Date post: | 08-Aug-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | anapopescu1968 |
View: | 158 times |
Download: | 13 times |
PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra” - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746
Curs: INTELIGENTA EMOTIONALA. CONTROLUL STRESULUI SI TEHNICI DE RELAXARE
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
210620106
1
în muncă.............................................14 Relaţia între sănătate şi muncă................................................16
Cristina Elena Neagu Psihoterapeut
CUPRINS
1.Cunoasterea rolului si locului Emotiei in structura Personalitatii
2. Inteligenta Emotionala
3.Distresul/eustresul in productivitatea muncii
4.Tehnici de relaxare
5.Convietuirea cu stresul, un proces continuu
PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra” - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746
Curs: INTELIGENTA EMOTIONALA. CONTROLUL STRESULUI SI TEHNICI DE RELAXARE
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
210620106
2
INTRODUCERE
Dragi cursanti,
Va dorim bun venit la acest curs, pe care il dorim util si interesant pentru
dumneavoastra ca profesionisti, indiferent de locul in care va desfasurati activitatea.
Organizat de Centro de Estudios Infer SL in cadrul Proiectului „Impreuna pentru
siguranta ta”, acest curs va propune sa va imbunatatiti cunostintele teoretice si
competentele practice referitor la:
• Capacitatea de a intelege si a transmite mesaje prin comunicarea non verbala
• Capacitatea de a defini inteligenta emotionala, de a preciza competentele EQ, de a
va imbunatati comunicarea la locul de munca, de a elabora planul de dezvoltare a
competentelor emotionale
• Capacitatea de a identifica factorii de stres de la locul de munca si efectele lor
• Capacitatea de a gestiona distresul/eustresul in productivitatea muncii
• Capacitatea de control al stresului prin tehnici de relaxare, de a convietui cu stresul,
insusirea unor metode de reducere a stresului
Pe parcursul cursului ne vom stradui sa trecem in revista ansamblul cunostinteleor
teroretice si sa discutam cazuri concrete, inspirate din viata cotidiana cu care va intalniti
adesea.
PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra” - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746
Curs: INTELIGENTA EMOTIONALA. CONTROLUL STRESULUI SI TEHNICI DE RELAXARE
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
210620106
3
Contam pe o buna comunicare cu dumneavoastra si va propunem sa nu ezitati sa
puneti intrebari sau sa ne povestiti din experienta pe care o aveti.
In ansamblul sau, cursul îsi propune atat sa contribuie în mod concret la ameliorarea
raporturilor comunicationale interpersonale si la optimizarea procesului de comunicare ce sta
adesea la baza procesului muncii, asigurand performante superioare, cat si sa analizeze
gradul de dezvoltare a competentelor de comunicare prin intermediul unor aplicatii, exercitii,
metode si tehnici moderne adecvate.
Cursul se va finaliza cu o evaluare prin care, in aceeasi atmosfera deschisa de
comunicare asteptam sa ne prezentati, cum veti aplica la locul de munca cele invatate
impreuna.
Multumindu-va pentru participarea la curs si pentru atentia acordata acestui suport de curs,
va dorim succes si impliniri in activitatile pe care le desfasurati!
Echipa proiectului
PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra” - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746
Curs: INTELIGENTA EMOTIONALA. CONTROLUL STRESULUI SI TEHNICI DE RELAXARE
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
210620106
4
1. Cunoasterea rolului si locului Emotiei in
structura Personalitatii
Emotiile sunt trairi afective de scurta durata, de intensitate variabila, care exprima reactiile noastre la situatiile, evenimentele cu care ne confruntam.
Definitia emotiei, asa cum o gasim in diferite surse:
EMÓȚIE, emoții, s.f. Reacție afectivă de intensitate mijlocie și de durată relativ scurtă, însoțită adesea de modificări în activitățile organismului, oglindind atitudinea individului față de realitate; p. gener. orice reacție afectivă. [Var.: (înv.) emoțiúne s.f.] – Din fr. émotion, it. emozione. Sursa: DEX '98
EMÓȚIE ~i f. Stare afectivă intensă, de durată relativ scurtă, provocată de factori externi și caracterizată printr-o bruscă perturbație fizică și psihică. [G.-D. emoției; Sil. -ți-e] /<fr. émotion Sursa: NODEX
EMÓȚIE s.f. Reacție afectivă puternică și uneori neașteptată, adesea însoțită de modificări în starea și funcționarea organismului. � Emoție estetică = moment al vieții psihice exprimând experiența contemplației obiectului estetic. [Gen. -iei, var. emoțiune s.f. / cf. fr. émotion, it. emozione < lat. emotus – mișcat].
Sursa: DN
Psihologul american Gordon Allport defineste personalitatea drept organizarea dinamica in individ a acelor sisteme psiho-fizice care ii determina gandirea si comportamentul.
In Dictionarul de psihologie (1995) al lui Norbert Sillamy, personalitatea este definita ca elementul stabil al conduitei unei persoane, ceea ce o caracterizeaza si o diferentiaza de alta persoana.
PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra” - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746
Curs: INTELIGENTA EMOTIONALA. CONTROLUL STRESULUI SI TEHNICI DE RELAXARE
Tipuri de emotii si clasificarea lor
Psihologul american Robert Plutchik a creat în 1980 "cercul emoţiilor", care constă din 8 emoţii fundamentale şi 8 emoţii complexe, formate din câte două emoţii fundamentale.
Emoţiile fundamentale pot fi observate pe cercul al doilea din imagine:bucurie, incredere, frica, surpria, tristete, dezgust, manie, anticipatie, pe când emoţiile complexe sunt cele trecute pe fundal alb: optimism, dragoste, supunere, înfiorare, dezaprobare, remuşcare, dispreţ şi agresivitate.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
210620106
5
PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra” - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746
Curs: INTELIGENTA EMOTIONALA. CONTROLUL STRESULUI SI TEHNICI DE RELAXARE
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
210620106
6
CLASIFICAREA EMOŢIILOR DUPĂ DANIEL GOLEMAN
Psihologul Daniel Goleman, autorul cartii „Inteligenta Emotionala”, afirmă că pe baza emoţiilor se formează predispoziţiile, care sunt mai puţin evidente/intense ca emoţiile, dar au o durată mai mare.
Dincolo de predispoziţii sunt temperamentele, tendinţa de a-ţi aminti anumite emoţii şi care defineşte/determină comportamentul general al persoanei în anumite conjuncturi.
Mânia
Tristeţea Frica Bucuria Iubirea Surpriza Dezgustul Ruşinea
Furia Supărarea Anxietatea Fericirea Acceptarea Şocul Dispreţul Vinovăţia Resentimentul Mâhnirea Nevozitatea Uşurarea Prietenia Mirarea Aversiunea Jena Exasperarea Îmbufnarea Preocuparea Mulţumirea Încrederea Detestarea Supărarea Indignarea Melancolia Consternarea Binecuvântarea Amabilitatea Repulsia Remuşcarea Vexarea Mila de sine Neînţelegerea Încântarea Afinitatea Umilinţa Animozitatea Singurătatea Îngrijorarea Amuzamentul Devotamentul Regretul Irascibilitatea Disperarea Teama Mândria Adoraţia
Ostilitatea Deprimarea Spaima Plăcerea senzuală Dragostea
Ura Groaza Răsplata Mila Fobia Satisfacţia
Panica Extazul
PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra” - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746
Curs: INTELIGENTA EMOTIONALA. CONTROLUL STRESULUI SI TEHNICI DE RELAXARE
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
210620106
7
În cartea sa "Emoţiile în psihologia socială", publicată în anul 2001, psihologul W. Gerrod Parrott stabileşte următoarea listă a emoţiilor:
Emoţie primară Emoţie secundară Emoţii terţiare
Afecţiune Adoraţie, afecţiune, dragoste, atracţie, grijă, tandreţe, compasiune, sentimentalism
Dorinţă (sexuală) Excitaţie, dorinţă, pasiune, infatuare
Dragoste
Pasiune Pasiune
Veselie Amuzament, extaz, jovialitate, plăcere, jubilare, satisfacţie, euforie
Entuziasm Entuziasm, zel, înfiorare, euforie
Satisfacţie Satisfacţie, plăcere
Mândrie Mândrie, triumf
Optimism Speranţă, optimism
Încântare Încântare
Bucurie
Uşurare Uşurare
Surpriză Surprisă Uimire, surprindere, stupefiere
Iritare Iritare, agitare, ţâfnă
Exasperare Exasperare, frustrare
Furie Mânie, furie, ostilitate, ferocitate, batjocură, acreală, dispreţ, resentiment, respingere
Dezgust Dezgust, repulsie, dispreţ
Invidie Invidie, gelozie
Mânie
Tortură Tortură
Suferinţă Suferinţă, agonie, durere Tristeţe
Tristeţe Depresie, disperare, neajutorare, nefericire, durere, melancolie
PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra” - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746
Curs: INTELIGENTA EMOTIONALA. CONTROLUL STRESULUI SI TEHNICI DE RELAXARE
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
210620106
8
Dezamăgire Dezamăgire, anxietate
Ruşine Ruşine, vină, regret, remuşcări
Indiferenţă Alienare, izolare, indiferenţă, singurătate, înfrângere, jenă, umilire, insultă
Simpatie Simpatie, milă
Oroare Alarmă, şoc, frică, groază, teroare, panică, isterie Frică
Nervozitate Anxietate, nervozitate, tensiune, nelinişte, îngrijorare, tristeţe
După cum puteţi vedea din clasificările oferite mai sus (există multe altele), nu există răspunsuri clare. Dezbaterea felului în care trebuie clasificate emoţiile continuă...
Abordarea problematicii comunicarii emotionale realizate în contextul experientelor de
munca, raportata la perspectiva dinamica asupra schimbarilor continue ce caracterizeaza
realitatea, impune o analiza a acestui fenomen, cu scopul de a aduce restructurarile
necesare în vederea optimizarii comunicarii emotionale, cunoscut fiind faptul ca, cu cât
comunicarea este mai elaborata cu atât ea devine mai eficienta si productiva.
Este necesara dobandirea unei capacitati de a realiza o comunicare emotionala eficienta si
responsabila a persoanelor, in cadrul relatiilor de munca si nu numai.
Exercitiul 1:
Pentru 5 minute, se cere cursantilor sa se aseze in grupuri de cate trei.
A vorbeste despre un eveniment trist din viata lui
B asculta plin de compasiune si subliniaza asta prin limbaj gesticular
C observa felul in care sa desfasoara conversatia, fiind atent la comunicarea verbala si
nonverbala dintre A si B
PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra” - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746
Curs: INTELIGENTA EMOTIONALA. CONTROLUL STRESULUI SI TEHNICI DE RELAXARE
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
210620106
9
Exercitiul 2:
Pentru urmatoarele 5 minute, se cere cursantilor sa ramana in aceleasi grupuri de cate
trei.
A vorbeste in continuare despre un eveniment trist din viata lui
B asculta distrat, absent, preocupat de gandurile lui si subliniaza asta prin limbaj
gesticular
C observa felul in care sa desfasoara conversatia, fiind atent la comunicarea verbala si
nonverbala dintre A si B
La sfarsitul celor 10 minute, cursantii sunt invitati sa prezinte pe rand, emotiile pe care l-au
experimentat in cele doua cazuri, sa identifice ce emotii au transmis colegii lor prin limbaj
nonverbal si felul in care comunicarea a fost inflentata de emotii.
PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra” - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746
Curs: INTELIGENTA EMOTIONALA. CONTROLUL STRESULUI SI TEHNICI DE RELAXARE
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
210620106
10
2. Inteligenta intelectuala si inteligenta
emotionala
Spre deosebire de IQ-Inteligenţa intelectuală, care reprezintă abilitatea de a învăţa, crea,
raţiona, identifica posibilităţi, genera alternative, lua decizii valoroase şi conştiente, EQ-Inteligenţa emoţională reprezintă un ansamblu de abilităţi, competenţe, şi aptitudini care
influenţează capacitatea unei persoane de a face faţă cu succes presiunilor şi cerinţelor
mediului.
Principalii cercetători în domeniul inteligenţei emoţionale (EQ) sunt:
Daniel Goleman - introduce pentru prima oară conceptul pe scară largă si pune accent pe
dezvoltarea unui instrument de măsurare a EQ.
Robert K. Cooper – leagă conceptul de EQ de leadership. Este coautor la Harta EQ care
permite identificarea felului în care o persoană foloseşte EQ în ultimele 30 zile.
Reuven Baron – a dezvoltat un instrument de măsurare a aptitudinilor de EQ. Are la bază
17 ani de cercetare.
Goleman, în renumita carte “Working with Emotional Intelligence” 1998 arăta că “EQ” se
referă la capacitatea de a recunoaşte propriile sentimente şi ale altora pentru a ne
PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra” - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746
Curs: INTELIGENTA EMOTIONALA. CONTROLUL STRESULUI SI TEHNICI DE RELAXARE
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
210620106
11
automotiva şi pentru a ne gestiona sentimentele astfel încât să ne înţelegem mai bine pe noi şi relaţiile noastre.
Diferenţa dintre cele două tipuri de inteligenţă şi contribuţia acestora este prezentată în
exemplul de mai jos avand in vedere faptul ca fiecare dintre aceste resurse.. . vin din părţi
diferite ale creierului.
Inteligenţa intelectuală Cortex Cerebral
Inteligenţa emoţională
Sistem Limbic
Învăţare academică Competenţa intrapersonală
Gândire raţională, Analiză, Limbaj
Competenţe interpersonale sau sociale
A. Deaconu, S. Podgoreanu si L. Rasca, ne indica in “Factorul uman si performantele
organizatiei” atat un set de competente pe care le presupune EQ, cat si un plan de
dezvoltare acestora, pe care le vom prezenta in continuare:
1. CONŞTIENTIZAREA EMOŢIONALĂ: recunoaşterea propriilor emoţii şi a efectelor lor.
Cei care deţin această competenţă:
• cunosc exact ce emoţii resimt şi de ce;
• înţeleg legăturile dintre sentimentele lor şi ceea ce gândesc, fac şi spun;
• înţeleg felul în care sentimentele le afectează performanţele;
• conştientizează şi se ghidează după valorile şi scopurile lor.
2. AUTOEVALUAREA CORECTĂ: Cunoaşterea propriilor puncte forte şi limite.
PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra” - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746
Curs: INTELIGENTA EMOTIONALA. CONTROLUL STRESULUI SI TEHNICI DE RELAXARE
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
210620106
12
Cei care deţin această competenţă sunt:
• conştienţi de propriile atuuri şi puncte slabe;
• reflexivi, învaţă din experienţele trăite;
• apreciază feedback-ul deschis, perspectivele noi, învăţarea continuă şi dezvoltarea
personală;
• au simţul umorului şi îşi acceptă propriile limite.
3. ÎNCREDEREA ÎN SINE: Siguranţa asupra valorii şi abilităţilor proprii.
Cei care deţin această competenţă:
• se prezintă cu siguranţă; au „prezenţă”;
• se pot considera antipatizaţi sau expuşi unor situaţii periculoase pentru a
susţine ceea ce este drept;
• sunt hotărâţi, capabili să ia decizii clare în ciuda nesiguranţei şi a
presiunilor.
4. AUTOCONTROLUL: Controlarea emoţiilor explozive şi a impulsurilor.
Cei care deţin această competenţă:
• îşi controlează cu succes sentimentele impulsive şi emoţiile negative;
• sunt stăpâni pe sine, pozitivi şi fermi, chiar şi în momentele dificile;
• gândesc clar şi reacţionează bine în momente de presiune.
5. CORECTITUDINE: Menţinerea standardelor de onestitate şi integritate.
Cei care deţin această competenţă:
• acţionează etic şi fără pată;
• construiesc relaţii bazate pe încredere prin încrederea şi onestitatea pe care le inspiră;
• îşi recunosc propriile greşeli şi semnalează acţiunile lipsite de etică ale
PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra” - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746
Curs: INTELIGENTA EMOTIONALA. CONTROLUL STRESULUI SI TEHNICI DE RELAXARE
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
210620106
13
celorlalţi;
• au puncte de vedere ferme şi principiale chiar dacă sunt antipatizaţi.
6. CONŞTIINCIOZITATEA: Îşi asumă responsabilitatea pentru performanţele personale.
Cei care deţin această competenţă:
• îşi respectă angajamentele şi se ţin de promisiune;
• îşi asumă responsabilitatea pentru atingerea obiectivelor lor;
• sunt organizaţi şi lucrează cu atenţie.
7. ADAPTABILITATE: Flexibilitate în situaţii care presupun schimbarea.
Cei care deţin această competenţă:
• rezolvă cu uşurinţă cereri multiple, schimbă priorităţile şi reacţionează bine la schimbări
rapide
• îşi adaptează răspunsurile şi tacticile pentru a se potrivi circumstanţelor
instabile
• sunt flexibili în felul în care privesc evenimentele.
8. SPIRIT DE INOVAŢIE: Sunt deschişi şi se simt confortabil când se confruntă cu idei şi
afirmaţii noi.
Cei care deţin această competenţă:
• caută idei noi dintr-o mare varietate de surse;
• găsesc soluţii originale la probleme;
• generează idei noi;
• abordează perspective noi şi îşi asumă riscuri în felul în care gândesc.
PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra” - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746
Curs: INTELIGENTA EMOTIONALA. CONTROLUL STRESULUI SI TEHNICI DE RELAXARE
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
210620106
14
9. DORINŢA DE A AVEA REALIZĂRI: Efortul permanent de a se perfecţiona şi de a atinge
un anumit standard de excelenţă.
Cei care deţin această competenţă:
• sunt orientaţi către rezultate, având o pornire interioară puternică de a-şi
atinge obiectivele şi standardele;
• îşi fixează scopuri competitive şi îşi asumă riscuri în mod premeditat;
• caută informaţii pentru a reduce incertitudinea şi găsesc mijloace de a se perfecţiona;
• învaţă cum să-şi îmbunătăţească performanţele.
10. LOIALITATE: Alinierea la scopurile grupului sau organizaţiei.
Cei care deţin această competenţă:
• sunt gata să facă sacrificii personale sau de grup pentru a atinge scopul mai larg al
organizaţiei;
• găsesc un sens în misiunea mai largă a organizaţiei;
• folosesc valorile grupului în a lua decizii şi a clarifica alegerile;
• caută, în mod activ, oportunităţi pentru a îndeplini misiunea grupului.
11. INIŢIATIVĂ: Disponibilitatea de a reacţiona la oportunităţi.
Cei care deţin această competenţă:
• sunt gata să profite de oportunităţi;
• îşi urmăresc scopurile mai mult decât li se cere sau se aşteaptă de la ei;
• trec peste limite şi încalcă regulile când este nevoie pentru a finaliza o acţiune;
• îi mobilizează pe ceilalţi să treacă prin eforturi şi iniţiative neobişnuite.
12. OPTIMISM: Perseverenţa în atingerea scopurilor, în ciuda obstacolelor şi piedicilor. Cei
care deţin această competenţă:
PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra” - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746
Curs: INTELIGENTA EMOTIONALA. CONTROLUL STRESULUI SI TEHNICI DE RELAXARE
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
210620106
15
• perseverează în atingerea scopurilor în ciuda obstacolelor şi piedicilor;
• acţionează, mai degrabă, în urma speranţei şi optimismului şi mai puţin în urma temei de
eşec;
• privesc piedicile ca urmări ale unor circumstanţe rezolvabile şi nu ca pe nişte deficienţe
personale.
Plan de dezvoltare a competenţelor emoţionale Pentru dezvoltarea competenţelor emoţionale se recomandă parcurgerea următorilor paşi:
• Selectaţi un tip de comportament.
• Descrieţi-l în mod specific şi clar.
• Transformaţi-l în aspecte măsurabile.
• Trebuie să vreţi să-l schimbaţi.
• Practicaţi-l zilnic.
• Asumaţi-vă responsabilitatea acţiunilor voastre şi a rezultatelor acestora.
• Evaluaţi-vă rezultatele zilnic.
• Obţineţi participarea unui coleg în procesul de evaluare.
Exercitiu tema:
Alege competenţa emoţională pe care vrei să o îmbunătăţeşti.
1.
PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra” - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746
Curs: INTELIGENTA EMOTIONALA. CONTROLUL STRESULUI SI TEHNICI DE RELAXARE
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
210620106
16
Enumeră câteva dintre punctele slabe/aptitudini/comportamente pe care ai dori să le
corectezi în următoarele săptămâni.
1.
2.
3.
Ce activităţi la locul de muncă ţi-ar oferi ocazia să te ocupi de dezvoltarea acestora ?
1.
2.
3.
Ce poţi face pentru a le perfecţiona ?
1.
2.
3.
Care sunt factorii/elementele care te-ar împiedica să îţi îmbunătăţeşti aceste aptitudini/
comportamente ?
1.
2.
3.
Care sunt cele mai importante aspecte pe care trebuie să le rezolvi pentru a dezvolta
aceste aptitudini/comportamente ?
1.
2.
PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra” - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746
Curs: INTELIGENTA EMOTIONALA. CONTROLUL STRESULUI SI TEHNICI DE RELAXARE
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
210620106
17
3.
Cum vei ţine evidenţa progreselor făcute? (Cum le veţi măsura?)
1.
2.
3.
Concluzie: Stabileşte obiective realizabile, alături de paşii de acţiune şi un interval de timp
pentru rezolvarea lor.
Ajutaţi-vă reciproc în planurile voastre de perfecţionare.
PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra” - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746
Curs: INTELIGENTA EMOTIONALA. CONTROLUL STRESULUI SI TEHNICI DE RELAXARE
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
210620106
18
3. Distresul/eustresul in productivitatea
muncii
"Important este nu ceea ce ti se intampla, ci felul in care reactionezi."
Hans Selye, medic austriac
3.1 Definirea conceptului general de stres, adaptare, distres, eustres.
In 1936, austriacul Hans Selye a introdus pentru prima oara notiunea de stres pentru a
denumi totalitatea mecanismelor nespecifice de raspuns ale organismului, "sindromul
general de adaptare", in fata agresiunii care ii ameninta integritatea reprezentata de agenti
fizici, chimici, biologici, psihici.
Eustresul (stresul pozitiv), ce nu trebuie confundat cu orice emotie placuta, nu este
niciodata cronic. El se insoteste de o crestere a secretiei de adrenalina, dar si de endorfine
cerebrale (mediatori chimici ai placerii). Daca eustresul promoveaza performanta si
sanatatea, distresul (stresul negativ), cand este intens si prelungit, poate conduce la
alcoolism, depresie, infertilitate, tulburari alimentare, boli cardiovasculare, scaderea
PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra” - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746
Curs: INTELIGENTA EMOTIONALA. CONTROLUL STRESULUI SI TEHNICI DE RELAXARE
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
210620106
19
imunitatii, cancer si alte afectiuni cronice. La copilul mic, poate afecta functionarea
creierului, determinand chiar dezvoltarea insuficienta a acestuia.
Stresul este o parte inevitabila a vietii. Un anumit grad de stres este normal si chiar necesar
pentru supravietuire.Mentinerea sanatatii necesita o buna capacitate de a face fata
stresului. Un agent stresor nu este intotdeauna un eveniment negativ. O nunta si un deces
pot fi in aceeasi masura stresanti pentru organism. Expunerea la evenimente stresante
intense sau extreme, dar si deprivarea de stimuli pot provoca dezechilibre in organism si
astfel probleme majore. Prea multa caldura, frig, activitate, hrana sau cerinte de ordin social
sau din contra, lipsa hranei, atingerii, interactiunilor sociale sau somnului pot fi nocive
pentru sanatatea individului.
Perceptia noastra asupra stresului este importanta; orice factor pe care il putem considera
o amenintare, reala sau imaginara, va creste nivelul de anxietate. Modul cum reactionam
este influentat de o serie de factori, dintre care unii pot fi controlati, in timp ce altii nu.
Sanatatea fizica si mentala, predispozitia genetica ("mostenirea"), experientele din trecut,
regimul alimentar, sustinerea sociala determina care stimuli externi vor fi interpretati de
catre organism drept agenti stresori intr-un anume moment al vietii noastre. O persoana
sanatoasa, echilibrata, provenita dintr-o familie armonioasa si fara probleme de sanatate,
care traieste o viata linistita, se hraneste rational si are relatii normale cu cei din jur, va
raspunde mult mai bine la stres si are mult mai putine sanse sa dezvolte o afectiune legata
de stres decat un om la care cel putin unul din factorii amintiti este deviat de la normal.
Sindromul general de adapatare se caracterizeaza printr-o evolutie in trei etape: de alarma,
de rezistenta si de epuizare. In prima faza, cea de alarama, numita si "de soc" sau
raspunsul "lupta sau fugi", organismul manifesta raspunsul initial la agentul stresor nou
aparut. Se manifesta de obicei prin hipotensiune si tahicardie, hipotermie si o secretie
PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra” - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746
Curs: INTELIGENTA EMOTIONALA. CONTROLUL STRESULUI SI TEHNICI DE RELAXARE
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
210620106
20
crescuta de hormoni suprarenalieni (ACTH, cortizol, adrenalina). Urmatorul stadiu este cel
de rezistenta, in care aparent organismul s-a adaptat la situatie, insa persista modificarile
din stadiul de alarma. De fapt, organismul continua sa lupte cu agentii stresori mult timp
dupa ce manifestarile fazei de alarma s-au estompat. In cazul in care organismul continua
sa fie supus stresului fara nici un fel de ameliorare, se intra in al treilea stadiu, cel de
epuizare. In aceasta situatie adaptarea nu mai poate fi mentinuta si incep sa se instaleze
consecintele nocive ale persistentei reactiilor de aparare ale organismului: boli de inima,
accidente cerebrale vasculare, boli digestive cum ar fi ulcerul gastric si duodenal, migrene
si diverse infectii.
Oamenii care sunt supusi stresului continuu perioade lungi de timp devin coplesiti de
tensiune, furie, frica si frustrari, ceea ce conduce la instalarea cronica a unei puternice stari
anxioase. Ca urmare, secretia de adrenalina va creste iar tensiunea arteriala si frecventa
cardiaca si respiratorie vor avea valori marite. O frecventa respiratorie mare va duce la
hiperoxigenarea sangelui, cu instalarea sindromului de hiperventilatie. Acesta poate fi
inceputul atacurilor de panica.
Pe plan mental se observa o reducere a capacitatii de memorare si a capacitatii de
concentrare. Apar tulburari de somn si depresie, precum si alte tulburari de dispozitie.
Eustres si distres
• Evenimentele considerate pozitive, eustresul (casatorie, nasterea unui copil, castig la
loto) necesita tot atat de mult efort de adaptare din partea organismului, ca si
evenimentele negative, distresul (decesul cuiva apropiat, pierderea locului de
munca, divort etc).
PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra” - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746
Curs: INTELIGENTA EMOTIONALA. CONTROLUL STRESULUI SI TEHNICI DE RELAXARE
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
210620106
21
• Un eveniment aparent negativ poate sa nu fie in mod necesar considerat ca stresant
pentru unii indivizi.
• Experientele pozitive pot declansa aceleasi modificari biochimice ca si cele negative
• Nu toti stimulii cu potential stresor vor declansa acelasi raspuns la toti indivizii (sau
nu vor declansa nici un raspuns
Elemente de recunoastere a stresului, simptome, in plan fiziologic si comportamental.
Simptome fizice Simptome psihice
• tensiune musculara
• gura uscata
• greata
• palpitatii
• ameteala
• palme transpirate
• diaree
• anxietate
• iritabilitate
• depresie
• sentiment de insecuritate
• plans
• sentimente de vina
• dificultatea de a lua decizii
• incapacitate de concentrare
• lapsus
• senzatie de tensiune psihica
Modificari de comportament
• apetit alimentar modificat (anorexie sau bulimie nervoasa)
• exagerarea consumului de tutun, alcool sau droguri
• tulburari ale somnului
PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra” - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746
Curs: INTELIGENTA EMOTIONALA. CONTROLUL STRESULUI SI TEHNICI DE RELAXARE
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
210620106
22
Caracteristicile indivizilor aflati intr-o stare cronica de stres.
Probabil ca multi dintre noi ne vom recunoaste in aceasta descriere. Daca aveti cel putin 3
dintre caracteristicile urmatoare, este timpul sa va ganditi serios la o modalitate de a reduce
stresul:
• Sentiment constant de urgenta, graba; lipsa timpului pentru relaxare
• Tensiune in toate relatiile, rezultand certuri, neintelegeri, jigniri etc.
• Mania "evadarii" (in camera personala, masina, parc etc.)
• Senzatia ca timpul curge prea repede, copii cresc prea rapid etc.
• Dorinta constanta de a avea o viata mai simpla si mai linistita; discutii permanente cu
cei din jur despre vremurile mai bune (care au trecut sau care vor veni)
• Prea putin timp dedicat propriei persoane sau cuplului
• Sentiment de vinovatie determinat de ideea ca nu ati reusit sa faceti tot ce ati fi putut
pentru cei dragi din jurul vostru.
Modelarea sistemelor de convingeri vizeaza pozitivarea, adecvarea lor la realitate, si
combaterea unor modalitati de coping nocive pentru individ – optimizarea coping-ului.
0Trebuie sa intelegem ca stresul psihic este cauzat doar de noi insine, de reactiile noastre la actiunea mediului inconjurator.
Cantitatea stresului resimtit depinde doar de natura gandurilor noastre!
PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra” - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746
Curs: INTELIGENTA EMOTIONALA. CONTROLUL STRESULUI SI TEHNICI DE RELAXARE
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
210620106
23
4. Tehnici de relaxare
Relaxarea are doua componente: una musculara si alta psihica. Dar intre starea de
tensiune a corpului si starea emotionala exista o legatura directa si reciproca (observand
ca in starile de supraactivare emotionala muschii sunt si ei incordati, specialistii care au
pus la punct procedeele stiintifice ale relaxarii pornesc invers, reducand incordarea
musculara pentru a crea o stare de destindere psihica) si exercitiile care vizeaza una sau
alta dintre componente se finalizeaza de fapt cu relaxarea intregului organism.
Orice forma de relaxare este preferabil sa se realizeze, cel putin la inceput pana deprinzi
relaxarea (initiatii au capacitatea sa se relaxeze oricand si oriunde isi propun, de pilda in
timpul concursului sau in tramvai), intr-o atmosfera lipsita de perturbatii sonore, la o
temperatura placuta, intr-o camera aerisita corespunzator.
E de dorit sa fii imbracat cat mai lejer, fara curele stranse, snururi sau bijuterii... Relaxarea
se realizeaza facand apel mai putin la vointa (aceasta presupune o anumita incordare, un
anumit efort) si mai mult la "aripile" imaginatiei, la reprezentari cat mai plastice, mai
sugestive, la formulari verbale cat mai expresive.
Exercitiile de relaxare, chiar daca sunt la indemana oricui, presupun o anumita doza de
responsabilitate si maturitate. Ele au reguli care e bine sa fie respectate. Precautia si
seriozitatea duc si aici la rezultate bune. Regularitatea practicarii exercitiilor duce, numai
PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra” - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746
Curs: INTELIGENTA EMOTIONALA. CONTROLUL STRESULUI SI TEHNICI DE RELAXARE
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
210620106
24
ea, la progres. Relaxarea e la indemana oricui, dar ea are etape si cicluri care se urmeze
intocmai.
Cele mai utilizate proceduri de relaxare sunt:
-trainingul (antrenamentul) autogen;
-relaxarea progresiva Jacobson;
4.1. Antrenamentul autogen, este o tehnica dezvoltata in 1932 de psihiatrul Johannes
Schultz (1884-1970). Starea autogena se obtine prin repetarea unor exercitii intr-un
antrenament de cateva luni, prin care se obtine initial starea de relaxare, pentru ca mai
apoi sa fe induse modificari somatie, psihice si meditatii.
4.2.Metoda de relaxare analitica a lui Jacobson, este o metoda de relaxare initiata de
medicul Edmund Jacobson (1988-1983) si are doua etape.
Etapa initiala: consta in contractarea si relaxarea alternativa a unei singure grupe de
muschi (de la nivelul bratelor, picioarelor, abdomenului, spatelui, cefei, gatului sau fetei),
pentru a rafina simtul muscular.
Etapa a doua: extinderea actiunii de la un grup de muschi la teritorii musculare din ce in ce
mai mari astfel incat, prin exercitii progresive, sa reusim o relaxare musculara generala a
intregului corp.
Intr-o faza si mai avansata (aceasta se obtine dupa mai multe saptamani sau luni de
antrenament zilnic) vei fi capabil sa constientizezi si sa controlezi tensiunile musculare
PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra” - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746
Curs: INTELIGENTA EMOTIONALA. CONTROLUL STRESULUI SI TEHNICI DE RELAXARE
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
210620106
25
provocate de diverse situatii emotionale, sa le reduci apoi intensitatea prin relaxare si
astfel sa obtii disparitia supraincordarii emotionale si instalarea calmului.
In faza de initiere, exercitiul se realizeaza astfel: stai intr-o pozitie comoda, preferabil culcat
pe spate, eventual si cu o perna mica sub cap, asa incat sa te simti confortabil. Pentru a
simti mai usor relaxarea, iti trebuie pentru inceput un termen de comparatie: contracta mai
intai muschii respectivi (de exemplu muschii bratului drept). Aceasta o realizezi prin
intermediul unor comenzi verbale pe care ti le administrezi singur, in gand ("contracta
bratul drept; "simti senzatia de contractie?” ).
Apoi dai comenzile si realizezi actiunea inversa ("lasa bratul moale, relaxeaza-l”). Insoteste
fiecare formulare cu imaginile corespunzatoare ale bratului sau piciorului respectiv.
Reprezinta-ti foarte clar bratul sau piciorul la care te referi. Repeti exercitiul de mai multe
ori, antrenand progresiv alte zone musculare, fiind atent la aparitia vreunei forme de
oboseala. Daca se intampla aceasta, e semn ca a sosit momentul de incheiere a
exercitiului. Unii practicanti obosesc pentru ca depun un mare efort pentru contractia
muschilor; dar aceasta contractie nu o realizam cu scopul de a ne dezvolta muschii!
Intensitatea si durata contractiei le ponderezi singur, in functie de contributia la sesizarea
starii de relaxare. Realizezi acea contractie (minima) care te ajuta sa simti mai clar
fenomenul opus, al relaxarii. Se recomanda o intensitate de 50% din forta de care dispui.
Dupa ce ai depasit aceasta faza, in care ti-ai rafinat simtul muscular, sesizand usor atat
relaxarea cat si aparitia vreunei contractii, vei practica numai exercitii de relaxare; le vei
extinde treptat la tot mai multe grupe musculare
PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra” - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746
Curs: INTELIGENTA EMOTIONALA. CONTROLUL STRESULUI SI TEHNICI DE RELAXARE
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
210620106
26
5. Convietuirea cu stresul, un proces
continuu „A gasi nivelul adecvat de stres inseamna a acorda vioara propriei existente”.
Robert S. Elliot
Tot mai multi oameni cauta sprijin in tratarea simptomelor legate de stres. De multe ori, un
diagnostic precis este dificil de stabilit, deoarece fiecare dintre noi raspundem diferit la
stres. Astazi, medicina recunoaste stresul intens si/sau de lunga durata ca pe o cauza
importanta a imbolnavirilor de tot felul, deoarece asa cum s-a constatat, stresul are un efect
distructiv asupra homeostaziei, adica a starii de echilibru la nivelul diverselor sisteme si
organe.
In lupta cu stresul, s-au impus metode precum acupunctura, meditatia, relaxarea prin
respiratie, muzica, hipnoza, exercitii fizice, masajul, etc. Considerate de catre unii ca fiind
depasite, aceste metode stravechi au dovedit o eficienta chiar mai mare decat a tehnicilor
moderne. Astfel masajul se dovedeste un mijloc eficient de lupta cu stresul, insa trebuie
retinut ca abordarea cazurilor pe termen lung trebuie sa fie multidisciplinara, incluzand aici
in mod particular psihoterapia.
PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra” - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746
Curs: INTELIGENTA EMOTIONALA. CONTROLUL STRESULUI SI TEHNICI DE RELAXARE
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
210620106
27
1In ceea ce priveste diminuarea/evitarea stresului la locul de munca, propunem urmatoarele „Soluţii Organizatorice şi Individuale”
• asigurarea unor condiţii optime de lucru ( temperatura între 20-24 grade celsius
şi lumină suficientă naturală sau artificială prin becuri cu incandescenţă;
• reducerea duratei săptămânii de lucru la 35 ore şi chiar mai puţin în locurile cu
nivel ridicat al stresului ocupaţional;
• reducerea duratei zilei de muncă de la 8 ore la 6 ore şi chiar la 4 ore (locurile de
muncă cu risc sau stres ocupaţional ridicat );
• fragmentarea sau completarea concediului de odihnă pentru a asigura cel puţin
1 săptămână de refacere pe trimestru în special pentru persoanele expuse unui
nivel ridicat de stres ocupaţional;
• pregătirea profesională continuă pentru a aduce nivelul cunoştinţelor şi
competenţe profesionale la nivelul cerut de funcţia ocupată;
• fişa postului clară cu atribuţii clare şi timp de realizare;
• cooperare şi delegare de competenţe în realizarea atribuţiilor de serviciu;
• realizarea unui echilibru între activitate şi odihnă şi între activităţile obligatorii şi
cele plăcute;
• stabilirea zilnică a priorităţilor şi verificarea realizării activităţilor propuse în limita
timpului şi resurselor disponibile;
• exerciţii sau activităţi fizice zilnice (de preferat înaintea eforturilor intelectuale);
• odihna la prânz şi alocarea a cel puţin 6-8 ore de somn pe noapte, cu ora de
culcare înainte de 23:00;
• alocarea sistematică a timpului petrecut in familie (cu partenerul de viaţă, copiii)
sau cu grupul de prieteni.
PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra” - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746
Curs: INTELIGENTA EMOTIONALA. CONTROLUL STRESULUI SI TEHNICI DE RELAXARE
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
210620106
28
BIBLIOGRAFIE: 1.Baban A., Sres si personalitate, Ed. Dacia, Cj Napoca, 1998
2.Daniel David, Tratat de psihoterapii cognitive si comportamentale, Ed Polirom,
2006
3.Daniel Goleman, Inteligenţa Emoţională, Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2001
4.Ioan Bradu Iamandescu, Borris Luban Plozza, Convietuirea cu stresul, Ed.
Medicala, Bucuresti, 2000
5.A. Deaconu, S. Podgoreanu si L. Rasca, “Factorul uman si performantele
organizatiei”, editura ASE, 2004
6.Irina Holdevici, Hipnoza clinica, Ed. Trei, 2010
7.W. Gerrot Parrott, "Emoţiile în psihologia socială", 2001
PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra” - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746
Curs: INTELIGENTA EMOTIONALA. CONTROLUL STRESULUI SI TEHNICI DE RELAXARE
75