+ All Categories
Home > Documents > ntåi s` ne...

ntåi s` ne...

Date post: 14-Feb-2020
Category:
Upload: others
View: 2 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
12
Lauren]iu Ispir | N FOND, dac` un SNP (Societa- tea Na]ional` a Petrolului) de]inut de stat a prins, de ce nu ar prinde [i al doilea - Societatea Na]ional` a Petrochimiei? Ministrul industriei [i resurselor - Dan Ioan Popescu a anun]at ieri c` ministerul pe care \l conduce inten- ]ioneaz` s` creeze o societate care s` uneasc` diviziile petrochimice ale Arpechim Pite[ti (una din rafin`riile Petrom) [i Petromidia N`vodari (apar]inånd grupului privat Rompe- trol) cu Oltchim Råmnicu Vålcea. Anun]ul ministrului vine la o s`pt`mån` dup` demisia lui Ioan Popa, directorul general al Petrom, [i \n plin proces de privatizare al gru- pului petrolier, din care Arpechim este o parte important`. Noul colos petrochimic ar putea avea o cifr` de afaceri de peste 700 de milioane de dolari [i va necesita, conform declara]iilor ministrului, in- vesti]ii de cåteva sute de milioane de dolari. Nu este limpede din ce surse vor fi f`cute aceste investi]ii, din mo- ment ce numai Oltchim are datorii de aproape 300 de milioane de dolari. Nu este clar, de asemenea, dac` Rompetrol, ac]ionarul Petromidia, va participa la noua societate cu activele corespunz`toare sau va avea loc o reintrare \n proprietatea statului a unei p`r]i importante din activele Petromidia. Ori dac` ceilal]i ac]ionari ai Petrom [i Oltchim, companii listate la Bursa de Valori Bucure[ti, au fost consulta]i \n procesul de elaborare a strategiei. Cel mai mare semn de \ntrebare r`måne \ns` impactul pe care \l va avea aceast` inten]ie asupra privatiz`rii Petrom, \n condi]iile \n care procesul de vånzare este deja demarat. Consultan]ii vor fi nevoi]i probabil s` refac` raportul de eva- luare, o dat` ce Petrom \[i schimb` structura activelor. Ideea unei strategii comune la nivelul industriilor petrolier` [i petrochimic` a fost vehiculat` \nc` de anul trecut, o dat` cu e[ecul pri- vatiz`rii Oltchim. Combinatul de la Råmnicu Vålcea, cu o cifr` de afaceri de 350 de milioane de dolari anual, are ca unic` surs` de aprovizionare cu etilen` [i propilen` (cele mai importante materii prime) rafin`ria Arpechim. |n aceste condi]ii, mana- gerii Oltchim au afirmat de mai multe ori c` vånzarea companiei va fi dificil` din moment ce Petrom se preg`te[te, de asemenea, de pri- vatizare, iar sursa de materii prime ar putea deveni incert`. Dan Ioan Popescu a precizat ieri pentru Media- fax c` proiectul privind regruparea activit`]ilor petrochimice ale Arpe- chim, Oltchim [i Petromidia este determinat de necesitatea revita- liz`rii [i eficientiz`rii acestei industrii [i de posibilit`]ile mai mari de atra- gere a investi]iilor. „Reabilitarea [i punerea \n func- ]iune a unor capacit`]i la Oltchim, cuplat cu moderniz`rile din zona de piroliz` de la Pite[ti, \nseamn` cåteva sute de milioane de dolari. O societate neperformant` nu poate s` atrag` aceste surse decåt printr-o garan]ie guvernamental`, ceea ce nu este cazul \n aceast` situa]ie. |n momentul \n care va fi creat` aceast` societate, ea va fi sustenabil` din punct de vedere economic“, a ad`ugat Dan Ioan Popescu. Yioula Glassworks a devenit ac]ionarul majoritar al produc`torului romån de sticl` Stirom Bucure[ti. Grecii au preluat controlul Pe pia]a romåneasc` a benzin`riilor se a[teapt` mi[c`ri importante \n urm`torii ani. Pentru produc`torul francez Alcatel, filiala din Romånia este o insul` de cre[tere. Cine r`måne [i cine iese? O excep]ie de 15% PAGINA 4 PAGINA 11 PAGINA 12 DIN SUMAR R`zvan Voican NORMELE de aplicare a legisla]iei privind impozitul pe venit au fost publicate mar]i \n Monitorul Oficial, cu o lun` [i jum`tate \ntårziere fa]` de data de la care intr` \n vigoare - 1 ianuarie 2003. Actul normativ con]ine o list` cu toate tipurile de avantaje \n bani [i \n natur` [i ve- nituri supuse im- pozitelor, cu mo- dalitatea de calcul al valorii impoza- bile pentru fiecare dintre acestea. De la forma aprobat` de gu- vern \n luna de- cembrie 2002, nor- mele au suferit mai multe modifi- c`ri, ca reac]ie la semnalele venite din pia]` privind o serie \ntreag` de neclarit`]i [i con- troverse care per- sistau \n interpre- t`rile date de Fisc legisla]iei privind impozitarea ve- niturilor. Forma final` \n- dep`rteaz` teme- rile privind aplica- rea retroactiv` a normelor, \nce- pånd cu anul fiscal 2002. Un pic de re- troactivitate r`- måne pentru c` normele au ap`rut cu mare \ntårziere [i agen]ii econo- mici nu [tiau exact cum trebuie tratate situa]iile pe ia- nuarie-februarie 2003. Preciz`rile refe- ritoare la modul de impunere a avantajelor \n bani [i \n natur` primite de salariat de la angajator, inclusiv cele privind impozitarea primelor de asigurare pl`tite de angajator \n contul salariatului, sunt valabile \ncepånd cu anul fiscal 2003. Potrivit normelor, pentru cei care ob]in venituri sala- riale de la suporta- torul primelor de asigurare, acestea din urm` sunt im- puse prin cumu- larea cu veniturile salariale aferente lunii \n care sunt pl`tite primele de asigurare. Pån` la data aplic`rii normelor metodologice, \n situa]ia \n care su- portatorul prime- lor de asigurare le- a \nregistrat [i le-a suportat drept cheltuieli nede- ductibile, acestea nu sunt supuse tratamentului fis- cal de mai sus. Normele spun c` veniturile \n natur`, precum [i avantajele \n na- tur` primite cu titlu gratuit sunt evaluate la pre]ul pie]ei la locul [i data acord`rii a- vantajului. Este de a[teptat ca angajatorii s` aib` destul` b`taie de cap cu eva- luarea avantajelor \n natur` sub forma folosirii de c`tre salaria]i a bu- nurilor din patri- moniul firmei atåt \n interes de serviciu, cåt [i \n interes personal. Continuare \n PAGINA 3 Continuare \n PAGINA 3 DIN SUMAR BURSE ZF 2.437,49 Rasdaq 1.133,91 BET 1.751,65 Indicii bursieri (puncte) 12.02.2003 PAGINA 5 Blindate pe Heathrow AEROPORTUL Heathrow din Londra este p`zit de mar]i cu ajutorul vehiculor blindate, iar trupe ale armatei patruleaz` pe piste [i \n jurul cl`dirilor aeroportului, \n urma unei alerte lansate de serviciile de informa]ii privind un posibil atac terorist. Pre[edintele Partidului Laburist, aflat la putere, a declarat ieri c` amenin]`rile teroriste din capitala britanic` sunt similare ca gravitate cu cele de la 11 septembrie 2001, din New York. |n Statele Unite, Pentagonul a decis desf`[urarea de rachete \n jurul Washingtonului, ca m`sur` de ap`rare \mpotriva unor eventuale atacuri teroriste. ALARMA ZILEI Vezi [i PAGINA 9 Claudia Covaci DAC~ anul trecut a]i avut dureri de maxilare mai mari ca \n al]i ani [i n-a]i [tiut de ce, afla]i c` exist` o explica]ie: a]i mestecat cu un pachet de gum` mai mult fa]` de 2001. |n 2002, consumul de gum` de mestecat pe cap de locuitor a crescut de la 33 de lame la 38 de lame pe cap de locuitor, adic` cu exact un pachet, arat` studii efectuate de compania de cercetare de pia]` ACNielsen, citate de liderul pie]ei gumei de mestecat, Wrigley. Acelea[i studii arat` c` guma de mestecat a ocupat 35% din pia]a dulciurilor \n perioada febru- arie-noiembrie 2002, pe primul loc si- tuåndu-se ciocolata, cu 52%. Celelalte pozi]ii au fost ocupate de dropsuri, cu 5% din pia]`, iar restul de 8% a fost ocupat de alte dulciuri. Cel mai mare juc`tor de pe pia]a local` este Wrigley Romånia, cu cot` de peste 90% din pia]`. Wrigley Romånia, filial` a Wm. Wrigley Jr. Company cu sediul \n SUA, la Chicago, comercializeaz` pe pia]a romåneasc` m`rcile Orbit, Airwaves, Winterfresh, Hubba Bubba [i X-cite, lansat` \n toamna anului trecut. Reprezentan]ii companiei nu au dorit s` ofere date privind cifra de afaceri a companiei din 2002, \ns` ]inånd cont de cre[terea pie]ei [i de vånz`rile de 21,4 mil. $ \nregistrate \n 2001, estim`rile arat` o cifr` de afaceri de aproximativ 28 milioane de dolari. „|n anul 2002, situa]ia macroecono- mic` mai stabil` \n raport cu 2001 din Romånia a influen]at [i cre[terea companiei noastre. Infla]ia sc`zut` precum [i stabilitatea mai bun` a monedei na]ionale au condus la o cre[tere a nevoii consumatorului,“ au declarat reprezentan]ii companiei. O alt` cauz` pentru care se poate vorbi de o cre[tere \n 2002 este, potrivit oficialilor Wrigley, extinderea re]elelor de supermarketuri [i cash & carry. |n 2002, Wrigley a avut o investi]ie brut` (rate-card) de 33,6 milioane de dolari \n publicitate, fiind unul dintre cei mai mari investitori. De[i \nc` de la intrarea \n Romånia compania \[i anun]ase inten]ia de a construi un centru local de produc]ie, acest lucru nu s-a concretizat \nc`. Reprezentan]ii Wrigley au motivat c` fabrica mai are de a[teptat pån` cånd consumul pe plan local va justifica o asemenea investi]ie. Momentan, toate produsele companiei sunt importate din Polonia [i Fran]a. Claudia Covaci CU banii ob]inu]i din vånzarea diviziei de margarin`, ketchup [i maionez`, Topway Industries se consolideaz` pe ulei [i intr` pe o]et. O parte din banii \ncasa]i de c`tre ac]ionarii companiei (dintre care cel mai mare este fondul de investi]ii Baring) \n urma vånz`rii de anul trecut a unei „bu- c`]i“ din Topway c`tre norvegienii de la Orkla Foods a fost folosit` pentru \n- fiin]area unei fabrici de o]et, care produce sub dou` m`rci, Bunica [i La Minut. Investi]ia \n aceast` fabric` se ridic` la peste un milion de dolari. „Am investit \n o]et pentru c` exist` oportunit`]i pe pia]`,“ a explicat pre[edintele de la Topway Industries, Leonard Gherghina. El crede c` opor- tunitatea const` \n faptul c` ceilal]i juc`tori existen]i pe pia]a local` produc o]et din alcool, nu din vin. „Ideea e s` vindem o]et din vin, pentru c` poate fi folosit la salate, nu din alcool. Prin aceasta dorim s` concur`m importurile de pe pia]`, avånd un brand acceptabil,“ a ad`ugat pre[edintele Topway. Principalul concurent intern al companiei pe pia]a o]etului este marca Regal, aflat` \n portofoliul European Food, companie care face parte din grupul de firme European Drinks, aflat \n proprietatea fra]ilor Ioan [i Viorel Micula. Pentru a con- tracara aceast` ofert`, compania produce [i o]et din alcool, sub marca La Minut. „Mergem pe pia]a de retail, unde avem un brand foarte puternic. Bunica este un o]et f`cut din vin care este \n curs de listare (adic` de intrare \n magazine-n.red.) peste tot. Am mers pe argumentul calit`]ii, chiar dac` pia]a este foarte sezonier`,“ a mai spus Gherghina. El a ad`ugat c` este greu de cuan- tificat valoarea aces- tei pie]e, \ntrucåt companiile de cer- cetare de pia]` nu au acoperit-o \nc`. Totu[i, cert este c` pe pia]` gusturile se diversific`. Ultima mod`: o]etul bal- samic. Pe lång` investi- ]ia \n aceast` fa- bric`, compania a mai creat o fabric` de gr`simi speciale, care folosesc la produc]ia de margarin` de consum [i industrial`, \n industria påinii, a biscui]ilor [i a ciocolatei (ca \nlocuitor pentru untul de cacao). De asemenea, compania a investit \n tehnologia de prelucrare a semin]elor oleaginoase. Gherghina nu a men]ionat \ns` care a fost valoarea acestor investi]ii. INDEX DE COMPANII |N ACEST NUM~R ALCATEL. . . . . . . . . . . . . . . . . Pag. 11 ALPHA BANK. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 APCAROM. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 BRD-SOCGEN. . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 BRITISH PETROLEUM. . . . . . . . . . . 8 COCA-COLA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 DAEWOO. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 DELL. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 EFORIE SA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 ELECTRICA. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 ELECTROLUX. . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 ENRON. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 GLAXOSMITHKLINE. . . . . . . . . . . . . 8 GM. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 IMPACT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 ING BANK . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 KONICA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 MICROSOFT . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 NOKIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 ORKLA FOODS. . . . . . . . . . . . . . . . . 4 PEUGEOT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 Topway: o]etul merge bine dup` margarin` COMPANII Am prins [i noi o nav` AVAB a arestat, \n portul elen Salonic, nava Essco Faith, cu care fusese garantat un credit nerambursat acordat de Bancorex. Nava arestat`, al`turi de nava Essco Bounty, reprezint` garan]ii pentru un credit acordat de Bancorex firmei Europa Shipping Srl, care a våndut cele dou` nave unei societ`]i din Grecia. Crean]a nominal` de]inut` de AVAB se ridic` la 304.000 dolari. |n paralel cu ac]iunile judiciare, AVAB poart` negocieri cu proprietarul navelor pentru achitarea datoriilor. Instan]a din Salonic a aprobat sechestrul solicitat de AVAB [i a acordat un termen de o s`pt`mån` pentru solu]ionarea diferendului pe cale amiabil`. STUDIU Cre[te PIB-ul, se \nte]e[te mestecatul CAPTURA ZILEI F Z ABONAMENTE 202.18.42 JOI, 13 FEBRUARIE 2003 ANUL V / NR. 1.059 12 PAGINI PRE}: 10.000 lei LEGISLA}IE Norme retroactive pentru o lun` [i jum`tate ABONEAZ~-TE INSTANT NOU! Acum v` pute]i abona pe loc la Ziarul Financiar pe o lun` de zile! Trimite]i un SMS \n re]eaua Orange cu textul „ZF“ la 6666 [i \n cel mai scurt timp ve]i fi contactat de departamentul abonamente al ZIARULUI FINANCIAR pentru a vi se cere adresa pe care dori]i s` primi]i abonamentul. Vi se va da totodat` o parol` [i un nume de user pe baza c`rora ve]i putea accesa integral site-ul www.zf.ro . Valoarea abonamentului - 4 USD + TVA - va fi inclus` \n factura de telefon din luna respectiv`. Dac` trimite]i SMS-ul pån` la data de 25 a fiec`rei luni ve]i primi abonamentul \ncepånd cu data de \ntåi a lunii urm`toare. Pentru informa]ii suplimentare pute]i suna la 202.18.42 sau scrie pe e-mail: [email protected] INDUSTRY Ministry determined to create petrochemical colossus. PAGE 10 www.zf.ro CEL mai bogat cet`]ean sud-coreean este Lee Kun-Hee, pre[edintele celui mai mare conglomerat industrial al ]`rii - Samsung Group. PAGINA 2 Lumea arat` mai bine printr-un display color Vezi PAGINA 4 |n segmentul high-end, o]etul balsamic a reu[it cre[teri semnificative \n ultimii doi ani. El este aproape \n totalitate importat din Italia [i este produs din vin, la care se adaug` diverse condimente. Pre]ul unei sticle de o]et balsamic ajunge pån` la de cinci ori pre]ul uneia autohtone. O]etul balsamic vine din urm` Ast`zi citi]i Ma[ina de serviciu s-a transformat \n taxi VALOAREA utiliz`rii unui vehicul de serviciu cu titlu gratuit este calculat` ca o cot` lunar` de 1,7% din valoarea acestuia. Pentru vehicule folosite atåt \n interes de serviciu, cåt [i \n interes personal avantajul se determin` propor]ional cu num`rul de kilometri parcur[i \n interes personal, justificat cu foaia de parcurs. Angajatorul trebuie s` stabileasc` partea corespunz`toare din convorbirile telefonice reprezentånd folosin]a \n scop personal, care reprezint` avantaj impozabil, prin cumulare cu veniturile salariale ale lunii. Guliver/Getty Images/Ian Waldie Un pachet de gum` \n plus reduce aciditatea din conturile produc`torilor Puzzle de Stat Ministerul Industriilor are o idee: s` fac` un colos, cu vånz`ri de 700 milioane de dolari anual, din diviziile petrochimice a trei companii. |ns`: - una nu-i apar]ine (Petromidia), - una este \nglodat` \n datorii (Oltchim), - alta este \n plin proces de privatizare (SNP Petrom). Decupa]i [i potrivi]i Dup` aproape 12 ani de laude la adresa beneficiilor aduse economiei de afacerile private mici [i mijlocii, statul romån se uita oftånd \n urm`, \ncercånd s` reg`seasc` sinergiile [i avantajele concentr`rilor industriale. Astfel, Ministerul Industriilor a decis s` \nceap` „anul privatiz`rii SNP Petrom“, cu o opera]iune prin care statul se alege cu o nou` super-companie, din cele alintate cu termenul „mamut“. Privatizare la Petrom? Sta]i mai \ntåi s` ne concentr`m Ministerul Industriilor vrea s` strång` \ntr-o singur` mån` ce a mai r`mas din petrochimia romåneasc`
Transcript

Lauren]iu Ispir

|N FOND, dac` un SNP (Societa-tea Na]ional` a Petrolului) de]inutde stat a prins, de ce nu ar prinde

[i al doilea - Societatea Na]ional` aPetrochimiei?

Ministrul industriei [i resurselor -Dan Ioan Popescu a anun]at ieri c`ministerul pe care \l conduce inten-]ioneaz` s` creeze o societate care s`uneasc` diviziile petrochimice aleArpechim Pite[ti (una din rafin`riilePetrom) [i Petromidia N`vodari(apar]inånd grupului privat Rompe-trol) cu Oltchim Råmnicu Vålcea.

Anun]ul ministrului vine la os`pt`mån` dup` demisia lui IoanPopa, directorul general al Petrom, [i\n plin proces de privatizare al gru-pului petrolier, din care Arpechimeste o parte important`.

Noul colos petrochimic ar puteaavea o cifr` de afaceri de peste 700 demilioane de dolari [i va necesita,conform declara]iilor ministrului, in-vesti]ii de cåteva sute de milioane de

dolari. Nu este limpede din ce sursevor fi f`cute aceste investi]ii, din mo-ment ce numai Oltchim are datorii deaproape 300 de milioane de dolari.

Nu este clar, de asemenea, dac`Rompetrol, ac]ionarul Petromidia, vaparticipa la noua societate cu activelecorespunz`toare sau va avea loc oreintrare \n proprietatea statului aunei p`r]i importante din activelePetromidia. Ori dac` ceilal]i ac]ionariai Petrom [i Oltchim, companii listatela Bursa de Valori Bucure[ti, au fostconsulta]i \n procesul de elaborare astrategiei. Cel mai mare semn de\ntrebare r`måne \ns` impactul pecare \l va avea aceast` inten]ie asupraprivatiz`rii Petrom, \n condi]iile \ncare procesul de vånzare este dejademarat. Consultan]ii vor fi nevoi]iprobabil s` refac` raportul de eva-

luare, o dat` ce Petrom \[i schimb`structura activelor.

Ideea unei strategii comune lanivelul industriilor petrolier` [ipetrochimic` a fost vehiculat` \nc`de anul trecut, o dat` cu e[ecul pri-vatiz`rii Oltchim. Combinatul de laRåmnicu Vålcea, cu o cifr` de afaceride 350 de milioane de dolari anual,are ca unic` surs` de aprovizionarecu etilen` [i propilen` (cele maiimportante materii prime) rafin`riaArpechim. |n aceste condi]ii, mana-gerii Oltchim au afirmat de maimulte ori c` vånzarea companiei va fidificil` din moment ce Petrom sepreg`te[te, de asemenea, de pri-vatizare, iar sursa de materii prime arputea deveni incert`. Dan IoanPopescu a precizat ieri pentru Media-fax c` proiectul privind regruparea

activit`]ilor petrochimice ale Arpe-chim, Oltchim [i Petromidia estedeterminat de necesitatea revita-liz`rii [i eficientiz`rii acestei industrii[i de posibilit`]ile mai mari de atra-gere a investi]iilor.

„Reabilitarea [i punerea \n func-]iune a unor capacit`]i la Oltchim,cuplat cu moderniz`rile din zona depiroliz` de la Pite[ti, \nseamn` cåtevasute de milioane de dolari. Osocietate neperformant` nu poate s`atrag` aceste surse decåt printr-ogaran]ie guvernamental`, ceea ce nueste cazul \n aceast` situa]ie. |nmomentul \n care va fi creat` aceast`societate, ea va fi sustenabil` dinpunct de vedere economic“, aad`ugat Dan Ioan Popescu.

Yioula Glassworks a devenitac]ionarul majoritar al produc`toruluiromån de sticl` Stirom Bucure[ti.

Grecii au preluatcontrolul

Pe pia]a romåneasc` a benzin`riilorse a[teapt` mi[c`ri importante\n urm`torii ani.

Pentru produc`torul francez Alcatel,filiala din Romånia este o insul` decre[tere.

Cine r`måne [i cine iese?O excep]ie de 15%

PAGINA 4

PAGINA 11 PAGINA 12

DIN SUMAR

R`zvan Voican

NORMELE de aplicare a legisla]ieiprivind impozitul pe venit au fostpublicate mar]i \n Monitorul Oficial,cu o lun` [i jum`tate \ntårziere fa]`de data de la care intr` \n vigoare -1 ianuarie 2003.

Actul normativcon]ine o list` cutoate tipurile deavantaje \n bani [i\n natur` [i ve-nituri supuse im-pozitelor, cu mo-dalitatea de calculal valorii impoza-bile pentru fiecaredintre acestea.

De la formaaprobat` de gu-vern \n luna de-cembrie 2002, nor-mele au suferitmai multe modifi-c`ri, ca reac]ie lasemnalele venitedin pia]` privind oserie \ntreag` deneclarit`]i [i con-troverse care per-sistau \n interpre-t`rile date de Fisclegisla]iei privindimpozitarea ve-niturilor.

Forma final` \n-dep`rteaz` teme-rile privind aplica-rea retroactiv` anormelor, \nce-pånd cu anul fiscal2002. Un pic de re-troactivitate r`-måne pentru c`normele au ap`rutcu mare \ntårziere[i agen]ii econo-mici nu [tiau exactcum trebuie tratatesitua]iile pe ia-nuarie-februarie2003.

Preciz`rile refe-ritoare la modul de impunere aavantajelor \n bani [i \n natur`

primite de salariat de la angajator,inclusiv cele privind impozitareaprimelor de asigurare pl`tite deangajator \n contul salariatului, suntvalabile \ncepånd cu anul fiscal2003.

Potrivit normelor, pentru cei careob]in venituri sala-riale de la suporta-torul primelor deasigurare, acesteadin urm` sunt im-puse prin cumu-larea cu veniturilesalariale aferentelunii \n care suntpl`tite primele deasigurare.

Pån` la dataaplic`rii normelormetodologice, \nsitua]ia \n care su-portatorul prime-lor de asigurare le-a \nregistrat [i le-asuportat dreptcheltuieli nede-ductibile, acesteanu sunt supusetratamentului fis-cal de mai sus.

Normele spunc` veniturile \nnatur`, precum [iavantajele \n na-tur` primite cutitlu gratuit suntevaluate la pre]ulpie]ei la locul [idata acord`rii a-vantajului.

Este de a[teptatca angajatorii s`aib` destul` b`taiede cap cu eva-luarea avantajelor\n natur` subforma folosirii dec`tre salaria]i a bu-nurilor din patri-moniul firmei atåt\n interes deserviciu, cåt [i \ninteres personal.

Continuare \n PAGINA 3

Continuare \n PAGINA 3

DIN SUMAR

BURSE

ZF 2.437,49Rasdaq 1.133,91BET 1.751,65

Indicii bursieri (puncte)12.02.2003

PAGINA 5

Blindate pe HeathrowAEROPORTUL Heathrow din Londra este p`zit de mar]icu ajutorul vehiculor blindate, iar trupe ale armateipatruleaz` pe piste [i \n jurul cl`dirilor aeroportului, \nurma unei alerte lansate de serviciile de informa]ii privindun posibil atac terorist. Pre[edintele Partidului Laburist,aflat la putere, a declarat ieri c` amenin]`rile teroriste dincapitala britanic` sunt similare ca gravitate cu cele de la11 septembrie 2001, din New York. |n Statele Unite,Pentagonul a decis desf`[urarea de rachete \n jurulWashingtonului, ca m`sur` de ap`rare \mpotriva unoreventuale atacuri teroriste.

ALARMA ZILEI

Vezi [i PAGINA 9

Claudia Covaci

DAC~ anul trecut a]i avut dureri demaxilare mai mari ca \n al]i ani [i n-a]i[tiut de ce, afla]i c` exist` o explica]ie:a]i mestecat cu un pachet de gum`mai mult fa]` de 2001.

|n 2002, consumul de gum` demestecat pe cap de locuitor a crescutde la 33 de lame la 38 de lame pe capde locuitor, adic` cu exact un pachet,arat` studii efectuate de compania decercetare de pia]` ACNielsen, citatede liderul pie]ei gumei de mestecat,Wrigley. Acelea[i studii arat` c`guma de mestecat a ocupat 35% dinpia]a dulciurilor \n perioada febru-arie-noiembrie 2002, pe primul loc si-tuåndu-se ciocolata, cu 52%. Celelaltepozi]ii au fost ocupate de dropsuri, cu5% din pia]`, iar restul de 8% a fostocupat de alte dulciuri.

Cel mai mare juc`tor de pe pia]alocal` este Wrigley Romånia, cu cot`de peste 90% din pia]`.

Wrigley Romånia, filial` a Wm.Wrigley Jr. Company cu sediul \nSUA, la Chicago, comercializeaz` pepia]a romåneasc` m`rcile Orbit,Airwaves, Winterfresh, Hubba Bubba[i X-cite, lansat` \n toamna anuluitrecut. Reprezentan]ii companiei nu

au dorit s` ofere date privind cifra deafaceri a companiei din 2002, \ns`]inånd cont de cre[terea pie]ei [i devånz`rile de 21,4 mil. $ \nregistrate \n2001, estim`rile arat` o cifr` de afaceride aproximativ 28 milioane de dolari.

„|n anul 2002, situa]ia macroecono-mic` mai stabil` \n raport cu 2001 dinRomånia a influen]at [i cre[tereacompaniei noastre. Infla]ia sc`zut`precum [i stabilitatea mai bun` amonedei na]ionale au condus la ocre[tere a nevoii consumatorului,“ audeclarat reprezentan]ii companiei.

O alt` cauz` pentru care se poatevorbi de o cre[tere \n 2002 este,

potrivit oficialilor Wrigley, extindereare]elelor de supermarketuri [i cash &carry. |n 2002, Wrigley a avut oinvesti]ie brut` (rate-card) de 33,6milioane de dolari \n publicitate, fiindunul dintre cei mai mari investitori.

De[i \nc` de la intrarea \n Romåniacompania \[i anun]ase inten]ia de aconstrui un centru local de produc]ie,acest lucru nu s-a concretizat \nc`.Reprezentan]ii Wrigley au motivat c`fabrica mai are de a[teptat pån` cåndconsumul pe plan local va justifica oasemenea investi]ie. Momentan, toateprodusele companiei sunt importatedin Polonia [i Fran]a.

Claudia Covaci

CU banii ob]inu]i din vånzareadiviziei de margarin`, ketchup [imaionez`, Topway Industries seconsolideaz` pe ulei [i intr` pe o]et.

O parte din banii \ncasa]i de c`treac]ionarii companiei (dintre care celmai mare este fondul de investi]iiBaring) \n urma vånz`rii de anultrecut a unei „bu-c`]i“ din Topwayc`tre norvegienii dela Orkla Foods a fostfolosit` pentru \n-fiin]area unei fabricide o]et, care producesub dou` m`rci,Bunica [i La Minut.

Investi]ia \naceast` fabric` seridic` la peste unmilion de dolari.

„Am investit \no]et pentru c` exist`oportunit`]i pepia]`,“ a explicatpre[edintele de laTopway Industries,Leonard Gherghina.

El crede c` opor-tunitatea const` \n faptul c` ceilal]ijuc`tori existen]i pe pia]a local`produc o]et din alcool, nu din vin.

„Ideea e s` vindem o]et din vin,pentru c` poate fi folosit la salate, nudin alcool. Prin aceasta dorim s`concur`m importurile de pe pia]`,avånd un brand acceptabil,“ aad`ugat pre[edintele Topway.Principalul concurent intern alcompaniei pe pia]a o]etului estemarca Regal, aflat` \n portofoliul

European Food, companie care faceparte din grupul de firme EuropeanDrinks, aflat \n proprietatea fra]ilorIoan [i Viorel Micula. Pentru a con-tracara aceast` ofert`, companiaproduce [i o]et din alcool, sub marcaLa Minut. „Mergem pe pia]a de retail,unde avem un brand foarte puternic.Bunica este un o]et f`cut din vin careeste \n curs de listare (adic` de intrare

\n magazine-n.red.)peste tot. Am merspe argumentulcalit`]ii, chiar dac`pia]a este foartesezonier`,“ a maispus Gherghina.

El a ad`ugat c`este greu de cuan-tificat valoarea aces-tei pie]e, \ntrucåtcompaniile de cer-cetare de pia]` nuau acoperit-o \nc`.Totu[i, cert este c`pe pia]` gusturile sediversific`. Ultimamod`: o]etul bal-samic.

Pe lång` investi-]ia \n aceast` fa-

bric`, compania a mai creat o fabric`de gr`simi speciale, care folosesc laproduc]ia de margarin` de consum [iindustrial`, \n industria påinii, abiscui]ilor [i a ciocolatei (ca \nlocuitorpentru untul de cacao). De asemenea,compania a investit \n tehnologia deprelucrare a semin]elor oleaginoase.Gherghina nu a men]ionat \ns` care afost valoarea acestor investi]ii.

INDEX DE COMPANII |N ACEST NUM~R

ALCATEL . . . . . . . . . . . . . . . . . Pag. 11ALPHA BANK. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6APCAROM . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4BRD-SOCGEN. . . . . . . . . . . . . . . . . . 6BRITISH PETROLEUM . . . . . . . . . . . 8COCA-COLA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7DAEWOO. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

DELL. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11EFORIE SA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4ELECTRICA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4ELECTROLUX . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7ENRON. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8GLAXOSMITHKLINE . . . . . . . . . . . . . 8GM . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

IMPACT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4ING BANK . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6KONICA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4MICROSOFT . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11NOKIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7ORKLA FOODS . . . . . . . . . . . . . . . . . 4PEUGEOT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

Topway: o]etul mergebine dup` margarin`

COMPANII

Am prins [i noi o nav`AVAB a arestat, \n portul elen Salonic, nava Essco Faith, cu care fusese

garantat un credit nerambursat acordat de Bancorex. Nava arestat`, al`turide nava Essco Bounty, reprezint` garan]ii pentru un credit acordat de

Bancorex firmei Europa Shipping Srl, care a våndut cele dou` nave uneisociet`]i din Grecia. Crean]a nominal` de]inut` de AVAB se ridic` la

304.000 dolari. |n paralel cu ac]iunile judiciare, AVAB poart` negocieri cuproprietarul navelor pentru achitarea datoriilor. Instan]a din Salonic a

aprobat sechestrul solicitat de AVAB [i a acordat un termen de os`pt`mån` pentru solu]ionarea diferendului pe cale amiabil`.

STUDIU

Cre[te PIB-ul, se \nte]e[te mestecatul

CAPTURA ZILEI

FZ ABONAMENTE 202.18.42

JOI, 13 FEBRUARIE 2003 ANUL V / NR. 1.059 12 PAGINI PRE}: 10.000 lei

LEGISLA}IE

Norme retroactivepentru o lun` [i jum`tate

ABONEAZ~-TEINSTANTNOU!

Acum v` pute]i abona pe loc la Ziarul Financiar pe o lun` de zile!

Trimite]i un SMS \n re]eaua Orange cu textul „ZF“la 6666 [i \n cel mai scurt timp ve]i fi contactat dedepartamentul abonamente al ZIARULUI FINANCIARpentru a vi se cere adresa pe care dori]i s` primi]iabonamentul. Vi se va da totodat` o parol` [i unnume de user pe baza c`rora ve]i putea accesaintegral site-ul www.zf.ro.Valoarea abonamentului - 4 USD + TVA -va fi inclus` \n factura de telefon din luna respectiv`.Dac` trimite]i SMS-ulpån` la data de 25 afiec`rei luni ve]i primiabonamentul\ncepånd cu datade \ntåi a luniiurm`toare.

Pentru informa]ii suplimentare pute]i suna la 202.18.42 sau scrie pe e-mail: [email protected]

INDUSTRY Ministrydetermined to createpetrochemical colossus.

PAGE 10

www.zf.ro

CEL mai bogat cet`]ean sud-coreean esteLee Kun-Hee, pre[edintele celui mai mareconglomerat industrial al ]`rii - SamsungGroup.

PAGINA 2

Lumeaarat` maibineprintr-undisplaycolor

Vezi PAGINA 4

|n segmentulhigh-end, o]etulbalsamic a reu[itcre[terisemnificative \nultimii doi ani. Eleste aproape \ntotalitate importatdin Italia [i esteprodus din vin, lacare se adaug`diverse condimente. Pre]ul uneisticle de o]et balsamic ajungepån` la de cinci ori pre]ul uneiaautohtone.

O]etul balsamicvine din urm`

Ast`zi citi]i

Ma[ina de servicius-a transformat\n taxiVALOAREA utiliz`rii unuivehicul de serviciu cu titlugratuit este calculat` ca o cot`lunar` de 1,7% din valoareaacestuia. Pentru vehiculefolosite atåt \n interes deserviciu, cåt [i \n interespersonal avantajul sedetermin` propor]ional cunum`rul de kilometri parcur[i \ninteres personal, justificat cufoaia de parcurs. Angajatorultrebuie s` stabileasc` parteacorespunz`toare dinconvorbirile telefonicereprezentånd folosin]a \n scoppersonal, care reprezint`avantaj impozabil, princumulare cu veniturile salarialeale lunii.

Guliver/Getty Images/Ian Waldie

Un pachet de gum` \n plus reduce aciditatea din conturile produc`torilor

Puzzle de Stat

Ministerul Industriilor are o idee: s` fac` uncolos, cu vånz`ri de 700 milioane de dolarianual, din diviziile petrochimice a treicompanii.

|ns`: - una nu-i apar]ine (Petromidia), - una este \nglodat` \n datorii (Oltchim), - alta este \n plin proces de privatizare

(SNP Petrom).

Decupa]i [i potrivi]i

Dup` aproape 12 ani delaude la adresabeneficiilor aduseeconomiei de afacerileprivate mici [i mijlocii,statul romån se uitaoftånd \n urm`,\ncercånd s` reg`seasc`sinergiile [i avantajeleconcentr`rilorindustriale. Astfel,Ministerul Industriilor adecis s` \nceap` „anulprivatiz`rii SNPPetrom“, cu o opera]iuneprin care statul se alegecu o nou`super-companie, din celealintate cu termenul„mamut“.

Privatizare la Petrom? Sta]imai \ntåi s` ne concentr`mMinisterul Industriilor vrea s` strång` \ntr-o singur` mån` ce a mai r`mas

din petrochimia romåneasc`

2 AFACERI ZIARUL FINANCIAR 13 FEBRUARIE 2003

Chaebol: a nu se confunda cu keiretsuCONGLOMERATELE de companiireunite \n jurul unui holding,cunoscute sub numele de chaebol-uri, au ap`rut \n Coreea de Sud \nanii ‘20-’30, \n perioada domina]ieicoloniale japoneze. Japonia avea \nvedere o dezvoltare economic` aCoreei \n func]ie de cerin]ele pie]einipone, astfel \ncåt a \nfiin]at o seriede companii cu ac]ionariat privat,dar controlate strict de stat, princredite, licen]e comerciale [i altem`suri „de la centru“. |n mod paradoxal, coreenii audezvoltat sistemul chaebol-urilorpentru uz propriu, dup` ob]inereaindependen]ei. Acest fenomen s-adatorat, \n parte, [i simpatiilor pro-nipone ale pre[edintelui coreeanPark Chung-Hee, care a condus ]aradin 1961 pån` la asasinarea sa \n1979.

Principalele caracteristici alechaebol-urilor sud-coreene:

conglomerate centrate \n jurulunei companii-mam`, controlat` deobicei de o singur` familie

companiile de]in ac]iuni unele \ncapitalul celorlalte

gradul \nalt de concentrare eco-nomic`: primele patru chaebol-urirealizeaz` vånz`ri care reprezint`40-45% din produsul na]ional brutal ]`rii

Chaebol-urile prezint` urm`toa-rele diferen]e fa]` de modelele lorjaponeze, keiretsu:

\n timp ce keiretsu este centrat \njurul unei mari institu]ii financiaresau b`nci, ca \n cazul Mitsubishi,chaebol-ul nu are propria sainstitu]ie financiar`, ceea ce \l facemult mai dependent de bun`voin]aautorit`]ilor (mai ales \n condi]iile

\n care b`ncile sud-coreene au fostde]inute de stat pån` la jum`tateaanilor ‘70, iar companiilor indus-triale nu le-a fost permis s` de]in`participa]ii mari de capital la b`ncinici dup` privatizarea acestora)

chaebol-ul tinde s` se extind` \nmai multe ramuri economice, \ntimp ce keiretsu tinde spre o inte-grare vertical`, \n cadrul aceleia[iramuri

chaebol-ul este mult mai cen-tralizat decåt keiretsu, din punctul

de vedere al structurii organiza-]ionale [i al procesului de luare adeciziilor

chaebol-urile sunt mult mai \n-temeiate pe structuri de familiedecåt keiretsu, inclusiv pentru c`sunt institu]ii mai noi, al c`rorcontrol este \nc` de]inut defondator; exist` [i diferen]a deordin cultural dintre coreeni, maiata[a]i de valorile familiei (ca [ichinezii) [i japonezi, orienta]i maimult spre grupuri sociale mai largi.

Lumea arat` mai bine printr-un display color

Crengu]a Nicolae

TAT~L, Lee Byung-Chul, pornise \n1938 o mic` afacere la Taegu: vindeape[te uscat, legume [i fructe unor

firme din Manciuria [i din Pekin. Afacereaa mers atåt de bine, \ncåt \n urm`toarelezeci de ani a reu[it s` se extind` bini[or. |nanii ‘50, Lee Byung-Chul cump`rase maimulte mori [i ni[te fabrici de zah`r, \n anii‘60 urmaser` cåteva societ`]i de asigur`ri,un magazin universal, o fabric` de hårtie [iun ziar. Toate sub aceea[i firm`: „Treistele“ (Samsung).

|n urm`toarele decenii, Samsung, ca [iHyundai sau Daewoo, a devenit unprototip al conglomeratului industrial(chaebol), institu]ie care a hr`nit ascen-siunea Coreei de Sud \n råndul „tigrilorasiatici“, dar care a creat [i premisele crizeifinanciare din 1997-98. Comun tuturorconglomeratelor a fost accesul rapid lacredite ieftine, atåt de la b`nci, cåt [i prinintermediul subven]iilor guvernamentale(chiar dac` multe din aceste credite n-aumai putut fi rambursate \n cele din urm`,iar expansiunea conglomeratelor s-adovedit excesiv`). Familia Lee a avut\ntotdeauna rela]ii privilegiate cu au-torit`]ile, \n virtutea \ncrederii politi-cienilor \n magna]ii care asigurau cre[-terea economic` a ]`rii [i prestigiulindustrial al na]iei; \n 1999, veniturileSamsung Group atinseser` 93,5 miliardede dolari, adic` 15% din PIB-ul ]`rii, \ntimp ce exporturile ajunseser` la 44,7miliarde de dolari, adic` 31% din totalulexporturilor na]ionale.

Se poate spune, dintr-un punct devedere, c` dezvoltarea Samsung a urmatun plan extrem de riguros de cucerire atuturor sectoarelor industriale: \n anii ‘70 apus la punct dou` „planuri cincinale de

management“, care trasau direc]iile deexpansiune: industria de ma[ini grele,chimic`, petrochimic`, construc]iilenavale. A urmat industria electronic`, prinachizi]ia, \n 1974, a companiei KoreaSemiconductor. Samsung a \nceput s`produc` televizoare color, pentru ca apois` separe produc]ia de semiconductoare decea a aparatelor electronice, ceea ce i-a dat[ans` de a deveni liderul pie]ei interne \nambele domenii. |n sfår[it, ultima bifat` depe lista planurilor cincinale a fost industriaaerospa]ial`, prin \nfiin]area construc-torului Samsung Precision Company, \n1977.

|n acela[i timp \ns`, Samsung a crescut \nmod destul de haotic, profitånd de oriceocazie din pia]`: multe din societ`]ileincluse de-a lungul timpului \n grup au fostvåndute sau desfiin]ate (fabricile de zah`r,ziarul, divizia de ceasuri) \n favoarealans`rii peste noapte \n proiecte noi. Uneledin proiectele noi - cel mai cunoscut e cazuldiviziei produc`toare de automobile,Samsung Motors, dar nu e singurul - s-audovedit neviabile, numai c` situa]ia lorreal` a r`mas mult` vreme necunoscut` \nafara companiei; familia Lee a exploatat dinplin posibilitatea specific` chaebolului de atransfera resurse de la cele mai profitabiledivizii spre cele neperformante, f`r` a finevoit s` eviden]ieze aceasta \n vreunraport contabil oficial.

{ansa de a tr`i \n ]ara gadgeturilorISTORIA oficial` a grupului sus]ine c`lucrurile s-au schimbat radical \ncepånd din1988, cånd Lee Kun-Hee, fiul lui Lee Byung-Chul, a ie[it \n fa]a angaja]ilor, cu prilejulanivers`rii a 50 de ani de existen]` a firmei, [ia anun]at un program de restructuraredenumit „A doua \nfiin]are a companiei“.Lee Kun-Hee preluase doar de cåteva lunipre[edin]ia Samsung Group, imediat dup`moartea tat`lui s`u, dar dup` ce a[teptase numai pu]in de zece ani \n pozi]ia devicepre[edinte al casei de comer] a grupului,Samsung Corporation. Biografii explic` acestinterval prin faptul c`, de[i Kun-Hee fuseseales de tat`l s`u s`-i urmeze la conducereaSamsung, Lee Byung-Chul nu a dorit s`creeze prea devreme animozit`]i \n familie,atåta vreme cåt Kun-Hee era cel mai micdintre cei trei fii ai s`i.

Lee Kun-Hee a f`cut studii economice launiversitatea japonez` Waseda, dup` care aurmat un curs MBA la universitateaamerican` George Washington. Articoleleelogioase care \l descriu ca pe un „reformatorsenza]ional“ spun c` educa]ia de tipoccidental i-a stimulat dorin]a de restructuracompania familiei, avånd \n vedere c`primele lui critici au fost la adresa \nchist`riidin societatea sud-coreean`. Pornind de lacelebrul slogan „Schimb` totul, \n afar` deso]ia [i de copiii t`i“, Lee Kun-Hee a f`cut totposibilul s` modifice mentalitatea angaja]ilors`i: subordona]ii au fost \ncuraja]i s` lespun` [efilor unde gre[esc, birocra]ia hårtieia fost \nlocuit` de comunicarea pe c`ielectronice, angajatul a fost convins s` e maiimportant` produc]ia de calitate decåtcantitatea produs`, ba chiar au fostpromovate femei \n posturi de conducere.Lee [i-a ales ca agen]i ai schimb`rii o echip`de directori energici, vorbitori de englez`, custudii \n Vest [i tineri (tånr` \nseamn`, \ncazul unui director sud-coreean, un om la 40-50 de ani). Mai ales dup` 1993, ace[tia audus \n spate enorma povar` a restructur`riiunei organiza]ii mult prea stufoase, redu-cånd stocurile, for]a de munc`, externalizåndtot ce se putea [i adoptånd, \n cele din urm`,standardele contabile occidentale.

Unul dintre ace[ti directori, inginerul YunJong Yong, CEO al Samsung Electronics, afost desemnat de revista Fortune, \n 2000,„omul de afaceri asiatic al anului \n Asia“; ele responsabil pentru cea mai mare parte dinreforma concret` \n materie de managementla aceast` divizie. Eforturile au fost \ns`destul de \ndelungate [i roadele s-au v`zutdestul de tårziu. Pe la jum`tatea anilor ‘90,

compania continua s` piard` bani fabricåndmodele ieftine de televizoare [i cuptoare cumicrounde, replici ale modelelor create defirmele occidentale.

Yun a priceput c` nu te po]i impune dac`gånde[ti m`runt: a lansat pe pia]` o serie deproduse de top, de la telefoane mobilesofisticate la playere pentru muzic` tras` depe Internet [i monitoare extraplate, capabiles` intre \n concuren]` cu gadgeturile Sonysau Nokia. Tot Yun a ini]iat alian]e rentabilecu produc`tori ca Dell, Apple Computer sauSprint PCS, pentru care Samsung a livratechipamente cu valoare ad`ugat` foartemare, ca de pild` primele telefoane celularecare ofereau deopotriv` acces la Internet [iposibilitatea de apelare prin comand`vocal`. |n fine, Yun a orchestrat la New Yorko lansare spectaculoas` pentru 30 deproduse deodat`, cu dansatoare, muzic`rock [i lumini laser.

Rezultatul a fost impresionant: profitulSamsung Electronics a crescut de mai multde zece ori \n 1999 fa]` de anul precedent, la2,7 miliarde de dolari, pentru vånz`ri de 22,8miliarde de dolari. Ac]iunile companiei,listate la bursa din Seul, au crescut \n acela[ian cu 214%. Ambi]ia Samsung, aceea de a numai fi un simplu furnizor pentru mariiproduc`tori mondiali de electronice, ci uncompetitor capabil s`-i [i \ntreac`, a \nceputs` se realizeze. N-a mai \ncercat s`cucereasc` pia]a prin produse ieftine, ci prinsofisticare: conceptul de „convergen]`digital`“, adic` dotarea unui singur aparatelectronic cu cåt mai multe func]ii (audio,video, acces la Internet) a venit ca o m`nu[`pentru speciali[tii dintr-o ]ar` unde ma-joritatea popula]iei e pasionat` de gadgeturi,iar posesorii de telefoane mobile [i decomputere cu acces la Internet sunt aproapela fel de mul]i ca \n Finlanda.

|n plus, ca s`-[i consolideze imaginea demarc` de electronice high-end, Samsung [i-ascos produsele - playere DVD, computere,televizoare - din magazinele cu discount, genWal-Mart, distribuindu-le prin magazinespecializate. |n mod surprinz`tor pentrumul]i anali[ti, Samsung a ajuns \n primultrimestru al anului trecut pe locul al treilea \ntopul produc`torilor de telefoane mobile, cuo cot` din pia]a mondial` de 9,6%, du`p`Nokia (34,7%) [i Motorola (15,5%), potrivitunui studiu al firmei de cercetare GartnerDataquest pentru anul 2001.

{i oamenii viitoruluidau [pag`

|N ceea ce \l prive[te, Lee Kun-Hee a\ncercat s`-[i construiasc` el \nsu[i o

imagine de om al viitorului, [ef al uneicompanii a viitorului. E membru alComitetului Interna]ional Olimpic din 1996,iar anul trecut a f`cut parte din comitetul deorganizare a Campionatului Mondial deFotbal din Coreea [i Japonia. El a avut ideeaca Samsung s` devin` sponsorul oficial alJocurilor Olimpice: de la Sydney, din 2000,de la Salt Lake City, din 2002, [i de la Atena,din 2004. La Sydney, a r`mas \n memoriaafectiv` a americanilor prin faptul c` i-a\nmånat medalia de aur atletei MarionJones. Joac` golf, tenis de mas`, conduceAsocia]ia Na]ional` a Sportivilor cuDisabilit`]i (alt semn de adoptare a valoriloroccidentale) [i, de[i bolnav de cancer, nu d`nici un semn c` ar urma s` abandoneze preacurånd controlul Samsung.

Sub poleiala de om luminat, Lee Kun-Heepare a fi \ns` un coreean de mod` veche, pecare doar ambi]ia f`r` margini \l face s` par`asem`n`tor cu un manager american sau

european. Cånd criza financiar` din 1997 adeterminat Fondul Monetar Interna]ional s`aloce miliarde de dolari \n sprijinuleconomiilor asiatice, Lee Kun-Hee a vorbitdeschis despre teoria conspira]iei inter-na]ionale \mpotriva ]`rii sale: „}`riledezvoltate au gata programul pentruconducerea economiei europene [i nu facdecåt s` a[tepte momentul potrivit pentru a-l aplica“. A fost atåt de jignit c` proiectullui cel mai drag, divizia auto SamsungMotors, se \ndreapt` spre faliment, \ncåt \n1999 a anun]at c` va pl`ti 2 miliarde dedolari din banii lui personali ca s`-i satisfac`pe creditori. Numai c` gestul lui a iscatimediat controverse. Ca s` fac` rost de bani,s-a angajat s` foloseasc` patru milioane deac]iuni pe care le de]inea la firma deasigur`ri Samsung Life Insurance, evaluatede Price Waterhouse la 583 de dolari bucata,

numai c` autorit`]ile de control financiar dela Seul au constatat c` fiul lui Lee, Jae-Yong,cump`rase cu un an \n urm` trei milioane deac]iuni la Samsung Life Insurance pentrunumai 7,50 de dolari/ac]iune. Prezumatasustragere a lui Jae-Yong de la plata taxelorpe mo[tenire, prin subevaluarea ac]iunilor,n-a fost \ns` pedepsit`; conducerea Sam-sung a justificat diferen]a de pre] prin faptulc` \ntr-un an de zile [i economia coreean`, [ibursa [i-au revenit dup` criza financiar`(lucru adev`rat, dar nu \n cazul respectiv: arfi \nsemnat c` ac]iunile Samsung Life aucrescut cu peste 7.000%, \n timp ce bursacoreean` a crescut numai cu 250%).

Unde justi]ia s-a dovedit \ns` mai aspr` afost \n cazul fostului pre[edinte coreean RohTae-Woo, condamnat la \nchisoare \n 1996din ra]iuni politice; acesta i-a „tras“ dup` el[i pe 11 din marii industria[i ai ]`rii, \ntrecare pre[edin]ii companiilor Samsung, LG [iDaewoo, acuza]i c` i-au dat mit` lui Roh.

Lee Kun-Hee a fost condamnat la doi ani de\nchisoare cu suspendare, pentru o mit` de32 milioane de dolari oferit` lui Roh; s-aap`rat \n instan]` spunånd c` nu a fostvorba de mit`, ci de ni[te dona]ii pe caremagna]ii le f`ceau \n modul cel mai firescc`tre autorit`]i, dat fiind c` banii eraufolosi]i pentru proiecte de infrastructur` [ialte ini]iative de interes public.

Ambele episoade de mai sus sunt \ns` demult istorie. |n ochii contemporanilor,singurul motiv pentru care Lee Kun-Heepoate p`rea antipatic e \nc`p`]ånarea lui dea fi tras sfori ca echipa de fotbal a Coreei s`ajung` cåt mai sus, anul trecut, \n turneulfinal al Cupei Mondiale.

|n rest, toat` lauda pentru calitateatelefoanelor Samsung: lumea e mult maifrumoas` cånd o prive[ti printr-un displaycolor cu rezolu]ie mare.

Glume]ii spun c` unul din doicoreeni se cheam` pe numelede familie fie Lee, fie Park. |ncazul miliardarilor coreeni(sud-coreeni, fire[te), zicala seadevere[te: potrivit revisteiForbes, Coreea de Sud a datlumii doi miliardari \n anul2002, iar unul din ei senume[te Lee. Lee Kun-Hee,care a \mplinit \n ianuarie 61 de ani, este cel mai bogatcet`]ean al ]`rii sale. Averealui, de 2,5 miliarde de dolari, e rezultat` dintr-o mo[tenire dela tat`l s`u, pe care a reu[it s-o dezvolte nesperat de mult\n ultimii dou`zeci de ani.

INDUSTRIE electronic`: SamsungElectronics, Samsung Electro-Mechanics, Samsung SDI,Samsung Corning, Samsung SDS,Samsung Networks, SamsungCorning Precision GlassIndustrie grea: Samsung HeavyIndustries, Samsung TechwinIndustrie chimic`: Samsung GeneralChemicals, SamsungPetrochemicals, Samsung FineChemicals, Samsung BP ChemicalsServicii financiare: Samsung LifeInsurance, Samsung Fire&MarineInsurance, Samsung Card,Samsung Securities, SamsungCapital, Samsung Investment Trust

Management, Samsung VentureInvestmentAltele: Samsung Corporation,Samsung Engineering, CheilIndustries, Samsung Everland, ShillaHotels&Resorts, CheilCommunications, S1 Corporation,Samsung Lions, Samsung MedicalCenter, Samsung EconomicsResearch Institute, SamsungHuman Resources DevelopmentInstitute, Samsung AdvancedInstitute of Technology, SamsungFoundation of Culture, SamsungWelfare Foundation, The Ho-AmFoundation, Samsung PressFoundation

Cel mai mare chaebol:Samsung Group

SamsungCorporation

Obiect de activitate: comer] (petrol,gaze, semiconductori, ma[ini grele, o]el,produse chimice, textile), construc]ii,proiecte de infrastructur`, arhitectur`;peste 80 de reprezentan]e \n afaraCoreei de SudFondator: Lee Byung-Chul (1951)Ac]ionar majoritar: Lee Kun-HeeConcuren]`: Daewoo International,Hyundai Corporation, LG InternationalVånz`ri (2001): 24,7 mld.dolari (\nsc`dere cu 22,9% fa]` de 2000)Profit net (2001): 22 mil.dolari (\nsc`dere cu 63,7% fa]` de 2000)Num`r de angaja]i: 4.164 (\n sc`derecu 12,2% fa]` de 2000)

Samsung ElectronicsObiect de activitate: fabricarea detelevizoare, aparate video, audio,DVD (33% din vånz`rile pe 2001);telefoane mobile,computere, periferice [ielemente de re]ea (21%);semiconductoare (20%),servicii financiare (10%);aparate electrocasnice (8%);altele (8%)Pozi]ie pe pia]`: cel maiimportant produc`tor mondial decipuri de memorie; cel maiimportant produc`tor mondial demonitoare color pentru computere; altreilea produc`tor mondial detelefoane mobile, dup` Nokia [iMotorola; al doilea produc`tor mondialde cuptoare cu microunde, dup` SharpFondator: Lee Byung-Chul (1969)Pre[edinte, ac]ionar majoritar: LeeKun-HeeConcuren]`: Matsushita, MicronTechnology, Sony

Vånz`ri (2001): 24,4 mld.dolari (\n sc`dere cu 9,6% fa]` de 2000)Profit net (2001): 2 mld.dolari (\n sc`dere cu 53,1% fa]` de 2000)

Samsung LifeInsurance Co.

Obiect de activitate: asigur`ri,administrare de active, administrare deactive imobiliare, cercetare [imarketingFondator: Lee Byung-Chul (1963)Ac]ionar majoritar: Lee Kun-HeeConcuren]`: Kyobo Life Insurance,Meiji Life Insurance, Sumitomo LifeVånz`ri (2001): 18,5 mld.dolari (\nsc`dere cu 0,1% fa]` de 2000)Profit net (2001): 185 mil.dolari (\nsc`dere cu 33,9% fa]` de 2000)Num`r de angaja]i: 8.265 (\n sc`derecu 0,2% fa]` de 2000)

Samsung GroupPozi]ie pe pia]`: cel mai mare grup industrialdin Coreea de Sud, cu activit`]i \n industriagrea, electronic`, chimic`, servicii financiare,media, divertismentFondator: Lee Byung-ChulPre[edinte, ac]ionar majoritar: Lee Kun-Hee(foto)Concuren]`: LG Group, SK Group, SonyVånz`ri (2001): 98,7 mld.dolari (\n sc`dere cu17,4% fa]` de 2000)Profit net (2001): 4,5 mld.dolari (\n sc`dere cu38,4% fa]` de 2000)Num`r de angaja]i: 175.000 (\n sc`dere cu0,6% fa]` de 2000)

Guliver/Getty Images

Sergiu Ion

ECONOMIA romåneasc` ar putea fiafectat` de \ncetinirea ritmului decre[tere a economiei globale [i de spo-rirea aversiunii investitorilor \n even-tualitatea unui r`zboi \mpotriva Ira-kului, precum [i ca urmare a major`riipre]ului petrolului, cu efecte asupraevolu]iei Produsului Intern Brut, aratei infla]iei [i a balan]ei de pl`]i, adeclarat Edward Parker, analist pen-tru Romånia al agen]iei interna]ionalede evaluare financiar` Fitch Ratings.

„Decizia Romåniei de a sprijinipozi]ia Statelor Unite fa]` de Irak re-prezenta op]iunea conform` cu stra-tegia de aderare la NATO. Estimareade patru milioane de dolari pe lun` acosturilor directe legate de implicareaRomåniei este relativ redus`, chiar [i\n cazul men]inerii pe o perioad` deun an ea reprezentånd numai 0,1%din PIB. Mult mai de amploare va fiimpactul asupra economiei romå-ne[ti“, a precizat Parker.

Reprezentantul Fitch Ratings a ar`-tat, pe de alt` parte, c` evolu]ia ma-croeconomic` a Romåniei a fost solid`\n ultima perioad`. „Anul trecut, ratade cre[tere economic` consemnat` deRomånia a fost printre cele mai ri-dicate din Europa, infla]ia a sc`zut, lafel [i deficitul de cont curent, \n vremece rezervele valutare s-au majorat“, amen]ionat analistul agen]iei de rating.

El a mai spus c` aceste performan]emacroeconomice solide, care au stat labaza deciziei Fitch Ratings de a\mbun`t`]i, \n 2002, calificativulpentru datoria pe termen lung \nvalut`, permit Romåniei s` fac` fa]`mediului actual dificil, care va fi \ns`agravat \n contextul unui conflictmilitar \n Irak. |n schimb, Parker a

atras aten]ia asupra faptului c` ne\n]e-legerile diplomatice dintre SUA [i ]`-rile europene reprezint` un risc \nplus pentru perspectivele economieimondiale, precum [i pentru ]`ri ca Ro-månia, „care \ncearc` s` se integreze\n UE [i \n NATO [i s`-[i g`seasc`locul \n noua ordine global`“.

Referitor la suma de 1,7 miliarde dedolari pe care Irakul o datoreaz` Ro-måniei dinainte de 1989, analistulFitch Ratings a ar`tat c` [ansele derecuperare a acesteia sunt „\ndep`r-tate“. „Irakul este puternic \ndatoratunui num`r mare de ]`ri. Dup`r`zboi, va avea nevoie de investi]iimasive \n z`c`mintele sale de petrol [i\n infrastructur` [i va trebui, pe de alt`parte, s` fac` fa]` costurilor umani-tare. |n acest context, cred c` va maitrece mult timp pån` cånd autorit`]ilede la Bagdad vor avea posibilitatea dea \ncepe s`-[i ramburseze datoriile“, aconchis Parker.

Parlamentul a aprobat, miercuri, \n[edin]` comun`, participarea Romå-niei la o eventual` interven]ie \n Irakcu 278 de militari [i prin punerea ladispozi]ia Coali]iei antiirakiene aspa]iului aerian [i infrastructuriinecesare.

Potrivit hot`rårii, Romånia va par-ticipa la interven]ia militar` cu 4 ofi-]eri de stat major \n cadrul Comanda-mentului coali]iei, o companie dedecontaminare nuclear`, biologic` [ichimic` (70 de militari), un pluton dePoli]ie militar` (25 de militari), undeta[ament medical (30 de cadre) [iun deta[ament de geniu (149 demilitari).

Ministrul ap`r`rii Ioan MirceaPa[cu a precizat c` oferta Romåniei vapresupune costuri estimative de patrumilioane de dolari pentru 30 de zile.

R`zvan Voican

RATA infla]iei \n prima lun` aacestui an a fost de 1,3%. Fa]` deianuarie 2002 infla]ia a fost de 16,6%.

Cele mai mari cre[teri de pre]uri \nianuarie au fost \nregistrate lam`rfurile alimentare, care s-auscumpit cu 1,5%. Major`rile de pre-]uri la m`rfurile nealimentare aucontribuit la infla]ie cu 1,1%, la fel [itarifele la servicii.

Anul trecut infla]ia \ncepea \n for]`cu o rat` de 2,3%. Compara]ia nueste \ns` posibil` \n totalitate, avånd\n vedere modific`rile suferite destructura co[ului de m`rfuri [iservicii \n func]ie de care se vacalcula \n 2003 indicele pre]urilor de

consum. Astfel, o serie de m`rfurialimentare au fost \nlocuite cu altele,considerate mai relevante, iar unelem`rfuri nealimentare au fost eli-minate. Oficialii Institutului Na]io-nal de Statistic` sus]in c` la nivel deponderi nu au fost operate schimb`risemnificative. Sigur este c`, dup`noul co[, infla]ia calculat` pe lunadecembrie 2002 a ie[it mai mic` -1,2% fa]` de 1,5% cåt a rezultat dup`co[ul vechi.

Pentru 2003 autorit`]ile [i-aupropus reducerea infla]iei de la17,8% la sfår[itul lui 2002, la 13-14%la sfår[itul lui decembrie 2003.Guvernatorul BNR Mugur Is`rescuspune c`, \n cazul \n careconjunctura extern` va fi favorabil`,

]inta poate mai optimist`, bancacentral` fiind hot`råt` s` foloseasc`\ntr-o mai mare m`sur` cursul deschimb pentru a ajuta la sc`dereainfla]iei. Anali[tii apreciaz` \ns` c` \nprima jum`tate a anului infla]ia arputea fi alimentat` de efecteleizbucnirii r`zboiului \n Irak - prinscumpirea puternic` a petrolului. Deasemenea, pre]urile de consum arputea urca \n urma \nlocuirii dolaru-lui cu euro ca valut` de referin]`pentru cursul leului, din cauza im-pactului psihologic. Anul viitor Ro-månia ar urma s` reduc`, \n sfår[it,infla]ia sub 10%, \ns` obiectivulpoate fi pus sub semnul \ntreb`riiavånd \n vedere c` 2004 este un anelectoral.

Urmare din pagina 1

POTRIVIT normelor, \n categoria ve-niturilor impozabile nu intr` aloca]iilepentru copii sau persoane cu han-dicap, ajutoarele sociale [i de [omaj,cadourile pentru copii (\n valoare demaximum 1,1 milioane de lei). De ase-menea, sunt scutite de impozit premi-ile ob]inute de elevi, studen]i, sportivi.

Veniturile impozabile includ oriceavantaje \n bani [i \n natur` primite deo persoan` fizic`, precum [i folosirea\n scop personal a bunurilor aferentedesf`[ur`rii activit`]ii. Normele pre-

zint` o list` cu aceste tipuri de veni-turi, precum [i modalitatea de calculpentru valoarea impozabil`.

Astfel, reprezint` avantaje impoza-bile folosirea vehiculelor de serviciu [ia serviciilor telefonice \n interespersonal.

Valoarea acestor facilit`]i trebuie a-d`ugat` la salariul din luna respec-tiv`, care va fi impozitat la valoareamajorat` cu aceste sume.

|n cazul locuin]elor utilizate de an-gaja]i, valoarea este stabilit` la nivelulchiriei percepute pentru spa]iilesimilare aflate \n proprietatea statului.

Persoanele care ob]in venituri dinactivit`]i independente, cum ar fiavoca]ii, arhitec]ii, comercian]ii saucei care practic` meserii \[i determin`venitul net \n sistem real, ca diferen]`\ntre venituri [i cheltuieli.

Cheltuielile deductibile pentruactivit`]i independente sunt numaicele aferente afacerii. Acestea suntevaluate, \n cazul autoturismelor cufolosin]` mixt`, dup` num`rul dekilometri \n interes de afacere justi-fica]i prin foaia de parcurs, iar \n cazulspa]iilor dup` num`rul de metrip`tra]i utiliza]i \n interes de afacere.

Veniturile din drepturi de pro-prietate intelectual` se determin`aplicånd o cot` de cheltuieli de 40%asupra venitului brut. |n cazul chi-riilor cota este de 50%, pentru con-struc]ii [i 30% \n cazul terenurilor.Veniturile din dividende suntimpozitate cu 5%, iar cele din dobånzicu 1%.

|n ceea ce prive[te veniturile care nusunt men]ionate \n ordonan]`, cum arfi remunera]iile primite de de]inu]i,veniturile din valorificarea de[eurilor,impozitul este de 10%, iar acestevenituri nu se globalizeaz`.

Infla]ie cuminte la \nceput de an:1,3%, dar cu co[ul schimbat

Norme retroactive pentru o lun` [i jum`tate

Costuri directe legate deIrak: peste 4 mil. $ pe lun`

ZIARUL FINANCIAR 13 FEBRUARIE 2003 EVENIMENT 3

FINAN}E

LEGISLA}IE

ECONOMIE

Iulian Anghel

PRIN ordin al procurorului ge-neral al Parchetului de pe lång`Curtea Suprem` de Justi]ie, T`naseJoi]a, au fost delega]i \n func]ia deprocuror general adjunct al Par-chetului Cur]ii de Apel Bucure[tiElena Monica {erb`nescu (pro-curor \n cadrul Parchetului Cur]iiSupreme de Justi]ie) [i MinodoraVladu (procuror la Parchetul Cur-]ii de Apel Timi[oara).

De asemenea, procurorul Lu-mini]a Palade de la ParchetulCur]ii de Apel Bucure[ti a fost nu-mit` \n func]ia de procuror [ef alSec]iei urm`rire penal` la acela[iParchet.

Ovidiu Emanuel Ro[ca, procurorla Parchetul Judec`toriei Sectorului3 Bucure[ti, a fost delegat \n func]iade prim procuror al ParchetuluiJudec`toriei Sectorului 4 din Ca-pital`.

Totodat`, Tatian Alin R`du]`,procuror la Parchetul Judec`torieiSectorului 4 Bucure[ti, a fostdelegat \n func]ia de prim-procu-ror adjunct al Parchetului Ju-dec`toriei Sectorului 3 al Ca-pitalei.

Procurorul general T`nase Joi]a adispus \ncetarea deleg`rii din func-]ie, la cerere, \ncepånd cu data de 10februarie 2003, a urm`torilorprocurori: Paula Lavric - din func]iade procuror general adjunct al Par-chetului Cur]ii de Apel Bucure[ti;Doru Maximovici - din func]ia deprocuror general adjunct al Parche-tului Cur]ii de Apel Ia[i.

Prin ordin al ministrului justi]ieiRodica St`noiu, la propunereaprocurorului general, \ncepånd cudata de 12 februarie 2003, VasileChi[ a fost eliberat, la cerere, dinfunc]ia de procuror general alParchetului Cur]ii de Apel Cluj [inumit \n func]ia de procurorgeneral adjunct la acela[i Parchet;D`nil` Suciu a fost promovat dinfunc]ia de procuror inspector laParchetul Cur]ii de Apel Cluj, \nfunc]ia de procuror general laacela[i Parchet; Petre Dungan a fostpromovat din func]ia de procurorgeneral adjunct al ParchetuluiCur]ii de Apel Timi[oara \n cea deprocuror general la acela[i Parchet;Camelu[ P`duraru a fost eliberatdin func]ia de prim procuror alParchetului Judec`toria Sectorului4 Bucure[ti.

Schimb`ri fulger la Parchet

JUSTI}IE

PE lång` fiscalitatea nejustificat`(s` nu se supere domnul ministruT`n`sescu, dar majorarea contri-bu]iilor sociale a primit [i bine-cuvåntarea Ministerului Finan]e-lor), iat` c` Guvernul, prin Minis-terul Finan]elor, \mpiedic` [i des-f`[urarea unor activit`]i indepen-dente.

Astfel, \n anul 2001, Guvernul aaprobat o ordonan]` privind orga-nizarea [i exercitarea activit`]ii deconsultan]` fiscal` (Ordonan]a71/2001). Iat` c` ordonan]a a fostaprobat` \n 2002 [i de Parlament,iar Ministerul Finan]elor nu a pu-blicat nici una din reglement`rilenecesare pentru ca activitatea deconsultan]` fiscal` s` se desf`[oare\n condi]iile legii. A trecut [itermenul de 60 de zile pentru\nfiin]area Camerei Consultan]ilorFiscali (art.10). Probabil c` oasemenea institu]ie ar fi f`cutconcuren]` pe pia]` celor careacord` asisten]` de specialitate„ingineriilor financiare“.

Mai recent, \n luna august2002, a fost publicat` Legea nr.507/2002 privind organizarea [idesf`[urarea unor activit`]i eco-nomice de c`tre persoane fizice (aabrogat Decretul-lege nr. 54/1990[i normele de aplicare a acestuia).|n lege se prevede obliga]ia Gu-vernului de a emite norme me-todologice de aplicare a acestei legi\n termen de 60 de zile de lapublicare... Crede]i c` au fost pu-blicate? V` \n[ela]i... au trecut maibine de trei luni de la intrarea \n vi-goare a legii (legea a intrat \n vi-

goare la 90 de zile dup` publicare,adic` 9 octombrie 2002) [i normelenu au fost publicate. A[a c` pelång` faptul c` nu po]i demara oafacere decåt sub form` de socie-tate comercial`, a[tept`m cu inte-res [i consecin]a final` a acestei si-tua]ii: expirarea autoriza]iilor per-soanelor fizice autorizate \n bazaDecretului-lege nr. 54/1990.

De departe recordul \l de]innormele de aplicare a Ordonan]ei7/2001 privind impozitul pe venitcare au fost publicate cu o\ntårziere de 1 an [i 2 luni de ladata intr`rii \n vigoare a acesteia.{i aceast` minune s-a produs \ndata de 5 februarie 2003. {i ca s`fac un comentariu legat de acestenorme... m`car dac` ar fi clarificatceva dac` tot au ie[it atåt de greu.Din p`cate, [i aici [i-au g`sit locreglement`ri care restrång cåmpulde aplicare a legii, prevedericontradictorii precum [i termeni alc`ror \n]eles ridic` mari problemede interpretare etc. Revenind la te-ma articolului meu de s`pt`månatrecut`, poate cineva s` \mi explicecum po]i s` \]i valorifici dreptul deautor asupra unui articol dac` nufolose[ti baza material` a benefi-ciarului? Probabil c` ar trebuiemise ni[te norme pentru a definiutilizarea bazei materiale [.a.m.d.

|n final, m` voi limita s` spunc` faptul c` au fost \n final pu-blicate este \n sine o mare realizare.Sincer, m` a[teptam ca mai degra-b` s` se abroge Ordonan]a 7/2001,decåt s` se publice normele deaplicare.

PUNCTE DE VEDERE

Urmare din pagina 1

UN alt argument pentru\nfiin]area societ`]ii este, \nopinia ministrului industriei,

posibilitatea privatiz`rii avantajoasea acestei unit`]i, prin vånzarea c`treun investitor strategic sau prin burs`.

„Eu v`d societatea nu ca o coma-sare \ntre Oltchim [i Petrom sau ocomasare cu Petromidia, ci ca oparticipare ca ac]ionariat, prin carese poate realiza o societate perfor-mant`. Deocamdat`, noi am discutatcu cei de la APAPS (ac]ionarul ma-joritar al Oltchim - n.r.) ca Oltchim,sau partea principal` a Oltchim,petrochimia, s` treac` la MinisterulIndustriei, ca s` putem face oleg`tur` direct` cu Arpechim“, aspus pentru Mediafax Dan IoanPopescu.

Dan Ioan Popescu este sus]inut \nini]iativa cre`rii unui colos pe-trochimic atåt de c`tre ConstantinRoibu, pre[edintele Oltchim, cåt [i deDinu Patriciu, pre[edintele Rom-petrol.

„Mi se pare o idee bun`, care vaconduce la o valorificare superioar`a produselor petrochimiei romåne[ti.La aceasta se adaug` [i dependen]aOltchim fa]` de instala]iile deproducere a etilenei [i propilenei dela Arpechim“, a declarat Roibupentru Ziarul Financiar.

Oltchim cump`r` de la Arpechimetilen` [i propilen` de aproximativ 5milioane de dolari lunar, afirm`Roibu.

Pre[edintele Oltchim nu este\ngrijorat de efectele pe care le-arputea avea asupra noii societ`]idatoriile Oltchim sau necesarulridicat de investi]ii.

„Oltchim are vånz`ri de 350 demilioane de dolari iar produselepetrochimice ale Arpechim valo-reaz` tot aproximativ 350 de mi-lioane de dolari. Dac` ad`ug`m [icontribu]ia Petromidia, va rezulta ocompanie care ar putea face fa]`mult mai u[or unei astfel de\ndator`ri“, a opinat Roibu.

Oltchim a \ncheiat anul trecut cupierderi de aproximativ 32 demilioane de dolari.

Pre[edintele grupului Rompetrol,Dinu Patriciu, a declarat pentruMediafax c` este dispus ca activitateade petrochimie a rafin`riei Petromi-dia s` fie integrat` \ntr-un complexcare s` includ` [i Oltchim [iArpechim.

„A[ fi de acord cu orice fel decooperare \n domeniul petrochimiccare s` fie separat` de procesul derafinare. Voi r`spunde pozitiv la oasemenea propunere, pentru c` toatecapacit`]ile de produc]ie dindomeniul petrochimic sunt subdi-mensionate. Integrarea spa]ial` \ntrerafin`rie [i platforma petrochimic`are un avantaj, dar sunt afaceriseparate [i trebuie tratate separat“, aspus Patriciu.

Pre[edintele Rompetrol a ar`tat c`unit`]ile petrochimice din Romåniaau fost construite la dimensiunireduse, care nu le permit s` rezisteconcuren]ei de pe pia]`. El a ad`ugatc` o astfel de unitate trebuie s`

acopere aproape toat` gama deproduse petrochimice [i s` aib` ocapacitate anual` de prelucrare decel pu]in 500.000 tone.

Patriciu a explicat c` la Petromidiaactivit`]ile petrochimice sunt tratateseparat de cele de rafinare.

Eric Chi[, directorul general alPetromidia este [i el de acord cuideea Ministerului Industriei, \ns`admite c` modernizarea activit`]ilorpetrochimice ale Petromidia ar costaRompetrol aproximativ 60 demilioane de dolari.

„Ele (activit`]ile de petrochimie dela Oltchim, Arpechim [i Petromidia -n.red.) au fost gåndite s` func]ioneze\mpreun`, nu s` se concurezereciproc. Decåt trei petrochimii carese tår`sc, mai bine una maiputernic`. La Petromidia, avem \nfunc]iune o instala]ie de producere apolipropilenei, cu care am reu[it s`atingem o produc]ie de 65.000 tone\n 2002, f`r` s` facem investi]iimajore. |n acest an, sper`m s`ob]inem o produc]ie de 75.000 tone.Pentru repornirea instala]iilor de

piroliz` [i dou` unit`]i de producerea polietilenei este nevoie de investi]iide circa 60 milioane de dolari“, adeclarat Chi[ pentru Ziarul Financiar.

De la 1 ianuarie a fost creat` onou` societate, Rompetrol Petro-chemicals, care administreaz` toateactivele din domeniul petrochimieide la Petromidia. Ac]ionar unic laRompetrol Petrochemicals este com-pania Rompetrol Rafinare ComplexPetromidia.

Veniturile ob]inute din activitateapetrochimic` de la Petromidia aufost anul trecut de aproximativ 50mil.$ la o cifr` de afaceri total` de 800mil.$. |n condi]iile \n care vor firepornite piroliza [i cele dou` unit`]ide producere polietilen`, cifra deafaceri din activit`]i de petrochimiear putea ajunge la 300 mil. $ anual.

„Pe pia]a interna]ional`, cu cåt e[timai mare, cu atåt costul de produc]ieeste mai sc`zut [i e[ti mai com-petitiv. Pentru a rezista \n acest joc alpetrochimiei trebuie s` ai ladispozi]ie capacit`]i de produc]iemari“, a mai spus Chi[.

Vre]i privatizare la Petrom?...

Iulian Borto[

SOCIETATEA Na]ional` Aeropor-tul Interna]ional B`neasa negociaz`cu trei operatori aerieni [i cu Mi-nisterul S`n`t`]ii [i Familiei forma-rea unei companii de avia]ie pro-filat` pe curse interne [i regionale,precum [i pe servicii de ambulan]`aerian`, a declarat Sorin Ciobanu,directorul general al aeroportului.

„Discu]iile privind atragerea unuipartener aerian la acest proiect auavansat, iar \ntre timp a ap`rut osolu]ie nou`, reprezentat` deposibilitatea implic`rii MinisteruluiS`n`t`]ii [i Familiei cu avioaneledestinate serviciului de ambulan]`aerian`“, a precizat Ciobanu.

Potrivit acestuia, reprezentan]iiaeroportului negociaz` cu dou`companii aeriene romåne[ti [i cuuna italian` variantele de consti-tuire a noului operator aerian. Pe dealt` parte, atragerea MinisteruluiS`n`t`]ii [i Familiei are ca miz` cele[apte aeronave de tip Britten Nor-man 2 utilizate de centrul de salvareaerian`. „Primele dou` avioanetrebuie s` ias` de la repara]ie \nluna aprilie [i de aceea sper`m caatunci s` lans`m [i activitatea noiicompanii“, a men]ionat directorulgeneral al aeroportului B`neasa.

|n afar` de aparatele BN 2, flotaviitorului operator de transporturiaeriene ar putea include [i avioanepuse la dispozi]ie de companiaaerian` care va deveni partener laacest proiect. |n acest fel, vor puteafi acoperite atåt cererile pentruefectuarea de curse interne [iregionale, cåt [i solicit`rile carevizeaz` serviciile de ambulan]`aerian`. Sorin Ciobanu consider` c`noul operator va intra pe unsegment al pie]ei pe care exist`cerere. „Avem deja cereri foartemari pentru sezonul de var` dinacest an, \n special din parteaagen]iilor de turism“, a mai spusCiobanu.

|n prezent, companiile careopereaz` regulat pe aeroportulB`neasa sunt Angel Airlines, [iFarnair, o societate specializat` \ncurse cargo pe rela]ia Bucure[ti-Budapesta, majoritatea celorlaltezboruri fiind \n regim charter.|ncepånd cu sezonul de var` dinacest an, \n lista operatorilor careutilizeaz` constant B`neasa ar puteaintra [i compania Carpatair.

Pe aeroportul B`neasa sunt\nregistrate, lunar, aproximativ1.600-1.800 de zboruri, \n perioadade iarn`, [i 5.000-6.000 de zboruri \nlunile de var`.

Aeroportului Interna]ional B`-neasa [i-a fixat ca obiectiv pentruacest an atingerea unei cifre deafaceri de 4-5 milioane de dolari.

S`n`tatea se lanseaz`\n transportul

aerian

PROIECTE

Dinu Patriciu [i Dan Ioan Popescu, doi oameni preocupa]i de viitorul petrochimiei romåne[ti

V` invit` s` lua]i parte la seminarul cu tema:

„Instrumentele financiare derivate dintr-o perspectiv` european`”26-28 februarie, Hotelul Crowne Plaza

Lector: Paul Meier, Director UBS Warburg [i Pre[edinte al SFOA

26-27 februarieNo]iuni teoretice despreinstrumentele financiare derivatetranzac]ionabile prin burs`

Contracte FuturesContracte cu op]iuniHedgingStrategii de tranzac]ionareStudii de caz

28 februarie - WorkshopExerci]ii aplicate privind utilizareainstrumentelor financiare derivate ceau ca activ suport:

Ac]iuni M`rfuri Cursul de schimb valutarRata dobånzii

Studii de caz

Detalii suplimentare privind \nregistrarea participan]ilor pot fi ob]inute latelefon 021/22.44.516, fax 021/22.42.878, email [email protected] sau depe pagina de internet www.brm.ro. Persoan` de contact: R`zvan Tudor

Sponsor principal Partener Media

EXIMBANK S.A. ARE 5 B~NCI PARTENERE |N CADRUL PROGRAMULUI DE FINAN}ARE A EXPORTATORILOR Prin intermediul Eximbank S.A. exportatorii [i cei ce produc pentru export beneficiaz` de

la 1 februarie de o baz` mai ieftin` de creditare, cu dobånzi foarte sc`zute. Noul programde finan]are, \n valoare total` de aproximativ 1400 de miliarde de lei, a \nceput deja s` sederuleze.

Exportatorii sau cei care produc pentru export nu sunt obliga]i s` devin` clien]i aiEximbank S.A. pentru a beneficia de linia de finan]are extrem de avantajoas`. Deoarecenu face concuren]` nici unei alte b`nci, ci se afl` pe pozi]ia de partener, Eximbank S.A. apus aceast` linie de finan]are la dispozi]ia exportatorilor atåt direct cåt [i prin intermediulb`ncilor comerciale.

B`ncile care au devenit pån` \n prezent partenerele Eximbank S.A. \n cadrul acestuiprogram sunt Banca Comercial` Romån`, Raiffeisen Bank S.A., Banca de Credit [iDezvoltare Romexterra S.A. , Volksbank Romånia S.A. [i Banca pentru Mica Industrie [iLiber` Ini]iativ` MIND BANK S.A.

Singura condi]ie la acordarea creditului este eligibilitatea pentru bonifica]ii de dobånd`a exporturilor, iar riscurile vor trebui s` fie acoperite prin \ncheierea poli]elor de asigurarede tip Eximbank. Œn acest fel dobånzile pe care exportatorii [i produc`torii pentru exportle vor suporta prin angajarea de credite din acest program se \njum`t`]esc atunci cånd eiprimesc sub forma bonifica]iilor de dobånd` jum`tate din dobånda pe care au pl`tit-o.

B`ncile comerciale care vor colabora cu Eximbank S.A. vor putea s`-[i dezvolteactivitatea prin creditarea exportatorilor care le sunt clien]i. Œn cazul \n care acest lucru nuse va \ntåmpla, exportatorii [i produc`torii pentru export sunt a[tepta]i la sediilesucursalelor din ]ar` ale Eximbank S.A. pentru a ob]ine toate detaliile despre acest programde finan]are extrem de avantajos.

V` prezent`m adresele [i telefoanele sucursalelor Eximbank S.A.:Sucursala Bucure[ti: Splaiul Independen]ei, nr. 15, telefon- 3366162;Sucursala Cluj- Napoca: Str. Observatorului nr. 107, telefon- 0264/ 438082, 0264/438764;Sucursala Bac`u: Str.Nicolae B`lcescu, nr. 12, telefon- 0234/123600;Sucursala Timi[oara: Str. Simion B`rnu]iu, nr. 21, telefon- 0256/246002Sucursala Constan]a: Str. Tudor Vladimirescu, nr. 48 D, telefon- 0241/547711Sucursala Bra[ov: Bd. Victoriei, nr. 6, bl 42, telefon- 0268/411417

Anun] privind majorarea pre]ului \nOferta Public` de Preluare a S.C. ILVAS SA Vaslui

de c`tre S.C. RACOVA SA Vaslui

Pre]ul de ofert` majorat este de 5.800 (cincimiioptsute) lei/ac]iune.

S.C. RACOVA SA Vaslui, \n calitate de ofertant, anunta majorareapre]ului \n cadrul Ofertei Publice de Preluare pentru un num`r de3.331.950 ac]iuni (100%) ale S.C. ILVAS SA Vaslui, autorizat` deC.N.V.M. conform Deciziei nr. 154/23.01.2003 de la 900 (nou`sute)lei/ac]iune la 5.800 (cincimiioptsute) lei/ac]iune. Toate celelalteprevederi ale prospectului r`mån neschimbate. To]i subscriitorii vorprimi pre]ul majorat. Majorarea pre]ului de ofert` a fost autorizat` dec`tre C.N.V.M. prin Decizia nr. 297 / 11.02. 2003.

Ce ave]i cu liber-\ntreprinz`torii?

SNP Petrom este preg`tit`, \n cazulizbucnirii unui conflict \n Golful Persic,s`-[i retrag` cele dou` platformepetroliere, Fortuna [i Orizont, careopereaz` \n zona Golfului Persic, adeclarat Florin Cioc`nelea, directorgeneral al Departamentului PetromInterna]ional. Cele dou` platformesunt asigurate, \n cazul eventualeloracte de terorism sau r`zboi, de c`tregrupul britanic de asigur`tori Lloyd’s,a precizat Cioc`nelea. Petrom a\ncheiat, \n luna martie a anului 2001,cu compania britanic` Abbot GroupPlc., prin intermediul subsidiarei KCADeutag Drilling Ltd., un contract off-shore de foraj, pe o perioad` de treiani cu op]iunea de prelungire aacestuia. KCA Deutag aprovizioneaz`[i administreaz` cele dou` unit`]i, \ncalitate de manager de proiectepentru zona Golfului Persic.

Procurorul general al Romåniei, T`nase Joi]a, aschimbat ieri pe nea[teptate conducerea mai multorParchete din ]ar`, printre care [i pe cea aParchetului Cur]ii de Apel Bucure[ti1.

dr. Emil Duca consultant fiscal

Mediafax Foto

Vlad Nicolaescu

|N PRIMELE dou` zile ale oferteipublice de obliga]iuni lansate decompania de dezvoltare imobiliar`Impact Bucure[ti au fost subscrise sauau fost primite cereri de subscrierepentru obliga]iuni \n valoare de375.000 de dolari, sum` care repre-zint` 25% din valoarea total` a ofertei.

Conform declara]iilor oficialilor dela Alpha Finance, societatea de bro-keraj care intermediaz` oferta, obli-ga]iunile au fost subscrise de treipersoane juridice [i 22 de persoanefizice. Oferta se deruleaz` pån` pe 24februarie, iar dup` \ncheierea acesteia,Impact inten]ioneaz` s` listezeobliga]iunile la Burs`.

Valoarea nominal` a unui titlu estede un milion de lei. Compania va aveadreptul, nu [i obliga]ia, de a r`scum-p`ra obliga]iunile dup` un an de laemisiune. Valoarea \mprumutului [i adobånzilor, de[i exprimate \n lei, vorfi ajustate cu varia]ia cursului leu/do-lar.

Dobånda procentual` este calculat`\n func]ie de rata dobånzii pe pia]amonetar` de la Londra (LIBOR) lacare se adaug` patru puncte procen-tuale. Dobånda calculat` dup` aceast`formul` este \n prezent de aproxima-tiv 5,4% pe an. Anul trecut dolarul acrescut fa]` de leu cu sub 7%, \n timpce rata infla]iei a fost de 17,8%, ceea cef`cea mai atractiv un plasament \n

moneda na]ional` decåt \n dolari.Radu Vasilescu, directorul AlphaBank, societatea care garanteaz` ram-bursarea \mprumutului, a explicat c`obliga]iunile se adreseaz` investi-torilor care prefer` s` fac` plasamente\n valut` [i c` pre]ul titurilor la Burs`ar putea fi mai mare pentru c` in-vestitorii vor compara randamentuloferit de obliga]iuni cu acela al unuidepozit bancar \n valut`. B`ncile ofer`\n prezent dobånzi de 2-3% pe an ladepozitele \n moneda american`. IoanPopp, pre[edintele Impact, a explicatc` la exercitarea op]iunii de r`scum-p`rare compania va lua \n considerareevolu]ia dobånzilor pe pia]a monetar`[i posibilitatea de a lansa o emisiunede obliga]iuni de valoare mai mare.

„Marii investitori nu se uit` laemisiunile de obliga]iuni mai mici de5 milioane de dolari,“ a precizat Popp.Conform prevederilor legale, o valoa-rea maxim` a obliga]iunilor emise deo companie este de 75% din capitalulsocial, iar capitalul social al Impacteste \n prezent de 122 miliarde de lei(3,7 milioane de dolari). Compania are\n vedere majorarea capitalului social\n mai multe etape pån` la finalulacestui an. La sfår[itul s`pt`månii tre-cute, ac]ionarii au aprobat majorareacapitalului social cu 49 miliarde de leiprin emiterea de noi ac]iuni cu valoa-rea nominal` de 1.000 de lei, care vorfi oferite spre subscriere ac]ionarilorcompaniei la pre]ul de 2.523 de lei.

4 COMPANII ZIARUL FINANCIAR 13 FEBRUARIE 2003

Lauren]iu Ispir

GRECII de la Yioula [i-au manifestatinteresul pentru preluarea Stirom\nc` din vara anului trecut, cånd

Autoritatea pentru Valorificarea ActivelorBancare (AVAB) a anun]at c` este \n discu]iicu grecii pentru transformarea \n ac]iuni aunei crean]e de 3,5 milioane dolari a AVABc`tre Stirom. Prin preluarea crean]ei [itransformarea ei \n ac]iuni, grecii urma s`devin` ac]ionari majoritari ai Stirom.

Opera]iunea nu a mai avut loc, \ns`, iar pepia]a Rasdaq a \nceput din luna iulie a anuluitrecut o serie de tranzac]ii speciale care aumodificat substan]ial structura ac]ionaria-tului Stirom.

|n var`, ac]ionar important al Stirom era, \nafar` de PAS, unul din cele mai importantefonduri de investi]ii de pe pia]a romåneasc` -Romanian Investment Company (RIC), cu ode]inere de 18%.

RIC a \nceput s` \[i vånd`, treptat, ac]iunile(datorit` apropierii sfår[itului duratei devia]`) iar \n structura ac]ionariatului Stiromau ap`rut mai multe vehicule financiare,despre care s-a b`nuit c` ar apar]ine grecilorde la Yioula.

Doi dintre ac]ionarii nou ap`ru]i - WindyHoldings [i Berlino Investments - de]ineaufiecare 9,1% din ac]iuni la sfår[itul anuluitrecut, iar al treilea, Gazon Holdings, 5,03%.

Mai mult, \n luna decembrie a anului tre-cut, ac]ionarul majoritar - Asocia]ia Salaria-]ilor (PAS) Stirom - a raportat diminuareaparticipa]iei \n cadrul companiei de la 51% la46%, \n urma unor tranzac]ii efectuate lapre]uri de peste 50.000 de lei/ac]iune. Laacest pre], valoarea total` a Stirom este de10,5 milioane dolari. La cåteva zile dup`efectuarea tranzac]iilor care au diminuatparticipa]ia PAS, \n structura ac]ionariatuluiStirom a mai ap`rut un vehicul de investi]ii -Bitcord Holdings, cu o de]inere de 9,94%.

Anul acesta au mai avut loc dou` tranzac]iispeciale cu ac]iuni Stirom, prin care s-atransferat peste 10% din capitalul social.

Yioula Glassworks este un produc`tor desticl` de talie medie, dar cu puternic` ex-pansiune regional` \n ultimii ani.

|n afara capacit`]ilor de produc]ie dinGrecia, Yioula Glassworks de]ine fabrici de

sticl` \n Bulgaria [i Republica Moldova. Cifrade afaceri consolidat` pe toate unit`]ile sales-a ridicat anul trecut la 120 de milioane dedolari.

Grecii nu au dezv`luit pån` \n prezent, \nmod oficial, inten]iile fa]` de Stirom o dat` cupreluarea controlului, dar surse din Minis-terul Industriilor [i Resurselor afirm` c` re-prezentan]ii grupului grec au discutat la mi-nister despre anumite planuri de dezvoltareale activit`]ii Stirom.

„S-a discutat posibilitatea dezvolt`riiproduc]iei de fiole. Stirom a fabricat mai demult fiole, dar acum produc]ia este stopat`.Aceast` dezvoltare ar fi fezabil`“, au declaratsursele citate.

Stirom a pierdut posibilitatea de a fabricafiole o dat` cu obligativitatea produc`torilorromåni de medicamente de a atinge standar-dele GMP (Good Manufacturing Practice).

Pentru c` Stirom nu a mai putut livraprodusele la standardele cerute, a pierdutprincipalul client - Sicomed Bucure[ti - [i arenun]at la fabricarea de fiole.

|n ciuda opririi produc]iei de fiole, Stirom aavut o evolu]ie bun` din punctul de vedere alvånz`rilor.

Compania avea la jum`tatea anului trecut ocifr` de afaceri de 359,73 miliarde de lei, \ncre[tere de la 292 miliarde lei \n aceea[iperioad` a lui 2001.

Profitul a avut o evolu]ie chiar mai bun`,crescånd de la 1,29 miliarde lei \n primajum`tate a lui 2001 la 20,41 miliarde lei \nprimele [ase luni ale anului trecut.

Stirom are un capital social de 170,93miliarde lei, \mp`r]it \n ac]iuni cu valoareanominal` de 25.000 de lei. Ultimul pre] detranzac]ionare pe pia]a Rasdaq a fost de38.320 de lei/ac]iune.

Grecii de la Yioula Glassworks au preluat controlul Stirom Bucure[tiCompania elen` produc`toarede sticl` Yioula Glassworks adevenit ac]ionarul majoritar alproduc`torului romån deacela[i profil Stirom Bucure[ti,\n urma prelu`rii pachetuluimajoritar de ac]iuni (50,99%)de]inut de Asocia]iaSalaria]ilor (PAS) Stirom,afirm` surse apropiate afacerii.Achizi]ia a fost f`cut` prinintermediul unui vehiculfinanciar de]inut de Yioula -Mediteranean Glass Limited.

Claudia Covaci

ORKLA Foods Romånia a preluat, \nprim`vara anului trecut, divizia demargarin`, ketchup [i maionez` dincadrul Topway Craiova, care a r`mascu uleiul, dar nu [i-a separat \n faptafacerea. Astfel, cele dou` divizii,chiar dac` au proprietari diferi]i, au oconducere comun` [i \mpart un brandcomun (Bunica).

Leonard Gherghina este directorgeneral al fondului de investi]ii Bar-ing Private Equity Partners Limited,care de]ine aproximativ 40% dinTopway, precum [i pre[edintele Con-siliului de Administra]ie. De aseme-nea, el conduce [i afacerile OrklaFoods Romania, care de]ine 100% dinac]iunile diviziei de margarin`. „Par-tenerii no[tri norvegieni au \ncredere\n managementul romånesc, a[a \ncåtnu inten]ioneaz` s` vin` s` conduc`businessul de aici. Ei conduc busine-ssul, dar pe cale electronic`, ceea ce eun fapt \mbucur`tor. Probabil c`aceasta este [i calea“, a declaratLeonard Gherghina.

El a spus c` de la intrarea \n Romå-nia, Orkla Foods a investit \n branduri

[i \n cre[terea capacit`]ilor de produc-]ie, f`r` a preciza \ns` valoarea inves-ti]iilor.

„Au gånduri de expansiune [ilans`ri de noi produse, de a aduceknow-how la p`r]ile pe care le st`på-nesc foarte bine, \n Romånia,“ a ad`-ugat Gherghina.

Orkla Foods a cump`rat divizia demargarin`, ketchup [i mu[tar de laTopway \n prim`vara anului trecut,dup` mai bine de un an de negocieri.

„Unul din distribuitorii no[tri aprimit o vizit` de la ace[ti oameni, auvenit, s-au uitat \n supermarketuri, [icum decizia lor era [i este s` seextind` \n Europa Central` [i de Est,au v`zut produsele [i au venit s`discut`m“, \[i aminte[te Gherghina.

„Cuno[team [i una din fabricile lorde margarin`, f`r` s` [tim \ns` c` eierau proprietarii. A fost o discu]ie demai bine de un an de zile, o discu]iefoarte pl`cut`, pentru c` norvegieniiau un stil de afaceri foarte pl`cut, suntfoarte deschi[i [i sunt foarte cinsti]i lanivel de negociere [i de lucru.“

Convins c` pån` la urm` branduleste mai important decåt companiaproduc`toare, Gherghina afirm` c` på-n` acum Orkla nu a comunicat foartemult consumatorilor faptul c` pro-dusele care apar]ineau anterior Top-way fac acum parte din portofoliuls`u. „Sigur c`, \n momentul \n care [tiec` un produs este fabricat de o multi-na]ional`, consumatorul are un anumitconfort, dar, \n rest, cred c` branduleste mai important ca firma. Numele

firmei este mai important poate pecanalele de distribu]ie,“ a ad`ugat el.Pe pia]a margarinei, Orkla de]ine ocot` de 30%, cu produsele Wiesana,Fruhstuck [i Margarin` de la Bunica.

Bunica este brandul cel mai cu-noscut al companiei, datorit` campa-niilor agresive de promovare. Princi-palii s`i competitori sunt Unilever [iBrinkers. Din pia]a de mu[tar, compa-nia de]ine 25%, iar la ketchup 35%. |n2002, Orkla Foods Romånia a avut ocifr` de afaceri de aproximativ 18 mili-oane de dolari, conform estim`rilorcompaniei. Topway Industries a avut,la råndul s`u, o cifr` de afaceri deaproximativ 70 milioane de dolari, \ncre[tere cu 40% fa]` de 2001. |n 2001,compania a avut o cifr` de afaceri de 50milioane de dolari [i un profit net deaproximativ 100.000 dolari.

Pia]a local` a uleiului a devenitfoarte interesant` pentru produc`toriiinterna]ionali, \n ultima perioad`observåndu-se o tendin]` de consoli-dare. Ultima de acest fel a fost integra-rea Unirea Ia[i \n cadrul gigantuluiamerican Bunge Ltd., prin preluareade c`tre acesta a pachetului majoritarla Cereol, la råndul s`u ac]ionar

majoritar la Ia[i. Principalii concuren]ipe aceast` pia]` sunt Unirea Ia[i, cu ocot` de pia]` de 28%, urmat` deArgus Constan]a, cu 20%, Topway, cu17% [i Muntenia Bucure[ti, cu 4%,conform statisticilor. Pia]a este esti-mat` la 250 milioane de dolari.

„Credem c` industria uleiurilor dinRomånia are un avantaj, datorit` fap-tului c` aici se cultiv` materia prim`[i, cu timpul, chiar dac` suprafe]elecultivate nu vor cre[te, va cre[te re-colta. Credem c` industria uleiurilor [igr`similor va trece printr-o perioad`de consolidare. A[tept`m s` se conso-lideze fie prin intrarea altor juc`tori,fie prin consolidarea gigantului Bun-ge,“ a spus Gherghina.

„Nu doar c` este o pia]` semni-ficativ` \n privin]a consumului, ci [idatorit` perspectivelor de a accesamateria prim`,“ a ad`ugat Gherghina.

Al]i poten]iali candida]i pe aceast`pia]` ar putea fi companiile americaneCargill, care desf`[oar` deja activit`]ipe teritoriul Romåniei, \n agricultur`,[i ADM International. Fondul de in-vesti]ii Baring Private Equity PartnersLtd. mai de]ine [i 40% din ac]iunilerafin`riei Ultex din }`nd`rei. O alt`investi]ie semnificativ` a fondului oreprezint` tipografia Infopress.

Topway Industries a fost creat` \nurm` cu aproape zece ani, de c`tre doioameni de afaceri. Ini]ial, companiaimporta margarin` din Germania,produc]ia fiind \nceput` din 1995, \nurma succesului \nregistrat de im-porturi pe pia]a romåneasc`.

Orkla Foods conduce prin delega]ie la Topway

STRATEGIE

Ionu] Bonoiu

VÅNZ~RILE oficiale de filme foto-grafice pe pia]a romåneasc` ale pro-duc`torului japonez Konica sunt deopt ori mai mici decåt cele reale de pepia]`.

Konica de]ine potrivit propriilorestim`ri 30% din pia]a romåneasc` afilmelor fotografice. La o pia]` de 4-5milioane de filme, cåt estimeaz`principalii juc`tori, aceast` cot` depia]` \nseamn` \ntre 1,2 [i 1,5 milioa-ne de filme våndute, ceea ce la unpre] mediu de 2 euro pe film \nseam-n` 2,4-3 milioane euro. Cu toateacestea, vånz`rile importatorului au-torizat al Konica pe pia]a romå-neasc`, Photo Trade Romånia, au fostanul trecut de peste opt ori mai mici:350.000 de euro. Cum este posibilacest lucru? „Importurile ilegale suntfoarte mari \n cazul nostru, avånd \nvedere c` spre deosebire de con-curen]ii no[tri produsele pe care leaducem \n Romånia poart` taxevamale de 30%, ceea ce stimuleaz`infrac]iunile“, a declarat Borislav Pe-trov, reprezentantul regional alKonica Distribution.

Potrivit acestuia, situa]ia estesimilar` cu cea din Bulgaria din urm`cu mai mul]i ani, cånd importuriledin Uniunea European` nu erauobiectul taxelor vamale, \n timp ceimporturile din Japonia aveau taxeridicate, \ns` situa]ia s-a schimbat, [ivånz`rile [i implicit cota de pia]` a

Konica a crescut de la 30% la peste60%. Potrivit directorului general alimportatorului local, Dorimell Popes-cu, compania a solicitat reducereataxelor vamale [i pe pia]a romå-neasc`, \ns` r`spunsul guvernului afost negativ.

„Oricum, pentru acest an estim`mc` ne vom dubla vånz`rile pe pia]aromåneasc`, mai ales c` acum avem[i sprijin din partea Konica pentrudesf`[urarea unor campanii maiputernice de promovare“, a mai spusPopescu.

|nfiin]at` \n 1999, Photo Trade Ro-månia de]ine licen]a pentru importulproduselor Konica \n Romånia.Compania, subsidiar` a unui grupest-european care activeaz` [i \n

Bulgaria, Macedonia, Albania [iSerbia, comercializeaz` hårtie [i filmefotografice, aparate [i minilaboratoa-re foto, precum [i substan]e chimice.

|n prezent, compania are 30 de ma-gazine specializate Konica PhotoExpress (acestea fiind operate dedistribuitori) [i estimeaz` c` num`rulacestora va ajunge, pån` la sfår[itulanului 2005, la 100, la nivel na]ional.„|n prezent produsele noastre sevånd \n 500 de magazine nespecia-lizate, urmånd ca num`rul acestoras` se dubleze \n urm`torii ani“, aad`ugat Popescu.

|n Romånia, ca [i pe plan mondial,principalii concuren]i ai produselorKonica sunt Kodak, Fuji [i AGFA.

Liderul pie]ei locale de filmefotografice este \n prezent Kodak,care de]inea, potrivit unui studiu ACNielsen citat de importatorul M.T.ILRom, o cot` de 36% pe pia]a filmelorfoto. La nivel mondial, Konica [i unalt produc`tor nipon de aparatur`fotografic`, Minolta, au anun]at c` auconvenit asupra unui plan de fuziu-ne, \n valoare de 1,6 miliarde de do-lari, din care va rezulta un concern cuvånz`ri anuale de pån` la 11 mld. $.

„Aceasta va \nsemna beneficiisuplimentare pentru cele dou` com-panii, care se vor concentra pe dez-voltarea activit`]ii de producere decopiatoare [i imprimante. Aceasta seva resim]i [i pe pia]a romåneasc`,\ns` nu mai devreme de 12 luni“, aad`ugat Petrov.

Konica vinde de 3 milioane euro, \ns` \ncaseaz` doar 350.000 euro

REZULTATE

„Partenerii no[tri norvegieni au \ncredere \n managementul

romånesc, a[a \ncåt nuinten]ioneaz` s` vin` s`

conduc` businessul de aici. Eiconduc businessul, dar pe caleelectronic`, ceea ce e un fapt

\mbucur`tor. Probabil c`aceasta este [i calea.“

Leonard Gherghina, pre[edinte la CA Topway

Obliga]iuni Impact de375.000 $ \n dou` zile

|MPRUMUTURI

Profitul, 30% din pre]ulac]iunii VAE Apcarom

REZULTATE

Vlad Nicolaescu

PROFITUL net al societ`]ii defabricare [i reparare a echipaman-telor pentru calea ferat` VAE Apca-rom din Buz`u a dep`[it un milionde dolari \n 2002, pentru prima dat`\n ultimii cinci ani, astfel \ncåt pro-fitul pe ac]iune pe anul trecut estede 540 lei, adic` o treime dinvaloarea ultimului pre] de pe burs`.

Profitul pe anul trecut, conformrezultatelor financiare preliminare,a fost de 39,7 miliarde de lei (1,2milioane de dolari), mai mult decåtdublu fa]` de profitul \nregistrat \n2001, care s-a ridicat la 19,7 miliardede lei (0,7 milioane de dolari).

Cifra de afaceri exprimat` \n lei ar`mas \ns` la un nivel similar cu ceadin anul precedent, adic` \n jur de290 miliarde de lei (8,8 mil. $). Prin-cipalele produse al Apcarom suntmacazele pentru calea ferat`, inclu-siv piese de schimb, acestea fiinddestinate \n special pie]ei interne,dar exist` [i comenzi pentru export.Societatea are aproximativ 400 deangaja]i.

La finalul anului trecut, societateaavea de primit de la clien]i 148miliarde de lei, \n timp ce datoriileApcarom totalizau 97 miliarde delei, din care 61 milioane de leireprezint` pl`]i restante.

Adunarea General` a Ac]ionari-lor, care va hot`r\ repartizarea pro-fitului [i valoarea eventualelor divi-dende, va avea loc pe data de 13martie [i vor putea participa ac]io-

narii \nregistra]i la data de 3 martie.Profitul pe ac]iune ob]inut de socie-tate este de aproximativ 540 de lei,care reprezint` o treime din ultimulpre] de la Burs` al ac]iunilor compa-niei. Investitorii sunt \ns` scepticiprivind un eventual dividend, pen-tru c` societatea nu a alocat divi-dende din profit \n ultimii cinci ani.

Ac]ionarul majoritar al Apcaromeste grupul austriac VAE Aktien-gesellschaft, care de]ine 77,4% dinac]iuni.

Cel`lalt ac]ionar semnificativ estefondul de investi]ii Broadhurst, carede]ine un pachet de 6,1% din ac]iu-nile companiei. Grupul austriacde]ine 16 loca]ii de produc]ie \nEuropa, America de Nord, Africa [iAustralia [i a preluat pachetul ma-joritar al Apcarom \n 1998, \n cadrulprocesului de privatizare a so-ciet`]ii.

Ac]iunile VAE Apcarom sunt co-tate la categoria a II-a a Bursei deValori Bucure[ti, unde nu se bucur`\ns` de o lichiditate ridicat`. Com-pania are un capital social de 73miliarde de lei, \mp`r]it \n ac]iunicu valoarea nominal` de 1.000 delei.

Pre]ul de pia]` al ac]iunilor a \n-registrat o cre[tere la \nceputul luniiianuarie, cånd a urcat pån` la 1.770lei/ac]iune. |n prezent ac]iunile so-ciet`]ii se tranzac]ioneaz` \n jurulvalorii de 1.600 lei/ac]iune. La acestpre], capitalizarea bursier` a com-paniei este de 3,6 milioane dedolari.

AUDIEN}E TV - 10 FEBRUARIE - PRIME TIME

PUBLIC }INT~ = persoanele cu vårsta cuprins` \ntre18 [i 49 de ani [i care tr`iesc \n mediul urban,incluzånd [i vizitatoriiINDICE DE AUDIEN}~ (RATING) = Procent dinposesorii de televizoare care s-au uitat \n respectivulslot orar la un anumit post TV

PRIME TIME = Intervalul de maxim` audien]` =Slotul orar 19:00 - 23:00COTA DE PIA}~ (SHARE) = Procent din posesoriide televizoare care aveau televizorul deschis \n acel slot orar [i care au urm`rit respectivul post TV

Sursa datelor: TNS/CSOP

Pia]a romåneasc` a filmelorfotografice - 4-5 milioane unit`]ianual

Cot` de pia]` Konica: 30% Vånz`ri de filme Konica \n

Romånia - 3 milioane euro anual Vånz`ri Photo Trade (importator

Konica) - 350.000 euro \n 2002

Investi]ii de 50mil. $ la ElectricaSOCIETATEA Electrica va investi\n acest an, din surse proprii, 1.578de miliarde de lei (48,3 milioanedolari), cea mai mare parte afondurilor - peste 19,1 mil. $ - fiindalocate moderniz`rii re]elelor demedie [i joas` tensiune, a declaratieri George Budurea, purt`torul decuvånt al Electrica. Electrica are \nvedere realizarea unei investi]ii \nvaloare de 9,7 mil. $ pentruachizi]ionarea unor echipamentevizånd securitatea muncii, utilaje,elaborarea unor studii [i proiectediverse, \n timp ce pentrumodernizarea sistemelor degestiune ale companiei vor fialocate fonduri \n valoare de 9,5mil. $. Pentru lucr`ri efectuate lasta]iile de 110 KW ale companiei,Electrica va investi 3,5 milioanedolari, iar pentru activit`]ilecentrelor de rela]ii cu clien]ii [icasierii bugetul Electrica prevedealocarea unei sume de 3,2 mil. $,alte 3 mil. $ urmånd s` fie investitepentru dezvoltarea filialelor.Conform ultimelor estim`ri aleElectrica, prezentate la sfår[itulanului trecut, compania a ob]inut \n2002 un profit de 1.500 de miliardede lei (aproximativ 44,5 milioanede dolari), raportat la o cifr` deafaceri de 1,7 miliarde de euro.

Eforie va absorbialte patru firmeSOCIETATEA Eforie SAestimeaz` c` procesul de fuziunecu Venus SA, Saturn SA, CarmenSilva SA [i Miori]a Estival 2002SA va fi finalizat \n cursul acestuian, noua companie urmånd s` fiedenumit` „Turism, Hoteluri,Restaurante Marea Neagr`“ SA.„Fuziunea prin absorb]ie a fostaprobat` de ac]ionari \n cadrulultimei adun`ri generaleextraordinare, cånd a fost votat`[i denumirea societ`]ii care varezulta \n urma acesteiopera]iuni“, a declarat NarcisaMo[oiu, director de marketing [iimagine al Eforie SA. Eforie SA a\nregistrat anul trecut o cifr` deafaceri de circa 59 de miliarde delei [i un profit net de 20 demiliarde de lei. Societatea, al c`reiac]ionar majoritar este SIFTransilvania cu aproape 95% dinac]iuni, de]ine \n administraredirect` 11 hoteluri, [aserestaurante [i [apte vile \nsta]iunea Eforie Nord. Companiaeste listat`, din data de 15 august2002, la categoria a II-a a Burseide Valori Bucure[ti. |n [edin]a deieri, ac]iunile Eforie au fost cotatela 2.150 lei.

Grupaj ralizat din surse Mediafax

PE SCURT

Compania romåneasc` este evaluat` la peste 10 milioane de dolari

|n decembrie - (PAS) Stirom - a raportatdiminuarea participa]iei de la 51% la46%, \n urma unor tranzac]ii efectuatela pre]uri de peste 50.000 de lei/ac]iune.La acest pre], valoarea total` a Stiromeste de 10,5 milioane dolari.

CATEGORIA IDenumire Inch. Var. PERPret Med. Max. Min.Nr. Act. 52MAX 52MINALRO SLATINA 14,500 -0.7 3,6 14,527.85 14,600 14,500 8,618 30,400 13,900ANTIBIOTICE IASI 2,050 2.5 11,8 2,042.46 2,100 2,000 278,870 2,950 1,010ARCTIC GAIESTI 1,760 2.3 0 1,751.05 1,760 1,740 8,600 2,700 620AZOMURES TG. MURES 2,600 2 3,9 2,641.75 2,650 2,600 73,182 3,350 1,290BRD BUCURESTI 30,500 0 0 0 0 0 0BANCA TRANSILVANIA CLUJ 3,600 0 7,0 3,600.54 3,650 3,550 730,402 3,750 1,620OLTCHIM RM. VALCEA 680 6.3 0 645.23 680 620 2,560 950 580OTELINOX TARGOVISTE 80,000 0 2,6 80,000.0 80,000 80,000 798 100,000 56,000RAF. ASTRA ROM. PLOIESTI 640 0 17,8 637.6 640 640 1,705 980 600ROLAST PITESTI 980 0 0 975.63 980 970 12,875 1,150 570RULMENTUL BRASOV 680 1.5 2,8 678.33 690 680 31,945 1,100 540S.N.P. PETROM BUCURESTI 1,230 -0.8 17,1 1,235.52 1,240 1,2301,729,946 1,530 461TERAPIA CLUJ NAPOCA 4,650 0 6,5 4,681.23 4,700 4,6001,230,972 5,400 2,500TURBOMECANICA BUC. 33,300 0 5,4 33,200.0 0 0 269 34,000 21,400

SOCIET~}I DE INVESTI}II FINANCIAREDenumire Inch. Var. PERPret Med. Max. Min.Nr. Act. 52MAX 52MINS.I.F. BANAT-CRISANA ARAD 2,500 -2 5,6 2,543.93 2,600 2,500 500,345 3,900 970S.I.F. MOLDOVA BACAU 2,150 0 3,9 2,150.75 2,200 2,150 383,377 3,500 830S.I.F. MUNTENIA BUCURESTI 2,550 -3.8 8,5 2,616.84 2,700 2,550 395,668 3,400 880S.I.F. OLTENIA CRAIOVA 2,450 -2 6,0 2,452.01 2,500 2,4501,035,639 3,400 870S.I.F. TRANSILVANIA BRASOV 2,750 -3.5 7,9 2,794.42 2,850 2,7501,728,730 3,950 1,130

CATEGORIA A II-ADenumire Inch. Var. PERPret Med. Max. Min.Nr. Act. 52MAX 52MINABROM BARLAD 5,100 0 0 0 0 8,000 0AEROSTAR BACAU 22,000 0 4,9 21,600.0 0 0 180 59,000 18,500AGRAS - OMNIASIG BUC. 4,000 0 0 0 0 5,150 0AMEP AMER. PACKAGING 2,300 0 0 0 0 0 0AMONIL SLOBOZIA 132 -3.7 0 133.54 135 132 648,845 217 103ARMATURA CLUJ NAPOCA 2,650 0 0 0 0 3,800 0ARTROM SLATINA 12,000 -4 0 11,988.43 12,000 12,000 605 15,800 4,400BERMAS SUCEAVA 13,500 0 6,6 13,494.68 13,500 13,500 5,379 14,500 4,800C. N. F. R. NAVROM GALATI 21,600 2.9 90,3 21,228.22 21,600 21,600 815 23,000 15,500CARBID-FOX TARNAVENI 480 1.1 6,2 480.0 480 480 15,500 780 340CARBOCHIM CLUJ NAPOCA 12,000 0 39,1 10,200.0 0 0 132 13,800 11,100CHIMOPAR BUC. 10,000 0 0 0 0 18,000 0COMELF BISTRITA 41,000 5.1 6,1 40,389.68 41,000 41,000 698 41,000 13,000COMP. ENERGOPETROL 6,300 -0.8 8,5 6,300.0 6,300 6,300 500 33,200 6,000COMPA SIBIU 2,900 0 8,1 2,898.86 2,900 2,900 15,862 3,700 1,490COS TARGOVISTE 8,000 0 0 0 0 8,500 0EFORIE S.A. EFORIE NORD 2,150 0 21,3 2,150.0 2,150 2,150 500 4,600 2,000ELECTROAPARATAJ BUC. 1,750 0.6 4,4 1,750.0 1,750 1,750 2,000 2,350 1,500ELECTROCONTACT BOTOSANI 540 1.9 2,3 539.06 550 530 64,000 1,070 510ELECTROPUTERE CRAIOVA 1,070 1.9 0 1,017.23 1,070 1,000 10,831 1,790 720EXCELENT BUC. 3,700 -1.3 7,5 3,750.87 3,800 3,700 17,284 5,400 950IMPACT BUC. 4,250 -1.2 6,6 4,294.19 4,350 4,250 278,348 5,500 1,700IMSAT BUC. 1,220 -6.2 152,2 1,280.0 1,300 1,220 21,500 2,300 1,210M.J. MAILLIS ROMANIA BUC. 15,500 -5.5 13,6 15,816.67 16,000 15,500 1,200 49,300 15,500MEFIN SINAIA 30,900 0 0 0 0 45,200 0MEFIN SINAIA 30,900 0 0 0 0 45,200 0MOPAN MURES 980 0 0 980.0 980 980 500 1,650 610OIL TERMINAL CONSTANTA 670 -1.5 4,0 658.31 670 650 38,500 980 380

Denumire Inch. Var. PERPret Med. Max. Min.Nr. Act. 52MAX 52MINPETROLEXPORTIMP. BUC. 307,000 -1 2,0 309,400.0310,000307,000 5 380,000264,000PETROLSUB BARCAU 2,950 0 0 0 0 3,500 0POLICOLOR BUC. 4,750 0 0 0 0 6,000 0PRODPLAST BUC. 72,000 0 0 0 0 89,000 0ROMPETROL 610 1.7 0 619.21 630 600 16,400 950 315SANTIERUL NAVAL ORSOVA 26,500 0 5,3 26,521.68 26,700 26,500 4,750 31,500 9,000SICOMED BUC. 2,300 2.2 7,2 2,311.88 2,350 2,200 52,759 7,000 2,150SILCOTUB ZALAU 42,100 0 2,2 42,500.0 0 0 318 47,000 18,000SINTEZA ORADEA 740 0 3,2 735.56 740 730 1,800 930 360SIRETUL PASCANI 1,650 0 0 0 0 1,700 0SOFERT BACAU 210 -13 0 225.5 241 210 6,000 500 140

TURISM TRANSILVANIA CLUJ 21,000 -4.6 M 21,153.27 21,000 21,000 995 36,700 13,100U.C.M. RESITA 8,050 0 0 0 0 7,500 0UAMT ORADEA 990 8.8 98,3 959.04 990 910 16,906 990 520VAE APCAROM BUZAU 1,620 2.5 6,1 1,599.84 1,620 1,600 25,381 1,770 620ZIMTUB ZIMNICEA 10,500 0 1,6 10,298.75 10,500 10,500 1,519 36,000 10,500

SOCIET~}I NECOTATEDenumire Pret Med. Var.Inch. Desc. Max. Min.Nr. Act. 52MAX 52MINAEROTEH BUC. 43,900.0 0.2343,900 43,900 43,900 43,900 40 50,000 17,000AKER TULCEA 0.0 0 38,000 0 0 0 0 63,000 18,100ALBAPAM ALBA IULIA 0.0 0 850 0 0 0 0 1,000 750AMCO OTOPENI 0.0 0 24,500 0 0 0 0 44,000 20,000AMYLON SIBIU 0.0 0 2,500 0 0 0 0 2,500 560APSA BAIA MARE 0.0 0 610 0 0 0 0 1,500 500

Denumire Pret Med. Var.Inch. Desc. Max. Min.Nr. Act. 52MAX 52MINASTRA VAGOANE ARAD 1,300.0 6.56 1,300 1,290 1,300 1,290 1,000 4,000 500AURORA TARGU-FRUMOS IASI 0.0 0200,000 0 0 0 0 225,000126,000AUTOMOBILE DACIA PITESTI 0.0 0 1,060 0 0 0 0 2,400 350BANCA TURCO ROMANA BUC. 0.0 0 40 0 0 0 0 660 15BEGA UPSOM OCNA MURES 0.0 0 9,000 0 0 0 0 9,000 3,050C.H. INTERCONTINENTAL 500.0 0.2 500 495 500 4853,592,691 1,050 298CERCON ARIESUL Campia Turzii 0.0 0 600 0 0 0 0 990 200CIPROM Ploiesti 0.0 0 403 0 0 0 0 500 280CRAMELE PRAHOVA 0.0 0 1,500 0 0 0 0 1,800 500DOROBANTUL PLOIESTI 3,800.0 -2.44 4,000 3,600 4,000 3,600 548 4,500 3,600ELECTROCERAMICA TURDA 0.0 0 30,000 0 0 0 0 45,000 20,200ELECTROTEHNICA BUC. 0.0 0 27,300 0 0 0 0 70,000 27,300EMA PIATRA NEAMT 0.0 0 1,800 0 0 0 0 2,650 1,560EUROFINANCES TARGOVISTE 0.0 0 200 0 0 0 0 50,000 20,200FAUR BUC. 0.0 0 3,500 0 0 0 0 3,500 2,700FELEACUL CLUJ NAPOCA 1,100.0 0 1,100 1,100 1,100 1,100 524 1,300 550FORAJ SONDE PLOIESTI 0.0 0 9,000 0 0 0 0 20,000 2,400FRIAL CONSTANTA 0.0 0211,000 0 0 0 0 211,000 7,000GRIMEX TARGU JIU 0.0 0 22,400 0 0 0 0 23,000 14,000HITROM VASLUI 0.0 0 3,700 0 0 0 0 0 0I.A.I.F.O Zalau 0.0 0 5,000 0 0 0 0 7,500 2,500M. P. IRIS BUC. 0.0 0 9,000 0 0 0 0 9,000 7,000MOBILA ALFA ORADEA 0.0 0 251 0 0 0 0 480 150MOLDOMOBILA IASI 0.0 0 361 0 0 0 0 900 325MOLDOSIN VASLUI 0.0 0 3,050 0 0 0 0 6,000 2,650NAVOL OLTENITA 0.0 0 355 0 0 0 0 700 275NICOLINA IASI 0.0 0 7,000 0 0 0 0 7,000 2,900PRODVINALCO CLUJ 8,600.0 -5 8,550 8,800 9,200 8,450 18,978 17,400 2,600RAFO ONESTI 0.0 0 7,000 0 0 0 0 20,500 5,000RBG ELCOND ZALAU 0.0 0 1,050 0 0 0 0 2,500 365ROBINETE IND. BACAU 19,100.0 0 19,100 19,100 19,100 19,100 40 35,000 15,500ROCAR BUC. 0.0 0 450 0 0 0 0 700 230RULMENTI Barlad 13,500.0 0 13,500 13,500 13,500 13,500 128 14,000 5,400SANT. NAVAL CONSTANTA 0.0 0 9,500 0 0 0 0 13,800 5,000SEMANATOAREA BUC. 16,100.0 0.6216,100 16,100 16,100 16,100 40 23,000 9,300SEPAROM Arad 0.0 0 1,000 0 0 0 0 1,000 101SIDERTRANS CALARASI 0.0 0 400 0 0 0 0 670 200SOMES DEJ 11,000.0 -8.3311,000 11,000 11,000 11,000 40 17,500 10,000STRATUSMOB BLAJ 0.0 0 800 0 0 0 0 1,500 410TOMIRIS IASI 15,500.0 -3.1215,500 15,500 15,500 15,500 35 56,000 7,250TREMAG Tulcea 0.0 0 2,950 0 0 0 0 3,600 2,000UTON ONESTI 74,500.0 0 74,500 74,500 74,500 74,500 179 75,000 6,400UZTEL PLOIESTI 34,500.0 -1.4334,500 34,500 34,500 34,500 300 49,800 30,000UZUC PLOIESTI 12,600.0 0.812,600 12,600 12,600 12,600 70 18,500 9,800

ZIARUL FINANCIAR 13 FEBRUARIE 2003 PIA}A BURSIER~ 5

Bursa de Valori Bucure[ti

ALRO SLATINAAUTOMOBILE DACIATERAPIAPOLICOLORSICOMEDOIL TERMINALOLTCHIMARCTICRAFIN~RIA ASTRA ROMÅN~ANTIBIOTICE

BANCA TRANSILVANIACOMPAELECTROAPARATAJIMSATVEL PITARCIPROMROLAST

RASDAQ

ROMCIMCOMBINATUL SIDERURGIC

SIDEXPETROMIDIAROMCIF FIENIASIGURAREA ROMÅNEASC~ -ASIROMCASIAL DEVAALPROMMOLDOCIMSANEXCOMVEXSTIROM BUCURE{TIINTEX BRA{OV

Ac]iunile care intr` \n componen]a ZF 30

Sursa: ZF

Cod simbolul societ`]ii tranzac]ionateNume denumirea societ`]ii tranzac]ionatePre] (\nregistrat \n [edin]a de mediu

tranzac]ionare)+/- Varia]ia procentual` a pre]ului mediu

fa]` de [edin]a precedent`(%)Max. Pre]ul maxim \nregistrat \n [edin]a

de tranzac]ionare

Min. Pre]ul minim \nregistrat \n [edin]a detranzac]ionare

|nchidere Ultimul pre] \nregistrat \n [edin]a detranzac]ionare

Vol. Volumul tranzac]iilor efectuate52 Max. Cea mai mare valoare \nregistrat` n

ultimele 52 de s`pt`måni52 Min. Cea mai mic` valoare \nregistrat` \n

ultimele 52 de s`pt`måni

LEGENDA:

ZF 30INDEX 2.437,49

CÅ{TIG~TORI & PERDAN}I BVB

5

Nume Pre] \nchidere +/-

UAMT ORADEA 990 8.8

OLTCHIM RM. VALCEA 680 6.3

COMELF BISTRITA 41000 5.1

C. N. F. R. NAVROM GALATI 21600 2.9

ANTIBIOTICE IASI 2050 2.5

Nume Pre] \nchidere +/-

SOFERT BACAU 210 -13.0

IMSAT BUCURESTI 1220 -6.2

M.J. MAILLIS ROMANIA 15500 -5.5

TURISM TRANSILVANIA CLUJ 21000 -4.6

ARTROM SLATINA 12000 -4.0

Sursa: BVB

ZF5

RASDAQ Pagina de cota]ii este o produc]ie a Ziarului Financiar [i a agen]iei de [tiri Mediafax \n baza informa]iilor publice furnizate de BVB, RASDAQ [i urm`re[te toate societ`]ile tranzac]ionate zilnic, atåt la BVB cåt [i la Rasdaq. Societ`]iletranzac]ionate la RASDAQ sunt prezentate pe domenii de activitate.

BVB BET (puncte)

BVB val. (mld. lei)

Sursa: BVB

Sursa: BVB

COTA}II

Ratele de schimb ale principalelor valute 12 februarie 2003, ora 12.00 GMT

Pia]a monetar`

Depozite Tranzac]ii

Vol. mediu Rata medie anual` Vol. mediu zilnic Rata medie anual`Perioada zilnic (mld. lei) a dobånzii (%) mld. lei a dobånzii (%)

ianuarie 2003 71.006,7 19,75 6.177,1 17,85

4 feb - 11 feb 66.980,5 19,23 6.566,4 18,36

11 feb 2003 69.391,2 19,19 4.532,0 19,36Sursa: BNR

Pia]a valutar`

Echivalent mii dolari SUA

Opera]iune Nivel mediu zilnic Nivel mediu zilnic Nivelianuarie 2003 4 feb -11 feb 11 feb 2003

1. Cump`r`ri de la clien]i 43.393,4 43.980,0 41.728,5

2. Vånz`ri clien]i 54.737,8 48.750,3 54.527,9

3. Opera]iuni interbancare 95.064,5 82.340,5 110.360,6

4. Total volum zilnic 150.311,0 134.838,9 164.888,5Sursa: BNR

Ratele dobånzilor la zi, cotate de b`ncile comerciale

pe pia]a interbancar` din Romånia (%) 12 februarie 2003

Perioada 1 s`pt 1 lun` 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

Alpha Bank 15/19 13/19 15/20 14/19 14/19 13/18

UNITED GARANTI BANK 16/21 16/22 17/23 16/24 15/24 15/25

BRD 16/20 16/22 16/23 14/24 15/24 15/24

BCR 16/21 14/19 14/19 13/17 14/18 13 /16

Sursa: Mediafax

Cota]iile dolar

Yenul japonez 120,6Lira sterlin` 1,6193Francul elve]ian 1,3641{ilingul austriac 15,5836Francul belgian 45,685Coroana danez` 6,9095Gulden olandez 2,4957Marca finlandez` 6,7336Francul francez 7,4287Marca german` 2,215Drahma greceasc` 385,9

Lira italian` 2192,83

Coroana norvegian` 6,9378

Escudos portughez 227,05

Pesetas spaniol` 188,43

Coroana suedez` 8,4961

Dolarul australian 0,5918

Dolarul canadian 1,5269

Cota]iile euro

Dolarul american 1,0758

Lira sterlin` 0,6638

Yenul japonez 129,73

Francul elve]ian 1,4672

Dolarul australian 1,8159

Coroana danez` 7,4336

Coroana norvegian` 7,4615

Coroana suedez` 9,1392

Dolarul canadian 1,6423

Dolarul Hong-Kong 8,389

Dolarul singaporez 1,8822

Sursa: Mediafax -

Piata valutar` [i monetar`

Principalele monede din Europa Central` [i de Est12 februarie 2003, ora 12.00 GMT

Cota]iile fa]` de dolar

Leka albanez` 129,40/00Leva bulgar` NA/NAKunul croat 7,0569/13Coroana ceh` 29,572/13Kroonul estonian 14,5604/64Forintul ungar 227,63/34Latul leton 0,5794/99Litasul lituanian 3,2125/47Leul moldovenesc 14,2500/00Zlotul polonez 3,8465/15Rubla ruseasc` 31,6510/10Coroana slovac` 39,060/60Tolar sloven 215,10/39Hryvnia ucrainean` 5,3338/69Dinarul iugoslav 57,9129/NA

Cota]iile fa]` de euro

Leva bulgar` NA/NAKunul croat 7,5830/80Coroana ceh` 31,778/08Kroonul estonian 15,6450/80Forintul ungar 244,70/20Latul letonian 0,62250/00Litasul lituanian 3,4520/27Zlotul polonez 4,1323/84Rubla ruseasc` 34,0020/20Coroana slovac` 42,030/50

Pentru celelalte monede nu au fost stabilite pån` \nprezent cota]iile.

Sursa: Mediafax - Piata valutar` [i monetar`

Nivelul mediu al ratelor dobånzilorpe pia]a interbancar` 12 februarie 2003 la ora 11.00

Termene BUBID BUBOR

ON 17.44 20.88TN 15.94 19.75SW 16.19 19.691M 15.25 19.313M 14.88 19.506M 13.81 18.199M 13.53 17.88

12M 13.25 17.54

Volumul tranzac]iilor pe pia]a monetar` interbancar` la11 februarie: 4.532,0 miliarde lei

11 februarie 2003 la ora 11.00

Termene BUBID BUBOR

ON 17.13 20.50TN 15.75 19.69SW 15.94 19.631M 15.25 19.313M 14.88 19.506M 13.81 18.199M 13.53 17.88

12M 13.25 17.54

Volumul tranzac]iilor pe pia]a monetar` interbancar` la10 februarie: 16.950,5 miliarde lei

BUBID - rata dobånzii la depozitele atraseBUBOR - rata dobånzii la depozitele plasate

Sursa: BNR

BURSE

Pia]a Futures BMFMS 12 februarie 2003

Tip Scaden]` Pre] Varia]ie VolumContract cotare (mii lei)ROL/USD FEB - 0 0

MAR - 0 0ROL/EURO FEB 36.700 0 0

MAR - 0 0EURO/USD FEB 1,0750 0,00745 1.257.125

MAR - 0 0DESIF3 FEB - 0 0

MAR - 0 0DESNP FEB - 0 0

MAR - 0 0Sursa: BMFMS

Vlad Nicolaescu

C EI mai mul]i dintre investitorise afl` \n a[teptarea unor noiinforma]ii despre Controlul

Cur]ii de Conturi [i despre datoriilepe care SIF Moldova le are c`treAVAB. Azi este ultima zi \n care se potcump`ra ac]iuni ale SIF Transilvaniapentru a participa la AdunareaGeneral` a Ac]ionarilor [i pentru abeneficia de dividendul care va fiaprobat. Cu toate acestea, ac]iunilesociet`]ii de investi]ii financiare aupierdut ieri 3,5% fa]` de mar]i,ajungånd la \nchidere la 2.750lei/ac]iune. Ac]iunile SIF Transilvaniaau fost cele mai trazac]ionate dintretitlurile societ`]ilor de investi]iifinanciare, cu o valoare a tranzac]iilorde 4,8 miliarde de lei. „Este clar c` ceicare vånd la aceste pre]uri vånd \npierdere, pentru c` se tem c` pia]a arputea sc`dera [i mai mult,” comentaieri un broker.

O sc`dere similar` a fost con-semnat` de ac]iunile SIF Muntenia,care a pierdut tot 100 de lei din pre]ulprecedent, ajungånd la final la 2.550lei/ac]iune, \n condi]iile unei lichi-dit`]i modeste. Valoarea tranzac]iilorcu ac]iunile acesteia a fost de sub unmiliard de lei.

Singura societate de investi]iifinanciare care nu a sc`zut fa]` de ziuaanterioar` a fost SIF Moldova care ar`mas la 2.150 lei/ac]iune. Lichidita-tea extrem de redus` arat` c` pe pia]`,\n cadrul SIF Moldova sunt pu]ini in-vestitori care doresc s` vånd` la acestepre]uri, \ns` cei care doresc s` cum-pere sunt chiar mai pu]ini. Valoareaopera]iunilor cu ac]iunile acesteia afost de doar 800 milioane de lei.

Cele mai tranzac]ionate ac]iuni dinpia]` au fost cele ale produc`toruluide medicamente Terapia Cluj, pefondul informa]iilor privind vånzareacompaniei de c`tre fondurile deinvesti]ii care o de]in. Ac]iunile au

deschis [edin]a la 4.700 lei/ac]iune,dup` care s-au \nscris pe o tendin]`descendent`, ajungånd la \nchidere la4.600 lei/ac]iune, pre] identic cu celdin ziua anterioar`. Valoarea opera-]iunilor de ieri cu ac]iunile produ-c`torului de medicamente a fost de 5,7miliarde de lei.

Tranzac]iile cu ac]iuni Terapia auatras aten]ia brokerilor [i c`tre ac]i-unile celorlal]i doi produc`tori de me-dicamente cota]i la Burs`. Titlurile An-tibiotice Ia[i au urcat ieri pån` la 2.100

lei/ac]iune. Ultima tranzac]ie s-arealizat la 2.050 lei/ac]iune, cu 2,5%mai mult fa]` de cota]ia de referin]`.Ac]iunile Sicomed au consemnat ocre[tere similar`. Pre]ul a urcat la\nchidere pån` la 2.300 lei/ac]iune, cu2,2% mai mult fa]` de mar]i.

Ac]iunie B`ncii Transilvania aur`mas la valorile din ziua precedent`,de 3.600 lei/ac]iune, dup` ce au osci-lat pe parcursul [edin]ei \ntre 3.550 [i3.650 lei/ac]iune. Valoarea transferu-rilor de ieri a fost de 2,6 miliarde de lei.

Ac]iunile societ`]ilor de investi]ii financiare (SIF) aucontinuat s` scad` [i \n [edin]a de ieri a Bursei, pefondul unei lichidit`]i moderate. Aceasta arat` c`investitorii ezit` s` mai cumpere ac]iuni SIF. Sc`dereamedie a titlurilor societ`]ilor de investi]ii financiarereflectat` de evolu]ia indicelui BET-FI a fost ieri de2,5%. F`]` de maximul de la mijlocul lunii ianuariesociet`]ile de investi]ii financiare au pierdut 21%.

SIF-urile accelereaz`. |n jos

OFERTE PUBLICE

OFERTE PUBLICE DE CUMP~RARECod Emitent Administrator Pret Nr. actiuni Reprezentand Data inceput Data sfarsit OfertantICOS ICOS SA VANGUARD 2,700 721,770 16,7% 29/01/2003 17/02/2003 ICOS TRADING SAELET ELECTROTIMIS CRI Investco 27,500 239,528 35,13% 31/01/2003 19/02/2003 BEGA INVEST SASCBC SCUT SA BACAU TREND 25,000 33,152 15% 11/12/2002 20/02/2003 RADU CONSTANTINNCAF INCAF PRAHOVA SA EQUITY INVEST 350 3,846,582 23,74% 15/11/2002 24/02/2003 F&F COMPANY IMPEXTRAT TRANSPORTURI AUTO TEI TVM SA 30,000 13,975 15% 31/01/2003 31/03/2003 CIORASCU CONSTANTIN

OFERTE PUBLICE DE VÅNZARECod Emitent Administrator Pret Nr. actiuni Reprezentand Data inceput Data sfarsit OfertantPLTX PLASTEX SA Tulcea ETEBA ROMANIA 6,000 8,000,000 VN 5000 06/01/2003 14/02/2003 Oferta Publica Primara

OFERTE PUBLICE DE PRELUARECod Emitent Administrator Pret Nr. actiuni Reprezentand Data inceput Data sfarsit OfertantCICE CICERO SA VOLTINVEST 117,900 151,649 65,964% 09/01/2003 04/02/2003 ROMILEXIM TRADING LIMITED SRLCREI EURO PENCILS ACTIVE INTERNATIONAL 7,300 333,804 54,976% 27/01/2003 15/02/2003 EUGENIA RADUILVA ILVAS SA GM INVEST 900 3,331,950 100% 29/01/2003 17/02/2003 RACOVA SASIMR SIMAR BUC.I ACTIVE INTERNATIONAL 164,000 175,304 100% 31/01/2003 19/02/2003 MONTERO SRLCLUJ CLUJANA SA INTERDEALER CAPITAL INVEST 100 1,398,361 100% 31/01/2003 19/02/2003 SILVELIA IMPEX SRLFIRA SANTER SYSTEM SA RAIFFEISEN CAPITAL & INVESTMENT 25,000 842,908 99,3166% 13/12/2002 24/02/2003 HERATICO BV OLANDACOER ISPAT SIDEX RAIFFEISEN CAPITAL & INVESTMENT 5,000 101,089,092 13,169% 16/12/2002 25/02/2003 LNM HOLDINGS NV

(suspendata 05.02 - 12.02.2003)IMGB KVAERNER IMGB SA RAIFFEISEN CAPITAL & INVESTMENT 4,100 2,361,720 10,311% 15/01/2003 28/02/2003 KVAERNER ROMANIA NVCIVA CIVITA COM SA ACTINVEST 17,000 52,550 41,87% 10/02/2003 01/03/2003 SIF TRANSILVANIASCUT SCUT SA CONSTANTA ACTINVEST 41,000 331,705 67,5% 10/02/2003 01/03/2003 A GROUP COMPANY SRL

Fonduri mutuale 12 februarie 2003

Denumire fond/administrator Valoare Cre[tere Cre[tere Cre[tere Cre[tere Num`r Activ net(Unitate fond) la zi \nceputul luna de la anul investitori (mil. lei)

(lei) lunii % anterioar` % 1.01.2003 % trecut 31 dec. 31 dec.Fortuna Classic - adm. Capital Asset Manag.- 1.333.530 -0,03% 1,49% 1,47% 20,13% 20.038 51.795Fortuna Gold - adm. Capital Asset Manag.- 2.681.750 0,37% 1,23% 1,61% 24,68% 525 16.911Capital Plus (Credit Fond) - adm. Certinvest - 2.681.750 0,37% 1,23% 1,61% 24,68% 525 16.911Tezaur - adm. Certinvest - 334.137 0,63% 2,02% 2,66% 25,98% 802 5.437Intercapital - adm. Certinvest - 1.425 -1,52% 4,10% 3,34% 37,08% 513 8.688ARDAF - adm. Spor - 102.379 -0,37% -0,58% -0,56% 14% 1.349 1.998Armonia - adm. Real Fin Invest - 280.319 4,40% -4,57% -0,37% 18,71% 694 1.283Transilvania - adm. GlobInvest - 198.700 0,66% 2,04% 2,71% 32,03% 693 123.085Napoca - adm. GlobInvest - 2.300 -1,92% 7,42% 5,36% 54,93% 581 12.709FCEx - adm. SIRA - 366.200 0,50% 1,47% 1,98% 23,14% 517 48.136Stabilo - adm. Quadrant Asset Manag. - 573.989 0,39% 1,22% 1,62% 22,85% 278 9.541Gala]i - adm. Quadrant Asset Manag. - 70.596 -0,15% 3,56% 3,41% 12,50% 297 1.195Integro - adm. Quadrant Asset Manag. - 18.266 -0,05% 3,09% 3,04% 16,68% 10.653 52.158Active Dinamic -adm. Active Manag. Intl.- 100.521 -2,05% 0,11% -1,95% 8,99% 709 503Active Junior -adm. Active Manag. Intl.- 3.610 -0,58% 0,58% 0% 12,03% 342 929Active Classic -adm. Active Manag. Intl.- 36.348 -1,28% 0,42% -0,86% 13,27% 434 475Plus Fidelity -adm. Active Manag. Intl.- 140.058 0,60% 1,89% 2,50% 27,30% 508 7.293Oportunit`]i Na]ionale -adm. Vanguard - 248.236 -1,32% 0,70% -0,62% 26,68% 517 14.774Vanguard Protector -adm. Vanguard- 153.673 0,47% 1,27% 1,74% 24,94% 557 31.112Simfonia 1 -adm. S.G. Asset Manag. - BRD - 148.217 0,29% 1,02% 1,31% 22,33% 6.242 492.499BCR Clasic -adm. BCR Asset Manag.- 107.020 0,43% 1,34% 1,78% 5,03% 4.078 79.26

CATEGORIA ICod Denumire VN Pr.Mediu Var% Inchidere Min. Max. Tranz. Nr. Act.ALPO ALPROM SA SLATINA 25,000 40,335 0.84 40,000 40,000 40,500 4 237IMEP ANA-IMEP SA PITESTI 1,000 2,000 0.3 2,000 2,000 2,000 4 15,056IPRU IPROEB SA BISTRITA 3,030 1,900 0.0 1,900 1,900 1,900 1 5,969PTRO PETROTUB SA ROMAN 25,000 25,000 1.09 25,000 25,000 25,000 6 1,255RMRT ROMARTA SA Bucuresti 1,000 2,915 2.29 2,900 2,900 3,000 3 5,934VEGA ROMPETROL SA 1,000 440 -2.22 440 440 440 1 10,000SEVE SEVERNAV SA 25,000 28,167 0.6 29,000 28,000 29,000 3 210SOCP SOCEP CONSTANTA 1,000 2,877 2.76 2,900 2,800 2,900 10 28,900TOTAL 32 67,561

CATEGORIA A II-ACod Denumire VN Pr.Mediu Var% Inchidere Min. Max. Tranz. Nr. Act.ANBU ANTICOROSIV SA 25,000 68,000 3.03 70,000 66,000 70,000 2 80AVBU AVERSA SA 25,000 8,900 0.38 8,900 8,900 8,900 1 160CCRL COMCEREAL CT 25,000 30,000 0.0 30,000 30,000 30,000 2 198CMVX COMVEX SA 25,000 37,000 2.49 37,000 37,000 37,000 1 40CONFM CONST. FEROV. MOLD. 1,000 1,150 0.0 1,150 1,150 1,150 3 2,471DANA DANUBIANA SA 25,000 6,300 3.28 6,300 6,300 6,300 1 35FLAO FLAROS SA 25,000 28,093 0.33 28,000 28,000 28,500 2 428GERO GEROMED SA 1,000 4,800 0.0 4,800 4,800 4,800 1 10,000ONZV ONT CARPATI SA 25,000 64,000 1.05 64,000 64,000 64,000 1 80REFE REMARUL 16 FEBR. 25,000 23,500 -2.08 23,500 23,500 23,500 1 40ROCE ROMCARBON SA 25,000 12,000 0.0 12,000 12,000 12,000 1 40ROMT ROMPORTMET SA 1,000 4,600 2.22 4,600 4,600 4,600 1 800UPET UPET SA 25,000 3,874 4.15 3,700 3,700 3,900 4 3,290UPEX UPETROM 1 MAI SA 25,000 40,500 10.96 40,500 40,500 40,500 1 300VRJU VRANCART ADJUD 113,848 46,622 -0.8 47,000 46,000 47,000 2 315TOTAL 24 18,277

CATEGORIA DE BAZ~Cod Denumire VN Pr.Mediu Var% Inchidere Min. Max. Tranz. Nr. Act.APCE A.P.CETATEA 25,000 2,500 0.0 2,500 2,500 2,500 1 3,000GHIM A.T.C. - AGRO TOTAL CONSTR. 25,000 12,000 0.0 12,000 12,000 12,000 1 40ACIS ACI BISTRITA 1,000 260 0.0 260 260 260 1 11,249COWB AGRICOVER (COMCEREAL) 1,000 900 0.0 900 900 900 5 52,089ASSP AGROEXPORT SILOZ PORT CT 25,000 24,000 0.0 24,000 24,000 24,000 1 100AROJ AGROMEC CLUJ 1,000 400 0.0 400 400 400 1 896ARSG AGROTEHNICA SEGARCEA 1,000 1,010 910.0 1,010 1,010 1,010 1 4,000ANGR ANGROMET 25,000 25,000 25.0 25,000 25,000 25,000 1 42ARDF ARDAF 1,000 750 -0.1 750 750 750 4 29,300UARG ARGUS SA Constanta 150,000312,761 -0.4 315,000 305,000 319,000 24 4,319ARIO ARIO BISTRITA 25,000 4,000 0.0 4,000 4,000 4,000 1 68ARJA ARIS SA ARAD 22,443 10,000 0.0 10,000 10,000 10,000 1 40AURV AURORA DROBETA 4,000 1,300 8.33 1,300 1,300 1,300 2 536AUTQ AUTONOVA SA 1,000 700 0.0 700 700 700 1 851AVLE AVICOLA BRASOV 25,000 9,000 -10.0 9,000 9,000 9,000 2 5,113AVZU AVICOLA BUZAU 1,000 100 0.0 100 100 100 7 163,541AZRT AZUR TC SA 25,000 46,000 0.0 46,000 46,000 46,000 1 40BARU BAD RULMENTI BV 1,000 1,500 0.0 1,500 1,500 1,500 1 163BEGB BEGA SA 1,000 1,600 0.0 1,600 1,600 1,600 1 652TRCM BEGA TRANS AUTO 25,000 14,000 0.0 14,000 14,000 14,000 1 39BEGY BERE AZUGA SA 25,000 8,100 0.0 8,100 8,100 8,100 1 40ARIY BERE SI MALT ROBEMA 1,000 230 0.0 230 230 230 1 4,804BIOF BIOFARM SA 1,000 3,600 0.0 3,600 3,600 3,600 5 1,558SPCU BOROMIR PROD BUZAU 1,000 1,200 -6.66 1,200 1,200 1,200 2 1,587BURO BRAU UNION ROMANIA 25,000 31,402 1.3 31,000 30,500 31,500 6 5,991BUCC BUC.I VEST CENTER SA 1,000 3,000 0.0 3,000 3,000 3,000 1 2,240CALU CALIMANESTI-CACIULATA 1,000 1,184 -1.37 1,200 1,100 1,200 3 5,673CSIA CASIAL DEVA 1,000 5,400 -1.82 5,400 5,400 5,400 2 1,494CASR CASIROM SA 1,000 1,500 -13.29 1,500 1,500 1,500 2 1,248CCCZ CENTRUL COM. COZIA 1,000 2,100 5.0 2,100 2,100 2,100 1 5,540CERB CERAMAR SA 8,000 1,150 15.0 1,150 1,150 1,150 1 1,971CEIB CERAMICA DOROHOI 25,000 11,000 -4.35 11,000 11,000 11,000 1 40COKG COMALEX 25,000 4,500 -10.0 4,500 4,500 4,500 1 200COBI COMAT BIHOR 25,000 16,000 -3.03 16,000 16,000 16,000 1 80CGIU COMCEREAL SA 25,000 10,500 0.0 10,500 10,500 10,500 1 148COSM COMCEREAL SATU MARE 1,000 750 0.0 750 750 750 1 1,436REMO COMP. REMORC. MARIT. 1,000 5,100 -1.92 5,100 5,100 5,100 1 658CHMB COMPL. HOT. MOLDOVA 25,000 22,500 -10.0 22,500 22,500 22,500 1 80COUT COMTURIST 25,000180,000 24.14 180,000 180,000 180,000 1 45COEP CONCEPT 1,000 6,500 0.0 6,500 6,500 6,500 1 214COPL CONFPEL BISTRITA 25,000 10,000 10,000 10,000 10,000 1 40CONI CONINTEX 25,000 44,000 -16.98 44,000 44,000 44,000 2 1,040CFED CONSTR.I FEROV. CR. 25,000 15,465 -0.23 15,000 15,000 15,500 2 1,581CFES CONSTR. FEROV. TM 1,000 1,600 22.98 1,600 1,600 1,600 1 1,524COTR CONSTR. TRANSILV. 324,100 25,000 4.17 25,000 25,000 25,000 2 239CONQ CONTACTOARE BUZAU 25,000 21,813 14.8 23,500 19,000 23,500 3 320CORZ CORD 25,000 10,667 -2.08 10,000 10,000 11,000 2 210CRIO CRIORTEX 25,000 15,000 -6.25 15,000 15,000 15,000 3 160DECE DECEBAL DEVA 1,000 47 -6.0 47 47 47 1 70,528DELF DELFINCOM 25,000 35,500 0.0 35,500 35,500 35,500 1 41DIVE DIVERSMET 1,000 700 0.0 700 700 700 2 1,960DUCL DUCTIL 1,000 2,997 4.31 3,000 2,900 3,000 9 612,629DUMV DUMBRAVA 1,000 700 0.0 700 700 700 1 906ELBU ELECTRICOM BUC.I 1,000 1,400 0.0 1,400 1,400 1,400 1 418EEOB ELECTROCONSTR. ELCO 1,000 2,600 0.0 2,600 2,600 2,600 1 221ELJA ELECTROMONTAJ CARPATI 25,000 22,000 4.76 22,000 22,000 22,000 1 80EUXI EUXIN 25,000 35,500 4.41 35,500 35,500 35,500 1 120FEAA FEA 25,000 9,000 0.0 9,000 9,000 9,000 1 40FINY FINCA 25,000 11,500 0.0 11,500 11,500 11,500 1 40FIRO FIRMELBO BOTOSANI 100,000 50,000 11.11 50,000 50,000 50,000 1 120FOSB FORAJ SONDE S.A. 1,000 1,350 0.0 1,350 1,350 1,350 1 336GETR GENERAL TRANSPORT 25,000 12,000 0.0 12,000 12,000 12,000 1 80HABE HABER SA 1,000 4,758 -0.88 4,800 4,700 4,800 6 10,974

Cod Denumire VN Pr.Mediu Var% Inchidere Min. Max. Tranz. Nr. Act.IARV IAR SA BRASOV 25,000 9,000 -0.11 9,000 9,000 9,000 1 500ICER ICERP SA 25,000 36,500 0.0 36,500 36,500 36,500 1 39INTA INDEPENDENTA SIBIU 25,000 8,500 21.43 8,500 8,500 8,500 2 79INLP IND. LAPTELUI MURES 1,000 1,500 0.0 1,500 1,500 1,500 2 693YTLS INTERNATIONAL LEASING 1,000 1,500 0.0 1,500 1,500 1,500 1 5,000COER ISPAT SIDEX 25,000 7,400 -2.01 7,400 7,400 7,400 4 5,500JIUL JIUL SA 1,000 400 0.0 400 400 400 1 4,575LARO LAROMET SA 1,000 430 0.0 430 430 430 1 3,555LIDO LIDO SA BUC.I 1,000 3,200 0.0 3,200 3,200 3,200 1 373RODA MAGNETTO WHEELS ROM. 1,000 581 5.66 570 570 600 2 13,449MTCR MAT SA CRAIOVA 25,000 4,200 2.44 4,200 4,200 4,200 1 78MENX MECANEX SA 25,000 13,000 0.0 13,000 13,000 13,000 2 79METY MECANICA ROTES SA 25,000 26,500 0.0 26,500 26,500 26,500 1 119FAMD MEDIMFARM 1,000 1,600 0.0 1,600 1,600 1,600 1 611MERH MERCUR SA PLOIESTI 25,000 41,000 -4.32 41,000 41,000 41,000 1 80MEVA MES SA SUCEAVA 25,000 4,600 0.0 4,600 4,600 4,600 1 157MINT MINET SA 25,000 12,500 0.0 12,500 12,500 12,500 1 40MLCM MOLDOCIM SA 25,000 43,500 0.0 43,500 43,500 43,500 2 200MOTU MONDOTRANS TARGOV. 1,000 450 0.0 450 450 450 1 6,288MUNT MUNTENIA BUC. 6,794 2,500 0.0 2,500 2,500 2,500 1 100NAPO NAPOCA SA 8,821 3,000 0.0 3,000 3,000 3,000 1 1,914NACH NAPOCHIM SA 1,000 500 21.95 500 500 500 1 2,566NAPP NAPOLACT SA 17,000 36,928 0.77 36,500 36,000 37,000 17 22,379NEPT NEPTUN SA Campina 25,000 26,806 -0.5 27,000 26,500 27,000 3 302NEOL NEPTUN-OLIMP SA 1,000 2,000 0.0 2,000 2,000 2,000 1 145NUZY NUTRIBUZ SA 25,000 16,000 0.0 16,000 16,000 16,000 1 40PALB PAL BRAILA SA 1,000 560 0.0 560 560 560 1 2,199PACY PALACE SA SINAIA 1,000 2,300 0.0 2,300 2,300 2,300 1 236PANC PANICOR SA 1,000 550 22.22 550 550 550 1 44,324PANV PANVITAN SA 25,000 15,000 0.0 15,000 15,000 15,000 1 40PIMS PIM SA 25,000 25,000 0.0 25,000 25,000 25,000 1 198PLSC PLASE PESCARESTI SA 1,000 4,478 17.85 4,500 4,000 4,500 2 15,838PREG PREDEAL SA 1,000 600 0.0 600 600 600 1 1,828PROG PROGRESUL PLOIESTI 1,000 105 0.0 110 100 110 2 21,714PRTA PROIECT BUCOVINA SA 1,000 1,100 0.0 1,100 1,100 1,100 1 854PROA PROIECT SA BRASOV 1,000 3,000 20.0 3,000 3,000 3,000 1 200PRON PROTAN SA 25,000 3,500 0.0 3,500 3,500 3,500 1 234RESU REMAT SA MURES 1,000 5,000 0.0 5,000 5,000 5,000 1 2,025ROIC ROM VIAL SA BUC.I 25,000300,000 0.0 300,000 300,000 300,000 1 10ROVA ROMAN SA BRASOV 25,000 1,400 3.7 1,400 1,400 1,400 1 1,000

Cod Denumire VN Pr.Mediu Var% Inchidere Min. Max. Tranz. Nr. Act.REGA ROMAQUA GROUP BORSEC 1,000 1,800 0.0 1,800 1,800 1,800 1 305ROMX ROMINEX SA 1,000 7,600 0.0 7,600 7,600 7,600 1 318ROLU ROMLUX SA 1,000 200 -2.18 200 200 200 2 33,509SANE SANEX SA 2,000 1,187 -0.78 1,200 1,150 1,200 4 14,838IMAR SC CONSTR. FEROV. 33 ICIM 1,000 2,150 0.0 2,150 2,150 2,150 1 3,048SIMR SIMAR SA BUC.I 25,000 32,000 23.08 32,000 32,000 32,000 1 17SIET SIRETUL SA BUCECEA 1,000 310 0.0 310 310 310 1 2,832SOLA SOLARIS SA 1,000 300 0.0 300 300 300 1 6,822STST STEAUA DE MARE SA 25,000 50,000 6.3 50,000 50,000 50,000 1 40STLU STICLA LUCSIL SA 2,000 8,500 -15.0 9,000 8,000 9,000 2 3,094STIM STIMET SA 1,000 2,200 0.0 2,200 2,200 2,200 1 1,698STIB STIROM SA BUC.I 25,000 38,320 -2.64 39,000 38,000 39,000 5 1,803STIU STISOM POIANA CODRULUI 1,000 6,600 1.54 6,600 6,600 6,600 1 37TAMA TAMPA SA 1,000 1,800 12.5 1,800 1,800 1,800 1 200TEBA TEBA SA 25,000 20,000 0.0 20,000 20,000 20,000 1 119TEXT TEXTINC SA 25,000 50,000 0.0 50,000 50,000 50,000 1 200TIMP TIMPURI NOI SA BUC.I 25,000 20,000 -3.23 20,000 20,000 20,000 1 40TIAB TITAN TRACO SA BUC.I 25,000 15,000 0.0 15,000 15,000 15,000 1 159TRVI TRANSCOZIA VALCEA 25,000 50,553 12.34 56,000 50,000 56,000 5 9,314TRAT TRANSP. AUTO TEI 25,000 35,000 25.0 35,000 35,000 35,000 1 40TUCC TRANSP. UTILAJ CONSTR. 25,000 2,500 0.0 2,500 2,500 2,500 2 251TRLN TRILAN SA 25,000 2,500 0.0 2,500 2,500 2,500 1 118TUNL TUNELE SA BRASOV 25,000 24,000 0.0 24,000 24,000 24,000 1 494TUSB TURDA PAN SA 25,000 5,000 0.0 5,000 5,000 5,000 1 675TUAA TURISM COVASNA SA 25,000 12,000 0.0 12,000 12,000 12,000 1 714UMEB UMEB SA 25,000 13,083 -13.59 13,000 13,000 13,500 2 3,000UNIO UNIO SA 25,000 8,900 0.0 8,900 8,900 8,900 1 214URBI URBIS ARMAT. SANITARE 25,000 22,753 -1.07 23,000 22,500 23,000 2 79UZIN UZINEXPORT SA 1,000 8,407 2.92 8,800 8,200 8,800 9 21,266VALM VALMETEX SA 1,000 2,400 -4.71 2,400 2,400 2,400 1 770VENU VENTILATORUL SA 55,238 37,125 -25.0 37,125 37,125 37,125 1 35VLAS VLADEASA SA 1,000 2,800 0.0 2,800 2,800 2,800 1 387WINB WINMARKT BETA SA 1,000 1,710 0.59 1,710 1,710 1,710 1 1,452ZARE ZAREA SA 1,000 2,393 0.76 2,400 2,300 2,400 4 9,810ZMCA ZIMCA PIATRA NEAMT 11,000 2,200 -12.0 2,200 2,200 2,200 2 290TOTAL 270 1,292,400

FONDURI DE INVESTI}IICod Denumire VN Pr.Mediu Var% Inchidere Min. Max. Tranz. Nr. Act.XFOA FOA 27,141 16,500 0.00 16,500 16,500 16,500 1 239

RASDAQ val. (mld. lei)

Sursa: RASDAQ

RASDAQ INDEX (puncte)

Sursa: RASDAQ

Guliver/Getty Images/Spencer Platt

Vlad Nicolaescu

AC}IUNILE transferate ieri reprezint` 0,4% dincapitalul social al companiei. Ductil are un capitalsocial de 138 miliarde de lei, \mp`r]it \n ac]iuni cuvaloarea nominal` de 1.000 de lei. |n primele [ase luniale anului trecut, Ductil a realizat un profit de 61,5miliarde de lei, identic cu cel din perioada similar` aanului anterior. Ac]iunile produc`torului de uleicomestibil Argus Constan]a au oscilat pe parcursul[edin]ei de miercuri \ntre 305.000 [I 319.000lei/ac]iune. Cota]ia medie de miercuri a fost cu 0,4%mai mic` fa]` de cea din ziua anterioar`. Valoareatranzac]iilor cu ac]iunile produc`torului de ulei a fostde 1,4 miliarde de lei. Tranzac]iile cu ac]iuni Ductil [iArgus au reprezentat peste jum`tate din valoarea tran-zac]iilor realizate ieri pe pia]a RASDAQ. Ieri pe pia]`au fost transferate ac]iunile a 163 de societ`]i, iar valoa-rea celor 327 de transferuri a fost de 6,1 miliarde de lei.Ac]iunile companiei de transporturi de c`l`tori

Transcozia Råmnicu Vålcea au urcat cu 12% fa]` de va-loarea din [edin]a precedent`. Valoarea tranzac]iilorde ieri a fost de 470 milioane de lei, iar cota]iile auoscilat \n intervalul 50.000 - 56.000 lei/ac]iune. Ac]iun-ile societ`]ii au \nregistrat o lichiditate ridicat` \n ulti-ma perioad` datorit` vånz`rii de c`tre SIF Oltenia apachetului de ac]iuni de]inut, care reprezenta 16% dincapitalul Transcozia.

Cele mai tranzac]ionate ac]iuni de la categoria I aufost cele ale operatorului portuar Socep Constan]a.Pre]ul ac]iunilor Socep a urcat din nou pån` la 2.900lei/ac]iune, care a fost [i pre]ul ultimei tranzac]ii.Cota]ia medie a urcat cu 2,8% fa]` de valoarea din ziuaprecedent`.

Ac]iunile produc`torului de ]evi din font` [i o]elPetrotub Roman s-au transferat ieri la pre]uri identicecu valoarea nominal`: 25.000 lei/ac]iune. |n cele [aseopera]iuni s-au transferat ac]iuni \n valoare de 31milioane de lei, iar pre]ul mediu a fost mai mare cu unprocent fa]` de valoarea din ziua anterioar`.

AC}IONARI SEMNIFICATIVISocietate Ac]ionar Procentaj de]inutAGROMEC CLUJ PERSA VASILE 9.98%

SEDCOM LIBRARII MURES APAPS 14.14%

SEDCOM LIBRARII MURES SEDCOM LIBR. PAS 0.00%

TRANSP. AUTO SUCEAVA TRANSCAR SRL 6.29%

CICERO SA ROMILEXIM TRADING LIMITED 36.93%

CICERO SA SIF OLTENIA 0.00%

ALBALACT CIURTIN PETRU RAUL \mpreun` 59.26%cu CIURTIN PETRU

ARALIA SA MARIANI EZIO 9.87%

AGERMEC PIELESTI PREDOI GHEORGHE 5.75%

ARALIA SA FERRUCCI ENNIO 2.72%

Cele mai tranzac]ionate ac]iuni de pe pia]a RASDAQ au fost ieri cele alecompaniei Ductil Buz`u, care activeaz` \n domeniul industrieimetalurgice. Cele nou` tranzac]ii s-au derulat la pre]uri cuprinse \ntre2.900 [i 3.000 lei/ac]iune, iar valoarea opera]iunilor de ieri a fost de 1,8miliarde de lei.

R`zvan Voican

A LPHA Bank Romånia, filial` a celuide-al doilea mare grup bancar elen,a \ncheiat anul 2002 cu un profit

brut de 13,4 milioane de dolari, comparabilcu cel \nregistrat la sfår[itul lui 2001.

Valoarea total` a activelor a crescut cu47% \n 2002, ajungånd la 438 de milioanede dolari. |n 2001 Alpha Bank era a optabanc` romåneasc` dup` valoarea activelor.

Portofoliul de credite al b`ncii a atinsvaloarea de 264 de milioane de dolari, cu33% mai mult decåt \n anul 2001, \n timp cedepozitele clien]ilor au \nsumat 183 de mi-lioane de dolari, \n cre[tere cu aproximativ48% fa]` de 2001. Valoarea \mprumuturilorpentru \ntreprinderi mici [i mijlocii adep`[it 4 milioane de dolari.

„|n 2002 banca a continuat consolidareasegmentului de clien]i companii, dez-voltånd \n paralel divizia de retail.

Dobånzile s-au mic[orat, iar diferen]adintre dobånzile active [i cele pasive asc`zut [i ea, ca o consecin]` a concuren]eipe pia]a local`, dar [i a evolu]iei pie]eiinterna]ionale“, spune Eleftherios Ioannou,pre[edintele Alpha Bank Group Romånia.

Pentru Alpha Bank vectorul principal decre[tere r`måne segmentul de serviciipentru clien]ii-companii, \ns` strategiab`ncii vizeaz` [i o cre[tere rapid` asegmentului de retail.

Investi]iile pentru extinderea re]elei desucursale s-au ridicat anul trecut la 2,6milioane de dolari, \n cre[tere cu aproape

50% fa]` de 2001. |n prezent banca are 15sucursale, \ns` inten]ioneaz` s` deschid`,pån` \n luna iulie, altele patru, din caredou` \n Bucure[ti, una \n Otopeni [i una \nOradea. Banca inten]ioneaz` s` men]in` rit-mul de cre[tere a investi]iilor, mare parteurmånd s` fie alocat` moderniz`rii siste-melor [i conexiunilor on-line.

Ioannou spune c` 2002 a fost pentruAlpha Bank anul „Alpha Housing-Creditipotecar“. Mai mult de 1.200 de clien]i aucontractat anul trecut credite ipotecareAlpha Housing, destinate achizi]iei,construc]iei [i renov`rii de locuin]e.

Produsul a fost \mbun`t`]it prin includereaunei asigur`ri de via]`, scurtarea timpuluide procesare a documentelor [i intro-ducerea sistemului de calcul al ratelor, ceeace a dus la o cre[tere de 25 % a vånz`rilorlunare la acest produs.

Alpha Bank a continuat s` investeasc` [i\n segmentul de carduri. Pån` la sfår[itullui 2002 banca emisese 18.000 de cardurisub siglele Visa Classic [i Visa Electron,care pot fi folosite atåt \n Romånia, cåt [i \nstr`in`tate.

Anul trecut, Alpha Bank Group -ac]ionarul majoritar al Alpha BankRomånia - [i-a majorat cota de capital prinachizi]ionarea unui pachet de ac]iuni de10%, de]inut anterior de BERD, precum [iprintr-o investi]ie suplimentar` de 10milioane de dolari. Capitalul propriu alb`ncii a crescut astfel cu 47% fa]` denivelul din 2001, ajungånd la valoarea de62,4 milioane de dolari. Alpha Bank Groupde]ine \n prezent 97% din ac]iunile b`nciiromåne[ti, \n timp ce restul de 3% se afl` \nportofoliul b`ncii italiene Monte dei Paschidi Siena.

Din grupul Alpha Bank Romånia mai facparte societ`]ile Alpha Finance, specia-lizat` \n servicii de brokeraj, Alpha Leasing[i Alpha Insurance.

Alpha Bank a ap`sat pe pedal` \ncepåndcu anul 2000 o dat` cu expunerea mai mare[i a altor b`nci grece[ti pe pia]a romåneas-c`.

|n acest moment, [ase b`nci grece[ti suntprezente pe pia]a romåneasc`, dar acti-vitatea cåtorva este \nc` mai degrab` tot deexpectativ`.

ING vrea s` cucereasc`OlteniaING Bank [i-a inaugurat ieri ceade-a treisprezecea sucursal`, laCraiova. Divizia de asigur`ri agrupului, ING Nederlanden Asigur`ride Via]`, avea agen]ie \n Craiovadin 1998. „Prezen]a grupului nostruaici \nc` de acum cinci ani [ilansarea serviciilor bancare ce areloc ast`zi dovedesc \nc` o dat`angajamentul pe termen lung al INGGroup fa]` de Romånia“, a declaratJan Op de Beeck, pre[edintele INGRomånia la inaugurarea noiisucursale. Prin deschidereasucursalei bancare, ING aduce laCraiova servicii financiare integrate,sub forma pachetelor de serviciibancare [i de asigur`ri pentruangaja]ii companiilor care fac partedin portofoliul de clien]i ai b`ncii.ING va continua \n acest an s`-[iextind` re]eaua de sucursale, \nparalel cu lansarea de noi produse.Mi[u Negri]oiu, director generaladjunct al ING Bank Romånia,spune c` prezen]a b`ncii \n Craiovava contribui la \mbun`t`]ireaclimatului de afaceri \n zon`.R`zvan Voican

Obliga]iuni pe doiani cu 14,1% dob.

MINISTERUL Finan]elor a redus dinnou u[or dobånda pl`tit` laobliga]iunile emise pe o perioad` dedoi ani, dar [i \n aceste condi]iib`ncile s-au \nghesuit s` cumperetitlurile. Chiar dac` dobånda asc`zut de la 14,1% la 14%, b`ncileau cerut ini]ial obliga]iuni de peste1.500 miliarde de lei, dar \n finalFinan]ele nu au fost de acord s`suplimenteze oferta. B`ncile aucump`rat astfel titluri de doar 600miliarde de lei, toate prin ofertecompetitive. B`ncile au participat [ila licita]ii de titluri de stat cu

scaden]e mai mici - respectiv 6 luni[i un an, dobånzile medii pl`tite fiindde 16,44% pentru prima scaden]`,respectiv 15,9% pentru a doua.Totu[i, la aceste dou` licita]ii b`ncilenu au cump`rat titluri decåt deaproape 800 miliarde de lei, de[ioferta era de 1.700 miliarde de lei.Titlurile de stat r`mån \nc` unuldintre plasamentele cele mai c`utatede b`nci pentru c` de[i dobånzilescad sunt totu[i \n pia]` [i \n plusriscul este zero. Ionela Nu]`

6 B~NCI {I ASIGUR~RI ZIARUL FINANCIAR 13 FEBRUARIE 2003

Patru sucursale pån` lasfår[itul lunii iulie, treiproduse pån` \n luna mai,noi facilit`]i de creditare prinintermediul cardurilor suntcåteva dintre proiecteleAlpha Bank de expansiune pesectorul de retail, \n paralel cu dezvoltarea portofoliuluide clien]i-companii.

Alpha Bank vrea mai mult retail, dar se bazeaz` pe companii

PE SCURT

B`ncile [i marketingul|N \ncercarea de a cå[tiga unclient \n plus, b`ncile pun la punctstrategii de marketing care mai decare mai inventive. BRD-SocGenofer` de exemplu pentru operioad` limitat` credite pentrucump`rarea de automobile Daciaf`r` avans. Un alt exemplu este [iPiraeus Bank, care a anun]at c`pån` la sfår[itul acestei s`pt`måniemite carduri Visa Electron f`r`comison de emitere. CardurilePiraeus Bank sunt emise \n lei sauvalut` [i pot fi utilizate atåt pentruretragerea de numerar, cåt [ipentru pl`t]i la comercian]i. Pentrudisponibilit`]ile din contul de cardbanca bonific` o dobånd` de 14%pe an la lei [i 1,7% la dolari.Ionela Nu]`

CARDURI

STRATEGIE

Facturi pl`tite prin card,avantaj doar pentru b`nci

Pia]a a vrut mai multe credite \n valut`. {i b`ncile i-au dat

R`zvan Voican

CU toate \ncerc`rile BNR de a tem-pera apetitul firmelor [i persoanelorfizice pentru creditul \n valut`, acestaa crescut anul trecut de dou` ori mairepede, \n termeni reali, fa]` de cre-ditul \n lei. Tendin]a are toate [anseles` se men]in` \n prima jum`tate aacestui an, avånd \n vedere sl`bireadolarului. Riscul este \ns` consi-derabil avånd \n vedere posibilele e-volu]ii imprevizibile ale raportuluieuro/dolar. Le resimt din plin cei cares-au \mprumutat anul trecut \n euro [iau ajuns s` pl`teasc` dobånzi de peste33% pe an.

Pe ansamblu, b`ncile romåne[ti audat anul trecut credite pentru compa-nii [i persoane fizice cu 28,9% maimult, \n termeni reali, decåt \n 2001.La sfår[itul lunii decembrie 2002creditul neguvernamental ajunsese la179,6 miliarde de lei.

|n perioada ianuarie-decembrie2002 creditul pentru sectorul privat acrescut cu 28,9% \n termeni reali, re-flectånd majorarea cu 19,2% a cre-ditului \n lei [i cu 59,6% a creditului \nvalut`. Exprimat` \n dolari, compo-nenta \n valut` a creditului neguver-namental a crescut anul trecut cu50,6%.

|n aceea[i perioad`, creditul guver-namental net a sc`zut cu 29,6%, \nprincipal ca urmare a r`scump`r`rilorde titluri de stat pe termen mediu [ilung destinate restructur`rii sistemu-lui bancar.

Numai \n luna decembrie a anuluitrecut creditul neguvernamental \nvalut` a crescut cu 7,1%, respectiv cu7,3% \n dolari. Componenta \n lei s-amajorat doar cu 1%. Creditul guver-namental a crescut \n decembrie cu116%, pån` la 20.732 mld. lei, ca ur-

mare a reducerii disponibilit`]ilor \nlei [i valut` ale Ministerului Finan]e-lor \n conturile deschise la BNR, pre-cum [i a emiterii unor titluri de stat.

Economiile aucrescut mai \ncet

ECONOMIILE popula]iei au crescutanul trecut cu 18,4% \n termeni reali.Valoarea depozitelor \n lei constituite\n b`nci s-a majorat cu 57,9%, \n timpce depozitele \n valut`, exprimate \nechivalent dolari au crescut cu 19,6%.

La sfår[itul lunii decembrie econo-miile popula]iei ajunseser` la 88.894miliarde de lei, de]inånd o pondere de23,8% \n masa monetar`. Economiileau crescut cu 6% \n ultima lun` a anu-lui, \n mare m`sur` datorit` bonifi-c`rii de c`tre CEC a dobånzilor afe-rente \ntregului an 2002.

Depozitele \n lei constituite \n b`ncide firme au crescut \n luna decembrie

cu 16,3%, pån` la 49.702 miliarde delei. |n cadrul acestora, depozitele petermen s-au majorat cu 23%, pån` la29.370 miliarde de lei, depozitelecondi]ionate au urcat cu 11,2%,cifråndu-se la 9.062 miliarde de lei, \ntimp ce valoarea certificatelor dedepozit våndute de b`nci a crescut cu5,1%, pån` la 11.270 miliarde de lei.

Depunerile \n valut` ale reziden-]ilor, inclusiv popula]ia, exprimate \nlei, \nsumau la sfår[itul anului trecut146.812 miliarde de lei, echivalentul a4,3 mld. $. Depozitele bancare \nvalut` constituite de popula]ie, expri-mate \n dolari, au crescut \n decem-brie cu 2,8%, ajungånd la aproape 2mld. $. Plasamentele \n euro au fostanul trecut apoape la fel de rentabileprecum cele \n lei.

Volumul titlurilor de stat cum-p`rate de firme [i de persoane fizice acrescut anul trecut cu 10,6% \ntermeni reali fa]` de 2001, ajungånd la41.273 miliarde de lei.

STATISTIC~

Ovidiu Tempea

OBLIGATIVITATEA introducerii sis-temului electronic de plat` prin in-termediul cardurilor a facturilor la uti-lit`]i aduce beneficii numai b`ncilorcomerciale [i nu va fluidiza \ncas`riledistribuitorilor, a declarat ieri LucianBoghiu, directorul general al societ`]iiElectrica, \n cadrul unui seminar cutema „Cardul-instrument de plat`pentru utilit`]i“.

„B`ncile n-au adoptat o pozi]ie e-chitabil` pentru distribuirea costurilorsuplimentare, \ntre furnizor banc` [iutilizator. De fapt, \n Romånia, foartepu]ini clien]i cunosc costurile pentru otranzac]ie pe card. Forma de plat`prin card nu ajut` decåt banca“, apre-ciaz` Boghiu.

Boghiu spune c` o solu]ie maiavantajoas` ar fi plata prin Internet,care ar permite prefacturarea, caz \ncare clientul poate vizualiza imediatsuma \nscris` pe factur`. Astfel, citireacontorului s-ar efectua o dat` la [aseluni pentru stabilirea diferen]ei dintresuma facturat` [i valoarea energieiconsumate. Diferen]a de trei ziledintre momentul efectu`rii pl`]ii labancomat sau din cont [i confirmareapl`]ii \n contul furnizorului de utilit`]ireprezint` un alt neajuns al acestuisistem, \ntrucåt ar putea exista situa]iicånd clientul s` fie debran[at, dac` apl`tit \n ultima zi de scaden]`.

De asemenea, Boghiu sus]ine c`obligativitatea de a asigura infrastruc-tura necesar` pentru plata princarduri a adus furnizorii de utilit`]i la

stadiul \n care au posibilit`]i redusede negociere cu b`ncile comerciale.Instalarea sistemelor POS (point ofsale) la casieriile distribuitorilor deenergie, ap` [i alte servicii publice, nuva reprezenta un avantaj pentruclien]i, sus]ine directorul Electrica.

Potrivit Ordonan]ei de guvern193/2002 privind introducereasistemului de plat` prin card, b`ncilecomerciale sunt nevoite s` suportecosturile instal`rii POS la furnizorii deutilit`]i. C`t`lin B`iculescu, avocat laMu[at [i Asocia]ii, apreciaz` c` legis-la]ia are unele sc`p`ri, \n m`sura \ncare obligativitatea asigur`rii infra-structurii revine unit`]ilor distri-buitoare, iar consturile sunt suportatede b`nci.

Aplicarea prevederilor OG 193/2002 a fost amånat` de la 1 februarie2003 la 1 ianuarie 2004, cu o perioad`de acomodare \ncepånd din iulie anulacesta. Potrivit actului normativ, [iagen]ii economici care au activit`]icomerciale [i dep`[ersc o anumit`cifr` de afaceri va trebui s` accepteplata prin intermediul cardurilor.

Plafonul minim al cifrei de afaceripeste care societ`]ile comerciale vor fiobligate s` accepte carduri urmeaz`s` fie stabilit [i \nscris \n normelemetodologice de aplicare a OG193/2002. Adriana }ig`u, secretar destat \n Ministerul Comunica]iei [iTehnologiei, a ar`tat c` nivelul minimal cifrei de afaceri peste care se vaaplica obligativitatea va fi stabilit [i \nfunc]ie de capacitatea b`ncilor de afurniza POS-uri.

VALUTE

Minunea continu`: dolarul scade la 32.650 lei Ionela Nu]`

ORDINELE mari de vånzare dedolari lansate \n pia]` mai ales declien]ii b`ncilor, dar [i faptul c`banca central` nu a fost prezent` ieripe pia]` s` cumpere valut` au f`cutca [i ieri cursul leu/dolar s` scad`vizibil. Ieri a fost de fapt a doua zi \ncare acest scenariu a fost prezent pepia]`.

De la un curs de 33.004 lei/dolar,cota]ie calculat` \n ultima zi as`pt`månii trecute, cursul de schimbal monedei na]ionale \n raport cu ceaamerican` a sc`zut \n doar trei zilepån` la 32.650 lei/dolar.

„Sunt de fapt dou` cauze carestau la baza acestei evolu]ii. Pe de oparte sunt ordinele mari de vånzarede valut` care nu sunt contrate debanca central` prin nici un fel deinterven]ie. Apoi, f`r` discu]ie sepoate vorbi [i de un a[a-zis fenomende turm`. |n momentul \n care \npia]` se percepe c` banca central`nu mai intervine, b`ncile se apuc` s`vånd` azi pentru c` nu [tiu ce vaurma måine“, comenteaz` undealer.

|n condi]iile \n care Banca Na]io-nal` a calculat ieri un curs de 32.650de lei pentru un dolar, \n sc`dere cu215 de unit`]i fa]` de ziua pre-cedent`, [i euro a cå[tigat u[or dinterenul pierdut mar]i, fiind cotat la35.143 de lei, leul \nregistreaz` oapreciere fa]` de co[ul euro/dolarde 0,58% de la \nceputul anului.

La deschiderea [edin]ei de tran-zac]ionare pe pia]a valutar`, co-ta]iile se situau la 32.810/32.840 delei pentru un dolar. Pe fondul vån-z`rilor de valut`, cursul a coboråttreptat spre 32.780/32.790 de lei. |ncele din urm`, excedentul de dolari

[i lipsa oric`rei interven]ii decump`rare din partea BNR au duscota]iile \n jos pån` la 32.560/32.600de lei pentru un dolar.

Dup` cum au evoluat lucrurile pepia]a valutar` interbancar` \n primaparte a s`pt`månii este aproape clarc` banca central` are nevoie de undolar mai slab pentru a cobor\implicit cota]ia euro [i a preg`tiastfel trecerea la moneda european`ca referin]` pentru cursul leului.Banca central` \ncearc` s` descu-rajeze astfel pia]a s` se repead` laeuro [i s` umfle cota]iile, avånd \nvedere [i mi[c`rile din ultimele zile,cånd multe b`nci au \nregistratcereri \n cre[tere pentru cump`r`ride euro.

Pe pia]a monetar` nu s-au \nre-gistrat varia]ii semnificative fa]` dezilele precedente, majoritatea tran-zac]iilor fiind perfectate la dobånzi\n jur de 18/20% pe an.

DOBÅNZI

Cursurile pie]ei valutare

12 februarie 2003 anun]ate de BNR

Valute \n cont Curs lei

1 dolar australian 193301 dolar canadian 213711 franc elve]ian 239481 coroan` ceh` 11051 coroan` danez` 47281 lir` egiptean` 59421 EURO 351431 lir` sterlin` 528721 forint ungar 143100 yeni japonezi 270811 leu moldovenesc 22891 coroan` norvegian` 47081 zlot polonez 84781 coroan` suedez` 38441000 lire turce[ti 201 dolar SUA 326501 g AUR (pre] \n lei) 3812061 DST 44555

BNR face urm`toarele preciz`ri:1. Cursurile incluse \n aceast` list` au la baz` cota]ii ale

societ`]ilor bancare autorizate s` efectueze opera]iunipe pia]a valutar`.

2. Prezenta list` nu implic` obligativitatea utiliz`riicursurilor \n tranzac]ii efective de schimb valutar [i\nregistr`ri contabile.

|n urma ie[irii din circula]ie a monedelor europene carecompun euro, Banca Na]ional` a Romåniei nu maicalculeaz` cursurile valutare ale acestor monede inraport cu leul (exemplu: marca german`, lira italian`,[ilingul austriac, francul belgian, drahma greceasc`,peseta spaniol`, escudo portughez etc).

Sursa: BNR

Eurom Bank 500 mii 10 mil. - - 3-15* 16 18 20 21 21 3-15* 16 18 20 21 21

* detalii la banc` \n lei: 3 luni - 18,5%; 4 luni - 19,5%; 6 luni - 20,5%\n dolari: 3 luni - 3,0%; 4 luni - 3,25%; 6 luni - 3,5%; \n euro: 3 luni - 3,5%; 4 luni - 3,75%; 6 luni - 4%

BCR 1000000 2 mil. 40 mii 0,5 2 14 17,5 20 20,5 22 2 14 17,5 20 20,5 22

Certificate de depozit la termen: 3 luni - 16%; 6 luni - 18%; Conturi de carduri BCR Maestro [i BCR Visa Clasic - 4%

BRD 500 mii func]. sucurs.: - 0,5 1 13 16 18 18 19 - - - - - -

Depozite cu plata dobånzii la expirarea termenului: 1 13 17 19 19,5 20,5 1 13 16 18 18,5 19

Banc Post 500 mii lei / depozite - 0,35 1 14 16 18 19 20 1 13 16 18 19 16

Carnete de economii - - 14 14,5 - 15 - - - - - -

Certificate de depozit nenominative pe termene op]ionale: la 30 zile - 14%; la 60 zile - 14,5%; la 90 zile - 15% sum` minim` 500.000 lei

Raiffeisen 500 mii 10 mil. 5.000 0,5 1 14 16 18 18 18 2 14 16 18 18 18

Bank Carnete de economii - - 2 - 15 15 - 15 - - - - - -

Banca }iriac 15 mil. 25 mil. - - 1 14 18 19 18 17 1 14 18 19 18 17

CEC 500 mii 5 mil. 20 mii fiz 0,5 jurid. 1 13 15 - - 18 1 13 15 15 15 151 mil. 50 mii jurid

Carnete de depunere cu plata lunar` a dobånzii: 13%/an; certificate de depozit cu plata lunar` a dobånzii: 12%/an; certificate de depunere cu plata dobånzii la 3 luni: 14%/an

Transilvania 500 mii 25 mil. 10.000 fiz; 0,35 fiz 2 14 17 18 20 20 2 14 17 18 20 20100.000 jurid.0,55 jurid

Romåneasc` 500 mii 15 mil. 10000 fiz - 1,5 15 17,5 19 19,5 19,5 1,5 15 17,5 19 19,5 19,5100000 jurid -

Alpha Bank - - - 1,5 15 16,5 16 16 16 1,5 15 16,5 16 16 16

Certificate de depozit la termen: 3 luni - 17,5%; 6 luni - 17%; 9 luni - 17%; 12 luni - 17%

Romexterra 500 mii 10 mil. - 0,2 2 16 19 20 21 20 4 16 19 20 21 20

Libra 1 mil. 15 mil. franco franco pf/0,3pj 3 14 17 19 20 21 3 14 17 19 20 21

ABN-AMRO - 150 mil. - - - - - - - - 2 12 15 15 14 14

ING < 500 mil. lei - - 0,5 12 12 12 - 12 0,5 12 12 12 - 12

> 500 mil. lei - - 0,5 15 14 14 - 14 0,5 15 14 14 - 14

HVB echiv. 2000$ - 0,5 2 12 13 13 12 12 2 12 13 13 12 12Romania

Carpatica 500 mii 50 mil. lei 100.000/p.j. 0,35 2 15 17,5 19,5 20 19 2 15 17,5 19,5 20 19

Volksbank 1.000.000 lei sau echivalent 30000 pf/100000 pj 0,4pf/0,75pj 1,5 14,5 17 18 18,5 18,5 1,5 14,5 17 18 18,5 18,5

Piraeus Bank 1.000.000 lei 1.000.000 lei - - 3 14 16 16 16 15 3 14 16 16 16 15

Carduri Visa Electron [i Business \n LEI 16% p.a. (dobånd` la termen de 1 lun`); Certificate de depozit cu discont \n LEI - 6 luni: 15,64%; 1 an: 15,22% p.a.

MIRO Bank 1.000.000 lei tx. card client - 6 16,5 18,5 20 - 21 7 17,5 19,5 21 - 22

RIB 500 mii 500 mii - 0,5 pj 2,5 17 18 19 21 22 2,5 17 18 19 21 22

Ziarul Financiar nu \[i asum` r`spunderea pentru neconcordan]a dintre cota]iile comunicate de b`ncile comerciale [i cele afi[ate la sediile acestora. Aceast` neconcordan]`poate proveni din netransmiterea la timp c`tre Ziarul Financiar a dobånzilor modificate. Pentru informa]ii suplimentare \n tabelul al`turat sunt prezentate telefoanele b`ncilor.

Banca

|n lei

persoanefizice

persoanejuridice

taxadeschidere

cont com

isio

n

din

su

ma

rest

itu

it`

(%)

Suma minim` ladepozite

Depuneri ale persoanelor fizice

la v

eder

e(%

/an

) la termen (%/an)

1 lu

n`

3 lu

ni

6 lu

ni

9 lu

ni

12 lu

ni

Dobånda

Depuneri ale persoanelor juridice

la v

eder

e(%

/an

) la termen (%/an)

1 lu

n`

3 lu

ni

6 lu

ni

9 lu

ni

12 lu

ni

DobåndaDobånzi acordate de b`ncile comerciale la depozitele persoanelor fizice [i juridice

Banca

|n valut`

valu

ta

la v

eder

e

la t

erm

en

la v

eder

e(%

/an

) la termen (%/an)

com

isio

n

din

su

ma

rest

itu

it`

(%)Suma minim`

la depozite

la v

eder

e

la t

erm

en

Suma minim`la depozite

Dobånda

la termen (%/an)

Dobånda

Depuneri ale persoanelor fizice Depuneri ale persoanelor juridice

Eurom Bank USD - 500 - 0,5 2 2,5 3,25 3 3,3 - 1500 0,5 2 2,5 3,25 3 3,3EUR - 500 - 0,5 3 3,25 3,5 3,5 3,75 5000 20000 0,5 3 3,25 3,5 3,5 3,75

Banc Post USD 500 1000 0,35 0,75 1,3 2 2,5 2,5 3 5000 20000 0,75 1,3 2 2,5 2,5 3BCR USD 100 1000 0,5 min.1$ 0,5 2 2,5 3 3000 3000 0,5 2 2,5 3

EUR 0,5 2,75 3 3,5 3000 3000 0,75 2,75 3 3,5BRD USD 700 1000 0,5 0,5 1,25 1,85 1,9 1,95 2 5000 10000 0,5 2,75 2,8 1,9 1,95 2

EUR 400 500 0,5 2,75 2,80 3 3,05 3,15 4500 7600 0,5 2,75 2,80 3 3,05 3,15Banca }iriac USD 300 2000 0,5 0,1 1,2 1,35 2 2,75 3 0 10000 0,1 1,2 1,35 2 2,75 3

EUR 300 2000 0,5 0,4 2,25 2,5 2,6 2,6 3,2 - 10000 0,4 2,25 2,5 2,6 2,6 3,2Romåneasc` USD 300 - 0,5 1,75 2,25 2,5 2,75 3 1000 1000 0,5 1,75 2,25 2,5 2,75 3

EUR 300 - 0,5 2,75 3 3,2 3,35 3,5 1000 1000 0,5 2,75 3 3,2 3,35 3,5Certificate de depozit nominative - USD: 1 lun` - 2%, 3 luni - 2,5%, 6 luni - 2,75%, 9 luni - 3%, 12 luni - 3,25%; EURO: 1 lun` - 3%, 3 luni - 3,25%, 6 luni - 3,45%, 9 luni - 3,6%, 12 luni - 3,75%

ABN-AMRO USD min. 20000$ 0,25 0,75 0,8 0,8 0,9 1EUR min. 25000 0,5 1,7 1,7 1,7 1,75 1,8

ING USD 10.000 30.000 0,25 1 1 1 - 1,25 0,25 1 1 1 - 1,25EUR 10.000 30.000 0,25 2,1 2,0 2,2 - 2 0,25 2,1 2,1 2 - 2

Raiffeisen USD 500 0,5 0,5 1,25 1,5 1,5 1,5 1,5 5000 0,5 1,25 1,5 1,5 1,5 1,5Bank EUR ech. 500$ 0,5 0,75 2,85 2,9 2,9 2,9 3 ech. 5000 0,75 2,85 2,9 2,9 2,9 3Transilvania USD 500 500 0,5pf- 0,75 2,25 2,8 3 3,25 3,5 ech.1000 0,75 2,25 2,8 3 3,25 3,5

EUR ech.500$ ech.500$ 0,75pj 0,75 2,25 2,8 3 3,2 4 ech.1000 0,75 2,25 2,8 3 3,2 4Alpha Bank USD - 0,2 1,75 2,25 2,5 2,5 2,5 - 0,2 1,75 2,25 2,5 2,5 2,5

EUR - 0,25 2,65 3,15 3,25 3,3 3,4 - 0,25 2,65 3,15 3,25 3,3 3,4Certificate de depozit nominative - USD: 3 luni - 2,35%, 6 luni - 2,6%, 9 luni - 2,6%, 12 luni - 2,6%; EURO: 3 luni - 3,25%, 6 luni - 3,35%, 9 luni - 3,4%, 12 luni - 3,5%

Carpatica USD 500 500$ min. 3$ 0,5 1,75 2,5 2,75 - 3 500 5000 0,5 1,75 2,5 2,75 - 3EUR ech. 500$ ech.500$ min. 3$ 0,5 2,75 3 3,25 - 3,5 ech.500 ech.5000 0,5 2,75 3 3,25 - 3,5

Libra USD - - franco pf/0,3pj 0,75 2 2,25 2,5 2,6 2,75 - - 0,75 2 2,25 2,5 2,6 2,75EUR - - franco pf/0,3pj 1 2,75 3 3,25 3,4 3,5 - - 1 2,75 3 3,25 3,4 3,5

HVB Romånia USD 100 2000 1 0,1 1 1 1 1,03 1,05 - - 0,1 1 1,05 1 1,03 1,12Volksbank USD - 100 0,4pf/0,75pj 0,25 1 1,05 1,1 1,1 1,15 - 100 0,25 1 1,05 1,1 1,1 1,15

EUR - 100 0,4pf/0,75pj 0,25 2,1 2,15 2,2 2,3 2,4 - 100 0,25 2,1 2,15 2,2 2,3 2,4Piraeus Bank USD 500 500 0,5 0,3 1,7 2,2 2,4 2,5 2,5 500 500 0,3 1,7 2,2 2,4 2,5 2,5

EUR 500 500 0,5 0,3 2,85 3,5 3,4 3,5 3,5 500 500 0,3 2,85 3,5 3,4 3,5 3,5Carduri Visa Electron [i Business \n USD 1,7% p.a. (dobånd` la termen de 1 lun`); Carduri Visa Electron [i Business \n euro 2,85% p.a. (dobånd` la termen de 1 lun`)Certificate de depozit cu discont - EURO: 6luni - 3,39% p.a.; 1 an - 3,6% p.a.; USD: 6 luni - 2,34 % p.a.; 1 an - 2,58% p.a

Romexterra USD - 300 0,2 (min1$) 0,9 2,2 2,7 2,9 3,2 3,5 - 300 0,9 2,2 2,7 2,9 3,2 3,5EUR - 300 0,2 (min1€) 1,4 2,9 3,5 3,7 3,9 4,3 - 300 1,4 2,9 3,5 3,7 3,9 4,3

MIRO Bank USD - 100-500 - 1,25 1,3 1,4 1,5 - 1,6 - 100-500 1,45 1,5 1,6 1,7 - 1,8EUR - 100-500 - 1,25 2,3 2,55 2,65 - 2,8 - 100-500 1,45 2,5 2,75 2,85 - 3

RIB USD - 100 0,5 pj 0,5 1,75 2,25 2,5 2,75 3 - 100 0,5 1,75 2,25 2,5 2,75 3EUR - 100 0,5 pj 0,75 2,5 3 3,25 3,5 3,75 - 1 00 0,75 2,5 3 3,25 3,5 3,75

1 3 6 9 12lun` luni luni luni luni

1 3 6 9 12lun` luni luni luni luni

NOT~: Se pot constitui depozite [i pentru alte valute decåt cele men]ionate \n tabel.

la v

eder

e(%

/an

)

Sursa: B`ncile comerciale

Banca Telefon

Eurom Bank 2067075; 08008.45.45.45 (free)

BCR 3120056

BRD 3133200

Banc Post 3361124

Raiffeisen Bank 08008.02.02.02 (free)

Banca }iriac 3140497

CEC 3111119

Banca Transilvania 0264/198833

Banca Romåneasc` 3211601

Alpha Bank 3238983

Romexterra 3226024

Libra 2303333

Eximbank 3366162

ABN Amro 2020400

ING 2221600

HVB Romania 2032222

Carpatica 0269/233985

Volksbank 3039300

Piraeus Bank 3036920

MIRO Bank 2121739; 4300770

RIB 3227005

Produsul„Fidelitate 2“

Radu Gra]ian Ghe]ea,prim-vicepre[edinte

Eleftherios Ioannou,pre[edinte

Peugeot st` bine la profit PROFITUL opera]ional pe 2002 alproduc`torului francez deautovehicule PSA Peugeot Citroen acrescut de la 2,65 miliarde de eurola 2,91 miliarde de euro, cifr` care aplasat compania \n topulconstructorilor auto europeni. |nacela[i timp, profitul net a stagnat la1,69 miliarde de euro. Vånz`rileanuale au totalizat 54,44 miliarde deeuro, comparativ cu cele 51,66miliarde de euro, \nregistrate \nurm` cu doi ani. |n pofida acestorrezultate, ac]iunile celui de-al doileaproduc`tor de autovehicule dinEuropa au sc`zut cu 1,5%, imediatdup` publicarea raportului financiar.Investitorii au adoptat o atitudineprudent` fa]` de Peugeot, din cauzapreviziunilor modeste lansate pentruacest an. Grupul PSA, care sus]inec` este cel mai profitabil constructorde automobile din Europa, sea[teapt` la o sc`dere a cererii pepia]a din regiune de aproape dou`procente sau, \n cel mai bun caz, lao stagnare. Cu toate acestea,conducerea [i-a exprimat speran]ac` va reu[i s` majoreze profitulopera]ional pe 2003 la 3-3,1 miliardede euro, prin reducerea cheltuielilor[i prin extinderea pe alte pie]e.Mediafax

Poloneziivor ma[ini

VÅNZ~RILE de automobile noi aucrescut cu 19% \n Polonia \n lunaianuarie, fa]` de prima lun` a anuluitrecut, continuånd tendin]a deredresare \nceput` \n semestrul aldoilea din 2002 [i alimentåndsperan]ele \n relansarea economic`a ]`rii. Agen]ia Samar, caremonitorizeaz` pia]a autoturismelor,a indicat \n raportul s`u lunar c`polonezii au cump`rat 28.201 deautomobile noi \n ianuarie, fa]` de23.637 de unit`]i \n ianuarie 2002,cre[terea datoråndu-se reducerilorde pre]uri la modelele de anultrecut, dar [i sc`derii ratelor la\mprumuturi. Ieftinirea creditelorpentru achizi]iile de automobile [im`surile luate de guvern pentru aopri importurile de autoturismeuzate din Uniunea European` aucontribuit la progresul vånz`rilor deautomobile locale \ncepånd din iulie2002. |ns`, pentru \ntregul an,vånz`rile de autoturisme noi ausc`zut cu 6%, la 308.158 de unit`]i.Grupul italian Fiat, care produceunele dintre modelele sale \nPolonia, [i-a p`strat prima pozi]iepe pia]`, cu o cot` de aproape 20%din aceasta \n ianuarie, volumulvånz`rilor sale atingånd 5.700 deunit`]i, dup` o cre[tere de circa10% fa]` de anul trecut. Mediafax

S&P reduceratingul Axa

STANDARD & POOR’S a redusratingul de credit Axa, cea mai marecompanie de asigur`ri din Europa,de la A+ la A, pe fondul temerilorlegate de \ncetinirea ritmului decre[tere a cå[tigurilor opera]ionaleale acesteia. Compania cu sediul laParis este caracterizat` de „o redus`flexibilitate financiar`,“ a declaratStandard & Poor’s. Inten]iacompaniei de a majora cå[tigurileopera]ionale cu 20% \n anul 2002„s-a lovit de continua sc`dere apie]elor de ac]iuni“. |nregistrareacelei mai prelungite sc`deri apie]elor de ac]iuni din ultimele celpu]in cinci decenii a afectatcompaniile europene de asigur`ri,determinånd sc`derea rezervelornecesare \ncheierii de noi contracte.Moody’s Investors Service a redusperspectiva legat` de datoria Axa dela stabil la negativ pe 31 ianuarie,invocånd temerile legate de profit.Axa a anun]at s`pt`måna trecut`sc`derea cu 7,8% a veniturilor petrimestrul patru, \n compara]ie cunivelul \nregistrat anul trecut,devalorizarea dolaruluidiminuånd valoarea vånz`rilorsale pe pia]a american`.C`t`lina Apostoiu

Profitul Coca-Colacre[te cu 1,8%COCA-COLA CO., cel mai mareproduc`tor de b`uturi r`coritoare dinlume, a anun]at o cre[tere de 1,8%a venitului s`u net pe trimestrulpatru, cre[tere sus]inut` de noileb`uturi cum ar fi Vanilla Coke \nAmerica de Nord. Venitul net acrescut pån` la 930 mil. $, sau 38de cen]i pe ac]iune, de la 914 mil. $\n perioada similar` a anuluianterior. Vånz`rile au avansat cu13% pån` la 4,8 miliarde de dolari,de la 4,24 mld. $, conformpurt`torului de cuvånt de la Coca-Cola, Kari Bjorhus. Compania aanun]at de asemenea c` va suportacosturi \n valoare de 400 mil. $ \nurma combin`rii diviziilor nord-americane de b`uturi acidulate [isuc. Anterior, Coca-Cola anun]asedisponibilizarea a 1.900 muncitori \nGermania [i Statele Unite.Compania „\nregistreaz` cele maibune rezultate \n urma inova]iilor, iarb`uturile necarbonatate reprezint`adev`ratul motor de cre[tere,“ adeclarat Herb Achey, analist \ncadrul US Trust Co.C`t`lina Apostoiu

GM: 416 mil. $pentru Daewoo

GENERAL MOTORS, cel maimare produc`tor auto din lume, aanun]at c` inten]ioneaz` s`investeasc`, \n 2003, pån` la 416milioane de dolari \n societatea samixt` din Coreea de Sud - GMDaewoo Automotive andTechnology Co. - cu scopul de a-iconsolida activit`]ile de design [iproduc]ie, informeaz` Reuters.Produc`torul auto american aachizi]ionat, \n luna aprilie 2002,un pachet majoritar din ac]iunilecompaniei sud-coreene DaewooMotors, pentru suma de 251milioane de dolari. „O mare partedin investi]ia de 400-500 miliardede woni va fi realizat` la uzinelePupyong, Kunsan [i Changwon“,a declarat Nick Reilly, directorulGM Daewoo. Aceste centre deproduc]ie, aflate \n Coreea deSud, „au dispus de foarte pu]inefonduri pån` \n prezent“, aad`ugat Reilly. De asemenea,aproape dou` miliarde de woni dinplanul de investi]ii vor fi alocateamelior`rii designului la vehiculeleGM Daewoo. De cånd fosta sasocietate-mam`, Daewoo Group,a devenit insolvabil` \n anul 1999,cota controlat` de Daewoo Motordin pia]a sud-coreean` de 1,6milioane de autovehicule a sc`zutla aproximativ 10%, echivalentul ajum`tate din cota sa de pia]` din1996. Mediafax

Nokia va reducepersonalul

COMPANIA finlandez` Nokia aanun]at c` va renun]a la 550 deangaja]i de la divizia produc`toarede echipamente de telecomunica]ii,reprezentånd mai mult de treiprocente din personal, pentru acompensa pierderile \nregistrate pefondul sc`derii cererii, informeaz`Reuters. Liderul mondial alproduc`torilor de terminale aprecizat c` aceast` m`sur` vizeaz`centrele de cercetare [i dezvoltaredin Statele Unite, Marea Britanie,Suedia [i Finlanda. Conducereacompaniei a ad`ugat c` va \ncercas` redistribuie o parte din angaja]iiviza]i la alte activit`]i din cadrulgrupului. „Scopul reducerii depersonal este de a eficientizaopera]iunile respective, precum [i dea reduce costurile de produc]ie“, searat` \ntr-un comunicat al Nokia. Lafinele anului trecut, divizia deechipamente de telecomunica]ii aNokia avea \n eviden]` peste 17.360de salaria]i, dintr-un total de 51.740de persoane. |n 2002, conducereaNokia a redus for]a de munc`global` cu peste 2.100 de persoane,o cifr` modest` \n compara]ie cureducerile de personal realizate derivalii Ericsson, Motorola, Nortel [iLucent. Mediafax

ZIARUL FINANCIAR 13 FEBRUARIE 2003 BUSINESS INTERNA}IONAL - {TIRI 7

Georgiana Stavarache

D E{I a fost de acord cu unelepropuneri ale pre[edinteluiGeorge W. Bush de a elimina

taxarea la o serie de dividende,Greenspan a insistat c` o asemeneam`sur` ar putea fi aprobat` numai \ncazul \n care vor fi g`site alte sursepentru veniturile bugetare, \n scopulde a ]ine sub control deficitul bugetar.

|n discursul s`u Greenspan a maispus c` incertitudinile care \nconjoar`un eventual r`zboi cu Irakul ridic`„bariere formidabile“ \n caleainvesti]iilor [i \ngreuneaz` evaluareas`n`t`]ii economiei americane.

„Intensificarea tensiunilor geopo-litice nu a f`cut decåt s` se ad`ugeincertitudinilor semnificative cares-au acumulat \n ultimii trei ani, ridi-cånd bariere formidabile \n caleanoilor investi]ii [i, implicit, a relu`riiexpansiunii solide \n activitatea eco-nomic` de ansamblu“, a afirmatpre[edintele Rezervei Federale \ncomentariile preg`tite pentru audie-rea sa de c`tre Comisia Bancar` aSenatului.

El a precizat c` metodele de limitarea deficitelor [i cheltuielilor trebuie„restabilite f`r` \ntårziere“.

„Sunt \ngrijorat c`, dac` nu vor firestaurate mecanismele care guver-neaz` procesul bugetar, lipsa deorientare clar` [i de obiectiveconstructive care ar rezulta va

permite tendin]ei politice actuale defavorizare a cre[terii deficitelorbugetare s` se consolideze din nou“, aexplicat Greenspan.

Pre[edintele Fed nu a f`cut nici uncomentariu direct la adresapachetului de m`suri fiscale aladministra]iei Bush, ce prevedereducerea impozitelor cu 695 miliardede dolari, care a fost atacat de opozi]iademocrat` pe motivul c` va umfladeficitul bugetar.

Totodat`, Greenspan a apreciat c`factorii de decizie nu vor putea avea oimagine clar` asupra perspectiveloreconomice pån` cånd nu va firezolvat` problema irakian`. Cu toateacestea, el a indicat c`, \mpreun` cucolegii s`i, favorizeaz` teoria potrivitc`reia economia se va redresaconsiderabil dac` va fi eliberat` deunele din temerile legate de r`zboi.

„Dac` aceste incertitudini se vordiminua pe termen mediu, ar trebuis` putem spune cu mai mult`siguran]` dac` un anume sector deactivitate sau economia este pe cale s`

avanseze mai rapid - previziuneanoastr` cea mai probabil` - sau dac`r`mån expuse unor constrångeri [idezechilibre care au fost considerate,\n mod eronat, temporare“, a maideclarat Greenspan.

Fed nu ajut`dolarul [i bursele

DOLARUL s-a depreciat din nou fa]`de principalele monede, miercuri,dup` discursul lui Greenspan, cursulde schimb fiind stabilit la 1,0743 dolaripentru un euro. Ieri, dolarul a urcatu[or fa]` de euro la 1,0710. Monedaamerican` a pierdut teren [i \n fa]ayenului japonez, fiind cotat` cu 121yeni pe unitate, dup` ce a urcat, \n[edin]a bursier` precedent`, la 121,78yeni pe unitate, cel mai \nalt nivel dinultimele dou` luni.

Declara]iile pre[edintelui RezerveiFederale s-au reflectat [i asupra burse-lor americane, care au raportat sc`derimodeste. Indicele industrial Dow

Jones a pierdut mar]i 0,97%, coboråndla 7.843,11 puncte, \n timp ce indicelecompozit Nasdaq s-a redus cu 0,09%,la 1.295,46 puncte. Evolu]ia pie]elor afost influen]at` negativ [i de mesajulaudio transmis, mar]i seara, decanalul de televiziune Al-Jazeera, carea fost atribuit lui Usama Bin Laden.Liderul terorist a lansat un apelpentru sus]inerea regimului irakian \nfa]a agresiunii americane [i a subliniatimportan]a „atentatelor sinuciga[ecare [i-au dovedit eficien]a \n Israel [iStatele Unite“.

Pe de alt` parte, exist` speran]e c`datele privind economia american`,care vor fi prezentate \n aceste zile,vor contrabalansa, \ntr-o oarecarem`sur`, efectele nocive pe care leresimte dolarul pe fonduldivergen]elor geopolitice.

Petrolul s-a men]inut ieri la cotelemaxime atinse \n [edin]a bursier`precedent` de peste 35 de dolari pebaril. La råndul s`u, aurul a avansatcu aproape un dolar, fiind cotat la362,25 dolari pe uncie.

Pre[edintele Fed a insistat asupra controlului deficitului bugetarGuliver/Getty Images/Stefan Zaklin

Greenspan taie elanul lui Bush de stimulare fiscal`

Pre[edintele RezerveiFederale a Statelor Unite(Fed), Alan Greenspan, a spulberat speran]ele lui Bush de a pune \npractic` planul s`u destimulare fiscal`, dup` ce\n discursul s`u de mar]ia subliniat clar necesitateamen]inerii disciplineibugetare [i a spus c`eforturile de stimulare a economiei trebuieamånate pån` laclarificarea problemelorcu Irakul.

C`t`lina Apostoiu

DECIZIA acestora de a anula acestebeneficii, ce sunt parte a unui plan sa-larial \n cazul GE [i a unui plan legatde pensiile directorilor executivi dincadrul Coca-Cola, demonstreaz`faptul c` importante companii ame-ricane abordeaz` cu seriozitate te-merile ac]ionarilor legate de com-pensa]iile acordate directorilor exe-cutivi, pe m`sur` ce se apropie sezo-nul \ntrunirilor anuale. Ac]ionariiactivi[ti cred c` marile companiiamericane ar trebui s` adopte m`surimai drastice [i inten]ioneaz` s` sefoloseasc` de aceste \ntruniri pentru aexercita presiuni \n sensul implemen-t`rii unor reforme radicale alesectorului corporatist.

Federa]ia AFL-CIO a declarat c` nus-a decis \nc` \n leg`tur` cu retragerearezolu]iilor prin care se opunplanurilor GE [i Coca-Cola [i c`poart` discu]ii cu alte companiiprivind reducerea compensa]iilor [ibeneficiilor adresate directorilorexecutivi. Anul acesta, sindicatele aucerut ca directorii care sunt membri aicomitetului ce discut` compensa]iiles` fie prezen]i la negocieri. „Prezen]a

unui director asigur` demararea unorm`suri reale,“ a declarat BillPatterson, director al biroului deinvesti]ii din cadrul AFL-CIO.

|n urma sc`derii \nregistrate depie]ele de ac]iuni timp de trei ani [i ascandalurilor ce au avut loc anultrecut \n sectorul corporatist,companiile americane au \nceput s`acorde o aten]ie sporit` criticilorvenite din partea ac]ionarilor, iarunele \ntruniri anuale ar putea fi„\ncinse“ \n acest an. Totu[i, atåt GE,cåt [i Coca-Cola au respinsposibilitatea ca ac]ionarii s` exercitepresiuni directe \n luarea deciziilorprivind beneficiile acordatedirectorilor executivi.

Comitetul GE ce se ocup` deacordarea de compensa]ii, ce a fostcriticat anul trecut pentru beneficiileacordate fostului director Jack Welch,a renun]at la planul de m`suri princare principalii directori ai firmeiputeau amåna primirea salariuluianual, primind \n schimb o rat` adobånzii peste valoarea pie]ei.

Coca-Cola a declarat c` planul princare li se acordau primilor treidirectori ai companiei beneficiisuplimentare a fost eliminat.

C`t`lina Apostoiu

COMPANIA francez` produ-c`toare de automobile Renault aemis un avertisment legat de multa[teptata lansare a seriei Megane.Compania a precizat c` marjeleprofitului vor r`måne neschim-bate anul acesta, \n ciuda \nre-gistr`rii unei cre[teri de 89% aprofitului opera]ional pe anul2002.

Pre[edintele Renault, LouisSchweitzer, a declarat c` venitu-rile din vånz`ri ar trebui s`dep`[easc` anul acesta valoareade 39 miliarde de dolari \nregis-trat` anul trecut, ce a reprezentato cre[tere de 2,6%.

Anali[tii au declarat, \ns`, c`previziunea privind men]inereamarjelor profitului la nivelul de4% este dezam`gitoare avånd \nvedere lansarea de noi modele [iorientarea c`tre vånzarea demodele mai scumpe [i profitabile,ce s-a produs anul trecut.

Seria Megane este de o im-portan]` crucial` pentru com-panie, din punct de vedere alvånz`rilor [i rentabilit`]ii. Noi

modele din aceast` serie urmeaz`a fi lansate anul acesta, printrecare [i Scenic.

Renault, pe sfert de]inut` destatul francez, a mai declarat c` sea[teapt` ca vånz`rile de automo-bile s` scad` cu 1-2%, dup` sc`-derea de 3% \nregistrat` anul tre-cut, pån` la 14,4 milioane deautomobile.

Schweitzer a declarat c`perspectiva este nesigur` dincauza amenin]`rii r`zboiului dinIrak [i a perioadei de recesiuneprin care trece economia Ger-maniei. |n cel mai r`u caz ar puteafi \nregistrat` o sc`dere de 6-7% avånz`rilor, a declarat acesta.

„Avånd \n vedere faptul c` ceide la Renault dispun de aceste noimodele puternice [i de o mai bun`combina]ie de automobile,perspectiva ne dezam`ge[te oare-cum,“ a declarat Keith Hayes,analist al sectorului auto \n cadrulGoldman Sachs.

„Pot \n]elege nota de pruden]`avånd \n vedere climatul denesiguran]`, \ns` sunt \n acela[itimp surprins dat` fiind \ncre-derea ce a fost exprimat` \n seria

Megane“. Nota de pruden]` ur-meaz` unui \nceput de an destulde slab pentru Renault, care a \n-registrat o sc`dere de 17% a vån-z`rilor pe pia]a vest-european`,pån` la 113.000 de automobile \nluna ianuarie, cota sa de pia]`situåndu-se drept rezultat sub10%.

Renault, primul produc`tor deautomobile din Europa care apublicat rezultate financiaredetaliate, a anun]at c` profitul s`uopera]ional s-a ridicat la 1,483miliarde de euro, dup` modifi-carea metodelor de calcul al cos-turilor din cercetare.

Fa]` de anul trecut, profitulopera]ional de baz` a crescut cu89%. Profitul net, calculat dup`plata unui dividend \n valoare de1,3 miliarde de euro legat deproduc`torul japonez de auto-mobile, \n care de]ine o cot`, aajuns la nivelul de 1,956 miliardede euro, \n cre[tere cu 29% fa]` deanul trecut. Consiliul de con-ducere al companiei va propuneplata unui dividend \n valoare de1,15 miliarde de euro, \n cre[terecu 25%.

PE SCURT

GE [i Coca-Cola nu mai suntgeneroase cu executivii

FRAN}A

SUA

Renault p`streaz` vitezala profit

PIA}A PRESEI LIBERE NR. 1, CORP A4, ET. 2, SECTOR 1, BUCURE[TI – ROMÅNIATEL: 021-202.12.82/FAX: 021-202.12.30;

O.P. 33, C.P.131 BUCURE[TI, E-MAIL ZF@ ZF.RO; INTERNET: WWW.ZF.RO

Publica]ie editat` de PUBLIMEDIA INTERNATIONAL S.A. DIRECTOR GENERAL – Mihnea VasiliuGENERAL PUBLISHER – Dana Cristescu

PUBLISHER – Sorin Kosz

SGR: Mihaela Enciu

PRODUC}IE: C`lin Chivu

MARKETING: Adela Fundulea

IT: Cristina D`nilescuBogdan Petre

VÅNZ~RI:Lumini]a Roscioga,

Sorin Matei, Anca Mihalcea,Lumini]a Voicu (traffic)

Lucian M\ndru]` – DIRECTOR (021-202 12 79)Cristian Hostiuc – REDACTOR-{EF (021-202 12 76)

Victor Kapra (021-202 12 28), Dorin Oancea (021-202 12 77)– Redactori-[efi adjunc]i

Sorin Påslaru (Finan]e [i afaceri),Crengu]a Nicolae

(Reporteri speciali)

Raluca Badea (ZF English)

Mirela Luca (Politic) Ionu] Bonoiu (Auto)

Miruna Lebedencu(Profesii),

Bogdan Neagu (Propriet`]i)Lucian P`tr`[escu (Editor foto)

EDITORI

PREPRESS & TIPAR: IMPRIMERIILE MEDIAPRO

Tel: 021-490.82.47, Fax: 021-490.82.42DIFUZARE: NDC S.R.L. TEL.: 021-205.72.00

ISSN 1454– 41 TIRAJ: 15.000

ABONAMENTE: Tel: 021-202.18.42

Tel./Fax: 021-202.18.90, E-mail: [email protected]

VÅNZ~RIPUBLICITATE: 021-202.18.77021-202.18.51

GRUPUL suedez AB Electrolux, celmai mare produc`tor de aparatur`electrocasnic` din lume, a raportatieri o cre[tere de 32% a profitului netpe 2002, pån` la aproape 5,1 miliardede coroane suedeze (peste 597,7milioane de dolari), se arat` \ntr-uncomunicat al companiei.

Profitul opera]ional de anul trecuta avansat cu 23%, pån` la 7,73miliarde de coroane suedeze (905,93milioane de dolari).

Pe de alt` parte, vånz`rile netes-au redus de la 135,8 miliarde decoroane suedeze la 133,15 miliardede coroane sudeze (15,6 miliarde dedolari).

|n ultimele trei luni ale anului,Electrolux a ob]inut un profitopera]ional de 1,78 miliarde decoroane suedeze (208,4 milioane dedolari), fa]` de cel de 1,45 miliardede coroane suedeze aferenttrimestrului al patrulea din 2001.

Vånz`rile din perioada octombrie-decembrie 2002 au sc`zut de la 31,88miliarde de coroane suedeze la 30,59miliarde de coroane suedeze.

Electrolux a \nregistrat, \n aceea[iperioad`, [i o pierdere \nainte deimpozitare de 559 milioane decoroane sudeze.

Fluxul de lichidit`]i a crescut cu otreime, la 7,67 miliarde de coroanesuedeze, avansul fiind sus]inut decre[terea profitabilit`]ii [i dediminuarea cheltuielilor. Din acestmotiv, datoriile nete ale companieis-au diminuat, la finele lui 2002, laaproape 1,4 miliarde de coroanesuedeze.

Compania a remarcat o\mbun`t`]ire a activit`]ii pe pie]eledin Estul Europei, America de Nord [iAustralia, concomitent cu un declin \nstatele vest-europene. Cererea pentruaparatur` electrocasnic` s-a diminuat\n Brazilia, India [i China, \n primeletrimestre, redresåndu-se, \ns`, c`trefinele anului 2002.

Volumul vånz`rilor diviziei produ-c`toare de bunuri de folosin]` \n-delungat`, al c`rei portofoliu includem`rcile AEG, Zanussi, Frigidaire [iFlymo, au crescut cu aproape unprocent, pe pia]a european`.

Pe ansamblul anului, Electrolux a\nregistrat \n estul Europei un avansde nou` procente, cu o cre[teresimilar` \n trimestrul al patrulea, maipu]in \n Turcia.

|n acela[i timp, volumul vånz`rilordin 2002 s-a diminuat cu aproapedou` procente \n vestul Europei.

Conducerea companiei a precizatc` \mbun`t`]irea rezultatelor dinregiunea est-european` a fost deter-minat` atåt de cre[terea volumelor devånz`ri, cåt [i de sc`derea costurilorde achizi]ionare a materiei prime [i aeficientiz`rii produc]iei, ca urmare aimplement`rii m`surilor derestructurare.

Electrolux a lansat, \n 2001, unprogram de reorganizare care pre-vede \nchiderea unor centre deproduc]ie, modific`ri ale proceselorde produc]ie [i aplicarea unui nousistem de administrare [i deorganizare a vånz`rilor.

Conducerea companiei suedeze sea[teapt` la o \mbun`t`]ire a pro-fiturilor pe anul curent, \n pofidaincertitudinii existente pe pia]` [i astagn`rii cererii de produse electro-casnice, atåt \n Europa, cåt [i \nStatele Unite.

Grupul Electrolux este prezent \nRomånia de la sfår[itul anului 1995,iar din 1997 este ac]ionar majoritar alfabricii Samus Satu Mare, unde areaproximativ 1.150 de angaja]i.

Compania suedez` are vånz`rianuale de peste 15 miliarde dedolari [i un personal pe plan globalde aproape 85.000 de salaria]i.Mediafax

Compania a constatat o cre[tere a vånz`rilor \n Est

SUEDIA

Cå[tigurile Electrolux au crescut cu 32% anul trecut

COTA}II

Claudia Covaci

MILIARDARUL american WarrenBuffett, cel mai cunoscut investitor pepia]a de capital, n-a stat pe gånduri [ia scos din buzunar 579 milioane dedolari cash pentru a cump`ra ocompanie falimentar` din industriatextil`, Burlington Industries, contra-carånd astfel o ofert` a investitoruluiWilbur Ross. Prin aceast` tranzac]ie,Buffett \[i continu`, \n acela[i timp,expansiunea \n industria textil`,relateaz` CNN.

Ultima achizi]ie a lui Buffett \nindustria textil` a avut loc anul trecut,cånd a pl`tit 835 milioane de dolaripentru produc`torul de lenjerie, aflattot \n situa]ie falimentar`, Fruit of theLoom Ltd.

Miliardarul american, cunoscutpentru apetitul s`u de achizi]ionare acompaniilor subevaluate, \n special \nsectoare economice tradi]ionale, acump`rat mai mult de o duzin` decompanii mici [i mijlocii \n ultimiiani.

Imperiul Buffett Berkshire Hatha-way Inc. a acceptat s` pl`teasc` \n\ntregime to]i creditorii care aveaugaran]ii directe asupra Burlington, iarcelor f`r` garan]ii s` le achite 35% dincåt revendicau din companie, cuscopul de a scoate compania dinfaliment f`r` datorii. Ac]ionarii nuvor primi nimic.

Burlington, companie cu sediul \nCarolina de Nord, produce textilepentru haine [i locuin]`. Compania aintrat \n faliment la sfår[itul anului2001, \mpov`rat` de datorii de 1,1miliarde de dolari, \n special dincauza b`t`liei cu importurile ieftine.

Prin acordul cu Buffett, care arurma s` se \ncheie pån` la sfår[itullunii iunie, compania va ie[i dinfaliment ca filial` de]inut` integral deBerkshire, la origini [i ea produ-c`toare \n industria textil`.

„Doar cei puternici vor supravie]ui\n industria textil` - cei puternici \nmanagement, \n for]` de munc` [i

din punct de vedere financiar,“ adeclarat Buffett. „Burlington aduceprimele dou` resurse \n cadrul uneireorganiz`ri \ncununate de succes;Berkshire o aduce pe cea din urm`.“

Propunerea lui Buffett pare s` fiavut cå[tig de cauz` \n fa]a ofertei luiWilbur Ross, care a propusrefinan]area Burlington prin infuziede cash [i noi \mprumuturi.Fondurile administrate de Ross, careconduce investi]iile companiilor W.L.Ross & Co., de]in aproximativ 81milioane de dolari reprezentåndobliga]iuni Burlington. Ross estepre[edintele comitetului creditorilorcare nu au garan]ii la Burlington.

Reprezentan]ii Burlington audeclarat c`, \n acest moment,analizeaz` oferta lui Ross, \ntrucåta[teapt` aprobare judiciar` pentru alua \n calcul alte oferte mai bunepentru companie.

SUA

Buffett este un specialistal achizi]iilor de companiisubevaluate

Ca urmare a presiunilor exercitate de investitori,gigantul de electricitate General Electric [icompania de b`uturi r`coritoare Coca-Cola au c`zutde acord s` reduc` din salariile exagerat de mari [ibeneficiile sub form` de pensii acordatedirectorilor executivi, relateaz` Financial Times.

C`t`lina Apostoiu

GRUPUL suedez din sectorul deasigur`ri Skandia a anun]at ieri de-misia pre[edintelui s`u, dup` \nregis-trarea unei pierderi „surprinz`toare“pe trimestrul al patrulea al anuluitrecut, relateaz` Financial Times.

Lars Ramqvist, pre[edintele demi-sionar, a declarat c` este momentul s`permit` unor „noi for]e“ s` preia com-pania, dup` vånzarea opera]iuniloramericane ale acesteia, \n valoare de1,26 miliarde de dolari, c`tre com-pania Prudential \n decembrie anultrecut.

Ceilal]i directori ai Skandia au de-clarat c` regret` decizia pre[edintelui[i c` acesta a condus consiliulcompaniei „\ntr-o manier` exemplar`[i profesionist`“ \n ciuda faptului c`pie]ele s-au confruntat cu „cea maigrea situa]ie din ultimele decenii“.

Vånzarea opera]iunilor respectivec`tre Prudential a marcat o im-portant` retragere strategic` acompaniei Skandia, al c`rei scop eraacela de a deveni activ` pe primele 10pie]e importante ale lumii pån` \nanul 2005, care marcheaz` a 150-aaniversare a grupului.

„Vånzarea diviziei americane [iplata datoriilor pun \n prezent \n fa]acompaniei noi oportunit`]i dedezvoltare. |n aceast` situa]ie, cåndSkandia poate privi din nou c`treviitor, mi se pare corect s` renun] lapozi]ia de pre[edinte, permi]åndpreluarea conducerii companiei dec`tre noi for]e,“ a declarat Ramqvist.

Comentånd pe marginea rezul-tatelor sub a[tept`ri, Eric Peterson,director executiv al companiei, adeclarat c` anul 2002 va fi \nregistrat„\n istorie drept un an pierdut pentrupie]ele financiare [i pentru companiilece ofer` servicii [i produse pe acestepie]e“.

Compania a ar`tat c` pierderile aufost cauzate de reducerea valorii con-tabile a activelor pe ultimul trimestrual anului trecut. Astfel, s-a \nregistrat opierdere opera]ional` de 417 milioanede coroane suedeze, \n compara]ie cuprofitul de 1,65 miliarde de coroaneob]inut \n perioada similar` a anuluianterior.

U[oara cre[tere a cifrei de afaceri,pån` la 18,4 miliarde de coroane, a fostanulat` de o serie de costuri legate derestructurare.

SUEDIA

Pierdere [i demisie la Skandia

Guliver/Getty Images/Eric Francis

Buffett se extinde\n industria textil`

8 BUSINESS INTERNA}IONAL ZIARUL FINANCIAR 13 FEBRUARIE 2003

PUBLIMEDIA INTERNA}IONAL S.ABucure[ti, Pia]a Presei Libere Nr.1, Casa Presei Libere, Corp A4, Et.2, sector 1,

departamentul Abonamente, Tel. 2021842, Fax 2021890

FIRME PARTICULARECalliope Press - Ploie[ti - Prahova - Str. Candiano Popescu Nr.36 - Tel. 044/114052Currier Press - Bra[ov - Bra[ov - Str. Traian Grozavescu Nr.7 - Tel. 068/470474Inter Press Sport - Bucure[ti - Str. Hristo Botev Nr.6, parter, sector 3 - Tel. 01/3138507Info Euro Trading - Bucure[ti - Splaiul Independen]ei Nr. 101A - Tel. 01/2221829Zircon Media - Bucure[ti - Bd. N. Grigorescu Nr.29A, bl. N22, sc.B, et.2, ap.38, sector

3 - Tel.01/3403109MT Press - Bucure[ti - Bd. Basarabia Nr.256, incinta Faur - Tel 2554815

Satu Mare - Maramure[ - Str. Trandafirilor Nr.10 - Tel 061/841922T\rgovi[te - D\mbovi]a - Bd. Independen]ei Nr. 17bis - Tel. 045/632440Tg. Jiu - Gorj - Bd. N. Titulescu Nr. 26, parter - Tel. 053/214593Timi[oara - Timi[ - Str. 16 Februarie Nr. 15 - Tel. 056/194138 Drobeta Turnu Severin - Mehedin]i - Bd. Revolu]iei Nr. 14, bl. N4, sc.B,

ap.17 - Tel. 052/318582Slatina - Olt - Str. Arinului Nr.6, bl. B8, sc.D, et.2, ap.11 - Tel. 049/422628Zal`u - S`laj - Str. Voievod Gelu, Bl. E11, sc.A, parter, ap.1 - Tel. 060/610297Br`ila - Br`ila - Str. Gala]i, Arena Central`, bl. Central - Tel. 039/619938Ro[iorii De Vede - Teleorman - Str. 1 Decembrie Nr.30 - Tel. 094/140862Giurgiu - Giurgiu - Str. Eroilor Nr.7 - Tel. 095/139672Ia[i - Ia[i - Str. Pacurari Nr. 58, bl. 581, ap.6 - Tel. 032/277448Buz`u - Buz`u - Str. Unirii Sud, bl. S2, sc.B, ap.17 - Tel. 038/712429Deva - Hunedoara - Aleea Panselu]elor Bl.27, ap.10 - Tel. 038/712429Piatra Neam] - Neam] - Str. Mihai Eminescu Bl.8, sc.A, ap. 36 - Tel. 033/219261

FILIALE RODIPETAlba - Alba-Iulia - Str. Luceaf`rului Nr.7, bl. C2, ap.1 - Tel 058/834105Arad - Arad - Str. Victoriei Nr.41-43 - Tel. 057/254434Arge[ - Pite[ti - Str. Exerci]iului Nr.208 - Tel. 048/251671Bac`u - Bac`u - Str. 9 Mai Nr.33 - Tel. 034/181520Bihor - Oradea - Str. Roman Ciorogariu Nr.12 - Tel. 059/463334Bistri]a - Bistri]a - Str. Liviu Rebreanu Nr. 48 - Tel. 063/214364

Boto[ani - Boto[ani - Str. Po[tei Nr.5 - Tel. 031/586993Bra[ov - Bra[ov - Str. G`rii Nr. 9 - Tel. 068/419181Br`ila - Br`ila - Str. Danubiului Nr. 6 - Tel. 039/615976Buz`u - Buz`u - Str. 1 Decembrie Nr. 3 - Tel. 038/710826Cara[ - Re[i]a - Str. G.A. Petculescu Nr. 11, bl.11, sc.2, ap. 2 - Tel. 055/213579C`l`ra[i - C`l`ra[i - Str. Eroilor Nr.3-5 - Tel 042/311090Cluj - Cluj - P-]a G`rii Nr. 4-5 - Tel. 064/433620Constan]a - Constan]a - Str. Cri[ana Nr.29 - Tel. 041/615336Covasna - Sf. Gheorghe - Str. Ciucului Nr 55 - Tel. 067/351126D\mbovi]a - T\rgovi[te - Str. C. Brancoveanu Nr. 38 - Tel. 045/612896Dolj - Craiova - Str. S. Barnu]iu Nr. 34 - Tel. 051/124756Gala]i - Gala]i - Str. Lahovari Nr. 6 - Tel. 036/311730Giurgiu - Giurgiu - B-d. CFR Nr. 8 - Tel. 046/216120Gorj - Tg. Jiu - Str. Victoriei Nr.126 - Tel. 053/219733Harghita - Miercurea Ciuc - Str. Timi[oarei Nr. 38 - Tel. 066/171418Hunedoara - Deva - P-]a G`rii Nr. 2-4 - Tel. 054/213007Ialomi]a - Slobozia - Str. Matei Basarab, bl. D4, parter - Tel. 043230554Ia[i - Ia[i - Str. P`curari Nr. 13 - Tel.032/214469Maramure[ - Baia Mare - Str. G`rii Nr.29, ap.5 - Tel.062/224915Mehedin]i - Tr. Severin - Str. Aurelian Nr.46 - Tel. 052/311673Mure[ - Tårgu. Mure[ - Str. Tudor Vladimirescu Nr.74 - Tel. 065/214147Neam] - Piatra Neam] - Str. Petru Rare[ Nr. 9 - Tel. 049/430166Prahova - Ploie[ti - Str. Meridiane Nr.2 - Tel. 044/110447Satu Mare - Satu Mare - Str. Grivi]ei Nr.2 - Tel.061/737719Salaj - Zal`u - Str. M. Viteazu Nr.15 - Tel. 060/662836Sibiu - Sibiu - P-]a 1 Decembrie 1918 Nr. 6 - Tel. 069/210047Suceava - Suceava - Str. M. Emineacu Nr.5 - Tel.030/226556Teleorman - Alexandria - Str. 1 Mai, bl. 1618, ap.62 - Tel. 047/311621Timi[ - Timi[oara - Str. Republicii Nr. 28 - Tel. 056/190966Tulcea - Tulcea - Str. Victoriei Nr.52 - Tel. 040/517863Vaslui - Vaslui - Str. Republicii Nr. 1 - Tel. 035/318587V\lcea - Rm. V\lcea - Str. Cerna 21A - Tel.050/733604Vrancea - Foc[ani - Str. Unirii Nr 37 - Tel. 037/225100Bucuresti - Filiala 1 - Pia]a Presei Libere Nr.1, sector 1 - Tel. 01/2244627

Filiala 2 - Str. Teiul Doamnei Nr.1 - Tel. 01/2422650Filiala 3 - Sos. Olteni]ei Nr.188 - Tel. 01/3325976Filiala 4 - Str. Alexandriei Nr.1 - Tel. 01/4232995

Unde pute] i face abonamente pentru

Prin decizia C.N.V.M. nr. 293/11.02.2003 s-a autorizat amendamentul laoferta public` de cump`rare de ac]iuni emise de S.C. UTON S.A. One[ti,

Ini]iat` de S.C. METAL INVEST GRUP S.A.Amendamentul const` \n majorarea pre]ului de ofert`

de la 73.740 lei/ac]iune la 81.375 lei/ac]iune, noua valoare a ofertei fiind 32.644.395.000 lei.

Perioada de derulare a ofertei se prelunge[te pån` la data de 05.03.2003inclusiv.

Intermediar: BCR Securities S.A.

Georgiana Stavarache

COSTURILE pe care Statele Unite le-aravea de suportat \n eventualitatea unuir`zboi de scurt` durat` \mpotriva

Irakului s-ar putea situa \ntre 50 [i 100 de mld. $,sum` care nu ar presupune un impact economicmajor, au apreciat, recent, o serie de anali[ti.

Dar nimeni nu poate garanta c` va fi un r`zboiscurt [i reu[it.

|n contextul \n care \n acest moment nu exist`nici o estimare oficial` privind costurile unuir`zboi \n Irak, aceste cifre pornesc de la chel-tuielile \n valoare de 61 de miliarde de dolari pecare le-a atras R`zboiul din Golf, 90% din aceast`sum` fiind finan]at` de c`tre statele din regiune.

Singura informa]ie de la Casa Alb` legat` deacest subiect a fost furnizat` de directorul pentrubuget Mitch Daniels, care a ar`tat c` \n cazul \ncare pre[edintele George W. Bush va decide\nceperea r`zboiului, va solicita imediatCongresului o suplimentare a bugetului.

Estim`rile referitoare la costurile unui r`zboi,prezentate \n octombrie 2002 de Comisia pentrubuget, din cadrul Congresului, sugereaz` faptulc` numai lansarea ac]iunii militare ar puteaatrage cheltuieli de 9-13 miliarde de dolari.

|n schimb, mai multe probleme vor punecosturile pe termen lung legate de reconstruc]iaIrakului [i de o posibil` ocupare militar`, cazuri\n care variantele vehiculate de cei mai mul]iobservatori sunt de 20-80 mld. $, respectiv de 15-45 de miliarde de dolari pe an - \n cazul ocup`rii.

Pe de alt` parte, \ncetinirea ritmului decre[tere a economiei lumii ar putea influen]a \nmod negativ deficitul bugetar al Statelor Unite,evaluat \n prezent la 300 de miliarde de dolari, \ncondi]iile \n care vor sc`dea veniturile ob]inutedin colectarea taxelor.

„Men]inerea unor opera]iuni militare va costa\ntre [ase [i nou` miliarde de dolari pe lun`, darnu se poate estima cåt va dura acest r`zboi.Dup` \ncheierea ostilit`]ilor, costurile presupusede \ntoarcerea la baz` a for]elor armateamericane se vor situa \n intervalul 5-7 miliardede dolari“, se mai arat` \n raportul Comisieipentru buget din cadrul Congresului.

Conform acestor date, anali[tii apreciaz` c` \ncazul \n care r`zboiul va dura cel mult dou` luni,cheltuielile se vor cifra la 30-40 mld. $, \ns` \nsitua]ia \n care ac]iunea se va prelungi la [aseluni, suma se va ridica la 70-80 mld. $.

|n termeni reali, costurile sunt similare cu celeale R`zboiului din Golf, din 1991, pentru care aufost desf`[urate \ns` for]e militare mai ample,dar care a durat numai cåteva zile.

Potrivit lui Sherman Katz, reprezentant alCentrului pentru Studii Strategice [i Interna-]ionale (CSIS), oricare vor fi, \n final, cheltuielilelegate de un eventual r`zboi \n Irak, acestea vorfi relativ reduse dac` sunt raportate la ProdusulIntern Brut al Statelor Unite, \n valoare de 10.000de miliarde de dolari.

Mai mult, Katz consider` c` un final pozitiv alr`zboiului ar putea chiar impulsiona economiaamerican`, eliminånd starea de incertitudine [i\ncurajånd cheltuielile consumatorilor [iinvesti]iile.

Alte varianteSCENARIUL optimist, de altfel plauzibil, arputea foarte bine s` nu se \ntåmple. Exist` treivariante \ngrijor`toare de continuare a ac]iunii.

Prima variant` este ca pre[edintele SaddamHussein s` produc` \ntreruperea produc]iei lastatele vecine, Kuweitul [i Arabia Saudit`, prinatacarea terminalelor [i a centrelor de produc]ie,ceea ce este tehnic [i militar destul de dificil.

Scenariul de groaz` este ca Saddam s`foloseasc` arme de distrugere \n mas`. |ns` nuexist` nici o informa]ie, cel pu]in \n domeniulpublic, care s` indice c` Irakul ar fi capabil de unastfel de atac. Un alt risc este ca Irakul s`organizeze o ap`rare eficient` care s` pre-

lungeasc` mult r`zboiul ceea ce ar cauza incer-titudine [i instabilitate pe pie]ele interna]ioanle.

Cel de-al treilea [i cel mai serios risc este ca[ocul unui nou r`zboi \n Golf s` gr`beasc`c`derea regimului politic din Arabia Saudit`.

Men]inerea p`cii, maicostisitoare ca r`zboiul

MICHAEL O’HANLON, analist \n cadrul Broo-kings Institution, a estimat c` procesul de men]i-nere a p`cii ar putea costa pån` la 50 mld. $. „Arputea exista milioane de refugia]i. Dac` 10% dinpopula]ia Irakului ar pleca \n alte ]`ri, ajutoareleumanitare necesare s-ar putea ridica la 1-2miliarde de dolari pe an“, a mai spus analistul.

De asemenea, reprezentantul BrookingsInstitution a declarat c` o cheltuial` [i mai marear putea-o constitui reconstruc]ia Irakului dup`r`zboi, inclusiv reconstruc]ia fizic`. Un nou planMarshall ar putea aduce Statelor Unite [ialia]ilor s`i costuri de 75 mld. $ pentru o pe-rioad` de [ase ani, a estimat William Nordhaus,profesor de economie la Universitatea Yale.

Bazåndu-se pe costurile de men]inere a p`cii\n Bosnia, Comisia pentru buget din cadrulCongresului a ar`tat, la råndul s`u, c` aceast`opera]iune ar putea costa \ntre 15 [i 45 demiliarde de dolari pe an, \n cazul unor for]earmate de 75.000-200.000 de persoane. Prezen]a\n Irak a unor trupe formate din 100.000 desolda]i, pe o perioad` de cinci ani, ar puteaatrage alte 125 de miliarde de dolari.

O’Hanlon atrage aten]ia asupra faptului c`fondurile pe care le va necesita restabilirea p`cii„ar putea reprezenta un cost mai mare decåt celelegate de cå[tigarea r`zboiului“.

Petrolul,\ntre miz` [i risc

CEI care se opun ac]iunii militare \n Irakargumenteaz` c` \ntreaga disput` este legat` defapt de petrol. {i, chiar dac` autorit`]ile invoc`motive nobile cum ar fi men]inerea autorit`]iiNa]iunilor Unite \n lupta \mpotriva armelor dedistrugere \n mas` [i protec]ia p`cii, este clar c`acest conflict este legat \ntr-o m`sur`semnificativ` de petrol [i de economie.

Nu trebuie s` faci teorii ale conspira]iei pentrua observa c` importurile nete de petrol aleStatelor Unite, de 10,6 milioane de barili pe zi,sunt la cel mare volum din toate timpurile [i c`provin \ntr-o m`sur` tot mai mare din Golf.

Un eventual [oc petrolier poate cauza pagubeimense economiilor dezvoltate a[a cum s-a\ntåmplat \n cele trei cazuri de pån` acum: celdin 1973-74, cel din 1979-80 [i cel din 1990-1.Toate au fost provocate de \ntrerupereaaprovizion`rilor cu ]i]ei care au cauzat o cre[terebrusc` a pre]ului la petrol de pån` la 40 de dolaripe baril.

Acum, cånd pre]ul barilului a dep`[it bine 30de dolari, lumea este \n pragul unui al patrulea[oc petrolier. Anul trecut, cererea de petrol asc`zut \n majoritatea statelor importatoare [ideci pre]ul ar trebui s` scad`. |n loc de asta acrescut cu 10 $ anul trecut. Teama de r`zboi esteprincipalul factor, dar mai sunt [i al]iiimportan]i, cum ar fi \ntreruperea exporturilordin Venezuela din cauza grevelor, care a avut unimpact major pe termen scurt, de[i OPEC a luatm`suri pentru acoperirea deficitului de ofert`.

Atåt Arabia Saudit` cåt [i Rusia, care nu estemembr` OPEC, au anun]at c` vor intensificaproduc]ia dac` va fi nevoie pentru a contracaraun eventual [oc petrolier.

Echipamentele de exploatare a petrolului dinIrak sunt \ntr-o stare proast`, dar ar putea fimodernizate \n urma unor investi]ii mari. Irakular putea \n acest caz s` produc` la capacitatemaxim`, de pån` la opt milioane de barili pe zipeste cinci ani, potrivit anali[tilor din domeniu.Ar putea chiar s` \nlocuiasc` Arabia Saudit` \nrolul de produc`tor dominant. Rezultatul: noirela]ii \n economia petrolului care ar presupuneo mai mic` dependen]` de Arabia Saudit` f`r`ca amenin]area unui conflict politic \n OrientulMijlociu s` duc` la o criz` economic` global`.

R`zboiul cu Irakul cost` 100 mld.$,\n scenariul cel mai optimist

R`zboiul va \mpov`ra bugetul american cu un deficit suplimentar de 300 mld. $Guliver/Getty Images/Scott Nelson

Pre[edintele Irakului, SadddamHussein, s-ar putea s` aib` oalt` arm` de distrugere \n mas`\n arsenalul s`u: efecteleeconomice ale r`zboiului.Costul conflictului armat,estimat la 100 de miliarde dedolari, impactul cre[terii pre]uluila petrol [i alte implica]iieconomice pe care le presupunear putea provoca o recesiuneeconomic` a \ntregii lumi.

GLOBAL

C`t`lina Apostoiu

BANCA central` a Angliei \[i vareduce probabil estim`rile privindcre[terea economic`, ceea ce vaconstitui un semnal \n sensul uneinoi reduceri a ratei dobånzii dereferin]`, dup` ce s`pt`månatrecut` costurile contract`rii de\mprumuturi au fost deja reduse lacel mai sc`zut nivel din anul 1995,spun economi[tii.

Banca a anun]at c` ritmul decre[tere economic` va fi „oarecummai lent“ \n compara]ie cu rata de3,1% inclus` \n raportul trimestrialprivind infla]ia, publicat \n lunanoiembrie. Acest semnal i-a\ncurajat pe strategi s` reduc` ratade referin]` pån` la 3,75%.

„Starea economiei s-a deteriorat [ivom asista probabil la o reducere cuun alt sfert de punct procentual aratelor,“ a declarat George Buckley,economist \n cadrul Deutsche BankAG, singura din råndul a 29 deb`nci intervievate de BloombergNews care a prev`zut corect decizialuat` s`pt`måna trecut`.

A doua mare economieeuropean` este \n sc`dere.Industriile serviciilor, care auprevenit intrarea Marii Britanii \nrecesiune, au \nregistrat cel mai lentritm de dezvoltare \n ultimele 11luni pån` \n ianuarie. Comenzileadresate sectorului produc]iei [inum`rul locurilor de munc` dincadrul fabricilor au \nregistrat celmai sc`zut nivel.

Guvernatorul adjunct al B`nciiAngliei, Mervyn King, ce va preluaconducerea b`ncii dup` retragerealui Sir Edward George \n luna iunie,urmeaz` s` organizeze o conferin]`de pres` dup` anun]area noilorestim`ri.

Banca central` [i-a p`strat rata dereferin]` nemodificat` anul trecut,refuzånd s` urmeze tendin]aRezervelor Federale ale StatelorUnite [i a B`ncii Centrale Europene,care [i-au redus ratele cu o jum`tatede punct \n ultimul trimestru alanului 2002.

Rata de referin]` a BCE, de 2,75%,este cu un punct procentual maisc`zut` decåt rata B`ncii Angliei.Pre[edintele Rezervelor Federale,Alan Greenspan, a declarat c`economia Statelor Unite se varedresa dup` rezolvarea conflictuluicu Irakul.

O dat` ce situa]ia din OrientulMijlociu va fi clarificat`, „vomputea determina cu mai mult`precizie dac` se va \nregistra unritm mai rapid de cre[tereeconomic`,“ a declarat Greenspan.

Tranzac]iile cu contracte futures\ncheiate la bursa britanic`sugereaz` c` investitorii se a[teapt`la o nou` reducere a ratei dobånziipån` la mijlocul acestui an.

„Odat` efectuat` prima reducerea ratelor, celelalte vor urma maiu[or,“ a declarat Geoffrey Dicks,economist \n cadrul Royal Bank ofScotland Plc. „La \nceput,estimasem o cre[tere a ratelor \nluna august, \ns` acum mi se paremult prea devreme“.

|n acela[i timp, pre]urile lalocuin]e cresc \n Marea Britanie,determinånd cre[terea infla]iei.

Banca Angliei a recunoscut faptulc` infla]ia a dep`[it ]inta stabilit` deaceasta, de 2,5%, spunånd c` aceast`situa]ie este rezultatul „unorcontribu]ii temporar foarte mari,venite din sectorul petrolului [i celimobiliar“, aceast` tendin]`continuånd s` domine pentru oanumit` perioad` de timp.

|nc` o reducerea ratei dobånzii?

MAREA BRITANIE

|n cazul Enron, speran]e de 5 mld. $

C`t`lina Apostoiu

GRUPURILE bancare Citigroup Inc.,J.P. Morgan Chase & Co. [i al]icreditori ai Enron ar putea beneficiade o parte din aceast` sum` \n cazul \ncare nu vor fi chema]i \n instan]`„indivizi, institu]ii [i exper]i“ subacuza]ia de a fi ajutat compania s`efectueze transferurile respectivec`tre o serie de parteneriate secrete [ialte entit`]i, se spune \n raport.

Active din sectorul gazelor,petrolului [i centralelor energetice \nvaloare de 2,1 miliarde de dolari arputea fi returnate companiei Enron deunii dintre parteneri pentru onorareaunei p`r]i din datoriile companieic`tre creditorii s`i, datorii \n valoarede 50 miliarde de dolari, conform luiNeal Batson, anchetatorul angajat deDepartamentul de Justi]ie pentruinvestigarea activit`]ilor companiei.Alte active, \n valoare de 2,9 miliardede dolari, ar putea fi de asemenea\napoiate pentru c` au fost transferate\n perioada ce a precedat intrareacompaniei \n faliment.

Enron, care a recunoscut c` s-afolosit de aceste parteneriate pentru aascunde investitorilor datoriile pecare le avea, a recuperat deja peste 2miliarde de dolari de cånd s-a declaratfalimentar`, a declarat Karen Danne,o purt`toare de cuvånt a companiei.

Ac]ionarii companiei Enron auacuzat Citigroup [i JP Morgan, prima[i a doua mare banc` din StateleUnite, de a fi ajutat Enron s`-[iascund` datoriile \n cadrul parte-neriatelor, deghizånd \mprumuturilesub forma unor tranzac]ii cu energie.

Prin utilizarea acestor parteneriate[i a [ase tehnici contabile ilegale,Enron a declarat o datorie de 10,2miliarde de dolari \n decembrie 2000,fa]` de valoarea real` a acesteia, de22,1 miliarde de dolari.

Raportul se concentreaz` asupraopiniilor legale ce au sus]inut com-

pania Enron \n a crea parteneriateleneoficiale prin care s-au efectuattransferurile.

Transferurile erau de fapt \mpru-muturi, [i nu vånz`ri, avånd \nvedere acordul Enron de a r`scum-p`ra activele de la parteneriate \neventualitatea sc`derii valoriiacestora sub nivelul admis, conforminvestitorilor.

„Dac` nu a avut loc o vånzare,Enron continu` s` de]in` controlasupra activelor,“ declar` Jonathan C.Lipson din cadrul University ofBaltimore School of Law, expert \nfalimente.

Firmele care au emis opiniilerespective, printre care Vinson &Elkins, ar putea fi obligate s` pl`teasc`daune dac` se va dovedi c` [tiau c`\mprumuturile sunt frauduloase,spune Lipson.

SUA

Enron a acumulat datorii de peste 22 miliarde de dolariGuliver/Getty Images/James Nielsen

Georgiana Stavarache

BRITISH PETROLEUM, prima com-panie petrolier` european`, a anun]atc` va investi 20 mld. $ \n exploatareaunor z`c`minte petroliere noi, \n ca-drul unui plan mai amplu de extin-dere.

Compania a confirmat c` a \ncheiato tranzac]ie de 6,75 miliarde de dolaricu grupul petrolier rus TNK, creåndastfel cel de-al treilea grup de pepia]a petrolier` ruseasc`.

BP vrea s` \nlocuiasc` z`c`mintelepetroliere din Marea Nordului [i dinAmerica de Nord, care sunt dejavechi, cu zone de produc]ie care aucosturi mai sc`zute. |n acest an vor fiinvesti]i \ntre 500 milioane [i unmiliard de dolari. Tot planul se vaderula \ntr-o perioad` de cinci ani. |nacest an, cheltuielile companiei vorcre[te la 14-14,5 miliarde de dolari, dela 13,3 miliarde de dolari anul trecut.

„Nici nu pot s` v` spun cåt este deimportant acest plan pentru istoriaBP“, a declarat Lord Browne, direc-torul executiv al BP. Compania pe-trolier` i-a reasigurat pe investitori c`rezultatele pe ultimul trimestru sunt\n linie cu a[tept`rile lor.

Profitul \nainte de plataimpozitelor a fost de 11,26 mld. $,comparativ cu 12,9 mld. $ acum unan. Pentru trimestrul IV, profitul\nainte de plata impozitelor a fost de1,78 miliarde de dolari, fa]` de 131milioane de dolari \n perioadasimilar` a anului trecut. Compania aanun]at c` vrea s`-[i r`scumpere o

parte din ac]iuni, plan care \nseamn`o cheltuial` de dou` miliarde dedolari. La burs`, ac]iunile au crescutcu 3,7%, ajungånd la 393 lire sterline,investitorii fiind bucuro[i deprogramul de r`scump`rare [i dedetaliile tranzac]iei din Rusia.

|n Rusia BP \[i va asuma conduce-rea unei noi companii, care va ficreat` \mpreun` cu TNK [i Sidanco.Totu[i, BP a preferat s` nu de]in` maimult de 50% din ac]iunile noiicompanii, pentru c` vrea ca ru[ii „s`se simt` parteneri egali“, [i \n acela[itimp s` fac` lobby la guvernul rus.

|n cadrul tranzac]iei de 6,75miliarde de dolari BP va pl`ti treimiliarde de dolari cash companiilorruse[ti Alpha Group [i Access-Renova, actualii parteneri de pe pia]aruseasc`.

De asemenea, compania britanic`va pl`ti 1,25 mld. $ \n ac]iuni BP \ntrei tran[e.

„Noi credem c` aceast` tranzac]ieeste solid` [i strategic`, fiind omi[care agresiv` important`, cu toatec` BP a pl`tit un pre] destul de ridicatcomparativ cu tranzac]iile anterioarede pe pia]a ruseasc`“, a declaratMark Iannotti, analistul din sectorulpetrolier al b`ncii americane deinvesti]ii Merrill Lynch.

Totu[i, agen]ia de rating Standard& Poor’s a anun]at c` ar putea reduceratingul companiei petroliere caurmare a acestei tranzac]ii. Investi]iape care a f`cut-o British Petroleumeste una din cele mai mari realizatepe pia]a ruseasc`.

Interesele BP se mut` dinMarea Nordului \n Rusia

GLOBAL

C`t`lina Apostoiu

AC}IONARII companiei Glaxo-SmithKline, care au blocat anul trecutdecizia directorului executiv alcompaniei, Jean-Pierre Garnier,privind o majorare salarial`, au acumun nou motiv de nemul]umire:\nregistrarea primului declin tri-mestrial al profitului de la fuziuneadin anul 2000, fuziune ce a datna[tere celui mai mare produc`tor demedicamente din lume.

Pre]ul mai redus al medicamen-telor generice a determinat o sc`derea vånz`rilor celui de-al doilea medi-cament important al companiei, anti-bioticul Augmentin. Devalorizareadolarului este un alt factor ce a afectatcre[terea cå[tigurilor companiei.

Garnier, cel mai bine pl`tit directorexecutiv din Marea Britanie, a dublatnum`rul medicamentelor testateanul trecut de Glaxo, \ncercånd s`accelereze introducerea de noimedicamente pe pia]`. Acestea vatrebui s` compenseze pierderile devenituri generate de Augmentin,medicament ce a pierdut protec]iapatentului anul trecut, [i s` fac` fa]`unei concuren]e privind patentulpentru cel mai bine våndutmedicament al companiei,antidepresivul Paxil.

Profitul pe trimestrul patru s-aridicat probabil la 1,2 miliarde de liresterline (1,96 miliarde de dolari),conform mediei estim`rilor a 11anali[ti intervieva]i de BloombergNews. |n perioada similar` a anuluianterior, profitul companiei era de1,23 miliarde de lire sterline.

Garnier, \n vårst` de 55 de ani, acå[tigat 20,3 milioane de lire sterlinesub form` de salariu de baz`, ac]iuni[i op]iuni. El a atras criticileac]ionarilor dup` ce consiliul deconducere al companiei a \ncercat s`majoreze aceast` sum` pe termenlung. Glaxo a propus un pachet \nvaloare de 18 milioane de dolari, iarpre[edintele companiei, Christopher

Hogg, s-a \ntålnit cu investitoriipentru a le ar`ta c` Garnier ar trebuis` primeasc` o sum` egal` cu cea arivalilor s`i din Statele Unite.Compania a amånat luarea uneidecizii.

Valoarea ac]iunilor Glaxo a sc`zutcu 31% anul trecut. Astfel, o majorarenu ar fi potrivit` \n acest moment.

Vånz`rile cåtorva medicamenteimportante ale companiei sunt ame-nin]ate de faptul c` exist` variante aleacestora, sub form` de generice, cesunt våndute la pre]uri mai mici. Ge-nericele pot fi fabricate dup` ce pa-tentul pentru m`rcile vizate expir`.

Rivala companiei Glaxo, NovartisAG, a cå[tigat patentul pentruAugmentin, vånz`rile putånd sc`deapån` la 186 milioane de lire sterlinepe trimestrul patru, \n compara]ie cu449 milioane de lire \n aceea[iperioad` a anului anterior.

|n acela[i timp, Garnier \ncearc` s`ob]in` autoriza]ii de producere aunor medicamete importante.

Garnier a fost numit pre[edinte aldiviziei de produse farmaceutice dinAmerica de Nord a companiei \nanul 1990, devenind director deopera]iuni \n cadrul companiei Glaxo\n 1995.

Nemul]umirile ac]ionarilorGlaxoSmithKline sporesc

ANGLIA

Costul r`zboaielor

R`zboiul din Golf, 1991

SUA 61 mld. $,din care 90% a fost finan]at de statele din Golf

Estim`rile pentru un posibil r`zboi \n 2003

Ac]iunea militar` 50-100 mld. $Ocuparea 15-45 mld. $Reconstruc]ia 20-80 mld. $

Creditorii Enron ar putearecupera 5 miliarde dedolari sub form` deactive care au fosttransferate, probabil \nmod ilegal, din registrelecompaniei, conformunui raport ob]inut deBloomberg News.

Salariul lui Garnier a fostprimul motiv de sup`rare

Mirela Luca

PARLAMENTARII au dovedit, ieri, \ndecurs de doar cåteva ore, atitudini foartediferite fa]` de dou` subiecte importante.

|n prima parte a [edin]ei, parlamentarii au reu[its` dep`[esc` dihotomia putere-opozi]ie,aprobånd, f`r` comentarii populiste sau accentedemagogice, solicitarea pre[edintelui Ion Iliescuprivind sprijinul militar pe care Romånia \l vaacorda SUA, \n cazul unui r`zboi \mpotrivaIrakului. |n cea de-a doua parte, cele dou` taberepolitice s-au dovedit din nou adversare. PNL [iPD au p`r`sit sala \n momentul \n care pre-mierul Adrian N`stase a dorit s` prezinte Parla-mentului bilan]ul celor doi ani de guvernare [iproiec]iile pentru urm`torii doi ani. Liberalii [idemocra]ii au adus la masa Guvernului „geantaneagr` a guvern`rii“, \n care au \napoiat setul dedocumente de aproape 1.300 de pagini, pe carele primiser`, spre studiu, cu doar o sear` \nainte.

Puterea [i opozi]ia, de acord cu Iliescu

PARLAMENTARII au adoptat, cu un largconsens, solicitarea pre[edintelui Ion Iliescuprivind participarea Romåniei la o eventual`interven]ie \n Irak cu 278 de militari [i punereala dispozi]ia coali]iei antiirakiene a spa]iuluiaerian [i a infrastructurii necesare.

Opinie separat` au f`cut parlamentarii PRM,care s-au ab]inut de la vot, rezerva lor fiindargumentat` de faptul c` nu exist` \nc` o deciziea Consiliului de Securitate al ONU privind ointerven]ie militar` \n Irak.

Merit` remarcat \ns` c` spre deosebire de in-terven]iile precedente discursul reprezentan]ilorPRM a fost lipsit de accente ultrana]ionaliste saupopuliste. Nu este exclus ca aceast` atitudine s`aib` leg`tur` [i cu absen]a de la [edin]aparlamentar` de ieri a pre[edintelui PRM,Corneliu Vadim Tudor.

|n lipsa sa, din partea acestui partid a vorbitsenatorul Ilie Ila[cu, care a criticat „atitudinea

duplicitar`“ a autorit`]ilor romåne. De aseme-nea, Ila[cu a apreciat c` Guvernul duce o politic`„oscilant`“ [i c` nu a dat suficiente informa]iiopiniei publice. Anun]ånd de la \nceput c` vorsus]ine solicitarea pre[edintelui Iliescu, PNL [iPD nu au dorit s` treac` cu vederea, nici deaceast` dat`, faptul c` \n 1999, PSDR, la aceadat` \n opozi]ie, nu a sus]inut interven]ia NATO\n Iugoslavia.

„Saddam Hussein este tot atåt de democrat pecåt era Slobodan Milo[evici \n 1999“, a remarcatliderul grupului PD din Camer`, Liviu Negoi]`.

{i liberalii au evocat momentul Kosovo. „Neputem aminti c`, \n 1999, PDSR s-a opus sus]i-

nerii NATO \n Iugoslavia“, a spus [i deputatulPNL Ovidiu Dr`g`nescu. |n replic`, ministrulap`r`rii, Ioan Mircea Pa[cu, a spus c` \n 1999PDSR s-a ab]inut de la vot, dar a trimis oscrisoare Statelor Unite \n care afirma c` este deacord ca avioanele americane s` survoleze Ro-månia. Pa[cu a criticat declara]ia liberalului Teo-dor Mele[canu, potrivit c`reia Romånia trebuies` sprijine interven]ia, dar s` nu participe.

„S` vedem cum ar fi asta“, a spus Pa[cu. Mi-nistrul [i-a amintit cum regele Carol \i spuneaunui liberal de marc` din familia Br`tianu c`„umbl` \n dou` luntri“. „S` fie o continuitate?!“,a exclamat Pa[cu. Remarca ministrului a adus ocorectare din partea PNL, deputatul PuiuHa[otti spunånd c` „era vorba de P.P. Carp, nude Br`tianu“. |n ciuda acestui schimb de replici,dezbaterea pe marginea solicit`rii [efuluistatului a dovedit oarece maturitate politic`.Indiferent c` sunt de la putere sau din opozi]ie,discursurile parlamentarilor nu au atins cotele

„\nalte“ ale dezbaterilor precedente generate desolicit`rile de punere la dispozi]ia NATO aspa]iului aerian romånesc, \n care acuza]iile detr`dare erau frecvente.

PNL [i PD au refuzatgen]ile Guvernului

DAC~ \n prima parte a [edin]ei puterea [i opo-zi]ia au fost pe aceea[i baricad` de dragul soli-cit`rii pre[edintelui, \n cea de-a doua parte a [e-din]ei parlamentare, au fost desp`r]i]i de bilan]ulprezentat de guvern la mijlocul mandatului.

|n momentul \n care premierul Adrian N`stasea intrat \n sala de [edin]` pentru a da citire uneisinteze a bilan]ului, parlamentarii PD [i PNL auanun]at c` p`r`sesc sala. Unul cåte unul,parlamentarii opozi]iei au trecut prin fa]atribunei unde se aflau mini[trii [i au l`sat josgen]ile, fiecare cu cele patru volume ale C`r]iiAlbe a guvernului PSD. Nemul]umirea parla-mentarilor era c` primiser` cele patru volume(totalizånd 1.500 de pagini,rivalizånd ca dimensiuni cuultima lucrare lansat` de fos-tul pre[edintele Emil Cons-tantinescu) doar cu o sear`\nainte [i, fire[te, nu au avuttimp s` studieze „realiz`rileguvernamentale“.

„Din moment ce nu amavut timp s` citim acest bi-lan], nu putem nici s`-l criti-c`m, nici s`-l l`ud`m“, spu-nea deputatul PD Emil Boc.

Gr`mada celor cåtorvazeci de gen]i negre cre[tea odat` cu surprinderea premie-rului fa]` de gestul opozi]iei.Dorind s` salveze situa]ia,parlamentarii PSD au inter-venit promp: s-au ridicat dinb`nci [i au luat gen]ile. |nfunc]ie de greutatea pe care oputeau ridica: domnii cåtedou`-trei, doamnele doar cåte una. Gr`bi]i, auscos din gen]ile negre, pe care tot Guvernul led`ruise opozi]iei, volumele albastre. „Gen]ile levom d`rui unor copii \n dificultate“, spuneapre[edintele de [edin]` Valer Dorneanu.

Premierul a comentat retragerea parlamen-tarilor PNL [i PD \n timpul bilan]ului Guvernu-lui, spunånd c` politicienii trebuie s` urmezeprincipiul filosofului chinez Sun-Tze „evit` con-fruntarea“ acolo unde nu este cazul.

„Mi s-a p`rut inelegant c` [i-au depus ghioz-d`na[ele la catedr` [i au plecat pe urm` s` beaun pahar cu lapte“, a spus N`stase. Premierulcrede c` partidele au procedat „ca la box, cåndantrenorul arunc` prosopul“.

Adrian N`stase le-a spus parlamentarilor c`,mar]i seara, a citit din opera gånditorului chinezSun-Tze, „Arta r`zboiului“, pentru a se preg`tide [edin]a comun` a forului legislativ. La finalul[edin]ei, dup` ce a citat din Sun-Tze principiul

„evit` confruntarea“, N`stase a ajuns la con-cluzia c` nu trebuie construite dispute acolounde nu este cazul.

De asemenea, \n timpul discursului care adurat mai mult de o or` [i jum`tate, AdrianN`stase a asociat retragerea PNL [i PD din sal`cu sc`derea PIB cu 10% din perioada 1996-2000[i suspiciunile de corup]ie legate de „adop]iileinterna]ionale [i privatiz`rile ilegale“.

„Cei care stau toat` ziua cu corup]ia \n gur` s`]in` seama c` acest guvern a adus patru miliardede dolari la avu]ia ]`rii, \n timp ce ei au luataceea[i sum` de la avu]ia ]`rii. Ne-au trebuit doiani s` acoperim ce s-a pierdut \n timpul fosteiguvern`ri“, a spus N`stase. |n timpul bilan]uluiprezentat, premierul a vorbit despre privatizare,arierate, protec]ie social` etc, dar [i despre ursulbrun. „\n Romånia sunt 6.000 de exemplare aleursului brut tocmai pentru c` Guvernul a avut ogestionare durabil` \n aceast` direc]ie“, a spusN`stase. El a f`cut aceast` precizare \n contextul\n care a ar`tat c` presa atåt a re]inut din ceea cea f`cut Guvernul \n ace[ti doi ani de guvernare.

Proiec]ii [i concluzii ADRIAN N`stase a prezentat Parlamentului re-zultatele ob]inute de actuala guvernare de la pre-luarea mandatului \n domeniul \nv`]`måntului,s`n`t`]ii, culturii, privatiz`rii [i al construc]iilorde locuin]e, precum [i principalele priorit`]i eco-nomice [i sociale pentru anii 2003 [i 2004. Potrivitpremierului, priorit`]ile Executivului pentru pe-rioada urm`toare vizeaz`, \n principal, \nt`rirea

disciplinei salariale \n secto-rul de stat, continuarea refor-mei sistemului fiscal, \n sen-sul reducerii impozitelor, ta-xelor [i contribu]iilor [i alunei distribuiri echitabile aacestora pe categorii de con-tribuabili, finalizarea proce-sului de recorelare a pensiilorpån` la jum`tatea anului vii-tor, asigurarea locurilor demunc` pentru circa 300.000persoane.

„Vom constitui un grup delucru care va \mbun`t`]i acti-vitatea de cercetare din Ro-månia [i vom elabora un pro-gram care s` asigure regene-rarea industriei, respectiv re-facerea sistemului industrialna]ional, caracterizat, \n pre-zent, printr-o diversificareexagerat`“, a mai spus N`s-

tase. {eful Guvernului a prezentat parlamenta-rilor [i o serie de date economice \nregistrate \nperioada 2001-2002: PIB a crescut cu 11%, expor-turile au crescut, \n 2002, la 14 miliarde dolari, cu33% mai mult comparativ cu situa]ia din 2000. |nprivin]a ratei infla]iei, aceasta s-a ridicat \n lunaianuarie la 1,3%, comparativ cu 4,3% \n ianuarie2000. N`stase a expus [i m`surile adoptate de Ex-ecutiv pentru dezvoltarea rela]iilor cu statele dinregiune, ar`tånd c` exist` posibilitatea ca premie-rul rus, Mihail Kasianov s` efectueze, \n perioadaurm`toare, o vizit` la Bucure[ti pentru a discutadespre modalit`]ile de relansare a leg`turilorcomerciale dintre Romånia [i Federa]ia Rus`.

El a amintit, \n compara]ie, c` cele maiimportante agen]ii de rating au \mbun`t`]it detrei ori ratingurile Romåniei \n perioada 2001 -2002, \n condi]iile \n care, \n 1999, Romånia eracotat` la fel ca Ecuadorul, Coasta de Filde[ [iZimbabwe.

Pentru a se preg`ti de confruntare, premierul a citit „Arta r`zboiului“ de Sun-Tze

Cånd N`stase a urcat la tribun`, PNL [i PD au boicotat [edin]a Parlamentului

ZIARUL FINANCIAR 13 FEBRUARIE 2003 POLITIC~ 9

Dan DragomirAlexandra Fusoi

REPREZENTAN}II statelor membreale Alian]ei Nord-Atlantice au\ncercat \nc` o dat`, ieri, s` ajung` laun acord \n privin]a asisten]eimilitare ce ar urma s` fie acordat`Turciei \n cazul unui r`zboi \n Golf.Discu]iile au e[uat \ns`, Fran]ar`månånd ferm` pe pozi]ii, conformsurselor diplomatice. Purt`torul decuvånt NATO, Yves Brodeur, aconfirmat faptul c` discu]iile suntintense la Bruxelles.

Noul plan de compromis, pre-zentat de secretarul general alNATO, George Robertson, prezint`acelea[i cereri ca [i solicitarea ini]ial`a Statelor Unite \n privin]a Turciei,dar \ntr-o m`sur` mai redus`.

Americanii au cerut trimiterea \naceast` ]ar` a unor baterii anti-rachet`, a avioanelor de supra-veghere AWACS [i a unit`]ilor deinterven]ie \n cazul unui atacbiologic sau chimic.

„Nu putem s` d`m und` verdeunei ac]iuni NATO [i s` l`s`m astfels` se \n]eleag` c` suntem de acord cuo interven]ie militar` \n Irak, \na-intea unei aprob`ri a Consiliului deSecuritate“, a declarat un repre-zentant al Parisului.

Arme interzise \n IrakIRAKUL a fabricat \n ultimii anirachete Al-Sumud care sunt interziseconform rezolu]iilor ONU deoareceau o raz` de ac]iune de 180-190 dekilometri, dep`[ind distan]a maxim`de 150 de kilometri autorizat` deNa]iunile Unite. Informa]iile au fostob]inute de exper]i ONU, conformpostului belgian de radio RTBF.

„Comitetul de exper]i ONU varecomanda Consiliului de Securitatedistrugerea acestor rachete“, aanun]at RTBF, precizånd c` acesteinforma]ii i-ar putea convinge pe ceicare doresc o continuare a inspec-]iilor c` o interven]ie militar` estenecesar`. Potrivit postului de radio,exper]ii ONU i-au \naintat un raportpe aceast` tem` [efului inspectorilor,Hans Blix.

O investi]ieprofitabil`

UN EVENTUAL r`zboi \n Irakreprezint`, \n opinia pre[edinteluiamerican George W. Bush, o investi]iefoarte rentabil` din punct de vedereeconomic, moral, politic [i al efectelor

pe termen lung, potrivit unuicomentariu publicat \n edi]ia de ieri acotidianului Le Figaro. Indiferent desitua]ia interna]ional`, pre[edinteleamerican \[i poate finan]a propriulr`zboi, acesta fiind principalul atributal superputerii.

Statele Unite estimeaz` costurileunui eventual r`zboi la aproximativ200 de miliarde de dolari, adic` 2%din veniturile anuale ale economieiamericane.

Acesta ar fi un efort financiar multmai mic decåt cel impus de r`zboiuldin Vietnam. |n plus, dac` situa]ia dinOrientul Mijlociu r`måne relativstabil`, Statele Unite ar putea spera\ntr-o amortizare rapid` a costurilorr`zboiului, mai ales dup` ce va ob]ineun acces privilegiat la petrolul irakian,sus]ine ziarul francez.

Pe de alt` parte, potrivit Le Figaro,nimeni nu va fi ocolit de consecin]elefinanciare ale unui conflict. Alia]iireticen]i, precum Germania [i Fran]a,vor avea de suferit \n plan economic,indiferent dac` particip` sau nu laacest conflict.

Zona euro va fi destabilizat`, iarmulte dintre statele europene vor\ntåmpina probleme \n a-[i pune \naplicare politicile interne.

Saddam, lichidat \n 48 de ore

STRATEGII americani apreciaz` c` aula dispozi]ie circa 48 de ore de la\nceputul unui r`zboi pentru a-llichida pe Saddam Hussein, cu scopulde a evita prelungirea unui conflict [icomplicarea procesului de pace,sus]ine cotidianul britanic The Times.Amintindu-[i e[ecul captur`rii luiUsama Bin Laden \n Afganistan,Washingtonul are planuri de a evitapierderile de mare amploare, \n cazul\n care nu va reu[i rapid \nl`turarealiderului irakian Saddam Hussein.

Criza NATO: negocieri intense, dar f`r` rezultatCONTROVERSE

B`sescu s-aplåns la BruxellesPRIMARUL Capitalei, TraianB`sescu, le-a prezentat, ieri, euro-parlamentarilor social-democra]isitua]ia finan]`rilor externe pentruBucure[ti, pe care a etichetat-o cafiind grav` [i \mpotriva intereselorpopula]iei, ca urmare a interven]ieipoliticului \n administra]ia local`.B`sescu a vorbit \n fa]a grupuluisocial-democrat din cadrulComitetului regiunilor, care apar]inede Parlamentul European, \n calitatede invitat special. |n discursul s`u, ela afirmat c` \n Romånia procesul defunc]ionare a regiunilor a fost blocatdup` venirea la putere a PSD prinextinderea atribu]iilor prefec]ilor [irestrångerea \ns`rcin`rilor ale[ilorlocali. Primarul Capitalei a maiafirmat c` reprezentan]ii UE [i cei aiComisiei Europene trebuie s` fac`presiuni asupra Executivului de laBucure[ti pentru ca acesteneajunsuri s` fie rezolvate rapid. |nleg`tur` cu situa]ia din Bucure[ti,primarul Capitalei i-a informat peeuro-parlamentari c` Executivulromån „interfereaz` grav“administra]ia local`, prin blocareaunor proiecte de infrastructur`.

Parlamentarii,afar` din CA

PRE{EDINTELE PSD AdrianN`stase a declarat, mar]i sear`, c`partidul trebuie s` ia o decizie„radical`“ \n privin]a incompatibilit`]ii\ntre demnitatea de parlamentar [icea de membru \n Consiliul deAdministra]ie al unei companii destat sau private. El a explicat c`, \n1994, cånd era pre[edinteleCamerei Deputa]ilor, a \ncercat s`-iconving` pe parlamentari s` optezepentru formula britanic`, a registruluide interese, iar faptul c` atunci nus-a luat o decizie face ca, acum, s`fie luat` o hot`råre radical`.„Trebuie s` trecem de la o extrem`la alta [i, dup` aceea, vom vedeadac` putem s` corect`m anumitecazuri“, a spus N`stase ad`ugåndc` „semnifica]ia major`“ o areretragerea parlamentarilor dinconsiliile de administra]ie, inclusivdin cele ale societ`]ilor private. „Vomvedea dac` este cazul s`reglement`m [i \n situa]ia AGA“, amai spus N`stase, ar`tånd c` „odiscu]ie despre AGA nu se maipoate face \n termenii ini]iali, cånd„avea o alt` semnifica]ie“.

Pedi[tii nu pleac`numai la PSD

FOSTUL primar al municipiuluiTårgu-Jiu, Petric` Nanu, s-a \nscris,ieri, \n PNL, p`r`sind PartidulDemocrat din motive personale. Elnu are, deocamdat`, o func]ie deconducere \n organiza]ia jude]ean`a liberalilor, de[i la PD erapre[edinte al organiza]iei municipaleTårgu-Jiu. Pre[edintele PNL Gorj,Gheorghe Grivei, a afirmat c`Petric` Nanu nu a cerut o func]ie \ncadrul partidului, dar c` la [edin]aBiroului Permanent se va lua \ndiscu]ie acest aspect. Liderul PDGorj, Pantelimon Manta, regret`plecarea lui Nanu din partid [i afirm`c` o parte din colegii s`i nu s-aupurtat cum trebuie cu acesta.

Israelul nu maicrede \n Europa

UN |NALT responsabil israelian adeclarat, ieri, c` tergivers`rile

europene referitoare la crizairakian` dovedesc „c` UniuneaEuropean` nu este de \ncredere“pentru rezolvarea conflictului cupalestinienii. „Atitudinea adoptat` deun anumit num`r de state europene[i, \n special, de Fran]a,demonstreaz` Israelului, o dat` \nplus, c` nu poate avea \ncredere \nEuropa“, a afirmat Zalmam Shoval,consilierul diplomatic al premieruluiAriel Sharon. „Cum am putea s` nebaz`m pe Europa cånd unele dintre]`rile sale dau \napoi \n fa]a uneiamenin]`ri teroriste, care reprezint`un pericol nu doar pentru Israel, cipentru \ntreaga lume liber`?“, aad`ugat Shoval. „Acestcomportament nu poate decåt s`reduc` [i mai mult rolul Europei \nraport cu cel al Statelor Unite \nceea ce prive[te orice reglementarea conflictului cu palestinienii“, aad`ugat Shoval, fost ambasador alIsraelului la Washington.Responsabilul israelian a f`cutaluzie la „foaia de parcurs“ propus`de Cvartet - Statele Unite, Rusia,ONU [i Uniunea European` -pentru \ncheierea unui acord depace \ntre israelieni [i palestinieni.

Protest al ONG-urilor

MAI multe organiza]iineguvernamentale apreciaz` c`Ordonan]a Guvernului nr. 37/2003cu privire la asocia]ii [i funda]iirestric]ioneaz` libertatea deasociere, drept garantat deConstitu]ie, potrivit unui comunicatremis, ieri, presei. Ordonan]aimpune asocia]iilor [i funda]iilor ca,\n procedura de dobåndire apersonalit`]ii juridice, s` ob]in`avizul ministerului sau al organuluide specialitate al administra]ieipublice centrale \n a c`rui sfer` decompeten]` \[i desf`[oar`activitatea, su]in membrii ONG-urilorcare protesteaz`. Printreprotestatari: TransparencyInternational, Centrul de ResurseJuridice, Funda]ia pentru oSocietate Deschis`, Asocia]ia ProDemocra]ia. Protestarii afirm` c`cerin]a Guvernului este lipsit` deorice temei constitu]ional.„Impunerea avizului administrativpoate determina abuzuri [idiscrimin`ri (...) \ng`duindautorit`]ilor publice s` se pronun]easupra oportunit`]ii de \nfiin]are aasocia]iilor [i funda]iilor, aspectcare, \n orice stat democratic [i dedrept, este l`sat la libera aprecierea persoanelor ce doresc s` seasocieze, f`r` ingerin]e din parteastatului“, se arat` \n comunicat.

Coreea de Nord,\n aten]ia ONU

CONSILIUL Guvernatorilor alAgen]iei Interna]ionale a EnergieiAtomice (AIEA) a acuzat, ieri,Coreea de Nord c` [i-a \nc`lcatobliga]iile \n materie de neproliferarenuclear`, Consiliul de Securitatefiind sesizat \n leg`tur` cu acesteabateri, au anun]at diploma]i dincadrul ONU. Dintre cei 35 demembri ai Consiliului GuvernatorilorAIEA, doar „Rusia [i Cuba aupreferat s` se ab]in` de la votareaacestei decizii“, a precizat undiplomat. Rezolu]ia AIEA a fostadoptat` dup` multe s`pt`måni denegocieri. Anterior, Coreea de Norda anun]at c` nu va negocia decåt cuSUA modalit`]ile de rezolvare acrizei [i a afirmat c` orice decizie aONU, \n aceast` privin]`, \nseamn`o declara]ie de r`zboi. Coreea deNord \ncearc` s` determine StateleUnite s`-i tolereze ambi]iilenucleare, printr-o rela]ie „completdiferit`“ cu Washingtonul, a declaratdirectorul CIA, George Tenet.

Grupaj realizat din surse Mediafax

{TIRI INTERNE

Robertson vinela Bucure[tiSECRETARUL general al NATO,George Robertson, inten]ioneaz`s` fac` o vizit` \n Romånia, \ndata de 3 martie, \n cadrul unuiturneu care va cuprinde capitalelestatelor invitate s` adere la Alian]aNord-Atlantic`, se arat` \ntr-undocument adresat conduceriiSenatului de ministrul de externe,Mircea Geoan`. Potrivitdocumentului, Geoan` propuneconducerii Senatului ca agendavizitei lordului Robertson laBucure[ti s` cuprind` [i un discurs\n fa]a Camerelor Parlamentului,reunite \n [edin]` comun`, avånd\n vedere importan]a deosebit` avizitei [i disponibilitateamanifestat` de secretarul generalNATO pentru ca programul s`u \nRomånia s` aib` o important`component` de comunicare.Potrivit proiectului de program,George Robertson va sosi laBucure[ti la ora 12.30 [i va plecala ora 20. El va avea o \ntålnire cupremierul Adrian N`stase, urmat`de un dejun de lucru, la care vorparticipa [i ministrul de externe,Mircea Geoan`, ministrul definan]e, Mihai T`n`sescu, ministruljusti]iei, Rodica St`noiu, ministrulap`r`rii, Ioan Mircea Pa[cu,ministrul de interne, Ioan Rus, [iministrul pentru coordonareaSecetariatului General alGuvernului, {erban Mih`ilescu.Dup` alocu]iunea din fa]aParlamentului, Robertson va aveao \ntålnire cu pre[edintele Iliescu.

Schimb`ri la Chi[in`u

MINISTRUL moldovean al justi]iei,Ion Morei, a fost destituit ieri dinfunc]ie printr-un decret emis depre[edintele Vladimir Voronin.|ntr-un comunicat dat publicit`]ii deserviciul de pres` al Pre[edin]ieise arat` c` [eful statului l-a numitdeja \n locul lui Morei pe VasileDolghieru, \n vårst` de 37 de ani,care din 1999 este [ef al birouluiasocia]iei de avoca]i „Deduc]ia“.Pre[edintele Voronin l-a acuzatmar]i pe Morei de faptul c` acomis grave erori \n elaborareaRegulamentului de re\nregistrare apartidelor. Morei este cel care \ntimpul audierilor de la CurteaEuropean` pentru DrepturileOmului, \n dosarul „MitropoliaBasarabiei vs Guvernul RepubliciiMoldova“ a lansat critici dure laadresa Romåniei, pe care aacuzat-o de expansionism [iamestec \n treburile interne aleRepublicii Moldova. Morei [i-asus]inut discursul \n calitate dereprezentant oficial al guvernuluide la Chi[in`u. Ca urmare aacestor declara]ii, mai mul]i oficialide la Bucure[ti, printre care [ipremierul Adrian N`stase, [i-auanulat vizitele programate laChi[in`u.

PRE{EDINTELE rus Vladimir Putin adeclarat ieri c` ini]iativa Fran]ei, Rusiei [iGermaniei privind Irakul nu vizeaz` creareaunei alian]e sau „axe“, \ns` marcheaz` „unprim pas c`tre o lume multipolar`“. „Pentruprima dat` \n istorie, dup` al doilea r`zboimondial, exist` tentativa de a se rezolva, \nafara alian]elor, o problem` acut`,complex`, privind securitateainterna]ional`“, a spus Vladimir Putin.„Dup` p`rerea mea, putem considera acestlucru drept un prim pas c`tre crearea uneilumi multipolare“, a ad`ugat el. Aceast`ini]iativ`, care nu a fost preg`tit` din timp [inici elaborat` de ministerele Afacerilor Externe, „nu ar fiputut vedea lumina zilei altundeva decåt \n Fran]a“, aapreciat Putin. „Dac` am fi f`cut acest lucru \n Rusia, am

fi fost acuza]i c` \ncerc`m s` submin`mrela]iile dintre Europa [i Statele Unite“, aexplicat el. „|n plus, alte ]`ri europene nuau greutatea Fran]ei. Fran]a este membrupermanent \n Consiliul de Securitate alONU“, precizat liderul de la Kremlin.„Meritul istoric al lui Jacques Chirac estefaptul c` a captat spiritul momentului [i arealizat acest demers, deoarece noi ne-amal`turat ini]iativei sale“, a m`rturisitpre[edintele rus. Liderul de la Kremlin amai precizat c` Rusia nu vede pentrumoment necesitatea recurgerii la dreptul deveto \n privin]a Irakului \n cadrul Consiliului

de Securitate. „Dorim g`sirea unei solu]ii pa[nice \nconformitate cu normele dreptului interna]ional“, a precizatVladimir Putin.

CANALUL de televiziune Al-Jazeera adifuzat mar]i sear` un mesaj audioatribuit lui Usama Bin Laden \n cadrulc`ruia liderul terorist a lansat un apelpentru sus]inerea regimului irakian \nfa]a agresiunii americane. „|ncircumstan]ele actuale, nu este nici oproblem` dac` interesele musulmanilorconverg cu cele ale sociali[tilor \n lupta\mpotriva crucia]ilor, chiar dac` noicredem [i declar`m c` sociali[tii suntaposta]i“, a precizat liderul re]eleiteroriste.Aceast` nou` \nregistraredemonstreaz` c` Bin Laden sus]ineIrakul, a declarat imediat dup`difuzarea mesajului purt`torul de cuvåntal Departamentului de Stat american,

Richard Boucher. Regimul irakian [i re]eaua terorist` „par s` fi g`sit ocauz` comun`“ [i „sunt legate de o ur` comun`“, a precizat Boucher,intervievat de Al-Jazeera.Leg`tura stabilit` de Statele Unite \ntre Irak [i Usama Bin Laden, \n urmaapelului de sus]inere a Irakului atribuit liderului Al-Qaida, reprezint` „unnou pretext american“ pentru atacarea Irakului, a afirmat un oficial irakian.

Putin: „Prim pas c`tre o lume multipolar`“

UDMR: Bilan]ul este „pu]in prea triumfalist“UDMR, aliatul PSD \n Parlament, a criticat bilan]ul premierului, inclusiv faptul c` timpul pus ladispozi]ia parlamentarilor pentru studierea documentelor a fost foarte scurt. „|mi pare r`u c` trebuies` ne exprim`m punctul de vedere avånd doar o zi pentru consultarea materialelor. M-am sim]it cape vremea studen]iei, \nainte cu o zi de examen, pentru c` am \ncercat s` parcurg cele patru volumeimpresionante. Sincer s` fiu, am reu[it numai par]ial“, a spus Laszlo Borbely, vicepre[edinte executival UDMR. Deputatul UDMR a punctat [i tonul „pu]in prea triumfalist“ al bilan]ului prezentat deN`stase. Borbely a mai remarcat c`, \n privin]a reducerii arieratelor, „nu au fost rezultate notabile“ [inu au fost luate „acele m`suri mai drastice“ care ar fi \nsemnat, pe lång` restructurare, procedurafalimentului la unele societ`]i comerciale. Deputatul UDMR a mai criticat \ntårzierile \n aplicareaprogramului PSAL II [i a restructur`rii [i privatiz`rii unor componente din sectorul energetic, precum [ideficitul balan]ei comerciale, care a r`mas la nivelul de circa patru miliarde de dolari.

Exper]ii ONU au descoperit faptul c` Irakul a fabricat \nultimii ani rachete Al-Sumud cu raz` de ac]iune de 180-190de kilometri, interzise prin rezolu]iile Na]iunilor Unite,conform presei belgiene. Criza din NATO nu a fost \nc`dep`[it`, iar UE tot mai caut` o pozi]ie comun` fa]` de Irak.Raportul ONU va fi prezentat Consiliului de Securitatevineri, moment decisiv pentru soarta r`zboiului.Americanii vor \ncerca s` ob]in` aprobarea unei noirezolu]ii, care s` autorizeze folosirea for]ei, \n timp ceFran]a va prezenta planul s`u de rezolvare pa[nic` a crizei.

Nu v` l`sa]inarcotiza]i!SENATORUL Adrian P`unescu,membru al PSD, l-a \ndemnat, \nParlament, pe premierul AdrianN`stase s` nu se lase „narcotizat“ desuccesul extern [i s` se aplece c`trecei s`raci din ]ar`. P`unescu a spusc`, \n doi ani, Guvernul a realizat, \nspecial \n plan extern, performan]edeosebite, dar \n ]ar` se tr`ie[te \nc`r`u. P`unescu a mai spus c` se potamåna datorii, o \ntålnire, dar nu sepoate amåna via]a, situa]ia s`n`t`]iipublice, atr`gåndu-i aten]iapremierului asupra pericolului de a se„muri \n mizerie [i indiferen]`“ \n ]ara\n care este prim-ministru.

Mediafax Foto

Guliver/Getty Images/Paul O’Driscoll

Mesaj de sus]inere din partea lui Bin Laden

Electrolux strikeis over

THE world’s largest home appliancemaker, Swedish group Electrolux,can proceed with its plans torelocate production to Romania nowthat the general strike started lastweek at its plant in Satu Mare isover. “The general strike is overnow. We partially resumedproduction today (i.e. two days ago),after having struck a deal with theemployees,” Ulrich Gartner,Electrolux Europe PR vice-presidenttold Ziarul Financiar. This means thestaff will get a 19.3% raise asoffered by the management of theSatu Mare plant, although they hadasked for 28% after havingdemanded a 42% raise at first. “Ournumber one priority was to have thestrike ended, and now we can focuson developing the cooker productionin Satu Mare,” Gartner added. Hewas saying at the time of the strikethat the group’s decision to relocateproduction in Satu Mare could bereconsidered in case no agreementwith the unionists was reached. TheSatu Mare-based plant employeesmade 6.1 million ROL in averagegross income a month last year,according to the unionists, while theaverage gross monthly salaryreached 5.4 million ROL, withouttaking the meal tickets into account.The average gross salary inRomania reached 5.7 million ROL inNovember. ZF

$6m simulator forNuclearelectrica

CANADA-BASED CAE, one ofthe world’s leading suppliers ofsimulators for electrical powerplants, has concluded a contractwith Nuclearelectrica to upgradeits simulator at the Unit 1 of theCernavod` nuclear power station.The contract signed with theCanadian company is worth $6million, according to the CAEofficials. The simulator at the Unit1 of the Cernavod` nuclear planthas been in service since 1996and allows the personnel workingin the control room of the Unit 1to train under conditions close toreal life. Canadian CAE andAECL companies will also supplyan upgraded simulator for Unit 2,still under construction at themoment. CAE registers more thanone billion dollars in annualrevenue, employingapproximately 6,000 people inCanada, the US and the rest ofthe world. The third largestRomanian electricity producer,Nuclearelectrica, estimates tomake $130 million turnover thisyear. The company covers about10% of the total electricityproduction in Romania through its

Unit 1 in Cernavod`, which has700 MW in installed capacity. ZF

HeidelbergCementrebranding

WITH a new name, Carpat Beton,the Romanian concrete division ofthe German construction materialsproducer HeidelbergCement Groupexpects to post higher turnover thisyear, compared to last year’s 12million euros. Concrete producerTBG Romania on Tuesdayannounced a name change toCarpat Beton, so that all theGerman group’s divisions inRomania now include “Carpat” intheir names. The rebrandingcampaign is in progress and will becompleted by June or July,according to the German groupofficials, who did not reveal the costsof the operation. The rebrandingproject began in January this yearand includes the concrete producingcompanies in Romania, Poland,Czech Republic and Bulgaria.“HeidelbergCement now operateson the Romanian market throughthree companies - CarpatCement(cement market), Carpat Agregate(aggregates for concrete) andCarpat Beton,” Mihnea Stoian,Carpat Beton SRL general managersaid. ZF

Auto equipmentsuppliers eye RomaniaTHE opportunities and the growthoutlook offered by the domesticcarmaking industry have madethree more companies, two ofwhich Germany-based and onefrom Japan, invest substantialamounts of money in buildingproductive facilities in Romania.The first of the three, H.G.Vermogensverwaltung GmbH hasalready selected the location of thenew factory, an about 7,000 sqmpiece of land in the industrial parknear Timi[oara, where it is to makedies for car parts, according toRadu Radoslav, head of the UrbanDevelopment Department withinthe Timi[oara City Hall. The othertwo projects target Ploie[ti, as thisis a strategic location for thecarmaking industry. One of theprojects belongs to Germany’sFreudenberg SAS, one of thebiggest makers of autosubassemblies. Although theauthorities do not know muchabout this company’s plans, theyseem to think Freudenberg is quiteserious in its plans to invest in thearea, as it has already beguninterviewing job applicants. Theother project in Ploie[ti belongs toJapan-based Yazaki, one of theworld’s leading car part suppliers,which is planning to invest inbuilding a factory here. ZF

BRIEFS

Lauren]iu Ispir Lucian PopOvidiu Tempea

A FTER all, since a state-owned SNP (NationalPetroleum Company) was

successful, why shouldn’t we getanother one - the National Petro-chemical Company (SNP)?

The Industry and Resources min-ister Dan Ioan Popescu yesterdaysaid he was planning to create acompany comprising the petro-

chemical divisions of ArpechimPite[ti (one of Petrom’s refineries),Petromidia N`vodari (belonging toprivate group Rompetrol) andOltchim Råmnicu-Vålcea. The min-

ister made the announcement oneweek after the resignation of IoanPopa, general manager of Petrom.The oil group’s privatisation is in fullswing, and Arpechim is an impor-

tant component of Petrom.The newpetrochemical mammoth may postmore than 700 million dollars inturnover and will need investmentsworth several hundred million dol-

lars, according to the minister. It isnot clear yet where the investmentswill come from, since Oltchim alonehas debts in excess of 300 milliondollars. Moreover, it is not clearwhether Rompetrol (Petromidiashareholder) will participate in thenew company with the necessaryassets or a big part of Petromidiaassets will find their way back tostate ownership.

Another big unknown is theimpact of these plans on the privati-sation of Petrom, since the saleprocess has already been launched.

The idea of a joint strategy for theoil and petrochemical industries hasbeen disclosed ever since last year,after the failed attempt at privatisingOltchim.The plant, which posts$350m annual turnover, relies solelyon the Arpechim refinery for the eth-ylene and propylene supplies.Under the circumstances, Oltchimmanagers have repeatedly said thecompany’s sale will be difficult sincePetrom is also preparing for privati-sation and the source of raw materi-als is no longer certain.

Dan Ioan Popescu yesterday toldMediafax that the merging projectencompassing Arpechim, Oltchimand Petromidia sprang from theneed to bring this industry back tolife. More investments could also beattracted this way, the minister said.

Rompetrol Group CEO DinuPatriciu told Mediafax he approvedof including Petromidia’s petro-chemical operations in a complexcomprising Oltchim and Arpechim.

10 FEBRUARY 13, 2003

After almost 12 years ofodes to the private smalland medium-sizedenterprises and theirbeneficial role in theeconomy, the RomanianState proves once againthat the nostalgia forindustrial giants is farfrom over. In “the yearof the SNP Petromprivatisation,” theIndustry Ministry seemsdetermined to create apetrochemical colossus,instead on focusing onthe oil company’s sale.

The Petromidia refinery (part of private group Rompetrol) is projected to be part of the giant

POLITICS

THE MPs yesterday showedvery different positions towardstwo major issues in just amatter of hours. During the firsthalf of the session, the MPsmanaged to overcome the rule-opposition dichotomy,endorsing President IonIliescu’s request for militarysupport for the US in case of awar against Iraq, without anypopulist comments ordemagogical touches. Thesecond half, however, saw thetwo sides becomingadversaries again. PNL(National Liberal Party) and PD(Democrat Party) left the roomthe moment PM Adrian N`stase(photo) tried to present theresults of the two years inpower and the projections forthe next two years beforeParliament. The Liberals andthe Democrats returned to theGovernment the “black case ofgovernance,” which containeda nearly 1,300 page set ofdocuments they had got forreview the night before. Theyargued they had received thedocuments too late to have anytime to really peruse them.

Growing demand for malls

Bogdan Neagu

THE latest potential investors: acompany controlled by the NewCentury Holdings investmentfund and an Israeli investor,Neocity Center.

No one knows whether theseprojects will materialise or not.What we do know for sure is thatthe market is free: Bucharest hasonly one mall, compared to 15such centres in Budapest.

The severe shortage of qualitycommercial space could bringmassive investments in shoppingcentres in Bucharest. Therefore,

the operators in this field estimatethe construction of modern shop-ping complexes, such as hyper-markets or malls will see invest-ments somewhere in the neigh-bourhood of $500 million over thenext three or four years.

For instance, Bucharest has onlyone mall at the moment, whileBudapest is already a crowdedplace, due its more than 15 suchshopping complexes. At the sametime, the Hungarian Capital regis-ters more than 10 smaller malls,some 20 hypermarkets (comparedto only one in Bucharest) and 20

bricolage stores. The demand forspace within malls is huge, yet thesupply is limited. The investmentswill focus on this segment overthe next period, the companies onthe real estate market say.

Shay Mor, general manager ofthe Neocity Group, which ownsthe Neocity Tower office buildingin the Aviatorilor area (home tothe Alpha Group financial institu-tion), says there will be two orthree more malls built in Bucha-rest until 2007.

This opinion is shared by TufanKaraca, general manager ofBucharest Vest Center, the compa-ny administrating the industrialspaces of the firms controlled byNew Century Holdings’ invest-ment funds, such as Electrotehnica,UMEB or Vel Pitar.

Karaca says Bucharest needssome 3 or 4 malls over the next 5or 6 years. From that point on, theinvestments will be tied to the eco-nomic situation.

Yioula Glassworkstakes over Stirom

GREEK Yioula Glassworks isthe new majority shareholder ofRomanian glass-makingcompany Stirom Bucharest,after having acquired the mainstake (50.99%) held by theStirom Association ofEmployees (PAS), sourcesclose to the deal say. Theacquisition was conductedthrough a financial vehicle heldby Youla-Mediterranean GlassLimited. The Greek companyhad first displayed interest inthe Romanian plant lastsummer, when the BankingAssets Resolution Agency(AVAB) said it was in talks withYioula Glassworks on a $3.5mreceivable AVAB held overStirom. ZF

Konica salesshould reach 3m eurosTHE official sales posted byJapan-based Konica on theRomanian market are eight timessmaller than they should be.According to the companyestimates, Konica holds some30% of the Romanian film market.Since the market is estimated at 4-5 million rolls of film by the mainplayers, Konica should be sellingsome 1.2-1.5 million films, namely2.4-3 million euros (as one roll offilm is worth about 2 euros).However, the sales posted lastyear by Photo Trade Romania(authorised Konica dealer on theRomanian market) merelyamounted to 350,000 euros,because of illegal imports. ZF

Claudia Covaci

NOW that it has sold its margarine,ketchup and mayonnaise division,Topway Industries uses the moneyto consolidate its position on theedible oil market and go into vine-gar.

Part of the money collected by theshareholders (the largest of which isBaring investment fund), followinglast year’s sale of a “slice” ofTopway company to the Nor-wegians at Orkla Foods, was usedto establish a vinegar factory, whichproduces two brands, Bunica andLa Minut.

The investment in this factory isworth more than one million dol-lars.

“We invested in vinegar, becauseof the opportunities on the market,”Topway Industries CEO LeonardGherghina explained.

He believes the opportunityresides in the fact that the otherplayers on the domestic marketmake vinegar out of alcohol insteadof wine.

“The point here is to make vine-gar out of wine, which people coulduse for salads, instead of alcohol.This is how we are planning to com-pete with the imports on the mar-ket, by having an acceptablebrand,” the Topway CEO added.

Topway’s archrival on thedomestic market is Regal, a brandin European Food’s portfolio.European Food is one of the compa-nies in the European Drinks Groupheld by the Micula Brothers (Ioanand Viorel). To counteract this offer,the company also makes vinegarout of alcohol, under the La Minutbrand.

“We’re going on the retail mar-ket, as we have a very powerfulbrand there. Bunica (Grandma’s) isa wine-derived vinegar pendinglisting (that is reaching retailers’shelves) everywhere. We have cho-sen the quality argument, eventhough the market is seasonal,”Gherghina said.

He added it was hard to tell howmuch this market was worth, as themarket research companies had notcovered it yet.

Besides investing in this factory,the company has also established a

special fats factory. Such fats areused for producing consumer andindustrial margarine, for the bread,biscuits and chocolate industry (ascocoa butter replacement). Thecompany has invested in a process-ing technology for oleaginousseeds, as well. Gherghina did notcare to provide details as to theexact amount of those investments,though.

Orkla Foods Romania last springtook over the margarine, ketchupand mayonnaise division ofTopway Craiova, which kept theedible oil, but did not break its busi-ness in two. Subsequently, the twodivisions, even though they havedifferent owners, share a commonmanagement and a brand (Bunica).

Leonard Gherghina is the generalmanager of the Baring PrivateEquity Partners Limited investmentfund, which holds about 40% ofTopway. He also runs Orkla FoodsRomania’s business, which controlsthe margarine division.

“Our Norwegian partners areconfident in the Romanian manage-ment, so that they are not planningto come here to run the business.They do run this business, though,but they do it electronically, whichis good. This is probably the way togo, after all,” Leonard Gherghinaadded.

Romania, Alcatel’s islandof growth

Samsung in Romaniavia Israel Alcatel Network Systems Romania concluded 2002

with $110 million turnover, up 15% since 2001,general manager Dan Bedros said. Adrian Dumitrache

“DESPITE our receding cooperationwith RomTelecom, we have beenworking more closely with OrangeRomania and 2002 was a good yearfor us. At the same time, we complet-ed a contract with Telecomunica]iiCFR, the telecom subsidiary ofCompania National`CFR SA (NationalRailway Company),”Bedros added.

About half ofAlcatel Romania’srevenues were gener-ated by the businessof the productivefacility in Timi[oara,with the rest coveredby the direct ship-ments from AlcatelFrance. The Timi[oara-based plant,which mainly makes telephoneexchanges, derived 60% of its rev-enues from exports to other markets.

“Compared with the WesternEuropean countries, Romania’stelecommunications market in-creased by 15% in 2002, a percent-age also mentioned by Commu-nications and Information Techno-logy minister Dan Nica. Thisgrowth is due to the mobile tele-phony operators, which took

advantage of the halt in RomTele-com’s investments.

This market segment remainsextremely dynamic, which shows inthe increasing number of subscri-bers,” Bedros said. Foreign opera-tions-related revenues will alsoaccount for a significant share in Alca-tel Romania’s 2003 revenues, as the

company is to ca-rry out two majorcontracts in Bul-garia and Kosovo.

“The first con-tract signed withBulgarian GSMoperator Mobitelearly this year isworth 46 millioneuros. We willexpand the capac-ity of the already

existing network in Kosovo, as part ofa 23 million-euro contract. We are alsoin talks with Slovenia-based Vegamobile telephony operator,” Bedrosspecified.

Alcatel Romania aims to maintainthe upward sales trend, participate intenders organised by the InteriorMinistry, CFR SA, Transelectrica andby various public administration ins-titutions, as well as broaden the prod-uct and service range and approachnon-telecom market segments.

Sergiu Ion Victor Kapra

ISRAEL-BASED HAT Internationalhas won the exclusive rights to mar-ket and sell Samsung cellular prod-ucts in Romania. The contract is validfor one year, with an option for a sec-ond year, the Jerusalem Post reports.

This will be the first time thatSamsung, the world’s third-largestcellular phone manufacturer, will beselling its products in Romania.

According to the Jerusalem Post,the rights will be worth 20 million do-llars annually. This is a bold, if not un-reachable goal, considering the over-all mobile phone market in Romaniaamounts to $80 million a year, andSamsung has managed to gain only alittle less than 5% of the market inEurope, telecom analysts say. TheIsraeli company paid $1 million forthe rights to sell the mobiles andSamsung has agreed to spend some$2.5 million on advertising.

HAT CEO Isaac Voldman says thecompany hopes eventually to garnereight percent of the total Romaniancellular market. HAT will market theproducts via its daughter company,HAT Romania, established four yearsago.

HAT Romania used to be a dealerof Mitsubishi mobile phones until re-cently, when the Japanese maker sto-pped manufacturing handsets. Glo-balNET, one of the main mobile pho-ne dealers in Romania, announced itwould not work with the Israeli firm.

“First, it is impossible to under-stand why the Samsung office inRomania, run by a Romanian manag-er, chose to grant exclusive dealershiprights to an Israeli company,” saysLiviu Nistoran, GlobalNET CEO.Second, Samsung’s Romanian officedoes not have a functional post-saleservice system, which should covertechnical support and repairs for thehandsets sold, Nistoran states. Underthe circumstances, GlobalNET said itwould not buy from the Israeli com-pany because it did not want to jeop-ardise its relation with the customers,because of the post-sale service not inline with its standards. On the otherhand, another major dealer, Germa-nos, feels Samsung’s launch throughHAT is a positive thing that will pro-tect the Samsung brand in Romaniaand put an end to illegal imports. The company run by Dan Bedros (photo) did good last year

MARKETING RETAIL

ENGLISH SECTION

Industry Ministry determined to createpetrochemical colossus

The company invested morethan $1m in a vinegar plant

Mediafax Foto

Topway: vinegar goes with margarine

“The first contract signedwith Bulgarian GSM operator

Mobitel early this year isworth 46 million euros.“

Dan Bedros, general managerAlcatel Romania

Dozens of famous brands are eager to enter theRomanian market, yet the companies thatrepresent them cannot find the necessary spaces,the operators on the real estate market say. Andsince a brand goes best with a mall, many projectshave been devised.

TELECOMSDEAL

ZIARUL FINANCIAR 13 FEBRUARIE 2003 -BUSINESS, IT & TELECOM 11e

Adrian Dumitrache

„CHIAR dac` am avut oreducere a activit`]ii \nrela]ia cu RomTelecom,

compensat` printr-o intensificare acolabor`rii cu Orange Romånia,anul 2002 a fost unul bun pentrucompanie. De asemenea, am fina-lizat un contract cu Telecomunica]iiCFR, filiala de profil a CompanieiNa]ionale CFR SA“, a spus Bedros.

Aproximativ jum`tate din \ncas`-rile Alcatel \n Romånia au fost ge-nerate de activitatea unit`]ii de pro-duc]ie din Timi[oara, diferen]a pro-venind din livr`rile directe ale Al-catel Fran]a. Unitatea de la Timi[oa-ra - unde se produc \n principal cen-trale telefonice - a ob]inut 60% dinvenituri din opera]iunile de exportrealizate pe diverse pie]e externe.

„Fa]` de ]`rile din vestul Europei,pia]a telecomunica]iilor din Romå-nia a crescut \n 2002 cu 15%, cifr`avansat` [i de ministrul comu-nica]iilor [i tehnologiei informa]iei,Dan Nica. Aceast` cre[tere se dato-reaz` operatorilor de telefonie mo-bil`, care au profitat de stopareainvesti]iilor la RomTelecom. Acestsegment de pia]` a fost [i este unulfoarte dinamic, fapt eviden]iat [i deevolu]ia num`rului de abona]i“, a

mai spus Bedros. |ncas`rile realizatedin opera]iunile externe vor avea [i\n anul 2003 o pondere \nsemnat` \nstructura veniturilor Alcatel Romå-nia, compania urmånd s` derulezedou` contracte importante \nBulgaria [i \n Kosovo.

„Primul contract, semnat la \n-ceputul acestui an, are o valoare de46 de milioane de euro [i l-am sem-nat cu operatorul GSM Mobitel dinBulgaria. |n Kosovo vom realiza oextindere a capacit`]ii de transmisie

a re]elei existente, valoarea contrac-tului fiind de 23 de milioane deeuro. De asemenea, purt`m nego-cieri cu operatorul de telefoniemobil` Vega din Slovenia“, a pre-cizat Bedros.

Pentru 2003,obiectivele con-ducerii AlcatelRomånia vizeaz`men]inerea tren-dului de cre[terea cifrei de afaceri,participarea la li-cita]ii organizatede Ministerul de Interne, CFR SA,Transelectrica, diferite institu]ii aleadministra]iei publice, precum [idiversificarea portofoliului de pro-duse [i servicii furnizate, respectivabordarea unor segmente de pia]`nontelecom.

„Alcatel Romånia va furniza pen-tru CFR SA o serie de echipamente

de semnalizare pentru patru noduriferoviare. Vom participa [i la o li-cita]ie pentru dotarea cu dispozitivede semnalizare a unei por]iuni dinautostrada Bucure[ti-Constan]a“, a

spus directorulgeneral de laAlcatel Romånia.

|nfiin]at` \n1991, AlcatelNetwork Sys-tems Romåniareprezint` o in-vesti]ie de peste25 milioane de

dolari. Cu o activitate complet` decercetare, dezvoltare, fabrica]ie, in-stalare [i punere \n func]iune, Alca-tel Romånia are peste 1.000 de an-gaja]i, peste o treime fiind inginerisoftware.

Cu vånz`ri de 16,5 miliarde deeuro \n 2002, grupul francez Alcateleste prezent \n peste 130 de ]`ri.

Pentru Alcatel, Romåniaeste o insul` de cre[tere

Qualcomm va da dividendeQUALCOMM a anun]at c` va pl`tidividende trimestrial, relateaz` TheNew York Times. Compania, carede]inea la sfår[itul anului trecutlichidit`]i de aproximativ 3,7 miliardede dolari, a mai anun]at c` vadeclan[a un program der`scump`rare a propriilor ac]iuni carese va desf`[ura pe o perioad` de 2ani [i va include fonduri de un miliardde dolari. Valoarea dividendelor seva ridica la 5 cen]i pe ac]iune [i vor fipl`tite \ncepånd cu 31 martie. Oficialiicompaniei au apreciat c` astfel arputea aloca pl`]ii dividendeloraproximativ 160 de milioane de dolarianual. Qualcomm este prezent` [i \nRomånia prin intermediul participa]ieide 47% pe care o are la capitalulcompaniei Inquam. Inquam esteac]ionarul principal al operatorului detelefonie mobil` \n sistem CDMAZapp. Iuliana Butuc-Cerchez

Dell nu maicump`r` de la IBM

DELL Computer a pus cap`t unuicontract \ncheiat mai demult cu IBM,evaluat la 16 miliarde de dolari,informeaz` The Mercury News.Rela]ia dintre cele dou` firme a fost\ntrerupt` \n luna ianuarie, \n partepentru c` unele dintre opera]iunileIBM, care constituiau obiectulcontractului fuseser` våndute, spuneBruce Anderson, purt`tor de cuvåntla Dell. Prin contract, Dell cump`rade la IBM, \nc` din 1999, unit`]i dehard-disc, monitoare cu ecran plat [icipuri. |n decembrie 2002, IBM avåndut \ns` divizia de hard-discuricompaniei Hitachi pentru 2,05miliarde de dolari. Dell a anun]at c`nu va mai lucra nici cu divizia deconsultan]` a IBM, Global Services,pån` \n momentul \n care clien]ii s`ivor solicita acest lucru, a precizatAnderson. Iuliana Butuc-Cerchez

Sagem, \n cre[terepe toate planurilePRODUC~TORUL francez deelectronice Sagem a realizat \n 2002un profit net de 77 milioane euro la ocifr` de afaceri \n cre[tere cu 5% \nraport cu anul precedent,informeaz` La Tribune. |n 2001,compania a avut pierderi de 14milioane euro. Cifra de afaceri aSagem a ajuns la sfår[itul lui 2002 la2,76 miliarde euro. Divizia decomunica]ii a firmei franceze a\nregistrat venituri din vånz`ri cu 4%mai mari decåt \n 2001 ajungånd lao cifr` de afaceri de 1,7 miliardeeuro. Sagem a reu[it tot \n 2002 s`vånd` 7,8 milioane de telefoanemobile din care a cå[tigat 678 demilioane euro, cu 43% mai multdecåt \n anul precedent. |n 2001,Sagem vånduse 6 milioane detelefoane mobile. |n acest ancompania vrea s` realizeze o cifr`de afaceri de trei miliarde de euro.Iuliana Butuc-Cerchez

Reduceri la Xbox[i GameCubeGIGANTUL software Microsoft aanun]at c` va reduce pre]urilecelor mai bine våndute jocuripentru Xbox, la numai os`pt`mån` dup` ce principalul s`urival pe aceast` pia]`, Nintendo, aredus pre]urile la mai multe jocuri[i componente hardware pentruconsolele de jocuri din seria GameCube, relev` CNN. Microsoft aanun]at c` noul program, botezat„Platinum Hits“, va aduce pre]ulcelor mai populare jocuri la numai19,99 dolari, fa]` de 39-49 USDcåt cost` \n prezent. Printrejocurile ce vor beneficia de o astfelde reducere se num`r` FreestyleSnowboarding [i Project GothamRacing, produse chiar deMicrosoft, dar [i cele realizate \ncolaborare cu Electronic Arts(Bond: Agent Under Fire) sau cuActivision (Wreckless: The YakuzaMissions). Nintendo a anun]ats`pt`måna trecut` c` va oferi unjoc gratis pentru trei cump`rate.Clien]ii Game Cube vor puteaalege \ntre Metroid Prime, Star FoxAdventures, Mario Party 4 [iResident Evil 0. De asemenea,Nintendo a sc`zut pre]ul pentru celmai bine våndut program al s`u,Super Mario Sunshine, care\mpreun` cu consola [i un cip dememorie video se va vinde lanumai 159,99$. Dan Dragomir

PE SCURT

Iuliana Butuc-Cerchez

CÅTEVA companii cu renume \nindustria IT&C [i produc`tori de echi-pamente electronice s-au aliat \mpo-triva gigantului de software Micro-soft, relateaz` presa interna]ional`.Coali]ia solicit` autorit`]ilor europeneantitrust s` blocheze „eforturile ilega-le prin care Microsoft \ncearc` s`-[iextind` monopolul pe noi pie]e“.

Plångerea a fost \naintat` autorit`-]ilor de la Bruxelles pe 31 ianuarie.Coinciden]` sau nu, chiar \n acea pe-rioad` Bill Gates, cofondator [i pre[e-dinte al Microsoft, vizita capitala bel-gian` iar avoca]ii companiei \ncercaus` \ncheie o \n]elegere cu autorit`]ilede la Bruxelles \n privin]a unor acu-za]ii antitrust mai vechi, scrie WallStreet Journal Europe.

Aceast` ultim` plångere \naintat`autorit`]ilor europene de la Bruxellesreflect` o realitate care se manifest` totmai des la nivel global. Firme precumMicrosoft trebuie s` reziste acum nunumai atacurilor competitorilor sauale grupurilor care ap`r` drepturileconsumatorilor dar s` se [i apere \nfa]a unor autorit`]i europene anti-trust tot mai agresive. Potrivit cotidia-nului, plångerea a fost depus` \n nu-

mele Asocia]iei Industriei de Com-putere [i Comunica]ii, o puternic`organiza]ie american` ai c`rei membrisunt, printre al]ii, Nokia, EastmanKodak, Fujitsu, NTT Communicati-ons dar [i trei dintre competitoriiMicrosoft: Sun Microsystems, AOLTime Warner [i Oracle.

Acuzatorii pretind c` monopolul pecare Microsoft \l de]ine pe pia]a siste-melor de operare prin intermediulWindows XP constituie o amenin]are[i \n sectoare \n dezvoltare cum ar ficomunica]iile mobile, serviciile web,distribu]ia digital` de muzic` [i demateriale video pentru divertisment.

Grupul mai spune c` pachetul deaplica]ii de birou Office produs tot deMicrosoft este astfel proiectat \ncåtobstruc]ioneaz` interoperabilitatea cualte sisteme de operare precum Linux.

Oficialii Microsoft au refuzat s`comenteze aspectele investiga]iei pecare o fac autorit`]ile europene asupracazului dar sper` ca acesta s` fie solu-]ionat \ntr-un mod similar celui in-tentat de administra]ia Bush. |n no-iembrie anul trecut, judec`torul fe-deral american care se ocupa de pro-cesul antitrust intentat companieiMicrosoft a acceptat un acord amiabilstabilit de gigantul software cu guver-

nul SUA. Acordul d` fabrican]ilor decomputere dreptul de a-[i dota PC-urile cu anumite programe (pentrunavigare pe Internet, muzic` etc.) pro-duse de concuren]ii Microsoft. De ase-menea, gigantul american este obligats` furnizeze mai multe informa]iitehnice privind sistemele sale deoperare, \n special Windows XP,pentru ca produc`torii de software s`poat` realiza programe compatibilecu aceste platforme.

Oficialii Comisiei Europene nu auoferit nici ei vreun comentariu referi-tor la noile acuza]ii \ndreptate \mpo-triva Microsoft. Ei au ]inut \ns` s`precizeze c` acestea nu vor amånanici o decizie pe care Comisia ar pu-tea-o lua \n cazul gigantului americande software. |n procesul pe care Co-misia European` l-a intentat compani-ei Microsoft, aceasta este acuzat` c`abuzeaz` de pozi]ia de monopol pen-tru a nu \mp`rt`[i competitorilor in-forma]ii pe care ace[tia le-ar putea fo-losi pentru a realiza produse softwarecompatibile cu sistemul de operareWindows. Comisia European` maiacuz` Microsoft c` a \ncoporat ilegal\n Windows softul de citire a materia-lelor multimedia afectånd astfel con-curen]a pe acest segment de pia]`.

COMPANII

Microsoft, din nou sub tirul rivalilor \n Europa

DAC~ v` petrece]i ore\ntregi \n fa]acalculatorului, \n fa]a unuiecran de 14 sau 15 inci,este foarte posibil ca lasfår[itul zilei de munc` s`descoperi]i c` v` dorochii. Solu]ia ar fi s` v`cump`ra]i un monitor maimare, de 17 inci, spreexemplu. Dar dac` pre]ulacestuia v` dep`[e[tebugetul, alege]i un„surogat“: un filtru carem`re[te imagineafurnizat` de monitor. Nucost` decåt 60 de dolari [ipoate fi cump`rat de peInternet.

GADGET-UL ZILEI

www.technoscout.com

COMPANII

IBM Romåniaprime[te aurul

de la Cisco Iuliana Butuc-Cerchez

IBM ROMÅNIA, filiala local` a gi-gantului industriei IT, a devenitCisco Gold Certified Partner, fiindprima companie din ]ar` cu aceststatut, au anun]at oficialii ambelorcompanii \n cadrul unei conferin]ede pres`. Cisco Systems este unuldintre principalii furnizori mondialide solu]ii pentru re]ele.

Ob]inerea acestui certificat anecesitat din partea IBM Romåniaun efort de aproape un an [i jum`-tate \n care a fost implicat` o echip`de 15 speciali[ti, a declarat Gheor-ghe Olteanu, Global Services mana-ger la IBM Romånia.

„Acum IBM [i Cisco Systems potoferi \mpreun` solu]ii de e-businesscare contribuie la m`rirea produc-tivit`]ii companiei-client dar [i acifrei de afaceri [i a profitabilit`]ii“,a mai spus oficialul.

|n cadrul aceluia[i program, echi-pa IBM Romånia s-a specializat \nsolu]ii pentru re]ele f`r` fir (wirelessLAN), re]ele virtuale private [isecuritate [i \n telefonie bazat` peprotocol Internet.

Partenerii certifica]i Cisco Goldsunt recunoscu]i ca avånd cei maibuni speciali[ti \n domeniul re]e-lelor IT. Ace[tia sunt capabili s` con-tribuie la planificarea, proiectarea,implementarea [i acordarea desuport tehnic pentru solu]ii de re]eaCisco. Echipele de speciali[ti alepartenerilor Cisco Gold sunt eva-luate [i recertificate anual.

Un partener certificat Gold furni-zeaz` suport tehnic permanent cli-en]ilor care au instalate solu]ii dere]ele Cisco Systems.

„Prin ob]inerea specializ`rii CiscoIP Telephony, IBM Romånia devineprimul partener Cisco Systems depe pia]a local` cu competen]e [i ex-pertiz` pentru vånzarea, proiecta-rea, instalarea [i asigurarea suportu-lui tehnic pentru re]ele IP care s`integreze servicii de date, voce [itrafic video“, spune Gheorghe Ol-teanu.

Beneficiile clien]ilor vor decurgedin avantajele comunica]iilor con-vergente [i se vor traduce prin cre[-terea productivit`]ii, flexibilitate \nafaceri [i reducerea costurilor, aconchis oficialul.

CHIAR dac` a r`mas unuldin ultimele bastioane alecomunismului, Cuba \ncepes` devin` destina]ia turistic`preferat` a occidentalilor, dincauza peisajelor specificeCaraibelor, dar [i a pre]urilorincomparabile cu „oazelecapitaliste“. Astfel, la adresahttp://cuba.com pute]i prindegustul aventurii cubaneze.Aici afla]i cum pute]i cump`racelebrele trabucuri [i g`si]i deasemenea re]etele buc`t`rieicubaneze. Site-ul, care sevrea un portal complet alinforma]iilor legate de Cuba,prezint` de asemeneaagen]iile tursitice care facafaceri \n aceast` ]ar`,

loca]iile birourilor turistice aleregimului lui Castro [iindica]ii privind restric]iile dec`l`torie. Pute]i g`si aici [i ohart` a regiunii, un ghid alprincipalelor ora[e [i atrac]iitruristice [i o mul]ime de altedate interesante.

SITE-UL ZILEI

http://cuba.com

Navision, \n romåne[te|NTREPRINDERILE mici [i mijlociidin Romånia vor putea beneficia \ncurånd [i de versiunea integral` \nlimba romån` a solu]iei ERP(Enterprise Resource Planning)Microsoft Navision(r). CompaniaEWIR - Est West InformatiqueRoumanie, Microsoft CertifiedBusiness Solution Partner, arealizat pån` acum o semi-localizare a versiunii NavisionAttain 2.6 [i sper` ca pån` la var`s` fie lansat` versiunea 3.6integral \n limba romån`. Aceast`solu]ie ERP este perfectcompatibil` cu programeleMicrosoft, multe comenzi fiindidentice cu cele din MicrosoftOffice. |n prezent este furnizat`clien]ilor romåni versiunea \n limbaenglez`. Microsoft Navision(r)cuprinde module importante(contabilitate, stocuri, mijloace fixe,vånz`ri [i cump`r`ri,managementul clien]ilor [i aldepozitelor, urm`rirea produc]iei,resurse umane, e-commerce [iCRM, User Portal, CommerceGateway) care contribuie lacre[terea eficien]ei gestion`riiinforma]iei dintr-o companie [i,implicit, la cre[terea profituluifirmei. Clasamentul AccountingSoftware Advisor (ASA) situarecent Navision printre primele 10aplica]ii de gestiune financiar` dinlume, fiind apreciat` \n specialpentru modulele de stocuri [iproiecte. EWIR, partener MicrosoftBusiness Solutions, a implementataceast` solu]ie \n Romånia laclien]i precum BASF, NovarElectric, Agip, SodexhoPass, AloisDallmayr, GfK, Kromberg &Schubert, Stihl, FibrexNylon [.a.Sistemul ERP implementat deEWIR, (136.000 de solu]ii instalate\n peste 90 de ]`ri - septembrie2002), apar]ine Microsoft din iunie2002, cånd a fost preluat de lafirma danez` Navision pentru 1,48miliarde euro. EWIR este ocompanie mixt` romåno-francez`de dezvoltare de software,\nfiin]at` \n anul 1991. Pån` \nprezent a dezvoltat rapoartespecifice mediului economic [ilegislativ din Romånia, dar [iproduse de gestiune de firm` [iresurse umane pentru clien]i dinFran]a [i Olanda. Victor Kapra

Teodora Iuga

APROXIMATIV 42% dintre utili-zatorii de servicii de telefonie mo-bil` din Europa sunt interesa]i detehnologiile din genera]ia a treia(3G), \n mod surprinz`tor procen-taje mai ridicate fiind \ntålnite \nråndul ]`rilor din Europa de Est,potrivit unui studiu realizat defirma de cercetare TNS Telecoms,specializat` \n domeniul te-lecomunica]iilor.

|n \ncercarea de a afla care ar ficategoriile de utilizatori de tele-fonie mobil` cu cel mai mare po-ten]ial de a utiliza noile tehnologii,TNS Telecoms a descoperit c` 59%dintre clien]ii din Turcia [i 51%dintre cei polonezi s-au ar`tatinteresa]i de serviciile 3G,comparativ cu un nivel de 34% \nMarea Britanie [i \n Germania.

De asemenea, studiul arat` c`telefonia mobil` din genera]ia atreia a stårnit in-teresul a 48%dintre utilizato-rii de sex mas-culin [i a numai36% dintre res-pondentele lasondajele deopinie care folo-sesc servicii detelecomunica]ii.

Raportul fir-mei de cercetare,realizat \n zece]`ri europene,precizeaz` c`majoritatea utili-zatorilor cares-au ar`tat inte-resa]i de noiletehnologii au declarat c` sunt [ipreg`ti]i pentru a pl`ti mai multpentru terminalele [i serviciile 3G.

Astfel, jum`tate dintre persoa-nele care au r`spuns afirmativ la\ntreb`rile referitoare la opor-tunit`]iile serviciilor de telefoniedin genera]ia a treia, respectiv21% din totalul utilizatorilor detelefonie mobil`, afirm` c` suntdispuse s` pl`teasc` cu 6-10 europe lun` mai mult pentru a puteafolosi servicii 3G care permitconexiuni mai rapide la Internet,acces la po[ta electronic` prinintermediul telefoanelor mobile [itransmiterea rapid` de texte [imateriale audio-video.

Potrivit studiului TNS Tele-coms, valoarea medie a facturilorpl`tite de utilizatorii europeni detelefonie mobil` este, \n prezent,de 26 de euro, respectiv 20 de euro\n cazul serviciilor prepl`tite [i 37de euro pentru abonamente. |nconsecin]`, reprezentan]ii firmeide cercetare sus]in c` exist` unpoten]ial ridicat pentru ca actualiioperatori de telecomunica]ii s`-[imajoreze \n mod substan]ial ve-niturile medii pe utilizator.

|n ceea ce prive[te investi]iiledestinate terminalelor, cei maimul]i responden]i au ar`tat c` ar fidispu[i s` pl`teasc`, \n medie,

pån` la 330 de euro pentru untelefon mobil din genera]ia a treia.Totu[i, aceast` cifr` difer` consi-derabil de la o ]ar` la alta, fiindmai mic` \n ]`ri precum Fran]a [iMarea Britanie, unde operatoriisubven]ioneaz` terminalele.

„Faptul c` operatorii din unele]`ri sus]in pre]ul telefoanelor mo-bile ar putea constitui un obstacolmajor \n calea r`spåndirii telecom-unica]iilor din genera]ia a treia \nunele state europene.

Dac` operatorii vor decide s` nusubven]ioneze terminalele 3G,utilizatorii ar putea fi [oca]i cåndvor afla cåt de mult vor pl`tipentru noile modele, comparativcu aparatele existente \n prezentpe pia]`“, a explicat Alan Imbert,director de cercetare la TNSTelecoms.

Raportul firmei de cercetaremen]ioneaz` c` operatorii de te-lefonie mobil` care de]in \n mo-

mentul de fa]`pozi]ia de liderpe pia]a dintr-oanumit` ]ar`prezint` maimult` \ncrederepentru clien]iilocali la nivelulcalit`]ii viitoa-relor servicii 3G.

Pe o scal` dela 1 la 10, undepunctajul ma-xim \nseamn`„capacitate ridi-cat`“ de a oferiservicii de tele-comunica]ii dingenera]ia a treiade \nalt` calita-

te, utilizatorii europeni au acordatun rating de cel pu]in [apte puncteoperatorilor na]ionali de telefoniemobil`.

|n schimb, furnizorii cu o pre-zen]` mai redus`, care de]in cotede pia]` de sub 20%, vor fi nevoi]i,dup` toate aparen]ele, s` se luptepentru a convinge clien]ii decalitatea serviciilor pe care le voroferi.

Referitor la interesul manifestatde utilizatorii de telefonie mobil`fa]` de diferitele categorii deservicii pe care noile tehnologii levor aduce, firma de cercetareremarc` faptul c` principalaatrac]ie o reprezint` posibilitateade a trimite [i de a primi mesaje depo[t` electronic`, variant` pentrucare au optat 77% dintre respon-den]i. Un interes similar au stårnit[i videotelefoanele mobile 3G. |nschimb, desc`rcarea de fi[iere mu-zicale sau vizionarea de videocli-puri intereseaz` pe mai pu]iniutilizatori europeni (47% [irespectiv 40%).

TNS Telecoms este divizia decercetare a grupului TaylorNelson Sofres [i desf`[oar` activi-t`]i \n peste 40 de ]`ri, angajåndmai mult de 130 de speciali[ti \ndomeniul cercet`rii \n telecomu-nica]ii.

STATISTIC~

Dan Dragomir

PAGINA de web a noii companii„de securitate pe Internet“ la carelucreaz` Kevin Mitnick, unul dintrecei mai vesti]i hackeri din StateleUnite, a fost spart` de un grup depira]i ai Internetului, relev` CNN.El a declarat c` consider` acest atac„amuzant“ [i c` nu are de gånd s`se adreseze autorit`]ilor. Mitnick amai precizat c` atacul electronic dela sfår[itul s`pt`månii trecute esteal doilea reu[it \n ultima vreme, decånd a anun]at c` va lucra pentruDefensive Thinking Inc. din LosAngeles.

Primul care a reu[it s` sparg` si-te-ul lui Mitnick, un hacker au-tointitulat BugBear, nu a f`cutaltceva decåt s` adauge o pagin` deweb cu mesajul „Bine ai revenit \nlibertate, Kevin Mitnick“, ad`ugåndde asemenea c` a fost foarte u[or [ichiar distractiv s` sparg` site-ul.

Cel de-al doilea atac, ce a avut locduminic`, a fost lansat de un hackerdin Texas, care i-a cerut lui Mitnicks` \l angajeze la firm`, pe post deconsultant. Mitnick a recunoscut c`nici un hacker nu i-a f`cut problemeserioase [i c` unul dintre ei chiar i-ascris spunåndu-i c` nu i-a [ters toatedatele „din respect pentru el“.

Kevin Mitnick a spus de aseme-nea c` nu va sesiza autorit`]ile dincauz` c` aceste atacuri nu i-au pro-dus vreun prejudiciu, compania saoferind „informa]ii [i expertiz`pentru contracararea infrac]iuniloronline“. „To]i ace[ti hackeri careatac` site-ul meu \[i \nchipuie c`vor cå[tiga respect“, a spus Mitnick.

Exper]ii \n securitate recunosc c`, \ngeneral, serverul de web nu este \nleg`tur` cu datele sensibile pe carele de]in companiile, care suntstocate pe computere mult mai bineprotejate. |ns` majoritatea speciali[-tilor spun c` un atac reu[it estejenant pentru o companie care seprezint` ca fiind specializat` \nsecuritate.

Faimosul hacker a relevat c`hackerii care au atacat pagina de In-ternet a companiei sale au exploatato hib` din sistemul de operareMicrosoft pe care \l folose[te ser-verul s`u.

Cel care se ocupa cu \ntre]inereapaginii nu desc`rcase din paginileMicrosoft pachetele suplimentarecare reparau aceste erori.

Kevin Mitnick - o legend` vie apira]ilor cibernetici - a fost condam-nat la 5 ani de \nchisoare [i nu aavut voie s` ating` computerul \nc`3 ani, dup` ce a fost g`sit vinovatsub acuza]ia c` ar fi spart site-uriguvernamentale [i ale marilor com-panii, furånd software [i informa]ii\n valoare de milioane de dolari. Ceitrei ani \n care nu a avut voie s`ating` un computer s-au \ncheiat \nianuarie.

EVENIMENT

Hackerul Mitnick, c`lcat de hackeri

|N JAPONIAexist` \n prezent5,4 milioane declien]i pentruservicii 3G.Numai \n ultimalun` 645.100 depersoane auoptat pentrutelefonia mobil`de genera]ia atreia. Dintre cei

trei furnizori de servicii 3G, KDDI,singurul care utilizeaz` standardulCDMA2000, [i-a revendicat pån`acum 5,3 milioane de clien]i.

LA NIVEL global, Alcatel a anun]at recent c` perioada octombrie-decembrie2002 a fost al [aptelea trimestru consecutiv cu pierderi (1,1 mld. $). Pe \ntreganul 2002, Alcatel a avut pierderi de 4,7 mld. euro, \n u[oar` sc`dere fa]` de2001. {i vånz`rile s-au redus puternic \n 2002 fa]` de anul precedent. Dac` \n2001 Alcatel \nscria la capitolul venituri din vånz`ri 25,35 mld. euro, \n 2002cifra s-a redus cu aproape 35% pån` la 16,54 mld. euro. Compania francez`,lovit` puternic de recesiunea global` din telecomunica]ii, a adoptat de maimult timp o strategie de reducere a costurilor care presupune [i diminuareanum`rului total al angaja]ilor cu aproximativ 40%. Iuliana Butuc-Cerchez

OFICIALII de la Alcatel Romånia nuau comunicat care a fost profitul \n2002. Conform Ministerului deFinan]e, Alcatel Network Systems SAa avut \n 2001 un profit net de 163mld. lei (circa 6,2 mil. euro).

Alcatel NetworkSystems Romånia a\ncheiat anul 2002 cu ocifr` de afaceri de 110milioane de dolari, \ncre[tere cu 15% fa]` de2001, a declarat DanBedros, directorulgeneral al companiei.

KEVIN MITNICK - o legend` vie apira]ilor cibernetici -a fost condamnat la5 ani de \nchisoare[i nu a avut voie s`ating` computerul\nc` 3 ani, dup` cea fost g`sit vinovatsub acuza]ia c` ar fi spart site-uriguvernamentale [i ale marilorcompanii, furåndsoftware [iinforma]ii \n valoarede milioane dedolari. Cei trei ani \n care nu a avutvoie s` ating` un computer s-au \ncheiat \n ianuarie.

DAN BEDROS,[eful AlcatelRomånia, aanun]at caresunt cåtevadintre cele maimari contracte \nacest an

Bulgaria -operatorulGSMMobitel,46mil.$

Kosovo -extinderere]ea telecom, 23 mil. euro

CFR SA-echipamentedesemnalizare

Guliver/Getty Images/Dan Callister

Telefonia 3G, mai interesant`pentru estici

12 ANALIZ~ ZIARUL FINANCIAR 13 FEBRUARIE 2003

Adrian M\r[anu

R~SPUNSUL la aceste \ntre-b`ri vine de pu]ine ori dinpartea companiilor despre

care se vorbe[te pe pia]`, dar exist`mai \ntotdeauna afirma]ii din parteaconcuren]ei care g`se[te un r`spuns.

Lupta de pe pia]a distribu]iei decarburan]i din Romånia devine dince \n ce mai stråns` dac` lu`m \ncalcul c` multe companii inter-na]ionale [i-au pus \n gånd s` ocupepozi]ia a doua pe pia]` sau chiar s`\ntreac` SNP Petrom, a[a cum auanun]at pe rånd MOL, OMV,Rompetrol sau Lukoil. Potrivit unorcalcule sumare, vånz`rile pe pia]aromåneasc` de retail a carburan]ilorau atins \n 2002 o valoare deaproximativ 2,1 miliarde dolari. |nRomånia, re]eaua de distribu]ie acarburan]ilor (benzin` [i motorin`)cuprindea, la finele anului trecut,aproximativ 1.600 de benzin`rii. SNPPetrom de]ine circa 580 benzin`rii,urmat` de Rompetrol (cu 130 desta]ii), Lukoil (cu 100 de sta]ii), Shell(81), OMV (49 de sta]ii), MOL (47sta]ii), Agip (22), restul de circa 600de sta]ii aflåndu-se \n proprietateabenzinarilor particulari, potrivit unorcalcule f`cute pe baza datelor dinpia]`. A[adar, miza este cåt se poatede mare [i tentant` pentru a face locperiodic unor zvonuri care anun]`„deal“-uri \ntre juc`tori, mai alesdup` tranzac]ia OMV - Rompetroldin toamna anului trecut.

Rafin`ria Petrotel, la vånzare?!

ANUL trecut, amånarea lu`rii uneidecizii clare a grupului petrolierrusesc Lukoil \n privin]a continu`riiinvesti]iilor la rafin`ria Petrotel de laPloie[ti a alimentat zvonul c` ru[iisunt \n discu]ii pentru vånzarearafin`riei. La \nceputul anului, se

spunea c` un joint-venture (firm`mixt`) Total Chevron, constituit` dedoi dintre gigan]ii lumii petroliere,TotalFinaElf (Fran]a) [i Chevron-Texaco (SUA), vrea s` cumpererafin`ria Lukoil de la Ploie[ti [i s`pun` piciorul pe pia]a romåneasc`.La mijlocul anului, s-au vehiculatinforma]ii, conform c`rora, grupulgrec Latsis cu afaceri \n domeniulfinanciar-bancar [i petrolier este \ndiscu]ii pentru cump`rarea Petrotel.Chiar la acea dat`, Latsis [i Lukoilconstituiser` un consor]iu pentrucump`rarea a 23% din grupulpetrolier Hellenic Petroleum, scos lavånzare de statul grec. |n acestcontext, cotidianul Financial Times \lcita \n prim`vara anului trecut peLeonid Fedoun, vicepre[edinteleLukoil, care afirma: „Cea mai mareproblem` a Lukoil este \n Romånia,unde rafin`ria Petrotel a pierdut banidin cauza faptului c` pia]a r`månereglementat`, cu pre]uri sc`zute [i cucompanii de stat, care au o pozi]iedominant` pe pia]`“. Acesta afirmac` „produc]ia rafin`riei a fost sus-pendat` la sfår[itul anului trecut [iva r`måne suspendat` pe timpulreexamin`rii proiectului. Altecompanii petroliere s-au oferit s`

cumpere pachete de ac]iuni larafin`rie, dar nu a fost luat` \nc` nicio decizie de c`tre Lukoil“, potrivitFinancial Times. T`cere din parteaoficialilor Lukoil din Romånia.

|n cele din urm`, zvonurile legatede vånzarea Petrotel s-au \ncheiat cuanun]ul f`cut de Vagit Alekperov,pre[edintele Lukoil, care a declarat \nmedia interna]ional` c` va face unaudit interna]ional al unit`]ii de laPloie[ti [i va investi \n modernizareaechipamentelor [i a capacit`]ii derafinare \n vederea producerii decarburan]i Euro 3, 4 sau 5.

Dar ru[ii s-au aruncat anul trecutpe pia]a benzin`riilor romåne[ti,extinzåndu-[i re]eaua de la 20 desta]ii la finele lui 2001 pån` la 100 desta]ii \n decembrie 2002. Mai mult,Lukoil este cåt se poate de agresiv pepia]`, inten]ionånd s` investeasc` [i\n acest an \n extinderea re]elei debenzin`rii.

Benzin`riile Agipla OMV?

UN alt zvon care a circulat anul tre-cut, ale c`rui ecouri nu s-au stins niciast`zi, este posibila tranzac]ie dintre

OMV (Austria) [i Agip (Italia),privind vånzarea re]elei de 22 sta]iiale italienilor c`tre concernul austriac.Contextul pe pia]` era foarte clar:OMV, avånd \n spate un puternicfond de investi]ii petrolier din AbuDhabi, este interesat s` devin` liderpe pia]a petrolier` a Europei Centrale[i de Est, unde se bate cu Lukoil [igrupul ungar MOL. Pe pia]aromåneasc`, OMV [i-a dublat \nfiecare an num`rul de benzin`rii de laintrarea pe pia]a romåneasc`: 1999 - 8sta]ii, 2000- 17 sta]ii, 2001 - 34, iar lafinele lui 2002 avea 49 de benzin`rii.Pe de alt` parte, austriecii auachizi]ionat 25% din grupul petrolierprivat Rompetrol, pentru a-[i asiguraaccesul atåt de necesar la rafin`riaPetromidia, ce-i poate da avånt \nextinderea din sudul Dun`rii. |n plus,[i-au asigurat un aliat strategic pentruextinderea regional`. OMV s-a ar`tatdeschis extinderii pe pia]a benzi-n`riilor din Romånia fie princonstruc]ia de noi benzin`rii, fie prinpreluarea de sta]ii de la operatori depe pia]`, dup` cum declara \n iunie2002 la Bucure[ti, directorul generaladjunct Gerhard Roiss. Acesta arefuzat s` comenteze pe tema unorposibile negocieri cu Agip.

De cealalt` parte, Antonio Cam-biotti, pre[edintele Agip Romånia, aspus c` r`måne pe pia]aromåneasc`, a[teptånd ca pia]a s`se normalizeze, adic` s` fieliberalizat` \n totalitate. |n plus,Cambiotti a anun]at c` nu vor fif`cute investi]ii \n extinderea re]eleide benzin`rii, r`månånd la 22 desta]ii, lucru ce a alimentat supozi]iac` Agip \[i negociaz` o retragere depe pia]` (a[a cum s-a \ntåmplat maitårziu cu Shell, celalalt` companiecare de asemenea a r`mas la acela[inum`r de sta]ii \n Romånia). Dar ainfirmat zvonurile privind o plecarede pe pia]`, cel pu]in deocamdat`.

Zvonul privind vånzarea sta]iilorAgip c`tre OMV persist` \nc`, \ncondi]iile \n care austriecii nu aunegat acest lucru, dar continu` s` seextind` pe pia]`.

Afacerea lui Patriciucu austriecii

PARC~ nefiresc, cea mai mare afa-cere de pe pia]a petrolier` romå-neasc` dintre OMV [i Rompetrol apicat pe o pia]` \nc` nedesprins` dinamor]eala concediilor de odihn` din

perioada de var`. Rodul unor ne-gocieri secrete care au durat opt luni,Rompetrol a våndut \n septembriec`tre OMV 25% din ac]iuni, afacereestimat` la peste 50 mil.$.

Pactul lui Dinu Patriciu, pre-[edintele Rompetrol, cu austriecii las`deschis` „porti]a“ pentru o majorare aparticipa]iei OMV la Rompetrol pån`la limita de 49%, dar nu exclude niciideea unei fuziuni \ntre cele dou`companii. |n plus, tot mai multe sursede pe pia]a petrolier` [i cea de capitalv`d ca foarte posibil` depunerea uneioferte de succes din partea unuiconsor]iu OMV - Rom-petrol pentruprivatizarea SNP Pe-trom, ce are catermen stabilit 31 de-cembrie 2003,potrivit \n]elegerii dintre autorit`]ileromåne [i Banca Mondial`.

Ambele companii au pozi]ii foarteputernice pe pia]a romåneasc`. Rom-petrol dispune de dou` rafin`riiPetromidia [i Vega, aproximativ 130de benzin`rii, o re]ea de depozite engros de distribu]ie a carburan]ilor,dezvolt` opera]iuni de extrac]ie [iproduc]ie petrolier` \n afara Romå-niei [i a cå[tigat deja dou` perimetre\n ]ar`, la Zegujani [i Satu Mare.

Patriciu a anun]at \n toamn` c` vreas` detroneze Petrom din pozi]ia delider al pie]ei petroliere romåne[ti.

OMV opereaz` acum o re]ea depeste 50 de benzin`rii, este acumac]ionar la Rompetrol [i a reu[it s`surprind` \nc` o dat` pia]a romå-neasc`, de aceast` dat` pe cea aproduc`torilor [i furnizorilor deelectricitate. OMV Cogenerare, unadin subsidiarele concernului austriac,tatoneaz` terenul pentru a intra \nafacerile din domeniul producerii deenergie \n cogenerare [i de a facecentrale electrice pentru companiiindustriale [i pentru comunit`]ilelocale, \n anumite condi]ii.

Ce va face Shell \n Romånia?

|N vårtejul zvonurilor a intrat decåtva timp [i grupul anglo-olandezShell, singurul grup petrolier careapar]ine cu adev`rat elitei mondiale.Grupul anglo-olandez Shell ar fiinteresat s`-[i vånd` o parte dinbenzin`riile pe care le de]ine pe pia]aromåneasc`, afirm` surse de pe pia]apetrolier` romåneasc`. Contacta]i deZiarul Financiar, oficialii grupuluiShell nu au oferit un r`spuns foarteclar pe aceast` tem`. Cine ar fiinteresat de afacere? Cel mai probabil,exact acele companii care au avut unritm rapid de extindere pe pia]aromåneasc` \n ultimul an [i care auanun]at c` vor continua politica deexpansiune: adic` OMV, Rompetrolsau Lukoil.

„Shell are o strategie activ` \n ceeace prive[te portofoliul, [i constant secaut` oportunit`]i de \mbun`t`]ire aacestuia, iar \n acest context Shellpoart` discu]ii cu foarte multe com-panii. |n general nu obi[nuim s` co-ment`m simple specula]ii“, audeclarat pentru Ziarul Financiar repre-zentan]ii grupului Shell.

Al doilea grup petrolier din Europade]ine pe pia]a romåneasc` o re]ea de81 de sta]ii de benzin`, investind pån`acum 90 milioane dolari. Grupul estepån` acum cel mai important in-vestitor str`in pe pia]a distribu]iei decarburan]i din Romånia [i a \nre-gistrat pierderi pe pia]a romåneasc`,ca [i ceilal]i operatori interna]ionali depe pia]`.

Shell are deja o prezen]` puternic`pe pia]a petrolier` romåneasc` [iocupa cu cele 81 de sta]ii pozi]ia adoua pe distribu]ia de carburan]i la\nceputul lui 2002. Dar gigantulanglo-olandez a anun]at, ca [i Agip,c` nu va investi \n extinderea re]eleide benzin`rii. Unii anali[ti sunt dep`rere c` Shell a ajuns deja la masacritic` de sta]ii pe pia]a romåneasc` abenzin`riilor [i nu va investi nici \nperioada urm`toare. O privire deansamblu asupra pie]ei arat` c` Shelleste acum „prins`“ \n vårful pie]ei\ntre companiile care-[i vor extindere]elele de benzin`rii [i care dispun decapacit`]i proprii de rafinare \napropriere: SNP Petrom (arerafin`riile Petrobrazi [i Arpechim),Rompetrol (Petromidia [i Vega),Lukoil (de[i Petrotel Ploie[ti este\nchis`, are rafin`rii la Burgas [iOdessa ce alimenteaz` pia]a ro-måneasc`) sau OMV (care acum estepartener [i ac]ionar la Rompetrol).

Pre[edintele grupului de com-panii Shell \n Romånia, Joel Maes,declara anul trecut c` „Royal DutchShell nu va construi nici o benzin`rie\n Romånia \n 2002, urmånd care]eaua de distribu]ie a carburan]ilor(retail) s` r`mån` la 81 de sta]ii pån`la schimbarea condi]iilor actuale depe pia]a de distribu]ie a carburan-]ilor“.

Shell Romånia SRL, \nfiin]at` \n1992 [i care coordoneaz` activitateagrupului de pe pia]a romåneasc` adistribu]iei de carburan]i, a \nregistratpierderi, ca [i celelalte companiimultina]ionale.

|n 2001, compania avea pierderinete de 113 mld.lei (3,8 mil.$) la o cifr`de afaceri de 2.584 mld.lei (88,9mil.$),iar \n anul anterior a avut pierderinete de 2,8 mil.$ la o cifr` de afaceri de123,5 mil.$ (\n 2000), potrivit bilan-]urilor anuale ale companiei depuse laMinisterul Finan]elor.

Dac` Romånia are prea mul]ijuc`tori pe pia]a benzin`riilor se vavedea \n urm`torii ani.

Cåt e zvon [i cåt e adev`r pe pia]a benzin`riilor din Romånia?

Adrian M\r[anu

|N acest context, pia]a romåneasc` pareacum prins` \ntre bra]ele unui cle[te. Pe de oparte, bra]ul vestic prin OMV [i MOL, caresunt sus]inute financiar de fonduri deinvesti]ii [i b`nci de investi]ii, iar pe de alt`parte companiile ruse[ti dornice s`cucereasc` pia]a Estului, singura din Europacare nu a fost \mp`r]it` de gigan]ii lumiipetroliere.

Ultimul argument \n acest sens, retragereagrupului britanic BP din Slovacia [i Ungaria\n urma unei tranzac]ii de vånzare debenzin`rii c`tre OMV.

BP a våndut c`tre OMV \ntr-o afacere de377 mil.euro o re]ea de 313 benzin`rii ARAL

din sudul Germaniei, Ungaria [i Slovacia, unpachet de 45% din Bayernoil (care grupeaz`trei rafin`rii) [i 18% din conductaTransalpine ce leag` Trieste de Bavaria.

|n urma tranzac]iei, OMV a preluat \nSlovacia 11 benzin`rii, ajungånd la 81 debenzin`rii [i m`rindu-[i cota de pia]` de la13% la 15%. De asemenea, \n Ungaria,austriecii au preluat 55 benzin`rii Aral(brand al BP), ajungånd la 168 de sta]ii [im`rindu-[i cota de pia]` de la 11% la 16%.OMV [i-a fixat ca obiectiv s`-[i m`reasc`cota de pia]` \n regiunea Europei Centrale [ide Est de la 10% la 20% pån` \n 2008 [i s`opereze 2.000 de sta]ii \n regiune. Dup`afacerea cu BP, OMV controleaz` o re]ea de1.615 sta]ii de benzin`.

„}inta noastr` este s` oper`m cel pu]in2.000 de benzin`rii \n regiune („our core-region“). Cu aceast` achizi]ie, ne-am \nt`ritsemnificativ pozi]ia de lider \n EuropaCentral` [i de Est“, a declarat GerhardRoiss, directorul general adjunct al OMV.

OMV a raportat pentru 2001 o cifr` deafaceri de 7,7 mld.euro. Austriecii de]in10% din grupul ungar MOL, 25% dingrupul Rompetrol [i 25% din Borealis, alcincilea produc`tor mondial depoliolefine.

Grupul petrolier MOL este unul dintrecele mai importante grupuri petroliereintegrate din Europa Central` [i de Est,de]inånd \mpreun` cu partenerul s`uslovac - Slovnaft peste 800 de benzin`rii \n8 ]`ri. Cifra de afaceri a grupului MOL afost \n 2000 de circa 2,4 mld.$.

Lukoil este cea mai mare companiepetrolier` din Rusia, cu o cifr` de afaceri\n primele nou` luni din 2001 de peste10,6 mld.$ [i un profit net de 1,9 mld.$.Grupul activeaz` \n domeniul extrac]iei[i produc]iei de petrol [i gaze, rafinare[i vånzare a carburan]ilor auto [i avea\n urm` cu un an peste 1.160 debenzin`rii.

Cine se extinde \n regiune

Cine vinde benzin`rii \nRomånia? Cine vrea [i,mai ales, poate s` cumperebenzin`rii pe pia]`? Cemi[c`ri au loc \n culiselepie]ei de distribu]ie acarburan]ilor? Unde sepune degetul pe hartaRomåniei [i se decide dac`o companie interna]ional`pleac`, r`måne, se extindepe pia]` sau vinde dinbenzin`rii?

15°C

12°C

7°C

3°C

7°C

6°C1°C

1°C

5°C

-3°C

-1°C

7°C

6°C

-3°C

-8°C

0°C

-1°C

3°C

-8°C

10°C

6°C

LisabonaMadrid

Marsilia

Bordeaux

Paris

Londra

Zürich

AmsterdamBerlin

Oslo

Stockholm

Kiev

Chi[in`u

Bucure[ti

Istanbul

Atena

Budapesta

Minsk

Var[ovia

Viena

Zagreb

Roma

Dublin

Oce

anul

Atla

ntic

Marea Mediteran`

12°C

METEO

New York -4°C variabil

Chicago -2°C variabil

Detroit -1°C ninsoare

Seattle 9°C soare

Los Angeles 17°C variabil

Washington 3°C variabil

New Orleans -1°C nor

Cape Town 20°C nor

Johannesburg 26°C variabil

Nairobi 27°C nor

Vancouver 0°C variabil

Ottawa 1°C variabil

Montreal 1°C ploaie

New Delhi 32°C nor

Djakarta 9°C variabil

Tokio 1°C variabil

Beijing 0°C variabil

Taipei 14°C nor

Islamabad 21°C nor

Calcutta 33°C variabil

Dubai 28°C soare

BuenosAires 29°C variabil

Santiago 28°C variabil

Rio de Janeiro 28°C variabil

Mexico City 16°C variabil

Brasilla 18°C variabil

Havana 16°C nor

Tel Aviv 11°C ploaie

Tripoli 20°C variabil

Dakar 23°C variabil

Damasc 8°C variabil

Bagdad 16°C nor

Cairo 16°C variabil

Teheran 8°C variabil

Hong Kong 17°C nor

Canberra 28°C nor

Sydney 26°C nor

Bangkok 27°C variabil

Singapore 30°C soare

Seul -1°C variabil

Moscova -9°C nor

Sarajevo 3°C variabil

Liverpool 13°C nor

Skopje 6°C nor

Rotterdam 8°C variabil

Sevilla 12°C nor

Barcelona 10°C variabil

Frankfurt 2°C ninsoare

Cluj-Napoca -2°C nor

Oradea -2°C variabil

Timi[oara -3°C nor

Baia Mare -1°C nor

Sibiu -2°C nor

Bra[ov -3°C variabil

Ia[i -5°C nor

Bac`u -6°C ninsoare

Gala]i -4°C ninsoare

Buz`u -5°C ninsoare

Suceava -6°C nor

Constan]a -2°C variabil

Pite[ti -2°C nor

Craiova -4°C variabil

Rm. Vålcea -3°C ninsoare

Re[i]a 1°C nor

VREMEA va fi friguroas` \n majori-tatea regiunilor ]`rii. Cerul va pre-zenta \nnor`ri temporare doar \n zonaMoldovei, unde se vor semnala nin-sori slabe mai ales \n al doilea intervalal zilei. Våntul va sufla slab pån` lamoderat cu intensific`ri de scurt` du-rat` la munte [i \n depresiuni. Local,diminea]a, \n regiunile joase se va pro-duce cea]` cu depunere de chiciur`.Temperaturile maxime se vor \ncadra\n general \ntre -6 [i -2 grade, iar celeminime \ntre -12 [i -2 grade.

LA BUCURE{TI vremea va fi \nchis`[i rece. Cerul va fi temporar noros,favorabil averselor trec`toare. Tem-peratura maxim` va atinge valoareade -4...-3 grade, iar cea minim` vaoscila \ntre -7...-6 grade.

Sankt Petersburg

13°C

Edinbourgh

1°C-11°C

Cei mai activi juc`tori \n regiunea Europei Centrale [i de Estsunt pån` acum concernul austriac OMV, grupul ungar MOL [iLukoil din Rusia. Toate cele trei [i-au \nt`rit pozi]ia, prinextinderea re]elelor de benzin`rii, [i chiar au participat \n ultimiiani la procesul de privatizare a unor companii petroliere precumUnipetrol (Cehia), INA (Croa]ia) - \n curs de privatizare sauHellenic Petroleum (Grecia).

Sursa: Estim`ri ZF pe baza datelor furnizate de companii

Pia]a benzin`riilor dup` num`rul

de]inut de fiecare

operator


Recommended