'

N U L X I No. 545 30 IUNIE 1937

10 LEI

1 V1

f . € " 111 1 ....... ... t J

in aclam aţiile miilor de sportivi, Suvera­nul descinde din ma­şina, fiind întâmpinat de Marele Voevod Mihai, de autorităţi ţ i de oficialii spor» tului.

M. S. Regele Carol II şi Marele Voevod Mihai strâng mâna oficialilor federaţie i.

In tribuna regală, M. S. Regele Carol II şi M arele Voevod Mihai primesc defilarea sportivilor.

Secţia de box a asociaţiei sportive „Jandarm eria" defileaio prin fa ţa tribunei regale. s j

Sportivele au fost de minune repreientate la Ziua Naţională a Sporturilor.

V. •; -‘-V

Asociaţia sportivă a regimentului I grăniceri lat, producând o frumoasă impresie.

a defl-

♦

G ro soru )

[Fo to gra fii G ro ia ru ) iS

NAŢIONALĂ A SPORTURILOR

1. Una dintre echipele d« football, care au defila t la ziua naţională a sporturilor.

2. Secţia feminina a condus defilarea sportului stu­denţesc.

3. A. S. Jandarmeria după trecerea prin fa ţa t r i ­bunei regale.

4. Secţia feminină a societăţii de gimnastică „Aurora".

R . 1 . 4

m

mi

e f y u t

i k

¿ m e i

m iei e unP O E M

dacă la gingăşia mişcărilor,

la tăetura i m p e c a b i l ă a

rochiilor, adăugaţi nota de

f a r m e c , ca un vers , a

c i o r a p u l u i

4 1

>îv V V¿f* Y Of ,i

® C ‘c m y '

O CAPO D OPERAS45

dg. 3

> | No. 545

Mulţimea dă asat la poar ta mănăstir i i Suceava.

Arhimandr itul Scriban p re ­dică credincioşilor, în f a ţ a închisorii .

Sicriul cu moaştele sfântu- tului loan este purta t pe străzile oraşului.

In urma s icr iu lu i : M i t r o p o ­litul Bucovinei, Puiu Visarion Imi j loci şi Episcopii Cosmo al Dunării f stânga I şi Nifon al Huşilor.

Aspectul mănăstir i i Suceava cu miile de credincioşi în jurul ei. in ziua procesiunii.

1. După procesiune e obi­ceiul ca femeile sâ sărute clopotul. In acest scop, ele asaltează clopotnita.

n2. Călugării lipoveni dela Fântâna Albă asistă la slujba religioasă.

3. Mulţimea din căruţe urmăreşte procesiunea.

4. înainte de a se închina Sfintelor Moaşte, credin* cioşii se împărtăşesc. g r

(Fotografii Bermanl

Pe peronul gării Mogoşoaia, Suveranul dă mâna d-lui Richard Franas'/vici, ministrul comunicaţiilor.

0 minunată vedere din parcul palatului Lazienki din Varşovia, unde a locuit Suveranul nostru.

S w is t â

vre-un bărbat-să nu fi iubit un par frumos?

O rice fem ee îşi doreşte un păr

care să placă prin frumuseţea, prin ţinuta şi prin m lădierea sa. O rice fem ee poate avea un păr

minunat, cu condiţia să nu uite

a-l îngriji cu . . . .

E LID A SHAMPOO

K A M I L L O F L O RShampoo special pentru păr blond, preparat prin utilizarea unui extract de {lori de m ujefel de munte, concentrat d * 70

_____________de ori.

B R U N E T A F L O RShampoo special pentru păr

închis, conţine hequil pentru

îngrijirea }i înfrumuseţarea

pârului închis.

VISCRISORILE SECRETE ALE ŢARULUI N I C O L A E C Ă T R E M A M A SAG Â N D U R I T A I N I C E ALE U L T I M I L O R ROMANOFF I , D E S V Ă L U I T E D I N E P I S T O L E I M P O R T A N T E........... - ------------- ---------------- ---------------------------—---------|--------------------------------------------------- ------

C O R E SP O N D E N Ţ A d in tre N i c o l a e a l 11 - lea , u l t im u l Ţar şi m a m a sa, bătrâna ţarină M a r i a , abia acum

descoperită în arhivele secrete de stat ale Rusiei, este de un p ro fu n d om enesc şi în acelaşi t im p de m are interes istoric. Aceste scrisori ne redau portretu l sufle tesc al u lti­m u lu i d in tre R om anovi şi ne in troduc în culisele evenim entelor , care ne-au afectat atât de p ro fu n d generaţia.Scrisorile ni-l în fă ţişează pe Ţarul N i c o l a e ca pe un fiu , soţ şi părin te afectuos, ca pe un om p r o fu n d religios, îndrăgostit de m u ­zică, de na tură şi m are iubitor de an im ale; un pater familias, care ura viaţa pom poasă de suveran şi ca un om tim id , căpătând crize de nerv i a tunci când trebuia să treacă trupele in revis tă sau să ţină un discurs. Dar aceleaşi docum en te ne redau portre tu l caracteristic al om u lu i slab, tandru şi afec-

tament, moare asasinat, sub och ii Ţarului, binecuvântându-1, acesta din urmă pom eneşte despre tragicul evenim ent în tr’o lungă scri­soare, pe care o începe descriind deschiderea unei exp oziţii, lansarea unui vas de răsboiu şi alte cerem onii.Bătrâna Ţarină Maria, căreia fiu l i se adre­sează cu „dragă şi scumpă mamă“, apare din scrisorile ei ca o personalitate mai puternică decât N icolae. Ce-i drept, ca ş i el, ea nu poate în ţe lege evenim entele şi problem ele ce stau în afara cercului obicinuit ; dar atitudinea, pe care o are, e mai puţin şovăitoare.

ÎNDEMNURI l a m o d e r a ţ ie

Ea este aceea care-i atrage atenţia lui S e r g i u s W i t t e , atunci când dezastruosul sfârşit al răsboiului cu Japonia şi primele simptome ale cutremurului politic din 1905 indică cursul evenimentelor.

Deşi tot atât de profund afectată ca şi Nicolae, atunci când M a r e l e D u c e M i h a i l , fiul ei cel mai mic, se căsătoreşte cu o femee sub rangul lui şi împotrivă voinţei familiei sale, înţelepciunea şi dragostea ei de mamă o îndeamnă să recomande moderaţie lui Nicolae.Vom reproduce în aceste pagini cele mai intere­sante şi mai caracteristice dintre scrisorile schimbate între mamă şi fiu.O parte importantă din această corespondenţă po­meneşte despre familia regală engleză şi viaţa la curtea britanică, cu care bătrâna ţarină avea legă­turi de rudenie, prin sora sa, Regina A l e x a n d r a . Acest fapt ne face să întâlnim nume familiare ca : Unchiul B e r t i e — R e g e l e E d u a r d al Vll-lea; Tanti A l ix — R e g i n a A l e x a n d r a ; S e o r g i e şi M a y —' R e g e l e G e o r g e al V-lea şi R e- g i n a M a r y.Pentru a înţelege mai bine numeroasele referiri din scrisorile membrilor familiei imperiale ruse, trebuie să ştiţi că A l e x a n d r u al lll-lea, părintele Ţarului N i c o l a e al ll-lea, a supravieţuit fratelui său mai mare, N i c o l a e — U n c h i u l N i x i — care a fost primul logodnic al ţarinei M a r i a . Pe patul de moarte, el i-a cerut M ă r i e i să se căsătorească cu fratele său, devenit mai târziu Ţarul A l e x a n d r u al lll-lea. Acestuia din urmă, i-au supraveţuit apoi fraţii săi: S e r g i u , guvernator al Moscovei, ucis mai târziu de către un terorist; V I a d i mi r, coman- dantul-şef al gărzii imperiale; A l e x e i , comandantul- şef al flotei cu titlul de amiral, şi Paul .Soţia lui Sergiu, El i a — E l i s a b e t a de H e s s » — era o soră a Ţarinei A l e x a n d r a F s o d o r o v n a , soţia lui Nicolae al ll-lea, în a cărui corespondenţă aceasta apare ca „A I i x" pur şi simplu, persoană cu totul distinctă ce „ T a n t i Al i x" .Nicolae al ll-lea a avut doi fraţi: M a r i i Duc i G e o r g e (mort de tuberculoză) şi M i h a i l ,

‘ « î i

Uos fa ţă de ai săi, bonom, dar foarte pu ţ in binevoitor fa ţă de ceilalţi şi de o su p er f i­cialitate sen tim enta lă , care-i perm ite a să uite m erite le u nu i serv devotat, în m o m e n tu l când nu m a i avea nevoie de el.Venera ţia pe care o păstra m e m o rie i păr in ­telu i său a fost u n u l din principale le m o tive care, îm p re u n ă cu un orizont foarte s tr im t politic, l-a fă cu t să creadă că avea sacra m is iu n e de-a se m e n ţ in e pe urm ele lui A le xa n d ru 111, apărând priv ilegiile unui s is tem de g u v e rn ă m â n t autocrat.In vrem ea când au fost scrise aceste scrisori, cei m a i m u l ţ i d in tre s fe tn ic ii ţaru lu i cunoş­teau bine d ifer ite le teorii şi doctrine, adesea contradictorii, ale grupurilor revoluţionare, din im per iu l unde opr im area a ju n g â n d o artă, revolu ţia se transform ase în ştiinţă.

S E N T I M E N T A L

In tr’una din scrisorile sale, N icolae vorbind despre revoluţionari, scr ie j „avocaţi, ingineri şi alţi oameni de nimic", iar în cele la lte îi num eşte pur şi sim plu anarhişti.Mai m ult sentim ental decât capabil de vreun ataşament profund de gratitudine, N icolae scrie că odată, la o paradă, i-au dat lacrim ile de em oţie şi că a plâns o zi întreagă, atunci când i-a m urit căţelul favorit.P e de altă parte însă, în ziua când prim-mi" nistrul S t o l y p i n , pentru care N i c o l a e avusese pe vremuri cuvinte de mare admiraţie, fi care şi-a servit suveranul cu profund devo-

R | No. 545

Acest document fo to ­g rafic , fiind unul din­tre primele făcute tn aer liber, in Rusia, in jurul anului 1860, nu precizează p e c i n e înfăţişează ilus tra ta . E fă ră îndoială in­să că sunt copii dela curte. Interesante sunt costumele p ito reşti pe care le p oartă cce ţti copii.

Nicolae a! şi Ţar ina

„Mi j a" ucis mai târziu în cursul revoluţiei bolşe­vice, şi două surori, O I g a şi X e n i a. Bătrâna ţarină M a r i a era ca şi răposata regină A l e x a n ­dra a A n g l i e i , o fiică a regelui C r i s t i a n al IX-lea al Danemarcei, care apare în scrisori sub denumirea de „A p a p a", iar sofia acestuia, regina l oui sa, e numită „A ma ma " . Şi însfârşit fiii lor sunt „u n c h î i" V a l d e m a r , „F r e d y" (Frederickj şi „W i 11 y" (Wilhelm), pe atunci rege al Greciei.

DOI FRAŢI. DOUĂ SURORI

Trei „ G e o r g i e “ f igurează în corespon­denţă: răposatul G e o r g e a l Y - lea al A n ­gliei, Marele Duce George, fra te le lui Nicolae ţi P r i n ţ u l G e o r g e al Greciei, bunicul actualului rege al Elenilor.Scrisorile cu p r in d o perioadă, începând din tinereţea lui Nicolae p â n ă ’n N oem brie 1917, când atât m a m a cât şi f iu l căzură în m â i ­nile g u vern u lu i K e r e n s k y ; M a r i a se afla a tunci în Crimeea, iar N i c o l a e la Tobolsk.In 1894, Nicolae avea 26 de ani şi era de cinci ani in dragoste cu Prin ţesa A l i c e de t i e s s a, cu toate că părin te le său se opusese căsătoriei a tunci când proectul f u ­sese pentru p r im a dată adus în discuţie, in 1891. Dar atât E l e n a d e O r l e a n s , cât şi Mar g a r e t a d e P r u s i a, cărora le dădeau târcoale em isarii Ţaru lu i A lexa n d ru , r e fu ­zaseră. să se căsătorească cu ţarevicitil, pe motiv că nu voiau să îm bră ţişeze ortodoxis­mul. In sfârşit, în 1894, căzând greu bolnav şi s im ţind că i se apropie sfârşitul, A l e x a n d r u lăsă să se îndep linească cea mai înfocată dorin ţă a f iu lu i său şi N i- c o l a e obţinu perm isiunea de a se duce la Darmstadt, spre a o peţi pe „ A l i x “.A l i c e re fu ză la începu t propunerea , din aceleaşi m o tive ca şi celelalte două prinţese, E l e n a şi M a r g a r e t a : dorin ţa de. a nu-şi schimba con fesiunea ; dar perseveren ţa Ţa- reviciului Nicolae tr ium fă , în cele din urm ă. Când p r im i vestea logodnei, bătrâna ţarină Mar ia îi trim ise o scrisoare în care-şi ex ­

p r im a toată bucuria ei şi pe care o vom reda m a i jos.

TAREVICIUL DESCRIE ÎMPREJURĂRILE IN CARE ŞI-A PEŢIT PRINŢESA

In răspunsu l său, Nicolae dă m a m e i sale o relatare detaila tă asupra fe lu lu i cum au decurs lucrurile . Persoanele m en ţiona te sunt: E r n e s t , D u c e d e H e s s a, fra te le lui A l i x ( n u m i t de. el E r n i ) ; soţia acestuia, V i c t o r i a , sora reginei noastre M a r i a (n u m i tă D u c k y ) ; T a n t i M i c h e n este P r i n ţ e s a M a r i a , o prin ţesă germană, căsătorită cu m arele duce V l a d i m i r , u n ­ch iu l lui Nicolae, d in partea ta tă lui său ; , ,î m p ă r a t u l “ — K a i s e r u l W i l h e l m al II-lea al Germaniei, şi „T a n t i E l i a“, sora lu i A l i x , soţia unch iu lu i lui Nicolae, S e r g i u .

Palatul Edinburg din Koburg, 10 Aprilie 1894 Scumpă şi iubită Mamă,

Nu ştiu cum să încep această scrisoare. Grozav aş vrea să fiu acum lângă tine, dar gândurile-mi sunt cam confuze, lată însfârşit cum, cu ajutorul lui Dum­nezeu, încercarea mea, care mi se părea atât de irealizabilă, a fost încununată de succes.A doua zi după ce-am sosit aci, am avut o lungă şi dificilă discuţie cu Alix, în care am încercat să-i demonstrez că nu putea face altceva decât să-şi dea consimţimântul, că pur şi simplu nu încăpea refuz. Ea plânse tot timpul, şoptind din când în când : „Nu, nu pot!" Dar nu m'am descurajat şi am continuat repetând, insistând asupra celor spuse mai înainte. Şi cu toate că această întrevedere dură două ore, nu ajunserăm la nici un rezultat, pentrucă nici ea şî nici eu nu voîam să cedăm.A doua zi de dimineaţă am fost mai calmi, l-am dat scrisoarea ta şi după aceea n'a mai spus nimic. Aceasta era pentru mine un fel de dovadă că lupta ce se dăduse în ea, dela prima noastră discuţie, se apropie de sfârşit.Căsătoria lui Er ni cu D u c k y era cauza durerii fi a nehotărîriî ei. Ea hotărî să vorbească şi cu Tanti Michen, iar Erni o încuraja pentru aceasta. însfârşit,

îmi dădu a înţelege că erau speranţe ca totul să se termine cu bine.întrucât mă priveşte, pot spune că am petrecut acele trei zile într'o stare penibilă de tensiune. Ru­dele mă întrebau, fiecare, despre ea, urându-mi succes ; cu un cuvânt, au fost cu toţii de o mişcă­toare solicitudine. Dar aceasta mă făcea să mă tem cu atât mai mult de insucces.împăratul a făcut şi el tot ce i-a stat în putinţă ; a vorbit chiar cu A l i x şi a adus-o în dimineaţa aceea — 8 Aprilie — la noi acasă. Apoi ea s'a dus ia Tantî M i c h e n şî, curând după aceea, a venît în camera unde mă aflam cu U n c h i i , cu T a n t î El l a şi cu W î l h e l m . Furăm lăsaţi singuri şi dela prîmele-î cuvinte consimţi! Numai Dumnezeu ştie ce a fost pe mine atunci.Âm plâns ca un copil şi ea la fe l; dar expresîa figurii sale se schimbase — faţa-i era iluminată de o fericire senină.Dragă mamă, nu-ţî pot spune cât de fericit mă simt şî totodată cât de trist, pentrucă nu sunt cu tine şî nu vă pot strânge la piept în clipa aceasta, pe tine şî pe dragul de Papa.Lumea şi-a schimbat faţa pentru mine: natura, omenirea, to tu l; toţi îmi par buni, iubitori şi fericiţi.Abia acum ţi-am putut scrie, mâînile-mi tremurau şi am trebuit să fac ce făcea şi restul familiei — să răspund la sute de telegrame, cu toate că aş fi preferat să stau singur, într'un colţişor, cu draga mea logodnică. Ea e acum complet schimbată ; ve­selă, amuzată, vorbăreaţă şi tandră. Nu ştiu cum să-i mulţumesc lui Dumnezeu, pentru atâta fericire. Am avut chiar în ziua aceea un Te-Deum, în bî^grica lui T a n t i M ă r i e , la care a asistat şi ea, împreună cu toate surorile sale. Dorinţa lui A I î x a fost să petrecem noaptea la Darmstadt. Acum va privi cu alte sentimente casa ei. Intenţionasem să plec maî departe, pentru două săptămâni, dar acum cred că mă voiu întoarce mai devreme, pe la mijlocul săp­tămânii Paştelui. Ţiu să mai stau puţin cu ea.Şî acum, mamă dragă, trebue să încheîu. iţi trimit alăturat scrisoarea ei către tine. Multă dragoste Tatei şî tuturor celorlalţi. Al tău,

NICKYC ontinuarea în pag ina urm ătoare

f ţ o u g e d e b u z eîntr'un tub elegant, confecţionat dintr'un metal de calitate. Nu se şterge — rezistă intemperii­lor, apei şi sărutărilor. 6 nuanţe — pentru fie­care tip de frumuseţe, nuanţa potrivită, ideală.

f t o u g e d e o b r a zarmonizează de minune cu rouge-ul de buze Khasana. In câteva clipe, rouge-ul de buze Khasana face să dispară paloarea feţii, dSndu'i o înfăţişare tinerească, o frăgezime încântă­toare care farmecă şi subjuga.

O ÎMPĂRĂTEASĂ v a r s ă l a c r im i DE BUCURIE!

P r im in d vestea logodnei sale, m a m a Ţare- viciu lui Nicolae îi scrie această scrisoare, plină de bucurie :

Gatshina, 10 Aprilie 1894.Dragul meu Nicky,

N'am cuvinte să-ţi spun cât sunt de încântată şi cât de mare mi-a fost bucuria, la primirea fericitei veşti. Mă simt aproape copleşită de fericire. Dar cât de rău îmi pare că nu sunt alături de tine, scumpul meu Nicky, în acest mare moment al vieţii tale, şî că nu pot să te sărut şi să te binecuvântez, din adâncul inimeî.Fie ca bunul Dumnezau să-ţi dea binecuvântarea Sa şi toate fericirile posibile, pe acest pământ. Aceasta este ruga mea ce se înalţă fierbinte către El, pentru tine scumpul meu Nicky.Cu lacrimi de bucurie şi emoţie m'am dus să dau fericita veste lui Papa, apoi Xeniei şi lui Sandro (Marea Ducesă Xenîa şi soţul ei Alexandru), in seara când ai plecat, totul îmi părea atat de întunecat şi fără de speranţă, încât inima-mi sângera, când te-am văzut ducându-te, iar de atunci gându­rile şî rugăciunile mele au fost vecinic cu tin e ; dar acum mulţumesc lui Dumnezeu, El a aranjat lucrurile cum nu se putea mai bine.Eşti fericit şi mulţumit, iar noi cu atât mai mult, cu cât te ştim astfel, cu dorinţa ta cea mai fierbinte îndeplinită, după atâtea necazuri. Aşa că acum aşteptăm cu febrilă nerăbdare prima scrisoare, care sa ne spuie cum s'au petrecut lucrurile.Nu-ţi poţi închipui cât îmi e de penibil că mă aflu atât de departe de tine, într'un asemenea moment şi cum îî invidiez pe toţi unchii şi mătuşile tale şi cât de înciudată sunt că ei îţi stau în preajmă, pe când noi, care-ţi suntem atât de apropiaţi şi ne eşti atât de drag, stăm aci. E o situaţie grozav de grea şi de tristă pentru noi.Vă sărut pe amândoi, dragii mei copii, din toată inima. Dumnezeu să vă binecuvinteze şi să vă ţie. Sper că draga de Alix mă va privi ca pe o mamă iubitoare, care-şi deschide braţele spre a o primi, ca pe propria ei fiică. Tatăl tău te îmbrăţişează cu dragoite şi-ţi doreşte toate fericirile. Dumnezeu cu tine,

M AM A TA, care te iubeşte Complimente tuturor.Bătrânei Ţarine Maria îi displace titlul de „Tanti M ama".

Gatchina, 14 Aprilie 1894Dragul meu Nicky,

Iţi mulţumesc din suflet pentru scumpa ta scrisoare ce mi-a sosit ieri cu Tanti Michen şi m'a mişcat până la lacrimi.Iţi mulţumesc de mii de ori pentru cuvintele-ţi afec­tuoase. Inima mea • plină de dragoste pentru tine

se deschide larg, spre a o primi pe scumpa taun copil al meu, şi aştept cuAlix, care este ca şi

nerăbdare s'o văd.Ce bucurie am încercat ieri, primind draga ta scri­soare I Spune-i lui Alix, că scrisoarea ei m'a mişcat atât de profund — numai — nu vreau să-mi spună „Tanti Mama". „Mamă dragă“ — asta sunt eu pentru ea, acum. Sărmanii mei copii, ce chinuri sufleteşti aţi fost nevoiţi să înduraţi — a fost un adevărat războiu 1 Dar Dumnezeu v'a ajutat să do­bândiţi această grea victorie şi acum vă va bine­cuvânta, sunt sigură. El să ne îndeplinească rugă­ciunile.

FERICIRE FĂRĂ DE MARGININicolae se af lă încă în Germania, cu logod­n ica sa. Fericirea lui nu m a i cunoaşte m a r ­g in i şi e încân ta t de pre ţiosu l dar — pare- se o brăţară sau un colier — pe care i l-a tr im is lui A lix , Ţarina Maria. E l scrie m a ­m e i sale :

Palatul Edinburg, Koburg, 18 Aprilie 1894 N'am cuvinte să-ţi spun cat de fericit m'a făcut draga ta scrisoare, cu atât mai mult cu cat simt

că şi tu eşti fericită şi mulţumită, ca şi mine. Alix este şi ea încântată şi după îndelunga-i tristeţe, sufletul ei se deschide să primească fericirea. E drăgăstoasă şi plină de înţelegere faţă de mine, aşa că fericirea mea nu mai cunoaşte margini. Petrecem ziua întreagă împreună şi când familia iese la plimbare, o urmăm într'o trăsurică trasă de poney, pe care-i mână ea sau eu. Splendidul tău dar a încântat-o. L-a pus pentru prima dată, ieri la dineu.Nu ţi-am scris mai mult şi nici prea des dragă mamă, pentrucă ne vom vedea curând şs crdde-ma, nici n'am avut timp. Suntem copleşiţi de telegrame. Alix şi cu mine ne petrecem ziua, răspunzând feli­citărilor. Până acum am primit 220. Ziua petrecută la Darmstadt s'a scurs în linişte, cu Ducky şi Erni: recepţia care a avut loc în ziua precedentă a fost magnifică şi mişcătoare. Toţi o iubesc ac i; ea lasă în urmă-i cele mai frumoase amintiri.

TREI ZILE IDEALEŢareviciu l se af lă acum în Anglia , unde-şi p rezin tă om agiile tui „G ranny" (bun ica ) — Regina Victoria — şi-şi în tâlneşte logodnica, care fusese crescută la curtea A nglie i şi venise aci după logodna sa.

Castelul Windsor, 14 Iunie 1894 Scumpă şi iubită Mamă,

Iţi mulţumesc din toată inima pentru lunga şi fru­moasa ta scrisoare, pe care am primit-o aci la Walton, a doua zi după sosire. Iţi poţi închipui cât de fericiţi am fost, când ne-am revăzut după şase săptămâni do despărţire. Traversarea Canalului s a făcut în condiţîuni ideale şî am sosit la Gravesend în ziua de opt, după amiază. Am coborît imediat pe uscat şi am luat în grabă drumul Londrei. Curând eram în braţele logodnicei mele, care arăta foarte bine, mai frumoasă ca oricând. Astfel am petrecut trei zile Ideale, în intima lor vilă depe Tamisa, în cea mai mare linişte, fără să vedem pe nimeni. De dimineaţa şi până seara ne plimbam pe râu, trăgând la ţărm, doar pentru ceai. , ,0 ade­vărată idilă“. Această prea scurtă şedere la Walton a fost încântătoare.In ziua de I I a trebuit, vai, să plecăm la Windsor, dar nu mă pot plânge; Granny a fost foarte dră­guţă şi ne-a perm is chiar să fa ce m p l im bări îm preună , cu trăsura, fără însoţitoare ! Măr­turisesc că nu mă aşteptam la o asemenea favoarel Ea a vrut să-mi comand un costum cu guler şi manşete roşii şi cu pantaloni scurţi, pentru dineu.

NAŞTEREA LUI EDUARD AL Vlll-leaOcup aceleaşi camere ca şi mai înainte, iar por­tretul tău atârnă în dormitorul meu. Alaltăieri am avut plăcerea s'o văd pe Tanti Alix şi pe ceilalţi veri — ea arată destul de bine — mai bine decât anul trecut. Dimineaţa mergem cu Granny la Frog- more, unde luăm ceaiul, după care Alix şi cu mine facem o plimbare, sau stăm în grădină, unde eu îi citesc. Pe la unu ne întoarcem şi la două luăm masa. Apoi vine plimbarea de după amiazi cu tră­sura, pe la cinci când se mai răcoreşte — şi aceste plimbări sunt mai lungi, durând uneori până pe la opt şi jumătate.Ieri am luat ceaiul la Bagshot, cu unchiul Arthur (Ducele, de Connaught), iar astăzi ne ducem la White Lodge spre a-i vedea pe Georgy şi May, după fericitul eveniment. (Naşterea lui Eduard , ex-regele E du a rd al V lll- lea , actualul Duce de W in d so r N. R.). — Am primit tocmaj o scri­soare dela Tanti Alix, care mă invită să petrec două zile la Sandringham. Granny mi-a permis să mă dnc. Aceasta a întristat-o puţin pe logodnica mea, dar mai târziu ne vom duce împreună la Marborough House 1 Mă grăbesc să sfârşesc această scrisoare, dragă mamă. Ştiu că ai să-mi ierţi repe­zeala cu care am scris-o. Toate rugăciunile mele sunt cu tine la Borki I Multe sărutări dela ANx şi dela mine, ţie şi dragului de tata. Dumnezeu să te binecuvînteze. Al tău Nicky, care te iubeşte.

' ÎMBRĂŢIŞĂRI in f ie c a r e c l ip ăFericirea Ţarev ic iu lu i în perioada lipsită de griji, pe trecu tă în Anglia , se reflectă în u r ­m ătoarea scrisoare, scrisă dela Castelul W indsor, în z iua de 27 Iun ie 1894. Persoanele p om en ite aci sun t: Y a n i s h e f f , preot ortodox, care o pregăteşte pe A lix pen tru convertirea e i ; V i c t o r i a , Prinţese Victoria a A nglie i; L o u i s a şi M a c D u f f, Prinţesa L o u i s a deven ită prin căsătărie, m arch iză de L o r n e şi soţul acesteia; ,,băia­tul lui Georgy şi al lui May", actualul Duce de W in d s o r ; Îm pără teasa E u g e n i a , văduva lui Napoleon al l l l- lea , M r. H e a t h , fostul profesor englez al lui N ico lae; A lix , v ii­toarea Ţarină.

Scumpă mamă,Mă tem că trebuie să fii cam supărată, de înde­lunga mea tăcere. Mărturisesc că mi-e şi mie ruşine, dar aceasta îţi dovedeşte cât de fericit sunt aci, alături de Alix a mea. Fac tot ce pot pentru a sta cât mai mult cu ea. De multe ori am început să scriu în camera ei, dar nu mi-a fost posibil să fac o scrisoare ca lumea, pentrucă la fiecare minut mă simţeam împins să mă ridic şi s'o îmbrăţişez. Acum mă aflu în camera mea, căci Y a n i s h e f f o instruieşte. Ieri a luat parte la liturghie. împre­ună cu noi toţi, după care l-am prezentat lui Granny. Cele două zile petrecute la Sandringham au fost fermecătoare — mi-a părut însă foarte rău că Alix nu era lângă mine I Când am ajuns acolo, herghelia unchiului B e r t i e fusese scoasă la licitaţie: s'au vândut 50 de cai, dintre cari am cumpărat şi eu două iepe, cu mânjii lor şi Tanti Alix a fost încân­tată de aceasta I A urmat apoi o recepţie foarte ciudată. Majoritatea invitaţilor erau negustori de cai, printre cari se afla B a r o n u l H i r s c h . Chiar Tanti Alix îi vedea pentru prima dată.

SINGUR CU ALIXAm petrecut două zila la Malborough House, so­sind aci cu o zi înainte de onomastica Victoriei. Ne-au lăsat să ne ducem singuri — Alix şi cu mine— ceeace e foarte ciudat I Seara am fost la „Ma­dame Sans Gêne“, care mi-a plăcut enorm I Fran­cezii au jucat admirabil şi piesa a fost splendicj înscenată I In cursul zilei am făcut o vizită Louisei şi lui MacDuff, le-am văzut copiii şi am luat ceaiul cu ei. Băieţelul lui Georgy şi al lui May va fi botezat, în ziua de 17 Iulie, la White Lodge, unde am fost la câteva zile după naşterea sa. E un copil frumos şi sănătos IAci la Winsdor am vizitat, săptămâna trecută, că- zărmile regimentelor de cavalerie şî infanterie. Al­baştrii au făcut pentru mine nişte exhibiţii admira­bile, iar infanteria a executat exerciţii cu puşti şi gimnastică, în ritmul muzicii — pe care le-am găsit foarte interesante I Ei m'au invitat la o cină, dar n'am putut primi, deoarece Granny mă iubeşte atât de mult, încât nu suferă să-i lipsesc dela masă — şi nici Alix IAm văzut-o apoi pe împărăteasa E u g e n i a şi mi-a plăcut foarte mult : e atât de drăguţă şi de prie­tenoasă I Odată cu ea a venit şi bătrânul Napoleon, care ne-a vizitat iarna trecută. Au cinat cu noi şi au rămas peste noapte la castel. Cu mare bucurie l-am revăzut pe M r. H e a t h , pe care l-am pre­zentat bunicii. Ea a vrut să-l oprească pentru câte­va zile printre noi, dar ca deobiceiu, dânsul a dis­părut undeva în Anglia şi nu se va mai ivi până ce vom pleca.Imi pare bine că voiu putea petrece două-trei zile la Osborne. Cred că voiu pleca de aci pe ziua de 9 — Granny a insistat să fi petrecut atunci o lună trebuie să termin — a venit vremea mesei. Sper că vremea şi toate celelalte merg bine pe la voi. Multe sărutări ţie, dragă mamă, scumpului meu tată şi celorlalţi. Alix vă trimite toată dragostea ei. Dumnezeu să vă binecuvânteze.

Al tău iubitor, Nicky. (Va u rm a )

stau până atunci 1 Voiu şi o zi în Anglia. Şi acum

&sm P O F T IT LC U TO Ţ II

MARI şi MICI IN ORAŞUL CU PITICI= LA LUNA BUCUREŞTILOR =Intrare pe la Arcul de Triumf. ~ r — Program schimbat.

S P E C T A C O L E D E C I R C S E N Z A Ţ I O N A L E .Reprezentaţiile încep la ora 61/£i 8 Vz şi — Duminică şi sărbătorile, două reprezenfafii în plus, la orele *0 jum. dim. Şi 4 ¡um. p. m. — ....—'

Ultimele două săptămâni in Bucureşti

,

3. Copiii bolnavi din sanatoriul dela Bugaz, pe fe r a tă .

4. si 5. Pescarii din Bugax au făcut o impresionanta demonstraţ ie la apa r i ţ ia Suveronului pe ţ ă r m , desfă­şurând pânzele bărci lor . A fost un spectacol ra r , pe c a r t - l redăm in fotograf i i le noastre.

( Fo togra fii B erm ssî.

I. M. S. Regele Ca rol I I însoţit de d. prim-ministru Gh. Tătărescu vizitează c e ta tea lui Ştefan cel M are din Cetatea-A lbă.

2. Suveranul vizitează bolnavii sanatoriului de tuber­culoză osoasă din Bugaz.

VOTAŢI LINI,Cu trăsura in propagandă elpr- torală.

f

lai alegeri le judeţene Mă Întreb, dragă cetăţene P’acui listă pui ştampila Căci seninele sunt cu chila?Unele, cercuri cu roate,Altele, în patru tăiate,Mai sunt şi linii culcate, Alte trei aliniate, E şi cerc, gol şi rotund Ca butoiul fără fund.Una ins* mai de preî Ce stă drept in sus semeţ Este linia In picioare Ce arată la fiecare,Drumul care să-l urmeze |i pe cine să voteze.Deci, votul să nu-1 stricaţi Şi’n cabină când intraţi Apăsaţi fără sfială Drept pe linia vertical/Aşa fraţi alegători, .V Respingeţi pe chelăjă!*Ce vă spun verzi

_ __- ___ î — î—r'r/t ra !... Crrra !... Crrrra !...rrâşnetul răguşit al sirenei goneşte oamenii pe laturile drumului,

pală neagră — trece, ridicând în urmă-î un zid de praf,— lhaaa !...— P ăzea m ă !... că trece cioara...

— Cioara pe roţi...— Nu e cioară, e cioroiu...— N u m a i de n ’ar f i ciocoiu...Hohote de râs. Femeile, cu mâna la gură, aşa cum se cuvine. Cârciuma 3 atât de plină, că cei cari mai vin — şi vin mereu — rămân afară. Nici scaune nu mai sînt. Bea omul în „picîere", rezemat ulm, ori adunat în grupuri, cu ţoiu! într'o mână şi sticla în alta.— Gheorghe, l i tru ţa de verde...— Vinee... Mario, ia „sirveşte“ pe dă verde...— Aşa m ă, trirnite-ţi tu m uierea ,— Te aud, nea lliu ţă , te aud...— Păi, să m ă auzi Gheorghiţă, că nu să ţii tu tun în ea...Oamenii dimprejurul lui N e a l l i u ţ ă se prăpădesc de râs. Se îndoaie de şale şi se lovesc cu palmele pe genunchi. După fiecare cuvânt al glumeţului se uită unii la alţii, ca şi cum ar zice: „Ei, auzişi apoi, într'un timp, toţi desfac fălcile larg şi hohotesc lung, din adâncul plămânilor.— A l dracu lu i N ea l l iu ţă , — oftează câte unul, care a râs până la lacrimi. Taaa!.. . Taaa l...Alt automobil brăzdează drumul. Şi-apoi altul. Trec mereu. Se opresc

Automobilul un timp la primărie. In clădirea scundă şi cam aplecată, e o forfoteală conti­nuă şi agitată. Telefonul — mai bătrân poate decât primarul — trece din mână în mână. Ca să poţi vorbi, trebue să învârteşti de o manivelă, care hârâie ca o râşnîţă, de cafea, stricată. Nici prea bine nu se aude.— Allo !... A llo !... D a’ ce dracu’ are d o m ’le !...— Hai, d o m ’le, term ină , că am şi eu de vorbit...— Ce să term in , că nici n ’am începu t măcar... Ş i cum , să vorbeşti,

pede

N ea lliu ţă , cu un sfert

da ’ eu tot atâta plătesc...

de asta e făcu tă urechea,

Două aspecte liniştite d in satul care peste câteva zile va f i tu rbura t de fră m â n ta rea alegerilor.

dacă ţ ip i în el de pom ană, ca în tr’o oală spartă... Allo!... Allo /...— N u se aude, neam !Mâine, din zori, începe votarea. Se aşteaptă sosirea judecătorului delegat să prezideze alegerile, din moment în moment. Delegaţii partidelor au şi venit şi şi-au prins cu ace de reverele hainelor de zile mari, semnele respective, de dimensiuni uriaşe, tăiate în hârtie. Cei mai tineri se plimbă gravi şi tăcuţi, cu mâinile la spate şi cercetează oamenii ce trec ori stau de vorbă, cu priviri de comandanţi supremi, în ajunul unei bătălii capitale. Alţii, vrastnicii mai ales, se arată veseli. Se învârtesc ca titirezii şi zâm­besc oricui şi la orice: oameni şi vite, cer şi pământ. In fine sînt şi cei conştiincioşi... Aceştia agaţă oamenii în trecere — neo­bosiţi. Cum zăresc o căciulă mişcandu-se pe linia albă a drumului se înalţă pe vârfurile picioarelor, scrutează mutra de sub ea şî cheamă discret, dar cu tărie :— P s s t !... N ene Dumitre... N ’auzi ?... N ene D u m itre ! . . . Băăă !... la vino încoa...Trage omul la o parte şi-I ţine bine de surtuc, în timp ce îl dăs- căleşte pen tru m âine . Işi mută capul, după ochii lui, ca şi cum ar căuta să-i ascundă un spectacol funebru. Dacă cumva se iveşte altcineva, il lasă pe N e a D u m i t r u , care se grăbeşte s'o şteargă şi începe cu celălalt.— Psst ?... Moş Tudore... la fă-te încoa... M o şu le !... Ei, fir-a i al d racu lu i! . . . Moş Tudore, f i i bun, te rog...

R | No M 5

Dar toţi, absolut toţi, — fără deosebire de partid ori Qv vârstă, — sânt foarte emoţionaţi şi foarte nervoşi şi toţi împart afişe.Au început a se abate oameni — unii cu femeile şi copii — de pe la C r ă p ă t u r i , R o ş i i l e ori N e n c i u l e ş t i . Vin să vadă ce mai e, ce se pregăteşte, ce se vorbeşte. Se opresc şi privesc lung la afişele mari cari au început a răsări pe uluci. Unii au venit adunaţi: câte 15— 20. Dar căldura din drum şi voia bună din cârciuma lui Gheorghe îi desface pe nesimţite. Se înţepenesc în ^colţul unei mese, unde vorbeşte unul mai deştept. Se împing până la tejghea şi acolo aşteaptă satisfăcuţi şi răbdători, să le vie rândul la un ţoiu. Câte unul mai umblat şi mai cunoscut al locurilor, se strecoară în odăiţa din dos a cârciumii. Acolo se mânue cărţile de joc. Se joacă copcica, pe poli şi se pierd sute, sute bune : sunate şi încer­cate. înainte de trage o carte, jucătorul bagă degetele în gură şi le udă bine.,. Apoi ridică, cu luare aminte, cartea de joc. Se şi bea vârtos. Dar şi aici politica îşi vâră, în cele din urmă, codiţa... Căci doar mâine vor vota toţi... începe C o t o a rb ă :— Mă, să vedeţi voi de nu iasă tot d o m n u ’ Popescu... —. Păi, cum de nu... — Îşi bate joc Marinică dela „Bangă".— Iasă că a fă cu t o poezie...— Taci mă, că te râde lumea...înfierbântat, C o t o a r b ă lasă cărţile şi se caută prin buzu­nare, se scobeşte prin toate cutele straielor şi — în cele din urmă — despătură triumfător o hârtie. V a s i l e B a d e a o ia în mână, o cercetează întâi îndelung, pentru sine, apoi caută şa citească chinuit şi parcă tocat:

In alege-rile... jud-de-ţene .Mă in-treb, dragă.... ce-tă-ţe-ne P'acui l is tă p u i ştam.... ş tam -pila Căci... sem-ne-le su n t cu chila ?...

— Vii chil de tămâios, G h e o rg h i ţă !... — izbucneşte M a r i n i c ă amărit, pocnind în masă. — Şi m a i dă-i d ra ­cului că n ’avem noi nevoe de poezie...— Lasă-l dom 'le că spune bine...— Bine : pe dracu’!...— Da' ce mă, nu-ţi p lace că nu e a voastră... Ce aţi făcut voi, ehe /... aţi venit goi şi aţi plecat pricopsiţi , cu neam urile cu tot...M a r i n i c ă pli mbă duşca de vin prin gura, ca pe o găluşcă şi odată dă capul pe spate şi o înghite cu sgomot: ghiorc!... S'a învineţit şi-şi tremură fălcile, ca un câine atins de jigodie...— Ce-ai zis ?...— Ce a u z i ş i ...— A dică ce ?...— Şi ce te umf l i bă ?... A m zis, iaca, am zis că aţi furat... E i şi ?...S'a făcut linişte. De dincolo din cârciumă, se aud desluşit ho­hote de râs, zângănitul sticlelor pe muchiile paharelor. O voce îndeamnă: „Mă nene, votul dum ita le nu e pen tru ăi mici... El m erge la ăi m ari . . .“. „O fi, — răspunde glasul- potolit al unui unchiaş, — d a ’ pe m in e m ă năcăjesc ăi mici...“. In odăiţă toţi ochii au rămas pe C o t o a r b ă şi pe M a r i n i c ă . Şi fiindcă se ştiu priviţi, fiindcă vinul î-a cam ameţit şi jocul de cărţi i-a încălzit, sgăndărindu-le sensibilitatea,— amândoi îşi întind gâturile şi se privesc ca şi cum ar sta să se ucidă.— A dică eu îs ho ţ ?... Ce-ţi fu ra i eu ţie, bă ?— Mie?... — răcneşte C o t o a r b ă ca şi cum l-ar tăia cineva — N e m ic ! . . . D a’ aţi fu ra t ţara bă!...— Ţara ?... E i şi ?... Ce-ţi pasă ţie... Tu eşti ţara ?... întrebarea e precisă. C o t o a r b ă rămâne cu gura căscată. Evident, el nu e ţara, dar... In mintea lui stărue ceva, dar e prea vag, ca să poată fi formulat. Celălalt profită.— C um să fu r i ţara, bă?... Ce, e o b e s m e a cu bani ? D a’ când am fost noi, ehei, tu să fi, sănătos câte n ’am făcu t noi... A ic i d o m ’le, nu cu ţara... Că ţara e mare... A ic i am f ă c u t !... Ş t ie lu m ea băete... A m făcut... am...Omul se pierde tot, pierde şirul vorbelor şi ca să se dreagă asvârle un vin pe gât...— Tot noi am făcut, bă... Noi!... am făcut...— E i ho ! — intervine B a d e a . — Făcuşi un copil că asta ştii...Oamenii se dau în râs şi fierbinţeala piere deodată.— Făcui şi o să m a i fac !... — încearcă să se mai oţă- rească M a r i n i c ă .Dar C o t o a r b ă s'a potolit:~ Fă şi o sută dacă-ţi place şi du-te d racu lu i cu ei... Ia, hai noroc !...Şi după ce a golit paharul:— C’aşa e bine... Noi să fa ce m copii şi boerii politică... Fugi m ă cu „ărtia“ aia de-acilea... Să ne cânte mai bine Fiţoiu, unu de-al nostru...— Zi-i bă, uscăciune...Cu vocea lălâe şi puţintică, F i ţ o i u cântă:Frunză verde busuioc îndrăg ii şi eu o fa tă Mă născui fără noroc Ş i o sărutai odată C’am pe in im ă un foc... Mă văzu com una toată /... Of, of, Leano... Of, of, Leano...

LORY PANAITESCU— ZATRENI

DESENE M IN U N A T EP E N T R U

l\M S \ si P I J A M A I I

& 7 £ t£ é u h u jtc lt7 îla te jc u f t& k ie ù ia  ia k Æ 1

T h e r io r A f a n & l iu t W u5TI BAMCA1 H R . C A R O L 7& 7 8 8 0 8 2 ,STI» HALELOR 21

PRIMUL INSTITUT COSMETIC MEDICALB ulevardul Carol 57 fost 39. T elefon: 3.52.73

D-NA Dr. M. RABINOVICE, derm atolog specializată la P aris şi Viena, tra tează : negi, p istru i, coşuri etc. în g rijire a feţei cu horm oni şi masage pneum atice. D istrugerea păru lu i de prisos. S lăbirea locală a corpulu i p rin m asaje electrice. Cons. 10-12-3-7. Se aplică m asca „H ollyw ood“. M iercuri in fo rm aţiun i g ratu ite

Chinuit de d u re r i reum atice 25 de ani

B raţe le ca şi inexistente

Acum vreo 25 de ani, acest domn avu prima criză de reumatism boala se agrava şi în cele din ur­mă nici nu mai putea să mişte braţele. Totuşi, el se vindecă Citiţi scrisoarea ' de mai jos şi veţ afla t-um a scăpat de dureri :

„Acum vreo 25 de ani am avu’ o criză uşoară de reumatism muş- chiular la braţ şi umăr. După câţi­va ani starea mea se înrăutăţi şi mă pomenii şi cu lumbago. Crizele de veniră tot mai dese, durerile Îs braţe şi şale din ce în ce mai gro­zave. Nu mai puteam mişca b ra­ţele, nu mai puteam ridica nic măcar un pahar cu apă. Acun vre-o 12 luni am cumpărat un fla­con cu S ăru ri K ruschen şi când fu pe sfârşite, am avut p lăcu ta su r­

priză să constat o uşoară amelio­rare. Am cumpărat a lt flacon şi când l’am terminat şi pe acesta durerile dispăruseră complect şi de atunci nu au mai revenit“.—T. R

Dacă aţi putea vedea cu micros­copul cristalele de acid uric, tăioa­se ca un briceag, aţi pricepe ime­diat de ce provcacă ele dureri atât de insuportabile. Kruscheti micşo­rează vârfurile ascuţite ale a c e s to r cristale, apoi le dizolvă în între­gime.

De vânzare 1a farm acii şi d ro ­gherii. FI m are Lei 95. FI. m ic lei 60.

P é t r o l eH a h n

I n l e s n e s t e*

o n d u la t i i l e , fă c â n d» 7p ă r u l m ă t ă s o s .

C u r ă ţ ă m ă t r e a ţ a M i r o s p l ă c u t '

F e r it i -v ă de iniitatiuni

U

«¡URBATIVI0EA1TU fflP lA Y E R

=sitÀCUT-SltiUIRAPID

TRAmPlkATIA,PICIOARELOR

C SA JVD A

D O A M N E L O R !Vopsitul părului, în ce le m ai f r u ­

moase c u lo r i n a tu ra le p recu m şi on- dulaţiuni permanente, execu tă ire ­

p ro ş a b il Coaforu l François, S trada

E d g a rd Q u in e t, 7 T e le fo n 3-01-23

O I

DU P Ă C Ă S Ă T O R I D E L A C A S TCE NU S'A SCRIS INCĂ DESPRE NUNŢI. — D

Soţii princiari te odihnesc acum in castelul din \V asserlesnbury, în Carinthia, Indiscreţia nu trebue să-i urmărească până acolo. Ultima lor zi de tortură a fost acea a căsătoriei. Ea a preschimbat aşezarea paşnică şi cuminţită a unui sat din pitoreasca regiune a Turennei într'un oraş magnetic.Turistul care, după ce a cunoscut încântătoarea localitate Monts, din Indre- et-Loire, s'ar încumeta să vorbească despre liniştea şi seninătatea provinciei Turennilor, ar fi fost luat drept un farsor sau privit cu un sentiment de milă. Monts devenise un oraş furtunos. Populaţia lui se compunea din jandarmi, din detectivi şi ziarişti, printre cari forfotea, ocupat nevoie mare, un personaj straniu care se îndeletnicea cu vanzarea intrărilor pentru asistat !a căsătoria ducelui de W in d so r şi a doamnei W arfie ld .E bine să se ştie însă că aceste intrări nu erau în comerţ, ci destinate numai invitaţilor şi că un singur ziarist parizian — autorul acestui reportaj şi un

P rim a etapă a călătoriei de n un tă a fost Veneţia . Ducele şi > Ducesa iau ceaiul.

Ducele şi Duceio de Windsor po- ro ieşte Canele- ul în aclam afiili cetăţen ilo r din acea localitate, care au t r ă i t zile de ma r ie v e n i m e n t e

toare de parfumurî.Doctorul Mercier, primarul de Monts, e asaltat de toată lumea. Disc» lui era cuprins în două pagini de caiet şi mâna-i de chirurg n'a tremuri! clipele când a trebuit să-l citească.Biblioteca, încăpere majestoasă şi impresionantă, cu dulapuri imense fiorgă __ templu al lecturei şi al muzicii— era îm.Rodobită cu drapele frai»engleze şi puzderie de flori naturale. Ace;ta va fi, pentru căsătorie, temp» civil şi templul religios, iar pe urmă templul profan al iubirii... iNotăm că pentru această ceremonie, ţinuta oficială a domnilor invitaţii fost jacheta clasică, pantalonul vărgat şi obligatorul joben. Doamneif rochie de oraş şi pălărie. _ _ ILa punctul acesta, mare em oţie: mireasa nu putea să apară în capul j Slujba religioasă n'ar fi îngăduit aşa ceva. Ea trebue să poarte o diadej împodobită cu pietre scumpe, dar după o scurtă chîbzuire, protocolul ofio

singur operator de cinema, destul de strâmtorat fără obişnuitul ajutor — fost admişi la castel.In sfârşit, era şi un preot: reverendul Anderson Jard ine care, pe nepi gătite, în ultimul moment, a trebuit să oficieze slujba religioasa. Administratorul domeniului Candé, în mijlocul unui cerc de vizitatori pesli citise cuprinsul unei ordonanţe préfectorale care închidea toate intrările cat iului şi interzicea înşiruirea automobilelor pe drumurile învecinate. Faimosul coafor parizian Antonio , abea mai prididea cu treburile. Adun un întreg arsenal de maşini sî aparate electrice precum şi o colecţie iîp|

Ducele şl Du- ctsa de W ind- >or fo to g ra fia ţi in ziua c ă lă to ­riei lor.

A DI N D R A G O S T E L U L C A N D E

¡ELE Şl DUCESA DE WINDSOR IN CĂLĂTORIE.i al ducelui a fost de părere că aceasta ar fi putut să treacă drept un fel de Imitaţie a serbărilor încoronării. Mrs. Wallis va purta o pălărie simplă şi,

-această schimbare în program va fi mult mai bogată în consecinţe decât js'ar putea închipui. Ea a stârnit în mediul englezesc din Monts şi în castelul , Cande o impresie profundă.• Aşa dar, Ducele de Windsor s'a căsătorit cu Mrs. Warfield la castelul din Cande.,. Iar detaliile ceremoniei au fost ceeace se ştie... şi ceeace nu se stie.

lila ceasurile zece. dimineaţa, servitorii castelului au orânduit o sală severă, Kf psită de podoabe, ' în salonul cel mare.

In yacht, pe canalul Vene.

M t

)ucele şi Ducesa, u rm aţi de poliţia ţt cretă şi de o m u l ţ im e de curioşi, pe străzile Veneţie i. C ând îşi vor \egasi oare lin iştea cei doi eroi ?y D orm itoru l D u c e l u i

şi D ucesei de W in d so r în castelul unde-şi vor petrece luna de m iere

k o parte a mesii, un fotoliu mic, de fealaltă parte, două mai mari. încolo, flori, răsaduri, în vase şi în ghirlande... farul purtativ a fost ridicat în salonul de izică, salon care în acelaşi timp e o bibli- 9că imensă. Dintre toate cărţile aflate Io, numai una singură îşi va vedea pa­

iele răsfoite: Biblia; orga va executa câţi de muzică religioasă, unsprezece, altarul e gata. Peste o juma e de oră va începe ziua istorică, ia acum n'au fost decât introducerile, itaţii au ajuns în faţa grilajului parcului, adevărată defilare de limuzine spre care le de aparate fotografice sunt aţintite nişte mitraliere.fel, trec sir Churchill, sir Allen, irtorul ducelui.J, cu excepţia d-lui Vernet, a cărui e- ă şi broderii de argint reprezintă gu- nul francez, sunt în ţinută de rigoare, aduce mai mult a uniformă.>i, pantofi de lac, pantaloni vărgaţi, i la butoniere, jobenuri... reună cu câţiva confraţi privilegiaţi am itit să ajung până aproape de ferestrele nului.îhipul acesta, micul nostru grup a it, in parte, detaliile ceremoniei, iră, în împrejurimile castelului, staţio­na o mulţime curioasă şi, oarecum, în­fiată,Idiţi-vă că mulţi dîn oamenii aceştia au recut noaptea în maşinile lor sau, mai piu, sub stele...acum, ei nu vedeau decât spatele jan-

M ar ele salon al D uce­lu i şi Ducesei în cas­telul W asserleonburg .

Cam era in t im ă de lo­cuit a D u c e l u i de W indsor, în castelul W asserleonburg. darmilor, de departe, pe drumurile unde circulaţia era reglementată cu străşnicie, sau interzisă în chip nemilos, u e n'ar fi dat aceşti fanatici, admirabili în credinţa lor, spre a ajunge să se agaţe lângă noi, de pervazul ferestrii! rVedem, de bine-de rău şi, ca să fim drepţi, vedem mai mult bine decât rău, pe Duce şi pe viitoarea Ducesă.In fundul sălii, se află reprezentantul unei mari agenţii bancare, patru reprezentanţi ai agenţiilor de presă streine şi operatorul unei mari firme de cinema. P rim aru l din Monts, doctorul Mercier, îşi în­deplineşte misiunea singur, fără secretarul primăriei.S a ridicat, surprins, in clipa cand noi ne rezemăm de geam feţele încordate de curiozitate.

înaintea lui stau cei doi logodnici, nemişcaţi^ atenţi şi gravi. Primarul ia Codul din care începe să citească frânturi de articole. Nu putem să-l auzim, dar ghicim destul de bine că a ajuns la paragraful faimos unde legea impune femeii să dea ascultarebărbatului ei. ^Ducele şi logodnica s'au ridicat: Ducele întâi, d-na Wartieldpe urmă.Porfile de fer au fost ţinute deschise pentru ca legea reclamei să fie respectată, însă grilajul e păzit. _ i i *Apoi, primarul şi-a rostit discursul.^ Se ghicea pe buzele lui unele din cuvinte: „Alteţă", „Ducesă".El felicită sofii, evocă în cuvinte calde romanul lor de draqoste. Comunică urările pe cari populaţia Turennei le faca oaspeţilor ei... La amiazi, înainte de a primi felicitările invitafilor, sofii, casa- torifi civil după legea franceză, au trecut în sala bibliotecii pentru binecuvântarea religioasă. _ _ wCortegiul s‘a format. Ducele şi martorii săi, ducesa şi ai sat, oaspefii învitafi în urma lor, reprezentanfii agenţiilor de presa, cînematografistul închizând drumul cu aparatul lui ; astfel alca- tuit, cortegiul a intrat in sala de muzică. ^D-na Warfieid surîdea, emofionată, iar martorii au jurat că o lacrima de fericire Í se prelingea din ochî, până sub bărbie... Ducele păstra gravitatea aceea care-i o regulă pentru un gent­leman într'o asemenea împrejurare fericită. _Dar a surâs şi el, din toată inima, când ceremonia oficiala sa sfârşit, când şi-a condus oaspefii în sala de mâncare. _Un tort superb, gigantic, după datinele englezeşti, ocupamijlocul mesii. .Prânzul, printr'o delicată atenfie fafă de fara pe care Ducele o alesese pentru celebrarea căsătoriei sale, era alcătuit dupamoda franfuzească. .........................La 14.30 a avut loco recepfie, la care au fost învitafi şi Ambii sofi au adus presei mulfumiri călduroase. „La revedere." le-a spus Ducesa, cu surîsul ei dulce. _ _Acel care a fost unul din cei mai mari suverani ai lumii şi care a renunţat să mai fîe, devenind un simplu gentleman, este o pagină de istorie pe care, de aci înainte, vor trebui s'o scrie numai istoricii viitorului.Automobilul Ducelui de Wîndsor, precedat de acela al prima- rului din Monts şi de un agent motociclist, a trecut grila|ul castelului Candé la ora 18 şi 5.Ducele şi Ducesa se vor duce la Amboise, de acolo — se cre{j e |a Roche-Migennes, de unde vor lua expresul cu destînafia castelului Wasserleonburg.După amiazi, d-l Rogers a făcut presei, în numele Ducelui şi Ducesei de Wîndsor, declarafiile următoare :„Ducele şi Ducesa de Wîndsor exprimă ziariştilor recunoştinţa ior pentru curtenia ce le-a fost dovedită în nişte împrejurărifără precedent, .Ei ar fi fericiţi să se ştie că în scurgerea ultimelor luni, cari au fost penibile pentru toţi, presa a publicat reportagii şi informaţii departe de orice adevăr, dar totuşi s a putut con­stata o voinţă neîndoioasă ca, oridecâte ori a fost posibil, sa se procedeze la o grabnică şi bine-meritată punere la punct. In ceeace priveşte viitorul, Ducele îşi da seama că o rezervă absolută ar fi nelalocul ei şi va împărtăşi ori când şi cu bucurie noutăţile de seamă privitoare la Ducesa şi la sine însuşi.Ducele şi Ducesa profită de această ocazie spre a face apel la presa mondială, căreia dânşii îi înţeleg pe deplin misiunea şi greutăţile, pentru ca ea să le acorde respectul discreţiei la care socotesc că au dreptul.Ducesa şi eu însumi mulţumim tuturor acelora care ne-au adresat felicitări' şi daruri cu prilejul căsătoriei noastre.Nu vom uita niciodată cuvintele lor prietenoase cari în ziua aceea aveau un înţeles deosebit.După ceasurile obositoare prin cari am trecut, aspirăm acum la o viaţă particulară, simplă şi fericită, dar mai ales la linişte care, nădăjduim, ne va fî îngăduită.După plecarea Ducelui de Windsor, doctorul Mercier, primarul orăşelului Monts, a autorizat presa să publice amănuntul că Ducele şi Ducesa iscăliseră în registrul municipal astfel:„E d u a rd , Duce de W indsor — Vallis, ducesă“. , Părăsind castelul Candé, Ducele şi Ducesa de Windsor duceau cu ei buchete de trandafiri.In tot timpul trecerii prin T u ren n a Ducele şi Ducesa au fost obiectul manifestaţiilor de simpatie din partea populaţiei»Ori decâteori aclamaţiile şi uralele ajungeau până la ei, ducesa smulgea un trandafir din buchetul său şi-l arunca pe fereastra deschisă a automobilului, în semn de recunoştinţă.Şi apoi, în gara La Roche, soţii princiari s'au suit în trenul care-i ducea spre Austria...Astăzi, sunt în Carinthia, la castelul Wasserleonburg. Se spune că acolo a şi început amenajarea unui teren de golf. Deocam­dată, acesta a fost singurul eveniment care a marcat sosirea soţilor. Ducele şi Ducesa au dreptul la tăcerea pe care au cerut-o.Au dreptul la linişte...Soţii, în fericirea lor, sunt ca şi popoarele: n'au istorie.Cel puţin în timpul de faţă.Această regească şi minunată aventură a trecut astăzi în legendă. Mâine Ya intra în acea istorie, care nu dă fericirea popoarelor şi nu face pe oameni fericiţi. A. e. I. o . U.

FILMUL „MIARKA, FATA URSULUI" IN CURS DE REALIZARED-ra Nutxi lupceanu, aleasa noastrâ, pleacâ azi ce

sâ turneze în acest film

N utz i lupceanu , aleasa concursulu i nostru de fo to ­genie.

+ M a r ă ta t in numărul trecut cum s ’a /%> făcut de către revista noastră.

• » - * » alegerea unei in terprete pentru f i l­mul lui Henry Doru, „Miarka, fa ta ursului". Turnarea acestui film a şi început, iar d«ra lupceanu, aleasa noastrâ, în momentul când veţi citi aceste rân­duri, se află în drum spre Paris. In primele zile ale lunei Iulie, d-ra lup­c ean u va şi turna în studio,Presa din Paris se ocupă de aleasa revistei noastre, pentru care are cuvinte elogioase. Vom publica in fiecare săptămână câ te o dare de sear.ă asupra stadiului in care se af lă filmul şi asupra activ ită ţii la Paris a domnişoarei lupceanu.

DESTULE BLONDE...

f V ENRY Doru, realizatorul filmului „Miarka, f " " u tata ursului" are o adevărată idee fixă:

^ * el vrea să aibă în filmul său, pe care-l pune în scenă Jean Choux, artişti cari să fie în mod natural — şi nu datorită machiajelor — ti­puri de ţigani, atât în ceeace priveşte femeile cât şi bărbaţii.Mai zilele trecute, un prieten îi lăuda mult fru­museţea brună a unei tinere femei, care voia să debuteze pe ecran. Henry Doru o chemă la el. Işi dete imediat seama că tânăra fată făgăduia să fie o „gitană" de prima calitate.Discret ca totdeauna, Doru n'a precizat nimic cu viitoarea artistă, dar i-a făgăduit ca în scurt timp să apară în film.Au trecut câteva zile. Henry Doru a invitat din nou pe tânăra candidată. Grozăvie... Aceasta i se înfăţişă cu părul admirabil platinat.— Dar pentruce te-ai decolorat, domnişoară?— se văita dânsul.Candidata-star se fâstâci şi spuse cu o nevino­văţie demnă de a fi semnalată :

— Mi-aţi făgăduit c‘o să mă lăsaţi să filmez... Deaceea m’am grăbit să dau părului meu culoarea „fotogenică" tradiţională.Dacă s‘ar fi început filmul chiar în ziua urmă­toare, frumoasa neofită, cu siguranţă c'ar fi pierdut prilejul neaşteptat care i se oferia. Din fericire, Henry Doru i-a acordat răstimpul nece­sar ca să redevină brună.

UN RĂSPUNS PROMPT

/ N „Miarka, fata ursului", realizat de cătr producţia Henry Doru, cu punerea în scen a lui Jean Choux, pe o muzică nouă de

Arthur Honegger, dialogurile sunt semnate Crom- melynck.Spiritualul autor dramatic, precum ce ştie a de­venit celebru prin una din ultimele sale piese. De curând, Crommelynck intră în birourile pro­ducţiei Doru. Se adresează secretarului, tânăru­lui Jean :__Fii bun, te rog, şi anunţă-mă. Sunt Crommelynck._ A, ştiu — răspunde fără voie secretarul, alcărui chip se luminează de un zâmbet... „Ad­mirabilul încornorat"?Crommelynck nici nu clipeşte.__Nu — răspunse dânsul prompt —- sunt tatăl său.Şi foarte demn îşi scoate pălăria din cap desvă- luînd o frunte aproape olimpică.

MUZICA

Jk RTHUR Honegger, straniul şi puternicul compozitor al filmelor „Pacific" „Regele

^ * David", „Regele Pausole", spre a nu aminti decât operele care au devenit populare, va realiza partitura muzicelă în filmul „Miarka, fata ursului". In felul acesta, ţinând seama că regisorul este Jean Choux — noua producţie a lui Henry Doru făgădueşte să fie una dintre cele mai admirabile opere cinematografice din sta­giunea viitoare.Se şi fredonează „dansul focului" : „dansul vra- jai1' ; „cântecul ţigăncii „Miarka" şi mai ales „imnul soarelui", care vor fi admirabile pagini muzicale. Nici nu-i mirare I

In Capitală s'a inaugurat, in prezenţa Suveranului, noul institut de cercetări agro­nomice al României.Fotografiile noastre în fă ţi­şează :

1. Clădirea noului Institut de cercetări agronomice.

2. M. S. Regele C aro l II, în­conjurat de o fic ia lită ţi, în timpul slujbei religioase, la inaugurare.

3. O asistentă face cerce­tări la un elèctrometru.

4. Intr'un laborator de ento­mologie al institutului de cer­cetări agronomice.

(Fo tografi! G rosaru )

D 1 No. $45

' * Pag. 15

• • . n i c i o a d i e r e . . .Expusă razelor tari de soare, pielea fra ­gedă este foarte sensibilă şi totuşi miş­care la aer liber, lumină şi soare este atâ t de necesară pentru tineret! — Cu

micşoraţi pericolul arşiţei soarelui prin conţinutul de Eucerita, care este înrudită cu grăsimea naturală a pielei. Mai ales la un soare puternic va masaţi abundent şi de mai multe ori cu Crema sau Ulei Nivea. Bineînţeles nu preţul va va d ete rm in a sa renunţaţi la a- ceasta.

& ^ W? - ■ '

n 1 ’ *

11 * ™ f rf JpJj

11 t Jp&h,. + -J- - -a

TancuriIr pe străzile Bilbao.

A LMERIA era un port mic şi vesel în sudul Spaniei, faimos pentru pod- / % goriile sale. Surse de apă bogate, descoperite de catre un scoţian

A n d re w McClure, care rezolvase problema principala a regiunei. Frumosul castel maur, cu turnul de observaţie şî câteva batem vechi pe.ţărm, făceau ca Almeria să poarte titlul de port fortificat; ea ,ş> pastra totuşi liniş­tea, continuând a trăi tihnită sub soarele sau strălucitor ch.ar şi atunci cand Spania sângera, sfâşiată de războiul civil.Dar iată că într'o dimineaţă de primăvara, o grindina de obuze se abatuasu- pră-i. Proectile grele incendîau casele şî inundau străzile, secerând barbaţi, temei si copii. După un bombardament de aproape o ora, agresor,, se «trasera.După cum era de aşteptat, vechile şî naivele fortificaţi, se dovediră cu totulînefective, iar oraşul lipsit de a- ^ ___________părare este acum o ruină. Oroa- ţ*~" ^ rea acestui act stăruie în noi.Bombardamentul Almeriei este ma­rea dramă a acestor timpuri atât de dramatice.Dar trebue să observăm ca acest eveniment e departe de a fi uni­cul sau cel mai teribil caz de a- cest fel, în istorie.Avem astfel un precedent in bom­bardarea Alexandriei, la I I Iulie 1882, când s'a săvârşit un masa­cru şi mai înfiorător decât în Al­meria, dar aci locuitorii se revol­taseră, simpatizând cu ridicarea lui A rab i Paşa şi toţi străinii fuse­seră ucişi. Şi pe urmă, amiralul S a y m o u r îşi anunţase actul, dând instrucţiuni de evacuare mai îna­inte de a preface în ruîni faimo­sul port egiptean.Dar acum 130 de ani, s'a produs un alt eveniment istoric pe care chiar si cronicarii enqlezi l-au nu-

din _______

mit un « t d . pirateria. X a p o l r o n in dr«™», * * “care visa neîncetat, călcase legea britanica a marilor. In 806 el ordonase o blocadă a Angliei silind majoritatea ţărilor continentale, inclusiv Rusia, sa c - pereze la boicotul comerţului britanic. In aceste condiţium rasarira industrii no pe continent. Industria textilă germană luă o vertiginoasa desv0 +ar® ? Germania profită mult de pe urma aceste, oprel.şt, !n!ocu'nd * ^ rU - ■ ^ at,vă prin cei de sfecle. Contrabanda devenise o indeletn.cre onorab'la ş u ja t va Tar câteva Hîntre ţările neutre au prospJ^t de pe urma urcam preţurilor. Prin-

Pacea^cllîa* ^ ^ d M ^ ^ B S e r e a Prusiei, conţinea paragrafe secrete des­t in a " să schimbe această stare de lucruri. Franţa s i l i s e Portugalia -coopereze

împotriva Anglie,, iar acum Kusia------------ ~ ' trebuia să constrângă Danemarca

să-şi unească flota cu aceea a Ru- ^ siei împotriva Britanici, spre a face

blocusul efectiv. Prinţul moştenitor Frederick care guverna în numele părintelui său nebun, Regele Ci is- tian al V ll- lea , avea o atitudine echivocă, dând impresia ca va pri­mi propunerea lui Napoleon.La I Septembrie 1807, flota bri­tanică apăru la portul Coopen- haga purtând o armată întreagă sub comanda lui Sir Art/tih V\ e~ llesley, devenit mai târziu Duce de W elling ton . Armata debarcă şi ceru să î se predea imediat în­treaga flotă daneză spre a fi ţi­nută ca garanţie pe tot timpul cât avea să dureze războiul franco-bri- tanic. Danşzii, cum era de aştep­tat au refuzat şi începând din ziua următoare, frumoasa capitală a Da­nemarcei a fost bombardată trei zile.Jumătate din oraş, inclusiv nume­roase castele şi biserici au fost pre­făcute în ruini. Arsenalele fură dis­truse şi jefuite iar numărul morţij lor se ridica la peste 2000, dupa care Danezii se predară.Flota lor fu dusă în Anglia şi ţi­nută, nu numai pentru timpul cât a durat războiul ci pentru totdea­una. Tot cu ocazia aceea Englezii âu pus mâna şi pe insula Helgo-

landului. Această bombardare a unei capitale neutre şi lipsite de apărare, a fost cu totul uitată. Dar oricum, e o slaba con­solare pentru victimele Almeriei.

Copiii răniţi d in Bilbao unt transporta ţi pe va­loare trans form ate în pitale.

Transportarea copiilor răniţi d in Bilbao.

CEHOSLOVACIA, ¡ ara băilor

TAMADUITOARE $1 A APELOR MINERALE!Aproape orice boală îşi găseşte in Cehoslovacia izvorul ei tămădui tor. Staţiuni balneare cu reputaţie mondială, ca Mar ienbad, Karlsbad, Joachimsthal, Luhacovic, Pis- tyan, Trencianske Teplice. etc.. oferă de sute de ani al inare omenirei suferinde. La v izi tarea staţiunilor bal ­neare 66 12/31 la sută reducere la înapoiere la căile f e r a te cehos lovac e; multe al te avantaje.

Pentru informaţi i a se a d r is a la orice birou de voiaj, în special la Biroul de informaţi i cehoslovac, Bucureşti /' Str. Bursei 5.

A m â n c a e b i n e ! A digera s şi mai bine!T u tu ro r c itito rilo r acestei rev i­ste le place să m ănânce bine. Câţi nu sunt, însă, p r in tre aceştia, cari o o ră sau două după masă, nu încep să sufere? Mii de fa­m ilii au îndepărta t team a de digestie proastă p rin în treb u in ­ţarea ziln ică a Magnesiei Bisu- rata, rem ediul clasic şi in stan ­taneu îm potriva râu rilo r de sto­mac şi a tu tu ro r nep lăcerilo r dato rite unui exces de m âncare. Stom acurile devenite sensibile- din p ric in a unui exces de acie d iţa te stom acală, ce dă naşter- m igrenei şi — cu vrem ea — gas- tra lg ie i şi d ispepsiei, sun t im e d iat uşurate, cu o m ică doză de M agnesia B isurata, luată im ed ia t după masă. In două-trei m inute, starea proastă , — m igrena, a- cele senzaţii de greu tate în trup , gazele, — încetează ca p r in fa r­mec.^Magnesia B isu ra ta se află de vânzare la fa rm ac ii şi dro- guerii cu p re ţu l de lei 75, sau în fo rm atu l m are econom ic cu lei 119._________________

Institut medical cosmeticS tr. Brezolanu * . Bucureşti I I I

Telef. 3-59-22. Consult. 11— 1, 5— 8sub îngrijirea unui medic dermatolog

fi unei doctoriţe din Berlin.Sfaturi ţi îngrijri date de specialişti

in toate tărâmurile cosmeticei.I înlăturarea radicală a perilor de pri-

*os, prin diatermie, îngrijirea frumuseţi fi a trupului, etc.

Un ten ideal vet\ obţine

întrebuinţând exclusiv

CREMACOTY

La Toulouse a avut ioc congresul francei de gynecologie, sub preşedinţia de onoare a profesorului Dr. C . Daniel.In jurul biroului, dela stânga la dreapta: Domnii doctori: Turpault, M . Fabre, Fr. Jayle; domnii porfesori doctori: E. Merii, C . Daniel, E. Forgue, decan Gorse, J. Ducuing. In ex­trema dreaptă: dr. Emil Gheorghiu, In rândul întâi, în faţa estradei: Prof. Riche (Montpellîer), dr. Mircea lonescu (Bucureşti) şi dr. Eug. Donay (Paris).

I. Şefii autorităţilor din Zălău trec în re­vistă şoimii satelor, in costumele lor pi­toreşti.

2. Exerciţiile străjeri- lor din Zălău.

3. Ridicarea pavilio­nului străjeresc la Zălău.

Serbările strâjerilor ia Zălău

IIMBF fflCMM PCM 1

Y 7 NA dintre marile atracfîî şi în acelaşi timp mân- § J clrii ale Hollywodului, sunt culcuşurile vedetelor

de cinema. Hanurile ce se întind pe drumul dintre Ver.mont şi muntele Vernon se mândresc toate cu câte un pat în care a dormit George Washington. In schimb Pennsylvania are un hotelier care face cunoscut pasagerilor prin placarde cu litere de o şchioapă că perechile de tineri însurăţei pot dispune chiar de patul lui John Gilbert şi a- ceasta numai pentru 25 de dolari.Patul specia! comandat, de trei metri lungime, în care băr­batul socotit nu mai departe decât acum câţiva ani ca u- nul dintre ceî maî mari -amorezi ai ecranului, şi-a dat ul­tima suflare, a atras atenţia întregului Hollywood — public şi actori. Când s'au scos lucrurile lui John Gilbert la li­citaţie, Marlene Dietrich a plătit trei sute de dolari bucata, nişte cearceafuri simple de olandă.Dar cu toate că John Gilbert îşi câştigase încă de pe când era în Yiaţă o mare faimă pentru dimensiunile patu­lui său, multe dintre vedetele ecranului s'au grăbit să-i urmeze exemplul, depăşîndu-l chiar prin lux şi confort.Daca marelui public i se pare că se dă prea multă atenţie dormitoarelor vedetelor, trebuie să ştie că aceste fiinţe muncesc până la extenuare şi că trebuie să se bucure de o odihnă desăvârşită. ,~Faimoasele plimbări ale Gretei Garbo prin ploaie nu se da- toresc dorinţe! de a fi singură ci faptului că mişcarea adulce somn. R obert M ontgom ery citeşte romane detective până'n lo r ii l ile i. După aceea abia reuşeşte să prindă câteva ore de somn.Vedetele au de multe ori vocea obosită, faţa palidă şi cear­căne în jurul ochilor. Aceasta după nopţi de insomnie pro-

. ypeate de surmenaj. Acesta este motivul pentru care D ick Powell îşi priveşte patul ca pe una dintre cele mai prac- iice investiţii din câte a făcut.feste o mobilă foarte originală având 2,30 m. în lungime şi

VEDETELEM C1 MEMA-Claudette Colbert fo to g ra f ia tă in dormitorulei.

de aceea şi-a făcut un pat atât deleşie mare.Aflam din mai multe surss că încântătorul C lark Gabie sforăie. El poate dormi oriunde şi oricum, dar se înţelege preferă un pat o- Ibicinuit. Viaţa de vagabond, din tinereţe, cand dormía pe unde găsea prin camioane sau ca­mere mobilate, ieftine, l-a întărit împotriva fobiilor şi spaimelor cu care se chinuesc ac­torii cu pielea mai subţire.W arren W il l ia m s şi-a transformat podul într'un delicios dormitor. Patul său este la fel cu al lui Powell. El îşi învaţă rolurile seara, înainte de culcare. Pasiunea sa pentru marină l-a făcut să-şî amenajeze o scară sus pe casă montând în vârf un fel de ,,punte de comandă" cu un mic birou în care găseşti obiectele ne­cesare unui căpitan de vas.Fascinanta Joan C raw ford doarme în nişte cămăşi lungi de mătase albastră, cu mâneci largi, monahale. E foarte matinală şi-şi face singură patul cum a învăţat din fragedă co­pilărie. Joan este o fiinţă a obiceiurilor. Are un pat baldachin şi-i plac cearceafurile simple de olandă. Cel mai mic sgomot o trezeşte şi-i trebuesc ore întregi pentru ca să adoarma ia­răşi. Când turnează, Joan se culcă întotdea­una la ora 9.Bette Davis are un dormitor simplu dar foarte feminin, ca pe vremea bunicii sale. Anîi petre- cuţi în teatru au făcut din ea o cucuvea. Se învârteşte prin casă la orice oră din noapte pretinzând soţului său H am Nelson, să stea treaz cu ea, spre a-i ţine tovărăşie.Dar dimineaţa, nici ceasornicele de alarmă si nici cele mai energice sgâlţâiturî nu reuşesc s'o trezească din somn.Cearceafurile de satin sunt extravaganţa Lo- rettei Young. Sănătatea şubredă a silit-o în ultima vreme să stea mai mult in pat, astfel eă problemele de cuvinte încrucişate, romanele

de tot felul, răspunsul la scrisorile admiratorilor şi convorbirile telefonice cu prietenii sunt distracţiile sale din timpul zileK Loretta este o copila delicată şi trebue să-şi conserve sănătatea. Douăsprezece ore de somn pe noapte nu sunt prea mult pentru ea. . . . . .Prrol F lgnn doarme pe un pat tare de cazarmă, nu poate suferi nimicuri feminine în camera sa şi drăgălaşa lui soţie, Lilg Dam ita a trebuit să renunţe la dorinţa de a-i împodobi dormitorul care e departe de a fi luxos. Toate védetele aú în camera de dormit un cămin, aceasta deoarece clima californiană este foarte blândă. Covoare groase înăbuşe sgomotele şi u n e l e d i n t r e vedetele mai nervoase au mers până a-şi instala amortizoare Garg Cooper este unul dintre fericiţii cari pot dormi oricum şi oriunde şl sp întâmplă atât de des ca între două scene să se întindă la întâmplare pe o canapea şi să tragă un pui de somn în mijlocul sgomotelor încâtnimic nu-l mai poate deranja. _Gary doarme adânc. Una dintre partenerele sale a spus odata ca acea cuceritoare expresie 9 Wi, 'pe care publicul feminin o considera ca o esenţă a fascinaţiei romantice,, nu este în fond altceva decât mutra unu> actor veşnic somnoros: ' DOROTHY LUTQN

Somptuosul culcuş al lui Dick Powell.

2.90 m, în lăţime. Tăblia dela cap în formă de raft conţine cărţi, cele necesare pentru scris, un radio, ţigări, sertare cu obiecte mici de lingerie şi un tablou de siguranţe con­trolând luminile din întreaga casă. Dîclc este un băiat care se simte vesel şi ferici' de cum a deschis ochii di­mineaţa.Dispoziţia se & mereu ace­eaşi indiferent daci a avut doua sau opt ore de somn. Doarme tun, dar se svârco-

Automobilul lui Clark Gabie amenajat înăuntru şi ca dor- mitor.

R . L Pag. 18

La regimentul 4 Roşiori „Regina Maria" a avut loc recent concursul hipic anual pentru ofiferii, subofiţerii şi trupa regimentului.

Ochi limpezi, atrag şi înveselesc . . . Ochi, misterioşi, sunt

impenetrabili . . . Toată vioiciunea feţii stă in ochi . . . Ei

sunt arma cea mai puternică a femeii, însă sunt şi prim ii

cari arată oboseala, pricinuită de vânt şi praf, precum sunt

şi prevestitorii bătrâneţii. Purtaţi-le grijă totdeauna, ca

celui mai scump tezaur.

In premiul „Căpitan Anastasiu Toma", ofi­ţerii s'au clasat in ordi­nea următoare: I) Maior Olteanu Marcel;2) Subit. Gheorghiu Lucian; 3) Lt. Petculescu Ion; 4) Lt. Petculescu Romulus

i r începeţi şi term inaţi ziua, întrebuinţând SPECIAL EYE

LOTION (Loţiune Specială pentru Ochi) ELIZABETH

ARDEN; instantaneu calmează ochii obosiţi, îi limpezeşte

şi ie redă vigoarea. Preţul Lei 500 -, Preveniţi formarea

r id u rilo r şi cearcănelor, întrebuinţând la culcare SPECIAL

EYE CREAM (Cremă Specială pentru Ochi). Lei 4 5 0 -Premiul „Robănesti" a fost câştigat de lt. Seicaru Costel. iar premiul „Sultana Nicolai- de" de plut. Bucur Marin. Fotografiile noastre înfăţişea- iă câteva aspecte luate în timpul concursului.

★ SPECIAL ASTRINGENT se recomandă contra umflă­

tu r ilo r sub ochi. Aplicaţi după aceia, VELVA CREAM.

Pentru strălucirea och ilo r: EYELASH COSMETIQUE

(şease nuanţe) Lei 250.-. EYE SHADO (Cosmetic pentru

pleoape) scoate in evidenţă culoarea şi mărimea ochilor

(15 nuanţe) Lei 350.-.

E liz a b e th A rd e n L td

favorabil ia în treb u in ţa rea a- cestui p repara t, care devine astfel o reală b inefacere pen­tru om enire. S’au în reg istra t succese com plete în cazurile cele mai rebele, ceeace atestă rapoarte le c lin ic ilo r şi ale me­d ic ilo r specialişti d in Am erica şi Europa.„Gastro D“ e de vânzare la farm acii şi d rogherii şi se expediază de către farm acia Thoiss, B ucureşti, Cal. V icto­rie i No. 124 con tra ram burs de lei 135.

care alină suferin ţele om enirei suferinde e un p rep a ra t care a fost ob ţinu t d in tr ’o plantă m edicinală am ericană. Toţi cei care suferă de afecţiun i sto­m acale şi in testinale , m area legiune a oam enilor neuraste- nizaţi şi pesim işti din cauza acestor rele, au găsit în p re ­p ara tu l „Gastro D“ rem ediul excelent. Fenom enele neplă­cute ca m igrene, acid itate, p a lp ita ţii d isp ar după scurt tim p ; afecţiunile fierei, ale fi­catului şi r in ic h ilo r se resim t deasem eni în m odul cel mai

După o partidă excelentă, care a fost urmărită de un ghinion formidabil, echipa României nu a reuşit să termine decât la egalitate cu Suedia, un match pe care, după desfăşurarea par­tidei, trebuia să-l câştige la minimum 2 — 3 goluri diferenţă,

Fotografiile noastre înfăţi şează ;

Echipele reprezentative ale României şi Suediei, înainta de match.

Portarul suedez, unul dintre fac to rii care a scăpat Suedia dela o înfrângere sigură prinde un balon. ^

DAR TAINA UNEI MI RESME.

farmecul unei arome de pri­măvară care invălue şi subjugă, o are numai Apa de Colo­nia „Diavolo".Pentru ciasurile sufleteşti ale unei femei, fachirismul tulbu­rător al parfumului „Diavolo" CONCURSURILE NAUTICE

DEPE LACUL HERĂSTRĂU

Duminică au avut loc, la lacul Herăstrău, mari concursuri na­utice. Cupa „Realitatea Ilus­trată", disputată între cele mai bune echipaje participante, a fost câştigată, la mare luptă, de A. S. Jandarmeria. Foto­grafia noastră a fost luată în timpul concursului.

A p a d e c o l o n i a

cura

H e l m i t o lPREMIUL REGAL LA BÀNEASA

Duminică s'a alergat la Băneasa premiul regal. Fotografia noastră îl înfăţişează pe câştigătorul cursei, după alergare.

SERBAREA DE SFÂRŞIT DE AN DELA ŞCOALA „CUIBUL CU

BARZA"

Duminică a avut loc, la şcoala primară „Cuibul cu barză", ser­barea de sfârşit de an. Foto­grafia noastră înfăţişează pe elevi şi eleve, plecând veseli cu premiile.

fo to g r a f i i Bermonj

¡C O L Y S O S

Redaţi dinţilor îngălbeniţi şi decoloraţi

ALBEAŢA LOR NATURALĂCrema de dîntr antiseptică care sporeşte atracţia Dv.

nn vă m ai desavanta- ţ ia de p rospeţim e care ojeze d in ţ ii în g ă lb e n iţi iasă în gură, K o l y n o s

şi d eco lo ra ţi în re la ţiu n ile este c e le b r i în în treagaD v . m ondene şi n ic i în lum e.succesul D v . în a fa c e ri. K o lynos este econom ic.F ac e ţi ceeace fac m ilio ane N u trebue decât jum ă ta tede concetăţeni a i D v .: în - d in c a n tita te a unei crem etre b u in ţa ţi p en tru d in ţ ii de d in ţi o rd in a re : U n cen-D v . K o lynos, C rem a D en- t im e tru pe o p erie uscatătară A n tisep tică pe care e sufic ien t,o apreciază deA tiş tii. P en - în c e rc a ţi K o lynos şi ve ţitru a lbeaţa şi lu c iu l pe constata e fec tu l asupra d in -care î l dă d in ţ ilo r şi senza- ţ i lo r D v .Şi Dv. p ate ţi avea lâm - betal captivantp* care-l 4 i - - Kolynos ^

Corespondentul nostru din Hollywood ne-a trimis, pe calea aerului, această fo tografie impresionantă. Ea îl înfăţişează pe W illiam Powell, celebrul star american, sdrobit de durere, în urma sicriului care o conducea la groapă pe Jean H arlow , logodnica lui. Pentru a nu se prăbuşi, W illiam Powell este susţinut de o parte şi de a lta , de cel mai bun prieten şi de mama lui. Durerea lui W iliiam Powell a fost a tă t de mare încât a declarat că vrea să abandoneze, pentru totdeauna, cinematograful. Un film în care începuse să turneze a lături de Myrna Loy, a fost întrerupt, W illiam Powell fiind înlocuit cu a lt interpret.

Economisiţi, € « n f « r i id tabal n a ra

FIECARE DIMINEAŢĂ

D-na Mania Antonova şi d. Gr. Vasiliu-Birlic în actul I din „Fustele dela M inister".

ASTA SEARA: A plica ţi CremaTokalon, nutriment

pentru piele, culoarea roză, care con« tine Biocel — uimitoarea descoperire a Profesorului Dr. Stejskal de la Uni= versitatea din Viena. Acest element vital al celulelor este obţinut din ani« male tinere, alese cu îngrijire. Stiinta ştie acum, că pierderea acestui ele» ment natural din piele, cauzează sbâr= citurile. Crema Tokalon, Biocel, ali.- ment pentru piele, îl redă pielei în timp ce dormiţi şi reface pielea nete* dă, mlădioasă şi tânără.

MÂINE DIMINEAŢĂ:Uitaţi<vă cu cât pielea - r j j ^ Dv. e mai fragedă şi mai ^netedă chiar după prima aplicare. După pufine zile sbârciturile încep să dispa. ră. După o săptămână arătaţi cu ani mai tânără. Dimineaţa aplicaţi Crema Tokalon, culoarea albă (neunsuroasă), celebra Cremă de Paris. Ea face să dispară coşurile, face pielea moale, ne» tedă şi albă. Femei de 50 de ani pot că* păta un ten frumos de care ar fi mân> dră orice fată tânără. Se garantează deplin succes, altfel se restituie banii.

De vânzare în toate farmaciile, dro* gheriile şi parfumeriile din ţară. —

I r

| wCostume de voevozi.

Fracuri şi clacuri.

Cisme de toate felurile.

Prin garderoba regilor, eroilor,

asasinilor, gentilomilor,

demenţilor, nevropaţilorO VIZITĂ IN GARDEROBA T E A T R U L U I N A Ţ IO N A L

J T | ACĂ pentru marele public M M stagiunea este închisa până

la toamnă, între zidurile Tea­trului Naţional activitatea e în toi.Sala suferă, dacă nu reparaţiuni me­dicale, dar în orice caz mici îndreptări de care, prin trecerea anilor, are nevoe nu numai omul, dar şi piatra şi fierul. Maşiniştii pun la punct „ceru­rile" — cel senin folosit când acţiu­nea piesei se desfăşoară la noi în ţară, cel sumbru când se joacă o piesă r.ordică, toate decorurile sunt trecute în revistă, lumina e controlată. Func­ţionarii administratori încheie socotelile stagiunii, atelierele de pictură, tâmplă- rie, tapiţerie lucrează de zor.Mare activitate este însă la garderoba şi croitoria Teatrului: Aci şefa, d-na Florica Scărţan, nu mai pridideşte.Trebue ştiut că Teatrul Naţional are una din cele maî mari garderobe de teatru din lume. Nu este un lucru improvizat, ci strâns şi păstrat cu grije timp de şaizeci de ani. In ulti­mul cot al clădirii, se află o serie de săli mari, adevărat bazar în care sunt aşezate, pe epoci, sute de costume toate numerotate şi inventariate, ast­fel că ele se pot găsi cu destulă uşurinţă de către personalul devotat instituţiei. Cineva care s'ar trezi aci ar crede că se află într'un muzeu, privind vitrinele încărcate cu costume de toate felurile.

ROT1NDU-ŢI PRIVIREA... dai de rochiile Reginei Elisabeta a Angliei, regina fecioară, — rochii grele, încărcate, care totuşi nu i-a adus purtătoarei soţul râvnit, lată costumul negru al nefericitului prinţ Ham let, alături rochia uşoară a blondei Of elia, M acbeth asasinul, cel căruia nu-i dă pace umbra lui Banco , sdrenţele Regelui Lear, dar care, nemaî fiind Nottara, îşi va găsi cu greu interpretul, costumul, de asemenea negru, al lui Horaţiu bunul prieten al lui Hamlet, cel al lui Polonius prostănacul. Şi dulapurile îţi evoacă toată galeria de regi, eroi,- asasini, demenţi, incestuoşi, nervopaţi, a

coîfuri.m m Spade

D-na Florica Scârfan, şefa ate lierelor de croi­torie.

roşcatului Will, cel mai de seamă autor dramatic al tuturor timpurilor.

ISTORIA NOASTRĂ

In altă secţie dai de costumul lui Ştefan , cel pe care-l poartă în „Apus de Soare" când, gârbov şi sleit de vlagă mai are încă puterea să dejoace planurile infernale ale paharnicului Ulea, hatmanului Drăgan şi ale jitnicerului Stavăr. In vecinătate e rochia Oanei, feţişoară mult iubită a viteazului Domn, rod al unei dragoste, care astăzi s'ar numi nelegitimă, lată pălăria, atât de caracteristică, a lui Vlaicu-Vodă, cel a toate răbdător, care ştie să-şi urmeze calea, nepăsător la unelti­rile viclenei Doamne Clara şi care încredin­ţează pe credinciosul Grue, care trebue să simbolizeze poporul mult răbdător şi necuvântător, că în trei zile pune ordine în ţară. Şi-şi ţine vorba Ilată costumele pe care le poartă Răzvan , la început unul sărăcăcios, de ţigan, pentru

ca până la sfârşit, ajutat de vicleana şi dornica de mărire Vidra, să îmbrace costumul de Domn al Ţării.Şi se înşiră costumele lui M ihai V iteazul, Tudor V lad im i- rescu, Neagoe şi ceilalţi mulţi eroi înfăţişaţi de d. N. lorga. Nu poţi să nu zâmbeşti văzând costumul, atât de caracteristic, al Cetăţeanului turmentat, malacovul Coanei Joiţica — „dama bună", — jacheta prostului şi necinstitului A gam em non , Dan- danache, vestonul lătrătorului Caţavencu şi celelalte accesorii vestimentare ale eroilor caragialeni.

IN TIMPUL NOSTRU Dar şi costumele moderne nu lipsesc. Peste cinci sute de fracuri stau înşirate pe câteva rânduri, sprijinite pe umăraşe şi alături se rânduesc vestoane de toate culorile, unele păs­trând parcă ceva din forma corpului celor cari le-au îmbrăcat. Şi costumele sdrenţăroase, cele ferfeniţite, ale vagabonzilor, cerşetorilor, nu lipsesc, căci sunt foarte trebuincioase.

ÎNCĂLŢĂMINTE, ARME Ş. A ....Garderoba Teatrului Naţional are 5000 de perechi de încăl­ţăminte în care sunt cuprinse cisme de toate felurile, ghete, pantofi bărbăteşti şi femeeşti.Este apoi o secţiune de arme — adevărat muzeu — cu lănci suliţe, spade, săbii, toate rânduite după epoci, apoi coifuri cărţi, liiîere, zale pentru aţâţi războinici de teatru.

IN REGATUL NAFTALINEI Toată această imensă avere este inventariată în fiecare an iar pentru buna ei păstrare se întrebuinţează sute de kilograme de naftalină. Un neobişnuit ar leşina, din pricina greului miros de naftalină, pătrunzând în vreuna din aceste camere.In timpul vacanţei, toate tricourile sunt desinfectate la etuvă, pentru ca sănătatea actorilor să nu sufere.

SPECIALIŞTIICroitoria de teatru e o specialitate care, în afară de înde­mânarea cusutului, cere multă dibăcie. Să ne gândim că„,un costum e purtat de mai mulţi actori cu talii felurite şi croi­torul trebue să „lase” o bucată pentru ca eventual să lun­gească sau să lărgească rochia sau costumul.Cel care a pus temelia garderobei Teatrului Naţional, fiind în afară de croitor şi desenator de costume, a fost llie Berger. Despre acest artist al specialităţii croitoriei de scena voiu stărui cu alt prilej.Demnă urmaşe îî este d-na Florica Scărţan, şefa de astăzi a atelierelor, al cărei bun gust s'a dovedit cu prisosinţă în atâtea piese reprezentate pe prima noastră scenă.

IOAN MASSOFF

DOCTORUL NICOLAE LUPU CTITOR DE BISERICĂ

o S P U M A D E O S E B IT A

V v 'yS p n m n o M ş n n l tă S p n m n C n iln n i

S p u m a s ă p u n u lu i C ad u rn se co m p u n e d in m illo a u o d e L ăsici m ic i. O b s e rv a t ' e fe c tu l s p u m e i a s u p ra p ie lii Dv. B ăş ic ile m a r i. p il- n e cu a e r . r ă m â n la s u p r a la ta p ie lit. B ăş i­c ile m ic i p ă t ru n d în f ie c a re por. c n r- 'tţln rîu -l u ş o r ei r a d ic a l S e c re tu l „ te n u lu i C a d u m " e s ­te s p u m a cu b ă ş ic i m ic i a s ă p u n u lu i C a d u m .

Noua biserică din Arsura, clădită de dl. dr. NicoIaeLupu

GARANTĂMm u lţum irea deplină, sau restituim suma

întreagă.

Soborul de preoţi, în timpul slujbei religioase a sfinţi­rii bisericii din Arsura.

C a re e secretul acelor femei care toată viaja ¡or sunt admirate şi iubite cu atâta pasiune? O piele moale şi catifelată, un ten de o puritate desăvâr­şită. Acesta e primu! pas către frumusefe. Şi Dv., Doamnă, puteţi căpăta un astfel de ten printr’o metodă simplă, accesibilă tuturor.

Pentru toaleta zilnică, întrebuinţaţi săpunul Cadum. Spuma sa abundentă curăţă toate impurităţile, pie­lea devine suplă, mătăsoasă, parfumată. Tenul. Dv. radiază o prospeţime uimitoarei Săpunul Cadum nu costă decât 20 de lei şi fine mai mult decât o lunăl Cu mai puţin de 1 leu pe zi, putefi avea un „Ten Cadum" — vă putefi menfine tânără şi fasci­nantă, puteji păstra intacte admiraţia şi cfecîiunea celor ce vă sunt dragi.

Savon Cadumñ J \ i i

a l PICIOAKELÚP ntïPAvP

PODEOLC S A N O A

,NU TE ŞTIAM ATÂT DE FRUMOASĂ,

ACUM TE GĂSESC M IN U N A TĂ “

E adevărat. Când a văzut-o pentru prima oară, tenul t i era respingător. D e când întrebuinţează pudra Jazz,

petele ţi coşurile au dispărut, porii nu se mai văd, tenul ei a devenit a tâ t de fin şi catife la t încât nu-1 mai recunoaşte ea însăşi. Pudra Jazz este în tr’adevăr m inunată. D ea ltfe l, i-a spus-o şi d ro g h istu l: această pudră este în trebuinţată de mii de femei care se remarcă prin frum useţea tenului lor.

PUDRADela stânga spre dreapta : I. P. S. S. Nicodim, M itro ­politul M oldovei; I. P. S. S. T it Sîmedrea, Episcopul Hotinului ; I. P. S. S. Nifon, Episcopul Huşilor şi dl. dr. Nicolae Lupu în odăjdii de c tito r.

R. I /. N o ^45 Pag^ 3

(F o to g ra fii Berman)

Dr. ELISABETA MOLNARMEDIC STOMATOLOGFost asistent la c l i n i c a u n i v e r s i t a r ă din Cluj

B O A L E D E G U R Ă şi C H I R U R G I E D E N T A R Ă

Proteză, technică moder­nă, coroane de porfelan

Bucureşti - str. Brezoianu, 29. Et. I Consult.3— 6 Telefon 46601

CHIRURGIE ESTETICĂ( fă ră c ic a tr ic e )

a nasului şi urechilor, a fe ţe i, guşei ţ i p ieptu lui.

în d e p ă r ta r e a o p e r a t iv ă a r id u r il ir

Dr. RUDOLPF HOFFMANNfo s t a s is te n t la c lin ic a u n iv . d in B erlin

B u c u r e ş ti. B -d u l D o m n iţe i 30 b is T el. 4.19.50 — I n fo r m a ţiu n i g r a tu ite