare de prevenire.Frauda are un caracter evolutiv }i înacest condi]ii este comis@ prin prac-tici subtile, sofisticate, modalit@]i noi sauprintr-o fantezie greu de imaginat. Îngeneral, ea aduce mari prejudicii firmei(Ex.: fraudele descoperite recent de larenumitele companii americane).Studiul fraudei în Europa reprezint@ pri-mul studiul de acest fel realizat pân@acum de o institu]ie considerat@ ceamai mare din lume în domeniul servi-ciilor de consultan]@ (Price water houseCoopers) ce utilizeaz@ cuno}tin]ele }iexperien]a a peste 150.000 de anga-ja]i din 150 de ]@ri.

(va urma)

Frauda la nivel european }i în România (I)drd. C@t@lin NICOLESCU

urmare din pagina 1Pe scurt: România le va da o lec]ie tu-turor criticilor, într-un timp foarte scurt.În acest fel, repet ceea ce a afirmatministrul Economiei al României, într-uninterviu: România î}i va reveni dup@ cei45 de ani de comunism }i dup@ anii dedeficite, în urm@torii 10 ani. Aceasta în-seamn@ o extindere ipotetic@, dar careeste inclus@ a}tept@rilor UE.România trebuie, astfel, cu ajutorul UE:a) s@ aduc@ nivelul str@zilor, drumurilor,}oselelor, autostr@zilor, }i al c@ilor feratela cel din Europa de Vest, mai este, pe urm@,traficul aerian, fluvial, naval; b) s@-}i mo-dernizeze sistemul sanitar }i cel de for-mare: c) s@-}i extind@ consecvent sec-torul întreprinderilor mici }i mijlocii; d)un alt obiectiv, dar nu cel din urm@, estecel al atingerii unui nivel global asem@-n@tor cu cel al UE. Toate acestea în-seamn@ o adev@rat@ provocare. Iar eucred, sunt sigur, c@ partenerul Germa-nia poate }i va încerca s@ ajute, de fie-care dat@ când va fi nevoie. Multe din-tre obiectivele ar@tate, dar }i altele, urmea-z@ s@ fie rezolvate în România, de c@treîntreprinderi. Dar, din câte }tiu eu, circao jum@tate din întreprinderile române}tifunc]ioneaz@ dup@ norme UE. O situa]iepozitiv@ se v@de}te în domeniile între-prinderilor germane mici }i mijlocii, carecaut@ solu]ii inovatoare pentru univers.S@ revenim, îns@, dar legat de aceasta. Întotal, ave]i investi]ii cu un volum totalde 30 miliarde euro pân@ în anul 2018,în special în domenii ca apa }i apa indus-trial@, eliminarea de}eurilor, energie }.a.Nu este un secret c@ multe întreprinderigermane vor s@ participe la o aseme-nea cre}tere a pie]ei. Comisia economi-c@ din Germania de est a antamat, cuocazia primei c@l@torii a reprezentan]ilorei în Sibiu }i Bucure}ti, o strâns@ cola-borare între toate aceste domenii. Înpatria mea, dar probabil }i aici, mul]ioameni cred c@ sprijinul care vine dinpartea Germaniei c@tre ]ara partener@România const@ numai în diseminareaunor realiz@ri pe plan material ^n ca-drul Uniunii Europene. Este neglijat fap-tul c@, de exemplu, societ@]ii GTZ (Socie-tatea German@ pentru Cooperare Tehni-c@) îi revine o importan]@ major@ în pro-cesul de transformare în bine a econo-miei române}ti. Înc@ din anul 1991, con-ducerea Germaniei a îns@rcinat socie-tatea GTZ cu aceast@ problem@. Punctulcentral al acestei cooper@ri a fost }i estereprezentat de întreprinderile mici }i mij-locii din industrie }i agricultur@. În urm@cu 10 ani, s-a l@rgit aceast@ cooperare}i în domeniul serviciilor financiare. În acestsens, s-au pus la dispozi]ie mijloace însprijinul folosirii unor instrumente avan-sate. În centrul cooper@rii bilaterale s-aaflat mereu promovarea economiei }i între-prinderilor române}ti, în vederea ader@-rii României la Uniunea European@. Prin-tre cele mai importante componente aleprogramului GTZ se num@r@ astfel pro-movarea tehnicii, promovarea întreprin-derilor mici }i mijlocii cât }i formareastructurii institu]ionale de promovare aeconomiei }i studiul local de marketing.

Au ap@rut, normal, centre de fondare }iproiecte de transfer a tehnologiei pro-movate, prin mijloace ale GTZ. Un ase-menea bilan] este demn de observat: întotal au ap@rut mai mult de 1500 de po-ten]iali fondatori de întreprinderi. Came-rele române pentru industrie, comer], agri-cultur@ }.a. au organizat, cu sprijinulprogramului GTZ, târguri în domenii na-]ionale }i regionale etc. Un exemplu: al@-turi de cei din p@tura social@ de mijlocai bran}ei de textile, de cei din indus-tria de piele, de cei din construc]ii dema}ini }i din bran}a IT, au profitat, de-loc în ultimul rând, întreprinderile agrare,de mijloacele de promovare GTZ, de careaminteam.Iat@, Pia]a mare din Bucure}ti, numit@„Pia]a Gros”. Aceasta particip@ vizibil,ast@zi, la aprovizionarea cu fructe }i le-gume proaspete din produc]ie propriefamilial@. Dar }i aici, în Sibiu, se facesim]it@ cooperarea GTZ – m@ refer la}coala de administrare.Deci, doamnelor }i domnilor, poate fiobservat faptul c@ succesul în coopera-re porne}te de la proiecte mici }i con-crete, la fa]a locului. De acest principiu,chiar prin construc]ia noastr@, trebuies@ ]inem seama. BVMW se bazeaz@ pe„existen]a de re]ele”, acesta este cuvân-tul cheie. De aceast@ p@rere sunt între-prinderile care fac parte dintr-o strâns@cooperare într-o regiune, aceasta fiindîns@ legat@ }i de contactele în str@in@-tate ale reprezentan]elor noastre. Faptulc@ construc]ia noastr@ î}i extinde re-]eaua de reprezentan]e în str@in@tate ne-cesit@, poate, o scurt@ explica]ie. Nu maisunt demult suficiente marile concernecare ac]ioneaz@, ca Global Player }.a.Tot mai mult î}i asigur@ accesul pe pie-]ele interna]ionale întreprinderile mediiinovative. Deja o treime din totalul între-prinderilor medii î}i desfac produsele înstr@in@tate. Iar tendin]a cre}te mereu. Astfel,întreprinderile mijlocii concretizeaz@ unsprijin anual în consolidarea }i dezvol-tarea unui renume. }i am oferit numaiun exemplu... Nu pu]ini întreprinz@toriîntâlnesc, îns@, pentru început, obstaco-le de neprevenit, care se ridic@ în fa]aexpansiunii lor pe noi pie]e de desface-re: bariere legate de limb@, nesiguran]aîn leg@tur@ cu unele drepturi, c@utareade parteneri potrivi]i care se dovede}te

uneori a fi lipsit@ de succes etc.Asocia]ia noastr@, a BVMW, posed@ ore]ea în cre}tere de reprezentan]e în str@-in@tate, în cele mai importante pie]e, înmod normal în principal cele din mijlo-cul }i estul Europei, dar }i în India,China, America }i Africa. Stadiul actual:pentru noi lucreaz@ acum 25 de repre-zentan]e în 20 de ]@ri de pe tot globul– 50 vor fi în viitorul apropiat. Aici potapela întreprinderile participante la exper]ivorbitori de german@. Ace}tia vor oferi}i ofer@ sfaturi }i informeaz@ despre cumpot fi folosite în mod optim }anselecare apar pe pia]@.În acest sens, în destul de multe cazurisunt mijlocitori direc]i pentru ac]iuni decooperare în ]ara cu pricina. Româniaare un rol deosebit. Exist@ granturi con-crete pentru a înfiin]a un birou pentruîntreprinderi mijlocii al asocia]iei noas-tre. Un alt birou ar putea fi aici în Sibiu,cadru în care cont@m pe sprijinul ULBS.Deja exist@ contacte personale inten-sive. Nu intru în discu]ie doar eu, ca ma-

nager general a asocia]iei noastre BVMW.Hans-Werner Czerwinski, cel care con-duce partea din nordul Germaniei a aso-cia]iei, reprezint@ ]ara }i are sediul la Ham-burg. Chiar înainte de numirea oficial@,a considerat deosebit de importante rela-]iile economice între România }i Ger-mania, }i s-a îngrijit de acestea. Înbran}e diferite, printre care tehnica pri-vind mediul înconjur@tor }i agriculturaam putea realiza afaceri dintre cele maibune, dintre cele mai profitabile, care auavut în Germania rate de cre}tere incre-dibile. În viitorul apropiat, urmeaz@ alteobiective, cum ar fi turismul etc.[ara dvs. mizeaz@ pe o dublare a pro-dusului intern brut, în urm@torii 12 ani,Ministerul Economiei a}teapt@, pân@ în2020, o cre}tere a veniturilor medii cu1000 de euro. Acestea, recunosc, suntprognoze îndr@zne]e. Dar, cu mâna peinim@, Doamnelor }i Domnilor, dac@cineva ar fi spus, în urm@ cu un an,c@ România va deveni unul dintre me-diile de investi]ii de vârf în UE, }i c@ ^nanul 2014 va introduce euro, ar fi fostconsiderat rupt de realitate. Asocia]ianoastr@ a înl@turat barierele cu stateledin Estul }i Centrul Europei – }i a f@cutaceasta repede }i consecvent, înc@ cumult înainte s@ fie vorba ca acestestate s@ devin@ membri ai Uniunii Euro-pene. O colaborare care trece peste ba-riere se afl@ numai în strâns@ leg@tur@cu încrederea }i for]ele cuiva. Rela]iileRomânia-Germania sunt bazate pe încre-dere reciproc@ – }i nu numai pe planeconomic. Cine î}i mai aduce aminte defaptul c@, înaintea primului r@zboi mon-dial, Berlinul era locul de formare pre-ferat de inginerii români? Dar de colabo-rarea, cu întreprinderile nem]e}ti, a par-tenerilor români, o colaborare bazat@ peîncredere, de dup@ anii ’50, în scopulindustrializ@rii ]@rii lor? Încrederea estede baz@, în final, }i în ce prive}te parte-neriatul dintre universitatea dvs. }i aso-cia]ia noastr@. Ea izvor@}te }i din în-crederea în for]ele dvs. }i ale ]@rii dvs....De aceea, nu m@ tem s@ arunc o pri-vire pe România anului 2020. Aceastaeste o viziune cu un fond cât se poatede realist. V@d o ]ar@ cu un nivel mediu,care: are demult moneda Euro; are sa-larii medii pe economie egale cu celedin vestul Europei; dispune de re]ele dedrumuri }i c@i ferate ultramoderne; are opia]@ de capital puternic@; a devenit un

motor în export, din zona M@rii Negre;atrage milioane de turi}ti din întreagalume. Realizarea acestor obiective merit@efort, Doamnelor }i Domnilor. Dumnea-voastr@, studen]ii Universit@]ii "LucianBlaga", ve]i fi întreprinz@torii }i mana-gerii anului 2020.Permite]i-mi un ultim excurs. Flat Tax,politica fiscal@ favorabil@ investitorilor,promovat@ de conducerea ]@rii Dvs., estedat@ ca exemplu de c@tre mine, pentruGermania. Elemente de seam@ afl@m }iîn domeniul politicii universitare. Foarteinteresa]i, am studiat rezultatele ancheteiîntreprinse de Continental AG, pe 1000de absolven]i români. Rezultatele arat@impresionabil, România nu trebuie s@se team@ în a se compara în politicaform@rii culturale, cu celelalte ]@ri aleUE. Din contr@, sunt sigur c@ politicieniigermani din cadrul form@rii culturale arfi foarte mul]umi]i s@ le poat@ comuni-ca absolven]ilor c@ sunt: automotiva]i;optimi}ti; mobili. Da]i-mi voie s@ insistpe unele aspecte ale anchetei. Mobili-tatea studen]ilor români este evident@,pe când în Germania este relativ redusnum@rul studen]ilor care sunt dispu}is@ studieze în alt ora}, în afara celuinatal, ca s@ nu mai vorbim de un even-tual loc de munc@ în str@in@tate. Pe urm@,cel mai mult m-am bucurat când amaflat c@ mai mult de jum@tate din cei în-treba]i ar accepta cu pl@cere s@ stu-dieze }i în Germania. Un alt rezultatob]inut, care este demn de observat,este aprecierea întreprinderilor mici }imijlocii ca viitori ofertan]i de munc@.Or, mai mul]i dintre absolven]ii no}tri î}idoresc înc@ s@ ob]in@ un loc de munc@ laSiemens, Deutsche Bank sau Lufthansa.Din acest motiv, cred c@ este cât se poatede corect dac@ cei mai mul]i dintre stu-den]ii români ar putea s@-}i evaluezepreg@tirea în compara]ie interna]ional@,ca fiind bun@ sau foarte bun@. Pentrumine, toate acestea relev@ o singur@ con-cluzie: ]ara dvs. nu numai c@ a recu-noscut repede importan]a preg@tirii }iculturii generale }i profesionale pentrua-}i asigura puterea necesar@ în con-curen]@, ci a }i ac]ionat corespunz@tor.Avem încredere în faptul c@ România }iGermania vor face fa]@ cu m@iestrie pro-voc@rilor care apar în economia intern@european@ extins@ pe viitor. {i aceasta în-tr-un parteneriat verificat. Doamnelor }iDomnilor, v@ mul]umesc pentru aten]ie.

IMM-uri INTEGRARE VINERI 1 IUNIE 20074

c my b

c my b

c my b

c my b

O privire mai ampl@ asupra rela]iilor germano-române din perspectiva UE (III)

Gerd BEHNKE, BVMW-HGF

Imagine din Berlin

Imagine din Sibiu

VINERI 1 IUNIE 2007 5

c my b

c my b

c my b

c my b

ISTORIE ECONOMIC~

urmare din pagina 1C@ruia i-am sesizat încercarea, izbu-tit@, de a introduce factorul biologic,precum }i factorul uman ca atare, înecua]ia dezvolt@rii. Dar, cine a fost }icine este, dintr-o astfel de perspec-tiv@, David Ricardo, }i ce a sus]inut el?Mai întâi, câteva date biografice. DavidRicardo s-a n@scut în 1772, în 18 aprilie,în Anglia }i a murit la 11 septembrie1823. Nu a tr@it prea mult, dar a f@cutcam tot atât cât oameni talenta]i reali-zeaz@ în câteva vie]i, iar al]ii, niciodat@.A fost David Ricardo al treilea din cei17 copii ai c@s@toriei dintre b@rbatulAbraham Israel Ricardo - evreu spaniol,ini]ial agent de schimb la Bursa dinAmsterdam }i stabilit pe la 1760 înAnglia, unde va ocupa un loc frunta}în activitatea bursei londoneze precum}i în via]a comunit@]ii evreilor spaniolide aici - }i femeia Abigail Delvale - pro-venind dintr-o familie de negustori detutun }i agen]i de burs@, originar@ totdin Peninsula Iberic@, dar stabilit@ }iea de mai mult@ vreme în Anglia. Suntdetalii care vor marca decisiv via]aviitorului ilustru economist: în]elep-ciune, talent, cultur@, munc@, mult@munc@, orizont pragmatic, ac]iune, fina-litate. Anii în care a tr@it David Ricardosunt anii Revolu]iei industriale - pro-ces cu esen]iale muta]ii economice,sociale }i politice în structura socie-t@]ii engleze }i mai apoi europene, aniiîn care lumea s-a confruntat cu eve-nimente dintre cele mai bulversante,deseori contrastante în raport cu lo-gica timpului. Printre acestea, pierde-rea coloniilor americane de c@tre Anglia}i recunoa}terea independen]ei State-lor Unite, r@scolitoarea Revolu]ie Fran-cez@ de la 1789, soldat@, printre altele,cu o a doua decapitare “revolu]ionar@”a unui rege, dup@ decapitarea revenit@Revolu]iei din Anglia condus@ de Crom-well. Pe urm@, prelungite r@zboaie aleFran]ei, de sub sceptrul uneia dintre celemai mari inteligen]e ale umanit@]ii - Na-poleon Bonaparte. Deopotriv@, lupte

atroce pentru st@pânirea m@rilor, a In-diei, o vulcanic@ efervescen]@, nu înultimul rând economic@, a Europei, a„Lumii noi” }.a. Pentru mul]i, o lumede rupturi, cu etape distincte, multedintre acestea considerate ireconci-liabile. Pentru al]ii, mai pu]ini, printrecare }i Ricardo, o lume a continui-t@]ii, continuitate privit@ ca un numi-tor comun al unor frac]ii la care dife-r@ num@r@torul2, o lume a evolu]iei}i progresului.Foarte de timpuriu, la 11 ani, tân@rulDavid Ricardo este trimis, de c@trep@rin]ii s@i, la }coala Talmud Tora, depe lâng@ sinagoga portughez@ din Am-sterdam, spre a-}i ridica instruirea înaceast@ atât de vestit@, în lumea ebraic@,institu]ie }colar@. Va fi g@zduit de ununchi, „speculant” }i juc@tor la burs@,continuându-}i, deci, prin discu]ii re-gulate cu acesta, instruirea început@la Londra cu tat@l s@u, în practicilecomerciale }i de burs@. Dup@ doi ani,se reîntoarce în capitala Angliei, unde,dup@ înc@ un an de lec]ii particulareserioase, Ricardo junior începe s@lucreze în cadrul biroului de schimbal lui Ricardo senior. De altfel, la 21de ani, va dobândi destul@ experien]@}i prestigiu spre a ob]ine de la b@n-cile londoneze creditele necesare deschi-derii unui birou propriu3. Dedicat efectivafacerilor, faptul nu-l împiedic@ s@ seîndr@gosteasc@ de Priscilla Ann, o fat@frumoas@ a unui medic quaker. P@-rin]ii lui Ricardo sunt împotriva fetei,cre}tin@, îns@ David Ricardo este ho-t@rât. Tinerii se vor c@s@tori în 1793.Pentru „a înl@tura orice echivoc”, pre-cum }i în linia spiritului s@u indepen-dent }i liberal (marii Charles Gide }iCharles Rist îl vor defini pe David Ri-cardo ca pe un „clasic liberal pesi-mist”), Ricardo produce }i alte marinemul]umiri familiei. El va p@r@si comu-nitatea evreiasc@ }i va adera la bise-rica unitarian@, o biseric@, se spuneauneori, consistent tolerant@, preg@tind,pentru mul]i oameni, drumul spre ate-ism. Reac]ia familiei nu întârzie: tat@llui Ricardo îl excomunic@ pe tân@rulnonconformist din rândurile ei. Spresfâr}itul vie]ii, b@trânul Ricardo devinemai clement fa]@ de David, ad@ugân-du-l, printr-un codicil, printre bene-ficiarii testamentului. Deja îns@ DavidRicardo devenise, în 1803, un om foartebogat, c@ruia gestul tat@lui nu îi spo-rea atât averea, cât respectabilitateaîn raport cu semenii.Iat@, dar, o existen]@ plin@ de eveni-mente, într-o lume plin@ de zbucium.

Dar }i o existen]@ bine controlat@ }ist@pânit@ de David Ricardo, care faceo mare avere }i, apoi, cu via]a mate-rial@ asigurat@, se dedic@ studiuluiEconomiei Politice, poate pentru aîn]elege mai bine de ce }i cum areu}it s@-}i construiasc@ averea. {i,cu siguran]@, pentru a în]elege, apoi,}i altfel decât empiric, legile de evo-lu]ie }i progres în lumea h@r@zit@ lui,în lumea ce urma s@ vin@. Dar, ce }icum a creat David Ricardo, în câmpulEconomiei Politice?În perimetrul gândirii economice, Ri-cardo a construit în cel pu]in patrudirec]ii esen]iale. Acestea sunt: a) teoria valorii;b) teoria rentei; c) teoria reparti]iei; d) teoria costurilor comparative.A str@b@tut, astfel, cu gândul }i con-deiul, practic întregul perimetru alEconomiei Politice, sesizând }i rele-vând repere solide, originale, coerente,unele - }i nu pu]ine - confirmate întimp, altele infirmate dar folosite mereude economi}tii teoreticieni ca ele-mente de raportare. Ce putea fi oaremai frumos?... Principala oper@ a luiRicardo, care înm@nuncheaz@ }i ordo-neaz@ asemenea teze ale sale, estevolumul “On the Principles of Poli-tical Economy and Taxation” (Despreprincipiile Economiei Politice }i aleImpunerii), ap@rut pentru prima oar@la Londra, în aprilie 1817 - iat@, s-auîmplinit, de atunci, 190 de ani. Inte-resant este c@ - potrivit unor p@reribine argumentate desprinse pe bazaanalizei lucr@rii sale fundamentale, dar}i ca urmare a studierii bogatei cores-ponden]e a lui Ricardo cu econo-mi}ti, bancheri, politicieni }i c@rturaride seam@ ai timpului, precum JohnStuart Mill, marele negustor PascoeGrenfell, bancherul Horner, ThomasRobert Malthus, mai ales, dar }i JohnRamsay, M. Culloch, Jean Baptiste Say(în total peste 500 scrisori g@site)4,David Ricardo nu a ajuns la publi-cistica economic@ pornind de la con-siderente teoretice. În mai mare m@-sur@ l-a animat dorin]a de a contribuila relevarea unor solu]ii problemelorpractice economico-financiare care seridicau în fa]a Angliei în primele dou@decenii ale secolului XIX5. Tocmai deaceea, el demonstreaz@ mai mult decâtexpune, sus]inerile sale sunt mai multbazate pe cifre decât pe judec@]i eco-nomice abstracte de care, totu}i, nu sefere}te, are non}alan]a celui care stu-diaz@ din pl@cere }i nu din interes, cuelegan]@ }i nu cu obositoare osârdie6. S@ detaliem câteva aspecte, cu prec@-dere din zona teoriei costurilor com-

parative. Dac@ marele economist ro-mân Mihai Manoilescu, pornind de laproductivitatea muncii aferente, cu argu-mente economice incontestabile }i dinunghiul ]@rilor f@r@ industrie, dar careurm@resc s-o dobândeasc@ - }i estelimpede pentru ce - combate teoriacosturilor comparative a lui Ricardo,al]i economi}ti de marc@ ai lumii -de exemplu Haberler sau Heckscher,Ohlin, Samuelson, dup@ mijlocul seco-lului trecut, }i-au aflat în concep]iaamintit@ a lui Ricardo idei de baz@ înelaborarea unor gândiri, dup@ care, înnumeroase situa]ii, s-a condus }i seconduce desf@}urarea comer]ului inter-na]ional7. {i cum lucrurile au evoluatîn timp, Planeta devenind, în tot maimare m@sur@, Casa noastr@, a tutu-rora, impunându-se, cu tot mai mult@for]@ concepte precum securitatea ali-mentar@, securitatea energetic@, secu-

ritatea sanitar@ ale umanit@]ii etc., con-cep]ia lui Ricardo }i astfel de teze audobândit }i dobândesc noi nuan]e }ifunc]ionalit@]i. Cu condi]ia, desigur, ca„toat@ lumea s@ aib@, de fapt, grij@ detoat@ lumea”, chestiune de fierbinteactualitate dar, din p@cate, cu destuide mici sor]i de izbând@ în prezent.Nu de pu]ine ori, în situa]ii limit@, sev@de}te o anume lips@ de în]elepciune}i de viziune pe termen lung. Se v@-de}te c@ Planeta a fost }i este struc-turat@, politic, în state puternice }istate cu o „importan]@ mai redus@”,grupuri care se confrunt@ între elesau în interiorul de grup, într-un felsau altul, care au, deseori, interesediferite, irosindu-se eforturi, resurse,energii, vie]i, unele ]@ri devenind do-minante economic, altele doar domi-nate economic. S@ sper@m c@ în viitor...A}adar, interna]ionalizarea for]elor deproduc]ie, a dezvolt@rii economice con-fer@ noi valen]e de perenitate teorieiricardiene a costurilor comparative,constituindu-se importante argumenteîn a demonstra viziunea economic@ nudoar profund@, ci }i prospectiv@, a luiDavid Ricardo, inclusiv în ce prive}temesajul s@u pesimist...Prin toate cele ar@tate, iat@-l pe DavidRicardo contemporan cu noi, cet@-]ean al lumii de ast@zi. Un vizionardeloc lipsit }i de luciditate, }i de sub-stan]@. Un cercet@tor ale c@rei lucr@ritrebuie recitite, reanalizate într-o dubl@lumin@: a timpului în care au fost scrise,pe de o parte, a timpului de „ast@zi”}i de „mâine”, pe de alt@ parte. A}acum spunea marele rege Solomon alIsraelului, în urm@ cu câteva milenii,„Nihil nove sub sole” („Nimic nou subsoare”). Cu condi]ia, îns@, principiutot al vechii filozofii ebraice, de a ve-dea mereu }i ceea ce este pus, vre-melnic, în lumin@ }i ceea ce r@mâne

David Ricardo, economist contemporan

Dan POPESCU

1 - François Furet, La Révolution française, Gallimard, „Quarto”, 2007.2 - Dan Popescu, Secolele se schimb@, controversele r@mân, Partener, nr.22/1992-3 - Precocitatea lui David Ricardo nu era, totu}i, neobi}nuit@, în epoc@. William Pitt juniordevenise deputat în Parlament la 21 de ani, ministru de finan]e la 23 de ani }i prim-ministrual Angliei la 24 de ani. Vestitul s@u adversar, Charles Fox, devenise deputat la 19 ani, mi-nistru al marinei comerciale la 21 de ani, iar la 25 de ani lider al opozi]iei fa]@ de politicalui George al III-lea etc.4 - Ch.Gide }i Ch.Rist, Istoria gândirii economice de la fiziocra]i pân@ azi, Editura Cassei}coalelor, Bucure}ti, 1926, traducere de George Alexianu, p.196-241. Vezi, de asemenea, CostinMurgescu, David Ricardo, În Anglia revolu]iei industriale, Editura }tiin]ific@, Bucure}ti, 1972.5 - „În vara lui 1799 – scrie profesorul Costin Murgescu în lucrarea amintit@ – aflat cu so]iasa bolnav@ în sta]iunea Bath, David Ricardo a trecut printr-o bibliotec@ de unde se puteauîmprumuta c@r]i: a dat astfel de „Avu]ia Na]iunilor...” a lui Adam Smith, pe care a luat-o }ia început s-o citeasc@. Unii biografi atribuie acestei întâmpl@ri rolul determinant în trecerea luiRicardo spre o activitate }tiin]ific@ economic@” (p.84-85).6 - Dan Popescu, David Ricardo la 220 de ani, Continent, nr.14, 15/1993 }i 16/1994.7 - Dan Popescu, op.cit.8 - Dan Popescu, Istoria gândirii economice din antichitate pân@ la sfâr}itul secolului XX, EdituraContinent, Sibiu-Bucure}ti, 1999.

David Ricardo

ISTORIE ECONOMIC~ VINERI 1 IUNIE 20076

2.Structura capitalului }icompensarea stimulativ@

Ross S. a elaborat una din primelelucr@ri [1977] care au introdus sem-nalizarea în finan]ele întreprinderii. Înacest model, incertitudinea se refer@la fluxurile de numerar viitoare. Ma-nagerii companiilor sunt motiva]i s@transmit@ semnale adecvate, dac@ suntrecompensa]i de cre}terea valorilor ac-]iunilor întreprinderii. Ross face analizape dou@ tipuri de întreprinderi (primulcaz, când firma este solvabil@, al doi-lea, când firma este falimentar@) }i seconcentreaz@ asupra modelului gene-ral pentru a determina implica]iile tes-tabile ale modelului. În acest sens, funda-menteaz@ un sistem de indicatori pen-tru separarea fimelor performante decele neperformante, deoarece acesteadin urm@ vor ac]iunile celor dintâi, pen-tru a crea imaginea unei firme perfor-mante.Presupunând c@ managerii sunt cei carede]in informa]ia corect@ }i cunosc tipulafacerii în care se încadreaz@ compa-nia pe care o conduc, ei vor primicompensa]ie (C), de forma urm@toare:

unde: }i reprezint@ factori pozi-tivi de ponderare;P reprezint@ penalizarea ce va fi pl@tit@ de manager, dac@firma intr@ în faliment;

D reprezint@ datoria contrac-tat@ la momentul t = 0 }irambursabil@ la t = 0;, reprezint@ valoarea pre-zent@ respectiv valoarea viitoare a firmei;

Rf reprezint@ rata dobânzii f@r@ risc;

Managerii vor ac]iona astfel încât s@-}imaximizeze compensa]ia (C), întrucâtipoteza este c@ ace}tia nu vor puteaachizi]iona ac]iunile firmei pe care oconduc, astfel încât singura surs@ decâ}tig adi]ional (peste remunerareaobi}nuit@) este acest@ compensa]ie. Sin-gura variabil@ asupra c@reia pot ac]ionaeste nivelul îndator@rii. În esen]@, aces-ta va fi criteriul de separare a celordou@ tipuri de firme. Dac@ D > nive-lul critic al îndator@rii, atunci firma esteperformant@, iar dac@ nu este dep@}itacest nivel critic, rezult@ c@ firma nu-}i poate permite acest grad de înda-torare, f@r@ a intra în procedur@ defaliment (diminuându-se compensa]iamanagerului) }i va fi neperformant@.Managerul ofer@ un stimul pentrusemnale pozitive atâta timp cât pro-babilitatea de faliment nu este egal@cu 1. Dup@ teorema lui Modigliani }iMiller, având o clas@ de risc (t), valoa-rea întreprinderii este independent@ destructura financiar@. Totu}i, prin modi-ficarea datoriilor, managerul modific@clasa de risc }i valoarea perceput@ aîntreprinderii de c@tre investiori.Un fapt important a fost eviden]iatde Kim (1989) }i anume c@ creditorii(din obliga]iuni) }i ac]ionarii nu pierd,având niveluri ridicate de îndatorare. Înacest caz, exist@ o probabilitate maimare de faliment, iar managerii suntcei care pierd din aceasta. Ac]ionarii }icreditorii beneficeaz@ de niveluri ridi-cate ale datoriilor, prin faptul c@ firmaeste evaluat@ la un nivel mai ridicat.Modelul lui Lelend }i Pyle (1977) seaxeaz@ asupra aversiunii la risc a ma-nagerului, pentru a ob]ine un echilibrual semnalelor. Ideea de baz@ este c@ o cre}tere agradului de îndatorare a întreprinderiipermite managerilor s@ acopere o parteimportant@ a riscului de capital. Aceastareduce siguran]a managerial@ datorat@aversiunii la risc. Totu}i, managerii mari-lor companii vor g@si optim s@ trans-mit@ semnale cu niveluri ridicate aledatoriilor, costul semnalelor fiind toc-mai aceast@ pierdere a siguran]ei.Pe baza unui model econometric so-fisticat, cei doi cercet@tori sus]in pebaza predic]iilor empirice c@ o cre}terea indicatorului datorii/capitaluri sau cre}-terea capitalului re]inut determin@ cre}-terea valorii afacerii. În practic@, în ma-joritatea ]@rilor, cercet@rile empiricepuncteaz@ o rela]ie pozitiv@ între de]i-

nerea de capital în întreprindere a mana-gerilor de top }i valoarea acesteia.

3. Teoria ierarhiei

Mayers }i Majluf (1984) prezint@ un altmodel de semnalare prin structura ca-pitalului. Intui]ia lor este c@, datorit@problemelor de selec]ie adverse, valo-rile emise de întreprinderi pot fi gre}itevaluate de c@tre investitori. Astfel,întreprinderea, prin conducerea mana-gerial@, va urm@ri s@-}i finan]eze parteade avere prin titluri care produc o per-cep]ie bun@ de investire. Aceasta vada o ierarhie în modul de emitere altitlurilor. În particular, câ}tigurile re]i-nute (autofinan]area de cre}tere) vor ficel mai perfect mod de finan]are a uneinoi investi]ii. Motivul pentru care auto-finan]area din surse proprii interne estecel mai preferat tip este c@ pentru aceast@surs@ de fonduri întreprinderea nu tre-buie s@ participe în pia]@ }i astfel nuexist@ o selec]ie advers@ sau o apre-ciere gre}it@ a fondurilor. Se scoate îneviden]@ faptul c@ o evaluare gre}it@ acapitalului propriu (a averii ac]ionari-lor) poate conduce întreprinderea laproiecte cu valoare actualizat@ net@sau valoare prezent@ net@ pozitiv@.În teoria lui Myers }i Majluf, incerti-tudinea este asupra valorii activelorcurente, costul de oportunitate fiindcostul semnal@rii. Ace}ti cercet@tori, formuleaz@ câteva con-cluzii bazate pe studii practice referi-toare la efectele asimetriei de informa-]ii asupra decziei de finan]are la nivelulcompaniilor:l întreprinderile prefer@ finan]area dinsurse interne proprii;l întreprinderile adapteaz@ rata de dis-tribuire a dividendelor în func]ie deoportunit@]ile de investire;l dac@ finan]area din surse externe estenecesar@, întreprinderea emite în primulrând valori mobiliare cu o protec]iemai mare pentru ea. Adic@ va emite maiîntâi obliga]iuni, apoi valori mobiliarehibride, cum ar fi obliga]iunile con-vertibile în ac]iuni }i apoi ac]iuni caultim@ surs@ de finan]are a proiec-telor de investi]ii. Firmele profitabilese vor împrumuta mai pu]in decât sus-]in teoriile referitoare la avantajele fis-cale induse de îndatorare, pentru c@ sebazeaz@ pe finan]area intern@.Teoria ordinii ierarhice are cel pu]indou@ alte implica]ii }i anume:

l firmele vor tezauriza numerarul petimpul perioadelor bune pentru evitareanevoii de finan]are pe timpul perioa-delor dificile; l aceast@ teorie, a ierahiei, nu implic@o definire bun@ a levierului, acesta modi-ficându-se odat@ cu modificarea cheltuie-lilor de capital }i a profiturilor reinvestite;Anumite analize empirice asupra teo-riei ierarhiei sunt reu}ite. Câteva lucr@ri valideaz@ empiric c@exist@ o leg@tur@ invers@ puternic@ întreprofitabilitatea din trecut a întreprin-derii }i gradul ei de îndatorare. Într-o analiz@ empiric@ important@, Myers}i Shyam-Sunder (1999) ne arat@ c@ ma-nagerii au ca ]int@ indicatorul datorii/ca-pital. Ei au g@sit c@ aceast@ consta-tare este mai bine explicat@ de rela]iainvers@ deja men]ionat@. Cercet@toriimai sus aminti]i fac o analiz@ a tes-telor de structur@ a capitalului }i con-cluzioneaz@ c@ în multe modele exist@

o structur@ optim@ a capitalului între-prinderii; exist@ o rela]ie transversal@între media datoriilor }i riscul activelor,profitabilitate, situa]ia impozitelor etc. De asemenea, Opler (1999) a consta-tat, prin analiz@ empiric@, existen]a uneistructuri optime a capitalului în con-di]iile în care întreprinderile cu opor-tunit@]i mari de cre}tere a fluxurilorde numerar de]in rate ridicate ale nu-merarului }i activelor lichide. Întreprin-derile care au acces pe pia]a de capi-tal sunt firmele mari sau cele care aurating de credit bun, tind s@ de]in@ ratesc@zute ale numerarului }i activelor li-chide. Totu}i, autorii au mai g@sit c@firmele de]in prea mult numerar (analizaa fost elaborat@ pe un e}antion defirme între anii 1952 }i 1994). Rezul-tatele puncteaz@ o slab@ leg@tur@ întreexcesul de numerar }i impactul asupracheltuielilor de capital, investi]iilor }ipl@]ilor c@tre ac]ionari.

Lector univ. drd. Vasile BR~TIAN

Valoarea firmei – informa]ii }i semnale asimetrice (II)

BURS~ MONEDA NA[IONAL~VINERI 1 IUNIE 2007 7

Maturitatea unei pie]e de capital estedat@, în general, de mai mul]i factori,printre care se afl@ }i necesitatea cre}-terii constante a interesului investito-rilor. Ace}tia pot fi atra}i îns@ doarprin îmbun@t@]irea permanent@ a con-di]iilor de tranzac]ionare, a avantaje-lor imediate }i, nu în ultimul rând, a ofer-tei. Programul de dezvoltare a pie]eiautohtone a derivatelor, reprezentat@,la nivel na]ional, doar de bursa dinSibiu, singura institu]ie din Româniacare ofer@ instrumente financiare deacest gen, se înscrie, a}adar, pe direc-]ia men]ionat@, acordând o importan-]@ aparte identific@rii }i lans@rii de noiproduse viabile, astfel încât aria de se-lec]ie a participan]ilor în pia]@ s@ fiecapabil@ a furniza produse diverse, des-tinate unui public ]int@ variat. Prin urmare, Bursa Monetar Financiar@}i de M@rfuri Sibiu este în m@sur@ s@anun]e lansarea la tranzac]ionare a de-rivatelor ce au ca active suport ac]iu-nile TURBOMECANICA BUCURE{TI, res-pectiv TRANSELECTRICA BUCURE{TI.Noile instrumente sunt: contractele fu-tures }i options pe ac]iunile TURBO-MECANICA, cu simbolul DETBM, respec-tiv OPDETBM, }i contractele futures }ioptions pe ac]iunile TRANSELECTRICA,cu simbol DETEL }i OPDETEL. Tranzac-]ionarea acestor produse a fost apro-bat@ de Comisia Na]ional@ a ValorilorMobiliare, care a remis bursei sibienecertificatele de înregistrare cu nume-rele 55-58 din data 30.05.2007. Contractele futures }i options pe ac-

]iunile TURBOMECANICA vor fi lansatespre tranzac]ionare la data de 1 iulieanul curent, simultan cu derivatele peaur, iar cele pe ac]iunile TRANSELEC-TRICA la data de 1 octombrie. „În con-di]iile în care unul din argumentele con-stituirii unei pie]e de capital mature }iputernice este existen]a unui num@r câtmai mare de emiten]i, bursa din Sibiuse aliniaz@ acestei direc]ii }i î}i îmbun@-t@]e}te constant oferta, astfel încât in-vestitorii s@ beneficieze de mijloace mo-derne de plasament care s@ acopere oarie cât mai extins@. Sper@m c@ acestecontracte vor contribui la cre}terea li-chidit@]ii bursei din Sibiu”, a declaratpre}edintele BMFMS, dl. Teodor Ancu]a.Noile contracte futures }i options voravea scaden]e la 3 }i 6 luni, iar m@-rimea unui contract reprezint@ echiva-lentul a 1000 ac]iuni. „Am ales aces-te ac]iuni, ]inând cont de lichiditateabun@ pe care au avut-o, în ultima partea anului trecut, atunci când s-a luatdecizia introducerii lor pe pia]a sibi-an@ la termen”, a mai declarat pre}e-dintele BMFMS.

Pia]@ în expectativ@ }i volum de transfer redus

Dac@ programul de dezvoltare con-

tinu@, acela}i lucru îl putem spune }idespre perioada de expectativ@ princare trece pia]a derivatelor. Astfel, de-butul de s@pt@mân@ a creionat, din nou,imaginea cu care ne-am obi}nuit înultima vreme, anume pruden]@ la toatenivelurile. În consecin]@, au fost în-cheiate aproape 6000 contracte din951 tranzac]ii cu o valoare de 19,7 mi-lioane de lei. Despre evolu]ia pie]ei,Bogdan Ungureanu, broker la Interdea-ler Capital a declarat: „Travers@m o pe-rioad@ cu volume în sc@dere dar, exist@semnale care arat@ c@ vara va aducetotu}i randamente frumoase. Din aceast@perspectiv@ cred c@, pe lâng@ DESIF2 }i DESIF 5 care domin@ f@r@ a aveaadversar în pia]a futures, aten]ia sepoate îndrepta }i spre derivatele pe ac-]iunile SIF 3 care nu }i-au spus ulti-mul cuvânt”. În ceea ce prive}te cota-]iile stabilite prin ultimele tranzac]ii, eleau ilustrat o evolu]ie mixt@, în func]iede activ suport }i scaden]@. În pia]a de-rivatelor pe valute investitorii au încheiattranzac]ii pe trei scaden]e, anume celetrei r@mase din 2007. Pe segmentulderivatelor pe ac]iuni am asistat dinnou la aceea}i desf@}urare a eveni-mentelor: anume un sector SIF domi-nant, care furnizeaz@ constant topul delichiditate, indiferent de caracteristici-

le de ansamblu ale pie]ei. Pe celelaltesectoare anume bancar }i petrolier,care conteaz@, dac@ nu prin lichiditatede moment, atunci cel pu]in prin pris-ma num@rului de pozi]ii deschise inves-titorii persevereaz@ în atitudinea de a}-teptare. Cele mai lichide active suportau fost derivatele pe ac]iunile SIF 2 cupeste 3000 contracte. DESIF 5 au atras2579 contracte }i au urmat un traseuascendent pentru toate scaden]ele dinacest an. {edin]a de tranzac]ionare de mar]i afost caracterizat@ de un nivel sc@zutde interes, fiind atins minimul de lichi-ditate al lunii în curs printr-un totalde 2833 contracte futures }i optionsîncheiate din 530 tranzac]ii. O sin-gur@ }edin]@ de la începutul anului aoferit un volum inferior, anume ceadin 27 aprilie când au fost încheiatedoar 349 contracte, dar pe fondul lip-sei SIF-urilor de la tranzac]ionare.Valoarea rulajului de a reflectat }i eaaceea}i situa]ie, plasându-se la 8,17milioane de lei. Totu}i, de}i în ulti-ma perioad@ pia]a derivatelor a tra-versat o etap@ mai pu]in fast@, volu-mul consemnat în }edin]a de mar]iplaseaz@ totalul contractual din lunacurent@ peste cel din luna mai 2006.„Lipsa de interes a investitorilor din

ultima perioad@, de pe pia]a la vedere,s-a r@sfrânt în mod inevitabil }i asuprapie]ei sibiene. Sc@derea num@rului decontracte tranzac]ionate zilnic vine, înmod firesc, datorit@ volatilit@]ii reduse.Avem o pia]@ în expectativ@, iar singu-rul element mai important de remar-cat ar fi cre}terea tranzac]iilor peop]iuni, în raport cu ultimele }edin]e”a declarat Mirabela Coss, broker laSSIF broker Cluj. În ciuda lichidit@]iireduse, a atras aten]ia c@, pe seg-mentul futures, au fost încheiate tran-zac]ii pe 19 pie]e iar pe cel al op]iu-nilor pe dou@ pie]e }i }apte pre]uri deexercitare, situa]ie de natur@ a eviden-]ia faptul c@ investitorii sunt în c@utareunor active suport care s@ le diver-sifice }ansele de câ}tig. În condi]iile încare pia]a pare s@ stagneze, }edin]a afost astfel una oportun@ pentru testede acest gen. Derivatele DESIF 2 }iDESIF 5 s-au men]inut în topul preferin-]elor cu 1325, respectiv 895 contracte.Penultima sesiune de tranzac]ionare alunii a oferit o lichiditate în cre}tere înraport cu }edin]a anterioar@, dar care semen]ine, totu}i, la un nivel destul deredus. Au fost încheiate peste 6000contracte futures }i options din 1171tranzac]ii iar valoarea s-a ridicat la18,9 milioane de lei. Tranzac]iile s-audesf@}urat pe fondul traseului descen-dent urmat de cota]iile futures, iar seg-mentul financiar a marcat o nou@ zide suprema]ie prin prisma volumelorgenerate. S-a putut observa, totodat@,înclina]ia participan]ilor în pia]@ de adeschide noi pozi]ii futures, totalul aces-tora ajungând la 59.090. ”În ultimele dou@zile, num@rul pozi]iilor deschise a cres-cut }i, chiar dac@ aceast@ ascensiunenu este una foarte impresionant@, oputem totu}i interpreta ca pe o not@de optimism în ceea ce prive}te evo-lu]ia viitoare a pie]ei”, a declarat BogdanUngureanu, broker la Interdealer Capital.Pe segmentul derivatelor pe ac]iuni, s-auconsemnat tranzac]ii pe 20 pie]e, celemai active fiind, conform obiceiuluicele SIF, mai exact DESIF 2, DESIF 5}i DESIF 3 cu scaden]a iunie. DESIF 2au fost preferate pentru 3113 contracteîncheiate în propor]ie covâr}itoarepentru scaden]a iunie. În mod simi-lar au evoluat }i DESIF 5 cu 2368 con-tracte }i scaden]a apropiat@ în cen-trul aten]iei investitorilor.

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Programul de dezvoltare a BMFMS continu@ prin

urmare din pagina 1În 2000, la un deficit de 1494 mili-oane euro investi]iile directe erau înjurul lui 1161. Un decalaj mai mare,chiar periculos de mare, s-a înregis-trat în anul urm@tor (2488 la 1322).O finan]are a deficitului de doar 50&era una cu adev@rat mic@, dar }i ci-frele totale erau mici. Ceva mai com-plicat@ se arat@ situa]ia în 2003, cânddeficitul de peste 3 miliarde era finan-]at de investi]ii de pân@ în 2 miliarde,dar nu erau semne îngrijor@toare. Înanul urm@tor, investi]iile str@ine au fostpeste deficitul de cont, cu cifre unde-va peste 5000 milioane de euro. Niciîn 2005 îngrijorarea nu a fost preaputernic@, de}i am început s@ vorbimde cifre ceva mai mari. Soldul con-tului curent, de 6888 milioane euro, afost la limit@ echilibrat de cele peste5000 milioane de euro investi]ii. Ceeace putea constitui o îngrijorare, s-a spul-berat în 2006, }i aceasta pentru c@ lacifre de peste 9000 milioane de euro,deficitul a fost finan]at în propor]ie de

90& de investi]ii str@ine. Un bun motivpentru a privi cu încredere }i f@r@griji evolu]ia deficitului. Dar 2006 a fost un an excep]ional, carea adus cel pu]in o tranzac]ie excep]io-nal@: vânzarea BCR s-a finalizat în acestan, ceea ce a dus ca în contabilitate }iîn statistic@ banii s@ se adune acum.F@r@ ei, cu ceva mai mult de 6 mili-arde euro investi]i, îngrijor@rile pri-vind deficitul ar fi avut suficient locs@ apar@. Dovada este primul trimestru al acestuian. Un trimestru bogat în investi]ii str@ine,dar la nivel de normalitate: 1314 mili-oane euro. Un trimestru îns@ specta-culos în ceea ce prive}te deficitul depeste 3000 milioane euro. Cu 43&acoperire a acestuia, problema defici-tului iese perfect în eviden]@. De unde vine acest deficit trimestrialrecord? Din comer], mai ales. Balan]acomercial@ a României e tot mai deze-chilibrat@, cu importuri de 11 de mili-arde de euro, în primele trei luni aleanului, sume care alt@dat@ reprezen-tau un an întreg de importuri. Parteaplin@ a paharului o reprezint@ îns@ ex-porturile, de 7 miliarde de euro. Cre}-

terea mai mare a importurilor sigur c@stârne}te îngrijorare, dar faptul c@ ex-porturile au ajuns, în luna martie aacestui an, la recordul istoric pentruRomânia din toate timpurile, este unsemn încurajator. Întrebarea este în cem@sur@ performan]a exporturilor de-pinde direct de importuri }i nu esterezultatul unei proces de ad@ugare devaloare intrinsec }i nu atât de puter-nic dependent de importuri. Desigur,produc@torii inteligen]i au beneficiat înaceast@ perioad@ de evolu]ia cursului}i de ieftinirea importurilor îmbun@-t@]indu-}i structura de produc]ie. Omare parte a performan]ei exportu-rilor vine din aceast@ reconfigurare astructurilor de produc]ie. Din aceast@perspectiv@, deficitul de cont curentnu este un pericol atât de mare cât arp@rea la prima vedere. Dac@ nu sem-nalizeaz@ ro}u, semnalizeaz@ îns@ gal-ben. {i când intri pe culoarea galbe-n@ într-o intersec]ie, ne}tiind nici dac@vine dup@ ro}u sau verde, aten]ia tre-buie s@ fie maxim@. A}adar, deficit decont curent, sau aten]ie maxim@ la evo-lu]iile economiei ar însemna s@ fie unulsau acela}i lucru.

Dan SUCIU

O noua amenin]are: deficitul de cont curent

Sala bursei din Shanghai, China

Noi instrumente derivate introduse la tranzac]ionare

Absorb]ia fondurilor europene, ̂n interva-lul 2000-2013 ar putea crea ̂n Rom$niaun num@r de 267.500 de locuri demunc@, cu 3,2& mai multe dec$t dac@n-ar fi existat politica de coeziune, arat@raportul. Potrivit aceluai}i raport, cre}tereaeconomic@ a Cehiei ar fi suplimentat@ ̂n2015 cu 9,1&, iar cea a Bulgariei cu5,9&, estimeaz@ Comisia European@. "Efectul politicii de coeziune va fi puter-nic ̂n 2015, ̂n parte deoarece sus]inereafinanciar@ depinde de nivelul PIB-ului^n ]ara care prime}te fondurile, dar }ipentru c@ progresele ^n privin]a oferteisunt anevoioase", mai apreciaz@ specia-li}tii Comisiei Europene. Efectul estimat al politicii asupra PIBva fi cel mai intens pentru noile statemembre, deoarece acestea vor absorbi

cea mai mare parte a ajutoarelor, ̂n ter-meni relativi. Pentru noile membre UEdin Europa Central@ }i de Est, PIB-ul afost proiectat ^n cre}tere cu 5 p$n@ la10&, ̂n cazul aplic@rii politicii de coeziunefa]@ de nivelul atins de cre}terea eco-nomic@, f@r@ contribu]ia fondurilor deajutorare, iar cre}terea total@ a num@ruluide angaja]i este estimat@, ̂n valori abso-lute, la aproape dou@ milioane dup@2015, datorit@ unei productivit@]i mai ridi-cate, unei for]e de munc@ mai bine edu-cate }i unei infrastructuri ^mbun@t@]ite. Rezultatul interven]iei va fi, prin urmare,s@ ^nt@reasc@ partea de ofert@ a econo-miei }i s@ consolideze cre}terea dura-bil@, mai spune comisia. Cu toate aces-tea, exist@ dou@ motive de precau]ie,respectiv ca ^mbun@t@]irea continu@ aratelor de cre}tere, dup@ terminareaperioadei de finan]are, depinde de altepolitici implementate pentru maximizarea

progreselor ̂n partea de ofert@ }i c@ am-ploarea efectelor depinde de estim@rilef@cute ^n privin]a reac]iei cre}terii pro-ductivit@]ii la cre}terile de capital, caresunt relativ nesigure, mai arat@ raportulexecutivului european. Unele dintre statele nou-intrate ̂n Uniu-nea European@ ar putea ^nt$mpina difi-cult@]i ^n absorbirea fondurilor de aju-torare acordate de UE, din cauza adminis-tra]iei precare }i incapacit@]ii de a ̂ndepli-ni regulile de mediu severe, a avertizat Co-misia European@. "Capacitatea de admi-nistrare poate fi o barier@, iar mediulpoate fi un factor de inhibare pentru fon-durile de ajutoare UE", a spus comisarulpentru ajutorarea regional@, Danuta Hueb-ner, ^n cadrul unei conferin]e de pres@pentru prezentarea unui raport UE, referi-tor la politicile de dezvoltare regional@ale UE, citat de Reuters. Reglementarile publice de ob]inere, ine-

ficiente }i greoaie, ar putea fi o alt@ ame-nin]are pentru utilizarea fondurilor, aad@ugat aceasta. Potrivit bugetului UEpe termen lung, pentru anii 2007-2013,

noile membre ar trebui s@ primeasc@ajutoare regionale ̂n valoare de 167 mili-arde euro, pentru construirea autostr@-zilor, cur@]area mediului, preg@tirea oa-menilor, pornirea unor afaceri }i finan-]area activit@]ii de cercetare }tiin]ific@. Este un fapt foarte cunoscut c@ fondurilesunt foarte greu de ob]inut, deoarece UEa creat proceduri de alocare foarte difi-cile, din teama c@ va fi acuzat@ de chel-tuirea nepotrivit@ a banilor contribua-bililor. Hueber a spus c@ este sigur@ c@noile state membre vor dep@}i obsta-colele ^n absorbirea fondurilor. Pe de alt@ parte, unii oficiali din execu-tivul european au spus c@ noile mem-bre vor reu}i cu greu s@ ^mpace pla-nurile de dezvoltare a infrastructurii cureglement@rile UE de mediu, precumNatura 2000, prin care sunt protejate zo-nele ^n care tr@iesc animale sau planterare. Comisia a adus, recent, Polonia^n fa]a Cur]ii de Justi]ie a UE, din cauzaplanurilor de contruire a unei autostr@ziprintr-o zon@ protejat@, cu toate c@ ^nacest proiect nu sunt implicate fonduriUE. "Proiectul de ajutoare al UE trebuies@ fie bine elaborat", a spus Huebner.

ECONOMIE VINERI 1 IUNIE 20078

c my b

c my b

c my b

c my b

EVENIMENT 2007

Efectele politicii de coeziune, din perioada 2000-2013, asupra economiei Rom$niei, se vor vedea ^n2015, c$nd produsul intern brut (PIB) este estimat s@ fie cu 7,6% mai mare dec$t ar fi fost ^nabsen]a banilor }i programelor europene, potrivit unui raport al Comisiei Europene

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

LIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Fondurile europene cresc PIB-ul Rom$niei

Vechea Universitate din Evora, Portugalia

Ileana ILIE

Bruxelles - sediul Comisiei Europene