F,€A*EE"HTHfl L'HF{GIE

O bucli in timp

Traducere din englezi gi notede Andreea Caleman

Edilia a III-a

4RThUR

Cuprins

Capitolull. DoamnaCe... .........7Capitolulll. DoamnaCine. ....27Capitolul III. Doamna Care. . . . .44Capitolul IV. Umbra Neagri . . . .62CapitolulV. Teseractul ...g1CapitolulVl. MediulFericit .....ggCapitolul VII. Birbatul cu ochi rosii. . .122Capitolul VIII. Coloana transparenti. . .l4ZCapitolullX. IC... .....1b4CapitolulX. Zeroabsolut.... ......174

Capitolul XII. Cele nebune si cele slabe ale lumii . . .204

Doamna C

Era o noapte intunecati qi furtunoasS.

in dormitorul ei de la mansardi, infofolitiintr-o pitu-

ri veche, f5cuti din petice colorate cusute intre ele, Mar-

garet Murry stitea pe marginea patului 9i se uita la copacii

care se incovoiau sub biciul nemilos al vAntului. Dincolo

de copaci, norii goneau pe cerul nopfii. Din cAnd in cAnd,

frAnturi de luni rizbiteau printre ei, aruncAnd pe pimintumbre fantomatice, prinse intr-un dans nebunesc.

Casa se cutremura.

infXgurati in pituri, Meg tremura 9i ea.

De obicei nu-i era flici de vremea rea. ,,Nu-i vorba doar

de vreme", iqi zise ea. ,,Vremea doar a Pus capac la toate.

-[fie mi-a pus capac. Vremea i-a pus caPac lui Meg Murphy,

care face totul anapoda..."

Scoala... Totul era aiurea la gcoali. Aiunsese printre

uttimii din clasi. in dimineafa aceea, unul dintre profe-

rorii ei o dojenise:

- Serios, Meg, nu pricep cum un copil cu pirinfi emi-

rsrfi, ca ai tii, poate avea note atAt de proaste! Daci nu

rlufe*i si le indrepfi un pic, va trebui si te las corigenti.

i

I

I

in pauza de prAnz, se luase la harfi, incercAnd si uitevorbele profesorului, dar o colegi i-o trAntise verde-n fagi:

- Poate nu te-ai prins, da's-a terminat primara! Ce-aide te po4i ca o pitici de clasa intAi?

Iar in drum spre casi un coleg spusese ceva despre,,fri-;iorul ila idiot" al ei. Lui Meg atAta ii trebuise si audi: arun-case manualele cAt colo pe marginea drumului gi tlbirAse pebiiat. Ajunsese acasi cu bluza rupti gi cu un ochi invinegit.

Sandy gi Dennys, fragii ei gemeni, care aveau zece ani,se intorseseri de la gcoali cu weo ori inaintea ei. CAnd ovlzuri in ce hal era, ii spuseri scArbiqi:

- Ce-ar fi si lagi bitaia in grija noastrd?,,O delincventi, asta sunt", iqi spuse Meg posomorAti.

,,A;a o si zici. Nu mama, ci... ei. Togi ceilalgi... De-ar fi tataaici..."

Dar inci nu se putea gAndi la taici-su frri si-i dea lacri-mile. Numai maici-sa era in stare si spuni firesc: ,,CAndse-ntoarce tatil vostru..."

De unde si se-ntoarci? $i cAnd? Sigur maicl-sa gtia cilumea bArfea. Nu se putea si n-o doari cAnd auzea riutifilealea, aqa cum o durea gi pe ea. Doar ci maici-sa nu lisa sise vad5. Nimic nu tulbura seninitatea chipului ei.

,,De ce nu pot qi eu?" se intrebi Meg. ,,De ce trebuie siordt totul?"

VAntul zgAllAia nemilos fereastra. Meg iqi strAnse maibine pitura in jurul trupului. incolicit pe o pern5, pisoiulgri, pufos, cisc5, aritAndu-gi limbufa roz, apoi se cuibirimai bine qi adormi la loc.

;*i

Toati lumea dormea. Toatl lumea, mai pufin Meg. PAni

gi Charles Wallace, ,,fri1iorul idiot", care, in mod ciudat, de

obicei qtia negreqit cAnd sora lui era treazi gi tristi qi urca

tiptil scirile pAnI la camera ei. Dar acum pAni qi Charles

Wallace dormea...

Cum de puteau si doarmi linigtili? La radio se difuza-

serl toati ziua avertismente de uragan. Cum de putuseri

s-o lase singuri acolo, in mansardi, in patul ei qubred, cu

cadru de alam5, cAnd ptiau ci acoperigul putea zbura in ori-ce clipi, iar furtuna o putea arunca in vizduhul involburatal noplii qi s-o duci apoi cine gtie unde?

Meg tremura tot mai tare.

,,Tu ai vrut camera de la mansardi!" igi zise incrAnce-

nati. ,,Iar mama te-a lisat, fiindci egti cea mai mare. E unprivilegiu, nu o pedeapsS."

- Nu, pe timp de furtuni nu-i niciun privilegiu! zise

ea cu voce tare.

Arunci pitura la picioarele patului gi se ridicS. Pisoiul

se intinse tacticos gi o privi cu ochi mari qi inocenfi.

- CulcS-te la loc!ii zise Meg. Bucuri-te ci eqti doar un

uisoi, gi nu un monstru ca mine!Fata se privi in oglinda dulapului gi se strAmbi, dez-

relindu-;i dinfii acoperifi de aparatul dentar. Cu un gest

rc*lex, igi potrivi ochelarii pe nas, igi trecu mAna prin pirulr-:<t:niu-deschis, zburlindu-l de arita ca o mitur5. Ofti dinlmi rirunchii, un suspin ce mai cd acoperi vaietul vAntului.

Podeaua din scAnduri mari qi late era rece. VAntul pi-tmndea prin cripiturile pervazului, in ciuda ferestrei

duble, gi urla neobosit in hornurile casei. Jos, la parter,Fortinbras, cAinele mare gi negru al familiei, incepu si latre.Era speriat pi el, pesemne. Dar de ce? Fortinbras nu litraniciodati ftri motiv.

Deodati iqi aminti ci, atunci cAnd fusese la pogti siridice corespondenfa, lumea vorbea de un vagabond care

furase doudsprezece ceargafuri de la doamna Buncombe,nevasta polilistului. incl nu-l prinseseri gi poate ci acumse indrepta spre casa lor singuratici, aflati pe un druml5turalnic. Poate ci-i mai trebuiau cearpafuri. Meg nu di-duse prea multi atenlie discu;iei despre vagabond, cicipoqtirifa o intrebase, cu un rAnjet mieros, daci aveau vegtide la taici-su.

Meg iegi din cimirufa ei qi igi croi drum printre umbre-le mansardei. Se lovi de masa de ping-pong. ,,O vAnitaiepe gold imi mai lipsea!" igi zise.

Pe urml se lovi de vechea ei casi pentru pipuqi, de cilu-lul de lemn al lui Charles Wallace qi de trenulelul electrical gemenilor.

- De ce mi se-ntAmpli toate numai mie? se riqoi ea la

un urs mare de plug.

Cobori scirile, se opri gi ascult5. Niciun zgomot dincamera lui Charles Wallace, aflati in dreapta scirilor. $iniciun fopnet din stAnga, din camera pirinqilor, unde mamadormea singuri in patul uriaq. Se duse in vArfiil picioarelorspre camera gemenilor, tot potrivindu-gi ochelarii pe nas,

de parci asta ar fi ajutat-o si vadl mai bine in intuneric.Dennys sforiia. Sandy mormii ceva despre baseball, apoi

?{}

amufi. Gemenii n-aveau nicio griji pe lume. Nu erau elevi

de frunte, dar nici slabi. in general se mullumeau cu unlung qir de ,,bine", tntre care mai scipau cAte un ,,foartebine" sau,,suficient". Atletici gi plini de forfi, erau alergi-tori rapizi qi buni la multe sporturi. CAnd se fHceau glume

pe seama celor din familia Murry, nu erau niciodati despre

Sandy sau Dennys.

Ieqi din camera gemenilor gi cobori la parter, avAnd grijisd evite treapta a qaptea care scArfAia. Fortinbras nu mai

litra. Asta insemna ci nu era vagabondul, altfel Fort nus-ar fi oprit dacl era vreun striin prin preajmi.

,$i dacdtotupi vine vagabondul? Daci are cutit? N-avem

r-ecini, n-are cine si ne audi, putem si lipim mult qi bine.

\u i-ar plsa niminui, oricum..."

,,la si-mi fac niqte cacao cu lapte", se hotf,ri Meg. ,sA.sta

o si mi-nveseleasci un pic gi, micar, daci vAntul smulge

acoperigul, n-o si fiu in pod si mi ia qi pe mine pe sus."

Lumina era deja aprinsi in bucitirie. Aqezat la masi,Charles Wallace bea lapte qi mAnca pAine cu gem. Pirea;are mic gi vulnerabil, cum stitea el acolo, singur, in buc5-

iria de modi veche, un biiegel blond in pijama albastri,ie<olorati, bilinginindu-gi picioarele mult deasuprapodelei.

- Salut! zise el vesel. Te-aqteptam.

De zub masi, de la picioarele lui Charles Wallace, se ilig*,c""rl zvelt gi negru al lui Fortinbras, care aqtepta cumin-:t si-i pice gi lui vreo firimituri, doui. O saluti pe Meginr''nzindu-;i capul spre ea gi dAnd bucuros din coadi. Pe

Fortinbras il gisiseri pe prag, intr-o noapte de iarni, uncilelug pricdjit, numai piele gi os, abandonat de cine gtie

cine. Era jumitate setter eng)ez,jumitate ogar, aga le zisese

tata. Grafios qi intunecat, Fort avea o frumusege aparte.

- De ce n-ai venit sus? intrebi Meg, vorbindu-i frateluiei de parci erau de-o vArsti. M-am speriat riu de tot!

- E prea mult vAnt acolo in pod, la tine, rlspunse biie-qelul. $tiam c-o si cobori. Am pus lapte la incilzit. Cred

ci-i deja fierbinte.Cum de gtia Charles Wallace intotdeauna ce era cu ea?

Cum iqi dldea seama? Nu pirea si qtie, ori poate nu-i pisa,ce gAndeau Dennys sau Sandy. in schimb, ii plicea si lescotoceasci min$le lui Meg gi mamei lor gi o fhcea cu oprecizie inspiimAntitoare.

Oare de frici vorbeau oamenii in goapti despre copilulcel mai mic al familiei Murry? Ziceau ci nu era tocmai nor-mal...,,Oamenii deqtepfi au adesea copii anormali. Ceilallidoi biieli par in regulS, copii drigufi, dar fetila aia urAliciqi biiatul cel mic nu cred ci-sintregi la minte", auzise Megodati la cineva.

E adevirat, Charles Wallace rar vorbea daci era cineva

in preajmi, aga ci mulli igi inchipuiau ci inci nu invilasesi vorbeasci. Dar era la fel de adevirat ci nu vorbise delocpAni pe la patru ani. Meg se albea de furie cAnd vedea cumoamenii se holbau la Charles gi, cu un,gg", dideau din cap

cu pirere de riu.

- Nu-!i face griji pentru Charles Wallace, ii spusese

odati tata, chiar inainte si plece, Meg igi amintea bine.

I

ir j

i

Nu-i nimic in neregulS cu mintea lui. Doar ci face lucrurilein felul lui gi-n ritmul lui.

- Nu weau s-ajungi un prost, ca mine, spusese Meg.

- Draga mea, nu egti deloc proasti, nici gAnd de aga

ceva! o linigtise tata. Egti ca Charles Wallace. Dezvoltarea

ta are propriul ei ritm, pur gi simplu nu e ca a altor copii.

- $i de unde ptfi, mi rog? intrebase Meg. De unde,gtii

ci nu-s proastS? Sau zici aga doar pentru ci mi iubeqti?

- Te iubesc, dar nu de asta-fi spun cf, qtiu. Mama gi cu

mine 1i-am fXcut o serie de teste...

Da, aga era. Megigi diduse seama ci unele dintre,jocu-rile' pe care le jucase cu piringii ei erau un fel de teste pi

ci fuseserl mai mult pentru ea ti?entru Charles Wallace

decAt pentru gemeni.

- Teste de inteligenfi?

- Da, unele dintre ele.

- $i e bun coeficientul meu?

- Foarte bun.

- CAt e?

- N-am si-1i spun. Dar pofi fi siguri ci atAt tu, cat tiCbarles Wallace vefi putea face aproape orice vreli cdnd

w1i fl mari. Stai numai si-nceapi Charles Wallace si vor-hryca Ei-o si vezi!

Citi dreptate avusese, cu toate ci plecase inainte ca fri-ful ei si inceapi si vorbeasci. Charles se pornise intr-obi zi. direc in propoziqii complete, sirind peste etapa

Afuritului de bebeluf. ,Ce mAndru ar fi fost tata de el!"

I 1.1

- Ia vezi daci n-a fiert laptele, ii spuse Charles Wallace,

cu o pronunfie corecti qi mai clari decAt a multor copii de

cinci ani. $tii cI nu-;i place cu caimac!

- Ai pus de doui ori mai mult decAt era nevoie! zise

Meg aruncAnd o privire in ibric.Charles Wallace incuviingi cu seninitate:

- M-am gAndit ci poate wea gi mama.

- Ce si weau? se auzi vocea mamei din pragul buci-tiriei.

- Cacao cu lapte, spuse Charles Wallace. Vrei gi un send-

vig cu lebir gi brAnzi topiti? iE fac cu plicere daci vrei.

- Mi-ar plicea, da, zise doamna Murry, dar pot si-mifac gi singuri daci egti ocupat.

- Niciun deranj! spuse Charles Wallace.

Se didu jos de pe scaun qi se indrepti spre frigider, cupagi mirunli gi moi in Eosetele de la pijama, ca o pisicufimergAnd pe perniqe.

- Tu, Meg? Sendvip?

- Da, mersi, rispunse Meg. Dar nu cu lebir. Avemrogii?

Charles Wallace se uiti in lada cu legume din frigider:

- Da, una. Mami, pot s*o pun pe toati pe sendvigullui Meg?

- Nici c-ai putea s-o pui intr-un loc mai bun! rispunsedoamna MurryzAmbind. Vorbegte maiincet, Charles, dacinu wei si te trezegti cu gemenii aici.

- Nuuu, pufini exclusivitate! zise Charles Wallace.Noul meu cuvAnt pentru azi! Impresionant, nu?

l

$,'$ l

- Nemaipomenit! spuse doamna Murry. Meg, vino si-fivid un pic v6nitaia!

Meg ingenunche la picioarele mamei. Lumina qi cildurabucitiriei o linigtiseri qi uitase de fricile din mansard5.Ibricul cu cacao rispAndea o aromi delicioasi. Pe pervazulferestrei infloriserl mupcatele, iar pe masi era un buchet de

crizanteme mici, galbene. Perdelele roqii, cu modele geo-

metrice verzi gi albastre, erau trase gi dideau inciperii unaer vesel. Soba torcea ca un motan mare gi somnoros. Afa-ri, vAntul singuratic inci izbea zidurile casei, dar, in atmo-sfera caldl qi familiari a bucitiriei, furia rafalelor, care o

lngrozise pe Meg sus la mansardi, pirea imblAnziti acum.Sub scaunul doamnei Murry, Fortinbras cisci mullumit.

Doamna Murry atinse uqor obrazul vinit al lui Meg.

Fetiga o privi, pe jumitate ursuzS, pe jumitate cu admi-rafie. Nu era ugor si ai o mami care era nu doar om degtiinfi, ci qi o adevirati frumusefe. Pirul roqu ca focul al

doamnei Murry, pielea albi ca laptele qi ochii violefi, cugene lungi qi negre, erau gi mai spectaculoase in comparafie

cu trisiturile de-a dreptul banale ale fiicei sale. Pirul luiMeg fusese cAt de cAt acceptabil atAta vreme cAt il purtaselmpletit in codile. CAnd incepuse liceul insi, se tunsese

rcurt gi acum se luptau amAndoui, ;i ea, qi maici-sa, s5-l

aranjeze cumva, dar o parte se incipi;Ana si se onduleze,pe cand cealalti rimAnea complet dreapti, aga ci aritamult mai riu decAt inainte.

- Nu prea ptii ce-nseamni moderafia, draga mea, nu-iaga? intrebi doamna Murry. O buni misuri in toate, asta

inseamn5, ceva ce mi tem ci n-ai si-nvefi vreodati. Ce

vAnitaie urAt5 li-a frcut Henderson!Apropo, dupi ce te-ai

dus la culcare, a sunat maici-sa si se plAngi ci l-ai lovitriu. I-am ziscd, din moment ce e cu un an mai mare qi cu

weo zece kilograme mai greu decAt tine, eu ar trebui si miplAng. Dar a finut-o pe-a ei, cum ci tu eqti de vin5.

- Depinde cum pui problema, zise Meg. De obicei

oamenii zic c5,-i vina mea, indiferent cum s-au intAmplat

lucrurile. Ba chiar gi daci n-am avut nimic de-a face cu

situagia. imi pare riu ci m-am bitut cu el. A fost o sipti-mAni groaznici gi am numai gAnduri negre.

Doamna M.rtry ii mAngAie blAnd cipqorul zburlit:

- De ce atAtea gAnduri negre?

- (Jrdsc si fiu ciudata qcolii! rispunse Meg. $i nici lui

Sandy gi Dennys nu Ie e ugor. Nu qtiu daci ei chiar sunt ca

togi ceilalli sau doar se prefac foarte bine. incerc gi eu sImi prefac, dar n-ajuti la nimic.

- Tu eqti mult prea oneste ca si fii in stare si pretinzi

ci egti... cine nu epti, spuse doamna Murry. imi pare riu,Meglet. Poate ci tata te-ar fi ajutat cumva, de-ar fi fost aici.

Eu una nu cred ci pot face nimic, va trebui si te descurci

singuri o weme. Peste ceva timp, totul fi se va pirea mai

uqor... Dar asta nu te-ajuti cu nimic acum, nu?

- Daci n-aE fi atAt de uriti... Dac-aq fi drigul5 ca tine...

- Mama nu-i deloc drigul5, e frumoasi!anunfi Charles

Wallace, feliind bucata de lebir. $i pun pariu ci era urAtiriu la vArsta ta.

r4i I