+ All Categories
Home > Documents > Num rul 28.01 - 03.02.2016 Este legal ...* Preț OFERTĂ cu 4 aparate pe acela ... condiţiilor...

Num rul 28.01 - 03.02.2016 Este legal ...* Preț OFERTĂ cu 4 aparate pe acela ... condiţiilor...

Date post: 05-Jan-2020
Category:
Upload: others
View: 2 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
15
Numărul 494 28.01 - 03.02.2016 S ĂPT ĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA Distribución gratuita www.noiinspania.com EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA GRATUIT Renfe va lansa tarjeta joven Pag. 6 Pag. 4 Cum știţi dacă aveţi amenzi de circulaţie Ajutoarele de care pot beneficia mamele singure Pag. 3 Pag. 9 Este legal să facturați fără să fiți înregistrat ca autónomo? Pag. 3 - Spital autorizat în Comunitatea Madrid - 3 săli de operații - Experiență - Întrerupere de sarcină - Chirurgie plastică Clinica Isadora Cum vom putea vota la alegerile parlamentare Pag. 8 DIGI - DOLCE - FOCUS ORIUNDE ÎN SPANIA m receptoare la contracte existente Relații, la telefon 642 729 552 PLĂȚI ABONAMENTE DIGI – DOLCE – FOCUS VINDEM DIGI SD la 60 € și DIGI HD la 80 € DOLCE SD* la 50 € și DOLCE HD* la 75 € * Preț OFERTĂ cu 4 aparate pe același contract * Focus HD la 150 € (vizionare inclusă pe 5 luni) Telecomenzi originale, orice model la 10 €/buc. Adăugăm receptoare la contracte existente Reparăm și înlocuim receptoare defecte (avem și duble) Trimitem și montăm receptoare în toată Spania Compatrioții din Spania au un cuvânt important de spus în atragerea spaniolilor către România
Transcript

Numărul 49428.01 - 03.02.2016

SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA

Distribución gratuitawww.noiinspania.com

EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAEL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAGRATUIT

Renfe

va lansa

tarjeta joven Pag. 6

Pag. 4

Cum știţi

dacă aveţi

amenzi de

circulaţie

Ajutoarele

de care pot

benefi cia

mamele singurePag. 3

Pag. 9

Este legal

să facturați fără

să fi ți înregistrat

ca autónomo?Pag. 3

- Spital autorizat în Comunitatea Madrid - 3 săli de operații - Experiență - Întrerupere de sarcină - Chirurgie plastică

Clinica Isadora

Cum vom putea

vota la alegerile

parlamentarePag. 8

DIGI - DOLCE - FOCUS ORIUNDE ÎN SPANIA- Vânzări receptoare cu contract - Digi standard, 60 €; Digi HD, 80 €- Dolce SD la 60 €, Dolce HD, 80 €- Focus Sat HD, 150 € (abonament inclus 5 luni) - Telecomenzi originale, 10 € / buc.- Trimitem receptoare în toată Spania- Adăugăm receptoare la contracte existente - Facem plăți și reconectări pe loc- Reparăm sau înlocuim receptoare defecte - Montăm antene în aproape toată Spania

Relații, la telefon 642 729 552

PLĂȚI ABONAMENTE DIGI – DOLCE – FOCUSVINDEM DIGI SD la 60 € și DIGI HD la 80 €DOLCE SD* la 50 € și DOLCE HD* la 75 €

* Preț OFERTĂ cu 4 aparate pe același contract *Focus HD la 150 € (vizionare inclusă pe 5 luni)

Telecomenzi originale, orice model la 10 €/buc.Adăugăm receptoare la contracte existente

Reparăm și înlocuim receptoare defecte (avem și duble)Trimitem și montăm receptoare în toată Spania

Compatrioții din Spania au un cuvânt important de spus în atragerea spaniolilor către România

132 7 ZILE 28.01 - 03.02.2016

Pe primul loc la

Dance Sport Cup Madrid 2016

Transfăgărășanul, între cele mai frumoase

destinaţii pentru vacanţe la volan din EuropaTrasfăgărășanul se numără

printre cele mai frumoase zece destinaţii de vacanţă din Eu-ropa, care pot fi vizitate de tu-riști la volanul propriei mașini, potrivit echipei The Telegraph Travel.

Jurnaliștii publicaţiei brita-nice The Telegraph au realizat un top 10 al celor mai frumoa-se destinaţii pentru vacanţe la volan din Europa, care includ trasee din Islanda până în Ro-mânia.

În acest clasament, Transfăgărășa-nul se situează pe locul al nouălea. Jurnaliștii The Telegraph amintesc că Jeremy Clarkson, fostul star al show-ului BBC Top Gear, a spus despre Transfăgărășan că este „cel mai bun drum pe care a condus vreodată”. Totodată, spun că din orice perspec-tivă ai privi Transfăgărășanul, acesta este „o incredibilă ispravă de ingine-rie”, un drum ca o pistă împânzită cu tunele, viaducte și poduri, „care cere o iscusinţă de a conduce șerpuit, ce depășește limitele unei astfel de aventuri”.

„Am străbătut Transfăgărășanul de la nord la sud într-o zi înmiresmată de toamnă și-mi amintesc că eram cu răsufl area tăiată la fi ecare curbă abruptă. Dacă viziunea ta asupra Pa-radisului coincide cu imaginea unui set Scalextric (denumirea unui brand britanic ce produce piste și automo-bile de cursă de jucărie în miniatură - n.r.) întins pe mai bine de 500 de mile, atunci Transfăgărășanul este destinaţia perfectă”, mai relatează

România a ocupat primul loc la concur-sul Dance Sport Cup Madrid, ediția 2016, informează un comu-nicat remis Agerpres de către Federația Ro-mână de Dans Sportiv. Țara noastră a pășit cu dreptul în noul an și a obținut rezultate ex-celente la Dance Sport Cup Madrid, competiție desfășurată pe 15, 16 și 17 ianuarie.

Astfel, Paul Rednic și Roxana Lucaciu, pe-reche mixtă de la clu-burile Rus Team Baia Mare și Magnum Team Timișoara, s-a situat pe primul loc la Open Youth Standard. Cei doi sportivi se situează acum pe prima poziție în clasamentul mondial, la categoria Youth Standard.

În aceeași fi nală, pentru Romania s-a califi cat și perechea formată din Tibe-riu-Florin Stan și Daria Grigore (clubul Pas în doi București), care a terminat pe locul 4.

Premierea sportivilor a fost ofi cializată de Carlos Freitag, președintele federației mondiale de specialitate.

Clasamentul fi nal la Youth Standard 1. Paul Rednic/Roxana Lucaciu (România) 2. Dmitri Celpanov/Xenia Voronenkova (Rusia) 3. Marco Bodini/Cristina Charitonovaite (Italia) 4. Tiberiu-Florin Stan/Daria Grigore (România) Alex Rusu și Maya Rusu (Rus Team Baia Mare) au obținut două locuri întâi, la

Open Juvenil Standard și Open Juvenil Latin, în timp ce Sebastian Alin Zicoane și Anca Copos (Sport Tim Dance Timișoara) au ocupat prima poziție la juniori II Standard.

The Telegraph.The Telegraph le recomandă turiști-

lor să meargă pe Transfăgărășan vara sau toamna, întrucât drumul este închis de la sfârșitul lui octombrie până la sfârșitul lui iunie din cauza

condiţiilor meteorologice ne-favorabile.

Totodată, The Telegraph spune că traseul automobilis-tic poate începe la Curtea de Argeș și se poate încheia la Cârţișoara, cei interesaţi pu-tând să se relaxeze la un prânz, lângă lacul Bâlea.

„Vacanţa la volan ar trebui să includă în itinerariul excur-sioniștilor și vizitarea orașelor transilvănene Sibiu, Brașov și

Sighișoara”, mai spune The Telegraph.Printre alte destinaţii pentru va-

canţe la volan prezentate în topul The Telegraph se numără drumuri din Austria, Franţa, Germania, Islan-da, Italia și Scoţia.

Atelier de lectură și lucru manual Asociația culturală spaniolă-română Gente

din municipiul Quintanar de la Orden își con-tinuă seria activităților pe anul 2016, după Re-citalul poetic dedicat Zilei Naționale a Culturii Române și proiecției fi lmului Povești ce nu sunt povești, cu un atelier pentru cei mici în care se dorește crearea unei univers cultural fără prejudecăți, a transmis conducerea asociației.

În atelierul intitulat Cartea Junglei copiii vor citi fragmente din carte, în limba română și spa-niolă, după care se va trece la partea practică, în care prin desen și lucru manual vor da viață personajelor acestei povești.

Activitatea va avea loc sâmbătă, 30 ianuarie, de la ora 18, la sediul asociației (C/ Juan Anto-nio Rosell, 15, planta baja, derecha; antiguo Colegio Rosell).

Atelierul va fi coordonat de Daniela Uța și este primul dintr-o serie dedicată lecturii și creației.

3INFORMAȚII UTILE28.01 - 03.02.2016

Este legal să facturezi fără să fi i înregistrat ca autónomo? În 2016, cotizația lucrătorilor pe cont

propriu la Seguridad Social este de mi-nimum 267,04 euro pe lună, fără să se țină cont de veniturile obținute. De aceea mulți nu se înscriu în Regimul Special al Lucrătorilor pe Cont Propriu (Régimen Especial de Trabajadores Au-tónomos – RETA). Vorbim, de exemplu, de întreprinzători care tocmai și-au deschis o afacere, de studenți care dau ore în particular pentru a câștiga ceva bani, de lucrători por cuenta ajena care au și o activitate pe cont propriu. Sunt persoane care nu câștigă sufi cient pentru a trăi doar din această muncă.

Adesea chestiunea facturării fără să fi i autónomo provoacă confuzie în rân-dul celor interesați, pentru că pe multe portaluri de internet se afi rmă că este legală această practică. Totuși, realita-tea este diferită. Seguridad Social ne obligă să ne înregistrăm pentru orice muncă pe care o facem.

Există anumite cazuri în care este posibil să facturezi chiar dacă nu ești autónomo, ca urmare a unui vid le-gislativ, cu toate că trebuie să avem în vedere că acest lucru implică niște riscuri.

Când este posibil să facturezi fără să fi i autónomo?

Normativa stabilește că persoanele care realizează o activitate economică cu titlu lucrativ în mod obișnuit, perso-nal și direct, fără să aibă un contract de muncă, trebuie să se înscrie în RETA. Dar ce este considerat „obișnuit”? Pen-

tru Seguridad Social se pare că nu este nici o diferență între cineva care predă ore în particular la sfârșit de săptămâ-nă și o persoană care dedică 40 de ore pe săptămână acestei afaceri. Totuși, cu trecerea timpului, acest lucru s-a transformat într-o lacună informativă ce alimentează economia subtera-nă și care a dus la sancțiuni. În unele cazuri, judecătorii le-au dat dreptate lucrătorilor care au făcut recurs. Con-cret, când aceștia au putut demonstra că veniturile lor au fost mai mici decât salariul minim interprofesional anual (9.172,80 €/an în 2016). Pe baza aces-tei jurisprudențe, sunt persoane care afi rmă că este legal să facturezi fără să fi i autónomo când nu atingi aceste venituri minime (a nu se confunda cu benefi ciile). De ceea ce trebuie să se țină cont este că, deși este mic, riscul există.

Obligații față de Fisc Trebuie să ținem cont de faptul

că, pentru a emite o factură în mod legal, nu trebuie doar să ne îndepli-nim obligațiile față de sistemul de Protecție Socială, ci și față de Fisc. Față de această polemică, Hacienda a fost ceva vreme pe margine. Însă de câtva timp cele două organisme comunică mult mai bine, încrucișând datele.

Înregistrarea la Hacienda nu are nici un cost. Ceea ce trebuie să facem este să declarăm veniturile obținute prin IVA și IRPF din activitatea noas-tră prezentând modelele 036 și 037.

Dacă nu o facem, încasăm în mod necuvenit aceste impozite. În plus, fi r-mele cu care am lucrat declară aceste operațiuni, de aceea, dacă nu o facem, Hacienda își dă seama rapid de acest lucru.

Care este soluția? Este recomandabil să evităm mun-

ca „la negru”. Putem fi localizați sau să fi m denunțați, urmând să ni se aplice o sancțiune importantă (toate cotizațiile neplătite de când am început să ne exercităm activitatea, cu 20% penali-zare, plus dobânzi și fără posibilitatea de a benefi cia de vreo bonifi cație).

Este clar că o cotizație la Seguridad Social progresivă ar reduce acest tip de practici. Totuși, și cât timp situația se menține ca până acum, cel mai recomandabil este să ne înscriem în RETA sau să negociem un contract de muncă, în cazul în care lucrăm pentru un singur client.

Dacă ne hotărâm să ne înscriem ca autónomos, e bine să fi m atenți și la ajutoarele de care putem benefi cia. În prezent, toți cei care se înscriu ca lu-crători pe cont propriu pentru prima dată pot să benefi cieze de tariful plan la Seguridad Social, de 50 de euro în primele șase luni, cu o creștere pro-gresivă până ce se ajunge la 267,04 euro. La acest lucru trebuie să se adau-ge posibilitatea de a compatibiliza șomajul cu munca pe cont propriu, un lucru care înainte nu era permis. Un alt sfat este să căutați subvenții care se ajustează profi lului dvs.

În cazul în care aceste opțiuni nu se potrivesc cu activitatea noastră, pu-tem să ne decidem pentru una dintre următoarele:

- să facturăm doar câteva luni. Este o alternativă pentru persoanele care au fost înregistrate ca lucrători pe cont propriu înainte și care din acest motiv

nu mai pot să benefi cieze de tariful plan. Constă în concentrarea tuturor facturilor în câteva luni și apoi să ce-rem baja din RETA. În acest sens, este important să nu depășim veniturile minime, să ne punem de acord cu cli-entul și să folosim concepte generice în facturi, să nu se refere la date con-crete.

- să recurgem la un terț care să factu-reze în locul nostru. Poate fi o favoare între prieteni sau să optăm pentru o cooperativă de facturare (cooperativa de facturación). Acest tip de fi rme se dezvoltă ca urmare a înmulțirii cazu-rilor celor de care suntem interesați. Este necesar să plătim niște cheltuieli de gestionare și impozitele, dar când se facturează sume mici este mai eco-nomic decât să ne înscriem la Seguri-dad Social.

Până acum ceva vreme, să te înscrii doar la Hacienda era o altă alternativă posibilă. Astfel, se respectau jumătate din obligații, plătindu-se IVA și IRPF-ul corespunzător. Totuși, în prezent, cum am spus mai înainte, Fiscul și sistemul de Protecție Socială comunică mult mai bine decât înainte și este ușor să fi m descoperiți. Dacă se întâmplă acest lucru, faptul că ne-am înregistrat la Hacienda nu ne scapă de sancțiune. De fapt, conform legislației, termenul maxim pentru regularizarea situației în muncă de la înscrierea pentru Impues-to de Actividades Económicas este de doar 30 de zile.

În Spania nu există ajutoare specifi ce pentru mamele singure (aproximativ 170.000 de cămine, conform datelor din 2014), deși aceste femei pot să be-nefi cieze de unele subvenții, aceleași la care au dreptul și cele căsătorite.

Cecul familial (Cheque familiar) Cheque familiar este un ajutor de

care pot benefi cia familiile numeroase, șomerii, pensionarii cu îndatoriri fami-liale și familiile monoparentale cu cel puțin doi copii în întreținere. Suma este de 1.200 de euro pe an. Pentru a primi acest ajutor, nu este o limită de veni-turi, este compatibil cu alte ajutoare și se poate primi, dacă se dorește, într-un cuantum de 100 de euro pe lună per copil. Solicitarea se poate face la Ha-cienda, în persoană, prin internet sau prin telefon. Deducerile trebuie să fi e incluse în declarația anuală IRPF (cele din 2015 se prezintă în IRPF pe care îl vom declara anul acesta).

Ajutorul pentru naștere sau adopție (Prestación económica por nacimiento o adopción de hijo, en supuestos de familias numerosas, monoparentales y en los casos de madres con discapacidad)

Ajutorul pentru naștere sau adopție este o prestație familială necontributi-vă cu plată unică (1.000 de euro), ce se

recunoaște după nașterea sau adopția unui copil, ce a avut loc după 16 no-iembrie 2007 într-o familie numeroa-să, monoparentală ori când mama are o dizabilitate de 65% sau mai mare.

Acest ajutor depinde de venituri, nu trebuie să se depășească anumite limi-te (http://www.seg-social.es); dacă se depășesc, dar sunt mai mici de cuantu-mul ce rezultă din adunarea la această limită a cuantumului prestației, suma de plătit va fi egală cu diferența între veniturile primite și cuantumul total indicat.

Solicitarea și prezentarea documen-telor necesare se face la birourile pe care le are Seguridad Social (centros de Atención e Información de la Segu-ridad Social – CAISS).

Dreptul la acest ajutor trebuie solici-tat înainte de a se împlini cinci ani de la nașterea sau adopția copilului.

Ajutorul pentru maternitate (Pre-stación por maternidad)

Mamele care lucrează – singure sau nu – au dreptul la un ajutor pentru ma-ternitate (100% din baza regulatoare). Seguridad Social virează sumele co-respunzătoare timp de 16 săptămâni. În cazul nașterilor multiple, durata ajutorului se prelungește cu două săp-tămâni.

Ajutorul pentru copil în întreținere (Prestación por hijo a cargo)

Acest ajutor este destinat mamelor care au un copil sub 18 ani sau peste această vârstă cu dizabilitate. Suma este de 24,25 euro pe lună (291 de euro pe an), cu condiția ca veniturile anuale să nu depășească 11.547,96 euro. Înce-pând cu al doilea copil, crește cu 15% pentru fi ecare copil în întreținere.

Dacă mama are în îngrijire un copil sub 18 ani cu o dizabilitate de 33% sau mai mare, are dreptul la un ajutor de 1.000 de euro pe an (250 de euro pe trimestru). În cazul în care gradul de dizabilitate este de 65%, cuantumul este de 4.402,80 euro; dacă depășește 75%, ajutorul este de 6.604,80 euro pe

an. Asociații de ajutorare a mamelor

singure În Spania există asociații de mame

singure care oferă sprijin și informare femeilor care își cresc singure copiii. Câteva dintre acestea sunt Asociación Madres Solteras por Elección (MSPE), Asociación de Solidaridad con Madres Solteras (ASMS), Federación de Madres Solteras (FAMS).

Ajutoare de șomaj (Subsidios por desempleo)

SEPE acordă ajutoare de șomaj spe-cifi ce pentru cei care au greutăți fa-miliale, între care mamele singure în șomaj. Este vorba de ayuda familiar y Plan Prepara.

Ajutoare pentru educație Mamele singure au acces, la fel ca și

ceilalți cetățeni, la bursele pe care le acordă Ministerul Educației și Culturii. Aceste subvenții pot acoperi o parte din cheltuielile de transport școlar, cantină sau rechizite școlare. De ase-menea, se dau ajutoare pentru plata înmatriculării celor mici într-un centru de învățământ.

Ajutoare pentru tați singuri Și tații formează familii monoparen-

tale și pot benefi cia de ajutoare dacă ei sunt cei care conviețuiesc cu mino-rul și de ei depinde acesta din punct de vedere economic.

Ajutoarele care se acordă mamei – de exemplu, ayudas por hijo a cargo o por nacimiento y adopción – pot fi cerute și de tată dacă are recunoscută guarda y custodia prin sentință judi-ciară.

Ajutoarele de care pot benefi cia mamele singure

CABINET DE AVOCATURĂ ÎN MADRID (COSLADA)AVOCATA LILIANA BALSAN - Membru ICAM nº 117988

Drept Civil: Divorțuri, contracte, închirieri, executări silite Dreptul muncii: Papeleta de conciliere, concedieri,

reclamații de salarii, indemnizații Drept administrativ: Recursuri, plângeri, cereri de chemare

în judecată Protecția consumatorului: Reclamații contra companiilor aeriene,

companii de asigurări etc.Adresa: C/Pablo Picasso, no. 3, local 2, Coslada

Programări: 640 152 737, 910 715 028

GESTORIE ROMÂNEASCAGESTORIE SPECIALIZATA ÎN GESTIUNI DE VEHICULE SI CARNETE DE CONDUS

Din 1986 peste 800.000 de clienţi au avut încredere în noi

Preschimbare carnete de conducere românești, toate categoriile Radierea mașinii în Spania pentru înmatriculare în RomâniaTransfer și înmatriculări de mașini Certificate medicale

642 47 55 00

CONSULTANȚĂ GRATUITĂ

9 CENTRE LA DISPOZIȚIA DUMNEAVOASTRĂ

TRADUCERI OFICIALE Madrid - Alcorcón - Las Rozas

Alcalá de Henares

642 47 55 [email protected]

LAURA JUNCUTraducătoare și interpretă Jurada

acreditată de către Ministerul Afacerilor Externe și Cooperării al Spaniei

[email protected]

TREBUIESĂ ÎNSCRIEȚI

SAU SĂ PRESCHIMBAȚI PERMISUL DE CONDUCERE ROMÂNESC?

Re

eaua

Ora

nge

Eu

eco

no

mis

esc

deja

cu

Vin

o ac

um

i CÂ

TIG

una

din

cel

e 15

cl

torii

pen

tru

dou

per

soan

e în

Ro

ma

nia

400

min.

+1

GB

i a

cu

m în

c 5

00

MB

gra

tis!

Ro

am

ing

in

clu

s

A

pe

luri

gra

tuit

e în

tre

nu

me

re M

un

do

sim

mun

do.

es

To

ate

ac

este

a p

en

tru

pe

lu

n15

4G

Ai t

i m

ai a

pro

ap

e

Ce

ma

i a

ste

pti

?

28.0

1 - 0

3.02

.201

6 5

INFO

RMAȚ

II U

TILE

Schi

mbu

l de

info

rmaţ

ii în

tre

orga

-ni

sme

de s

ecur

itat

e so

cial

ă se

face

în

gene

ral

dire

ct,

într

e ac

este

a. T

otuș

i, în

une

le c

azur

i pe

rsoa

na i

nter

esat

ă po

ate

avea

nev

oie

de u

n do

cum

ent

port

abil

(doc

umen

to p

ortá

til;

aces

te

docu

men

te

înlo

cuie

sc

vech

ile

for-

mul

are

din

seri

a E)

, ce

dove

deșt

e si

-tu

aţia

în c

are

se a

flă în

caz

ul în

car

e se

dep

lase

ază

într

-o a

ltă

ţară

din

UE.

A

cest

e fo

rmul

are

sunt

em

ise

de o

r-ga

nism

ele

com

pete

nte

de s

ecur

itat

e so

cial

ă di

n ţa

ra u

nde

sunt

eţi

asig

u-ra

t. Tr

ebui

e so

licit

ate

înai

nte

de a

ieși

di

n ţa

ră.

Dac

ă nu

aţi

făc

ut-o

, or

ga-

nism

ul d

in ţ

ara

unde

mer

geţi

poa

te

obţi

ne d

atel

e ne

cesa

re p

unân

du-s

e în

con

tact

cu

inst

ituţ

ia d

e se

curi

tate

so

cial

ă di

n ţa

ra d

e or

igin

e.

Fiec

are

docu

men

t se

ref

eră

la o

pe

rsoa

nă (

deși

îi

poat

e in

clud

e pe

m

embr

ii fa

mili

ei d

vs.).

Ave

ţi n

evoi

e de

ace

ste

form

ular

e pe

ntru

a b

enef

icia

de

ajut

oare

le s

o-ci

ale

care

vi

se c

uvin

în

calit

ate

de

cetă

ţean

eur

opea

n ca

re l

ocui

ește

(a

locu

it)

și/s

au l

ucre

ază

(a l

ucra

t) î

n al

tă ţ

ară

din

UE.

Form

ular

ele

sunt

va

labi

le

atât

a ti

mp

cât

locu

iţi î

n U

E cu

form

e le

ga-

le. F

orm

ula

rul

A1

(fo

stel

e E

101

și E

10

3) d

oved

ește

pla

ta c

otiz

aţiil

or î

n al

tă ţa

ră d

in U

E, Is

land

a, L

iech

tens

te-

in, N

orve

gia

sau

Elve

ţia.

Est

e fo

losi

t de

luc

răto

rii

care

se

depl

asea

ză î

n al

tă ţ

ară

(tra

baja

dore

s de

spla

zado

s)

sau

care

lucr

ează

sim

ulta

n în

div

erse

ţă

ri.

Cu f

orm

ula

rul

S1

(fos

tele

E 1

06, E

10

9, E

120

și

E 12

1) p

uteţ

i să

în-

scri

eţi p

entr

u a

prim

i asi

sten

ţă s

ani-

tară

dac

ă lo

cuiţ

i înt

r-o

ţară

mem

bră

UE,

Isl

anda

, Lie

chte

nste

in, N

orve

gia

sau

Elve

ţia,

dar

sun

teţi

asi

gura

t în

alt

stat

din

tre

cele

men

ţion

ate.

În g

ene-

ral

este

caz

ul p

ensi

onar

ilor

care

se

pens

ione

ază

în a

ltă

ţară

. În

ace

astă

si

tuaţ

ie s

unt ș

i mem

brii

fam

iliei

unu

i lu

crăt

or m

igra

nt c

e ră

mân

în ţ

ara

de

orig

ine,

dar

aju

ng s

ă fie

aco

peri

ţi d

e si

stem

ul d

e se

curi

tate

soc

ială

din

tr-o

a

doua

ţar

ă.

F

orm

ula

rul

S2

(fo

stul

E 1

12)

dove

deșt

e dr

eptu

l de

a p

rim

i tr

ata-

men

t m

edic

al p

lani

ficat

înt

r-o

altă

ţa

ră m

embr

ă U

E, I

slan

da,

Liec

hten

-st

ein,

Nor

vegi

a sa

u El

veţi

a. T

rebu

ie

să-l

obţ

ineţ

i de

la o

rgan

ism

ul d

e se

-cu

rita

te s

ocia

lă în

aint

e de

a ie

și d

in

ţară

și

să-l

pre

zent

aţi

la o

rgan

ism

ul

core

spun

zăto

r di

n ţa

ra

unde

ve

ţi pr

imi

trat

amen

t. Cu

m t

rata

men

tul

se a

cord

ă în

ace

leaș

i con

diţi

i de

asis

-te

nţă

și p

lată

apl

icat

e ce

tăţe

nilo

r ţă

-ri

i un

de s

e pr

imeș

te, e

ste

posi

bil

treb

uias

că s

ă pl

ătiţ

i pe

loc

o p

arte

di

n co

stul

ace

stui

a.

(Con

form

le

gisl

aţie

i eu

rope

ne,

aveţ

i dre

ptul

solic

itaţ

i îng

rijir

i me-

dica

le p

lani

ficat

e în

alt

ă ţa

ră d

in U

E da

că a

cest

ea n

u su

nt d

ispo

nibi

le î

n ţa

ra d

umne

avoa

stră

, da

r su

nt a

co-

peri

te d

e as

igur

area

obl

igat

orie

de

sănă

tate

, or

i st

area

dum

neav

oast

de s

ănăt

ate

nece

sită

o i

nter

venţ

ie

rapi

dă, p

e ca

re n

u o

pute

ţi p

rim

i în

ti

mp

util

în

ţara

du

mne

avoa

stră

.

Ele

me

nte

le

luat

e în

cal

cul

pot

fi ni

velu

l du

reri

i, na

tura

h

and

icap

ulu

i (d

e ex

empl

u,

dacă

su

nteţ

i în

in

capa

cita

-te

de

mun

că),

evol

uţia

pr

o-ba

bilă

a

bolii

și

an

tece

den-

tele

m

edic

ale.

D

acă

dori

ţi c

a a

sig

ura

toru

l d

um

nea

voas

-tr

ă să

aco

pere

co

stur

ile

spi-

taliz

ării

plan

i-fic

ate

în s

trăi

-nă

tate

, est

e ob

ligat

oriu

obţi

neţi

o

auto

riza

ţie

prea

labi

lă).

F

orm

ula

rul

S3

– D

acă

aţi

fost

lu-

crăt

or (t

rans

)fro

nter

izo,

form

ular

ul S

3 vă

per

mit

e să

pri

miţ

i asi

sten

ţă în

ţara

un

de lu

craţ

i îna

inte

, fie

treb

uie

vă s

upun

eţi

unui

nou

tra

tam

ent,

fie

că e

ste

nece

sar

să c

onti

nuaţ

i o p

ro-

cedu

ră m

edic

ală

înai

nte

de a

înce

ta

lucr

ul în

ace

a ţa

ră.

F

orm

ula

rul

U1

(fo

stul

E 3

01)

cer-

tific

ă pe

rioa

dele

cot

izat

e în

alt

ă ţa

mem

bră

UE,

Isl

anda

, Li

echt

enst

ein,

N

orve

gia

sau

Elve

ţia

de c

are

se v

a ţi

ne c

ont l

a ca

lcul

area

aju

toar

elor

de

șom

aj.

Pers

oana

int

eres

ată

treb

uie

să o

bţin

ă fo

rmul

arul

U1

de l

a se

rvi-

ciul

pub

lic p

entr

u m

uncă

din

ult

ima

ţară

und

e a

lucr

at ș

i să

-l î

nain

teze

4 -

Form

ula

rele

în d

om

en

iul s

ecu

rită

ţii s

oci

ale

Dup

ă cu

m s

tabi

leșt

e D

ecre

tul R

e-ga

l 33

9/19

90, d

e pe

2 m

artie

, prin

ca

re s

e ap

robă

Tex

tul

Art

icul

at a

l Le

gii

cu p

rivire

la

Trafi

c,

Circ

ulaţ

ia

Vehi

cule

lor

cu M

otor

și

Secu

ritat

e St

rada

lă î

n ar

ticol

ul 7

6 și

cel

e ur

-m

ătoa

re, n

otifi

care

a sa

ncţiu

nilo

r de

tr

afi c

treb

uie

să s

e fa

că:

- Per

sona

l, în

totd

eaun

a câ

nd e

ste

posi

bil;

- Cân

d nu

put

eţi fi

inf

orm

at p

erso

-na

l cu

priv

ire la

am

endă

, not

ifi ca

rea

se v

a fa

ce la

dom

icili

ul a

le c

ărui

dat

e le

-aţi

dat r

egis

trel

or o

fi cia

le;

- Câ

nd n

u pu

teţi

fi in

form

at d

e am

endă

nic

i per

sona

l, ni

ci la

dom

i-ci

liul d

at, n

otifi

care

a se

va

face

prin

TE

STRA

(Ta

blón

Edi

ctal

de

Sanc

io-

nes d

e Tr

áfi c

o; p

e in

tern

et),

și n

u pr

in

bule

tinel

e ofi

cia

le (B

OE

sau

BOP)

. N

u se

mai

pub

lică

amen

zile

de

trafi

c n

enot

ifi ca

te î

n BO

E (B

olet

ín

Ofi c

ial d

el E

stad

o), n

ici î

n ce

le p

ro-

vinc

iale

BO

P. D

e pe

25

april

ie 2

012,

am

enzi

le d

e ci

rcul

aţie

se

publ

ică

în

TEST

RA.

Pent

ru a

acc

esa

TEST

RA n

u es

te

nece

sar

să a

veţi

DN

I ele

ctro

nic.

Tre

-bu

ie d

oar s

ă in

traţ

i pe

pagi

na w

eb a

D

irecţ

iei G

ener

ale

de T

rafi c

– w

ww

.dg

t.es,

apo

i în

secţ

iune

a Tr

ámite

s y

mul

tas:

Jefa

tura

vir

tual

; aic

i veţ

i găs

i se

cţiu

nea

TEST

RA, u

nde

veţi

da c

lic

pe T

abló

n Ed

icta

l de

San

cion

es d

e Tr

áfi c

o. D

upă

ce a

ţi in

trat

aic

i, da

ţi cl

ic p

e Co

nsul

tar

TEST

RA.

Apo

i, pe

A

cces

o Ta

blón

. Vă

va ie

și u

n m

otor

de

cău

tare

de

amen

zi d

e tr

afi c

und

e

va t

rebu

i do

ar s

ă in

trod

uceţ

i nu

-m

ărul

maș

inii,

DN

I, N

IE, C

IF s

au N

IF

pent

ru a

ști

dacă

s-a

pub

licat

vre

o am

endă

pe

num

ele

dvs.

A

cest

sist

em d

e no

tifi c

are

a am

en-

zilo

r de

circ

ulaţ

ie fu

ncţio

neaz

ă la

fel

ca B

ulet

inel

e O

fi cia

le a

le P

rovi

ncie

i. D

GT

men

ţine

expu

s av

izul

pe

TES-

TRA

în s

tare

vig

ente

tim

p de

20

de

zile

nat

ural

e, a

ceas

tă p

erio

adă

pu-

tând

fi

prel

ungi

tă d

acă,

din

cau

ze

extr

aord

inar

e cu

car

acte

r te

hnic

re-

laţio

nate

cu

TEST

RA, a

vizu

l nu

poat

e fi

acce

sat

de c

etăţ

ean.

Oda

tă t

recu

t te

rmen

ul d

e 20

de

zile

nat

ural

e, n

o-tifi

car

ea v

a tr

ece

în s

tare

no

vige

nte,

pu

tând

u-se

con

tinua

pro

cesu

l, pe

r-

soan

a in

tere

sată

av

ând

perio

ada

fi xat

ă în

avi

z pe

ntru

rea

lizar

ea a

cţi-

unii

pe c

are

o do

reșt

e: s

ă pl

ătea

scă

amen

da s

au s

ă fa

că r

ecur

s. T

otuș

i, av

izul

va

cont

inua

fi e a

cces

ibil

un

an p

e TE

STRA

în s

tare

de

no v

igen

-te

. Dup

ă ce

tre

ce a

ceas

tă p

erio

adă,

vo

r av

ea a

cces

la

el d

oar

pers

oana

in

tere

sată

sau

rep

reze

ntan

tul

său,

D

efen

sor

del P

uebl

o, A

genc

ia E

sta-

tal d

e A

dmin

istr

ació

n Tr

ibut

aria

, tri-

buna

lele

.

Dac

ă tr

ebui

e să

fac

eţi

form

alită

ţi –

amen

zi, a

cte,

aut

oveh

icul

e –

la J

e-fa

tura

s de

Trá

fi co

din

Cata

luña

, Co-

mun

idad

de

Mad

rid, M

álag

a, P

rinci

-pa

do d

e A

stur

ias,

Cád

iz sa

u La

Lín

ea,

Cu

m ș

tiţi

da

că a

veţi

am

en

zi d

e c

ircu

laţi

e

serv

iciu

lui

pent

ru m

uncă

din

ţar

a un

de s

olic

ită

ajut

oare

le.

F

orm

ula

rul

U2

(fo

stul

E 3

03)

este

au

tori

zaţi

a ce

per

mit

e „e

xpor

tare

a”

ajut

oare

lor d

e șo

maj

. Tre

buie

să-

l so-

licit

aţi

de l

a se

rvic

iul

publ

ic p

entr

u m

uncă

din

ţar

a un

de a

ţi r

ămas

făr

ă m

uncă

și

să-l

tri

mit

eţi

la s

ervi

ciul

pe

ntru

mun

că d

in ţa

ra u

nde

mer

geţi

să v

ă că

utaţ

i de

lucr

u.

Fo

rmu

laru

l U

3

este

o

noti

fica-

re t

rim

isă

de o

rgan

ism

ul d

in s

tatu

l un

de v

ă că

utaţ

i de

mun

că. P

rin

aces

t fo

rmul

ar v

i se

com

unic

ă că

s-a

u tr

i-m

is o

rgan

ism

ului

din

ţar

a ca

re v

ă pl

ăteș

te a

juto

arel

e de

șom

aj s

chim

-bă

rile

cu

priv

ire

la s

itua

ţia

dvs.

ce

pot

just

ifica

o r

eviz

uire

a a

cest

ora.

U3

anun

ţă c

ă aj

utoa

rele

de

care

ben

efi-

ciaţ

i pot

fie r

edus

e sa

u în

trer

upte

dr

ept c

onse

cinţ

ă a

aces

tui s

chim

b de

in

form

aţii

într

e ad

min

istr

aţii.

Dac

ă pr

imiţ

i ace

st fo

rmul

ar e

ste

posi

bil s

ă tr

ebui

ască

cont

acta

ţi o

rgan

ism

ul

din

ţara

dvs

. pe

ntru

a v

erifi

ca d

acă

s-a

schi

mba

t cev

a în

cee

a ce

pri

veșt

e si

tuaţ

ia d

vs.

Cu f

orm

ula

rul

DA

1 (

fost

ul E

123

) ve

ţi p

utea

obţ

ine

trat

amen

t m

edic

al

în c

ondi

ţiile

apl

icab

ile p

entr

u ca

zu-

rile

de

acci

dent

de

mun

că ș

i bo

ală

prof

esio

nală

ce

au a

vut

loc

într

-o

altă

ţar

ă m

embr

ă U

E, Is

land

a, L

iech

-te

nste

in, N

orve

gia

sau

Elve

ţia.

D

oc

um

en

tul

po

rta

bil

P1

, ce

este

un

rezu

mat

, reu

neșt

e in

form

aţii

des-

pre

deci

ziile

luat

e de

fie

care

ţar

ă cu

pr

ivir

e la

cer

erea

dvs

. de

pens

iona

re,

cât

și d

espr

e m

odul

în

care

fie

care

or

gani

sm v

-a c

alcu

lat

peri

oade

le d

e as

igur

are.

P1

vă p

erm

ite

să v

erifi

caţi

, de

exe

mpl

u, d

acă

exis

tă l

acun

e sa

u da

că a

num

ite

peri

oade

de

asig

urar

e se

sup

rapu

n.

Dac

ă aţ

i luc

rat î

n m

ai m

ulte

ţări

din

U

E, I

slan

da, L

iech

tens

tein

, Nor

vegi

a sa

u El

veţi

a și

loc

uiţi

în

unul

din

tre

aces

te s

tate

, put

eţi p

reze

nta

solic

ita-

rea

de p

ensi

onar

e de

inva

lidit

ate

sau

limit

ă de

vâr

stă

în a

ceas

tă ţ

ară,

cu

cond

iţia

fi fo

st a

sigu

rat

în e

a.

Org

anis

mul

din

ţar

a un

de l

ocui

ţi vă

va

trim

ite

solic

itar

ea o

rgan

ism

ului

co

mpe

tent

, chi

ar d

acă

este

din

alt

ă ţa

ră d

in U

E sa

u di

n Is

land

a, L

iech

ten-

stei

n, N

orve

gia

ori E

lveţ

ia. D

ata

pre-

zent

ării

solic

ităr

ii va

fi c

onsi

dera

tă ș

i da

ta p

reze

ntăr

ii în

faţa

org

anis

mul

ui

treb

uie

să s

olic

itaţi

prog

ram

are

pe

ww

w.d

gt.e

s.Pu

tem

să n

e în

scrie

m p

e D

irecc

ión

Elec

trón

ica

Vial

(DEV

) – h

ttps

://se

de.

dg

t.g

ob

.es/

sed

e/fa

ces/

pag

inas

/de

v/su

scrip

cion

.xht

ml,

pent

ru a

fi

info

rmaț

i prin

tr-u

n si

stem

de

aler

prin

SM

S sa

u e-

mai

l dac

ă av

em v

reo

amen

dă d

e ci

rcul

aţie

nep

lătit

ă.

Ţine

ţi co

nt că

pe

inte

rnet

sunt

mul

-te

pag

ini f

alse

de

căut

are

de a

men

zi.

Dac

ă vi

se

cere

num

ărul

de

tele

fon

pent

ru a

fi in

form

at d

acă

aveţ

i vre

o am

endă

, nu

treb

uie

să-l

daţi.

Ast

fel

veţi

evita

prim

iţi m

esaj

e di

n a

căro

r ca

uză,

dac

ă le

des

chid

eţi,

veţi

plăt

i 3-6

eur

o de

fi ec

are.

com

pete

nt.

Dac

ă nu

aţi

fost

nic

ioda

tă a

sigu

rat

în ţ

ara

unde

locu

iţi,

pute

ţi s

olic

ita

o pe

nsie

de

limit

ă de

vâr

stă

orga

nis-

mul

ui d

in u

ltim

ul s

tat

unde

aţi

fos

t as

igur

at.

M

ai m

ulte

info

rmaţ

ii de

spre

P1

se

pot

găsi

acc

esân

d ht

tp:/

/ec.

euro

pa.

eu/s

ocia

l.

U1,

U2

și U

3 ci

rcul

ă nu

mai

în r

ela-

ţia

inst

ituţ

ie-c

lient

-inst

ituț

ie.

Toat

e do

cum

ente

le c

u pr

ivir

e la

co

ordo

nare

a în

cee

a ce

pri

veșt

e se

-cu

rita

tea

soci

ală

(for

mul

are

din

seri

a E,

car

duri

san

itar

e eu

rope

ne ș

i cer

ti-

ficat

e pr

oviz

orii

subs

titu

tive

) em

ise

conf

orm

ve

chilo

r no

rme

cont

inuă

fie

vala

bile

pân

ă la

mom

entu

l ex-

piră

rii l

or o

ri p

ână

la r

etra

gere

a sa

u în

locu

irea

lor

de

cătr

e or

gani

smul

co

mpe

tent

. D

acă

aveţ

i pr

oble

me

în c

eea

ce

priv

ește

apl

icar

ea n

orm

elor

de

secu

-ri

tate

soc

ială

, sol

icit

aţi m

ai m

ulte

in-

form

aţii

de la

ser

vici

ul d

e in

form

aţii

Euro

pe D

irec

t (t

el.:

0080

0678

9101

1),

adre

saţi

-vă

SOLV

IT (r

eţea

de

solu

ţio-

nare

a p

robl

emel

or, î

n ca

drul

căr

eia

stat

ele

mem

bre

ale

UE

conl

ucre

ază

pent

ru

a so

luţi

ona,

utili

zare

a pr

oced

urilo

r le

gale

, pro

blem

ele

sur-

veni

te d

in c

auza

apl

icăr

ii ne

core

s-pu

nzăt

oare

a le

gisl

aţie

i pri

vind

pia

ţa

inte

rnă,

de

cătr

e au

tori

tăţi

le p

ublic

e)

sau

solic

itaţ

i spr

ijin

juri

dic

prin

ser

vi-

ciul

Tu

Euro

pa –

Ase

sora

mie

nto.

M

ai m

ulte

inf

orm

aţii,

pe

http

://

ec.e

urop

a.eu

/soc

ial ș

i htt

p://

euro

pa.

eu/y

oure

urop

e/ci

tize

ns.

6 ÎN SPANIA 28.01 - 03.02.2016

Schimbările fi scale din acest anSchimbările fi scale nu s-au termi-

nat anul trecut. De exemplu, deși în iulie s-a avansat reducerea tipuri-lor de impozitare prevăzută pentru 2016, aceasta nu a fost completă. Motivul era că sistemul fi scal spani-ol nu permite două tipuri diferite de impozitare în același an și de aceea s-a decis aplicarea uneia pe jumăta-te între ce a început să se plătească în 2015 și ce se va plăti în 2016. De aceea, când veți primi fl uturașul de salariu, veți vedea că s-a aplicat scă-derea în totalitate și veți plăti ceva mai puține impozite, în majoritatea cazurilor, cu 0,5% mai puțin. Această reducere se aplică și la tipurile bazei de economisire, ce trec de la 19,5%, pentru venituri mai mici de 6.000 euro, la 19%; de 21,5% pentru veni-turi între 6.000 și 50.000 euro, până la 21%; de 23,5%, pentru venituri de peste 50.000 euro până la 23%.

Compensare de plusvalori și au-tónomos

O altă schimbare importantă este

în compensarea între câștiguri și pierderi patrimoniale. Schimbarea nu este atât de importantă precum cea din 2015, dar are relevanță. Anul trecut s-au inclus, din nou, toate câștigurile și pierderile patrimonia-le rezultate din transmiteri în cadrul venitului din economisire indiferent de timpul de generare a acestora, chiar dacă termenul este mai mic de un an. Cu alte cuvinte, se puteau scădea pierderile din câștiguri indi-ferent de termen, de exemplu, un câștig dintr-un fond de investiție reușită în cinci ani cu o pierdere ge-nerată în doar cinci zile. Dar se per-mitea și, în cadrul acestui tip de ve-nit, comunicarea între plusvalori sau subaprecieri și rezultatele acestora. Pentru 2016, nu doar se menține, ci se îmbunătățește, pentru că urcă compensarea soldurilor negative ale acestor componente ale venitului din economisire, ce trec de la 10% la 15%.

Și unii autónomos se vor confrunta

cu schimbări importante. Unii dintre cei care își plătesc impozitele prin sistemul de modul trebuie să îl lase anul acesta. Această formă de plată a impozitelor pe care o pot folosi unii lucrători pe cont propriu în funcție de activitatea lor, stabilește suma ce tre-buie plătită nu în funcție de venituri sau cheltuielile pe care le generează activitatea, ci după alte circumstanțe sau caracteristici ale afacerii. Acestea sunt de la numărul de lucrători, au-tovehicule ce se folosesc pentru ac-tivitate până la potențialul electric contractat, dar întotdeauna când veniturile, facturarea sau volumul de cumpărături nu depășesc un anumit minim. Cu schimbările din acest an, aproape 200.000 autónomos din sectorul construcțiilor și alți 90.000 din industrie vor trebui să renunțe la sistemul de module și să treacă la cel de estimare directă. Ca urmare a acestui lucru, în majoritatea cazurilor se vor plăti mai multe impozite. Im-pactul este mai mic decât cel estimat

pentru alte sectoare pentru că s-au temperat sumele maxime ce permit temporar utilizarea acestui regim.

În 2018 se prevede schimbarea defi nitivă și a multora dintre acești lucrători din sistem. Pentru 2016, în cazul comerțului, transportului și în hostelería, normativa stabilește că vor ieși din module doar cei care facturează peste 250.000 de euro în general sau 125.000 în facturi către fi rme (astfel lucrătorii pe cont pro-priu relaționați sunt afectați foarte mult).

Schimbări în Impozitul pe

Societăți

Principala schimbare din 2016 este o îmbunătățire. La fel ca în IRPF, există o reducere a tipurilor de impo-zitare, trecându-se de la 28% la 25%. Dar ca noutate, mulți dintre cei care nu plăteau acest impozit de acum trebuie să o facă. Până la 31 decem-brie 2015 societățile civile cu perso-nalitate juridică și obiect comercial – asociație între persoane cu un pro-

iect de afaceri comun – își plăteau impozitele prin asociații lor, în regi-mul de atribución de rentas. Cu alte cuvinte, fi ecare dintre asociați aplica partea proporțională din venituri și cheltuieli provenite din activitatea economică și o lichidau prin IRPF. În 2016 toate se schimbă și vor deveni contribuabili supuși Impozitului pe Societăți. Pentru a evita acest lucru, se permite ca în primul semestru al anului să poată dizolva și lichida societatea, aplicându-li-se un regim special pentru ca operațiunea să nu aibă un cost. Este o lovitură puternică pentru multe dintre aceste societăți, o formă comodă și economică prin care mulți lucrau ca asociați.

O altă schimbare este în ceea ce privește limitele retribuirii în natură scutită de plata de impozite. În ca-zul asigurărilor de boală în care be-nefi ciarii sunt contribuabilul, soțul sau copiii dacă aceste persoane au dizabilități, urcă de la 500 de euro la 1.500.

Se pierde populație ca urmare a scăderii numărului străinilorDinamica pierderii populației pe care

o înregistrează Spania din 2012 con-tinuă să se confi rme cu fi ecare nouă informație. Pentru al treilea an consecu-tiv numărul de rezidenți din țară a scă-zut, la 1 ianuarie 2015 fi ind cu 146.959 de locuitori mai puțini decât cu un an în urmă: în Spania locuiesc 46.624.382 de milioane de persoane, conform datelor ultimului registru continuu ce au fost publicate pe 20 ianuarie anul acesta de Institutul Național de Statistică. Rezultă că Spania a pierdut 402 locuitori în fi e-care zi din 2014 ca urmare a importantei scăderi a numărului străinilor.

Aceste date le corectează puțin în creștere pe cele prezentate în aprilie anul trecut. Scăderea numărului de stră-ini cu aproape 300.000 de persoane este factorul care explică această reducere a populației. Este al patrulea an consecutiv în care le scade numărul, dar străinii încă reprezintă 10,14% din populația Spaniei. În spatele acestei reduceri sunt plecarea străinilor în țara de origine ori în alte țări și mai ales naționalizările, care au ajutat și ca numărul spaniolilor înscriși în re-gistru să avanseze cu 0,35% (cu 146.884 mai mulți). Datele provizorii ale INE pre-zentate în iunie anul trecut semnalau că 205.870 de persoane au dobândit

naționalitatea spa-niolă în 2014.

În Spania trăiesc 4,7 milioane de stră-ini. Dintre aceștia, aproape 2,6 mili-oane sunt din afara UE – cu 377.000 mai puțini – și 2,1, din Uniunea Europeană – cu 82.000 mai mulți. Românii și maro-canii sunt principalele naționalități stră-ine rezidente în Spania: Unu din fi ecare patru străini care locuiesc în Spania pro-vine din aceste țări. Acest lucru a contri-buit la întinerirea populației, pentru că peste jumătate dintre ei au sub 40 de ani, spre deosebire de cei originari din Marea Britanie, Germania sau Franța.

Mai puțină populație în viitor

Împreună cu mișcările migratorii, populația depinde de cifrele natalității și mortalității. În 2014 nașterile din Spa-nia încă au depășit decesele cu 31.678 persoane, cifra cea mai mică din anul 2000, dar pentru 2015 se prevede ca pentru prima dată de la Războiul Civil să fi e mai multe morți decât nașteri.

În timp ce o primă estimare a Insti-tutului Național de Statistică arăta că această linie roșie s-ar depăși în 2017,

o proiecție făcută după numai câte-va luni corecta cele declarate până în 2015. În primul semestru al anului trecut, o inimă nu a mai bătut în Spa-nia la fi ecare 69 de secunde, în timp ce

un copil s-a născut la fi ecare 86 de se-cunde. Acest lucru s-a tradus în 19.268 de decese peste numărul de nașteri, în linie cu previziunile experților, care anunțau începerea unei noi ere cu mai multe pietre de mormânt și mai puține pătuțuri: INE se așteaptă ca Spania să piardă peste un milion de locuitori în următorii 15 ani, iar în 2063 numărul morților îl va depăși cu 330.423 pe cel al nașterilor.

„Numărul deceselor va crește con-tinuu. Generațiile care ajung la vârste mai avansate sunt tot mai ample, iar cele care ating vârsta reproductivă sunt din ce în ce mai puțin numeroase. Aces-tea vor avea mai puțini copii, doar dacă nu le va crește fecunditatea pentru a se compensa numărul mai mic, un lucru foarte puțin probabil”, a explicat Pau Miret, cercetător la Centrul de Studii

Renfe va lansa tarjeta joven cu reduceri

de până la 50% în AVE Renfe va lansa în februarie un

card pentru tineri între 14 și 26 de ani prin intermediul căruia aceștia pot obține reduceri de până la 50% la cumpărarea oricărui tip de bilet de tren, de la Cercanías până la AVE, a anunțat ministrul dezvoltă-rii, Ana Pastor. Cu această inițiativă, compania feroviară vrea să atragă tinerii către tren, după ce AVE și trenurile sale de Larga Distancia au transportat anul trecut un număr istoric de 31 de milioane de pasa-geri.

Pastor a încadrat propunerea în cadrul noii strategii comerciale a Renfe, ce are ca obiectiv mărirea numărului de călători, fi delizarea

lor și „îmbunătățirea continuă a serviciului”.

Noul card pentru tineri le va per-mite celor între 14 și 26 de ani să cumpere bilete pentru AVE cu o reducere de 50% în cazul în care le iau cu 30 de zile înainte și cu 40% mai puțin când le cumpără cu 15 zile înainte.

Acest card se va putea folosi și pen-tru alte ti-puri de tren, p e r m i ț â n d reduceri de 20% la servici-ile oferite Cer-

canías, Media Distancia (regionale obișnuite) și Avant (regionales de Alta Velocidad).

În timpul vizitei pe care a făcut-o săptămâna trecută la Târgul de Tu-rism de la Madrid, ministrul Pastor a anunțat și lansarea de către Renfe a unui nou card pentru persoane în vârstă, tarjeta Dorada Plus.

Demografi ce din Barcelona. Dincolo de scăderea populației, prin-

cipala provocare este îmbătrânirea. Vârsta medie a populației continuă să crească din cauza mai multor factori: spaniolii pleacă din casa părinților mai târziu decât restul europenilor, la 28,9 de ani în medie, lucru ce contribuie la întârzierea formării unei familii. Ma-mele dau naștere primului lor copil la 31,8 ani, iar fecunditatea este de 1,32 copii per femeie, sub media europeană și foarte departe de rata de înlocuire generațională, de 2,1 copii.

Sustenabilitatea sistemului de

pensii, în pericol

„Rata de dependență – proporția persoanelor peste 65 de ani față de cele între 20 și 65 de ani – va suferi o scă-dere persistentă ca urmare a reducerii numărului de nașteri. Acest lucru va complica sustenabilitatea sistemului de pensii inclusiv dacă se reduce șomajul. Totul va depinde de o ipotetică creștere a productivității”, susține José García Montalvo, profesor de Economie la Uni-versitatea Pompeu Fabra. Economistul avertizează de alte posibile consecințe: o importantă scădere a cererii de prima locuință sau ca politicienii să își cen-treze propunerile pe votanții de vârstă avansată, în detrimentul tinerilor.

7SOCIETATE 28.01 - 03.02.2016

Cum puteți câștiga cu 2.000 de euro mai mult dacă sunteți plătit în natură Știați că plata în natură poate

crește salariul mediu cu până la 2.000 de euro, sumă netă? Fără impozite și fără impact la cotizarea la Seguridad Social, scrie ziarul El Mundo.

Ca urmare a crizei, fi rmele s-au văzut obligate să popularizeze pla-nurile de retribuție fl exibilă pentru a reține, atrage și motiva persona-lul. Într-un moment în care bugetul nu le permite să mărească salariile ca să nu le urce costurile, compa-niile au găsit în tichetele de masă, cecurile pentru grădiniță, cardul de transport sau asigurarea de să-nătate un sistem de remunerare ce este bine primit de angajat și care economic compensează mai mult decât simpla creștere de sala-riu, fără ca astfel să le crească prea mult cheltuielile.

Înainte de turbulențele fi nancia-re, această formulă de remunerare „nu era prioritară pentru compa-nii”, recunoaște Manuel Fernández, director de strategie în Sodexo Be-nefi cios e Incentivos, dar acum, ca urmare a schimbării de ciclu eco-nomic și a crizei din ultimii ani, mo-delul evoluează. Multe fi rme oferă cantină și/sau grădiniță în cadrul sediului fi rmei, o linie regulată de autobuz ce transportă lucrătorul la fi rmă, dar se impune tot mai mult retribuția fl exibilă. „Angajatul are posibilitatea să câștige mai mulți bani, putând alege cât să primeas-că ca salariu în bani și cât în aceste produse ori servicii, fi ind mai bine

primite și mai avantajoase decât o creștere anuală conform acordului sau infl ației”, semnalează Sodexo.

Cum funcționează retribuția

fl exibilă?

Firma oferă diferite pachete, iar lucrătorul îl alege pe cel care se adaptează cel mai bine nevoilor sale. Costul acestor servicii se in-clude în fl uturașul de salariu și se scade din venituri. Există o limită: plata în natură nu poate depăși 30% din salariul brut.

Dublu benefi ciu

Cum este infl uențat buzunarul de aceste plăți? Odată menționate în salariul nostru, acestea se scad din salariul brut. Acest lucru înseamnă că atunci când se face declarația pe venit, baza de impozitare va fi mai mică, fapt ce poate face să scadă segmentul pentru care plă-tim impozit, plătind mai puțin. În paralel, aceste plăți sunt scutite din punct de vedere fi scal. Deci be-nefi ciul economic pentru lucrător este dublu. „Merită mai mult să ai o retribuție fl exibilă decât să ți se urce salariul”, asigură Fernández.

Tipuri de plată în natură

Asigurarea medicală și tichetele de masă sunt produse foarte folo-site, conform unei analize Sodexo, dar evantaiul este foarte amplu și variază în funcție de profi lul perso-nalului.

În cazul tichetelor de masă, cuan-tumul maxim pe care un angajat îl poate primi este de 1.980 de euro pe an, bani repartizați în nouă euro

pe zi până la un total de 220 de zile pe an.

Polița de sănătate acoperă toată familia, până la o limită de 500 de euro per persoană pe an.

Cardul de transport este fi nanțat până la 136,36 de euro pe lună (1.500 de euro pe an, în 11 luni).

În cazul nevoii de grădiniță, nu este o limită în cuantum. Aceasta ar fi stabi-lită în funcție de alte servicii solicitate. Trebuie amintit că norma generală prevede să nu se depășească cu peste 30% salariul economic.

Economisirea se poate vedea în multe moduri și depinde de segmentul de IRPF fo-losit.

Pe lângă aceste benefi cii de bază, fi rmele oferă și alte servicii precum formarea, renting de mașini, asigu-rări de viață și economisire, stock options...

Se reține talentul

„Noi nu oferim aceste planuri pentru a reduce costuri. De fapt, ne costă să le oferim, chiar dacă este vorba de o sumă mică”, afi rmă Delia Pérez, directoarea de Resur-se Umane din fi rma de market-ing Grupo Antevenio. „Le aplicăm, adaugă, ca metodă pentru a reține talentul. Inclusiv pentru a-l atrage”.

În acest sens, conform barome-trului Adeslas de Asigurări de Să-nătate 2015, în 80% dintre fi rmele

care oferă asigurare de asistență sanitară este perceput ca o valoare care face diferența și cu mai mare potențial de atragere a talentului.

La rândul lor, 75% dintre lucră-tori spun că se simt satisfăcuți de aceste măsuri, iar 52% afi rmă că le-ar solicita dacă fi rma le-ar oferi, rezultă dintr-o analiză realizată de Sodexo.

„Personalul nostru este mai mulțumit, simte că fi rma se preo-cupă pentru nevoile personale ale sale. Este o ambianță plăcută, exis-tă mai multă implicare”, adaugă Ángeles González-Noriega, direc-toarea departamentului Financiar din compania de resurse umane MOA BPI.

Productivitate

Acesta este un benefi ciu adițional celui economic. Unul ce se traduce într-o efi ciență mai mare. Pentru că un angajat mulțumit, motivat este mai productiv.

Majoritatea companiilor mari oferă diferite planuri, dar tot mai multe fi rme mici și mijlocii au des-coperit că retribuția fl exibilă este un mod de a reține și motiva per-sonalul.

Salariu emoțional

Retribuția fl exibilă poate inclu-de și salariul emoțional, pentru cei care nu vor niciunul dintre planurile oferite. Zile de vacanță, loc de garaj, spune Marta Díaz Barrera, expert în transformarea talentului și asociat-director în Ta-lentoscopio.

Inteligenţa artifi cială este pe cale să declan-șeze schimbări terifi an-te pe piaţa muncii, mili-oane de medici, avocaţi și alţi specialiști fi ind în pericol să rămână pe dinafară, avertizea-ză experţi participanţi la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Andrew Moore, de-can al Facultăţii de in-formatică de la Carnegie Mellon University, arată că mașinile efec-tuează deja multe dintre „sarcini-le plictisitoare ale funcţionarilor”, computerele fi ind capabile să ajute avocaţii să pregătească milioane de documente pentru procese, relatea-ză The Telegraph.

„Unul după altul, veţi vedea că activităţi despre care credeam că necesită inteligenţa personală pot fi automatizate”, a spus Moore în tim-pul unui seminar la Davos.

În opinia sa, multe dintre profe-siile despre care oamenii cred că necesită inteligenţă, cum sunt pro-fesiile de avocaţi și de medici, pot fi automatizate în mare măsură, iar carierele de acest tip s-ar putea re-strânge.

Robotizarea îi poate face pe

oameni mai leneși și mai depen-

denţi de tehnologie

Zhang Ya-Qin, președintele Ba-idu, cea mai mare companie chine-ză care oferă servicii de căutare pe Internet, consideră că robotizarea îi poate face pe oameni mai leneși și

mai dependenţi de tehnologie.„Pe măsură ce computerele devin

mai inteligente și oamenii vor fi mai dependenţi de acestea, ei vor deve-ni mai puţin inteligenţi și mai leneși, pentru că nu vor mai gândi atât de mult cum o fac în mod normal. Acesta este un motiv de îngrijorare”, a spus el.

În pofi da acestor avertismente,

participanţii la discuţii au fost de acord că per-spectiva generală a pieţei muncii rămâne pozitivă, rolurile urmând să evo-lueze către sectoare mai creative.

Terapeuţii, angajaţii

din sectorul sănătăţii și

cel social sunt cel mai

puţin expuși la riscul

automatizării

Cercetările recente efectuate de University of Oxford arată că terapeuţii, angajaţii din sec-torul sănătăţii și cel social sunt cel mai puţin expuși la riscul automati-zării, în timp ce angajaţii în activităţi de telemarketing și agenţii de asi-gurări sunt în cel mai mare pericol.

„Există unele domenii în care ne vom folosi mai mult de roboţi pen-

Inteligenţa artifi cială, pe cale să declanșeze schimbări dramatice pe piaţa muncii tru a ajuta oamenii, care vor rămâne titularii unor roluri precum învăţarea copiilor mici sau îngrijirea acestora, activităţi pentru care este nevoie de grijă și interacţiune umană”, a expli-cat Moore.

În opinia sa vor avea loc schimbări extraordinare, dar lucrurile pe care le vor face oamenii cu ajutorul robo-tizării vor deveni mai interesante.

Sistemele educaţionale vor tre-

bui regândite

Christopher Pissarides, deţină-torul unui premiu Nobel în Econo-mie, și Erik Brynjolfsson, profesor la MIT, avertizează că autorităţile vor fi nevoite să reinventeze complet sistemele educaţionale, pentru a se adapta schimbărilor care vor fi adu-se de creșterea automatizării.

Ei au spus că încurajarea antre-prenoriatului este esenţială.

„Este difi cil să înveţi mașinile să fi e cu adevărat creative. Este practic imposibil ca un robot să vină cu o idee nouă de afaceri”, a arătat Bryn-jolfsson.

Stuart Russell, profesor de infor-matică la University of California, Berkeley, este foarte optimist că mașinile pot îmbunătăţi standardul de viaţă al oamenilor.

„Dacă inteligenţa artifi cială poate amplifi ca inteligenţa noastră, atunci am putea vorbi despre o epocă de aur a umanităţii, cu posibilitatea eli-minării bolilor și a sărăciei, facilitată de tehnologie”, a spus Russell. Cu toate acestea, Russell crede că auto-mobilele autonome sunt la ani dis-tanţă de a deveni o prezenţă obiș-nuită în trafi c, computerele nefi ind încă sufi cient de inteligente pentru a controla toate situaţiile posibile.

148 ACTUALITATE 28.01 - 03.02.2016

Autoritatea Electorală Permanentă explică alegătorilor din

afara țării cum pot vota la alegerile parlamentare Autoritatea Elec-

torală Permanentă (AEP) a adresat alegă-torilor români cu do-miciliul sau reședința în afara țării o scri-soare deschisă prin intermediul căreia îi informează în legă-tură cu modalitățile prin care își pot exer-cita dreptul de vot la alegerile pentru Se-nat și Camera Deputaților.

Demersul Autorității face parte dintr-o amplă campanie de informare a alegă-torilor români din străinătate derulată de AEP cu scopul de a-i familiariza pe aceștia cu variantele și procedurile de vot pe care le au la dispoziție, potrivit noii legislații electorale.

„Ne afl ăm cu doar câteva luni înain-tea alegerilor parlamentare din 2016, când sunt așteptați la urne toți cetățenii români cu drept de vot pentru a decide viitoarea componență a Senatului și a Camerei Deputaților.

Autoritatea Electorală Permanentă vă informează că, pentru acest scru-tin, cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate au la dispoziție posibilitatea de a se înscrie în Registrul electoral, începând cu data de 1 aprilie 2016, inclusiv cu opțiunea votului prin corespondență. Precizăm că, pentru

alegătorii români care au domiciliul sau reședința legal stabilite în străi-nătate, votul prin corespondență va fi utilizat în pre-mieră la alegerile pentru Senat și Ca-mera Deputaților din 2016. Votul prin corespondență este o alternativă la votul

în secția de votare și se exercită prin in-termediul serviciilor poștale.

Procedura, condițiile și formalitățile pe care trebuie să le îndepliniți pentru a vă putea înscrie în Registrul electo-ral sunt detaliate în Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organiza-rea și funcționarea Autorității Electorale Permanente. Acest act normativ poate fi consultat pe site-ul AEP, la secțiunea Legislație Electorală. Completările adu-se legii menționate sunt cuprinse în Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondență”, scrie în scrisoarea adre-sată de AEP adresată alegătorilor români cu domiciliul sau reședința în afara țării.

Ampla campanie de informare privind votul prin corespondență și procedura de vot pentru cetățenii cu domiciliul sau reședința în străinătate este concretiza-tă în două clipuri de informare, ce se pot

viziona pe site-ul Autorității Electorale Permanente, pe pagina sa ofi cială de Fa-cebook, precum și pe canalul de YouTu-be al instituției.

Pe YouTube: AEP Vot străinătate prin corespondență - long version; AEP Vot străinătate la secție - long version; Cine și cum poate vota prin corespondență? Clip informativ realizat de AEP; AEP Vot străinătate la secție - long version (Auto-ritatea Electorala Permanenta); AEP Vot străinătate la secție - short version (Au-toritatea Electorala Permanenta)

Pe Facebook: Autoritatea Electorală Permanentă/Clip (short version) cu pro-cedurile de vot pentru cetățenii românii cu domiciliul sau reședința în străinăta-te

Site-ul AEP: http://www.roaep.ro/pre-zentare/galerie-video/

Pe www.registrulelectoral.ro putem

verifi ca dacă fi gurăm în Registrul elec-

toral

Accesând www.registrulelectoral.ro, fi ecare alegător poate verifi ca dacă fi gu-rează în

Registrul electoral, poate contesta co-rectitudinea datelor cu care a fost înscris și poate afl a secția de votare la care este arondat. Cei care au ales varianta votului prin corespondență se înscriu în Regis-trul electoral cu această opțiune. Persoa-nele neînscrise în Registrul electoral vor putea să voteze doar la secțiile de votare de pe lângă misiunile diplomatice, ofi ci-

Amazon

face angajări

în România În 2016, Amazon.com intenționează să

creeze mai multe mii de locuri de muncă în Europa, la toate nivelele de educație, experiență și competență, de la lingviști, la experți în media digitală și colaboratori pentru centrele de distribuție și serviciu clienți. Noile locuri de muncă se vor adău-ga celor 40.000 existente. Numai în 2015, numărul angajaților europeni ai compa-niei americane a crescut cu 10.000. De asemenea, din 2010, Amazon a investit peste 15 miliarde de euro în infrastructură și în operațiunile pe care le desfășoară în Europa.

Noile angajări sunt necesare întrucât compania a remarcat o cerere mai mare ca niciodată din partea clienților europeni.

În Romania, Amazon a înfi ințat, acum 11 ani, un centru de dezvoltare la Iași.

Ministrul Dan Stoenescu răspunde în direct

întrebărilor despre votul prin corespondență

Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni (https://www.facebook.com/dprrpromania/) lansează campania #DialogFaraFrontiere. Prin intermediul live streaming-ului de pe Facebook - pagina ofi cială Dan Sto-enescu (https://www.facebook.com/DanStoenescuoffi cial/) - pe data de 30 ia-nuarie, la ora 11.00 (ora României), ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni va răspunde în direct întrebărilor formulate cu privire la proble-matica votului prin corespondență și la situația românilor din vecinătate.

Această campanie, realizată în premieră în România, face parte dintr-o serie de măsuri asumate de ministrul delegat Dan Stoenescu, destinate transparenti-zării și facilitării comunicării nemijlocite cu românii de pretutindeni.

ile consulare și institutele culturale din străinătate.

Avantajele alegătorilor ca urmare a

Înscrierii în Registrul electoral

Înscrierea în Registrul electoral, înce-pând cu data de 1 aprilie 2016, oferă o se-rie de avantaje alegătorilor. Fiind înscriși în Registrul electoral, veți putea opta să votați prin corespondență ori să fi ți arondați unei secții de votare din apro-pierea locuinței. Astfel, nu va mai fi ne-voie să vă deplasați la ambasadă, ofi ciul consular sau la institutul cultural unde sunt organizate obligatoriu secții de vo-tare. Veți evita cozile și aglomerația, veți scurta timpul dedicat votării și veți redu-ce cheltuielile de deplasare la secțiile de votare la care pot vota persoanele neîn-

registrate în Registrul electoral. AEP își propune să fi e în dialog per-

manent cu dumneavoastră, pentru a vă putea sprijini în toate demersurile legate de exercitarea drepturilor electorale.

„Știm că acolo unde vă afl ați, departe de țară, doriți să vă implicați în decizii-le care privesc România și să aveți un rol activ în evoluția democratică a țării. Noi suntem pregătiți să vă asigurăm condițiile necesare pentru a vă putea exprima liber și neîngrădit dreptul de vot.

Ne puteți contacta la numerele de te-lefon afi șate pe site și la adresa de e-mail [email protected] sau offi [email protected]”, a transmis Autoritatea Electorală Per-manentă.

Consulatul României la Ciudad Real organizează pe 30 ianuarie un Consulat itinerant la Quintanar del

Rey, provincia Cuenca, pentru a oferi servicii consulare cetăţenilor români din această zonă.

Persoanele care doresc să benefi -cieze de aceste servicii au nevoie de o programare prealabilă. Aceasta se poate face direct la Consulatul Ro-mâniei la Ciudad Real pe

e-mail ([email protected]), fax (926 231 170), telefon (926 251 751).

Activitatea se va desfășura la sediul Asociației pentru Integrare Armonia (C/Príncipe no. 33 Quintanar del Rey, Cuenca).

Cetățenii români care doresc o pro-gramare sunt rugați să menționeze în cerere numele și prenumele, tipul serviciului solicitat, localitatea de do-

miciliu sau de rezidență și provincia, un număr de telefon și/sau o adresă de e-mail pentru contact.

În cadrul acestei deplasări, vor fi efectuate următoarele categorii de servicii consulare:

(certifi cate de naștere, căsătorie, de-ces), inclusiv traducerile și legalizările certifi catelor spaniole aferente;

tentifi cări procuri/declarații, legali-zări etc.);

consulare, adeverințe etc.;

permiselor auto românești (urmând ca verifi carea și emiterea certifi cate-lor să se facă la sediul consulatului);

temporare pentru minori cu vârsta sub 1 an (urmând ca realizarea aces-tora să se facă la sediul consulatului);

Nu se vor putea prelua cereri pen-tru emiterea pașapoartelor electro-nice.

Pentru mai multe informații privind documentele necesare pentru solici-tarea unui serviciu consular, accesați website-ul consulatului: www.ciuda-dreal.mae.ro

Toate documentele necesare se vor prezenta în original și fotocopie.

Programul de lucru este în gene-ral de la 10.30 la 15.00, dar poate fi modifi cat în funcţie de numărul de programări.

Pe 12-13 februarie, o echipă a Con-sulatului General al României la Bil-bao se va deplasa în orașul Logroño,

între orele 10.00-14.30 – preluare cereri, 16.00-17.30 – eliberare docu-mente, la Primăria din Logroño – sala multifuncțională, situată la adresa Avda. La Paz, nr. 11, pentru a oferi servicii consulare cetăţenilor români rezidenţi în comunitatea autonomă La Rioja.

Consulatul le recomandă tuturor cetăţenilor români care vor solicita servicii/documente consulare să se prezinte cu documentele de identita-te/călătorie și/sau stare civilă atât în original, cât și în fotocopie color.

Vor fi efectuate următoarele servi-cii consulare:

- înscrieri certifi cate de naștere/certifi cate de căsătorie;

- autentifi cări procuri/declaraţii;- inscripţii consulare/adeverinţe;- titluri de călătorie/pașapoarte.

Consulate itinerante la Quintanar del Rey și Logroño

REPORTAJ 28.01 - 03.02.2016 9

Salina Turda, peșterile, cetățile medievale, Coloana Infinitului, Tran-silvania sunt câteva dintre atracțiile țării noastre prezentate la a 36-a ediție a Târgului Internațional de Turism Fitur, organizat în perioada 20-24 ianuarie, la Feria de Madrid – IFEMA.

Alături de Autoritatea Națională pentru Turism (ANT), România a fost promovată de 24 de expozanți: agenții de turism, Consiliul Județean Târgu Jiu, Primăria Cluj Napoca, Sa-lina Turda, companiile aeriene Ta-rom și Blue Air.

Standul, standard, a avut 178,5 metri pătrați. „Am promovat abso-lut tot ce este important de văzut în România: Bucureștiul, Salina Turda, Transilvania, Coloana Infinitului. Să nu uităm că 2016 este Anul Brâncuși. Promovăm și faptul că, în urma unui chestionar făcut de ghidul britanic de turism Lonely Planet Transilvania a câștigat titlul Lonely Planet’s Best in Travel 2016. În contextul acestei recunoașteri, a acestui premiu, Au-toritatea Națională pentru Turism a început o campanie mult mai agre-sivă de promovare a Transilvaniei în

contextul promovării întregii țări”, a informat Raluca Anghel, directorul Direcției Management Brand din cadrul ANT.

„Ne dorim să demonstrăm din nou că România este o țară pe care poți să o vizitezi 365 de zile din an, sigură, foarte diversă, cu un produs turistic foarte variat”, a adăugat.

Touroperatorii străini au fost interesați de turismul activ, de aventură, dar și de turismul rural și de cel cultural. „Sunt trei forme de turism care trebuie promovate cu precădere pe plan internațional. Și turismul religios este în prim-plan pentru spaniolii interesați de țara noastră”, a spus Raluca Anghel.

Anul trecut, până în luna octom-brie, 84.000 de turiști spanioli au vizitat România, cu mult mai mulți decât cei din 2014, 79.000 pe par-cursul întregului an. „Ne așteptăm ca în urma unor campanii pe care intenționăm să le facem în Spania numărul turiștilor de aici să crească și mai mult. În cadrul strategiei de promovare a turismului românesc, piaţa spaniolă reprezintă o piaţă prioritară, cifrele privind numărul

sosirilor vizitatorilor spanioli sau al înnoptărilor în unităţile de cazare din România indicând în 2015 o cla-sare a Spaniei pe locul 9 în rândul țărilor emiţătoare de turiști pentru România, este o poziție foarte im-portantă. Sper ca în urma întâlniri-lor de la Fitur să punem România pe un loc mult mai sus”, a declarat directorul Direcției Management Brand din cadrul ANT.

Anul acesta nu s-au oferit mo-mente artistice la standul nostru de la Fitur. „Vom organiza o vizită a unor jurnaliști spanioli importanți pentru a descoperi tradițiile la ele acasă – în Transilvania, Bucovina, Maramureș, Dobrogea, Oltenia. Anul acesta mergem mai mult pe partea practică”, a explicat Raluca Anghel.

„Agențiile care vor să lucreze pe destinația România solicită în principal tururi, cu ghid, pe rute tematice, istorice, religioase. Ti-nerii aleg mai mult city break-uri, în București, Sibiu, Timișoara, Iași, Constanța, Cluj Napoca, unde pot descoperi atât viața de noapte, cât și să viziteze muzee, palate”, a spus

Ana Goicea, directorul agenției Cocktail holi-days.

Compania Tarom a venit și în acest an cu noutăți. „În vara aceas-ta vom opera pe patru aeroporturi din Spa-nia: în afară de Madrid și Barcelona, în Valen-cia și Alicante. Pe ruta Alicante-București, de pe 4 iunie vor fi două zboruri săptămânale, iar de la Valencia spre București vor fi alte două frecvențe săp-tămânale. Pe lângă aceste noutăți, vom continua cu cele zece zboruri săptămânale Barcelona-București și cu cele nouă de la Madrid la București”,

a declarat Adina Zlota, route mana-ger Tarom.

Mulți dintre cei care s-au oprit la standul nostru de la Fitur au spus că au cunoscuți români care le-au vorbit despre țara noastră. „Mixul dintre compatrioții din Spania și prezența ANT la Fitur face foarte bine turismului de la noi din țară, țării noastre în general. Sunt absolut convinsă că românii noștri, diaspo-ra românească din Regatul Spaniei, au un cuvânt foarte important de spus în ceea ce privește atragerea spaniolilor către România. Am în-

credere că mesajul lor ajunge țintit la turistul spaniol, alături de demer-surile pe care le fac ANT și Amba-sada României din Spania”, a spus Raluca Anghel.

„Este aproape imposibil să nu ai cunoscuți români, să nu auzi vor-bindu-se de Timișoara, Cluj”, a spus Javier Cremades, specialist în hos-telería.

„Cunosc multă lume din Româ-nia, dar nu am fost niciodată acolo,

Compatrioții din Spania au un cuvânt important de

spus în atragerea spaniolilor către România

știu puține despre această țară, este destul de necunoscută”, a mărturisit Cecilia Barela, studentă în ultimul an la facultatea de Turism. „Caut informații generale, sunt deschisă la tot”, a adăugat.

„Am cerut informații despre mo-numente, castelul lui Dracula, am stabilit un prim contact cu diferiți touroperatori”, a spus Liliana Da-miano, de la Lidam Tour Lufthansa City Center, o agenție de turism din Argentina.

Verónica Cussi și Fernando Chacón, administratorii blogului

Touristear.com, ne-au mărturisit că „în fiecare lună vizităm o țară. În februarie e rândul României. Vom merge de Ziua Îndrăgostiților, vom sta un sfârșit de săptămână. Avem destul de mulți prieteni de aco-lo, ne-au vorbit de București și de Constanța. Ne-au spus că este un spațiu ce trebuie descoperit, vrem să îl vedem”.

Ana-Maria Cornilă

10 ÎN ROMÂNIA 28.01 - 03.02.2016

Schimbarea frecventă a legislației, principala piedică a companiilor străine de la noi Cele trei provocări majore cu care se

confruntă companiile străine prezente pe piața din România sunt schimbarea frec-ventă a legislației (54%), obținerea unui sprijin adecvat din partea statului (51%) și implementarea exigentelor legislative (49%), demonstrează un studiu realizat de TMF Group Romania, companie prezentă de 17 ani pe piața serviciilor de outsour-cing din țară.

Din cauza acestui context, companiile sunt dispuse să externalizeze serviciile de asistență fi scală și contabilitate (67%), salarizare și administrare resurse umane (40%) și administrare legală (17%), pentru a se concentra asupra activităților lor de bază.

Dincolo de aceste provocări majore, cele mai difi cile aspecte ale business-ului companiilor străine prezente pe piața din România sunt considerate adaptabi-litatea politicilor corporative la exigen-tele legislației locale (41%), găsirea unor angajați competenți și implementarea proceselor standardizate în funcție de diverse jurisdicții (36%) și transpunerea

rapoartelor fi nanciare locale și a rapoar-telor specifi ce într-un mod accesibil ma-nagementului (26%). Cu toate acestea, majoritatea fi rmelor fac față acestor pro-vocări deoarece benefi ciază de o creștere accelerată a economiei naționale și de un dinamism al pieței, care înseamnă și nu-meroase oportunități pentru business.

În ce privește îmbunătățirile față de anul trecut, companiile străine active în Româ-nia apreciază ușurința cu care găsesc sedii și furnizori adecvați (29%), respectarea legislației muncii și salarizarea angajaților pe baza mecanismului pieței (26%).

Cât despre mediul de afaceri autohton, fi rmele străine au o percepție negativă referitor la nivelul taxelor și la legislație (62%), la colaborarea cu autoritățile (38%) și la găsirea forței de muncă (33%). De altfel, aspectul care s-a înrăutățit cel mai intens față de anul trecut este găsirea forței de muncă bine pregătite, 33% dintre respondenți afi rmând că se confruntă cu difi cultăți în această privință.

În ciuda acestor obstacole, aproximativ 85% din respondenți au afi rmat că veni-

turile realizate de ei au crescut în decursul acestui an: 31% dintre ma-nageri au raportat o creștere de între 5% și 10%, 26%, o creștere de până la 5%, iar 14%, creșteri între 10 și 15% și de peste 20%. Mai mult, compa-niile străine prezente pe piața din România au o părere bună despre protecția angajatului (36%), competitivi-tatea mediului de business (28%), forța de muncă (21%) și despre protecția pe care cadrul legal i-o asigură angajatorului (15%).

Firmele întâmpină difi cultăți pentru

a ajunge la candidații potriviți

În 2014, o treime dintre managerii consultați de TMF Group susțineau că gă-sirea forței de muncă adecvate reprezintă o provocare. Faptul că numărul acestora a crescut semnifi cativ în 2015 poate fi interpretat ca un semnal de alarmă refe-ritor la difi cultățile întâmpinate pentru a ajunge la candidații potriviți. Tocmai din această cauză, multe companii rezolvă această problemă recurgând la externa-lizarea serviciilor pentru care intenționau

inițial să facă angajări.Majoritatea managerilor care au parti-

cipat la studiu consideră că fi rmele con-duse de ei au nevoie de servicii speciali-zate în ce privește asistența fi scală (40%), salarizarea și administrarea resurselor umane (37%) și contabilitate și raportare fi nanciară (30%).

„În 2015 am observat o creștere a activității de outsourcing a companiilor străine prezente în România. Manage-rii acestora apreciază competitivitatea de pe piața autohtonă și estimează că nivelul acesteia se va ridica, mai ales în contextul creșterii economice. Tocmai de aceea preferă să lase contabilitatea, resur-sele umane și salarizarea pe mâna unor profesioniști și aleg să aloce mai mult

timp și efort activităților lor de bază, cru-ciale pentru evoluția oricărei companii”, opinează Camelia Niță, Managing Direc-tor TMF Group Romania.

Motivul pentru care companiile străine ar externaliza aceste servicii este dorința de a avea acces la expertiza și experiența unor profesioniști (36%), urmată de ne-voia de adaptare la schimbările legislației (28%) și obținerea unei structuri superi-oare de costuri în ce privește raportarea fi scală și fi nanciară de calitate (25%).

Câteva zeci de companii străine pre-zente pe piața românească – majoritatea lor având și sediul în România – au răs-puns sondajului TMF Group, ele repre-zentând un eșantion reprezentativ. Dintre respondenți, 34% sunt directori fi nanciari, 21%, directori generali, și 16%, directori ai departamentelor de resurse umane. Companiile care au răspuns invitației TMF de a participa la realizarea acestui studiu sunt active în domeniile retail, imobiliar, media, farmaceutic, software, hardware, chimic și petrolier, fi nanciar și în cel al comunicațiilor.

Bucureștiul, în topul celor mai mari blocaje rutiere urbane Capitala României este pe locul 5 într-un

top mondial al orașelor cu cele mai mari probleme de trafi c rutier. La o călătorie me-die de 30 de minute cu mașina prin oraș, Bucureștiul a înregistrat 103 ore de întârzi-ere într-un an, fi ind devansat doar de Istan-bul (110 ore), Mexico City (110 ore), Mos-cova (109 ore) și St. Petersburg (104 ore), se arată într-un studiu realizat de TomTom, citat de Statista.com.

Specialiștii în psihologia transportului de la Asociația de Psihologie și Siguranță Ruti-eră PsihoTrafi Q consideră că ambuteiajele duc implicit la nervozitate și la creșterea ac-cidentelor cauzate de reacțiile impulsive. În același timp, blocajele se petrec din cauza

numărului foarte mare de mașini care circu-lă în București, raportat la cel al populației, iar soluția principală pentru decongestiona-rea trafi cului ar fi optarea oamenilor pentru mijloacele alternative de transport.

Potrivit Institutului National de Statistică, în anul 2014 erau înma-triculate 924.213 autoturisme, la o populație de 1.883.425 de locuitori, adică o mașină la 2 locuitori.

„Infrastructura este, desigur, o mare problemă care generează aces-te ambuteiaje în trafi cul bucureștean, însă nu este singura. Nu putem ne-glija, totuși, statisticile INS care spun că există o mașină la 2 locuitori, iar

tendința populației este de a folosi, într-o proporție covârșitoare, numai acest mij-loc de transport. Cognițiile pe care merg majoritatea bucureștenilor sunt acelea că pot câștiga timp dacă se deplasează cu au-

Partidul România Unită a creat „Patrula lui Vlad Ţepeș”Partidul România Unită, condus de

deputatul Bogdan Diaconu, a anunţat crearea „Patrulei lui Vlad Ţepeș”, orga-nizată de campionul K1, Daniel Ghiţă, sportivul declarând că „dacă statul român nu ne apără, ne vom apăra sin-guri” și vor „veghea ca cei sărmani să nu fi e victimele interlopilor””.

„Pe acești tineri îi veţi vedea peste tot, îi veţi vedea unde este nevoie de ei, de ajutor. Nu vor avea arme, poate vor avea lopeţi să ajute la deszăpezire sau poate vor avea găleţi să ajute la inun-daţii sau poate pur și simplu vor ajuta o

bătrână să traverseze strada”, a declarat, pe 24 ianuarie, președintele PRU Bog-dan Diaconu, în faţa delegaţilor reuniţi la primul congres al formaţiunii.

Liderul partidului a prezentat dele-gaţilor șase tineri îmbrăcaţi în uniforme bleumarin, cu tricolorul pe piept, în par-tea dreaptă, sigla partidului pe mâneca dreaptă și pe spatele cărora scrie Patru-la lui Vlad Ţepeș. Diaconu a anunţat că de organizarea Patrulei lui Vlad Ţepeș se va ocupa campionul K1, Daniel Ghiţă.

„Patrula lui Vlad Ţepeș va veghea ca cei sărmani și uitaţi de autorităţi să nu

fi e victimele interlopilor, tâlharilor, ho-ţilor cu diplomă. Dacă statul român nu ne apără, ne vom apăra singuri, trebuie să dăm un semnal că România nu este sat fără câini, în care oricine urlă mai tare sau se ia de cei slabi și neajutoraţi are câștig de cauză”, a spus Ghiţă.

Sportivul a mai spus că va colabora cu autorităţile statului român și va in-forma autorităţile, însă Patrula lui Vlad Ţepeș va acţiona în cazul în care nu o fac autorităţile.

„Vom colabora cu autorităţile și le vom informa asupra acestor situaţii,

dar dacă autorităţile se vor uita în altă parte, vom avea noi grijă de acești români asupriţi pe care nu-i apără ni-meni”, a mai spus Daniel Ghiţă.

„Oamenii vor ceva nou, vor o schim-bare, așa că s-a născut Pa-trula lui Vlad Ţepeș, deci nu armata naţională. (...) S-a născut Patrula lui Vlad Ţe-peș, care va fi formată din români inimoși, cu sufl et mare care își vor ajuta se-menii afl aţi la necaz și care au nevoie de sprijin. Ne

vom implica și vom ajuta acolo unde sunt crize umanitare, unde este nevoie de implicare civică, unde întrajutorarea semenilor poate face diferenţa”, a mai susţinut Ghiţă.

tomobilul propriu, dar aceste cogniții sunt eronate, deoarece timpul de staționare în trafi c este mai mare decât dacă s-ar deplasa cu alte mijloace de transport. Atunci când facem analiza unui accident, luăm în consi-derare 3 factori: infrastructura, autovehicu-lul și factorul uman”, explică prof. univ. dr. Mihaela Rus, președintele PsihoTrafi Q.

„Românii au tendința de a epata cum-părând și etalând valoarea mașinii, iar acest lucru este produsul tot a unei conta-minări sociale. În Europa de Vest, oamenii aleg echilibrul, au înțeles că dacă toată populația ar folosi autoturismele ca singu-ră soluție de transport rutier, practic marile orașe ar paraliza. Vesticii au înțeles, se pare

că mai bine decât noi, că autoturismul nu este cel mai rapid mijloc de transport într-un oraș mare, chiar din contra. În cele mai multe cazuri, mai repede te deplasezi cu motocicleta sau bicicleta. De asemenea, folosirea metroului este o soluție foarte bună pentru a evita aglomerația urbană. Din cauza faptului că la noi funcționează foarte bine mimetismul, alegem să ne de-plasăm cu toții, încolonați, cu autoturismul, într-un oraș cu o infrastructură rutieră pre-cară, iar statisticile nu mint: 103 ore pe an înseamnă foarte mult”, declară psihologul principal Ionel Simionca, vicepreședintele Asociației de Psihologie și Siguranță Ruti-eră PsihoTrafi Q.

11ÎN ROMÂNIA 28.01 - 03.02.2016

Codași în Indexul european al sistemelor medicaleRomânia ocupă locul 32 din 35 de

ţări studiate în ediţia 2015 a Indexu-lui european al sistemelor medicale (EHCI) și se afl ă pe ultimul loc la cea mai importantă categorie de indi-catori – rezultatele tratamentelor, se arată în raportul dat publicităţii pe 26 ianuarie.

Indexul european al sistemelor me-dicale (EHCI) este realizat de compania suedeză Health Consumer Powerhou-se. România a obţinut 527 de puncte din totalul de 1.000, afl ându-se doar deasupra Albaniei (524), Poloniei (523) și Muntenegrului (484).

Autorii comentează că „România are probleme severe cu managemen-tul întregului său sector public” și că, alături de Albania și Bulgaria, „suferă din cauza unei structuri învechite de

asistenţă medicală, cu o proporţie ri-dicată și costisitoare de internări”.

Raportul cuprinde 48 de indicatori grupaţi în șase categorii: drepturile și informarea pacienţilor, accesibili-tatea (timpii de așteptare pentru tra-tament), rezultatele tratamentelor, gama de servicii oferite și extinderea lor, prevenţia și farmaceuticele. Com-binaţia acestor indici – obţinuţi din studii și baze de date internaţionale și din chestionare administrate asociaţii-lor de pacienţi – își propune să descrie felul în care consumatorul de servicii medicale este servit de propriul sis-tem.

La cea mai importantă categorie, rezultatele tratamentelor, România a obţinut 104 puncte din 250, clasându-se pe ultima poziţie, alături de Mace-

donia.Sunt progrese față

de anul trecut, când am

avut „roșu pe linie”

Faţă de anul trecut, când România a avut „roșu pe linie” la toţi cei opt in-dicatori ai subdisciplinei, indexul pe 2015 a acordat note mai bune pentru re-ducerea deceselor cardio-vasculare și reducerea deceselor prin accident vascular cerebral.

S-au înregistrat însă în continuare scoruri mici pentru mortalitatea in-fantilă, supravieţuirea în cancer, anii potenţiali de viaţă pierduţi, infecţiile cu stafi lococ auriu meticilino-rezistent (MRSA), rata avorturilor și depresie.

România stă semnifi cativ mai bine

la capitolul accesibilitate, al doilea ca pondere al clasamentului, unde a pri-mit 150 de puncte din totalul de 225, clasându-se astfel pe locul 17, deasu-pra unor ţări precum Danemarca, Ita-lia, Norvegia, Polonia, Spania, Suedia sau Marea Britanie.

Potrivit raportului, România a făcut progrese în ce privește accesul în ace-

eași zi la medicul de familie, accesul direct la medicul specialist, accesul la radioterapie sau chimioterapie sub 21 de zile și timpul de așteptare la came-ra de gardă.

În rest, România a mai acumulat 96 de puncte din 150 pentru drepturile și informarea pacienţilor (locul 23), 63 din 150 pentru gama de servicii și extinderea lor (locul 31), 71 din 125 pentru prevenţie (locul 27) și 43 din 100 pentru farmaceutice (locul 33, mai bine doar decât Albania și Mun-tenegru).

Pe primul loc ale clasamentului în EHCI 2015 se afl ă tot Olanda, cu 916 puncte, urmată de Elveţia (894), Nor-vegia (854), Finlanda (845), Belgia (836), Luxemburg (832), Germania (828) și Islanda (825).

Bloomberg: România suferă de o

„grevă a semnăturilor”, de teama

acuzaţiilor de corupţie

Cei care cumpără în 2016 clădiri,

terenuri și mașini plătesc impozitele

locale în 2017Impozitele locale pentru clădirile, terenurile și mașinile achiziţionate în cur-

sul acestui an vor fi achitate de noii proprietari abia în 2017, pentru 2016 taxe-le urmând să fi e plătite de vânzători, întrucât deţineau bunurile în proprietate la 31 decembrie 2015, a afi rmat Daniel Pană, director KPMG.

„Avem o pro-rată pentru clădirile, terenurile și mașinile dobândite în timpul anului. Astfel, orice contribuabil va plăti pentru anul 2016 impozit pentru un an întreg pentru tot ce avea în proprietate la 31 decembrie 2015. De exem-plu, dacă mi-am cumpărat o casă în ianuarie 2016, voi plăti impozit pentru ea abia în 2017, în 2016 va plăti pentru ea vechiul proprietar. E valabil și pentru terenuri și mașini”, a declarat, pe 20 ianuarie, într-o conferinţă, Daniel Pană, director Servicii de Asistenţă Fiscală în cadrul KPMG România.

Modifi cările au fost aduse odată intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal și a Codului de Procedură Fiscală.

Termenele pentru plata impozitelor și taxelor locale au rămas aceleași, re-spectiv 31 martie și 30 septembrie.

Spre exemplu, dacă o persoană a vândut o casă în ianuarie 2016, aceasta va achita la 31 martie și 30 septembrie 2016 impozitul pentru casa respectivă, întrucât o avea în proprietate la 31 decembrie 2015.

Totodată, consiliile locale vor putea majora cotele maxime de taxe locale prevăzute în Codul Fiscal cu 50%, în loc de 20% până în acest an.

Ofi cialii români se tem să semne-ze contracte de teamă să nu fi e acu-zaţi de corupţie și întârzie din acest motiv împrumuturi și investiţii de ordinul miliardelor de euro, relatează Bloomberg Businessweek.

În luna august anul trecut, omul de afaceri Ion Ţiriac a anunţat că re-nunţă la planul de a dona 2 milioane de euro pentru construirea unui nou patinoar în București. Ţiriac a decla-rat jurnaliștilor că a pierdut peste doi ani încercând să obţină aprobările necesare din partea guvernului, iar campania anticorupţie i-a făcut pe funcţionari reti-cenţi să semneze chiar și documente de rutină.

„Se tem chiar să și res-pire pentru că asta i-ar putea aduce în birourile procurorilor anticorupţie”, a spus omul de afaceri.

Agenţia anticorupţie analizează peste 10.000 de cazuri și sute de ofi ciali au procese penale, ca rezultat

Restaurantul Curba

• Aniversări • Botezuri• Nunți • Orice tip de evenimente

C/Atenas, 1, Humanes de Madrid Orar: L-J: 06-20

V, S, D: 06-01Pentru rezervări

sunați la tel. 685 028 155

- Muzică live - Meniu românesc

al campaniei șefei DPA, Laura Codru-ţa Kovesi, un procuror agresiv numit la conducerea instituţiei în 2013, no-tează Bloomberg.

Dietmar Dumlich, reprezentantul Băncii Europene pentru Investiţii (BEI) în România, a spus că instituţia a aprobat împrumuturi de 1,7 miliar-de de euro pentru proiecte de infra-structură, dar nimeni nu vrea să sem-neze documentele pentru fi nanţare.

„Ne afl ăm într-un blocaj”, a spus Dumlich.

Unul dintre motivele stării proas-

te a drumurilor din România este că banii alocaţi pentru îmbunătăţiri au ajuns deseori în buzunarele politici-enilor și prietenilor acestora, a spus Victor Alistar, care conduce fi liala din România a organizaţiei Transparency International. Investiţiile publice în domeniul infrastructurii au fost un uriaș teren pentru corupţie, a arătat Alistar.

Ministrul de Finanţe a anunţat în noiembrie că numai jumătate din fondurile publice bugetate pentru investiţii de capital în 2015 au fost cheltuite, din cauza „inefi cienţei”.

Primarul Craiovei, Lia-Olguţa Va-silescu, a spus direct, anul trecut, că primarii din România au intrat într-o „grevă a semnăturilor”, de teamă să nu fi e acuzaţi de încălcarea legilor achiziţiilor.

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat însă pentru Bloomberg Businessweek că orice angajat al sta-tului care aplică în mod corect legea nu are de ce să se teamă să își facă treaba.

Florin Piersic, aniversat pe scena

Operei Române din Cluj-Napoca,

la împlinirea vârstei de 80 de aniActorul Florin Piersic a fost aniversat, pe 27 ianuarie, pe scena Operei Na-

ţionale Române din Cluj-Napoca, la împlinirea vârstei de 80 de ani, printr-un spectacol intitulat Nu-ntreba câţi ani am, pentru care s-au epuizat toate bile-tele.

De asemenea, marţi seară, la Cinematograful „Florin Piersic” din Cluj-Napo-ca a rulat fi lmul Parașutiștii, în prezenţa actorului, care a dialogat cu publicul, iar miercuri au fost proiectate alte trei fi lme: De-aș fi ... Harap Alb, Haiducii lui Șaptecai și Colierul de turcoaze.

Florin Piersic s-a născut în 27 ianuarie 1936, la Cluj-Napoca, și a jucat de-a lungul carierei în numeroase fi lme, printre care Mihai Viteazul, Drumul oaselor, Pintea, Columna, dar și în piese de teatru.

Actorul a fost decorat, printre altele, cu Ordinul Meritul Cultural în 1967, iar în anul 2002, cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler.

Muzeul Ţăranului Român intră

în consolidare și restaurareMuzeul Naţional al Ţăranului Român va intra în proces de consolidare și re-

staurare, începând de săptămâna aceasta, după ce în acest sens a fost semnat un ordin al ministrului Culturii, urmând ca din 8 februarie să fi e dezafectată expoziţia permanentă din corpul dinspre Muzeul Antipa.

Virgil Niţulescu, directorul interimar al Muzeului Ţăranului Român, a decla-rat că toate expoziţiile Muzeului Ţăranului Român vor putea fi vizitate gratuit, între 5 și 7 februarie, în cadrul unui eveniment aniversar, care va fi organizat de instituţia muzeală, la împlinirea a 26 de ani de la (re)înfi inţare.

Directorul muzeului a precizat că restaurarea va dura 18 luni. Însă, expoziţii-le vor putea fi reconstituite abia după șase luni de la încheierea lucrărilor.

Muzeul Ţăranului Român din Capitală a fost înfi inţat în anul 1906, în baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Et-nografi e, de Artă Naţională, Artă Decorativă și Artă Industrială.

1212 28.01 - 03.02.2016SPORTDispută în ceea ce privește jucătorii Stelei convocaţi la națională

Antrenorul echipei de fotbal Steaua București, Laurenţiu Reghecampf, a vor-bit, pe 25 ianuarie, în cadrul unei confe-rinţe de presă, despre decizia de a nu-i trimite la naţională pe cei șase jucători convocaţi de Anghel Iordănescu.

Reghecampf a explicat că Florin Niţă, Paul Papp, Alin Toșca, Mihai Pintilii, Adri-an Popa și Nicolae Stanciu au rămas în cantonamentul Stelei, tehnicianul ne-fi ind de acord ca cei șase să rămână la naţională pe toată durata stagiului de pregătire.

„Vreau să scoateţi în evidenţă faptul că nu mă interesează nici un scandal de la FRF. Eu știu ce înseamnă omul de fotbal Puiu Iordănescu, mai ales pentru familia Stelei. A făcut multe lucruri frumoase pentru fotbalul românesc. Nu vreau să creadă cineva că am jignit sau să se inter-preteze ceva. Ţin să explic și alte lucruri pentru colegii mei de la alte echipe, e normal să explic ce am discutat cu cei de la FRF. E o formă de respect.

Am avut o discuţie cu domnul Ior-dănescu vineri, cu toate că aveam o întâlnire pe 7 ianuarie, pe care dânsul a anulat-o din nu știu ce motiv. Le-am explicat pe larg problemele pe care le avem la echipă. Avem foarte mulţi jucă-tori accidentaţi. Am vorbit chiar înainte să se publice lotul selecţionatei divizio-nare, fi indcă nu este echipa naţională a României. Este un program pe care noi nu-l vedem în ordine pentru că avem și noi antrenamente. Nu este ok, aţi văzut ce s-a întâmplat și în Italia și ce reacţii au fost. Nu e normal un astfel de cantona-ment acum.

Pe Pintilii am ţinut să-i explicăm selec-

ţionerului că vrem să-l ţinem pentru că-l avem doar pe Muniru apt, iar meciurile amicale nu le putem amâna. Iordănescu ne-a zis că ne-a pus patru soluţii la dis-poziţie, dar n-a fost așa. Apoi ne-a zis că-i lasă pe Niţă și Toșca și să rămână doar pa-tru jucători. Nu e corect nici așa! Adică ei erau selecţionaţi de ochii lumii, să vină și ei acolo, adică n-aveau șanse să meargă la Euro. N-am fost de acord să meargă de pe 24 ianuarie și să stea până la fi nal. Nu e nici o răutate sau vreo lipsă de respect. Am vrut să ajutăm! Dar cum să mergem la meciurile amicale cu 14 jucători? N-am ajuns la un numitor comun.

N-are rost să ne jignim gratuit mai ales că la Euro sigur vor fi mulţi steliști. Nu e dată ofi cială, nu avem pentru ce să ne te-mem de vreo pedeapsă. Jucătorii Stelei vor la naţională, nu la o selecţionată di-vizionară. Voiam să fi u mai dur în confe-rinţa asta, dar m-am mai liniștit. Aștept să văd ce zic cei de la FRF și mai vedem. Nu mi-e teamă! Cum să depuncteze Steaua? E un regulament, lucrurile sunt clare”, a

declarat Laurenţiu Re-ghecampf, într-o confe-rinţa de presă ţinută în Antalya.

Steaua a avut, iniţial, șase jucători convocaţi de Iordănescu pentru acţiunea din Turcia. Ul-terior, conducerea clu-bului s-a înţeles cu FRF ca doar patru dintre ei să vină la lot, dar și această variantă a picat. Steaua a propus o soluţie de compromis: trei jucători

să vină la naţională în prima săptămână și alţi trei, în a doua săptămână. Până la urmă, clubul Steaua n-a mai trimis nici un jucător.

Naţionala României a început luni stagiul de pregătire din Antalya, care durează până pe 6 februarie.

Reacţia lui Anghel Iordănescu după

ce Steaua și-a retras jucătorii de la

naţională: „Federaţia trebuie să ia o

decizie dură împotriva Stelei!”

Selecţionerul naţionalei României, Anghel Iordănescu, a declarat, la ple-carea în cantonamentul din Antalya, că „Federaţia și Comitetul Executiv trebuie să analizeze cu atenţie și să ia o decizie dură împotriva clubului Steaua!”.

„Vineri a fost o întâlnire la nivelul Federaţiei cu cei de la clubul Steaua. A participat domnul Argăseală și eu. După 5 ore de discuţii clubul Steaua ne-a pro-pus două variante de lucru pe care noi, Federaţia, le-am refuzat! Dar, în schimb, am propus clubului Steaua patru vari-ante și cred eu, două dintre ele extrem

de convenabile și nouă. Clubul Steaua a avut o poziţie de forţă și nu și-a dat acor-dul pentru această participare a jucăto-rilor la echipa naţională. Mi se pare lipsit de fair-play pentru că până la urmă cu toţii trebuie să respectăm echipa naţio-nală! Trebuie să înţelegem că echipele noastre nu mai sunt în cupele europene, nici Steaua și nimeni. Singura care ne reprezintă ţara este echipa naţională”, a spus Iordănescu înainte de plecarea în Turcia.

Selecţionerul României a declarat că jucătorii Stelei doreau să vină la naţiona-lă, dar au fost blocaţi.

„Nu este fair-play din partea clubului Steaua, care și se afl ă într-o competiţie internă cu Viitorul, Astra, Pandurii, Dina-mo, iar ei ne-au pus la dispoziţie jucăto-rii echipei naţionale. În schimb, Steaua, după o poziţie de forţă, a încercat să boicoteze activitatea echipei naţionale. Consider că Federaţia și Comitetul Exe-cutiv trebuie să analizeze cu atenţie și să o ia o decizie dură împotriva clubului Steaua”, a mai adăugat Iordănescu.

Naţionala României începe astăzi sta-giul de pregătire din Antalya, care du-rează până pe 6 februarie.

Reacţia lui Gigi Becali după scanda-

lul convocării steliștilor la naţională:

„Ne luăm după Iordănescu? Nici nu

mai vreau să vorbesc”

Printre cei mai vehemenţi contestatari ai convocării jucătorilor pentru stagiul de pregătire din Turcia este chiar patro-nul grupării roș-albastre, Gigi Becali.

„Cluburile nu sunt obligate să dea ju-cătorii în afara datelor FIFA și UEFA. Dacă nu suntem obligaţi, e clar: Comitetul

Executiv nu poate să hotărască împotri-va legii. Aceasta nu e echipa naţională, ea se numește selecţionata divizionară A. Clubul Steaua dă jucători la naţională, dar nu îi trimite la această selecţionată”, a declarat Gigi Becali, citat de sport-news. ro.

Latifundiarul din Pipera a dezvăluit și faptul că ofi cialii FRF i-ar fi spus că echi-pa sa nu poate fi sancţionată, așa cum cere selecţionerul echipei naţionale. „Ne luăm după Iordănescu? Nici nu mai vreau să vorbesc… Hai să vă spun ceva: s-a discutat despre treaba asta «sus», nici nu voiam să vă spun. A zis secretarul general al FRF: «Vreţi să trimiteţi jucători, bine, nu, nu avem ce să vă facem». S-a terminat, cum să hotărască Iordănescu pe banii lui Becali? El a spus că o să ia trei în prima parte și trei în a doua parte. Dar nu voia să se afl e. După ce am spus eu în direct care este strategia, a vrut să arate el că face cum vrea. Dar uite că nu face, nu mai e ca pe vremea lui Ceaușescu. Ne-a zis FRF clar, nu au cum să ne sancţi-oneze. Mergem cu ei la TAS și pierd”.

La începutul acestui an a început dis-puta între selecţionerul Anghel Iordă-nescu și antrenorul FC Steaua, Laurenţiu Reghecampf, în ceea ce privește jucătorii convocaţi la lotul reprezentativ. Selecţio-nerul Anghel Iordănescu a afi rmat că nu va face nici o concesie clubului Steaua în privinţa fotbaliștilor pe care îi va convo-ca pentru turneul de pregătire, în timp ce tehnicianul stelist Laurenţiu Reghecam-pf a precizat că nu va permite celor mai buni jucători ai săi să meargă la acţiuni ale primei reprezentative care nu sunt în calendarul FIFA.

Elisabeta Polihroniade, cea mai importantă șahistă a noastră, a muritMarea Maestră Internaţională Elisa-

beta Polihroniade a încetat din viaţă, pe 23 ianuarie, la vârsta de 80 de ani, a declarat pentru Mediafax, Carmen Tocală, secretar de stat în Ministerul Tineretului și Sportului.

Elisabeta Polihroniade a fost înmor-mântată marţi, la Cernica.

„După o lungă suferinţă, astăzi, 23 ianuarie 2016, s-a stins din viaţă Elisa-beta Polihroniade. Născută în Bucu-rești la data de 24 aprilie 1935, Marea Maestră Elisabeta Polihroniade a fost, fără doar și poate, personalitatea cea mai cunoscută a șahului românesc. 7 titluri de campioană naţională, 9 me-dalii la Olimpiade (atât individuale cât și cu echipa), primul arbitru internaţi-onal al României sunt doar câteva din-tre performanţele ei profesionale. Pe

lângă acestea se adaugă și activităţile de promovare și popularizare a șahu-lui, dintre care menţionăm: emisiunea binecunoscută de șah de pe TVR, Re-vista Română de Șah – Gambit, Cam-pionatul Naţional școlar de șah și cele 9 ediţii ale Turneului Regilor. Trupul neînsufl eţit va fi depus luni, la biseri-ca Domniţa Bălașa. Înmormântarea va avea loc marţi, la Cernica”, se arată pe site-ul Federației Române de Șah.

„Sportul românesc pierde foarte mult prin dispariţia ei, și mai ales șa-hul, pentru că a făcut tot ce a putut să promoveze acest sport. Dumnezeu s-o odihnească în pace”, a declarat To-cală.

Președintele Klaus Iohannis a deco-rat-o post-mortem pe Elisabeta Poli-hroniade cu Ordinul Naţional „Pentru

Merit” în grad de Ca-valer în semn de apre-ciere pentru profesi-onalismul și dăruirea de care a dat dovadă de-a lungul întregii sale cariere.

„Președintele Ro-mâniei, domnul Klaus Iohannis, a semnat marţi, 26 ianuarie a.c., decretul de decorare post-mortem a Elisa-betei Polihroniade. Astfel, în semn de în-altă apreciere pentru profesionalismul și dăruirea de care a dat dovadă de-a lungul întregii sale cariere dedicate sportului minţii, fi ind un reper pentru generaţii de șahiști

români, Președintele României, dom-nul Klaus Iohannis, a conferit post-mortem Ordinul Naţional “Pentru Me-rit” în grad de Cavaler marii maestre

internaţionale Elisabeta Polihronia-de”, a informat marţi Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis Mediafax.

Născută la 23 aprilie 1935, Elisabeta Polihroniade a câștigat nouă medalii olimpice ca jucătoare și a participat la zece ediţii ale JO, dintre care la opt a fost arbitru internaţional.

A câștigat șapte titluri de campioa-nă a României și a participat la peste 150 de turnee internaţionale. În 1967 a primit Ordinul Meritul Sportiv, iar în anul 2000 a obţinut Medalia Naţiona-lă Serviciul Credincios.

În 1999 a primit Diploma de Onoa-re a Federaţiei Internaţionale de Șah (FIDE), numele său fi ind înscris în „Cartea de Aur a FIDE”, inaugurată cu acest prilej.

1328.01 - 03.02.2016 TIMP LIBER

Știați că?Chimistul care a scris istorie și a

ajuns să fi e o victimă a propriului

succes

Chimistul rus Dmitri Mendeleev a descoperit legea periodicităţii și a ordonat (1869) elementele chimice într-ul tabel, numit sistemul periodic al elementelor, care-i poartă numele.

Dimitri Ivanovici Mendeleev s-a născut la 8 februarie 1834, în Tobolsk, Siberia, fi ind ultimul dintre cei 14 copii ai lui Ivan Pavlo-vici Mendeleev și al Mariei Mendeleeva. În 1849, familia Mendele-ev, al cărui statut soci-al și situaţie materială decăzuseră considerabil din cauza morţii tatălui, se mută la Sankt Pe-tersburg, unde tânărul de numai 16 ani intră la Institutul Pedagogic din Sankt Petersburg. După terminarea acestuia, în 1855, este diagnosticat cu tuberculoză, ceea ce determină mutarea sa în Peninsula Crimeea, în-tr-o zonă recunoscută pentru valen-ţele terapeutice ale aerului său sărat, esenţial în tratamentul tuberculozei. Acolo predă știinţe la gimnaziul local pentru un an. După completa sa în-sănătoșire, se reîntoarce la Sankt Pe-tersburg (în 1856). După ce a absolvit Institutul Pedagogic Central din San-kt Petersburg, Dimitri a plecat timp de doi ani să facă cercetări la Paris și Heidelberg, întorcându-se în 1861 la St Petersburg, unde a devenit profe-sor de chimie generală, în 1867.

A început să scrie un manual de chimie anorganică, Principiile chi-miei, pe care ulterior l-a publicat în numeroase ediţii și limbi. Organi-zându-și materialul pentru lucrare, Mendeleev a grupat elementele în capitole, în funcţie de valenţa aces-tora. În timp ce se afl ă în Germania, Mendeleev a afl at despre masele atomice ale lui Cannizzaro și le-a uti-lizat pentru a aranja elementele în ordine crescătoare.

Ziua crucială pentru Mendeelev a fost cea de 17 februarie 1869 (ca-lendarul iulian). El a anulat o vizită planifi cată la o fabrică și a rămas aca-să, pentru a soluţiona problema mo-dului în care să aranjeze sistematic

elementele chimice. Pentru a-l ajuta în acest demers, el a scris fi ecare ele-ment și principalele sale proprietăţi pe un cartonaș separat și a început să le aranjeze în mai multe moduri diferite. La un moment dat, a ajuns la o formă care i s-a părut potrivită și a copiat-o pe o foaie de hârtie. Ul-terior, în aceeași zi, el a decis că este posibil un aranjament mai bun și l-a copiat și pe acesta, aranjament în care elementele similare erau gru-

pate în coloane ver-ticale, spre deosebire de primul său tabel, în care erau grupate pe orizontală. Aceste documente istorice există încă.

Faptul că Mende-leev a realizat că a descoperit și nu a pro-iectat tabelul periodic este demonstrat de atitudinea sa faţă de

acesta. În primul rând, el a lăsat spa-ţii în tabel, pentru elementele lipsă. Lăsând aceste goluri în tabelul ele-mentelor nu a reprezentat per se un lucru nou, dar Mendeleev era atât de sigur de el însuși, încât era pre-gătit să prezică proprietăţile fi zice și chimice ale acestor elemente ne-descoperite. Succesele sale cele mai notabile au fost cu eka-aluminiul (= Galiu) și eka-siliconul (= germaniu). Nu a existat nici un dubiu că Mende-leev descoperise un model funda-mental al Naturii. Descoperirea sa a fost prezentată ofi cial Societății Ruse de Chimie la 28 octombrie 1869.

În ciuda faptului că Mendeleev a fost o personalitate marcantă știinţi-fi că a timpului său, onorat de foarte multe organizaţii știinţifi ce din în-treaga Europă, acasă, în Rusia, a fost privit cu îngrijorare, ceea ce a dus la demisia sa de la catedra Universităţii din Sankt Petersburg în ziua de 17 august 1890.

În ultimii săi ani de activitate pro-fesională, a creat patentul clasic al reţetei de vodcă rusească, 40% alco-ol. Dar printre contribuţiile sale târzii, mult mai importante, se numără și studierea câmpurilor petrolifere din Rusia și contribuţia sa semnifi cativă la crearea primelor rafi nării rusești.

A murit de gripă, la 73 de ani, la Sankt Petersburg. Elementul chimic numărul 101 îi poartă numele: men-deleeviu. Un crater de pe Lună a fost numit, de asemenea, Mendeleev.

Deși a fost nominalizat la Nobel de

două ori, în 1905 și 1906, Comitetul Nobel a considerat că descoperirea lui Mendeleev, tabelul periodic, este mult prea cunoscută în epocă și nu mai reprezintă o noutate. Practic, Mendeleev a fost o victimă a pro-priului succes.

***Tabelul periodic al elementelor,

completat cu 4 noi simboluri

Tabelul periodic al elementelor a fost completat cu patru noi simbo-luri reprezentând substanţe, infor-mează huffi ngtonpost.com.

Elementele au fost verifi cate și adăugate de Uniunea Internaţională de Chimie Pură și Aplicată (Internati-onal Union of Pure and Applied Che-mistry/ IUPAC), la începutul acestei luni. În urma acestei decizii, cel de-al șaptelea rând din tabelul periodic al elementelor a fost în mod ofi cial completat.

Includerea acestor elemente chi-mice super-grele, realizate de om, temporar denumite 113, 114, 117 și 118, reprezintă primele adăugiri operate în sistemul periodic după 2011, precizează un comunicat emis de IUPAC.

IUPAC este o organizaţie non-gu-vernamentală, fondată în anul 1919. Este forumul cel mai înalt recunoscut la nivel internaţional ca unica autori-tate ce elaborează standarde pentru nomenclatura substanţelor anorga-nice sau organice.

Elementul 113 a fost descoperit de Institutul RIKEN din Japonia. Nume-le său provizoriu este ununtrium, iar simbolul său este Uut.

Elementele 115 și 117 au fost des-coperite de savanţii de la Institutul de cercetări nucleare Dubna din Ru-sia, Laboratorul Naţional Lawrence Livermore din California și Labora-torul Naţional Oak Ridge din Tenne-ssee. Numele lor provizorii și simbo-lurile lor sunt ununpentium (Uup), respectiv ununseptium (Uus).

Elementul 118 a fost descoperit de echipe de la laboratoarele din Dubna și California și a primit numele provi-zoriu ununoctium și simbolul Uuo.

Denumiri permanente și simboluri vor fi alocate celor patru noi elemen-te în lunile următoare, a precizat IU-PAC. Noile denumiri trebuie să aibă legătură cu diverse concepte mitolo-gice, minerale, regiuni, ţări, proprie-tăţi și oameni de știinţă.

Elementul 113 va fi primul din isto-rie care va fi denumit de cercetătorii din Asia, raportează The Verge.

Un scoţian se plânge de serviciile unei fi rme de curăţătorie:

- E prea scump. Eu nu v-am adus decât o singură rufă la spălat!

- Aveţi dreptate, dar într-un buzu-nar al gecii dumneavoastră am găsit două tricouri, în altul, un pulover, și în al treilea alte două tricouri…

*** Prietena mea are un fel de cuţit

în mașină, care este special pentru tăiat centura de siguranţă în caz că rămâne blocată din cauza unui ac-cident. Își ţine acest cuţit în portba-gaj.

*** Planifi care fi nanciară Steve era burlac. Locuia cu tatăl

lui și lucra în cadrul afacerii familiei. Când a afl at că urma să moșteneas-că o avere de la tatăl lui care era bol-nav și urma să moară curând, Steve s-a gândit că are nevoie de o soţie cu care să se bucure de avere.

Într-o seară, la o întâlnire de afa-ceri, a văzut o femeie frumoasă, cum nu mai văzuse până atunci. Se apropie de ea, se prezintă politicos și-i spune:

- Știu că arăt a om obișnuit, dar în scurt timp tatăl meu va muri și eu voi moșteni 20 de milioane de do-lari.

Impresionată, femeia îi cere adre-sa și telefonul, pe care Steve i le dă cu plăcere și cu mare speranţă.

Peste o săptămână, femeia visuri-lor lui Steve devine mama lui vitre-gă.

Concluzia: Femeile sunt mult mai bune când e vorba de planuri fi nan-ciare decât bărbaţii.

*** Un parlamentar devine subiectul

unei anchete; respectivul „econo-misise” în numai trei ani peste cinci milioane de dolari.

- Și?- Și ceilalţi parlamentari erau curi-

oși să știe de ce a durat atâta!***

Un englez, un francez și un român sunt prinși de canibali. Șeful tribu-lui:

- Englezule, mai ai vreo dorinţă?- Să mai văd o dată Big-Ben-ul.- Respins!Englezul este gătit și din pielea sa

Zâmbetese face o tobă.

Francezul, la rândul lui, e întrebat:- Francezule, mai ai vreo dorinţă?- Da, să mai văd o dată Parisul.- Respins!Francezul este gătit și din pielea

sa se face o tobă. Vine și rândul românului:- Românule, mai ai vreo dorinţă?- Da, aș vrea un cui.Românul primește un cui și înce-

pe să se înţepe cu el peste tot. Șeful canibalilor:- Ce înseamnă asta?- Din pielea mea nu faceţi nici o

tobă! ***

Un curios se oprește în spatele unui pescar:

- Ei, cum merge? Mușcă sau nu? Aţi prins vreunul?

- Da, adineauri l-am prins pe unul care mă bătea la cap și l-am aruncat în râu...

***Motive să te duci dezbrăcat la

muncă Șeful zbiară tot timpul: Vreau să-ţi

văd fundul aici la 8.00!Nu-ţi mai fură nimeni scaunul.Poţi spune: Mi-ar plăcea să con-

tribui la cadoul pentru colega X, dar mi-am uitat portofelul în pantaloni.

Poţi să adaugi la secţiunea Carie-ră, în CV, „dansator exotic”.

Vrei să vezi dacă ţi se întâmplă chiar ca în vis.

Colegii nu-ţi mai fură pixurile. Au văzut unde le ţii.

Profi ţi de radiaţiile emise de mo-nitor să te bronzezi pe tot corpul.

*** Dezvăluiri care te bucură și întris-

tează în același timp Soţul și soţia stăteau plictisiţi și se

uitau la televizor. Deodată soţul îi spune soţiei:

- Dragă, spune-mi ceva care să mă bucure și să mă întristeze în același timp.

Soţia stă, se gândește și îi spune:- Să știi că dintre tine și toţi priete-

nii tăi, tu ești cel mai dotat bărbat.***

Instituţia căsniciei este foarte asemănătoare cu mersul la resta-urant în grup. Comanzi ce vrei, pe urmă vezi ce au luat alţii și brusc nu îţi mai place ce ai tu.

Bărbatul nu este complet până nu se căsătorește. Pe urmă este termi-nat.

CENTRO MEDICO PACÍFICO

CLINICĂ AUTORIZATĂ DE CONSILIUL SĂNĂTĂȚII DIN 1993

AVORTUL ESTE LEGAL ȘI UN DREPT AL FEMEII

Gratis prin sistemul de securitate socială

Privat: Anestezie locală: 310 €

Anestezie generală: 410 € (până la 12 săptămâni)

Pilulă avortivă: 370 €

Controalele de după întreruperea sarcinii la 15 zile sunt gratuite

POȚI ALEGE: CHIRURGIC PÂNĂ LA 14 SĂPTĂMÂNI

CU PILULA AVORTIVĂ PÂNĂ LA 7 SĂPTĂMÂNI

Adresă: C/Severino Aznar Embid, 8, Madrid

Dacă vii cu mașina, este foarte ușor să parchezi

Autobuzele 31-33-36-39

Stația de metrou Alto de Extremadura,

linia 6 (ieșirea către Francisco Brizuela)

Tel.: 915 267 624, 627 559 739 www.centromedicopacifico.es

[email protected]

TOATE METODELE PENTRU PLANIFICAREA FAMILIALĂ:

PAPANICOLAU (CITOLOGIE), DIU ETC.

TRATAMENTUL BOLILOR VENERICE

ECOGRAFII: OBSTETRICĂ, ABDOMINALĂ, TRANSVAGINALĂ

CONSULTAȚII GINECOLOGICE

MICI INTERVENȚII CHIRURGICALE GINECOLOGICE HIMENOPLASTIE (reconstrucția himenului) etc. ANALIZE GENETICE:PROBĂ DE PATERNITATE: ANONIMĂ SAU JURIDICĂProbă de paternitate prenatală neinvazivăSCREENING PRENATAL NEINVAZIV - Înlocuiește amniocenteza DETERMINAREA SEXULUI FETAL (înainte de naștere) – după 9 săptămâni de sarcină Analize de anatomie patologică – analize polipi, biopsii ginecologice etc.

Orar:

Luni-sâmbătă (inclusiv):

10-14 și 16-21

14 ANUNŢURI 28.01 - 03.02.2016

REDACTORI ȘI COLABORATORI:

Ana-Maria CornilăOvidiu ConstantinNeli Dancu Daniel Sorin Brumă

Design: GIG PressRedacţia săptămânalului nu poartă răspunderea pentru veridicitatea reclamelor şi anunţurilor publicate şi nu împărtăşeşte întotdeauna poziţiile exprimate în articolele publicate în paginile sale.

REDACŢIA:

Adresa: C/ Simancas, 3628491 Fuenlabrada (Madrid)Telefoane de contact: 916 156 384, 692 635 246Pentru cititori - de la ora 10 la 18 de luni până vineri e-mail: [email protected]ăptămânalul se tipăreşte în SpaniaImprenta: IMPRESA NORTE (Grafi lan, S.L.)D.L. M-4212-2013Editat de Nova Duma S.L.ISSN: 1888-1173

Noi în Spania este membru al:Asociaţia pentru Cunoaşterea Populaţiei Imigrante (ACPI, Asociación para el Conocimiento de la Población Inmigrante), care promovează în fi ecare an Studiul de Medii de Comunicare pentru Imigranţi (EMI, Estudio de Medios para Inmigrantes)

Asociaţia Spaniolă de Edituri de Publicaţii Periodice (AEEPP, Asociación Española de Editoriales de Publicaciones Periódicas) “Noi în Spania” este marcă rezervată.

Cum vă puteţi depune anunţul? 1. Sunând la numerele de telefon 916 156 384 şi 692 635 246, între orele 10.00-18.00, lunea, miercurea, joia şi vinerea. 2. Printr-un mesaj la adresa de e-mail: [email protected]

MUNCĂ

Oferte:

- Caut o persoană pentru un sa-lon de înfrumusețare – estetică și coafor – din Calpe (Alicante). Tel.: 687 096 004 - Caut bucătar cu experiență și chelneri. Tel.: 666 942 846

Cereri:

- Caut de lucru ca vigilante de se-guridad cu placă, encofrador, în construcții, pladur. Tel.: 642 527 977- Doamnă de 42 de ani, cu reco-mandări, de 14 în Spania, cu acte în regulă, caut de lucru ca externă sau cu ora, după-amiaza, în Co-munitatea Madrid, de luni până vineri, dar poate fi și la sfârșit de săptămână. Tel.: 642 527 459 - Caut de muncă în menaj, în Cor-redor del Henares sau în Madrid. Am experiență și recomandări. Tel.: 642 803 944 - Coafeză cu experiență, caut de muncă în Madrid. Tel.: 692 681 757 (în castiliană)

ÎNCHIRIERI

Cerere:

- Fată, caut cameră în Madrid, pe linia 1 sau 6 de metrou. Rog seri-ozitate. Tel.: 670 703 197 - Caut cameră de închiriat în Ma-drid, de preferință zona Vallecas (nu este obligatoriu). Camera este pentru o persoană. Tel.: 687 732 975 (mesaj WhatsApp)

Oferte:

- Ofer cameră de închiriat în Ma-drid, zona Vallecas, începând cu 1 februarie. Preț avantajos, condiții deosebite. În casă vom locui doar tu și eu. Telefon si WhatsApp: 687 732 975. - Închiriez cameră foarte spațioasă în Coslada, pentru o femeie nefu-mătoare. Camera are căldură de

la comunidad. 180 de euro, cu cheltuieli incluse. Tel.: 642 694 480 - Închiriez 2 camere în Alcalá de Henares, zona Paseo de Pastrana, mobilate, recent renovate, cu pat de matrimonio, luminoase. Tel.: 667 897 854 - Închiriez cameră la zece minute de stația de metrou Puente de Vallecas și cea de Renfe Entrevías. 275 €, cheltuielile nu sunt inclu-se. Locuim doar două persoane în apartament, un cuplu de 33 de ani. Tel.: 634 028 338 - Închiriez cameră pentru o per-soană în Getafe, în zonă bine co-municată, cu puține persoane în casă. Tel.: 632 590 631 - Ofer cameră de închiriat în Ma-drid, zona Vallecas, începând cu 1 februarie. Preț avantajos, condiții deosebite. În casă vom locui doar tu și eu. Telefon si WhatsApp: 687 732 975. - Închiriez cameră foarte spațioasă în Coslada, pentru o femeie nefu-mătoare. Camera are căldură de la comunidad. 180 de euro, cu cheltuieli incluse. Tel.: 642 694 480 - Închiriez cameră în Alcalá de He-nares, pt. o persoană, de pe orice dată. Tel.: 677 744 580 - Închiriez cameră pentru o fată în Vicálvaro, condiții bune, zonă liniștită, internet. Tel.: 640 522 285

VÂNZĂRI

- Vând teren în jud. Alba, orașul Zlatna, lângă șoseaua principală, 4.228 mp, cu conductă de gaz, curent și apă. Preț negociabil. Se poate vinde tot terenul sau jumă-tate. Tel.: 642 607 784

MATRIMONIALE

- Nu caut aventuri, ci un domn în-tre 53 și 58 de ani. Nu vă pierdeți

timpul dacă vreți doar o împe-rechere-două ! Cer iubire totală, ascultare și fi delitate. Cei care mai au încă grijă de copii, cei care nu corespund vârstei, obsedații, violenții, băutorii, fumătorii să nu mă contacteze, vă rog! Nu vreau decât un Făt-Frumos înalt, chipeș, amant desăvârșit, cu situație ma-terială foarte bună, rafi nat, în fi ne, tot ceea ce eu nu sunt. Esențial: Să mă iubească în exclusivitate, cu patimă și fi delitate. Oare cineva a înțeles exact ceea ce eu doresc? Nu vă înșelați crezând contrariul. Tel.: 698 495 159- Domn prezentabil, 52 de ani, caut doamnă până în 50 de ani pentru prietenie sau relație seri-oasă. Tel.: 664 777 779- Tânăr de 30 de ani, simpatic, atractiv, înalt, fără vicii, aș dori să cunosc o fată cu aceleași calități, fără copii, între 26 și 31 de ani, din zona Madridului, pt. relație seri-oasă. Rog curioasele să se abțină. Nu sunați inutil dacă nu îndepliniți condițiile cerute. Lasă-mi un SMS dacă vrei să ne cunoaștem. Tel.: 643 385 632 (WhatsApp) - Bărbat șaten, cu mustață, ochi verzi, 1,78 m, 78 kg, 49 ani, consi-der că sunt OK, doresc să cunosc o doamnă deosebită, cu dorința de a întemeia o familie bazată pe respect și sinceritate, amân-doi alungând singurătatea. Fără bipuri și mesaje. Tel: 642 680 447 (Digi) - Tânăr respectuos, cu bune mani-ere, educat, caut o fată din Comu-nitatea Madrid pentru prietenie. Tel.: 603 397 806 (WhatsApp) - Spaniol de 42 de ani, educat, cult, iubitor, romantic, cu un nivel cultural ridicat, bine dotat, fără copii, caut femeie cu caracteris-tici similare, cu mult piept, pen-tru o posibilă relație. Tel.: 693 745 008 - Sunt Paul, stau în Madrid, am 34 de ani. Dacă ești interesată, sună-mă la tel.: 642 906 620. Și What-sApp. - Bărbat, 1,70 m, 46 de ani, fără vi-cii, fără obligații, caut femeie pen-tru prietenie. Tel.: 637 092 992 - Tânăr respectuos, cu bune mani-ere, educat, caut o fată din Comu-nitatea Madrid pentru prietenie. Tel.: 603 397 806 (WhatsApp) - Doamnă, 45 ani, din Madrid, do-resc relație serioasă cu bărbat în-tre 44 și 50 ani, fără obligații, fără vicii, educat, serios, îngrijit, res-ponsabil. Pot fi contactata la nr.: 642 902 238. Răspund la mesaj.

Nu sunați! Cine nu corespunde descrierii cerute să nu deranjeze! - Tânăr spaniol, din Madrid, caut o tânără între 25 și 35 de ani pentru relație stabilă. Tel.: 653 771 009

- Domn, 60 de ani, 1,65 m, 60 kg, divorțat, muncitor, caut doamnă din Castilla-La Mancha sau din Comunitatea Madrid, pentru o relație serioasă. Tel.: 663 509 466

1528.01 -03.02.2016 CASTELLANO

Salina Turda, las cuevas, las ciudades medievales, La Co-lumna del Infi nito, Transilvania son al-gunas de las atrac-ciones de Rumanía presentadas en la edición 36 de la Feria de Turismo Fitur, or-ganizada del 20 al 24 de enero, en la Feria de Madrid – Ifema.

Junto a la Auto-ridad Nacional de Turismo (ANT), Ru-manía ha sido pro-movida por 24 ex-positores: agencias de turismo, el Ayun-tamiento de Cluj Na-poca, Salina Turda, las compañías aéreas Tarom y Blue Air.

“Hemos promovido todo lo que es importante para nuestro país: Bucarest, Transilvania, La Columna del Infi nito etc. No hay que olvidar que 2016 es el Año Brancusi. Promovemos también el hecho que, tras una encuesta hecha por la guía británica Lo-nely Planet, Transilvania ha sido elegida Lonely Planet’s Best in Travel 2016”, ha informado Ralu-ca Anghel, directora del depar-tamento Management Brand de ANT.

“Queremos demonstrar de nuevo que Rumanía es un país que se puede visitar 365 días al año, seguro, con un producto turístico muy variado”, ha aña-dido.

Las agencias extranjeras se han interesado por el turismo de aventura, él rural y él cultural.

En 2015, hasta octubre, 84.000 turistas españoles han visitado Rumanía. Durante todo el 2014 han sido 79.000. “Esperamos que tras unas campañas que queremos hacer en España, su

número crezca mucho más. El mercado español es prioritario para nosotros, las cifras indican que el año pasado España ha es-tado en un noveno puesto entre los países de donde han venido turistas extranjeros a Rumanía, es una posición muy importan-te. Espero que tras Fitur ponga-mos Rumanía más arriba toda-vía”, ha declarado la directora del departamento Management Brand de ANT.

“Las agencias interesadas en Rumanía solicitan principal-mente circuitos temáticos, his-tóricos, religiosos. Los jóvenes eligen más fi nes de semana en Bucarest, Sibiu, Timisoara, Iasi, Constanta, Cluj Napoca, donde puedes descubrir la vida noctur-na, como visitar museos, pala-cios”, dijo Ana Goicea, directora de la agencia Cocktail holidays.

Muchos de los que se han pa-rado en el stand rumano han dicho que tienen conocidos rumanos que les han hablado de su país. “La mexcla entre los compatriotas en España y la presencia de ANT en Fitur hace

muy bien al turismo de nuestro país. Estoy absolutamente con-vencida que nuestros rumanos tienen una palabra de peso en cuanto la atracción de los espa-ñoles hacía Rumanía”, dijo Ralu-ca Anghel.

“Es casi imposible no tener co-nocidos rumanos, no oír hablar sobre Timisoara, Cluj”, dijo Javier Cremades, especialista en hos-telería.

“Conozco a mucha gente de Rumanía, pero nunca he estado allí, sé poco del país”, ha confe-sado Cecilia Barela, que estudia Turismo. “Busco información ge-neral, estoy abierta a todo”, ha añadido.

Verónica Cussi y Fernando Chacón, administradores del blog Touristear.com, nos han confesado que “cada mes vamos a un país. En febrero toca Ruma-nía. Vamos de San Valentín, nos quedamos nada más que un fi n de semana. Tenemos bastante amigos que son de allí, que nos han hablado de Bucarest y de Constanta. Nos han dicho que es una tierra por descubrir”.

Los rumanos tienen una palabra de peso en cuanto

a la atracción de los españoles hacía Rumanía

DIGISAT GABI - Montaj și reglaj antene satelit - Receptoare DIGI (75 €), TELEKOM (75 €), FOCUS, TELEKOM SD (50 €) - Contract direct pe numele dvs. - Adăugări contract: Telekom – 4 receptoare DIGI – 2 receptoare - Reparații și înlocuiri receptoare

Tel.: 642 527 977

Vânzări în toată Spania Instalare și reglaj

(în Comunitatea Madrid)

Repar calculatoare de orice tip

Instalez pachet Windows

16 PUBLICITATE 28.01 - 03.02.2016


Recommended