Programul managerial

Mandat - 2012-2016

Decan - Prof. univ. dr. Dumitru MIRON

1

CUPRINS

1. O ambiţie strategică pentru Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale................................3

1.1 Participare activă la un peisaj universitar transformat...........................................................3

1.2 Câteva provocări mai importante...........................................................................................5

2. Creşterea notorietăţii ştiinţifice......................................................................................................7

2.1 Un climat ştiinţific definit prin rigoare şi exigenţă.................................................................7

2.2 O logică bazată pe proiecte şi echipe de cercetare stabile.....................................................8

2.3 Mijloace consolidate de cercetare ştiinţifică........................................................................10

2.4 Atragerea şi păstrarea tinerelor talente...............................................................................12

3. Internaţionalizarea activităţilor şi acţiunilor noastre....................................................................14

3.1 Dimensiunea strategică........................................................................................................14

3.2 Ce avem şi ce ar mai trebui să facem în următorii ani?.......................................................15

3.3 Măsurile şi mecanismele funcţionale aferente......................................................................16

3.4 Participarea personalului didactic şi de cercetare la procesul de internaţionalizare..........17

4. Preocuparea noastră principală-programe de studii de cea mai bună calitate şi validate de piaţa muncii...................................................................................................................................................19

5. Politici şi programe în materie de capital intelectual...................................................................23

6. Studenţii –membrii activi ai comunităţii facultăţii........................................................................25

2

1. O ambiţie strategică pentru Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale

1.1 Participare activă la un peisaj universitar transformat

Transformările care s-au produs în ultima vreme în peisajul universitar românesc, dar

şi în cel european și internaţional sunt multe, de anvergură şi necesită răspunsuri strategice şi

acţiuni tactice de mare complexitate. Aceste transformări, generate de rigorile Procesului

Bologna, de noua legislaţie naţională în materie de învăţământ superior şi susţinute de

avantajele noastre competitive durabile, deschid o perioadă de schimbări profunde pentru ca

facultatea noastră să se poată integra optim în procesul de schimbare pe care îl parcurge

Academia de Studii Economice. Prin specificitatea sa, facultatea noastră trebuie să facă față

cu succes provocărilor derivate din europenizare şi globalizare. Acest imperativ este unul acut

pentru că asistăm la:

Globalizarea performanţei, ceea ce ne obligă să găsim căile prin care membrii

comunității universitare de la facultatea de Relaţii Economice Internaţionale să

poată participa activ la internaţionalizarea palmaresului lor şi al comunităţii din

care fac parte;

Internaţionalizarea procesului de recrutare a personalului didactic şi de cercetare

ceea ce face să ne expunem concurenţei venite din afara facultăţii noastre, dar să şi

stimulăm participarea colegilor noştri la programe de studii din alte facultăţi din

ţară sau străinătate;

Internaţionalizarea selectării studenţilor întrucât cei mai buni candidaţi au tot mai

numeroase opţiuni, iar noi trebuie să facem totul pentru a rămâne printre

preferinţele acestora.

Studenţii noştri trebuie formaţi pentru o piaţă a capitalului uman, exigentă şi tot

mai volatilă.

Râmânând insensibili la aceste semnale care vin dinspre mediul social, sau întârziind

promovarea unei atitudini proactive, nu putem spera decât la o atitudine de adaptare ex post în

3

locul uneia anticipative ex ante, riscăm să avem mari probleme în a ne menţine chiar acolo

unde ne aflăm şi să ne plasăm în afara sau la periferia procesului de repoziţionare în

clasamentele naţionale şi internaţionale.

În acest demers este indiscutabil că dispunem de cea mai mare parte din atuurile

necesare pentru a răspunde provocărilor. Stau mărturie în acest sens: prestigiul pe care

facultatea noastră l-a câştigat şi păstrat în decursul deceniilor, ceea ce ne obligă să jucăm rolul

care ni se cuvine în procesul de schimbare necesar la nivelul sistemului naţional de

învăţământ superior; potenţialul uman, material, organizaţional, relaţional şi logistic acumulat

în timp; calitatea programelor de studii universitare şi postuniversitare oferite. Toate aceste

avantaje competitive se pot valorifica plenar numai numai dacă vom continua să învăţăm din

lecţiile trecutului, vom capitaliza experienţa acumulată şi o vom transforma în decizii înţelept

cumpănite şi inteligent transpuse în practică, vom anticipa ameninţările iminente şi vom

valorifica întocmai şi la timp oportunităţile care ni se oferă.

Trebuie să rămânem atenţi la unele vulnerabilităţi cum ar fi: reacţia noastră încă timidă

în raport cu schimbarea care s-a produs în ce priveşte statutul de universitate de cercetare

avansată şi educaţie pe care îl are acum Academia de Studii Economice; răspunsul anticipativ

la concurenţa tot mai acerbă din partea altor facultăţi din ASE sau din alte universităţi

românești și străine; lipsa unei strategii articulate de atragere a studenţilor străini; numărul pe

care îl apreciez mic de parteneriatete cu alte facultăți din străinătate care să asigure o autentică

mobilitate internaţională pentru studenţii şi personalul didactic şi de cercetare din facultatea

noastră; relaţiile publice, comunicarea internă şi externă încă deficiente și care trebuiesc serios

îmbunătăţite şi eficientizate; piramida vârstelor la nivelul personalului didactic şi de cercetare

care menţine unele asimetrii intergeneraţionale care trebuie tratate cu multă atenţie.

Toate acestea ne permit să configurăm un mix optim care să ofere răspunsurile adecvate

pentru că:

am realizat practic toţi paşii necesari implementării Procesului Bologna,

acum trebuind să ne focalizăm asupra îmbunătăţirii calităţii programelor

noastre de studii şi creşterii adecvării acestora la noile cerinţe sociale;

procesul nostru de formare profesională se bazează pe relaţii structurate cu

mediul economic şi social care trebuie repoziţionate şi imbunătăţite;

4

actele de studii oferite de facultatea noastră sunt recunoscute la nivel

naţional şi internaţional iar absolvenţii noaştri performează constant şi sunt

căutaţi de către angajatori;

echipele noastre de cercetare şi cele de management al proiectelor

finanţate din fonduri naţionale sau europene sunt deja experimentate şi pot

contribui la atragerea unor importante surse de finanţare a proiectelor şi

programelor noastre;

notorietatea de care se bucură facultatea noastră permite atragerea în

programele sale de formare profesională a unor specialişti din străinătate,

din mediul public şi din cel de afaceri;

spiritul de apartenenţă la valorile promovate de ASE este unul ridicat şi

poate fi serios consolidat.

1.2 Câteva provocări mai importante

a) Să rămânem una dintre facultăţile referenţiale pentru Academia de

Studii Economice.Facultatea noastră trebuie să se consolideze ca una de referinţă

la nivel naţional şi european, un areal în care se produce cunoaştere care se

valorifică şi se difuzează şi prin intermediul programelor de studii universitare; un

loc în care deciziile profesionale şi ştiinţifice aparţin şi sunt luate în mod

democratic de Consiliul Facultăţii; un spaţiu universitar în care responsabilitatea

este un mijloc prin care se susţine şi se garantează calitatea tuturor activităţilor

desfăşurate. Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale trebuie să promoveze

deschiderea către celelalte facultăţi din ASE, să colaboreze în cadrul Asociaţiei

Facultăţilor de Economie din România şi să promoveze un proces îmbunătăţit de

profesionalizare. Promovarea exigenţei la nivelul selectării studenţilor,

studenţilor–doctoranzi şi a personalui didactic şi de cercetare trebuie să se facă în

mod coerent şi pe baza unor metodologii moderne aplicate consecvent. Pentru a

reuşi trebuie să îmbunătăţim calitatea programelor de studii oferite, să luăm la timp

măsurile adecvate, să valorificăm potenţialul tuturor colegilor, să acţionăm

concertat, să delegăm atribuţiile ca semn al încrederii. Principala cale de urmat

este să îndeplinim standardele referenţiale la nivel intern şi să internalizăm

5

experienţa recunoscută internaţional a studenţilor noştri şi a personalului didactic

şi de cercetare.

b) Să promovăm o dezvoltare de tip matriceal. În acest sens, devine absolut necesar:

să ne pregătim din timp pentru cea mai bună poziționare a celor două

departamente care aparţin facultăţii, în conformitate cu prevederile legale în

vigoare;

să scoatem la admitere toate programele de studii pentru care avem acreditare

şi să le supunem astfel testului relevanţei pentru beneficiarii acestora;

să gândim diferenţiat ciclurile de studii universitare, să asigurăm echilibrele

dinamice intracurriculare şi să promovăm mai ofensiv programele noastre;

să fim pregătiţi să îmbunătăţim programele noastre de studii astfel încât acestea

să cuprindă cât mai multe discipline identice sau similare cu cele mai

performante programe de studii promovate la nivel european şi internaţional;

să propunem programe de licenţă şi masterat care se pot califica pentru

parteneriate care se finalizează cu dublă diplomă, sau programe de doctorat

care promovează cotutela;

să revizuim periodic competenţele oferite de fiecare dintre programele noastre

de studii luând în considerare evoluţiile care se produc la nivelul pieţei

europene a muncii.

În funcţie competenţe necesare la nivelul pieţei va trebui: să redesenăm arhitecturile

curriculare și să îmbunătăţim conţinutul disciplinelor, metodele de predare și personalul

didactic şi de cercetare necesar. Prin rezolvarea acestor probleme se pot creea fundamentele

reacreditării programelor de studii şi condiţiile pentru acreditarea unor noi programe de studii.

Dezvoltarea de tip matriceal este gândită ca un proiect care, odată acceptat, va trebui

obligatoriu implementat şi va fi deschis pentru un viitor care să găsească pregătită facultatea

noastră pentru orice fel de schimbare care ar apărea în mediul universitar românesc şi

european. O astfel de repoziţionare ne poate conferi o dinamică internă superioară promovând

cultura adaptării ex ante la diversele provocări cu care ne putem confrunta, condiţie absolut

necesară atunci când gândim acţiunile de colaborare la care ne propunem să participăm.

Trebuie să contribuim cu toții la conviețuirea într-o facultate care să se definească prin:

preţuirea de către noi toţi a valorilor care ne fac diferiţi în acest moment;

6

asumarea cu rigoare a provocărilor care decurg din descentralizarea deciziei

către facultăţi şi departamente;

funcţionalitate gândită pentru a răspunde cerinţelor beneficiarilor programelor

noastre;

diversitatea şi creşterea atractivităţii programelor de studii;

arhitecturi curriculare îmbunătăţite continuu;

un număr mare de cadre didactice care au acumulat experienţă internaţională

şi sunt reputaţi pe plan naţional şi internaţional;

un accent special pus pe componenta extracurriculară în formarea studenţilor;

participarea noastră la cât mai multe reţele ştiinţifice referenţiale la nivel

european;

activităţi ştiinţifice recunoscute la nivel internaţional;

un personal didactic şi de cercetare participant activ la procesele

organizaţionale, dedicat valorilor universităţii şi bine motivat.

2. Creşterea notorietăţii ştiinţifice

2.1 Un climat ştiinţific definit prin rigoare şi exigenţă

Trăim într-o societate bazată nu doar pe cunoaştere ci şi pe creativitate, ceea ce

înseamnă că activele intangibile devin esenţiale, inovaţia este la ordinea zilei, iar producerea

şi diseminarea cunoaşterii sunt cheile progresului economic şi social. Cu alte cuvinte,

cercetarea devine o investiţie strategică. Funcţia economică a cercetării ştiinţifice este tot mai

clar recunoscută de autorităţile publice responsabile, de mediul economic şi social, de opinia

publică chiar dacă efectele practice ale acesteia nu sunt decât parţial internalizate. În

facultatea noastră funcționează trei centre de cercetare acreditate, se derulează un mare număr

de proiecte de cercetare obţinute prin competiţie, există o serie de parteneriate cu mediul

economic și social şi sunt create fundamentele pentru a performa în cercetarea economică de

cea mai bună calitate. Trebuie să ne preocupe faptul că, numărul de membri ai comunității

noastre universitare care întrunesc criteriile de eligibilitate pentru a participa la competiţiile

naţionale organizate de Autoritatea Naţională pentru Cercetare este încă mic în raport cu

potenţialul de care dispunem, participarea noastră la marile reţele europene de cercetare

rămâne modestă, iar în materie de performanţă profesională şi ştiinţifică avem încă multe

7

lucruri de făcut. Va trebui să promovăm ideea că notorietatea ştiinţifică nu se poate construi

doar pe baza numărului de articole publicate, ci, mai ales, pe baza recunoaşterii calităţii

ideilor conţinute de către mediul academic de ţinută şi de către omologi în materie de

excelenţă ştiinţifică. Capacitatea noastră de a performa la nivel european şi internaţional

depinde de continuitatea cu care alimentăm portofoliul de cunoaştere în domeniul economiei

şi afacerilor internaţionale.

Trebuie să înțelegem cu toții că activitatea de cercetare științifică de înaltă calitate

necesită specialişti dedicaţi, inovatori şi bine motivaţi, fiind una intensivă în resurse umane şi

financiare, dar şi în capabilităţi logistice. Cercetarea este un domeniu în care prestigiul se

obţine greu dar se păstrează și mai greu, iar notorietatea se verifică în timp. Între criteriile cu

care se cuantifică reputaţia profesională şi cele cu care se exprimă cea ştiinţifică pot exista, în

timp, diferenţe chiar notabile. Acesta este motivul pentru care echipa de conducere de la

nivelul facultăţii, cele ale departamentelor, conducerile centrelor de cercetare trebuie să

găsească urgent echilibrul optim între nevoia de performanţă ştiinţifică obligatorie pentru

locul programelor noastre de studii în clasamentele naţionale şi internaţionale şi aspiraţiile

ştiinţifice personale ale fiecărui membru al comunităţii noastre universitare. În procesul de

consacrare a ambiţiilor noastre în materie de cercetare ştiinţifică va trebui să adoptăm decizii

inteligente, chiar dacă uneori se vor dovedi dificile, şi să ne asumăm consecinţele alocării

resurselor necesare acestui deziderat.

2.2 O logică bazată pe proiecte şi echipe de cercetare stabile

Dezideratele în materie de cercetare ştiinţifică cuprinse în Contractul de management

încheiat de către Rector cu Senatul universitar trebuie să ne oblige şi să ne mobilizeze şi pe

noi. Filozofia specifică va fi una bazată pe alocarea resurselor prin competiţie folosind ca

instrument proiectele câştigate de către cercetătorii din facultatea noastră. Activitatea noastră

de cercetare va depinde de capacitatea de a câştiga proiecte de cercetare, obligatoriu realizate

în parteneriat cu alte centre de cercetare din ţară, dar mai ales din străinătate, de participarea

la reţelele tematice de cercetare avansată, consacrate la nivel european, de acceptarea noastră

în reţelele europene bazate pe excelenţă profesională şi ştiinţifică. Prin urmare, parteneriatele

pe care le vom promova vor fi validabile şi prin măsura în care servesc acestor deziderate.

Unul dintre deziderate este să organizăm anual la nivelul facultăţii o conferinţă ştiinţifică cu

largă participare internaţională care să fie indexată în nomenclatoarele referențiale la nivel

8

internaţional. Mai mult, în conformitate cu procesul de descentralizare a deciziei către

facultăţi şi departamente va trebui să dăm dovadă că suntem pregătiţi să atragem resurse şi să

le cheltuim raţional pe cele alocate. Atragerea prin competiţie a fondurilor destinate cercetării

depinde de capacitatea noastră de a elabora şi promova proiecte de cercetare care se înscriu în

tendinţele naţionale şi europene în planul cercetării socio-umane. Pentru aceasta vom organiza

anual la nivelul facultăţii 8 sesiuni de dezbatere şi consultanţă care să aibă ca obiect

perfecţionarea membrilor comunităţii noastre universitare în materie de scriere de

proiecte la competiţiile lansate în programele naţionale de cercetare.

Derularea activităţii de cercetare sub forma unor proiecte ştiinţifice scoate în evidenţă

capacitatea noastră de anticipare şi abilitatea de a reacţiona cu rapiditate la oportunităţile care

apar. Devine obligatoriu să dispunem de mecanismele motivaționale care să îi determine pe

membrii comunității facultății:

să se implice în echipe complexe de cercetare interdisciplinară;

să identifice direcţiile majore în care se vor lansa cereri de proiecte de valori mari;

să pregătească anticipativ câte un portofoliu de proiecte tematice;

să promoveze parteneriatele ştiinţifice şi să participe la reţelele tematice naţionale şi

europene;

să finalizeze aplicaţiile, să le depună la timp şi să urmărească aspectele de natură

contractuală.

Vom demara demersurile pentru crearea unui centru propriu pentru transferul de

cunoaştere, conform bunelor practici internaţionale, care să se ocupe cu protejarea

proprietăţii intelectuale, diseminarea contractuală a cunoaşterii realizate în cadrul proiectelor

noastre de cercetare şi cu valorificarea acesteia în avantajul cercetătorilor noştri. În materie de

cercetare, conducerea facultăţii va trebui să se preocupe de:

Constituirea unui colectiv de experţi care să identifice axele prioritare de cercetare

ştiinţifică în domeniile pentru care personalul nostru didactic şi de cercetare are

competenţa necesară şi obiectivele de urmărit în materie de publicistică ştiinţifică;

Modul în care pot fi stimulaţi membrii comunităţii universitare care participă la

organismelor decizionale în materie de ştiinţă la nivel naţional şi european, sunt

evaluatori de proiecte de cercetare sau promovează valorile ştiinţifice ale facultăţii

la nivel naţional şi internaţional ;

9

Axele principale de cercetare care vor deriva din nevoile viitoare ale instituţiilor

publice şi firmelor şi care se vor transforma în oportunităţi contractuale pentru

cercetătorii din facultatea noastră.

Vom urmări cu consecvență ca, dezideratul de promovare a cercetării pe baze

contractuale să nu se facă în detrimentul altor modalităţi prin care se creează şi se diseminează

cunoaşterea. Ne propunem să sprijinim mai substanţial revistele editate de către colective de

redacţie formate din membri ai comunităţii noastre pentru a-şi spori notorietatea la nivel

internaţional şi a găzdui în paginile lor rezultate ştiinţifice de relevanţă ale membrilor

comunităţii noastre universitare. Va trebui să contracarăm efectul pervers pe care îl poate avea

asupra revistelor noastre aplicarea mecanică a criteriilor naţionale de evaluare a

performanţelor profesionale şi ştiinţifice ale personalului, respectiv descurajarea publicării în

revistele proprii şi în limba română. O zonă de mare importanţă pentru activitatea de cercetare

ştiinţifică la nivelul facultăţii noastre va deveni cercetarea de tip doctoral, aceasta fiind astfel

desfăşurată încât să se promoveze exigenţa pentru calitatea rezultatelor ştiinţifice obţinute de

către doctoranzi. Mai mult, pentru că avem un număr în creştere de cadre didactice asociate,

vom propune consiliului facultăţii acele linii metodologice pentru selectarea acestor cadre

didactice care desfăşoară activitatea de cercetare ştiinţifică sub auspiciile facultăţii noastre,

promovează colaborarea cu mediul de afaceri şi sprijină manifestări profesionale şi ştiinţifice

organizate sub patronajul facultăţii noastre. Vor trebui stimulate echipele mixte de cercetare

compuse din cercetători aparţinând unor domenii apropiate de ştiinţă şi din cercetători seniori

împreună cu cei juniori pentru a promova proiectele de cercetare interdisciplinară şi abordarea

unor teme de cercetare mai complexe. Vor fi promovate proiectele de cercetare realizate

împreună cu institutele de cercetare, sub egida Academiei Române şi contractele de cercetare

finanţate de către mediul economic privat. Va trebui să promovăm curajos ideea de Catedră

de formare profesională şi/sau de cercetare finanţată de către marile companii, entităţi

organizaţionale integrate corect în structurile de cercetare preexistente şi a căror funcţionare

va trebui să fie una transparentă şi eficientă.

2.3 Mijloace consolidate de cercetare ştiinţifică

Gestiunea portofoliului de proiecte de cercetare devine un proces din ce în ce mai

profesionist necesitând răspunsuri strategice şi acţiuni tactice noi. Cu toate realizările

indiscutabile în acest domeniu, credem că mai sunt multe lucruri de îmbunătățit, mai ales că

10

vom asista la trecerea către o altă generaţie de proiecte de cercetare la nivel european şi la o

nouă filozofie operaţională la nivel naţional. Devine imposibil şi redundant ca un cercetător

sau o echipă de cercetare să gestioneze logistic un proiect şi să facă, în acelaşi timp, o

cercetare de cea mai bună calitate. În acest sens, pentru derularea profesionistă a contractelor

de cercetare, voi susţine în cadrul Consiliului de administraţie crearea, în universitate, a mai

multor unităţi executive, pentru unul sau câteva centre de cercetare, care să lucreze în

coordonarea Unităţii Executive pentru Managementul Cercetării Ştiinţifice şi care să ofere

serviciile de gestionare logistică a proiectelor de cercetare.Pornim de la convingerea că o

cercetare de nivel înalt se poate obţine numai dacă centrele de cercetare vor juca un rol mult

îmbunătăţit la nivelul departamentelor din care fac parte. În cadrul departamentelor din care

fac parte, aceste centre de cercetare pot deveni şi centre de resurse pedagogice care să

răspundă cerinţelor exprimate de fiecare dintre programele noastre de studii. Organizarea de

tip matriceal se va concretiza şi printr-un rol redefinit al centrelor de cercetare care pot oferi

servicii suport nu doar pentru activitatea de cercetare ştiinţifică ci şi pentru cea de inovare,

consultanţă, asistenţă de specialitate, consiliere etc. Vom sprijini relaţionarea structurată între

centrele de cercetare care funcţionează în facultatea noastră şi cele din alte facultăţi astfel

încât:

să se facă schimb de experienţe avansate;

să se remită reciproc bunele practici;

să se maximizeze sinergia în plan ştiinţific;

să se evite paralelismele tematice şi să se folosească mai eficient resursele disponibile.

În acest sens, voi susține în Consiliul de Administrație demersurile necesare pentru

asigurarea capabilităţilor logistice pentru toate centrele noastre de cercetare.

Îndrumarea ştiinţifică a doctoranzilor şi orientarea lor către cercetarea de cel mai înalt

nivel devine o preocupare de esenţă a acestui program managerial. Va trebui să ne pregătim

corespunzător pentru acreditarea şcolii doctorale de economie şi afaceri internaţionale şi

pentru organizarea unei noi şcoli doctorale în domeniul lingvisticii şi comunicării

interculturale, pentru anticiparea axelor strategice referenţiale pentru cercetarea ştiinţifică

astfel încât şcolile noastre doctorale, dar şi conducătorii ştiinţifici, să câştige un număr cât mai

mare de grant-uri de cercetare doctorală. Va trebui să selectăm cei mai performanţi doctoranzi

şi să sporim producţia ştiinţifică realizată de echipele compuse din conducătorii de doctorat,

doctoranzii selectaţi şi comisiile de îndrumare a acestora. Trebuie să regândim urgent

11

masteratele pe care acum le numim de cercetare, să le reconfigurăm eficient, să le pregătim

pentru acreditare şi să le integrăm în şcolile doctorale pentru a asigura conexiunile

profesionale şi ştiinţifice ale acestora cu programele de doctorat. Activitatea noastră de

cercetare trebuie să fie şi mai bine cunoscută şi recunoscută la nivel naţional şi internaţional.

În acest sens, propun ca activităţi:

Editarea unui Buletin al cercetării ştiinţifice din facultatea noastră, cu diseminare în

ţară şi în străinătate, care să cuprindă anual sinteza producţiei ştiinţifice realizate de

centrele de cercetare şi de şcoala noastră doctorală;

Organizarea anuală a unei conferinţe a cercetării ştiinţifice din facultatea noastră la

care să fie invitaţi reprezentanţii entităţilor publice naţionale responsabile cu

cercetarea, cei ai asociaţiilor profesionale şi ştiinţifice naţionale sau străine şi ai

marilor companii cu care s-au contractat proiecte de cercetare aplicativă;

Consacrarea unei colecţii de Working papers, publicate on-line, în cel puţin două

limbi de circulaţie internaţională;

Sprijinirea financiară a revistelor care sunt editate de colective redacţionale la care

participă membri ai comunităţii universitare din facultatea noastră.

O problemă căreia va trebui să îi acordăm o atenţie în creştere este cea a cercetătorilor

străini care participă la proiectele noastre de cercetare şi a profesorilor invitaţi în cadrul

programelor noastre de studii. Pentru că numărul acestor specialişti va creşte în anii următori,

va trebui să propunem consiliului de administraţie proiecte de metodologii care să rezolve

aceste aspecte sensibile.

2.4 Atragerea şi păstrarea tinerelor talente

Cercetarea ştiinţifică trebuie să fie pregătită încă din ciclul de studii universitare de

licenţă. În acest sens, organizarea riguroasă a manifestărilor profesionale şi ştiinţifice la care

să participe studenţii noștri este esențială. Vom lansa colecţia de working papers publicate

de studenții facultății noastre care va apărea anual în 6 ediţii (fiecare conținând un

număr mediu de 25 de lucrări).

Internaţionalizarea cercetării asigură şi o redirecţionare către teze de doctorat în cotutelă

internaţională care vor avea un efect multiplicator important pentru atragerea în programele

noastre doctorale a unor tineri din străinătate, pentru obţinerea de surse adiţionale de finanţare

şi pentru promovarea schimbului de cercetători. Va trebui să încurajăm şi să sprijinim

12

mobilitatea internaţională a tinerilor noştri cercetători pentru ca aceştia să petreacă perioade

mai lungi de documentare la universităţi sau centre de cercetare de prestigiu din străinătate.

Proiectele noastre de cercetare vor trebui să promoveze valori cum ar fi: deschiderea externă,

decuplarea de rutină, relansarea unor proiecte de cercetare individuală, acumularea unor noi

experienţe în materie de organizare universitară.

În cadrul şcolii doctorale se va susţine procesul de organizare a unor ateliere de lucru la

care să se înveţe cum se face documentarea ştiinţifică de calitate, cum se relaţionează în

cadrul unor echipe complexe de cercetare, cum se redactează modern o teză de doctorat. Ne

propunem să organizăm 14 conferințe, seminarii, ateliere de lucru dedicate tinerilor

cercetători din cadrul facultății în scopul partajării și dezvoltării cunoașterii.

Tinerii cercetători trebuie sprijiniţi să participe la cele mai pretenţioase conferinţe

internaţionale şi să aibă acces la cele mai relevante reviste de specialitate. Pe baza unor criterii

riguroase şi a unor proceduri transparente de atribuire se poate folosi practica semestrului de

cercetare sau a anului sabatic pentru realizarea unor proiecte de cercetare de mare

complexitate, naţionale sau internaţionale. Trebuie să creăm la nivelul facultăţii un fond

destinat premierii cercetătorilor, îndeosebi a celor mai tineri, care publică în reviste cu mare

relevanţă pe plan internaţional.

Acest proces trebuie să fie unul descentralizat la nivelul centrelor de cercetare sau al

şcolilor doctorale şi făcut în condiţii de transparenţă şi rigoare. Contribuţia membrilor

comunităţii din facultatea noastră la menţinerea statutului ASE de universitate de cercetare

avansată şi educaţie trebuie să fie una din ce în ce mai consistentă. De aceea, în procesul de

evaluare a performanţelor profesionale şi ştiinţifice, departamentele facultăţii trebuie să ia în

considerare participarea personalului didactic şi de cercetare la manifestări profesionale şi

ştiinţifice referenţiale pe plan internaţional, cărţile şi alte materiale didactice elaborate şi

publicate, numărul de articolele publicate. În termeni cantitativi, indicatorul de performanţă

este 12 articole în reviste/publicații ISI din străinătate participante anual la concursul de

premiere organizat la nivelul ASE. De asemenea, ne propunem ca numărul de cercetători

din cadrul facultății afiliați la polii de cercetare interdisciplinară de excelență să fie

minimum 57.

După patru ani de mandat echipa de management a facultăţii îşi doreşte să ne referim la

Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale ca la un areal ştiinţific modern definit prin:

13

un număr de publicaţii semnificativ îmbunătăţit în toate domeniile ştiinţifice care ne

interesează;

un climat profesional şi ştiinţific care atrage şi stabilizează oamenii talentaţi;

mecanisme organizaţionale simple, eficiente şi suportive pentru proiectele de

cercetare;

creşterea remarcabilă a numărului de contracte de finanţare cu companiile, asociaţiile

profesionale şi fundaţiile non-profit;

reţea internaţională de parteneriate ştiinţifice la care să participe toţi membrii

comunităţii noastre profesionale şi ştiinţifice.

3. Internaţionalizarea activităţilor şi acţiunilor noastre

3.1 Dimensiunea strategică

Facultatea noastră a avut încă de la înfiinţarea sa, în anul 1974, cea mai ridicată expunere

internaţională şi cel mai înalt coeficient de deschidere către mediul extern, naţional şi

internaţional. Şi în anii viitori, ar trebui să înțelegem și mai clar imperativul luării în

considerare a obligaţiilor care ne vor reveni dar şi a oportunităţilor care vor deriva din

Strategia „Europa 2020” care plasează învăţământul printre obiectivele sale de referinţă. La

nivel european, internaţionalizarea este considerată mai importantă decât asigurarea calităţii

ceea ce trebuie să ne dea de gândit în următoarea perioadă. Calea principală de urmat este cea

a elaborării şi implementării unei strategii de internaţionalizare a activităţilor profesionale şi

ştiinţifice derulate în cadrul facultăţii noastre. Voi înainta Consiliului facultăţii un program de

internaţionalizare a acţiunilor noastre care să aibă ca elemente pivot:

obiectivul strategic al acestei internaţionalizări,

identificarea ţintelor pe termen mediu şi lung urmărite prin programele de mobilitate;

elaborarea unei prioritizări a arealurilor regionale ţintă;

numărul studenţilor preconizat a fi susţinut, la nivelul fiecărui ciclu de studii

universitare, pentru a participa la programe de mobilitate internaţională;

tipul de acord de colaborare cel mai potrivit pentru fiecare caz în parte şi reţelele de

învăţământ superior specifice la care ne propunem să participăm.

Aceste deziderate strategice trebuie corelate obligatoriu cu:

14

modificările de natură curriculară care să faciliteze şi mai buna cunoaştere a mai

multe limbi străine;

numărul de programe de studii care întrunesc condiţiile de calitate pentru a dezvolta

programe cu dublă diplomă;

numărul de programe de studii care au integrate în arhitectura curriculară perioade

de studii în străinătate;

schemele de finanţare care pot sprijini studenţii sau tinerii cercetători care participă,

în ambele direcţii, la aceste programe de mobilitate

Pentru transpunerea în practică a acestor deziderate, ne propunem ca pe parcursul

mandatului să avem la nivelul facultății noastre:

cel puţin 4 programe de studii acreditate internaţional sau dezvoltate în parteneriat

național sau internațional;

6 programe de studii desfășurate integral în limbi de circulaţie internaţională .

3.2 Ce avem şi ce ar mai trebui să facem în mandatul 2012-2016?

Putem aprecia că, deși am desfăşurat o activitate bună de relaţionare la nivel internaţional,

nu putem fi mulţumiţi de aceasta. Pentru ca viitorul să fie unul mai ambiţios trebuie să

recunoaştem că ne-am concentrat prea mult (aproape exclusiv) pe mobilitatea studenţilor şi,

pe alocuri, şi a personalului didactic şi de cercetare, în condiţiile în care aceasta este doar una

dintre faţetele internaţionalizării. A devenit un truism faptul că, efectuarea unei părţi din

perioada de studii universitare sau a unei părţi din programul de cercetare doctorală la o altă

universitate sau centru de cercetare din străinătate, este una dintre condiţiile esenţiale ale

calităţii şi recognoscibilităţii acestor programe. Aceste expuneri internaţionale contribuie

esenţial, pentru tinerii noștri, la configurarea unui nou mod de a gândi, de a se organiza, de a

acumula noi competențe şi aptitudini, ceea ce le stimulează independenţa şi spiritul

întreprinzător.

Obiectivul managerial pentru următorii patru ani este ca minimum 5% din studenţii

din ciclul de studii universitare de licenţă şi 15% din studenţii de la ciclul de studii

universitare de masterat să efectueze mobilităţi de minimum un semestru la o altă

universitate din ţara noastră şi mai ales din străinătate. Suntem conştienţi că realizarea

acestui obiectiv îndrăzneţ, dar absolut necesar, depinde şi va trebui să ţină seama de adaptările

treptate pe care trebuie să le facem la nivelul arhitecturilor curriculare ale programelor de

15

studii şi de resursele financiare şi logistice disponibile în fiecare dintre exerciţiile bugetare.

Înţelegând aceste restricţii nu putem să rămânem pasivi în raport cu trend-urile europene şi

internaţionale. Soluţia este să acţionăm proactiv, la timp, concertat şi inteligent.

Va trebui să regândim diagrama de parteneri străini şi conţinutul documentelor noastre

parteneriale concentrându-ne asupra relaţiilor cu partenerii care sunt dispuşi să se angajeze

asupra unui număr mai mare de participanţi la programele de mobilitate internaţională. Avem

potenţialul de a oferi programele noastre de studii şi în alte limbi de circulaţie internaţională

decât engleza ceea ce va spori considerabil şansele de a antama mai multe contracte de

mobilitate de tip ERASMUS. Armonizarea arhitecturilor curriculare ale programelor noastre

de studii cu cele ale facultăţilor pe care le dorim partenere va simplifica procesul de mobilitate

şi va mări şansele de a creşte numărul de participanţi la aceste programe.

Realizarea obligatorie a unor stagii de practică sau de documentare va trebui puternic

încurajată, susţinută şi recunoscută de către departamentele din facultatea noastră. În acest

proces, un rol esenţial poate fi jucat de către partenerii noştri din lumea afacerilor şi de către

absolvenţii facultăţii noastre. Pentru că pentru mulţi dintre studenţii noştri aceste stagii în

străinătate sunt foarte dificil de susţinut financiar, va trebui să accesăm prioritar acele direcţii

majore de intervenţie finanţate prin fondurile europene (îndeosebi prin POS DRU) care

finanţează acest gen de activităţi. Avem o experienţă sustenabilă în această direcţie şi o putem

folosi şi îmbunătăţi.

3.3 Măsurile şi mecanismele funcţionale aferente

Este necesar ca demersurile noastre focalizate către internaţionalizare să fie generalizate şi

profesionalizate şi să se bazeze pe toate forţele de care dispunem şi pe care încă nu le folosim

la întreaga lor valoare. Internaţionalizarea este un deziderat care trebuie slujit de către toţi

membrii comunităţii universitare, nefiind doar sarcina conducerii executive a facultăţii şi a

serviciilor specializate de la nivelul universităţii. O altă cale principală a repoziţionării în

această direcţie este cea a integrării în reţelele profesionale şi ştiinţifice care operează la nivel

european şi global. Orientarea către cooperarea internaţională instituţionalizată va face să

crească vizibilitatea noastră la nivel internaţional.

Avem un potenţial foarte mare, dar nefolosit încă la justa sa valoare, de a relaţiona şi cu

facultăţile din ţările vecine şi a desfăşura cu acestea acţiuni cum ar fi: programe comune de

16

studii universitare, centre comune de cercetare sau centre de competenţă. În acest demers

trebuie să gestionăm adecvat riscul comercialităţii şi pentru aceasta trebuie să ne alegem cu

mare grijă partenerii. Paleta de programe europene care finanţează acest gen de activităţi

poate fi folosită pentru a sprijini aceste demersuri ale noastre, ceeea ce ne rămâne este să le

abordăm strategic, să ne poziţionăm tactic în raport cu acestea şi să acţionăm coerent şi

eficient.

Pentru a dezvolta această parte tot mai importantă a activităţii noastre şi a valorifica

oportunităţile care derivă din internaţionalizare, va trebui să studiem cu atenţie cadrul

reglementar intern al ASE, programele operaţionale ale conducerii instituţiei şi să contribuim

la realizarea indicatorilor de performanţă cuprinşi în contractul de management

încheiat la nivelul universităţii. Ne propunem să folosim expertiza membrilor

departamentelor noastre pentru a efectua cercetări specializate cu privire la noile direcţii de

acţiune, a identifica incidentele critice care pot deriva din noile provocări sociale şi a

recomanda răspunsuri strategice şi tactice la acestea. Prin urmare, pentru a rezona dinamic şi

eficient cu partenerii noştrii va trebui să promovăm grafice flexibile ale activităţilor noastre

profesionale şi ştiinţifice cerute de desfăşurarea, în cele mai bune condiţii, a programelor

de mobilitate.

3.4 Participarea personalului didactic şi de cercetare la procesul de internaţionalizare

Deschiderea internaţională pentru personalul didactic şi de cercetare este esenţială şi

trebuie încurajată şi susţinută la toate nivelurile şi sub toate formele (mobilitatea

doctoranzilor, participarea la reţele internaţionale tematice, perioade de cercetare efectuate

în laboratoare şi centre de cercetare de la universităţile partenere, participarea la cele mai

importante manifestări ştiinţifice organizate la nivel naţional şi internaţional, programe

post-doctorale în străinătate, acces garantat la bazele internaţionale de date şi la

publicaţiile referenţiale pentru domeniile noastre de interes, comunicarea profesională şi

ştiinţifică continuă). Va trebui să susținem în continuare masteratele destinate perfecţionării

în mai multe limbi de circulaţie internaţională. Consolidarea parteneriatelor structurate şi

durabile cu echipe de cercetare din alte ţări europene ne va permite să creştem rata de succes a

aplicaţiilor pentru participarea la marile proiecte de cercetare finanţate la nivel european.

Proiectele de cercetare doctorală derulate în cotutelă vor trebui să fie mai bine orientate pentru

17

a favoriza convergenţa de preocupări cu universităţile partenere şi a consolida relaţiile

interpersonale deja antamate.

Va trebui să ne propunem să apelăm la acreditarea internaţională a programelor

noastre de studii ceea ce va contribui la sporirea numărului de candidaţi din ţară şi din

străinătate. Tot acest proces trebuie derulat gradual prin luarea în considerare a obligaţiilor de

modificare a arhitecturilor curriculare, a costurilor aferente şi a modificărilor necesare la

nivelul structurilor organizaţionale.

La finalul acestui mandat îmi propun ca rezultatele acțiunilor noastre să se concretizeze în

experienţă internaţională pentru cât mai mulţi dintre membrii comunităţii noastre şi

dintre absolvenţii programelor noastre de studii;

capabilităţi lingvistice şi comunicaţionale îmbunătăţite pentru toţi studenţii şi membrii

personalului nostru;

prezenţă relevantă în marile dialoguri de idei şi în publicistica de înalt nivel pentru

personalul nostru didactic şi de cercetare;

condiţii profesionale şi logistice foarte bune pentru cadrele didactice invitate şi pentru

studenţii străini care studiază în facultatea noastră;

logistică ştiinţifică şi administrativă la nivelul aspiraţiilor noastre şi a ambiţiilor

internaţionale pe care le nutrim;

alianţe dintre cele mai trainice cu parteneri aleşi cu mult discernământ şi păstraţi cu

mare grijă.

În conformitate cu criteriile de performanţă asumate la nivelul universităţii, ne

propunem ca procentul cadrelor didactice din cadrul facultăţii beneficiare de

mobilităţi internaţionale să se situeze la un nivel de 62%.

18

4. Preocuparea noastră principală-programe de studii de cea mai bună calitate şi validate de piaţa muncii

Trebuie să ne mândrim cu statutul facultăţii noastre de deschizător de drumuri în domeniul

economiei şi afacerilor internaţionale dar şi în domenii noi cum ar fi cel al ştiinţelor

comunicării. Toate demersurile noastre deliberative sau manageriale trebuie să pornească de

la întrebarea de fond - ce fel de specialişti în economie şi afaceri internaţionale dorim să

oferim pieţei muncii naţionale şi europene? Un profil minimal al absolventului nostru

trebuie să cuprindă cel puţin următoarele calificative:

pregătiţi pentru o piaţă a resurselor umane tot mai exigentă;

pregătiţi pentru calitatea lor de cetăţeni activi ai unei societăţi democratice;

preocupaţi de traseul lor de carieră cât mai bine structurat, modern bazat pe un fond

profesional şi ştiinţific solid, permanent adaptabil la schimbare.

La nivelul facultăţii noastre va trebui să promovăm „învăţământul centrat pe student”

care trebuie să însemne:

Tranziţia corectă şi curajoasă dintre cel care predă şi ceea ce se predă către cel care

învaţă şi ce trebuie cu adevărat învăţat;

Redesenarea relaţiei dintre personalul didactic şi de cercetare şi beneficiarii

programelor noastre de studii astfel încât cadrul didactic să devină mai mult un

facilitator pe drumul către cunoaşterea de calitate, responsabilitatea pentru actul

formării profesionale este una partajată şi bazată pe consensualitate;

Implementarea unor procese de formare profesională în care lucrăm nu cu formaţii de

studii omogene ci cu indivizi având personalităţi variate, experienţe anterioare şi

niveluri de pregătire diferite, stiluri de învăţare şi necesităţi specifice;

Cadrul didactic trebuie să încurajeze gândirea critică promovând-o la nivelul de

componentă a procesului de învăţare, iar studentul trebuie să îşi construiască propria

schemă de înţelegere prin lectură asiduă, descoperirea raţiunii fenomenelor şi reflecţie

permanentă;

Procesul de educaţie şi formare profesională trebuie să promoveze

interdisciplinaritatea, să implice studentul în definirea conţinutului programelor de

studii şi să se centreze pe rezultatele învăţării nu pe acumulări de tip sumativ;

19

Studenţii nu trebuie trataţi ca beneficiari de servicii educaţionale sau drept clienţi într-

o piaţă a educaţionalului ci în calitatea lor de participanţi activi la un proces în care au

responsabilităţi importante pentru rezultatele la care se ajunge la finalizarea

programelor de studii urmate.

Facultatea noastră a ajuns la un nivel de maturitate care trebuie consolidat la toate

nivelurile. Astfel, propun ca dimensiunile facultăţii în termeni de număr de studenţi să se

menţină în jurul cifrei de 3690 studenţi. Distribuţia cifrei de şcolarizare va fi: 2130

studenţi la ciclul studii universitare de licenţă (din care 320 cu predare în limba

engleză); 1560 studenţi la ciclul de studii universitare de masterat (din care 325 cu

predare în limba engleză). Este indiscutabil că nu putem ignora vectorul demografic care îşi

va pune implacabil amprenta asupra programelor şi proiectelor noastre educaţionale. Avem

nevoie de o reformă curriculară astfel încât cursurile noastre să fie compatibile cu cele predate

la cele mai bune facultăţi de profil cu care vom colabora şi cu care dorim să ne comparăm fără

a ignora însă cerinţele specifice ale pieţei naţionale a muncii. Suntem obligaţi să folosim mai

bine instrumentele pe care ni le oferă Procesul Bologna – modularea la nivelul arhitecturilor

curriculare, centrarea pe rezultatele învăţării, acumularea şi transferul creditelor de studii,

suplimentul de diplomă.

Este imperios necesar să regândim portofoliul de calificări pe care le oferă programele

noastre de studii şi, în cadrul acestora, să modernizăm gama de competenţe generale,

specializate şi transversale. În acest proces complex trebuie să implicăm mai activ specialiştii

în ştiinţele educaţiei, în managementul resurselor umane, reprezentanţii mediului de afaceri,

experţi străini cu experienţă în acest domeniu. De asemenea, vom implica absolvenţii

facultăţii noastre efectuând o anchetă anuală care să culeagă opiniile acestora cu privire la

statutul obţinut pe piaţa muncii. Această anchetă, derulată în baza regulilor metodologice

ale marketingului resurselor umane, va avea la bază platforma e-alumni: comunitatea

virtuală a absolvenţilor facultăţii în care cel puţin 48% din absolvenţii facultăţii noastre

din fiecare an vor fi înscrişi. Devine o sarcină urgentă să înscriem calificările noastre în

Registrul naţional al calificărilor oferite de programele universitare. Pornind de la portofoliul

de competenţe aferente fiecărei calificări va trebui să revizuim curricumulurile (planurile de

învăţământ), să reanalizăm programele analitice ale disciplinelor şi să modernizăm, acolo

unde este cazul, conţinutul disciplinelor, metodele de predare şi componenta lor practic-

aplicativă. Va trebui să lucrăm împreună cu angajatorii pentru a elabora şi implementa

20

mecanisme de ghidare a absolvenţilor pentru ca aceştia să înţeleagă din timp exigenţele pieţei

muncii. În acest sens, ne propunem să derulăm cel puţin 5 programe de studii

universitare de masterat profesional realizate în parteneriat cu mediul economico-social.

Este necesar ca personalul didactic care lucrează la programele de studii de licenţă să fie

convins de necesitatea comunicării permanente cu mediul economic şi social. Aceasta implică

înţelegerea faptului că rata de angajare a absolvenţilor noștri depinde semnificativ de

cunoştinţele, competenţele, abilităţile cognitive şi aptitudinile dobândite la şcoală şi în afara

acesteia.

Trecerea de la licenţă la master şi apoi la doctorat trebuie făcută într-o manieră flexibilă şi

ca proces permanent, studenţii care îşi încetează studiile, la unul dintre ciclurile de studii,

trebuind încurajaţi să revină şi să le reia cât mai curând. Fiecare ciclu de studii universitare

trebuie să îşi păstreze specificităţile şi să ofere beneficii proprii clar delimitate. În acest sens,

pentru a moderniza procesul educaţional, în complexitatea şi dinamica sa, ne propunem ca

10% din disciplinele programelor de studii la nivelul facultății să se desfăşoare într-un

sistem de tip blended learning.

În ce priveşte programele de masterat trebuie să convingem, cu argumente solide,

conducerea executivă a ASE că este recomandabil să oferim pentru admitere toate programele

de studii pentru care avem acreditare pentru a vedea care sunt cerinţele potenţialilor studenţi.

La nivelul acestor programe trebuie să analizăm cu atenţie cerinţele viitoare pentru acest nivel

de formare profesională, să promovăm denumiri ale masterelor mai ofensive şi conţinuturi

curriculare mai apropiate de cerinţele beneficiarilor, discutate permanent cu reprezentanţii

principalilor angajatori. În procesul de reevaluare a ofertei noastre de programe de masterat,

conducerea facultăţii va trebui să fie pregătită să răspundă în faţa Consiliului facultăţii la

întrebări cum ar fi: ce este necesar, ce poate fi opţional, ce ar putea fi abandonat pentru o

vreme sau definitiv, ce le este cu adevărat necesar absolvenţilor pentru evoluţia lor

profesională şi personală. Evaluarea eficacităţii acestor demersuri se va realiza prin

cuantificarea gradului de satisfacţie a studenţilor noştri privind programele de studii. Ne

propunem să procedăm la reacreditarea tuturor programelor noastre de studii

universitare, conform cu noile norme ale ARACIS, contribuind astfel la menţinerea

gradului ridicat de încredere de care dispune universitatea noastră. Ne propunem ca

prin ancheta la nivelul studenţilor din cadrul facultăţii privind procesul didactic să

obţinem anual un nivel al satisfacţiei de cel puţin 75%. Îmbunătăţirea procesului didactic

21

va fi evaluat şi prin procentul de absolvire pe total programe de studii din cadrul

facultăţii care ne propunem să se situeze la nivelul de minimum 85%.

Schimbările care au avut loc la nivelul modului de organizare şi funcţionare a

programelor de doctorat ne pun în faţă sarcini foarte grele pe care şcoala noastră doctorală

trebuie să le abordeze proactiv şi integrat în prevederile Regulamentului adoptat a nivelul

universităţii. Având în vedere ultimele prevederi în materie de organizare a studiilor doctorale

trebuie să procedăm fără întârziere la realizarea obiectivelor pe care ni le-am propus şi la

îndeplinirea sarcinilor care ne revin. Trebuie să procedăm de urgenţă la pregătirea acreditării

şcolii doctorale, proces care ne obligă la câteva repoziţionări. Trebuie să facem toate

demersurile pentru ca, un număr cât mai mare de cadre didactice din facultatea noastră să

finalizeze procedurile de abilitare întărind astfel potenţialul şcolilor noastre doctorale. Şcoala

doctorală de economie şi afaceri internaţionale trebuie să îşi elaboreze, în cel mai scurt

timp, proiectul de regulament de funcţionare pentru a putea fi avizat de Consiliul Facultății

şi înaintat spre aprobare senatului universitar. În termen de 60 maximum de zile de la

demararea proceselor elective la nivelul universității, trebuie finalizate procesele de

desemnare a structurilor de conducere ale şcolii doctorale de Economie si afaceri

internaţionale.

5. Politici şi programe în materie de capital intelectual

Este evident că în comunitatea noastră s-a înţeles demult că am trecut de etapa resurse

umane şi am trecut în cea a capitalului uman şi chiar mai sus în cea a capitalului intelectual.

Acest program se înscrie în priorităţile asumate de conducerea executivă a ASE şi

vizează la nivelul facultăţii sprijinirea Consiliilor departamentelor să promoveze politici

centrate pe abordarea strategică a capitalului intelectual şi pe scheme antrenante de

motivare a capitalului intelectual (având ca pivot de bază un pachet motivaţional diversificat

şi accesabil în funcţie de performanţa profesională şi ştiinţifică). Este indiscutabil că o cultură

a calităţii, pe lângă cadrul reglementar de cea mai bună calitate, pe lângă structuri

instituţionale elaborate în conformitate cu preceptele managementului modern, are nevoie în

primul rând de oameni calificaţi, dedicaţi valorilor universităţii noastre şi bine motivaţi. Este

cert că în următoarea perioadă se va permite angajarea de personal astfel încât să poată fi

completate schemele de personal la nivelul cerinţelor organizaţionale şi al legislaţiei în

22

vigoare. În acest proces va trebui să prevaleze raţionalitatea, flexibilitatea în gândire,

competenţa şi adeziunea la valorile universităţii noastre.

Voi propune Consiliului facultăţii adoptarea unor decizii în conformitate cu care, la

nivelul fiecărui departament, să fie elaborate politici specifice în materie de capital uman,

reguli clare de desfăşurare a procesului de promovare a personalului didactic şi de cercetare şi

mecanisme echitabile de evaluare periodică a performanţei profesionale şi ştiinţifice a fiecărui

membru al comunităţii noastre. Va trebui să apelăm la specialişti în managementul resurselor

umane pentru a stabili corect profilurile posturilor noastre şi a face procesul de recrutare mai

coerent şi mai eficace. Cred cu convingere că o resursă umană de calitate şi bine motivată

material şi moral gândeşte internaţional, raţional, curajos facilitând procesul de repoziţionare

strategică, oricât de dificil ar părea acesta. Voi promova o cultură organizaţională în care

valoarea principală va fi libera exprimare a opiniilor fără nicio teamă de consecinţele acestei

atitudini, convins fiind că soluţiile cel mai bune sunt rodul unor dezbateri deschise la care pot

participa toţi membrii comunităţii universitare. Cultura dialogului permanent şi a informării

continue şi transparente va contribui la realizarea obiectivelor pe care ni le propunem.

Trebuie să înţelegem că în acest proces de repoziţionare fiecare dintre membrii

comunităţii universitare este, în egală măsură, prestator de servicii şi utilizator al acestora.

Plec de la premisa că directorii departamentelor noastre vor deveni facilitatori şi vor contribui

la animarea colectivelor pe care le conduc şi la consacrarea convingerii că se poate acţiona şi

transparent, corect şi nediscriminatoriu.

Contribuţia resursei umane din facultatea noastră la realizarea indicatorilor de performanţă

asumaţi la nivelul Academiei de Studii Economice se va concretiza în cresterea cu 20%

anual a punctajului mediu obtinut pe cadrul didactic calculat in 2011 pe baza

principalilor indicatori din metodologia de clasificare a universitatilor si ierarhizarii pe

domenii - scor relativ de influenta anual/persoana = 0,07.

O componentă a procesului de repoziţionare a facultăţii în raport cu exigenţele care derivă

dinspre mediul economic şi social, ne obligă să îmbunătăţim componenta partenerială a

activităţilor noastre. În acest sens, deschiderea către dialogul cu actorii reprezentativi ai

mediului de afaceri din ţara noastră este esenţială. Ca indicatori de performanţă, în acest sens,

ne propunem:

numărul de participări la evenimente organizate în cadrul rețelelor/asociațiilor

profesionale - minimum una pe an;

23

numărul de afilieri la noi rețele/asociații profesionale - 5 pe fiecare an;

numărul de parteneriate cu mediul de afaceri și social dezvoltate la nivelul

facultății - 25 pe an;

numărul de evenimente organizate cu mediul de afaceri și social la nivelul

facultății – 2 anual;

număr de celule active – 4.

În mandatul 2012-2016, doresc să convieţuim într-o facultate în care:

există o structură organizatorică modernă, funcţională şi eficientă;

infrastructura este una accesabilă şi sinergică pentru obiectivele noastre strategice;

procedurile operaţionale sunt mult simplificate, transparente şi neredundante;

avem un mecanism funcţional de gestionare a capitalului intelectual (cariere, posturi,

remunerare, recrutare, formare continuă);

promovăm condiţii de motivare a personalului mult îmbunătăţite;

este cultivat un solid sentiment de apartenenţă la familia REI, indiferent de postul

ocupat.

6. Studenţii –membrii activi ai comunităţii facultăţii

De la momentul la care sunt liceeni şi oscilează în privinţa traseului profesional pe care îl

vor urma şi până la absolvire, tinerii beneficiari ai programelor noastre de studii sunt active

intelectuale valoroase înspre care trebuie canalizate cvasitotalitatea preocupărilor noastre

strategice.

În tot acest proces sunt esenţiale două repere: consilierea şi orientarea profesională a

studenţilor nou admişi la ciclul de studii universitare de licenţă și relaţiile noastre cu actorii

mediului economic şi social pentru a oferi programe de internship moderne şi utile şi a

asigura o rată ridicată de succes la angajare după absolvirea programelor noastre de studii.

Aceste două repere strategice vor trebui tratate agregat cu largul concurs al tuturor membrilor

comunității universitare a facultății noastre. Pe baza unei analize profesioniste a cerințelor

diverselor categorii de stakeholders, va trebui să ne pregătim mai bine pentru a răspunde

exigenţelor care vin din direcţia companiilor, elevilor de liceu, a părinţilor acestora, a cadrelor

24

didactice din învăţământul preuniversitar, al societăţii civile şi îndeosebi al organizaţiilor non-

guvernamentale care se ocupă de problemele tinerilor cu nevoi speciale.

Imi propun să sporească semnificativ ponderea disciplinelor opţionale în cadrul

arhitecturii noastre curriculare și pentru aceasta devine obligatorie crearea unor condiţii

îmbunătăţite pentru prezentarea prealabilă detaliată a acestora, astfel încât opţiunea studenţilor

să se facă pe baza unor informaţii complete legate de contribuţia fiecărei discipline la

portofoliul de competenţe aferente calificărilor universitare.

Înţelegem că un învăţământ universitar modern, în care prevalentă este învăţarea,

presupune lucrul în echipă, realizarea unor proiecte la care să participe mai mulţi studenţi,

chiar de la mai multe programe de studii. Pentru ca acest deziderat să fie fezabil este necesar

să asigurăm condițiile pentru promovarea lucrului în echipă astfel încât studenţii să fie mai

bine pregătiţi pentru tranziţia de la şcoală la viaţa activă. În acest sens, voi propune

Consiliului facultăţii şi, după aprobarea de către acest for deliberativ, Consiliului de

administraţie al universităţii noastre, să experimentăm o tematică a lucrărilor de licenţă şi a

dizertaţiilor de masterat astfel concepută încât să permită lucrări elaborate de grupuri de

studenţi. Voi propune Consiliului facultăţii creşterea semnificativă a numărului de discipline

care să se finalizeze cu examen oral pentru a putea promova cultura dialogului şi a testa

capabilităţile comunicaţionale ale studenţilor. În acest mod se poate colabora cu mediul de

afaceri pentru a conveni împreună astfel de proiecte, se poate asigura baza de practică unde se

va realiza documentarea, se va beneficia de tutoriatul profesionist din partea mediului

economic şi se vor obţine satisfacţii profesionale de către studenţi.

Cred că este un lucru bun că studenţii sunt proactivi şi doresc să participe la activităţile

specifice unei organizaţii complexe cum este universitatea noastră. Prin intermediul

asociaţiilor lor, studenţii vor fi implicaţi activ în procesul de dezbatere a tuturor proiectelor şi

programelor profesionale, ştiinţifice, de parteneriat intranaţional şi internaţional şi

infrastructurale pe care le vom pregăti pentru a fi înaintate spre aprobare consiliului facultăţii.

Ne propunem să organizăm în fiecare trimestru câte o reuniune de lucru la care să

participe studenţii facultăţii noastre.

Vom întreprinde toate demersurile pentru ca activităţile extracurriculare să îşi

regăsească importanţa cuvenite în procesele de formare profesională şi vom reflecta aceste

activităţi în documentele şcolare care permit acest lucru. Studenţii vor putea să contribuie la

dezvoltarea funcţiei de responsabilitate socială specifică oricărei organizaţii moderne cum

25

este Academia de Studii Economice. De asemenea, comportamentul etic la nivelul

universităţii poate fi consolidat prin acţiunile întreprinse de către asociaţiile studenţeşti.

26