entobuletin.lepidoptera.roentobuletin.lepidoptera.ro/07_1996/BIE07ab199615_Biro.pdf · cealaltñ race posibilä replicarea ADN de citre ADN polimerazi in mod conservativ (vezi replicarea
Documents
entobuletin.lepidoptera.roentobuletin.lepidoptera.ro/10_1999/BIE10199912_Crisan_etal.pdf · crimn & bonea 1995, fleck 1905, gruev & all. 1993, hurmuzachi 1904, 1968, 1974, & nf.gru
entobuletin.lepidoptera.roentobuletin.lepidoptera.ro/08_1997/BIE08cd199706_Vizauer.pdfîncadratä în caracteristicile generale ale climei bazinului Transilvaniei, dar prezintä toti§i
entobuletin.lepidoptera.roentobuletin.lepidoptera.ro/10_1999/BIE10199919_Malschi_Perju.pdf · culturalc, agrotehnice, asigurând räsäritul' adecvat al culturii buna dezvoltare a
entobuletin.lepidoptera.roentobuletin.lepidoptera.ro/08_1997/BIE08cd199703_Rakosy_Laszloffy.pdf · macrolepidoptere din literaturä si din colectiile lepidopterologilor mentionali.
entobuletin.lepidoptera.roentobuletin.lepidoptera.ro/05_1994/BIE05b199401_Rakosy.pdf(ZELLER 1847) si Ch.alysoniformis (HERRICH-SCHÄFFER 1846), ambele prezente in fauna lžrii noastre.
entobuletin.lepidoptera.roentobuletin.lepidoptera.ro/09_1998/BIE09cd199808_Perju_etal.pdf · ar exista o singurä generatie desi curba de zbor indici douä maxime distincte, dar,
entobuletin.lepidoptera.roentobuletin.lepidoptera.ro/08_1997/BIE08ab199715_Stan_etal.pdf · Si controlul calitälii, constituie astäzi o preocupare de bazä a specialistilor în
entobuletin.lepidoptera.roentobuletin.lepidoptera.ro/06_1995/BIE06ab199510_Ruicanescu.pdf · (säräturi cu acelas aspect ca la statiunea precedentä) Insula Popina (stepä). Acest
entobuletin.lepidoptera.roentobuletin.lepidoptera.ro/11_2000/BIE11200011_Nistor_etal.pdf · subfamilii. eu abundenta cea mai mare flind Longilarsus melanocephalus un de 158 indivizi.
entobuletin.lepidoptera.roentobuletin.lepidoptera.ro/09_1998/BIE09ab199817_Rakosy-Tican_Soran.pdf · localizarea genelor pe cromozomi, stabilirea gradului de divergencä între specii,
entobuletin.lepidoptera.roentobuletin.lepidoptera.ro/12_2001/BIE12200116_Urak.pdf · Pietrele, Valea Rea, cu capcane tip Barber direct de pe sol, dintre pietre. Dintre femelele capturate
entobuletin.lepidoptera.roentobuletin.lepidoptera.ro/06_1995/BIE06cd199508_Ruicanescu_Patko.pdf · vegetaliei, substratului, fragmentelor tåiate de cherestea. din apä din dejeqii
entobuletin.lepidoptera.roentobuletin.lepidoptera.ro/05_1994/BIE05cd199403_Rakosy_etal.pdf · Muntii Fägära§ constituie sectorul cel mai ülalt al Carpatilor rornånesti, având
entobuletin.lepidoptera.roentobuletin.lepidoptera.ro/09_1998/BIE09cd199803_Kovacs_Kovacs.pdf · SZABÓKY (1994) pe baza unui exemplar colectat de asemenea in tinovul (10.08.1982).
entobuletin.lepidoptera.roentobuletin.lepidoptera.ro/09_1998/BIE09ab199802_Kovacs_Kovacs.pdf · maxilari, lungimea antenelor, anvergura aripilor anterioare, desenul aripilor anterioarq
entobuletin.lepidoptera.roentobuletin.lepidoptera.ro/12_2001/BIE12200110_Chimisliu.pdf · cu vitå de vie, in sol nisipos, sub baligñ proaspåtä de cal, la cåliva centimetrt adáncime,
entobuletin.lepidoptera.roentobuletin.lepidoptera.ro/12_2001/BIE12200114_Teodor_etal.pdf · lionoidea) din zona Pt»aga de Sus - Valea Belioara, Muntii Apuseni, Romania Materialul