Marţi, 22 deceMbrie 2009  Jurnal de Chişinãu 2 | Actualitate

„Jurnal Trust Media” lansează campania „Fii şi tu Moş Crăciun”. Împreună le putem oferi copiilor care provin din medii defavorizate un Crăciun de vis. Anul acesta Moş Crăciun vine împreună cu spiriduşii „Jurnal Trust Media”.Campania se va desfăşura în perioada 17-27 decem-brie. Echipa „Jurnal Trust Media” vă îndeamnă să aduceţi jucării la cortul amplasat în Piaţa Marii Adunări

Naţionale, lângă Pomul de Crăciun.Cadourile adunate, prin bunăvoinţa Dumneavoastră, vor fi dăruite de mesagerii lui Moş Crăciun copilaşilor din mai multe orfelinate din ţară. De asemenea, echipa moşului vă îndeamnă la joacă. Spi-riduşii „Jurnal Trust Media” vor veni pe 25 decembrie în Piaţa Marii Adunări Naţionale pentru a crea o sărbătoare de vis cu jocuri, concursuri şi colinde de Crăciun.

Fii şi tu Moş Crăciun!Echipa „Jurnal Trust Media”, cu suportul Dumneavoastră, va dona bani,

jucării şi dulciuri pentru copiii din orfelinate şi case de tip familial

În aşteptarea lui Moş Crăciun(Urmare din pagina 1)

”Note de toate neamurile”Tânăra mamă de 26 de ani spune că Ionel este un copil cu-

minte şi o ajută pe lângă casă. Îşi dă seama că el este ”badea” şi trebuie să aibă grijă de fraţii mai mici. ”Mă ajută şi cu cei mici, şi cu treburile pe lângă casă”, spune mama ”starului de cinema” din Butuceni.

Ionel este primul copil din familia Valentinei şi a lui Mihail Babenco, a doua fiind Mihaela de şase ani care a fost filmată împreună cu Ionel în filmul ”Arrivederci” şi mezinii – doi bă-ieţi gemeni aduşi pe lume acum şapte luni – Eduard şi Pavel.

”Nu-i prea place să înveţe, are note de toate neamurile. Poate că şi eu sunt de vină că nu am timp să-l ajut din cauza treburilor şi a copiilor mai mici”, a declarat pentru JURNAL Valentina Babenco. Ea zice că decizia de a se filma i-a aparţi-nut lui Ionel. Filmările pentru pelicula ”Arrivederci” au durat opt zile în satul de baştină al băiatului, la casa lui şi a pic-torului Andrei Mudrea, precum şi în alte locuri pitoreşti din Butuceni. Pe la mijlocul filmărilor, Ionel obosise şi spunea că-l doare capul. ”Durerea” i-a trecut după ce s-a odihnit o zi, dar mai ales după ce regizorul moldovean i-a cumpărat o bicicletă la care visa de multă vreme. Fericit, Ionel a participat la fil-mări fără ca să se mai plângă de ceva, spune Valentina Baben-co. Întrebat de JURNAL unde ţine bicicleta când afară ninge, Ionel a spus că ”bicicleta stă în sarai unsă cu unsoare, ca să nu ruginească, locul ei fiind luat de sanie”.

Drama copiilor din BasarabiaFilmul ”Arrivederci” este o poveste adevărată despre dra-

ma a doi copii a căror mamă este plecată la muncă peste ho-tare. Cei doi copii există în realitate într-un sat din centrul Moldovei. „Când se vorbeşte despre plecarea cetăţenilor mol-doveni la muncă peste hotare, se accentuează, de obicei, doar aspectele economice ale fenomenului, dar prea puţin se vor-beşte despre drama prin care trec copiii ai căror părinţi i-au lăsat în îngrijirea bătrânilor, vecinilor, rudelor îndepărtate sau chiar singuri”, a precizat Valeriu Jereghi. Filmul ”Arrive-derci” a fost proiectat şi în Parlamentul European.

Pelicula a obţinut opt premii la diferite festivaluri inter-naţionale, o adevărată performanţă pentru cinematografia moldovenească. Potrivit lui Valeriu Jereghi, din banii buge-tari, alocaţi cinematografiei în R.Moldova, ar putea fi realiza-te anual 20 de asemenea filme. ”Arrivederci” însă a fost filmat cu mijloacele financiare ale regizorului Valeriu Jereghi, fără o susţinere financiară din partea autorităţilor.

Bucuria lui Ionel Jucării, hăinuţe, dulciuri – au fost cadourile primite în dar

de la regizorul Valeriu Jereghi şi alţi oaspeţi de la Parlamentul European, care l-au vizitat în această toamnă pe Ionel acasă, la Butuceni. Întrebat de JURNAL dacă vrea să mai fie filmat, Ionel a spus că şi-ar dori acest lucru, pentru că i-au plăcut fil-mările: ”la tăiat şi dezghiocat popuşoii, pe gard, dar şi pentru cadourile primite în dar”.

”Ne mândrim cu faptul că anume Ionel a fost ales în rolul principal al filmului, astfel şi-a câştigat şi mult râvnita bicicletă”, spune mama băiatului, care recunoaşte că venitul familiei este mic şi nu poate acoperi toate necesităţile copiilor. Acum, în prag de sărbători, cei doi fraţi – în viaţa reală, şi în film –, Ionel şi Mi-haela, îşi împodobesc brăduţul mic adus de tata, la poalele căruia stau puse cizmuliţele lor, unde Moş Crăciun le va pune dulciurile, pentru că de păpuşă şi maşină nu are Moşul. (Victoria Popa)

n Mariana RAŢĂ

Aceleaşi salarii pentru bugetari

Anul 2010 vine cu veşti proaste pentru moldoveni. Medicii, profesorii, poliţiştii, şi ceilalţi bugetari vor trebui să-şi pună pofta în cui pentru că pentru ei nu se prevăd la anul majorări salariale. To-tuşi, situaţia lor este mai bună decât cea a funcţionarilor pu-blici, rândurile cărora se vor rări la anul. Ministrul Finan-ţelor, Veaceslav Negruţă (foto), lămureşte că cea mai mare parte din cei 19,32 miliarde de lei care sunt prevăzuţi pentru a fi cheltuiţi la anul se va folosi pentru plata salariilor.

Pentru reparaţii şi con-strucţii vor rămâne mai puţini bani, „dar şi în aceste condiţii se pot face unele lucruri dacă se vor face corect achiziţiile publi-ce şi mărfurile nu vor fi procu-rate la preţuri umflate artifical, după cum se făcea până acum”, a precizat ministrul, dând asi-gurări că va fi respectată pro-misiunea cu privire la plata la timp a salariilor, pensiilor, in-demnizaţiilor şi a tuturor plă-ţilor sociale. În plus, după cum prevede legea, la 1 aprilie 2010, va avea loc tradiţionala indexa-re a pensiilor.

Strângem cureauaŞi pentru că vestea proas-

ta nu vine niciodată singură,

în timp ce salariile bugetarilor se prevede a fi îngheţate, pre-ţurile la anumite produse ar putea creşte ca urmare a ma-jorării accizelor pentru moto-rină, benzină, ţigări, băuturi alcoolice şi maşini de lux, par-fumuri şi articole de bijuterie. Totuşi, ne asigură Negruţă, Guvernul a luat o serie de mă-suri care vor permite reduce-rea preţurilor la carne, peşte şi alte produse asupra cărora a existat monopol până acum.

Situaţia bugetarilor se va îmbunătăţi abia în 2011, când Executivul speră să ”realizeze relansarea economiei şi acu-mularea unor venituri mai mari la bugetul de stat”. Pâ-nă atunci, strângem cureaua cu toţii, de la vlădică până la opincă. Or, pentru 2010 sunt prevăzute bugete mai mici nu doar pentru domeniul justi-ţiei, învăţământului, ştiinţei, culturii şi agriculturii, dar şi pentru preşedinţie, Parlament şi Guvern (vezi schema alătu-rată – n.r.).

Cresc cheltuielile pentruasistenţa socială

Printre puţinele domenii pentru care în anul viitor sunt prevăzute cheltuieli mai mari decât în 2009 sunt asigurarea şi asistenţa socială şi gospodă-rirea drumurilor. Pentru repa-raţia drumurilor în anul viitor se va cheltui peste un milion de lei, de două ori mai mult decât în 2009. Cheltuielile

Parametrii bugetului de stat 2010

Venituri – 15,190 miliarde de leiCheltuieli – 19,32 miliarde de leiDeficit bugetar – 4,136 miliarde de leiInflaţie - 5 %Rata de schimb a dolarului – 12,53 lei

Un cadou pentru copiii nevoiaşi„Fii şi tu Moş Crăciun!”. Echipa “Jurnal Trust Media” îi îndeamnă pe toţi să-şi amintească că pot fi oameni buni şi să doneze un cadou pentru copiii nevoiaşi. În acest scop nobil, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, lângă Pomul de Crăciun, a fost instalat un cort “Jur-nal Trust Media”, unde fiecare doritor poate să aducă jucării şi dulciuri.

Colectarea a început pe 17 decembrie şi are loc zilnic de la ora 9.00 dimineaţa până la 20.00. La nicio zi de la lansa-rea campaniei „Fii şi tu Moş Crăciun!”, au început să apară şi primele cadouri. Mai mulţi oameni şi unele companii au dat dovadă de generozitate de sărbători.

Darurile adunate prin bunăvoinţa oamenilor au început deja să fie distribuite de către „mesagerii” lui Moş Crăciun copilaşilor din orfelinate. Echipele formate dintr-un repre-zentant al marilor companii şi echipa “Jurnal Trust Media”, timp de trei zile au fost la câteva centre de plasament ale copiilor şi la orfelinate şi au împărţit cadouri. Micuţii s-au arătat cu adevărat fericiţi. Astfel o jucărie donată în cortul “Jurnal Trust Media”, ajunsă în mâinile unui copilaş, trezeş-te un zâmbet de Crăciun.

Colectarea şi distribuirea darurilor se va desfăşura până în ziua de Crăciun. Iar pe 25 decembrie, echipa Moşului vă pro-voacă la joacă. Spiriduşii “Jurnal Trust Media” vor veni, în ziua sărbătorii, la pomul de Crăciun din Piaţa Marii Adunări Naţio-nale pentru a crea o sărbătoare de vis cu jocuri, concursuri şi colinde. Sărbătoarea va începe la ora 10.00. (Svetlana Panţa)

„Horoscop bugetar” pentru 2010Bugetul de stat pentru anul viitor prevede îngheţarea salariilor bugetarilor

pentru învăţământ şi sănătate vor rămâne practic aceleaşi ca şi anul acesta. În schimb, bu-getul pentru menţinerea ordi-nii publice şi securitatea naţi-onală va sărăci cu circa 300 de milioane de lei.

Ministrul Finanţelor sus-ţine că această diferenţă nu ţine de reducerea bugetului pentru activitatea poliţiei, ci de reducerea cheltuielilor în acest domeniu. Astfel, pentru anul viitor se propune trece-rea Serviciului pază de stat la autofinanţare. De asemenea, este planificată reducerea ce-lor două salarii plătite ca in-demnizaţie funcţionarilor din toate domeniile, inclusiv cel paramilitar, la doar unul.

Comuniştii trişeazăLa adoptarea bugetului

de stat pentru 2010 deputaţii comunişti au făcut mare zar-vă şi în etapa finală au refuzat să voteze documentul pornind de la faptul că la anul este pre-văzut un deficit bugetar (dife-renţă dintre cheltuieli şi veni-turi – n.r.) de peste 4 miliarde de lei. Analistul economic Vlad Bercu susţine că acest deficit

bugetar nu ar trebui să ne în-grijoreze prea mult, deoare-ce la anul vom avea un buget realist. Şi ministrul Finanţe-lor sugerează să nu ne facem griji în acest sens, căci aceas-tă diferenţă dintre cheltuieli şi venituri va fi acoperită din resurse externe. Este vorba în primul rând de împrumuturi-le care ne vor fi oferite de către FMI, Banca Mondială şi Comi-sia Europeană. În plus, preci-zează oficialul, şi în 2009 am avut un deficit bugetar mare, de aproape 5 miliarde lei. „Bu-getul de stat pentru 2009 a fost din start unul ireal, unul electoral. Deşi s-au programat venituri de 17,73 miliarde lei, prin rectificarea bugetului cu câteva săptămâni în urmă s-a stabilit că anul acesta am avut venituri de doar 13,09 miliar-de de lei şi cheltuieli de 17,74 de miliarde de lei”, a mai spus Negruţă. Oficialul susţine că deşi cifrele pentru anul 2010 nu sunt îmbucurătoare, ele cel puţin sunt realiste.

Menţionăm că pentru 2010 este planificată o infla-ţie de 5 %, iar rata de schimb a dolarului este prognozată a fi de 12,53.

Au mai rămas doar câteva zile până la începutul anului 2010 şi foarte multă lume se întreabă ce ne aşteaptă în noul an. Unii caută răspuns în tot felul de horoscoape. Bugetul de stat pentru 2010 este şi el un fel de horoscop, care ne oferă o imagine gene-rală despre modul în care vom trăi anul viitor. Astfel, anul 2010 va fi unul greu pentru R. Moldova, se va cheltui mai mult decât se va aduna în vistieria de stat. Bugetarii vor trebui să-şi strângă tare cureaua, căci majorări salariale nu se prevăd, iar preţurile la unele produse ar putea creşte simţitor. E adevărat că oficialii promit şi micşorări de preţuri la unele produse de bază, cum ar fi peştele şi carnea şi oferă asigurări că nu vor exista restanţe sau întârzieri la plata salariilor. O viaţă mai bună, potrivit lor, ne aşteaptă abia în 2011, când se va obţine stabilizarea economiei ţării.

Jurnal de Chişinãu Marţi, 22 deceMbrie 2009 Eveniment | 3

Marţi, 22 deceMbrie 2009  Jurnal de Chişinãu 4 | Focus

PP

PLDM încheie anul pe o nota majoraUn congres de succes al unui partid de succesLa 19 decembrie curent, în incinta Pala-tului Naţional din Chişinău şi-a desfăşurat lucrările Congresul al treilea Extraordinar al Partidului Liberal Democrat din Mol-dova. La Congres au participat 1800 de delegaţi din partea organizaţiilor teritoriale ale partidului, care reprezintă peste 35 de mii de membri.

În calitate de invitaţi, au fost prezenţi parlamentarul european, Béla Glattfelder, reprezentantul partidu-lui Alianţa Civică Ungară, Károly Dan, reprezentantul partidului Uniunea Creştină din Olanda, Leo van Does-burg, diplomaţi, oameni de cultură şi de afaceri, repre-zentanţi ai societăţii civile şi mass-media.

Congresul a luat în dez-batere situaţia social-politică şi economică din ţară, pro-bleme ce ţin de activitatea PLDM în noua sa calitate de partid de guvernămînt. Ra-portul de activitate a PLDM a fost prezentat de preşedin-tele partidului, Vlad Filat. Renunţând la tradiţionala citire a raportului, liderul li-beral-democrat a făcut pe viu o trecere în revistă a activi-tăţii partidului, declarînd că PLDM a fost mereu în actiu-ne. „Chiar dacă am traversat o perioadă foarte grea, am fost zilnic alături de oameni şi am demonstrat lumii în-tregi ca poţi să rezişti tutu-ror presiunilor, dacă crezi puternic în ceea ce faci. Am învins pentru că dreptatea şi adevărul au fost de partea noastră”, a spus Filat.

Astăzi, PLDM, împreună cu componentele Alianţei pentru Integrarea Europea-nă, guvernează ţara. Au fost demarate procesele de refor-mă instituţională, economi-că şi morală. Aceasta a fost posibil prin aportul fiecărui membru de partid, prin cre-dinţa puternică în valorile şi principiile liberal-democra-te, a specificat preşedintele partidului.

Cel mai important şi influent partid din R.Moldova

„La Congresul II al PLDM, desfăşurat în luna septembrie 2009, în oraşul Bălţi, am spus că de ponde-rea partidului nostru în Par-lament va depinde viitoarea guvernare. Aşa şi este. Acum vă spun cu toată încrederea că la viitoarele alegeri parla-mentare PLDM va fi cel mai important şi mai influent partid din Republica Moldo-va”, a declarat Vlad Filat în finalul raportului.

În dezbateri au luat cu-vântul deputaţii Alexandru Tănase, prim-vicepreşedinte al PLDM, ministru al Justi-

ţiei, Liliana Palihovici, vi-cepreşedinte al partidului, preşedinte al Comisiei par-lamentare pentru protecţie socială, sănătate şi familie, Iurie Leancă, ministru de Externe, George Mocanu, preşedinte al organizaţiei ti-neretului liberal-democrat, Veaceslav Negruţă, ministru de Finanţe, Dora Dimitrova, preşedinte al organizaţiei te-ritoriale Taraclia a PLDM, Ali-ona Goţa, primar de Cucoara, raionul Cahul, Nicolae Rusu, preşedinte al organizaţiei de tineret Cantemir a PLDM.

Vorbitorii au accentuat că PLDM a avut un rol deci-siv în demararea procesului de reformare şi integrare europeană a ţării noastre. Au fost deblocate finanţări-le din partea organismelor internaţionale şi dezgheţate relaţiile cu partenerii din Est şi Vest, iar Repubica Moldova promovează o politica inter-nă şi externă coerentă, con-secventă şi dinamică.

”Parlamentul 90” a aderat la PLDM

La congres a luat cuvân-tul şi preşedintele Asociaţiei „Parlamentul 90”, Petru San-dulachi, care a prezentat De-claraţia de aderare la PLDM a unui grup de deputaţi din primul Parlament ales în mod democratic (1990-1994).

Prim-vicepreşedintele PLDM, deputatul Mihai Go-dea, a argumentat necesita-tea modificării Programului Politic al formaţiunii, reie-şind din noul statut al PLDM de partid de guvernământ. Delegaţii au adoptat în una-nimitate modificările propu-se la Programul politic şi la Statutul PLDM.

Delegaţii au redefinit şi doctrina partidului, PLDM devenind o formaţiune de esenţă conservatoare. “Noi ne-am declarat de la bun în-ceput ca fiind un partid cu doctrină populară, or, doctri-na conservatoare este parte integrantă a celei populare. În fond, nu se vor schimba acţiunile, abordările sau principiile noastre. Am con-statat doar acest lucru şi l-am stabilit în program, pentru a aduce claritate pentru mem-brii partidului nostru, dar şi pentru partenerii noştri ex-terni”, a spus Vlad Filat.

Forul PLDM s-a înche-iat cu adoptarea unei Declaraţii finale, în care se spune:

“Înţelegând faptul că Re-publica Moldova a trecut prin evenimente dramatice, provo-cate de convulsiile ultimului regim comunist din Europa, care pentru a se menţine cu orice preţ la putere a folosit tot instrumentarul caracteristic regimurilor totalitare: segre-garea societăţii pe criterii po-litice, cenzura, exproprierile, dosarele fabricate la coman-dă, hărţiurea şi intimidarea oponenţilor politici, teroarea psihică şi fizică, ideologizarea procesului educaţional, îngră-direa dreptului la libera circu-laţie, culminând cu fraudarea alegerilor parlamentare din 5 aprilie şi cu valul de teroare din zilele ce au urmat protes-telor din 7 aprilie:

Exprimăm recunoştinţa noastră zecilor de mii de tineri care au înfruntat fără frică re-gimul dictatorial.

Salutăm curajul jurnaliş-tilor din presa independentă care şi-au făcut cinstit mese-ria şi nu s-au lăsat intimidaţi sau înregimentaţi în aparatul de propagandă al regimului.

Suntem solidari cu toţi cei care au manifestat devo-tament faţă de principiile şi valorile democratice, rezis-tând cu demnitate campanii-lor de hărţuire şi intimidare.

Exprimăm sentimentul nostru de gratitudine Consi-liului Europei, Parlamentului

European, misiunilor diplo-matice străine şi tuturor orga-nismelor şi instituţiilor interna-ţionale pentru implicarea lor în vederea descurajării ofen-sivei antidemocratice a fostei guvernări, restabilirea ordinii de drept şi a bunei funcţionări a instituţiilor democratice în Republica Moldova.

Cu toţii împreună am pus capăt unei perioade ruşinoa-se din istoria recentă a Repu-blicii Moldova.

Astăzi, reafirmăm cu tă-rie ataşamentul nostru faţă de principiile şi obiectivele asu-mate din prima zi de existenţă a partidului. Respectarea lor neabătută a făcut posibil rezul-tatul electoral din 29 iulie 2009 şi instaurarea ulterioară a unei guvernări liberal-democrate.

Salutăm crearea Alianţei pentru Integrarea Europea-nă şi menţionăm că desem-narea în fruntea Guvernului a liderului Partidului Liberal Democrat din Moldova se datorează profesionalismului şi capacităţilor manageriale ale echipei şi recunoaşterii ponderii partidului ca forţă politică de primă importanţă din ţară.

Declarăm cu toată res-ponsabilitatea că reprezen-tanţii PLDM din Guvern, din Parlament şi din toate struc-turile de stat, centrale sau lo-cale, îşi vor onora cu demni-tate şi competenţă obligaţiile ce le revin. În acelaşi timp, considerăm că prin asumarea actului de guvernare, Partidul Liberal Democrat din Moldo-va este îndreptăţit din punct

Am pus capăt unei perioade ruşinoase din istoria recentă a Republicii Moldova

de vedere moral să împartă cu partenerii săi de coaliţie atât succesele, cât şi riscu-rile iminente unei guvernări pe timp de criză. Actul de guvernare este unul colectiv, dar responsabilitatea pentru rezultatele guvernării pe do-menii distincte trebuie să fie asumată de fiecare compo-nentă a Alianţei în parte.

Ne exprimăm acordul deplin cu primele acţiuni ale Guvernului îndreptate spre deblocarea finanţării externe şi diminuarea efectelor cri-zei financiare, onorarea obli-gaţiilor sociale, asigurarea dreptului la libera circulaţie, restabilirea bunelor relaţii cu ţările vecine, scoaterea ţării din izolare şi afirmarea ei pe plan internaţional.

Ne exprimăm siguranţa că Guvernul şi coaliţia ma-joritară din Parlament vor

purcede cu hotărâre la refor-mele necesare pentru moder-nizarea ţării, iar plăţile sociale către populaţie vor fi onorate integral.

Avem toată încrederea că Alianţa pentru Integrarea Europeană va continua cu eforturi sporite extinderea, la toate nivelurile, a procesu-lui de înnoire a personalului administrativ cu funcţionari competenţi şi necompromişi. Renaşterea şi modernizarea ţării se poate face doar cu oameni integri sub aspect moral, pregătiţi din punct de vedere profesional şi cu vizi-uni moderne asupra actului de guvernare.

Doar împreună, prin efor-turile întregii societăţi, vom reuşi înfăptuirea obiectivului nostru major de integrare a Republicii Moldova în Uniu-nea Europeană”.

˘ ˘

Jurnal de Chişinãu Marţi, 22 deceMbrie 2009 La marginea Europei | 5

Regional Office for Cross Border Cooperation Iaşi is currently looking for candidates to fill the following job positions forJoint Technical Secretariat (JTS) of the Joint Operational Programme

Romania – Ukraine – Republic of Moldova 2007 – 2013:

2 Implementing/Monitoring Officers

Candidates are requested to send to Regional Office for Cross Bor-der Cooperation Iaşi an applicati-on folder containing the following documents: - letter of intention and CV in Euro-pean format (in English language), - photocopies of the relevant uni-versity diplomas and professional experience, - identity document (copy) - legal certificate showing not ha-

ving a criminal record.* Where these official documents are in other language than Romani-an/Moldovan, an authorized English translation is requested. The deadline for submission of the application folder is on January 18, 2010 at 16:00 hours (Romanian ti-me).

The selection will take place on Ja-nuary 20, 2010 at 09.00 hours (Ro-manian time), at the headquarters of Regional Office for Cross Border Cooperation Iasi. The selection will have the following sections: written test according to the bibliography, English language test, computer operating skills test,

interview.The bibliography and additional in-formation can be found at the hea-dquarters of the Regional Office for Cross Border Cooperation Iaşi or on the web sites www.brctiasi.ro, www.ro-ua-md.net For further information, please contact Mr. Nicolae Iorga, HR responsible, phone: 0040 232 270646Email: nicolae.iorga@brctiasi.roAddress: 171A, Sarariei Street, Iasi - Romania

Programme funded by theEUROPEAN UNION

CorciturileSCANDAL // Comuniştii au contribuit la apariţia unei noi rase de animale: porco-mistreţii

Guvernarea comunistă a contribuit esenţial la reprodu-cerea unei noi rase de mistreţi: porco-mistreţii. Aceştia au avut ideea să încrucişeze masculii mistreţi sălbatici şi femelele scrofiţe domestice. Pentru această ”inova-ţie” a foştilor demnitari, care aveau plăcerea vânatului, din bugetul de stat anual erau alocate 6 milioane de lei. Porco-mistreţii populează ţarcuri de stat cu o supra-faţă de circa 500 ha, precum şi cele peste 2000 ha de păduri date în arendă apropiaţilor familiei Voronin. Abia după schimbarea puterii la Chişinău, angajaţii ”Moldsil-va” au început să reclame gafa ”genetică”: că în urma încrucişării au fost obţinute corcituri de prima, a doua şi a treia generaţie, ”care nu mai reprezintă populaţia locală naturală a mistreţilor”.

n Svetlana CoRobCeAnu

Acum câţiva ani, 696,8 de ha din loturile de pădu-re ”Ţiganca” şi ”Rotunda” au fost îngrădite cu plasă de sârmă ghimpată. Aceasta du-pă ce, la 29 decembrie 2006, între Agenţia pentru Silvi-cultură ”Moldsilva”, condusă de Anatol Popuşoi, şi Asocia-ţia Obştească ”Far” a fost în-cheiat un contract de arendă a terenurilor în cauză pe un termen de 20 de ani. Plata anuală de arendă constituia 17 141 lei.

”FAR”-ul lui Voronin

Conform documente-lor de constituire, AO ”Far” a fost fondată la 10 august 2006 în municipiul Chişinău. Iniţial, aceasta avea denumi-rea ”Ţiganca”, care ulterior s-a transformat în Asociaţia obştească ”Far”. Fondatorii acestei asociaţii sunt Vladi-mir Voronin, Vasile Tarlev, Vladimir Molojen, Vladimir Colesnicenco, Valeriu Tara-sov, Vasile Chirtoca, Victor Miculeţ, Victor Odobescu. Contractul prevedea creşte-rea numărului şi speciilor de animale pentru vână-toare. Arendaşul a îngrădit terenul, a confecţionat nouă intrări cu porţi, a efectuat un şir de construcţii, câteva zeci de treuci pentru anima-le, două depozite pentru fu-raje. În ultimă instanţă, spre surprinderea ţăranilor din localităţile din preajmă, aici au fost aduse femelele, nişte scrofiţe roz, care, în câţiva ani, au devenit mame, bu-nici şi străbunici ale viitori-lor mistreţi. Ţăranii mai zic că, în lipsa unui vânat mai original, în primul an, vână-torii şi hăitaşii se fugăreau deseori după prada roz.

Solicitat de JURNAL, fos-tul premier Vasile Tarlev ne-a spus că aude pentru prima dată de Asociaţia ”FAR”. ”Nu cunosc o astfel de asociaţie. Ţin să remarc că eu personal nu am niciun metru de pădu-re în arendă. De unde aţi luat informaţii despre încrucişa-rea dintre porci şi mistreţi?”, ne întreabă el. Îl informăm că o atare informaţie există şi pe site-ul Agenţiei ”Mold-silva”. ”Eu n-am văzut aşa ceva. Adresaţi-vă cu astfel de întrebări la specialişti. Pot doar să vă spun că în 2003 a fost pusă sarcina de a creşte numărul de mistreţi în toate pădurile pustiite din Repu-

blica Moldova, nu în ultimul rând, de braconieri prin anii '90”. Întrebat dacă a fost vre-odată la vânătoare în pădu-rea Ţiganca, Tarlev ne-a spus că el a fost la vânătoare în toate pădurile din Republi-ca Moldova. ”Sunt membru al Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor şi sunt mândru de aceasta”, a mai spus el dând semne vădite de nerăbdare. De remarcat că arendarea pădurilor este permisă prin hotărârea 187 emisă de Gu-vernul Tarlev la 20 februarie 2008, în scopul dezvoltării vânatului sportiv.

Supărarea ţăranilor

Pentru localnicii s. Tre-bujeni, Orhei, care deţin pă-mânturi în preajma loturilor arendate ”Ţiganca” şi ”Ro-tunda”, porco-mistreţii sunt o adevărată pacoste. Aceştia pătrund pe sub gardul de plasă şi se înfruptă din plan-taţiile oamenilor. Anul aces-ta, din cauza că şi-a vărsat năduful asupra unor ”cor-cituri”, care au pătruns pe lanul său de porumb, situat chiar la marginea pădurii, unul din locuitorii satului Trebujeni a trebuit să scoată peste cinci mii de lei din bu-zunar. ”Ne distrug lanurile. Într-o zi m-am enervat şi am mers la cotă cu arma de vâ-nătoare. Am împuşcat trei porci. Imediat după aceea am auzit uruit de maşini ca-re aparţineau pazei pădurii, am vrut să fugim, dar au tras de câteva ori în aer. Eram cu un prieten şi ne-am oprit. Chiar dacă porcii erau în la-nurile noastre, n-am putut demonstra nimic, a trebuit să plătesc după aceea. Ei au luat porcii şi au plecat”, ne spune ţăranul care a preci-zat că au convenit să plăteas-că amenda fără a fi traşi la răspundere.

”Este o mare nedreptate să nu putem intra în aces-te păduri care au aparţinut părinţilor noştri şi unde am copilărit cândva noi. Ne-au îngrădit şi drumurile de lân-gă pădure, pe care mergeam spre satele Holercani şi Mar-căuţi. Acum înconjurăm vreo cinci km ca să ajungem acolo”, ne spune Constantin Turuta, un alt pensionar din această localitate. Secreta-ra primăriei Trebujeni zice că, mai mulţi ani la rând, la solicitarea oamenilor, ad-ministraţia locală instituie comisii, care evaluează la fa-ţa locului pagubele cauzate ţăranilor de animalele din

pădure, depune plângeri la raion şi la Agenţia ”Moldsil-va”, situaţia însă rămâne ne-schimbată.

De la Voronin-tatăl spre Voronin-fiul

Solicitat de JURNAL, Ion Platon, şeful Direcţiei finan-ţe a Agenţiei ”Moldsilva”, ne-a informat că acum un an s-a produs schimbarea arendaşului pădurii. Aceas-ta a trecut de la Asociaţia Obştească ”FAR” la firma ”Bi-otex-Com” SRL. Contractul de arendă a fost încheiat la 10 martie 2008. Plata de arendă constituie 219 mii lei anual. Amintim că firma ”Biotex – Com” este unul din principalii acţionari ai băn-cii FinComBank, unde Oleg Voronin este preşedinte al Consiliului de Administrare. Întâmplător sau nu, în 1988, Oleg Voronin a fost fondato-rul unei întreprinderi cu o denumire similară ”Biotex”. Firma „BIOTEX-Com SRL” îşi are sediul pe str. Mesager 5/2 din Chişinău, dar activează pe strada V. Alecsandri 79. În sediul din Alecsandri şi-au mai găsit adăpost firmele „Moldconstruct Market” şi “Transline”, despre care pre-sa a scris că sunt afaceri înfi-inţate de către Oleg Voronin.

Fostul preşedinte al Agenţiei ”Moldsilva”, Anatol Popuşoi, deputat PCRM, a transferat în total în jur de două mii de hectare de pădu-re către firma ”Biotex – Com”, o parte dintre care sunt în pădurea de la Geamăna. În loturile de pădure arendate la Orhei, Biotex Com a con-struit, fără acordul Agenţiei pentru Silvicultură „Moldsil-va” şi în lipsa unui Certificat de urbanism şi a Autorizaţi-ei de construcţie, mai multe edificii: o clădire de piatră cu dimensiunile 10×20 metri, o casă de bârne cu un nivel, o fermă pentru fazani, un iaz, reţele inginereşti. Procurorii au constatat că respectivul contract de arendă a fost în-cheiat cu încălcarea legisla-ţiei, motiv pentru care Pro-curatura Generală a solicitat Curţii de Apel Economice re-zilierea contractului.

Popuşoi, în vizorulProcuraturiiGenerale

O autorizaţie la vânătoa-rea de mistreţi pentru una din zilele de odihnă (sâmbă-tă sau duminică) costă 2500 de lei. Vânătorul are dreptul să împuşte un singur ani-mal. Pentru terenurile de pădure arendate însă Agen-ţia ”Moldsilva” eliberează autorizaţii cu titlu gratuit, motivând că plata pentru vânătoare este inclusă în plata de arendă prevăzută de contract. Marian Scobi-oală, şef al Serviciului pază şi protecţie a gospodăriilor silvice din cadrul Agenţiei ”Moldsilva”, ne-a informat că, în anul curent, din cele circa 1021 autorizaţii elibe-rate de ”Moldsilva”, 695 de autorizaţii au fost eliberate cu titlu gratuit.

Întrebat cine ţine evi-denţa efectivului de anima-le de pe terenurile arendate, specialistul ne spune că, oficial, numărătoarea este efectuată de către pădurari împreună cu arendaşii şi inspectoratele ecologice din raioane. Ulterior, aceste date se acumulează şi se transmit Institutului de zoologie din cadrul Academiei de Ştiinţe a

Moldovei. De aici informaţia se acumulează la Ministerul Mediului. Potrivit calculelor, în 2009 au existat 1293 mis-treţi în teritoriul arendat, iar legislaţia permite recol-tarea a 65 - 70 % din aceştia. În rezervaţiile naţionale a fost interzisă vânătoarea de mistreţi. Solicitaţi anteri-or de JURNAL, pădurarii de la pădurea Geamăna ne-au informat că, după darea în arendă a pădurii, n-au mai efectuat recensământul ani-malelor, de unde reiese că cifrele respective nu cores-pund întocmai realităţii.

În prezent, Procuratu-ra Generală şi Procuratura Anticorupţie investighează cum au fost gestionate mij-loacele bugetare şi patrimo-niul public cinegetic şi fores-tier de către Agenţia pentru Silvicultură ”Moldsilva”. Conform actului de control al reviziei economico-finan-ciare, preşedintele Agenţiei, Anatol Popuşoi, prin acţiuni ilegale şi gestionare inefici-entă, a prejudiciat întreprin-derea de circa 4,7 milioane de lei. Revizia efectuată de CCCEC la Agenţie a vizat doar unele aspecte ale activităţii acesteia. Pentru elucidarea completă a situaţiei, în pre-zent aici are loc un control al Curţii de Conturi.

Bani publicipentru creşterea porco-mistreţilor

În perioada guvernării comuniste încrucişarea por-cilor cu mistreţii a devenit posibilă până şi în ţarcurile pentru reproducerea şi în-mulţirea mistreţilor, de unde ulterior aceştia sunt lăsaţi în libertate cu scopul de a popu-la pădurile cu animale. Re-cent, specialiştii de la Agenţia ”Moldsilva” au luat decizia de a lichida aceste ţarcuri, care se întind pe o suprafaţă de circa 500 de ha. Potrivit unei informaţii plasate pe site-ul agenţiei, în aceste ţarcuri sunt circa 500 de mistreţi, iar pentru întreţinerea lor se cheltuiesc anual din buge-tul de stat circa 6 milioane de lei. Eliberarea în natură a acestor hibrizi va conduce la poluarea fondului genetic şi diminuarea rezistenţei po-pulaţiei naturale de mistreţi. „De la bun început aceste ţar-curi au fost construite fără o consultare cu Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Minis-terul Mediului”. Institutul de Zoologie consideră acţiunile menţionate drept nişte grave greşeli de gospodărire, care nu fac faţă nici serviciului sil-vic şi nici ţării.

Marţi, 22 deceMbrie 2009  Jurnal de Chişinãu 6 | Politică

cu Nicolae NEGRUAlb şi negru

Scrisori din casa de nebuni

Titanic pe BâcIeri am discutat despre

zvonul că Voronin ar putea urma exemplul lui Vladi-mir Ţurcan şi Victor Ste-paniuc. Discuţia a pornit-o Cozonac, în timp ce privea melancolic, prin geam, pri-ma ediţie a ninsorii muni-cipale adusă de vânturile ceseiste, provocând o ade-vărată vijelie în minţile ne-bunilor.

Eu cred că Voronin tre-buie să părăsească PCRM-ul după eşecurile pe care le-a înregistrat partidul în ulti-

ma vreme. Partidul nu este în stare să ţină pasul cu el, membrii profită de liderşi-pul lui, spuse Cozonac. O corabie ca Voronin trebuie să iasă în largul mării, al Oceanului planetar, în loc să plutească pe apa Bâcului chişetic, îl susţinu Scurtoi. Voronin este ca un Titanic pe Bâc, confirmă Sobcor fără niciun pic de ironie. PCRM nu este demn de ca-lităţile conducătoare, de înţelepciunea şi clarviziu-nea lui Voronin. El trebuie

să conducă un partid global sau chiar universal, Parti-dul Comuniştilor din gala-xia Calea Lactee! - îl sprijini Scurtoi.

În colhozul nostru era un tractorist care nu putea merge cu tractorul când era treaz, spuse moş Dumitru. Ce are tractoristul cu Vo-ronin?! - se indignă Sobcor. Are, spuse moş Dumitru, fiindcă Grişa era nevoit să beie ca să întreţină familia. Dacă nu bea, îi tremurau mâinile şi nu putea lucra.

Femeia lui trebuia să aibă grijă să-i dea băutură la lu-cru... Ce are tractoristul cu Voronin? - insistă Sobcor. Are, răspunse calm moş Dumitru.

Are foarte mult, fiind-că într-o zi tractoristul s-o lăsat de băut şi o început a câştiga mult mai puţin. Soţia lui era bucuroasă pe de o parte, dar pe de altă parte era supărată. Aşa că Voronin trebuie să gândească bine dacă vrea să părăsească partidul,

fiindcă Taisia lui s-ar pu-tea să nu se bucure. Aşa-i, confirmă sanitara Vera, dacă Voronin se desparte de partid, trebuie să-i plă-tească alimente.

Această idee bizară ac-ţionă ca o bombă mentală, nimicind instantaneu orice dorinţă de comunicare.

Acuma stau şi mă gân-desc: dacă la adunările or-ganizate în raioane de că-tre PCRM au fost prezenţi doar opt mii de comunişti, unde-s ceilalţi 22 de mii de

membri? Vor adera cu toţii la PD sau vor merge şi pe la PLDM, PL şi AMN? În ca-zul acesta, nu ar fi logic ca să-mi propun candidatura mea în locul lui Voronin? Cine dintre comuniştii ră-maşi în partid este mai bun decât mine? Mă îndoiesc profund că se va găsi vre-unul.

Al vostru liderşipot, stratagemen şi cişmigiu,

Ion BUrAgA

De ce atâta ghevolt sauSuntem pregatiti sa ne numim musulmani?

Declaraţia Mitropoliei Mol-dovei privind recentul incident legat de instalarea unui simbol al cultului iudaic la intrarea în grădina publică din centrul Chişinăului lasă loc de inter-pretări contradictorii. Pe de o parte, Mitropolia Moldovei ”îşi manifestă dezacordul faţă de modalitatea de protest aleasă de creştinii adunaţi acolo”, iar pe de altă parte, ea consideră ”nebinevenită instalarea sim-bolului de cult evreiesc într-un spaţiu public care este strâns legat de istoria şi credinţa poporului nostru, cu atât mai mult cu cât „Hanuca” este o sărbătoare religioasă calificată de cărţile de cult iudaice drept „ritual al sfinţirii”, semnificând biruinţa poporului iudeu asu-pra ne-iudeilor”.

Cu alte cuvinte, Mitropolia Moldovei pune accent pe latu-ra interconfesională a conflic-tului, şi nu pe cea interetnică, cum au preferat să o facă unii politicieni şi comentatori, spe-riind opinia publică cu referiri la pogromurile de acum un secol şi la ”proporţiile amenin-ţătoare” de antisemitism din societatea noastră.

Să vedem însă pe cât de justificată este o asemenea abordare.

Conflict interetnic sau interconfesional?

Să ne imaginăm că mol-dovenii din Israel îşi instalau de Paşti o răstignire a lui Hris-tos în centrul Ierusalimului, iar iudeii ortodocşi de acolo, care, dacă e să credem presei, sunt suficient de mulţi la număr, ar fi protestat şi ar fi mutat această răstignire în altă par-te, ar fi fost în acest caz vorba despre antimoldovenism sau despre un conflict interetnic?

Să ne imaginăm că nu iu-

deii, ci musulmanii îşi instalau simbolul religios la intrarea în grădina publică din centrul Chişinăului. Ar fi reacţionat în acest caz preotul Anatol Cibric cu enoriaşii săi sau nu? Şi dacă ar fi reacţionat, ar fi fost vorba despre un conflict etnic sau totuşi religios?

Ne amintim cu acest prilej că astă-vară, în ziua de 16 august, un grup de creştini ortodocşi, conduşi de preotul Anatol Cibric, au împiedicat desfăşurarea, cu voie de la primărie, a unei acţiuni religioase ”Urmează Biblia”, organizată de Biserica Adventistă. Era vorba atunci despre antimoldovenism sau, totuşi, despre un conflict interconfesional? Cert e că analiştii noştri nu au comen-tat, iar autorităţile statului RM şi Ambasada SUA nu au găsit de cuviinţă să reacţioneze.

Unele dobitoace sunt mai egale decât altele

Acelaşi grup de enoriaşi a atacat mai înainte în mod vi-olent sediul ziarului ”Timpul”, apoi şi pe homosexualii care intenţionau să organizeze, iarăşi în mod legal, un festival ”al mândriei” lor în Piaţa Marii Adunari Naţionale, şi iarăşi faptele lor nu au fost conside-rate ieşite din comun.

De ce dar s-a reacţio-nat atât de inflamat în cazul Menorei? De ce atâta ghevolt, cum se exprima o rudă de-a noastră din Căpreşti, un fost târg evreiesc. De ce alte con-flicte interconfesionale, căci au mai fost, nu au provocat asemenea reacţii? De ce, de exemplu, faptul că guvernarea comunistă a lipsit anul trecut unele parohii ortodoxe de preoţi, interzicându-le acesto-ra, de Crăciun, să intre în RM,

a fost tratat cu indiferenţă în interior şi exterior? Sau, ca la Orwell, unele dobitoace sunt mai egale decât altele?

Pe o pârtie bătătorităSe pare că, în loc să iden-

tificăm adevărata problemă, adevărata cauză a conflictului din 13 decembrie, am preferat să mergem pe o pârtie bătă-torită, pe una bătătorită cel mai tare. Am zis că e vorba de antisemitism, l-am demonizat pe preotul Cibric, i-am aplicat o pedeapsă, pe care o va pri-mi cu mândrie, ca pe o coroa-nă de spini, şi ne-am spălat pe mâini, până la următorul incident. Ne-am numit evrei (cum a făcut colegul şi priete-nul nostru Petru Bogatu), deşi ar fi trebuit să ne numim mai înainte jurnalişti, homosexu-ali, adventişti, baptişti, preoţi români etc. Dar mâine vor veni musulmanii, au şi venit de altfel. Suntem noi pregătiţi să ne numim musulmani? Sau vom recurge la tactica duble-lor standarde, ”uitând” că şi făţărnicia e un păcat.

Dacă mâine turcii mu-sulmani vor dori să plaseze la intrarea în grădina publică din centrul capitalei semi-luna lor, va fi tânărul nostru primar la fel de ”european”? De ce dar musulmanii din RM au probleme cu înregis-trarea şi cu construirea în Chişinău a unei moschei? Ce vor răspunde guvernul şi preşedintele nostru interimar când musulmanii vor veni cu solicitarea de a li se permite construirea unui minaret? Nu cumva în cazul menorei s-a dat dovadă de neglijenţă, de iresponsabilitate, tratându-se în mod superficial aspectul conflictual al solicitării depuse de comunitatea evreiască, aşa cum sugerează pe bună dreptate Mitropolia Moldovei?

Să nu ne ascundemdupă deget

Ideea noastră e că e nevoie de o discuţie publică pe această temă. Azi ne mai

putem ascunde după deget, dar ce facem mâine?

Fireşte, dacă tindem să ne integrăm în Europa, ar fi normal să adoptăm stan-dardele europene în privinţa relaţiilor interconfesionale. Ceea ce nu înseamnă o rezol-vare automată a problemei. Nu demult, în Franţa au fost interzise eşarfele musulma-ne în şcoli, iar elveţienii s-au pronunţat recent împotriva construcţiei minaretelor. În Olanda a fost ucis un regizor pentru că ar fi lezat sentimen-tele religioase ale islamiştilor. Conflicte interconfesionale există şi în Europa, de alt ”nivel”, şi ar fi bine să ne pre-gătim şi de ele, să luăm nişte măsuri de anticipare.

Rolul Bisericii Ortodoxe

Însă, până vom discuta şi ne vom clarifica, până vom ajunge la un consens social şi politic din acest punct de vedere, ar fi bine ca toate bisericile să respecte un principiu: să nu încerce să invadeze spaţiul public, să nu practice prozelitismul, să lucreze cu propriii enoriaşi. Va

trebui probabil redefinit cu mai multă claritate locul bisericii ortodoxe, atât de răsfăţată de regimul comunist (care a folo-sit-o, nu fără consimţământul ei, în scopuri propagandistice, electorale). Unele ţări europe-ne ne pot servi un exemplu în acest sens. Acceptăm sau nu acceptăm rolul dominant, atri-buit prin tradiţie, istoriceşte, Bisericii Ortodoxe în societa-tea noastră? Cei care cred că vor putea face abstracţie de preponderenţa masivă a or-todocşilor comparativ cu nu-mărul de reprezentanţi ai altor confesiuni s-ar putea să aibă surprize. Acesta e un motiv în plus pentru reglementarea relaţiilor interconfesionale.

Beţia Naţională, secera şi ciocanul

Pe de altă parte, ar fi bine ca şi Biserica Ortodo-xă, tocmai pentru că este majoritară, să se gândească cum îşi va construi relaţii-le cu lumea în schimbare. Este ea dispusă să-şi facă în continuare ”dreptate” prin intermediul lui Cibric, dând impresia că se lasă folosită în scopuri politice? Pare cel pu-

ţin straniu că dl Anatol Cibric se pronunţă împotriva unor manifestări ce au drept scop propagarea Bibliei, dar nu îl deranjează ”beţia naţională” (”Ziua Naţională a Vinului”) organizată de autorităţile comuniste în acelaşi loc. Pare ciudat că Biserica Ortodoxă reacţionează atât de zelos împotriva simbolurilor altor confesiuni, dar nu o deran-jează secera şi ciocanul, care simbolizează ocupaţia, răul, batjocorirea poporului nostru, inclusiv distrugerea bisericii şi a credinţei ortodoxe. Ideea că Mitropolia Moldovei acţio-nează ca un braţ imperial şi comunist pentru tulburarea apelor, pentru destabilizarea situaţiei politice după înlătu-rarea PCRM de la putere nu pare lipsită de temei.

Nu va spori încrederea fa-ţă de Biserica Ortodoxă Rusă, din care face parte Mitro-polia Moldovei, nici recenta iniţiativă a Patriarhului Kiril al Rusiei de a include fostele republici sovietice în spaţiul ”lumii ruse”. Moldovenii care merg la biserică trebuie să aibă certitudinea că acolo îl vor găsi pe un reprezentant al lui Dumnezeu, nu pe un agent al Rusiei.

AproposIsraelul a cerut deschiderea arhivelor Vaticanului privitoare la Al Doilea Război MondialIsraelul a cerut duminică deschiderea arhivelor Vaticanului privitoare la al Doilea Război Mon-dial, după decizia Papei Benedict al XVI-lea de a relua procesul de beatifi-care a lui Pius al XII-lea, acuzat că a păstrat tăcerea în timpul Holo-caustului, relateaza AFP, preluată de NewsIn.

“Procesul de beatifi-care nu ne priveşte, este o chestiune ce priveşte Bise-rica Catolică. În privinţa lui

Pius al XII-lea, este treaba istoricilor să evalueze şi de aceea cerem deschiderea arhivelor Vaticanului”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului israelian de Externe, Yigal Palmor.

Arhivele Vaticanului vor fi disponibile cel mai devreme în 2013, a spus anul trecut rabinul David Rosen, care participă la ne-gocierile privind “acordul fundamental” asupra sta-bilirii în 1993 de legături diplomatice între Israel şi sfântul scaun.

Sâmbătă, Suveranul

Pontif a semnat decretul prin care se recunosc “vir-tuţile eroice” ale defunc-tului Papă, ceea ce îi oferă titlul de “venerabil”, etapă indispensabilă pentru con-tinuarea procedurii de bea-tificare.

Pontificatul lui Eugenio Pacelli, care a condus Bise-rica Catolică din 1939 pâ-nă în 1958, rămâne foarte contestat. Papa Pius al XII-lea este acuzat că a păstrat tăcerea în privinţa Holoca-ustului în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. (ziua.net)

˘˘

,

Jurnal de Chişinãu Marţi, 22 deceMbrie 2009 Politică | 7

cu Petru BOGATUBogat şi sărac

Ziua Cezarului şi Ziua Domnului

În primul rând, întrebarea pe care şi-o pun acum mulţi, şi anume dacă trebuie să sărbătorim Cră-ciunul pe stil nou sau pe cel vechi, este falsă. Pentru că ziua de odihnă, decretată oficial de un guvern, nu-i totuna cu prăznuirea creştină. Cea dintâi, chit că-i prilejuită de Naşterea Domnului, e o sărbătoare seculari-zată cu petreceri şi băutură pe care şi-o pot permite toţi cetăţenii, inclu-siv ateii şi oamenii de religii diferite, altele decât creştinismul. Oricum ai da, aceasta e ziua Cezarului. Cea de-a doua impune credinciosului o trăire mistică, generată de bucuria lui spirituală că Mesia s-a întrupat de la Fecioara Maria pentru a ne mântui. Aceasta e ziua Domnului.

Sărbătoarea lumească nu tre-buie amestecată cu cea metafizică, chiar dacă ele au şi acelaşi nume, şi acelaşi pretext. Sunt două lucruri diferite care urmează să fie privite şi trăite distinct.

Evangheliştii nu ne-au spus când s-a născut Isus

În al doilea rând, data istorică exactă a naşterii Mântuitorului, spre deosebire de momentul Învierii Sale, nu este cunoscută. Noul Testament nu ne relatează cu precizie ziua în care Mesia s-a făcut om. Evangheliş-tii ne spun doar când Fiul Domnului a înviat din morţi. Nu e de mirare că în primele secole unii teologi au lansat ipoteze privind ziua întrupării lui Isus care au trezit îndoieli.

Pâna şi anul Naşterii Mântui-torului s-a calculat greşit. Eroarea a fost descoperită târziu şi nu a mai putut fi corectată în calendar. Ca rezultat, acum, şi istoricii, şi teologii constată că, de fapt, Isus s-a născut nu în anul 1, ci în anul 4 până la era noastră.

Moş Crăciun,ca să devină creştin,trebuie botezat

În al treilea rând, a pune sem-nul egalităţii între Crăciunul laic, pe de o parte, şi cel metafizic, pe de alta este o divagaţie la fel de mare ca şi identificarea Naşterii Dom-nului, ca eveniment real al istoriei creştine, cu Moş Crăciun. Or, aces-ta din urmă nu are nicio legătură cu Isus Christos. Şi nici cu Biserica.

Moş Crăciun nu-i decât un erou dintr-o poveste multiplicată pentru copii, inventată în anul 1862 de caricaturistul Thomas Nast. Nu întâmplător, Biserica Catolică o vre-me s-a opus ca acest personaj să se identifice cu întruparea Mântui-torului. Ulterior, catolicii şi protes-tanţii au căutat să-l adopte de aşa manieră încât să-l poată asocia cu Sfântul Nicolae, iar Patriarhul Daniel s-a văzut silit la finele anului curent să-l boteze, creştinându-l astfel.

Măsura adevărului nu este obiceiul popular, ci Biblia

În al patrulea rând, argumentul că trebuie să sărbătorim pe stil

vechi, întrucât aşa au făcut părinţii şi buneii noştri, este nu numai nerod, ci şi sacrileg. De la strămoşi noi am moştenit, bunăoară, nu nu-mai lucruri bune şi frumoase, ci şi o mulţime de superstiţii şi prejudecţi de care nici ei nu au reuşit să se descotorosească.

Există tradiţii populare, oricât de valoroase ar fi acestea sub as-pect etnografic sau istoric, care nu au nimic în comun cu predania orto-doxă. Şi pe urmă, măsura adevărului creştin nu este obiceiul preluat de la înaintaşi, ci Sfânta Scriptură. Iar aceasta nu ne obligă sub nicio formă să serbăm Crăciunul la 7 ianuarie, şi nu la 25 decembrie.

Sfeşnicul evreiesc a fost făcut la indicaţiaTatălui Ceresc

În al cincilea rând, religia creştină nu se opune ştiinţei. Dimpotrivă. Biblia este revelaţia Adevărului Absolut. Feţele biseri-ceşti, care în evul mediu s-au opus descoperirilor ştiinţifice, au făcut asta nu de prea multă minte, ci din ignoranţă şi obscurantism. Dacă ar fi citit atent Vechiul Testament, ar fi aflat, de exemplu, că Pământul nu-i centrul Universului, ci o sferă suspendată în neant.

Ca şi, de altfel, fanaticii care au răsturnat recent la Chişinău sfeşni-cul evreiesc. Dacă aceştia ar fi fost mai informaţi şi mai puţin nătângi decât sunt, şi-ar fi dat seama că profanează un obiect de cult care acum 2000 de ani se afla în Templul de la Ierusalim, unde intra şi se ruga Isus. Mau mult decât atât. Sfeşnicul, adică Menorahul, a fost făcut de evrei la indicaţia Tatălui Ceresc. Citiţi Exodul 25:

31. Să faci un sfeşnic din aur curat: sfeşnicul acesta să fie făcut din aur bătut: piedestalul, fusul, potiraşele, gămălioarele şi florile lui să fie dintr-o bucată.

Stilul nou, un vot pentru Europa

În al şaselea rând, ziua când trebuie celebrată încarnarea Dom-nului stârneşte şi astăzi dispute cristologice. Deocamdată nimic nu pledează decisiv în favoarea uneia dintre cele două date: 25 decembrie şi 7 ianuarie. De aceea, este regre-tabilă încrâncenarea Mitropoliei Moldovei care se pronunţă catego-ric împotriva Crăciunului pe stil nou. O instituţie eclezială n-ar trebui să pice într-un exclusivism arogant.

Şi cum Crăciunul, ca sărbătoare laică în jurul bradului care, în treacăt fie spus, de asemenea nu face parte din tradiţia creştină, se celebrează în toate ţările UE, inclusiv Româ-nia, la 25 decembrie, pare firească hotărârea guvernului Filat, dar şi dorinţa multor cetăţeni ai Republicii Moldova de a opta pentru această dată. Acceptarea stilului nou este, într-un fel, un vot pentru UE.

Din punct de vedere teologic însă, întruparea Domnului, începu-turile manifestării Sale printre oa-meni, este trăită mistic de creştinii exersanţi indiferent de data scrisă în calendar. În primele trei secole, de exemplu, ei nu au avut o sărbătoare specială dedicată naşterii Mântuito-rului. Însă comemorarea dumnezei-rii lui Isus a fost mereu vie.

Când şi cum să sărbătorim Crăciunul?Controversa pe tema zilei de 25 decembrie dovedeşte o dată în plus cât de mult ne-a stricat imperiul răului. Cât de nocive sunt efectele perioadei sovietice de sărăcire spirituală care se mai resimt şi astăzi.

Preotul Cibric nu renunţă

OBSCURANTISM // Amendat cu 600 de lei, preotul Mitropoliei Moldovei ameninţă cu noi acţiuni de protest

Mitropolia Moldovei, deşi nu este de acord cu modul în care au avut loc protestele enoriaşi-lor din 13 decembrie curent la care au fost profanate obiecte de cult ale comunităţii evreilor, consideră că de cele întâmplate se fac vinovate autorităţile mu-nicipale, se arată într-un comu-nicat al acesteia. Organizatorul acţiunilor de protest, preotul Cibric, susţine că va da în jude-cată primăria oraşului Chişinău, pentru că a permis amplasarea sfeşnicului evreiesc în centrul oraşului. Procuratura municipa-lă spune, pe de altă parte, că nu va deschide dosar pe numele preotului, acesta va achita doar o amendă de 600 de lei.

n Marina LIŢA

Mitropolia Moldovei îşi expri-mă dezacordul faţă de modul în ca-re au avut loc acţiunile de protest ale grupului de creştini ortodocşi în ziua de 13 decembrie în grădina publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”. Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Rusiei, susţine că in-stalarea simbolului evreiesc într-un spaţiu public este nepotrivită, deoarece “Hanukkah” este o săr-bătoare religioasă care semnifică biruinţa poporului iudeu asupra ne-iudeilor. ”Alegerea locului de instalare a Menorei considerăm a fi nepotrivit, deoarece parcul este numit în cinstea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, apărător al credinţei strămoşeşti”, se specifică

în comunicat. De asemenea, Mitro-polia consideră că acest incident putea fi evitat dacă autorităţile mu-nicipale luau în consideraţie păre-rea majorităţii ortodoxe şi instalau Menora în preajma memorialului victimelor holocaustului.

În comunicat nu se menţionea-ză dacă Mitropolia Moldovei va lua atitudine faţă de cei care au dobo-rât Menora sau dacă preotul Cibric, instigatorul manifestaţiei de pro-test, va fi sancţionat.

Fără dosar penalNici autorităţile nu s-au arătat

îngrijorate de incidentul din cen-trul capitalei. Procuratura Muni-cipală a hotărât că nu va deschide dosar pe numele preotului, doar că acesta va achita o amendă ad-ministrativă de 600 de lei, pentru încălcarea articolului 54, alineatul 5, din Codul Contravenţiilor, pen-tru ofensă adusă sentimentelor re-ligioase ale persoanelor şi pentru profanarea obiectelor venerate. Deciziile au fost luate într-o şedin-ţă a procurorilor şi poliţiştilor, la care au participat şi reprezentanţi ai comunităţii evreilor. Aceştia nu cer deschiderea unui dosar penal, dar vor ca autorităţile să ia măsuri pentru ca astfel de incidente să nu mai aibă loc.

Preotul Anatol Cibric a fost che-mat de mai multe ori la audieri de către organele de ordine, dar acesta nu s-a prezentat. Însă susţine că va acţiona în judecată primăria capi-talei, pentru că a dat aprobare co-munităţii evreilor să instaleze Me-nora lângă monumentul lui Ştefan cel Mare. Protoiereul a mai adăugat

că va organiza şi de acum înainte proteste ca cele din 13 decembrie. “Pe viitor, voi acţiona la fel pentru a opri actele de pângărire a religiei ortodoxe, iar Comunitatea evreilor ar trebui să-şi ceară scuze de la so-cietatea moldovenească, pentru că a sfidat religia ortodoxă când au adus Menora la monumentul lui Ştefan cel Mare”.

Mitropolia Basarabiei dezaprobă acţiunile de la Chişinău

Mitropolia Basarabiei, subor-donată Patriarhiei Române, a luat act cu îngrijorare de manifestări-le antisemite şi xenofobe ale unui grup de persoane în grădina pu-blică «Ştefan cel Mare şi Sfânt», în ziua de 13 decembrie curent, dez-aprobând hotărât orice acţiune de intoleranţă religioasă.

”Manifestările violente vin în contradicţie cu legea morală şi cu voia lui Dumnezeu. Toleranţa îna-intaşilor noştri este cunoscută în-că de pe timpul lui Alexandru cel Bun, când armenii aveau episcopie şi mai multe biserici şi mănăstiri, fiind trataţi cu iubire şi respect de majoritatea creştină ortodoxă”, se arată într-un comunicat.

Mitropolia Basarabiei amin-teşte că ne aflăm în Postul Naşterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, perioadă de pocăinţă şi rugăciu-ne intensă, iertare sinceră şi fapte bune şi îndeamnă pe credincioşi să dea dovadă de reţinere, respect faţă de alte confesiuni şi să nu reac-ţioneze la provocări, care ar dăuna imaginii Bisericii Ortodoxe.

foto: toaca.md

Marţi, 22 deceMbrie 2009  Jurnal de Chişinãu 8 | Investigaţie

Sugativa de bani publici de la Giurgiuleşti (I)

STRICT SECRET // Obligaţiile pe care şi le-a asumat guvernarea comunistă faţă de investitorul străin nu pot fi făcute publice din cauza unei ”clauze de confidenţialitate”

n În 2004, Guvernul a transmis „portul Giurgiuleşti” în proprietate unei firme cu sediul în satul Negreşti – nu investitorilor azeri, aşa cum s-a declarat.

n Guvernul a investit indirect în port mai bine de 100 mil. de dolari, pe când Danube Logistics, proprietarul portului – doar 30 mil. de dolari.

n Investitorul general al portului are „rădăcini” pe in-sulele Antilles din Marea Caraibelor.

n De doi ani, investitorul general importă motorină şi benzină prin Terminal fără să plătească TVA. Preţul de comercializare, însă, nu diferă.

În 2004, în ajunul alegerilor parlamentare, guvernul comunist de la Chişinău şi-a propus să resus-citeze lucrările de construcţie la Terminalul petrolier de la Giurgi-uleşti. Acestea fuseseră stopate în 1999, pentru că statul nu-şi onora-se angajamentele faţă de partenerii străini – Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi un grup de companii elene.

Ce a făcut Guvernul?

Guvernul căuta un investitor din afară care să vrea să achite da-toriile statului de aproximativ 25 mil. de dolari faţă de BERD şi busi-nessmenii greci, să finalizeze con-strucţia terminalului petrolier, să ridice de la zero un port de pasageri şi mărfuri, precum şi o rafinărie. Negocierile cu străinii au avut loc în taină. Guvernul nu a organizat o licitaţie internaţională, aşa cum ar fi fost necesar. Cel puţin doi in-vestitori din Rusia şi Malta erau in-teresaţi de „proiectul Giurgiuleşti”, însă, la 29 decembrie 2004, Guver-nul a semnat Acordul de investiţii “Cu privire la Portul Internaţio-nal Liber “Giurgiuleşti” (PILG) cu companiile Azpetrol, Azertrans şi Azpetrol Refinery – pretinse filiale ale unui gigant petrolier din Azer-baidjan care au acceptat condiţiile impuse de Executiv.

Presa proguvernamentală a relatat luni în şir despre PILG, însă nu s-a spus nimic despre obligaţiile pe care şi le-a asumat statul faţă de investitorul străin. Am solicitat Mi-nisterului Economiei şi Comerţului (MEC) copia acordului de investiţii. MEC ne-a informat că documentul are „clauză de confidenţialitate” şi nu poate să ni-l prezinte.

Târgul cu Azpetrol...

Guvernul s-a angajat să scu-tească investitorul, timp de opt ani, de plata TVA şi a taxelor vamale la importul produselor petroliere prin PILG cu condiţia că acestea vor fi comercializate la benzinării pe care le va construi (50 la număr). De exemplu, dacă Azpetrol ar im-porta timp de un an motorină în valoare de 500 mil. de lei, în con-diţiile trocului acceptat de Guvern, bugetul de stat ar pierde 100 mil. de lei. Marian Lupu, pe atunci minis-

tru al Economiei, declara că aceas-tă facilitate a fost acordată pentru a compensa cheltuielile Azpetrol la stingerea datoriei Moldovei faţă de BERD: „Am calculat totul foarte mi-nuţios, pentru a semna un contract cât se poate de echilibrat şi avan-tajos pentru ambele părţi”, afirma Lupu.

De asemenea, prin Acordul semnat, Guvernul şi-a asumat sarcina să construiască de la zero tronsonul de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti de 49,8 km, să aducă magistrala de gaze naturale şi li-niile de energie electrică până la porţile PILG şi să repare drumul şi liniile de telecomunicaţii până la port. Până acum, pentru a-şi onora aceste angajamente statul a cheltuit cel puţin 900 mil. de lei. În plus, investitorul a arendat de la stat, pentru 99 de ani, terenul pe care urma să fie construit PILG. Mai mult, firma Azertrans, dar nu statul, a devenit de jure proprieta-rul portului.

De ce Azpetrol?Azpetrol s-a interesat de port

în vara anului 2004. Atunci, repre-zentanţii companiei s-au întâlnit la Chişinău cu oficiali moldoveni. Cu două luni mai târziu, în octombrie, ex-preşedintele Vladimir Voronin a vizitat terminalul Azpetrol din Baku şi s-a întâlnit cu înalţi dem-nitari de stat din Azerbaidjan, in-clusiv, pare-se, cu Farhad Aliyev, ministrul Dezvoltării Economice, frate cu fondatorul Azpetrol, Rafiq Aliyev. Ultimul şi-a început cariera de businessman în R. Moldova în 1992 şi se avea de bine cu persoa-ne care mai târziu au contribuit substanţial la crearea imperiului financiar al familiei liderului co-munist Vladimir Voronin.

Un alt as în mâneca azerilor a fost Thomas Moser, prim-vicepre-şedinte al Azpetrol, care a negociat detaliile acordului şi l-a semnat în numele patronilor săi. Moser a fă-cut carieră la BERD, fiind angajat în 1995. În perioada 2000-2003, a deţinut funcţia de şef al reprezen-tanţei BERD în Azerbaidjan, iar în noiembrie 2003 a „aderat” la Azpe-trol. Moser a negociat nu numai cu guvernul R. Moldova, ci şi cu foştii săi colegi de la BERD care doreau să-şi întoarcă milioanele de dolari investiţi în terminal Giurgiuleşti în perioada 1996-1999.

Thomas Moser ne-a spus că funcţia pe care a deţinut-o la BERD nu a contat în cadrul negocierilor. „În timpul activităţii mele la BERD

Terminalul petrolier de la Giurgiuleşti, în aşteptarea vaselor cu produse petroliere

nu am avut nicio implicare în pro-iectul Giurgiuleşti”, a menţionat Moser, „copiind”, practic, răspun-sul pe care l-am primit de la Servi-ciul de presă al BERD din Londra. În răspunsul pe care ni l-a trimis, BERD susţine că nu vede „aici ni-ciun conflict de interese”.

Înregistrare cu buclucCompania Azertrans, propri-

etarul portului, a fost oficial în-registrată la Camera Înregistrării de Stat la 27 decembrie 2004 – cu numai două zile înainte de sem-narea Acordului de investiţii cu Guvernul. Sediul firmei era în sa-tul Negreşti, raionul Străşeni, iar fondator şi asociat unic – cetăţea-nul moldovean Ghenadie Apostol. Nici urmă de azeri! Cu două luni mai târziu, Apostol a dispărut din lista asociaţilor, locul său fiind lu-

at de investitorul străin... nu azer, ci olandez – Azpetrol Oil Services Group BV.

Cine este Ghenadie Apostol?

Bărbatul a lucrat în Azerbad-jan, în serviciul de securitate al Azpetrol, iar la sfârşitul anului 2004 a fost încurajat să fondeze în R. Moldova un SRL, care, în scurt timp, a devenit proprietarul PILG. În Moldova, Apostol a lucrat la Azpetrol în calitate de şef al Servi-ciului de securitate şi control, însă, la 2 noiembrie 2006, a fost conce-diat pentru „încălcarea repetată, pe parcursul unui an, a obligaţiilor de muncă”. Apostol a atacat în in-stanţă ordinul de concediere, însă a pierdut procesul.

Apostol a refuzat categoric să

discute cu noi despre experienţa sa de fondator de firmă. Thomas Moser ne-a comunicat că Apostol a fost folosit doar pentru a se evita o procedură birocratică: „Pe atunci era mult mai uşor de a înregistra o firmă pe numele unei persoane fizice decât legalizarea subdiviziu-nii unei companii străine. Imediat după ce a fost finalizată procedura, dreptul de proprietate asupra soci-etăţii a fost transmis către Azpetrol Oil Services Group”, a precizat Tho-mas Moser.

Azpetrol Rafinery şi Azpetrol au fost din start înregistrate ca fir-me cu capital străin fără a se recur-ge la „aranjamente” - asociat unic fiind Azpetrol Group BV (Olanda). Prima a primit certificatul de înre-gistrare la 28 decembrie 2004, cu o zi înainte de semnarea Acordului de investiţii, iar a doua puţin mai devreme – pe 18 octombrie 2004.

n Dumitru LAZUR şi n Vitalie CALUGĂREANU

Jurnal de Chişinãu Marţi, 22 deceMbrie 2009 Investigaţie | 9

Până în 2010 în R. Moldova vor fi construite 50 de staţii PECO ale companiei „Bemol” Rezervoarele de petrol ale companiei „Bemol” de la Giurgiuleşti

Timp de două luni proprietaral portului a fost un cetăţean al R. Moldova din satul Negreşti

Investitorul din Caraibe

La 19 octombrie 2005, Farhad Aliyev a fost arestat de autorităţi-le din Azerbaidjan, fiind acuzat de tentativă de lovitură de stat. Frate-le său, Rafiq, a fost reţinut pe aero-portul din Baku în timp ce aştepta cursa spre Chişinău, fiind acuzat de „încercarea de a folosi forţa în vederea preluării puterii, punerea la cale de confruntări violente etc.”. În consecinţă, Azpetrol Group BV şi Azpetrol Oil Services Group BV au fost expropriate, iar „proiectul Giurgiuleşti” se pomenise în im-pas.

„Salvarea” a venit din Marea Caraibelor (sic!). La 26 iunie 2006, olandezii de la Easeur Holding BV au procurat Azpetrol, Azertrans şi Azpetrol Rafinery, redenumindu-le în Bemol Retail, Danube Logistics şi Bemol Rafinary. Noul investitor era un novice în afaceri. Easeur Holding BV a fost fondată în 2005 de compania Eastern Capital NV, care, la rândul ei, este înregistrată în Curacao (insulele Antilles din Marea Caraibelor). Nu este clar cine stă în spatele Eastern Capital

NV. Thomas Moser ne-a spus că Eastern Capital NV a fost înregis-trată în Curacao „în scopul optimi-zării cheltuielilor fiscale”. „Holdin-gurile olandeze beneficiază de mai multe avantaje oferite de acorduri-le de evitare a dublei impuneri pe care Regatul Ţărilor de Jos a reuşit să le negocieze cu majoritatea ţări-lor lumii, inclusiv cu R. Moldova. Din aceste considerente, un număr mare de companii internaţionale îşi direcţionează investiţiile lor în Moldova prin Olanda. În plus, in-sulele Antilles au reputaţie bună şi colaborează cu organizaţiile in-ternaţionale în vederea combaterii fraudelor fiscale”, susţine Thomas Moser.

Lazăr vrea să ne potolimMinistrul Economiei, Valeriu

Lazăr, a subliniat că, în dimensiune juridică, schimbarea proprietaru-lui PILG nu implică şi modificarea condiţiilor şi obligaţiilor investiţi-onale. MEC ne-a comunicat că tran-zacţia dintre Azpetrol şi Easeur Holding BV a fost una comercială între două companii private străi-

ne, fiind efectuată fără implicarea Guvernului. „Investitorul general nu a fost schimbat, ci a fost schim-bat doar proprietarul portului, iar angajamentele investiţionale ale părţilor nu au suferit modificări”, ne-a liniştit ministrul Economiei.

De altă părere este ex-deputa-ta Vitalia Pavlicenco. Ea susţine că Acordul de investiţii dintre guvern şi cele trei subdiviziuni ale Azpe-trol în Moldova a fost aprobat prin lege, iar odată cu schimbarea pro-prietarului portului, Parlamentul urma să modifice legea, astfel ca în actul legislativ să apară măcar nu-mele noilor investitori.

Termene electorale

În acordul de investiţii sem-nat între Guvern şi Azpetrol, Azertrans şi Azpetrol Rafinery este scris negru pe alb că termi-nalul petrolier urmează să-şi în-ceapă activitatea la sfârşitul anu-lui 2007. Ceremonia oficială de inaugurare a terminalului la care a participat şi Vladimir Voronin a avut loc în septembrie 2006, deşi o mare parte din lucrări nici nu fuseseră finalizate (unele ţevi nu erau încă sudate, iar drumurile fuseseră asfaltate doar pe jumă-tate). Atunci Thomas Moser a pro-mis că, până la finele anului 2006, primele vase maritime cu produse petroliere vor ancora la Giurgiu-leşti. Dar nu s-a întâmplat. Abia la 23 august 2007, Bemol Trading a primit licenţa pentru importul şi comercializarea cu ridicata a ben-zinei şi motorinei, iar peste două săptămâni primul tanc petrolier a acostat la Giurgiuleşti.

Potrivit acordului de investiţii, în 2010 urmează să fie date în ex-ploatare cele 50 de staţii PECO ale Bemol Trading şi portul de pasa-geri şi mărfuri, iar în 2012 – rafi-năria de petrol. În februarie 2008, Guvernul a uşurat povara investi-torului, hotărând să construiască portul de pasageri din bani publici, prin intermediul ÎS Portul fluvial Ungheni. Portul a fost inaugurat cu mare fast de către Vladimir Vo-ronin la 17 martie 2009 – cu două săptămâni înainte de ziua alege-rilor. Trucul electoral al comuniş-tilor a costat bugetul peste 93 mil. de lei.

Acum, lucrările de construcţie a portului de mărfuri sunt în toi, dar nu este clar care va fi soarta ra-finăriei de petrol. În 2008, Guver-nul a propus ca în locul rafinăriei de petrol, grupul olandez să con-struiască una de bio-etanol. Deci-zia finală încă nu a fost luată.

Petroliştii nemulţumiţi

În R. Moldova, benzinării-le pot fi construite doar în baza Schemei de amplasare a staţiilor

de alimentare şi a depozitelor de produse petroliere şi gaze. În sep-tembrie 2005, în schemă au fost incluse şi cele 50 de benzinării pe care Azpetrol (actualmente – Be-mol Retail) urma să le deschidă pe teritoriul R. Moldova. Victor Ghiţu, director executiv al Uniu-nii importatorilor de produse pe-troliere „Importcompetrol”, ne-a comunicat că olandezilor li s-au repartizat cele mai bine poziţio-nate loturi de pământ pentru con-strucţia staţiilor PECO. „Numai în mun. Chişinău Bemol Retail a con-struit sau va construi 15 din 50 de benzinării. Loturile de pământ repartizate acestei firme se află în imediata apropiere de staţii-le PECO deja existente. Mai mult, în republică ei deţin benzinării la intrarea sau ieşirea din oraşe importante ca Ungheni, Cahul şi Bălţi sau pe automagistrale şi pe drumuri naţionale unde sunt sufi-ciente benzinării. Pe de altă parte, în multe localităţi rurale, în rază de 10-30 km, nu există staţii PE-CO. Autorităţile publice locale au propus Ministerului Transpor-turilor 140 de amplasamente noi pentru benzinării, însă guvernul nu se grăbeşte să modifice sche-ma în cauză”, ne-a mai spus Victor Ghiţu.

Potrivit unui raport al MEC, „produsele petroliere importate prin port sunt destinate, în princi-pal, pentru reţeaua de staţii de ali-mentare cu combustibil ale Bemol Retail”. La mai bine de doi ani de la deschiderea terminalului petrolier, doar investitorul general importă motorină şi benzină prin port, fiind scutit de plata TVA. Thomas Moser ne-a spus că terminalul petrolier este deschis pentru toate compani-ile, menţionând că, recent, Danube Logistics a semnat al doilea con-tract de transvazare a produselor petroliere cu un importator.

Cât s-a investit?

MEC ne-a informat că la data de 1 aprilie a.c., Danube Logis-tics SRL a investit în port 30,5 mil. de dolari. Pe de altă parte, Guvernul a cheltuit peste 100 mil. de dolari numai pentru con-strucţia tronsonului de cale fe-rată, a portului de pasageri şi a liniilor electrice.

Va urma

Investigaţia jurnalistică a fost finanţată în cadrul proiectului

Scoop (prin Asociaţia Jurnaliştilor de Investigaţie danezi – FUJ)

„Aras” Giurgiuleşti a naufragiat la SociO navă maritimă sub pavilion moldo-venesc s-a rupt în două din cauza unei furtuni

Pe vas se aflau 13 persoane, patru cetăţeni ruşi şi nouă ucrai-neni. Toţi membrii echipajului au fost salvaţi, iar motorina a fost pompată fără a se admite scur-geri în mare.

Deşi înregistrată în R. Mol-dova, nava ”Aras-1” (de producţie rusească – n.r.) aparţine unei com-panii de pe Insulele Virgine Brita-nice. Nava are 38 de ani, iar ultima revizie tehnică a trecut-o în 2008.

Ministrul Transporturilor, Anatol Şalaru, susţine că R. Mol-dova nu are nave maritime. ”Sunt 400 de vase maritime care cir-culă sub pavilion moldovenesc. Pentru aceasta proprietarii nave-lor plătesc o anumită taxă, care este mai mică decât în alte ţări”.

Oficialul mai susţine că “Aras 1” a fost lovită de un val pe partea din faţă a vasului, fiind smulsă ancora, după care a fost arun-

cată la mal în portul Soci. Şeful adjunct al Ministerului Situaţii Excepţionale din Soci, Mihail Ko-lesnikov, afirmă la rândul său că nava s-a rupt în două din cauza că ea aparţine unei clase de nave fluviu-mare, care nu pot rezista la furtuni puternice.

Informat despre cele întâm-plate, premierul Vlad Filat a ce-rut investigarea cazului. Con-ducerea portului Giurgiuleşti a demarat o anchetă. Specialiştii moldoveni s-au deplasat la locul avariei. După efectuarea investi-gaţiilor în comun cu autorităţile competente din Rusia, se va sta-bili cauza şi cine se face vinovat pentru accident.

Nava naufragiată are asigu-rare, care va acoperi cheltuielile pentru lucrările de salvare şi alte cheltuieli legate de accident.

M.r.

Un vas maritim înregistrat sub pavilionul de stat al R. Moldova cu 37 de tone de motorină pe bord a fost aruncat pe mal în apropierea oraşului Soci. Nava s-a rupt în două din cauza unei furtuni puternice, căreia nu i-a putut rezista din cauza că era prea veche.

Marţi, 22 deceMbrie 2009  Jurnal de Chişinãu 10 | Cultură

cu Nicolae POPADealul din vale

Ioana PÂRVULESCU, Viaţa începe vinericu Emilian Galaicu-Păun

Carte la pachet

„Cam aşa mi se întâmplă mie: caut departe şi găsesc lângă mine”, se confesează într-o pagină de jurnal intim Iulia Margulis, tânăra prota-gonistă a romanului Viaţa în-cepe vineri, de Ioana Pârvules-cu, Humanitas, 2009. Alte voci – cea a lui Nicu, băiatul care face comisioane la Universul; cea a lui Costache Boerescu, şeful siguranţei publice; cea a seducătorului Alexandru Livezeanu, homme a femmes, amorezat de o copilă pe ca-re-o vede în treacăt dormind în trăsură (un soi de Frumoa-sa adormită, fără pădurea de

argint); nu în ultimul rând, cea a lui Dan Kretzu, jurnalis-tul „găsit ca mort, în câmp”, puţin înainte de sărbătorile de iarnă ale anului 1897 – vor forma un cor uman pe cât de unitar (puternic individuali-zate, personajele nu cad din naraţiune), pe atât de distinct (fiecare-şi urmează propria partitură).

Redactat ca un roman poliţist – bărbatul fără acte de identitate ce-şi zice Dan Kretzu găsit într-o margine a Bucureştilor şi care este bănuit a fi însuşi Jack Spinte-cătorul; tânărul rănit mortal

descoperit la doar câteva sute de metri de acesta; dispariţia unui portmoneu pe care-l ca-ută toată lumea etc. –, textul se întoarce într-un roman de moravuri, societatea bucu-reşteană a sfârşitului de secol XIX (vă amintesc, naraţiu-nea se desfăşoară între 19 şi 31 decembrie 1897), pe care Ioana Pârvulescu o cunoaş-te ca nimeni altul – tot ea a semnat monografiile Întoar-cerea în Bucureştiul interbelic (2003) şi În intimitatea seco-lului 19 (2005) –, apărând în toată splendoarea şi mizeria ei. Intriga, atât cât există – iar

autoarea ştie să spună o po-veste, pe mai multe voci, ca la un fel de şezătoare la gura so-bei –, foloseşte atât cât să ţină viu interesul pentru scris. Or, nucleul romanului îl consti-tuie un alt roman, Viaţa înce-pe luni, la care lucrează unul dintre personajele secunda-re, şi pe care editorul Socec-fiul „scrise mare, cu cerneală violetă: NU”.

Cât despre romanul Ioa-nei Pârvulescu, Viaţa începe vineri, nu l-aş mai lăsa din mâini!

Pentru radio Europa Liberă

2009 şi 1999Acum zece ani, în martie 1999, Guvernul Sturza

venea la putere pe fundalul unei crize ce măcina eco-nomia tuturor ţărilor din CSI, criză ce îşi avea originea în „miercurea neagră” a Rusiei, când băncile fuseseră puse pe brânci, zice-se, din cauza scăderii drastice a exporturilor de petrol şi gaze. Guvernul Sturza a fost promovat şi propus de o alianţă – ADR. Mai spre toam-nă, patru (4!) deputaţi – E. Burcă, I. Morei, V. Tabunşcik şi D. Pulber – au părăsit ADR-ul, declarându-se inde-pendenţi. În noiembrie al aceluiaşi an, în pofida unor dovezi clare că era capabil să ne scoată din criza de care nu era şi nu eram responsabili, cade Guvernul Sturza. Pentru demisie au votat deputaţii independenţi (mai târziu văzându-se că, de fapt, erau cu de-asupra de măsură dependenţi de cineva), deputaţii conduşi de Iu. Roşca şi cei conduşi de V. Voronin. Pe urmă, vin alegerile... anticipate – da, anticipate! – şi vin opt ani de regim comunist.

Astfel, criza din Rusia a provocat eliminarea de la putere a democraţilor în R. Moldova, iar în ţara de origine a crizei a izbucnit Războiul din Cecenia şi a venit Putin la Putere. Exact peste zece ani vine la putere un guvern condus de Vlad Filat, fost ministru de Stat în Guvernul Sturza şi, la fel ca şi Sturza, fost membru marcant al partidului condus de Diacov. Acest guvern vine la putere pe fundalul unei crize mondiale, provocate de data asta de SUA. Vine susţi-nut şi el de o alianţă – AIE.

Şi deja sunt semne că Guvernul Filat este în stare să ne treacă cu bine prin criza mondială, adică să ne scoată teferi la liman, cum s-ar spune. Ba chiar şi AIE, cel puţin la o privire din exterior, se arată un monolit de nedistrus. Adevărat, ex-premierul Ion Sturza spunea recent la „Europa Liberă” că în 1999 procesul politic era mai democratic, implicând mai mulţi factori politici, şi că diferenţa dintre alianţa din anul cu trei de nouă şi actuala alianţă „din păcate, nu este în favoarea alianţei de astăzi. Alianţa din 1999 a fost, în primul rând, forma-lă. A avut un program de activitate, a avut conducători formali... Nu era un club al celor patru sau al celor trei, care erau atunci. Şedinţele ADR-ului erau mai ceva decât şedinţele parlamentului, cu dezbateri, opinii. Erau diferite grupuri sau comisii interne pe domenii”. La fel de adevărat e şi faptul că ex-premierul mai sugerează cu ironie că da, fosta alianţă le-a avut pe toate, dar, vorba bancului, la ce i-au folosit!?

Pentru noi, ca simpli cetăţeni, este extrem de important ca actuala guvernare să ţină cont de experi-enţa celor nouă luni din ’999, când la guvernare a fost echipa lui Ion Sturza, astfel încât o criză care, prin alte părţi vine şi trece, la noi să nu devină cronică, să nu se transforme în rampă de lansare a unor „salvatori” de neam şi ţară/stat cu apucături totalitare. Ceea ce ne pune în gardă e că, în ciuda unor promise implanturi constituţionale nedureroase chiar şi fără analgetic, bulgărele de zăpadă rostogolit se face tot mai mare, astfel încât într-o bună zi s-ar putea să nu mai avem forţă să-l împingem. Şi atunci vor veni cei odihniţi. Iar la urmă, aşa, ca un fel de Baba Dochia, vor veni şi antici-patele. Va apărea, de fapt, cel de-al treilea, cel menit să câştige, ca de obicei, acolo unde doi se bat. Vă rugăm, nu vă mai bateţi, domnilor parlamentari! În orice caz, nu atunci când al treilea abia aşteaptă să vă ia locul şi să ne ia pe noi la bătut ca în noaptea de 7 spre 8 aprilie. Crăciun Fericit!

Produse artisticede marcă în„Sud-Est cultural”Revista „Sud-Est cultu-ral” încheie anul cu un număr (nr. 4) spectacu-los, care conţine mate-riale de cea mai bună calitate. Publicaţia oferă cititorului o diversitate de teme, stiluri, analize ale fenomenului cultu-ral şi produse artistice inedite.

Redactorul-şef Valentina Tăzlăuanu scrie despre pri-ma sa vizită în Armenia, referindu-se la actualul Maten-daran, muzeu şi depozit de manuscrise vechi sau copii datând de peste o mie de ani care amintesc că armenii şi-au inventat propriul alfabet încă în anul 405. Mai reţi-nem din editorial: „Armenii, care au suferit mult în înde-lungata lor istorie, care au supravieţuit genocidurilor în diverse perioade, îşi mai simt şi astăzi ameninţată fiinţa naţională. Sindromul de cetate asediată, înconjurată de vecini agresivi, pare unul dominant chiar şi în cercurile intelectuale”.

Sumarul revistei mai cuprinde „Adagii” de Eugen Lungu, eseul „Cum se deschide şi cum se închide o car-te” de Mircea V. Ciobanu, articolul „Zadarnicele chinuri ale identităţii” de Tamara Cărăuş, studiul lui Mihai Cim-poi „Noica: neutralitatea cămilei şi „fiinţa bolnavă”, un emoţionant remember semnat de Leo Butnaru, articolul „Ironii „pamfletoriale”” de Arcadie Suceveanu, două in-terviuri foarte interesante, consistente, acordate revistei de către Vladimir Beşleagă şi Constantin Cheianu, tra-duceri din Mario Bendetti şi David le Breton.

Ni se propune, de asemenea, spre lectură piesa „Raiul rusesc” de Vladimir Beşleagă, o doză importantă de poezie de excepţie a doi autori din generaţii diferite, Emilian Galaicu-Păun (din „Arme grăitoare”) şi Aurelia Borzin („Via Marcu”). Mai putem citi eseul lui Ion Ţur-canu „Constantin Noica: Istoria lui ca şi cum”, iar la ca-pitolul teatru, Larisa Turea descrie în pagini savuroase Festivalul „Zile şi Nopţi de Teatru European la Brăila”.

Remarcăm, de asemenea, la rubrica „Bref” materia-lul „Revista revistelor”, şi o luminoasă „Vedere din nordul Moldovei” pe prima copertă (foto de Marcel Gherman).

Irina NEChIt

Lui Andrei Vartic i-a fost acordat post-mortemPremiul „Valeriu Cupcea”

La şedinţa de ieri a Colegiului Ministerului Culturii al R. Moldova (MCM) s-a luat decizia de a i se acorda post-mortem Premiul Ministe-rului Culturii în domeniul Artei Teatrale „Valeriu Cupcea” regizorului şi actorului Andrei Vartic, ex-director al Teatrului Poetic „Alexei Matee-vici”. În cadrul ediţiei din 2009 a Premiului „Vale-riu Cupcea”, la adresa Ministerului Culturii au parvenit solicitări din partea teatrelor pentru următoarele candidaturi: Ghenadie Zuev, actor la Teatrul Dramatic Rus „A.P. Cehov”, Ion Mar-coci, actor, regizor la Teatrul Naţional „Vasi-le Alecsandri”, Vitalie

Rusu, actor şi regizor la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, Vitalie Dru-cec, actor şi regizor la Teatrul „Eugen Ionesco”, Alexandru Şişkin, actor la Teatrul Studio „De pe strada Trandafirilor”. Membrii Colegiului au vo-tat în unanimitate pentru candidatura lui Andrei Vartic.

Premiul anual „Vale-riu Cupcea” a fost insti-tuit de MCM în 2001 şi este consacrat memoriei ilustrului actor, regizor, în scopul valorificării me-ritelor celor mai distinşi oameni de teatru din R. Moldova. Anul acesta Premiul „Valeriu Cupcea” valorează 10 mii de lei.

I.N.

Jurnal de Chişinãu Marţi, 22 deceMbrie 2009 Sport | 11

Catalanii au devenit astfel prima formaţie din lume care se impune în toa-te competiţiile la care a par-ticipat într-un singur an. Echipa lui Josep Guardiola a cucerit în 2009 titlul, Cupa şi Supercupa Spaniei, iar în plan european şi mondial a triumfat în Liga Campi-onilor, Supercupa Europei şi Campionatul Mondial al Cluburilor.

Boselli a deschis scorul în minutul 37. Trofeul pă-rea să revină din nou unei echipe din America de Sud. Pedro a dat însă lovitura pe final de meci, reuşind să aducă egalarea şi să trimită meciul în prelungiri. Cu zece minute înainte de loviturile de departajare, Lionel Messi a marcat un gol de generic, trimiţând mingea în poarta cu pieptul.

Căpitanul celor de la FC Sheriff, Vaja Tarhnişvili, care are 38 de ani, nu se gândeşte încă la retragere şi vrea ca în 2010 echipa sa să aibă un parcurs cât mai lung în cupele euro-pene. Vaja, care are deja cetăţenia R. Moldova, nu este mulţumit de faptul că FC Sheriff s-a poticnit în ultimele meciuri din grupele Europa League şi a ratat calificarea în şaisprezecimile competiţi-ei. Fotbalistul a acordat un interviu site-ului oficial al clubului în care vorbeşte despre reuşitele şi nereu-şitele echipei sale în 2009.

— Anul 2009 a fost gene-ros cu FC Sheriff. Ce momente ţi-au rămas în memorie?

Este adevărat că 2009 a fost cu noroc pentru echipa noastră. Am câştigat Cupa CSI, campionatul şi Cupa R. Moldova. Totuşi, cel mai mult mi-a plăcut faptul că am jucat în preliminariile Li-gii Campionilor şi în grupele Europa League. Totul a fost bine, dar, din păcate, nu am reuşit să încheiem anul pe o notă majoră. Asta mă întris-tează cel mai mult.

— După ce FC Sheriff a câştigat Cupa CSI şi a luat campionatul şi Cupa R. Moldova, ţi-ai imaginat că va reuşi şi în cupele europene?

În fiecare an, speram că FC Sheriff va reuşi să facă ceva şi în cupele europene.

Doi sportivi din R. Moldova vor concura pentru medaliila JO din Vancouver-2010Nouă sportivi din R. Moldova au obţinut calificarea la Jocurile Olimpice de iarnă, care vor avea loc în 2010 la Vancouver, Canada. Doi dintre aceştia, biatlonista Natalia Levcenkova şi Urs Imboden (schi alpin), vor să cucereas-că primele medalii pentru R. Moldova la JO de iarnă.

Preşedintele Federaţiei de schi şi sanie (FSS), Petru Bria, a declarat pentru JURNAL că Levcenkova şi elveţianul Urs Imboden au şanse reale de a cuceri medalii. „Natalia şi Urs sunt sportivi valoroşi şi cred că au pregătirea necesară pen-tru a se clasa în primii zece la probele lor şi chiar pot pretin-de şi la medalii”, a spus Bria. Acesta nu ştie dacă toţi cei nouă sportivi moldoveni vor participa la JO, pentru că R. Moldova nu are suficiente cote de participare. „La finele lunii decem-brie, vom definitiva lotul şi vom vedea cine va participa la JO. Totuşi, cred că se vor găsi soluţii şi toţi cei nouă vor lua startul la probele lor”, a precizat preşedintele FSS.

R. Moldova a înrolat un austriac în lotul olimpic

Bria a menţionat că la JO din 2010 ar putea participa şi un austriac, Georg Lizner de 26 de ani, care a primit cetă-ţenia R. Moldova. „Georg este este un sportiv de mare per-spectivă. Anul acesta a ocupat locul doi la Cupa Mondială de schi alpin. Participarea sa este sub semnul întrebării, pentru că şi-a fracturat piciorul la o competiţie. El spune că se va reface până vor începe JO, dar trebuie să vedem ce spun medicii”, a adăugat Petru Bria.

Opt sportivi sunt membri ai CSCA Opt din cei nouă calificaţi la JO sunt membri ai Clu-

bului Sportiv Central al Armatei Naţionale (CSCA). Dintre aceştia se numără Alexandra Camenşcic, Elena Gorohova, Sergiu Balan (schi fon), Bogdan Macovei (sanie), Urs Im-boden, Chirstoph Roux, Georg Lizner (schi alpin). Natalia Levcenkova reprezintă clubul „Dinamo” de pe lângă Minis-terul Afacerilor Interne.

Vitalie hADEI

Barcelona doboară orice record – 6 trofee într-un singur an!Campioana Europei, FC Barcelona, a învins-o pe cam-pioana Americii de Sud, Estudiantes la Plata, în finala Campionatului Mondial al Cluburilor, reuşind astfel să câştige cel de-al şaselea trofeu în acest an.

Balonul de Aur 2009 este considerat „trădător” în Argentina

Lionel Messi râde cu un ochi şi plânge cu celălalt după finala Campionatului Mondial al Cluburilor. Autor

al golului decisiv în partida disputată la Abu Dhabi, fot-balistul argentinian a deve-nit persona non grata pentru fanii lui Estudiantes. Aceştia au acoperit pereţii clădirilor din oraşul La Plata cu mesa-je ofensatoare la adresa lui Messi, pe care îl consideră un trădător. „Messi nu mai este argentinian” sau „Fără Messi la Mondial!” au fost doar două dintre mesajele suporterilor lui Estudiantes pentru câştigătorul Balonu-lui de Aur din acest an.

Aseară, la Zurich, a avut loc gala la care s-a de-cernat FIFA World Player. În dispută cu Iniesta, Xavi, Cristiano Ronaldo şi Kaka, Lionel Messi a fost marele favorit. Cel mai bun jucător şi la Mondialul cluburilor, unde tocmai a triumfat cu FC Barcelona, atacantul ar-gentinian nu a făcut altce-va decât să-şi închidă anul 2009 perfect, în care nu a ratat nimic, nici cu echipa spaniolă şi nici la nivel per-sonal.

Căpitan FC Sheriff:

Să devenim cunoscuţi în Europa!

Anul acesta am reuşit, în ce-le din urmă, să ne calificăm în grupele Europa League. Am încredere în acest pro-iect şi de aceea continuu să joc.

— V-a lipsit un singur pas pentru a juca în grupe-le Ligii Campionilor…

Ne-am dorit foarte mult să ajungem în grupele Ligii Campionilor, dar am reuşit să facem o figură frumoasă în grupele Europa League. Este un turneu la fel de pre-stigios, unde joacă echipe puternice din Europa. Debu-tul ne-a reuşit.

— Care, în opinia ta, a fost cel mai puternic adver-sar din grupa H?

FC Sheriff a atins un ni-vel ridicat şi cred că am jucat de la egal la egal cu Fener-bahce, Twente şi Steaua. Au fost meciuri când ne-a lipsit un dram de noroc. Dar dacă privim în ansamblu evoluţia noastră, atunci pot spune că am jucat bine. Până acum, FC Sheriff era cunoscută în CSI, dar acum suntem cunoscuţi şi în Europa.

— Au fost meciuri în ca-re se putea obţine mai mult?

În toate meciurile am avut drept obiectiv victoria, însă uneori nu am reuşit. Pentru noi, acele meciuri au fost tragedii adevărate. Fap-tul că nu am ocupat locul doi în grupă a fost pentru mine o tragedie.

— Ce obiective îşi propu-ne FC Sheriff pentru 2010?

Am atins deja un nivel ridicat şi – vrem, nu vrem – trebuie să continuăm în acelaşi fel. Doar astfel putem creşte ca valoare. Trebuie să ne facem cunoscuţi şi mai mult în Europa. (V.h.)

Argentinianul Lionel Messi a cucerit tot ce se putea în 2009

Urs Imboden vrea să dea lovitura la JO din 2010 şi să aducă prima medalie pentru R. Moldova

Tarhnişvili, în vârstă de 38 ani, nu se retrage şi mai vrea trofee cu FC Sheriff

Marţi, 22 deceMbrie 2009  Jurnal de Chişinãu

Medicina naturistă

12 | Vedete

SIMPLU

DIFICIL

Sudoku

Doiniţa Sulac, în rol de Moş Crăciun

Doiniţa Sulac a luat în serios rolul de Moş Crăciun. In-terpreta ştie deja care sunt dorinţele familiei sale, pentru care va umple sacul cu daruri. „Anul acesta, Moş Nicolae i-a adus fetiţei mele o rochiţă albă. Ea zice că are rochi-ţă de mireasă. Iar sub brăduţ mi-a spus că vrea o bicicletă modernă. Îi voi îndeplini şi această dorinţă, deja i-am ales un model”, ne-a declarat interpreta, precizând că şi ea îl aşteaptă pe Moş Crăciun şi vrea ca acesta să o ajute să-şi realizeze toate visurile.

Îi va dărui o maşină mamei sale

„Mămica mea îşi doreşte foarte mult o maşină. Îi place foarte mult maşina mea. O să-i dăruiesc ceea ce-şi doreş-te”, ne spune Doina. În acest an, fetele din familia Sulac vor petrece Crăciunul şi Revelionul în sânul familiei. Mama in-terpretei este o adevărată gospodină. Ştie să facă cele mai gustoase plăcinte. „Mie îmi plac cel mai mult sărmăluţele, îmi place să le împletesc.

Până pe 25 decembrie, vom avea brăduţul împodobit, este o tradiţie de familie. Mirosul de brad creează atmosfe-ră de sărbătoare. Noi sărbătorim Crăciunul pe stil nou, dar am o bunică care ne cheamă în fiecare an la ea pe 7 ianua-rie”, menţionează Doiniţa Sulac.

L. N.

Interpreta va lansa în curând o piesă de zile mari în duet cu Mihai Trăstariu. Natalia doreşte ca denumirea piesei să rămână deocamdată o surpriză pentru toţi. Ideea de a face o melodie în duet cu interpretul de peste Prut îi aparţine com-pozitorului melodiei, Adrian.

„Adrian l-a contactat pe Mihai şi, după ce au discutat, m-au anunţat şi pe mine. Ne-am întâlnit, am discutat, apoi am început repeti-ţiile. Am înregistrat piesa în două zile: Mihai – într-o zi, iar eu – în alta. Încă nu am auzit piesa în varianta finală, dar sunt sigură că va fi super”, ne-a declarat Natalia Gordienco.

Va lansa un album în memoria mamei sale

Piesa va fi inclusă în noul album al inter-pretei, care va fi lansat la sfârşitul lui ianuarie sau, cel târziu, pe 14 februarie, de Sf. Valen-tin. CD-ul va include piese noi, care vor fi date spre audiţie la posturile de radio autohtone începând din această săptămână.

Interpreta va dedica CD-ul memoriei ma-mei sale.

De asemenea, a menţionat că, după lansa-rea albumului, va scoate un CD în luna martie.

A stabilit deja programul pentru noaptea de Revelion. „Nu ştiu unde mă va prinde Anul Nou, pe scenă ori pe drum. Aşa e viaţa de ar-tist. Voi lucra şi ca DJ. M-am pregătit bine, am luat lecţii, îmi pregătesc şi un costum inedit pentru noaptea dintre ani”.

Lena NEgrU

Gheorghe Ţopa, celmai slăbuţ fotbalist

Gheorghe Ţopa va sărbători Crăciunul şi Anul Nou alături de familie. Interpretul are un cuvânt greu de spus în privinţa bucatelor de sărbătoare: acestea trebuie să fie neapărat din carne! „Suntem trei bărbaţi în familie şi tot ce „comandăm” soţiei ne găteşte. Eu, de exemplu, prefer friptură de iepure, copiii au alte gusturi”, ne-a declarat Gheorghe Ţopa, adău-gând că de la o vreme este în criză de timp. „Nici pentru sport nu am timp. Cât priveşte fotbalul, în echipa noastră sunt cel mai slăbuţ, joc mai prost şi asta din cauza că mă antrenez mai rar”, mai spune artistul.

L.N.

Silvia Grigore,amendată de poliţie?!Încă nu i-a scris scrisoare lui Moş Crăciun

În fiecare an, Silvia Grigore îi scrie scrisoare lui Moş Crăciun. Anul acesta încă nu a reuşit să-i scrie, însă interpreta nu e con-vinsă că Moşul îi va îndeplini dorinţele.

„La noi, poşta lucrează cam rău, nu cred că reuşesc să-i scriu. Îmi doresc ca Moş Crăciun să-mi aducă în dar ceva romantic. Dar acest lucru poate să-mi fie oferit doar de un singur bărbat”, ne spune interpreta.

Ea spune că în casa familiei sale, la fiecare sărbătoare, miroase a salată „Olivie”. Salata franceză, foarte populară şi la noi, este preferata tuturor membrilor familiei Grigore, de aceea interpreta o găteşte în cantităţi enorme.

Pe moment, artista lucrează în studio, imprimă o piesă nouă. „Sunt în automobil şi vorbesc cu voi la telefon. Apropo, a trecut poliţia pe lângă mine şi s-a uitat lung că vorbesc la telefon. Dacă mă oprea, să ştiţi că achitam amenda împreu-nă!”. Se pare că, de această dată, am fost norocoşi: interpreta nu a fost oprită, iar noi am scăpat de amendă.

L. N.

Natalia Gordienco, în duet cu Mihai Trăistariu

În noaptea dintre ani va fi DJ!

Jurnal de Chişinãu Marţi, 22 deceMbrie 2009 Il paradiso | 13

Jurnalul iubiriiPentru o relaţie sănătoasă

Sunt văduvă, am 52 de ani şi 1,65 m. Vreau să cunosc un bărbat gospodar şi bun la suflet pentru o relaţie serioasă. Cine vrea să-şi alunge singurătatea să mă sune. (321)

Bărbat din Chişinău

Sunt un bărbat de 58 de ani din Chişi-nău şi vreau să cunosc o doamnă cu vârsta apropiată de a mea. Cine vrea să facă cunoş-tinţă cu mine să sune la redacţie. (322)

Domnişoară de la ţară

Am 25 de ani. Sunt o bună gospodină de la ţară. Dacă doreşti să întemeiezi o fami-lie bazată pe respect şi dragoste, sună-mă. (323)

Vreau bărbat la casă

Sunt o femeie de 46 de ani. Soţul meu a decedat acum 11 ani. Sunt mama a doi copii de 16 şi 13 ani. Am de toate, dar am nevoie de bărbat la casă. (324)

Vreau să-mi găsesc jumătatea

Am 32 de ani şi vreau să-mi găsesc ju-mătatea pentru a forma o familie. Caut o fe-meie între 25 şi 32 de ani, poate avea şi un copil. (325)

Femeie modestă

Am 47 de ani. Lucrez ca bibliotecară. Sunt o bună gospodină, dar foarte timidă. Aş dori să cunosc un bărbat cumsecade, cu vârsta apropiată de a mea. Cine preţuieşte căldura şi confortul căminului familial şi ar dori să le aibă să mă contacteze. (326)

M-am săturat de singurătate

Am 25 de ani şi locuiesc la ţară. Vreau să cunosc o domnişoară liniştită precum sunt şi eu. Ar fi bine să aibă înălţimea 1,55 – 1,60 m, să fie şatenă sau blondă. (327)

Şatenă fără obligaţii

Şatenă, 48/174/80, fără obligaţii. Cel mai mare supliciu e singurătatea şi dorim să scă-păm de ea. Vreau să întâlnesc persoana pe care o voi înţelege şi mă va înţelege. (328)

Domnişoară de la ţară

Am 23 de ani şi vreau să-mi găsesc jumă-tatea pentru a forma o familie. Cine doreşte să mă cunoască să mă contacteze. (329)

Doamnă de 42 de ani

Sunt la vârsta când vreau să trăiesc pen-tru mine, dar nu am cu cine. De aceea, ape-lez la rubrica „Jumătatea ta” a „Jurnalului de Chişinău”. (330)

Jumatatea ta˘Pune capăt singurătăţii! Acum în edi-ţiile de MARŢI şi VInERI ale JURnALU-LUI şi în tabloidul APROPO poţi găsi sufletul care să-ţi aline singurătatea. Trebuie doar să suni la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min, primele 30 sec gratuite) pentru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai cu-rajul, trimite-ne datele tale pe adresa redacţiei şi de restul avem noi grijă. niciodată nu a fost mai simplu să-ţi găseşti sufletul-pereche.

Dragi cititori ai JURnALULUI de Chişinău, în special cei care citesc şi aşteaptă rubrica Jumătatea ta, din motive tehnice s-au pierdut datele de contact ale persoanelor cu codul anunţului de la 246 până la 264. Cine-şi cunoaşte codul său după informaţia care a fost publicată în paginile JURNALULUI este rugat să sune la numărul de tel.: 23 42 30 sau să scrie o scrisoare pe adresa redacţiei, în care să indice datele de contact.

Dragostea e ceea cesimt acum!Am să vă spun şi eu povestea mea de dragoste şi aş vrea să fiu cât mai scurt pentru a nu vă plicti-si. Drumurile noastre s-au întâlnit într-o zi minunată de toamnă. Ne-am cunoscut din întâmplare. Totul a pornit de la o conversaţie pe internet. Am încercat să credem în cuvântul „noi” şi am reuşit să ne cunoaştem sufletele fără a ne ve-dea. Deşi timpul a fost scurt, am stabilit să ne vedem în a treia zi.

Din clipa în care am văzut-o, mi-am spus că ea este cea pe care o aşteptam de mult timp. Acum înce-pem să ne facem un viitor comun. O iubesc şi o apreciez pentru tot. Mă gândesc neîncetat la ea, dar câ-teodată gândurile nu sunt de-ajuns. Vreau să o am în braţele mele, să îmi las sufletul să trăiască doar pentru a o iubi. Îmi ascult inima, pentru că raţiunea nu contează atunci când iu-beşti.

Dacă ea nu este lângă mine, simt că inima mea nu este întreagă. Da-că noi am dat unul de altul, atunci Dumnezeu a vrut ca sufletele noas-tre să se întâlnească. Am nevoie de ea, de dragostea ei, de vocea ei şi de zâmbetul său cald. Dacă aş şti că este un cuvânt din mine, nu aş mai vorbi niciodată de teamă să nu o pierd. O iubesc la nebunie, iar de fiecare dată când am încercat să îi mărturisesc ceea ce simt pentru ea, îmi pierdeam curajul. A iubi – două cuvinte atât de mici, dar care-ţi dez-văluie atât de multe.

Toată viaţa am aspirat să iu-besc o fiinţă cu o dragoste absolută, echivalând cu credinţa ce învinge raţiunea din care s-a născut şi care trăieşte din puterea pe care i-o con-feră două suflete care bat în acelaşi ritm şi cu aceeaşi intensitate. Toate gândurile, toate cuvintele spuse şi nespuse, toate florile sufletului meu i le dăruiesc ei.

Draga mea, primeşte-le cu dragos-te acum şi mereu, pentru că te iubesc ca un nebun. Sunt al tău pe vecie!

De la Sergiu pentru iubita sa

Îmi doresc un moment de linişte. Agitaţia şi graba persoanelor din jurul meu îmi crează o stare de nervozitate. M-am scufundat în mono-tonie. Uitasem cum e când zâmbeşti şi când te bucuri cu adevărat de glumele, bune sau proaste, ale prietenilor. Însă acum câteva zile am ie-şit din rutină. Ochii unui tânăr m-au trezit la realitate.

A fost un val trecător ce avea să-mi scalde sufletul şi să-mi alunge singurătatea. Mă uitam

atât de insistent la el încât am reuşit să îi atrag atenţia. Mi-a zâmbit pentru câteva secunde şi apoi a venit să mă întrebe dacă e vreo problemă. Bineînţeles că i-am cerut scuze şi i-am spus că nu am mai văzut pe cineva atât de fericit de mult timp. Conver-saţia noastră a durat aproape 20 de minute, până când a trebuit să coboare din autobuz. La des-părţire, mi-a cerut numărul de telefon. Desigur că i l-am dat. Datorită zâmbetului său, mi se părea cel mai minunat om de pe pământ. După o zi, m-a sunat şi am vorbit mult. Ne-am spus ce avem pe suflet. Zâmbetul său

mă apropiase, însă durerea din sufletul lui mă îndepărta.

Am observat că durerea ce-lorlalţi ne lasă indiferenţi, oare şi durerea noastră le este indife-rentă celorlalţi? Vrem totul, dar nu oferim nimic. Viaţa este con-struită numai din aparenţe şi se pare că asta ne mulţumeşte. Ne-am obişnuit să respingem sau să evităm adevărul dacă este în defavoarea noastră doar pentru că deranjează. Am continuat să vorbesc cu el deşi visele îmi erau spulberate. Am încercat să o scot la capăt, să-mi clarific sentimen-tele şi am reuşit.

Odată cu trecerea timpului,

mi-am dat seama că suferinţa ne uneşte. Ne-am apropiat tot mai mult şi am devenit un cuplu. M-am zbătut pentru a fi bine, m-am gândit în nenumărate rânduri în-cotro aş putea să-mi îndrept pasul pentru a-i provoca zâmbetul. Am reflectat asupra vieţii mele şi am descoperit că în adâncul sufletu-lui îl vreau lângă mine pe cel care a reuşit să mă facă să ies dintr-o stare adâncă de tristeţe.

Acum, sunt alături de el şi zâmbesc zilnic, simt că trăiesc cu intensitate. Nu mai simt monoto-nia şi cred că în fiecare zi mă aş-teaptă un drum nou.

Anonim

Am revenit la viaţă!

O întrebare fără răspunsNu am crezut vreodată că sentimentul dragostei pentru mine e un chin. E un chin să auzi rostindu-se numele ei. E un chin să vezi chipul ei oriunde şi pentru o clipă să speri că totuşi e ea, ca mai apoi să zâmbeşti amar şi să zici: „Sunt nebun!”.

E un chin să nu poţi ador-mi decât doar după ce ţi-ai închipuit-o zâmbindu-ţi cum numai ea ştie. E un chin să te tot întrebi dacă în toate zilele astea şi-a adus măcar o clipă aminte de tine. E un chin să su-ne telefonul la miezul nopţii şi, culmea, primul gând care îţi vine în minte să fie: „Poate că e ea!”. E un chin să ai impresia că ea e tot timpul cu tine şi, de cele mai multe ori, faci lucruri după ce te întrebi dacă şi ei i-ar plăcea. E un chin să aştepţi zi-le în şir să o întâlneşti şi să te bucuri ca un copil atunci când te-a întâmpinat pentru câteva clipe cu ochi zâmbitori.

Da, e un chin, însă unul dulce. Nu poţi să te lupţi cu inima ta, nici să te pui împo-triva sufletului tău! Dar ce

vină ai tu... că ea există!Ea cu zâmbetul ei ce-ţi smulge la-crimi de bucurie, ea cu glasul care îmblânzeşte tot răul din tine. Ea cu ochii ei negri care îţi alină inima şi te face să-ţi pară rău că ai clipit şi i-ai pier-dut din vedere chiar şi pentru acea secundă.

Să o iubeşti pe ea e un chin! Însă le-ai dori tuturor celor ce vor să fie fericiţi să cunoască o femeie ca ea şi să o iubească aşa cum o iubeşti. Dar ştii, nu vei putea nicio-dată să-i descrii cât o iubeşti. Vei aştepta în zadar ani în şir clipa care nu va veni nicioda-tă şi vorbele pe care ea nu ţi le va şopti nicicând. Nu a fost să fie! Te vei gândi atunci la ce folos atâta dragoste aruncată în vid? Şi te vei întreba de ce a

creat Dumnezeu în tine atâta dragoste? De ce a ales el să te chinuie astfel?

De ce toate astea? Pur şi simplu, doar pentru că o iu-beşti. Şi dacă nu ar putea să te iubească, măcar să înţeleagă că tu nu ai de ales şi nici nu poţi şi nici nu vrei altfel decât să o iubeşti. De ce vrei ca ea să ştie toate astea? Ce aştepţi de la ea, spunându-i acestea? Nu ştii... dar ştii sigur că nu a existat minune pe pământ ca-re să nu fi fost admirată, clipe frumoase care să nu bucure, frumuseţi care să nu inspire sau vise care să nu fie dorite a se întâmpla aievea. Sau poate doar aştepţi ca ea să înţeleagă că e... sufleţelul tău!?

Anonim

Marţi, 22 deceMbrie 2009  Jurnal de Chişinãu 14 | Poveşti adevărate

cu Lidia BOBÂNĂLa noi acasă

Berbec Dacă vi se oferă ocazia să plecaţi în-tr-o excursie împreună cu persoana iubită, să nu staţi mult pe gânduri. Oricum, ar fi bine să faceţi ceva pentru relaţiile sentimentale. Vă

sfătuim să nu vă ocupaţi astăzi de afaceri, pentru că s-ar putea să vă loviţi de lipsa de corectitudine a partenerilor.

Taur Aveţi o mare putere de convingere şi relaţiile cu cei din jur sunt excelente. Puteţi să negociaţi contracte sau să semnaţi acte oficiale. Vă recomandăm să aveţi răbdare şi

să nu încercaţi să obţineţi câştiguri imediate.

Gemeni Este o zi bună pentru întâlniri cu prietenii. Aveţi şanse să soluţionaţi o pro-blemă de familie. Sunteţi entuziast şi doriţi să începeţi o lucrare planificată mai demult.

Dacă întâmpinaţi dificultăţi, vă sugerăm să apelaţi la o persoană mai în vârstă.

Rac Nu aveţi o clipă de răgaz, dar reu-şiţi să terminaţi tot ce v-aţi propus graţie unor idei originale. Vă sfătuim să profitaţi de această conjunctură favorabilă, dar cu

măsură. Nu neglijaţi odihna! Persoana iubită vă apreci-ază iniţiativele şi vă susţine.

Leu Cei din jur vă apreciază seriozitatea şi vă cer sfatul. Este o zi bună pentru a lega noi prietenii. Ar fi bine să profitaţi de aceas-tă perioadă în care aveţi un randament deo-

sebit. Vă sfătuim să nu neglijaţi persoana iubită.

Fecioară Dimineaţa, plecaţi într-o călătorie în interes personal, care vă apropie mai mult de persoana iubită. Pe drum, faceţi cunoş-tinţă cu o persoană dispusă să vă dea sfaturi

pentru afaceri. Aveţi grijă să nu faceţi nicio promisiune dacă nu sunteţi sigur că vă puteţi ţine de cuvânt!

Balanţă Aveţi succes în toate activităţile legate de cămin şi vă înţelegeţi foarte bine cu familia. Sunteţi bine dispus şi comunicaţi cu mare uşurinţă. Puteţi soluţiona chiar pro-

blemele celor din jur. Nu neglijaţi sfaturile unei femei.

Scorpion Este posibil ca persoana iubită să vă facă un cadou deosebit, cu care vă impresionează. După-amiază, trebuie să luaţi o decizie importantă în ceea ce pri-

veşte relaţiile sentimentale. Vă recomandăm să vă as-cultaţi intuiţia.

Săgetător Recunoaşteţi că vă preocupă excesiv propria persoană! Vă sfătuim să acordaţi mai multă atenţie relaţiilor senti-mentale. Ar fi bine să amânaţi activităţile

importante pentru altă dată. V-ar prinde bine o ieşire împreună cu persoana iubită.

Capricorn Munca din ultima perioadă în-cepe să-şi arate roadele. Aveţi satisfacţii pe plan social şi financiar. Vă puteţi asigu-ra succesul în continuare prin rigurozita-

tea şi seriozitatea care vă caracterizează.

Vărsător Sunteţi hotărât să vă asumaţi noi responsabilităţi. Conjunctura este favora-bilă activităţilor intelectuale. Aveţi ocazia să vă afirmaţi. Cei din jur – în special o per-

soană de sex opus – nu pot să nu vă remarce farmecul. Vă sfătuim să fiţi prudent.

Peşti Sunt favorizate relaţiile cu prietenii şi cu rudele. Dimineaţa, vă întâlniţi cu o persoană pe care o apreciaţi şi cu care nu v-aţi văzut de multă vreme. Puteţi să solu-

ţionaţi probleme familiale mai vechi. Vă recomandăm să ţineţi seama de sfaturile unei femei mai în vârstă.

Horoscop 22 decembrie 2009

Ce stiti voi despre iubire, suratelor?Cine a spus că femeilor în vârstă nu le plac băieţii tineri? Dacă a şi a spus-o cineva, la sigur că n-a fost femeie… Pentru că au şi ele ochi, ca şi băr-baţii, pentru tot ce e fraged, bine proporţionat şi plăcut la vedere. Pe lângă sentimentul matern faţă de orice fiinţă umană, o femeie, dacă e sinceră, ar trebui să recunoască că mai vede în bărbatul de orice vârstă şi un eventual amant.

Chiar dacă n-o spune, chiar dacă o condamnă pe altă surată că e lipsită de ru-şine, perversă, că îşi pune mintea cu nişte mucoşi, în adâncul sufletului o invidia-ză pe cea care a avut curajul să trăiască pentru plăcerile trupului. Sunt spusele uneia care a trăit diferite stări de iubire şi care mai este şi ero-ina istoriei de astăzi.

Fiecare poate, darpuţine îndrăznesc

Eudochia Ţ. e profesoa-ră. Nu vă spun la ce instituţie de învăţământ, să ştiţi doar că mai are câţiva ani până la

pensie. Întotdeauna şi la ori-ce vârstă i-au plăcut bărba-ţii. Cu cât erau mai tineri, cu atât mai bine. Motivul e că soţul ei, primul şi ultimul, era cu 40 de ani mai în vâr-stă. Când s-a măritat abia împlinise 15 ani. Profesorul de istorie şi dirigintele ei de clasă au violat-o. Gurile rele spun că între ei a fost o re-laţie de peste un an. Colegii fetei au fost martori. Părinţii au insistat ca învăţătorul s-o ia de nevastă, altfel, ziceau ei, îl dau pe mâna legii. Ar fi făcut ani grei de puşcărie, aşa că a divorţat de nevas-tă-sa şi a luat-o de soţie pe copilă. Cu învoire specială, fireşte, de la administraţia

raională. Iată de ce Dochiţa a terminat şcoala serală, apoi o facultate la frecvenţă redu-să şi a doua abia la 40 de ani. Acum a luat şi doctoratul. E ambiţioasă, frumoasă şi cu adevărat îndrăzneaţă.

Îi vroia pe cei tineriDupă ce i-a murit soţul,

n-a mai dorit să se căsăto-rească. Şi-a zis că a venit timpul să trăiască pentru ea şi să guste din toate plă-cerile vieţii. La bărbaţii de seama ei sau ceva mai în vârstă nu s-a uitat niciodată. Îi vroia pe cei tineri, frumoşi şi virili. „Destul că mi-am mâncat cei mai frumoşi ani cu un moşneag care umbla prin casă veşnic nemulţu-mit. Dacă nu-i convenea ce-va, bolmojea întruna ca un apucat.” Copii n-a avut cu el, că nu avea cu cine-i face. Mai târziu, nu şi-a mai dorit. Când i-a murit soţul, împli-nise treizeci de ani. Era în floarea vârstei. Preda deja la un colegiu. Ulterior, s-a transferat la o instituţie de învăţământ superior şi aco-lo şi-a găsit primul amant. Un student. Spunea că între ei era iubire şi nu interes, cum ziceau colegii. Şi ce da-că băiatul era cu 12 ani mai tânăr! N-au mai fost cazuri de astea? Ştie ea bine ce a

simţit el pentru ea. O aştep-ta întotdeauna după ore şi o conducea până acasă. Ve-neau la facultate împreună. Marin cunoştea orarul mai bine decât ea. E adevărat că Dochiţa a făcut primul pas în relaţia ceea de amor care a durat mai bine de un an. Şi ea l-a părăsit, nu el, cum afirmă colegii.

Vroia să ştie toatălumea că e fericită

Într-o zi, l-a văzut cu o colegă de grupă. O ţinea pe fată de mijloc şi din când în când o săruta uşor pe obraz. Spre seară, când a venit Ma-rin acasă, Dochiţa i-a pus în mână cele câteva lucruşoare ale lui, zicându-i: „Nu te su-păra, dar am pe altcineva şi nu vreau să-l mint”. O habă de vreme, cei care i-au cu-noscut spuneau că Marin a tot urmărit-o să vadă cu cine se întâlneşte, dar, până la ur-mă, s-a lăsat păgubaş. La câ-teva luni după aceea, Dochiţa şi-a găsit altul, unul şi mai frumos. Parcă intrase dracul în Dochiţa. Vroia să ştie toa-tă lumea că e fericită, iubită. La timpul cela, arăta mai bi-ne ca oricând! De fapt, întot-deauna ştia ce să îmbrace ca s-o prindă la faţă. Colegele mai invidioase o tachinau

aşa cum pot femeile când ar vrea să-ţi facă un compli-ment şi, în acelaşi timp, să te rănească de moarte: „Ce griji are, nici familie, nici copii? Trăieşte pentru ea, zboară din floare în floare ca omul fără stăpân...”

Mă întreb dacă era feri-cită atunci? De la 30 la 40 de ani au trecut prin casa ei tot bărbaţi frumoşi. Pe unii i-a iubit, pe alţii i-a folosit, dar toţi aceştia, luaţi împreună, au înşelat-o. Din cauza de a fi mereu tânără, atrăgătoa-re, femeia asta făcea lucruri care stârneau hazul celor din jur. O cunoşteau toţi medicii, pentru că lăsa bani grei în fiecare cabinet cos-metologic. Îşi schimba cu-loarea părului mai în fiecare săptămână, purta fuste atât de scurte că nici fetele tine-re nu îndrăzneau să-şi pună asemenea haine pe ele. Şi toate acestea ca să arate mai tânără şi mai frumoasă.

Toate sunt până la un timp

Cu ultimul său amant s-a dus la o discotecă. După 50 de ani, oricât de bine ai arăta, nu poţi să te zbengui ca o puştoaică. Aşa că, la un moment dat, cel cu care a venit a dispărut. L-a pierdut

¸ ¸din ochi în timpul dansului. Mai mult, cheile de la maşi-nă erau la el. Şi pentru că se făcuse târziu şi era fără bani – lăsase gentuţa în automo-bil –, rămăsese în localul acela de izbelişte. Cheile de la apartament erau de ase-menea în poşetă. Ce să facă femeia? A ieşit afară cu spe-ranţa că poate apare de un-deva şi iubiţelul. Dar aşteap-tă-l dacă poţi! Uite aşa, în plină noapte, dezbrăcată, a pornit spre casă. Cale lungă de la Buiucani până la Bota-nica. A avut timp să întoarcă viaţa ei pe toate părţile. Ca să n-o întind prea mult, vă spun că a rămas din seara aceea fără maşină şi fără iu-bit. N-a mai anunţat poliţia din cauza ruşinii că trebuia să dea explicaţii, iar colegi-lor le-a înşirat o poveste cum a fost jefuită.

Din ziua aceea, viaţa Do-chiţei s-a schimbat definitiv. Acum nu mai aducea în casă un bărbat pe care să-l fi cu-noscut de câteva ore. I-a venit gândul că e timpul să se as-tâmpere, că a venit vremea să se mărite. Şi pornise cu înfri-gurare să-şi caute pereche. La 54 de ani, fireşte că îşi dorea unul mai tânăr. Vă spuneam că era subţirică femeia, bine păstrată şi cu bani. Fiind una la părinţi, a vândut ceea ce i-au lăsat moştenire buneii, apoi părinţii şi, mai târziu, şi un unchi. Aşa că nu era să-racă. Căuta cu înfrigurare în ziare anunţurile matrimoni-ale. Nu dăduse de niciunul, însă avea o colecţie întreagă din cele publicate. Îi telefona pe pretendenţi. Cu unii chiar se întâlnea.

Şi iată că într-o zi, l-a invitat la cafea pe unul care a scris despre el cam aşa: „Bogat nu sunt, frumos nici atâta, dar mai nenorocit de-cât mine nu ştiu dacă mai este vreunul…” Acest anunţ a făcut-o foarte curioasă. În ziua când i-a deschis uşa, a rămas înmărmurită – în pragul casei stătea un coleg de catedră. Divorţat de mulţi ani şi, într-adevăr, nici ară-tos, nu era bogat şi nici pe placul Dochiţei. Deşi bărba-tul avea doar 42 de ani, arăta răblăgit de tot, neîngrijit şi bolnăvicios. L-a invitat în ca-să, au vorbit despre viaţa ei, despre viaţa lui. Au început să se întâlnească şi, la jumă-tate de an, s-au mutat împre-ună. „ Cum e? Te măriţi, în sfârşit?”, o întreb de fiecare dată când o întâlnesc. „Dacă ar fi fost mai tânăr?...”, îmi răspunde ea.

Jurnal de Chişinãu Marţi, 22 deceMbrie 2009 Divertis | 15

JURNAL DE CHIŞINĂU ANGAJEAZĂ DIFUZOR DE PRESĂ.

SALARIU FIX PLUS PROCENTE DIN VÂNZĂRI

RELAŢII LA TELEFOAnELE: 23.50.08; 069651015.

Departamentul Publicitate23 - 46 - 79,

068 08-44-22

Afis,TEATrE

Teatrul„Eugene Ionesco”

25.12.09 „Şefele”26.12.09 „Arta comediei” de Eduardo de Filippo, ora 18.0027.12.09 „Arta comediei” de Eduardo de Filippo, ora 18.00

Spectacolepentru copii la Teatrul Republican „Luceafărul”

19–30.12.09 Premieră! „Aladin”, spectacole cu matinee, începu-tul la orele 10.00, 12.00, 14.00

TeatrulRepublican dePăpuşi „Licurici”

25.12.09 Matineu + „Jocuri ma-gice” de T. Jucov, ora 10.00, rus.26.12.09 Premieră! Matineu + „Noroc şi Fericire” de S. Kozlov, ora 10.00, rus.

TeatrulMunicipal dePăpuşi „Guguţă”

26.12.09 „Povestea porcului” de I. Creangă, ora 11.00Matineu de Anul Nou

27.12.09 „Papagalul din Neta-nia” de I. Tihman, ora 11.00

În perioada 17 decembrie 2009–14 ianuarie 2010, Teatrul „Guguţă” vă invită să ne bucu-răm împreună de frumoasele sărbători de iarnă cu un pro-gram special: cântece, dansuri, urături, distracţii şi multe sur-prize!

În ajun de sărbătoare,Moşul vine c-o urareLa „Guguţă” toţi veniţiAnul Nou să întâlniţi!

Teatrul Naţionalde Operă şi Balet

30.12.09 Premieră! „Elixirul dra-gostei” de Gaetano Donizetti, operă în două acte, ora 18.00.

SĂLI DE CONCERT

Sala cu Orgă

23.12.09 O seară de romanţe şi operetă. Maria Ţonina (so-prană), Iurie Gâscă (bariton) şi Luminiţa Ionică (pian), ora 18.00.

25.12.09 Concert Jubiliar. Ştefan Andronic la 70 de ani şi Corul „Vocile primăverii” la 30 de ani!, ora 12.00.

28.12.09 O seară de lieduri şi romanţe. Irina Mishura (soprană) . La pian – Sergo Benghelsdorf, ora 18.00.

31.12.09 Ultimul concert al anului susţinut de Ansamblul de Acordeonişti „Concerti-no”, condus de Eugen Ne-gruţă şi solişti, instrumentişti şi vocali, ora 18.00.

CINEMA

Patria Centru

Sala nr. 1

„2012” orele 12.00 / 15.00 / 18.00 / 21.00

Sala nr. 2-3D

„Avatar” orele 10.20 / 13.20 / 16.20 / 19.30 / 22.40

Sala nr. 3

„2012” orele 13.00 / 16.00 / 19.00 / 22.00

Sala nr. 4

„2012” orele 14.00 / 17.00 / 20.00

Sala nr. 5

„The Twilight Saga: New Moon” orele 12.20/17.20

„Sorority Row” orele 15.20 / 20.20 / 22.20

Sala nr. 6

Box orele 15.40 / 18.20 / 20.40 / 23.00

Pentru rezervare: tel.: 26 56 60, GSM: 068265151

„Jurnal de Chişinău” şi editura „ARC” anunţă concursul

20 de ani de la căderea comunismuluiPoţi câştiga un DEXI (premiul I), un Dicţionar AUZOU ilustrat al

limbii engleze pentru copii (premiul II) sau trei cărţi din colecţia Cum să fii cel mai bun la... (Tenis, Fotbal, Înot) (premiul III) participând la concurs şi răspunzând săptămânal, timp de o lună, la o întrebare.

Completează cuponul şi expediază răspunsul la redacţia ziarului „Jurnal de Chişinău”.

Câştigătorii vor fi desemnaţi prin tragere la sorţi. Extragerea cu-poanelor câştigătoare va avea loc pe data de 28 decembrie 2009. Nu-mele câştigătorilor vor fi anunţate în numărul de marţi, 29 decembrie 2009, al „Jurnalului de Chişinău”.

Nu ezita! Cu cât mai multe răspunsuri corecte vei trimite, cu atât mai multe şanse ai de a câştiga!

Dicţionar explicativ ilustrat al limbii române200x290 mm, 2280 p.Copertă cartonată, supracopertăISBN: 978-9975-61-155-8, 9

Jim Drewett, Cum să fii cel mai bun la tenis170x220 mm, 52 p.Copertă cartonatăISBN: 978-9975-61-522-8

Jim Drewett, Cum să fii cel mai bun la fotbal170x220 mm, 52 p.Copertă cartonatăISBN: 978-9975-61-523-3

Paul Mason, Cum să fii cel mai bun la înot170x220 mm, 52 p.Copertă cartonatăISBN: 978-9975-61-524-3

Dicţionar AUZOU ilustrat al limbii engleze210x286 mm, 272 p.Copertă cartonatăISBN: 978-9975-61-101-5

str. G. Meniuc nr. 3, Chişinăutel.: (+373 22) 73-36-19, 73-53-29;

fax (+373 22) 73-36-23e-mail: info@arc.moldnet.md;

www.edituraarc.md

Unde a început revoluţia românădin decembrie 1989?

Concurs20 de ani de la căderea comunismului

Cupon de participare

Nume ______________ Prenume ___________________________

Vârstă ________ Adresă ___________________________________

_______________________________________________________

Telefon _________________ E-mail ____________________

Uniunea Teatrală din MoldovaVă invita la decernarea

Premiilor Senatului UnITEM-2009

care va avea loc la21 decembrie 2009, ora 18.00 în sala

Teatrului Naţional „M.Eminescu”

În cadrul Spectacolului de gală vor fi acordate distincţiile:

- Premiul pentru Întreaga Activitate - Premiul de Excelenţă- Medalia Eugeniu Ureche- Medalia Constantin Constantinov- Medalia Anatol Pânzaru- Premiul pentru critică Leonid Cemortan- Premiile preşedintelui UNITEM- Premiul MECENA- Premiul A.Fedico- Premii la propunerea organizaţiilor primare din teatre

Programul Spectacolului de gală include, de asemenea:

- Lansarea Revistei Teatru- Lansarea în premieră şi audierea CD-ului Voci de aur ale actorilor- Lansarea primului volum de carte din Colecţia UNITEM Menajerii umane de actorul Vasile Tăbârţă- Prezentarea rezultatelor finale ale Concursului de Dra-maturgie

Susţinere financiară:MINISTERUL CULTIRII DIN REPUBLICA MOLDOVAPRIMĂRIA MUN. CHIŞINĂUMINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE DAAC HERMES S.A.

Parteneri informaţionali: Jurnal TV, Kiss FM, Jurnal de Chişinău, Ziarul Tim-

pul, Teleradio Moldova, TVC 21,Colorit TV, Vocea Basa-rabiei

Tipar: Tipografia “PRAG-3”, mun. Chişinău, str. Petricani 94/1.TIRAj:

marţi: 3.540 ex. vineri: 13.500 ex. Comanda: 2494.

Director: Aureliu CORNESCU

Reporteri: Vitalie HAdei, irina NeCHiT, Mariana RAţă, Svetlana CoRobCeANu, Victoria PoPA, Mariana LiţA

Editorialişti: Nicolae NeGRu, Petru boGATu

Redactor stilizator: ilie GuLiCA

Design: Alexei MARCHiTAN, Cornel CoMeNdANT

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor publicitare

P PPPUBLICITATE PUBLICITATE POLITICă

Redactor-şef: Rodica MAHuRedactor-şef adjunct: Mariana RAţă

Relaţii cu publicul: elena CiubuCoVDirector financiar: Victoria uRSu

Preşedinte: Val BUTNARU

jURNAL online: eugen LuCHiANiuCJURnAL DE CHIşInăU

Telefoanele redacţiei: 23.83.31; 23.76.45; fax: 23.42.30,

e-mail: cotidian@jurnal.md

Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, et. 3

(Centrul Skytower)

Publicitate: Reforma Advertising

Şef Departament Print: Alina Vdovicenco

Tel. 23.46.79; 20.22.44; 068.30.21.45

Mica publicitateACUM ANUNţUL TăU VA APăREA

DE TREI ORI PE SăPTăMâNă: MARţI, jOI ŞI VINERI:

TEL.: 090023456.CHIRIE

Dau în chirie o cameră pentru două fete, sectorul Botanica. Tel.: 069793667

VâNZăRI

VÂND filtru de apă pentru apar-tament/oficiu. Marca Nobel. Tel.: 72 49 52

VÂND un lot de pământ la Durleşti. Tel.: 068 06 18 80

SERVICII

COMPANIE juridică oferă con-sultaţii juridice civile, econo-mice, fiscale, funciare, privind înregistrarea, lichidarea între-prinderilor, reprezentarea în instanţe de judecată de diferit nivel, recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti străine, precum şi executarea lor. Tel.:23 22 12.

CONSULTAŢII şi repre-zentanţă în cauzele civi-le şi administrative. Tel.: 57.94.11 (după ora 18.00); 079404295.