Anul II. Arad, Duminecă 2| 15 Septemvrie 1912 N-rul 193. ABONAMENTUL:

P» nn an . . 28 '— Cor. P» jumătate an 14-— „ P« 3 luni . . 7-— „ Pe o lună . . 2 4 0 ,

Pentru R o m â n i a şi s t ră inăta te :

Pe on an. . 40'— franci

T e l e f o n (tótra oraş şi interurban

Nr. 7 5 0 . ROMANUL R E D A C Ţ I A

şi A D M I N I S T R A Ţ I A Strada Zr iny i N-ra l l'.i.

INSERŢIUNÎLE se primesc la adminis­

traţie.

Mulţămite publice şi Lo"; deschis costă şirul 20 ßl

M a n u s c r i p t e l e nu s e h> n a p o i a z ă .

Nu primiţ i o t r a v a ! Blaj, 1.3 S e p t e m v r i e .

D i n o f i c i n a i n f e r n a l ă în c a r e s ' a p l ă m ă d i t infamia c u b i s e r i c a g r e c o - c a t o l i c â u n g u r e a ­scă, a ieş i t î n z i a r e l e d e z i u n g u r e ş t i o notiţă u n i f o r m ă , în c a r e s e s p u n e , c ă d u p ă c e toate f o r u r i l e c o m p e t e n t e a u h o t a r î t î n f i i n ­ţarea a c e s t e i b i s e r i c i şi d u p ă c e b u l a p a p a l a a ajuns în s t a d i u l î n f ă p t u i r i i , o r i c e o p o z i ţ i e , ce s'ar f a c e d in p a r t e a n o a s t r ă , a r fi n u n u ­mai un p ă c a t , a s u p r a c ă r u i a a p a s ă b l e s t e ­mul p a p e i , d a r şi u n a c t d e n e s u p u n e r e f a ţ ă de î m p ă r a t u l , c a r e a c o n s i m ţ i t l a a c e a s t a bulă.

N o t i ţ a a c e a s t a a r e m e n i r e a t u t u r o r ş t i r i ­lor ce le d a u z i a r e l e u n g u r e ş t i î n a c e a s t ă c h e ­stie: d e s c u r a j a r e a n o a s t r ă . E s t e m o r f i n a , care n i -se d ă z i d e z i , c a s ă n e a d o a r m ă s i m ţ u ­rile, să l ă s ă m s ă f i m m u t i l a ţ i f ă r ă s ă a r ă ­tăm v r e - o o p u n e r e . E n e c e s a r d a r ă , s ă s p u ­nem d o u ă t re i c u v i n t e d e l ă m u r i r e p e n t r u soldaţii n o ş t r i , c a r i d a u şi v o r d a n e î n c e t a t răsboiul î m p o t r i v a b i s e r i c e i i m p u s e d e p ă c a ­tele o a m e n i l o r .

C â n d a m e u d r e p t s ă f a c o a c ţ i u n e î m p o ­triva u n u i r ă u ? A t u n c i c â n d e p e c a l e s ă s e săvârşească s a u şi d u p ă a c e e a ? S i n g u r u l r ă ­spuns c a r e s e p o a t e d a l a a c e s t e î n t r e b ă r i este, c ă î m p o t r i v a u n u i r ă u , î m p o t r i v a b l ă -stămăţiei o m e n e ş t i s a u a u n u i f a p t , c a r e î m i ratamă d r e p t u l m e u , a m d r e p t u l şi d a t o r i a să lupt o r i c â n d : a t u n c i , c â n d r ă u l e î n g ă ­oace şi a t u n c i , c â n d p u t e r e a lui a fos t a t â t de mare , î n c â t a p r i n s t r u p şi e s t e u n f a p t împlinit. A m d r e p t u l s ă l u p t î m p o t r i v a lu i ciliar şi d a c ă v e a c u r i î n t r e g i i - a u . . s a n c ţ i o ­nat" e x i s t e n ţ a , — d a c ă f o r m e a z ă c h i a r t e ­melia unui î n t r e g s i s t e m . U n n e a m î n g e n u n -chiat de f o r ţ a b r u t a l ă a u n u i n e a m s ă l b a t e c , nu se v a m u l ţ u m i c u s t a r e a lui d e n e a m s u b ­jugat nici a t u n c i , d a c ă v o r t r e c e v e a c u r i şi veacuri de a s u p r i r e , d a c ă în u r m a s u b j u g ă ­rii vechi s ' a r fi n ă s c u t u n î n t r e g s i s t e m d e drept p u b l i c , c a r e î n t ă r e ş t e p r i n p u t e r e a l e ­filor s t a r e a p o t r i v n i c ă d r e p t u l u i i n d e l i b i l a l neamului o p r i m a t . Drepturile naturale şi mai ales drepturile neamurilor nu se prescriu, în­ceată numai deodată cu încetarea vieţii ace­lui neam. F o t t r e c e p u v o a e l e n e a m u r i l o r barbare, p o t u r m a m i i d e a n i d e s c l a v i e p o l i ­tică, pot c o n t i n u a a s u p r i r i l e ş i l e g i s l a ţ i i l e a -servite d o m n i l o r , p o t a d u c e v r a f u r i d e l e g i în cari se s p u n e î n c e t a r e a d r e p t u r i l o r u n u i neam — n e a m u l a c e l a v a t r a i c a n e a m şi p e mai depar te , v a a v e a şi p e m a i d e p a r t e d r e p ­turile sa le n a t u r a l e . V a t r a i şi v a n u t r i d e a -pururi do ru l d e a s c u t u r a j u g u l s t r e i n şi d e a-şi putea c r o i c a l e a s i n g u r , c o n f o r m m e n i -rei sale şi a c o n c e p ţ i e i s a l e d e s p r e s u p r e m u l bine şi s u p r e m a ţ i n t ă . S t r ă n e p o t u l , c e t ă ţ e a ­nul od in ioa ră l ibe r s u b j u g a t a p o i d e n e a m u l

s t r e i n , v a a v e a t o t d e a u n a în su f l e t c o n v i n ­g e r e a , c ă s t ă p â n i r e a p r e z e n t ă e o p u s ă d r e p ­t u r i l o r i n d e l i b i l e a l e n e a m u l u i s ă u şi v a l u p t a , d u p ă c u m v o r c e r e î m p r e j u r ă r i l e , c u a r m a , c u m u n c a s t r ă d u i t o a r e s a u î n o r i c a r e a l t ă f o r m ă p e n t r u r e c â ş t i g a r e a d r e p t u r i l o r r ă p i ­t e , i a r p e n t r u r a f t u r i l e d e c ă r ţ i d e l e g i m i n c i ­n o a s e nu v a a v e a d e c â t un z i m b e t d e d i s ­p r e ţ . , , C e e v a l c a v a l u l t r e c e " ! D r e p t u r i l e o m e n e ş t i , d r e p t u r i l e n e a m u r i l o r nu le p o a t e ş t e r g e p u t e r e a n i c i u n u i î m p ă r a t d e p e f a ţ a p ă m â n t u l u i , n u le p o a t e ş t e r g e b l e s t e m u l , c â t d e î n s p ă i m â n t ă t o r a r f i , a l n i c i u n u i p a p ă ; n u ie p o a t e r i d i c a o c r i m a , s â d u r e z e a c e a z e c i d e m i i d e a n i , — ş i , a c e l e a ş i p u t e r i l u m e ş t i , a c e l e a ş i z e c i d e m i i d e a n i n u po t t r a n s f o r m a o f a p t ă c a r e j i g n e ş t e l e g i l e e t e r n e o m e n e ş t i , n u p o t t r a n s f o r m a o c r i m ă , o r i c â t a r fi e a î n f ă ţ i ş a t ă c a u n e f l u x a l „ v o i n ţ e i lu i D u m n e ­z e u " , d i n p a r t e a „ l o c ţ i i t o r i l o r s ă i " şi a c u -t ă r e i l e g i s l a ţ i i n e b u n e .

D e a c e e a , c h i a r d a c a t o a t e f o r u r i l e c o m ­p e t e n t e n u a r m a i a v e a d e z i s n i c i u n c u v â n t în i n t e r e s u l n o s t r u în c h e s t i a b i s e r i c e i g r e c o -c a t i l o c e u n g u r e ş t i , d a c ă î n f i i n ţ a r e a ei f a p t i c ă a r fi o c h e s t i u n e d e c â t e v a c e a s u r i n u m a i s a u s e v a fi ş i î n t â m p l a t , — t o a t e a c e s t e n u p o t s c h i m b a n i c i d e c â t ţ i n u t a n o a s t r ă f a ţ ă d e a -c e a s t â b i s e r i c a . N o i t o t d e a u n a n e v o m s i m ţ i în f a ţ a u n u i a t e n t a t a l m o n s t r u l u i m a g h i a r i ­z ă r i i , îu f a ţ a u n u i a t e n t a t f ă c u t c u a j u t o r u l V i e n e i , ( c a r e n e c o n s i d e r a d r e p t h r a n ă p o t r i ­v i t a p e n t r u l i n i ş t i r e a c â i n e l u i f l ă m â n d a l m o n a r c l î i e i ) ş i a i n c o n ş t i e n t u l u i c a p b i s e r i ­c e s c d i n R o m a p e n t r u c a r e c o n ş t i i n ţ a c r e d i n ­c i o ş i l o r s ă i a a j u n s o m a r f ă r e n t a b i l ă . N o u ă n u n e v a l ips i n i c i c â n d b u z a m o r a l ă , c a r e s â n e î n d r e p t ă ţ e a s c ă a l u p t a m i p o t r i v a a c e s ­tei b i s e r i c i , i a r t i m p u l n u v a p u t e a î m b r ă c a c u a u r e o l a s f i n ţ e n i e i n i c i c â n d a c e s t f ă t n ă s c u t d i n l e g ă t u r i p â n g ă r i t e şi d i n i n t r i g i d i a v o ­l e ş t i . Vom avea totdeauna dreptul să lup­tăm împotriva ei şi cu ori ce arme, ce ni se vor părea potrivite pentru izbânda dreptului nostru.

D a r a t u n c i c u m r ă m â n e m c u î n f r i c o ş a t u l b l e s t e m al p a p e i şi c u l o i a l i t a t e a j i g n i t ă ?

n i e s t e n i e l e s u n t r ă m ă ş i ţ a t i m p u r i l o r î n ­t u n e c a t e , c â n d n e a m u r i l e s e c o n d u c e a u c a s ă fie e x p l o a t a t e , i a r d o m n i i — l u m e ş t i or i b i s e ­r i c e ş t i — n u s e s f i a u s ă f o l o s e a s c ă o r i c e m i j l o a c e în i n t e r e s u l e x p l o a t ă r i i p o p o a r e l o r . U n a s t f e l d e m i j l o c a u ş t iu t f a u r i şi d i n r e l i ­g i a c r e ş t i n ă s c h i m o n o s i n d u - i s u b l i m e l e p r i n ­c i p i i . S e p o t , o a r e , î m p ă c a c u r e l i g i a d r a g o ­s t e i , s p u r c a t e l e b l e s t e m e c e c a d a s u p r a c a ­p u l u i unu i o m , c a r e , î m p i n s d e n e v o i , n u p o a t e s ă î m p l i n e a s c ă p o r u n c a c u t â r u i p u t e r ­n i c ? S e p o a t e o a r e o d e g r a d a r e m a i m a r e a p e r s o a n e l o r a d o r a t e d c c r e ş t i n i , d e c â t f o l o ­

s i r e a l o r c a e x e c u t o r i a i s u p l i c i i l o r şi p e d e p ­s e l o r i s c o d i t e d e v r e - u n c ă l u g ă r i u v e r i ţ i o s p e n t r u c e i c e n u îi î m p l i n e s c v o i a ? I n c h i p u i -ţ i - v ă u n s f â n t , o r i c h i a r p e D u m n e z e u , p â n ­d i n d p e c e i c e n u se s u p u n une i p o r u n c i d a t e d e u n î m p ă r a t , d e u n p a p ă s a u d e a l t p u t e r ­n i c şi o c h i n d p e u n p ă c ă t o s t r i m i ţ â n d u - i t o a t e c h i n u r i l e t r u p e ş t i şi s u f l e t e ş t i î n ş i r a t e î n b l e s t e m . N e j i g n e ş t e s i m ţ i r e a c h i a r ş i n u ­m a i o i m a g i n e c a a c e a s t a . — D a r n e a m u r i l e r a r a u s i m ţ i t a ş a t r a g i c b l e s t e m e l e . R a r v e d e m s ă fi o p r i t u n b l e s t e m o a c ţ i u n e u t i l ă şi ş i a -c e a s t a n u m a i l a n e a m u r i d e o m i m n u l a c u l ­t u r ă . D a r , c e a m a i b u n ă d o v a d ă , c â b l e s t e ­m e l e n u s u n t d e c â t n i ş t e s p e r i e t o r i f ă r ă v i a ţ ă , ne-O' d a u c h i a r s t ă p â n i i e v u l u i m e d i u , c a r i n u s ' a u sf i i t d e l o c s ă s c h i m b e şi s ă ş t e a r g ă l e g i l e î n a i n t a ş u l u i l o r , d e î n d a t ă c e a u î n c h i s a c e ş t i a o c h i i , d e ş i l e g i l e a c e l e e r a u î n ­t ă r i t e c u ş a p t e b l e s t e m e , c a r e d e c a r e m a i î n ­g r o z i t o a r e şi de ş i i n t e n ţ i a n a i v ă a a u t o r u l u i l o r e r a , c a e l e să d u r e z e p â n ă l a c a p ă t u l v e a c u r i l o r .

B l e s t e m u l p a p e i n u p o a t e fi h i s t a r e s a n e o p r e a s c ă n i c i m ă c a r o m i ş c a r e d e m â n ă , c e v r e m s ă f a c e m p e n t r u m e n ţ i n e r e a şi r e d o ­b â n d i r e a d r e p t u r i l o r n o a s t r e .

E s e n ţ a şi m a r g i n i l e l o i a l i t ă ţ i i f a ţ ă d e c a ­p u l î n c o r o n a t e o c h e s t i u n e m u l t m a i g i n g a ş e şi m u l t m a i r ă u î n ţ e l e a s ă î n d e o b ş t e . R e c l a ­m ă l u n g i p a g i n i d e a r g u m e n t a ţ i e şi c o n s i d e ­r â n d n e o r i e n t a r e a c e l o r m a i m u l ţ i d i n t r e ai n o ş t r i ş i m a i l u n g i p a g i n i d e n o ţ i u n i , f ă r ă d e c a r i e i m p o s i b i l s â r e c u n o ş t i r o s t u l c o n d u c ă ­t o r u l u i î n t r ' o s o c i e t a t e ş i , p o t r i v i t a c e s t u i ro s t , m ă s u r a ş i m a r g i n i l e l o i a l i t ă ţ i i . A i c i n e m ă r g i n i m a s p u n e c a l o i a l i t a t e n u î n s e a m n ă s c l a v i e ş i v o i n ţ a u n u i c a p î n c o r o n a t n u î n ­s e a m n ă p a r a l i z a r e a t u t u r o r v o i n ţ e l o r s u p u s e şi a t e n d i n ţ e l o r d e a s c h i m b a v o i n ţ a î n a l t a , c a r e , d u r e r e , d e m u l t e o r i a i z v o r â t or i d i n s l ă b i c i u n i l e m i n ţ i i o m e n e ş t i , o r i d in i n t r i g i l e s f e t n i c i l o r r a i , o r i , î n s f â r ş i t , d i n a b i z u l f ă r ă d e f u n d a l p ă c a t u l u i . N u e n u m a i u n d r e p t , ci o d a t o r i e a f i e c ă r u i c e t ă ţ e a n s â d u c ă o a c ­ţ i u n e î m p o t r i v a u n u i a c t î m p ă r ă t e s c n e c o ­r e c t şi m a i a l e s a u n u i a c t , c a r e z d r u n c i n ă d i n t e m e l i i p r i n c i p i i l e p e c a r i s e r a z i m ă î n ­t r e a g a c l ă d i r e a u n e i î m p ă r ă ţ i i . S â fi r ă m a s s o a r t a o m e n i m e i s i n g u r î n v o i a n e c o n t r o l a t ă a d o m n i t o r i l o r , a z i a m fi s u b c e a m a i i n f i m ă t r e a p t ă d e c u l t u r ă c e n e p u t e m a z i i m a g i n a .

E î n d r e p t u l n o s t r u s ă a v e m d e ţ i n t ă a -b r o g a r e a u n e i p o r u n c i o r i i n s t i t u ţ i i î m p ă r ă ­t e ş t i , d a c ă a c e a n u e s t e u t i l ă p e n t r u s o c i e t a ­te s a u v a t ă m ă d r e p t u r i l e n o a s t r e i n d e l i b i l e .

Ş i , a c u m , d u p ă o b s e r v a ţ i i l e s c u r t e d e m a i s u s . s u n t e m d a t o r i c u o m i c ă e x p l i c a ţ i e . D c

Pag. 2. „ R O M Â N U L" Duminecă, 15 Septemvr ie 1912.

ce insistăm atât de mult asupra „dreptului" nostru şi asupra întrebării dacă e permis să facem ceva sau ba? Insistăm, fiindcă este o veşnică piedică a înaintării noastre, este o cătuşă care ne stânjeneşte în toate mişcările: faptul, că nu ne cunoaştem drep­turile. Sis temul de subjugare a re o puternică a r m ă în ipnotizarea conştiinţei publice. Zi de zi ni se dă veninul principiilor falşe, c a re în cele din urmă ne spă lăceş te conşti inţa drep­turilor noastre , încât ne supunem celor mai volnice dispoziţii făra a judeca . Trebuie să ne trezim din aceas tă letargie, sä ne cunoa­ştem drepturile şi să ni le apărăm.

W e r ein Mann ist verteidigt sein gutes Rech t !

Politia şi parlamentul ungar. Contele Tisza, din graţia majorităţii parlamentare preşedinte al camerei ungare, a avut zilele din urmă lungi întrevederi cu căpitanul politiei din capitală, Desideriu Boda. S'au înţeles asupra măsurilor ce sunt de luat în vederea şedinţei din 17 a lunei curente, când, după informaţiile ce le avem, nu se va concentra şi jandarmeria. Cu toate acestea va ii şi jandarmeria avizată din timp, să stea gata pentru orice eventualitae, aşa ca la primul semn vor sta în serviciu tot timpul, cât vor dura şedinţele, concediu nu va primi nimeni şi şi aceia cari sunt actualmente în concediu, vor trebui să se prezinte până cel târziu în 15 1. c. Dacă sc vor întâmpla tulbu­rări, atunci vor fi concentraţi în faţa parlamen­tului poliţiştii călare. Pe culoarele parlamentu­lui nu vor introduce poliţişti, dar în schimb un număr considerabil va sta gata în pivniţe şi numai în caz de nevoie vor fi chemaţi pe culoa­rele camerei.

Afară de poliţie, în fiecare casarmă din ca­pitală se pregăteşte câte un batalion sau divi­ziune în vederea şedinţelor parlamentare.

Noui declaraţii ale lui Lukács. întrebat de un partizan al său asupra motivelor cari fac imposibilă iniţiarea tratativelor de pace cu o-poziţia, premierul Lukács a spus următoa­rele:

„Orice om cu judecată poate să vadă că o-poziţia e aceea care împiedecă apropierea. Ş e ­fii ei în repeţite rânduri au declarat că numai cu preţul capului meu, — de Tisza nici nu mai vorbesc, — sunt aplicaţi să stea de vorbă cu

După un an. De Alexandru Gura.

II.

După sbor prinseserăm şi noi aripi. II văzuserărn pe Caragiale lăcrămând

pentru a dona oară si acum îndrăzneam să ne apropiem şi noi mai mult de acest Samson cu pletele retezate.

încercam chiar să întindem micile noastre arcuri de filisteni, cu săgeţi de carton.

Ci Maestrul mânca liniştit, golea pahar după pahar şi fuma în tihnă, marcând din când în când un gest uşor, ca pentru a se apăra de Îm­punsături de ţînţar.

Totuş una din săgeţi a ajuns la ţintă. — S ă ne ierd, Maestre, chestia ne priveşte

şi pe noi... e chestie de istoria literaturei... Care e bucata literară, la care ţii mai mult?

Zîmbetul placid al Maestrului se răci deo­dată, spunând fără ezitare:

—• „La hanul lui Mânjoală" — asta e cea mai minunată... Să vă puneţi voi toţi epigonii în creştet şi n'o să scrieţi pentru a doua oară o bucată ca asta.

iBiruisem acum şi nu ne puteam opri la calea jumătate.

— Nu chiar asta, Maestre. Uite de pildă „Păcat".. .

— Ori „Intre două poveţe"....

majoritatea. B a Justh, care oricum trece în ochii lumii ca conducător al blocului opoziţio-nist, a declarat pur şi simplu că noi, adecă eu şi Tisza, nici nu existăm pentru e). Li bine, cum ne-am putea gândi la o colaborare cu a-semenea oameni! Dintru început au urmărit inteţiunea ca, cerând înlăturarea mea, să tra­teze numai cu partidul muncii, fără a ţine cont de vederile -mele. Acum însă, se pare că nu mai vreau să stea de vorbă nici cu alţi membri ai majorităţii. Dealtfel, noi suntem cu toate a-cestea oricând gata să intrăm în tratative cu opoziţia.

Floare la ureche. După seria făra de sfârşit de cuceriri naţionale ce le-au stors guvernele ungare în cursul vremii dela Viena, în contul unităţii monarhiei şi spre paguba noastră a tu­turora, Lukács vine astăzi cu o nouă pretenţie în faţa monarhului. Nu-i ajunge decoraţia ce-i împodobeşte pieptul, îi aspiră la mai mult. Vrea să câştige pe seama „naţiunii" iubite o decora­ţie mult mai valoroasă şi se pare că dorinţa i-se va şi împlini, mai ales că cercurile politice din Viena suni pătrunse de convingerea că în­tre împrejurările actuale singur Lukács e în Ungaria. Şi ca sa nu-l supere vor ceda, dând încă o dovadă de slăbiciunea Vienei. Avem şi un indiciu că temerea noastră mi e nemotivată. In numărul de ieri al organului oficios guver­namental se vesteşte că în cel mai scurt timp Ungurii vor câştiga o nouă concesie dela Vie­na. E vorba să li-se realizeze una dintre cele mai esenţiale pretensiuni naţionale de drept public, pretensiune formulată încă pe timpul Iui Széli din partea comisiunei de nouă: recunoaş­terea parităţii în chestiunea emblemei şi a în­semnelor. Că Ungurii folosesc orice prilej pen­tru a forţa rcgularea acestei chestiuni în favo­rul 1er, asta e un lucru prea natural. Şi nici Lu­kács n'a făcut altcum, când s'a văzut încărcat dc onoruri şi mulţumite pentru meritele ce şi le-a câştigat în jurul votării reformelor mili­tare. Ne-ar consterna încă în cel mai înalt grad, dacă şi astădată Viena se va închina înain­tea nesaţiului unguresc, dând şi o formă vizi­bilă, o haină pompoasă în culori naţionale un­gureşti, cuceririlor de până acum ale naţiunii, şi întărind tot mai mult pe patrioţii din Pesta în convingerea că ei sunt meniţi să fie susţinătorii monarhiei. Mergând în felul acesta pe calea cor cesiunilor, nu ştim dacă nu va sosi odată momentul când i-se va da Vienei dureroasa do­vadă dc grozavele greşeli ce a săvârşit. Dai­ne temem că atunci va fi prea târziu.

- - „O făclie de Paste"... asta c cea mai stră­lucită...

— In sfârşit — îndrăzni al patrulea — „La hanul lui Mânjoală" nici nu e chiar printre cele mai celebre...

Maestrul isbi cu pumnul în masa. - - Ce, mă, băete? Cum îndrăzneşti? Ai ce­

tit-o, mă? Ai înţeles câtă artă e întrupată în ea? Daţi-mi cartea.

Şi Maestrul îşi potriveşte ochilarii şi începe, spre marea noastră bucurie să cetească. De când ne tot nulogeatm pe lângă el, să ne cetească ceva. N'am reuşit cu rugăminţi; acum, că îl înfuriaserăm, Maestrul ne cet ia, cu extraordina­rul lui talent de interpretare, vărsând pentru a doua oră viaţă în paginile moarte:

Un sfert de iceas până la hanul lui M àn.ioală... de aeollea, până 'n Plopeişt i i -de-sus, o poş t i e : in buestru potrivit , un ceas şi jumăta te . . . Buestra,şu-i bun... d a că-i dau g răun te la luau, şl-l oilihinesic t re i sferturi sie cea«. . . m e r g e . Care va să z ică , un sfert şi t rei , un i-i>a%. »i până 'n Popeş t i unul şi j u m ă t a t e , fac două si j u m ă ­tate.... Acu sunt şaipte t r ecu te . Ăl mai târziu pana la zece sunt l a Pocovn ieu Iordache. . . Am cam întârziat . . . t rebuie să pJec mai de vreme. . . dar im sfârşit! . . . dc aş tepta t , imă aşteaptă. . . .

Vedeam desluşit figura plină a Mânjoloaiei, ochii ei „straşnici", farmeciie ei de muiere meş­teră, în cari încurcase, ca într'o reţea magică, pe bietul tânăr, ce plecase la nuntă, cu fata a mai mare .a Pocovnicului Iordache...

S'asterne uitarea... Arad, în 14 Septemvrie.

Acum trei ani, în luna lui Februarie, Tiro­lul îmbrăcase haină de sărbă toare , în toate bisericile se ţinură slujbe dumnezeeşti, ar­mata din Tirol , în ţinută de paradă, în frunte cu generalii şi ofiţerii ei, dar mai ales cu re­prezentantul împăratului, arhiducele Eugen merse în biserici ca să-1 sărbătorească pe eroul Alpilor, Andreas Hofer, cel care, lup­tând pentru ţara lui, pentru împărat şi dina­stia habsburgică, a murit moar te de erou, îm­puşcat fiind în Mantua, h porunca lui Na­poleon.

N'a fost atuncea sat cât de mic în cele mai scumpe vai ale Alpilor, n 'a fost ţăran şi muncitor Ti ro lez , ca re să nu serbeze în fa­milia lui, memoria celui mai popular eroi ca re s'a născut vr 'odată pe plaiurile înalte ale Alpilor. Pe scenele oraşelor şi satelor s'au jucat piese cu subiecte luate din viaţa lui An­dreas Hofer. s'au dat reprezentaţii în ci­

nematografe, au apărut nenumărate cărţi vechi şi noua despre Andreas Hofer. cu chi­puri i lustrate de cei mai buni pictori ai Ti-rolului, s'au tipărit i lustrate cu scene din

răsbcaie le Tirolezi lor în anul 1 8 0 9 . întreg poporul german, şi alături cu el casa împă­ră tească , a reînviat pentru un moment glo-: r ioasa epopee a anului 1 8 0 9 ca re se leagă mai ales de numele lui Andreas Hofer, bir-tasul din valea lui P a s a y e r .

Zilele trecute, în 10 Septemvrie , s'au îm­plinit patruzeci de ani dela moar tea celui niai mare erou pe ca re 1-a dat Ardealul, s'au îm­plinit patru decenii de când a murit Avram lancu în ca sa lui Ioan Stupină din Baia de Criş , întins pe o ta rga , cu fluerul lângă el

Faptul aces ta nu 1-a înregistrat nime, de­cât , ,Gazeta Trans i lvan ie i " într 'un articol Şi a tâ t ! Unde-s căr ţ i le , scrise cu această oca zie, cari să ne poves tească pe larg viaţa faptele lui Avram lancu? Unde-s piesele dra mat ice cari cuprind sujete din t ragica viaţă şi luptă a acestui erou nedreptăţ i t? Unde-s oamenii de pe acele vremuri cari să ne po ves tească epizoade despre luptele eroice alt

Toate amănuntele ni se desluşiau, sub glasul de vrajă al Maestrului, cu o limpezime, ca acea sub raza unui reflector uriaş.

Când a terminat lectura, eram dezarmai cu totul.

Unu! din noi mai încercă să scoată în relief „Păcat" , dar Maestrul înţelegea acum tactica noastră şi spuse cu zimbet:

— Asta nu. E prea lungă, băeţi. Pe urma rni-e teamă, nici n'o s'o înţelegeţi pe deplin...

S e răsbuuase. întrebă apoi la rîndul lui: — Să-mi spuneţi, mă, care e cea mai de

săvârşită cperă a literaturii universale. Dibuiam în nesiguranţă. Nimic nu era bun, în afară de operele clasicii

m ului antic; cei mai mari scriitori francezi erau itaxaţi de autori-rvoiajori şi chiar „Nora" Iii Ibsen şi „Faust"-ul lui Goethe erau clasate drept — obscenităţi. Nu unai îndrăzneam să spunem o vorbă, căci Maestrului îi crescuseră iarăş ple tele samsouice, şi ne închidea gura, cu un sin gur gest majestatic:

— Aş, fleacuri! In sfârşit ne lămuri: — 'Robinson Crusoe, băeţi, asta e opera cei

mai monumentală a civilizaţiei umane. Aici sintetizată întreagă evoluţia omenirii. Şi partea de forţă a ei? Nu e aceea, la care vă gândiţi. Ci pagina, în care se Spune, cum Robinson, a rămas, într'o dimineaţă adânc consternat, des conerind pe nisip urme de om... Nu se înspăi-

Duminecă, 15 Sep temvr ie 1 9 1 2 . ,R O M Â N U L " Pag. 3 .

neamului n o s t r u î n a n i i 1 8 4 8 şi 1 8 4 9 ? C ă r -jile i l u s t r a t e , t a b l o u r i l e c u c h i p u l lui, r e m i n i ­scenţele c e n e - a u m a i r ă m a s ? In c a r i b i s e r i c i şi cari c l e r i c i a u o f i c i a t s l u j b e d u m n e z e e ş t i pentru o d i h n a a c e l u i m a r e s u f l e t f ă r ă d e

odihnă?

U n d e - i a r m a t a î m p ă r ă t e a s c ă , u n d e - s g e ­neralii şi o f i ţ e r i i c a r i î n u n i f o r m e l e i o r s t r ă ­lucitoare, a u î n g e n u n c h i a t î n z i u a d e 10 S e p ­temvrie 1 9 1 2 î n a i n t e a m o r m â n t u l u i A c e l u i a , care în a n i i 4 8 şi 4 9 , a n i d e c u m p l i t e p r i ­mejdii p e n t r u m o n a r h i a şi d i n a s t i a h a b s b u r ­gică, î m p r e u n ă c u v i t e j i i s ă i M o ţ i a r i d i c a t sabia s p r e a p ă r a r e a a c e l e i d i n a s t i i ? N i m i c d i n toate a c e s t e n u s ' a f ă c u t : l a m o r m â n t u l lui Avram I a n c u s t r ă j u e ş t e u i t a r e a şi n e r e c u ­noştinţa!

Jn l a r g u l p ă m â n t u l u i r o m â n e s c n i c i o l u ­mânare n u s ' a a p r i n s c u a c e a s t a o c a z i e p e n ­tru s u f l e t u l e r o u l u i m a r t i r , n i c i un c l e r i c n u şi-a î n ă l ţ a t r u g ă c i u n i l e p e n t r u C r a i u l n i u n -ţitor. C ă c i n o i , I a n c u l e , s u n t e m o a m e n i g r ă b i ţ i , oameni practici, c u a f a c e r i l e n o a s t r e , c u m i ­cile n o a s t r e m i z e r i i , c u d i s c u ţ i i l e s e a r b e d e d i n cafenele, c u i n t r i g i a s c u n s e şi f ă ţ i ş e , şi d e a -ceea, în l o c d e o comemorare naţională a m o r ­ţii ta le , ţ i - a m î n g r o p a t m e m o r i a în d o u a a r t i ­cole d c g a z e t ă .

N o i s u n t e m a ş a d e precauţi, a ş a d c diplo­maţi şi a ş a d c economi, î n c â t î n n o a p t e a d e 10 S e p t e m v r i e c . n i c i o l u m â n a r e n u ţ i - a m aprins p e m o r m â n t u l t ă u n ă p ă d i t d c b ă l ă r i i . Poate c ă ţ i - a m fi r i d i c a t n o i şi s t a t u i d e r e ­cunoşt in ţă şi d c v e c i n i c ă a m i n t i r e , d a r d u ş ­manii n o ş t r i n e - a u î m p i e d e c a t , d u ş m a n i i n o ­ştri ţ i - au s f â r m a t c u d i n a m i t ă şi c r u c e a d e l a Blaj , i a r p e c e i c e - ţ i d u c p e m o r m â n t c o r o a n e de f lor i , s t ă p â n i i n o ş t r i l u a ţ i d i n d r u m ii l e a g ă în f i a re şi î n f u n d ă t e m n i ţ e l e c u d â n ş i i .

Ş i i a t ă c ă , p a r t e d i n n e p ă s a r e a n o a s t r ă , parte d in , , m i l a " g u v e r n u l u i u n g u r e s c , p e s t e m o r m â n t u l t ă u s c u m p n o u ă , s e a ş t e r n e d in c e în c e m a i m u l t u i t a r e a . . . N u n e i u b i m e r o i i noştri!

Ş i c u t o a t e a c e s t e , î n m o m e n t e l e d e g r e a cumpănă p r i n c a r i t r e c e m a c u m a , c â n d n i s ' a i primejduit ş i l i m b a ş i ş c o a l a ş i b i s e r i c a , d i n '

măritase aşa de mult de bip ta cu elementele, cu fiarele sălbatice, cu nevoile traiului zilnic, ca acum, când descoperi aceşti paşi pe nisip... Va să zică : cel mai mare duşman al omului este — omul...

in tăcerea adâncă a nopţii de vară, cuvântul lui răsuna ca al unui preot, sub imensa bolti-tură a cerului înstelat.

Tăceam cu toţii şi ne gândeam, probabil, la multele decepţii ce au cutremurat şi au lustruit această minte aleasă, până să ajungă la convic-ţia, că supremul adevăr al artei e funestul a-dagiu:

— Cel mai mare duşman al omului este — omul!

Când mi-a strîns pentru cea din urmă dată mâna, nu ştiam că răceala acestei atingeri, este aceea a morţii.

Era mai tânăr şi mai vesel ca noi toţi îm­preună.

Şi mi-a promis atunci să vină, să ţină la Blaj o conferenţă.

— Despre ce să vă vorbesc? Despre bise­rică? Despre morală? Eu ţin, rnă, la biserica, doar ea singură a salvat şi a păstrat pentru pos­teritate, operele neperitoare ale civilizaţiei an­tice...

Cu o săptămână înainte de Paşti, primiam ştirea, că arc să vină la Blaj . Atunci i'am rugat să vină noaptea, ca să nu se reslăţcascâ aici şti­rea sosirii lui. I-ani prepu-s, să-1 duc de-a drep­tul la liceu dimineaţa, să-1 prezint elevilor din clasa a opta ca pe un profesor din ţară, în­

n e g u r a a n i l o r i c o a n a c h i p u l u i t ă u r ă s a r e î n ­t u n e c a t ă ş i a m e n i n ţ ă t o a r e , d i n o c h i i t ă i l i c ă ­r e s c f u l g e r e , ş i a t u n c i m a i p r i n d e m p u t e r e . P e d i n a i n t e a o c h i l o r n o ş t r i s u f l e t e ş t i s e p ă r â n d ă s t r ă l u c i t o a r e a e p o p e e a a n i l o r 4 8 şi 4 9 , e p o ­p e e s c r i s ă c u f o c şi s â n g e , e p o p e e p l i n ă d e î n v ă ţ ă t u r i şi d e î n d e m n u r i s u b l i m e p e n t r u c e i c e v r e a u s ' o î n ţ e l e a g ă . . .

Congresul studenţesc din Craiova,

ZIUA H-a.

Vizitele făcute de dimineaţă în oraş. — Masa comună oferita de primărie. — Şedinţa de du­pă amiază. — Răspunsurile telegrafice ale dlui ministru Arion şi P. S. S. Arhiereul Ghenadie. — Cuvântările. — Alegerea d-lid Ionescu-Govora preşedinte de onoare. — Telegramele

M. S. Regelui, şi ale dlor lorga şi Cuza.

Studenţii congresişti s'au întrunit Duminecă dimineaţa la orele 9 în faţa cafenelei „Minerva" din strada Unirci. De aci au plecat la orele 9 şi jumătate împreună cu d. Marius Meţuiescu, ajutor de primar să viziteze biserica Sf. Du­mitru. Aceasta biserică prezintă o deosebită im­portanţă istorica şi este cea mai veche biserică din localitate. Lucrările pentru restaurarea ace­stui sfânt locaş, cari durează dc 27 ani sunt astăzi aproape terminate. D. ajutor de primar Meţuiescu a făcut im foarte amănunţit istoric asupra acestei biserici arătând importanţa ei şi dând indicii asupra picturilor şi lucrărilor de renovare. Dela biserică studenţii congresişii au vizitat muzeul Tli. Aman, şi în urmă la orele 12 noul paiat administrativ şi biserica Sf. Ilie. După aceasta studenţii congresişti au luat masa ofe­rita de primărie, la diferite restaurante. La orele 3 după amiazi studenţii congresişti s'au întrunit în a doua şedinţă pabucă în sala Teatrului Na­ţional unde astă seară a avat loc şi reprezenta­ţia dată în onoarea studenţilor congresişti.

Şedinţa de după amiază.

Studenţii congresişti s'au întrunit după a-ruiazi la orele 3 în sala Teatrului Naţional în a doua şedinţă publică sub presidenţia dlui P.

j Cancei. După deschiderea şedinţei d. Caneel, ' dă cuvântul dlui Dăscăiescu, care 'citeşte urmă-

I _

gându-1 să le ţină un curs despre — — Ion Luca Caragiale.

Terminasem tocmai cu Eminescu şi mă o-prisem la tovarăşul lui de tinereţă şi de geniu.

Ce deliciu ar ii fost acesta pentru elevii mei, ce fericire neştearsă de a fi auzit pe Ca­ragiale, vorbind despre sine însuş!

Se vede, că Maestrul a înţeles şi a apreciat acest gând, căci a treia zi am primit o depeşa din Berlin, ce conţinea un singur cuvânt:

„Geniacht". Dar n'a mai venit. Degeaba l'am aşteptat de două ori la gară;

degeaba îmi făuream iluzii, cu gândul Ia reve­derea, ce n'avea să mai vină...

Maestru! s'a dus pentru totdeauna, murind în surghiunul lui de bună voe

IVpartv <le-o tara, caro-l c r t ' H i - u s i '

Şi i-ai'P-l iubi.

Aureola geniului său, care n'a putut încape într'un stal al Academiei noastre, va rămânea totuş pentru totdeauna în Pautheonul neamului.

Multe mure ale „nemuritorilor" de azi vor dispărea în neant, în vreme ce steaua lumi­noasa, ce a adumbrit leagănul acestui uriaş al literaturci noastre, va străluci din ce în ce mai m uit.

Lumina ei va încălzi şi va povâari şi pe stră­nepoţii noştri, pe o vreme când noi vom ii de mult praf şi cenuşă.

Căci lumina ei va creşte — cu pătratul de­părtării...

toarele răspunsuri trimise telegrafic dlui pre­şedinte al congresului ca răspuns la telegramele expediate de congresişti:

Telegrama dlui Ministru Arion. Dlui P. Caneel, preşedintele Centrului studen­

ţesc din Bucureşti. Vă mulţumesc pentru telegrama voastră.

Urez deplin succes congresului studenţesc ca prin muncă serioasă şi adânc patriotică să în­miite sus frumoasele idealuri naţionale şi ţara.

C. C. Arion.

Telegrama episcopului Ghenadie. Dăm mai jos textul telegramei primite dela

1. P. S. Episcop Ghenadie ai Râmnicului: Adânc mişcat de bunele urări exprimate doresc congre­sului studenţesc desăvârşit spor în muncă, o te­meinică organizare a activităţii şi însufleţirii pentru realizarea idealurilor naţionale. Dzeu să binecuvânteze lucrările congresului.

Episcopul Ghenadie.

Í) . Dăscăiescu mai citeşte o telegramă pri­mită dela d. Niculai Baţaria, membru al sena­tului otoman din Constantinopol, una dela d. Dr. Ionescu Govora primul preşedinte al con­gresului studenţesc de acum trei ani, şi alta dela dna Smara , care urează succes studenţilor con­gresişti.

După citirea telegramelor d. Dăscăiescu co­munică congresului că în sala de şedinţe se află şi d. Ionescu Govora, cel dintâi preşedinte al „Centrului din laşi". Comunicarea dlui Dăscă­iescu e primită cu urale, mai ales când dsa pro­pune pe d. 1 >r. Ionescu Govora ca preşedinte de onoare al congresului, alături de d. Meţu­iescu. D. P. Caneel, preşedintele congresului o-feră scaunul său presidenţia! dlui Dr. Ionescu Govora care primeşte această distincţiune în aplauzele cougresiştilor.

Cuvântarea d-Iui Ionescu-Govora.

Dsa foarte mişcat de primirea călduroasă ce i s'a făcut, spune că la cel dintâi congres ţinut acum trei ani la Iaşi. pe care l'a prezidat îm­preună cu prietenul dsale d. Ifrim a primit sa­lutul călduros al consiliului comunal craiovean de pe vremea aceea. Şi în .senin de iubire pen­tru eraioveni a propus atunci ca al doilea con­gres generai al studenţilor să fie ţinut la Cra­iova. Sincera iubire arătată de craiovt-ni studen­ţimei cu ocazia congresului de azi, îmi arată că am avut o idee bună atuncea când am făcut o asemenea propunere. Salutând încă odată con­gresul dsa dă cuvântul diui Cierna, student ro­mân din Constantinopol şi le urează spor la muncă. Dsa face o expunere amănunţită privi­toare la organizarea şi activitatea studenţilor români ce urme/ază 'cursurile (facultăţilor din imperiu! otoman.

D. Dăscăiescu, preşedintele centrului stu­denţesc din Iaşi, spune că va face o dare de seamă privitoare la activitatea centrului din laşi săvârşită în ultimii trei ani dela cel din­tâi congres până azi. Dsa spune că studenţii au luptat conduşi numai de interesul naţional şi au făcut multe sacrificii pentru idealul lor înăl­ţător în scopul ridiicărei neamului. Dacă adese ori au fost învinşi în mişcarea lor, tot atât de adeseori au ieşit şi ím ingatod. Primul preşe­dinte al centrului din Iaşi d. Ifrim a avut de luptat nu numai contra lipsei de mijloace şi a străinilor, ci chiar contra Românilor cari nu înţelegeau activitatea studenţilor. Atât d. Ifrim însă cât colegii săi din comitetul central nu s'au înspăimântat de obstacole ci au luptat pen­tru aşezarea ne baze solide a centrului. Ei au dat la inaugurarea centrului o serie de serbări culturale, sub conducerea profesorilor dela fa­cultatea din Iaşi şi a comitetului în frunte cu d. Ifrim, serbări ce au adus un venit de 3 0 0 0 de lei utilizaţi pentru restaurarea casei lui Ion Crean­gă din Hnmuleşti. Cu ocazia anului nou studen­ţii au umblat cn pluguşorul, dând pildă de dra­gostea pentru păstrarea obiceiurilor strămoşeşti. La 24 Ianuarie s'au ţinut în mahalale conferinţe şi şezători literare ce aminteau Românilor tre­cutul glorios al patriei îndemnându-i la sărbă­torirea „Unirei".

Tot studen":kuea a pus la cale şi şezătoriie între muncitori, făcând propagandă pentru în-frîngerea concurenţei străinilor şi luminând ţă­rănimea dela sate asupra rostului cooperativelor.

Pag. 4 . „ R O M Â N U L" Duminecă, 15 Septemvrie 1912.

In acecaş ordine de idei, d. Dăscălescu amin­teşte toate serbările aranjate în cursul anului 1 9 1 1 , serbări rău privite chiar de unii-profesori, cari acuzau studenţimea că face politică de par­tid. Politica de partid e urâtă şi studenţimea uu face astfel de politică. In schimb însă face politică naţională. Când e în interesul neamu­lui studenţimea trebuie să facă o asemenea po­litică.

Dela această convingere au plecat studenţii dela centru, atunci când s'au alăturat de parti­dul naţional democrat ale cărei vederi cores­pundeau în totul scopului mişcărei studenţeşti, una şi acecaş cu a partidului naţional democrat, adică dorinţa ridicărei neamului.

Hsa dă probe de activitatea comitetului, a-rătând concursul dat de centru comitetului Li-gei Culturale. Continuând, arată că o delegaţiu-r.e a centrului din Iaşi a fost trimisă Ia Bucu­reşti cu ocazia înmormântărei regretatului Petre Liciu, şi că centrul din Iaşi a mai hotărît ca stu­denţii să comemoreze în fiecare an ziua mortei lui Petre Liciu. Dsa arată activitatea pe care a desfăşurat-o Centrul din Iaşi cu ocazia inau-gurărei statuei lui Cuza-Vodă. Centrul din Iaşi a creiat pe lângă facultatea de litere o secţie li­terară la care s'a distins printr'o frumoasă acti­vitate.

Arată că străinii au căutat să împiedece pe studenţi în activitatea lor. Ceea ce i-a surprins mai muH a fost îndrăzneala de a se aduce pe scena Teatrului Naţional din Iaşi o actriţă de naţionalitate judaică, dşoara Rozan, contra că­reia studenţii s'au revoltat. Arată că cu ocazia serbărilor centenarului răpirei Basarabiei condu­cătorii Centrului au protestat contra acelor ser­bări adăugând că unii s'au arătat fricoşi şi s'au ferit a purta tricolorul cernit. Aceştia făceau deosebirea între stat şi popor, aceea însă ce va voi poporul va trebui să voiască şi statul. Dacă statul ar fi trimis reprezentanţi la serbă­rile din Rusia cu prilejul comemorărei răpirei Basarabiei, studenţii i-ar fi oprit. Vorbind des­pre atitudinea pe care revista „Facla" o are în contra mişcărei studenţeşti, dsa ridică un număr din revista „Fac la" pe care o rupe şi o aruncă pe scenă în aplauzele congresiştilor.

D. Emil Diaconescii, secretarul general al centrului universitar din Bucureşti citeşte un raport privitor la activitatea Centrului din Bu­cureşti. Dsa spune: Studenţimea universitară şi-a dat seama că nu trebuie să se lase a fi ade­menită în mrejele politicei. Studenţii au înţeles că trebuie să lupte numai pentru realizarea idea­lului naţional. Deşi Centrul universitar Bucu­reşti a fost întemeiat în 1910, aprobarea recto­rului universităţii pentru comitetul aies a fost dată tocmai în 1911. Dsa spune c ă face această constatare fără s'o documenteze. Arată că Cen­trul universitar Bucureşti a luptat pentru aşeza­rea statuei lui Cuza Vodă în piaţa Unirei şi a hotărît, ca şi Centrul din Iaşi, să comemoreze ziua de 13 Martie. Aminteşte de faptul c ă foarte multe studente aveau o atitudine indiferentă faţă de societăţile generale studenţeşti. Astăzi însă colegele noastre — spune dsa — s'au apropiat de centru şi iau o parte destul de activă ia rea­lizarea programului Centrului universitar.

Vorbeşte 'despre activitatea Centrului uni­versitar Bucureşti în cursul anului 1911 şi aduce mulţumiri tuturor acelora cari au dat concurs ia numeroasele şezători organizate de acest cen­tru. Mulţumeşte în special dlor Emil Gârleanu, Cincinat Pavelcscu, Brătescu-Voineşti şi tutu­ror acelor scriitori cari la festivalele organi­zate de Centru au luat o parte activă.

Aminteşte de cuvântarea rostită de d. pro­fesor universitar Mândrescu, ţinută la soc. stu­denţilor în litere, prin care arăta că studenţii nu trebuie să se ocupe numai de carte ci să se ma­nifesteze şi pe terenul idealist. 1). Diaconescu continuând, face o expunere privitoare la parti­ciparea Centrului Bucureşti cu ocazia inaugu­ratei Centrului Universitar din laşi, sub presi-denţia din ministru Aricii, unde au vorbit — în afară de d. ministru — şi dnii Bogdan, recto­rul universităţii din Iaşi, Pangrati , fostul rector al universităţii din Bucureşti, A. D. Xenopol ş. a„ cari au dat studenţilor sfaturi folositoare pentru activitatea ce au de împlinit. Vorbeşte de însemnătatea revistei studenţeşti, spunând că această revistă a fost bine primită de toţi şi că umple un gol mare în sânul studentimei.

D. Diaconescu protestează împotriva calom­niatorilor cari s'au ridicat în contra profesori­lor universitari şi citează cazul Cuza-Socor dcUi Iaşi. Vorbeşte despre moartea marelui artist Petre Liciu, spunând că arta şi scena noastră a suferit o ireparabilă pierdere. Aminteşte de con­flictul din ziua de 10 Maiu dintre studenţi .şi comandantul companiei de jandarmi, căpitanul Brezoianu, spunând că acest căpitan şi-a pri­mit pedeapsa, fiind condamnat la 10 zile închi­soare şi că studenţii au fost satisfăcuţi.

In partea ultimă a cuvântării sale, d. Diaco­nescu spune că e de dorit ca centrul să aibă un local propriu în Bucureşti. Dacă am fi vrut să facem unele angajamente, poate că până acum am fi avut acest local. Am preferat însă mai bine să rămânem fără local dar curaţi la suflet, păstrînd mişcărei noastre adevăratul ei carac­ter de sinceritate. înainte de a depune manda­tele, sper că centrul va avea localul său. Tre­buie să se lupte însă pentru înfiinţarea unui că ­min studenţesc, de care se simte cea mare ne­voie.

După terminare);! raportului centrului uni-' versitar din Bucureşti, d. P. Cancel, preşedin­tele congresului suspendă şedinţa pentru 10 mi­nute, urmând ca la redeschidere să vorbească dsa „despre nevoile studentimei".

Redeschiderea şedinţei.

După zece minute şedinţa se redeschide, şi după cererea dlui P. Cancel vine pe scenă d. Gârleanu directorul Teatrului Naţional care e primit cu aplauze şi manifestaţii de simpatie. D. T. A. Naum din Iaşi face o comunicare privi­toare la rolul social al studentimei, dsa spune că e greşită părerea că studenţimea trebuie să se mărginească la studiile sale şi să nu ia parte la activitatea socială nici să se preocupe de che­stiunile la ordinea zilei. Sunt însă foarte multe chestiuni cari nu pot rămânea în afară de sfera preocuipaţiunuor studentimei care este un factor lictărîtcr între progresul cultural.

Acţiunea culturală nu poate fi despărţită de cea socială, ale cărei principii filosofice sunt neîndestulătoare. Roiul cultural al studentimei îl vedem şi acum, căci ei sunt crainicul culturei naţionale. Condi;iunile de viaţă ale popoarelor nu sunt identice la toate. Poporul românesc a rămas în urmă, clasa lui mijlocie e înlocuită de străini. In faţa acestor probleme trebuie să ia şi studenţimea parte la 'cercetarea şi îndreptarea lipsurilor poporului în raport cu situaţia lui cul­turală şi materială înapoiată. Dsa combate ideile de desbinare, ură şi aceea de ateism cu care socialismul caută să învenineze sufletul româ­nesc. Tmerteul mai mult ca ori cine e dator să îngrijească de interesele neamului său.

S e adresebză apei studentimei de peste munţi pe care o laudă şi o fericeşte pentru con­tactul ei cultural cu massele poporului, fapt care i-a făcut să reziste furtunilor ce au trecut peste ei. Ca încheiere dsa citează îndemnuri fi­losofului german Fichte că t ră studenţime

Se citeşte apoi telegrama primită din Sinaia delà M. Sa Regele.

D-lui P . Cance l .

M. S. Regele m'a însărcinat să arăt înal­tele Sale mulţumiri pentru sentimentele de devotament ce i-Ali adresat în numele stu­denţilor români adunaţi în al ff-lea congres cultural-naţional.

Maior-aghiotant Costescu.

Se mai citeşte telegrama .primită delà d. N. lorga.

D-lui P . Cance l .

Mulţumesc tineretului roman pentru iu­bitoarea preţuire a contribuţiei ce am putut aduce culturei naţionale independente în marginile puterilor mele, ca cea mai elemen­tară datorie. Doresc călduros studentimei de azi să fie pentru onoarea lor şi binele nea­mului conducătorii lui de mâne. N. Iorga .

Citirea acestei telegrame e primită cu aplauze furtunoase şi se citeşte încă odată.

Urinează citirea telegramei primite delà d, Al. Cuza.

D-lui P . Cance l .

Recunoscător pentru buna amintire, sa­lut cu entusiasm al doilea congres naţioni al studentimei române unite, simbolizai unitatea visată a întregului neam. Dom ca din valoroasele străduinţi de azi penin cultura naţională, sâ se înalţe mai fericiţi soarta tuturor românilor. A. C. Cuza.

La insistenţa eogresiştilcr telegrama se mai citeşte cdată.

Avându-se în vedere — spune d. Cancel -caracterul visător ireductibil şi independent al studentimei face apel pentru organizarea cât mai trainică a ei. Studenţii sunt purtători ai tu­turor ideilor politice şi socialiste, dar atu a so­cialismului caricatură profesat de advocaţi şi medici fără clientelă. Noi avem nevoie de orga­nizare şi de jertfă studenţilor buni pe care lumea nu-i cunoaşte şi nu-i apreciază decât după stu­denţimea gălăgioasă şi fără ideal. Dsa declari foarte bună ideea împărţirei de fişe pentru adu­narea de fonduri necesare mişcărilor studen­ţeşti şi îşi arată bucuria faţă de paralelismul dintre centrul din Bucureşti şi Iaşi a căror relaţii sunt cât se poate de strînse şi de puternice ii scopul ridicărei neamului. Dsa termină cu vorba lui Eminescu: „Studenţii sunt agenţii 1 urnei vii­toare" Cuvântarea dsale e acoperită de căldu­roasele manifestaţii de simpatie.

La orele 6 juni. şedinţa se ridică cu un apei cătră studenţime, pe care o roagă să ia parte li serbarea organizată de d. E. Qârleanu, seara la Teatrul Naţional în onoarea studenţilor.

ZIUA IH-a.

Şedinţa de dimineaţă.

Şedinţa se deschide la ora 9, de astădati în amfiteatrul liceului Carol I. sub preşedinţia d-lui Cancel, preşedinte.

Chestia căminurilor studenţeşti.

La ordinea zilei e chestia căminurilor stu­denţeşti şi soluţiunjle practice pentru înfiinţa-rea lor. Cel dintâi ia cuvântul dl Barbulescu, care începe prin a spune că în general ideile despre studenţi nu sunt tocmai bune, cu atât mai mult despre adunările lor, despre care se zice că sunt făcute cu scop de a petrece ţi benchetui. Să probăm că lucrul nu e aşa şi prii fapte să dăm cea mai categorică deminţire ace­stei credinţe falşe. Dl Barbulescu analizează apoi viaţa studentului sărac şi spune că e plina de nevoi şi de multeori acest student se vede nevoit să sacrifice ori ce putea să întrebu­inţeze pentru studii ca să îngrijească de cele trebuincioase, de partea practică a vieţei. Când însă ar lua fiinţă căminurile studenţeşti această nevoe ar fi înlăturată şi studentul, dis­punând de toate orele, s'ar putea devota în totul învăţăturei.

Intrebându-se cum s'ar putea ajunge la în­fiinţarea de căminuri, şi anume cu ce fonduri, d-sa găseşte că dacă s'ar organiza conferinţe de către profesori, fişe pentru ajutoare şi co­ruri studenţeşti pe la diferite petreceri s'ar pu­tea intra în posesiunea banilor cu cari să st înfiinţeze căminuri studenţeşti.

Dl Samson întrebându-se ce sunt căminu­rile studenţeşti, spune că ele sunt nişte gazde pentru studenţi săraci, unde aceştia pot găsi o locuinţă higienîcă şi ieftină. Asemenea gazde dă studenţilor posibilitatea să se preocupe mai mult de chestiuni mari şi frumoase, iar nude cea materială. Ii fereşte de asemenea de a de­veni o clientelă politică a guvernelor ce se suc­ced la cârma ţărei. Soluţiile practice pentru în­fiinţarea căminurilor studenţeşti ar fi dupăl Samson mai multe.

Mai întâi sprijinul presei care să facă apel la români să vie în ajutor acelor instituţii. A-poi serbări, liste de subscripţii date la meu brii parlamentului ca să-şi dea şi dânşii celpi-ţin diurna pe o zi, pentru înfăptuirea aceste opere. Să facem totul numai prin puterile noi stre de muncă şi să nu cerem ajutorul statului Statul să intervie numai Ia Iaşi. Acolo e deda

Dumineca, 15 Sep temvr ie 1 9 1 2 . „ R O M Â N U L " Pag 5

toria lui sa intervie, căci Moldova e copleşita de străini şi ameninţă să piară. Sprijinul pentru susţinerea şi pentru cultivarea elementului ro­mânesc trebuie să înceapă a veni numai delà stat.

Dl Qatianu. — Intre soluţiile propuse, spre a se aduna fondurile necesare căminurilor studenţeşti, d-sa e de părere sâ se emită şi ac­ţiuni a 100 lei cari să se împartă numai la stu­denţi, şi să fie plătibile în rate mici lunare..In afară de chestie, d-sa ţine ca în calitate de pre­şedinte al soc. studenţilor de ştiinţe din Bucu­reşti să protesteze contra evreilor delà „Fa­da" pe care o numeşe pamflet şi cere ca stu­denţii să fie convocaţi într'o mare întrunire la Bucureşti, spre a pune capăt acestei prese de scandal, care atacă Coroana, religia, armata, justiţia, studenţimea, cu un cuvânt tot ce avem mai scump noi românii.

Dl Qhiţă Ştefan, licenţiat in matematică, constată că chestiunea căminurilor e în strânsă legătură cu chestia scumpirei traiului şi se zice că de s'ar înfiinţa căminurile studenţeşti, chiriile s ' a r mai eftinj, căci ar lipsi o parte din populaţia care ocupă acum camere cu chirie şi anume studenţii. Cere să înceapă funcţionarea cantinei universitare. Acestor desiderate e de părere să li se dea o grabnică soluţie şi anu­me, căminurile şi cantina să înceapă a funcţio­na chiar delà Sf. Dumitru, anul acesta. Pentru adunarea fondurilor necesare, propune mai multe soluţiuni şi anume: să se intervie la rec­torat să înfiinţee o taxă de 10 lei de fiecare student, care să formeze primul fond pentru scopul de mai sus. Rezumând propunerile, dl Qhiţă Ştefan cere intervenirea la soc. t ramvae-lor pentru abonamente reduse pe toate liniile, deschiderea de cantine şi înfiinţarea căminuri­lor. Dl Banu spune că e de aceeaşi părere cu Ghiţă Ştefan, dar taxa să fie de 3 lei anual, iar nu de 10 lei. Dl Marmeliuc admite aceleaşi pă­reri, adăogând că nu e rău să se lanzeze liste şi să se facă serbări patronate de oameni cu dare de mână. Dl Moga zice că şi profesorii să ia parte la înfiinţarea căminurilor şi să renunţe la taxele de examen ce plătesc studenţii în fo­losul căminurilor studenţeşti.

Dl preşedinte Cancel rezumează dezidera­tele şi le supune aprobărei adunărei, care în unanimitate le aprobă.

închiderea congresului studenţesc Revista studenţească.

Se trece la o altă chestiune, anume aceea a revistei studenţeşti. D. Petrovid, raportorul che-stiunei, privitor la redactarea revistei studen­ţeşti, spune că revista ce urmează a fi editată să fie o revistă de propagare şi susţinere a in­tereselor studenţeşti. Nu înţelege ca la această revistă să se strecoare şi articole de ordin di­plomatic sau literar, cari nu reprezintă intere­sele generale. D s a mai ipropune ca studenţii să apeleze la un ziar cotidian care să nu fie politic şi oare să aibă zilnic o rubrică pentru susţine­rea intereselor studenţeşti.

D. Cancel, vorbind despre raportul dlui Pe -trovilci, spume că revista să fie numai a studen­ţilor; profesorii să nu poată scrie în ea. In c e priveşte proclamarea unui ziar cotidian cia ofi­cios al studenţilor, d. Cancel roagă ipe cengre-sişti să mediteze asupra acestui lucru şi să se pronunţe după amiazi. 1). Diaconescu citeşte te­legramele sosite în urmă, printre cari este şi aceea a dlui Şumulcanu.

Chestiunea ziarului „Dimineaţa".

D. Bota spune: „Am înaintea mea ziarul „Di­mineaţa", care, deşi a avut la congresul nostru doi reprezentanţi, a reprodus in mic şi rău, — şi aceasta cu intenţie, — rezumatul desbaterilor. In schimb a publicat cu litere mari un pretins conflict petrecut la restaurantul Constantinescu-Jiu, între doi studenţi bucovineni, cari s'ar fi pălmuit. Aceasta nu e adevărat. Trebuie să ve­ştejim această gazetă". Studenţii desaprobă li­nia de conduită a gazetei şi str igă: „Jos „Dimi­neaţa"! D. Dăscălescu încheie diiseu;ia asupra acestei chestiuni, zicând că nu e serios c a stu­denţii să se ocupe de toate prostiile debitate de ziarele evreieşti.

Şedinţa se ridică la orele 12.

Şedinţa de după amiazi.

După amiazi înaintea desdiiderei şedinţei so­seşte în sală d. Meţuleseu, ajutor de primar, îm­preună cu studenţii bucovineni şi aduc îmbucu-rătoarea veste că studenţii bucovineni s'au îm­păcat, sau mai bine zis societăţile bucovinene, cari se găseau care-cum în desbinare căutând să lucreze fiecare independent au hotărît să facă uniunea, să facă şi împăcarea. Sala izbucneşte în aplauze. Studenţii se scoală în picioare şi intonează cu toţii marşul Unfrei. Studenţii bu­covineni sunt obiectul celor mai calde mani-festaţiuni de simpatie şi rînd pe rînd sunt îm­brăţişaşi de colegii lor români din altă parte.

In urmă d. Trăiau Popovici, preşedintele soc. „Junimea" din Bucovina, îşi exprimă nemărgi­nita mulţumire în ultima zi a congresului că studenţii bucovineni au fost ajutaţi de colegii lor din -România liberă să facă acest act mare. De acum înainte ei nu vor mai fi individualităţi cari să lucreze separat, duşmănindu-se de multe ori în acţiunile lor, ci un trup, un suflet şi un gând. Neamul românesc din Bucovina a cărui floare a vemiit aici în România liberă va fi ne­spus de vesel de fericita veste. Apoi fiecare cu­vânt al dlui Popovici e subliniat cu furtunoase aplauze. Sfântă a fost clipa împăcărei, conti­nuă d. Popovici, iar roadele ce ea- va da vor fi nespus de însemnate şi numai noi bucovinenii ne putem da seama de importanţa acestui act. Prin graiul meu, studenţimea bucovineană vă mulţumeşte vouă studenţilor de pretutindeni că ne-aţi unit facându-ne un trup şi un gând. Dum­nezeu să vă răisplătească în bine această mare faptă.

După aceasta se intră în ordinea de zi şi se începe discuţia în chestia revistei studenţeşti. Vorbesc în această chestiune studen;ii Furtună, Dăscălescu, Cancel, Iamamdi, Paseu, Naum, Marmeliuc şi Diaconescu. Acesta din urmă ci­teşte apoi actul de împăcare al studenţilor bu­covineni, semnat de preşedintele de omoare al congresului, de preşedintele activ, de toţi repre­zentanţii universităţilor din afară de regat, de preşedintele centrului studenţesc din Iaşi şi de secretarul centrului din Bucureşti, precum şi de toţi studenţii bucovineni. Prin acest act socie­tăţile studenţeşti române din Bucovina se leagă a forma una şi singură societate având centrul în Cernăuţi, unde va fi şi tribunalul chestiunilor de divergenţă. Societăţile care nu se vor supune necondiţionat acestei hotărîri vor fi dispreţuite de toţi studenţii români de pretutindeni şi li se va lua dreptul de a participa la congresele vii­toare ale studenţilor români. Citirea actului e ascultată de studenţi în picioare, iar după ter­minare, aplauzele şi uralele durează mai mult de 20 de minute. S e intră după aceea în ordinea zilei şi se ia în discuţie semnul distinctiv stu­denţesc.

Vorbeşte în această chestiune d. Ionescu-Gregorian, care e pentru o insignă la butonieră şi şapcă cu eşarpfă la festivităţi. D. Marmeliuc din Viena, opinează să se admită un semn pe care să-1 poată purta şi străinii. D. Elian e tot pentru insignă, condiţional ca ea sâ difere pe specialităţi. Şedinţa se suspendă pentru 10 mi­nute.

La redschiderea 'şedinţei D. Qh. Bo ta pro­pune să se constituiască o comisiune de control pentru ca să nu poarte insigne toţi derbedeii. D. Dăscălescu e contra semnului distinctiv. D. Oeorgescu Ion esc spume că insigna e pentru studenţi, nu pentru străini, şi arată necesitatea ei. D. Jitaru e de aceaş părere. Congresul aprobă ca studenţii să poarte insigne la butonieră în toate zilele, iar la solemnităţi eşarfe. Se trece la alt pune al ordinei de zi:

Activitatea cercurilor pe judeţe.

Dl lonescu-Galaţi face o dare de seamă asupra cercului Covurlui, şi arată ce au fă­cut studenţii din aceas tă par te a tarei pentru popor, pe teren cultural . Arată câ te biblio­teci au înfiinţat, câ t e şezători au ţinut, e tc . Dl Rădulescu, preşedintele cercului R . - S ă ­rat face ace laş lucru, în ce priveşte acest ju ­deţ. Dl Marmeliuc (Viena) , în legătură cu a-ceas tă chestiune propune, şi congresul ad­mite, ca centrului studenţesc din Cernăuţi

ca re trebue sà se înfiinţeze în urma împăcă­rei făcute azi. să i se impue, din par tea celui de al doilea congres dator ia să creeze pe timpul vacantelor cercuri de activitate cu scopul de a împrăşt ia cultura în satele din Bucov ina , în special în cele mai depărta te de Cernăuţi , car i sunt aproape cu totul ne­gli jate şi în deosebi să-şi îndrepte act ivi ta tea mai ales asupra satelor în pericol de ruteni-zare . DIStoica spune că studenţilor din Ar­deal le este greu să ia cunoştinţă de cele ce se pe t rec în ţară , de oa rece ziarele din R o ­mânia sunt oprite de a pătrunde în Ungar ia . Drept exemplu c i tează ziarul „Universul" , „Mine rva" , e tc .

O M O Ţ I U N E .

Dl Stoica propune următoarea moţiune ce se aprobă de congres : „Studenţii români de pretutindeni întruniţi în al doilea congres studenţesc la Cra iova roagă guvernul român să intervină la toate S ta t e l e vecine ca Uni­versi tăţ i le lor să recunoască de egale seme­strele audiate Ia Universi tăţ i le româneşti din Bucureş t i şi I aş i " .

Dl Diaconescu propune să se intervină pe lângă rectorul Universităţii din Bucureş t i pentru redeschiderea cantinei universitare. Dl Chicuşanu îşi expr imă părerea de a se ră­spunde prin tneetinguri publice de protes ta­re la atacuri le ce se aduc profesorilor uni­versi tar i . D-şoara Cătuneanu spune ca şi stu­dentele pr imesc cu plăcere înfiinţarea sem­nului distinctiv.

Dl lamandi delà Iaşi aduce laude comi­tetului Cercului central , c a re a organizat şi condus bine acest congres şi în special d-lui Cancel , preşedintele congresului. C a urmare, adunarea votează u rmătoa rea :

Moţiune:

„Studenţi i congresişt i din Iaşi, Cernăuţi , Budapes ta , Viena şi celelal te societăţi de pe­ste hotare, cred de a lor datorie acum la în­chiderea aces tor desbateri , desfăşurate în cea mai frumoasă şi înă l ţă toare ordine şi demnitate, să expr ime colegilor din B u c u ­reşti (Centrul s tudenţesc reprezentat prin persoana vrednicului său preşedinte P e t r e Cance l ) deplina lor încredere , cu atât mai mult cu câ t netăgăduita lor act ivi ta te de te­meinici organizator i ai studenţimei bucureşte-ne, a fost acum de curând obiectul unor j o s ­nice insulte din par tea câ to rva colegi mâ­naţi, în condamnabi la lor campanie , numai de interese şi ambiţiuni pesonale.

Cu aces te zise cel de-al doilea congres studenţesc se declară închis. Studenţii t rec apoi în sala societăţii de muzică „Armo­nia" , unde membrii societăţei execută admi-bil, câ teva bucăţi muzicale, ce s tâ rnesc a-plauzele asistenţei. După aceea se face ţin­tuirea drapelului societăţei macedo-române , naş fiind dl pr imar al oraşului Cra iova . Cu aceas tă ocaziune dl lega preşedintele socie­tăţei studenţeşti macedo-române, rosteşte o cuvântare , prin ca re mulţumeşte tuturor pentru onoarea făcută drapelului societăţei ce prezidează. Studenţii s'au dus apoi la Pa rcu l B ibescu , unde li s 'a servit masa , după ca re a urmat un banchet ca re a durat până la orele 12 noaptea. Studenţii au făcut apoi o excursiune pe valea Jiului.

Pag. 6 . „ R O M A N O L " Dumineca, 15 Septemvrie 1912.

Pentru aeroplanul Ardealului In lista de azi a contribuirilor pentru ae­

roplanul „Vlaicu III*' întâlnim prima comuna bisericească Cornea (comit . C a r a ş - S e v e r m ) ,

care a contribuit cu cvota de 2 0 cor . Sperăm

însă că acestei b r ave comune bisericeşti , c ă ­

reia îi trimitem salutul nostru, îi vor urma

comunele bisericeşti or todoxe şi unite, ca ast­

fel generaţii le vi i toare din car tea de aur pen­

tru aeroplanul Ardealului sa se poată con­

vinge, ca biserica românească , cea or todoxă

si cea unită, a fost scutul şi ceta tea culturei

româneşti , ga ta totdeauna a sprijini orice a-

\C\x)t românesc pe terenul cultural.

Contrîbuirile de azi sunt următoarele :

Transpor t 7 1 3 5 . 1 0

Colec ta dlui Vasile Hopârtcunu preot în Jucul-superior 4 0 . —

Mar ta Dr . Miclea. soţie de adv. Ali-butiar ( 2 0 . —

Dr. Teodor Mihali, adv., deputat dietal Deş 5 0 . —

Fleftera Dr . Teodor Mihali, Deş 5 0 . — „ S o m e ş a n a " institut de credit şi ec. 5 0 . — Dr. Carol Barbul , advocat , Deş 2 0 . — Dr . loan Vaida adv., Deş 5 0 . — „ B a n c a poporala" , Deş 5 0 . — Simion Rusu, dir. de bancă Deş 2 0 . — Dr. Şo rban . asesor la scaunul orfanal,

Deş 2 0 . — Funcţionarii institutului „ S o m e ş a n a " ,

Deş 2 0 . - -Nicolae Qrecu, maestru pielar, Porceş t i 2 0 . — Aureliu Arseniu Ciungan, industriaş

Arad 2 0 . — Colec ta învăţătorului Andrei Mun­

tean din Să lc iva-de- jos 2 0 . — • Comuna bisericească gr . -or . română

Cornea 2 0 . — Dr. Nicolae Pe t ra , adv., Să l i ş te 2 0 . —

Colec ta cu ocaziunea tutei petreceri în Şimleul-Si lvaniei :

; , S i l v a n i a " institut de credit şi e c , Şimleu 50 .—•

Andrei Cosma , director de banca Şimleu . 2 0 . —

L a z a r Maior , proprietar, Periceiu 2 0 . — Dr . George Papp, advoca t Zalău 20 .—• Augustin Marcus , cassar , Şimleu 2 0 . — Dr. loan Suciţi, adv., Zalău 2 0 . — Dr . Coriolan Ş tee r , adv., Taşnad 2 0 . — Dr. Alexandru Papp, adv., Cehul-Silva-

niei 2 0 . — Dr. loan Qheţie, adv., Zalău 2 0 . — Eugenia Dr . Pintea , soţie de advocat ,

Crasna 2 0 .

In total 7 8 5 5 . 1 0

Voinicia unui prîm-pretor român. — Prin telefon. —

Otlaca, 14 Septemvr ie .

Sent imentele poporului nostru din aceas tă fruntaşa comună a comitatului Arad, au fost azi bruscate în chip temerar din par tea prim-pretorului român Mladin. D a c ă nedreptatea a ajuns o dogmă cardina lă în acest stat, ea şi-a găsit o s t r igă toare expresie în fapta ne­legală a acestui slujbaş, ca re a ţinut să-şi arunce azi şi cea din urmă mască a sufletului său renegat . Ş i nedreptatea ne doare cu atât mai mult, cu cât ea ne aduce şi o desiluzie umilitoare. Pen t rucă e totuş din cale afara umilitor, ca un funcţionar de origine româ­neasca să se ia la în t recere cu cele mai triste figuri ale faimoasei administraţii ungare, cu jandarmii unguri.

Azi a fost, anume, alegerea de notar în comuna noas t ră şi grnţ/e concepţiei ce are numitul primpretor asupra datoriilor sale de păzi tor al legii, alegeri ;i aceas ta s'a făcut cu cea mai făţişă păknuire a voinţei a lega­torilor. Diu 15 candidaţi , primpretorul a can­didat pe trei inşi, unguri şi jidani, deşi între candidaţi , cei mai pregătiţi şi mai destoinici erau candidaţii român;, 6 inşi — şi deşi d-sa avea cunoştinţă de hoiărirea unanimă a co­mitetului comunal, că acest comitet al unei puternice şi curate coivime româneşti, vr-ja să aleagă un notar roman, cere să înţeleagă păsurile oamenilor şi să poată fi iubit şi în­ţeles şi el de populaţie.

D a r primpretorul Mlădiu a trecut volnic peste dorinţa manifestata şi constituţională a a legători lor români şi a candidat la locul în­tâi pe unul Jung Péter, o unealtă docilă a guvernului şi un om urgisit de popor. Aces t Jung P é t e r a mai fost el notar, întâi în No­dös, unde poporul n 'a putut să-1 mai tole­reze decât 6 luni, a tât de mult l-au urgisit şvabii. V ă puteţi acum închipui revolta legi­t imă a ot lăcani lor! S ă li se octroeze lor cel mai urgisit dintre candidaţi!

Lucru firesc, că au protestat şi că au pă­răsit imediat primăria, zădărnicind astfel orice temei legal al , ,a legeri i" . In sala primăriei n 'a r ămas decât jidanul satului şi fostul no­tar al Otlăcii . Cu toate astea, primpretorul Mladin, fără sa simtă nici cea mai mică mu­s táré în conştiinţă şi fără să respecte legea, a comis nedreptatea revol tă toare de a pro­c lama ales pe numitul Jung Pé te r .

Ves tea aceas ta a pus în fierbere în t reagă populaţia şi ceea ce mai lipseşte e o baie de sânge ca în Galaţul de lângă F ă g ă r a ş , acum doi ani.

S ' a dat o copită mai mult în coastele şu­brede ale faimoasei constituţii ungureşti, dar s 'a dat şi o s trăluci tă pildă educativă po­porului nostru! S ' a văzut înc 'odată , ca re este rostul administraţiei din aceas tă ţară şi s'au stimulat înc'odată sentimentele de patriotism ale poporului! Vom ţine minte şi aceas tă ale­gere şi-i vom fi recunoscători măriei sale dlui Mladin. Nu mai departe decât cu ocazia ce ­lei mai apropiate congregaţi i comita tense .

V a putea oare să înroşească atunci, daca nu poate a c u m ? !

Cronică externă. Manevrele din Germania şl Anglia. — Tletoii

strălucita a francezilor în Maroc.

Paris, 10 Septemvtk

Manevrele pe car i le fac anul a< mari le puteri au o deosebită importanţă cid ele au în vedere pregăt i rea pentru răsboiil ce pare a fi to t mai apropiat. Manevrei) din F r a n ţ a î ncă nu au început ; vom e» mina deci manevrele din Germania şi Anglia.

Fe lu l cum s ' a pus tema manevrelor îi G e r m a n i a este destul de semnificativ. E vorba pur şi simplu de vi i toarea oituaţiune a at-mate i germane care , în apropiata conflign-ţiune generală , se va găsi în t re două focuri. L a Ves t Germania va fi a t a c a t ă de francezi iar în E s t do ruşi.

I a t ă în t r ' adevăr t e m a manevrelor ger­mane :

Germani i au bă tu t pe francezi pe mu­lurile Rinului în mod definitiv. In timpii aces t a însă a rma ta rusă, că re ia i-a trebuii un t imp mai îndelungat c a să se concen­treze în Polonia rusească , a t r ecu t frontie­rele de E s t ale Germanie i şi a înaintat până la râul E lba , în in ima Germaniei, to­canei prin Brandeburgul meridional. Aici, pe ţ ănn i i E ibe i se dă lupta decisivă.

Par t idul de invaziune (roşii) este par­ti cl0.1 roşu, i a r partidul amic (germanii) est* cel albastru.

împăratul Wi lhe lm II a sosit ieri dimi­n e a ţ ă î n s o ţ i de o s t ră luci tă so i tă pe câm­pul de manevre , la Loswig (Saxonia) îi urmăreşte manevre le cu o atenţ iune extra­ordinară. S u n t prezenţi , în cart ierul gént ral, numeroşi prinţi străini. Manevrele ai început şi vor dura mai mul te z le. Von vorbi cet i tori lor aces tu i ziar despre rezulţi-tul lor.

Ş i mai in te resan te sunt marile mi nevre din Anglia. Manevrele flotei engleze car i au avut loc luna t recu tă , au dovel c ă este foarte posibil c a o flotă inamici (cea germană) să înşele vigilenţa flotei en gleze şi să a jungă să ancoreze pe maiori Angliei debarcând trupe.

S t a t u l major englez oste acum convin că o invaziune ge rmană în Anglia este foari posibilă. De aceea manevrele armatei 1 uscat , car i au loc tocmai zilele acestea, ii în vedere o a semenea invaziune -şi prezint deci un in te res deosebit , Par t idul alb, invaziune (germanii) a reuşi t să debarceî golful de Holkam şi îna in tează spre ini ţărei . Par t idul brun, amic (englezii) are mi s iunea să împiedice îna in ta rea inamica şi să-1 respingă spre mare . Manevrele aci s tea vor fi din ce le mai in teresante . Elen a ra tă î n c ă odată c ă r ival i ta tea anglo-j m a n ă nu es te o legendă.

Depeşile sosite aici acum dimineaj anun ţă o victorie strălucită, aproape nea ş teptată , a trupelor franceze din Mar» Dupăcum am prevăzut în t r 'un articol treci bravura şi capacitatea ofiţerilor şi a soldai

« r o i t o î ? p e n t r u l i e i i n a d o T b i i r t o s i ţ i

f u r n i z o r » s i l c s \ i i » ţ î i i m p . ş i p e g .

Magazin do haine pentru băr : : pentru copii şi pentru femei ;

N e ? o î M ă r f u r i e x c e l e n t e ,

D e s p ă r ţ ă m â n t s p e c i a l pent ru c o m e n z i după

Duminecă, 15 Sep temvr ie 1 9 1 2 . „ R O M Â N U L "

lor francezi a scăpat din nou F r a n ţ a dintr 'o situaţiune din ce le mai dificile.

Pre tendentu l la t ronul Marocului răs-vrătitul E l -Hibba a fost învins de coloana comandată de colonelul Mat/gin şi a t rebui t sa fugă din oraşul Merakeş (Maroc) unde ridicase s teagul răsvrăt irei con t ra france­zilor.

Planul generalului Lyautey , pe ca re l-am schi ţa t în t r 'un art icol r ecen t , a det cele mai frumoase rezul ta te . Gra ţ ie repezi-ciunei c u ca re s 'a mi şca t coloana coman­dată de viteazul colonel Mangin răscula ţ i i din Merakeş au fost surprinşi şi E l -Hibba n'a avut nic i t impul sâ se desmet icească . Trapele franceze au sosit c a un fulger în oraşul răsvrăt i t . L a sosirea francezilor o mare parte a populaţiunei, ins t igată de unii şefi de tr ib cari- au r ămas credincioşi F r a n ­ţei, s 'a revol ta t con t ra lui El -Hibba , care a trebuit să fugă luat l a goană de propriii săi connaţionali. Victor ia francezilor es te com­plectă.

Ati tudinea comandanţ i lor francezi şi a trupelor a dovedit nu numai eroismul pe care suntem obicinuiţ i a-1 vedea la francezi, dar şi o pricepere s t ra teg ică şi t a c t i c ă ui­mitoare. Genera lu l Lyau tey a dovedit c ă e un exce len t t ac t i c ian . S u c c e s u l francezilor e cu a tâ t mai mare cu câ t ei au reuşi t să Bcape din mani le lui E l -H.bba pe francezii din Merakeş , prinşi de aces ta . Aceşt i fran­cezi au putut fi salvaţi , graţ ie fidelităţei onora din şefii (caizii) indigeni, car i au îm­piedicat pe Ei -Hibba să se răsbune asupra prizonierilor. Genera lu l Lyau tey s 'a dovedit şi un e x c e l e n t diplomat şt i ind să câşt ige pe seama F r a n ţ e i aces te simpatii indigene şi ştiind eà le cul t ive.

Succese l e aces t ea au în tăr i t mul t si-tnaţiunea francezilvr în Maroc şi au adus nn mare avantaj pentru F r a n ţ a : a consa­crat domnia sa şi în sudul Marocului , dom­nie ca re era con te s t a t ă de anumi te puteri europene. De aceea ş t i rea aces te i victorii a fost primită a ic i în Pa r i s cu o bucur ie deosebită. M. B. Ş.

Serbări culturale în ARAD. Inaugurarea monumentului lui Teodor

Ceontea profesor preparandial în Arad şi c o ­memorarea marelui pedagog Ioan Iacob Rosseau (din prilejul bicentenarului naşteri i sale, se rba tă decurând în F r a n ţ a şi Elve ţ ia ) la adunarea genera lă ordinară a X X I I , ce o va ţine „Reuniunea învăţătorilor români dela şcoalele popor. cont. gr. ort. din protopopia­tele aradane I—VII", în Arad, Marţi şi Mier­curi în 18 Sept. 1 Oct. şi 19 Sept. 2 Oct. a. c.

P R O G R A M :

Ziua I.

1. Orele 8 a. m. Serviciu în biserica catedrală: Chemarea Duhului Sfânt . P a r a s t a s .

E L E V A T O A R E

2. Orele 9 a. m.

Şedinţa primă, în sala seminariala: a) Invi tarea I. S . Domnului Ep i scop ; b) B ineven ta rea P . S . S a l e ; c) Deschiderea adunării genera le ; d) P rez in ta rea şi salutul delegaţiunilor; e) Rousseau, ideile sale pedagegice şi c r i ­

t ica aces to ra , discurs comemora t iv ţinut de d. prof. preparandial Dr. Petru Pipoş, mem­bru onorar al Reuniunei;

f) Pa r en t a r ea membrilor răposaţ i ; g) P r o c l a m a r e a membri lor noi; h) Apelul nominal; i) P r ezen ta rea rapoar te lor şi a legerea

comisiunilor cenzură toare ; j) R id icarea şedinţei prime.

3. Orele 11 a. n.

Inaugurarea monumentului în grădina seminarului:

a) Cuvânt prezidial; b) Discurs festiv, rostit de I. P . C. S a D .

archimandri t Augustin H amse a; c) Cuvântul delegaţi lor; d) Pr imi rea monumentului de că t r ă P .

C. S a D. director seminarial Roman R. Cio-rogar.

4. Orele 3 p. m.

Excursiune de studiu: Vizi tarea fabricei de texti le, viz i tarea fa-

bricei de vagoane, vizi tarea fabricei de au­tomobile.

Ziua 11-a.

5. Orele 8 a. m.

Şedinţa a doua: a) Deschiderea şedinţei şi p roc lamarea

membri lor noi; b) „Două mij loace, prin car i şcoa la po­

porală poate îna rma omenimea cu cultura suf l tească" , dizert. de Teodor Maris, învă­ţător în Giula;

c) „Metodul fon®mimic şi avanta je le sa­le" , a ră ta t în mod prac t ic de losif Moldovan înv. în Arad ;

d) Rapoa r t e l e comisiunilor cenzură toa re ; e) Propuneri şi interpelări ; f) F i x a r e a locului pentru adunarea vii­

toare ; g) Alegerea comisiunei ver i f ica toare ; h) Apelul nominal ; i) R e s t a u r a r e a ; j ) încheierea adunării generale .

L a aceas tă adunare genera lă şi la festi­vităţile împreunate cu ea, invităm respec­tuos pe toţi învăţători i şi reuniunile lor, in­stitutele de învăţământ şi pe toţi binevoitorii, susţinătorii şi protectorii şcoalei române.

Arad, din şedinţa comitetului central ţi­

nută la 11 ( 2 4 ) August 1 9 1 2 .

losif Moldovan, p r e ş e d i n t e

D. Popoviciu, sec re t a r .

A v i z a b o n a ţ i l o r n o ş t r i . Comitetul national a înfiinţat „Românul" cu

toarte mari jertfe materiale în nădejdea, că ofe­rind publicului remănesc un ziar naţionalist

cinsíit, bogat, bine redactat şi lipsit de ori ce ve­leităţi particulare, ziarul se va susţine în urmă prin însuş publicul nostru cetitor, din resursele sale proprii. Nădejdea comitetului naţional în parte s'a împlinit. „Românul" a ajuns în scurtă vreme cel mai mare, cel mai răspândit, cel mai preţuit ziar românesc pe întreg teritorul locuit de Români. Numărul abonaţilor acestui ziar întrece acum cifra de 5000, un record ne­maipomenit pană act în istoria ziaristicei ro­mâne dela noi. Acest succes, aproape stupefiant, se datoreşte, bine înţeles, încordărilor noastre de a da cetitorilor un ziar care se află la înăl-(iniea chemării sale şi răspunde necesităţilor culturale ale publicului cetitor român. Intre ast­fel de împrejurări nutrim nădejdea, că „Ro­mânul" va putea să renunţe la jertfele mari şi grele ale comitetului naţional şi va fi în stare să trăiască din puterile sale proprii, progresând mereu şi devenind cetate tare, care nu poate fi zguduită ori ruinată nici chiar prin încetarea ori cărui ajutor înafară de izvoarele sale mate­riale proprii. Chiar şi această nădejde a noa­stră ar fi împlinită, dacă nu am fi dat de o gro­zavă piedecă neprevăzută şi foarte supărătoare: i ndo l en ţ a f ă r ă m a r g i n i a a b o n a ţ i l o r . R o m â n i i a -b e n e a / ă z i a r u l , d a r nu p l ă t e s c a b o n a m e n t u l . Toţi binevoitorii cauzei româneşti vor fi atinşi de mare mâhnire sufletească, aflând că r e s t a n ­ţele a b o n a m e n t e l o r l a „ R o m â n u l ' " pe anu l 1912 a t i n g s u m a de p e s t e 40.000 de c o r . Şi admini­straţia trebuie să plătească cu bani gata şi la timp fix pe toţi redactorii, pe toţi colaboratorii, pe toţi lucrătorii tehnici, trebuie să anticipeze mărcile, să plătească hârtia şi toate celelalte materialii. Administraţia este deci silită să con-tragă împrumuturi cambiale cu carnete mari. Se face apoi provocarea restanţierUor să plătească restanţele. Provocările acestea îmbogăţesc era-rul statului şi consumă iarăş o însemnată parte din banii ziarului. Răul obicei de a nu plăti abona­mentul la timp şi anticipativ, cum se face la toate ziarele bine ordonate, pricinuieşte pe fiecare an întreprinderii noastre zeci de mii de coroane pagubă: Urmează apoi cheltuiala noastră de muncă cu multele provocări, evidenţiarea re­stanţierUor, supărarea abonaţilor în urma pro­vocărilor pentru plată, darea în judecată a celor ce refuză plata abonamentului, ceea ce reclamă spese considerabile.

împrejurările acestea ne-au determinat Ia introducerea unei regiile, ce există la toate ziarele de frunte, cari se susţin din abone-mente. Avizăm deci pe onoraţii noştri abonaţi, c ă începând CH 1 Octomvrie a. c . „Românul" nu se mai expediază, decât numai acelora, cari şi-au achitat abonamentul în mod anti­cipativ. Dela acest dat înainte se introduce fără absolut nici o excepţie următoarea r e ­gulă: abonaţilor cu luna după expirarea abo­namentului plătit, li se mai trimit două nu­mere din ziar, celor cari au plătit abonamentul nn pă trar de an li se trimit încă 5 numere, iar abonaţilor, cari au solvit abonamentul pe un an întreg sau pe jumătate de an, li se v o r tri­mite încă 10 numere. Dacă în acest restimp nu se va primi costul pentru continuarea a-bonamentului, expediarea ziarului se sistează. Ne-a m convins că e mai rentabil pentru ziar, dacă vom avea 2 mii de abonaţi cari plătesc abonamentul anticipativ, decât 5 mii de re -stantieri.

Rugăm deci pe toţi restanţierii să binevo-

AFARA, DE CARTEL. H A M B U I > G R <

P E N T R U O E I C E T E E B U - M E R T E N S j A N 0 S

INŢE ŞI E X P L O A T A R E . m m j m ^ ^ m l

F ^ i o a ^ » e i ^ i ä - . T 6 | 8 f o n 1 4 2 _ 4 g T e l e f o n - 1 4 2 — 4 9 . E 2 7 4 - 1 0

I

Pag. 8.

iasca a-şi achita abonamentul restant nesmin­tit până la 1 Octomvr ie n. a. c , căci în cazul cont rar vom fi siliţi să predăm pretensiunile noastre pentru încasare pe cale procesuală.

Direcţiunea ziarului „Românul".

Episcopul Gristea Împotriva alcoolismului Lumina tu l episcop al Caransebeşului a

dat de curând o nouă ce rcn la ră , inspirată de o r ea lă cunoaş te re a nevoilor poporului nostru. P . S . S a se îndreaptă de data as ta împotriva alcoolismului şi face următoare le dispoziţii >gnătoase:

îndeosebi tinerimea trebuie bine lămu­rită în această privinţă, arătându-i-se din bună vreme marea primejdie şi urâtele urmări ce le are beţia, ca astfel să se ştie feri de ea şi de ghiarele ei, din care numai cu mare greu poţi scăpa.

De aceea şcoala poporală are între altele şi îndatorirea sfântă de-a întocmi învăţământul său astfel, încât atât în orele de religie, cât şi în cele de limba română şi magbiară, în cele de istorie şi geografie să scoată la iveală toate acele momente, cari pot fi folosite spre comba­terea beţiei, căci toate aceste obiecte de învăţă­mânt ne ofer destule momente potrivite penu-u a p,utea stărui eu succes împotriva beţiei.

Toate popoarele culte desvoltă o respecta­bilă activitate şi luptă în contra acestui flagel social şi unii — mai ales Holandezii — au ob­ţinut rezultate neîntrecute şi poporul lor e pe calea celei mai frumoase înfloriri în toate pri­vinţele.

Alte popoare sunt şi mai puţin expuse la beţie, căci poporul s'a obicinuit a pregăti un fel de vin de mere, care nu-i tare ; iar în alte lo­curi se bea mai ales numai bere, care încă nu cuprinde atâta spirt; pe când la noi, unde mo­şiile de pruni ofere un teren larg pentru pregă­tirea răcbiei, poporul uşor se dedă la această beutură, care-i cea mai tare şi mai primej­dioasă.

Ca să aibă deci şi poporul din comunele noastre ocazia a cunoaşte patima beţiei şi ur­mările ei spre a se şti feri de ea, aflăm de bine a dispune :

^ 1. Se designează în fiecare an şcolar ziua de Sâmbătă după sft. Dumitru exclusiv pentru combaterea beţiei şi a alcobolismului, având în­văţătorii din bunăvreme a pregăti elevii în sco­pul acesta. In deosebi va avea:

a) învăţătorul să ţie o disertaţie pentru • combaterea beţiei şi a folosirii peste măsură a

beuturilor spirituoase. Spre a li-se uşura sar­cina li-se trimite sub '/• în traducere românească un tract elaborat de înaltul ministeriu al cul­telor.

b) Elevii să declame poezii, monoloage sau dialoage şi alte producţiuni, anume întoc­mite în contra beţiei.

c) Se pot intercala şi cântări potrivite. L a aceste producţiuni să fie din bunăvreme in­vitat tot poporul din comună.

d) Spre a putea veni şi biserica în aju­torul învăţătorilor, se îndatorează şi preoţii, ca înainte de această productiune sau după ea să ţie poporului in biserică cuvântări potrivite în contra acestei patimi. In această privinţă vi se recomandă şi: „Cuvântarea în contra beţiei"

ide subsemnatul episcop, pe atunci arhidiacon şi [secretar cons. în Sibiiu, care se poate cumpăra ' din „Biblioteca Asociaţiunii dela Sibiiu" cu

câţiva bani. Material preţios în contra alcoholismului

cuprinde şi cărticica „Contra alcoholismului" de Dr. Izidor Marcu din Bla j .

» Cei ce îşi vor face datoria cu zel şi con-ştienţiozitate în această direcţiune vor contribui în măsură însemnată la ferirea tinerelor gene-

I raţii de a cădea în în această ucizătoare pa­timă şi vor creşte biserieei, neamului şi patriei cetăţeni sănătoşi şi de folos.

Caransebeş etc. Cu arhierească binecuvântare

Dr. E Miron Cristea episcop.

„ R O M Â N U L"

Criza din Turcia. A r a d , 14 Septemvrie.

Pe lângă toate asigurările făcute atât din partea Turciei oficiale cât şi a Bulgariei, con­flictul dintre aceste două state pare totuş a fi lua proporţii de tot serioase. O ştire sosită din Sofia anunţă botărârea cabinetului bulgar de a-1 rechema pe reprezentantul său din Con­stantinopoi. Şt i rea aceasta încă nu e confirmată dar dacă se va adeveri arată numai că isbuc-nirca răsboiului se poate aştepta în orice mo­ment. De mare importanţă sunt şi ştirile sosite din Bucureşti, după cari Bulgaria caută să câş­tige regatul român pentru un demers comun în chestia autonomiei Macedoniei.

Conflictul turco-bulgar.

C o n s t a n t i n o p o i . — comunicat oficial. — Faţă cu ştirile nu chiar liniştitoare a ziarelor străine despre relaţiile dintre Turcia şi Bulgaria se poate constata că relaţiile cabinetului bulgar cu Poarta au caracterul cel mai concesiv şi niai de încredere. In urma acestor relaţii se speră ca chestiile litigioase existente între a-ceste două state precum şi unele chestii de importanţă economică vor fi rezolvite în mod favorabil pentru ambele.

Comisia delegată din ofiţeri bulgari şi turci a fost însărcinată să examineze incidentul de graniţă dela Karatepe.

B u c u r e ş t i . — Guvernul bulgar caută a ajunge la o înţelegere cu România pentru a începe demers comun în chestiile balcanice. Dela resultatul acestor paşi a guvernului bul­gar depinde pacea sau isbucnirea răsboiului. In cercurile competente ale României se crede că România nu se va abate dela calea politicei ei paşnice de pân' acum.

Reprezentantul Austro-Ungariei la Sofia, Ştefan Ugron petrecând câteva zile în Sinaia a fost primit de regele României în audienţă. Vizitei reprezentantului austro-ungar la Sinaia i se atribuie o mare importanţă politică.

S o f i a . — Guvernul bulgar a hotărât reche­marea reprezentantului său din Constantinopoi.

Declaraţiile unui ministru turc.

C o n s t a n t i n o p o i . — Ziarul „Jeutie Turc ' ' publică următoarele declaraţii ale unui actual membru al cabinetului otoman:

Ministrul a declarat, că nu ameninţă nici o primejdie de răsboi cu Bulgaria până când va fi la cârmă cabinetul Geşov. Dacă însă răsboiul totuş ar isbucni, armata turcească primeşte provocarea. Doritorii de răsboi din Sofia se a-măgesc, dacă ei calculă cu desbinări în arma­ta turcească. Din partea unei alte puteri nu a-meninţă răsboi.

Referitor la reforme ministrul a declarat că nu se va face nici o intervenţie. Intre împre­jurările actuale noi recunoaştem necesitatea re­formelor. Noi ne ocupăm cu aceasta necesitate deja decând am ajuns la regim. Am luat hotă­rârea, ca să nu încuviinţăm nimic Albanezilor, ceeace ar avea aparenţa de privilegiu. Noi li-am încuviinţat până acum numai aceea, ce am da în caz de lipsă fiecărei provincii conform da-tinelor şi cerinţelor ei. Principiul reformelor e: Tratarea egală a naţionalităţilor şi recunoatşe-rea cerinţelor lor speciale.

Referitor la încheierea păcii cu Italia .mi­nistrul a spus următoarele: Dacă Italia se va arăta mai puţin intransigentă şi se va convinge că o pace cinstită e numai aceea, care résulta din poziţiile -luate pe câmipul de război în răstim pul tratativelor, — şi atunci se va încheia pacea.

Atentate. C o n s t a n t i n o p o 1. - In Van în urma

unei explozii a unei bombe au fost 2i> de oa­meni, parte omorâţi, parte grav răniţi.

C o n s t a n t i n p o 1. — lutr'una din cele mai cercetate străzi ale capitalei turceşti a ex­plodat o bombă omorând 4 oameni, iar pc 15 rănjndu-i grav. Comitetul revoluţionar prin a-

cest atentat şi-a realizat ameninţarea, că după terminarea festivităţilor Beiram se va comite im atentat.

Duminecă, 15 Septemvr ie 1912.

INFORMAŢIUNI Arad, 14 Septemvrie 1912.

Contele Potocki şi ţesăturile româneşti. Ieri directorul nostru, d. V . Goldiş a avut o vizita neaşteptată . L-au ce rce ta t dl conte V . Potccki cu dna contesă . Dl conte Potocki este fratele mai mic al fostului guvernor galiţian, asasinat de studentul rutean Sicinski . Mare proprietar în Gali ţ ia, contele Potocki a re moşii şi în co­mitatul Aradului. Când d. Goldiş, surprins de vizita aceas ta , a întrebat de scopul ei, con­tele i-a spus:

— Am venit cu nevastă-mea cu automo­bilul din Galiţ ia, ca să asis tăm la manevrele împărăteşt i . Te i minându-se aces tea am făcut o că lă tor ie prin B ă n a t . L a o ga ră nevastă-mea a văzut la o fetiţă română o catr inţă ad­mirabilă . A voit s'o cumpere, dar fetiţa nu voia cu nici un preţ s'o vândă. Cum nu ştiam vorbi cu fetiţa şi ne trudiam să ne înţeleagă, veni la noi un preot român, c a r e ne desluşi, că asemenea ţesături fac româncele pretutin­deni. Curioşi să ştim, dacă am putea afla vre-un atelier de asemenea lucruri în Ungaria, preotul te-a numit pe d-ta şi mi-a spus, că d-ta ai şti să ne dai informaţiuni mai apropiate în chest ia as ta . Cu rugarea asta venim la d-ta.

Dl Goldiş a dat oaspeţi lor săi toate deslu­şirile şi le-a ară ta t , c ă ar face bine să viziteze atelierele româneşti de ţesătar ie din Orăştie şi Sibiiu. Le-*a dat adresa conducătoarelor atelierului din Orăşt ie şi le-a recomandat în deosebi să viziteze la Sibiiu atelierul ce stă sub conducerea doamnei Cozma. Dl şi dtia conte Potocki au promis că în că lă tor ia lor prin Ardeal nesmintit vor ce rce ta atelierele de ţesătorie româneşti din Orăşt ie şi Sibiiu, căci dna contesă e încânta tă de frumseţa ace­stor ţesături şi doreşte să-şi comande orna­mente de felul aces ta pentru castelul său din Gali ţ ia .

O frumoasă serbare românească în Oraviţa. Am amintit, c ă aprecia ta noas t ră ar t is tă d-şoara Dora V. Lepa, soprană legeră, distinsa elevă a conservatorului de muzică şi a r tă dra­mat ică din Bucureş t i , a început un scurt tur­neu art is t ic prin centrele noastre mai însem­nate.

Aflăm, ca d-şoara Lepa va da Duminecă în 22 Septemvrie n. un concer t în Oraviţa. Cu acest prilej va concer ta şi o altă eminentă elevă a aceluiaş conserva tor din Bucureşt i , d-şoara Aurelia Bujigan, ca re încă a dat do­vezi de un frumos talent muzical .

Succese le strălucite ale debuturilor de până acum ale d-şoarei Lepa sunt o dovadă elocventă a deosebitului d-sa!e talent mu­zical, ca re ne îndreptăţeşte la frumoase şi mari speranţe. Dulceaţa şi subtil i tatea vocei d-sale răpeşte şi farmecă iar duioşia în doina româneasca pe ca re d-sa o redă cu a tâ ta artă şi a tât de fidel, înduioşează inimile şi s toarce lacrimi în ochii ascultători lor .

Dorim, ca şi serbarea dela Oravi ţa să adune la un loc pe toţi fraţii noştri din Valea-Caraşului , dând astfel o frumoasă dovadă de iubire şi apreciare faţă de ar ta noastră na­ţională.

Arhiducele Franz Ferdina/fd şi luptătorul dela Doboj. Ediţia de seară a ziarului „Tagbhttt" publică următoarea telegramă din Pesta:

înaintea dineului, care urmase după înche­ierea manevrelor, începând arhiducele Franz

Ferdinand o conversaţie cu ministrul de agricul­tură ungar, contele Serényi, zărise printre rân­durile privitorilor un om mai bátran îmbrăcat în uniforma de infanterist şi căruia îi lipsea pi-

Duminecă, 15 Sep temvr ie 1 9 1 2 . „ R O M Â N U L" Pag. 9

dorul drept. Atunci arhiducele i-a făcut semn să si apropie si l-a întrebat — îl chema Petru Po-0a— în limba românească, unde şi-a pierdut jmrul.

„Cu ocazia expediţiei din Bosnia, Măria Ta" lise răspunsul lui Popescu, — „în lupta dela Moi". • Atunci arhiducele Franz Ferdinand îl dărui

tfPopescu prin ofiţerul său de ordonanţa arhi-facMe Karl Albrecht, cu suma de 50 cor., la m ultimul mai adăugă alte 25 cor.

Pentru fondul ziariştilor. Ni se scr ie : Dşoa­ra Iustina Câmpean din Foie'Jdea şi dnul Am-teia Suciu, absolvent de teologie din Hetur, Icgcdindu-se zilele trecute, ua binevoit să răs-ciirripere anunţurile convenţionale cu 10 cor. în favoarea fondului ziariştilor români din Un­garia. -Felicitările noastre!

Succesul unui elev român. Ni se scr ie : Du­mineca trecută a avut loc în oraşul unguresc Mezőtúr o emula'de atletică între mai multe gfcn-naiii. Cele mai multe premii — şi tot premiile k frunte — au fost câştigate de studentul ro­mân Alexandru Suciu. — tntr'adevăr e timpul suprem să ne apucăm serios de organizarea unui club atletic român şi să nu mai tolerăm, ca iste­ţimea şi voinicia românească să aducă lauri veşnici numai ungurilor!

Logodnă. Dl Dr. Ambrosiu Iile, candidat de advocat în Arad şi d-şoara Antiţa Marchiş, logodiţi.

Felicitările noas t re !

Congresul international al presei. La 26 Oc­tomvrie c , se va descinde la Paris al treilea congres international al presei periodice,- sub patronajul republicei franceze şi al oraşului Paris. Desbaterile vor avea loc in Hotel du Cerele de la Libraire Bd. Saint Qermain 117 şi vor ii ip résida te de d. Paul Bluysen, deputat, preşedinte al Asociaţiei sindicale a presei teh­nice etc. Au fost trimise de pe acum numeroase rapoarte. Programul acestui congres promite

fi foarte important. Vor avea loc după aceia mari serbări şi excursiunî interesante. Toa te companiile franceze de căi ferate au acordat

reducere de 50 la sută asupra tarifului. Comi­tetul de onoare şi de patronaj are în fruntea sa pe cele mai înalte notorietăţi. Serbăr i le şi escursiunile vor dura până la 30 Octomvrie. Pentru orice desluşiri, adesiuni, trimiteri de rapoarte, cererile se vor adresa dlui Q. Fabius de Champville, 78, rue Taibout, Paris.

Moartea generalului Nogi. Ştirile ce s a u pornit în largul lumii din Tokio cu ocazia în­mormântării de deunăzi a marelui împărat Mu-teuhito, mai cuprind şi următoarea fioroasă în­tâmplare. — Conpul neînsufleţit al împăratului abia acum, două zi'le în urmă a fost coborit în mormânt. Puhoiu de mulţime s'a revărsat din toate laturile Iaponiei în capitală ca să aducă prinosul său ultim de recunoştinţă celui ce le-a făcut atâta bine. Armata japoneză, reprezentanţii (arilor europene, împăratul şi împărăteasa înso­ţeau la locul de veşnică odihnă pe cel mai mare strateg şi reformator al Iaponiei. îndemnat de faptele tatălui său, împăratul de azi a dăruit bani grei pentru instituţii culturale. Pe când spiritul lui Mutsubito stăpânea, concentra asupra unui singur gând sufletele unei ţări, în miez de noap­te, cu iuţeală de fulger străbate fiorul ştirei că Nogi, eroul cel mare frate de cruce cu Mutsu-hito prin mintea şi braţul tare ce era expresia virtuţii unui neam — şi-a omorît soţia şi s'a si­nucis.

Pământul iaponez de două ori s'a cutremurat în aicea înfricoşată noapte de acum două zile.

Două spirite mari l-au clătinat din temelie dela o margine până la alta. Amândoi reprezentanţii poporului lor cu toate virtuţile minunate: vite­jia, jertfa, cinstea, demnitatea, cultul trecutului — nesecatul izvor de energii şi cultură.

Fioroasa faptă a lui Nogi va fi tălmăcită cu adevărat dacă vom şti că la bază s tă tradiţia pământului ţării sale. O credinţă .strămoşească î-a îndeminat să urmeze pe împăratul său şi în viaţa eternă. Ë o moarte de erou aceasta. E moartea regilor scandici pe întinsul mării, când spiritul lor se împreună cu întinsurile nesfârşite ale cerului, când ei mureau ştiind că bătrâne­ţea lor nu mai poate aduce nici un folos trăind contimporanilor. Aşa se va fi cugetat şi Nogi. Şi sfântul adevăr care va preocupa lumea va fi cäNogi a cinstit prin moartea sa o tradiţie a nea­mului.

Fericită naţie cu astfel de eroi!

înştiinţare. Apropiindu-se timpul sortării lo­zurilor loteriei Reuniunei femeiolr române din Arad, toţi acei onoraţi domni şi onorate doamne cari au primit lozuri spre vânzare să binevoias-că a trimite banii pe adresa dşoarei Hortenzia Bogdan strada Deák Ferenc 27.

Serii teatrale. Sâmbăta trecută s'a deschis pentru noua stagiune teatrul Palais-Royal cu „Petit Café", de Tristan Bernard, care se re­prezintă pentru a 330 oară în şir! Succesul a-cestei piese — comedie uşoară — e fără pre­cedent în analele lui Palais-Royal . „Divorcons" în 1881 s'a cam apropiat de această serie, dar n'o ajunge. Dar piesa lui Sardou a făcut atunci reţete de 1.700.990 în toată seria, pe când „Café Peti t" a dat numai în stagiunea trecută 1256000. Şi ce o să mai vie! Aşa dar cel puţin 125.000 remiza pentru autor, care avea în acelaş timp încă două piese pe alte scene pariziene.

Să tot fi dramaturg la Paris.

Moştenitorul Spaniei surdo-mut. Curtea spaniolă, care tăinuise până acum boala prin­cipelui moştenitor Jaime, s'a hotărât în cele din urmă să consulte doi specialişti din străi­nătate. Boala principelui s'a agravat în ultimul timp. Principele e aproape complect surd şi graiul său e mai mult un bâlbâit. Acum de cu­rând a sosit la San Sebastian un profesor uni­versitar din Bordeaux şi profesorul Politzer din Viena ambii specialişti în boaîe de urechi, in consiliul ţinut de cei doi profesori s'ia con­statat că boala prncipelui Jaime e inucurabilă.

Un adjutant înalt. B ă t r â n u l preşedin te al republ ice i e lve ţ i ene e un vechiu demo.crat şi toată l umea î l nu­m e ş t e — chiar şi prin ia re — „ta ta republ ice i" . P e n t r u a c e i a şi împăra tu l W i l h e l m în că lă tor ia sa din E l v e ţ i a , •s'a /purtat fată de p r e ş e d i n t e l e republ icei cu cea mai scrupuloasă «urtuoas ie . A doua zi de manevre , când un vânt putern ic îi suflase dlui F o r r e r p ă l ă r i a de pe .cap, împăra tu l se plecă şi i-o r idică, la c e e a c e F o r r e r îi z ise unmătoareile: „If i muflţuimesc din toată in ima Maes ta t e — încă niciodată n'am avut un agh io tan t a tât de înalt! . . ."

Iu seara ace l ea ş i z i le , pe când .so în to rceau spre Zürich , d. F o r r e r , ;care e de 67 ani, adurmîse în cu­peu. Ceva îua in te de sos i r e un ofi ţer î l deş teptă , şi p reşedin te le t recându-ş i ochii văzu în cupeu pe W i l ­helm I I . Împăra tu l z ise a tunci v e s e l : „Ei. . . ei... die prezident , ai pe t recu t un puişor de somn!'"... „Da, M a e s -tate", r ăspunse d. F o r r e r şi „ani dormit ca un împă­r a t ! "

Descoperirea de manuscrise din vremea Inchiziţiei. Directorul institutului istoric aus­triac din Roma, Ludwig Pastor, a descoperit, într'o bibliotecă particulară, 2000 documente de pe vremea inchiziţiei din Roma, datând de pe la '1555—1597. Documentele găsite vor fi da­te în curând publicităţii. Această descoperire e cu atât mai importantă, cu cât, până acum, accesul bibliotecei arhivelor inchiziţiei din R o ­ma, fusese interzis chiar savanţilor catolici cu­noscuţi ca cei mai fanatici partizani ai bisericei.

Isprăvile sufragetelor engleze. Două sufra-gete, Miss Howie şi Miss Mithell, din Londra, acostând pe primul-ministru Asquit şi pe mi­nistrul de interne Mac Kennan în piaţa Oolf, le-au făcut aspre observaţii pentru condamna­rea sufragetelor din Dublin. Intervenind detec­tivii, cele două sufragete au fost îndepărtate.

La oficiul poştal din Aberdeen s'a prezentat ieri sufrageta Clunes, cerând să fie expediată ca colet poştal la adresa ministrului marinei Churchill. După ce sufrageta a plătit taxa cu­venită, factorul i-a lipit adresa ministrului pe haină şi a plecat cu „coletul", spre a-1 preda la destinaţie. Secretarul ministrului a refuzat primirea, spunând că ministrul nu e acasă.

Ploaia de stele din Sofia. Un foarte curios fenomen s'a petrecut în Sofia: alaltăeri s'a pu­tut observa o ploaie de stele, care a durat a-proape zece minute. La orele 3, o lumină foar­te frumoasă a iluminat cerul, in popor se co­mentează mult acest fenomen, care e conside­rat ca o prevestire a răsboiului. Cu atât mai mult se dă importanţă în populaţia bulgară a-cestui fenomen, cu cât unul analog s'a produs şi în ajunul răsboiului bulgaro-sârb.

Ofiţerii militari englezi nu mai sboară. De­oarece dela 1 Iunie au murit 6 aviatori, căzuţi victime îndrăznelei lor, autorităţile militare en­gleze au interzis aviatorilor militari să mai facă sboruri până când aeroplanele nu vor fi per-fecţior ate.

Ce dans vă place? 'Academia internaţională de autori, miniştri şi profesori de dans a orga­nizat între membrii săi un plebiscit: 1) Care sunt dansurile bune de adoptat? 2) Care sunt dansurile r e l e? 3) Cari sunt dansurile prefe­ra t e?

Iată rezultatul plebiscitului: 2530 voturi pentru bostonul american în 3 paşi, 2401 valsul, 2311 two-step în 6/8, 2253 triplul boston în 3 timpi. 1806 polka, 1788 mazurka, 1520 pas de patineurs.

La a doua întrebare: „Care sunt dansurile r e l e ? " majoritatea s'a pronunţat contra dansu­rilor cari n'au caracter corect şi ţin mai mult de epilepsie decât graţie şi fineţe.

Mari inundaţii în China. „Daily Mail" din Londra află din Shanghai, că întreaga Chină e bântuită de mari inundaţii. Dela 13 August plouă în continuu. Toate apele s'au revărsat, inundând mai multe provincii. L a Vehciang au perit 50.000 persoane. Amănunte lipsesc.

Groaznica nenorocire la nn velodrom. L a velodromul din Newals, în New-Yersey, s'a întâmplat o groaznică nenorocire în timpul unor curse de motociclete. In timpul când biciclistul Hasha, campionul Americei, alerga pe pistă şi ajunse la o curbă a acesteia, el pierdu deodată stăpânirea asupra cârmei motocicletei. Motoci­cleta, care mergea atunci cu o viteză de aproape 150 chilometri pe oră, derapa şi pătrunse în publicul îngrămădit lângă pistă. Campionul Hasha şi cinci spectatori fură ucişi şi un mare număr răniţi, dintre cari unul în mod atât de grav, încât nu sunt speranţe că vor scăpa eu viaţă. In panica izbucnită în publie numeroase persoane fură călcate în picioare.

Mari furtuni pe Adriatică. Furtuni vio­lente bântuie de câteva zile pe Adriatică şi pe coaste. L a Rimini s'a scufundat un vas eu pânze. Echipajul, compus din 4 persoane, s'a înecat. L a Ravenna s'au scufundat 7 vase. Cir­culaţia vapoarelor a fost suspendată. Mai multe bărci şi vapoare au dispărut.

Fotografii transmise prin telegraf. „Lo-kalanzeiger" din Berlin a repurtat un frumos succes, publicând două fotografîii asupra vizitei împăratului Wilhelm în Elveţia, transmise prin telegraf. Fotografiiile au fost luate Marţi la Basel în Zurich, iar d'aci au fost trimise Mier-

Filiala din Arad a magazinului de dantele din Budapesta Buiev.Andrássynr.20 B M H M M H H M M H H H H B ^ H H H H H M a M H H m M M H M H M B ^ a B n B — p a l a t u l F i s c h e r Eliz.

Atrage atenţiunea on. dame asupra magazinului său asortat cu noutăţile sezonului de toamnă, cio-

pi pentru femei, bărbaţi şi copii, şaluri, năfrămi groase, IJrâtâSliïi, dantele , Cordele, 11)8nüSÍ Şi QIJCB 8 C Y Í Z Í t 8 . • » ' « - ' *

Fag 10 „ R O M Â N U L " Dumineca, 15 Septemvrie 1912.

curi cu un tren expres la Strassburg, de unde au fost transmise prin telegraf la Berlin.

Artişti i şi aieroplanul. A fost o vreme — n'a trecut mult de atunci — când în Franţa, artiştii se serveau, în turneurile lor numai de drumul de fier. A venit apoi automobilul. Ar­tiştii, prieteni ai progresului l-au adoptat curând pentru nevoile lor. Trăim acum în secolul aie-roplanelor. Artiştii francezi au ţinut să consacre şi acest nou mijloc de comunicaţie ; printre cei dintâi compania artistică de sub conducerea lui Max Dearly, care face acum un turneu cu o comedie a lui Paul Gavault, întrebuinţează în călătoriile ei un aieroplan. Este însă adevărat, că directorul trupei călătoreşte tot în automo­bil. Aieroplanul este numai pentru societarii trupei.

Succesele sportsmanilor români la Viena. Ni-se scrie din Viena : Rezultatul criteriului iepelor (20.000 cor.) care au alergat săptămâna trecută la hipodromul din Viena, a fost o mare surpriză pentru pariori. Celebra iapă „Landluft" a prinţului Hohenlohe, care era mare favorită, a suferit o înfrângere sângeroasă. E a a fost în­vinsă de „Steagul" a d-lui George Bădeseu, cunoscutul sportsman român. La totalizator, câştigătoarea a dat pentru 10 lei 150.

Alt vas românesc controlat de italljni . Ni-se comunică din Constanţa; că vaporul „Da­cia", sosit alaltăieri la Constanţa, venind din Alexandria, de unde a plecat Vineri în 24 Au­gust, la e depărtare de 6—7 mile de Alexan­dria a fost oprit de vaporul italian „Bosnia*. „Dacia", opriniu-se, într'o barcă au sosit pe bord un căpitan, un locotenent şi doi ofiţeri italieni, cari au cerut d-lui comandant Mărgi­neam! să facă o revisie pe vapor. D. coman­dant Mărgineanu nu s'a opus la revizie şi ofi­ţerii italieni timp de 35 de minute au făcut revizia, fără ca de astădată să se mai înregi­streze scene penibile ca cele petrecute pa va­sul „Iaşi".

Groaznieă explozie. Din Salonic vine ştirea, că o bombă a făcut explozie pe piaţa târgului din Doiran, sat pe linia Salonic-Serres. Se asi­gură, că sunt 25 de morţi şi 80 de răniţi, din­tre cari 19 au fost transportaţi la Salonic, iar ceilalţi la spitalul din Serres. Majoritatea uci­şilor şi răniţilor sunt mohamedani. Bomba a fost adusă ascunsă într'un sac de grâu. După explozie ceice au adus-o au fugit. Se asigură, că jandarmii şi soldaţii şi-au făcut datoria. Or­dinea nu este turburată.

Graţiarea contesei Tarnowska. Dupăcum anunţă „Adriatico" din Veneţia, contesa Tar-nowska a fost graţiată în urma intervenţiei re­gelui din Muntenegru. Regele a intervenit mai ales pentru faptul, că i-a fost milă de cei doi copii ai contesei.

La muzeul „Versailles" din Par i s s'a des­coperit un nou vandalism. Un paznic a obser­vat cum patru tablouri celebre erau complect deteriorate. Pânza fiecărui tablou este tăiată în bucăţele aşa că nu mai pot fi reconstituite. Cele patru tablouri reprezintă : Lupta delà W a ­gram, a Iui Napolen, Lupta delà Lützen, Lua­rea oraşului Bonn şi un portret al lui Carol al X- l ea .

x Doamna ludlta Secula n. Trnţia fosta di-ractoară a internatului de fete, revenind iarăş la Arad, cu 1 Septemvrie a. c. va reîncepe şcoala sa privată pentru limbi şi eventual cursul complimen­t a i pentru fetiţe, caii n'au terminat clasele civile. Primeşte eleve în vipt şi pentru educaţie. — In formaţiuni mai detailate la administraţie sau la locuinţa din Deák Ferenc u. 39. (Varga ház) în decurs de 8 zile.

x Tu sfârş i t nu mai pr ic inuieş te multă, bătaie do cap < ft de unde st» poa te icuni'păra mai ieftin obiec te de - t ic la , por ţe lan şi obiec te de decor , deoarece atât a-cestea. cât şi cadouri ocaz iona le precum şi candelabre pentru luminii e lec t r ică se .pot cumpăra m a i ieftin în prăvăilla 'Sipeciâlă de s t ic lăr i i a lui F i s c h e r Mór, Arad , bulev. Andrássy nr. 20. Asor t iment bogat de cadre ieftine. Telefon nr. 56 f .

x Aducem la cunoşt in ţa ou. public, că in T imişoara • trnila Hunyadi s'a deschis o nouă păvăl ie »üb firma Dénes és Goldmann, prâvăilie de modă pentru domni, de unde -e capătă cele mai e!f"f«îitf> lucruri m o d e m e .

x In atenţ iunea damelor. O r i ca r e clamă poate să -ş i însuşească uşor în t reg croiul ha ine lor femeieş t i , după or ice modă, delà Koch I . , renumitul inventa tor al c ro ­iului numit „Europa" , pentru suma de 15 cor. Cursul se ţ ine zilnic a. m. deila 1 0 — 1 1 ; d. a. ciula 3—5 şi s ea ­ra delà 8—10. În sc r i e r i l e şi ins t ruc t i i le se fac în casa Dr. Huciu din str. Lu the r m. 1., p recum şi a au tor iza­tul meu, care conectează şj cas« pr ivate . Car tea pentru măsură şi de desemn o pr imiţ i imediat pentru suma de 5 cor., care se dat r a g e din didactici . R o a g ă b inevo i ­torul sprij in Koch I., inventa torul croiului numit „ E u ­ropa", în sala deosebită a ospătăr ie i „ P a r k " din Arad.

x Adolf Nadler, fabrică de oroloage pentru turnuri, Budapesta VIII. str. Prater 2. O reco­mandăm în atenţia On. public cetitor. Această firmă, după cum suntem informaţi liferează cele mai perfecte oroloage pentru turnuri, cu preţ re­dus bisericilor şi comunelor. Trimite om de spe­cialitate pentru luarea măsurilor necesare pe cheltuiala proprie. Ia garanţie pentru oroloagele liferate. Lămuriri şi catalog trimite «rratuit celor ce se refer la acest anunţ din ziarul nostru.

x Manuale de şcoală folosite şi noui pent-u toate şcoalele civile şi medii din Arad si pro­vincie se capătă mai ieftin la Ingusz I. és fia. Arad, str. Weitzer Iănos, Nr. telef. 517.

x Németh şi Király, c roi tor ie pentru domni Cluj . str . Kötü 5. ajiuntă on. public r o m í n din loc şi împre ­j u r i m e , că an sosit ştofe indigene şi s t ră ine , pentru sezonul de toamnă şi i a rnă . Pardos i i , pal toane se p re ­gă t e sc pe lângă pretur i acomodate , conform modei . Kugăiin on. public pentru spr i j in i rea şi mai depar te .

X 3Ml

U l t i m a oră Adunare românsciaă oprită

Vaşad ( B i h o r ) , 14 Septemvrie .

Iubiţii noştri deputaţi dimpreună cu preo-ţirnea şi intelectualii din împrejurime au anun­ţat o adunare poporală în comuna cura t ro­mânească Vaşad (corn. B ihor ) comună ajunsă şi ea în ghiarele episcopiei ungureşti de l i a j -dudorog.

Cu cea mai mare bucurie şi entuziasmaţi am trăit dimpreună cu toţi sătenii noştri două zile cu gândul, c ă , încurând. vom putea vedea şi în comuna noas t ră o adunare românească din cele mai impunătoare.

Adunarea era să se ţină în 15 1. c. dl T e o ­dor Mihali era să vorbească despre situaţia politică, dl Dr . Iuliu Maniu despre votul uni­versal e tc .

Dar iată decepţia: adunarea c oprită. P r o -topretorele cercual a invocat motivul că în contra anexări i la noua Episcopie n'are rost să se mai pună partidul roman, prin corifeii săi ,,ponegriţi" ; e de ajuns dacă preoţii din satele interesate vor pregăti poporul pentru protestare şcl.

Mai departe, a binevoit sa-şi expr ime mi­ra rea şi adânca sa revoltă, că ti ar fi cugetut să se întâmple niciodată, ca conducătorii po­porului din Vaşad să vie să ceară licenţă pen­tru o adunare românească.

Noi ştim şi af irmăm cu mândrie, că s'a schimbat a tmosfera şi pe a ic i ; poporul de aici nu mai e nepăsător cum a fost, — mulţămita conducător i lor vrednici, cum e dl Demetriu Mureşan, parohul din local i tate . In curând şi protopretorele Dobozi se va convinge deplin despre asta .

Deputaţii noştri, dimpreună cu intelec­tualii din împrejur ime tot vor veni în 15 1. c. dimineaţa şi li se va face primirea, despre ce vom triai raporta eventual.

Iuliu V. Sabo.

C R O N I C A S O C I A L A

Concert românesc la Haţeg. 1 Primim: După un şir lung de felurite M

stracţii din vară „Reuniunea română de cânt» din Haţeg" a aranjat Marţi, în 10 a. 1. c, î l concert în Haţeg cu concursul dlui .áwref A f r J un distins elev al Conservatorului din VieiJ bursier al Societăţii teatrale. Programul hwm şi variat, a avut interpreţi destoinici, iar 41 Aurel Medrea, a dovedit că e stăpân pe 0 pi-1 ternică voce de bas, curată şi mlădioasă. Con-I certul delà Haţ,eg îi asigură un loc de front»! viitor în viaţa noastră artistică, alături de Í J stinşii noştri cântă'eţi Marcus şi Crişanu, crai nicii artei româneşti din Ardeal. Corul a ejtt-I cutat mai multe cântări in 4 voci. Amintea:! „Doinitorii români" de A. Popovici; „Corona 1 cufundată" de V. Bonicke şi „Morarul" lui fii riak, cari au stors aplauze binemeritate. I

Un punct nou şi neobicinuit în propti mele concertelor noastre, a fost admirabila:! „Despre minciună" a dlui Dr. Victor BOH/ÍÍÍI 1 distinsul advocat delà Haţeg. întreagă confe.1 rinţa a fost un punct ales anume pentru distra-1 rea publicului şi nu a fost — precum se craii aproape pretutindeni conferinţele — un punct I de tortură sufletească şi plictiseală generali, I că conferinţa drului Bontescu a fost o confe-1 rinţă plină de umor şi a stârnit numai râsete! şi veselie — şi... aplauze generale. 1

Dl Medrea a escelat în aria din operai „Fluerul fermecat" de Mozart, atingând nota„f'I în aprofunzime şi storcând admiraţia întreguluiI public. Iar cu cele trei doine poporale: „.Durull de ţară", „Pe sub fereastră curge un râu" de L i Cl. Iuga şi „Mândro de dragostea noistra1 deI T. Brediceanu, dl Medrea a entusiasmat publi-I cui, frapat de farmecul neîntrecutelor noastre! doine — până la lacrimi. L a toate punctele f cântate de dl Medrea a fost acompaniat la piaa de drăguţa d-şoară Florica Tiodosiu, cunoscută publicului românesc ca o distimă pianistă, încă delà concertul din 19 August, vara trecută, ţi­nut cu ocazia marei adunări poporale delà Ha­ţeg, când publicul românesc a avut ocazia si ' aprecieze în deajuns talentul de distinsă pianista al dşoarei Florica Teodosiu.

Dşoara Vi'toria Teodosiu a predat bine şi cu naturaleteţă monologul „întâia scrisoare de dragoste"', fiind aplaudată călduros. Atât dlui Aurel Medrea cât şi domnişoarelor Florica şi Victoria Teodosiu li-s'au oferit buchete de fiori.

După concert a urmat joc până aproape în zori de zi,§iar dl Aurel Medrea în societatea mai multor intelectuali haţegani a cântat mai multe doine pline de farmec, acompaniat de muzica lui Şăndruţ, fiind obiectul simpatiei ge­nerale a publicului — din provincie nu am văzut pe nime.

Suntem mulţămiţi, căci am petrecut la Haţeg în seara de Marţi câteva momente de neuitat.

Corespondent.

„Astra" la Mintiul-românesc. Despărţământul Năsăud al „Asociaţiunii

pentru literatura şi cultura poporului Român" învită prin aceasta pe toţi membrii săi, precum şi pe toţi binevoitorii şi sprijinitorii acestei in­stituţiuni culturale la

Adunarea generală cercuală

care se va ţinea Duminecă în 22 Septemvre st. n. 1912, în fruntaşa comună Mintiul-românesc, cu umătorul

P R O G R A M :

I.

1. Deschiderea adunării prin preşedinte, la orele 10 a. m.

2. Raportul secretarului. 3. Raportul casarului şi preliminarul anu­

lui următor. 4. Alegerea a 3 comisiuni :

a) pentru cenzurarea rapoartelor, b) pentru înscrierea de membri noi, c) pentru decernerea premiilor.

Duminecă, 15 Sep temvr ie 1 9 1 2 . „R O M Ä N U L" Pag. 11.

5. „George Bariţiu", prelegere de: d. V a ­liié Bichigeanu, profesor gimnazial (cu ocazia centenarului George Bariţiu).

6. Cercetarea expoziţiilor aranjate : a) Cercetarea expoziţiei de copii, b) Cercetarea expoziţiei etnografice.

II. La ora 1 prânz comun.

III . La orele 3 p. m. continuarea şedinţei,

p 7. Raportul comisiilor de suB punctul 4 şi Î̂mpărţirea de premii.

8. „Despre tovărăşii", prelegere poporală ie: dl Cornel Sanjuan, profesor.

9. Alegerea delegaţilor pentru adunarea a „Asociaţiunii" la Sibiiu.

10. Reorganizarea comitetului agenturei Hintiul-românesc.

11. Eventuale propuneri, cari vor fi a se taainta preşedintelui despărţământului, eu cel iţin 8 zile înainte de adunare.

12. Includerea adunărei. Din şedinţa comitetului despăţămantului Năsăud li „Asociatiunei" ţinută în 10 Septemvre 1912.

Emd Tişca Ioan Perurar iu, secretar, preşedinte.

IV. Seara la orele 7, producţiune teatraM-mu-

iuld cu concursul corului plugarilor din comuna Mm-noui (Şanţ), cu următorul

P R O G R A M : 1. „Latina gintă", cor mixt de A S. 2. „Herşcu Boccegiul", monolog comic de

V. Alexandri. 3. „Am un leu", cor mixt de Darin Pop. 4. „A plecat la târg de vite", dialog co­

mic de Em. Suciu. 5. „Bagă Doamne luna 'n nor", cor mixt

cu solo de tenor de T. Popovici. 6. „Otrava de hârciogi", comedie de A.

Cotzebue. 7. „Ştii mândro...", cor mixt de T. Popo-

rici. După producţiune joc . Preţul de intrare de

persoană 1 coioană. Mintiuî-românesc, la 10 Sept. 1912.

Comitetul aranjator.

„Astra" la Hozmán. Ni-se scrie : Adunarea generală a despăr­

ţământului Nocrich al „Asociatiunei" s'a ţinut în Hozmán, în ziua de Sf. Marie 15/28 August. A [ost sărbătorească şi foarte reuşită. Poporul a primit comitetul, care venea dela gară în frunte cu dir. său N. P. Petrescu, cu fanfară şi arc de triumf. In drum a fost salutat de învăţătorul I. Pmpu şi de bătrânul preot losif Morariu. Adu­narea s'a ţinut în biserică în faţa întregului po­por din Hozmán, cum şi a multor intelectuali din împrejurime.

S'au ţinut 3 conferenţe interesante. Una de parohul gr.-cat. din localitate, b a b a n u l d-n losif Morariu : Schiţă despre comuna Hosman, a doua de învăţătorul Ian>u C. Dragolă, despre fomărit; a treia Despre asigurări, de funcţiona­rul Băncii de asig., d. Buga. S'au înscris membri ordinari şi ajutători.

După adunare a urmat producţiune de cor şi teatru, iar seara petrecere cu dans.

Ne-am depărtat eu convingerea, că condu­cătorii poporului din Hosman, sunt la postul lor, ţi că poporul e-te harnic şi doritor de înaintare.

Dare de seamă. Despărţământul Gàrbou al „Asociatiunei

pentru literatura română şi cultura poporului român", cu data de 11 August st. n. a. c. a aranjat un concert urmat de petrecere cu joc

în favorul păgubiţilor prin uragan, din comita­tul Solnoc-Dobâca.

Subscrişii raportăm, că eu aceasta ocaziune s'a incasat: a) Din taxe de intrare 340 cor. 60 fii. b) Din suprasolviri, delà d-nii : Dr. Iulian Pop, Bistriţa 10 cor.; N. N. 5 cor.; Mihai Ne­meş, Ujfalăti 4 cor.; Victor Varga, Poptelec 4 cor.; Iacob Bolchoveu, Gàrbou 4 cor.; Iacob Pelezeu, Hida 3 cor.; Victor Pop, Gârbou 3 cor.; Matei Ciuleau, Cliţ 3 cor.; Vasile Dragoş, Dr. Pataky Albert, Kerekes Károly, Turcsa Tivadar, Kovács Sándor, Kozma Mór, toţi din Gârbou şi Samoil Urian din Jibou câte 2 cor.; Demetriu Mureşianu, Emil Rusu, Chechiş ; Andrei Fülöp, Osoiu, Iulia Chiffa, Hida, Eugen Drăgan, J ibou şi Aurel Mezei, Gârbou câte 1 cor. — c) Din răscumpărarea biletelor dela d-nii : Dr. Simion Tăuraşiu, Hida 10 cor. şi Eugen Balint, Cristolţ 4 cor. — Total 410 cor. 60 fii.

Cheltuielile de aranjare au fost de 351 cor. 60 fii.; deci rezultă un profit de 59 cor., care sumă s'a transpu-i spre ajutorarea celor păgu­biţi prin uragan.

Tuturor d-nilor, cari au binevoit a supra-solvi şi a-şi rescumpăra biletele le exprimăm pe această cale mulţămită sinceră pentru sprijinul dat.

Gârbou, la 7 Septemvrie 1912. Dr. Victor Gael, dir. Victor Topan, casier.

Concert şi teatru în Velenţa. Cu ocaziunea sfinţirei sf. biserici gr.-or.

rom. din Velenţa (Várad-Velence) tinerimea ro­mână invită la concertul urmat de dans ce-1 va da în 2/15 Sept. st. n. a. e. în localităţile cafenelei „Velencei" (colţul stradelor Gyár şi Erzsébet). începutul la orele 8 şi jum. seara.

Program : 1. Teodor Şerbănescu : „Inzădar în larga lume", executată cu vioara de d. Aurel Serac.

2. L . Nieorescu : „Bădişor depărtişor", cor. 3. R . Popa: „Serenadă" (duet), executată

cu vioara de d-nii G. Popovici şi V. Popovici. 4. „Fântâna fermecata", piesă teatrală în

2 acte de d-na Maria Doboş.

P A G I N I R A S L E Ţ E .

C Â N T E C .

O, lasă mâna ta cea pală Intr'ale mele să o ţin, S'o duc la buze ca pe-o floare — O clipă las' să mă 'nsenin!

Iar ale tale pleoape grele Bidică-le şi-asupra mea . . . Demult. . . aveam şi eu o lume Ce nu era decât a mea!

1812. Yiora din Bihur .

In o pereche de ochi. De Lafcad lo H e a r n .

— Traducere din original de I ) . L a r u n g n . —

E o clipă de rtea'tat în t i r e r e ţ e — c'ipa când b ă a t u l ia seamă, că lumea asta nu cuprinde n i -m c mai minunat ca o pereche anume de ochi. Dintru'nlâi surprindeea de-coperidi îl l a s ă fă ă de răsuflet: instinctiv îşi întoarnă ochii. P /ea i-s'a pă­rut dulce viziunea spre a fi adevărată. Curând însă cutează iarăş a privi —- temându-se de o nouă teamă — teuiându-se de re di t ä t e şi lemându-se şi de a na fi observat — şi iată! îndoiala se topeşte într'o tresărire nouă de extaz. Ochii c ia sunt şi mai minunaţi dec im îşi îi.chiţ nise — ba îtică, devin tot mai fermecători pe măsură ce se uită!

Desigur în lamea întreagă nu poafe sa mai fie o asemenea pereche de ochi. Oare, ce le-o fi dând aşa încântare? De ce o fi apărînd aşa divini? Simte că trebue să întrebe pe cineva —• trtbue să propună unor cape'e mai bătrâne şi mai înţelepte enigma noilor sale emoţii. Atunci îşi face mărtu­risirea, cu o slabă teamă intuitivă de a nu fi luat în rîs, dar cu o ciudată, proaspătă plăcere în vor­bire. Luat în rîs, el este — cu blândeţe; dar as'a nu-1 încurcă atâta pe cât îl încurcă faptul de a nu putea primi un răspuns la întrebare, — la simplul „De c e ? " ajuns aşa de interesant prin sincera lui mirare şi sfioasa lui roşire. Nimenea nu-i în stare a-1 dumeri; dar toţi pot simpatiza cu turburarea trez'rei sale neaşteptate din lungul somn al copi­lăriei.

Poafe ăst „De ce ?" nu va fi nici când pe deplin răspuns. Dar misterul care 1-a insuflat te în­deamnă statornic la teorii; şi teoriile pot fă aibă un preţ şi înafară de rezultatele imediate. De n'ar fi fost vechile teorii cu privire la necunoscut, ce-am fi putut noi afla despre cunoscut? Oare nu urmă­rind impos b'lul, am dat noi de nevisatul şi ne-sfârş t de minunatul poaibd?

De ce, în adevăr, o pereche de ochi omeneşti ni-se arată o vreme aşa de frumoşi încât, asemă-nându-le strălucirea cu strălucirea diamantului ori animistului ori smaraldului, ne pare comparaţia o hulă? De ce i-am gă*i noi mai adânci ca marea, mai adânci ca ziua — mai adânci chiar şi ca noaptea 1 ariei, cu pulberea-i scânteioasă de sor i? Negnş t nu din goauă înclrpuire. Aste gânduri, aste simţi i. trtbue să izvorască dintr'o percepere a m i r a c u l o s u l — aidoma o revelaţie a negrăitu­lui. E. înad-vă" -, un scurt răstimp al vieţii, când lumea nu are p ^ t r n noi nimica mai m n u n a t ca o pereche de ochi. Şi atunci, uitându-ne întrânşii, descoperim un fior de veneraţie rătninzându-ne în­cântarea — veneraţie de ceva simţit m i i mult decât văzut: o taină, — o putere, — o umbră de adân­cime nepăt>-un*ă ca şi eterni cosmic. Parcă, printr'o neaşteptată şi intensă îmboldire a făptuirii vitale, »m fi căpătat — timp de-o clipă cerească — ochi­rea unei realităţi, nemai închipuite, şi care să nu ni-3e mai reveleze.

E cu adevărat o iluzie. Pare că zărim divi­nul; dar acest'divin însnş, ca e ne fură vederile, e o r ălncire. N i de prezent se ţine vraja — ci de nesfârşitul vălmăşug aceeace a fost. Minnnată-i vi­ziunea — dar minunată numai fiindcă privirea noastră muritoare străbate atunci dincolo de su­prafaţa prezentului în adâncul miriadelor de ani, — străbate dincolo de imensa noapte a morţii. O clipă conştii suntem de o frumuseţe şi un mister şi o adâncime nespusă: apoi vălul cade iar pe^tot-deauna.

Strălucirea ochilor ce adorăm le aparţine lor, cum aparţine doar luceafărului dimineţii, lumina. E o restrângere de peste umbra prezentu'ui — o licărire fantastică de sori dispăruţi. Pe neştiute în privirea feţei întâlnim privirea de ochi cu mult mai numeroşi ca oaspeţii cerului — ochi altmin­teri căzuţi la întuneric şi pulbere.

Astfel, şi numai astfel, adâncul acestei pri­viri e adâncul oceanului morçii şi naşterii — şi misterul ei este viziunea lumescului-suflet, cerce-tându-ne din vastul tăcut al noianului fiinţă.

Astfel, şi numai astftl, se Smp-eună adevărul şi iluzia în vraja ochilor — trecutul fantomatic învăluind cu un farmec nespus arătarea prezentului ; — şi neaşteptata strălucire în sufletul privitorului nu-i decât o ecânOere, — o străfulgerare a ne­sfârşitei memorii.

Hainele lucrate in atelierul propriu se capătă la

LENGYEL ISTVÁN PRĂVĂLIE DE PĂLĂRII ŞI SPECIALI­

TĂŢI DE MODĂ PENTRU BĂRBAŢI

O r a d e a - m a r e — NAGYVÁRAD Piaţa Beiner nr. 1. Telefon; 1 2 - 4 8 .

(Le 149—30)

Prăvălie n o u ă ! M A G A Z I N D E G H E T E , PĂLĂRI I Ş l MODĂ P E N T R U DOMNI s'a deschis I R ARAD, strada Deák Ferencz n-rul 4. Yis-à-Tis de L i b r ă r i a „Diecezană". (Pi 340—52)

Pag. 12 R O M A N U L Dumineca, 15 Septemvrie 1912.

E C O N O M I E .

Şcoală practică pentru pomărit şi Iegumărit. Ministrul de agricultură anunţă, că toţi acei ţărani, cari doresc să înveţe temeinic pomă-ritul şi legumăritul, pot să-şi tr imită cerer i le la adresa numitului minister până la 1 O c ­tomvrie stil nou. Reflectanţi i trebuie să dove­dească c ă : a) au o vârs tă între 17 şi 3 0 ani; b) ştiu ungureşte, c ) sunt sănătoşi şi d) au o purtare bună. Pet i ţ ia trebuie provăzută cu un timbru de 1 co roană .

Cei admişi pr imesc pe zi câ te 3 coroane şi trebuie să lucreze în grădinile statului. Du-păce-şi vor fi câş t iga t cunoştinţele necesare , pot să-şi facă grădini de pomi şi de legume, primind ajutoare delà stat .

Rugăm pe preoţii şi învăţători i noştri să îndemne poporul a lua parte la aces te cursuri pract ice atât de folositoare.

Ştiri economice din România. P e drumul adevăratei cooperaţii. O coope­

raţie ideală înlătură de sigur amestecul şi tu­tela statului "m conducerea asociaţiilor coope­rative.

Era însă natural, ca faţă cu situaţia econo­mică atât de precară a ţărănitnei noastre, pre­cum şi cu totala lipsă de educaţie economică de care suferim şi care ar fi întârziat încă mul­ta vreme o organizaţie economică pe baza sis­temului cooperativ pornită din iniţiativă parti­culară, să salutăm cu entuziasm iniţiativa sta­tului, care prin legea creării băncilor populare, adusă de guvernul liberal, a pus bazele coo­peraţiei în România.

Totuşi punctul de vedere cel just nu trebuia lăsat -cu totul în părăsire şi pe cât li-a fost cu pu­tinţă, conducătorii mişcării cooperative au tins cătră el, deşi adesea-ori nu cu tot curajul şi li­bertatea de acţiune pe cari ar fi putut să le aibă.

O veste nouă însă pe care ni-a adus-o zia­rele, în legătură cu faptul pe care-1 relevăm, ne-a bucurat mult.

Ne deprinsesem şi'n mişcarea cooperativă, ca în tot ce se petrece îm ţara noastră, să por­nească orice iniţiativă numai delà stat, deşi de astădată aceasta era cu desăvârşire contrar principiilor după cari trebuie să se călăuzească coopeaţia. Iată însă că un grup de economişti, unii foarte cunoscuţi, ca d-nii adv. N. O . Popo-vici-Lupa, profesor la şcoala centrală de agri­cultură şi Ör. I. Răducanu, docent universitar şi fost sub-inspector al băncilor populare, ţin s'o rupă cu acesta tradiţie şi să dea semnalul cel de mult aşteptat. Dior, împreună cu d-nii C. Alesseanu, profesor la şcoala de comerţ din Bucureşti , Mihai Bădescu, licenţiat în drept şi directorul biuroului de contabilitate şi infor­maţiuni din jud. Tecuci şi Diac. D. Budescu, preşedintele Băncei federale „Unirea" din T e ­cuci, iau iniţiativa unui congres regional al coo­perativelor săteşti din jud. Tecuci şi înfiinţarea, fără obişnuitul ajutor al statului, a unei şcoli de educaţie cooperativă, tot la Tecuci , menită a forma „contabili şi administratori pregătiţi sufleteşte şi înarmaţi cu cunoştinţe temeinice" de cooperaţie.

Congresul s'a şi ţinut. S'au discutat lucruri foarte interesante de cari la vreme ne vom servi. Intre altele d. Dr. N. O. Popovici-Luipa a făcut o comunicare privitoare la societăţile cooperative de producţie, iar d. Dr. Răducanu o altă comunicare privitoare la şcoala şi pro­paganda în mişcarea cooperativă. Au mai fă­cut diferite comunicări diacon D. Budescu, d-nii Şt . Ciobanii şi C. Mihai, învăţători etc.

Şcoala îşi anunţă şi ea deschiderea cursu­rilor pentru 15 Octomvrie a. c. Cursurile sunt de o extremă importanţă. Un prospect al con­diţiilor de admitere şi-a programului cursurilor a fost publicat în unul din nuemerile trecute ale ziarului „Românul". Şi şcoala va merge, progresând, căci are în fruntea sa oameni se­rioşi, capabili şi de muncă. La o asemenea şcoală, de educaţie cooperativă, ar fi de dorit

ca şi Ardealul sa poată trimite câteva elemente unde mişcarea 'cooperativă fiind abia la în­

ceput se simte de sigur o nevoie mult mai mare decât la noi de oameni pregătiţi în această di­recţie.

In ce ne priveşte felicităm călduros pe dom­nii iniţiatori, cărora le dorim din inimă izbândă deplină şi îndemnăm întreaga suflare româ­nească delà sate, în special preoţii şi învăţăto­rii, a da cel mai larg sprijin unei aşa de nobile şi lăudabile iniţiative.

Semnalul de desrobire a mişcării noastre cooperative a fost dat. Urăm ca el să-şi aibă răsunetul meritat. E destulă putere în poporul acesta pentru ca el să se poată ridica prin el însuşi, fără ajutorul şi amestecul celor puter­nici, care adesea sunt şi cei interesaţi.

Lucră to r i i din industr ia mare (a fară de cei din p e ­t r o l ) , sunt, după da te l e s ta t i s t ice c e l e mai rocen te . în număr de 46.280, — 87.122 bă rba ţ i şi 9.158 femei , dintre car i numai în I l fov, adecă jude ţu l c a r e cuprinde B u ­cureşt i i , sunt în t rebuin ţa ţ i în industr ia mare 15.742, duipă c a r e u rmează de îndată jud . P r a h o v a cu 5.568, apoi Covurlui cu 3.816 e tc . l a şu l , abia are 1925 de lucră tor i , c e e a c e dovedeş t e >eât dp în urmă a rămas vechea c a ­pitală a Moldo vii dini punctul de vedere a dezvol tăr i i industr iei mari .

Pr iv ind numărul lucră tor i lo r după e ta te , nu se va crede că cel mai mare cont ingent îl dau t ineri i în t re 16 şi 20 de ani, 'Cu 11.034; u r m e a z ă cei în t re 21 şi 25 de ani cu 7227, cei în t re 26—30 cu 7395 e tc .

Sa'lairicle <ce li ise p lă tesc sunt cat se poate de mici . P â n ă la 1 leu pe zi, 3309 ; în t re 1 l eu şi 2 l e i , 12.178; în t re 2 ilei .şi 3 l e i , 15.447; în t re 3 l e i îşi 4 le i 7180 ; în t re 4 şi 5 lei , 4 .153; po.-to 10 lei pe zi numai 128.

Da t e l e i s t a t i s tke şi mai a les icele cu iprivire l a sa ­lar i i , ne a ra tă ică luc ră to r i i mare i n o a s t r e industr i i sunt cu drept cuvân t une-ori , îndrep tă ţ i ţ i de a se pune în . . .grevă.

Statistica petrolului pare a fi, după datele oficiale, următoarea pe anul expirat 1911:

S 'a produs în anul expirat 1911 un număr de tone de 1.544.072.

S e întrebuinţează în industria petrolului un număr de 7496 de lucrători, dintre cari numai în Prahova 5899.

Carierele de peatră şi exploatarea lor. In toată România sunt 63 de cariere de peatră, care au produs în exploatare anul trecut

342.215 metri cubi. Acest material e repartizat astfel: peatră

brută, 147.161 m. c.; peatră cioplită, 12.021 m. c ; pietriş, 54.788 m. c ; nisip, 42.632 m. c ; di­verse materii industriale, 86.613 m. c.

In toate carierele de peatră nu s'au între­buinţat decât 1573 de lucrători.

Alex. Cusin.

Cronica femenină

Moda. V a r a , cu f rumâet i le şi p lăcer i le ei o pe drum să ne

l ase . S o l i a toamnei , aie ves teş te că t rebuie să ne în­gr i j im de v estai in te .mai eailde. P r i n v i t r ine le p răvă­l i i lor s'au ivit pălăr i i le de iarnă, iar în locul dante le lor uşoare au apărut b l a n d e că ldu roase ! Când vântul a tât de r ece sueră pe l ângă noi, ne phue să vedem .blănăriile.

J u r n a l e l e de modă ves tesc şi anul aces ta b lana ca ar t ico lu l 'cel mai căutat , c h i a r şi pe pălări i se vor fo ­los i .mult b lănăr i i l e de gă t ea l ă .

Pă lă r i i velur, formă simplă, .sunt şi anul a c e s t a la modă.

B a r şi l a pălări i va r i a ţ i a e foarte mare , a şa că uşor putem a l ege ce ni se pot r iveş te mai bine.

Coistumurile se menţ in . M ă t f s e a ş i - a făcut de ja iară loc — ,măta>sa, ca t i feaua şi pluşul încep se domineze ia răş . Cat i feaua vânătă închis la fe te , iar pent ru doamne pluşul şi ca t i feaua neagră formează ves tmin ­tele de ga lă —, dar pentru că e le s'au ivit i a răş la .mo­dă, nu u rmează că t rebue să avem fiecare, ha ină de cat i fea .

Cine-ş i pe rmi te luxul de-a purta ha ină de e a t i î e a , t rebuie să a ibe şi automobil , sau cel puţin t răsură

trasa de doi roibi frumoşi, căci a merge cu haina •catifea pe jo s prin noroiul de care satele , ba şi oryi noas t re sunt boga te . înseamnă a te face ridicol.

Am accen tua t , de multe ori. că trebuie să chibii totdeauna ce se -potriveşte cu e ta tea , cu rangul, (naţ ia soc ia lă , dar mai cu .seamă cu starea noai ma te r i a l ă şi dacă in j u r n a l e l e de modă vedem, cit ta re regină sau .principesă, ori soţia vre-unui mita sau b a n c h e r şi-a făcut .costum de mă fiais e sau «A nu u rmează , că t rebue să avem şi noi la fel. Ati şi-au făcut aşa ipentrucă aşa îmbrăca t e le dă mina sadă în automobil , dar nu pleacă pe jos .nici un pa In g e n e r e când ne facem \ e s t m i n t e l e trebuie si ncm cont de toate ce le din ju ru l nostru. Să j-udeti că ce se po t r iveş te şi cu s ta rea noas t ră , cu locui în care .stăm şi cu oamenii intre cari trăim.

La. p rocura rea cos tumelor de iarnă mimai atuntti ne a.proipi&m de pluş, mătasă şi ca t i fea , daică m toată s ta rea cuvenită — ca să se pot r ivească celei ju ru l nost ru cu îmbrăcămin tea . — L a pluş, matai cat i fea t rebuie să ai şi sa loane şi dacă n'ai, nu-iij un năcaz , dar a tunci lasă şi pluşul şi mătasea şifli feaua ce lor l a car i s e cuvine , 'căici deosebire tnW să fie — t rebuie să judecăun că ce se cuv ine si ce pol .soţia unui b a n c h e r nu poate a unui funcţionar, ţi fesor, sau advocat — care nu-i capi ta l is t — şi carti .sudoarea fe ţe i adună băni.şorii de l ipsă pentru trai.

S to fe 'pract ice pentru costumuri e l egan te şi potrivii pentru s t a r ea noas t ră a R o m â n i l o r sunt stofele oé zeşt i , scheviotnil şi postavul .

t ' o lo r i l e pentru timpul de iarnă sunt mai iiracii cele înic.hi.se. Negru , vânăt închis , l i l a , de .culoareapn nelor coapte , e o co loa re tot a tât de a leasă , :pe «iti ur i tă , e co loa r ea lila deschis pentru cos tumur i de ian

P r e g ă t i r e a , modelul ce ni-1 a legam pentru pregti r ea veş tmin te lor de iarnă, încă t rebuie să fie poţi cu împre ju ră r i l e .

U haină, un costum mai simplu totdeauna araţii gust mai a les , şi mai dist ins, decât p rea multele sili şi zo rzoane .

Ş i delà croiul ha ine lor depinde mult eleganţa,» .privire l a a c e a s t a t rebuie să avem în vedere statin noaistră, .căci croiul .potrivit pentru o talie sveltii va fi tot aşa şi pentru una mai durdulie şi iară}li cont ră .

Z i a r e l e de modă ne aduc şi pentru vestminte II bogată va r i a ţ i e , î ncâ t uşor putem afla ce ne prié .mai b ine . Numai puţ ină ch ibzu ia l ă , şi .luat putini cons ide ra re şi is fătul cosă to rese i , ca re ,mai bine ţit f ace deoseb i r ea -între ce e bine şi ce nu şi alegem va fi to tdeauna n imer i t ă . Ombra,

Bibliografie A apărut: ,/Cultuna creştină" revista profesorilor à

teologie din Bla j , cu următorul cuprins: Ci tura creşt ină: După publicarea bulei odioase, — 'Bulla „Cbristifiideles graeci". P e marginti buliéi „Christifideles graeci" : I. Notiţe dog» tice privitoare la bullă (Dr. Alexandru Rusa), II. Ce spun canoanele privitoare la bullă? (Di, Alexandru Rusii). III. Ccnsideraţiuni liturgice şi bulla (Senior) . IV. Bulla în faţa istoriei (St-mior). Dr. Alexandru Rusu: Ritul românesc. Te­lefon.

Din public. (Pentru forma şi cuprinsul celor cuprinse ia ru­

brica aceasta redacţia „Roniâaiului" nu prtmeşt» răs­punderea.)

Cu durere am aflat, c ă ştirea mincinoasă dată de un ziar interesat din Budapesta, că institutul nostru de ajutoare „Salvator" ar fi fost oprit din oficiu de tribunalul din Eszék a-şi mai continua activitatea şi că institutul nostru n'ar fi în stare să satisfacă îndatoririlor ce a luat asupră-şi — a putut să afle crezământ şi în coloanele „Re­vistei Economice" din Sibiiu.

Anunţăm publicul că pe calomniatorii inte­resaţi din Budapesta (Közgazdasági és biztosí­tási larpok) i-am împrecesuat şi declarăm că institutul nostru e aşezat pe temeliile cele mai solide, veşnic gata să .mulţumească pe clien­ţii săi.

„Salvator" Asociaţie internaţională de ajutorare.

fr m - 1 9 1 2 .

ROMANUL Z I A R U L U I „ R O M Â N U L "

NICOLAE OOGOL

I Suflete moarte I ( R O M A I N )

I Trad. de Senlot

I {138) — Ormára —

I „Nu, nu, zicea el frumos, zâmbind şi re-|Mnd mâna generoasă; aţi putut gândi ca eu... •u-i domnule, eu îmi cunosc datoria ; dacă pot Hliga, o voi face şi în mod gratuit; nu vă su-wîraţi, totul va fi gata mâne; binevoiţi a vă noie aici adresa, nu veţi avea nici măcar să Iii deranjaţi; vi se va comunica aceea ce vă •interesează." I împricinatul încântat se întorcea acasă şi p zicea cu entuziasm : I „Ei bine, în sfârşit, iată un om eum ne-ar •trebui câteva mii; fără exagerare e o perlă fină Inul acesta!" I „Dar el aşteaptă o zi, o a doua, apoi o a •treia zi; în dimineaţa celei de a patra, ne vă-lilnd încă să vină ceva, se înapoiază la grefă, •ie informează... nici nu se scuturase praful de •pe dosarul lui. Kl se apropia cu precauţie de •perla tină. I „Iertaţi-mă, vă rog, zise Cicikof luând gra-|jio8 ambele mâni ale omului său, suntem lite-lial năpădiţi de afaceri, dar pentru mâne va fi •gata, eum v'am spus; da, mâne, mâne, căci am M eu conştiinţă." I Şi toate aceste vorbe bune erau însoţite Ide un tou afectuos şi de poze încântătoare. Dar •răci a doua zi, nici în cea următoare nici în Iţele următoare, nimic nu se aduse dela grefă. Împricinatul, dupăce a petrecut departe de ai Iái vre-o cincisprezece zile, ori chiar o lună la •«aş reflecta, se informa mai deapreape, şi află Iá numai pentru pimpli comişi ar fi să dea ceva. I „Bun, foarte bine; uite să dau o rublă la llţtia trei de aici. I — Nu, nu daţi decât unuia singur, dar o lirue albă.1) I — Cum; o hârtie albă unui mic eomis? Il-ta glumeşti! I — Nu vă supăraţi, va fi întocmai cum Ispuneti; din biletul d-voastră alb va fi de sigur Io rablă ori două pentru comişi, restul va merge lia superiorul lor." I După o asemenea explicaţie, împricinatul Iwlovia peste frunte şi fulgera, în forul lui in-Itenor, împotriva noilor izuri ale peşterilor şi-leanei, prin cari este jefuit cu blândeţea, hoţit [ta manieră şi ruinat în chip nobil de nişte rafi-jiiaţi. Mai nainte, col puţin ştiai numai decât ce lai să faci: prezentai funcţionarului în manile I căruia putea să se oprească afacerea, un roşu, o [simplă hârtie de zece şi maşina se mişca. Tre­lde un alb astăzi, şi pierzi săptămâni întregi I până să ştii cui să-1 dai. Să le ia dracul ma­urele lor delicate, vorbele lor delicate, vorbele

I lor frumoase şi rafinamentele lor! împricinatul [are în totdeauna motiv să se plângă, nu zic nu; dar să vedem, nu e aci ceva câştigat ?

D-voastră vedeţi bine că şefii sunt azi oamenii cei mai curaţi şi cei mai nobili din lume, comisii numai şi scriitorii mărunţi sunt poate mult mai lacomi decât au fost odinioară

[ şefii lor de moda veche. ' Un câmp mai vast şi de un mai bun raport se deschise în curând pentru Cicikof. Se for­mase o comisiune pentru construirea unui edi­ficiu considerabil, a unei mari clădiri a coroanei : el se strecură în comisiunea aceasta şi ajunse la scurtă vreme unul din membrii cei mai activi. Comisiunea aceasta se puse pe lucru fără întâr­ziere şi numi un comitet din care el fu rugat sâ facă parte, şi pe care îl domină având aerul ei se supune la toţi, având în vedere că era din toţi cel mai tinăr. Comisinunea bătu pe loc gase ani buni fără ca clădirea să se poată o jumătate de picior de-asupra fundaţiunilor, fie ci clima punea piedeci, fie că materialurile lo­calităţii, nevalorînd nimic pentru clădiri mari, necesitau, nu fără multe cheltueli şi năcaz, ale-

') De douâzaci-şi-cinci de rable.

„ R Ö M Ä K U L / ' -

gerea de materialuri dintr'o altă provincie. Şi, cum se plătiseră cele trei sferturi de materia­luri date la o parte, fiecare membru al comi-siunei trebui să ia asupraşi de a descurca te­renul, iar în schimb avea dreptul să-şi clădească dacă îi place, flecare pentru sine, o drăguţă casă, după sistemul de faţadă adoptat de oraş şi trebuie să facem dreptate domnilor acestora spunând că toţi s'au pretat la lucrul acesta cu toată plăcerea. Din fericire pentru ei terenul unde clădiră, deşi variat, se găsi a fi cu mult de mai bună calitate decât cel destruat pentru stabilimentul public.

Singurul între toţi membri comisiei, Cici­kof păru a nu clădi nimic, el n'avea familie, şi nu ştia de fel, atâtea afaceri avea, unde şi cum îşi câştigă hrana şi se adăpostesc peste noapte cocoşeţul şi ai săi, cari formau singura lui pro­prietate sub soare. Totuşi un observator ar fi băgat de seamă de sigur că el se îndepărta pu­ţin câte puţin dela regulele de contineţă abso­lută şi generală pe cari le impusese cu religio-sitate la început; îu sfârşit, el puse un capăt acestui post lung de care se uimea lumea; el probă că dupăce a făcut încercări asupra voin­ţei şi simţurilor sale, tocmai la vârsta când cineva poate să răspundă aşa de rău de sine, n'a devenit pentru aceasta indiferent la orice bucurie. In afară de necesar se văzu apărând la el superflu-ul: îşi tocmi un bucătar destul de bun. Comandă din Moscova o duzină de cămăşi fine de pânză de Olanda şi o paniavă catifelată, cum nu se mai văzuse încă în toată provincia. Aceasta fu epoca când adopta pentru hainele lui de oraş culorile scorţişoară şi roşu cu place de aur, cărora le-a rămas credincios toată viaţa ; îşi cumpără doi cai drăguţi pe cari îi mâna Bingur, în vederea mai ales de a desăvârşi edu­caţia aceluia pe care micul cocoşat îl prindea în gura de ham, cruzând eu drept cuvând că gâtul calului înaintaş trebue să aibă toată mlă-dioşia unui gât de lebădă; luă obişnuinţa apei de Colonia, şponghii fine şi săpun suprafin pen­tru toaleta lui de fiecare zi ; ba era cu de ace­stea chiar prea risip.tor, iar cosmeticurile îl costau o sunmă de parale, dar deşi trecea de om calie, nu se uita la cheltuială, mai ales atunci când era vorba să-şi întreţină catifelatul obrajilor, mlădioşia şi frăgezimea pielei sale.

N-am vorbit până acum despre şeful ace­stui tribunal pe lângă care eroul nc^ru ştiuse atât de glorios să-şi ereieze o bun;-, poziţie; fiindcă acest pretins magistrat nu era decât un macat umplut cu puf do gâşte grase. Acest ma­cat uzat lăsa deja să shurde fulgul în toate păr­ţile, fără să-i pese dacă incomodează pe cei ce sunt de desubt. Deouală el fu aşezat deoparte, şi se trimise ca magistrat, ca funcţiomr serios, un militar, un fost luptător, ba mai mult, vai I un duşman declarat al venalităţii, şi a tot ce aduce pe departe ori pe deaproape cu nedrep­tate. De a doua zi după sosirea lui, el îşi în­spăimântă lumea lui ; cerea socoteli, se arăta extrem de minuţios; văzu greşeli, găsi deficit în casse; şapte ori opt case burgheze noi de tot şi graţios expuse, cea mai drăguţă podoabă a oraşului, îl isbiră şi îi făcură spiritul lui cu adevărat inchizitorial. Incurând din asta se născu o zarvă, o zăpăceală generală ; douăzeci de func­ţionari fuseseră fără milă scoşi din serviciu; frumoasele case, dragostile lor, fuseseră secves-trate de către fisc şi trecură fie la stabilimente de caritate, fie la şcoli de cantonişti copiii de trupă. Toate acestea erau puful vechiului pat de fulgi ; omul zilei suflă asupra lui ca un suflu din foaie şi Cicikof suferi mai mult decât toţi de toate aceste sfezi. Aerul lui blând, delicat şi distrat nu folosi nimic, şi din capul locului bă­trânul brav îl întimpină din instinct cu aver­siune.

Acest ex-răsboinic mânuia sabia de mi­nune ; dar în noua lui carieră nu putea mânui sabia multă vreme aşa; destul de versat în stratageme, nu cunoaşte absolut nimic din vic­leniile din timp de pace ale administraţiuiiei, justiţiei, aşa că după o lună ori două, cu un aer de inocenţă, de supunere, de conformitate de părere ori de sentiment, câţiva funcţionari reuşiră să se facă suportaţi mai întâi şi bine veniţi în urmă, iar mânuitorul de sabie se afla, fără a înţelege nimic, cu tot dinadinsul la dis-creţiunea unui pumn de pungaşi pe cari el îi luă drept nişte oameni credincioşi şi drepţi. El avu vreme de trei zile vizite, cui să istori-

_ Pag. 13.

sească marea Iui Întreprindere, şi fu auzit feli-citându-se eă a ştiut să se felicite de a fi ştiut să aleagă din toată această lume mai mulţi oa­meni siguri şi capabili. Funcţionarii cari nu su­feriseră de fel de vijelie pătrunseră adânc spi­ritul şi earacterul lui; nu era unul care să nu se afişeze în ochii lui la orice ocazie ca un mare persecutor al şarlataniilor. Favoriţii, urmăreau în toate afacerile, nedreptatea cu aceeaş ardoare cu care pescarii de pe Volga urmăresc nisetrul pentru grăsimea lui, ouăle şi eartilajele lui; ei făcură o pescărie aşa de bună din şicană rea şi din tioăloşii, că fiecare din ei avu în foarte scurtă vreme un bun căpităluţ de mai multe mii de ruble drăgălaşe.

Atunci câţiva din cei concediaţi, intrând pe semne cu totdinadinsul pe căile adevărului şi al dreptăţei, fură reîntregaţi în serviciu, dar Cicikof nu reuşi la aceasta cu nici un chip ; în zadar a învârtit el şuruburile cele mari, şi n'a cruţat bunele hârtii de recomandare ale lui Khovansky cu domnul prim secretar, care avea, fără a părea, înalta direcţie a nasului Excelen­ţei Sale, nu isprăvi nimic. Onorabilul general era aşa făcut că, deşi era purtat în general, fără ştirea lui de moş, când avea în cap o idee a parte, o idee temace, aceasta era ţintuită în el ; şi asta nimeni nu i-o putea scoate din créer. Tot ce putu obţine pentru eroul nostru obilul şi complezentul secretar, fu retragerea menţiunei desonorate care păta statele sale de serviciu, şi în privinţa aceasta chiar el nu aduse la aceste gânduri bune pe general decât făcând apel la mila lui, zugrăvindu-i în culorile cele mai vii situaţia desperată a familiei bietului Cicikof, care era orfan, celibatar şi prea puţin de plâns.

„Haide, răbdare! am fost undiţa, ea s'a aeăţat în rădăciai şi aţa s'a rupt; adio cu pes­cuitul pentru astăzi; e de reînceput, alta: to­tul!" Cu aceasta el adoptă diferite rezoluţii eroice şi demne de el, între altele de a-şi în­cepe dela cap cariera cu toată munca excesivă şi toate privaţiunile pe cari şi-le impusese atât de înţelepţeşte şi cu atâta putere ia douăzeci de ani, ca să urce din nou dela baza însăşi a scării fără a atinge masa destul de rotundă de economii formate cu atâtea griji şi cu atâta drag.

Cicikof trebui să treacă într'un alt oraş; acolo, cum era cu totul necunoscut el găsi în-tâele luni destul ae aspre; apoi schimbă aproape una după alta de două ori de trei ori ca să nu stea fără de lucru campostan necurăţenie şi lipsă de demnitate. Cicikof, omul cel mai în­clinat pentru eleganţă, obligat să staţioneze ore lungi în mijlocul unor oameni plini de no-roiu şi fără rufărie, rămânea singur curat, de sigur în fundul sufletului mai mult decât pe el, dar avea pasiunea meselor de lemn cu lustru şi a fotoliului acoperit cu marochin. Nciodată, de sigur nu şi-ar fi permis, în uitarea conver­saţiei, un cuvânt necuviincios; cât nu trebuia deci să ofteze văzând pe alţii, în cuvântările lor demne de dispreţ, că se obţin dela orice bună cuviinţă şi, ceeace este încă o gravă di­sonanţă dela toată aceasta consideraţie care se datorează fără îndoială titlului şi raugului! Noi suntem foarte siguri că cititorul va afla cu plă­cere că Pavel Ivanovici schimba rufăria tot a doua zi ba chiar în fiecare zi în vremea căldu­rilor mari, în Iulie. Cel mai mic miros urât îl rănia foarte simţitor, până într'atât încât când micul cocoşat îi trăgea hainele ori cişmele, el ţinea la nas o floare ori o sticlă cu esenţă, deşi acest om nu simţi râncezeala ca mai târziu Pe -truşca; el avea nervi de domnişoară tânără, şi ca urmare avea să sufere crud îătr'un cerc de oameni cari miroseau a rachiu, a usturoi şi a tutun, şi nu aveau de fel sentimentul a ceeace e bine ori rău în limbagiu şi în maniere. Din fraget şi gras cum fusese, el ajunse în câteva luni foarte slab şi de o paliditate cătând în verde, atunci, dacă se vrivia în oglindă, n'o mai făcea decât ca să se radă, şi de fiecare dată îşi zicea: „Doamne, cât m'am urâţit!" După care el întoresa oglinda ca să nu se mai vadă. Dar îndura toate aceste mortificaţiuni ca un curaj neîmblânzit, cu o resemnare de neînvins, de care a fost pe dreptul recompensat prin primirea fa­vorabilă care se făcu cererei sale de a trece în serviciul vămilor.

(Va urma.) *

Bsdactor responsabil: CeiutantJa êmm,

P í g : i 4 . „ROMÂNUL" Nr. 193—1918.

i K i i s s A n d r á s • H croitor pentru,bărbaţi H

• A R A D , bulevardul Arhiducele losif nr. 2 . • I Am onoare a aduce la cunoştinţa on. public şi a H _ muşteriilor mei din Arad şi provincie că atelierul meu de _ • croitorie din strada Deâk Ferencz nr. 2 l'am strămutat H

în bulev. * Arhiducele losif nr. 2, în edificiul băncei | „VICTORIA" , vis-á-vis de primărie. Atelierul meu | _ l-am asortat cu materii din străinătate pentru sezonul _ WÊ de toamnă, asigurând on. public de un serviciu prompt H mm şi eonştiinţios. Ou deosebită stimă : mm ™. ' ' ' ' Kiss András " • • (K 354) croitor pentru bărbaţi. • •

5| Preţuri moderate! |j

E U G E N L I E B L I C H f o t o g r a f

Sibiiu—Nagyszeben, str. Elisabeta Nr. 56 (casa proprie). = E x e c u t ă t o t f e l u l d e i c o a n e a r t i s t i c e . = I P l a n t i n a t i p i e , icoane simple, mici şi până la mărime naturală. J F H o t u r i r e n u m i t e î n o l e u în toată mărimea, după orice fotografie mică. F o t o g r a f i a r e a , c o n i i i l o r executată modern, fotografiere in grup şi familie, se ştie că ateli­

erul acesta în privinţa mărimei este primul Atelierul în timp de iarnă este încălzit, se poate foto­

grafia chiar şi pe timp ploios. u 7 2 - 6 O

Cu desluşiri servesc, | — — — —

C ă l ă t o r i a din Alpi 1 9 1 2

primeşte caunica maşină austriacă

Preţul TEAM U Z I N E L E F I A T A . G . Viena, I., ring 1 5 . Foiala ungurească; B U D A P E S T A , - - Y , Szaùadsàg-îér 18,

E 2 9 5 - 5

Nou atelier pentru gravură de firme! Fostul conducător al atelierului de gravură a lui CZEI-L E R I S T V Á N Zöldy Gyula, şi-a deschis în Arad, piaţa Szabadság nr. 22 (Palatul Teatrului) un atelier modern de gravură pentru firme. Aducând aceasta la

cunoştinţa on. public, roagă binevoitorul sprijin:

Zöldy Gyula, pictor artistic, de firme şi embleme.

II I I I I I

T E L E F O N nr. 10. T E L E F O N or . 10.

F a b r i c a n t e l e c u p t o a r e cLe l u t . îl S C H O N i t Z S E F , Lugos Szt . IstYán-u. 36. Kossuth-u. 21, Atrage atenţiunea on. public că pri­

meşte pregătirea a ori-ce fel de cuptoare

C

descărcare şi zidirea vetrelor de fert cu preţuri convenabile şi pe lângă servi­

ciu prompt şi eonştiinţios. gehö 64—30)

C o m a n d e l e s e e x e c u t a i m e d i a t 3 S T O F E L E A L E G E D E P L R E O Ţ L N N E L A O R A T E D U P A O L A S A prlmaTM""

G r h e o r g h e S / ö c s croitor civil şi militar român, Braşov

srada Mihael-Weiss nr. 10 (casa proprie). T E L E F O N : 488 . TELEFON ; 488.

Deposit de cele mai nouă stofe

indigene şi din străinătate.

Serviciu prompt! Preţuri solide! So 306—20

[ U N I F O R M E P E N T R U S T U D E N Ţ I C E L E M A L T M N E GL M A L D N R A B L Î E . Ş J F I

N o u t ă ţ i de g h e t e de t o a m n a .

Ghete de prima ca­litate, cu marca Sa­lamander, pentru domni şi doamne

C o r o a n e 16-50 ş i 2O-50. Magazin special WEINBERGER JÁNOS Ye 3 4 7 - 1 5 6 m a g a z i n d e g h e t e

A R A D T I M I Ş O A R A

bulev. Andrăssy nr. 20 (Temesvár) Getate-Belváros, Hiinyadl-u, nr, IQ,

Nr. 1 9 3 — 1 9 1 2 „R O M A N U L r ' Pag. 1 5 .

GHEORGHE G I 0 R 0 G A R I U MAESTRU TÂMPLAR.

L U G O J , S T R A D A A T A N A S I O V I C I N o . 1 0 . (Casa proprie).

(Gi 2 1 7 - 1 2 0 )

îşi rocomandâ atelierul bine asortat ou materiale uscate, întreprinde şi executa ţot felul de lucrări aparţinător acestei branşe, aranjamente interne şi lucru pentru edificii ori unde, şi în ori co stil, cu : : : preţuri moderate. : : :

Frideric Honig turnatorie, fabrică de clo­pote şi metal, aranjată : pe motor űe vapor :

A r a d , str. Rákóczi nr. 11—28. [Ho S—] F o n d a t l a 1840 .

Premiat la 1890 cu cea mai mare medalie de stat. Cu garanţie pe mai mulţi ani şi pe lângă cele mai favorabile condiţii de plătire — recomandă clopotele sale cu patentă ces. şi reg. invenţie proprie, cari au avantajul că faţă cu ori-ce alte clopote la turnarea unui şi aceluiaş tare şi cu sunet adânc — se face o economie de 2 0 — 3 0 percente la greutatea motalului. Reco­mandă totodată clopote de fer co se pot învârti şi postamente de fer, prin a căror întrebuinţare clopotele se pot scuti de crepat chiar şi cele mai mari clopote se pot trage fără să se clatine turnul. Reco­mandă apoi transformarea clopotelor vechi în coroană de fer, ce se pot învârti cum şi turnarea din nou a clopotelor vechi sau schim­barea lor cu clopote nouă pe lângă o suprasolvire neînsemnată.

Liste de preţuri şi cu ilustraţiuni — la dorinţă se trimit g r a t i s .

Em

lMia.gfe .ziKi. d e a r » t i c l i i p e n t r u t > i s e r * i c i ş i p p e o ţ i .

GHEORGHE IANCOVICI F o r r l ^ c a n-rul 2. Postavuri de re­verenzi, b r â u r i , preoţeşti, roşii, vâ-

k nete şi negre :

Aduc la cunoştinţa onoratului public că au sosit

n o u t ă ţ i l e de t o a m n ă în stofe, mătăsuri, flaneluri, delainuri, parcke-turi, ciorapi împletiţi în temniţă, şi multe alte : : articole cari nu se pot toate înşira : :

Cea mai bogată magazie în articlii pentru sfintele bi-: serici şi preoţi :

(Ja 329—20)

I I

Una spune celeilalte ! !

că totuşi

m a ş i n a l e de cusu t „ P P A F F "

Sunt cele mai bune, atât pentru scopuri industriale cât şi pentru economia casei, foarte potrivite la cusut broderii, albituri şi cârpit ciorapi, unica maşină pe lume cu mers uşor, singurul reprezentant mecanicul

H A M M E R V I L M O S magazin da biciclete maşini de cusut şi gramofoane. A R A U , Piafa Libertăţii 7. (Telefon Nr. 96) Mare epozit în plăci româneşti pentru gra­mofon. Lucrătoare specială pentru reparaturi.

ML

I à Y

é

á T A f A • A a • A

Ingrijiţivă de viitorul vostru! Mijlocul cel mai bun, pentru a se scuti pe sine şi pe ai săi de

lipsă, este a se înscrie de membS la

„Asociaţia Esechiană de ajuto­rare Reciprocă".

La aceasta asociaţie poate să se facă membru ori-care persoană dela etatea de 21—80 ani pe lângă o tacsă lunară de 1 cor. şi tacsă de ca­zurile de moarte, deja după un an de membrie i-se solveşte moşteni­torului un ajutor de 2 0 0 0 cor. iar devenind membrul după cel pu­ţin 3 ani de membrie prin oare-care nenorocire neputincios de muncă i-se solveşte până când trăieşte o rentă lunară de 50 cor. Dacă un m -mbru trăieşte 30 de ani dela înscriere, poate ridica în bani gata 2 0 0 0 cor. însă dispunând membrul că suma de 2000 cor. după moar­tea lui să o primească moştenitorii, i-se solveşte membrului o rentă lu­nară de 5 0 cor. Membrii înscrişi dela etatea de oO —80 ani n'au drept Ia rente. După 3 ani de membrie toate plătirile se pot sista, rămânând membrul asigurat pe o sumă mai mică. — Se pot semna 1—2 cuote (2000—4000 cor.) Atestat medical nu se recere.

Pe lângă solviri lunare moderate şi tacse de măritişuri, poate fie-care a-şi asigura fetele, dacă aceste n'au trecut etatea de 18 ani. Se pot semna 1—2 cuoate (2000—4000 cor.) Dacă o fată după 3 ani de membrie ră­mâne orfană, înceată solvirea tacselor, la măritiş, fata totuşi primeşte suma asigurată, ori dacă nu se mărită, la împlinirea etăţii de 24 ani. Fetele mici plătesc taxe foarte mici, aşa că se pot înscrie chiar îndată după naştere.

Răposând o fată după 3 ani de membrie, solvim erezilor suma asigurată»

Licuidările se fac strict în senzul statutelor. Societatea oferează fiecărui cea mai mare garantă : cuote semnate

până la 15,000.000 cor. şi peste 215.000 cor. fond de garantă. Prospecte şi blanchete trimitem gratuit. Aplicăm secretari în toate oraşele şi bărbaţi de încredere

în toate comunele.

ASOCIAŢIA ESECHIANĂ DE AJUTORARE D i r e c ţ i u n e a p e n t r u U n g a r i a :

T îmi ş o a r a (Temesvár-Belváros, Hunyadi­utca 4., I. emelet.) A 50-

P a g . 1 6 . O M A N U L " Nr. 1 9 3 - 1 9 1 *

S 4 ' INSTITUT DE ASIGURARE ARDELEAN

T R A N S S Y L V A N I A 99 SIBIIU, str. Cisnădiei 5.

E d i f i c i i l e p p o p p l i .

(Ta 239—52)

Asigurări împotriva focului, pentru edificii, recolte, mărfuri, maşini, mobile, etc. pe lângă premii recunoscute

de cele mai favorabile condiţii.

Asigurări asupra vieţii (pentru învăţători şi preoţi români gr.-or. şi gr.-cat. delà aşezămintele confesionale cu avantagii deosebite), pe cazul morţii şi on termen flx, ou plâtire simplă sau duplă a capitalului, asigurări de penziune şi de participare la câştig, asigurări de zestre (copii), pentru serviciul militar, asigurări pe apese de înmormântare.

Asigurări de accidente corporale, contra infracţiei (furt prin spargere), şi alte nenorociri Întâmplătoare.

Asigurări contra grindinei (de piatră), Asigurări de pagubă la apaducte Stimele plătite pentru pagube de foc până la fina anului 1912. Capitale as igurate pe v iaţa achitate . . . .

S tarea asigurărilor cu sflrsitul anului 1810 j ^RÍLTI Fonduri de Intemeiare şi de réserva

5 , 0 0 3 . 6 4 0 7 8 ' 4 , 8 3 4 . 8 0 1 - 1 2 1 1 9 , 8 3 0 . 9 9 2 —

11 ,020 .266 — 2,204.817-—

Prospecte în combinaţiile cele mai variate se trimit şi se dau gratuit orice infor­maţii în birourile direcţiunei, str. Cisnădiei nr. 5, la agentura principală în Arad,

Braşov şi Cluj precum şi la toate agenturile locale. Persoane versate tn acuisiţii. cari au legături bune, se primesc In serviciul institutului cu condiţii favorabile.

tó.

Vânzare ocazională! Pre|uri foarte ieftine

i

Magazin de dantele Arad, str. Asztalos Sândor4. Nu dati ascultare r e c l a m e l o r 1 p ă s u n ă t o a p e , fiindcă, e s t e î n i n t e p e s u l

d - v o a s t r e s ă o u m p ă p a ţ i m ă r f u r i b u n a ş i i e f t i n e .

Se vor pune în v â n z a r e u r m ă t o a r e l e m ă r f u r i i e f t ine: Dantele delà 2 fil. Ţesături de dantele delà 50 fil. Gulere de dantele în orice fason. Decoruri oentru haine, în orice execuţie. Cordele late, în orice coloare, 1 m. 60 fii. Ciorapi de mătasă, mouslin în orice co­

loare, cor. 1 1 0 . Ciorapi ordinari pentru femei 3 păr. cor. 1*— Ciorapi nour călit. I. 3 păr. cor. 2 '40. Ciorapi cu vărgi pt. bărbaţi 3 păr. cor. 1'20 Ciorapi pentru băieţi, în orice mărime

delà 30 fil. Ciorapi de mătasă pentru femei 4 cor. Mănuşi de aţă 40 fii. Mănuşi lungi de mătasă 3 cor. Mănuşi de piele glacé lungi cor. 3 6 0 fii.

Năfrămi de buzunar de batist pentru fe­mei 20 fii.

Tricouri de vară pentru copii 50 fii. Batist pentru scutirea corsetului 60 fii. Jupoane de lister şi ciot cu creţele duple

3 coroane. Jupoane de mătasă taft în orice coloare c. 7. Talii de mătasă 6 cor. Talii de batist cor. 2"40 fii. Halaturi de delin, execuţie frumoasă 6—6'50

coroane. Cămeşi pentru femei din sifon „R" . 1'60 cor. Pantaloni pentru femei din sifon „ R " 1"80 „ Cămeşi de zefir pentru turişti, execuţie

elegantă 2'60 cor. Cămeşi de zefir fără guler 2'80 cor.

Cămeşi albe din sifon „R" pentru băr­baţi 1 9 8 cor.

Cămeşi de noapte din sifon R . 2 6 0 cor. Pantaloni albi, croi francez, Küpper I,

2 80 cor. Gulere pentru bărbaţi, călit. I. 30 şi 12 fii. Manşete pentru bărbaţi „ „ 40 fii. Bretele în orice coloare 70 fii. Cravate de mătasă p. bărbaţi 30 fii. Ploiere pentru bărbaţi şi dame 2 '80 cor. Albituri fine pentru femei, acoperitoare

de dantele pentru porturi, stori, draperii, covoare, linoleu.

Mătăsuri tatft şi messalin, dantele şl ţe­sături de dantele, asortiment foarte bogat.

Madeire brodate, corsete Reform etc. ete.

: Rugăm să vă convingeţi fără obligamentul de a cumpăra. : P r e ţ u r i ief t ine! Te le fon: 9 3 2 .

Cu stimă: Magazinul de dantele (Csipkeáruház). [Ge 304]

A t e n ţ i u n e ! M a r e a s o r t i m e n t de M a d e i r a ,

M a r e aso r t imen t de şi j esă tu r i de

Hr. 193. B 0 M A N 0 L

un cand ida t de a d v o c a t ta praxă află aplicare în cancelaria subscrisului " i l Octomvrie 1912.

Dr. Victor Bontescu Bo 395 — 3 advocat Hátszeg.

li ţinut românesc un post de snbnotar sistemizat, "e voi fi asigurat, că în scurt timp pot

ajunge notar şi îmi pot crea viitorul. Sunt necăsătorit de caracter solid, vorbesc perfect româna, magiara şi germana şi dispun de atestate tarte bune.

Eventuale oferte sunt a se trimite dministraţiei acestui ziar. (Po 394—1)

Caut persoane din România, cărora le a-şi iimisa

ultoaie cu rădăcină le orice soiu. Aşi închea contract pe mai mulţi ani.

A se adresa până în 1 Xoemvrie lui. Casap Mitru, econom

-Alunea nr. 225 (toni. Aradului.) Ca 397—5)

Am onoare a aduce la cunoştinţă că mi-am deschis

cancelarie advocaţială h Lagos, Piaţa Isabela nr. 18 (Casa proprie).

Cu stimă : (Be 3 9 9 - 3 ) ] Dr. Yirgi l Beşan,

advocat.

ANUNŢ. într'o cancelarie advocaţială din Arad află

aplicare cu 1 Octomvrie 1912. Un candidat de advocat

ia praxă completă. Reflectanţii să se adreseze la administraţia

tarului „Românul."

De î n c h i r i a t , 1 Noemvrie 2 săli mari şi luminoase pen­

tru ateliere sau birouri, în Palatul Teatrului, ătate etaj, la Hoffmann Sándor. (Ho 386—5)

Kanuale folosite şi noui lentru toate institutele de învăţământ precum si hârtie şi recvizite de scris se capătă cu pre-i ieftine la librăria Piohler Sándor, Arad, iţa Libertăţii (Szabadság-tér) nr. 1.

i 80T—100)

Un candidat de advocat aplicare momentană în cancelaria mea

avocaţială. Plata o staverim după înţelegere reciprocă.

Dr. Aurel Cioban Ci 385—5 advocat Lipova (Lippa).

12jugăre pământ arător, în hotarul Cuvinului. A se adresa : văd. Arató Gáborné,

A 384—3 Gyorok, Magyar utca 101 sz.

Caut

nn c a n d i d a t cu p r a x ă buna şi un s c r i i t o r

tu scrisoare frumoasă. Reflectanţii sunt rugaţi a se adresa la subscrisul

B . P . Harşianu, advocat Ha 356—5 Sibiiu—Nagyszeben.

Un candidat de a d v o c a t ta praxă află aplicare momentană în cancelaria nbicrisului Dr. Iustin Petruţ iu , adv.

(Pe 337) Ch ;şineu (Kiejenö).

Se primeşte

U n sodal iscusit în branşa de pălării şi articlii de modă pentru bărbaţi, cari cunosc perfect limba maghiară, germană şi română.

Oferte detailate sunt a se adresa către firma Emmer Ferencz utóda Weismayr Ferencz, Timişoara (Temesvár) Ve 332—3

în comună curat românească cu medic în loc şi doi medici în raion, fabrică şi mai multe oficii piaţă de săptămână şi târguri de ţară, cu raion, foarte mare e de vândut. Adresa la ad­ministraţia Românului". Ca 312—6

Prăvălie de instrumente muzicale de vânzare.

Tot aci , din cauza desfacerii prăvăliei se vând totfelnl de instrumente muzicale violini pentru începători, harmonice, goarne şi instrumente de suflat, c u preţuri foarte scăzute.

Yasvăry K. I. Va 330—S Arad. str. Asztalos nr. 5-

Concurs . Direcţiunea însoţirei creştine de consum şi

valorizare din Şomcuta-Mare şi jur prin acea­sta publică concurs pentru un conducător de prăvălie specialist în afacerile de băcănie şi fe-rărie, afară de aceasta cel ales se pretinde să cunoască limba română şi cea maghiară şi să depună o cauţiune de cel puţin 2000 cor.

Plata va fi cor. 100 — lunar cvartir în natură sau ecvivalent de cvartir cor. 240 şi Va% după circulaţiunea anuală.

Ceiee doresc a ocupa acest post au să do­vedească cu certificate că sunt apţi de a con­duce o prăvălie şi că pot satisface şi celorlalte condiţiuni din concurs şi au de a-şi înainta ce­rerile dimpreună cu documentele necesare di-recţiunei însoţirei cel mult până în 30 Sept. st. n. a. c.

Şomcuta-Mare la 9 Sept. 1912.

însoţirea creştină de consum şi va­lorizare din Şomcuta-Mare sl j u r .

(Ci 393—2)

Necondiţionat trebuinţele d-voastre de

haine, ghete, pălării şi modă pentru bărbaţi să le procuraţi dela marele magazin a lui

K o r á n y i J e n ő Arad, piaţa Libertăţii (Szabadság-tér). Preţur i foarte ieftine. Asortiment foarte bogat.

(Ko 358—10).

ATELIERUL DENTiSTIC ni-l-am mutat din Strada'*- F o r r a y pe piaţa SZABADSÁGr-tér.

Garnituri de dinţi fără pod, pe car i c u abatere dela sistemul vechi nu le mai lucrăm din cauc iuc , ci din cele mai nouă materi i in­ventate, car i sunt fără nici un miros şi gust, nu se tocesc şi :: :: nu se frâng. :: ::

Lucrări în aur şi platină executăm pe lângă preţurile cele mai moderate.

med, B E R T A L A N K U R Z E R şi ( K u l 5 4 - 3 0 ) E R N Ő VIDOR de Mártfa.

( E 3 8 2 - 1 2 )

SANATORUL JÁNOS

: obstetrică : şi g y n é c o l o g i e

o o o

Profesor: Dr. BÄCKER JÓZSEF. — Medic-şef:

Dr. TÓTH GEDEON.

B U D A P E S T , Városmajor-utca.

Gratis 22(3, dar pentru preţuri foarte ieftine poţi să cumperi cele mai bune oroloage, oroloage cu pen­dul, de părete şi deşteptătoare, precum şi bijuterii de aur şi

argint şi articlii optici

c i a s o r n i c a r ş i g i u v a e r g i u

LUGOJ, strada Bonnaz numărul 7 . P e n t r u c r i o e f e l d e r e p a r ă r i ş i c u m p ă r ă r i d e o r o ­

l o a g e o f e r g a r a n t ă . S 3 6 3 — 3 0

S I G I S M U N D L A U T E R mănuşer şi banda gl st.

VÂRŞEŢ—Tersecz P r o m e n a d a A n d r á s s y (Edificiul „Casei de păstrare".)

Oferă bandage

I proprii recomandate de cei mai buni mediei, cor­sete, bandage pentru pântece, irigatoare, suapensorii, va tă (bum­bac), legătoare, apoi cele mai excelente pre­zervative pentru femei şi bărbaţi, mănuşi şi parfumuri, cu preţurile cele mai convenabile.

Serviciu prompt! (La 373-1J)

• n a » n

I

In atenţia celor ce zidesc case!

TEODOR CIOBAN ZIDAR DIPLOMAT ŞI ARCHITECT

ARAD, Str. Deák-Ferencz 20.

Cu onoare încunoştiinţez pe on. publie, că

în b r a n ş a a r c h i t e c t o n i c ă execut tot felul de întreprinderi, transformări de zidiri vechi, repararea de biserici române şi şcoli, precum şi zidirea lor.

Cu planuri şi budgete servesc cu preţuri cât se poate de moderate. Comande primesc atât în loc, cât şi în provincie. Rugând spri­jinul on. public român semnez

Cu stimă (Co 105—50) T e o d o r C i o b a n .

Fag. 18 . Nr. 193-1911

[Se 71 ]

Salon de haine bărbăteşti J . S c h n e i d e r , S i b i i u

Hermannsplatz 8, etagiul I. Palatul Habermann. (Nagyszeben).

Prima fabrică de trăsuri, cu instalaţiuni de maşini este a lui

Kovács István T E M E S V Á R - J Ó Z S E F V A R O S str. Fröbel nr. 5 8 (casa proprie),

fabricant de trăsuri şi aii-: tocarosserie : furnisorul poştelor reg. ung. şi mehaniz-

melor militare.

Mare deposit permanent de totfelul de tfăsuri şi calese noui şi folosite.

Atelier de reparatură. Ateliere de făurie, rotarie şi de lustruit. j

(Ko 98—30)

m e c h a n i o S E R I C A - A L B Ä s t r . B e c k e r

D E P O Z I T de renumite maşini PF ÄFF pentru cusut, de cârpit ciorapi şi brodat.

M A Ş I N I de cusut P H Ö N I X şi NAN-MANN, biciclete S T Y R I A şi W A F F E N R A D toate părţile constructive la maşini de cusut

şi biciclete cu preţurile cele mai ieftine. ATELIER pentru reparaturi foarte bine aran­

jate, motor electric. P Ă R Ţ I C O N S T R U C T I V E electrice, sonerie, lămpi de buzunar aparate de electrizat. IN ATENŢIUNE : nu ţin agenţi voiajori şi aşa preţurile sunt mai ieftine, cu firmele şi agenţii acestora trimişi pe sate nu stau în

nici o legătură.

Ï ! B. G O L D S T E I N B r a ş o v , str. Kloster 33. „Prima fabrică de

corsete dmBiaşrv"

Execută şi expediază orice

articlibîn branşa aceasta. —

Rog să cereţi preţcurent

— i lustrat . — [Go 2 6 2 - 5 0 ]

C O R S E T T C H I C

J O A N T E J N O R Îimişoara-Fabric, Anűrássy-u. 18. Recomand numai fabricate de clasa

primă ca : c u -ţ i t e d e t > u -z u n a r , t>r*i-c i u r i d e t a s , f o a r ­f e c i d e o -ţ e l , instru

mente chirurgice, tacâmuri, unelte de gră­dină, bantage ; legături la cărarea mor burilor se efeptuieşte prin oameni esperţi. Ciorapi de gumi, specialist pentru mâni artistice, picioare şi alte aparate ortopédé, preservetive, ascuţiri, reparaturi, nichelări se efeptuiesc garanţie de oameni esperţi.

A V I Z ! [ m

A m o n o a r e a a v i z a onorai p u b l i c , c ă a sos i t în m a r e trai p o r t apa minerală de

c e a m a i p l ă c u t ă a p ă pentru vi C u s t i m ă

R u b i n s t e i n M ó r , An

Dacă îţi asiuîa picioarele între! in ţează renumi ta ( E I7Q-|

Cremă de piu a lui E R E N K 1 borcan mare 1 borcan mic .

1 cor. 60 fii.

S e poate c o m p a r a în toa te drogheii prăvăliile de galduterii şi ghete şi în to bărbieri i le , p recum .şi dela preparatorul

TIVADAR ERÉNYI ARAD, Strada Aulich Lajos n-rul)

I - g Premiat cu medalia cea mare la expoziţia milenară din Budapesta în 1896.

I ; . . \ ' - ! f : Turnătoria de clopote. - Fabrica de scaune de fier pentru clopote aii!

ANTONI I ! N O V O Î N Y , TIMIŞOARA-FABRIC

Se recomandă spre pregătirea clopotelor nouă, precum Ia turnarea de nou a clopotelor stricate, spre fa S rea de clopote întregi, armonioase pe ga­rantie de mai mulţi ani, provăzute cu adjustări de fier bătut, construite spre a le întoarce în uşurinţă în ori ce parte, îndată ce clopotele sunt bătute de o lăture fiind astfel scutite de crepare — Sunt recomandate cu deosebire C L O P O T E L E G Ă U R I T E , de dânsul inven­tate şi premiate în mai multe rânduri, cari sunt provăzute în partea su­perioară — ca violina — cu găuri ca figura S şi au un ton mai intensiv, mai adânc, mai limpede, mai plăcut şi cu vibrare mai voluminoară decât cele de sistem vechiu, astfel, că un clopot patentat de 327 klg. este egal în ton cu un clopot de 461 kilograme patentat după sistemul vechiu. — Se mai recomandă spre facerea scaunelor de fier bătut, de sine stătătoare, - - spre preadjustarea clopotelor vechi cu adjustare de fier bătut — ca şi spre turnarea de toace de metal. — Preturi-cureme ilustrate trimit gratuit.

Orova Károly, B u d a p e s t , V., Kálmán-utca 24. -

íngíner-mechanic diplomat.

_ T e l e f o n 1 4 6 - 3 8 . Reprezentantul fabrícei de lucrare a

lemnului de specialitate:

TéICHERT & SOHN, LIEGNITZ. SPECIALITĂŢI: Heres t ra ie rapide şi cu două tăişuri ins ta lare completă heres t ra ie cn aburi şi uzine. Garni tur i pentru tă iatul lemnelor cu elevator sigur,

Mare depozit în maşini şi unelte pentru lucrarea lemnului pe seama masări lor şi inginerilor!

[ j Condiţiuni favorabile de pla tă! [o 4 6 — ] Catalog t r imi t gratuit.

1 B i T r n t i i i i á i n M i i i i M i i i i i • • !

Nr. 1 9 3 . „ROMANUL" P R E 1 9

jtra cuvinte asupra boalelor secrete! I triit, — dar în rea l i ta te a d e v ă r a t că în v r e m e a ui e bătătoare la ochi mul ţ imea ace lor oameni, a

tor sânge şi sucuri trupeşt i sunt atrof iate şi car i inia uşurinţei din t inere ţe şi prin deprinderi re le ic sdruncinat sistemul nervos şi p u t e r e a spirituală. Hapul suprem ca acestei stări îngrozitoare să se i capăt. T r e b u e să fie c ineva c a r e să dea t inerimei Éjiri binevoitoare, s incere şi amănunţ i te în tot ce ragte viaţa s e x u a l ă — trebue să fie c ineva c ă r u i a unii lă'şi încred inţeze fără t e a m ă , fără sfială şi cu miere necazuri le lor s e c r e t e . D a r nu e în deajuns li i destăinui a c e s t e necazur i ori şi cui, ci trebue să dresăm unui astfel de medic specialist, conştiintios,

í)|tÍ9 să dea a s u p r a vieţi i sfaturi bune sexua le şi li ajuta şi morburi lor ce deja eventual ex i s tă , atunci lin Înceta existenta boalelor secrete.

o chemare a tâ t de m ă r e a ţ ă şi pentru a c e i t scop Mtitutul renumit în toată t a r a a l Dr-ulul PALOCZ, ic de spital, speclallst (Budapesta IV. Múzeum K b r -13, unde pe lângă d i scre ţ ia c e a mai s tr ic tă , pr imeşte tins (atât bărbaţ i i cât şi femeile) desluşiri a s u p r a i aexuale, unde sângele şi sucuri le trupeşt i ale irului se c u r ă ţ ă , nervi i i -se în tăresc , tot organ i s -i-se e l iberează de mater i i le de boală, chinurile

i - ie l iniştesc, flta conturbarea ocupaţiuni lor zilnice dr. PALOCZ idecă deja de ani de zile repede şi rad ica l cu meto-liu propriu de vindecare, ch iar şi cazuri le cele mai

ranele sifilice boalele de teve , băş ică , nervi lira spinării, începuturi le de confusie a mintei , u r -áe onaniei şi ale sifilisului, erect iuni le de spaimă, Urea puterei bărbăteş t i ( impoten ţa ) , vă tămătur i l e , •lele de sânge , de piele şi toate boalele organe lor nule femeieşti. Pentru femei e sală de aşteptare se­nti si eşlre separată. In c e e a c e pr iveş te cura , de-t&rea nu este piedică, căc i d a c ă c ineva, din orice ii, n'ar putea veni în persoană , atunci i-se va da

(înns amănunţit foarte discret prin s c r i s o a r e (în itoli e de ajuns a se în lă tura numai m a r c a de r ă s -is). Limba români se vorbeşte perfect. După înche-

cnrei, epistolele se ard , ori la dor inţă se retr imit inia. Institutul se îngr i jeş te şi de medicamente spe-

Vizitele se pr imesc începând dela 10 ore a. m. (ini la 5 ore p. m. (Dumineca până la 12 ore a. m.

Tratament si cu Salvarsanul Ehrlich 606 . m: Dr. PALOCZ, medic de spital , specialist în ipesta, döja 1 Noemvre IV. , Muzeum-körut 13.

li

iu lucratoarea elec­

trotehnică şi mehanicâ

şi institutul concesio­

nat de autorităţi de in­

stalări electrice.

A L F R E D P O L A T S G H 9 K B u d a p e s t V , s t r . N a g y m e z ő u t c a 6 4 ,

Se l a c r ă : tot felul de instrumente chemice-fi-z ic j , monomentre şi executarea crevetelor. Cântare de preciziune pentru farmacişti, dro­gerii şi aurari. Instalări de luminăţie şi so-ner (clopotele) electrice, telefon de casă pe

pe lângă preţurile cele mai ieftine.

(Po 78-30)

I A. 3 3 - 5 0 Numărul telefonului 23.

Ujj Janos, stabiliment industrial de cement,

în Kisjenő-Erúőhegy şi NagyzerM ( A r a d m e g y e ) .

Execută ţevi de beton, plăci de pavaj,

plăci de marmură artificială, terrazzo şi

mozaic, columne, scări, laviţe, cărămizi,

ţigle, inele de fântâni cu fer, plăci sub

sobe, văîaie de ori-ce lungime, etc. etc.

Àcest stabiliment lucrează şi proie**4" de cheltuieli şi planuri pentru pod de beton cu constaucţie de fer şl p

tru betonizarea {rotoarelor.

Cele mai fine şi mai elegante haine

pentru bărbaţi şi copii, cel mai potrivit şi c e ! mai ieftin izvor de

cumpărare pentru orice îmbrăcămin te se

află la

ARAD, (edificiul Teatrului) unde e asortiment bogat şi cel mai — .—-—- Imn eroi. - — — —

Atrag a ten ţ iunea binevoitoare a P . T.

preoţi, precum şi a d-nilor teologi şi pedagogi

asupra înabrăcămintelor ,,ŞAGUXA" făcut

de mine, ce se poate cumpăra exclusiv nu­

mai la mine, precum .şi redingote şi res te preoţeşti.

Orice îmbrăcămin te cumpăra tă dela

mine , se străformă după măsura corpului

fără nici o plată.

Telefon nr. pentru oraş si comi ta t :

5 3 4 . î n t r ebu in ţ a rea telefonului pentru P . T .

public e gratui tă .

Onnan de din provincie se efep-tuese momentan.

OMo 3 4 4 - 4 )

B i t t e n b i n d e r J ó z s e f ,

sculptor ş i a r h i t e c t de a l t a r e

Tem e s Vár-Erzsébetváros ílatyu uteza 61 szám (casa proprio).

Face totfelul de mobilier de biserică,

aşa ca : Iconostase şi altare, statui de

piairă şi lemn, amvoane şi se . ne de

spovedanie, Sicriul Domnului, Qrota

Măriei de Lourd, cristelniţe, icoai e de

staţiune, sculptură în relief sau pictură,

străni, pictură de biserică şi altare.

Renovează în stil altare vechi.amvoane şi statui, aureşte şi marmorează. Preţ-curent, preliminar de spese şi planuri gratuit. — Dacă sunt chemat pentru examinarea lucrului, mă duc ori-unde

pe cheltuiala mea proprie. (Ui 53—52)

T KNUTH

B U D A P E S T V I I . KAROLY G A R A Y - U T C Z A 6 - 1 0

7

încălzire centrală cu apă şi aburi, ventilatoare, aran­jamente pentru fer-

aburi şi spăl à tor eu aburi, pompe, closete — —

inginer şi fabricant, liferantul de curte al Al. Sale ces, şl reg. arhlduc. losif.

B U D A P E S T , VII. Garay-utca 6—10 sz. (E 2 G 8 - 2 0 )

bătoare cu

K N U T H K A R O L Y

Preparatele „ B L E Y E R " :

remă l i o n a

P U D R A s ă p u n

1 cor. 1 cor. 1 cor.

o r o l o g

P A R F U M U R I veritabile franceze dela 2 cor. până la 30 cer. , în orice preţ. L a comenzi ,do 10 cor. ex-pediarea o facefrancată farmacia ..1L-LLS P R Ü F K T A " a lui

BUDAPESTA, VIU., Strada i l l é s n-nil l o . (in colţul străzii l'rater.)

(li 151- -10)

P A P P K. i e r d e t u r n u r i , l ă c ă t u ş a r t i s t i c d e z i d i r i m a ş i n i ş i l u c r ă r i d e a r a m ă .

T e m 8 s vá r -Gy â r v á r o s , F ő u t c a 34.

OROLOAGEdeTURN construcţia cea mai nouă si sohdăpeiitru biserici şi şcoli, precum şi reparaturile- astor-fel do oroloage să efeetuesc conştienţios şi ieftin. Prel i­minare do spese gratuite.

Pregăteşte Muşini pentru fabricarea de ghen(tî, pentru răcire, upnrnte de urs rtichie şi fabricarea berei. apaducte do maro presiuneşi reparaţiile-necesare, cu preţuri ieftine. L a privirea lucrării se pre­zintă po cheltuiala sa.

P » g . 2 0 „ R ö i S N ü C Nr. 193-1912

f MICA P U B L I C I T A T E ^ ^ S e plăteşte de cuvant 5 (cinci) fileri. Titluri sau cuTlnte mai groase 6 f i l . ^

Rachiu fin de prune, ieftin se vinde la Vlaicu George Sólymos nr. 66 up. Mâria-Radna. (Va 4 0 0 - 1 )

CREMĂ PENTRU FATĂ 9 pudre, parfuniuri, apă de Colonia, perii pentru dinţi, păr şi haine, pieptene, ace pentru păr etc., de ealitatea cea mai bună, — mare a-sortiment — se pot căpăta în dro­gheria (To 2 0 4 - 1 0 )

Török Andor és Társa Arad, Andrássy-tér 20. Telefon 900.

Un candidat de advocat află aplicare în cancelaria advocaţială a lui

Dr. Nistor Oprean, (O 300—6) Nagyszentmiklós.

CAUT CA ECONOAMA o femeie onestă cultă şi presen-tibilă vărsată în afacerile casnice, menaj şi cusut, ce se recere pe lângă creş terea unei fetiţe de 1 4 ani. E t a t e a până la 4 5 ani, ofertele se vor adresa adminis­traţiei sub deviza „Nello".

(Ba 379)

D é n e s ş i G r o l d m a n n prăvălie de modă pentru bărbaţi

Timişoara—Cetate (Temesvár—Belváros) strada Hunyadi.

Oferă excelentele şi elegantele sale mărfuri de modă pentru bărbaţi . Albituri după măsură .

Pre ţur i f ixe. De 325 15 Telefon: J-3—04

e Deschidere de prăvălie pentru mode de dame.

Am onoare a aduce la cunoşt inţa P . T. publicului

din Lngoj şi jur , c ă mi-am deschis zilele t recute un:

Magazin pentru mode de dame m a n u f a c t u r ă ş i mărun ţ i şu r i p e n l r u cro i tor i

L U G O J in casa Schieszler, coiful str. Bonnaz şi Szende.

In u r m a bogatelor experienţe şi cunoştinţe câşti­

gate în aceas tă branşă în magazinele cele mai distinse

din nenumărate le centre mari , precum şi în u r m a le­

găturilor mele cu firmele şi fabricile mari . sunt în plă­

c u t a poziţie, să satisfac cele mai rafinate gusturi.

In nădejdea c ă P. T. public î mi va acorda tot

sprijinul

{ « • 364 - 3 0 ]

semnez cu st imă:

George Ştefani .

J

Am onoare a aduee la cunoştinţa on. public a cu­noscuţilor şi prietenilor mei, că am preluat foata cafenea „Ne^ryork" (în colţul străzilor Deák Ferenez şi Fábián) şi eu totul renovată şi aranjată spre comoditatea onoratului public sub numirea

Cafenea „Turul" („Turul" kávéház am deschis-o Duminecă în 25 August n. 1912. Nizuinţa principală îmi va fi să mulţumesc pe de­plin pretenţiunile on. public. Se vor servi totdea­una mânoari reei precum şi beuturi curate. Cafe­neaua esta deschisă până dimineaţa! Zilnic taraf de lăutari ! Rog binevoitorul sprijin,

Cu distinsă stimă : Ha 333-1

HAVANCSÄK J Ó Z S E F , cafegii r

Nou salon de modă pentru dame. Am onoare a aduce la cunoştinţa st. dame din Arad \\

provincie, că am deschis în Arad, str. Deák Ferenz, nr. 8,

un salon de modă englezască şi francezi conform celor mai delicate pretenţiuni. Experienţile de mai mulţi ani câştigate în Paris şi Londra sunt o garanţie pentru executarea celor mai elegante toalete şi costume. Modelele mele aduse dii Paris sunt dintre cele mai excelente. Se pot comanda mustre di croiu după revista de modă.

Rugând binevoitorul sprijin al on. public, sunt

Cu stimă :

Lamersdorf Zs. (La 3 3 1 — 1 0 ) On parle français Si parla italiana.

P r û U / 9 Vinla a r e u n e * " e c t n e m t r e c u t pentru îngrijirea ma­ul u n d l I U l u nilor şi a feţei. După întrebuinţarea de câ­teva zile numai, face pielea uimitor de frumoasă, încât toţi îi admiră efectul. Depărtează de pe faţă toate zgrăbunţele, co-medoni (coşi), pistruie, petele de mai şi îl dă pielei o coloare albă şi sănătoasă. î n t r e b u i n ţ a r e a : înainte de întrebuinţare faţa şi mâna trebuie spălată cu apă molicică şi cu săpun "Viola. Pelea uscată bine e a se unge uşor de mai multe ori peste á

Preţul 1 cor. 5 0 fileri.

C ă m i n u l l / i n l o ^ ^ e F ^ e * e ş * e ' n u c o n t i n e m c i u n fel u d | J u l l u l f l u i d substagţă corosivă şi are un miros deosebit, măreşte efectul cremei Viola în mare măsură. Preţul 1 DUC, 1 CV, ; D i i r l r o V î n l o e c e a m a ^ bmui şi cea mai inofensivă. Pri-r U U I d I l U I d ţul 1 cor. 5 0 fileri.— Se pot cumpăra dela

E L E M É R N A G Y farmacia..Palífy B U D A P F S T A , I I . , F Ő - u t c a 8 0 (în colţul dela Kacsa-utci)

(E 189-10)

Doar n'ai mâncat ceapa ciorii! să cumperi gramafon ori eufon în rate cu întreite, când eu dau gratis un eufon de concerll fiecăruia care cumpără dela mine 15 plăci duplej noui pentru 30 Ü. Gramafon mare, pe lângă gaj

ranţă 12 fl. Mare asortiment de Pathefon şi plăci.

Reich Aladár] mare magazin de instrumente muzicale]

Budapesta, VII I . , str, Népszínház nr. 2/j G e x u B ţ i i m e d i a t c a t a l o g d e i > x > e ţ u x > i .

(Re 1 0 3 - 3 0 )