+ All Categories
Home > Documents > Număr special Costinești 2014

Număr special Costinești 2014

Date post: 01-Apr-2016
Category:
Upload: opinia-studenteasca
View: 235 times
Download: 4 times
Share this document with a friend
Description:
Revistă săptămînală de informație, reportaj și atitudine studențească
8
telefon: 0746/230.032 [email protected] www.opiniastudenteasca.ro https://www.facebook.com/opiniaveche În fiecare vară, Costineștiul se transformă într-o caracatiță cu hamsii, manele, shaworma și burți bronzate în loc de tentacule; și fete care dau din fund în timp ce merg cocoțate pe un jeep negru din care răsună muzică și reclame de la Megadiscoteca Tineretului, local care e în permanentă concurență cu Disco Ring, cu ale sale petreceri cu spumă. Pentru că e visul oricărei fete de la 14 ani în sus să fie stropită cu spumă în timp ce din boxe răsună „I'll do you like a truck” de Geo da Silva. Din ce în ce mai la modă, lampioanele care au cucerit de cîțiva ani corporatiștii care merg în Vama Veche au început să apară și în Costinești, cu un raport de un lampion lansat la două căzute în mare sau stinse în nisip. Testul adevărat e mîncarea: trebuie să prinzi șprotul - servit drept hamsie - imediat după ce e scos din friteuza și să tragi la locurile care au cît de cît clienți, altfel riști să te frigi la rîndul tău și să mănînci ceva rămas de aseară. White Horse a rămas ca un ultim bastion în care se ascultă muzică decentă într-o stațiune cucerită de manele și house de mîna a treia. Media de vîrstă scade însă de la an la an, din cauza faptului că întreg Costineștiul a devenit cu timpul total neatractiv pentru mai multe categorii de oameni, care s-au reîndreptat cu timpul spre Vamă și de-acolo spre alte locuri mai puțin populate. Cu toate astea, ne mai adunăm acolo, „La Calul Bălan”, cîțiva nostalgici în fiecare vară, la un shot de Jager, o Timișoreana și un „Pink Floyd - Time” la 5 dimineața. În fiecare vară, Costineștiul se transformă într-o caracatiță cu bere la pahar, muzică de la Kiss FM, coji de semințe și turiști care se aventurează în larg în loc de tentacule; „Căpitanul” Nicu Serafim și salvamarii săi sînt de strajă lîngă bătrînul Obelisc să-i păzească pe aceștia și să-i fluiere de fiecare dată cînd se agață sau trec de geamandură. Un mastodont al turismu- lui estival românesc în perioada comunistă, cu DJ-ul Sorin Lupașcu la cîrmele muzicale din discoteca Ring de- atunci, Costineștiul îmbătrînește acum cu riduri desenate în coji de semințe. Măcar berea e ieftină. ARGUMENT Mastodontul cu trompete Costine[tiul, un spital pentru nebunii de var\ Revista „Opinia studen]easc\” are sediul `n Ia[i [i este cea mai longeviv\ publica- ]ie de acest tip din Rom=nia, `mplinind anul acesta 40 de ani de la `nfiin]are. Apare `n fiecare luni `n 5000 de exemplare [i se distribuie gratuit `n mediul academic din Ia[i, fiind realizat\ integral, editorial [i grafic, de c\tre studen]ii de la Departamentul de Jurnalism [i {tiin]e ale Comunic\rii de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. u Din spatele tarabe- lor cu cl\tite [i hamsii u Noua mod\ la mare, cl\tita cu de toate u Tinerii care muncesc la picioarele m\rii paginile 4-5 To]i oamenii Costine[tiului l Anul XL l 2014 l EDIŢIE SPECIALĂ l COSTINEȘTI l GRATUIT l 2500 de exemplare Ioan STOLERU redactor-șef adjunct [email protected]
Transcript
Page 1: Număr special Costinești 2014

telefon: 0746/230.032 [email protected] www.opiniastudenteasca.ro https://www.facebook.com/opiniaveche

În fiecare vară, Costineștiul setransformă într-o caracatiță cu hamsii,manele, shaworma și burți bronzate înloc de tentacule; și fete care dau dinfund în timp ce merg cocoțate pe unjeep negru din care răsună muzică șireclame de la MegadiscotecaTineretului, local care e în permanentăconcurență cu Disco Ring, cu ale salepetreceri cu spumă. Pentru că e visuloricărei fete de la 14 ani în sus să fiestropită cu spumă în timp ce din boxerăsună „I'll do you like a truck” de Geoda Silva.

Din ce în ce mai la modă,lampioanele care au cucerit de cîțiva anicorporatiștii care merg în Vama Vecheau început să apară și în Costinești, cuun raport de un lampion lansat la douăcăzute în mare sau stinse în nisip. Testuladevărat e mîncarea: trebuie să prinzi

șprotul - servit drept hamsie - imediatdupă ce e scos din friteuza și să tragi lalocurile care au cît de cît clienți, altfelriști să te frigi la rîndul tău și să mănînciceva rămas de aseară.

White Horse a rămas ca un ultimbastion în care se ascultă muzicădecentă într-o stațiune cucerită de

manele și house de mîna

a treia. Media de vîrstă scade însă de laan la an, din cauza faptului că întregCostineștiul a devenit cu timpul totalneatractiv pentru mai multe categorii deoameni, care s-au reîndreptat cu timpulspre Vamă și de-acolo spre alte locuri

mai puțin populate. Cu toate astea, nemai adunăm acolo, „La Calul Bălan”,cîțiva nostalgici în fiecare vară, la unshot de Jager, o Timișoreana și un „PinkFloyd - Time” la 5 dimineața.

În fiecare vară, Costineștiul setransformă într-o caracatiță cu bere lapahar, muzică de la Kiss FM, coji desemințe și turiști care se aventurează înlarg în loc de tentacule; „Căpitanul”Nicu Serafim și salvamarii săi sînt destrajă lîngă bătrînul Obelisc să-ipăzească pe aceștia și să-i fluiere defiecare dată cînd se agață sau trec degeamandură. Un mastodont al turismu-lui estival românesc în perioadacomunistă, cu DJ-ul Sorin Lupașcu lacîrmele muzicale din discoteca Ring de-atunci, Costineștiul îmbătrînește acumcu riduri desenate în coji de semințe.

Măcar berea e ieftină.

ARGUMENT

Mastodontul cu trompete

Costine[tiul, un spital pentru nebunii de var\

Revista „Opinia studen]easc\” are sediul`n Ia[i [i este cea mai longeviv\ publica -]ie de acest tip din Rom=nia, `mplinindanul acesta 40 de ani de la `nfiin]are.Apare `n fiecare luni `n 5000 de exempla re [i se distribuie gratuit `nmediul acade mic din Ia[i, fiind realizat\integral, editorial [i grafic, de c\tre studen]ii de la Departamentul deJurnalism [i {tiin]e ale Comunic\rii dela Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”.

u Din spatele tarabe-lor cu cl\tite [i hamsii

u Noua mod\ lamare, cl\tita cu detoate

u Tinerii caremuncesc la picioarelem\rii

paginile 4-5

To]i oameniiCostine[tiuluil Anul XL l 2014 l EDIŢIE SPECIALĂ l COSTINEȘTI l GRATUIT l 2500 de exemplare

Ioan STOLERUredactor-șef adjunct

[email protected]

Page 2: Număr special Costinești 2014

2 ACTUALITATE

De la începutul sezonului es ti -val, în staţiunea Costinești s-au în -re gistrat aproximativ 20 de cazuri

de înec oprite de salvamari. Com -pa rativ cu aceeași pe rioadă a anu-lui trecut, în 2014 ca zu rile sînt maipuţin grave, doar în cîteva dintresituaţii fiind necesară resuscitarea.

Salvamarii susţin că majorita -tea cazurilor s-au petrecut din ca -uza unor fenomene meteo rare. „Zi -lele acestea a fost un vînt puterniccare a atras toate hidrobicicletele

cu tot cu oameni în larg. Noi amfost cu șalupa și i-am salvat, iarhidrobicletele le-am lăsat acolo, au

fost recuperate probabil mai tîr ziu,însă viaţa oamenilor este pe pri -mul loc”, a declarat Nicolae Sera -fim, coordonator Serviciu de Sal -va mari din Costinești. În ultimelezile, cele mai multe cazuri au fostcele ale tinerilor cu vîrsta cuprinsăîntre 20-25 de ani care au plecat înlarg cu diferite ambarcaţiuni si ca -re, neștiind să înoate au fost scoși

la mal speriaţi. „Sînt zone cu apăde adîncime mai mică sau maimare, iar curentul de nord face cacele aflate pe o limbă de nisip să îiarun ce pe turiști în zone unde apaeste foarte adîncă. Dacă nu știu săînoate, aceștia se pot îneca. Însănoi sîntem pregătiţi și stăm per-manent în locurile de suprave ghe -re”, a mai adăugat Nicolae Sera -fim.

Unul dintre cele mai gravecazuri ale acestei perioade este celal unui bărbat de 54 de ani, careaflîndu-se sub influenţa băuturilor

alcoolice, a adormit la mal, iar cu -ren ţii l-au dus pînă în larg. Potrivitsalvamarilor care au intervenit,acesta a recunoscut, după ce și-are venit, că băuse vodcă și bere. I-afost acordat primul ajutor și a fostdus la cel mai apropiat spital pen -tru a i se scoate și restul apei dinplămîni.

Avînd în vedere că perioada ceamai aglomerată urmează să încea păde la sfîrșitul lunii iulie, fiind aș tep -tat ca numărul turiștilor să creascăpînă la 70.000 pe zi, salvamarii îisfătuiesc pe aceștia să nu de pă -șeas că linia balizei și să ia în con-siderare steagurile arborate. n

20 de persoane scoase din mare de salvamari

(Melo)drame de sezon

După cîteva shoturi de tărieși cîteva beri, moda printreadolescentele care s-au certat cuiubiții sau care au depășitnumărul de calorii dintr-o zieste să meargă la plaja de lîngăObelisc și să încerce să sesinucidă. Noroc că noaptea apaeste rece și mai mereu sîntoameni care mai dau drumul lacîte un lampion. Altfel am riscaca în anii viitori, pe lîngătinerii care au picat la BAC, să-iavem și pe cei dispăruți laCostinești. De Vama Veche numai vorbim, cei dispăruți acolotind să apară undeva prin deltă,plutind liniștit agățați de PET-urile de bere care i-au făcut săia drumul mării în primă fază.

Să-mi cînţi, cobzar!

Printre sutele de terase cumuzica dată la maximum și boxeleașezate din loc în loc pe plajă, unmoșuleț simpatic se tot plimbă prinstațiune împreună cu vioara sa. Nuderanjează pe nimeni și nici nu cerebani. Așteaptă doar, din cînd încînd, cîte un ban pentru notele depe arcușul său. Credem că e mairentabil să dai un leu pentru unminut de muzică bună decît pentruocazia de a lovi cu pumnul unaparat care să-ți „arate forțele”, saucu piciorul într-o minge care numaide fotbal nu arată.

Strigătul shawormei

Ca să meargă afacerea de peașa-numita „Strada Foamei”din Costinești, o alee ticsită cufel de fel de magazine și tarabecu mîncare, nu trebuie doar săștii să faci shaworma bună, cisă o și oferi cît mai inedit.Printre strigătele, urăturile șizîmbetele vînzătorilor deshaworma, clătite, bere, hamsiiși felii de pizza cel mai tare sedisting băieții de la IstanbulKebab, care dau „CarolinaJambala” tare în boxe șiacompaniază cu propriilereplici: „Nu plecați laplimbărică fără o shawormamică!”, „Pentru fetele bronzate,o shaworma cu de toate!”,„După o berică, merge oshaworma mică!”. Și cînd însfîrșit vine un client, băieții facun adevărat spectacol. „Dă-miși mie o măslină aici pentrudomnișoara”, strigă unul șiprinde în lipie ce-i aruncăcolegul din partea cealaltă amagazinului. Încă nu știm cîtde bună e mîncarea de laIstanbul, dar poeziilevînzătorilor de-acolo, adevărațicobzari ai shawormei, ne-auconvins să trecem pe la ei pînăplecăm de la mare.

Mașina cu plăceri

La intervale de o oră sau douăun jeep dotat cu cîteva boxe se totplimbă prin stațiune și face reclamăla Mega Discoteca Tineretului. Ca săfie lucrurile bune, iar bărbații atenți,au cățărat în spate și cîteva fete caredau neobosit din posterior. Cei careau gîndit acest mod de a face reclamăau scăpat însă din vedere faptul că,atunci cînd viitorii lor clienții lorvăd fetele dezbrăcate, nu mairecepționează mesajul și rămîn cuimaginea lor întipărită în minte, fărăa știe unde să le găsească.

Agăţăm cu buletinul

Dacă s-ar hotărî ca în Costinești să poatăbea doar cei care au peste 18 ani, multedintre tarabele ad-hoc înființate saucluburile cu tradiție s-ar închide, fiindcămedia de vîrstă a turiștilor care petrec ascăzut dramatic. Într-o săptămînă, am fostagățați de fete și băieți care abia și-au luatbuletinul de cîțiva ani, și fiindcă am fost ceimai în vîrstă din White Horse, ne-au tras de

mîneci și la baie și la bar oamenii să neîntrebe dacă nu vindem ceva să fumeze și ei.Le-am fi dat niște iarbă, dar abia crește și nus-a apucat nimeni de cosit.

Berea rece e de zece

De cîteva zile, la plaja de lîngă Obelisc, cîțivatineri împart de zor doze gratis de bere cu lămîieturiștilor. Chiar dacă este fără alcool, sau cu 1,9grade, lichidul rece este antidotul perfect pentru

dogoarea de pe plajă. Drept dovadă, chiar dacă audreptul la o singură mostră de bere în aceastăcampanie, turiștii mai inventivi își amintescnumele prietenilor și numerele lor de telefon.Acum, din perspectiva observatorilor neutri,sperăm doar ca prietenii care sînt zilele astea lamuncă și înjură în barbă fiindcă nu reușesc să îșiia concediu să nu se supere prea tare cînd îi vorsuna cei de la Ursus să îi întrebe dacă le-a plăcutberea rece pe care au servit-o amicii lor pe plajă, înnumele lor.

Cel mai grav caz, un b\rbat de 54 deani, beat, purtat de curen]i `n larg

Opi

nia

stude

n]ea

sc\

— ED

I}IE

SPE

CIA

L| -

CO

STIN

E{TI

201

4

Ca să nu vă stricați vacanța, medicul de familie de la cabinetul dinCostinești recomandă să fiți precauți și cumpătați pe parcursul sejuruluipe care vi-l petreceți la mare.

l la plajă trebuie mers dimineața, de la răsăritul soarelui pînă la ora10.00, și după-amiaza, de la ora 16.00 pînă la apus. „Mulți turiști seexpun la soare la ore total nepotrivite. Îi vedem mergînd la plajă dupăora 10.00 - 11.00, chiar la amiază, în intervalul acela al exploziilor solare,ori mai bine ar aștepta să se facă după-amiază și abia atunci să meargă.Expunerea necontrolată poate declanșa afecțiuni care deja există înorganism, dar care nu au fost provocate, cum ar fi cancerul cerebral,cancerul de piele sau de tiroidă. Expunerea nepotrivită timp de cîtevazile nu determină apariția acestora, însă în timp se cumulează”, a pre-cizat dr. Antigona Baicu, medic specialist în medicina de familie.

l crema de protecție trebuie achiziționată din locuri specializate șitrebuie aplicată pe piele înainte cu o jumătate de oră de a merge la plajă.„O greșeală frecventă pe care o fac turiștii este aplicarea tîrzie a loțiuniide protecție. Aceștia preferă să ajungă pe plajă, să se așeze și abia apoisă-și dea cu cremă. Nu este corect. Crema trebuie aplicată cu 30 deminute mai devreme de a sta la soare. Apoi, din două în două ore,

trebuie reaplicată, iar dacă se intră în apă, atunci trebuie chiar mai des",a mai spus medicul.

l alimentele consumate pe litoral trebuie procurate din locuri sigure,în care au fost depozitate corespunzător. „Recomand turiștilor, ca înperioada aceasta, cît sînt pe litoral, să mănînce cît mai puțină carne, maiales kebab de la orice colț de stradă, pe care se depune praful sau în jurulcăruia se adună insectele. Mai degrabă să-și cumpere alimente și să-șipregătească singuri cîte un senviș”, a menționat dr. Antigona Baicu. n

Recomand\rile medicale de sezon

de Mădălina OLARIU | [email protected]

de Iulia CIUHU | [email protected]

Page 3: Număr special Costinești 2014

O ciupercă nucleară a încercat să înghită Mamaia. Sîmbătă, ofurtună cu aspect de tornadă, formată în largul mării, în dreptulstațiunii Mamaia, părea că așteaptă să distrugă litoralul.

Fenomenul meteorologic a fost observat de turiști care au explicatapoi că, în cursul zilei de sîmbătă, 19 iulie, ciuperca nucleară s-a formatde trei ori, dar că din norii respectivi nu a plouat deloc.

Potrivit martorilor, norul se alimenta cu apa din Lacul Siutghiol, pecare practic o „sugea”. Ciuperca nucleară se întindea de la Năvodaricătre orașul Ovidiu și mergea paralel cu stațiunea.

Singura tornadă din România a avut loc acum 12 ani în localitateaFăcăeni din județul Ialomița. Pe 12 august 2002, aproximativ 30 de casedin Făcăeni au fost măturate de vremea capricioasă.

Anul trecut, un fenomen similar, dar petrecut în largul mării șicunoscut cu numele de trombă marină, a avut loc în stațiunea VamaVeche și în Costinești. Specialiștii au explicat că fenomenul a apărut dincauza diferenței de temperatură de la suprafața apei și o masă de aerrece. n

Mamaia, în umbraunei ciuperci nucleare

3ACTUALITATE

Opinia studen]easc\ — ED

I}IE SPECIA

L| - C

OSTIN

E{TI 2014

Atenție la expunerea la soare șila mîncarea pe care o consumați pelitoral. Cele mai frecvente ca zuricare ajung în această perioadă lacabinetul medical din Costinești sîntdeterminate de arsuri solare, dis -func ții digestive și de alergiile de

orice tip. Turiștii solicită ajutorulspecialistului după ce fac plajă laore nepotrivite, după ce combinăpre parate cumpărate de la colțulstrăzii sau după ce observă iritațiia căror cauză nu o cunosc.

„Turiștii care ni se adreseazăvin cu probleme din trei mari ca te -gorii: acci de ntele, disfuncțiile di -ges tive și a lergiile. În cazul ac ci -dentelor, fie ele rutiere, cu bărcilesau casnice, aici suturăm plăgilemici, iar pe ce le mai mari le pan -sam provi zo riu și apoi le trimitem

la spitalul din Mangalia sau la celdin Constan ța”, a explicat dr. An ti -gona Baicu, medic specialist în me -dic ina de fa mi lie. Medicul a mai ex -pli cat că în ca zurile grave solicităintervenția am bulanței pentru capacientul să ajungă în timp util

într-un spital unde să poată fitratat.

„Dis func ți i le digestive apar pefondul ames te curile nefericite, deexemplu, be re cu porumb cu în -ghe țată și ke bab. În aceste cazuri,pacienții pre zin tă dureri abdo mi -na le, febră, amețeli sau vărsături.Din rîndul turiștilor ni se prezintămulte cazuri de arsurile solare, darși alergii diferite”, a mai adăugatmedicul.

La copii, afecțiunile cele maifrecvente care sînt tratate la cabi-

netul medical din localitate sîntinfecțiile respiratorii ușoare.

La farmacii se cautălaxative

În ceea ce îi privește pe turiștiicare ajung în farmacii în căutareaunor remedii, aceștia acuză cel maides frisoane, arsuri solare, cons ti -pa ție și diaree. „Unul dintre celemai grave cazuri l-a reprezentat odoamnă care era în stare de leșin,aproape inconștientă. În mare par -te numărul copiilor cu arsuri esteegal cu cel al adulților, deoarecepărinții îi expun destul de mult lasoare pe micuți. Loțiunile după pla -jă sînt mai vîndute decît cele di na -in te de plajă, oamenii nu și-au datîncă seama de importanța pro -tecției împotriva rezelor ultra vio -le te. Mîncarea pentru bebeluși dela Nestle este un alt produs destulde bine vîndut”, a declarat LarisaTănase, farmacistă la Mirabo Me -dia pharm. n

Miercurea trecută, doi tineridin Costinești au fost reținuți de

către un echipaj al Jandarmerieipentru posesie de substanțe halo-

cinogene. Tinerii în vîrsta de 18, respectiv

20 de ani, se aflau pe Faleza Soa re -lui în momentul în care oameniilegii i-au descoperit în timp ce sepregăteau să fumeze. La vedereajan darmilor, tinerii au aruncat maimulte plicuri cu substanțe și auîncercat să scape însă s-au oprit lasomația acestora din urmă. În ca -drul controlului corporal și al bu -nurilor deținute, asupra celor doi s-au găsit un plic cu o substanță albăprecum și două pastile inscrip țio -nate cu litera „M”.

Cu o zi în urmă, marțea tre cu -

tă, pe 15 iulie, un alt tînăr a fostprins de jandarmi pentru po sesiede droguri, tot în Costinești, în mo -mentul în care acesta se pregăteasă confecționeze o țigară folosindun plic cu cu o substanță de cu -loare verde. Acesta se afla pe str a -da Olte ni ței iar asupra sa oameniilegi spun că au mai găsit încă unplic cu aceeași substanță.

În momentul de față, cei treitineri au rămas în atenția polițieipentru cercetări, drogurile fiindpredate Brigăzii de CombatereaCri minalității Organizate Constan -ța. n

Turiștii merg la cabinetul medical cu prob-leme din trei categorii: acci de nte,disfuncţiile di ges tive și a lergii.

Soarele [i mâncarea, inamicii turi[tilor

Dans în zece

În apropierea căii ferate,sîmbătă noaptea, un grup dezece băieți dansau o horăinteresantă. Trei dintre ei searuncau cu picioarele în sus,ca la un cazacioc rusescaprins, în timp ce restulalergau înainte și înapoi cam20 de metri, aruncîndu-șimîinile în aer. Ne-am uitatnedumeriți la ei cîtevaminute, pînă să ne dămseama că de fapt aceștiaîncercau să își care unulaltuia pumni și picioare, fărăprea mult succes. Într-unfinal s-au pierdut prin fațamagazinelor cu haine la 10lei, nu înainte ca unul dintreei, desprinzînd bucuros obucată de lemn dintr-otarabă, să înceapă să urle șisă se arunce în mijloculturiștilor, după ei. În aceeașinotă, am văzut o noapte maitîrziu un grup de optpolițiști, înarmați pînă îndinți cu bastoane și vestereflectorizante, masîndu-seîn fața sediului Poliției. Însănu credem că incidentele auvreo legătură directă. Cel maiprobabil urma o nouă raziela shawormeriile din centru,că băieții arătau puținflămînzi.

Avem gunoaie, vrem coșuri

Știm că problema asta estepeste tot, dar e absurd. Cum sănu fie niciun coș de gunoi înafara unor tomberoane mari deplastic pe toată întindere StrăziiFoamei și pe jumătatea de falezădintre Obelisc și Ring?!Maldărele de gunoaie care sestrîng din loc în loc nu aparacolo că a depus cineva deșeuriîn cantități industriale. Sîntturiștii disperați care au văzutcîteva gunoaie la un loc și aupresupus că pot și ei să lasecotorul de la porumb acolo.

Cel mai deștept cedează primul

Chiar dacă tehnologia avansează cu pașirepezi, turiștii par să rămînă tot mai înurmă cu noile descoperiri, care deja sîntvechi. În trenurile care vin spre stațiune, alecăror uși se deschid prin apăsarea unuibutonaș, cei mai mulți turiști preferă să-șiarate forțele. Încep să tragă de uși pînă cîndli se deschide calea, chiar dacă ușa seîncăpățînează să li se izbească în mod

repetat de cap, parcă vrînd să le spună căceva nu e în regulă. Acum, mai știm cazuride persoane care nu știu să folosească nicibaia din unele trenuri mai „inteligente”.Știți la care mă refer dacă ați mers cu trenul,acele veceuri care, după ce îți faci nevoile,trebuie să lași capacul în jos înainte să tragiapa, fiindcă aceasta vine cu presiune în sus,pentru a curăța tot vasul veceului. Acum, vădați seama ce se întîmplă cu cei care tragapa fără să lase capacul.

Temerari fără curaj

O parte dintre temerarii care aleg să se urceîn mașinăriile din parcul de distracții au maimultă încredere în ei decît ar trebui. Astfel aufost văzuți cîțiva băieți, hrăniți din plin, cutricouri mulate și dați cu gel, care strigau de zordin ciocane și tiribombe că pămîntul e preadeparte și mîncarea își face drum înapoi dinstomac. Se vede că armata nu mai este obligato-rie, iar curajul o calitate din ce în ce mai rară.

S-a deschis sezonul v`n\torii de droguri

de Iulia CIUHU | [email protected]

de Iulian BÎRZOI | [email protected]

de Iulia CIUHU | [email protected]

FOTO: Ion Dumitrașcu

Page 4: Număr special Costinești 2014

4 TO}I OAMENII COSTINE{TIULUI

Opi

nia

stude

n]ea

sc\

— ED

I}IE

SPE

CIA

L| -

CO

STIN

E{TI

201

4

Din spatele tarabelor cu cl\tite [i hamsii

Ispitiţi de mirosul clătitelor proaspete luate direct de pe plită saude imnul „Poftiţi la clătite calde” care le trezeşte simţurile, oameniise opresc la taraba pe care sînt expuse dulceţurile, cremele şiciocolata. Odată ademeniţi, își bagă nasul în cuvele la fel de colorateca salatele de la shaworma. Regina printre toate este ciocolata. Facepereche deseori cu bananele, biscuiţii sau alunele şi adoră să îşi arateputerea, să pună stăpînire pe toată masa, să mînjească cu dulceaţa eitot ce-i stă în cale. Cucereşte şi recucereşte orice şi pe oricine.

Una cu ketchup picant și dulceaţă de cireșeFascinaţi de mişcările circulare ale „băţului pe care stau

papagalii”, aşa cum i-a explicat un tată copilului său obiectul care sescaldă în aluatul fin de clătite şi care dă formă clătitei, oameniiîncearcă să găsească amestecul perfect de creme. Două sînt preapuţine, iar opţiunile sînt atît de multe pentru a se decide într-un timpatît de scurt. De aceea, de multe ori, soluţia mulţumitoare pare să fieclătita cu de toate, ca la shaworma. Unii aleg și opțiuni extreme, cumar fi clătitele cu ketchup picant şi dulceaţă de cireşe, încercate de maimulte ori decît ar fi vrut de un băiat care care s-a îmbătat cu aburiidistracţiei și ai tequilei, au fost motiv de amuzament pentru prieteniilui. Clătita cu Nutella şi cu Finetti este cerută de cei mici, dragostea

lor pentru ciocolată îi împinge la alegeri disperate. Cei mari mai alegși ei această combinaţie doar pentru a vedea care este diferenţadintre cele două.

Însă prețul este cel care îi intrigă pe mulţi. „Cinci lei o clătită? Maibine îmi iau un hamburger”, spune un bărbat de vîrsta a doua carese mută de urgenţă în faţa vitrinei cu senvişuri. Altul, mai rotofei şicu faţă de copil, răspunde fericit la telefon. „Doiniţa, ştii cît este oclătită la Costineşti? Doar cinci lei. La noi e zece!”. Dar preţul nu maicontează pentru tinerii care ies la patru dimineaţa din club, vor sămănînce ceva dulce și îşi botează clătita. Emilia conţine ciocolatăalbă, Nutella, banane şi biscuiţi, este rulată şi tăiată în două. Ea adevenit vedetă în grupul de zece adolescenţi din Bucureşti.

Nici mini-tortul de clătite nu a fost uitat. O doamnă care serecomandă a fi cu mintea mai deschisă este dispusă să încerce şialtceva. Copiii ei şi-au ales clasica clătită cu ciocolată, însă ea aîncercat şase dulceţuri în acelaşi timp. „Ori mi se face rău, ori nu maimănînc deloc.” n

Noua mod\ la mare,cl\tita cu de toate

Lumea văzută de după tejgheade Ana Maria BUCUR | [email protected]

Tinerii care ies la patru dimineaţa dinclub vor să mănînce ceva dulce și să îşiboteze clătita. Astfel, Emilia conţineciocolată albă, Nutella, banane şi biscuiţi,este rulată şi tăiată în două.

E ora 12:00 și tocmai am intrat pe tură. Colega îmispune că a fost vînzare de dimineață. Ea pleacă mul -țu mită că a primit bacșiș, în timp ce eu strig la cîte unom rătăcit pe drum să poftească la hamsii. Oreleprîn zului sînt orele „moarte”, dar încep să prăjescpește ca să am pentru orele „de vîrf”, adică mai peseară. Strig la Mihai, colegul care mă aprovizionează,să îmi dea vreo doi „șmecheri morți”, cum le spuneșefa. După ce îi tăvălește prin făină mi-i dă să îi punîn friteuză. Cînd îi scutur de ulei se lovesc între ei șisună ca atingerile dintre pahare. Tava plină de ham -sii arată ca una dintre picturile lui Jackson Pollock,ca re împroșca culoarea pe pînză. Dar încerc să leascund cu cleștele după ornamentele turnuri de cas -tra veți, trandafiri din roșii și jumătate de infinit dinlămîie.

Mă întrerupe unul dintre clienții fideli, un domnde vreo 60 de ani din București. E printre puținii carepreferă hamsiile reci și nu prea prăjite. Își așeazăporția de 10 lei lîngă mine și începe să-mi po ves teas -că cîte ceva despre oraș. „Acum 30 de ani era mai fru mosCostineștiul. Pe terenurile vîndute ieftin de primărieși-au construit ăștia ditamai vilele și s-au îmbogățitmulți proști peste noapte .” Mărturisește că îl macinăcei peste 30 de ani munciți pentru stat. Încearcă să îșiascundă sub pălăria gri ochii tulburați de faptul căplăcerea pentru matematică și informatică nu i-aadus mai nimic. Fantoma comunismului arsă desoare își termină porția și promite că va reveni chiardacă nu vrem să îi facem card de fidelitate.

O porţie dublă pentru prietenul meu, cîinele

Odată cu înecarea soarelui în mare, aleea este su -fo cată de pașii oamenilor cuprinși de foame ca de oboală contagioasă. Mirosul de hamsii este tăiat mi șe -leș te de mirosul de vanilie al clătitelor de la fast-food-ul alăturat. Însă coada care s-a format în fața tejgheleimele ignoră bătălia dintre arome și strigăte. O doam -nă blondă, zîmbăreață și cu un copil cu păr roșcat înbrațe îmi cere trei sute de grame. Îl întreb pe micuțcîți ani are, dar în loc de răspuns primesc niște priviriîncurcate. „Nu știe românește”, spune tînăra mămicăși îl ajută să numere pe degete în ungurește . În celedin urmă îmi arată trei degețele grăsune, însă ex pre -sia nedumerită de pe chipul lui mă face să renunț laal te întrebări.

„Pot lua unul să îi dau să guste și dacă îi placcumpăr o porție?”, și domnul cu mustață ia o hamsieși o lasă în jos. Nu văd pe nimeni lîngă el, dar cîndmă aplec peste tejghea observ un cîine maro care mol -făie pofticios peștele. E același cîine care își petrecezilele cu nasul lipit de trotuar, însă pînă acum nul-am văzut aspirînd decît bucățile de piept de puicăzute de la shaworma.

Un tip înalt, slab, cu părul blond dat pe spate șituns pe margini îmi arată cu un deget spre hamsii. Îlîntreb dacă știe engleză sau franceză și dă din cap că

nu. Îi arăt farfuriile mari și mici și îi las să aleagă cala alba-neagra, dar îmi face semn să aștept și pleacă.Vorbește cu un alt băiat, se întoarce și îmi spunearătînd din nou cu degetul spre tavă: „hamsii”.

Co lega mea, care a venit să mă ajute la servit,pufnește într-un rîs ironic și îmi șoptește la ureche,„credeam că a venit să cumpere castraveți”. Îi pun oporție, îl întreb dacă e suficient și dă afirmativ dincap. Într-un moment ca acesta mă bucur că nu vîndclătite și nu sînt nevoită să înșirui pomelnicul dedulcețuri. n

de Adelina MEILIE | [email protected]

Deasupra „Aleei Litoral”din Costinești norii nu se

formează din vaporiiridicaţi de soare, ci din

aburii „clătitelor uriașe”și ai hamsiilor care se

curbează în tăvi subgreutatea privirilor, cînd

pofticioase, cînddispreţuitoare. „Strada

foamei”, așa cum îi spununii, este una dintre

cele mai aglomerate dintoată staţiunea.

Tarabele, magazinele cuhaine și fast-food-urile

aproape infiltrate uneleîn altele amintesc de uncomplex chinezesc. Cei

dornici de plajă caretrec pe aici sînt condușide o fanfară de strigăte

ale vînzătorilor careîncearcă să atragăclienţii în cel mai

original și zgomotosmod. Pe „Strada foamei”e greu să-ţi ţii poftele-n

frîu.

Page 5: Număr special Costinești 2014

5TO}I OAMENII COSTINE{TIULUI

Opinia studen]easc\ — ED

I}IE SPECIA

L| - C

OSTIN

E{TI 2014

În poveștile buniciloraud mereu replicile dincategoria „eu lucram

de la 14 ani, dar mai știutinerii din ziua de azi cee munca?”. Chiar dacălipsa dungilor de pefrunte trasate de timp nutrădează experienţa,tarabele situate de-alungul ţărmului românescsînt pline de tineri careau un CV stufos. Puţiniștiu că în spatele celorcare strigă, a celor carefac shaworma în stradăsau servesc la teraseexistă povești de care șibunicii noștrii ar rămîneimpresionaţi. Împinși deorgoliu sau de situaţiamaterială dificilă deacasă, aceștia își ascundîn nisip coatele tocite șipiciorele obosite înfiecare vară.

Tinerii care muncesc la picioarele mării

Meserii furate din orgoliuE ora două dimineața, iar Geor -

ge stă cu o sticlă de bere în față pe

terasa „10 Steaguri” din Costinești.Tocmai a ieșit de la serviciu și sescufundă în muzica lăutăreascăpen tru a se relaxa după o zi în trea -gă de tăiat salate pentru shaworma șipus castraveți murați. Nu s-a anga-jat pentru bani, ci pentru a mai uitadin problemele ce îi încurcă ritmulliniștit de gîndire și pentru a sedistra cu colegii de muncă. Înaintede a se angaja era membru într-otrupă de lăutari și cînta la saxofon,instrument pe care a învățat de u -nul singur să-l mînuiască. Îi plăceacă la 14 ani se plimba prin țară înconcerte, dar a simțit că vrea caviața să ia și alte forme, nu doar deportativ. Așa că s-a înscris la Fa cul -ta tea de Geografie de la Univer si -ta tea „Alexandru Ioan Cuza” dinIași. La două săptămîni de la în c e -pe rea anului universitar a fost ex -matriculat pentru că a bătut un pro -fesor care a țipat la el. „Era unulpri căjit și arțăgos, nu mai știu cumîl chema. Părinții mei nu au țipatniciodată la mine și a îndrăznit el.Păi eu nu stau la discuții”, spune elși își drege glasul cu o gură de be -re. După incident și-a dat seama cănu este făcut pentru viața studen -țeas că și a plecat să-și caute de lu -cru. A venit la mare pentru că se gă -seau locuri mai ușor, era pe o pe ri -oadă scurtă de timp și bine plătit.A stat pe lîngă shawormari și a „fu -rat” meseria în cîteva zile. La fel șime seria de pizzar, pe care a de -prin s-o plătind băiatul care făcea

pizza să îl învețe meșteșugul învîr-tirii aluatului în aer. „Cînd m-aîntrebat patronul la care voiam sămă angajez i-am zis că știu să fac

pizza, iar eu nu știam nici măcar ceconține coca. Dar am învățat într-osingură zi de la colegul de tură.Abia la sfîrșitul sezonului i-amspus șefului că nu știam la începutsă fac și nu m-a crezut. M-a chematși anul acesta pentru că îi placecum mă descurc”, povestește cuzîmbetul pe buze.

De la pizzar la tăticLa cei 24 de ani ai lui, George,

băiatul cu ochi căprui și chip măs -li niu din Vaslui, nu mai crede îndragoste. Fata care i-a dăruit un co -pil a plecat de acasă fără să-i spu năun cuvînt, ba mai mult, îi interzicesă-și vadă fetița, care acum are doiani. „Eram tineri, ne iubeam și amfăcut o prostie, ba nu. O minune.Mi-am recunoscut copilul și vreausă fiu alături de el, dar nebuna aplecat și m-a lăsat pustiit. Nu maivreau femei în viața mea, îmi vreaudoar copilul”, mărturisește acestași se duce pe ringul de dans. Zîm -betul e larg, sincer și ascunde po -va ra drogurilor care timp de aproa -pe un an l-au ținut la distanță defamilie. Părinții nu știau nimic deel și îi trimiteau uneori pachet șibani prin intermediul prietenilorapropiați. Nu a trecut peste faptulcă nu-și are copilul lîngă el, dar arenunțat la halucinogene și s-a re a -pucat de muncă. Face o dedicație„pentru cei mai buni colegi de ser -vi ciu” și îi pune lăutarului în mînă

50 de lei, chiar dacă printre ins tru -mente nu răsună niciun saxofon.

Slalom printre cursuri și valuri

Cu șapca pe o parte asortată cutricoul albastru și cu ochii, Mihaistă la marginea drumului cu sabiaîn mînă ca un samurai al shawormei.Sculptează carnea care se învîrtepe fierul încins și își mai șterge dincînd în cînd cu mîneca bobițele desudoare. A învățat această meseriela 15 ani împreună cu cel mai bunprieten. „M-a păcălit că mergem înCostinești ca să muncim la veri șoa -ra lui, iar cînd am ajuns acolo mi-aspus că nu vom lucra nicăieri și vo -ia să venim doar pentru distrac -ție.” Au stat patru zile la mare,timp în care cazinourile și țigărilei-au obligat să-și vîndă bijuteriile și

telefoanele ca să facă rost de mîn -ca re. „Nu voiam să mă întorc acasăfără bani și am găsit de muncă la oshawormerie. Prietenul meu nu are zis tat și a plecat, iar eu de atuncimă reîntorc la mare în fiecare va -ră.” Lucrează din dorința de a avealibertate totală și mărturisește căurăște să-și vadă prietenii care au27 de ani, stau pe banii părinților șinu fac nimic cu viața lor.

Banii de peste graniţăA încercat să guste și din ex pe -

rie nța străinătății, cu speranța că seva putea întreține singur la Fa cul -ta tea de Sport din Pitești. În Italia a

fost chemat de tatăl unui amic careîi promisese că îi găsește de mun -că, dar nu a reușit. Într-o noapte aieșit în club unde un arab i-a pro -mis 300 de euro pe zi dacă furămar fă din magazine. A acceptat șiasta pentru că avea nevoie de banipentru a se întoarce acasă. „Intramîn magazinele de firmă cu mai mu l -te haine în cabina de probă și lescoteam etichetele cu cipuri. Înurma mea veneau două tipe superaranjate, cu genți imense de laGucci unde băgau hainele care nuaveau eticheta”. Era căutat de po li -ția italiană, așa că a renunțat, iar lavamă i-a dat 300 de euro șoferuluide pe microbuz pentru a nu-i arătabuletinul vameșului. S-a întors a -ca să, la București, și s-a înscris laFacultatea de Inginerie Economicăîn Construcții, unde acum este stu-dent în anul al III-lea. La Facul ta -tea de Sport și-a înghețat anul, lafel și la Universitatea Marină Con -

s tanța. Pasiunea pentru fotbal nu afost destul de puternică pentru a-lface să se mulțumească cu un sa la -riu de profesor de sport, iar gre u -ta tea cu care se pleacă pe vas l-afăcut să renunțe la costumul cu bo -netă. După șase ani de fotbal asuferit o dublă fisură la rotulă. Optluni cît a stat pe tușă a încercatfruc tele interzise în cantonamente.Astfel, nopțile pierdute cu țigărileși alcoolul prin cazinouri l-au în de -părtat de sport. Acum mai joacă laVăleni în weekend-uri și primește250 de lei pe meci.

Își scoate sabia și o ascute înlumina soarelui. Mușchii încordațiîi evidențiază papirusul de pe an -

te braț pe care stă scris „Only Godcan judge me”. Are tatuajul de 7ani și l-a făcut în urma morții bu ni -cii lui. „Ea a fost căsătorită în Ame -rica, dar a divorțat și s-a întors înțară. Înainte de a muri mi-a dat unmedalion pe care era scris acestmesaj. Era o femeie extraordinarăși țineam mult la ea. Probabil de laea am moștenit spiritul liber și ne -răb darea de a sta într-un singurloc.” O clientă se apropie atrasă deprospețimea salatelor așezate întăvi, pe culori. „O shaworma cuur zici?”, o întreabă tînărul cu unzîmbet ștrengăresc postat în colțulgurii. Fata rîde, iar după ce își pu -ne în pungă lipia mare cît un co zo -nac, îi strecoară în buzunarul blu -zei un șervețel pe care este scrisnu mărul de telefon. n

de Ana Maria BUCUR | [email protected]

Cei care vin vara să muncească pe litoral lucrează de cînd își pot aduce aminte.

Fata care i-a dăruit un copil lui George aplecat de acasă fără să-i spună un cuvînt, bamai mult, îi interzice să-și vadă fetiţa, careacum are doi ani.

Mihai își scoate sabia și o ascute în luminasoarelui. Mușchii încordaţi îi evidenţiazăpapirusul de pe antebraţ pe care stă scris„Only God can judge me”. Are tatuajul de 7ani și l-a făcut în urma morţii bunicii lui.

Page 6: Număr special Costinești 2014

6 TABLET|

Costineștiul a strînsmereu spumastudenţiei din toată

ţara. Însă anul acestastudenţii s-au simţitbătrîni și staţiunea aîntinerit cu mult camedie de vîrstă. Nu ne-am dat seama dacă ebine sau rău, însă pentruprima dată ne-am simţitstingheri prin locurile încare ne-am petrecut,mereu, vacanţele devară.

Marea mea nu e bătrînă. Eliniștită și rece ca o zi de începutde primăvară, cînd doar nisipulabia bătătorit i se mai lipește depalme. Tremură și se zbate dintoate puterile ca să scape deceea ce o face să pară mai slabăși apoi se liniștește ca și cum nuar fi existat vreun zbucium. Epustie ca o plajă după ora 3dimineața, cînd doar valurile îimai ajung la țărm și atît decalmă încît de fiecare dată îiadorm în brațe. Marea mea ezgribulită de frig, îmbrobodităîntr-un hanorac imens și arepielea încă tremurîndă de preamultă iarnă. Nu trăiește doar înzilele de vară cînd e sufocată decolaci de salvare și de brațe careo zdruncină, ci trăiește atuncicînd toată lumea uită de ea șicînd aburii de la grătar șiporumb încetează să o maisufoce.

Marea mea se scaldă în zoride zi în miros de șine de tren șie amorțită din toateîncheieturile ca după o noaptechinuită între două scaune. Eadusă de soare, odată curăsăritul și dispare abia searaatunci cînd ultimul tren pleacădin stație. O iau cu mine defiecare dată și nu o las din bratenici atunci cînd ajung înapoi înIași după 11 ore cu mirosul eisărat încă în nări.

Anul ăsta nu-mi place lamare. Mă simt mai bătrînă decîtînsăși marea și mai plictisitădecît un pensionar fărăocupație. E agitată, gălăgioasă,cu mîinile mereu în aer și cuprea multe ifose de copii deliceu care și-au rătăcit drumulspre casă. Care stau cu o urechela manelele de la 10 Steaguri șide la Max și cu cealaltă la WhiteHorse pentru că acolo pot să îșiaprindă în voie țigări și pot săpoarte liniștiți tricouri cu trupeal căror nume îl vor uita în cîti-va ani. Care vin la mare cugîndul că aici cresc, devinadulti, își găsesc parteneri dedistracție si beau ca să uite.

Marea mea încă mai sperăcă îi poate iubi și liniști pe ceicare îi cad între valuri. Încă maicrede. n

Costine[ti, sta]iunea care înc\ n-a dat bacul

„Băiatu’, renunță și tu la unsuc să ajuți un copil bolnav”, măîndeamnă doi băieți ancorați pe„Strada Foamei” în timp ce unuldin ei își pune brațul pe umărulmeu și îmi înmînează aproapefor țat un fel de telegramă cu pozaunui țînc. Poate l-aș crede dacă n-ar avea pe gît un tatuaj cu o literăchinezească și o adiere de tărieîmbinată cu tutun ce graviteazăîn jurul său. Mi-am dat mai apoiseama că poate respectivii copiide care vorbeau aveau niște vîrs -te mai înaintate iar singura lor„boală” era că berea s-a scumpitfață de anul trecut.

Însă nimic n-ar mai trebui săte surprindă în Costinești. Nu arespiritul rebel din Vamă, condițiilede la Mamaia și nici pe departeliniștea din Eforie. Chiar și așa,tot se găsește cîte puțin pentru su -fletul fiecăruia. De la manele deduh la sanctuare pentru metaliști,cele mai bune shaworme „cu de

toa te” de pretutindeni, jocuri„spor tive” ori tineri cu problemela mansardă.

De aceea a și devenit probabilnu doar un loc de va can ță șirecreere ci și o cameră în careoricine e liber să intre și șă-și deafrîu liber nebuniei interioare. Alt -fel spus, un fel de Socola cu unsoare copt și plaje unde oameniise înghesuie ca într-un puzzle dinprosoape colorate.

Ce mai contează că ușa de laintrare refuză să se mai deschidăexact atunci cînd te întorci beatdin White Horse sau că rezer vo -rul de la baie vrea să redecorezegresia. Cu un buget din două nu -mere tot te poți distra ca la 16 ani.Și așa te camuflezi fără să vrei înaceastă medie de vîrstă.

În timpul sezonului, Costi neș -tiul e ca un copil care și-a scăpatprăjitura pe jos. O ridică, suflă pu -țin și nu îi este frică să o înfuleceînapoi cu poftă. n

Socola cu prăjituri

E un leneș. Îi place să stea dedimineață pînă la asfințit tolănitla soare, să bea bere pe plajă, săînoate pînă aude fluierul sal va -ma rului și să se uite la fetele fru-moase în costume de baie. Nu sedă cu cremă și are umerii roșii șicojiți, iar tălpile îi sînt julite de lascoici, pietrele din apă sau cio bu -ri le de sticlă din nisip. Nu e pre -ten țios, nu caută compania celorcu bani mulți și își adună în jurullui tineri cheflii cu care iese înfiecare seară. Merg să bea o bereîn White Horse, să se zbînțuie înRing și în Mega Discoteca Tine re -tu lui, trec și pe la Max să asculteniște muzică live, iar apoi se o -presc pe plajă să aprindă lam pioa -ne. Ziua e mai liniștit, dar noap teae zgomotos și petrecăreț.

Cînd i se face foame, își cum -pă ră „o shaworma cu de toatepen tru fetele roșcate” de pe AleeaFoa mei, stinge iuțeala sosuluipicant cu o granita și la desert îșiia o clătită cu cremă de șampanieși Nutella. Trage o fugă și pînă laparcul de distracții, unde se dăprima dată în mașinuțele în careîi place să se bușească de ceilalți„șoferi”. Prinde curaj și își cum -

pă ră bilet ca să urce în Ranger, unciocan uriaș care se învîrtedeasupra parcului și din care seaud mereu țipete. Iese cam amețitde-acolo și mai că s-ar da și înroata aceea uriașă, cu luminițe ver -zi, pe care un trenuleț stă sus pen -dat și îi ține pe călători cu capulîn jos pentru cîteva secunde, darabia a mîncat.

Îl cunoaște lumea din toată ța -ra, dar nu e pe placul tuturor. U -nii spun că-i cheltuitor, alții că ekitschos, gălăgios, needucat. Maiauzi pe la unii că e de gașcă și căîi plac viața de noapte, fetele bron -zate în costume de baie neon șihamsiile. Nu știe nimeni cîți aniare sau cine-i sînt neamurile, dartoți îi spun Costinești. n

Îl știţi pe Costi?

Cine mi-ar\t\cit marea?

Cele dou\ fe]e ale plajei

Cu primele raze ale dimineții, Costineștiul paredin nou să pulseze. Micii comercianți își scot din to -ne tele lor produsele, iar cuptoarele cu shaworma, kebabse încing din nou. Hamsiile înoată și ele vesele în va -sele cu ulei, iar blaturile de pizza se învîrt iar prin aer.Plajele prind și ele din ce în ce mai multă viață cufiecare cearceaf, umbrelă sau șezlong de pe nisip.

Spre amiază, cînd plaja este un cuptor încins, Cos -tineștiul este cel mai viu. Atît de viu încît turiștii nupot ține pasul. Se ascund rapid sub umbrele sau în -cear că să păcălească razele intrînd în valuri ori seașează la mesele teraselor în fața unor halbe reci debere. Doar spre seară mai îndrăznesc să iasă, pentruscurt timp căci plajele își încep somnul odată cu moar -tea ultimelor raze de soare.

Noaptea, plajele din Costinești se răcesc și, ca du păun frison, se scutură de cei mai mulți dintre turiști și ră -

mîn pustii. Pentru singuratici acesta este sin gu rul loc încare mai pot scăpa de aglomerație, iar valurile sînt sin gu -re le care le mai șoptesc cîte un sunet. În depărtare te ra -sele, barurile și cluburile pulsează de viață, însă nisipul șimarea par adîncite într-un somn adînc.

Doar cîțiva petrecăreți mai caută micuțele baruricu podele din scîndură, așezate ca niște mici oaze înma rea de nisip, pentru un shot sau o sticlă de bere.Cei mai mulți însă caută plaja rece pentru a-și lansavi sele împreună cu lampioanele colorate sau ca săstingă alcoolul care li s-a încins în vene în valurilenegre și reci. Printre ei își fac loc agale și îndrăgostiții,iar marea este singurul martor al promisiunilor lor.

Noaptea, Costineștiul devine altul, mai rece darîncălzit de turiști, mai trist, dar animat de zecile demii de lumini din stațiune. Noaptea, Costineștiuladoar me pentru ca turiștii să se poată trezi. nO

pini

a stu

den]

easc

\ —

EDI}

IE S

PEC

IAL|

- C

OST

INE{

TI 2

014

de Mădălina OLARIU |[email protected]

de Andrei MIHAI | [email protected]

de Cătălina DOBROVICEANU | [email protected]

de Iulian BÎRZOI | [email protected]

Page 7: Număr special Costinești 2014

7GHID DE STA}IUNE

Opinia studen]easc\ — ED

I}IE SPECIA

L| - C

OSTIN

E{TI 2014

v cea mai pizza: deși cea mai mare e pizzagigant de pe aleea de lîngă Obelisc, la 5 lei felia,mai bune la gust ni s-au părut cele de lamagazinele de lîngă Vraja Mării (la unul dintreele au și tzatziki);

v cea mai shaworma: multă lume spune căcea de la Istanbul e cea mai bună. Deşi nusîntem chiar cunoscători fini ai shawormei, însănici amatori în carne de pui şi murături, cea dela Efendi Kebab ni s-a părut mai bună, cu toatecă o shaworma mare și bună se poate mîncă înmai multe locuri pe Strada Foamei, în special înlocurile unde îți oferă, gratuit, o doză de beresau una de suc la fiecare shaworma cumpărată.

v cei mai băutori: au apărut nişte tarabecare se laudă cu „Cea mai ieftină bere dinCostineşti”, 2.5 lei paharul de Timişoreana, însădacă ai ochiul ager găseşti între Strada Foameişi Megadiscoteca Tineretului bere Bürger lapahar de 400 de ml la 2 lei; tot în zonă, amatoriide shot-uri găsesc tarabe cu 5 lei orice shot şi lapatru shot-uri al cincilea gratis. Lîngă Obelisc,pe colţ, e o tarabă cu 3 lei shot-ul de pălincă.

v cei mai dansatori: pîndiţi ofertelediscotecilor şi respectiv megadiscotecilor Ring şiTineretului, care au din cînd în cînd „doi la 10lei” preţul de intrare; de asemenea, fetele saugrupurile de fete au shot-uri gratis şi altegingăşii din astea, între anumite ore.

Recomand\rile noastreu Pentru turiștii amatori de nudism la Costinești te poți

bronza fără costum de baie pe plaja de lîngă epavă, în Costineștisat.

u În continuare, limba de nisip devine mai îngustă și estesuficient de lată doar pentru două sau trei cearceafuri. În schimbapa este numai bună de bălăceală și rar dai de cîte o piatră pefundul mării. Doar valurile îți pot strica distracția, fiindcă nu sîntdiguri pe aproape care să le tempereze.

u Cum mergi spre Mega Discoteca Tineretului, limba denisip devine tot mai mare și ai loc să întorci și un tir. Asta dacăfaci slalom printre sutele de șezlonguri și baldachine, ori printrebarurile care răsar, din loc în loc, ca niște ciuperci. În mare însănisipul este la fel de fin ca cel de pe plajă, iar valurile par și elemai blînde.

u În dreptul Obeliscului, după ce treci peste un pod, abiadacă ai loc să arunci un ac. Plaja micuță se umple rapid deoameni încă de la primele raze de soare. Dacă aglomerația arputea fi o problemă apa însă este cea mai bună pentru înotpentru că marea este închisă din două părți de diguri, iar valurileajung rar pînă la mal.

u De aici pînă după restaurantul Vraja Mării plaja este doarpentru bronzat căci apa este plină de pietre și stînci. Doar dupăcîteva sute de metri, cînd plaja se îngustează considerabil, stîncileîți dau voie să mai faci cîte o bălăceală. Una făcută cu grijăfiindcă fundul apei este plin de scoici și pietre în care îți poți facetot felul de răni. Totuși plaja pare mai puțin aglomerată aici șicontinuă așa pînă la capătul stațiunii. n

Cum arat\ plaja

Sfaturi utile pentru a supravieţui la mare

HOROSCOP l HOROSCOP l HOROSCOP l HOROSCOP l HOROSCOP l HOROSCOP

De cînd aiajuns la mareai înotat pânăcînd mușchii țis-au definit.De aceea

astrele îți recomadă să îțialegi cel mai mu lat tricoudin garderobă și să ieși laagățat în cluburile demanele. Poate ai noroc să-șifi uitat vreo fată ochelariide vedere acasă.

Cum ai ajuns înstațiune ai lăsatdeopartebagajele și aiplecat lacolindat zecile

de magazine după bluzițe șirochițe. Ești cea mai fericităprintre rafturile doldora cuhaine, însă prietenul tăuînsă se uită tot mai îngrijoratla golul din ce în ce maimare rămas în portofel.

Urăști atît demult compa-nia altorpersoane încîttrebuie să fiiinventiv ca să

poți face plajă. Așa că orite întinzi liniștit în balconori cauți cele maistinghere pietre de pediguri. E perfect, cîtăvreme ai net și bani debere, vin și kurtos.

Te-a înnebunitploaia dinultimasăptămînă. Caprotest, te-aihotărît să te

bagi în apă și să nu ieși deacolo nici dacă vine potopul.Astrele îți recomandă săpregătești din timp ofriptură bună, fiindcă, lacum arată vremea, altfeldecît murătură n-ai cum săieși din toată afacerea asta.

Începi săptă -mî na cu bine.Prietenii tăi tegăsesc beatmort pe o

bancă din Max și dreptpedeapsă te îngroapă în nisippînă la gît. Ai totuși noroccăci turiștilor li se face milăde tine și îți mai dau să beicîte un gît de bere. Numaibine. De mîine te vei îngropasingur pe plajă ca să faci rostde băutură gratis.

Ți-ai luatconcediu casă pleci peundeva lapescuit, însăai ajuns prin

voia sorții la Costinești.Nu te superi, dar nu ai cesă faci cu sacul de lanseteadus de acasă. Ai găsittotuși o utilizare pentrumomeală. Prinzi cu eapăsări în loc de pești.

Îți convingitoți prietenii săte urmeze într-o vînătoare decomori. Aigăsit o hartă

pe un site dubios și ai luatdeja lopeți de împrumut.După trei zile de săpat încare vei găsi doar doze debere goale și cartoane vei daîn sfîrșit de sticla de vinîngropată de tine anul trecut.

Nu te-ai maituns șibărbierit deceva timp, iarpletele începsă-ți curgă pe

umeri. Salvamarii nu temai lasă să intri în apă deteamă să nu desparțimarea sau să otransforimi în vin. Preasemeni cu sfinții de prinicoane.

Ești un mareîmpătimit aljocurilor denoroc așa căte cunosc toțiangajații

barurilor cu aparate. Aitotuși noroc, portofelul țise îngroașă, așa că în locsă te întorci din concediumai sărac ai strînssuficienți bani și pentruun concediu la munte, înstrăinătate.

Nu ai venit lamare ca să tebălăcești, cica să colinzicluburile și

discotecile din Costinești.În ritmul ăsta o să teîntorci acasă mai alb decîtai plecat și cu un ficat cevamai bolnav. Nu regrețiînsă alegerea făcută. Aideja o colecție impresio -nantă de numere de tele-fon.

Ieși din casădoar laprimele razede soare aledimineții saula ultimile ale

serii. Ca să poți vizita plajeleși la amiază ar trebui să tedai bine pe lîngă vreunsalvamar ca să te învețe săînoți. Așa te vei puteaascunde de soare în valurilereci ale mării.

Crezi că aivenit lamareobligată desoțul tău

care vrea să pescuiască. Elcrede că a venit obligat detine care vrei să faci plajă12 ore din 24. Cînd eultima oară cînd ați vorbitserios înainte să facețirezervările pentruconediu? Astrelerecomandă dialogul.

Page 8: Număr special Costinești 2014

Opinia studen]easc\ — ED

I}IE SPECIA

L| - C

OSTIN

E{TI 2014

8 COSTINE{TI DE 1 MAI

O zi cu omul plajei

Să nu creadă nimeni că omul nostru stă doar la cort sau doar la hoteluri ieftine.

Dacă ar exista un om alplajei, el ar avea mereupărul încîlcit. Și plin de

urmele furtunelor de nisip,răzvrătit de vînt și cu miros deapă agitată. Nu ar avea mîini, cidoar picioare, cu care arfrămînta nisipul pe sub tălpi saucu care ar alinta apa. Omulplajei nu ar locui nicăieri defapt, ar vedea răsăritul zi de zidin același loc, s-ar înveli înalge și în apă sărată și ar ador-mi atins de cîte un val care-lzdruncină. Ar mînca pește crud,cu solzi argintii și s-ar înfruptadin gustul sărat al mării,așteptînd ca pielea să-i sfîrîiede prea mult soare.

În 2014, omul plajei din Cos ti -nești nu este un melancolic și nicivreun romantic sau vreun me lo man.E tînăr, învîrtindu-se undeva pe la 20,30 de ani. Are burtă și vo ce groasăcare ar sparge și-un val, iar printredegete sigur îi ies și cîteva coji desemințe. Nu are păr în cîlcit, ci doar ochelie din care mijesc cîteva fire de părnegru. Se mîn gîie pe burtă cu o mînă,în timp ce cealaltă o ține pe un paharde plas tic din care iese rece bere de la

do zator. Dă dedicații cu ecou, preferăsă se în gră mădească într-o bodegă cumult fum și cu manele, unde intrareae zece lei, decît să danseze pe plajă fărăniciun ban.

***Ora 7.00 | Aproape adormit,

ba de frig, ba de oboseala unuisomn îngrămădit pe un singur sca -un timp de zece ore, omul plajeicaută să umple cu chitara cele cî te -va ore care au mai rămas. Își spri -ji nă ca pul de umărul unui coleg șiîncepe îm preună cu tot com par -timentul să cînte „singura noastrăscă pa aa ree, să rămînem toooți lamaree”. Pen tru că toată lumea mo -ță ie cum și pe unde se poate, se o -presc și ei, preferînd să își păstrezeenergia. „Abia aștept să fumez, săbeau, să dorm pe plajă, să dansez,să țip, vaaaai”, spune omul nostrucu un entuziasm care trece prinpereții compartimentelor. Mergeîn Vamă, nu știm dacă a mai fost

sau nu. E li cean, pentru că atuncicînd controlorul i-a cerut biletul, aîntins ti mid un carnet de elev vizatpe ultimul an. Măcar e viitor stu-dent. Prietena lui (nu iubita) nu i-avorbit tot drumul, iar acum, cîndcî te va ore o mai despart de Vamăse ma chiază tacticoasă, scoțînd maimulte tuburi de machiaj de toateculorile și cu toate mirosurile. Nuștie că în Vamă și în cort machiajulnu rezistă mai mult de șase ore, și

nu prea ai cum să îl refaci.Ora 9.00 | Trenul care tocmai a

răsturnat corturi și bagaje pline dehaine pleacă șuierînd. În urmă îiră mîn chiote care se termină cu „i -ha aaa, ihaaa” și cîțiva tineri de zo -rien tați sînt luați pe sus de pro -prietarii care oferă cazare ca șicum ar da „țigări, domnu, țigări,țigări” pe sub mînă. Omul nostrueste buimac, nu știe încă unde aajuns și nici ce va face. Cu bagajelearuncate printr-un colț, a ieșit laplimbare pe faleză. Fuge în sliptanga, fugărit de cîțiva prieteni șinu îți poți da seama dacă fuge defrig sau de frica de a nu fi prins. Seoprește împiedicat de ustensilelecîtorva muncitori care ridică dedimineață o viitoare terasă de pecare se văd doar cîteva sticle debăuturi. Umblă năuc după un locunde să-și poată bea cafeaua dedimineață, însă vînzătorii abiadeschid buticurile sau acum scotcartușele de țigări de sub tejghea.Singurul loc unde și-ar putea bea

cafeaua este în Max, unde cel maiprobabil vor cînta lăutarii diseară.

Ora 15.00 | Tremură de frig, deplictiseală, se plînge de nisip preaud sau prea rece și atinge marea cuvîrful degetelor de la picioare. S-arafunda în ea, însă nu-i prea caldă,valurile-s mari, iar gustu-i preasărat. Deasupra mării stă să sescurgă o ceață densă și rece careface ca epava din larg să seascundă. Și apoi să reapară ca într-un joc. Singurul cort de pe plajă ezguduit de vînt și de briza mării,mișcîndu-se agitat în toate părțile.Înfofolit în hanorac și cu încă ogeacă pe deasupra, își scoate pri e -te nii din cort și gînditori se uită că -u tînd o soluție. Să se bage înapoi,la cald, pare a fi soluția atunci cîndapar și primele picături reci deploaie.

Ora 17.00 | Omul nostru s-aașezat la o coadă. Nu la înghețată,

nu la vată de zahăr și nici măcar labere. Vrea să-și măsoare forța dîndcu pumnul sau cu ciocanul. În ju -rul lui s-au adunat gură-cască țipînd și urlînd dintoți rărunchii, în cu ra jîn du-l să dea mai tare.

Ora 19.00 | Stațiunea vuieștede sunete care se amestecă trans -for mînd muzica într-un haos în tre -ținut de lumini. Omul plajei ieseseara la plimbare ca să-i sîcîie pealții sau ca să arate cît de grozav e,la depărtare de casă. Se oprește în

fa ța localului Max unde, pe alee,iese un lăutar cu vioara. În jurullui, fetele dau din buric, săltînddin picioare ca și cum le-ar fifoarte cunoscut atît ritmul cît șimelodia în sine. Se dau dedicațiizgomotoase pe ritmuri de manele,cu ecou în microfon așteptînd încăo mișcare din buric a fetelor.„Pentru fratele mai mic și pen-tru...”, spune în microfon unuldintre lăutari așteptînd la urechecontinuarea. Poartă o cămașă rozsuflecată la mîneci, pe care o totfrămîntă între degete atunci cîndcîntă, de parcă ar vrea să nu uiteversurile. Lumea se strînge în jurullui ca la circ după ce aud în urechitimp de o jumătate de plajă sau ze -ce minute la pas domol „Da eu teiubeeesc de mooor”. La cîțivametri mai încolo, la Max beach,terasă amenajată de cent în mij lo -cul plajei, cu loc destul pentrudans și cu boxe mari, e gol. DJ-ulcontinuă să vorbească ca și cum în

fața sa ar sta sute de oameni pecare îi îndeamnă să danseze, sădea din palme sau să continue ver -su rile. Însă singurii spectactori îisînt barmanul care dansează cudo uă sticle de bere după bar șicîteva chelnerițe care țopăie rîzîndcă tot localul este al lor. Omuluiplajei se pare că nu-i priește mu -zica de club, tot mai bună-i omanea.

Ora 22.00 | Muzica de club dinOffice Summer Club Lounge se as -cunde prin cîteva lumini colorate

și trei oameni care bîțîie din ge -nunchi uitîndu-se mereu spre in -tra re. Nu mai intră nimeni, însăDJ-ul prevede „o noapte incen dia -ră, cu multe hituri, hai Costi -neeești!”. Puțin mai încolo, la „10steaguri”, a bia dacă mai găsești obancă li beră. Omului nostru îipriește mai bine mîncarea datorităscîrțîitului de viori și a versurilorcare se termină cu „hă-hă, hăp-hăp”, decît orice altceva. Chiar șibăieții care vînd porumb copt semai încălzesc dansînd în cerc pemanele.

Ora 1.00 | Să nu creadă nimenică omul nostru stă doar la cort saudoar la hoteluri ieftine, îngrămăditcu alți cinci prieteni. Stă și la hotelde multe stele, însă pentru că lamare nu se doarme, a ieșit pe te ra -să. Un alt grup de lăutari cîntă înhotelul de pe marginea căii ferate,iar omul plajei din Costinești știetoate versurile, cîntînd atît de tareîncît acoperă muzica.

***Omul plajei de 1 Mai și-a lăsat

grătarul acasă și mănîncă hamsiiuleioase și mirositoare, tăvăliteprin făină grunjoasă al căror gusteste potolit de o bere la PET. Mă -nîn că de la fast-food-ul cu specificturcesc, „de la băieții din colț”care-și ascut cuțitele pe carnea depui care se rotește de la începutulserii. Cîntă „Cine-a pus șaorma-ndrum?” nu doar pentru că se audede la bodegile cu mîncare, ci pen -tru că are un ritm care-i place.Care anume? V-am spus. n

Omul nostru este buimac, nu știe încă undea ajuns și nici ce va face.

Omul plajei iese seara la plimbare ca să-isîcîie pe alţii sau ca să arate cît de grozav e,la depărtare de casă.

DIRECTOR: Laura PĂULEŢREDACTOR-ȘEF: Cătălin HOPULELEREDACTOR-ȘEF ADJUNCT: Ioan STOLERUȘEF DE DEPARTAMENT: Iulia CIUHUREDACTORI: Dan CONDREA, Iulian BÎRZOI, Cătălina DOBROVICEANU, AndreiMIHAI, Mădălina OLARIUCOLABORATORI: Ana-Maria BUCUR, Liza CÎRJĂ, Adelina MEILIE, Doina SÎRBU,PUBLICITATE: Bogdan COBUZEDITOR: Daniel CONDURACHE

Casa de Cultură a StudențilorStr. Vasile Conta nr. 30, et. 2, 700106 Iași. Telefon: (0746) 230. 032e-mail: [email protected] site: www.opiniastudenteasca.rowww.facebook.com/opiniaveche

Ședințele de redacție au loc luni și miercuri, de la ora 20.00. Revista se poate procura și de la sediul redacției.

de Mădălina OLARIU | [email protected]


Recommended