-A.jQ.teI X . B ib l i a , Dmoinecft, 14/27 Aprilie 1902 Nr. 16

Fu aa ac 3?e o jaxâteta

Preţul abonaaentnlni:4 coroana.

aa • 2 coro&n®.Pentra Boim&nis 10 îeî juuutL

Ate&suaentele se fac Is „Tipegrafia", sos. pe acţiuni, Sibiin.

Apare In fiecare Duminecă

INSERATEia priatei' In biroul administraţii!n[eI (strada

Poplăcii nr. 15).Un şir garatond prim» dată 14 b*ni, & doua-oară 12 bani

a ireia-oară 10 bani.

învierea.Numai Domnul te iubească

Şi-al seu Duh ocrotitor

Plin de pace se plutească

Peste lumea românească

Si-al Românilor popor i

Aşa a răsunat de curend vocea iu­bitului poet, oare mereu încălzeşte su­fletele celor-ce grea li se pare lupta pen­tru bunurile cele mai scumpe unui po­por: legea, limba şi moşia, cere mereu oţăleşte inimile, celor-ce nu-’şi uită de vorbele apostolului Pavel, csre strigă; >Dzeu nu ni-a dat duhul temerii, ci pe al puterii !<

Şi Doamne, lipsă avem şi de în­călzirea poetului şi de oţSlirea inimilor noastre prin cuvântul sfânt al evan- geliei.

Popor, care numai puţin timp a gustat la începutul formării lui de mă­rirea, ce o răspândea scaunul împără­ţiei din Roma, dar' şi atunci pururea cu o mână pe coarnele plugului fi cu ceealaltă pe mănuuchiul săbiei, am ajuns ca veacuri îndelungate să fim ca nişte morţi vii. N’a foat popor barbar, car© ■ă nu ne calce câmpurile, tă nu ne aprindă colibele, să nune jefuiască avutul. Nici una din aoeste horde însă nu ni-au putut răpi nici lege, nioi limbă, nici pă­mentul. Apa a trecut, pietrile au ră­mas. Numai după-oe s’au potolit acele incursiuni în ţările locuite de Români, au ajuns aceştia să fie ameninţaţi în aoeea-oe constitue firea unui popor. Nouă neamuri au venit peste noi. Acestea Insă n ’au trecut, oa să li-se piardă urma,oi au rămas aici. Şi dela rămânerea

lor cu noi e’a început şi adevărata luptă pentru esistenţa naţională.

Şi a fost grea lupta aceasta. In curs de multe sute de ani părut-a po-

m m

* w h « Y i #Jt *

aMliS*--

porul noatru acoperit de valul nimicirii, ca pământul de haina zăpezii. Ca ra­zele încălzitoare ale soarelui de primă­vară, ca dulcea şi raângăitoarea veste a învierii Mântuitorului ne-a soait însă şi nouă ziua deşteptării. Cât de amorţit s’a părut pămentul, cât de întristate au

fost inimile credincioşilor îa vestea în­mormântării Domnului, stât de vesel e pSinentul după topirea zăpezii, sub oare au dormit florile câmpului, atât de tari în credinţă trebue eă fim şi noi, oă cia- sul învierii noastre înoă a sunat.

Primăvara trebue eă lupte mult cu iarna, ca biruitoare eă rămână. >Cine ne vs lua peatra de pe mormânt* ? era întrebarea, ce ’şi-au pus-o mironosiţele muieri, cari alergară cu inima duioasă a femeii îa mormântul Mântuitorului, întrebarea asta răsună ®i acum la ure­chile noastre. Pentru Românul adevă­rat, pentru Românul bărbat răspunsul e dat: Noi vom rostogoli peatra asu­pririi, care apasă umerii noştri, muncind nu mimai cu gândul la binele personal vremelnic, ci, luând pildă dela Cel ee pentru noi a pătimit, punându-ne pute­rile noaatre în eivjba eliberării popo­rului nostru.

Dacă vom fi lipsiţi de duhul te­merii, al slăbiciunii da inimă, dacă în toată bună vremea vom munci, pururea fiind conduşi de aceea-ce Mântuitorul ne a învăţat, biruinţa a noastră va fi. Şi nu e zi a anului mai potrivită pen­tru de a ne întări inimile, ca ziua în ­vierii Celui-ce pildă ne e, oum trebue să ee jertfească omul pentru binele obştesc.

Fie, ca sunetul clopotelor de Paşti să afle răsunet în inimi tari, credincioase, vesele, ca se putem răspunde cu în­dreptăţire celor - ce nimicirea noastrăo cearcă :

Şi de cine n io fi teamă ?

Mult a fost.fe vă răbdăm,

Nebăgaţi de voi în seamă —

Astăzi ştiţi voi cum ne chiamă,

Dacă nu, să vă-’nveţăm !

FOITA.Foesii poporale.

iiiti JJlurgş-Ilia.Oom. de Dam aseh in l ’oliac, june.

Foaie verde mătrăgună Mândră de min’ nu eşti bună, Eşti bună la dieoi, la popi, Căoi după ei te potopi.

Vreau leliţă să-’ţi spun bine Că dieoii nu-’s de tine,La dieoi le trăbă zestre Şi la voi nu să găseşte.

Mândruţo de vrei s’ajungi După-oum mintea ’ţi-o duoi, Fft’ţi cămaşă ou saltiţă De vrei să fii dieoiţă.

Diaou nu-’ntreabă fata,Că ştie să dea ou spata,Nioi nu-’ntreabă de răsboiu Ci se uitâ după boi.

El peţeşte după sute,Nu să uită după slute, Căoi fi slută urîoioasă, Numai zestrea fie grasă.

D in Ghioroo.Comun, de Nleolae Bnsandn, june.

Du-mă Doamne de-aioea Unde-’nfloare tămîia,Să nu viu până-’i lumea,Că de Ghioroo m’am urît,II las să se vestejească Şi mândra să bolînzeaecă Cel rău să o dobîndeasoă,Că-’i numai o mohîndeaţă,Dela toţi Ii de ea greaţă.In Ghioroo eu m’am aflat Prost de ea oă m’am legat,Din oapăt maioa grăia:Fiule nu te lega De mohîndeaţa asta,Că măsa-’i jovină rea Şi te bagă la robie Pe drept până la veoie.

D in Foeni.Comunicate de Alex. Murga.

Frunză verde de bumbuţ Aseară ’mi-am prins drăguţ,Şi ’l-am prins într’o-’nceroare Să vedem oe minte are,Şi văzui oă-’i mintea slabă Şi-’l lăsai în a Iui treabă.

Mândra mea cea dela Breb ’Şi-a dnt caii p'un opreg, Pentru-o păreche de poale Şi-a dat boi de-i mari în coarne, Pentru poalele curate Şi-a dat grâul jumătate,Peutru puii de pe mânăO dat oibla de fănină,Pentru puii de pe spateO dat vaoa oea ou lapte,Pentru poalele ou foiO dat turma oea de oi.

Pag. 182 F O A IA P O P O R U L U I Nr. 16

A N IV E R S A R E A R E G E L U I CAROL. D in p r ile ju l an iversării naşterii ş i a s u ir i i pe tron, a re­ge lu i Carol s fa celebrat în Bu- eureşti u n serviciu divin, la care a u partic ipat toate au torităţile m ilita re ş i civile. D upă ameazi a ţ in u t Academ ia rom ână o şe­d in ţă, îti care a vorbit m in is tru l president S turza despre însem ­nătatea zile i. Capitala a fost pavoasată. Z iu a s ’a sărbat în întreaga ţeară cu cea m a i m are însufleţire.

Ţ inuta Saşilor. Pentru propu­nerea deputatului Molnar referitoare la ştergerea interconfesionalităţii a votat un singur deputat sas. Slovacul Ru- fiak a fost mai puţin fericit cu proiec­tul lut de resoluţiune privitor la în­fiinţarea de gimnasii slovace: nioi un deputat sas nu ’i-a dat votul. Ţinuta aceasta a deputaţilor saşi faţă de le­gea de naţionalităţi e cel puţin cu­rioasă.

Congresul bisericei serbeşti. I Fiind convocat congresul serbeso, co- f miteUd congresual se întruneşte după f serbătorile Paştilor, pentru a fiosa agen­dele congresului. Alegerile congresuale se fac în zilele 18—25 Maiu. Afară de partidul autonom, mai sunt trei partide oposiţionale, cari îşi pun can­didaţi. Partidele aceste sunt: libe­ra lă , rad ica lă şi independistă. Ele luară separat fiecare, nepulend sta­bili o acţiune comună. In Croaţia mai mari şanse de reuşită au independiştii, în alte cercuri radicalii şi liberalii, pe când partidul autonom nu va putea scoate decât puţini candidaţi.

B ila n ţu l s istem ulu i dualist.CunosmUil politician kossuthist Mo- cttdry Lajos, care în urma principiilor sale profesate în chestiunea de naţiona­litate a fost silit se sa retragă de pe arena politică, a scos din tipar un nou studiu politic foarte de mare impor­tanţă şi scris cu multă pricepere. Tit­lul acestui studiu este »Bilanţul siste­mului dualist >şi cuprinde un capitol şi despre •Chestiunea de naţionalitate««.

CONTRA IUI ASDEZILOK. Guvernul englez înteţeşte pe zi ce m erge persecnţiu- n lle eontra Irlan dezilor.

Din Londra se anunţă că lordu l l o ­cotenent al Ir la n dei a d at o p roclam aţie , fn care îm puterniceşte autorităţile des a d isolva secţiunile Ligei patriotice irlandeze. P r in aceasta guvernul englez crede, că ra sugruma ori-ce m işcare şi va face Im ­p osib il o ri ce sem n de v ieaţă din partea p oporu lu i irlandez. Ca toţi despoţii m o ­dern i îusfi, E nglezii încă se vor convinge odată , că doru l de libertate şi asp iraţinn ile naţionale nu pot fl su prim ate prin ucazuri.

Renoirea trip lei-a lianţe. »N. Fr. Presse* e informată din Berlin, că resultatul călătoriei lui Btilow e renoirea triplei-alianţe Oele trei puteri au căzut de acord în toate chestiile, şi aoum reatează numai iscălirea tratatelor. Con­diţiile sunt [aceleaşi, ca în trecut şi probabil şi timpul duratei alianţei va fi acelaşi.

Asemenea informaţii a primit din Roma şi »Lokalanzeiger< din Berlin.

O nouă salvare. Ziarului >Politik* g din Praga şi foii slovace din Pittsburg (America) »Slovenski Dennik« li s’a de- tras debitul postai. O nouă apărare cu măciuca oontra adeverului.

Procese de presă ou duiumul oon­tra — foilor şvabe din Bănat. începu­tul d9 deşteptare a Şvabilor din Bănat îi îngrozeşte pe apărătorii »ideii«. Pro­curorul din Seghedin, oal oare o păţise nu de mult la ouetea cu juraţi, nu se poate odihni de laurii câştigaţi de con­tele Aurel Lâzâr la Cluj. El a ridioat aousă pentru agitare oontra naţionalită­ţii maghiaro contra lui Edmund Stein- acker, fost deputat, pentru articolul »Ungarisch magyarisch• bohmisch- tsohe- chisoh* tipărit în »Groszkiktndaer Zei- tung*; contra lui A. Krisoh doue pro­cese, contra lui A. Korn doue procese de presă şi 4 pentru delicte poliţieneşti comise prin retipărire de articole poli­tice, fără oa »Groezkkindaer Zeitung* @e fi dapus cauţiune.

San-Girolam o. >Katolicke Liste din Za­greb publică scrisoarea adresată de Papa archi- episcopului Dr. Posilovioi în chestia San-Giro- lauio. Papa dă espresiune supărării, ce ’l-a cu­prins vezend, că schimbarea numelui acestui in­stitut a iritat aşa de mult pe Croaţi, pentru-că ’i-s’a dat un nume, care ’l-a purtat deja 400 de ani, fără de a atinge câtuşi de puţin drepturile, ce le are poporul croat la aoest institut.

Validitat. Curia din Budapesta a respins petiţiunea ridioată contra ale­gerii deputatului slovac I. Valasek, ne- putendu-se dovedi pretinsa >agitaţie< contra >statului« şi a »naţiunii maghiare*. Astfel mandatul lui Valasek va fi vali­ditat definitiv.

Congresul serbeso va fi con­vocat pe 8 Iunie n. Propunerea pa- triarchului Brancovici privitoare la convocare a fost înaintată de guvern M. Sale şi învoirea preaînaltă va apare în curend în »Monitor«. Autorităţile bisericeşti vor fi apoi avisate se facă disposiţiile pentru alegerea de deputaţi.

Bdnffy ş i tripla,-alianţă. Tr- pla-alianţă e salvată şi asigurată, deoa- re-oe aderă la ea şi baronulBânffy Deaz5, fostul prim-ministru de tristă memorie! Din incidentul renoirii triplei-alianţe, br. Bănffy publioă un stadiu în revista

I»Magy. Kozelet», cu titlul «Politica ma­ghiară de naţionalitate şi tripla-alianţă* în care îşi esprimă »înalta« sa aderenţă la opera lui Biilow, Galuchowiki şi Pri- netti. Aoeasta înse puţin ne-ar importa şi dacă luăm notiţă despre rolul, în oare ce ooeoţează Bâiffy, causa e, oă Bânffy atinge aceleaşi coarde, pe cari le-a mar­cat la looul prim şi foaia *Bud. Hirl.< Adeoă Ungaria — zice Bânffy — numai aşa poate avea însemnătate politică, dacă e maghiră şi — prefacerea Un­gariei în stat naţional e în interesul necondiţionat al dinastiei.

Bânffy însă merge şi mai departe «i zioe, oă şi pentru tripla-alianţă numaio Ungarie naţională unitară poate fi pre­ţioasă.

D in L u m e .F in la n d a .

Finii continuă ou tărie a-’şi mani-

I festa nemulţumirea pentru răpirea liber­

tăţilor, de care s’a bucurat patria lor până-’n anul treout. In 17 1. o. era sfr ţină în Halsingfors guvernorul aduna­rea de controlă a recruţilor. Mulţimea adunată a impedeoat însă ţinerea adu­nării. Când a eşit comisarul poliţienesc din localul adunării, mulţimea ’l-a pri­mit cu petri, rănindu-’l grav. In 18, mii de oameni au ocupat piaţa oăsărmii

I atacând pe ofioerii de gendarmerie. Că­

pitanul de gendarmerie a fost rănit După ameazi mulţimea a umplut piaţa senatului şi stradele laterale. Cazacii eşiţi sS-’i risipească au fost primiţi ou petri şi buoăţi de fer, din ferestrile oa­selor s’au arunoat asupra lor ou butuci de lemne şi sticle cu fluidităţi corosive. Mulţi Cazaci au fost răniţi. Ei au fă­out us de nagaicile lor, cu toate aoeitea

I numai la intervenirea representanţilor

orăşeneşti a suoces risipirea demon­stranţilor.

Belgia.

Ciocnirile între socialişti şi orga­nele siguranţei publioe s’au continuat

I în provinoie. In Briigge, unde poliţia s’a | folosit de armă, au fost rănite 10 per-I soane. Cu prilejul unei manifestări s’au

Ioioonit manifestanţii cu garda oivilă, c care fiind bombardată ou petri, a făout us de arme. 5 persoane au fost uoise yi12 rănite.

Ziarului >Miinohener Neueste Nach- richten* ’i-se sorie din Bruxella că re­gele Leopold al Belgiei are de gând sS abdioe în favoarea nepotului seu, prin­ţul Albert de Flandra, din oausa tur- burărilor sooialiste.

Conform hotărîrii sindicatului lu­crătorilor, s'au reîntors toţi munoitorii la luoru, aşa că greva se consideră de terminată în toată ţeara.

Liberalii salută ou bucurie această, hotărîre, de oare-oe represiunea ar fL fost teribilă. Deosebit de aoeasta, laorl- torii ar fi impedeoat prin violenţă oauoa revisuirii constituţiei.

Consiliul general al muncitorilor a hotărît cea mai aspră propagandă contra regalităţii. Cercurile liberale înoă regretă, oă n’a intervenit regele Leo­pold temendu-se de-o întărire a simţă- mintelor antidinastioe la popor.

R u s i a .

Comitetul central seoret al studen- ţimii ruse a dat un manifest, în care- provoacă toate clasele inteligente sS a sprijineasoă în lupta ei pentru libsrtate. Declară totodată, oă studenţii sunt gata pentru ori-oe jertfe şi nu vor lăsa nici un mij loo nefolosit oa sâ nimiceasoă re- aoţiunea.

Prima jertfă, oe a căzut, e minis­trul rus de interne, Sipiagin. In hala dela edificiul consiliului ţârii din Peteri- burg s’a apropiat studentul Buşireft* îmbrăcat în uniformă de căpitan, de Si­piagin, sub pretextul, oă are s8-i pre­dea un aot dela marele principe Sergio. Când a întins ministrul mâna după act*

Nr. 16 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 183

Buyireff a tras de cinci ori eu revolve­rul în el. Sipiagin a rămas mort.

După informaţiunile ziarului »Ber- liner Tagblatt* agitaţia în Rusia nu se mărgineşte numai la studenţi şi lucră­tori ; fi în armată rebeliunea are păr­taşi. Un regiment din garnizoana Tuia ■’a revoltat, yi chiar un regiment de gendarmi a fost îndepărtat la Moscova, fiindoă se arăta gata sg se asooieze ou studenţii yi lucrătorii.

Atentatele şi revoltele continuă în Rusia. O telegramă din Varşovia anunţă, că au fost arestaţi acolo 6 profesori uni­

versitari.Secretarul guvernatorului Varşo­

viei, Skinop, a fost ucis. El era cunos­cut ca denunţător al studenţilor.

La Jurieff în districtul Dorpat s’a descoperit o fabrică de bombe. S’au făcut multe arestări. In Rusia-de-sud, patria Rutenilor, ţăranii s’au răsculat contra autorităţilor. Ziarul »Pridnepov- schi Crai», care a dat ântâiu ştire des­pre această revoltă, a fost suspendat

pe opt luni.Monitorul imperiului rusesc publică

numirea lui de Plehwe, secretar de stat pentru Finlanda, oa ministru de interne al imperiului, în looul rămas va­cant în urma asasinării lui Sipiagin.

«Morgenzeitung* află din Varşovia că ieri noapte, un student, în vîrstă de 22 de ani, a tras trei gloanţe de revol­ver prin fereastra palatului guvernato­

rului de acolo.Guvernatorul a fost rănit la umăr.Studentul a fost arestat.

>Arbeiterzeitung« are din Chieff ştirea, oă în închisorile de acolo stu­denţii şi studentele sunt bătuţi în mod

oribil.Agenţii îi despoaie şi îi goneso în

jurul lungei curţi a înohisorei bătân- du-’i cu cnutul până ce ei cad jos plini

de sânge.

T urbur ă r ile d in Orient.

«Frankfurter Zeitung* publică o depeşe din Bucureşti, în care se Bpune că guvernul român, părtaş al statului quo în Balcani, e pe cale de a denunţa jocul fals, pe oare îl joacă Bulgaria in agitaţia macedoneană.

Cu toate desminţirile repeţite ale guvernului bulgar, care respinge ori ce răspundere în turburările din Macedo­nia şi în uneltirile bandelor bulgare pe teritorul otoman, guvernul român aousS principatul Bulgariei că încurajează în secret pe revoluţionari.

Ziarul londonez »Morning Leader* primeşte următoarea depeşă importantă dela corespondentul seu din Odessa:

Trupe din toate armele, aparţinând corpului de armată din Basarabia, sunt trimise de aci în mici detaşamente şi Îndreptate ou trenul spre Bender, oraş aşezat la mică depărtare de graniţa

României.Unioa esplicaţie de dat acestor mă­

suri estra-ordinare este, oă Rusia e în­credinţată oă situaţia se înrăutăţeyte re­pede în Balcani yi oă ea se pregăteşte de pe aoum în vederea celor mai rele eventualităţi.

Comitetul bulgaro-macedonean pu­blică un apel, în oare, ca lupul în fabulă, se plânge de persecuţiile guvernului şi ale

vechiului comitet maoedoneen, acuzând guvernul de ilegalităti faţă de el.

Comitetul declară, că nu se va da îndfiret de dinaintea ameninţărilor şi chiamă toate corporaţiile să se grupeze în jurul comitetului pentru a-’l scăpa de perseouţiuni.

Ziarului >Berliner Tageblatt* ’i-se comunică din Constantinopol, oă aproape de pasul de hotar Cuitendil a fost o luptă intre o mare bandă bulgaro-ma- cedoneană şi trupele turceşti. Patruzeci de inşi au căzut morţi şi mulţi răniţi.

In urma unei depeşi trimise de pri­mul ministru bulgar, Daneff, din Peters­burg, ministrul de interne Ludscanoff a chemat pe vicepreşedintele comitetului bulgaro macedonesn, Zonceff, ş i’i-a de­clarat că guvernul nu mai poate tolera esistenţa comitetului, cerând disolvarea lui. Zonceff a răspuns că este cu nepu­tinţă «ă se disolve comitetul, deoarece el esistă pe basa congresului. Ministrul a ameninţat se-’l disoalve cu forţa.

R&sboiul d in Africa-de-sud.

După telegrame din Amsterdam, cercurile bure asigură, că tratativele de pace n’au avut nici un resultat şi asta din causa atitudinii guvernului eDglez, oare nu vrea să facă nici o concesiune în privinţa independenţei şi a snmestiei.

I Delegaţii buri au plecat din Pretoria, ca să se pună în înţelegere ou conducătorii buri de pe câmpul de luptă. Nu e însă nici o speranţă, că Burii înarmaţi să se supună condiţiilor engleze, de aceea ei se şi pregătesc pentru campania de iarnă, oare, după-oum se ştie, începe acum in Afrioa-de-sud.

Ştiri mSrunte.Din Petersburg se telegrafează, după o de­

peşă din TeheraD, că în Persia au isbucnit re­

volte.•

Aladro Castriota a conferit cu Boris Sa­

rafoff în Paris, de unde a plecat la Corfu, ca se se pună în capul mişcării albaneze.

«împărat»] Wilhelm ’şi-ar fi oferit mijlo-

cirea pentru aplanarea confliotului dintre Italia

şi Şviţera.

Din Petersburg se vesteşte, că ministrul

bulgar Daneff va ave la rentoarcere o întâlnire

cu Goluchovski*

Fostul ministru serb de culte Marinco- vici a fost numit agent diplomatic în Sofia.

•

în cercurile din Bern se susţine părerea, că conflictul italo-şviţeran va fi adus înaintea unui juriu de arbitri. Poate va fi ales cel

din Haga ^

Prin cercurile politice din Haga se crede, oă regina Wilhelmina a Olandei fiind suferindă va numî ca regent al statului pe soţul ei prin­

cipele Henric.

Ziarul >Oorreo Catalon« spune, că Don Oarlos a desaprobat ideea unei apropiate revo­

luţii definindu-o ca antipatriotică.

Se asigură, că consulul general al Italiei din Scutari (Albania) a făcut colegului seu aus- tro-ungar vii observaţii în contra archiepisco- pului catolic Gerini — supus austriac — pen­tru propaganda lui contra Italiei.

*

Turcia va trimite 2000 oameni în interio­rul Tripolisului spre a constrînge triburile Ia plătirea impositelor. Aceasta e însă un pretext spre a ascunde scopul real al mobilizării.

Serate de ale meseriaşilor.Mă găseso înoă sub plăcuta impre­

sie a şedinţei literare (a 4-a), ţinută Joi, la 17 Aprilie a. o., în localităţile »Reu- niunii sodalilor români din Sibiiu*. Şe­dinţa aceasta, şi frumoasă şi instructivă, se numără între cele mai succese dintre şedinţele din a. c. Programul ei, bogat şi variat, se poate subsuma: în afaoeri instructive şi în afaceri de distracţie.

După cetirea prin dl notar Ioan Apolzan a sumarelor şedinţelor admini­strative dela ultima şedinţă încoace, in oari cuprinsă e întreagă mişcarea, ce se face pretutindenea în oausa deBvoltării olasei noastre de mijloc, presidentul reu­niunii, dl Victor Tordăşianu, ne spune oă dl Victor Preda, măiestru tâmplar în Avrig şi dl Ioan Poiană, fabricant de luminări şi săpun în Sălişte, dorind să în­tre în legături mai strînse ou reuniunea noastră, pe lângă, oă s’au înscris de membrii ordinari ai reuniunii, primul a ţinut se ia parte la şedinţa de faţă, ear* al 2 lea ne-a dăruit 3 modele ruzi de săpun, fabrioat de d-sa, oe să se espună in Reuniune.

DI Preda mulţumeşte reuniunii de bunul prilegiu, co ’i-a făout să poată petrece câteva minute plăcute în mijlo­cul nostru şi la dorinţa generală ne dă câteva momente mai însemnate din vieaţa ea înoepând ou anii de uoenioie, petrecuţi în atelierul măiestrului ou re­nume di Vasile Popovioi din Braşov, trece apoi la vieaţa dusă în străinătate ou amicul şi colegul seu dl Emil Ol­tean, szi architect în Blaj, la cunoştin­ţele câştigate în Caşovia, Viena, Buda­pesta eto. până la deschiderea atelieru-

Ilui seu în Avrig. Din Budapesta ne-a descoperit cum reuniunea catolică de meseriaşi de acolo ţine şi ea şedinţe aşa

i zise literare, în oari membrii se îndelet-I nicesc cu declamaţii, cetiri etc.

; Presidentul nostru, folosindu-se de | acest prilej atrage atenţiunea măiestri-I lor români asupra evenimentului de

mare importanţă din vieaţa noastră de meseriaşi, asupra edificării pompoasei catedrale, a cărei zidire se va începe în oursul anului curent şi recomandă măiestrilor de diferite branşe a se in­teresa de aoest lucru, ale cărui resultate atât morale oât şi materiale numai folo­sitoare ne pot fi

Mai este un lucru de mare impor­tanţă pentru desvoltarea meseriilor la noi, relevat de presidentul nostru, luoru, pe care ţin a-’l descoperi aci, de oare ce dela a lui eventuală norocoasă resolvare, atîrnă întrarea olasei noastre de mijloc în o nouă vieaţă. Vorba este de alcă­tuirea unei mese a învăţăceilor mese-

I riaşi după modelul mesei învăţăceilor,

II esistente Ia conlocuitorii noştri germani.I Presidentul nostru făcând o reprivire

1 asupra elementului nostru tinăr, oe îm­brăţişează meseriile, arată cum acesta tocmai în timpul, în oare este a se des- voita în oele spirituale şi în cele fisioe, lipiit este de hrana sufletească şi de cea corperală, lucruri, ce au mare înrîu- rinţă răufăoătoare asupra măiestrului de mai târziu. Intre esperienţele câştigate,

I voind a satisface nenumăratelor rugă­

minte, ce ’i-se fao, de a oăuta loo pentru câte un învăţăcel pe la măiestrii din lo­

Pag 184 F O A IA P O P O R U L U I Sr. 16

calitate, a aflat cum aceştia ingreuează zi ou zi condiţiunile de primire. Intre altele a aflat, oă la anumite specialităţi nu se primesc decât băieţi, oari sg steeS ani ca ucenici şi în acest timp părinţii să poarte toate cheltuielile do îmbrăcă­minte, de mânoare, taxele şcolare, de spital eto. Conlocuitorii noştri germani, mai înaintaţi deoât noi în toate privin­ţele, s’au îngrijit şi de fericirea ăstorfel de băieţi şi ou spriginul carităţii publice au înfiinţat eşa zisa masă a învăţăcei­lor meseriaşi.

La această masă iau parte deo­camdată cam 50 învăţăcei, unii oa sti- pandişti (bursieri), alţii pe lângă anumite taxe lunare de tot modeste, solvite de părinţi sau de măiestru', la care băiatul este angajat. Damele germane din Ioc, din toate clasele sociaie, se angajază a purta grija de fert, de ordinea la masă etc. Masa învăţăceilor meseriaşi de limba germană — e în continuă desvol- tare. Cu edeverat fericită naţiune, oare îşi vede la un loc pe fiitorii sei măie­stri şi se poate astfel îngr ji de hrana lor sufletească şi trupansyă.

Multe luoruri bune am făcut noi Românii în vremuri, şi dacă buniil Dumnezeu nu ne va lipfi de părinteasca sa povăţu;re, ou timpul reaiiaată vom vede şi ideea înfiinţării a câte unei mese a învăţăceilor meseriaşi români în centrele mai însemnate. Cum e Bra­şovul, unde »Asociaţiunea pentru spri- ginirea învăţăceilor şi sodalilor români» dispune de o avere de aproape 100.000 coroane; Sibiiu!, Lugojul etu.

Dacă vorba e de noi de sibieni, daoă am apela la cele aproape 100 de bănci româneşti pentru câte un modest ajutor anual permanent; la fundaţiu- nea fericitului Andronio, ce dispune de peste 400000 cor., la diferitele funda- ţiuni de ambala confesiunii, create în timpul mai nou şi în fine Ja caritatea noastră publică — lucrul s’ar pute raa- lisa cu timpul. Damele noaatrn de toate clasele sociale au dat nenumărate do­vezi de simţul de jertfire d. e. diu pri- legiul împărţirei darurilor de Crăciun între săraci noştri etc. Vorbirea a fost bine primită şi viu comentată între cei pressnţi şi nu ne îndoim că viu răsunet va afla între toţi cei buni ai noştri.

Intraţi după toate acestea în însăşi şedinţa literară, corul harnicului diri- gent C. Popa egeouiă compoeiţia »Mar- şul economilor», căruia ’i a urmat d-şoara Eugenia Roman cu declamarea pentru prima-oară a poesiei îldoaU de G. Coş- buo; dl G Moga, cunoscutul nostru ar­tist de scenă, ne predă ou mult haz no- veleta *Ao şi aţă« de I. Slavici; d şoara P. Apolzan, de astă-dată ne-a transpor­tat pe văi şi coline, cântând ou adevă­

rat simţ românesc, ţărănesc doina »Mân- dro dragostile noastre•, ce au plăcut foarte mult; d na Roşea ne ceteşte la înţeles tractatul instructiv >Ednoaţiunea temeiască« de d-na Eleonora Slavici, ce ouprinde 12 porunci, de care să se ţină femeia română; d-şoara Vinii lă ne predă cu mult efect poesia »La oglindă* de Cdşbuc; mult haz şi rîs a produs apoi dl Eleuteriu Prelipoeanu, ou anec­dota «Solomon unguresc» de Speranţă» dar culmea veseliei ne-a făcut-o dl G Moga, cântând romanţa »Pesoarul< sau »Rămas bun« de Lazar I. Eliae; căreia

’i-a urmat ea punct final corul »Imnul unirei* esecutat de bravii noştri oorişti.

Plini de învăţături şi desfătaţi în oele sufleteşti în cursul timpului dela orele 8—101/», ne am zis la revedere la producţia publică împreunată ou cân­tări, teatru şi joc, ce reuniunea va aranja în una din săptămânile viitoare.

,Gheunoiu“.

P H Ş T I L E .Paştiie, sărbătoarea sărbătorilor,

praznicul praznicelor, oum aşa de fru­mos le numeşte cântarea bisericească, au ajuns la această însemnătate din două oause: odată ca sărbătoarea în­vierii Mântuitorului şi apoi ca sărbătoare a naturii, oând totul la câmp şi în pă­dure, la şes şi la munte începe se re­învie.

Numele române*c al acestei sărbări se trage dela cuvântul evreeso Passah, numele sărbătorii instituite la Jidovi în­tru amintirea eş'rii lor din Egipet. Ve­chii Germani aveau sărbătoarea de pri­măvară in onoarea zeiţei Oatara, dela care îşi primi şi învierea numele de Os- tern.

Serbarea zilei de Paşti se poate ur­mări până pe timpul efinţi’or apostoli, este deoi cea mai veche sărbătoare cre­ştinească. Ea a fost totdeauna cea mai veselă sărbătoare, veselă oa şi primă­vara, în caro cade.

Mai mult ca azi se sileau în timpu­rile vechi creştinii se o sărboze prin acte de binefacere. Pe timpul împăra­ţilor romani creştini nu se ţineau în zi­lele Peştilor judecăţi, făcătorii de rele mai mici se iertau, sclavii se eliberau

„şi săracii să ospătau, ca toţi aceşti ne- norooiţi ai societăţii omeneşti să guste şi ei cât de cât din veselia, oare împodo­beşte această sărbătoare.

Inspmnătatea ce a dat-o • biserica acestei sărbători, o învederează şi fap­tul, că ea este centrul, în jurul căruia se învîrt toate sărbătorile schimbătoare. Biserica creştină ’şi-a dat dela început silinţa să stabilească în mod hotărît re- guiole, după cari să se compute ziua, în oare sunt Paştiie. Fiind această zi atîr- nătoare de prima lună plină de primă­vară, ziua, în care cad Paştiie, e schim­bătoare.

Ca şi celelalte sărbători creştineşti, Paştiie sunt împreunate la toate popoa­rele creştine ou o mulţime de obiceiuri, dintre cari multe se perd în vechea pă- gânătate.

Un obioeiu comun tuturor popoa­relor e colorarea ouălor la Paşti. Obi­ceiul acesta de a colora ouă şi a se dă­rui ou ele a fost şi la multe popoare păgâne, se înţelege că fără de a fi adus în legătură cu sărbătoarea Paştilor. Rar vei efia casă creştină, în care la Paşti eă nu se coloreze ouă, spre marea bu­curie nu numai a copiilor, dar’ şi a ce­lor cresouţi, cari nu ’şi-au perdut înoâ faoultatea de a sa înveseli de voselia celor mici.

Ce însemnătate au ouăle de Paşti? Ele sfint simbolul învierii. Din oul, Ia aparenţă fără vieaţă, ese o pasăre fru­moasă, aşa a eşit odinioară Christoa din mormântul liniştit săpat îa grădina Iui Ioeif din Aritmatia.

Creştinii cei veohi îşi şi reamintiau aoeastă însemnătate, oând se dăruiau unul pe altul ou oul Paştilor, vorbind ou credinţă despre mântuitoarea înviere a Domnului Christos şi despre ziua oea mare, oând toate mormintele se vor sparge oa găooile de ou.

Roşirea ouălor în preajma Paştilor a rămas până în ziua de astăzi una din lucrările însemnate ale stăpânei casei. In ziua de azi nu se mai mulţumeso oa­menii cu o simplă coloare a ouălor, oi multe, mai ales cele destinate oa daruri oe au să fie păstrate timp mai îndelun­gat, vin împodobite cu fel şi fel de flori, steluţe, capete de âageri, iconiţe de ani­male etc. Ca să prindă văpseaua mai bine, ouăle ee spală mai ântâiu cu oţet bun şi numai după-ce s’a sbioit acesta ae fao figurile dorite. Foarte răspândita sunt şi ouăle duloi,făcute din şocalată, ză- har etc. în fel şi chip, oari au câştigat în curend inimile, şi nu numai ale copîior.

însemnătatea cea mare, ce o atri- bue poporul român Paştilor, să cunoaşte din multele obiceiuri şi credinţe legate de această sărbătoare. Cel ce nu merge să asiste la servioiul învierii nu numai că dovedeşte păgânătate, dar’ se şi îm­bolnăveşte şi abia îşi duce traiul lân­cezind până la celelalte Paşti. Fericit cei ce se va naşte in ziua aceasta pe timpul, când să trag clopotele, oăci întreaga Iui vieaţă va fi plină de noroo. Şi mai fericit cel chemat la oele veoinîoe în aceasta zi, căoi sufletul lui ajunge de-a dreptul în raiu, fără să treacă prin opă- celilo obligate prin vămile văzduhului. Luminarea aprinsă la bdenii şi la înviere petrecută fiind prin cămaşa cea nou& îmbrăcată la Paşti dă sănătate celui credincios. Românul păstrează lumina­rea aceasta ou sfinţenie în oasă, pentru- oă lui îi este un sout sigur contra tem- pestăţilor. De cămaje nouă oel puţin, daoă nu de toate hainele, se îngri­jesc creştinii noştri pentru Paşti. In ziua aceasta nu să face joo, ospeţe, cununii, călătorii nioi chiar cunosouţii nu se prea cercetează unii pe alţii.

După postul cel lung, nu e mirare oă şi pentru corpul credinciosului ae în­grijeşte creştinul. Ouăle roşii, carnea de miel, varza, tradiţională varza româ­nească, apoi colaci şi sooverzi împodo­besc mase, ia care ae veselesc ai casei în ziua aceasta de bucurie, în care şi soarele joacă pe cer, când se înalţă.

Paştiie sunt şi sărbătoarea iubireL închinarea şi sărutarea icoanei de pa ioonestas se faoe de câte doi deodată, oari se îmbrăţoşeazăşi se înverteso odată! Şi oum luna lui Aprilie era consaorată la Romani zeiţ8i Venus, oa patroană a curăţeniei şi a călătoriei caste, nici la noi, urmaşii acelora, nu s’a putut, oa po­porul Bă nu aducă în legătură ou săr­bătoarea aceasta dragostea ou toate mo­mentele ei duloi şi chinuitoare. La Paşti să face legătura de flori de dragoste, culese din patru dealuri sau patru câm­puri, cari etau faţă în faţă, tot aoum se face deslegarea drumului apre căsăto­rie cu tortul tors de fată de 7 ani, şi alte obiceiuri, cari toate tind a întări inima pământeanului pua în faţa viito­rului aşa de necunoscut.

A n a F lore» , învăţătoare.

Nr. 16 F O A IA P O P O R U L U I Pag. 185

Meseriaşii noştri.Mechanic (maşiniat) român provă-

zut ou ateatate recerute pentru condu­cerea maşinilor de vapor »atabile<, ou praxă făcută la noi şi în atrăinătate, eaută aplicaţie în vre-o fabrică, moară aau alt atabiliment- — Respectivul po­sede şi limba germană şi maghiară.

Adresa reapectivului ae poate afla la redacţiunea acestui ziar.

Mirul biserieei noastre.Se ştie, că între cele 7 taine una

eate cea a mirului. Aceasta o primeşte omul numai odată în vieaţa sa şi anume îndată după botez. Poporul noitru e deprins înaă a numi şi ungerea cu unt de lemn »miruire«, ear’ untul de lemn sfinţit cu care preotul unge fruntea cre­dincioşilor după liturgie, când le împarte .anafora, ae zice »mir« numai cu ne­

dreptul.Mirul e un sacrament (taină)

fi după-cum am zis numai odată în vieaţă îl primeşte omul, căci nici nu-'i voe a mirul de mai multe-ori, doară când trece unul de altă confesiune la legea noastră.

E ţi foarte scump mirul ca flui­ditate, căoi eată din câte părţi este com­pus: 1. Unt de lemn curat; 2. vin mi­rositor natural şi curat; 3. apă de tran­dafir; 4 oleu de trandafir; 5. hypericus aive costum, un tufar din India, din a cărui rădăcină ae pregăteşte un oleu mi­rositor; 6. lignum balsami, lemn de balsam; 7. spina alba sive iunous aro- maticus (măceş); 8. piper; 9. myrrha, mirtă; 10. stigrax, un pom mirositor din Siria; 11. piper longus (cuişoare); 12. oassia lignea sive lignum acaoiae, coaja de un lemn asemenea ou aoaţia, oare are miros şi gust ca scorţişoara ; 13. folia indica; 14 fruotus balsami, fruct de bal­sam ; 15. Cypericum, un tufar mirositor;16. grana visci, (Mistelkorner), bobiţe de văso; 17. saliunca, o plântă odoriferă, keltische Narde; 18. oassia nigra; 19. oaryophilum, Benedictenkraut; 20. se­men roris marini, sămânţă de rosmarin; 21 cinnamonum, scorţişoara; 22 aaarum,

C LA N Ţ A— Noveletă. —

E reu ou rău,

Dar’ mai rău fără rău.

(Urmare).

» Florica SusaneiU îşi ziceau ei, »aia

nu ia pe altul se fie îmbrăcat tot cu aur, de­

cât pe Stan al lui Pătru, nu vedeţi că Toader

li tot cu Petru în cârcîmă?

Nimenea însă nu ştia asta mai bine ca

Florica; ea aştepta să vie odorul ei în tot

ciasul, căci ’i-a scris, că vine cu totul la

>urlaub«. Ii şi croise cămaşa de mire şi a

început s’o coase pe ascuns să Jnu vadă ni­

menea.»Stan, săracul Stan! cum o fi el, ’l-am

şi uitat cum este. Frumos?... ca el n’a fost

nimeni frumos în joc şi acum are să fie şi

mai frumos. Ah! de-ar veni odată, că-’mi

dor, mi dor de eW.Ea cosea la fereastră în căsuţă nebă-

gând în seamă nimica, nici cearta bătrânilor,

că ei se certau tot mereu şi fata nu-’i mai

-auzia de-o vreme-'n coace.

Haaelwurz; 23. macer, coaja unui pom din Malabar, roşiatică, are guat iute, plăcut; 24. terebinthus, terpentin; 25. patitum; 26. glaudium ungentarium, Eichelol, oleu de jîr; 27. maiorana, măgherean; 28 la- damus, răşină de pe un tufar; 29 thue, tămâie, răşină de pe un tufar din Liba- non; 30. atachie, o plântă mirositoare; 31. gingiberus, ginber; 32. zedaria, Zitt- wer; 33 folia peregrina sive calamus aromaticus, Calmus; 34 inula, o plântă; 35. aristolochia, o plantă întăritosre do nervi; 36. iris, o plantă asemenea crinu­lui din oare se face oleiu foarte miro­sitor; 37. bdelîinm, un pom negru din care curgă o mursâ cleioasă (gumi), 38. agallochum, Paradiesholz; 39. apo- balsamum, mur să din lemn de balsam de Mecca; 40 mochus, un oleiu foarte mirositor dintr’un animal ou acelaşi nume.

Toate acestea, comandate anume pentru mir, în preţ de mii de florini, se fierb şi se amestecă prin mai multe zile în săptămână patimilor, apoi se stre­coară şi in Joia mare sânţindu-le însuşi metropolitul — căpătăm mirul. în vre- mile de demult biserica noastră ^româ­nească căpăta mirul din Constantinopole (Ţarigrad) dela patriarch, acuma însă ’gi-’l face singură. Când mirul s'au fiert era o mirean»ă în catedrală şi împre­jurime de nu te puteai stăpâni se nu întri să vezi oum se pregăteşte preţio­sul mir.

Grădina şcolară.In numărul 8 al »Foii şcolastioe«

din Blaj se cuprind două articole refe­ritoare fa organiserea grădinei şcolare; unul e o ordinaţiune a ministerului de instrucţie din România, oelalalt un bun studiu despre «Grădinăritul educativ*, akătuit de d. Ana Florea, înv. In amân­două articolele, îndeosebi îmă în al doilea, care întregeşte în multe privinţe ordi- naţiunea ministerială, sunt depuse idei, oari realisate fiind sunt chemate te dee un nou avent grădinăritului la şooalele noastre.

Convinşi fiind despre aceasta, facem acum loo ordinaţiunii amintite rămânând, oa în numărul viitor bS re­producem şi studiul întregitor al d-nei învăţătoare.

Făcea cheiţă cu pui cu două fire scoase,

căci era cămaşe de mire şi mire era Stan.

Şi lucra mereu şi noaptea când Susana

eră în şezătoare, ea cosea cămaşa, se fie gata

pe când o veni mirele ei.

Şi cu ce dor lucra ea, şi noaptea;

visa cămaşa şi că a greşit cheiţa pe dos şi

apoi se supăra de moarte, că trebuia să o

taie. Ear’ dimineaţa, că e bine şi c’a fost

numai vis, săruta cămaşa şi cosea mai de­

parte. Cosea, cosea şi cânta ca o priveghi-

toare. Zice, că Susana când era fată cânta

la strînsul fânului de s’auzea un pogon în

lung şi-'n lat, dar’ nici Florica nu se lăsa; ei

bine, era fata ei, Florica Susanei, dar’ cu toate

că era Florica Susanei, doar’ numai în glas

că-’i sămâna, încolo era goală Toader. Cât

n’a sucit-o şi pe ea mumă-sa:ba că te pep-

teni ca babele, ba că rochiia stă pe tine ca

pe un lemn, ba că nu eşti mai isteaţă, ba

că nu dai bună ziua la oameni şi le faci nu­

mai cu capul, ba aşa, ba pe dincoiea, dar’

Florica tăcea, si fSră veste lacrămile-’i veniau

în ochi.

J. tnvifăm entul agricol la sate.în scop de a face ca învăţământul

rural se corăspundă cât mai mult posi­bil trebuinţelor populaţiei ţărăneşti, dl Spiru Haret, ministrul instrucţiunii pu- lblice în România, împreună cu dl Pope­sou, administratorul general al classei şcoa- elor, a lut t rr fisuri pentru a se organisa un învăţământ egricolesclusiv practic, Ia şco­lile rurale din ţeară.

Obiectul înveţămentului. Astăzi un însemnat numer de şcoli rurale dis­pun de câteva hectare de pământ. Din 3485 şcoli rurale, 1450 posedă pământ fie pe lângă şcoală ca grădină, fie în ţarină.

La şcolile, cari au 2 hectare pământ în ţarină, aoeste Be vor consacra învăţă­mântului practic agricol.

Aceste două hectare se vor cul­tiva de învăţători împreună ou şco­larii cei mai în vîrstă din ori-ce clasă ar fi.

In caşul, când numărul acestora va fi prea mir, învăţătorul va putea primi şi din absolvenţi, şi la rigoare pe ori-ce sdult din sat care ar voi să se instruiască.

Obiectul învăţăr. entului va varia după localităţi; va fi însă esolusiv prac­tic, adecă să con e te a în lucrări făcute pe teren, ear’ nici-de-cum învăţământ teoretic făcut în clasă.

Se vor cultiva cartofii, furagiile, legumele, cari întră în alimentaţiunea săteanului.

Gâştigul învefătorilor şi al şcola­rilor. Din venitul brut al celor 2 hec­tare se vor scădea cheltueliie sămănatu- lui şi ale vitelor.

Din venitul net astfel rămas, 25 la sută va lua învăţătorul, ear’ 65 Ia sută şcolarii, cari au lucrat.

Cu modul acesta, elevii, nu numai

vor învăţa ceea-ce le trebue, dar vor ave

şi un beneficiu.

Grădinile şcolare. Un sistem analog se va urmări pentru grădinile şcolare, cu deosebire că acolo natura culturii se va deosebi da calea din ţarină.

Venitul grădinei va aparţine în­văţătorului, ear’ ţcolarii vor primi 25

la sută.

în cearta lor nici-când nu se arăta, ci

îi lăsa în pace, ştia că mai are şi be-

trânul câte - odată drept, dacă nu tot­

deauna.Când a auzit pe bătrânul, c’a eşit, nu

s’a putut ţinea să nu rostească: »Săracnl tata

s’a săturat şi el de gura ei!*.Dar’ în curând a auzit paşii Susanei şi

par’că ’i-a fost frică să n’o fi auzit, începii să

cânte lin:

Vino bade, de me vezi,Să ’nchizi ochii, să nu crezi,

Că vărs lacrămile vale

De dorul inimii tale.

Apoi ridică capul; Susana să apropie de ea,

tremură toată de necăjită; n’avea cui să se

jăluiască, să-şi verse focul de pe inimă, ru­

dele erau departe şi străinului nu-’i spunea

nici-odată ce-'i în casa ei. Numai Florica tre­

buia vrând nevrând să asculte cum îl învertia

pe bietul Toader ca într'o troacă de porci.

Ea voia să nu mai auză, să-şi astupe

urechile, căci ori-cum ar fi, aşa de slab nu-’i

şi apoi îi e tată şi ea trebuia să aibă o dra-

Pag. 186 F O A IA P O P O R U L U I Nr. 16

învăţătorii ambulanţi. Din causă însă cî mulţi dintre învăţători nu «unt pregătiţi pentru scast învăţământ, mini­sterul a luat deoisiunea ca aă introducă sistemul învăţătorilor ambulanţi. Aoesti învăţători vor fi luaţi dintre aceia, oari cunosc bine agricultura.

Unui învăţător din aoestia ’i-se va da între 8 şi 15 şcoli cu păment, într’o rază, oare «ă nu fie prea mare împreju­rul satului unde locueşte.

învăţătorul ambulant va ave grije, ca în totul timpul cât durează munca câmpului, să visiteze pe rînd toate şooa- lele, ce îi sunt date în seamă.

Va arăta învăţătorului şooalei şi elevilor lucrările ce suat de făout, dând în acelaşi timp şi instruoţiunile ne­cesare.

învăţătorul ambulant, pe tot tim­pul munoii câmpului va fi suplinit la oa- tedra sa, în contul administraţiunii»Oassei şooalelor* E l va mai primi şi 10 la sută din venitul net al celor 2 hectare.

Apel cătră proprietarii rurali în ­cercarea aceasta, de mare însemnătate, nu se poate face decât cu a treia parte din numărul şcolilor rurale existente, de oare ce numai atâtea posedă pământul necesar, pentru-oa se se facă pa el în­văţământul practic agricol. Celelalte două treimi ale populaţiei ţărăneşti, ar fi lip­site de binefacerile ce se speră a se rea- lisa din aoeastă măsură.

Pentru ca aceasta se nu se întâmple ministerul a adresat un apel cătră pro­prietarii rurali, ca să îi dee ajutor in ceea-ce îşi propune se facă procurând ei şcolarilor oari n’au pămentul neoesar.

Terenul poate fi dăruit şooalelor pe veci, prin act autentic, şi în acest oas numele donatorilor s’a hotărît să fie scris în >oartea de aur* a casei şcolare.

învăţământul agricol va fi introdus în ş.olile rurale cu începere dola 1 Aprilie viitor.

Pentru anul aoesta vor funcţiona32 învăţători ambulanţi, cari vor fi re­comandaţi de cătră revizorii şcolari.

Ministrul de instrucţiune publică a trimis o circulară cătră toţi revizorii şcolari din ţeară, oa cel mai târziu

goste şi o milă, căci era copila lui. Din

când în când mai cerca se-'i pună parte,

dar’ Susana pare că ’i-a pus paie în cap şi

au luat foc:

»Tu! nu vezi că rid vecinii de el, tu!

că-’i toată ziua în crîşmă cu PStru, cu beţi­

vul ăla şi cu toţi slabii din sat, şi boi negri-

jiţi ca ai lui nu-’s în tot cuprinsul ăsta, pe

el nu-'l vede nimenea se tae un băţ, tot eu

se fac toate; la biserică n’a fost doar’ de

două ori de când s’a cununat, tot numai în

crîşmă arde o-ar focul, să dea Dumnezeu! Să

bea se înghiţă Ia rachfu şi să cânte cu Pă-

tru după cap! Se ştii că din beţie 'i-se trage

moartea. Dar* mai bine să mor eu înaîntea

Iui, să nu păţesc o ruşine ca aia, că nu

’mi-ar mai trebui alta. Să povestească lu­

mea, că nu ’l am chivernisit şi că ’l-am lăsat

de-o murit beat!»

— »Lasă moartea mamă! las’o în pu­

stie, c’o veni când o da Dumnezeu, şi nu-’l

mai tot sudul şi d-ta, că poate de aia se su­

pără şi pleacă. Şi acum iarna unde se se şi

până la 25 ale lunei Martie să ’i înain­teze un tablou de numele învăţătorilor, cari cunosc învăţământul agricol.

Din aoest tablou, ministerul va alege32 învăţători cari să conducă învăţămân­tul agricol la sate.

După-cum se ştie, învăţământul agricol va fi întrodus în şco alele noastre rurale ou începare dela 1 Apri­lie 1902.

Ou modul acesta, în scurt timp cea mai mare parte a şooalelor rurale, vor pute să predee învăţământul agricol, şi ee va realisa astfel unul din desi- deratele cele mai însemnate ale acelora, pe cari îi preooupă soartea sătenilor.

'Va urma}.

Despre dări şi aruneuri.(Urmare)*

Dare de clasa a II-a plătesc pro­prietarii de pământ şi de case şi cei-ce dau bani împrumut şi trăeso după rente.

în fosta graniţă militară din Unga­ria şi Croaţia e scutit atât capul comu­nităţii casei, cât şi membrii de darea aceasta, dacă nu plăteşte pe anul ourento dare de casă şi de pămâat, care să treaoă la olaltă socotit peste 10 cor.

Darea aceasta au să o plătească proprietarii de oasă şi de pământ (şi persoane morale, oum sîiat comunele, bisericile eto.), dar’ numai în looul unde îşi au loouinţa statornică. De darea aceasta nu Bunt scutiţi nici oei-ce ’şi-au zidit casa pe loo străin. Zilerii, cari sunt şi proprietari de casă sau de pă­mânt, înoă trebue să plătească darea aceasta tot aşa meseriaşii, cari au casă sau moşie.

Darea de olaaa a II. face, dacă toate dările directe plătite în anul ultim la looul unde looueso, nu treo peste 100 co­roane. 4 cor., dacă treo peste 100 cor.6 ooroane şi trecând peste 200 ooroane, 8 oor.

In fosta graniţă militară să oom- pută 2 oor. 80 bani, daoă toate dările nu treo peste 70 oor., 4 cor. 20 bani, daoă nu treo peste 140 oor., şi 5 cor. 60 bani daoă treo peste 140 oor.

ducă? Doar’ nu-’i numai el prjn crâşmă, că

văd, că se duc toţi*.

Susana ’şi-a înghiţit năcazul, mai muşca

din câlţi când îi venea firul gros şi ţinea

câte o motoşcă de caer în gură ca să nu-’şi

verse năcazul asupra bietei fete, şi după-ce

se mai uşura începea eară:

>Hei fată eşti tinără şi ai se păţeşti

multe în lumea asta. Bărbatul nu trebue lă -

sat în voia lui, să-’l ţii închis mânce-'l corbii,

ca pe un câine, că crâşma şi rachiul le pune

capul. Eu, de nu eram eu, azi îl vedeai pe

Toader cerşind; ori apoi murea baat în vre­

un şanţ, de-’i eşea vestea în lume, ca şi lui

moşu-său lui Pătru, la neamul ăla care nu

se mai satură odată de rachfu. Moşu-său a murit beat, tată-seu a murit beat şi mâne-

poimâne o să-’l vezi şi pe el că cade în

drum şi nu mai răsuflă. Şi ăl din cătane

tot aşa o fi; că zice că aşchia nu sare de­

parte de pom !«

Când a auzit Florica asta, a cuprins-o un fior de moarte; ’şi-a lasat capul pe piept;

Membrii familiei celor-ce sunt obli­gaţi la darea aoeasta plăteso câte 2 co­roane, daoă capul familiei n’a plătit peste 80 cor. dări directe în comuna, în oare ’şi-a avut loouinţa stabilă, când s’a făcut consoripţia, — câte 4 cor., daoă capul familiei a plătit peste 80 cor. La membrii oomuniunilor de casă (în gra­niţa militară) plăteşte membrul familiei1 cor. 12 bani.

La statorirea basei (darea totală din anul ultim) nu se soooteşte darea de venit de ol. II., darea de puşcă şi cea de clasa I plătită pentru ser­vitori.

Recursurile se fao tot în felul ară­tat Ia darea de venit cl. I.

De clasa IlI- a a dării de venit se ţin: a) arendaşii; b) fabricanţii şi mese­riaşii — afară de cei-ce luoră fără aju­toare — oari muncesc la sate; o) ban­cherii, negustorii oei mioi, farmaoiştii (apoteoari) şi în genere toţi, cari au o întreprindere, care le produoe câştig;d) toţi cei-ce se ooupă cu lucrări spiri­tuale, fără de a ave însă plată lunară sau anuală, cum sunt advocaţii, me­dicii, inginerii, moaşele, artiştii eto.; e) directorii, membrii din direcţiune şi din comitetul de supr iveghiere dela insti­tutele şi reuniunile obligate a face so­coteală publică, în oe priveşte marcele de presenţă, tantiemele şi părţile lor.

Acei meseriaşi, cari lucră ou o plată de peste 80 cor. şi stau în slujba numai a unui singur stăpân sau a unei singure întreprinderi, plăteso dare după clasa IV .; daoă lucră şi la alţii, după clasa III.

Prăvălii cu numirea »Venzare to­tală* (Ausverkauf) înoă ifint supuse dării de olasa a III., daoă proprietarul nu poate dovedi, oă vinde numai marfă din fabrica lui şi a plătit deja dare în co­muna, pe al cărei teritor se află fa­brice. Autorităţile industriale trebue să aduoă la cunoştinţa peroeptoratului con­cesiunile date pentru astfel de vânzări totale. Darea aceasta ve măsură numai decât şi se înoassează deodată ou arun- oul oomunal.

Tot de olasa aoeasta se ţin şi oom- petinţele de manipulare ale admini­stratorilor şi tutorilor averii copiilor orfani.

a vrut să arunce cusătura să fugă, să plângă

unde n’o vedea nimenea.

Stan al ei beţiv, cât nu ’l-a pomenit ea

de trei ani de când ti dus, cât n’a plâns ea

când îi scria că îi gseu şi acum s’audă că-’i

beţiv! Ar fi dorit în ceasul ăla să o trăs­

nească Dumnezeu, să nu mai auză nici să mt

mai vază nimic. Ea vedea bine că mamă-

sa ’ia spus atunci, c’o fi beţiv şi câte şi mat

câte năluciri îi venia apoi în cap.

Un plâns amar o cuprinse, lacrămile

curgeau şiroaie pe obrajii ei şi cădeau pe

cămaşa mototolită în poală. Apoi oftatul o

cuprinse şi ofta de nu mai putea răsufla.

Susana s’a speriat; ce-o fi Doamne

cu fata asta, ce ai Florico ? De ce plângi

Tocmai în clipita asta se auzi vocea

bătrânului Toader pe uliţă. El venea cu Pe­

tru de după cap cântând :

Bat’o bruma ţeară rea,Oând am bani, n’am ca cin’ bea Oând nn, cu toată lumea !

apoi se opriră înaintea casei. .Pătru voia s& meargă acasă, dar' T o a d e r ,nuVl lăsa: »Hai

Nr. 16 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 187

Soutiţi de darea aoeasta sfint: a) ''furcii ţi Bulgarii, cari vând mărfuri din patria lor; b) străinii în anul venirii lor :!n ţeară; c) şcoalele, atelierele eto., cari servesc pentru cultura publioă; d) in­stituie de binefacere (spitale etc.), cinuri călugăreşti, oari se opucă ou îngrijirea

Ibolnavilor; e) venitul după mărfurile produse în temniţe.

('Va urma).

PARTEA ECOHOlIC lCultura legumilor de semenţă.

Cultura legumilor de semenţă con- stitue în economia caznioă un isvor de venite nu numai preţios, oi şi folositor totodată. Preţios, pentru-că ori-oât de ieftină ar fi sămânţa aoelora, când se cumpără, totuşi costă şi ea ceva, ear’ folositor, pentru-că sunt mai bune, ca cele cumpărate, cari une-ori ne mai pot

şi înşela.Astăzi s’a constatat, că nu numai

cultura legumilor de sămânţă, şi chiar şi a altor plante, oum sunt bună oară plantele de nutreţ, pot să aducă în eco­nomie mai mult folos, decât cultura le­gumilor şi a plantelor respeotive.

în privinţa aceasta s’au făout nu- măroase încercări şi resultatul a fost pe deplin mulţumitor. Astfel, dacă s’ar oul- tiva pe o tablă cât de mică, verze sau «rastaveţi de sămânţă şi strîngendu se sămânţa aoelora s’ar vinde primăvara, sigur că preţul aoelora ar valora mai mult, deoât legumile cultivate pe pă­mântul respeotiv. Dacă s’ar strînge să­mânţa de pe un hectar cultivat cu tri-

:ioiu, luţernă sau măzăriohe, sigur că şi aceea ar valora mai mult, oa nutre­ţul, oe e’ar face pe acela.

Dar’ se îngăduim, că nu toate eco­noamele noastre au grădini destul do mari şi pentru cultura legumilor de să­mânţă, să îngăduim, ci nioi pământul au e pretutindenea într’o formă de bun, apoi că unele poate n’au nici locuri acomodate pentru păstrarea legumilor sau a sămenţelor respeotive peste iarnă, că unele poate n’au nioi cunoştinţele de

vecine Petre, să ne pue baba mea o varză

acră, ca la nuntă. Mâne poimâne o să ne

cuscrim şi să vezi şi tu cum stau treburile

pe la noi!<

Florica a auzit de cuscrire şi inima-’i

bătea de bucurie. Ea-’şi şterse iute lacră-

mile şi cât baţi în palme a aşezat scaunele,

a şters prin casă, a pus pânzătură nouă. a

aprins lampa şi a făcut totul ca oglinda. La

hărnicie, ear’ era fata Susanei.

— Bună seara Floricâ! Dumnezeu să

te cintească, cum mă cinsteşţi tu pe mine,

zise badea Pătru privind în toate părţile şi

văzând curăţenia asta, pare că erau toate ca-’n

păhar.

»Ne-a murit mâţa bade Petre*), nu vii

pe la noi cu aniic, îi răspunse Florica blând

ca-şi-când ar fi chiar Stan.

— Unde-’i baba, astă fată? întrebă badea

Toader aşezându-se pe un scaun.

•) Obicehi ardelenesc, de a m u lţum i unn i

Btriin , oare n 'a fost de un tim p m ai îndelungat

In casa respecţi vi-

lipsă pentru strîngerea şi păstrarea j acelora : totuşi daoă vedem oum oultivă la legumi şi strîng sămeaţa acelora alte econoame de pe la oraşe, din apropie­rea acestora sau chiar şi mai din de­părtare, apoi trebue să o recomandăm aoeasta şi econoamelor noastre ca pe un lucru bun şi folositor totodată.

E drept, că nu toate legumile sunt vrednice de a se cultiva pentru să­mânţă, ou deosebire în eoonomiile mai mici. Astfel de legumi sunt acelea, din a căror sămânţă ne trebue numai foarte puţină primăvara. Dar’ dacă vedem, că prisosul din aceea îl putem vinde fără greutate, atunci nu mai trebue se stăm la nioi o îndoeală în privinţa aceasta.

Pentru cultura legumilor de să­mânţă se recere, oa pămentul să fie oât să poate de bine luorat, apoi mai tre­bue să fie şi ceva umed şi pe lângă aoestea să fie ţinut totdeauna curat de buruiană, oa legumile respeotive eă poată afla acolo toate reoerinţale de în- colţire, creştere şi coacere.

O altă recerinţă, nu de puţină în­semnătate, pentru oultura legumilor de sănie:iţă este şi aceea, ca să se aleagă totdeauna plantele cela mai frumoase şi mai bine desvoltate, pentru-că şi aci se adevereşte proveroul: »ce oameni,

aceea răsare*.Fiecire legumă de sămânţă trebu e

cultivată deosebit, ca să nu se poată amesteoa şi corci cu altele. De aceea fiecare trebue cultivată la o depărtare corăapunzătoare, ear’ acelea, oari sea­mănă unele ou altele, trebue însemnate şi deosebit.

în economiile mai mici, sămănatul se poate face şi numai din mână — îm­prăştiat, ear’ în cele mai mari se poate faoe şi ou maşina. Semănatul unor le­gumi mai timpurii, trebue se se faoă mai ântâiu în resadniţă (mălegar) şi răsadul acelora ee răsădeşte apoi în gră­

dina de legumi.Răsadurile până sunt 4inere şi

orude, trebue mai ântâiu plivite şi nu­mai după aceea săpate. Astfel la plivit* oât şi la săpat trebue îngrijit, oa să nu se smulgă, sau mişte, căci atunoi tân­jesc ba une-ori pot ohiar să şi piară. Lângă legumile de sămânţă, oari pro-

__ Da nu ştiu unde a eşit acuma tată,

dar’ vine numai decât!Susana era ca turburată; pare că căzuse

casa pe ea, aşa era de învolburată.»înghiţitu te-ar fi fost pămentul nechi-

vernisitule, să nu te mai fi cunoscut, îmi

cântă de încuscrire cu neamul ăla beţiv, dar’

cât oi fi eu, n’o fi aia, de-aş vedea fata că-’i

es peri albi. în barbă şi după beţivi n’o dau.

Nu vreau să mă blasteme pe mine se nu fiu

odihnită nici în pământ*.Ea căută să-’şi ascunză ciudă, apoi

întră înlăuntru.Bună seara vecine, ne-a murit mâţa, zise

ea silindu-se să zimbească.Bună să-’ţi fie inima Susană, apoi las’

c’o învia ea când o veni feciorul ăsta; că

noi bătrânii cam toţi în vatră ne mâncăm

vremea, ei, şi mai eşim şi pe la Ioan la câr-

cîmă, să-’i mai dăm câte-o bună dimineaţa.

Asa-’s oamenii, vecine, întrerupse Susana

aspru; şi ochii ei scăpărau de ciudă.Au mai schimbat vre-o câteva vorbe,

au mai povestit acolea bătrânii de când au

duo vlăstare (lugeri) mai grele, de atîmă la pământ, trebue împlântate pooii sau pari, ear’ acelea, cari nu se pot urca, trebue legate de pari. .

Creşterea şi coacerea semniţelor de legumi nu se întâmplă deodată, ci pe rând. Astfel unele se coc mai de timpuriu, ear’ altele mai târziu, după- cum au fost şi sămânate sau cultivate, mai de timpuriu sau mai târziu şi după-cum e şi natura lor.

Strinsul seminţelor de legumi înoă se face în deosebite moduri Unele se adună ou vlăstarele, pe cari oreso, apoi se leagă la olaltă şi astfel se pun un timp oare-care încă la soare, ca să se uşte şi mai bine şi numai după-aceea se 8fîrmeso sau îmblăteso şi vântură, ear' sămeaţa se păstrează după aoeea la un loo sventat, până când ne trebue. Altele se ouleg cu păstăile dimpreună şi asemenea se sfirmesc.sau îmblăteso de pe acelea, din altele se scot sîmburii şi aoestia se usoă bine, apoi se pun pentru păstrare, ear’ dela altele «e aleg plantele oele mai frumoasa, oari apoi se păstrează în decursul iernii în pivniţă şi numai primăvara se pun în grădină, oa să poată produce sămânţa

de lipsă.Precum seminţele strins? dela unele

legumi, trebue bine păstrate în locuri svîntate, unde mai trebue şi vânturate din când în când, aşa şi plantele sţrîns& pentru sămânţă, trebue bine îngrijite, oa să nu se putrezeasoă sau strice, oăoi în asemenea caşuri apoi nu pot produce sămânţa de lipsă.

Daoă oare care econoamă nu cu­noaşte bine fiecare specie de sămânţă şi îi e teamă că le va mesteca, atunci trebua să însemneze pe hârtia sau săcu­leţul, în oare s’au pus săminţele, numele legumilor respective.

Săminţele astfel strînse mai trebue apoi visitate din oând în când, ca să nu se mucezească, sau ca se nu apuoe şoarecii şi cioţaaii la ele, ca se le roadă şi nimicească. De aceea săminţele strînse trebue aşezate în astfel de locuri, unde animalele numite nu pot se ajungă

de loo.Săminţele de legumi, ca şi oele de

bucate, trebue mai ântâiu cercate ca »S vedem, dacă sunt bune sau nu, adeoă

fost ei cătane, de şasesprezece ani ei n’au

auzit o vorbă de mamă şi de tată nici nu

credeau că-’i mai văd, când cu bătaia din

ţeara Praisului (Prusian) şi numai întră Stan

în casă şi în urma lui. vre-o doi, trei.

In seara aceea el sosise din cătane şi

nu s’a putut răbda să nu vadă pe Florica,

ba s’a hotărît ca în bucuria ei s’o şi peţească

tot atunci.

Când a văzut Florica nu ştia, este el

sau numai ’i-se pare. Numai după ce i-a

sărit de gât şi l’a cuprins în braţe a simţit

că e Stan mirele ei, căruia ’i-a cusut cămaşa.

Dar' Susana?îi încetase graiuL Sc ţinea cu mân®

de scaun şi se uita fără să poată rosti măcar

un cuvânt.

A doua zi vestea umpluse satul, că

Stan al lui Pătru s’a logodit cu Florie»

Susanei., (Va urma>*

Pag. 188 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 16;

eă încolţesc yi răsar sau numai ,se pu­trezesc în pământ Pentru-oă nu numai săminţele cumpărate ne pot înşela în privinţa răsăritului, după-cum am zis yi la început, ci şi acelea, pe cari le cul­tivăm noi înşi ne, dacă nu le-am uscat şi vânturat bine şi dacă nu le-am păstrat şi îngrijit oum se cade peste iarnă m8i ales.

Strînsul seminţelor de legumi în- Ir’o măsură mai mare, poate constitui în cele din urmă chiar şi un venit oare­care în economia casnică. Despre acea­sta, cred că s’au putut convinge cele mai multe din econoamele noastre, cari au cumpărat când şi când astfel de pe- mi» ţe. De aceea nu le putem reco­manda din deetul şi cu acest prilegiu.ca sg nu-’şi mai dee primăvara ouăle, slă­nina şi făina pe astfel de săminţe, ci să le cultive ele prin grădinile lor.

Ioan Oeorgesca.

SFATURI.

Văruitul pomilor impedecă creşterea

muşchiului şi îndepărtează insectele stricăcioase.

La ori-ce înveninare de sânge, fie

produsă prin muşcătură de insecte, de şarpe

sau chiar de câne turbat e bine să bee cel

muscat cât mai mult teiu până vine medicul.

Ştiri economice, comerc. industr. jurid,Dela băncile noastre. >Fortuna«

Anul XVIII. Rodna veche. Reservele 15.921, depunerile 193.735, venitul ourat6673.63 oor.

Starea semănăturilor în România e bună în toate judeţele. Sămănăturile de toamnă, grâu şi săoară, se menţin şi progresează foarte bine. Rapiţa e cam compromisă pe alocurea; ea e atacată de nişte gândaci, cari o distrug.

Vegetaţiunea viilor prin unele părţi a slabă.

Musca de Hessă şi vermi s’au arătat in ţinutul Tisei yi al Dunării, dar’ Înoă nu în măsură mare.

La napi, sfecle, napi de zăhar etc. să alegem pentru prăsire de sămânţă

totdeauna esemplarele cele mai mari, dacă

vrem se avem recoltă bună. La napii de

zăhar d. e. s’a dovedit, că cei mai mari din

acelaşi soiu sunt mai bogaţi în zăhar.

Ca se avem salată frumoasă tre­

bue să sămănăm sămânţa mai rărişor în pă­

mânt bun. Semănând tot la 14 zile putem

ave vara întreagă salată. îndată ce are 7—8

toi, o scoatem frumuşel şi o sădim. Lucrul

acesta îl facem după o ploaie, altminteri tre­

bue să o udăm adese-ori bine. Săpatul şi

udatul des o ţine fragedă.

Vasele de tinichea (pleu, blech) se

fac ca argintul, dacă le spălăm cu leşie de

cenuşe şi câteva cepe şi le frecăm cu năsip. La

urmă le clătim cu apă curată.

Meseriaşi străini în România. Eată oraşele unde numărul meseriayi- lor străini covîrşesc pe acela al Româ­nilor :

Oraşele Români creştini Evrei Totalul şi Turci străinilor

Iaşi 896 371 2563 2.834Tulcea 1.229 2.229 460 2 689Galaţi 2 009 1485 1.064 2 549Constanţa 248 2010 107 2.117Botoşani 887 185 1659 1.844Piatra-N. 957 2l8 739 957Focşani 780 265 613 878Roman 563 176 692 968Bacău 173 74 509 583Dorohoi 280 87 465 552Fălticeni 165 36 509 545

8.187 7135 9 360 16516

Pescăriile din Dobrogea. Bălţile Dobrogei au produs anul acesta 1,607.275 lei faţă cu suma de 1,301.088 lei, cât au produs anul trecut.

Evaluările se făcuseră pentru suma de 1,300.000 lei.

Boala de gură şi unghii bântue în 706 comune din Francia.

Vămile României. Vămile au dat în Martie un plus de 984.548 lei şi 16 bani, faţă de Martie 1901.

Etcedentul vămilor pe eserciţiul espirat la 1 Aprilie, faţă de evaluări a fost de 6,194.306 lei şi 12 bani.

Trenurile ungare au câştig în Ia­nuarie pe cele 8035 chim. linii ferate din transportul de persoane 3,569.600, din cel pentru mărfuri 11,638,500 cor.

Tronul dela Reghinul săsesc va fi prelungit încă în. anul acesta până la Biatra.

F E L U R IM I .Sălbaticii în Normandia. (Franoia)

D. dr. Spalikowski a publicat în >Le Na­turaliste* un articol din care estragem următoarele minunăţii:

Esportul de făină prin Fiume- In luna Ianuarie s’au esportat prin por­tul Fiume 9342 lone făină, cu 2426 tone mai mult decât în luna corespunzătoare a anului precedent şi cu 355 tone mai mult decât în Decemvrie 1901. Această sporire considerabilă se datoreşte cre- şlerei cererilor din Anglia de oare-ce din plusul de mai sus de 2426 tone revin asupra Angliei nu mai puţin de 2230 tone.

Din cantitatea totală de 9342 tone s'au espediat cu destinaţie pentru por­turile austriaco 2241, pentru Italia 998, pentru Francia 633, pentru Anvers 46, pentru Olanda (Rotterdam) 407, pentru Anglia 4177 (adecă 44 la sută din în­treaga cantitate esportată), pentru Nor­vegia 70, pentru Brasilia 690; cantităţi mai mici* de 1—8 tone s'au espediat pentru porturile greceşti, turceşti, indice şi africane.

In afară de populaţiunea dela lunt o mulţime de familii, care trăiesc în stare sălbatică împrejurul Rouenu- lui, în grotele Orival. Aoeste familii te nutresc în cea mai mare parte ou ră­dăcini, nu pleacă nici odată din ascun­zătoarele lor, trăiesc în cea mai înfri­coşată necurăţenie, goli de tot, nespâ- laţi, culcându-se pe foi, neavînd nioi un fel de instrument pentru a-’şi pre­para mâncarea. Spre a-’şi procura hrana trimit din oând în când câte uc copil acoperit numai ou un petec de cămaşă şi pe care peteo nu-'l poartă de­cât numai în timpul cât a umblat pen­tru de a aduce ceva.

Pe teritorul comunei Petit Qaavilljr- esistă un astfel de soiu de sălbatici, ale căror locuinţe sunt vechile barace ale saltinbanoilor. Aci găsim amestecaţi Bretoni, Lazaroni, Belgi, Andaluzi, Gai- eoni şi puţini Normanzi. Din punot de vedere antropologic este foarte intere­sant studiul vieţii lor, însă trebue cea. mai mare grije yi nu putem merge la ei decât cu revolverul în buzunar. De departe vedem copîi şi femei complect goale; numai bărbaţii însărcinaţi cu paza câmpurilor sunt acoperiţi peite mijloc cu un fel de şal.

Pe lângă soiurile enumerate mai sus avem sălbaticii călători. Oameni, cari timp de zece, cincisprezece şi chiar do- uăzeoi de ani nu au eşit decât numai, noaptea din ascunzătoarea lor, şi care îşi împrumută hainele în oaşul când sunt siliţi să iasă.

D. Spalikowski fineşte esclamândr »Eată cari sunt obiceiurile unor oa­meni din provinoia cea mai apropiată de Paris !<

O m ină de aur în fundul mării Căpitanul unei corăbii întoarse de curend din Alsaka spune că a descoperit o foarte bogată mină de aur într’un fund de mare.

Eată ce spune el: Ridicând anoors- în golful Numa, observ ancora învăluită într’un fel de glod. Câţi-va căutători de aur, cari se aflau pe vas, cercetară nămolul şi văzură oă el conţine aur- Corabia fusese ancorată oam la doi chi- lometri de ţărm; adâncimea nu era mai mare de 11 metri. Căpitanul soooate că printr’o esplorare sistematică şi minuţi­oasă a fundului mării s’ar putea recolta,o mare cantitate de aur.

♦

Paseri vindecătoare de răni. De­spre unele speoii de paseri se spune, că posedă o minunată cunoştinţă a regu- lelor fundamentale ale chirurgiei. Sitarii,- prepeliţele şi câteva alte neamuri de paseri, se pricep surprinzător de bine,, ca să-’şi vindece unele răni.

Un naturalist francez istoriseşte, că număroşi sitari împuşcaţi de el aveau pe corp răni cicetrizate, ear unele răni neînchise. Aceste răni erau bandajate ce fulgi smulyi tot din penele aoelei paseri. Când sitarul e rănit uyor yi poate scăpa el scoate fulgii ou oiooul său oei lung, yi îi ayează biniyor pe rană.

S'au văzut cazuri, oând aoeste pa­seri ’yi-au pus pe răni un fel de plss- ture din pene. S’au găsit altele, cu oa­sele rupte dar’ foarte bine bandajate.-

Nr. 16 F O A IA P O P O R U L U IPag. 189

CRONICA.

SezSă'tozi ţezicitc !SieSac tiunea.

A V IS. N u m ăru lu i nostru de j e a lă tu ra t „ D a ru l de Paştl“ |

a l ,,JFoii P opo ru lu i1*. |* i

Din dieceaa Lugojului. In şe- j dinţa consistorului gr -cat. de Lugoj, ţi- ] mută la 17 Aprilie n. a. c. au fost nu- j miţi dnii: loan Boroş, oasonio-custode j de pro-vicar general episcopeeo; Nioolae i Nesior, canonic prebendat de direotor j al cancelariei diecesane; Dr. laeob Radu, j asseor coueieiorial de vicar foraneu al j

".Haţegului; Dr. Dsruil Firesa, notar-ase- sor consistorial de secretar episcopesc-

Daruri pentru biserică Subscri­sul aduce cea mai adâacă mulţumită a mea şi a întregului popor gtvo. din loo fi pe această osie bunilor şi credincio­şilor creştini, cari au donat afintoi bise­rici a Cuiului ornate bisericeşti şi anume:

Nicolno Vasiioa lui Samoilă ou so­ţia sa Raih.la, un rînd de vestminte ne­gre pentru morţi cu toate apartinenţele în semn de condolenţă pentru regreta­tul şi neuitatul frate, în preţ de 78 cor.D na Emilia Albini în semn de condo- lenţă pentru neuitaţii eoţ şi fiică a do­nat un rînd de vestminte sărbătoreşti cu toate apartinenţele lor în preţ do 60 coroane,

loan Dinu Boca cu soţia sa Ra- fhila în eemn de condolenţă pentru ne­uitata lor fiică au donat 2 sfeşnice mari înaintea nluirului frumos colorate în preţ de 15 coroane şi o oandiîă înaintea altarului în preţ de 9 coroane 60 bani. Tot loan Dinu Bo:?a cu soţia ea aci amintită a mai făout şi donat sfintei bi­serici »Icoana* înmormântării Domnului Chriatos în preţ de 18 cor.

în 18 Noemvrie 1900 dl loan Diou Decan cu soţia sa d na Tinca a donato evangelie cu litere latine legată în pă­reţi tari (şi în Ahiveu) roşii de lux, în- Ir ’aurită în preţ do 44 cor.

D na Erena Nestor din Bucureşti în semn de condolenţă pentru regreta­tul şi neuitatul seu soţ Andreiu Nesior, oa fiiu al comunei Cut, a donat sfintei biserici o cruce de argint de China în preţ de 60 coroane şi o cădelniţă tot de argint de China în preţ de 50 fl. sau 100 cor.

îu 21 Martie 1902 Todor Boca ou soţia sa Ana şi Nastasa, văduva lui I. Muntean diu îndemn cătră sf. biserică au cumpărat împreună un rînd de vest­minte bisericeşti ou toate cele da lipsă, pentru oari daruri Dumnezeu să le răs- plăteaică însutit şi jertfa se le fie bine primită având şi alţi iniţiatori. Cut, ia13 Aprilie 1902. loan Bitea, preot gr.- oatolio.

— Pentru împodobirea şi înavuţi­rea sfintei biserici din comuna noastră Vica, tractul Iliei, s’au îndurat următo­rii oreştini a face următoarele daruri:

Ambrosie Moţiu 1 oruoe şi un cias- lov cu litere latine în preţ de 6 cor. Iosif Stanca un patrafir ou 12 coroana. Arinţa Stanca un felon ou 60 cor. Vă­duva Eva Buda un triod cu 29 coroane. Ear’ Patruţa Vutca donându-’şi Pr*Q ţ0* stement averea sa unei rudenii, l a în­

sărcinat prin acel testament, oă după , moartea ei se solveasoă pe seama bise- j ricei suma de 200 oor. In urma înce- : tării din vieaţă a fericitei donatoare oa-’i interesaţi au şi solvit imediat acea­stă sumă la epitropia bisericească din Vio». Pentru cari daruri comitetul pa- m lval le aduce şi pa calea aceaata oele msi sincere mulţumite. Vica, la 22 Apri­lie st. n 1902 Pentru oomitetul paro- chifti: Romul Marişaa, membru în co­mitet. Petru Jujan, notar.

— Subscrisul în numele comunei bis. gr.-oat. din Draşov aduc şi pe calea aceasta sinoeriie mulţumite iui Gervasiu Borza şi George Moldovan, cari au dă­ruit sfintei biserici o cădelniţă în preţ de 24 coroane, 8ar’ din repart. dela po­por s’a cumpărat un potir ou 17 cor. Dee Dumnezeu să aibă mulţi imitatori. loan Neag, preot.

Italienii şi Românii Italienii au început se se ocupe în mod minuţios despre starea României şi progresele ce făce ea în toate ramurile activităţi po­litice, economice şi militare.

In revistele speciale ale armatei italiene sunt mai. adesea art oole prin cari sunt descrise progresele armatei ro- roâ'ae, şi din cari relevăm un studiu al dlui maior Cerotti asupra oavaleriei ro­mâne, pe oare o găseşte superbă în toate privinţele.

*Hymon. Dl Iosif Eaeşeu, ab>o’v.

de teolog e şi filos. îşi va serba cununia cu d-ra VirgiUa Tipeiu în Sebejul-să- sosc la 1 Maiu »t n o.

Necrolog. Codrean Blaşiu, învă­ţător pensionat în comuna Bejan, oom. Hunedoarei şi soţia Ana năso. Daaoăl, ca părinţi; Aurel, scriitor notarial în Curtioiu; Sabina măr. Scirbu, învăţăto- reasă in Rostoci; Tulia mărit. Moţ, din Hălmăgel, Traian, adj. coaero. Petru Binchiciu, preparand. curs. II. în Arad şi Ootavian, învăţăcel de neguţătorie în cetatea Aradului, ca fraţi şi surori. Ma­rina măr. Stefiea din Sirbi, Ana mărit. Goleo, din Hilmăgel, Iustin Daaoăl, pa­roch în Mioîiisaa, Aurelia mărit. Givu-

: lesou, înviţâtoroasă din Sovkşin, Iieana măr. Binchioiu din Pan^oUi, Livta măr. Icţnat, din Bîinş «a un:hi şi mătuşp, precum şi celelalte rudauîi ou iuitua frântă da durere anunţă încetarea din

; vieaţâ a iubitai lor fiice respaaiive sorăi şi nepoată Maria Florîţă, răposată în

etate fragedă do 6 ani şi 4 luni, întâoi-

Numărul 10—11 al »Revistei în­văţătorilor şi învăţătoarelor din Ro­mânia* are un sumar foarte bogat, din oare comunicăm următori artiooli:

Educaţia viitoare. — Modificarea progr. se. normale. — Şcoala rurala viitoare. — Luminătorilor neamului. Moartea popoarelor. — Orfelinatul. — Câteva note. — Despre educaţie — Emi- nescu învăţător. — In jurul modific, pro^r. ac normale. — FrecuQntarea. Gospodăria. — Grădinile şcolare. — Co­rectarea lucrărilor eorise. — Corectarea lucrărilor. — Metode da coreotare-leo- ţii. — Sădirea pomilor, poesie şi musioă. Redacţia şi administrata Buzeu, Btilev.I. C. Brătianu, 2 Apare lunar. Abo­namentul pentru învăţătorii din Tran­silvania şi Ungaria 4 coroane.

*

D in com itatu l Torontalului, unde să mătură ou o aspră mătură gunoiul grămădit de ani de zile, se vesteşte, că în Oristurul sârbesc s’a dovedit lipsa unei sume mai mari din cassa comu­nală. Cassarul şi notarul au fost suspen­daţi, ear* contra primarului s'a pornit cercetare. *

| O licitaţie sângeroasa a fost în | comuna Maidan. Locuitorului M. Tr. era

ae ’i-se vândă mai multe luoruri pentrul o datorie. S’a rugat de creditor să-’ii mai aştepte, dar’ acesta n’a voit. La li-I citaţie au fost puţini cumpărători, căci | d-toraşul îi ameninţase cu moartea.I Când să sa termine li jî ta ţi a, M. Tr. a j încuiat poarta şi sjatat de cumnaţii lui s ’i au luat pe cei din curte la bătaie. Ese-S ontorul, ear mai ales creditorul şi oei [ doi cumpărători au fost zdrobiţi rău. j Datoraşul şi cu cumnaţiii lui au fost î arestaţi.I .| Pentru şcoal8. Onorata direcţiune | a institutului de credit şi economii din « Şoimuş, »Şoimuşana* a abonat F. Pop. s pe un an pe seama şooalelor din Friş,

Sântioana, Posmuş şi Bâda. Fapta se laudă pe sine.

In V inerea patim ilor. Rutenii din dteoesa Muncaoiuiui au jertfit înoă unu! din drepturile litabii lor. Episco­pul Firozak a dat ordin, ca în catedrala

| din Ungţ âr se se ţină de acuma înainteI prtdioiio îa limba maghiară. începutul | s’a făout tocmai »n Vinerea pitimilor.I Sărmană turmă fără păstor 1

Somn letargic. In localitatea Tuple > i„ 1 s (Francia) s'a întâmplat silele acestea,că

plată m 13 Apnlis nou a. a, 1» orele 1 | d B6 începuae îcn-.jrmentaroa uneidupă amean. Fio ’l (enna u5oarăl j P“^ P “ ar6 d0 ^00,0i an„ra9 ROUÎeTrol,

1 aceasta s’a ridioat deodată în sioriu. * Spaima a fost generală. D-ra Rouze-

vrol şe deşteptase din iatargie. Aoum e sănătoasă.

Dar. Locuitorului S!.ro9r din Băr- ringen (Bohemis) ’i-s’a năeout zilele ace­stea al treizeci-şi-şeptelea copil. El e însurat a treia oară. Nevasta prima 'i-a născut în curs ds 17 ani 13 copii, a doua nevastă 12 copii şi a treia alţi 12. Din cei 37 copii trăiesc 10. Fericitul tată e de 67 ani. «

Testamentul unui Negru. Cal mai bogat Negru din America, Mr. I. Mao Kee di ti Filadelfia a lăsat paste 8 mii, coroane pentru zidirea unei biserioi, a unei case paroohiale, a unei mănăstiri şi pentru înfiinţarea unui institut, în care să se creasoă oopii săraci fără deo­sebire de coloare. Fetoi lui i-a lăsato rentă anuală de 1300 coroane.

Premiaţi. Academia română a pre­miat cu 5000 lei, volumul »Elemente de higiemU al dlui Dr. Alecu Urechiă.

Deasemenea a premiat ou 4000 lei lucrarea: »Diplome maramureşene din veaoul XIV şi XV* a dlui Dr. loan Mi- hâlyi din Sighetui-Marmaţiei.

Premierea dlui Dr. Mihâ’yine cau- seoză o deosebită buourie, deoare-oedl Mihâlyi e primul Român din MaramurSş distins de Academie.

Metropolitul Bucovinei. Din Cer­năuţi se dă ca eigură alegerea şi numi­rea P. S. episcop Dr. Repia aa metro- polit al Bucovinei.

Rutenii văzând că nu pot ajunge la aoeastă înaltă demnitate fac toate posi­bilităţile epra a &e Introduce în oonsi- stor pentru a majora pa Români. Ei mai fac demersuri ea un Rtitean se fie numit vioar al mitropoliei.

*

Moştenirea unu i rob. Din Timi­şoara se anunţă, că hamalul MihailKor- ner, care se află în închisoare pentru bătaie, a moştenit 100.000 de mărci dela un unchiu al seu din Diiîseldorf, fi oare dispăruse de mult Korner abia aşteaptă să iasă din închisoare, pentru a se duoe să-’fi ia moştenirea.^

Un monstru. O ©ae a unui ţăran din Oona-Sibiiului a fătat un miel alb, care avea un singur oohiu în frunte. Nasul şi falca de sus lipiia, limba era crescută în afară. Neputând suge, mie­lul a murit curend.

Pag. 190 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 16

f A le x a n d ra Lnpaşou. Din Bu­cureşti ne vine trista ştire despre înce­tarea din vieaţă a lui Al. Lupaşou, su­fletul «ocietăţii iTransilvania* din Bu­cureşti, oare ajută aşa de mult pe stu­denţii şi meseriaşii dela noi E l s’a in­teresat totdeauna de Românii de din- soace jertfind cu plăcere, de oâte-ori se făoea apel îa dfnsul. Fie-’i memoria stem ă. *

Foc. Din Moşniţia (Timiş) ni-se scrie: Vineri, l l Aprilie st. n., s’a iscat foc în cancelaria notarială, chiar când notarul înouiase cancelaria, la emeazi. Au ars mai multe protocoale referitoare la dările comunfile şi de stat. Unele au are cn desăvârşire, ea r’ la altele numai marginile. Focul a fost observat la vreme şi aşa s’a putut Btînge, căci altcum în scurtă vreme ar fi trecut focul prin p la­fon în pod şi 8r fi ars şi zidirea cea nouă a comunei.

U n câştig d e 180.000 coroane. >6. Tr.« scrie : D-na Rusu, văduva ma­iorului de gendarmi, Rusu din Braşov, a câştigat la tragerea dela 1 Aprilie a tasurilor pentru regularea Tisei câştigul principal de 180.000 coroane.

D espre m ic u l p rino ipe C aro l a l H om âniei se povesteşte urm ătoarea is­torie : Zilele trecute se juca de-a răs- fooiul cu mai mulţi copii in grădina dela Cotroceni El voia se fie numai coman­dantul armatei române, de aceea în câteva lnpte a hotărît să fie comandant al a r ­matei* dujmane băiatul colonelului Pri- boian. După lupta a treia zise Priboian cel mic: »Ce ? Numai tu s8 comanzi ar­mata rom ână? Şi eu sunt Român oa şi Sine. Acum vreau *ă o comand eu«. Carol nu s'a învoit şi cei doi viteji s’au luat la trântă. Noroc, că a sosit regele pe acolo, oare ’i-a despărţit hotărînd totodată, oă şi Priboian se fie coman­dant al armatei române.

C um se ris ip esc banii p o p o ru lu i? »Radioal« sorie : Guvernul Ungariei eară are bani de cinstit. E l va da un pre­miu ppntru importul de cafea, adecă va da pentru fiecare sao de cafea întrodus în Ungaria un prpmiu de 1 cor. P re­miul acesta îl capătă însă numai cei-ce întroduc 20 000 do saci ţi astfel de im­portatori sunt în întreaga teară numai două «ooiet&ţi în Fiumo. Şi pentru-ce darul acesta? Ca aă căpătuiasoă pe un deputat cn un post de membru în di­recţiunea acsaior societăţi.

9

O iap ă p e rd u tă . Lui Ioan Duşa, pădurar în Cacova Sibiiului, ’i-s’a p er­dut o iapă murgă, de 2 ani, neînferată yi fără alte semne. Cel-oe va da de ea

- să.binevoiasoă a încunoştiinţa prim ăria comunală de acolo.

9

T iran ie m uscălească. Unsprezece itudenţi români din Basarabia, oari stu­diază la universitatea din Dorpat, au fost arestaţi, pentru-că primiau cărţi şi gazete din România. Legea penală din Rusia pedepseşte această »crimS« cu muncă stlnioă de 3—12 ani în Sibiria.

9

D in A m erica Despre stările din America primim dela abonentul nostru Ilie Androne, originar din Pianul-de joe», o scrisoare mai lungă, din oare estra- gem, pentru luminarea doritorilor de America, urm ătoarele:

>Mulţi din cei-ce au venit aioi lă- sându-’şi locul lor străbun 'şi-au împli­nit scopul pe care ’l-au dorit, mai mulţi Insă au rămas mai săraoi oa cum au pleoat de acasă, oăoi fiind sosit aioi nu au găsit lucru îndestul, oi numai atâta au putut câştiga bani în cât ’şi-au pu­tut plăti costul, şi aya omul s’a văzut acum în tr’o stare foarte neferioită, pe câtă vreme el acasă din mult puţinul eare-’l avea, se îndestula ou familia Iui

întreagă fără nici o supărare, ear aoum aflându-se în tr’o aşa stare neferioită au fost silit să-’şi împrumute încă i 50 fl. spre a se putea eară întoaroe de unde a plecat. R ar să întâmplă din tr’o 100 de oameni unul să aibă noroc».

— Din Canton ne sorie I. P e trişo r: în 29 Martie a. o. a tăiat trenul pe bietul I. V. Gândea, de 18 ani, din Corbi, lucrând lângă o fabrică. Venind trenul ’l-a tă ia t chiar peste cap, da tot b u ­căţi 'l-au făcut. Adunându-se laolaltă ’i s ’au făcut cele de lipsă la un mort, yi în 30 a fo*t înmormântat. La înm or­mântare au fost mai mulţi oameni, din- cere ’mi-ara însemnat pe Galacteon Bur- ean, N Petrişor, I. Baldea şi N. Ganea. Spesele îngropăciunii s’au purtat din banii nenorocitului, la care s’au găsit în yerpariu 39 dolari şi 15 cenţi. Cu 25 dolari s’au plătit spesele şi ceialalţi să vor trimite acasă la părinţi.

*U n p ă d u ra r fă ră inim ă- Codrea­

nul Kemeny din Gherbed (Bihor) a prins în oprit vaca unui ţăran sărao cu numele Pentru Buna. Acesta n ’a voit să dee zălog şi din causa aceasta bră- nişterul ’l-a împuşcat. Oamenii din sat s’au răsculat în contra lui Kemăny, oare a fugit la primărie. înfuriaţii ţărani au început să bombardeze cu bolovani p r i­măria şi numai venind gendarmii au putut fi risipiţi. Mai mulţi ţărani au fost răniţi.

9

P e n tru o cârpă. în Petrovoselo (Roman-Petre) a fost între două femei un duel îm preunat cu vărsare de sânge. Văd. Eiiaabeta S. luase o cârpă dela vecina ei Iuliana .T Din causa acea­sta s’a isoat cearta şi apoi bătae cu cuţi­tele. Vecina a străpuns pe cea ou p ri­cina astfel, încât abia de va scăpa ou viatn. Şi ea a primit nişte rane grele, cari o silesc lă stee câteva săptămâni în pat. Cuvântul din urmă îl are ju ­decătoria. *

T u n a r i om orîţi. Pe când făceau manevre ou tunurile, pe câmpul dela K.Me'er.y, doi arlilerişti au căzut de pe tun. Tunul care venea pe urmă, a tre ­cut peste ei şi ’i-a sdrobit aşa de oribil, încât după scurt timp au încetat din vieaţă.

O g lu m ă proastă. Locuitorul I. N. din M. Nâdaş (Bănat) a fost dus la spitalul din Timişoara, fiind puşcat prin piept. E l spune, că glonţul a venit din puşca proprietarului I Gutfreund, fără se ştie, că ce a avut ou el. Gutfreund a fost întrebat de gendarmi, cărora le-a spue, oă a vrut să sparie numai pe ne­norocitul, d a r’ ’i-s’a slobozit puşca fără voe.

P e tre c e r i. Inteligenţa română dir f Băiţa (I. Deva) aranjează Luni, în 15 Apr o. (a doua zi de Paşti), în sala »CaIimâ- neytic din Băiţa, o producţiune musioalâ- deolamatorioă îm preunată ou dans, ou binevoitorul oonours al unui grup de pedagogi ai semin. >Andreian< din Si­biiu. începutul la 8 oare seara. Venitul ourat e destinat în favorul biserioei gr.-or. din Băiţa.

— Sooietatea rom. de diletanţi »Pro- greşul* din Făgăraş va a ra n j \ în fa­vorul fondului seu, Marţi, în 29 Aprilie st. n. 1902. (a treia zi de Paşti) în sale hotelului Lauritsch o producţiune tea­trală. începutul la 8 oro seara precis.

— Junim ea din Şinoa veche aran­jează Luni, în 28 Aprilie n. (a doua zi de Paşti) în sala şooalei confesionale o producţiune teatrală. Venitul ourat e destinat în favorul şooalei local?.

*A legere de n o ta r în Voila. Din

Voila ni-se scrie: Luni, 1/14 Aprilie o. s’a făout sub presidiul prim-pretor. Herszeny alegerea de notar în comuna Voila (comitatul Făgăraş), la al cărei oero notarial aparţin şi comunele Sâm- băta-iuferiosră yi Dridif, în urma retra­gerii în pensie a veteranului notar Da- niil Şerban, după un serviciu de 34 ani-

Concurenţi la acest po»t au fost 7, şi toţi au fost şi candidaţi, dar' dintre aceştia a fost ales ou unanimitate dl Daniil Şerban jun., fiiul notarului pen­sionat, care este bine pregătit pentru această carieră.

*S ta tu te n eap robate . Min'strul de

interne al Ungariei a denegat aproba­rea statutelor reuniunii de cântări a economilor români, înfiinţată acum de curăad în Satul-nou (Re?a Ujfalu), ps motiv, că reuniunea nu corespunde sco­pului intenţionat în statute, ci sub masca de reuniune do cântări serveşte alte scopuri.

De unde ştie aceasta m inistrul?' Mai bine a r fi spus adevărata causă :~. pentru-că e românească /

9C opiii fru m o şi şi sănetosi sunt

bucuria părinţilor, de aceea nici nu-'i poate ajunge mai mare năcaz oa îmbol­năvirea unuia dintre iubiţii lor. Copiii sufere mai ales şi de durpri de piept, căoi ei nu se ştiu griji Dintr’un m orb uşor la aparenţă se poate naşte unul grav. De aceea mama duioasă va a \ă ' totdeauna la casa ei un mijloc, oare să asigure sănătatea copiilor. Un astfel de mijloc cscelent e >Pectora«.

Cel-ce vrea »Pectoră* veritabilă, să se adrejeze la farmacia Diana, Budape­sta, Kâroly Ko ut, 5, de unde se trimite în pachete de 2 cor.

SS$2SS5§§§§

Lumînări de “biserică.în tot felul de form e şi mărimi, albe sau cu flori,

de stearină, ceară curată si ceară amestecată.Toate felurile de lumînări de ceară

precum şi toate mărfurile de ceară se pot cumpăra mai bine dela fabrica de lumînări

G P S T A V M E L T Z E B ,Sibiiu, strada Guşteriţei nr. 2 5 .

T ot acolo se cumperă ceară de albine curată în ori-ce cuantitate şi cu preţurile cele mai m ari . 34 3—

§§g

§9 .

§8$§§

1

1

Nr. 16 F O A I A P O P O R U L U I

E l 8 .Moţul şi pfinea cea albă.Un Moţ din centrul Munţilor-Apu-

«eni, ce nu mâncase nioi văzuse vre-o da tă pâne de cea albă orăţeneanoă, de­cât numai pâne neagră de ovăa ame­stecată ou orz, ecoborînd la ţeară în* t r ’un oraş vede mai multe oofăriţe cu pâne de cea aibă ; voind sS-’şi oumpere ş i el o astfel de bucată, se apropie de o cofăriţă, oara era Unguroaică şi îi .zise: »Oei ahasta, jupâneas§?<

»Kenyeret« rfespunee cofăriţa.»S8-’mi dai şi mie dară o ţiră de

»Keneret* de 2 c r .!« ii ziee Moţul din nou.După acessta se retrage Moţul no­

stru deoparte, îşi scoase pâaea lui oea n eag ră din atraiţă şi dâi se meargă, o bucătură din pânea lui cea neagră, una din cea albă.

Trecend un domn pe aoolo îl în­tre b a : »Ce mânci măi MooaneW — »Da pită ou keneret* răspunse Moţul.

Marian S Ungar, Inv.

POSTÂ REDACŢIEI ŞI ĂDMIHISTRAŢIEI.D lu i V. Goleţi, M oşniţa Mulţumim pen-

ru ştirile trimisa. Aşteptăm şi de altă-dată.- Pe Jidau nu ’l-au dat la lege ? Dacă se va do­vedi, îl publicăm, altminteri am ave proces.

Dlui T. Bobb, Orăştie Cu cea mai mare plăcere, dar’ publicăm numai poporale şi de eele făcute de poeţi mari.

D lu i V. P> ice, Velcher. A fost prea lungă Celelalte da. Spune-ne vorbele, pe care nu le ai înţeles, şi ’ţi-le vom tîlcuî.

D lu i Petru Ştefan; Meroina. In F. Pop. am publicat 2 proiecte de Btatute, din Sadu şi

■ din Herman.D lu i I. D obrotă , corporal Hcrţeg. Gra­

matica de Dr. I. Crişan şi N Patnoky 1 fl. 10 cr., cu porto cu tot.

D lu i I. Toduţiu, Şeuca. Poeţi mai apre- siaţi sunt Coşbuc şi St. Iosif. Coşbuo e născut în 8 Sept. 1866 la Hordou lângă NăsSud din* t r ’o familie de p reo t; azi e funcţionar în mini­sterul şooalelor din Bucureşti. — Tatăl deputa­tului a fost vice-oăpitanul districtulai Chior. 48 nri din »B. Trib.« costă 5 fl. 83 cr. O poţi co­manda dela libr. W. Krafft, unde suut depuse cărţile.

Pentru redacţia ţi edituri responsabil: V ictor Lazăr. P roprietar: Pentru »Tipoprafia«, societate p*

acţiuni: \m \f fttarschaH.

Franzbranntwein-ullu i

B R Â Z A Y ,cel mai răspândit

şi mai n65Scepţionabil mijloc de cniă In casă.Se espedează dela fabrica lui

Coloman B râzay,B u dapesta , IV ., M n*enm -k»rnt nr. 88.

Mijloc pentru ourăţlrea dinţilor. Spălându-'şi omul cel puţin de 3-ori pe zi gura — dacă se poate şi 5—6-ori — cu apă stătută, în care se pune pe jumă­tate Franzbranntwein de-al lui Brâzay, se ţin gura şi dinţii curaţi şi aceştia sftnt feriţi de stricare. 2 37—52

Feriţl-vă de Imitaţiunl. -W i F iţi cu aten ţiune la m arca de apărare.

Se oap£t& fa «rl-oe apctecă şl în celelalte prăvălii.

De venzare.2 mori pe apă cu 4 roate se vend din mână liberă în Halmagiul-mare. D oritorii să se adreseze la proprietarul

S i m i o n M o l d o v a n ,H alm agiul-m are, com ita tu l Aradului.

37 2—8

Pag. 131

MICHAIL SCHOPF,n e g u ţ ă t o r d© f e r ă r i e î n S i b i i u , s t r a d a C U n ă d i e l m r . 4LÎ8

recom andă m agazinul seu foarte b ine a so rta t cu

sini de fer dela Cudjir (Hunedoara),mai departe toate felurile de

osii de oleiu, de trăsuri şi căruţe de povară, opritori de trăsuri, oţel pentru arcuri de trăsuri, arcuri de trăsuri precum şi arcuri

de osii şi foarfeci şi garnituri pentru căroţe şi trăsuri. Instrumente pentru rotari sistem „Fuohs“, numai c a lita te bună.

Coase escelente numite „ B u re ‘%cari sftnt de o calitate neîntrecută, şi le dau cu garanţie, schimbând fiecare

bucată, care n’ar corespunde. 35 2 ioM u c a v a d e c o p e r i ş d e a s f a l t

fără miros şi veritabile, table d e isolare, masnă de asfalt pentru isolare în stare compactă pen tru svîntarea păreţilor umezi.

V E B Z E IC H N I8 S a 1 1 e r 60.000 G e w 1 n n e

D«r Gewlnr» Im gluckllchsUr»

1 * 0 0 0 , 0 0 0 K ro n e n .Specieli sind die Gcwinne wie folgt eingetheilt.

K ronen1 PrSmls raif @ 0 0 0 0 0

f - mo

g ^ g 3̂ 0m Snd € 3 « c a ■s ea2 _

-o

î|t ta

° S I £ 3

1

1

21

1

1

21

5

Gtff. i

9 9

n 9n n

9 9

9 9

g © @ © @ @AO O O O O

@ © ® ® ©

» •AaMCO S I

6 7

3

7 0 3 1 2 3 8

© O

S I 7 0 0s s s o o4 0 0 0

5 03 9 0 02IMSO

O 0» »» »» »* »

» •

• a

• »

» »* »

7 0 0 0 0

g o o o o4 : 0 0 0 030000050002 0 0 0 01 5 0 0 0

l O O O Osooo8000

1 O O O

soom m1 7 0130l O O

4 L O

N o r o c l aT 0 1 : ^ o I £ .

Mulţi, mulţi s’au făcut fericiţi prin noiiPeste 6 milioane cor. au câştigat

iubiţii noştri muşterii dela noi.Loteria cea mai bogată in şanse, din to a tă

lumea, e loteria noastră de clase reg ung. privii, care în curend va începe de nou. Din

100.000 50.000cu câştiguri în bani, deci jum ătate câştiguri dmsuma losurilor, conform conspectului de câştiguri alăturat.

De to t vine trasă la sorţi enorme sumă de treisprezece milioane 160 000 coroane în t*mP de numai 5 luni. întreagă întreprinderea s tă subcontrola statului 3" 6

Preţul, conform planului, pentru losuriSBoriginala la cl. I. este:

pentru o optime (V8)_ un p ă tra r (*/«)„ o jum ătate (V2)

un losîntrag (Vi)

— 75 sau cor. 1.56 1-50 * „ 3 - 3 - , , 6 —

8 ................ v ,x/ « » «12 —si se vor trimite cu ram bursă, ori pe lângă p r i­m irea înainte a preţului. Planuri oficiale gratis. Comande pentru losuri originale rog a se trimite până la

45 3£alu a,, c.cu deplină încredere la

A. Torok & Comp.,eassă de sch im b (bancă)

Budapesta,în Ungaria cea mai mare întreprindere pentru venzarea în detail a losurilor

loteriei de clase. D espărţS m in te le lo terie i de c lase a le

co lecturei n o a s tre p rin c ip a le : Centrala: Theresienring 48 a.

1. W aitznerring' 4.2. Museumring 11.3. E lisabethring 54.________

i T c™înda: sp,rfo]iE St. i A. Tiirok & Comp., colectori prUtinH Budapesta. Met ae comanaa bpip ___ de al |#teriel de clt8ă prlv. ^ pianul ocd a i.

Rog b6 trimiteţi pentru . tncassa on rambursă \ A se şterge ceea-cePreţul In cor.............................| urae&ză cn mandat postai. / nu e de lipsă. ^

A dresa ............................................. ‘ ....... .

Pag. 192 F O A Î Â P O P O R U L U I Nr. 16

Asigurarea ie Yieaţăeste astăzi pentru viitorul fiecărei fa­milii un factor atât de important, încât o poliţă de asigurare pe vieaţă se nu lipsească în nici o familie. Mai favo­rabilă este aceea asigurare, care pe lângă ajutorul imediat în caşul morţii, mai oferă asiguraţilor rămaşi în vieaţă încă şi 3Vs—4*/»% interese după banii solviţi. în ţeara noastră esistă o unică bancă mutuală de asigurare, care — stând la înălţimea chiemărei sale — corespunde acestor cerinţe, şi aceea este banca

1

R epresentan ţa cu corespondenţă în

lim ba rom ână în

Sibiiu strada Wiessn nr. 10.

B ep re se n ta n t: E u g en C. P ipoş.

24 4—26

3

NI%

!

I'I

Aceasta bancă e c e i mai m are şi Cea mai avuiă bancă de asigurare din lume, dispunend cu finea anului 1901 de o avere totală de

Franci 1,828,180.000.

Ea îşi are direcţiunea sa generală în New-York (America) şi posede în patria noastră concesiunea şi garanţa pretinsă de legile ţerii. Nesvend acţio­nari venitul ei în treg îl distribue în tre cei asiguraţi. Asigurări se efectuesc în toate combinaţiile.

D irecţiunea pen tru părţile ardelene

în C h i j .

D ireo to r: L ud de Szepessy.

î?iiSii""Şt

1&

itfXiIIl i

3

19U

S€»§ 0

DEPOSITULPrimei fabrici de luminări de stearină în Sibiin

Fiaţa-m are nr. 6 şi Strada Turnului nr. 27recomandă afară de produsele ei în luminări de stearină, săpunuri, mărfuri de toaletă, toate soiurile de parfomerii indigene şi str&iue, săpunuri de toaletă precum şi toate celelalte articole de branşa aceasta, pe lângă preţuri estirem de moderate. Pentru sărbătorile P aştilo r se atrage îndeosebi atenţia asupra

luminări for pentru biserică

G im

albe si cu flori 36 2— {

w-& Qffrt «wls* e.*© olo a*© f>Tf> a-a aT-

mmmmm©*■© §

Stropitoare pentru peronospora.^ Subscrisul ofer st. domni economi cele

mai bune stropitoare pentru peronospora plătibile la cassă sau prin accept la toamnă.

, , y| 'Ti!̂ ‘'lT U Mai departe ofer magazinul meu bogatV'm ,tf> v ' W ' i y (î aS01̂ at cu artieoli de fer eali-1 11 |i 11 /! tatea I., tinichea, cuie, şuruburi, feruri

ŞŞ de plug, garnituri, vase pentru bueă- i u i i i i '^ ! *' 11 j) tărie, mărfuri de gumă etc. 1 4 2 1 - 5

Ki

i in i r r ^ i 1

Cu stimă

Victor Dahinten,m ag az in de fe ră rie în A lba-Iu lia

Traverse cilindricecu preţuri ordinare şi ieftine.

Oferte se trim it franco la ori-ce s ta ţiu n e de tren.In ileposit se află proiilele:

nr. 8, 10, 1.",, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23 24, 26, 28, HO şi 32 până la 10 metri lnngime.

Traverse ţîntuitep r e c H m ş i t o a t e c e l e l a l t e c o n s t r u c ţ i i d e fex».

Preliminare de spese se fac gratuit. i

Ghe*itos*i d e z id în lu n g im e d e 6 — 7 m e tr i.în deposit se află:

Fer U în 1 9 , fer unghiular în 25, fer T în 18 şi fer de diferite fasoane şi de înfrumseţare în 27, fer în plăci, cuadrat şi rotund în 534 de profile.

Ţevi şi bucăţi ornative din fer bătut.Ţevi de tuciu. Ţevi de tuclu pentru conducerea de apă.

Traverse pentru balcoane şi drugi de fer pentru ogrăzi,Tinichea de fer suflată «n zinc.

tinichea neagră, tinichea de zinc, tinichea albă.

Maţe pentru retirăzi. 38 1—

Mucava de coperiş din asfalt şi peatrâ. îm p le titu r i de s î rm ă şi s î rm ă eu gh im p i.

Table de isolare din asfalt şi elastice.

Cement de Portland şi Roman. — Cărbuni de peatră şi cocs.Trestie pentru stucatură.

C a r o l F J i c k e T i , S i b i i u .

P«ntro tip*r rwponaba Iotif Mti-îfh»n,