VOLUMUL 2

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FETEŞTI, JUD. IALOMIŢA

REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AFERENT PLAN URBANISTIC GENERAL

MUNICIPIUL FETEŞTI, JUD. IALOMIŢA

CUPRINS:

CAP. I DISPOZIŢII GENERALE1.1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM1.2. BAZA LEGALĂ A ELABORĂRII REGULAMENTULUI LOCAL DE

URBANISM1.3. DOMENIUL DE APLICARE1.4. CORELĂRI CU ALTE DOCUMENTAŢII1.5. CONDIŢII DE APLICARE1.6. CONDIŢII DE CONSTRUIBILITATE ALE PARCELELOR1.7. OBSERVAŢII

CAP. II REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR

2.1 TERENURI AGRICOLE ÎN EXTRAVILAN2.2 TERENURI AGRICOLE ÎN INTRAVILAN2.3 AUTORIZAREA CONSTRUCŢIILOR PE SUPRAFEŢE ÎMPĂDURITE

2.4 RESURSE DE APĂ2.5 ZONE PROTEJATE2.6 EXPUNERE LA RISCURI NATURALE2.7 RISCURI TEHNOLOGICE2.8 CONSTRUCŢII CU FUNCŢIUNI GENERATOARE DE RISCURI

TEHNOLOGICE2.9 ASIGURAREA ECHIPĂRII EDILITARE2.10 ASIGURAREA COMPATIBILITĂŢII FUNCŢIUNILOR2.11 PROCENTUL DE OCUPARE A TERENULUI2.12 LUCRĂRI DE UTILITATE PUBLICĂ

CAP. III ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ

CAP. IV CONDIŢII DE AMPLASARE ŞI COMASARE A CONSTRUCŢIILOR4.1 ORIENTAREA FAŢĂ DE PUNCTELE CARDINALE4.2 AMPLASAREA FAŢĂ DE DRUMURI PUBLICE4.3 AMPLASAREA FAŢĂ DE CĂI FERATE DIN ADMINISTRAŢIA SNCFR4.4 AMPLASAREA FAŢĂ DE ALINIAMENT4.5 AMPLASAREA ÎN INTERIORUL PARCELEI4.6 ACCESE CAROSABILE

4.7 ACCESE PIETONALE4.8 REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA EDILITARĂ4.9 REALIZAREA DE REŢELE EDILITARE4.10 PROPRIETATEA SUPRA REŢELLELOR EDILITARE4.11 REGULI CU PRIVIRE LA FORMA ŞI DIMENSIUNILE TERENURILOR

. 4.12 REGULI CU PRIVIRE LA ÎNĂLŢIMEA CONSTRUCŢIILOR4.13 ASPECTUL EXTERIOR AL CONSTRUCŢIILOR4.14 REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE PARCAJE, SPAŢII VERZI,

ÎMPREJMUIRI4.15 SPAŢII VERZI ŞI PLANTATE4.16 ÎMPREJMUIRI

VI. PRESCRIPTII SPECIFICE UNITĂŢILOR TERITORIALE DE REFERINTA

Zc - ZONA CENTRALAM - ZONA MIXTĂ L - ZONA DE LOCUITID - ZONA PENTRU UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITAREAg – ZONA PENTRU UNITATI AGROZOOTEHNICEV - ZONA SPAŢIILOR VERZI.C - ZONA CAI DE COMUNICATIEG - ZONA DE GOSPODĂRIE COMUNALĂEX - ZONE SITUATE ÎN AFARA TERITORIULUI INTRAVILAN

ANEXA :CONDIŢII DE PROTECŢIE A REŢELELOR TEHNICO-EDILITARE ŞI

SERVITUŢILE IMPUSE DE CĂTRE ACESTEA VECINĂTĂŢILOR

2

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FETEŞTI, JUD.IALOMIŢA

REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AFERENT PLAN URBANISTIC GENERAL

MUNICIPIUL FETEŞTI, JUD.IALOMIŢA

I - DISPOZIŢII GENERALE

1.1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISMRegulamentul Local de Urbanism reprezintă sistemul unitar de norme tehnice şi

juridice în vigoare, care stă la baza elaborării planurilor urbanistice, precum şi a regulamentelor locale de urbanism.

Regulamentul General de Urbanism stabileşte, în aplicarea legii, regulile de ocupare a terenurilor şi de amplasare a construcţiilor şi a amenajărilor aferente acestora.

Planurile de Urbanism şi Regulamentele Locale de Urbanism cuprind norme obligatorii pentru autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor, amplasate pe orice categorie de terenuri, în intravilan sau extravilan.

Autorizarea executării construcţiilor se va face cu respectarea normelor obligatorii stabilite de prezentul regulament, întărite prin avizul Consiliului Local, pentru o ocupare raţională a terenurilor.

Regulamentul Local de Urbanism se aprobă prin Hotărâre a Consiliului Local, pe baza avizelor şi acordurilor prevăzute de lege şi devine act de autoritate al administraţiei publice locale.

Prin aplicarea Regulamentului Local de Urbanism se va asigura concilierea intereselor cetăţeanului cu cele ale comunităţii, respectiv protecţia proprietăţii private şi apărarea interesului public.

1.2. BAZA LEGALĂ A ELABORĂRII REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM

Legea nr 50/1991 (republicată în 2005) privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor,

Ordinul MLPAT nr. 91/1991 privind formularele şi procedura de autorizare şi conţinutul documentaţiilor, H.G.R. nr. 525/1996 privind aprobarea Regulamentului General de Urbanism, Ordinul MLPAT nr. 80/M/1996 - Ghid pentru elaborarea şi aprobarea Regulamentului Local de Urbanism, cu actualizările ulterioare, PG. 038/1999 al MLPAT - Ghid privind metodologia de elaborare şi cadrul-conţinut al Planului Urbanistic General - Reglementare tehnică şi reglementarea tehnică GM 007-2000.

1.3 DOMENIU DE APLICARE1.3.1. Prezentul Regulament local de urbanism este parte integrantă a Planului Urbanistic General al municipiului Feteşti.

1.3.2. Regulamentul local de urbanism cuprinde şi detaliază prevederile referitoare la modul de utilizare a terenurilor şi de amplasare, dimensionare şi realizare ale construcţiilor pe întreg teritoriul municipiului Feteşti, atât în intravilan, cât şi în extravilan.

3

1.3.3. Prezentul regulament are un caracter director. Prevederile sale permit autorizarea directă, cu excepţia derogărilor şi a situaţiilor speciale, în acest caz se impune elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale şi /sau Planuri Urbanistice de Detaliu. Prin derogare se înţelege modificarea condiţiilor de construire: funcţiuni admise, regim de construire, înălţime maximă admisă, distanţe minime faţă de limitele parcelei, POT, CUT.

1.3.4. Derogări de la prevederile prezentului regulament sunt admise în următoarele situaţii: condiţii dificile de fundare; dimensiuni sau forme ale parcelei care nu se înscriu în prevederile regulamentului; obiective cu destinaţii semnificative.

În procesul de aplicare a prevederilor din documentaţiile de urbanism, serviciile tehnice ale administraţiei publice locale desfăşoară următoarea procedură:

- obiectul cererii privind eliberarea Certificatului de urbanism şi a Autorizaţiei de construire precum şi alte cereri ale colectivităţii (succesiune, partaj, înstrăinare etc.) se încadrează într-una din unităţile teritoriale de referinţă (U.T.R.);

- din fişa U.T.R. din Regulament în care se încadrează obiectul cererii se extrag prescripţii specifice (permisiuni, condiţionări, restricţii, indici maximi POT şi CUT, regim de aliniere, retrageri fata de limitele parcelei şi regim inălţime);

- la prescripţiile specifice U.T.R. respective se adaugă prescripţiile specifice zonei şi subzonei din care face parte;

Certificatul de urbanism este obligatoriu pentru adjudecarea prin licitatie a lucrarilor de proiectare si de executie a lucrarilor publice, precum si pentru întocmirea documentatiilor cadastrale de comasare, respectiv de dezmembrare a bunurilor imobile în cel putin 3 parcele.

În cazul în care prin cererea pentru emiterea Certificatului de urbanism se solicita o modificare de la prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă sau dacă condiţiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investiţii o impun, autoritatea publica locală are dreptul ca, dup caz, prin certificatul de urbanism:a) sa respinga cererea în mod justificat;b) sa solicite elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal numai în baza unui aviz prealabilde oportunitate întocmit de către structura specializată condusă de arhitectul- sef şiaprobat de catre consiliul local, prin care se stabilesc:1. teritoriul care urmează sa fie reglementat prin Planul urbanistic zonal;2. categoria/ categoriile funcţională / funcţionale ale dezvoltării şi eventualele servituţi;3. reglementări obligatorii sau dotări de interes public necesare;c) să solicite elaborarea unui Plan Urbanistic de Detaliu.

Modalităţi de modificare ale reglemetărilor prezentului PUG:

a) prin Planul Urbanistic Zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul deconstruire, funcţiunea zonei, înăltimea maxim admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) , procentul de ocupare a terenului ( POT) , retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele lateralei posterioare ale parcelei;

Modificarea, prin planuri urbanistice zonale elaborate pentru zone ale unei unitati teritoriale de referinta , a reglementarilor aprobatea prin Planul urbanistic general trebuie

4

sa asigure unitatea, coerenta si confortul urban atât ale zonei de studiu, cât si ale teritoriului învecinat. Dacă modificarea este elaborată pentru zone ale unei unităţi teritoriale de referinţă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu îl va putea depăşi pe cel aprobat iniţial cu mai mult de 20%, o singura dată .

În cazul în care, din raţiuni de dezvoltare urbanistică temeinic fundamentate, este necesară depasirea coeficientului de utilizare a terenului cu mai mult de 20%, numai din iniţiativa autorităţii administraţiei publice locale competente se va proceda la finanţarea şi elaborarea unui plan urbanistic zonal pentru întreaga unitate teritorială de referinţă în care este inclusă zona. În vederea elaborarii şi finanţării noii documentaţii, autoritatea publică poate asocia persoane fizice şi/ sau juridice interesate.

b) prin Planul urbanistic de detaliu se stabilesc reglementări noi numai cu privire la distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei.

1.3.5. Aprobarea Regulamentului local de urbanismRegulamentul local de urbanism se aprobă prin Hotărârea Consiliului Local (sau Judeţean) şi constituie act de autoritate al Administraţiei publice locale.Aprobarea se face pe baza avizelor obţinute şi a acordurilor prevăzute de lege. După aprobare, în Regulament se specifică numărul şi data aprobării.Dacă prin prevederile unor documentaţii de urbanism PUZ se schimbă concepţia generală iniţială care a stat la baza întocmirii P.U.G, este necesară modificarea acestuia, conform Legii.

1.3.6. Modificarea Regulamentului local de urbanism aprobat se face numai în condiţiile în care acestea nu contravin prevederilor Regulamentului General de Urbanism. Aprobarea unor modificări ale Planului Urbanistic General şi implicit ale Regulamentului Local de Urbanism se poate face numai cu respectarea filierei de avizare/aprobare pe care a urmat-o şi documentaţia iniţială.

1.3.7. Împărţirea teritoriului în unităţi teritoriale de referinţă (denumite în continuare UTR), s-a făcut conform planşelor de Reglementări urbanistice, respectiv Unităţi Teritoriale.

1.3.8. Unitate teritoriala de refertinta (UTR) - subdiviziune urbanistica teritoriului unităţii administrativ- teritoriale de baza , constituită pe criterii urbanistice similare sau omogene, având drept scop păstrarea, refacerea sau dezvoltarea teritoriului în concordanţă cu tradiţiile, valorile sau aspiraţiile comunităţii la un moment dat şi necesară pentru: agregarea pe suprafeţe mici a indicatorilor de populaţie şi de construire, determinarea caracteristicilor urbanistice, stabilirea indicatorilor urbanistici, reglementarea urbanistică omogena. UTR, având de regula suprafaţa de 1 - 20 ha şi în mod exceptional pâna la 100 ha, se delimitează pe limitele de proprietate, în funcţie de unele dintre urmatoarele caracteristici, dupa caz:- relief şi peisaj cu caracteristici similare;- evoluţie istorica unitara într-o anumita perioada ;- populaţie cu structură omogenă ;- sistem parcelar şi mod de construire omogene;- folosinţe de aceeaşi natură ale terenurilor şi construcţiilor;- regim juridic al imobilelor similar; reglementări urbanistice omogene referitoare ladestinaţia terenurilor şi la indicii urbanistici.

5

Reglementările din cadrul Unităţilor teritoriale de referinţă prevăd:(1) funcţiunile dominante admise cu sau fără condiţionări, funcţiuni interzise;(2) configuraţia parcelarului şi a construcţiilor pe lot (retrageri fata de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, aliniere), POT, CUT, RH, etc.Schimbarea unuia dintre parametri conduce la modificarea prevederilor Regulamentului

4. CORELĂRI CU ALTE DOCUMENTAŢII

1.4.1. Prezentul regulament preia acele prevederi din regulamentele anterioare, ale căror efecte sunt imprimate în configuraţia cadrului construit actual al localităţilor şi care îşi păstrează şi în prezent valabilitatea.

5. CONDIŢII DE APLICARE

1.5.1. Regulamentul Local de Urbanism preia prevederile Regulamentului General de Urbanism şi le aplică în corelare cu condiţiile specifice municipiului Feteşti.  1.5.2. În cazul operaţiunilor urbanistice importante ca arie, volum de construcţii şi complexitate a lucrărilor de infrastructură tehnică, prezentul regulament va fi detaliat, adaptat sau modificat prin regulamentele aferente unor Planuri Urbanistice Zonale, realizate şi aprobate conform legii.  1.5.3. Pentru toate zonele de extindere situate între intravilanul existent (2010) şi intravilanul propus este obligatorie elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale, în cazul în care este necesară parcelarea sau dotarea cu infrastructură a zonelor nou extinse,aprobate conform legii, condiţie a includerii acestora în intravilan şi a schimbării destinaţiei şi încadrării modului de impozitare a terenurilor.

6. CONDIŢII DE CONSTRUIBILITATE ALE PARCELELOR1.6.1. Municipiul Feteşti este alcătuit din patru cartiere puternic diferenţiate din punct al dotărilor,astfel încât cartierul Feteşti Gară este caracterizat echipare tehnico - edilitară în sistem centralizat, iar cartierele Buliga, Vlaşca şi Feteşti Oraş sunt caracterizate prin soluţii de echipare tehnico - edilitară în sistem individual. Pentru a fi construibilă, o parcelă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii minime de construibilitate:Pentru construcţii P÷P+2E:- posibilitate de acces la drum public sau privat;- suprafaţa minimă: 150 mp;- front minim: 12 m;- adâncimea mai mare sau cel puţin egală cu lăţimea parcelei;- unghiul format de frontul la stradă cu fiecare din limitele laterale ale parcelei: 75˚ ÷ 105˚;- pentru cartierele sau complexele comerciale noi, construite de-a lungul drumurilor naţionale, retragerea împrejmuirilor va fi de 22,00m fata de axul drumurilor.- pentru cartierele sau complexele comerciale noi, construite de-a lungul drumurilor judeţene, retragerea împrejmuirilor va fi de 20,00m fata de axul drumurilor.

6

1.6.2. Parcelele cu o suprafaţa între 3000 mp.şi 5000mp., cele cu front la stradă peste 30 metri sau cele cu raportul laturilor peste 1/3, modul de construire se va preciza prin Planuri Urbanistice de Detaliu.- Pentru parcelele cu suprafaţa peste 5000 mp. se vor elabora şi aproba documentaţii P.U.Z.;- Parcelele cu suprafaţa sub 150 mp. pot deveni construibile numai prin comasarea sau asocierea cu una din parcelele învecinate;- este permisă divizarea unui lot în maximum trei parcele care să îndeplinească condiţiile de construibilitate; împărţirea lotului în minim 4 parcele distincte se va face în baza unui PUZ parcelare.

7. OBSERVAŢII

1.7.1. Prevederile regulamentului au fost adaptate şi cazului în care suprafaţa intravilanului depăşeşte necesităţile de dezvoltare ale localităţii, rezultate din analiza situaţiei socio-economică şi demografică. 1.7.2. La autorizarea oricărui fel de construcţie în extravilan se vor avea în vedere prevederile Ordinului nr. 34/N/M30/3422/42.21 din 1995 al MLPAT, MApN, MI, SRI pentru aprobarea Precizărilor privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului prin care se reglementează distanţele minime de amplasare a construcţiilor faţă de obiectivele cu caracter special.

1.7.3. Planul de reglementări cu indicarea unităţilor teritoriale de referinţă este prezentat în anexă.

1.7.4. Autorizarea executării tuturor construcţiilor va ţine seama de zonele de servitute şi de protecţie ale reţelelor tehnico-edilitare.

1.7.5. În scopul evitării degradării spaţiului public, autorităţile locale vor urmări:- modul de amplasare spre stradă a anexelor gospodăreşti în cazul locuinţelor;- modul de amplasare spre stradă a depozitelor şi a construcţiilor;- să nu fie amplasate construcţiile cu faţada posterioară spre stradă;- să nu fie folosite culori saturate de tencuială şi finisaje care să degradeze imaginea străzii.

7

CAP. II REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR

2.1 TERENURI AGRICOLE ÎN EXTRAVILANAutorizarea executărilor construcţiilor şi amenajărilor pe terenurile agricole din

extravilan este permisă pentru funcţiunile şi în condiţiile stabilite de Legea nr. 50/1991 republicată şi Legea nr. 18/1991 şi anume: construcţii care servesc activităţilor agricole (adăposturi pentru animale, spaţii de depozitare a recoltelor sau utilajelor agricole) - fără a primi delimitare ca trup al localităţii. În această categorie nu pot fi incluse construcţiile de locuinţe, garaje sau alte amenajări cu caracter permanent.

Utilizări permiseLucrările de utilitate publică de interes naţional sau local, admise în condiţiile Legii nr.

18/1991 art. 71 aliniatul 2, pe baza unor documentaţii specifice, aprobate de organismele competente conform legii.

Lucrările prevăzute de Legea nr. 50/1991 republicată.

Utilizări permise cu condiţiiReţelele tehnico edilitare se vor amplasa grupat în imediata apropiere a căilor de

comunicaţie (Legea 18/1991 art. 81).Construcţiile care prin natură şi destinaţie nu pot fi incluse în intravilan, conform

prevederilor art. 70 din Legea 18/1991, vor avea procente minime de ocupare a terenului şi se vor autoriza în urma obţinerii acordului de mediu emis de Agenţia pentru Mediu.

Ordonanţa L. 137/1995 (art. 8 si Anexa II)Construcţiile civile vor fi amplasate la minimum 2400 m de linia obiectivelor speciale

aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi Serviciului Român de Informaţii.

Utilizări interziseNu se vor admite construcţii pe terenuri de clasa I şi II de calitate, terenuri amenajate

de lucrări de îmbunătăţiri funciare sau plantate cu vii, livezi (Legea 18/1991, art. 71).

2.2 TERENURI AGRICOLE ÎN INTRAVILANIntravilanul localităţii reprezintă suprafaţa de teren compactă sau în trupuri a unei

localităţi, ocupată sau destinată construcţiilor şi amenajărilor legal aprobate.Limita intravilanului este stabilită pe baza Planului Urbanistic General aprobat şi

cuprinde alături de teritoriul cuprins în intravilan (cel evidenţiat în PUG existent aprobat cu HCL nr 127/27.12.2001), suprafeţele pe care se preconizează extinderea acestuia, justificată de necesităţi reale şi pentru care autorităţile publice îşi asumă răspunderea echipării tehnico-edilitare.

Noua limită cadastrală va fi marcată cu borne de către comisia stabilită în acest scop, atât pentru vetrele localităţilor cât şi pentru trupurile ce cuprind construcţii care prin natura lor nu pot fi amplasate în trupul principal, dar cu incinte delimitate topografic.

Autorizarea executării construcţiilor pe terenurile agricole din intravilan este permisă pentru toate tipurile de construcţii impuse de lege şi de prezentul regulament. De asemenea, autorizarea prevăzută de aliniamentului precedent se face cu respectarea normelor stabilite de consiliile locale pentru ocuparea raţională a terenurilor şi pentru realizarea următoarelor obiective:

8

a. completarea zonelor centrale, potrivit condiţiilor urbanistice specifice impuse de caracterul zonei, având prioritate instituţiile publice, precum şi instituţiile de interes general;

b. valorificarea terenurilor din zonele echipate cu reţele tehnico-edilitare;c. amplasarea construcţiilor, amenajărilor şi lucrărilor tehnico-edilitare aferente

acestora în ansambluri complete.Prin autorizaţia de construire, terenurile agricole din intravilan se scot din circuitul

agricol, temporar sau definitiv, conform legii.

2.3 AUTORIZAREA CONSTRUCŢIILOR PE SUPRAFEŢE ÎMPĂDURITEa) Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor pe terenuri cu destinaţie

forestieră este interzisă.În mod excepţional, cu avizul administratorului pădurii, se pot autoriza numai

construcţiile necesare întreţinerii pădurilor, exploatărilor silvice şi culturilor forestiere. La amplasarea acestor construcţii se va avea în vedere dezafectarea unei suprafeţe cât mai mici din cultura forestier.

b) Cabanele şi alte construcţii şi amenajări destinate turismului se vor amplasa numai la liziera pădurilor cu avizul M.A.P.P.M. şi Ministerul Turismului.

c) Delimitarea pe judeţe a terenurilor cu destinaţie forestieră, stabilită, în condiţiile legii, de către organele de specialitate ale administraţiei publice, se comunică Consiliilor Judeţene prin ordinul Ministrului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.

Utilizări permise Lucrări de utilitate publică de interes naţional şi local prevăzute de Legea nr.26/1996 –

Codul silvic la art.54 şi 74

Utilizări permise cu condiţiiConstrucţii şi amenajări specifice sectorului forestier (cantoane silvice, drumuri şi căi

ferate forestiere, păstrăvării, etc.)Construcţii pentru turism,amplasate namai la liziera pădurii.

Utilizări interzise Orice fel de construcţii şi amenajări cu excepţia celor prevăzute de lege(Codul silvic la

art.54 şi 74)Autorizarea construcţiilor in albiile minore ale cursurilor de apă şi ale cuvetelor

lacurilor este interzisă cu excepţia lucrărilor de poduri , lucrărilor necesare căilor ferate şi drumurilor de traversare a albiilor de ape ,precum şi a lucrărilor de gospodărire a apelor .

Ele se vor autoriza numai cu avizul primăriilor, a R.A.Apele Române de către Delegaţia permanentă a Consiliului Judeţean Ialomiţa, cu asigurarea măsurilor de apărare a construcţiilor respective împotriva inundaţiilor, a măsurilor de prevenire a deteriorării calităţii apelor de suprafaţă şi subterane, de respectare a zonelor de protecţie faţă de malurile cursurilor de apă.

2.4 RESURSE DE APĂa) Autorizarea executării construcţiilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de

apă este interzisă cu excepţia lucrărilor de poduri, lucrărilor necesare căilor ferate şi drumurilor de traversare a albiilor cursurilor de apă, precum şi a lucrărilor de gospodărire a apelor.

b)Autorizarea executării lucrărilor este permisă numai cu avizul primarului şi al autorităţilor de gospodărire a apelor cu asigurarea măsurilor de protecţie a construcţiilor

9

respective împotriva inundaţiilor, a măsurilor de prevenire a deteriorării calităţii apelor de suprafaţă şi subterane, de respectarea a zonelor de protecţie faţă de malurile cursurilor de apă şi faţă de lucrările de gospodărire şi captare a apelor.

c)Zonele de protecţie sanitară se delimitează de către administraţiile publice judeţene, pe baza avizului organelor de specialitate ale administraţiei publice.

d)Autorizarea executării construcţiilor de orice fel în zona de protecţie a platformelor meteorologice se va face cu avizul prealabil al R.A. Apele Române şi a Agenţiei pentru supravegherea şi protecţia mediului.

Utilizări permise Platforme meteorologice, captări de apă, lucrări pentru prevenirea şi combaterea

acţiunilor distructive a apelor.

Utilizări permise cu condiţii Lucrări de poduri,lucrări necesare căilor ferate şi drumurilor de traversare a cursurilor

de apă, cu condiţia asigurării masurilor de apărare împotriva inundaţiilor, a măsurilor de prevenire a deteriorării calităţii apelor şi cu respectarea zonelor de protecţie a lucrărilor de gospodărire a apelor şi ale calităţii captărilor de apă.

Utilizări interziseOrice fel de construcţii în zonele de protecţie sanitară a platformelor meteorologice şi

ale captărilor de apă.

2.5 ZONE PROTEJATEa) Autorizarea executării construcţiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu

cultural construit, de interes naţional, se face cu avizul conform al Ministerului Culturii şi al Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.

b) Autorizarea executării construcţiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de interes local, declarate şi delimitate prin hotărâre a Consiliului Judeţean, se face cu avizul serviciilor publice descentralizate din judeţ, subordonate ministerelor prevăzute la aliniatul anterior.

c) Autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care au ca obiectiv cercetarea, conservarea, restaurarea sau punerea în valoare a monumentelor istorice, se vaface cu avizul conform al Ministerului Culturii, în condiţiile stabilite prin Ordin al Ministerului Culturii

Utilizări permiseLucrări de utilitate publică de interes naţional pe baza documentaţiilor specifice

aprobate de organele competente.Identificarea şi delimitarea zonelor protejate construite de interes naţional se face de

specialiști autorizați de Ministerului Culturii.

Utilizări permise cu condiţiiToate tipurile de construcţii compatibile cu specificul zonei în care sunt amplasate, cu

condiţia respectării prescripţiilor conţinute în avizul conform al Comisiei Zonelor Protejate Construite, în cazul zonelor cu valori de patrimoniu cultural construit de interes naţional, declarate ca atare (inclusiv clădiri şi situri cu statut de muzeu).

În zonele cu patrimoniu construit de interes local, delimitate prin hotărârea Consiliului Judeţean, autorizarea construcţiilor se face cu respectarea strictă a avizelor serviciilor publice descentralizate ale MLPTL şi Ministerului Culturii şi Cultelor.

10

Utilizări interziseOrice fel de construcţii şi amenajări care, prin funcţiune, configuraţie arhitecturală sau

amplasament compromit aspectul general al zonei, distrug coerenţa ţesutului urban existent sau afectează valoarea monumentului ori al zonei protejate a acestuia.

2.6 EXPUNERE LA RISCURI NATURALESe interzice autorizarea lucrărilor de construcţii sau amenajărilor în zonele expuse la

riscuri naturale cu excepţia acelora ce au ca scop limitarea efectelor acestora .Prin riscuri naturale se înţelege: alunecări de teren, scurgeri de torenţi, eroziuni,

avalanşe de zăpadă, dislocări de stânci, zone inundabile, delimitate pe fiecare judeţ prin hotărâre a Consiliului Judeţean, cu avizul organelor de specialitate ala administraţie publice.

Utilizări permiseConstrucţii şi amenajări de orice fel, ce au drept scop limitarea riscurilor naturale.

Utilizări permise cu condiţiiOrice fel de construcţii şi amenajări cu respectarea prevederilor Legi nr.10/1995 şi a

normelor şi prescripţiilor tehnice specifice.Se admit de asemenea construcţii pe terenurile menţionate, cu condiţia eliminării

factorilor naturali de risc prin lucrări specifice, aprobate de autoritatea competentă în protecţia mediului, sau alte organisme interesate, după caz.

Utilizări interziseConstrucţii şi amenajări expuse la riscuri naturale menţionate anterior, precum şi în

alte zone în care nu sunt posibile, sau nu sunt admise, de către autorităţile competente în protectia mediului, lucrările de eliminare a factorilor de risc pentru construcţii.

Autorizarea executării construcţiilor în zonele expuse la riscuri tehnologice, precum şi în zonele de servitute şi protecţie ale sistemelor de alimentare cu energia electrică, conductelor de gaze, apă, canalizare, căi de comunicaţii şi altor asemenea lucrări de infrastructură este interzisă. Excepţie fac lucrările ce au ca scop prevenirea riscurilor tehnologice.

2.7 RISCURI TEHNOLOGICEa) Autorizarea executării construcţiilor în zonele expuse la riscuri tehnologice, precum

şi zonele de servitute şi de protecţie ale sistemelor de alimentare cu energie electrică, conductelor de gaze, apă, canalizare, căilor de comunicaţie şi altor asemenea lucrări de infrastructură este interzisă.

b) În sensul prezentului regulament, riscurile tehnologice sunt cele determinate de procesele industriale sau agricole care prezintă pericol de incendii, explozii, radiaţii, surpări de teren ori de poluare a aerului, apei sa solului.

c) Fac excepţie de la prevederile aliniatului “a”construcţiile şi amenajările cara au ca scop prevenirea riscurilor tehnologice sau limitarea acestora.

Utilizări permise Orice fel de construcţii şi amenajări care au drept scop prevenirea riscurilor

tehnologice şi limitarea efectelor acestora.

11

Utilizări permise cu condiţiiToate tipurile de construcţii, cu condiţia respectării servituţilor de utilitate publică

existente sau propuse, pentru reţelele tehnico-edilitare, căi de comunicaţie, explorarea şi exploatarea resurselor subsolului, apărarea ţării, ordinii publice şi sigurantei naţionale, precum şi a exigentelor Legii nr.10/1995 privind rezistenţa, stabilitatea, siguranţa în exploatare, rezistenţa la foc, protecţia împotriva zgomotului, sănătatea oamenilor şi protecţia mediului.

Utilizări interziseToate tipurile de construcţii amplasate în zonele de protecţie stabilite prin norme

sanitare şi de protecţie a mediului, ale unităţilor industriale, agricole sau de altă natură, în zonele cu servituţi legal instituite pentru lucrările publice generatoare de riscuri tehnologice, în vecinătatea depozitelor de combustibil şi materiale explozibele, etc.

2.8 CONSTRUCŢII CU FUNCŢIUNI GENERATOARE DE RISCURI TEHNOLOGICE

a) autorizarea executării construcţiilor care, prin natura şi destinaţia lor pot genera riscuri tehnologice, se face numai pe baza unei autorizatii de mediu sau a unei autorizatii integrate de mediu elaborata conf. Legea 278/2013-Legea privind emisiile industriale.

b) Lista categoriilor de activitati ce implica instalatii generatoare de riscuri tehnologice sau poluante este prevazuta in Anexa 1 a Legii 278/2013-Legea privind emisiile industriale.

Utilizări permise

Orice fel de construcţii şi amenajări care au ca scop diminuarea sau eliminarea riscurilor tehnologice.

Utilizări permise cu condiţii

Construcţiile şi amenajările care îndeplinesc condiţiile de realizare şi funcţionare conform cerinţelor acordului/autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu şi sunt compatibile cu funcţiunea stabilită pentru zona respectivă prin documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului aprobate conform legii.

Utilizări interziseConstrucţiile şi amenajările generatoare de nocivităţi, poluante(ce depășesc pragurile

admise prin legislație), incompatibile cu funcţiunea dominantă stabilită pe baza documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, aprobate conform legii.

2.9 ASIGURAREA ECHIPĂRII EDILITAREa)Autorizarea executării construcţiilor care, prin dimensiunile şi destinaţia lor,

presupun cheltuieli de echipare edilitară ce depăşesc posibilităţile financiare şi tehnice ale administraţiei publice locale ori ale investitorilor interesaţi sau care nu beneficiază de fonduri de la bugetul de stat este interzisă.

b)Autorizarea executării construcţiilor poate fi condiţionată de stabilirea, în prealabil, prin contract, a obligaţiei efectuării, în parte sau în total, a lucrărilor de echipare edilitară aferente, de către investitorii interesaţi.

12

Utilizări permiseOrice construcţii şi amenajări care se pot racorda la infrastructura edilitară existentă cu capacitate corespunzătoare, sau pentru a cărei extindere sau realizare există surse de finanţare asigurate de administraţia publică, de investitori interesaţi sau care beneficiază de surse de finanţare atrase potrivit legii.

Utilizări permise cu condiţii

Construcţiile vor fi executate după stabilirea, prin contract prealabil, a obligaşiei efectuării lucrărilor de echipare edilitară aferente (în parte sau total), de către investitorii interesaţi.

Utilizări interzise

Orice construcţie care,prin dimensiuni,destinaşie şi amplasare faţă de zonele cu echipare tehnico-edilitară asigurată (acoperire sub aspectul teritorial şi capacitate) presupun cheltuieli ce nu pot fi acoperite de nici unul din factorii interesaţi.

2.10 ASIGURAREA COMPATIBILITĂŢII FUNCŢIUNILOR

a) Autorizarea executării construcţiilor se face cu condiţia asigurării compatibilităţii dintre destinaţia construcţiei şi funcţiunea dominantă a zonei ,stabilită printr-o documentaţie de urbanism, sau dacă zona are o funcţiune dominantă tradiţională caracterizată de ţesut urban şi conformare spaţială proprie.

b) Condiţia de amplasare a construcţiilor în funţie de destinaţia acestora în cadrul localităţii sunt prevăzute în anexele la prezentul regulament.

Precizări

Prin documentaţiile de urbanism se stabilesc la nivel de localitate zonele funcţionale omogene, precum şi funcţiunile dominante şi complementare ale acestora, constatate, admisibile sau propuse. De asemenea se reglementează modalităţile de construire la nivelul fiecărei zone funcţionale şi se stabilesc măsurile de eliminare a disfuncţionalităţilor.

Identificarea compatibilităţii dintre destinaţia construcţiei propuse (inclusiv terenul aferent) şi funcţiunea dominantă a zonei în care urmează a fi amplasată se face, în situaţia autorizării directe pe baza prezentului Regulamant, prin analiza raportului între construcţia propusă şi structura funcţională a zonei.

Integrarea în zonă a construcţiilor noi se va face cu respectarea şi corelarea atât a regulilor de bază privind ocuparea terenului,cât şi a celor privind amplasarea şi conformitatea construcţiilor, în acord cu destinaţia acestora. În acest sens, trebuie menţionate construcţiile noi din zonele protejate care, deşi pot fi compatibile funcţional cu acestea, nu pot fi autorizate decât în condiţiile cuprinse în articolul 2.5.

Autorizarea executării construcţiilor se va face dacă funcţiunea proiectului este compatibilă cu destinaţia zonei prevăzută prin documentaţii de urbanism ( PUG , PUZ, PUD).

13

2.11 PROCENTUL DE OCUPARE A TERENULUI

Procentul de ocupare a terenului (POT) exprimă raportul dintre suprafaţa construită la sol a clădirilor şi suprafaţa terenului considerat.

SC

POT =----------- x 100

ST

Suprafaţa construită la sol este aria secţiunii orizontale a clădirii la cota =_ a parterului, măsurată pe conturul exterior al pereţilor, exclusiv rezalidurile cu aria mai mică de 0.4 mp, nişele cu aria mai mare de 0.4 mp, treptele exterioare şi terasele neacoperite.

Suprafaţa terenului considerat este suprafaţa parcelei înscrisă în Cartea Funciară, cu datele sale definitorii (dimensiune, destinaţie, categorie de folosinţă, numele deţinătorului).

Precizări

Procentul maxim de ocupare a terenului se stabileşte în funcţie de destinaţia zonei în care urmează a fi amplasată construcţia şi de condiţiile de amplasare pe teren, stabilite prin prezentul RLU.

Autorizarea executării construcţiilor se va face cu condiţia ca POT să nu depăşească limita superioară din Anexa 2 a Regulamentului General de Urbanism conform HGR nr. 525/1996.

2.12 LUCRĂRI DE UTILITATE PUBLICĂa)Autorizarea executării altor construcţii pe terenuri care au fost rezervate în planuri

de amenajare a teritoriului, pentru realizarea de lucrări de utiliate publică, este interzisă.b)Autorizarea executării lucrărilor de utilitate publică se va face în baza

documentaţiilor de urbanism şi amenajare teritorială aprobate conform legii. PrecizăriLucrările de utilitate publică se execută pe terenuri aflate în proprietatea statului,a

comunelor,oraşelor şi judeţelor,sau a persoanelor fizice ori juridice,cu schimbarea funcţiunii şi afectarea valorii terenurilor, necesitând, după caz,exporprieri sau instituirea unor servituţi de utilitate publică.

Delimitarea terenurilor necesare se stabileşte prin documentaţiile tehnice şi studiile de fezabilitate, iar autorizarea executării lucrărilor de utilitate publică se face pe baza documentaţiilor de urbanism sau de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii.

Utilizări permise Toate categoriile de lucrări de utilitate publică cuprinse în documentaţii de urbanism şi

amenajare a teritoriului aprobate în condiţiile legii.Utilizări permise cu condiţiiConstrucţiile cu durată limitată de existenţă (provizorii).Utilizări interziseOrice fel de construcţii şi amenajări, cu excepţia lucrărilor de utilitate publică pentru

care au fost rezervate terenurile.

14

III. ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ

Regulamentul este alcătuit pentru următoarele zone, subzone şi unităţi teritoriale de referinţă:

M – ZONA MIXTĂ M1- subzonă mixtă ce cuprinde locuinţe individuale si servicii ;M1i – subzona locuinţe individuale şi servicii situate în perimetrul de protecţie al monumentelor istorice;M2- subzonă mixtă ce cuprinde locuinţe colective şi servicii;M3- subzonă mixtă cuprinde servicii şi spaţii verzi plantate, amenajate;M4 - subzonă mixtă ce cuprinde locuire şi spaţii verzi plantate, amenajate;M5 – subzona mixtă ce cuprinde servicii şi funcţiuni industriale nepoluante;M6- subzonă mixtă ce cuprinde amenajări navale şi spaţii verzi plantate, amenajate;M7 – subzona mixtă ce cuprinde spații verzi plantate, amenajate şi funcţiuni industriale nepoluante;

L - ZONA DE LOCUITL1 - subzona locuinţe individuale şi cu maxim P+2 niveluri şi dotări aferente situate în zone construite;L1i - Subzona locuinţe individuale cu maxim P+1 niveluri în zone construite, situate in zona de protectie a monumentelor istorice;L2 - subzona locuinţe colective cu minim P+3 niveluri în zone construite;L3 - subzona locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+3 niveluri situate în noile extinderi sau enclave neconstruite;L4 - subzona locuinţe individuale şi cu maxim P+2 niveluri şi dotări aferente situate în zone protejate la nivelul tramei stradale și a parcelelor.

ID - ZONA DE ACTIVITĂŢI INDUSTRIALE SI DEPOZITARE

Ag - ZONA DE ACTIVITĂŢI AGROZOOTEHNICE

V - ZONA SPAŢIILOR VERZIV1- subzona zona verde spaţii publice plantate;V2 - subzona culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică;

C - ZONA CĂI DE COMUNICAŢIE C1 - subzona căi de comunicaţie rutiere;

C2 - subzona căi de comunicaţie feroviară;C2i - subzona căi de comunicaţie feroviară situată în zona de protecție a monumentelor istorice;

G - ZONA DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ.G1 - subzona construcţiilor şi amenajărilor izolate pentru gospodărie comunală;G2 - subzona cimitirelor;

EX - ZONE SITUATE ÎN AFARA TERITORIULUI INTRAVILANEX - Zone rezervate pentru activităţi agricole;

15

CAP. IV CONDIŢII DE AMPLASARE ŞI CONFORMARE A CONSTRUCŢIILOR

4.1 Orientarea faţă de punctele cardinaleAutorizarea executării construcţiilor se face cu respectarea condiţiilor şi recomandărilor de orientare faţă de punctele cardinale, conform anexei nr.3 la prezentul regulament.

Orientarea construcţiilor faţă de punctele cardinale se va face în conformitate cu normele sanitare şi tehnice în vederea realizării următoarelor cerinţe:

- asigurarea însoririi - asigurarea iluminatului natural- asigurarea perceperii vizuale a mediului ambiant din spaţiile ce se vor crea- asigurarea unor cerinţe specifice legate de funcţiunea clădirii, de alegerea

amplasamentului şi respectarea condiţiilor de construire.

4.2 Amplasarea faţă de drumuri publiceÎn zona drumului public se va autoriza cu avizul organelor de specialitate şi ale

administraţiei publice lucrările de :a)construcţii şi instalaţii aferente drumurilor publice de deservire, de întreţinere şi de

exploatareb)parcaje, garaje, staţii de alimentare cu carburanţi şi resurse de energie (inclusiv

funcţiunile lor complementare, magazine, restaurante, baruri etc.)c)conducte de alimentare cu apă şi canalizare, sisteme de transport gaze, ţiţei sau alte

produse petroliere, reţele termice, electrice, telecomunicaţii şi infrastructură ori alte instalaţii sau construcţii de acest gen.

PrecizăriPrin zona drumului se înţelege ampriza, fâşiile de siguranţă şi fâşiile de protecţie.Autorizarea construcţiilor de locuire (locuinţe, case de vacanţă, sau alte construcţii cu

caracter turistic, spaţii de cazare permanentă sau temporară pt. nevoi sociale, industriale sau de apărare) este permisă cu respectarea zonelor de protecţie a drumurilor delimitate conform Legii şi cu avizul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri sau a Administraţiei Naţionale a Drumurilor (pt. lucrări din zona drumurilor deschise traficului internaţional.

Pentru dezvoltarea capacităţii de circulaţie a drumurilor publice în traversarea localităţilor rurale, distanţa dintre axul drumului şi gardurile sau construcţiile situate de o parte şi de alta a drumurilor va fi de minimum 26 m pentru drumurile naţionale, de minimum 24 m pentru drumurile judeţene şi de minimum 20 m pentru drumurile comunale. Pt. localităţi lăţimea zonei străzii include : trotuare şi suprafeţe de teren necesare amplasării lucrărilor anexe (rigole, spaţii verzi, semnalizare rutieră, iluminat şi reţele publice).

Se interzice amplasarea construcţiilor care prin configuraţie sau exploatare împietează asupra bunei desfăşurări, organizări şi dirijări a traficului sau prezintă riscuri de accidente în zonele de siguranţă sau protecţie a drumului.

4.3 Amplasarea faţă de căi ferate din administraţia SNCFR.(1) În zona de protecţie a infrastructurii feroviare se pot amplasa construcții numai cu

avizul Ministerului Transporturilora) construcţii şi instalaţii aferente exploatării şi întreţinerii liniilor de cale ferată

16

b) construcţii şi instalaţii pentru exploatarea materialului rulant şi a mijloacelor de restabilire a circulaţiei

c) instalaţii fixe pentru tracţiune electricăd) instalaţii de semnalizare, centralizare, bloc de linie automat, telecomunicaţii,

transmisiuni de date şi construcţiile aferente acestora.(2) Construcţiile care se amplasează în zona de protecţie a infrastructurii feroviare

situată în intravilan se autorizează cu avizul Regiei Autonome '' Societatea Naţională a Căilor Ferate Române '' şi Ministerului Transporturilor.

(3) Zona de protecţie a infrastructurii feroviare se înţelege fâşia de teren , indiferent de proprietar, cu o lăţime de 100 m măsurată de la limita zonei cadastrale C F R ., situată de o parte şi de alta a căii ferate.

(4) Lucrările de investiţii ale agenţilor economici şi ale instituţiilor publice ,care afectează zona de protecţie a infrastructurii feroviare ,se vor autoriza numai cu avizul R A SNCFR şi al M.T., şi anume

a) căi ferate industrialeb) lucrări hidrotehnice c) traversarea căii ferate de către drumuri prin pasaje denivelated) subtraversarea liniilor de cale ferată de reţele de telecomunicaţii ,energie electrică ,

conducte sub presiune de apă ,gaze , produse petroliere , termo -tehnologice şi canale libere (5) În zona de protecţie a infrastructurii transporturilor se interzica) amplasarea oricăror construcţii ,depozite de materiale sau înfiinţarea de plantaţii

care împiedică vizibilitatea liniei sau a semnalelor feroviareb) efectuarea oricăror lucrări care ,prin natura lor ,ar provoca alunecări de

teren ,surpări sau ar afecta stabilitatea solului prin tăierea copacilor, extragerea de materiale de construcţii sau care modifică echilibrul pânzei freatice subterane.

c) depozitarea, manipularea sau prelucrarea substanţelor inflamabile, explozibile, carburanţilor, gazelor lichefiate sau oricăror materiale care, prin natura lor, ar provoca incendii sau explozii.

(6) Cedarea, transferul, ocuparea temporară sau definitivă a terenului din patrimoniul R A SNCFR, pentru lucrări de interes public ,atât în intravilan cât şi în extravilan, se fac numai cu avizul R A SNCFR şi al Min. Transporturilor.

4.4 Amplasarea faţă de aliniament1.Clădirile vor fi amplasate la limita aliniamentului sau retrase faţă de acesta, după

cum urmează :a)În cazul zonelor construite compact, construcţiile vor fi amplasate obligatoriu la

aliniamentul construcţiilor existente;b)Retragerea construcţiilor faţă de aliniament este permisă numai dacă se respectă

coerenţa şi caracterul fronturilor stradale;

2.În ambele situaţii,autorizaţia de construire se emite numai dacă înălţimea clădirii nu depăşeşte distanţa măsurată, pe orizontală, din orice punct al clădirii faţă de cel mai apropiat punc al aliniamentului opus;

3.Fac excepţie de la prevederile aliniatului precedent, construcţiile care au fost cuprinse într-un plan urbanistic zonal aprobat conform legii.

4.În sensul prezentului regulament, prin aliniament se înţelege conform legii, limita între domeniul privat şi domeniul public.

17

PrecizăriPoziţia construcţiilor în raport cu drumurile şi spaţiile publice reprezintă un element

determinant al morfologiei urbane.- Amplasarea construcţiilor noi se face de regulă, cu respectarea configuraţiei

arhitecturale existente.- În ansamblurile construite ce aparţin patrimoniului cultural construit de importanţă

naţională sau locală şi după caz, în zonele de protecţie ale acestora, amplasarea construcţiilor noi faţă de aliniament se va face cu respectarea configuraţiei existente specifice.

- În zonele libere de construcţii sau parţial construite, stabilirea configuraţiei urbane şi implicit a regimului de aliniere se va face, de regulă, pe baza documentaţiilor de urbanism aprobate conform legii (PUZ;PUD).

- Retragerea construcţiilor faţă de aliniament se poate face din raţiuni funcţionale, estetice sau ecologice.

- Regula stabilirii înălţimii construcţiilor, în raport cu distanţa faţă de orice punc al faţadei de pe aliniamentului opus (H< D),derivă din necesitatea respectării normelor de igenă şi a celor de securitate a construcţiilor.

Pot apărea excepţii de la regulă atunci când este necesară completarea cu clădiri a fronturilor existente între care distanţa între fronturi este mai mică decât înălţimea,pentru majoritatea construcţiilor din zonă.

4.5 Amplasare în interiorul parceleiAutorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă se respecă :

a. distanţele minime obligatorii faţă de limitele laterale şi posteriare ale parcelei, conform Codului civil (republicat in 2011);

b. distanţele minime necesare intervenţiilor în caz de incendiu, se stabilesc pe baza avizului unităţii teritoriale de pompieri.

DEFINIŢIEParcela este suprafaţa de teren ale cărei limite sunt sau nu materializate pe teren,

proprietatea unuia sau mai multor proprietari, aparţinând domeniului public sau privat şi care are un număr cadastral ce se înscrie în registrul de publicitate funciară. Împreună cu construcţiile sau amenajările executate pe suprafaţa sa, parcele reprezintă un bun imobil.

Servitutea de vedere este o limitare a dreptului de proprietate constând din obligaţia de a păstra o distanţă de minimum 2m între faţadele cu ferestre sau balcoane ale clădirilor şi limita proprietăţii învecinate conf. art.615 din Noul Cod Civil. Fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări neparalele cu linia de hotar spre fondul învecinat sunt interzise la o distanţă mai mică de un metru. Distanţa se calculează de la punctul cel mai apropiat de linia de hotar, existent pe faţa zidului în care s-a deschis vederea sau, după caz, pe linia exterioară a balconului, până la linia de hotar; distanţa, şi în cazul lucrărilor neparalele, se măsoară tot perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al lucrării de linia de hotar şi până la această linie.

Alinierile faţă de limitele laterale şi limita posterioară reprezintă retragerile construcţiilor faţă de limitele unei proprietăţi, altele decât aliniamentul.

PrecizăriÎn funcţie de mărimea parcelei, pe suprafaţa acesteia pot fi amplasate una sau mai

multe construcţii principale şi construcţii anexe.Poziţia lor pe suprafaţa parcelei este condiţionată de regimul de aliniere faţă de

drumurile şi spaţiile publice şi de aliniere impuse faţă de limitele laterale şi limita posterioară a acesteia.

18

- Către drumurile publice construcţiile pot fi amplasate la “aliniament” sau retrase din aliniament,în conformitate cu reguli urbanistice sau păstrând tradiţia zonei.

- În relaţiile cu limitele laterale ale parcelei,construcţiile pot fi amplasate astfel :a) în regim închisb) în regim cuplatc) în regim izolatd) asigurarea normelor de însorire şi iluminat naturale) respectarea condiţiilor de vizibilitatef) respectarea normelor de protecţie contra incendiilorg) asigurarea protecţiei contra zgomotului şi nocivităţilorh) necesităţi de conservare a specificului ţesutului urbani) obţinerea unei anumite grupări a construcţiilor, în ansamblurile noi pentru care se

urmăreşte desvoltarea coerentă a ţesutlui urban.j) Accesul uşor al mijloacelor de intervenţie pe toate laturile construcţiilor.

4.6 Accese carosabile1 – autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilităţi de

acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinaţiei construcţiei.2 – În mod excepţional se pot autoriza executarea construcţiilor fară îndeplinirea

condiţiilor prevăzute la aliniatul (1) cu avizul unităţii teritoriale de pompieri.3 – Numărul şi configuraţia acceselor prevăzute la aliniatul (1) se determină conform

anexei nr.4 la prezentul regulament.4 – Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului şi autorizaţiei

speciale de construire,eliberate de administratorul acestora.DEFINIŢII

Accesul la drumurile publice reprezintă accesul carosabil direct sau prin servitute din drumurile publice la parcelă.

Accesul direct reprezintă posibilitatea de intrare-ieşire fără efectuarea altor funcţiuni sau proprietăţi.

Servitutea de trecere reprezintă o dispoziţie juridică reglementată de Codul Civil, conform căruia proprietarul al cărui teren este înfundat (fără nici o ieşire la drumul public), poate cere să i se permită trecerea pe proprietatea vecinului, în scopul exploatării fondului său, cu obligaţia de a-l despăgubi proporţional cu pagubele produse.

Servitutea de trecere către drumul public poate fi constituită atât pe terenurile proprietate privată, cât şi pe terenurile aparţinând domeniului public, în localităţile urbane sau rurale şi se înregistrează în evidenţele cadastrale .

Drumul public este drumul destinat satisfacerii cerinţelor de transport rutier, fiind gestionat de organele centrale sau locale ale administraţiei publice.

PRECIZĂRIAsigurarea acceselor carosabile pentru toate categoriile de construcţii la reţeaua de

circulaţie şi transport reprezintă o condiţie majoră de configurare, amplasare şi autorizare a acestora.

Se va urmări asigurarea acceselor carosabile directe între parcelă şi drumul public sau cu un minim de servituţi de trecere în condiţiile specifice de amplasament, cu respectarea relaţiilor şi gabaritelor funcţionale.

Construcţiile care nu beneficiază de accese directe conform aliniatului precedent se vor conforma condiţiilor din avizul unităţii teritoriale de pompieri.

19

Asigurarea accesului autospecialelor de intervenţie pentru stingerea incendiilor va respecta gabaritele minime de 3,80 m lăţime şi 4,20 m înălţime.

Nu este obligatorie asigurarea unor accese carosabile amenajate din drumurile publice atunci când condiţiile locale nu permit sau nu justifică realizarea acestora (ex. cabane şi refugii turistice, anexe gospodăreşti, construcţii la altitudine, etc.), la construcţii încadrate la categoria D de importanţă redusă.

Utilizări permise.Construcţiile ale căror accese carosabile ( direct sau prin servitute) respectă normele

de siguranţă şi influenţă a traficului, în condiţiile avizului administratorului drumului.

Utilizări admise cu condiţiiConstrucţiile fără posibilităţi de acces carosabil la drumurile publice (direct sau prin

servitute) sau cu accese ale căror caracteristici tehnice nu permit intervenţia mijloacelor de stingere a incendiilor, cu condiţia obţinerii avizului unităţii teritoriale de pompieri, conform prevederilor alin.(2) al prezentului articol.

Utilizări interziseSe interzice autorizarea construcţiilor la care nu sunt asigurate accesele carosabile

corespunzătoare, în conformitate cu prevederile legii.

4.7 Accese pietonale (1) Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor de orice fel este permisă numai dacă se asigură accese pietonale, potrivit importanţei şi destinaţiei construcţiei. (2) În sensul prezentului articol, prin accese pietonale se înţelege căile de acces pentru pietoni, dintr-un drum public, care pot fi: trotuare, străzi pietonale, pieţe pietonale, precum şi orice cale de acces public pe terenuri proprietate publică sau, după caz, pe terenuri proprietate privată grevate de servitutea de trecere publică, potrivit legii sau obiceiului. (3) Accesele pietonale vor fi conformate astfel încât să permită circulaţia persoanelor cu handicap şi care folosesc mijloace specifice de deplasare.

DEFINIŢIEStrăzile pietonale sunt străzi rezervate exclusiv circulaţiei pietonilor şi ocazional

accesului vehiculelor în scop utilitar -servicii şi intervenţie pentru parcelele din zonă.Accesele pietonale cu circulaţie continuă sunt accesele amenajate astfel încât

intersecţiile cu căile carosabile sunt la niveluri diferite (tuneluri, pasarele, poduri) fiind excluse interferenţe între traficul auto şi traficul pietonal.

Flux de pietoni - numărul pietonilor care se deplasează pe un traseu dat într-o perioadă de timp (de ex. 1 oră) într-un sens sau în ambele sensuri.

Reglementarea circulaţiei pietonilor - organizarea circulaţiei şi a acceselor pietonale în contextul organizării generale a circulaţiei vehiculelor, mijloacelor de transport în comun, bicicliştilor etc.

PRECIZĂRI Căile pietonale, dispuse şi alcătuite structural,în funcţie de caracterul funcţional, condiţiile locale şi de încadrarea urbană,sunt de mai multe categorii şi anume:

-trotuare pentru circulaţie curentă dispuse în pararel cu carosabilul străzii ;-alei pietonale cu trasee independente de circulaţia carosabilă; acestea pot fi amenajate

şi pentru accesul ocazional şi controlat al unor categorii de vehicule pentru servicii şi intervenţii.

20

-străzi pietonale rezervate pietonilor, de regulă în zone urbane centrale cu caracter istoric, comercial, cultural etc.

-pieţe pietonale etc.

Utilizări permiseConstrucţii şi amenajări la care se asigură accese pietonale, precum şi construcţii de

accese şi căi pietonale ce reprezintă lucrări independente, amenajate şi echipate în funcţie de mărimea fluxului de pietoni care asigură deplasarea acestora în condiţii de confort şi de siguranţă. Se vor avea în vedere şi exigenţele impuse de circulaţia persoanelor cu handicap.

Utilizări admise cu condiţii Tipurile de accese pietonale existente sau propuse cu sau fără servituţi de utilitate

publică cum sunt:Accese pietonale prin zone (terenuri) proprietăţi private (servitute de trecere);Accese pietonale admise prin reglementări orare, de flux sau în funcţie de alte condiţii

etc.

Utilizări interziseSe interzice autorizarea construcţiilor pe terenul pentru care nu sunt prevăzute accesele

pietonale Zonarea funcţională a teritoriului trebuie să asigure corelarea diferitelor categorii de accese carosabile, accese pietonale şi parcaje, corespunzător funcţiilor şi caracterului urbanistic.

.4.8 Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitară

Racordarea la reţelele publice de echipare edilitară existente: (1) Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilitatea racordării consumatorilor la reţelele existente de apă, la instalaţiile de canalizare şi de energie electrică.(2) De la dispoziţiile alineatului precedent se poate deroga, cu avizul organelor administraţiei publice locale, pentru locuinţe individuale, în următoarele condiţii:a) realizarea de soluţii de echipare în sistem individual care să respecte normele sanitare şi de protecţie a mediuluib) beneficiarul se obligă să racordeze construcţia, potrivit regulilor impuse de consiliul local, la reţeaua centralizată publică, atunci când aceasta se va realiza.(3) Pentru celelalte categorii de construcţii se poate deroga de la prevederile alin. (1) cu avizul organelor administraţiei publice competente, dacă beneficiarul se obligă să prelungească reţeaua existentă ,atunci când aceasta are capacitatea necesară, sau se obligă fie să mărească capacitatea reţelelor publice existente ,fie să construiască noi reţele.(4) Prevederile alin. (2) şi (3) se aplică, în mod corespunzător, autorizării executării construcţiilor în localităţile unde nu există reţele publice de apă şi de canalizare. DEFINIŢII

Echiparea edilitară a teritoriului localităţii în sistem centralizat reprezintă asigurarea utilităţilor şi serviciilor edilitare pentru întreaga localitate, de către agenţi economici şi instituţii specializate (alimentare cu apă, canalizare, energie electrică etc. )

Echiparea edilitară în sistem individual reprezintă asigurarea utilităţilor şi serviciilor edilitare prin construcţii şi instalaţii realizate şi exploatate pentru un imobil sau un grup de imobile.

21

Reţeaua publică de alimentare cu apă este ansamblul de lucrări inginereşti, care asigură aprovizionarea cu apă potabilă şi industrială a localităţilor, aparţine domeniului public şi este exploatată de instituţii publice specializate.

Reţeaua publică de canalizare este ansamblul de lucrări inginereşti, care asigură evacuarea apelor uzate şi meteorice de pe teritoriul localităţii, aparţine domeniului public şi este exploatată de instituţii publice specializate.

Reţeaua publică de alimentare cu energie electrică este ansamblul de lucrări inginereşti care asigură aprovizionarea cu energie electrică din sistemul naţional a localităţilor, aparţine domeniului public şi este exploatată de instituţii publice specializate.

PRECIZĂRI Conform prevederilor prezentului articol, autorizarea executării construcţiilor este condiţionată de noi consumatori la reţelele existente, în următoarele condiţii:

- Când reţelele edilitare publice existente au capacităţi şi grad de acoperire a teritoriului urban suficiente pentru a permite racordarea de noi consumatori, autorizarea construcţiilor este permisă cu respectarea celorlalte prevederi ale Regulamentului general de urbanism.

Când reţelele edilitare publice existente nu au capacităţi şi grad de acoperire a teritoriului localităţii suficiente pentru racordarea de noi consumatori, dar programele edilitare ale consiliilor locale prevăd dezvoltarea acestora în etapa de perspectivă, se admite construirea de locuinţe individuale în următoarele condiţii:

- Realizarea de soluţii de echipare în sistem individual, care să respecte normele sanitare şi de protecţie a mediului (asigurarea unei distanţe minime de 30 m între fântâni şi fose septice, etc.), precum şi prevederile Codului Civil (art. 610);

- În momentul realizării reţelei centralizate publice în zonă, beneficiarul se obligă să racordeze construcţia, potrivit regulilor impuse de consiliul local. - În zonele locuite neracordate la reţeaua de apă potabilă, întreprinderea care exploatează reţeaua centralizată de alimentare cu apă este obligată, conform prevederilor legale, să asigure distribuţia apei prin amenajarea de cişmele publice.

- Când beneficiarul construcţiei aparţinând altei categorii decât locuinţele individuale se obligă, pe bază de contract, după obţinerea avizului organelor administraţiei publice specializate, să prelungească reţeaua existentă (dacă aceasta are capacitatea necesară), să mărească dacă e necesar capacitatea reţelelor publice existente sau să construiască noi reţele, autorizaţia de construire este acordată în condiţiile în care sunt respectate prevederile celorlalte articole ale Regulamentului General de Urbanism.

Când localitatea pe teritoriul căreia urmează a fi amplasată construcţia nu dispune de reţele publice de energie electrică şi canalizare, apă şi canalizare, autorizarea construcţiilor (indiferent de destinaţie ) se face în următoarele condiţii:

Realizarea de soluţii de echipare în sistem individual care să respecte normele sanitare şi de protecţie a mediului, precum şi prevederile NouLui Cod Civil;

În momentul realizării reţelei centralizate publice a localităţii, beneficiarul construcţiei, indiferent de destinaţia acesteia, se obligă să o racordeze la noua reţea, potrivit regulilor impuse de consiliul local.

22

4.9 Realizarea de reţele edilitare (1) Extinderile de reţele sau măririle de capacitate a reţelelor edilitare publice se realizează de către investitor sau beneficiar, parţial sau în întregime, după caz, în condiţiile contractelor încheiate cu consiliile locale. (2) Lucrările de racordare şi de branşare la reţeaua edilitară publică se suportă în întregime de investitor sau de beneficiar.

4.10 Proprietatea publică asupra reţelelor edilitare (1) Reţelele de apă, de canalizare, de drumuri publice şi alte utilităţi aflate în serviciul public sunt proprietate publică a comunei, oraşului sau judeţului, dacă legea nu dispune altfel.

2) Reţelele de alimentare cu gaze, cu energie electrică şi de telecomunicaţii sunt proprietate publică a statului, dacă legea nu dispune altfel. (3) Lucrările prevăzute la alin. (1)şi (2), indiferent de modul de finanţare, intră în proprietatea publică.

DEFINIŢII Dreptul de proprietate publică este dreptul real care aparţine statului şi unităţilor

administrativ - teritoriale asupra unor bunuri mobile şi imobile de interes naţional sau local.Domeniul public este constituit din totalitatea bunurilor care fac obiectul dreptului de

proprietate publică, ce aparţin statului sau unităţilor administrativ - teritoriale. Domeniul public poate fi de interes naţional, caz în care proprietatea asupra sa, în regim de drept public ,aparţine comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor.

Bunurile aparţinând domeniului public sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile.

Serviciile publice reprezintă forma de organizare a unor activităţi umane îndreptate către satisfacerea interesului public general, a căror funcţionare este regulată şi continuă, fiind garantată şi reglementată de autorităţile publice componente. Serviciile publice locale sunt specializate şi diversificate ,în funcţie de necesităţile locale şi sunt puse în mod egal la dispoziţia cetăţenilor.

PRECIZĂRI1. DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA REŢELELOR EDILITARE.

Reţelele edilitare fac parte ,alături de reţeaua de drumuri şi străzi (cu traseele cărora sunt asociate )din categoria utilităţilor aflate în serviciul public. Terenul pe care sunt amplasate aparţine ,de regulă, domeniului public, iar construirea şi întreţinerea reţelelor şi instalaţiilor edilitare publice constituie lucrări de utilitate publică.Instalaţiile şi reţelele publice sunt, după caz, în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ teritoriale.

Reţelele de apă ,canalizare, alimentare cu energie electrică, gaze , telecomunicaţii, fac parte din sistemul naţional şi sunt proprietatea publică a statului.

23

Reţelele de apă , canalizare, alimentare cu energie termică, alături de drumuri şi alte utilităţi aflate în serviciul public sunt proprietate publică a comunei, ele pot fi administrate de regii autonome de interes local, pot fi organizate şi funcţionează sub autoritatea consiliului judeţean.

Lucrările de racordare şi branşare la reţelele edilitare publice (apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică şi telefonie) se suportă în întregime de investitor sau de beneficiar şi se execută în urma avizului autorităţii administraţiei publice specializate.

Lucrările de extindere sau de mărire a capacităţii reţelelor edilitare publice existente, precum şi executarea drumurilor de acces se realizează de către investitor sau beneficiar parţial sau în întregime, în condiţiile contractelor încheiate cu consiliile locale. Indiferent de modul de finanţare obligaţiile părţilor vor face obiectul unor clauze contractuale.

Lucrările edilitare astfel realizate (drumuri, reţele şi instalaţii) trec în proprietatea publică şi se administrează potrivit legii.

Fac excepţie reţelele edilitare şi drumurile situate pe parcele proprietate privată a unor persoane fizice şi juridice, aflate în serviciul exclusiv al acestora. Ele pot constitui proprietate privată dacă sunt finanţate în totalitate de investitorii interesaţi, iar autoritatea administraţiei publice locale stabileşte că nu se justifică utilizarea publică.

Evidenţierea pe planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului a reţelelor edilitare existente, cuprinse în cadastrul de specialitate şi stabilirea regimului juridic al terenurilor aferente.

Elaborarea reglementărilor urbanistice privind echiparea edilitară a teritoriului.

4.11. Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenurilor pentru construcţii.

PARCELAREAParcelarea este operaţiunea de divizare a unei suprafeţe de teren în minimum 4 loturi

alăturate, în vederea realizării de noi construcţii. Pentru un număr mai mare de 12 loturi se poate autoriza realizarea parcelării şi executarea construcţiilor cu condiţia adoptării de soluţii de echipare colectivă care să respecte normele legale de protecţie a mediului.

Autorizarea executării parcelărilor, în baza prezentului regulament, este permisă numai dacă pentru fiecare lot în parte se respectă cumulativ următoarele condiţii

- front la stradă de minimum 8 m pentru clădiri înşiruite, de minimum 10m pentru clădirile cuplate şi de minimum 12 m pentru clădiri izolate.

- suprafaţa minimă a parcelei de 150 mp pentru clădiri înşiruite şi, respectiv, de minimum 200 mp pentru clădiri amplasate izolat sau cuplate.

- adâncimea mai mare sau cel puţin egală cu lăţimea parcelei.Sunt considerate loturi construibile numai loturile care se încadrează în prevederile

aliniatului 2.

PRECIZĂRIIn funcţie de terenul disponibil şi de configuraţia ţesutului urban specific localităţii sau

zonei în care va avea loc operaţiunea de parcelare, construcţiile vor putea fi amplasate pe teren în regim închis (înşiruite), izolate sau cuplate. În funcţie de această opţiune (însuşită de autoritatea publică locală) vor fi stabilite dimensiunea, forma şi suprafaţa loturilor ce vor rezulta în urma parcelării.

Actele vizând orice formă de împărţire a unui teren construit nu vor putea fi înregistrate şi legalizate conform legii (la administraţia financiară, cadastru, notar public) decât însoţite de certificatul de urbanism emis de autoritatea publică competentă.

24

Pentru parcelarea necesară amplasării unor construcţii cu alte destinaţii decât locuinţa(comerţ, depozitare, activităţi de producţie mică, servicii, birouri, etc.) prin certificatul de urbanism se va recomanda întocmirea PUD sau PUZ .

Pentru a fi construibil , terenul va îndeplini următoarele condiţii- asigurarea accesului la un drum public,- asigurarea echipării tehnico-edilitare necesare,- forme şi dimensiuni ale loturilor care să permită amplasarea unor construcţiiPrincipalii factori care influenţează dimensiunile parcelelor:- condiţiile cadrului natural,- funcţiunea principală a zonei,- folosinţa terenului,- regimul de amplasare a construcţiilor pe teren,- accesul la parcele şi poziţia loturilor şi construcţiilor faţă de drumuri,- posibilităţi de realizare a echipării edilitare

RECOMANDĂRI- adâncimea parcelei să fie mai mare sau cel puţin egală cu lăţimea lui- pentru locuinţe înşiruite ce vor constitui front continuu nu se vor amplasa mai mult

de 12 loturi- in lipsa echipării cu reţele de apă, canal se vor adapta soluţii locale ( puţuri pentru

alimentare cu apă şi fose septice pentru preluarea apelor uzate, etc.) cu caracter temporar până la realizarea reţelelor edilitare publice şi cu respectarea distanţelor de protecţie sanitară ( minimum 30 m între sursa de apă şi fosa septică

Suprafeţele parcelate incluse în planurile urbanistice locale, ( PUZ, PUD ) aprobate anterior apariţiei prezentului regulament se vor autoriza conform acestora.

Parcelările executate în zonele protejate se vor face numai cu avizul organelor administraţiei de stat abilitate, conform legii.

a.) AUTORITĂŢI COMPETENTE ÎN AUTORIZAREA EXECUTĂRII PARCELĂRILOR ŞI EMITEREA AVIZELOR

Autorizaţia de construire se eliberează de către Delegaţia permanentă a consiliului judeţean Ialomiţa cu avizul primarilor, după caz.

Avizele şi acordurile de specialitate se emit de organismele abilitate, conform legii.

b) PROCEDURA DE AUTORIZARE- obţinerea informaţiilor cadastrale şi a celor referitoare la posibilităţile de echipare

tehnico edilitară- corelarea documentaţiei cu prevederile regulamentului general de urbanism- obţinerea avizelor de către solicitant.- emiterea autorizaţiei de executare a parcelării, sau refuzul autorizării

4.12 . Reguli cu privire la înălţimea construcţiilorAutorizarea executării construcţiilor se face cu respectarea înălţimii medii a clădirilor

învecinate şi a caracterului zonei, fără ca diferenţa de înălţime să depăşească cu mai mult de două niveluri clădirile învecinate.

În sensul prezentului regulament, clădirile imediat învecinate sunt cele amplasate alăturat, de aceeaşi parte a străzii.

Fac excepţie de la prevederile aliniatului precedent,construcţiile care au fost cuprinse într-un plan urbanistic zonal, aprobat conform, legii.

25

PRECIZĂRIStabilirea înălţimii construcţiilor se poate face pe baza analizei situațiilor distincte în

corelare cu ceilalţi parametri care definesc condiţiile de construilibilitate ale terenurilor pe care acestea vor fi amplasate, după cum urmează:

- protejarea şi punerea în valoare a mediului natural şi construit existent;- respectarea regulilor de compoziţie arhitectural-urbanistic azonei sau ansamblului

urban;- asigurarea funcţionalităţii construcţiilor în concordanţă cu destinaţialor (programe de

arhitectură);- asigurarea compatibilităţii funcţionale a construcţiilor cu funcţiunea dominantă în

zonele în care sunt amplasate, prin analizarea impactului asuăra sistemelor de circulaţie şi staţionare şi asupra capacităţii reţelelor edilitare din zonă;

- respectarea cerinţelor tehnice de asigurare a securităţii,stabilităţii şi siguranţei în exploatare,în conformitate cu prevederile legii, pentru construcţia respectivă, cât şi pentru construcţiile din zona învecinată;

- în zonele de protecţie a monumentelor istorice sau în zonele protejate sau construite,înălţimea construcţiilor va fi stabilită pe baza unor studii specifice şi documentaţii de urbanism.

4.13. Aspectul exterior al construcţiilor.Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul exterior nu

contravine funcţiunii acestora şi nu depreciază aspectul general al zonei.Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect

exterior intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile generale acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă.

PRECIZĂRIAspectul exterior al construcţiilor, cu toate elemetele sale definitorii, aparţine spaţiului

public.Exeaminarea caracteristicilor proiectului,în vederea identificării modului în care acesta

urmează să se înscrie în specificul zonei,cu respectarea principiilor de estetică arhitecturală,precum şi tradiţiilor locale,va avea în vedere următoarele:

- conformitatea construcţiei;- materialele de construcţie utilizate pentru învelitori şi finisaj exterior;- culorile ansamblulii şi ale detaliilor;- conformitatea faţadelor şi amplasarea golurilor.Construcţiile de orice natură ce urmează a se efectua în zonele protejate de interes

naţional, vor fi autorizate numai cu avizul Comisiei Zonelor Protejate Construite, în condiţiile legi.

4.14 Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri. PARCAJE (1) Autorizarea executării construcţiilor care, prin destinaţie, necesită spaţii de parcare, se emite numai dacă există posibilitatea realizării acestora în afara domeniului public. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), utilizarea domeniului public pentru spaţii de parcare se stabileşte prin autorizaţia de construire de către delegaţiile permanente ale consiliilor judeţene sau de către primari, conform legii. (3) Suprafeţele parcajelor se determină în funcţie de destinaţia şi de capacitatea construcţiei, conform anexei nr. 5 .la prezentul regulament.

26

PRECIZĂRII Pentru un amplasament dat, destinaţia, configuraţia, dimensiunea şi capacitatea unei construcţii noi se va stabili ţinând seama de obligativitatea asigurării spaţiilor minime pentru parcaje sau garajele aferente construcţiei în cauză, amplasate în interiorul parcelei pe care se realizează construcţia, corelat cu asigurarea acceselor carosabile şi pietonale.

Se vor respecta normele legale privind protecţia mediului natural şi construit împotriva factorilor poluanţi generaţi de funcţionarea parcajelor şi garajelor.

Necesarul de locuri de parcaje şi garaje se stabileşte în funcţie de gradul de motorizare al localităţii sau zonelor acestei, precum şi de specificul funcţional al construcţiei deservite.

Anexa nr.5 la Regulamentul general de urbanism cuprinde norme minimale de asigurare a terenurilor de parcare.

Pentru amplasarea parcajelor de mari dimensiuni sunt necesare studii de impact, atât asupra circulaţiei din zonă, cât şi asupra mediului înconjurător.

4.15 Spaţii verzi şi plantate(1) Autorizaţia de construire va conţine obligaţia menţinerii sau creării de spaţii

verzi şi plantate, în funcţie de destinaţia şi capacitatea construcţiei, conform anexei nr. 6 la prezentul regulament.

Spaţiile verzi şi plantate sunt constituite, în acepţiunea prezentului Regulament, din totalitatea amenajărilorde pe suprafaţa parcelei, ca plantaţii de arbori, arbuşti, plante ornamentale, suprafeţe acoperite cu gazon, grădini de flori, etc.

PRECIZĂRISuprafaţa spaţiilor verzi şi plantate se va stabilii în corelare cu normele de igenă şi

protecţe a mediului. Corelarea se va face ţinând seama de mărimea, funcţiunea dominantă a localităţii şi zona geografică în care aceasta este amplasată, în vederea evaluării posibilităţilor de îmbunătăţire a microclimatului urban.În vecinătatea ansamblurilor şi monimentelor istorice,precum şi în zonele de protecţie ale acestora,realizarea de spaţii verzi şi plantate se va face cu asigurarea vizibilităţii şi punerii în valoare a obiectelor sau ansamblurilor protejate. Realizarea plantaţiilor de arbori se va face la o distanţă care să nu pună în pericol construcţia protejată,sub aspectul stabilităţii.

4.16 Împrejmuiri

(1) În condiţiile prezentului regulament, este permisă autorizarea următoarelor categorii de împrejmuiri: a) împrejmuiri opace, necesare pentru servicii funcţionale, asigurarea protecţiei vizuale; b) împrejmuiri transparente, decorative sau de gard viu, necesare delimitării parcelelor aferente clădirilor şi /sau integrării clădirilor în caracterul străzilor sau al ansamblurilor urbanistice.

(2) Pentru ambele categorii, aspectul împrejmuirilor se va supune aceloraşi exigenţe ca şi în cazul aspectului exterior al construcţie.

Împrejmuirile la aliniament interesează atât domeniul public cât şi cel privat,prevederile privind amplasarea şi conformarea lor putând fi stabilite prin regulamente ale administraţiei publice locale. Dincolo de caracterul lor strict utilitar, ele sunt de interes public,datorită calităţii de participare la creerea peisajului urban sau rural,alături de construcţiile pe care le protejează,sau a căror parcelă o delimitează.

Împrejmuirile amplasate pe limitele laterale şi posterioară,ale parcelei sunt realizate din raţiuni de delimitare şi protecţie a proprietăţii. Modalitatea de realizare a împrejmuirilor în

27

vederea protecţiei proprietăţii private pentru evitarea intruziunilor,precum şi relaţiile de vicinătate, sunt cuplate sau înşiruite,precum şi la condiţiile în care se realizează împrejmuirile grădinilor.

Împrejmuirile cu caracter temporar se aprobă în cazul şantierelor de construcţii, al şantierelor arheologice.

4.17 Amplasarea faţă de obiectivele de interes public TDS-MAPNMinisterul Apărării Naţionale are pe terotoriul administrativ al municipiului Feteşti

patru terenuri cu destinaţie specială, însumând o suprafaţă totală de 22 120,00mp. Pentru toate construcţiile care vor fi executate în vecinătatea celor patru obiective

militare (TDS-MAPN 3305, 3306, 3307 şi 3487) situate în intravilan, pe parcele limitrofe, precum şi a celor situate de cealaltă parte a străzilor învecinate cu incinta acestora, se va solicita, în vederea autorizării acestora, avizul Statului Major General prevăzut conform hotărârii nr. 62/ 7.02.1996.

28

V. PRESCRIPTII SPECIFICE UNITĂŢILOR TERITORIALE DE REFERINŢĂ

M - ZONA MIXTĂ

GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI.M1- Subzona mixtă ce cuprinde locuire individuală şi funcţiuni de interes public, diverse categorii de activităţi comerciale, servicii aferente locuirii, amplasate în lungul principalelor artere de circulaţie.

Fondul construit este format în mare parte din clădiri de locuit; zona mixtă permite conversia locuinţelor în alte funcţiuni admise conform PUG.

M1i – Subzona mixtă ce cuprinde lucuire individuală şi funcţiuni de interes public, diverse categorii de activităţi comerciale, servicii aferente locuirii, amplasate în lungul principalelor artere de circulaţie, situate în perimetrul de protecție al monumentelor istorice.

Fondul construit este format în mare parte din clădiri de locuit; zona mixtă permite conversia locuinţelor în alte funcţiuni admise conform PUG.

M2- Subzonă mixtă cuprinde locuinţe colective şi servicii (birouri, sedii firme, comerţ alimentar şi nelimetar, etc).

M3- Subzonă mixtă cuprinde servicii (turism, sport- agrement) şi spaţii verzi plantate/amenajate.

M4 - subzonă mixtă cuprinde locuire individuală şi spaţii verzi plantate, amenajate.

M5 – subzonă mixtă cuprinde activităţi industriale cu factor redus de poluare (parcuri fotovoltaice, parcuri logistice, parcuri tehnologice, sau alte tipuri de parcuri industriale pentru care nu se impune obtinerea autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu sau care nu ating pragurile de capacitate precizate in anexa 1 din Legea nr. 278/2013), depozitare şi servicii (birouri, sedii firme,etc.).

M6- subzonă mixtă cuprinde amenajări navale tip port comercial sau turistic şi spaţii verzi plantate, amenajate;

M7- subzonă mixtă cuprinde activităţi industriale cu factor redus de poluare (parcuri fotovoltaice, parcuri logistice, parcuri tehnologice, sau alte tipuri de parcuri industriale pentru care nu se impune obtinerea autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu sau care nu ating pragurile de capacitate precizate in anexa 1 din Legea nr. 278/2013) si spatii verzi plantate/amenajate;

29

SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISESunt admise următoarele utilizări:

Pentru subzona M1:- instituţii, servicii şi echipamente publice, în condiţiile respectării ordinului M.S. 119/2014 cap. IV, cum ar fi:

- unităţi de înăţământ;- unităţi sanitare;- unităţi de cultură;- unităţi de culte;- unităţi administrative.

- sedii ale unor firme, servicii pentru întreprinderi, proiectare, consultanţă în diferite domenii şi alte servicii profesionale;- servicii sociale, colective şi personale; - sedii ale unor organizaţii politice, profesionale etc.;- lăcaşuri de cult;- comerţ cu amănuntul;- pensiuni, agenţii de turism; - restaurante, baruri, cofetării, cafenele etc;- locuinţe cu partiu obişnuit (individuale și/sau colective) în condiţiile respectării ordinului M.S. 119/2014 art, 17 și 18; - locuinţe cu partiu special care includ spaţii pentru profesiuni liberale în condiţiile respectării ordinului M.S. 119/2014 art, 17 și 18;- sport şi recreere în spaţii acoperite;- spații verzi amenjate, spații de odihnă, agrement, locuri de joacă pentru copii.

Pentru subzona M1i:În cazul zonelor construite protejate, de interes național:

-Numai funcţiuni legate de activitatea de transport şi activităţi conexe, permise şi de autorităţile care administrează ansamblul;

-reparaţii şi re- funcţionalizări ale clădirilor industriale sau cu profil de transport, în scopul evitării abandonării şi degradării acestora. (conform Studiu Istoric aferent PUG mun. Fetești, elaborat de arh. Doina Petrescu).În cazul zonelor construite protejate, de interes local:

-Locuire si funcțiuni complementare, -turism rural, comerț, -alimentație publică, -servicii (unități de dimensiuni mici), -circulație carosabilă și pietonală, -rețele edilitare.

(conform Studiu Istoric aferent PUG mun. Fetești, elaborat de arh. Doina Petrescu).Pentru exemplarele de arhitectură tradiţională și clădirile cu valoare arhitecturală și ambientală păstrate și identificate în planșa de reglementări urbanistice, preluate conform studiului istoric întocmit de arh. Doina Petrescu, se recomandă efectuarea unui studiu de specialitate de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură sau de către Centrul pentru Cultură Tradiţională Ialomiţa, pentru depistarea tuturor exemplarelor valoroase, elaborarea unor fişe analitice şi a unor propuneri de achiziţionare şi păstrare “in situ”, a unora dintre ele. Se va încuraja consolidarea și restaurarea acestora cu tehnici și materiale tradiționale.

30

În cazul siturilor arheologice:-Lucrări de curățare, întreținere, consolidare a malului brațului Borcea și

infrastructurii podului; -culturi agricole care nu depăşesc adâncimea de săpare a pământului de 25 – 30 cm

şi nu necesită deplasarea de utilaj greu; amenajări de semnalizare şi punere în valoare a sitului;

-cercetarea arheologică.Totodată, în cazul siturilor arheologice, se impune o interdicție temporară de

construire până la cercetarea exhaustivă a zonei.(conform Studiu Istoric aferent PUG mun. Fetești, elaborat de arh. Doina Petrescu).

Pentru subzona M2:- locuinţe colective cu regim mixt de înălţime;- anexe gospodăreşti cu regim de înălţime P, în condiţiile respectării ordinului M.S. 119/2014 art. 15.- servicii: restaurante, cofetării, cafenele, comerţ cu amănuntul, sedii de firmă etc etc;La parterul cladirilor de locuit: 

- se pot amplasa/amenaja unități comerciale, unități de prestări servicii, cabinete medicale umane fără paturi și cabinete veterinare pentru animale de companie, cu condiția ca acestea, prin funcționarea lor, să nu creeze disconfort și riscuri pentru sănătatea locatarilor; pentru unitățile sus-menționate se vor asigura mijloacele adecvate de limitare a nocivităților; 

-se pot amenaja camere speciale pentru: depozitarea deșeurilor solide, spălătorii, uscătorii; 

-se pot amenaja și alte anexe ale locuințelor (garaje), doar cu acceptul asociației de locatari sau proprietari; 

-activitățile de birou se pot organiza și la alte etaje ale imobilelor de locuit daca se obține acceptul vecinilor direcți;

-schimbarea destinației unui spațiu de locuit se poate face numai cu respectarea condițiilor prevăzute de Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, cu modificarile ulterioare. 

Pentru subzona M3:-Unități publice de turism, sport, agrement în condiţiile respectării ordinului M.S.

119/2014 cap. IV:- servicii: restaurante, baruri, cofetării, cafenele etc;- pensiuni, motel, hotel; - sport şi recreere în spaţii acoperite; - spaţii de odihnă şi receere;- agrement- sport;- parcuri de distracţii;- locuri de joacă pentru copii;- spaţii verzi ce se compun, conf. Legea nr. 24/2007, cu completările și modificările ulterioare, din urmatoarele tipuri de terenuri din intravilanul localităților: 

a) spații verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate; b) spații verzi publice de folosință specializată: (1). grădini botanice și zoologice,

muzee în aer liber, parcuri expozitionale, zone ambientale și de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ; (2). cele aferente dotărilor publice: creșe, grădinițe, școli, unități sanitare sau de protecție socială, instituții, edificii de cult, cimitire; (3). baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanță; 

31

c) spații verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri și baze sportive; 

d) spații verzi pentru protecția lacurilor și cursurilor de apă; e) culoare de protecție față de infrastructura tehnică; f) păduri de agrement. 

Pentru subzona M4:Locuire individuală în condițiile respectării respectării ordinului M.S. 119/2014 art,

17, 18 și spații verzi plantate respectării ordinului M.S. 119/2014 art. 7,8.- locuinţe cu partiu obişnuit (individuale si/sau colective); - locuinţe cu partiu special care includ spaţii pentru profesiuni liberale;- spaţii verzi amenjate astfel încât să creeze perdele de protecţie faţă de activităţi productive; - spaţii de odihnă şi receere;- agrement- sport;- parcuri de distracţii;- locuri de joacă pentru copii.- spaţii verzi ce se compun, conf. Legea nr. 24/2007, cu completările și modificările ulterioare, din urmatoarele tipuri de terenuri din intravilanul localităților: 

a) spații verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate; b) spații verzi publice de folosință specializată: (1). grădini botanice și zoologice,

muzee în aer liber, parcuri expozitionale, zone ambientale și de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ; (2). cele aferente dotărilor publice: creșe, grădinițe, școli, unități sanitare sau de protecție socială, instituții, edificii de cult, cimitire; (3). baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanță; 

c) spații verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri și baze sportive; 

d) spații verzi pentru protecția lacurilor și cursurilor de apă; e) culoare de protecție față de infrastructura tehnică; f) păduri de agrement. 

Pentru subzona M5:- activităţi industriale nepoluante şi depozitare (parcuri fotovoltaice, parcuri logistice,

parcuri tehnologice precum și alte tipuri de parcuri industriale pentru care nu este necesară evaluarea de mediu sau care nu ating pragurile de capacitate precizate în anexa 1 din Legea nr. 278/2013 );

- hale de prezentare de tip „showroom”; - comerţ („ hypermarket”, „supermarket”, unităţi comerciale complexe de tip „mall”,

magazine mici, etc)- depozitare en-gros;- activităţi manufacturiere;- servicii (hotel, motel, resturant, etc);- birouri, sedii ale unor firme, servicii pentru întreprinderi, proiectare, consultanţă în diferite domenii şi alte servicii profesionale;- sedii ale unor organizaţii politice, profesionale etc.;- spatii verzi amenajate;- spaţii libere pietonale.- parcaje la sol si subterane;

32

Pentru subzona M6- amenajări navale tip port comercial sau turistic și dotările anexe;- spaţii de odihnă şi recreere;- spaţii verzi amenjate astfel încât să creeze perdele de protecţie faţă de activităţile navale;

Pentru subzona M7- activităţi industriale nepoluante şi depozitare (parcuri fotovoltaice, parcuri logistice,

parcuri tehnologice precum și alte tipuri de parcuri industriale pentru care nu este necesară evaluarea de mediu sau care nu ating pragurile de capacitate precizate în anexa 1 din Legea nr. 278/2013 );

- spaţii verzi ce se compun, conf. Legea nr. 24/2007, cu completările și modificările ulterioare, din urmatoarele tipuri de terenuri din intravilanul localităților: 

a) spații verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate; b) spații verzi publice de folosință specializată: (1). grădini botanice și zoologice,

muzee în aer liber, parcuri expozitionale, zone ambientale și de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ; (2). cele aferente dotărilor publice: creșe, grădinițe, școli, unități sanitare sau de protecție socială, instituții, edificii de cult, cimitire; (3). baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanță; 

c) spații verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri și baze sportive; 

d) spații verzi pentru protecția lacurilor și cursurilor de apă; e) culoare de protecție față de infrastructura tehnică; f) păduri de agrement. 

ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI/CONDIȚIONĂRI LA AUTORIZARE

M1 -se permite conversia locuinţelor în alte funcţiuni cu condiţia păstrării acestei funcţiuni în proporţie de minim 30% din aria construită desfăşurată.

-se interzice localizarea restaurantelor care comercializează băuturi alcoolice la o distanţă mai mică de 100 metri de servicii, de echipamente publice şi de biserici.- pentru orice utilizări se va ţine seama de condiţiile geotehnice şi de zonare

seismică.-

M1iÎn cazul zonelor construite protejate, de interes național:- aviz CNMI;- Arhitectura inserţiilor se va face în spiritul arhitecturii ansamblului, cu păstrarea unor

elemente de faţadă specific: raportul plin – gol, forma golurilor, placajul ceramic etc.(conform Studiu Istoric aferent PUG mun. Fetești, elaborat de arh. Doina Petrescu).În cazul zonelor construite protejate, de interes local:

- În situația construirii pe parcelă fără demolarea vreunei construcții, autorizarea va fi condiționată de obținerea avizului DCCPCN Ialomiţa.

- În situația construirii ca urmare a demolării vreunei construcții de pe parcelă, la autorizare se va prezenta releveul și fișa istorică a clădirii ce se demolează întocmită de personal atestat și avizul DCCPCN Ialomiţa.

- Pentru autorizarea construirii clădirilor cu alte funcțiuni decât locuirea se elaborează PUD avizat de către DCCPCN Ialomiţa.

(conform Studiu Istoric aferent PUG mun. Fetești, elaborat de arh. Doina Petrescu).

33

M2- se interzice localizarea restaurantelor care comercializează băuturi alcoolice la o distanţă mai mică de 100 metri de servicii şi echipamente publice şi de biserici;

- pentru orice utilizări se va ţine seama de condiţiile geotehnice şi de zonare seismică.La parterul cladirilor de locuit: 

- se pot amplasa/amenaja unități comerciale, unități de prestări servicii, cabinete medicale umane fără paturi și cabinete veterinare pentru animale de companie, cu condiția ca acestea, prin funcționarea lor, să nu creeze disconfort și riscuri pentru sănătatea locatarilor; pentru unitățile sus-menționate se vor asigura mijloacele adecvate de limitare a nocivităților;  -se pot amenaja camere speciale pentru: depozitarea deșeurilor solide, spălătorii,

uscătorii; -se pot amenaja și alte anexe ale locuințelor (garaje), doar cu acceptul asociației de

locatari sau proprietari; -activitățile de birou se pot organiza și la alte etaje ale imobilelor de locuit daca se

obține acceptul vecinilor direcți.

M3-se interzice localizarea restaurantelor care comercializează băuturi alcoolice la o distanţă mai mică de 100 metri de servicii şi echipamente publice şi de biserici.

- pentru orice utilizări se va ţine seama de condiţiile geotehnice şi de zonare seismică.

M4 -se interzice localizarea restaurantelor care comercializează băuturi alcoolice la o distanţă mai mică de 100 metri de servicii şi echipamente publice şi de biserici.

- pentru orice utilizări se va ţine seama de condiţiile geotehnice şi de zonare seismică.

M1, M1i, M2, M4-în gospodariile unde nu sunt asigurate racordurile de apă curentă și canalizare printr-un sistem centralizat de distribuție, adăposturile pentru creșterea animalelor în curtile persoanelor particulare, de cel mult 6 capete în total (ovine, caprine, porcine, bovine, cabaline) și cel mult 50 de păsări se amplasează la cel puțin 10 m de cea mai apropiată locuință învecinată și se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului și risc pentru sănătatea vecinilor, cu obligatia respectării condițiilor debiosecuritate; 

-în gospodariile unde sunt asigurate racordurile la sistemul centralizat de apa curenta si canalizare, adaposturile de animale de cel mult doua capete cabaline, 5 capete bovine, 15 ovine sau caprine, 5 capete porcine si cel mult 50 de pasari se amplaseaza la cel putin 10 m de cea mai apropiata locuinta invecinata si se exploateaza astfel incat sa nu produca poluarea mediului si risc pentru sanatatea vecinilor, cu obligatia respectarii conditiilor de biosecuritate;

- în imobilele cu mai multe locuinte din mediul urban este obligatorie asigurarea colectarii dejectiilor si mentinerea curateniei in spatiile comune de catre proprietarii de animale de companie.

M5, M6, M7 - pentru orice utilizări se va ţine seama de condiţiile geotehnice şi de zonare seismică;

34

- între unitățile industriale, obiectivele sau activitățile care poluează factorii de mediu sau produc zgomot și vibrații și teritoriile protejate învecinate se asigură zone de protecție sanitară conf. Ord. 119/2014 și conf. Planșă Reglementări Urbanistice aferentă acestei documentații. 

ARTICOLUL 3 - UTILIZĂRI INTERZISESe interzic următoarele utilizări:Pentru subzona M1,M2,M3:- activităţi productive poluante (descrise în anexa 1 din Legea nr. 278/2013), cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; - depozitare en-gros;- staţii de întreţinere auto cu capacitate de peste 5 maşini;- curăţătorii chimice;- depozitări de materiale refolosibile;- platforme de precolectare a deşeurilor;- depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau toxice;- activităţi care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din circulaţiile publice sau din instituţiile publice; - lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe parcelele adiacente;- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice.Pentru subzona M2-nu se vor amplasa la parterul blocurilor unități de producție; 

Pentru subzona M1i:În cazul zonelor construite protejate, de interes național:

-locuire; anexe gospodăreşti funcţiuni de învăţământ, sănătate, alte funcţiuni aflate în contradicţie cu activitatea de transport rutier. (conform Studiu Istoric aferent PUG mun. Fetești, elaborat de arh. Doina Petrescu).În cazul zonelor construite protejate, de interes local:

-activități industriale și de depozitare, cu excepția activităților mesteșugărești.În cazul siturilor arheologice:

- orice tip de activități care implică construire de clădiri sau anexe, exploatare de sol de tip balastieră, groapă de împrumut nisip etc.

(conform Studiu Istoric elaborat de arh. Doina Petrescu).

Pentru subzona M4:- activităţi productive poluante (descrise în anexa 1 din Legea nr. 278/2013), cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; - depozitare en-gros;- staţii de întreţinere auto cu capacitate de peste 5 maşini;- curăţătorii chimice;- depozitări de materiale refolosibile;- platforme de precolectare a deşeurilor;- depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau toxice;- activităţi care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din circulaţiile publice sau din instituţiile publice;

35

- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe parcelele adiacente;- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice.

Pentru subzonele M1, M1i, M2, M4- în gospodariile unde nu sunt asigurate racordurile de apă curentă și canalizare printr-un sistem centralizat de distribuție este interzisă creșterea în curțile personale a mai mult de 6 capete de animale în total (ovine, caprine, porcine, bovine, cabaline) și cel mult 50 de păsări; 

-în gospodariile unde sunt asigurate racordurile la sistemul centralizat de apa curenta si canalizare este interzisă creșterea în curțile personale a mai mult de doua capete cabaline, 5 capete bovine, 15 ovine sau caprine, 5 capete porcine si cel mult 50 de pasari;

Pentru subzonele M5, M6, M7 - locuirea (cu excepţia locuinţelor de serviciu) şi funcţiuni complementare locuirii

(unităţilor de învăţământ preşcolar, şcolar şi gimnazial, a serviciilor publice sau de interes general şi a spaţiilor pentru sport în interiorul limitelor în care poluarea depăşeşte CMA);- se interzice localizarea unităţilor care nu se înscriu în profilul zonei sau pot incomoda funcţionarea acesteia;- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe parcelele adiacente;- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice.

Pentru subzona M7:- Se interzice amplasarea activităţilor productive poluante, ce depășesc pragul admis de emisii (descrise în anexa 1 din Legea nr. 278/2013);

SECŢIUNEA II - CONDIŢII DE AMPLASARE. ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CLĂDIRILOR

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)M1 - În cazul construcţiilor publice dispuse izolat, terenul minim este de 500 mp, cu un front la stradă de minim 18.00 metri; Pentru celelalte categorii de funcţiuni, se recomandă lotizarea terenului în parcele având minim 150mp în cazul construcțiilor înșiruite și de minim 200 mp în cazul construcțiilor cuplate și independente. Se impune un front la stradă de minim 12,00 metri în cazul construcţiilor independente, 10m în cazul construcţiilor cuplate la un calcan lateral şi minim 8m în cazul construcţiilor înşiruite; în funcţie de necesităţi vor putea fi concesionate sau cumpărate una sau mai multe parcele adiacente.

În cazul parcelarului existent suprafaţa minimă a parcelei construibile este de 150 mp.

M1i - Se menţine parcelarul zonei şi nu se vor comasa parcelele; în situaţii de excepţie, acesta se marchează pe teren(conform Studiu Istoric elaborat de arh. Doina Petrescu).

M2 - Orientarea faţă de punctele cardinale cf. art. 17 din R.G.U.:

36

-durata minima de însorire cf. normelor sanitare este de fie o oră şi jumătate la solstiţiul de iarnă şi de o oră pentru celelalte clădiri, în cazul orientării celei mai favorabile (sud);

- pentru a evita amplasarea locuinţelor în zona de umbră, se va respecta distanţa între cladiri mai mare sau cel putin egală cu înălţimea clădirii celei mai înalte;

-în cazul în care proiectul de amplasare a clădirilor evidențiază că distanța dintre clădirile învecinate este mai mică sau cel puțin egală cu înălțimea clădirii celei mai înalte, se va întocmi studiu de însorire, care să confirme respectarea prevederii de la primul aliniat;

Amplasarea în interiorul parcelei:- suprafaţa minimă a unei parcele este de 400 mp., iar adâncimea parcelei este minim 20m;- pe o parcelă se poate amplasa o singură construcţie principală şi construcţii anexe însemnând unu sau maxim două garaje; - cladirile se vor amplasa de regulă în regim izolat; poziția lor este condiționată de regimul de aliniere față de drumurile publice și față de limitele laterale și limita posterioară (care se înscriu în prevederile Codului Civil) și normelor de prevenire a incendiilor;- în funcţie de frontul la stradă al parcelelor, care vor respecta dimensiunile minime de 15m și maxime de 25m.

M3 - Se recomandă lotizarea terenului în parcele având minim 3000 mp şi un front la stradă de minim 20,00 metri.

M4- pentru locuirea individuală se recomandă lotizarea terenului în parcele având minim 150 mp în cazul clădirilor înșiruite și minim 200mp în cazul clădirilor cuplate și izolate. Frontul la stradă va fi de minim 12,00 metri în cazul construcţiilor independente, 10m în cazul construcţiilor cuplate la calcan şi 8m în cazul construcţiilor înşiruite; în funcţie de necesităţi vor putea fi concesionate sau cumpărate una sau mai multe parcele adiacente;

-în cazul spaţiilor verzi se recomandă ca acestea să asigure un necesar de 3m/cap de locuitor pentru populaţia din zona deservită;

M5, M6 - Se recomandă lotizarea terenului în parcele având minim 5000 mp şi un front la stradă de minim 50,00 metri.

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

Aliniamentul este limita dintre domeniul public şi domeniul privat.Regimul de aliniere este limita convenţională stabilită prin regulamentul local,

ce reglementează modul de amplasare a construcţiilor prin fixarea unei distanţe între fronturile construite şi un reper existent (axul strazii, limita trotuarului etc.).

M1, M1i :-Echipamentele publice vor fi retrase de la aliniament cu minimum 6,00m sau vor fi dispuse pe aliniament în funcţie de caracterul străzii, de profilul activităţii şi de normele specifice existente, dar nu mai puţin de 6,00 m faţă de axul drumului.

37

La intersecţia dintre străzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculară pe bisectoarea unghiului dintre străzi având o lungime de minim 12.00 metri pe străzi de categoria I, a II-a şi de 6.00 metri pe străzi de categoria a III-a.

În cazul în care clădirile de pe parcelele adiacente prezintă calcane este obligatorie alipirea la acestea. Clădirile care alcătuiesc fronturi continue vor avea o adâncime faţă de aliniament care nu va depăşi 20,00 m (posterior).

M2: - se vor respecta distanţele de protecţie stabilite de 5m cu posibilitatea realizării unor retrageri sau scuaruri.

M3, M4, M6:-Echipamentele publice vor fi retrase de la aliniament cu minimum 6,00 - 10,00 m sau vor fi dispuse pe aliniament în funcţie de caracterul străzii, de profilul activităţii şi de normele specifice existente, dar nu mai puţin de 6,00 m faţă de axul drumului.

La intersecţia dintre străzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculară pe bisectoarea unghiului dintre străzi având o lungime de minim 12.00 metri pe străzi de categoria I, a II-a şi de 6.00 metri pe străzi de categoria a III-a.

În cazul în care clădirile de pe parcelele adiacente prezintă calcane este obligatorie alipirea la acestea. Clădirile care alcătuiesc fronturi continue vor avea o adâncime faţă de aliniament care nu va depăşi 20,00 m (posterior).

M5, M7- Prin P.U.Z. se vor preciza retragerile de la aliniamente spre străzile perimetrale şi interioare, ele vor fi însă obligatoriu de minim 6,00 metri. - în cazul unor intervenţii în cadrul incintelor industriale care îşi păstrează funcţiunea dominantă existentă, retragerile de la aliniamente se vor stabili prin documentaţii PUD.

ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELORM1, M1i :-Clădirile se vor amplasa astfel: retragerea faţă de limitele laterale ale parcelei va fi de minim jumătate din înălţimea la cornişe a cladirii, dar nu mai puţin de 5.00 metri; retragerea faţă de limitele posterioare ale pacelei va fi de minim jumătate din înălţimea la cornişe a cladirii, dar nu mai puţin de 5.00 metri.

Clădirile se vor alipi de calcanele clădirilor învecinate dispuse pe limitele laterale ale parcelelor până la o distanţă de maxim 20.00 metri de la aliniament.

În cazul în care parcela se învecinează numai pe una dintre limitele laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate, iar pe cealaltă latură se învecinează cu o clădire retrasă de la limita laterală a parcelei şi având pe faţada laterală ferestre, noua clădire se va alipi de calcanul existent, iar faţă de limita opusă se va retrage obligatoriu la o distanţă egală cu jumătate din înălţime; în cazul în care această limită separă zona rezidenţială, de o funcţiune publică sau de o biserică, distanţa se majorează la min. 5.00 metri.

Se interzice construirea pe limita parcelei dacă aceasta constituie linia de separaţie dintre zona mixtă şi zona rezidenţială, o funcţiune publică sau o biserică, cazuri în care se admite realizarea noilor clădiri numai cu o retragere faţă de limitele laterale ale parcelei egală cu jumătate din înălţimea la cornişe, dar nu mai puţin de 5.00 metri.

Distanţa dintre clădirea unei biserici şi limitele laterale şi posterioare ale parcelei este de minim 10.00 metri.

În cazul clădirilor comerciale şi de producţie se admite regimul compact de construire cu condiţia respectării celorlalte prevederi ale regulamentului.

38

M2: -se va respecta o retragere de min 5m faţă de toate laturile parcelei;

M3, M4, M6 :-Clădirile se vor amplasa astfel: retragerea faţă de limitele laterale ale parcelei va fi de minim jumătate din înălţimea la cornişe a cladirii, dar nu mai puţin de 5.00 metri; retragerea faţă de limitele posterioare ale pacelei va fi de minim jumătate din înălţimea la cornişe a cladirii, dar nu mai puţin de 5.00 metri.

Clădirile se vor alipi de calcanele clădirilor învecinate dispuse pe limitele laterale ale parcelelor până la o distanţă de maxim 20.00 metri de la aliniament.

În cazul în care parcela se învecinează numai pe una dintre limitele laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate, iar pe cealaltă latură se învecinează cu o clădire retrasă de la limita laterală a parcelei şi având pe faţada laterală ferestre, noua clădire se va alipi de calcanul existent, iar faţă de limita opusă se va retrage obligatoriu la o distanţă egală cu jumătate din înălţime; în cazul în care această limită separă zona rezidenţială, de o funcţiune publică sau de o biserică, distanţa se majorează la min. 5.00 metri.

Se interzice construirea pe limita parcelei dacă aceasta constituie linia de separaţie dintre zona mixtă şi zona rezidenţială, o funcţiune publică sau o biserică, cazuri în care se admite realizarea noilor clădiri numai cu o retragere faţă de limitele laterale ale parcelei egală cu jumătate din înălţimea la cornişe, dar nu mai puţin de 5.00 metri.

Distanţa dintre clădirea unei biserici şi limitele laterale şi posterioare ale parcelei este de minim 10.00 metri.

În cazul clădirilor comerciale şi de producţie se admite regimul compact de construire cu condiţia respectării celorlalte prevederi ale regulamentului.

M5, M7- clădirile se dispun izolat de limitele laterale ale parcelei la o distanţă egală cu jumătate din înălţime, dar nu mai puţin de 6.00 metri;- în toate cazurile retragerea faţă de limita posterioară a parcelei va fi de minim 6.00 metri;- se vor respecta distanţele minime egale cu jumătate din înălţimea clădirii, dar nu mai puţin de 6.00 metri faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelelor.

 ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂM1, M1i:-pentru funcțiunile de interes public clădirile se vor amplasa pe acelasi lot la distanţe minime egale cu jumătate din înălţimea celei mai înalte cladiri, dar nu mai puţin de 5.00 metri;

-pentru cladirile de locuințe distanţa minimă dintre clădirile de pe aceeaşi parcelă va fi egală cu înălţimea la cornişă a clădirii celei mai înalte, dar nu mai puțin de 3m, pentru faţadele cu camere locuibile; distanţa se poate reduce la jumătate, dacă fronturile opuse nu au camere locuibile;

-în ambele cazuri, mai sus enunțate, este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultăţi de deplasare;

- spațiile amenajate pentru gararea și parcarea autovehiculelor populației din zona respectivă vor fi situate la distanțe de minimum 5 m de ferestrele camerelor de locuit; în aceste spații este interzisă gararea autovehiculelor de mare tonaj, cum ar fi autovehiculele peste 3,5 tone, autobuzele, remorcile etc., precum și realizarea activităților de reparații și întreținere auto. 

39

M2 : - distanţa minimă între construcţiile amplasate pe aceeaşi parcelă este egală cu jumătate din înălţimea construcţiei celei mai înalte, dar nu mai mică de 15 m pentru a permite întreţinerea acestora, accesul mijloacelor de stingere a incendiilor, precum şi a mijloacelor de salvare;

- unitatile cu capacitate mică de producție, comerciale și de prestări servicii, precum spălătorii auto, ateliere mecanice, tinichigerii, ateliere de tâmplărie etc., care pot crea riscuri pentru sănătate sau disconfort pentru populație prin producerea de zgomot, vibrații, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc., se amplaseaza în clădiri separate, la distanță de minimum 15 m de ferestrele locuințelor. Distanța se masoară între fațada locuinței și perimetrul unității, reprezentând limita suprafeței unității respective. Pentru unitățile sus-menționate se asigură mijloacele adecvate de limitare a nocivităților, astfel încât să se încadreze în normele din standardele în vigoare;

- platforme destinate pentru depozitarea recipientelor de colectare selectivă a deșeurilor menajere, care vor fi amenajate la distanța de minimum 10 m de ferestrele locuințelor, vor fi împrejmuite, impermeabilizate, cu asigurarea unei pante de scurgere și vor fi prevăzute cu sistem de spălare și sifon de scurgere racordat la canalizare, vor fi dimensionate pe baza indicelui maxim de producere a gunoiului și a ritmului de evacuare a acestuia si vor fi întreținute în permanentă stare de curatenie; platformele pot fi cuplate cu instalații pentru batut covoare; 

- spațiile amenajate pentru gararea și parcarea autovehiculelor populației din zona respectivă vor fi situate la distanțe de minimum 5 m de ferestrele camerelor de locuit; în aceste spații este interzisă gararea autovehiculelor de mare tonaj, cum ar fi autovehiculele peste 3,5 tone, autobuzele, remorcile etc., precum și realizarea activităților de reparații și întreținere auto. 

 M3, M5, M6, M7:-Clădirile se vor amplasa pe acelasi lot la distanţe minime egale cu jumătate din înălţimea celei mai înalte cladiri, dar nu mai puţin de 5.00 metri. Pentru cladirile de locuinte distanţa minimă dintre clădirile de pe aceeaşi parcelă va fi egală cu înălţimea la cornişă a clădirii celei mai înalte, pentru faţadele cu camere locuibile; distanţa se poate reduce la jumătate, dacă fronturile opuse nu au camere locuibile.În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultăţi de deplasare.

M4 - distanţa minimă între construcţiile amplasate pe aceeaşi parcelă este egală cu jumătate din înălţimea construcţiei celei mai înalte, dar nu mai mică de 3 m pentru a permite întreţinerea acestora, accesul mijloacelor de stingere a incendiilor, precum şi a mijloacelor de salvare;

ARTICOLUL 8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESEM1,M1i, M2, M3, M4, M5, M6, M7 :

 Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 6.00 metri lăţime dintr-o circulaţie publică în mod direct.

Pentru asigurarea accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor în curtea posterioară, distanţa dintre clădire şi una din limitele laterale va fi de min. 3.00 metri.

Se pot realiza pasaje şi curţi comune, private sau accesibile publicului permanent sau numai în timpul programului de funcţionare precum şi pentru accese de serviciu.

40

În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultăţi de deplasare.

ARTICOLUL 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELORM1, M1i -în cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj în cooperare ori concesionarea locurilor necesare într-un parcaj colectiv în zona adiacentă la o distanţă de maxim 250 metri;

-staţionarea autovehiculelor necesare funcţionării diferitelor activităţi se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice; numarul necesar de locuri de parcare fiind asigurat conform legislației in vigoare;

--necesarul de parcaje se va calcula conf. Anexa 5 la RGU.

M2-în cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj în cooperare ori concesionarea locurilor necesare într-un parcaj colectiv în zona adiacentă la o distanţă de maxim 250 metri;

-staţionarea autovehiculelor necesare funcţionării diferitelor activităţi se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice; numarul necesar de locuri de parcare fiind asigurat conform legislației în vigoare;

-necesarul de parcaje se va calcula conf. Anexa 5 la RGU.

M3, M4, M5, M6, M7 -Staţionarea autovehiculelor necesare funcţionării diferitelor activităţi se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice; numarul necesar de locuri de parcare fiind asigurat conform legislatiei in vigoare;

-necesarul de parcaje se va calcula conf. Anexa 5 la RGU.

ARTICOLUL 10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILORM1 – regimul maxim de înălțime, pentru acestă zonă, este P+2E

- înălţimea maximă admisibilă în planul faţadei nu va depăşi 9m la cornişă; poate fi adăugat suplimentar un nivel, cu condiţia retragerii acestora după o linie la 45˚ în plan vertical faţă de planul faţadei.

-În intersecţii se admite un nivel suplimentar.

M1i-Regim maxim de inaltime: P + M, h cornişă=4,50 m, h maxim coamă = 6,00 m(conform Studiu Istoric elaborat de arh. Doina Petrescu).

M2 – regimul maxim de înălțime pentru acestă zonă este P+8E;- înălţimea maximă admisibilă în planul faţadei nu va depăşi 27m la cornişă; poate fi

adăugat suplimentar un nivel, cu condiţia retragerii acestora după o linie la 45˚ în plan vertical faţă de planul faţadei, sau prin mansardare.În intersecţii, zone importante din punct de vedere spatial –urbanistic, nesustinute de capete de perspectiva, se admit punctual accente verticale amplasate conform studii PUZ-uri aprobate.

M3– regimul maxim de înălțime, pentru acestă zonă, este P+2E;- înălţimea maximă admisibilă în planul faţadei nu va depăşi 9m la cornişă; poate fi

adăugat suplimentar un nivel, cu condiţia retragerii acestora după o linie la 45˚ în plan vertical faţă de planul faţadei.

-în intersecţii se admite un nivel suplimentar.

41

M4– regimul maxim de înălțime, pentru acestă zonă, este P+2E;- înălţimea maximă admisibilă în planul faţadei nu va depăşi 9m la cornişă; poate fi

adăugat suplimentar un nivel, cu condiţia retragerii acestora după o linie la 45˚ în plan vertical faţă de planul faţadei;

-în intersecţii se admite un nivel suplimentar.

M5, M6, M7– regimul maxim de înălțime, pentru acestă zonă, este P+6E;- înălţimea maximă admisibilă în planul faţadei nu va depăşi 21m la cornişă; poate fi

adăugat suplimentar un nivel, cu condiţia retragerii acestora după o linie la 45˚ în plan vertical faţă de planul faţadei.

-pentru cladiri cu funcţiuni de depozitare şi industriale înălţimea maximă admisibilă în planul faţadei a halelor nu va depăşi 15m la cornişă/atic.

-în intersecţii, zone importante din punct de vedere spatial –urbanistic, nesustinute de capete de perspectiva, se admit punctual accente verticale amplasate conform studii PUZ.

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILORM1- Aspectul clădirilor va fi subordonat cerinţelor specifice unei diversităţi de funcţiuni şi exprimării prestigiului investitorilor, dar cu condiţia realizării unor ansambluri compoziţionale care să ţină seama de particularităţile sitului, de caracterul general al zonei şi de arhitectura clădirilor din vecinătate cu care se află în relaţii de co-vizibilitate;

M1i:- Module volumetrice maxime: 10x15 ; se recomandă utilizarea spațiilor semideschise la fațada principală și/sau fațada sud ( cerdac, prispă).

- Se menține parcelarul zonei și nu se vor comasa parcelele ; în situații de excepție, acesta se marchează pe teren ;

- Acoperișurile : în patru ape ;- Învelitoare ; material ceramic : țiglă, sau tablă în culoare gri;- Se interzice utilizarea PVC sau metal pentru tâmplărie ; se va utiliza exclusiv

tâmplăria de lemn;- Culoarea utilizată la finisajul exterior al pereților va fi albul, sau ocrurile pastelate.

(conform Studiu Istoric elaborat de arh. Doina Petrescu).- pentru modificare a clădirilor (chiar parţială) se va întocmi o documentaţie în

conformitate cu legislaţia în vigoare, însoţită de releveul clădirii, de studiile de istorie, istoria artei și arheologice, fotografii sau fotomontaje cu situaţia existentă, precum și desfăşurări ale ambelor fronturi stradale.

- daca în timpul lucrărilor se vor descoperi fragmente de arhitectură veche (arce, basoreliefuri, mulări, elemente de lemn, pictura, inscripţii, elemente arheologice necunoscute) se vor anunţa imediat forurile autorizate pentru a decide menţinerea si restaurarea lor. Lucrarea nu va fi continuata pana la stabilirea destinaţiei elementelor

- în zona protejată pentru lucrările de construire, renovare, consolidare sau orice alt tip intervenţie asupra clădirilor, zona de şantier va fi protejată în întregime de o pânză tip banner ce va avea imprimată pe latura (laturile) dinspre stradă imaginea faţadei (faţadelor) viitoarei clădiri, la scara 1/1.

42

- reţelele si conductele aparente cat si contoarele de gaze, apa etc. se vor elimina de pe faţade. Reţele si conducte le vor fi îngropate în zidărie, nu însă pe faţada principala la stradă.

M2, M3, M4, M5, M6, M7- Aspectul clădirilor va fi subordonat cerinţelor specifice unei diversităţi de funcţiuni şi exprimării prestigiului investitorilor, dar cu condiţia realizării unor ansambluri compoziţionale care să ţină seama de particularităţile sitului, de caracterul general al zonei şi de arhitectura clădirilor din vecinătate cu care se află în relaţii de co-vizibilitate.

ARTICOLUL 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂM1, M1i, M2, M3, M4, M5, M6, M7 :Toate clădirile, în mod obligatoriu, vor fi racordate la reţeaua de electricitate. Se va asigura posibilitatea racordării la sistemele de telecomunicaţii, gaze.În zonele construite existente, toate clădirile vor fi dotate cu instalaţii sanitare. În cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care administrează resursele de apă.Se va asigura evacuarea rapidă şi captarea apelor pluviale din spaţiile rezervate pietonilor, pracaje şi de pe terase. Racordarea burlanelor la canalizarea pluvială este obligatoriu să fie astfel făcută încât se evita producerea gheţii pe trotuare. Dacă nu există în zonă reţele tehnico-ediliatre, alimentarea cu apă şi canalizare se va face în sistem local în prima etapă, iar ulterior se va realiza conectarea la sistemul centralizat al municipiului. În cazul ansamblurilor de construcţii noi, acestea trebuie dotate în mod obligatoriu cu sistem local (per ansamblu / zona) de alimentare cu apa şi canalizare, care să cuprindă staţie de epurare şi gospadărie de apă, capacitate conform normelor în vigoare, până la conectarea la sistemul public.Dezvoltarea reţelelor tehnico-edilitare va respecta prevederile din Memoriul General aferent PUG, capitolul 3.9.

ARTICOLUL 13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATEM1, M1i-În grădinile de faţadă ale echipamentelor publice minim 40% din suprafaţă va fi prevăzută cu plantaţii înalte.

M2 -Terenul care nu este acoperit cu construcţii, platforme şi circulaţii va fi acoperit cu gazon şi plantat cu un arbore la fiecare 100 mp.

-Parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare şi vor fi înconjurate cu un gard viu de 1,20 metri înălţime.

M3-Terenul care nu este acoperit cu construcţii, platforme şi circulaţii va fi acoperit cu gazon şi plantat cu un arbore la fiecare 100 mp.

-Parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare şi vor fi înconjurate cu un gard viu de 1,20 metri înălţime.

M4-În grădinile de faţadă ale echipamentelor publice minim 40% din suprafaţă va fi prevăzută cu plantaţii înalte.

M5, M6, M7- orice parte a terenului incintei vizibilă dintr-o circulaţie publică va fi astfel amenajată încât să nu altereze aspectul general al localităţii;

43

- suprafeţele libere de constructii, carosabil, din spaţiul de retragere faţă de aliniament vor fi plantate cu arbori în proporţie de minim 40% formând de preferinţă o perdea vegetală pe tot frontul incintei;- suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi plantate cu un arbore la fiecare 200 mp.

ARTICOLUL 14 - ÎMPREJMUIRI.M1-Se recomandă separarea spre stradă a terenurilor locuinţelor individuale cu garduri transparente de 2,00 metri înălţime din care 0,60 metri soclu opac, eventual dublate de gard viu în cazul în care se doreşte obturarea totală a vederii. Gardurile de pe limitele laterale şi posterioare vor fi opace şi vor avea înălţimea de cca 2,20 metri;

-Spaţiile comerciale şi alte servicii retrase de la aliniament pot fi lipsite de gard, pot fi separate cu borduri sau cu garduri vii şi pot fi utilizate ca terase pentru restaurante, cafenele etc.

M1i : - gardurile spre limitele separative ale parcelelor vor fi opace cu înălţimi de maxim 2.20 metri;

- împrejmuirile tradiţionale si cu rol deosebit in imaginea urbana specifica zonei se vor conserva si proteja;

- se interzic împrejmuirile ( in special cele spre strada ) din elemente prefabricate de beton, tabla , plasa de sarma, placi aglomerate de lemn;

- împrejmuirile noi sau cele care se modifica vor trebui sa păstreze caracterul tradiţional al zonei.

M2 –Locuinţele colective pot fi lipsite de gard, pot fi separate cu borduri sau cu garduri vii şi pot fi utilizate ca terase pentru eventuale restaurante, cafenele situate la parter.

M3 -spaţiile comerciale şi alte servicii retrase de la aliniament pot fi lipsite de gard, pot fi separate cu borduri sau cu garduri vii şi pot fi utilizate ca terase pentru restaurante, cafenele etc.;

-spațiile verzi pot fi lipsite de împrejmuiri însă, se recomandă, ca în cazul spațiilor verzi prevăzute cu locuri de joacă pentru copii și delimitate de străzi pe cel puțin una dintre laturi, să fie delimitate de gard transparent.

M4-se recomandă separarea spre stradă a terenurilor locuinţelor individuale cu garduri transparente de 2,00 metri înălţime din care 0,60 metri soclu opac, eventual dublate de gard viu în cazul în care se doreşte obturarea totală a vederii. Gardurile de pe limitele laterale şi posterioare vor fi opace şi vor avea înălţimea de cca 2,20 metri;

M5, M6, M7- Împrejmuirile spre stradă vor fi transparente, cu înălţimi de minim 2.00 metri din care un soclu de 0.60 m, şi vor fi dublate cu un gard viu. - Porţile de intrare vor fi retrase faţă de aliniament pentru a permite staţionarea vehiculelor tehnice înainte de admiterea lor în incintă, pentru a nu incomoda circulaţia pe drumurile publice.

44

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI. ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.)M1: - P.O.T. maxim 70%.

M1i :În cazul funcțiunii de servicii:

- P.O.T. maxim 70%.În cazul funcțiunii de locuire:

- P.O.T. maxim 20%.

M2 : - P.O.T. maxim 70%.

M3: - pentru funcțiunile de servicii, turism, sport și agrement se va respecta un P.O.T. maxim = 30%;- pentru funcțiunea de spațiu verde se pot amplasa: alei pietonale, mobilier

urban, amenajari pentru sport, joc si odihna, constructii pentru expozitii si activitati culturale, constructii usoare cu caracter provizoriu pentru activitati de comert si alimentatie publica, grupuri sanitare, spatii pentru intretinere, dar numai in baza unei documentatii de urganism pentru intreaga suprafata a spatiului verde si cu obligația să se respecte un

POTmaxim=10% .

M4 : - pentru funcțiunea de locuire individuală se va respecta un P.O.T. maxim 35%.- pentru funcțiunea de spațiu verde se pot amplasa: alei pietonale, mobilier urban,

amenajari pentru sport, joc si odihna, constructii pentru expozitii si activitati culturale, constructii usoare cu caracter provizoriu pentru activitati de comert si alimentatie publica, grupuri sanitare, spatii pentru intretinere, dar numai in baza unei documentatii de urganism pentru intreaga suprafata a spatiului verde si cu obligația să se respecte un

POTmaxim=10% .

M5 : -pentru funcțiunea de activități industriale se va respecta un P.O.T. maxim 60%;- pentru funcțiunea de spațiu verde se pot amplasa: alei pietonale, mobilier urban,

amenajari pentru sport, joc si odihna, constructii pentru expozitii si activitati culturale, constructii usoare cu caracter provizoriu pentru activitati de comert si alimentatie publica, grupuri sanitare, spatii pentru intretinere, dar numai in baza unei documentatii de urganism pentru intreaga suprafata a spatiului verde si cu obligația să se respecte un

POTmaxim=10% .

M6 : - pentru amenajările navale tip port comercial sau turistic se va stabili POT-ul printr-un plan urbanistic zonal;

-pentru funcțiunea de spațiu verde se pot amplasa: alei pietonale, mobilier urban, amenajari pentru sport, joc si odihna, constructii pentru expozitii si activitati culturale, constructii usoare cu caracter provizoriu pentru activitati de comert si alimentatie publica, grupuri sanitare, spatii pentru intretinere, dar numai in baza unei documentatii de urganism pentru intreaga suprafata a spatiului verde si cu obligația să se respecte un

POTmaxim=10% .

M7 : - pentru funcțiunea de activități industriale se va respecta un P.O.T. maxim de 60%;

45

- pentru funcțiunea de spațiu verde se pot amplasa: alei pietonale, mobilier urban, amenajari pentru sport, joc si odihna, constructii pentru expozitii si activitati culturale, constructii usoare cu caracter provizoriu pentru activitati de comert si alimentatie publica, grupuri sanitare, spatii pentru intretinere, dar numai in baza unei documentatii de urganism pentru intreaga suprafata a spatiului verde si cu obligația să se respecte un

POTmaxim=10% .

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.)M1: - CUT maxim = 2,1 mp. ADC / mp. teren;

M1i: În cazul funcțiunii de servicii: - CUT maxim = 1,4 În cazul funcțiunii de locuire: - CUT maxim = 0,4

M2: -CUT maxim = 5,0 mp. ADC / mp. teren;

M3: - CUT maxim = 1,0 mp. (ADC / mp. teren), pentru funcţiunile de servicii, birouri;-pentru funcțiunea de spațiu verde se va respecta un CUT maxim= 0,1

M4: - pentru funcțiunea de locuire individuală CUT maxim = 1,0 mp. (ADC / mp. Teren); -pentru funcțiunea de spațiu verde se va respecta un CUT maxim= 0,1

M5: - CUT maxim = 6,0 mp. ADC / mp. teren;

M6: - CU-ul pentru amenajările navale tip port comercial sau turistic va fi stabilit printr-ul plan urbanistic zonal; -pentru funcțiunea de spațiu verde se va respecta un CUT maxim= 0,1

M7: - pentru funcțiunea industrială CUT maxim = 6,0 mp. ADC / mp. teren; --pentru funcțiunea de spațiu verde se va respecta un CUT maxim= 0,1

46

L – ZONA LOCUINŢE

GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEIZona de locuit se compune din subzone (tipuri de ţesut urban), diferenţiate după criteriile:

(a) funcţional - caracterul locuinţelor: individuale, colective mici;- caracterul ţesutului urban :

- omogen rezidenţial,- mixat în proporţii şi modalităţi diferite cu alte funcţiuni - comerciale, servicii,

mică producţie manufacturieră, mică producţie agricolă de subzistenţă;

(b) morfologic: - tipul parcelarului:

- rezultat din evoluţia localităţii în timp, - creat prin lotizarea unui teren mai mare sau prin extinderea localităţii pe

terenuri agricole (prin operaţiuni simple de topometrie sau prin operaţiuni urbanistice);

- configuraţia în raport cu spaţiul străzii: - diferenţiată sau nu în raport cu distanţa faţă de stradă a clădirilor de pe o

parcelă (construcţii principale – construcţii secundare – anexe)- zone cu parcele înguste şi foarte adânci rezultate din diviziunea unor

proprietăţi agricole, cu parcele mari agricole ramase in interiorul insulelor;- volumetria, regim de construire: discontinuu, înălţime mică (P - P+1 niveluri), mod de terminare al volumelor în şarpantă; - spaţiul liber: continuu (vizibil din circulaţiile publice – notă caracteristică pentru marea majoritate a cartierelor rezidenţiale cu locuinţe individuale sau colective mici, în care grădinile de faţadă vizibile prin gardurile transparente , abuziv discontinuu prin înlocuirea unora dintre împrejmuirile transparente către stradă cu împrejmuiri opace;

(c) vechime: locuinţe vechi şi locuinţe noi;

(d) calitatea construcţiei: definită prin arhitectura, partiul, calitatea materialelor, rezistenţa, nivelul de izolare termică, nivelul de dotare tehnico - edilitară a clădirilor, 

Prevederile regulamentului susţin evoluţia ipotetică a municipiului prin: - menţinerea zonelor bine constituie în cazul intervenţiilor punctuale;- reconstrucţia zonelor insalubre prin operaţiuni de comasare şi reparcelare;- extinderea pe terenuri neconstruite, intra şi extravilane, a noi locuinţe individuale şi colective mici pe baza unor operaţiuni funciare – reparcelare.

Parametrii sanitari care trebuie sa fie respectati la proiectarea si executia locuintelor conform  „Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei” (aprobate cu Ordinul M.S. nr. 119/2014), sunt:

- suprafața minimă a unei camere = 12 mp; - suprafața minimă a bucatariei = 5 mp; - înălțimea sub plafon = 2,60 m;-încăperile principale de locuit și bucătăriile trebuie prevazute cu deschideri directe

către aer liber – uși, ferestre, care să permită ventilația naturală; -iluminatul natural în camerele principale și bucătărie trebuie să permită desfășurarea

47

activităților zilnice fără a se recurge la lumina artificială; -ventilația naturală în bucatarie, baie si cămară trebuie asigurată prin prize de aer

exterior, pentru evacuarea aerului prin conducte verticale cu tiraj natural, și prin păstrarea liberă a unui spațiu de 1 cm sub ușile interioare;

-ghenele tehnice și toboganul de deșeuri solide se izolează acustic și se prevăd cu posibilități de acces pentru curățare si decontaminare periodică; 

-pereții, planșeele și puțul ascensorului trebuie izolate împotriva zgomotelor și vibrațiilor; 

-sistemul de încălzire trebuie să asigure temperatura minimă de 20 gC în camerele de locuit, cu diferențe în funcție de destinația încăperii: (a) baie si W.C. - 22 gC; (b) camera de zi - 22 gC; (c) dormitoare - 20 gC.  GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI Zona locuinţelor individuale şi colective se compune din următoarele unităţi de referinţă:

L1 - subzona locuinţe individuale cu maxim P+2E niveluri şi dotări aferente situate în zone construite;L1i - Subzona locuinţe individuale cu maxim P+M niveluri în zone construite, situate în zona de protecţie a monumentelor istorice;L2 - subzona locuinţe colective cu minim P+3E niveluri în zone construite;L3 - subzona locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+3E niveluri situate în noile extinderi sau enclave neconstruite;L4 - subzona locuinţe individuale cu maxim P+2E niveluri şi dotări aferente situate în zonele protejate la nivelul tramei stradale și a parcelelor;

SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISEL1:- locuinţe individuale, în regim de construire discontinuu (cuplat sau izolat);- anexe gospodăreşti;- echipamente publice specifice zonei rezidenţiale.

L1i:În cazul zonelor construite protejate, de interes local:

-Locuire si funcțiuni complementare, -turism rural, comerț, -alimentație publică, -servicii (unități de dimensiuni mici), -circulație carosabilă și pietonală, -rețele edilitare.

(conform Studiu Istoric aferent PUG mun. Fetești, elaborat de arh. Doina Petrescu).Pentru exemplarele de arhitectură tradiţională și clădirile cu valoare arhitecturală și ambientală păstrate și identificate în planșa de reglementări urbanistice, preluate conform studiului istoric întocmit de arh. Doina Petrescu, se recomandă efectuarea unui studiu de specialitate de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură sau de către Centrul pentru Cultură Tradiţională Ialomiţa, pentru depistarea tuturor exemplarelor valoroase, elaborarea unor fişe analitice şi a unor propuneri de achiziţionare şi păstrare “in situ”, a unora dintre ele. Se va încuraja consolidarea și restaurarea acestora cu tehnici și materiale tradiționale.

48

În cazul siturilor arheologice:-Lucrări de curățare, întreținere, consolidare a malului brațului Borcea și

infrastructurii podului; -culturi agricole care nu depăşesc adâncimea de săpare a pământului de 25 – 30 cm

şi nu necesită deplasarea de utilaj greu; amenajări de semnalizare şi punere în valoare a sitului;

-cercetarea arheologică.Totodată, în cazul siturilor arheologice, se impune o interdictie temporara de

construire până la cercetarea exhaustivă a zonei.(conform Studiu Istoric aferent PUG mun. Fetești, elaborat de arh. Doina Petrescu).

L2- locuinţe colective cu regim mixt de înălţime;- anexe gospodăreşti cu regim de înălţime P, în condiţiile respectării ordinului M.S. 119/2014.

L3:- locuinţe individuale si colective mici, în regim de construire discontinuu (cuplat sau izolat);- anexe gospodăreşti;- echipamente publice specifice zonei rezidenţiale.

L4:- locuinţe individuale, în regim de construire discontinuu (cuplat sau izolat);- anexe gospodăreşti;- echipamente publice specifice zonei rezidenţiale.

ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI L1,L2, L3,L4 :- se admit funcţiuni comerciale, servicii profesionale şi mici activităţi manufacturiere, cu condiţia ca suprafaţa acestora să nu depăşească 100 mp ADC, să nu genereze transporturi grele, să nu atragă mai mult de 5 autoturisme, să nu fie poluante, să nu aibă program prelungit peste orele 22 şi să nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare şi producţie; - funcţiunile comerciale, serviciile complementare locuirii şi activităţile manufacturiere cu suprafaţa desfăşurată peste 100 mp. se pot admite cu condiţia elaborării şi aprobării unor documentaţii PUD;- în zonele de lotizări constituite, ce cuprind parcele care îndeplinesc condiţiile de construibilitate, autorizarea construcţiilor se poate face direct sau în baza unor documentaţii PUD (după caz);- anexele gospodăreşti care produc murdărie (latrina, grajd, coteţ etc.) se admit numai în următoarele condiții: (1)în gospodăriile unde nu sunt asigurate racordurile de apă curentă și canalizare printr-un sistem centralizat de distribuție, adăposturile pentru creșterea animalelor în curtile persoanelor particulare, de cel mult 6 capete în total (ovine, caprine, porcine, bovine, cabaline) și cel mult 50 de pasari se amplaseaza la cel puțin 10 m de cea mai apropiata locuință învecinată și se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului și risc pentru sănătatea vecinilor, cu obligația respectării condițiilor de biosecuritate; (2) în gospodăriile unde sunt asigurate racordurile la sistemul centralizat de apă curentă și canalizare, adăposturile de animale de cel mult două capete cabaline, 5 capete bovine, 15 ovine sau caprine, 5 capete porcine și cel mult 50 de pasari se amplasează la cel puțin 10 m de cea mai apropiată locuință învecinată și se exploatează

49

astfel încât să nu producă poluarea mediului și risc pentru sănătatea vecinilor, cu obligația respectării condițiilor de biosecuritate; 

-se interzice localizarea restaurantelor care comercializează băuturi alcoolice la o distanţă mai mică de 100 metri de servicii şi echipamente publice şi de biserici;

- pentru orice utilizări se va ţine seama de condiţiile geotehnice şi de zonare seismică.

L1i: -În situația construirii pe parcelă fără demolarea vreunei construcții, autorizarea va fi condiționată de obținerea avizului DCCPCN Ialomiţa.

- În situația construirii ca urmare a demolării vreunei construcții de pe parcela, la autorizare se va prezenta releveul și fișa istorică a clădirii ce se demolează întocmită de personal atestat și avizul DCCPCN Ialomiţa.

- Pentru autorizarea construirii clădirilor cu alte funcțiuni decât locuirea se elaboreaza PUD avizat de catre DCCPCN Ialomiţa.

(conform Studiu Istoric aferent PUG mun. Fetești, elaborat de arh. Doina Petrescu).

ARTICOLUL 3 - UTILIZĂRI INTERZISEL1,L2, L3,L4: Se interzic următoarele utilizări:- funcţiuni comerciale şi servicii profesionale care depăşesc suprafaţă de 100 mp ADC, care generează un trafic important de persoane şi mărfuri, au program prelungit după orele 22 sau produc poluare;- activităţi productive poluante (descrise conf. Anexa 1 din legea nr. 278/2013), cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin traficul generat (vehicule de transport greu sau peste 5 autovehicule mici pe zi), prin utilizarea incintei pentru depozitare şi producţie, prin deşeurile produse ori prin programul de activitate prelungit după orele 22;- anexele pentru creșterea animalelor care: (1)în gospodăriile unde nu sunt asigurate

racordurile de apă curentă și canalizare printr-un sistem centralizat de distribuție, adăposturile pentru creșterea animalelor în curtile persoanelor particulare, depășesc 6 capete în total (ovine, caprine, porcine, bovine, cabaline) și 50 de pasari, sau care nu se amplaseaza la cel puțin 10 m de cea mai apropiata locuință învecinată și se exploatează astfel încât să producă poluarea mediului și risc pentru sănătatea vecinilor; (2) în gospodăriile unde sunt asigurate racordurile la sistemul centralizat de apă curentă și canalizare, adăposturile de animale care depășesc două capete cabaline, 5 capete bovine, 15 ovine sau caprine, 5 capete porcine și cel mult 50 de pasari și nu se amplasează la cel puțin 10 m de cea mai apropiată locuință învecinată;

- depozitare en-gros;- depozitări de materiale refolosibile;- platforme de precolectare a deşeurilor;- depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau toxice;- activităţi productive care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din circulaţiile publice; - staţii de betoane;- autobaze;- staţii de întreţinere auto cu capacitatea peste 3 maşini;- spălătorii chimice;- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe parcelele adiacente;- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea rapidă a apelor meteorice;

50

- orice lucrări de extindere la clădirile de locuit de pe loturi sub 500 mp, fără racordare la reţele publice de apă şi canalizare şi fără încăperi sanitare în clădire. 

Pentru subzona L1i:În cazul zonelor construite protejate, de interes local:

-activități industriale și de depozitare, cu excepția activităților mesteșugărești.În cazul siturilor arheologice:

- orice tip de activități care implică construire de clădiri sau anexe, exploatare de sol de tip balastieră, groapă de împrumut nisip etc.

(conform Studiu Istoric elaborat de arh. Doina Petrescu).

Pentru subzona L4: sunt interzise comasările și dezmembrările parcelelor.

SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR L1, L3:- se consideră construibile parcelele care au suprafaţa de min.150mp în cazul locuințelor

înșiruite și de minim 200 mp în cazul locuințelor individuale și cuplate. Se impune un front la stradă de min. 12 m în cazul locuinţelor individuale, 10m în cazul locuinţelor cuplate şi 8m în cazul locuinţelor înşiruite;

- adâncimea parcelei să fie mai mare sau cel puţin egală cu lăţimea acesteia;- unghiul format de frontul la stradă cu fiecare din limitele laterale ale parcelei: 75˚ ÷

105˚;- -durata minima de însorire cf. normelor sanitare este de o oră şi jumătate a incaperilor

de locuit din cladire si din locuintele invecinate; în cazul în care proiectul de amplasare a clădirilor evidențiază că distanța dintre clădirile învecinate este mai mică sau cel puțin egală cu înălțimea clădirii celei mai înalte, se va întocmi studiu de însorire, care să confirme respectarea prevederii anterioare.

L1i- Se menţine parcelarul zonei şi nu se vor comasa parcelele; în situaţii de excepţie, acesta se marchează pe teren (conform Studiu Istoric elaborat de arh. Doina Petrescu).

L2 - Orientarea faţă de punctele cardinale cf. art. 17 din R.G.U.:-durata minima de însorire cf. normelor sanitare este de o oră şi jumătate a incaperilor

de locuit din cladire si din locuintele invecinate; în cazul în care proiectul de amplasare a clădirilor evidențiază că distanța dintre clădirile învecinate este mai mică sau cel puțin egală cu înălțimea clădirii celei mai înalte, se va întocmi studiu de însorire, care să confirme respectarea prevederii anterioare;

- pentru a evita amplasarea locuinţelor în zona de umbră, se va respecta distanţa între cladiri mai mare sau cel putin egală cu înălţimea clădirii celei mai înalte;

-Amplasarea în interiorul parcelei:- suprafaţa minimă a unei parcele este de 400 mp., iar adâncimea parcelei este minim 20m;- pe o parcelă se poate amplasa o singură construcţie principală şi construcţii anexe însemnând unu sau maxim două garaje;

51

- cladirile se vor amplasa de regulă în regim izolat; poziția lor este condiționată de regimul de aliniere față de drumurile publice și față de limitele laterale și limita posterioară care se înscriu în prevederile Noului Cod Civil și normelor de prevenire a incendiilor;- în funcţie de frontul la stradă al parcelelor, care vor respecta dimensiunile minime de 15m si maxime de 25m.

L4- Se menţine parcelarul zonei şi nu se vor comasa parcelele; -Se mențin prospectele și traseele de străzi existente;-Sunt interzise comasările și dezmembrările.

 ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

Aliniamentul este limita dintre domeniul public şi domeniul privat.Regimul de aliniere este limita convenţională stabilită prin regulamentul local,

ce reglementează modul de amplasare a construcţiilor prin fixarea unei distanţe între fronturile construite şi un reper existent (axul strazii, limita trotuarului etc.).

L1: – clădirile vor respecta retragerea de la aliniament care este caracteristică străzii respective;

- retras faţă de aliniament cu minim 3 metri în cazul lotizărilor existente cu parcele care îndeplinesc condiţiile de construibilitate şi echipare edilitara, iar străzile au profile de lucru minime de 6 m carosabil cu trotuare de 1,0m şi şanţuri de 1,5m;

- distanţele se pot majora în cazul protejării unor arbori sau în cazul alipirii la o clădire existentă situată mai retras, pentru a nu se crea noi calcane;

-în fâşia non aedificandi dintre aliniament şi linia de retragere a alinierii clădirilor nu se permite nici o construcţie cu excepţia împrejmuirilor, aleilor de acces şi platformelor de maxim 0,4 metri înălţime faţă de cota terenului anterioară lucrărilor de terasament.

L1i,L4: – clădirile vor respecta retragerea de la aliniament care este caracteristică străzii respective.

L2: - se vor respecta distanţele de protecţie stabilite de 5m cu posibilitatea realizării unor retrageri sau scuaruri.

L3: – retragerile faţă de aliniament se stabilesc prin P.U.Z. aprobat conform legii, cu următoarele condiţionări:- clădirile, indiferent de regimul de construire, se vor retrage faţă de aliniament la o distanţă de minim 5 metri;- în fâşia non aedificandi dintre aliniament şi linia de retragere a alinierii clădirilor nu se permite nici o construcţie, cu excepţia împrejmuirilor, aleilor de acces şi platformelor de maxim 0,4 metri înălţime faţă de cota terenului anterior lucrărilor de terasament.

ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELORL1, L1i, L3,L4:

În principal, la autorizarea construcţiilor se va urmări:- în cazul în care există o construcţie în limita de proprietate, pe parcela învecinată, construcţia nouă se va realiza cuplată cu cea existentă;

52

- când construcţiile se execută independent, picătura streaşinii va trebui să cadă pe terenul proprietarului care construieşte;- amplasarea anexelor gospodăreşti, precum şi a fântânilor, closetelor, etc. se va face la distanţă faţă de împrejmuirea vecină, distanţe care să respecte normele de igienă şi cele P.S.I.;- amplasarea construcţiilor în zona liniilor electrice de înaltă tensiune se va face numai cu avizul FRE, chiar dacă construcţiile se realizează în intravilan, pe terenuri proprietate privată.- clădirile cuplate se vor alipi de calcanul clădirii de pe parcela alăturată şi se vor retrage faţă de cealaltă limită la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea la cornişă în punctul cel mai înalt faţă de teren, dar nu cu mai puţin de 3 metri; în cazul în care parcela se învecinează pe ambele limite laterale cu clădiri retrase faţă de limita proprietăţii având faţade cu ferestre, clădirea se va realiza în regim izolat;- clădirile izolate se vor retrage faţă de limitele laterale ale parcelei cu jumătate din înălţimea la cornişă, dar nu cu mai puţin de 2 metri conform noului cod civil; retragere faţa de una din limitele laterale va fi de min. 3 m pentru accesul pompierilor la curtea din spate. - retragerea faţă de limita posterioară a parcelei va fi egală cu jumătate din înălţimea la cornişă, măsurată în punctul cel mai înalt faţă de teren, dar nu mai puţin de 5 metri şi nu mai mult de 40m faţă de aliniament. L2: -se va respecta o retragere de min 5m faţă de toate laturile parcelei.

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂL1, L1i, L3,L4:-Distanţa minimă dintre clădirile de pe aceeaşi parcelă va fi egală cu

înălţimea la cornişă a clădirii celei mai înalte pentru faţadele cu camere locuibile; distanţa se poate reduce la jumătate, dar nu la mai puţin de 3 metri, dacă fronturile opuse nu au camere locuibile;

 L2 :- Distanţa minimă între construcţiile amplasate pe aceeaşi parcelă este egală cu jumătate din înălţimea construcţiei celei mai înalte, dar nu mai mică de 15 m pentru a permite întreţinerea acestora, accesul mijloacelor de stingere a incendiilor, precum şi a mijloacelor de salvare.

ARTICOLUL 8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESEL1, L1i,L4:

- parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil (configurația acestuia se determină conform anexei nr. 4 la RGU) dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate;

L2:- Locuinţele colective cu acces şi lot folosit în comun vor fi prevăzute cu:- accese carosabile pentru locatari;- accese de serviciu pentru colectarea deşeurilor menajere şi pentru accesul

mijloacelor de stingere a incendiilor;- accese la parcaje şi garaje.

L3:- parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate;

53

 pentru locuinţe unifamiliale cu acces şi lot propriu se vor asigura:- accese carosabile pentru locatari;- acces carosabil pentru colectarea deşeurilor menajere şi pentru accesul

mijloacelor de stingere a incendiilor;- alei (semi)carosabile în interiorul zonelor parcelate, cu o lungime de

maximum 25 m vor avea o lăţime de minimum 3,5 m, iar pentru cele cu lungimi mai mari de 25 m vor fi prevăzute supralărgiri de depăşire şi suprafeţe pentru manevre de întoarcere;

- în cazul unei parcelări pe două rânduri, accesele la parcelele din spate se vor realiza prin alei de deservire locală (fundături):

- cele cu o lungime de 30 m - o singură bandă de 3,5 m lăţime;- cele cu o lungime de maximum 100 m - minimum 2 benzi (total 7 m), cu

trotuar cel puţin pe o latură şi supralărgiri pentru manevre de întoarcere la capăt.pentru locuinţe semicolective cu acces propriu şi lot folosit în comun se vor asigura:

- accese carosabile pentru locatari;- accese de serviciu pentru colectarea deşeurilor menajere şi pentru accesul

mijloacelor de stingere a incendiilor;- în cazul unei parcelări pe două rânduri, accesele la parcelele din spate se vor

realiza prin alei de deservire locală (fundături):- cele cu o lungime de maximum 30 m - o singură bandă de 3,5 m lăţime;- cele cu o lungime de 30 m până la maximum 100 m - minimum 2 benzi (total

7 m), cu trotuar cel puţin pe o latură; supralărgiri pentru manevre de întoarcere la capăt.

ARTICOLUL 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELORL1, L1i, L3,L4:-staţionarea autovehiculelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în

afara circulaţiilor publice;-necesarul de parcaje se va calcula conf. Anexa 5 la RGU.

L2-în cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj în cooperare ori concesionarea locurilor necesare într-un parcaj colectiv în zona adiacentă la o distanţă de maxim 250 metri;

-staţionarea autovehiculelor necesare funcţionării diferitelor activităţi se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice; numarul necesar de locuri de parcare fiind asigurat conform legislatiei in vigoare.

- -necesarul de parcaje se va calcula conf. Anexa 5 la RGU. ARTICOLUL 10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILORL1: - regimul maxim de înălțime va fi P+2E;

- înălţimea la cornişă a clădirilor va fi maxim 9 metri; - se admite un nivel mansardat înscris în volumul acoperisului, în suprafaţă de maxim

60% din aria construită;

L1i -regimul maxim de înălțime: P + M, h cornişă=4,50 m, h maxim coamă = 6,00 m(conform Studiu Istoric elaborat de arh. Doina Petrescu).

 L2 – regimul maxim de înălțime va fi de P+8E

- înălţimea maximă admisibilă în planul faţadei nu va depăşi 27m la cornişă; - poate fi adăugat suplimentar un nivel, cu condiţia retragerii acestora după o linie la

45˚ în plan vertical faţă de planul faţadei, sau prin mansardare.

54

- în intersecţii, zone importante din punct de vedere spatial –urbanistic, nesustinute de capete de perspectiva, se admit punctual accente verticale amplasate conform studii PUZ-uri aprobate.

L3: - regimul maxim de înălțime va fi de P+3E;- înălţimea la cornişă a clădirilor va fi de maxim 12 metri; - se admite un nivel mansardat înscris în volumul acoperisului; - se admit depăşiri de 1-2 metri numai pentru alinierea la cornişa clădirilor învecinate

în cazul regimului de construire cuplat.

L4: - regimul maxim de înălțime va fi P+1E; - înălţimea la cornişă a clădirilor va fi maxim 6 metri;

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILORL1, L3,L4 :

- clădirile noi sau modificările / reconstrucţiile de clădiri existente se vor integra în caracterul general al zonei ;

- garajele şi anexele vizibile din circulaţiile publice se vor armoniza ca finisaje şi arhitectură cu clădirea principală;

- se interzice folosirea azbocimentului şi a tablei strălucitoare de aluminiu pentru acoperirea clădirilor, garajelor şi anexelor.

L1i:

- Regim maxim de înălțime : P + M, h cornişă = 4,50 m, h maxim coamă = 6,00 m. - Module volumetrice maxime: 10x15 ; se recomandă utilizarea spațiilor semideschise la fațada principală și/sau fațada sud ( cerdac, prispă).

- Se menține parcelarul zonei și nu se vor comasa parcelele ; în situații de excepție, acesta se marchează pe teren ;

- Acoperișurile : în patru ape ;- Învelitoare ; material ceramic : țiglă, sau tablă în culoare gri;- Se interzice utilizarea PVC sau metal pentru tâmplărie ; se va utiliza exclusiv

tâmplăria de lemn;- Culoarea utilizată la finisajul exterior al pereților va fi albul, sau ocrurile pastelate.

(conform Studiu Istoric elaborat de arh. Doina Petrescu).- pentru modificare a clădirilor (chiar parţială) se va întocmi o documentaţie în

conformitate cu legislaţia în vigoare, însoţită de releveul clădirii, de studiile de istorie, istoria artei și arheologice, fotografii sau fotomontaje cu situaţia existentă, precum și desfăşurări ale ambelor fronturi stradale.

- daca în timpul lucrărilor se vor descoperi fragmente de arhitectură veche (arce, basoreliefuri, mulări, elemente de lemn, pictura, inscripţii, elemente arheologice necunoscute) se vor anunţa imediat forurile autorizate pentru a decide menţinerea si restaurarea lor. Lucrarea nu va fi continuata pana la stabilirea destinaţiei elementelor

- în zona protejată pentru lucrările de construire, renovare, consolidare sau orice alt tip intervenţie asupra clădirilor, zona de şantier va fi protejată în întregime de o pânză tip banner ce va avea imprimată pe latura (laturile) dinspre stradă imaginea faţadei (faţadelor) viitoarei clădiri, la scara 1/1.

55

- reţelele si conductele aparente cat si contoarele de gaze, apa etc. se vor elimina de pe faţade. Reţele si conducte le vor fi îngropate în zidărie, nu însă pe faţada principala la stradă.

L2- Aspectul clădirilor va fi subordonat cerinţelor specifice unei diversităţi de funcţiuni şi exprimării prestigiului investitorilor, dar cu condiţia realizării unor ansambluri compoziţionale care să ţină seama de particularităţile sitului, de caracterul general al zonei şi de arhitectura clădirilor din vecinătate cu care se află în relaţii de co-vizibilitate.

ARTICOLUL 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂL1, L1i,L4:- toate clădirile vor fi dotate cu electricitate şi instalaţii de apă – canal în sistem public sau individual, proiectate şi executate în conformitate cu normele sanitare.- se va asigura captarea şi evacuarea apelor meteorice de pe acoperisuri pe proprietate.

 L1, L3,L4: - toate clădirile, în mod obligatoriu, vor fi racordate la reţeaua de electricitate. -se va asigura posibilitatea racordării la sistemele de telecomunicaţii, gaze.-în cazul ansamblurilor de constructii noi, acestea trebuie dotate în mod obligatoriu cu

sistem local (per ansamblu / zona) de alimentare cu apă şi canalizare, care să cuprindă staţie de epurare şi gospadărie de apă, capacitate conform normelor în vigoare.Dacă nu există în zonă reţele tehnico-ediliatre, alimentarea cu apă şi canalizare se va face în sistem local în primă etapă, iar ulterior se va realiza conectarea la sistemul centralizat al municipiului.

-se va asigura evacuarea rapidă şi captarea apelor pluviale din spaţiile rezervate pietonilor, pracaje şi de pe terase. Racordarea burlanelor la canalizarea pluvială este obligatoriu să fie astfel făcută încât se evita producerea gheţii pe trotuare.

-dezvoltarea retelelor tehnico -edilitare va respecta prevederile din Memoriul General aferent PUG.

ARTICOLUL 13 – SPAȚII LIBERE SI SPAŢII PLANTATEL1, L1i,L4 :

- spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă;

L2 -Terenul care nu este acoperit cu construcţii, platforme şi circulaţii va fi acoperit cu gazon şi plantat cu un arbore la fiecare 100 mp.

-Parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare şi vor fi înconjurate cu un gard viu de 1,20 metri înălţime.

- vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, în funcţie de tipul de locuire, dar nu mai puţin de 2 m2/locuitor.

L3:- se vor asigura in mod obligatoriu spaţii verzi amenajate de tip parc, loc de joacă pentru copii, etc.

- vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, în funcţie de tipul de locuire, dar nu mai puţin de 2 m2/locuitor.

56

ARTICOLUL 14 – ÎMPREJMUIRIL1, L1i, L3,L4: - împrejmuirile spre stradă vor avea înălţimea de maxim 2 metri din care un soclu opac de 0,6 şi o parte transparentă dublată cu gard viu;- gardurile spre limitele separative ale parcelelor vor fi opace cu înălţimi de maxim 2,5 metri.

L2 –Locuinţele colective pot fi lipsite de gard, pot fi separate cu borduri sau cu garduri vii şi pot fi utilizate ca terase pentru eventuale restaurante, cafenele situate la parter.

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.)

L1:-POT maxim = 35% ;

L1i :-POT maxim = 20% ;- Pentru exemplarele de arhitectură tradiţională păstrate, se recomandă efectuarea unui studiu de specialitate de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură sau de către Centrul pentru Cultură Tradiţională Ialomiţa, pentru depistarea tuturor exemplarelor valoroase, elaborarea unor fişe analitice şi a unor propuneri de achiziţionare şi păstrare "in situ", aunora dintre ele.

L2:-POT maxim = 20%

L3:- POT maxim = 35%

L4:-POT maxim = 35% ;

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

L1:-CUT maxim = 1,0;

L1i:-CUT maxim = 0,4;- Pentru exemplarele de arhitectură tradiţională păstrate, se recomandă efectuarea unui studiu de specialitate de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură sau de către Centrul pentru Cultură Tradiţională Ialomiţa, pentru depistarea tuturor exemplarelor valoroase, elaborarea unor fişe analitice şi a unor propuneri de achiziţionare şi păstrare "in situ", aunora dintre ele.

L2:-CUT maxim = 1,8

L3:-CUT maxim = 1,0

57

L4:-CUT maxim = 1,0;

ID - ZONA PENTRU UNITĂȚI INDUSTRIALE ȘI DEPOZITARE

GENERALITĂŢI : CARACTERUL ZONEI

Zona se compune din terenurile ocupate de activităţi productive, de servicii pentru industrie, distribuţie şi comercializare, cât şi terenurile rezervate pentru viitoare activităţi productive şi servicii.

Pentru acest UTR sunt admise utilizări compatibile cu caracteristicile de funcţionare pentru diferitele tipuri de unităţi; în cazul în care aceste caracteristici nu permit dezvoltarea activităţilor şi / sau este necesară schimbarea destinaţiei, se cere P.U.Z. (reparcelare / reconfigurare).

Pentru construcţiile generatoare de riscuri tehnologice, listate în conformitate cu prevederile alin. (2) al art. 12 din R.G.U. (stabilite prin ordin comun al miniştrilor industriei, agriculturii şi alimentaţiei, apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, sănătăţii, transporturilor, apărării naţionale şi de interne) se va solicita autorizaţia de construire în conformitate cu condiţiile impuse prin acordul de mediu. Riscul tehnologic este determinat de procesele industriale sau agricole care prezintă pericol de incendii, explozii, radiaţii, surpări de teren sau de poluarea aerului, apei sau solului.

Pentru întreprinderile care pot polua factori de mediu (listate conf. Anexa 1 la Legea 278/2013) sau pot produce zgomot şi vibraţii se instituie zone de protecţie sanitară (procese industriale care prezintă pericol de incendii, explozii, surpări de teren sau poluare).

În cazul obiectivelor existente, se va urmării diminuarea efectelor negative prin propunerea de realizare a unor perdele de protecţie, fâşii puternic plantate cu lăţimi variabile, în funcţie de terenurile libere existente.

SECŢIUNEA I: UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISE

ID: - sunt admise utilizări compatibile cu caracteristicile de funcţionare ale diferitelor tipuri de întreprinderi existente; în cazul în care aceste caracteristici nu permit dezvoltarea activităţilor şi / sau este necesară schimbarea destinaţiei se cere P.U.Z. (reparcelare / reconfigurare). ID - se admit:

activităţi industriale productive şi de servicii, IMM desfăşurate în construcţii industriale mici şi mijlocii, distribuţia şi depozitarea bunurilor şi materialelor produse; - servicii pentru zona industrială, transporturi, depozitare comercială, servicii comerciale legate de transporturi şi depozitare; - activităţi productive desfăşurate în construcţii industriale mici şi mijlocii, destinate producţiei, distribuţiei şi depozitării bunurilor şi materialelor, şi activităţi comerciale;- activitati industriale si depozitare (parcuri logistice, parcuri tehnologice, parcuri industriale); - depozitare en-gros;- parcaje;

58

- staţii de întreţinere şi reparaţii auto;- staţii de benzină; ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI- activităţi productive poluante, ce depășesc limitele admise de emisii (listate conf. anexa.1 la Legea 278/2013) numai în condițiile obținerii autorizației/autorizației integrate de mediu;- se admite depozitare comercială şi comerţ în suprafaţă maximă de 3000 mp ADC (1500 mp. suprafaţă de vânzare) per unitate şi/sau amplasament;- în cazul conversiei funcţionale se recomandă reabilitarea şi adaptarea clădirilor industriale abandonate;- în cazul conversiei funcţionale se recomandă identificarea şi eliminarea surselor remanente de poluare sau contaminare a solului. ARTICOLUL 3 - UTILIZĂRI INTERZISE- se interzice localizarea unităţilor care nu se înscriu în profilul zonei sau pot incomoda funcţionarea acesteia.- se interzice amplasarea unităţilor de învăţământ preşcolar, şcolar şi gimnazial, a serviciilor publice sau de interes general şi a spaţiilor pentru sport în interiorul limitelor în care poluarea depăşeşte CMA.- se interzice amplasarea locuinţelor și a serviciilor aferente locuirii.

 SECŢIUNEA II - CONDIŢII DE AMPLASARE. ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CLĂDIRILOR ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)- pentru a fi construibile, parcelele vor avea o suprafaţă minimă de 5000 mp. şi un front minim la stradă de 50,00 metri. Parcelele cu dimensiuni şi suprafeţe mai mici decât cele anterior specificate nu sunt construibile pentru activităţi productive;- dimensiunile se păstrează şi în cazul parcelelor noi apărute prin diviziunea unor parcele anterioare (prin schimb, înstrăinare, etc.).

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT- retragerile de la aliniamente spre străzile perimetrale şi interioare vor fi obligatoriu de minim 5,00 metri;- în cazul unor intervenţii în cadrul incintelor industriale care îşi păstrează funcţiunea dominantă existentă, retragerile de la aliniamente se vor stabili prin documentaţii PUD.  ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE

LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR- clădirile se dispun izolat de limitele laterale ale parcelei la o distanţă egală cu jumătate din înălţime, dar nu mai puţin de 5,00 metri;- în toate cazurile retragerea faţă de limita posterioară a parcelei va fi de minim 5.00 metri;- în cazul clădirilor amplasate pe parcele situate către alte unităţi teritoriale de referinţă decât ID, se interzice amplasarea clădirilor pe limita parcelei către aceste alte zone;- se vor respecta distanţele minime egale cu jumătate din înălţimea clădirii, dar nu mai puţin de 5.00 metri faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelelor.

59

- ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ- distanţa între clădiri va fi egală cu jumătate din înălţimea clădirii celei mai înalte, dar nu mai puţin de 5,00 metri;- distanţa de mai sus se poate reduce la jumătate dacă pe faţadele opuse nu sunt accese în clădire şi/sau dacă nu sunt ferestre care să lumineze încăperi în care se desfăşoară activităţi permanente;- în toate cazurile se va ţine seama de condiţiile de protecţie faţă de incendii şi de alte norme tehnice specifice. ARTICOLUL 8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE- pentru a fi construibile, toate parcelele trebuie să aibă acces dintr-o cale publică sau privată de circulaţie sau să beneficieze de servitute de trecere, legal instituită, printr-o proprietate adiacentă având o lăţime de minim 5.00 metri pentru a permite accesul mijloacelor de stingere a incendiilor şi a mijloacelor de transport grele; - se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice şi grele. ARTICOLUL 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR- staţionarea vehiculelor atât în timpul lucrărilor de construcţii-reparaţii, cât şi în timpul funcţionării clădirilor se va face în afara drumurilor publice, fiecare unitate având prevăzute în interiorul parcelei spaţii de circulaţie, încărcare şi întoarcere;- în spaţiul de retragere faţă de aliniament, maxim 40% din teren poate fi rezervat parcajelor cu condiţia înconjurării acestora cu un gard viu având înălţimea de minimum 1,20m. ARTICOLUL 10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR- cu următoarele condiţionări:- se vor respecta înălţimi maxime ale clădirilor de 30,0 metri si un regim de inaltime maxim parter + doua etaje ;- înălţimea pe străzile interioare ale zonei industriale nu va depăşi distanţa între aliniamente;- în culoarele rezervate liniilor electrice înălţimea se subordonează normelor specifice. ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR- volumele construite vor fi simple şi se vor armoniza cu caracterul zonei şi cu vecinătăţile imediate;- faţadele posterioare şi laterale vor fi tratate arhitectural la acelaşi nivel cu faţada principală; ARTICOLUL 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ- toate clădirile vor fi dotate cu instalaţii de apă şi canalizare şi se va asigura preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor care provin din întreţinerea şi funcţionarea instalaţiilor, din parcaje, circulaţii şi platforme exterioare;- în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care administrează resursele de apă. ARTICOLUL 13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

60

- orice parte a terenului incintei vizibilă dintr-o circulaţie publică va fi astfel amenajată încât să nu altereze aspectul general al localităţii.- suprafeţele libere din spaţiul de retragere faţă de aliniament vor fi plantate cu arbori în proporţie de minim 40% formând de preferinţă o perdea vegetală pe tot frontul incintei;- suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi plantate cu minim un arbore la fiecare 200 mp; - se vor prevedea plantaţii înalte în lungul limitelor incintelor care reprezintă totodată linii de separaţie faţă de alte subzone şi unităţi teritoriale de referinţă. ARTICOLUL 14 - ÎMPREJMUIRI- împrejmuirile spre stradă vor fi transparente, cu înălţimi de minim 2.00 metri din care un soclu de 0.60 m., şi vor fi dublate cu un gard viu; - porţile de intrare vor fi retrase faţă de aliniament pentru a permite staţionarea vehiculelor tehnice înainte de admiterea lor în incintă, pentru a nu incomoda circulaţia pe drumurile publice. 

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.)- POT maxim : 60% sau conform PUZ

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI- CUT volumetric maxim (mc. / mp. teren) = 6 sau conform PUZ.

61

Ag - ZONA DE ACTIVITĂŢI AGROZOEHNICE

GENERALITĂŢI : CARACTERUL ZONEI

Zona se compune din următoarele subzone / unităţi teritoriale de referinţă:Ag - zona activităţilor agrozootehnice

Pentru acest UTR sunt admise utilizări compatibile cu caracteristicile de funcţionare pentru diferitele tipuri de unităţi; în cazul în care aceste caracteristici nu permit dezvoltarea activităţilor şi / sau este necesară schimbarea destinaţiei, se cere P.U.Z. (reparcelare / reconfigurare).

Pentru construcţiile generatoare de riscuri tehnologice, listate în conformitate cu prevederile alin. (2) al art. 12 din R.G.U. (stabilite prin ordin comun al miniştrilor industriei, agriculturii şi alimentaţiei, apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, sănătăţii, transporturilor, apărării naţionale şi de interne) se va solicita autorizaţia de construire în conformitate cu condiţiile impuse prin acordul de mediu. Riscul tehnologic este determinat de procesele industriale sau agricole care prezintă pericol de incendii, explozii, radiaţii, surpări de teren sau de poluarea aerului, apei sau solului.

Pentru activităţilor agrozootehnice care pot polua factori de mediu sau pot produce zgomot şi vibraţii se instituie zone de protecţie sanitară (procese industriale sau agricole care prezintă pericol de incendii, explozii, surpări de teren sau poluare).

Pentru subzonele de tip Ag situate pe terenuri libere sau în extinderile intravilanului sunt necesare documentaţii P.U.Z. avizate conform legii.

În cazul obiectivelor existente, se va urmării diminuarea efectelor negative prin propunerea de realizare a unor perdele de protecţie, fâşii puternic plantate cu lăţimi variabile, în funcţie de terenurile libere existente.

SECŢIUNEA I: UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISEAg: - sunt admise utilizări compatibile cu caracteristicile de funcţionare ale diferitelor tipuri de întreprinderi existente; în cazul în care aceste caracteristici nu permit dezvoltarea activităţilor şi / sau este necesară schimbarea destinaţiei se cere P.U.Z. (reparcelare / reconfigurare).

- activităţi productive nepoluante (ce nu depășesc pragul maxim admis de emisii) desfăşurate în construcţii agro-industriale, distribuţia şi depozitarea bunurilor şi materialelor, cercetarea agro-industrială care necesită suprafeţe mari de teren. Cuprind suprafeţe de parcare pentru angajaţi, accese auto sigure şi suficient spaţiu pentru camioane – încărcat / descărcat şi manevre. În mod obişnuit sunt permise activităţile care necesită spaţii mari în jurul clădirilor şi care nu generează emisii poluante.

- Activităţi industriale productive de diferite profiluri agro-industriale, având în general mărimi mijlocii.

- Unităţi depozitare;- Accese pietonale şi carosabile;- Perdele protecţie;- Reţele tehnico-edilitare.

 

62

ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRIAg- activităţile poluante actuale vor fi permise în continuare cu condiţia diminuării cu cel puţin 50% a poluării actuale în termen de 3 ani;- extinderea sau conversia activităţilor actuale va fi permisă cu condiţia să nu agraveze situaţia poluării;- se pot localiza cu aceleaşi condiţii de diminuare a poluării următoarele funcţiuni:a) producţie manufacturieră;b) depozite şi complexe vânzări en-gros cu excepţia celor care utilizează substanţe explozive sau toxice conform prevederilor legale;c) depozite şi complexe vânzări en-detail numai pentru produse care nu pot fi transportate la domiciliu cu autoturismul propriu sau cu taxi.- în cazul conversiei funcţionale se recomandă identificarea şi eliminarea surselor remanente de poluare sau contaminare a solului.  ARTICOLUL 3 - UTILIZĂRI INTERZISEAg: - se interzice localizarea unităţilor care nu se înscriu în profilul zonei sau pot incomoda funcţionarea acesteia.- se interzice localizarea activităţilor poluante şi care prezintă risc tehnologic.- se interzice amplasarea unităţilor de învăţământ preşcolar, şcolar şi gimnazial, a serviciilor publice sau de interes general şi a spaţiilor pentru sport în interiorul limitelor în care poluarea depăşeşte CMA.- se interzice amplasarea locuinţelor.

SECŢIUNEA II - CONDIŢII DE AMPLASARE. ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CLĂDIRILOR ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)

- pentru a fi construibile, parcelele vor avea o suprafaţă minimă de 3000 mp. şi un front minim la stradă de 50,00 metri. Parcelele cu dimensiuni şi suprafeţe mai mici decât cele anterior specificate nu sunt construibile pentru activităţi productive.

Dimensiunile se păstrează şi în cazul parcelelor noi apărute prin diviziunea unor parcele anterioare (prin schimb, înstrăinare, etc.).

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENTAg: - Prin P.U.Z. se vor preciza retragerile de la aliniamente spre străzile perimetrale şi interioare, ele vor fi însă obligatoriu mai mari de 6,00 metri   ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELORAg: - cu următoarele condiţionări:- clădirile pot fi alipite de construcţiile de pe parcelele alăturate cu funcţiuni similare, situate pe limita de proprietate, în cazul în care acestea nu prezintă incompatibilităţi (trepidaţii, risc tehnologic);

63

- în toate celelalte cazuri, clădirile se dispun izolat de limitele laterale ale parcelei la o distanţă egală cu jumătate din înălţime, dar nu mai puţin de 5.00 metri;- în toate cazurile retragerea faţă de limita posterioară a parcelei va fi de minim 5.00 metri;- în cazul clădirilor amplasate pe parcele situate către alte unităţi teritoriale de referinţă decât Ag, se interzice amplasarea clădirilor pe limita parcelei către aceste alte zone;- se vor respecta distanţele minime egale cu jumătate din înălţimea clădirii, dar nu mai puţin de 5.00 metri faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelelor. ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂAg: - distanţa între clădiri va fi egală cu jumătate din înălţimea clădirii celei mai înalte, dar nu mai puţin de 5.00 metri;- distanţa de mai sus se poate reduce la jumătate dacă pe faţadele opuse nu sunt accese în clădire şi/sau dacă nu sunt ferestre care să lumineze încăperi în care se desfăşoară activităţi permanente;- în toate cazurile se va ţine seama de condiţiile de protecţie faţă de incendii şi de alte norme tehnice specifice. ARTICOLUL 8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESEAg : - pentru a fi construibile, toate parcelele trebuie să aibă acces dintr-o cale publică sau privată de circulaţie sau să beneficieze de servitute de trecere, legal instituită, printr-o proprietate adiacentă având o lăţime de minim 4.00 metri pentru a permite accesul mijloacelor de stingere a incendiilor şi a mijloacelor de transport grele; - se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice şi grele. ARTICOLUL 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELORAg: - cu următoarele condiţionări:- staţionarea vehiculelor atât în timpul lucrărilor de construcţii-reparaţii, cât şi în timpul funcţionării clădirilor se va face în afara drumurilor publice, fiecare unitate având prevăzute în interiorul parcelei spaţii de circulaţie, încărcare şi întoarcere;- în spaţiul de retragere faţă de aliniament, maxim 40% din teren poate fi rezervat parcajelor cu condiţia înconjurării acestora cu un gard viu având înălţimea de minimum 1,20m. ARTICOLUL 10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILORAg - cu următoarele condiţionări:- se vor respecta înălţimi maxime ale clădirilor de 30 metri si un regim de inaltime maxim parter +doua etaje.- în culoarele rezervate liniilor electrice înălţimea se subordonează normelor specifice. ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILORAg: - volumele construite vor fi simple şi se vor armoniza cu caracterul zonei şi cu vecinătăţile imediate;- faţadele posterioare şi laterale vor fi tratate arhitectural la acelaşi nivel cu faţada principală;

64

ARTICOLUL 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂAg: - toate clădirile vor fi dotate cu instalaţii de apă şi canalizare şi se va asigura preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor care provin din întreţinerea şi funcţionarea instalaţiilor, din parcaje, circulaţii şi platforme exterioare;- în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care administrează resursele de apă. ARTICOLUL 13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATEAg - orice parte a terenului incintei vizibilă dintr-o circulaţie publică va fi astfel amenajată încât să nu altereze aspectul general al localităţii.- suprafeţele libere din spaţiul de retragere faţă de aliniament vor fi plantate cu arbori în proporţie de minim 40% formând de preferinţă o perdea vegetală pe tot frontul incintei;- suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi plantate cu un arbore la fiecare 200 mp; - se vor prevedea plantaţii înalte în lungul limitelor incintelor care reprezintă totodată linii de separaţie faţă de alte subzone şi unităţi teritoriale de referinţă.

ARTICOLUL 14 - ÎMPREJMUIRIAg: - împrejmuirile spre stradă vor fi transparente, cu înălţimi de minim 2.00 metri din care un soclu de 0.60 m., şi vor fi dublate cu un gard viu. - porţile de intrare vor fi retrase faţă de aliniament pentru a permite staţionarea vehiculelor tehnice înainte de admiterea lor în incintă, pentru a nu incomoda circulaţia pe drumurile publice; 

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.)Ag: - POT maxim :50% sau conform PUZ

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUIAg: - CUT volumetric maxim (mc. / mp. teren)= 5 sau conform PUZ

65

V - ZONA SPAŢIILOR VERZI

GENERALITĂŢI : CARACTERUL ZONEI Zona cuprinde spaţii verzi publice cu acces nelimitat, spaţii plantate de protecţie şi păduri de diferite tipuri.V1 - subzona spaţii publice plantate;V2 - subzona culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică şi fâşii plantate de protecţie sanitară ( în jurul gropii de gunoi, în jurul cimitirelor). SECŢIUNEA I : UTILIZARE FUNCŢIONALĂ. ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISE.V1 - sunt admise funcţiunile de spaţiu plantat public constând în :- spaţii plantate;- circulaţii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru întreţinerea spaţiilor plantate şi accesul la activităţile permise;- sunt admise amenajări pentru practicarea sportului în spaţii descoperite şi acoperite, anexele necesare şi alte activităţi legate direct de activitatea sportivă; - parcaje.

V2– conform normelor specifice în vigoare. ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI.V1 ,V2 -orice intervenţie necesită documentaţii specifice aprobate de organele competente în conformitate cu prevederile Legii nr. 137/1995 a protecţiei mediului şi cu normele de protecţie stabilite pe plan local. ARTICOLUL 3 - UTILIZĂRI INTERZISE.V1 , V2 - se interzic orice intervenţii care contravin legilor şi normelor în vigoare.V1- constructii si amenajari care depasesc 10% din suprafata spatiului plantat; - traversari de circulatii carosabile.V2 - nu se admit nici un fel de intervenţii care depreciază caracterul zonei protejate;- este interzisă amplasarea de obiective şi desfăşurarea de activităţi cu efecte dăunătoare asupra vegetaţiei şi amenajărilor în perimetrul de protecţie. - se interzic orice amenajări care să atragă locuitorii în spaţiile de protecţie faţă de infrastructura tehnică reprezentată de circulaţii majore şi de reţele de transport a energiei electrice, petrolului şi gazelor. V1 , V2 - se interzice tăierea arborilor fără autorizaţia autorităţii locale abilitate.

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI ARTICOLUL 4 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.)V1, V2: - POT maxim :10%

ARTICOLUL 5 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUIV1, V2: - CUT maxim (mc. / mp. teren)= 0,1

66

C1 - ZONA CĂI DE COMUNICAŢIE RUTIERE

GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI.

Autorizarea construcţiilor din zona drumurilor publice se emite în temeiul Ordinului nr. 158/1996 al Ministerului Transporturilor. Pentru lucrări în zona drumurilor publice şi în vecinătatea zonei de protecţie a acestora, solicitantul autorizaţiei de construire trebuie să obţină avizul organelor publice locale specializate.

În localităţile comunei - intravilan, se vor respecta propunerile din Studiului de Circulaţie şi profilele propuse.

Rezervarea nodurilor de circulaţie, pe o suprafaţă corespunzătoare unui cerc cu raza de 50 m, măsurată din centrul actual al intersecţiei, pentru zonele marcate în planşa de reglementări.

SECŢIUNEA I : UTILIZARE FUNCŢIONALĂ. ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISE.- căi de comunicaţie rutieră şi construcţiile aferente - unităţi ale întreprinderilor de transporturi, garaje - spaţii alveolare carosabile pentru transportul în comun- refugii şi treceri de pietoni- reţele tehnico-edilitare- spaţii verzi amenajate - parcaje pentru salariaţi şi pentru călători.- lucrări de terasamente ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI.

– incintele unităţilor de transport şi garajele publice vor obţine avizul de mediu şi se vor încadra în normele admisibile de poluare şi de asigurare împotriva riscului de incendiu şi explozie.

– garajele şi parcajele publice vor fi plantate şi înconjurate de gard viu de minim 1,20 m înălţime.

–  lucrările, construcţiile, amenajările amplasate în zonele de protecţie ale drumurilor publice trebuie:- să nu prezinte riscuri în realizare sau exploatare şi surse de poluare (sisteme de transport gaze, ţiţei, produse petroliere, energie electrică şi alte lucrări de acelaşi gen);- să nu afecteze desfăşurarea optimă a circulaţiei (capacitate, fluenţă, siguranţă);- să respecte în extravilan următoarele distanţe minime de protecţie de la axul

drumului până la marginea exterioară a zonei drumului, funcţie de categoria acestuia:- autostrăzi - 50 m.;- drumuri naţionale - 22 m.;- drumuri judeţene - 20 m.; - drumuri comunale - 18 m.;

- elementele căilor de comunicaţie în zona obiectivelor speciale să respecte legislaţia în vigoare (Ordin MLPAT, MApN, MI şi SRI din 1995).

 

67

ARTICOLUL 3 – UTILIZĂRI INTERZISE.– se interzic orice utilizări care afectează buna funcţionare şi diminuează posibilităţile ulterioare de modernizare sau extindere; - se interzic orice construcţii sau amenajări pe terenurile rezervate pentru:

- lărgirea unor străzi sau realizarea străzilor propuse,;- modernizarea intersecţiilor;- realizarea spaţiilor de parcare;

- se interzic pe terenurile vizibile din circulaţia publica rutieră, : depozitări de materiale, piese sau utilaje degradate, amenajări de şantier abandonate, platforme cu suprafeţe deteriorate, construcţii degradate, terenuri lipsite de vegetaţie, gropi de acumulare a apelor meteorice, depozite de deşeuri etc.;- în zona de siguranţă şi protecţie aferentă drumurilor şi autostrăzilor este interzisă autorizarea următoarelor lucrări: (1) construcţii, instalaţii, plantaţii sau amenajări care prin amplasare, configuraţie sau exploatare impietează asupra bunei desfăşurări, organizări şi dirijări a traficului sau prezintă riscuri de accidente; (2) panouri independente de reclamă publicitară;- se interzice comercializarea en-detail a produselor care pot fi transportate la domiciliu cu automobilul propriu sau cu taxi;- se interzice: (1) cuplarea clădirilor de locuit cu construcţii aferente circulaţiei rutiere; (2) amplasarea în incinta unităţilor de transporturi şi a garajelor publice a unor construcţii care prin natura activităţilor desfăşurate pot produce poluare peste normele admisibile şi / sau prezintă risc de incendiu / explozie.

SECŢIUNEA II - CONDIŢII DE AMPLASARE. ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CLĂDIRILOR

Conform documentatiilor de urbanism (PUD si PUZ) și studiilor de specialitate.

ARTICOLUL 8 – CIRCULATII SI ACCESEÎn conformitate cu PUZ, cu urmatoarele conditii:

- pentru a fi construibile, toate parcelele trebuie să aibă acces dintr-o cale publică având o lăţime de minim 4.00 metri pentru a permite accesul mijloacelor de stingere a incendiilor şi a mijloacelor de transport grele; - se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice şi grele.Accesele si pasajele carosabile nu trebuie obturate prin mobilier urban si trebuie sa fie pastrate libere in permanenta.

ARTICOLUL 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELORCu următoarele condiţionări:

- staţionarea vehiculelor atât în timpul lucrărilor de construcţii-reparaţii, cât şi în timpul funcţionării clădirilor se va face în afara drumurilor publice, fiecare unitate având prevăzute în interiorul parcelei spaţii de circulaţie, încărcare şi întoarcere;- în spaţiul de retragere faţă de aliniament se pot prevedea parcaje cu condiţia înconjurării acestora cu un gard viu având înălţimea de minimum 1,20m, dar fara sa obtureze vizibilitatea de-a lungul liniilor ferate si a semnalelor CF.

68

ARTICOLUL 10 – INĂLŢIMEA MAXIM ADMISĂÎnălţimea maxim admisa se stabileşte prin studii de specialitate, documentaţii de

urbanism şi funcţie de tema beneficiarului.

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILORVolumele construite vor fi simple şi se vor armoniza cu caracterul zonei şi cu

vecinătăţile imediate;Faţadele posterioare şi laterale vor fi tratate arhitectural la acelaşi nivel cu faţada

principală;

ARTICOLUL 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂToate clădirile vor fi dotate cu instalaţii de apă şi canalizare şi se va asigura

preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor care provin din întreţinerea şi funcţionarea instalaţiilor, din parcaje, circulaţii şi platforme exterioare;

În cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care administrează resursele de apă. ARTICOLUL 13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

Orice parte a terenului incintei vizibilă dintr-o circulaţie publică va fi astfel amenajată încât să nu altereze aspectul general al localităţii.

Suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi plantate cu un arbore la fiecare 200 mp;

ARTICOLUL 14 - ÎMPREJMUIRI Împrejmuirile spre stradă vor fi transparente, cu înălţimi de minim 2.00 metri din care un

soclu de 0.60 m., şi vor fi dublate cu un gard viu.

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI Conform documentaţiilor de urbanism

69

C2 - SUBZONA CĂI DE COMUNICAŢIE FEROVIAREGENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI.

Zona de căi ferate cuprinde infrastructura feroviară, construcţiile şi instalaţiile aferente exploatării şi întreţinerii liniilor de cale ferată.Zona este constituită din clădiri de interes public, platforme şi căile ferate.

SECŢIUNEA I : UTILIZARE FUNCŢIONALĂ. ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISE.În zona de protecţie a infrastructurii feroviare se pot amplasa cu avizul Ministerului Lucrărilor Publice Transporturilor şi Locuinţei:

a) construcţii şi instalaţii aferente exploatarii si intretinerii liniilor de cale ferată;b) construcţii şi instalaţii pentru exploatarea materialului rulant şi a mijloacelor de

restabilire a circulaţieic) instalaţii fixe pentru tracţiune electrică;d) instalatii de semnalizare, centralizare, bloc de linie automat, telecomunicatii,

transmisiuni de date si constructiile aferente acestora;Prin zona de protectie a infrastructurii feroviare se intelege fasia de teren indiferent de proprietar, cu latimea de 100 m masurata de la limita zonei cadastrale C.F.R., situata de o parte si de alta a caii ferate. (conform RGU)

 ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI.

Construcțiile care se amplasează în zona de protecție a infrastructurii feroviare situată în intravilan se autorizează cu avizul Companiei Naționale de Căi Ferate „ C.F.R. – S.A. și a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.

Lucrările de investiții ale agenților economici și ale instituțiilor publice, care afectează zona de protecție a infrastructurii feroviare (100m din ax, de o parte și de alta a căii ferate), se vor autoriza numai cu avizul Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R. – S.A.„ și al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței și anume:a) căi ferate industriale;

b) lucrări hidrotehnice;c) traversarea căii ferate de către drumuri prin pasaje denivelate;d) subtraversarea liniilor de cale ferată de rețele de telecomunicații, energie electrică,

conducte sub presiune de apă, gaze, produse petroliere, termotehnologie și canale libere.

ARTICOLUL 3 – UTILIZĂRI INTERZISESe interzice construirea de orice fel în zona de siguranță a căii ferate. În prezentul

regulament prin zona de siguranță a căii ferate se intelege fâșia de teren de 20m de-a lungul liniilor de cale ferată.

În zona de protecție a infrastructurii transporturilor feroviare (100m din ax, de o parte și de alta a căii ferate) se interzic:

a) amplasarea oricaror construcții, depozite de materiale sau înființarea de plantații care împiedică vizibilitatea liniei și a semnalelor feroviare;

b) efectuarea oricăror lucrări care, prin natura lor ar provoca alunecări de teren, surpări sau ar afecta stabilitatea solului prin taierea copacilor, extragerea de materiale de construcții sau care modifica echilibrul pânzei freatice subterane;

c) depozitarea necorespunzătoare de materiale, substanțe sau deșeuri care contravin normelor de protecție a mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii

70

căilor ferate române, a zonei de protecție a infrastructurii căilor ferate române precum și a condițiilor de desfășurare normală a traficului.

Se interzice amplasarea reclamelor luminoase care sa deranjeze vizibilitatea semnalelor C.F.R.

Depozitarea sau manipularea unor substanțe sau deșeuri de felul celor de la articolul 3, litera c este permisă numai cu respectarea condițiilor stabilite de Compania Naționala de Căi Ferate C.F.R. – S.A. Amenajările și instalațiile de transvânzare sau de depozitare a materialelor, substanțelor sau deșeurile menționate mai sus se pot realiza pe bază de studii privind implicațiile asupra activității feroviare și de mediu executate de unități de proiectare autorizate pe baza avizului Companiei Naționale de Căi Ferate „ C.F.R. – S.A. „ și cu autorizația Ministerului Lucrărilor Publice , Transporturilor și Locuinței.

SECŢIUNEA II - CONDIŢII DE AMPLASARE. ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CLĂDIRILOR

Conform documentațiilor de urbanism (PUD si PUZ) și studiilor de specialitate.

ARTICOLUL 8 – CIRCULAȚII ȘI ACCESEPentru a a fi construibile, toate parcelele trebuie să aibă acces dintr-o cale publică

având o lăţime de minim 4.00 metri pentru a permite accesul mijloacelor de stingere a incendiilor şi a mijloacelor de transport grele;

- se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice şi grele.Accesele si pasajele carosabile nu trebuie obturate prin mobilier urban si trebuie sa fie pastrate libere in permanenta.

ARTICOLUL 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELORCu următoarele condiţionări:- staţionarea vehiculelor atât în timpul lucrărilor de construcţii-reparaţii, cât şi în timpul funcţionării clădirilor se va face în afara drumurilor publice, fiecare unitate având prevăzute în interiorul parcelei spaţii de circulaţie, încărcare şi întoarcere;- în spaţiul de retragere faţă de aliniament se pot prevedea parcaje cu condiţia înconjurării acestora cu un gard viu având înălţimea de minimum 1,20m, dar fara sa obtureze vizibilitatea de-a lungul liniilor ferate si a semnalelor CF.

ARTICOLUL 10 – ÎNĂLȚIMEA MAXIM ADMISĂÎnălţimea maxim admisă se stabileşte prin studii de specialitate, documentaţii de

urbanism şi funcţie de tema beneficiarului.

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILORVolumele construite vor fi simple şi se vor armoniza cu caracterul zonei şi cu

vecinătăţile imediate.Faţadele posterioare şi laterale vor fi tratate arhitectural la acelaşi nivel cu faţada

principală.

ARTICOLUL 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂToate clădirile vor fi dotate cu instalaţii de apă şi canalizare şi se va asigura

preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor care provin din întreţinerea şi funcţionarea instalaţiilor, din parcaje, circulaţii şi platforme exterioare.

71

În cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care administrează resursele de apă. ARTICOLUL 13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

Orice parte a terenului incintei vizibilă dintr-o circulaţie publică va fi astfel amenajată încât să nu altereze aspectul general al localităţii.

Suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi plantate cu un arbore la fiecare 200 mp.

Se vor prevedea plantaţii înalte cu condiţia de a nu împiedica vizibilitatea liniilor si a semnalelor CF în lungul limitelor incintelor care reprezintă totodată linii de separaţie faţă de alte subzone şi unităţi teritoriale de referinţă.

ARTICOLUL 14 - ÎMPREJMUIRIÎmprejmuirile spre stradă vor fi transparente, cu înălţimi de minim 2.00 metri din care

un soclu de 0.60 m., şi vor fi dublate cu un gard viu.

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI Conform documentaţiilor de urbanism

72

C2i - SUBZONA CĂI DE COMUNICAŢIE FEROVIARE SITUATĂ ÎN ZONA DE PROTECŢIE A MONUMENTELOR DE INTERES NAŢIONAL

GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI.Zona de căi ferate cuprinde infrastructura feroviară, construcţiile şi instalaţiile aferente exploatării şi întreţinerii liniilor de cale ferată.Zona este constituită din clădiri de interes public, platforme şi căile ferate.

SECŢIUNEA I : UTILIZARE FUNCŢIONALĂ. ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISE.

Numai funcţiuni legate de activitatea de transport şi activităţi conexe, permise şi de autorităţile care administrează ansamblul; reparaţii şi re-funcţionalizări ale clădirilor industriale sau cu profil de transport, în scopul evitării abandonării şi degradării acestora.(conform Studiu Istoric elaborat de Arh. Doina Petrescu). ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI.

• aviz CNMI;- Arhitectura inserţiilor se va face în spiritul arhitecturii ansamblului, cu păstrarea unor

elemente de faţadă specific: raportul plin - gol, forma golurilor, placajul ceramic etc. (conform Studiu Istoric elaborat de Arh. Doina Petrescu).

ARTICOLUL 3 – UTILIZARI INTERZISELocuire; anexe gospodăreşti funcţiuni de învăţământ, sănătate, alte funcţiuni aflate în

contradicţie cu activitatea de transport.(conform Studiu Istoric elaborat de Arh. Doina Petrescu).

SECŢIUNEA II - CONDIŢII DE AMPLASARE. ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CLĂDIRILOR

Conform documentatiilor de urbanism (PUD si PUZ) și studiilor de specialitate.

ARTICOLUL 8 – CIRCULAȚII ȘI ACCESEPentru a fi construibile, toate parcelele trebuie să aibă acces dintr-o cale publică având

o lăţime de minim 4.00 metri pentru a permite accesul mijloacelor de stingere a incendiilor şi a mijloacelor de transport grele;

Se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice şi grele.Accesele si pasajele carosabile nu trebuie obturate prin mobilier urban si trebuie sa fie

pastrate libere in permanenta.

ARTICOLUL 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELORCu următoarele condiţionări:- staţionarea vehiculelor atât în timpul lucrărilor de construcţii-reparaţii, cât şi în timpul funcţionării clădirilor se va face în afara drumurilor publice, fiecare unitate având prevăzute în interiorul parcelei spaţii de circulaţie, încărcare şi întoarcere;

73

- în spaţiul de retragere faţă de aliniament se pot prevedea parcaje cu condiţia înconjurării acestora cu un gard viu având înălţimea de minimum 1,20m, dar fara sa obtureze vizibilitatea de-a lungul liniilor ferate si a semnalelor CF.

ARTICOLUL 10 – INĂLȚIMEA MAXIM ADMISĂÎnălţimea maxim admisa se stabileşte prin studii de specialitate, documentaţii de

urbanism şi funcţie de tema beneficiarului.

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILORVolumele construite vor fi simple şi se vor armoniza cu caracterul zonei şi cu

vecinătăţile imediate;Faţadele posterioare şi laterale vor fi tratate arhitectural la acelaşi nivel cu faţada

principală;

ARTICOLUL 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂToate clădirile vor fi dotate cu instalaţii de apă şi canalizare şi se va asigura

preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor care provin din întreţinerea şi funcţionarea instalaţiilor, din parcaje, circulaţii şi platforme exterioare;

În cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care administrează resursele de apă. ARTICOLUL 13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

Orice parte a terenului incintei vizibilă dintr-o circulaţie publică va fi astfel amenajată încât să nu altereze aspectul general al localităţii.

Suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi plantate cu un arbore la fiecare 200 mp;

Se vor prevedea plantaţii înalte cu condiţia de a nu împiedica vizibilitatea liniilor si a semnalelor CF în lungul limitelor incintelor care reprezintă totodată linii de separaţie faţă de alte subzone şi unităţi teritoriale de referinţă.

ARTICOLUL 14 - ÎMPREJMUIRIÎmprejmuirile spre stradă vor fi transparente, cu înălţimi de minim 2.00 metri din care un soclu de 0.60 m., şi vor fi dublate cu un gard viu.

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI Conform documentaţiilor de urbanism

74

G - ZONA GOSPODARIE COMUNALĂ

GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI. 

Zona G reuneşte toate funcţiunile care aparţin gospodăriei comunale şi asigură servirea populaţiei cu transport în comun, pieţe comerciale, echipare edilitară, cimitire şi salubritate.

Delimitarea acestor zone se va face ţinând seama şi de condiţiile de protecţie a reţelelor tehnico-edilitare şi servituţile impuse de către acestea, vecinătăţilor prezentate în Anexa la prezentul regulament.

Autorizarea executării lucrărilor de utilitate publică şi a construcţiilor de orice fel pe terenurile pe care s-a instituit servitute de utilitate publică (protecţia sanitară a surselor, reţelelor, staţia de epurare, staţii de pompare, etc.) se face pe baza documentaţiei de urbanism sau de amenajarea teritoriului aprobate conform legii.

La colectarea şi îndepărtarea rezidurilor şi protecţia sanitară a solului se va executa în conformitate cu Normele de igienă şi recomandări privind mediul de viata a populaţiei aprobate cu Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997, cap. V, de o întreprindere de specialitate, agreată de consiliul local.

Autorizarea executării construcţiilor în subzonele aflate în imediata vecinătate a zonei G trebuie să ţină seama de distanţa minimă de protecţie sanitară între rampa de gunoi şi zonele construite, respectiv 1000 m. Această distanţă poate fi modificată pe baza unui studiu de impact avizat de institute specializate.

La amplasarea şi organizarea sistemului de salubrizare se va urmări ca:- gospodăriile individuale să aibă amenajări pentru colectarea deşeurilor menajere (pubele);- amplasarea punctelor de colectare a gunoiului, astfel încât funcţiunea, compoziţia şi aspectul arhitectural-urbanistic al zonei să nu fie afectat;- organizarea corespunzătoare a colectării şi depozitării gunoiului stradal;- organizarea valorificării reziduurilor organice şi anorganice ce pot fi reutilizate;- interzicerea depozitării întâmplătoare a gunoaielor, mai ales a zonelor verzi, zonele protejate, rezidenţiale, de-a lungul apelor, în păduri, etc.

Zona este alcătuită din următoarele subzone:G1 - subzona construcţiilor şi amenajărilor pentru gospodărie comunală;G2 - subzona cimitirelor: 

SECŢIUNEA I : UTILIZARE FUNCŢIONALĂ. ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISE.G1 - construcţii, instalaţii şi amenajări pentru gospodăria comunală - birouri autonome;- incinte tehnice cu clădiri şi instalaţii pentru sistemul de alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie electrică şi termică, transportul public urban, pieţe comerciale, salubritate, întreţinerea spaţiilor plantate ( tratate în R.L.U. la capitolul V – Spaţii verzi); G2 - cimitire şi clădiri anexă:- cimitire;- capelă mortuară;- mausoleu - osuar;- circulaţii carosabile;

75

- parcaje;- circulaţii pietonale;- plantaţii;- pavilion pentru administraţie, depozitare şi anexe sanitar ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI.G1 - se vor asigura zonele de protecţie prevăzute prin norme; G2 - se va asigura, conform normelor, o zonă de protecţie sanitară de 50.0 metri;

- se va asigura pentru noile cimitire o densitate mai redusă a locurilor de veci (între 7.5 şi 10,0 mp.teren brut pentru un loc de veci), circulaţii carosabile şi pietonale civilizate şi o pondere mai ridicată a vegetaţiei potrivit rolului de reculegere şi respectului cuvenit. ARTICOLUL 3 - UTILIZĂRI INTERZISE.G1 - pentru incintele situate în zone rezidenţiale se interzic orice activităţi care prezintă risc tehnologic şi produc poluare prin natura activităţii sau prin transporturile pe care le generează;

SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR. ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI).G1 - pentru diferite servicii şi birouri suprafaţa minimă a parcelei este de 500 mp. şi un front la stradă de minim 15 metri.- pentru incintele tehnice, în funcţie de complexitatea impactului funcţiunii în teritoriul înconjurător, se va elabora un Plan Urbanistic Zonal sau de Detaliu şi un studiu de impact asupra mediului;- pentru pieţele comerciale se vor elabora documentaţii de urbanism P.U.Z. avizate conform legii.

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT.G1 - clădirile noi sau reconstruite pentru birouri se vor dispune pe aliniament în cazul în care pe strada respectivă majoritatea clădirilor mai noi se află în această situaţie, sau se vor retrage la o distanţă de minim 6.0 metri în cazul în care majoritatea fronturilor dominante noi sunt retrase de la stradă;

- în cazul incintelor tehnice situate în zone de activităţi industriale, de servicii şi depozitare, se impun retrageri ale clădirilor de la aliniament la o distanţă de minim 10.0 metri.

 ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE

LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELORG1 - distanţa clădirilor faţă de limitele parcelei va fi de minim jumătate din înălţimea clădirii, dar nu mai puţin de 6.0 metri;- se interzice alipirea clădirilor cu funcţiuni tehnice de calcanele clădirilor cu funcţiuni publice şi de locuit;

76

- în cazul în care activităţile constituie o sursă de zgomote şi vibraţii, în cazul în care au loc procese de producţie non-stop (3 schimburi) sau în caz de risc tehnologic se vor respecta normele specifice în vigoare. ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂG1 - distanţa minimă între clădiri va fi egală cu jumătate din înălţimea la cornişă a clădirii celei mai înalte, dar nu mai puţin de 6.0 metri; - distanţa de mai sus dintre clădiri se poate reduce la jumătate dacă pe faţadele opuse nu sunt accese în clădirile respective şi nu sunt ferestre care luminează încăperi în care se desfăşoară activităţi permanente;- în toate cazurile se vor respecta normele tehnice specifice. ARTICOLUL 8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE.G1 ,G2: - se va asigura accesul în incinte numai direct dintr-o circulaţie publică;

ARTICOLUL 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR.G1 ,G2: - staţionarea autovehiculelor pentru admiterea în incintă se va asigura în afara spaţiului circulaţiei publice;- locurile de parcare vor fi asigurate în afara circulaţiilor publice;- în spaţiul de retragere de la aliniament din incinte se poate rezerva maxim 40% din teren pentru parcaje ale salariaţilor şi vizitatorilor. ARTICOLUL 10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR.G1 - înălţimea clădirilor nu va depăşi înălţimea maximă admisă în unităţile de referinţă adiacente, cu excepţia instalaţiilor şi a coşurilor; pentru clădirile de tip hală se recomandă o înălţime maximă de 9.0 metri. ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILORG1 - volumele construite vor fi simple şi se vor armoniza cu caracterul zonei şi cu vecinătăţile imediate;- faţadele posterioare şi laterale vor fi tratate arhitectural la acelaşi nivel cu faţada principală;- tratarea acoperirii clădirilor va ţine seama de faptul că acestea se percep din clădirile înconjurătoare mai înalte. G2 - se va ţine seama de caracterul sobru al funcţiunii. ARTICOLUL 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ.G1 - toate clădirile vor fi dotate cu instalaţii de apă şi canalizare şi se va asigura preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor care provin din întreţinerea şi funcţionarea instalaţiilor, din parcaje, circulaţii şi platforme exterioare; - în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care administrează resursele de apă;- pieţele comerciale vor fi dotate cu servicii sanitare conform normelor. G2 - se vor asigura puncte de apă; în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care administrează resursele de apă;- se va asigura un spaţiu de depozitare a florilor ofilite şi a altor deşeuri;- se va asigura colectarea şi evacuarea rapidă a apelor meteorice.

77

 ARTICOLUL 13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATEG1 - orice parte a terenului incintei, vizibilă dintr-o circulaţie publică, inclusiv de pe calea ferată, va fi amenajată astfel încât să nu altereze aspectul general al localităţii;- suprafeţele libere din spaţiul de retragere faţă de aliniament vor fi plantate cu arbori în proporţie de minim 40% formând de preferinţă o perdea vegetală pe tot frontul incintei;- parcajele din dreptul faţadei vor fi înconjurate de un gard viu de 1.20 metri şi vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare;- suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi plantate cu un arbore la fiecare 200 mp.;  G2 - se vor asigura plantaţii înalte pe aleile principale şi la limita exterioară a incintei în proporţie de minim 5 % din suprafaţa totală a cimitirului. ARTICOLUL 14 - ÎMPREJMUIRI.G1 - împrejmuirile spre stradă vor fi transparente cu înălţimi de minim 2.00 metri din care un soclu de 0.60 m., şi vor fi dublate cu gard viu; în cazul necesităţii unei protecţii suplimentare se recomandă dublarea spre interior la 2.50 metri distanţă cu un al doilea gard transparent de 2.50 metri înălţime, între cele două garduri fiind plantaţi arbori şi arbuşti;- în scopul de a nu incomoda circulaţia pe drumurile publice cu trafic intens şi cu transport în comun, porţile de intrare vor fi retrase faţă de aliniament pentru a permite staţionarea vehiculelor tehnice înainte de admiterea lor în incintă. G2 - împrejmuirile spre stradă vor fi semi-opace sau opace, vor fi tratate arhitectural în mod discret, potrivit funcţiunii, având înălţimi de maxim 2,00 metri;- se va acorda atenţie modului de tratare arhitecturală a accesului.

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI. ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.).G1 - POT maxim = 50% G2 - suprafaţa totală pentru un loc de veci va fi de 7.5 - 10 mp., din care 15 % circulaţii carosabile şi pietonale, 5 % plantaţii şi 1 % construcţii. 

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.).G1 - CUT maxim = 1,8 mp ADC / mp.teren G2 - CUT maxim = 0,15 mp ADC / mp.teren 

78

EX- ZONE CUPRINSE IN EXTRAVILAN

Pentru asigurarea funcţionării actuale şi pentru protejarea posibilităţilor de dezvoltare viitoare a comunei în corelare cu comunele limitrofe:

 EX - Zone rezervate pentru activităţi agricole. GENERALITĂŢI : CARACTERUL ZONEI Terenurile exterioare teritoriului administrativ, au următorul caracter:

EX - Zone rezervate pentru activităţi agricole. Terenurile agricole din extravilan - TERITORIUL ADMINISTRATIV al comunei şi se supune prevederilor art. 3 din Regulamentul General de Urbanism (autorizarea executării lucrărilor şi amenajărilor agricole din extravilan este permisă pentru funcţiunile şi în condiţiile stabilite prin lege).Autoritatile administratiei publice locale vor urmari, la emiterea autorizatiei de construire, comasarea suprafetelor de teren afectate de constructii, spre a evita prejudicierea activitatilor agricole.

 RESTRICŢII PROVIZORII RECOMANDATE pentru zonele extravilane.– se interzic orice utilizări care afectează buna funcţionare şi diminuează posibilităţile ulterioare de modernizare sau extindere; - se interzic orice construcţii sau amenajări pe terenurile rezervate pentru:- realizarea autostrăzilor şi drumurilor noi propuse;- realizare şi modernizarea intersecţiilor;- realizarea spaţiilor de parcare;- în zona de siguranţă şi protecţie aferentă drumurilor şi autostrăzilor este interzisă autorizarea următoarelor lucrări:- construcţii, instalaţii, plantaţii sau amenajări care prin amplasare, configuraţie sau exploatare impietează asupra bunei desfăşurări, organizări şi dirijări a traficului sau prezintă riscuri de accidente;- panouri independente de reclamă publicitară.

În cazul siturilor arheologice: Functiuni admise :

Lucrări de curățare, întreținere, consolidare a malului brațului Borcea și infrastructurii podului; culturi agricole care nu depăşesc adâncimea de săpare a pământului de 25 – 30 cm şi nu necesită deplasarea de utilaj greu; amenajări de semnalizare şi punere în valoare a sitului; cercetarea arheologică.

Functiuni interzise: orice tip de activitati care implică construire de clădiri sau anexe, exploatare de sol de tip balastieră, groapă de împrumut nisip etc;

Interdictie temporara de construire – pana la cercetarea exhaustivă a zonei.

Utilizarea pentru construcţii a terenurilor din extravilan, în limitele teritoriului administrativ al municipiului Fetești se poate face numai cu respectarea prevederilor Legii nr. 50/1991 cu completările şi modificările ulterioare şi Legii nr. 18/1991.

79

INTOCMIT:

ARH. ZAGARIN MADALINA

80

ANEXA 1

CONDIŢII DE PROTECŢIE A REŢELELOR TEHNICO-EDILITARE ŞI SERVITUŢILE IMPUSE DE CĂTRE ACESTEA VECINĂTĂŢILOR

REŢELE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE- STAS 8591/1-91 - “Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane executate

în săpătură” stabileşte distanţele minime între reţele, de la reţele la funcţiile construcţiile şi drumuri, funcţie de asigurarea execuţiei lucrărilor, exploatării lor eficiente, precum şi pentru asigurarea protecţiei sanitare.

Din presctipţiile acestui STAS menţionăm:- conductele de apă se vor poza subteran, la adâncimea minimă de îngheţ;- conductele de apă se vor amplasa la o distanţă minimă de 3 m de fundaţiile

construcţiilor, iar în punctele de intersecţii la minim 40 cm şi totdeauna deasupra canalizării.

- Decretul nr. 1059/1967 emis de Ministerul Sănătăţii impune asigurarea zonei de protecţie sanitară (10 m) pentru surse de apă şi puţuri de medie adâncime.

- Din prescripţiile “Normelor de igienă privind mediul de viaţă al populaţiei” aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 981/1994 menţionăm că studiile de epurare ale apelor uzate menajere se vor amplasa la o distanţă minimă de 300 m de zona de locuit.

REŢELE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂDe-a lungul liniilor electrice aeriene este necesar a se respecta o distanţă de protecţie

minimă faţă de orice element de construcţie, măsurată din axul cablului de: 37,5 m (min) pentru LEA 400 kV; 27,5 m (min) pentru LEA 220 kV; 18,5 m (min) pentru LEA 110 kV.

Pentru amplasarea unor noi obiective energetice, devierea unor linii electrice existente sau executarea oricăror lucrări în apropierea obiectivelor energetice existente (staţii şi posturi de transformare, linii şi cabluri electrice s.a.) se va consulta proiectul de specialitate RENEL..

Reţelele electrice existente şi propuse în localităţile studiate respectă normele RENEL precum şi cele din domeniile conexe.

În principal se face referinţă la:- PE 101/85 + PE 101a/85 - Normativ pentru construirea instalaţiilor electrice de

conexiuni şi transformare, cu tensiuni peste 2 kV; - PE 104/93 - Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică, cu tensiuni peste 1 kV;

- PE 106/95 - Normativ pentru construirea liniilor de joasă tensiune;- PE 107/89 - Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice;- PE 125/89 - Instrucţiuni privind coordonarea coexistenţei instalaţiilor electrice cu

linii de telecomunicaţii;- ILi - Ip 5 - ICEMENERG 89 - Instrucţiuni de proiectare a încrucişărilor şi

apropierilor LEA m.t. şi LEA j.f. faţă de alte linii, instalaţii şi obiective;

81

- STAS 8591/1 - 91 - Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane executate în săpături;

- ID 17 - 86 - Ministerul Chimiei şi Petrochimiei - Normativ pentru proiectarea, execuţia, verificarea şi recepţionarea de instalaţii electrice în zone cu pericol de explozie;

- PE 122 - 82 - Instrucţiuni privind reglementarea coexistenţei liniilor electrice aeriene cu tensiuni peste 1 kV cu sistemele de îmbunătăţiri funciare;

- PE 123 - 78 - Normativ privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi terenuri agricole.

REŢELELE DE GAZE NATURALEÎn conformitate cu “Normativul Departamental nr. 3915 - 94 privind proiectarea şi

construirea conductelor colectoare şi de transport de gaze naturale” intrat în vigoare la 01.01.1996, distanţele dintre conductele magistrale de gaze naturale şi diversele obiective sunt următoarele:

- depozite carburanţi şi staţii PECO 60 m- instalaţii electrice de tip exterior cu tensiune nominală de 110 kV sau mai mare, inclusiv staţiile

55 m

- instalaţii electrice de tip interior şi de tip exterior, cu tensiunea nominală mai mică de 110 kV, posturi de transformare

50 m

- centre populate şi locuinţe individuale 65 m- paralelism cu linii CF, cartament normal 80 mparalelism cu drumuri: naţionale judeţene comunale

52 m50 m48 m

În ceea ce priveşte distanţele minime dintre conductele de gaze de presiune medie şi presiune redusă şi alte instalaţii, construcţii sau obstacole subterane, acestea sunt normate de normativul 16 - 86 şi STAS 8591/91, din care se anexează un extras.

Dinstanţele de siguranţă de la staţiile de reglare măsurare (cu debit până la 60.000 mc/h şi presiunea la intrare peste 6 bar):

- la clădirile civile cu grad I - II de rezistenţă la foc 12 m;- la clădirile civile cu grad III - IV de rezistenţă la foc 15 m;- faţă de marginea drumului carosabile 8 m.În cazul amplasării unor construcţii în zona conductelor de gaze se vor cere avize de la

ROMGAZ - secţia de exploatarea conductelor magistale de gaze naturale.

Distanţe minime între conductele de gaze şi alte instalaţii, construcţii sau obstacole subterane - normativ 16 - 86 şi STAS 8591/1-91

Instalaţia, construcţia sau obstacole subterane

Distanţa minimă/mPresiune redusă

Presiune medie

Clădiri cu subsol sau terenuri propuse pentru construcţii 3,0 3,0Clădiri fără subsoluri 1,5 2,0Canale pentru reţelele termice, canale pentru instalaţii telefonice

1,5 2,0

82

Conducte canalizare 1,0 1,5Conducta de apă, cabluri de forţă, telefonice şi căminele acestor instalaţii

0,6 0,6

Cămine pentru reţele termice, canalizare, telefonice 1,0 1,0Copaci 1,5 1,5Stâlpi 0,5 0,5Linii de cale ferată – 5,5 5,5

TRANSPORTURI RUTIERE- să respecte în extravilan următoarele distanţe minime de protecţie de la axul drumului până la marginea exterioară a zonei drumului, funcţie de categoria acestuia:- autostrăzi - 50 m.;- drumuri naţionale - 26 m.;- drumuri judeţene - 22 m.; - drumuri comunale - 20 m.;

83