Actualitate

De Anul Nou, rom=nii s`ntdemult `ntor[i acas\� p`n\ acum doi ani nu pleca -

ser\ niciodat\ autocarele dins -

pre Grecia at`t de pline cu oa -

meni care nu pl\nuiau s\ se

mai `ntoarc\ pagina 10

Colinda]i de Apocalips\ � pe 21 decembrie 2012 se

spune c\ va veni sf`r[itul lumii

� p`n\ la Armaghedon, ne

m\n`nc\ de vii facturile la

`ntre]inere [i depresiile de sezon

pagina 6

~n decembrie, studen]iidoneaz\ s\rb\tori fericite � luna aceasta asocia]iile orga-

nizeaz\ spectacole [i baluri

caritabile

� majoritatea s`nt dedicate

copiilor din diverse centre de

plasament pagina 3

Se-mpline[te acu[i un an de la protesteledin Pia]a Universit\]ii. Un an c`nd se spune c\na]iunea a cerut capul lui B\sescu, la schimbpentru dreptul la un col] de p`ine proasp\t\ [io pensie `ntreag\, binemeritat\. Era un ger `nianuarie 2012 cum este [i acum, `n decembrie,de-]i trec toate g`ndurile prin s`nge [i oase, caun cancer. Numai c\ `ntre timp, ca pul lui B\ -ses cu a `nceput s\ se lase. Gu vernul USL acu cerit, `ncet, sistematic [i programatic, ul ti -me le redute ale speran]elor rom=nilor lipi]ide ecranele Antenei 3, c`t s\ c`[tige majori-ta tea parlamentar\. A promis s\ dea totul ` na -poi, ca s\ anun]e pentru 2013 `nghe]area sa -la riilor bugetarilor. Se `ntrevede `ns\ c\, dup\ce ̀ [i vor primi [i ultimii 7% din cei 25% smul[iprin politica de austeritate, rom=nii vor con-tinua s\-[i road\ unghiile. Nu vor mai priminimic `n plus. Nu li s-a spus ce-i drept cevasigur, `ns\ au fost l\sa]i s\ spere, sub auspici-ile din ce `n ce mai reci ale unei Uniuni Eu -ro pene, care se clatin\ morbid din balama le -le Greciei [i Spaniei.

Ne a[teapt\, a[adar, un 2013 f\r\ speran -]\. Ca un recviem. Dup\ un 2012 agitat, is te -ric, a `nceput s\ ne cad\ carnea de pe oase.Sle i]i `n lupte de ap\rare a dreptei sau a st`n -gii, ne g\sim undeva la margine, acheta]i nude DNA sau DIICOT, ci doar de propria con -[ tiin]\. Presa e ca un c`ine `mpu[cat `n pulpadin spate [i nu are nici un fular Bradbury la`ndem`n\. De-abia respir\, `ns\ groh\ie l`ng\st\p`nul care `l hr\ne[te, a[tept`nd s\ `[i deaduhul. Jurnali[tii r`d, ca ni[te hiene [i `[iauto-devoreaz\ ultima r\m\[i]\ de onestitate.Iar noi, oamenii de r`nd, nu mai [tim `ncotros\ privim. Minciunile sf`r`ie pe sticle [i h`rtii,`n indecen]a imposturii, `n vreme ce promisi-unile, laolat\ cu anchetele care le desfiin ]ea -z\, nu at`rn\ mai greu dec`t ni[te [osete g\ u -ri te puse la uscat. Noi, profesorii de liceu,universitarii, n-avem de ce s\ mai intr\m peu [a s\lilor de clas\, de curs, sau `n laboratoa -re, c\ci acolo ne a[teapt\ teroarea ochilor mari[i goi de pe[te fiert [i praful, gros, `nec\cios,al de[ert\ciunii. Bacalaureatul e de r`sul zi -lie rilor, proiectele POSDRU s`nt pe duc\, cer-cetarea e `ntr-o r`n\, [i plagiatul r`nje[te dinportretul `nv\]\m`ntului care-[i trece cu m`n -drie `n CV o alegorie de mini[tri ai imposturii.

Dar s\ nu ne panic\m. Avem iarna asta [inoi, ie[enii, avem Teatrul Na]ional, cu „Tro-ienele” [i cu „Indiile Galante”, cu tragediian tice [i cu extaze baroce. Mai avem [i Pa la -sul, mai avem [i [antierele, care s\ ne oferem\ sura acestora opere `n care ne place s\c`nt\m. {i mai avem [i sf`r[itul lumii pe caream ajuns s\ `l adulmec\m ner\bd\tori. Citimdispera]i `n stele, sper`nd s\ g\sim sprijin `nvreun boson Higgs, care s\ confere mas\ e -xis ten]elor noastre neterminate. ~ns\ realita -tea se clatin\ `n imponderabilitatea de azi pem`ine. Este iarn\ acum, la sf`r[itul lui 2012 [iva fi [i peste dou\ s\pt\m`ni, `n 2013. ~n a -cest interval nu se va `nt`mpla nimic, iar cal-culele care se fac m\soar\ destr\marea nu -mai pe jum\tate. Mie mi-e fric\ s\ nu vin\ unne bun cu pu[ca s\ ne [tearg\ de pe fa]a p\ -m`n tului. Nu pe to]i, doar c`]iva copii de [aseani dintr-o [coal\ de cartier. A[a, simbolic, cas\ ne `nve]e minte s\ pre]uim via]a pe caream a juns s\ d\m mai pu]in de c`t pe un col]de p`ine muceg\it.

Laura P|ULE}

EDITORIAL

Reportaj

Tablet\

intr\ `n vacan]\. redac]ia v\u reaz\ s\rb\tori inspirate,`n preajma cui v\ este drag.V\ a[tept\m cu primul nu -m\r din 2013 pe 21 ianuarie.

Incognito

� Anul XLI � 2012 � 17 - 23 decembrie 2012 � Nr. 445 � IA{I � GRATUIT � 5000 de exemplare

telefon: 0746/230.032 redactia@opiniastudenteasca.ro www.opiniastudenteasca.ro

De mai bine de o lun\, pe rafturiledin supermarket-uri, b\tr`nii din cioco-lat\ `[i dau coa te. Tot cam de at`ta timp,pri chin deii din gr\ dini]e repet\ pentruser barea din Ajun, c`nd `i va vizita Mo[Cr\ ciun, mai g`rbovit dec`t a nul trecut,dar mai bo gat ca oric`nd. Cum un sin-gur b\ tr`nel nu poate ocoli P\mântul`ntr-o sin gur\ sear\, Mo[ul cel ade v\ rat[i-a c\ utat ajutoare. Iar `n Ia[i i-a che -mat la da to rie pe actorii din teatre saupe b\tr`nii cu chip bl`nd. Doar lor levine haina ma gic\ de parc\ a fost croit\chiar de Mo[ul de la Polul Nord.

pagina 7

PERSONAJ Din sacul ro[u

Spectacolele s-au distins printr-o alegorie a simbolurilor [i-o opulen]\ a costumelor

� cele 12 luni care autrecut ne-au ar\tat o]ar\ care se zbatedereglat

pagina 13

2012 — anul politiciine`ndulcite pe p`ine

Noua iarn\a vrajbeinoastre

Un dans `n pas de v`n\t\i � pe patinoarul din Palas am

p\rut ni[te b\bu]e care [i-au uitat

bastonul acas\

� noroc de parapetul ce ne-a ferit

de ]`ncii care treceau pe

l`ng\ noi `n vitez\pagina 4

To]i oamenii lui Mo[ Cr\ciun

~n Ia[i, Troienele auc\zut la picioarelelui Andrei {erban

� regizorul care a montat piese de teatru [i oper\ `n 39 de ]\ri a venit s\`nzdr\veneasc\ suflul Operei Na]ionale Române � cele dou\ premiere,„Indiile Galante” [i „Troienele”, i-au f\cut pe spectatori s\ tr\iasc\ succe-siv, extazul aboslut [i sf`r[itul lumii � `n preajma lui Andrei {erban `]i vines\ taci, fiindc\ te `nva]\ c\ „faci sacrificii fiindc\ trebuie s\ le faci”

paginile 8-9, 12

2 ACTUALITATEC\r]ile Ia[ului, pe alte rafturi

Opi

nia

vech

e —

Nr.

445

— 17

- 2

3 de

cem

brie

201

2

~n coloan\,adunarea

Cea de-a V-a edi]ie a eveni-mentului „Zilele Mar keterului”, or -ganizat\ de Asocia]ia Studen]ilordin Do me niul Marketingului (Asd-Mark), de la Facultatea de Eco no -mie [i Ad ministrarea Afacerilor aU ni ver sit\]ii „Alexandru IoanCuza” din Ia[i (UAIC), a avut loc`n pe ri oada 12 – 14 decembrie . ~nacest interval, ̀ n Corpul R al UAICau avut loc [ase workshop-uri pe par -cursul c\rora s-au dezb\tut teme pre-cum studiul marketingului `n str\ i n\ -tate, organiza rea de evenimente, ad -ministrarea timpu lui [i dezvoltareapersonal\.

Vineri, 14 decembrie, `ncep`ndcu ora 10.00, Alexandru Grigora[de la Departamentului Media alUAIC, a discutat despre etapele or ga -niz\rii unui eveniment. „Orice spe-cialist `n marketing [tie c\ nu poates\ desf\[oare nici o activitate f\r\ s\fac\ o cercetare prealabil\. Tre bu ie s\g`ndeasc\ instrumentele de cerce ta -re [i apoi s\ le aplice”, a explicat a -cesta. ~n aceea[i zi, de la ora 12.00,Oana Blaga, pre[edintele Asd Mark,a moderat workshop-ul „Tu e[ti pro -priul t\u brand. Reinventeaz\-te!”. A -ceasta a vorbit despre promovareapropriei imagini printr-un blog per-sonal sau prin participarea la activ-it\]i studen]e[ti. „Ideea acestei `n t`l -niri este de a determina participan -]ii introverti]i s\ ias\ din zona lor deconfort, mul]i ne[tiind c\ de fapt s`ntun brand. Dac\ [tii s\ te promovezi,reu[e[ti s\ faci oamenii [i locurilede munc\ s\ vin\ la tine”, a ad\ugatOana Blaga.

Edi]ia de anul trecut a „ZilelorMar keterului” s-a derulat pe parcur -sul a dou\ zile, `n care au fost mode -rate `nt`lniri centrate pe organizareade evenimente [i promovarea pe re -]e lele de socializare.

C\t\lina DOBROVICEANU

Biblioteca Jude]ean\ „Gheor gheAsachi” din Ia[i are, de s\pt\m`na tre-cut\, un nou sediu, ̀ n incinta Ga le ri i lorCo mer ciale „{tefan cel Mare [iSf=nt”. Inaugurarea acestuia a avut locvineri, 14 decembrie, iar la evenimentau participat directorul bibliotecii, C\ -t\lin Bordeianu, pre[edintele Con si -liu lui Ju de]ean (CJ), Cristian A dom -ni]ei, vicepre[edintele CJ, Victorel Lu -pu [i viceprimarul Marius Danga. Cuacest prilej s-au declarat func]ionaletoa te serviciile institu]iei `n noul se -diu, printre care [i sala de lectur\.

„~n zona central\, l`ng\ Cub, estefacilitat\ intrarea pentru toate catego -riile de public. Accesul `n bibliotec\ lavechea adres\ era deficitar, era `n ca -p\ tul ora[ului, `n incinta Mol do mo bi la,un loc impropriu pentru o biblio te c\”,a declarat Cristian Adomni]ei. Mu ta -rea documentelor `n noul sediu s-a f\ -cut `ntr-un interval de trei luni, spa]iul`nchiriat fiind de aproximativ 1900 demetri p\tra]i. „Au fost mutate toate do -cumentele, `n afar\ de cele sensibilecare se afl\ `n custodia Prefecturii, `nincinta Casei P\trate. Dar `n afar\ dece le care s`nt de patrimoniu, tot fon-dul de carte, de ziare [i de scrieri al bi -bliotecii este expus `n mezaninul dingaleriile {tefan cel Mare”, a mai a d\ u -gat pre[edintele CJ. Acesta a explicat,

la festivitatea de inaugurare, c\ re zol va -rea pe termen lung a problemei pentruie[eni [i chiar cei care vin din afaraora[ului este posibil\ doar dac\ biblio -teca se va `ntoarce `n sediul ei consa-crat `n Palatul Culturii. „De data a -ceas ta, dup\ doi ani de «exil», bibli o -teca poate s\ `[i desf\[oare, pentru ope ri o a d\, activitatea `ntr-un spa]iu po -trivit. Cred c\ Ia[ul poate deveni ca p i -tal\ cul tural\ inclusiv prin aceast\ fer-eastra, a finan]\rii unui sediu al biblio -tecii noas tre”, a men]ionat, `n discur-sul s\u, C\ t\lin Bordeianu, directo -rul Bi blio tecii Jude]ene „GheorgheAsachi” din Ia[i. Chiria lunar\ pentruocuparea spa]iului noului sediul al bi -bliotecii este de aproximativ 2 euro pemetrul p\trat.

Biblioteca Jude]ean\ „Gheor gheAsachi” a fost `nfiin]at\ la 1 oc tom -brie 1920, iar din 1963 a func]ionat `ninteriorul Palatului Culturii, p`n\ la`nceperea lucr\rilor de renovare a cl\ -di rii. De[i este o institu]ie de sine st\ -t\ toare, ea nu are un sediu propriu. Pel`ng\ filialele din Ia[i, biblioteca maiare [i parteneriate la nivel interna ]io -nal, cu institu]ii de profil din Serbia,Ucraina [i Republica Moldova.

C\t\lina DOBROVICEANUAnca TOMA

� s-a `nchiriat un spa]iu de 1900 de metri p\tra]i � do -cumentele sensibile au r\mas la Casa P\trat\

Biblioteca „Gheorghe Asachi” are un nou sediu

Asocia]ia URBIK organizeaz\din luna ianuarie 2013 cursurile descriere creativ\ „SCRIITOR, adjec-tiv”, mentorul programului fiind scri -itorul Dan Lungu. Timp de opt s\p -t\m`ni, `n perioada 25 ianuarie – 25mar tie, vor fi organizate `nt`lniri a xa -te exclusiv pe discu]ii despre proz\,ca re se vor desf\[ura s`mb\ta, de la10.00 la 12.00 `n libr\riile Li bra ri -um (Avant-Garde [i Palas) din Ia[i.

Participan]ii, `n principal li ce eni[i studen]i, vor forma grupe de ma xi -mum zece cursan]i [i se vor axa pe e -xerci]ii practice de stimulare a crea ti -vit\]ii, `nv\]area unor tehnici de scri -ere [i lecturi aplicate. „Vom lua textul[i `l vom desface ca pe un ceas, `narcuri [i roti]e. ~n urma unui astfel decurs, nu ajungi scriitor, dar devii maicon [ti ent de atuurile tale [i st\p`ne[tio serie de tehnici. Ce faci cu ele maideparte, e cu total alt\ poveste”, a de -clarat Dan Lungu, conferen]iar laCat edra de Sociologie a U ni ver si -t\ ]ii „A lex an dru Ioan Cuza” dinIa[i. Pentru `n scri ere, cei care vor s\participe trebu ie s\ preg\teasc\ oscri soare de mo tiva]ie de maximum ojum\tate de pa gin\ A4 [i la a le ge re,c`teva texte personale. Costul integralal cursului es te de 800 lei, iar pentruelevi [i studen]i, de 600 lei.

Asocia]ia URBIK a fost `n fi in -]at\ `n 2012 [i are ca scop des f\ [u ra -rea activit\]ilor culturale destinatepro mov\rii cadrului cultural [i es te tical spa]iilor urbane [i cre\rii unei co -e ren]e la nivelul organiz\rii eveni-men telor culturale.

M\d\lina OLARIUMarketing cu ghidde utilizare

Noi scriitori, `nb\ncile [colii

~n perioada 10 decembrie – 11 fe -bruarie 2013, Facultatea de Me ca -nic\ (FM) a Universit\]ii Tehnice„Gheorghe Asachi” din Ia[i (TU -IA{I) organizeaz\ competi]ia dedesign auto „ARO Revolution”. Par -ti cipan]ii vor trebui s\ realizeze o schi -]\ sau pe calculator a unui au to ve hi -cul de teren 4x4. „Concursul a fostde marat de studen]ii facult\]ii, din do -meniul Autovehicule Rutiere, anul alII-lea, `n speran]a lor c\ `n viitor se vare`nvigora construc]ia de autovehi -cule de teren marca ARO `n Ro m= ni -a.”, a declarat prof. univ. dr. CezarOpri[an, decanul FM. Evenimentulse adreseaz\ at`t studen ]ilor de la FM,Arhitectur\ c`t [i e le vilor din liceelemoldovene cu profil tehnic.

Designul schi]elor va trebui s\res pec te anumite criterii de pro ie c ta -re, precum tiparul corpului ca ro se ri -ei. „Gama autovehiculelor 4x4 din Ro -m=nia se bazeaz\ mai mult pe acesteadou\, iar participan]ii vor trebui s\aib\ [i o `nclina]ie spre design-ul in -te rior [i exterior al ma[inilor”, a speci -ficat studentul FM, Calancea Nistor

Gabriel, organizator „ARO Re -volution”. Acesta a mai men]ionat c\proiectul c`[tig\tor va fi folosit `nconstruc]ia unui autovehicul de terenfunc]ional. „Prima faz\ este reprezen-tat\ de acest con curs, urmat\ apoi deselec]ia celui mai bun desen [i dup\ce trecem de testele care se fac pe cal -culator, urmeaz\ a treia etap\, pu ne -rea lui `n practic\, construirea la di -men siunile standard ale unei ma[ini”,a ad\ugat Calancea Nistor Gabriel.C`[tig\torul va fi selectat de o comi sieformat\ din prof. univ. dr. Cezar O -pri[an, decan al FM, conf. univ. dr.Adrian Sa che larie, prodecan al FM[i Calancea Nistor Gabriel. Ce lelalteproiecte `nscrise vor fi expuse pe ho -lurile facult\]ii.

Uzina ARO a fost `nfiin]at\ `n1957 la C`mpulung-Muscel [i a pro-dus autovehicule de teren p`n\ `n2003, c`nd a fost preluat\ de compa-nia american\ „Cross Lander”, care av`ndut, ulterior, echipamentele.

Paul ANDRICI

Firma Gemini CAD Systems, `ncolaborare cu Facultatea de Textile,Pie l\rie [i Management Industrial(FTPMI) a Universit\]ii Tehnice„Gheorghe Asachi” din Ia[i (TU -IA{I) a lansat un program de burse [ibeneficii menite s\ atrag\ studen]ii spredesignul vestimentar pe calculator. Pre -zentarea proiectului a avut loc miercuri,12 decembrie, `n Amfiteatrul „{te f\ -nescu” a FTPMI. „Exist\ o cererefoarte mare de speciali[ti `n proiec]iepe calculator, multe fabrici au con -[tie ntizant faptul c\ dac\ `[i schimb\pu]in orientarea, pot c`[tiga de 10 orimai mult” a specificat Traian Luca,reprezentant Gemini CAD Systems.~nscrierile pentru acest program sefac p`n\ la data de 9 ianuarie 2013.

Firma a pus la dispozi]ia studen -]ilor patru surse de venit reprezentateprin [ase burse de studiu, trei premii`n valoare de 1000 de lei, patru in ter -nship-uri `n cadrul companiei [i maimulte serii de stagii de practic\ `ncadrul acesteia. Dosarele de aplica]ievor fi alc\tuite dintr-un CV `n formatEuropass [i o scrisoare de inten]ie, iarpentru fiecare tip de burs\ au fost im -puse [i c`teva criterii de selec]ie indi-vi duale. „Vom ini]ia un program deburse, de 500 de RON lunar care se vor`mp\r]i c`te dou\ pentru fiecare dincei trei ani de licen]\. ~n luna februar-ie sau imediat dup\ sesiune vom faceo evaluare din care vom selecta stu-den]ii care vor primi aceasta burs\ timpde un an”, a declarat Traian Lu ca. A -cesta a mai ad\ugat c\ se va ]ine cont[i de cuno[tin]ele aplican]ilor `n pro-gramul de design „Gemini” [i c\ bur-sierii nu vor avea nici o obliga]ie fa]ade firm\.

Cele trei premii `n valoare de 1000de lei se vor acorda la sf`r[itul anuluistuden]ilor cu cele mai bune medii destudiu [i practic\ `n domeniul pro iec -t\rii vestimentare computerizate. Pe l`n -g\ acestea, va fi organizat un examena c\rui tematic\ [i `ntreb\ri ur meaz\s\ fie postate. „Vom deschide patruposturi de tip internship, angaj\ri cuju m\ ta te de norm\, predeterminat\, `nca zul nostru patru luni de zile `n care

va fi un program de lucru efectiv. ~nmo mentul `n care dep\[esc etapa depre g\tire, care `nseamn\ 2 – 3s\pt\m`ni studen]ii `ncep s\ fi]i pl\ti]i,primesc atribu]ii concrete `n cadrulfirmei. Ne vom axa pe cei din anulterminal sau cei de la master”, aexplicat Traian Luca, reprezenantGemini CAD Sys tems.

Practica `n cadrul companiei se vaface pe utilajele de tip CAM (manu -factur\ cu ajutorul computerului), `nshowroom-ul din Copou cu grupe dec`te cinci studen]i `nso]i]i de c`te uncadru didactic [i un inginer de la fir -ma Gemini CAD Systems. Pro iec tul`nceput de companie va avea continu-itate , studen]ii FTPMI av`nd posibili -tatea s\ beneficieze de programul deinternship a nual, din patru `n patruluni, iar bursele [i premiile se voracorda, de asemenea, `n fiecare an.

Paul ANDRICI

Marca ARO, redesenat\ la Politehnic\� concursul `i va provoca pe studen]i s\ realizezemachete ale unor ma[ini de teren

Prezentarea a avut loc `nAmfiteatrul „{tef\nescu”

Burse [i premii pentruhaine virtuale

� firma a pus la dispozi]ia politehni[tilor patru sursede venit reprezentate prin [ase remunera]ii de studiu [itrei premii `n valoare de 1000 de lei

Directorul institu]iei, C\t\lin Bordeianu, a vorbit despre semnifica]ia evenimentului

Betsy Fischer Martin, produ -c\tor la emisiunea Meet The Pressde la NBC (una dintre cele mai marire]ele de televiziune din Statele U -ni te), a `ncercat duminica trecut\ s\fac\ o dezbatere despre dreptul a me -ricanilor de a purta arme, in vi t`n du-ipe to]i cei 31 de senatori care au oatitudine pozitiv\ fa]\ de Al DoileaAmendament (care protejeaz\ a -cest drept). Nici unul dintre ei nu ao norat invita]ia.

Partidul Republican, care [i-a -[a nu o ducea prea bine, av`nd `n ve -dere rezultatul alegerilor preziden -]ia le din noiembrie, a suferit `nc\ olovitur\ puternic\ de imagine, fiindcunoscut pentru faptul c\ are o po li -tic\ foarte permisiv\ `n ce prive[tearmele. Masacrul de vinerea trecu -t\ din Connecticut (conform CNN,al doilea cel mai violent masacru din -tr-o [coal\ din State), `n urma c\ ru -ia au murit 26 de oameni, a a dus dinnou `n agenda public\ problema per -misivit\]ii Guvernului `n ce pri ve[ -te Al Doilea Amendament.

Ar trebui ca cet\]enilor unui stats\ li se dea voie s\ poarte arme? Nu[tiu c`]i dintre voi [tiu asta, dar `nAmerica po]i cump\ra o pu[c\ sauo mitralier\ din Walmart (unul din -tre cele mai mari lan]uri de hiper-market-uri, un fel de Carrefour lanoi), al c\rui slogan e, ironic, „E co -nomise[te bani, tr\ie[te mai bine”.Da, este o ]ar\ mare [i de multe orivio lent\, o ]ar\ `n care de multe oriun pistol `]i poate salva via]a sau fa -milia. Dar agresorul, de cele maimu l te ori, cu acela[i M4A3 sauSmith & Wesson luat la reducere vi -ne. Este astfel acest amendament be -nefic pentru societate, sporind se -cu ritatea cet\]enilor, sau de fapt dincauza lui au loc mai multe crime de -c`t ar fi avut f\r\ el?. A me ri ca nii aude prea mult timp arme la `n de m` -n\ (tot ironic, s`mb\t\, a doua zidu p\ masacru, s-au `mplinit 221 deani de c`nd exist\ Al Doilea A men -dament) [i au ajuns s\ le considerejuc\rii, mul]i dintre ei uit`nd c\ s`nt u -nelte care pot lua via]a unui om `n tr-osecund\, indiferent de faptul c\ depar tea cealalt\ a tr\gaciului se afl\un infractor sau un copil inocent.

Nu, armele nu s`nt juc\rii [inici oamenii nu exceleaz\ prin in te li -gen]\. Au demonstrat de multe ori(oamenii `n general, nu doar a me ri - canii), dup\ alegeri, cruciade, pe ri oa -de `n care au acceptat sclavia [i r\z -boaie f\r\ rost, c\ [i individual, darmai ales lua]i la gr\mad\, c\ s`nt na -ivi, u[or de influen]at [i, cel mai r\u,ac]ioneaz\ f\r\ s\ g`ndeasc\. Iar ast -fel de oameni n-au nevoie de arme.Nu `ntr-o lume pe care, culmea, chiarmul]i dintre ei [i-o doresc.

Ioan STOLERU

3

Opinia veche — N

r. 445 — 17 - 23 decembrie 2012

{ah - mat

ACTUALITATE

Juc\rii cugloan]e

� PULS � PULS � PULS � PULS � PULS � PULS � PULS � PULS � PULS � PULS � PULS

O aten]ie de Cr\ciun

� `n America po]icump\ra o pu[c\ sau omitralier\ din Walmart

Baluri cu dona]iiS\pt\m`na trecut\, joi, pe 13 de -

cembrie, au avut loc trei evenimente ca -ritabile. Societatea Studen]ilor Me di -ci ni[ti din Ia[i (SSMI), al\turi de De -partamentul de S\n\tate Public\ aorganizat „Balul iernii”. „Ca `n fiecarean, str`ngem dona]ii de la colegi, chiar[i juc\rii, haine [i alte obiecte utile `nafar\ de bani [i cump\r\m cadouri pecare le oferim mai apoi copiilor din cen -trul de plasament de la Bogd\ne[ti”, adeclarat Andreea Vr\nescu, pre [e din -te le SSMI.

Anul acesta, membrii asocia]iei austr`ns o sum\ de aproximativ 2000 delei din care se vor cump\ra cadouri pen -tru cei 150 de copii din orfelinat, care

nu au putut participa la balul organizatde studen]i din cauza drumurilor `n z\ -pezite. Accesul la eveniment a fost gra -tuit, iar la intrare a fost instalat\ o urn\pentru dona]ii. Participan]ii au avut par -te de concerte din partea Co rului „Cea taMedicini[tilor” [i trupa de teatru de laUniversitatea de Me di ci n\ [i Far ma -cie „Grigore T. Popa” din Ia[i, dar [iinterpre]ii de muzic\ cla sic\ ai Uni ver -si t\]ii de Arte „George Enescu”. Totpentru ace[ti copii, A socia]ia Studen -]i lor Informaticieni Ie [eni a organizatcea de-a IX-a edi]ie a balului caritabil„Cr\ciun din i ni m\ de student”. Baniicolecta]i din v`n zarea biletelor [i din do-na]iile depuse `n conturile bancare afi -[a te pe site-ul oficial al asocia]iei vor fifolosi]i la cum p\rarea cadourilor pen-

tru copiii cu v`rste cuprinse `ntre trei [i14 ani.

Cel de-al treilea bal a fost organizatde Asocia]ia Studen]ilor [i Abs ol ven -]ilor Hidrotehni[ti (ASAH), de laUniversitatea Tehnic\ „Gheorghe A -sa chi” din Ia[i, sub numele „Un Cr\ -ciun fericit se ofer\”. Anul acesta, spec -tacolul de colinde, teatru [i dans a avutca scop str`ngerea de fonduri pentru co -piii din Centrul de plasament [i A sis -ten]\ social\ „C.A. Rosetti” din Ia[i.Paul Gherasim, pre[edintele ASAH,a precizat c\ au fost implicate aproxi-mativ 80 de persoane `n acest proiect [iam reu[it s\ str`ngem aproximativ3.000 de lei, o sum\ mai mare compara-t iv cu anul precedent, cu care `i vomajuta pe ace[ti copii. Am mai avut unc`[tig [i prin faptul c\ am putut s\ nepunem `n valoare noua trup\ de tea -tru”.

Pe ultima sut\ de metri~n plus, c`teva dintre evenimentele

cu scop caritabil organizate de asoci a -]i ile studen]e[ti ie[ene se `ncheie s\p t\ -m`na a ceas ta. Spre exemplu, Asocia]iaStu den ]ilor [i Absolven]ilor Facul t\ -]ii de Construc]ii din Ia[i (ASAFCI),desf\[oar\ o campania de caritate carea `nceput pe 10 decembrie [i se va `n -cheia pe 18, cu sprijinul Funda]iei „Ca -sa Speran]ei”. Ace[tia au colindatprofesorii Facult\]ii de Construc]ii [iInstala]ii [i au sus]inut concerte `nCampusul Studen]esc „Tudor Vla di -mi rescu”, iar pe data de 14 decembrie,`n incinta localului „Coopers”, au or ga -nizat o petrecere care a atras noi do na -]ii din v`nzarea biletelor de intrare [i li -ci ta]ia „cr\ciuneilor [i cr\ciuni]elor. S-au adunat peste 5000 de lei [i `mpreun\cu «Casa Speran]ei» [i ASAFCI vomasigura o mas\ de Cr\ciun [i cadouri pen-tru mai bine de zece familii ne vo ia[edin Ia[i. De asemenea, avem de g`nd s\acord\m ni[te sume de bani studen]ilororfani ai facult\]ii noastre”, a declaratClaudiu C\prioar\, vi ce pre [edinteleASAFCI.

O alt\ asocia]ie al c\rei proiect car-itabil ̀ nc\ e ̀ n desf\[urare este Liga Stu -den]ilor Economi[ti (LSE) de la Uni -ver sitatea „Alexandru Ioan Cuza”(UAIC) din Ia[i. De asemenea, `nperioada 12 – 19 decembrie se str`ngfonduri pentru copiii de la Centrul deRe sur se pentru copii [i tineret „Don

Bos co”. „P` n\ acum studen]ii [i profe-sorii au fost fost receptivi la campanianoastr\. Proiectul a devenit o tradi]iepentru li ga noastr\ [i nu este organizatdoar ̀ n a ceast\ perioad\ a anului”, a de -clarat A le xandra Andrei, coordonatoral pro iectului. Dona]iile se pot face `nfi e ca re zi de la 10.00 la 14.00 la stan-dul am plasat la intrarea `n Corpul B alUAIC.

Voluntarii cei din urm\Pe de alt\ parte, s`nt asocia]ii care

abia s\p t\m`na aceasta au preg\tit ast-fel de ac ti vit\]i. Luni, 17 decembrie,Liga Stu den ]ilor Electroni[ti va orga-niza `n can tina TUIA{I spectacolul „E -teCe Cr\ ciun” care are ca scop co lec -tarea de fonduri pentru copiii abando -na]i de la Spitalul „Sf`nta Maria” dinIa[i. E ve nimentul se adreseaz\ exclu-siv studen]ilor Facult\]ii de Electro ni-c\, Te le comunica]ii [i Tehnologia In -for ma ]iei din Ia[i. Programul serii vain clude coruri de colinde, piese de tea -tru [i alte obiceiuri specifice de iarn\.Tot luni, la ora 13.00, Asocia]ia Stu -den ]i lor din Domeniul Marketing(Asd MARK), va sus]ine o licita]ie ca -ri ta bi l\, „Colindarium, un miracol `m -pli nim”, `n Amfiteatrul B1 a UAIC.„Scopul a cestei licita]ii este de a ajutao familie cu probleme din Ia[i, format\din doi adul]i f\r\ locuri de munc\ [izece co pii dintre care [apte sunt minori[i lo cu iesc `ntr-o singur\ `nc\pere gatas\ se d\r`me”, a declarat vicepre [e din -te le AsdMARK, Victoria Albu. Lalicita ]ie vor fi oferite obiecte con-fec]ionate de studen]i.

Exist\, de asemenea, organiza]ii ca -re sus]in astfel de cauze pe o perioad\mai lung\ de timp. Astfel, la `nceputullunii decembrie, Liga Studen]ilor dela Universitatea de {tiin]e Agricole [iMedicin\ Veterinar\ „Ion Ionescude la Brad” [i Asocia]ia Studen]ilorFrancofoni au demarat campanii dedurat\ pentru a sprijini copiii din satulCrucea, comuna Lungani, res pec tiv ce -lor de la Centrul de zi „Sfatul AloisScrosoppi” din zona Bucium. E ve ni -men tele organizate `n cadrul campa -niei „Pu]in pentru tine, mult pentrual]ii” se vor desf\[ura pe tot parcursulacestui an universitar.

Iuliana LEONTIDaniela VORTOLOMEI

Francofonii `i ajut\ pe copiii de la Centrul de zi „Sfatul AloisScrosoppi” din zona Bucium

~n decembrie, studen]ii ii ddoonneeaazz\\ s\rb\tori fericite� evenimentele au `nceput `n urm\ cu o s\pt\m`n\ [ivor continua p`n\ la sf`r[itul lunii

Lopat\, plug de neaAm aflat c\ Universitatea

„A lexandru Ioan Cuza” a f\cuta chi zi]ii, de sezon. ~n inventarula ces teia a intrat de pu]in timpun utilaj de dez\pezit. Bani de m\-g\ oa ia care cur\]\ om\tul, ca re ac\ zut din ambunden]\ zilele as -

tea au avut, `ns\ se pare c\ auales un u ti laj cu prea mul]i caiputere, iar a sta `nseamn\ un con -sum mai ma re. Acum nu mai aubani de benzin\. O s\ trebuiasc\s\ cure]e z\ pada tot la lopata cuun portar putere.

Lerul nu mai este lerAnul acesta apropierea s\r b\ -

to rilor de iarn\ este mai tris t\. Nuse mai aud ca `n ceilal]i ani colin dedin difuzoarele U ni ver si t\ ]ii, nu nemai ̀ nc`nt\ Fuego cu tri lurile sale [inici Hru[c\ nu-[i mai fredoneaz\lerul. Dac\ tot ne-a p\ r\ sit spiritul

Cr\ciunului, m\car c`teva piese rocks\ fie, ca pentru `nt`mpinarea A po -calipsei de pe 21 decembrie.

Nutri]ionist de ocazieZilele trecute c\l\toria cu un

RATP a devenit ceva mai educati -v\. Am aflat [i noi c\ nu vine sf`r -[i tul lumii din cauza calendarului

Mayas ci pentru c\ m`nc\m ne -s\ n\ tos. O doamn\ a `nceput s\-[istri ge convingerile despre alimen - ta]ie `ntr-un mijloc de transport.Nu spunem c\ nu ar avea drepta -te, doar c\ stom\celele noastre destuden]i ar fi vrut s\ guste din car -nea fiart\ [i legumele date princlocot despre care propov\duia.

Luna aceasta, asocia]iile studen]e[ti din Ia[i organi -zeaz\ spectacole [i baluri caritabile care au ca scop

str`ngerea de fonduri pentru familii cu o situa]ie pre-car\ sau pentru diferite centre de `ngrijire a copiilorabandona]i. Aceast\ activitate a devenit deja un o bi -cei, fiind reluat\ din an `n an, `nc`t unele ligi au a j unsla edi]ia a noua, iar altele se afl\ abia la `n ceput.

La Facultatea de Inginerie E -lec tric\, Energetic\ [i Informatic\ pli cat\ (FIEEA) a Universit\]iiTeh ni ce „Gheorghe Asachi”din Ia[i(TU IA{I) au `nceput lucr\rile pen-tru un nou laborator de cercetare, re -a lizat `n colaborare cu firma de in -sta la]ii `n contruc]ii DAS SRL dinIa[i. „Am pri mit acum o lun\ o prop-unere de fi nan ]are din partea com-paniei, care vrea s\ dezvolte un de -par tament de implemen tare industri-al\ a resurselor regenerabile”, a de -cla rat prof. univ. dr. ing. Flo rin Mun-teanu, [eful Catedrei de E ner ge -tic\ de la FIEEA.

Printre dot\rile laboratorului senu m\r\ un kit cu 12 panouri solare de250 wa]i fiecare, un sistem de orien -tare a unui panou solar, invertoare,sisteme de comunica]ii [i monitori za -re a e ner gi ei produse. „Se a[teapt\ re -zultate care s\ duc\ produc]ii indus-triale, iar cu a ceste echipamente m o -der ne vom reu[i. Sistemul de orien ta reva avea un an sam blu mecanic rezis-tent la o anumit\ vi tez\ maxim\ a v`n -

tului, z\pad\ [i va fi montat `n fa]afacult\]ii, pe dou\ di rec ]ii, urm\rindintensitatea maxim\ lu mi noas\, careva fi transformat\ `n e ner gie elec-tric\”, a ad\ugat prof. univ. dr. ing.Flo rin Munteanu. Acesta a men -]ionat c\ lucr\rile de cercetare reali -za te `n acest laborator se vor concen-tra a supra `mbun\t\]irii algoritmilorde orientare a panourilor solare [ides co pe ririi unor solu]ii de realizarea pa no urilor solare [i termice, carevor fi im ple mentate apoi pe o liniede produc ]i e la scar\ industrial\.

Laboratorul, de[i este concentratpe cercetare, va avea [i o compo-nent\ di dac tic\, `ns\ deocamdat\ vafi disponibil doar pentru studen]ii `nani terminali. Ace[tia `[i vor putearealiza lu cr\ rile de diplom\ cu aju-torul datelor preluate aici, `ns\ nuvor avea acces la instrumentele dinla borator. A me na ja rea spa]iului de cer -cetare va fi finali za t\ `n anul 2014.

Paul ANDRICI

Inginerii `[i deschid un laborator de cercetare

� printre dot\rile acestuia se num\r\ [i un sistem deorientare a unui panou solar

La Palas ne-am c\utat echilibrul

4 INCOGNITOO

pini

a ve

che

— N

r. 44

5 —

17 -

23

dece

mbr

ie 2

012

� ar\t\m ca ni[te b\bu]e care [i-au uitat bastonulacas\ � m\ ridic cu greu pe lamele din o]el [i m\ simtde parc\ a[ fi `nc\l]at pa pu cii cu toc ai mamei

C`nd se pornea Philippe Can de -loro dintr-un col] al patinoarului [i, cumi[c\rile lui D’Artagnan, biciuia aeruldin fa]a sa cu o sabie invizibil\, pe ghea -]\ erau aruncate petale de trandafiri.C`nd m-am pornit eu pe patinoar [i, cumi[ c\rile lui Charlie Chaplin, m-am`ntins dup\ balustrad\, pe ghea]\ nu eramare lucru. Asta era [i problema. Proas -p\t cur\]at\, sticla de pe patinoarul dinPalas `mi trimitea patinele `n toate di -rec ]iile, cum f\ceau odinioar\ pi cioa re -le lui Elvis Presley de i se topeau toatea d miratoarele la glezne.

{i dac\ eu m-am pornit `ncet-`ncet,ca o locomotiv\ cu aburi la deal, gru pulde arabi din fa]a mea era `nc\lzit `nc\ dela vestiare [i b\ie]ii frem\tau ca ni[te ta -uri de la corid\ `n fa]a por]ii de intrare `n

patinoar, `n timp ce pe ghea]\ se plimbaalene un tractora[ care nivela su pra fa ]a.„Ce-ai frate, e[ti nebun, cum s\-mi lasfesul la garderob\. Doar acuma l-amluat din Mall [i-am dat nou\ sute de miipe el”, [i din spatele ochelarilor de soa -re, tot de firm\, se v\d pentru o se cun d\ni[te ochi sticlo[i verzi. Din mijlocul a -ra bilor, un t`n\r zvelt, care parc\ a prinsvia]a din paginile unui catalog Avon,p\ [e[te pe ghea]\, sub privirile tuturor.Nu c-ar fi fost vreun Luceaf\r care n-aprins liftul spre bolta cereasc\, dar pur -ta `n cap un fes cu at`t de multe culori`nc`t dac\ `ncercai s\ le numeri te prin -dea noaptea.

Patinele din SaharaAm reu[it s\ fac, timid, primele linii

f\r\ s\ m\ sprijin c`nd pe l`ng\ mine atrecut Cr\iasa Z\pezii, varianta fran ce -z\. „Allez, allez”, striga `ntruna, [i, caplesnit `n moalele capului, m-a[ fi des -prins [i eu de mantinel\ s-o urmez spremijlocul patinoarului dac\ mi-a[ fi ]i nutochii pe ghea]\ s\ v\d c\ urma o curb\.Cum n-am f\cut asta, am ajuns s\ ̀ m br\ -]i[ez b\rb\te[te reclama cu Coca-Cola

care `mprejmuia arena `n timp ce colin -da din difuzoare `mi spunea ceva de„loosing your feet” (n.r. pierz`ndu-]i pi -cioarele). P`n\ mi-am reg\sit echilibrul,pe l`ng\ mine a trecut de dou\ ori gru pulde arabi [i un copil de cinci ani, care p\ -rea c\ alearga pe iarb\ [i nu mergea pef` [iile metalice de c`]iva milimetri gro si -me ata[ate de ciobotele-i albastre.

Mi-am spus c\ dac\ p`n\ [i arabii cude[ertul lor cu tot parc\ zburau pe ghea -]\ [i eu m\ `mpleticeam ca un mo[neag,era timpul s\-mi schimb strategia. L-amochit pe individul care desena opturi cuspatele `n mijlocul ringului, i-am copiat`n minte mi[c\rile, [i m-am aruncat `ntr-olinie dreapt\ cu vitez\. N-am c\zut! Darmomentul de m`ndrie mi s-a terminatc`nd m-am oprit la c`]iva milimetri de-uns\rut. Tora, un Saint Bernard de c` te valuni [i c`teva zeci de kilograme, b\leave sel\ cu botul pe mantinel\, uit`ndu-separc\ cu invidie (sau poft\?!) la patina-tori. Am salutat-o din priviri [i m-am re -tras `n col]ul meu. F\r\ ABS, data vii -toa re nu m\ mai urc pe patine.

C\t\lin HOPULELE

Ajungem cu greu la patinoarul del`ng\ Palatul Culturii, c\ci z\pada f\ -cut\ troiene pe trotuare [i [osea ni sepune ̀ n cale aidoma zidurilor unei for -t\re]e. Ba mai au meterezele astea deghea ]\ [i lacuri de ap\rare, c\ci nisi pul`ndoit cu sare a topit p\tura de nea peici, pe colo. Dar, dup\ lupta cu frigul[i om\tul, uite-ne `n sf`r[it [i `nc\l]a]icu ghetele din plastic [i lame pe t\lpi.Pe acestea le-am cump\rat de la ni[teelfi ascun[i ̀ n spatele unui ghi[eu, pen -tru care am scos din buzunar 26 de lei.De fapt, banii s`nt „pentru renii luiMos Cr\ciun”, glume[te Ionela, ofat\ sl\ bu]\ [i blond\, toat\ numai unz`m bet

~ntrecere de c\z\turiM\ ridic cu greu pe lamele din o]el

[i m\ simt de parc\ a[ fi `nc\l]at pa pu -cii cu toc ai mamei. Genunchii `mitre mur\ ca ni[te vreascuri b\tute de v`nt[i stau [i m\ g`ndesc ce frumos ̀ mi vortremura [i pe ghea]a neted\ ca un lacde sticl\. ~n sf`r[it ni se d\ voie pe pa -tinoar, dar nici eu [i nici cei c`]iva co -legi care au venit „s\-[i rup\ g`turile”cu mine nu ne desp\r]im de balustra-da din plastic. Ar\t\m ca ni[te b\bu]ecare [i-au uitat bastonul acas\ sau cavecinii bunicilor mei care au stat preamult la birt, iar acum iau gardurile laspri jinit `n drum spre cas\.

Prima tr`nt\ o ia C\t\lin, dar nua tin ge totu[i ghea]a cu buzunarele dela spate ale pantalonilor c\ci se prin -de abil de gardul care `nconjoar\ ghea -]a. E `nalt, sp\tos, un om [i jum\tate `ntoat\ regula, iar m\iestria lui ca pati-na tor `l face s\ arate ca un „hipo po t\ -mel cu role”, cum `mi sopte[te Ionelala ureche, s\ nu aud dec`t eu. Dup\ otu r\ sprijinit de balustrad\ m\ prind`n sf`r[it ce trebuie s\ fac ca s\ nu v\dlacul `nghe]at mai de-aproape a[a c\renun] cu totul la sprijin [i m\ av`nt,tremur`nd ce-i drept ca un celofan `nbriza m\rii, pe oglinda rece.

Noi ar\t\m cel mai caraghios [ilipsi]i de experien]\ de pe patinoar.Doar c`teva mame cu pu[tii lor de c`]i -va ani[ori ne fac concuren]\ la c\z\ -turi. Un grup de studen]i str\ini ̀ ns\ se`ntrec `n tot felul de scheme, de gium -bu[lucuri [i deseneaz\ elegant linii peluciul de ghea]\. Nu s`ntem invidio[ide fel dar la fiecare bufnitur\ urmat\de vreo-njur\tur\ `n francez\ parc\ f\ -cea s\ ne tresalte ni]el inimioara [i s\mai `mbuneze frigul care `ncepea s\mu[te tot mai tare pe m\sur\ ce soa re -le apune. Abia dac\ a trecut o or\ din[e din]a de patinat pe ghea]\ c\ r\ -m`nem din ce `n ce mai pu]ini. Îns\,nu vrem `nc\ s\ renun]\m. Doar pri -vi rile sup\rate [i dansurile de pe-unpicior pe altul ne ̀ nduplec\ s\ ple c\m.Dovad\ c\ ne-am l\sat grei pleca]ide la patinoar e C\t\lin, care dup\ce a sc\pat de ghetele cu lame met-alice, acesta a mai luat o tr`nt\, asa, s\nu uite p`n\ la anul cum se face.

Andrei MIHAI

Soarele ̀ ncepe u[or s\ se as cun d\ pedup\ cl\dirile recent construite, [i fix latimp pentru ca patinatorii s\ nu se maiiz beasc\ unii `n al]ii, or bi]i de reflexiaghe ]ii. ~ntr-o cabin\ micu]\, m\ a[ez lacoa da format\ din al]i temerari veni]i s\a lunece c` te va ture pe p`rtie. Dup\ cem\ plimb la trei ghi[ee, unul pentrubilet, altul pen tru patine [i ultimul s\-mip\s tre ze ghetele, ies `nceti[or `nc\l]at cuo pe re che de lame pe t\lpi.

„Vai, [i trebuie s\ trecem peste po dul\sta?”, exclam\ din spate o fat\ a c\reifa]\ e acoperit\ de glu ga gecii. Aceasta`ncearc\ s\ ridice u[or pasul, [i cu multefort din partea pri etenului ei, reu[este `nfinal s\ ajun g\ la patinoar, pe care deo-camdat\ nu putem intra. Trebuie s\ maia[ tep t\m timp de c`teva minute, p`n\ ter-min\ de cur\]at ghea]a de z\ pa d\ un au -tovehicul destul de m\ ri cel. Asemeneaunui patinator, face ture `n jurul terenu-

lui, l\s`nd `n urma sa dungi lucioase.„Parc\ ar fi un urs, ce mare e”, se audevenind de la u nul din tinerii a[eza]i lacoad\, ca re dup\ alte dou\ minuteprime[te li ber pe ghea]\. Unii o pornesc`n for]\, lu ̀ndu-[i av`nt [i alunec`nd iutede la un cap\t la cel\lalt. Restul o por-nesc fie mai u[or, fie str`ns legat de ci -neva care se price pe. „S\ nu-mi dai dru-mul, jur c\ dac\ pic te iau [i pe tine cumine”, `i spune o fat\ b\ ia tului de a c\ -rui m`nec\ st\ ancorat\ cu unghiile.Urm`ndu-le e xem plul, eu [i `nc\ al]i c`]i -va `n ce p\ tori `n cer c\m s\ ne ag\]\m decel mai apropiat lu cru, `n cazul nostrufiind balustrada de pe mar gine.

Veteran cu v`rsta unui`ncep\tor

~ncetul cu `ncetul `ncep s\ alunec c`tde c`t, patin`nd nici mai mult de o ju m\ -tate de metru, c`nd piciorul st`ng `mi fu -ge `ntr-o direc]ie, p\r\sind cursul stabi -lit [i iar m\ ag\] de cel mai apropiat spri -jin. C`teva minute iau o pauz\, c`nd de -

o dat\ trece pe l`ng\ mine un copil devreo [ase–[apte ani urmat din spate demama lui. {i ea tot cu ajutorul marginiise mi[c\ pe terenul alunecos, `ncerc`ndcu greu s\ ]in\ pasul cu micu]ul care i-otot ia `nainte. „Stai mam\, nu te mai gr\ -bi at`t de tare, vrei s\ cad jos?”, la careb\ iatul se `ntoarce spre ea [i `ncepe s\r`d\. „Hai odat\, c\ vreau s\ m\ daumai mult. Uite, mai am un pic [i ajungdincolo”, zice `ntinz`ndu-[i degetul ar\ -t\tor c\tre partea cealalt\ de teren. {idintr-o mi[care o zbughe[te spre locul]in tit, l\s`ndu-i `n urm\ pe to]i care `nc\patinau cu bara `n bra]e.

Paul ANDRICI

Mai s`nt zece minute p`n\ la fix.Pa tinele [i m\nu[ile s`nt la locul lor, lafel [i frica de ghea]\ a unora. Ne tre -mu r\ buza de jos, dar aventura `ncepe`n ciuda r`setelor ori grijilor confra ]i lorde alunecu[. {i patin\m, patin\m iarna!

Dup\ vreo c`teva ture f\r\ pauz\,a[a, de `nc\lzire, aproape m\ izbescde-un nene care pare c\ face ni[te sche -me, st`nd cu ochii `n sus. „Uit\-te `n -coa’”, strig\ de pe margine cineva careface poze `ntruna. Probabil o fi so]iaori iubita acestuia, pentru c\ o fan\ si -gur nu e. L`ng\ ea, o b\bu]\ cu ]igara`n gur\ `[i filmeaz\ nepo]elul care esin gur pe ghea]\ [i tot pic\ [i pl`nge.

Dar nu e singurul copil venit. Pe l̀ n g\parapetul de pe margine o m\ mic\ pu -]in cam nesigur\ pe pi cioa rele ei `[iaju t\ ]`ncul s\ patineze. „Hai, m\imam\ m\i. }ine-]i pu]in echilibrul”,

`i zice femeia `n timp ce b\r ba tul eifilmeaz\. M\ hot\r\sc s\ apar [i eu peamintirea lor de familie, a[a c\ o ajutpe m\mic\ [i o ]in pe micu]\ `m -preun\ cu amica lui Andrei, c`t timp`[i trage ea sufletul. Dar nu e a[a deu[or precum p\rea pentru c\ dom n i [o -rica, firav\ din fire, nu face dec`t s\ selase pe spate [i s-alunce, iar cum nici e -chilibrul nostru nu-i prea stra[nic, aban -don\m misiunea de buni sa ma ri teni. {idac\ mai vine [i C\t\lin [i te prinde degeac\ pentru c\ „a[a-i oprirea de ur -gen]\”, chiar c\ `i putem considera pecopii mult mai iscusi]i dec`t noi.

~ndr\zni]i s-aluneca]iChiar dac\ atmosfera se li ni[te[te

pu]in dup\ ce se `nsereaz\, un grup denem]oi zgomoto[i care se dau `n stam -

b\ pe ghea]\ se fac remarca]i. De fapt,miezul grupului e un pletos cu un a pa -rat foto [i-o domni[oar\ care, dup\ `m -br\c\mintea sub]ire de pe ea, ai credec\ a confundat z\pada cu iarba verde.P\i ce e mai potrivit dec`t o perechede colan]i [i un sacou pentru a-]i ar\tam\iestria pe patine? ~ncerc s\ de p\ [escmomentul, `ns\, prin ochelarii mei a -proape aburi]i, mi se `nf\]i[eaz\ o alt\minun\]ie. Domni[oara cu pricina `[ipune prietenul frezat s\-i pozeze cica -tricea de la opera]ia de apendicit\ sau ov`n\taie pe care [i-a f\cut-o dup\ ce aplonjat pe covorul rece.

Nu [tiu dac\ e vreun fel de tradi]iela nem]i, dar po zat\ [i fericit\, fata `[icontinu\ rolul de Robin Hood alghe]ii. Noroc c\ pa ti noarul se totgole[te [i are loc s\ se desf\[oare, darspectacolul `i e `ntrerupt de un b\iat`nalt care patineaz\ cu o u[urin]\ care-]i casc\ gura [i care te face s\ te `ntre-bi: „B\, oare \sta o fi Chuck Norris?”

Iuliana LEONTI

Cum mi s-a stricat pirueta

Cum nu avem nici osanie, iar colacurile

de la CCS s`nt prinsebine, am dat fuga p`n\ lapatinoarul din Palas, un -de scopul nostru nu a fosts\ ne `n trecem cu restul,ci s\ ne ]inem pe picioa -re. Dup\ ce ne-am `nc\l -zit un pic, am dat drumulparapetului [i ne-am feritde ]`ncii care treceau pel`ng\ noi `n vitez\, lasf`r[it num\r`nd [i f\c`nddiferen]a num\rului detr`nte pe care le-am luat.

Hai s\ pariem pe cine cade primul!

Pe patine f\r\ fr`ne� noi ar\t\m cel maicaraghios [i lipsi]i deexperien]\ de aici

� am reu[it s\ fac, timid, primele linii f\r\ s\ m\ sprijinc`nd pe l`ng\ mine a trecut Cr\iasa Z\pezii

B\tut [i de pu[ti

Cr\iasa c\z\turilor� o b\bu]\ cu ]igara `n gur\ `[i filmeaz\ nepo]elulcare e sin gur pe ghea]\ [i tot pic\ [i pl`nge

� nu patinez mai mult deju m\tate de or\ c\ pi cio -rul `mi fuge `ntr-o direc]ie

Un dans `n pas de v`n\tt\\ ii

DOSAR 5O

pinia veche — Nr. 445 — 17 - 23 decem

brie 2012

Sub umbrela lui Ferdinand I

Biblioteca Central\ Univer si -ta r\ „Mihai Eminescu” din Ia[i(BCU) este cea mai veche institu]iede acest fel din ]ar\ [i una dintre celemai importante biblioteci enciclope-dice din România. ~nceputurile sales`nt legate de rena[terea cultural\ dintimpul domniei lui Vasile Lupu, `ns\data oficial\ care marcheaz\ debutulistoriei bibliotecii universitare ie [e neeste 8 noiembrie 1839, c`nd domni-torul Mihail Sturdza a donat aproxi -mativ 500 de volume AcademieiMi h\ilene. BCU de]ine un sediu cen -tral [i 12 filiale care reprezint\ bi -blioteci ale facult\]ilor Universit\]ii

„Alexandru Ioan Cuza”, (UAIC)plus cele ale Gr\dinii Botanice, Ob -servatorului Astronomic, [i Mu ze -u lui de Istorie Natural\.

Biblioteca are personalitate juri -di c\, dar func]ioneaz\ în subordineaMinisterului Educa]iei, Cercet\rii,Tineretului [i Sportului (MECTS),ca institu]ie afiliat\. Tot ministerul a -lo c\ finan]area pentru serviciile sale,iar ministrul, la propunerea Sena tu luiUAIC, nume[te directorul (`n pre zent`n func]ie este prof. univ. dr. Alex an -dru C\linescu, critic [i istoric liter-ar), care ulterior, devine membru alaceluia[i Senat. Conform Regu la men -

tului de Func]ionare al BCU – Ia[i,`n bibliotec\ au acces cadrele didac-tice universitare, studen]ii din insti-tu]iile de `nv\]\m`nt superior de stat[i particular din Ia[i, studen]i str\inicuprin[i `n programe [i proiecte edu -ca ]ionale, cercet\tori ai institutelor aca -demice, doctoranzi, absolven]i ai unorinstitute de `nv\]\m`nt superior [ielevi din clasa terminal\ de liceu, curecomandarea [colii (numai la sal\).

Un edificiu regalIni]ial, BCU a fost parte compo-

nent\ a bibliotecii celei mai vechiinstitu]ii de `nv\]\m`nt modern din]ar\, modific`ndu-[i `n timp doar de -nu mirea, fiind cunoscut\ sub numelede Biblioteca Universit\]ii din Ia[i,Biblioteca „Ulpia”, Biblioteca Cen -tral\ [i Biblioteca „Nicolae B\l ces -cu”. ~ntre 1835-1860 a func]ionat încl\direa Universit\]ii vechi din Ia[i(actuala Universitate de Medicin\[i Farmacie „Grigore T. Popa”),apoi, în Universitatea nou\ (actual-mente Biblioteca [i Corpul A alUniversit\]ii Tehnice „Gh. Asachi”),iar dup\ cel de-al Doilea R\zboi Mon-dial, `n cl\direa Bibliotecii Fun da ]iu -nii „Regele Ferdinand I”.

Iar Funda]ia universitar\ „Re -ge le Ferdinand I” s-a `nfiin]at pen-tru a marca ̀ mplinirea v`rstei de 60 deani de c\tre regele `nsu[i. Proiectul afost legiferat în [edin]ele din 29 oc -tombrie [i, respectiv, 19 noiembrie

1925 ale celor dou\ camere ale Par -lamentului României Mari. Ul te -rior, s-a cump\rat terenul pe care `nprezent se afl\ BCU, iar `n urmaconcursului de proiecte, inginerulEmil Prager a construit cl\direa `npatru ani (1930-1934), dup\ planu ri -le arhitectului Constantin Jotzu.

~ns\, din cauza problemelor eco-nomice, cl\direa nu a fost inaugurat\oficial. Interiorul acesteia este reali -zat din marmur\ de Carrara [i mo zaicvene]ian, iar exteriorul este decoratcu coloane `n stil ionic, pila[tri ne o -do rici, cu frontoane triunghiulare [imedalioane ale unor personalit\]i cul -turale rom=ne[ti. ~n proiectul ini]ial,pe acoperi[ul Funda]iei trebuiau a[e -zate statuile cu cei mai reprezenta-tivi conduc\tori din istoria româ ni lor,printre ei reg\sindu-se Carol I [iFerdinand, tocmai pentru a sublinialocul celor doi regi în identitatea po -po rului român. Pentru c\ au existattemeri c\ structura de rezisten]\ a cl\ -dirii nu va suporta o astfel de greu-tate, „Grupul statuar” a fost aranjatini]ial `n curtea bibliotecii, fiind mu -tat `n 1968 în Parcul Voievozilor.

Pe parcursul celor 170 de ani,BCU [i-a `nchis por]ile `n mai multer`nduri. Lipsa de spa]iu, calamit\]ilenaturale sau cele provocate, cu tre -mu rul din 1940, criza economice dela `nceputul secolului al XX-lea, saucele dou\ r\zboaie mondiale, s`nt prin -cipalele cauze care au determinat ri -si pirea sau reducerea fondului de car -te. ~n prezent, acesta este format dinaproximativ 2.500.000 de unit\]i bi -bliografice, dintre care 100.000 facparte din fondul tezaur al BCU. A -cesta cuprinde bibliotecile particula -re donate de unele familii re pre zen -tative pentru cultura rom=neasc\ (C.Hurmuzachi, M. Sturdza, T. Ma -io rescu, etc.) sau de m\n\stiri. Oparte dintre volume s`nt semnate demari personalit\]i.

Depozite cu aripi~n prezent, cl\direa BCU este

structurat\ pe trei niveluri, plus sub-solul [i partea intermediar\ dintre par -ter [i primul nivel (mezanin). Astfel,`n subsolul central [i cel din aripa st`n -g\, dinspre Bulevardul Carol, se g\ -sesc depozite de carte, iar `n subsoluldinspre strada P\curari se afl\ uzinade carte. La parter, `n partea dreapt\,s`nt atelierele de leg\torie, multipli-care [i t`mpl\rie; `n partea st`ng\ seafl\ o sal\ de lectur\, iar `n holul cen -tral Aula „Mihai Eminescu”, ves-

tiarul [i administra]ia. Nivelul inter-mediar dintre parter [i etajul I estefolosit pentru birouri `n care se ]ineeviden]a cataloagelor, iar la primuletaj se g\sesc dou\ s\li de lectur\ pen -tru studen]i, serviciul rela]ii cu pub-licul, o sal\ de referin]e, un atelierfo to [i un depozit al publica]iilor degrup. La nivelul al doilea se g\sescbirourile de bibliografie, cel al direc-torului [i dou\ s\li de lectur\ pentruperiodice [i pentru profesori [i cer ce -t\tori, iar pe etajul al III-lea, cel carecorespunde cupolei, s`nt amenajatedepozite de carte.

Iulia CIUHU

~n Funda]ie stau pe rafturi c\r]iletezaurului rom=nesc

Paznicul din rondul spre Copou

� ini]ial, institu]ia a fost parte component\ a bibliotecii celei mai vechi institu]ii de`nv\]\m`nt modern din ]ar\ � din cauza problemelor economice, cl\direa nu a fostinaugurat\ oficial

A[ezat\ la r\scruce, la intersec]ia BulevarduluiCarol cu strada P\curari, Biblioteca Central\

Universitar\ din Ia[i „Mihai Eminescu” (BCU) estem\rturia rezisten]ei culturii române[ti `n fa]a dezas-trelor de orice fel. Nici cutremurul, nici r\zboaiele [inici recesiunea din prima jum\tate a secolului trecutnu au v\t\mat-o, ci doar i-au r\t\cit o parte dintrevalorile sale. ~n toamna anului 2010, BCU s\rb\torea170 de ani de la „prima dona]ie notabil\, de 400-500 de c\r]i, oferit\ funda]iei noastre. Dac\ s-audonat atîtea c\r]i, e clar c\ func]ionam înc\ de atuncica o bibliotec\”, explica cu acea ocazie CameliaBoca, [eful Departamentului de Marketing de la BCU.

� Dimitrie Gusti – Primuldirector al bibliotecii, om de cul-tur\, scriitor [i tipograf, acesta`ntocme[te un catalog complet alfondului de carte, de altfel, primulde acest gen din ]ar\.

� Teodor Codrescu – Jur na -list, traduc\tor, scrii tor [i colec ]io narde documente is to rice, acesta aregrij\ de dezvol ta rea institu]iei, iar`n 1844 prime[te `nc\ dou\ s\li `nafara camerei de lectur\.

�Bogdan Petriceicu Ha[deu –Academician, enciclopedist, jurist,lingvist, folclorist, publicist, istoric[i om po li tic, acesta doneaz\ bib-liotecii 4000 de volume

� M. Buznea – ~n perioada `ncare a func]ionat ca director, 1864,s-a remarcat prin `ntocmirea cu me-ticulozitate a unor inventare de do -na]ii, prin adresele c\tre tipo gra fiiprivind respectarea pre ve derilor de -pozitului legal.

� Petre Maler C=mpeanu –Autor de manuale, traduc\tor [i pe -dagog renumit `n epoc\, profesorula predat `nainte de a ajunge direc-tor la Academia Mih\ilean\, undea ]inut [i nu me roase prelegeri deistorie a literaturii [i versifica]iuniirom=ne.

� Cezar C\t\nescu – Pe ri oa -da sa de directorat se remarc\ printip\rirea „Catalogului general al

Bibliotecii Centrale din Ia[i”� Samson Bodn\rescu – Scri i -

tor [i profesor respectat, a cesta a do -nat un fond de carte de ex cep ]ie bi -bliotecii ̀ nainte de a p\r\si conduce -rea acesteia, ced`nd postul prie te nu -lui s\u, Mihai Eminescu.

� Mihai Eminescu – S-a ocu-pat intens de completarea fonduluide carte cu c\r]i, pe care le urm\reade la anticari sau particulari. Ge niulliteraturii ro m= ne[ti a urm\rit depis -tarea [i achi zi ]io narea cu orice pre],dar nu unul exagerat, a manuscrise -lor [i c\r]ilor vechi [i rare. Putemspu ne c\ poetul a fost primul care af\cut munc\ de patrimoniu.

� Dimitrie Petrino – Aban do -neaz\ ini]iativele lui Eminescu [itrateaz\ biblioteca `n func]ie de in -te resele politice ale vre mii, av`nd ogrij\ mai mare pentru m\gulirea per -sonal\ a mini[trilor dec`t pentru in -te resul institu]iei.

� Ioan Caragiani – ~n timpulcelor dou\ mandate la conducereaBCU, folcloristul [i traduc\torul con -fer\ bibliotecii o anumit\ stabili ta -te, cu o slab\ fluctua]ie de personal.

� Giorge Pascu – Profesoruluniversi tar `ndepline[te mai `nt`ifunc]ia de subbibliotecar, iar apoiob]ine dou\ mandate de director.

� Petre Andrei – Sociolog deavengur\, se `n ca dre az\ `n specificul

perioadei `n care tinerii cu studiiproas pete [i te mei nice la facult\]ide prestigiu at`t din ]ar\ c`t [i dinstr\in\tate, care `n cear c\ s\ re ̀n ti -ne reasc\ institu]ia ie[ea n\.

� Karl Kurt Klein – Personajmarcant, ce reu [e[ te s\ reorgani ze zedin temelii ac tivitatea [i structurabibliotecii. Pu ne bazele unei biblio -teci [ti in ]i fi ce, moderne [i cu per-sonal calificat, dispun`nd de instru-mente de lucru `n vigoare pe planinterna]ional.

� Bronislav Irion – Discipolal directorului precedent, Karl KurtKlein, c\ruia `i urmeaz\ exemplul,merg`nd pe acela[i sistem [i con-tinu`ndu-i proiectele.

� Grigore Botez – Sub direc-toratul s\u, fondul de publica]ii cre[ -te `ntr-un num\r im pre sionabil, reu -[ind s\ fac\ ca BCU Ia[i un ade -v\rat focar activ de cultur\.

� Mihai Bordeianu – Re cu -noscut `n istoria institu]iei pentrufaptul c\ a pus `n lu mi n\ nume roa -se valori deja existente ale biblio te -cii.

� Corneliu Stefanache – De[ia condus o perioad\ scurt\ bibliote-ca ie[ean\, prozato rul a reu[it cuajutorul abord\rii [i vizi u nii sale s\realizeze deziderate funda mentaleale institu]iei, pentru care se f\cu -se r\ [i eforturi anterioare.

conform siteului students.info.uaic.ro

Fo[tii directori Fond existent: aproximativ

2.500.000 unit\]i bibliografice; Fondul tezaur: aproximativ

100.000 de manuscrise, in cu na -bu le, carte veche româneasc\ [istr\in\, h\r]i, documente, al bu me[i piese de arhiv\;

Intr\ri `n cursul anului2011: aproximativ 32.500;

Abonamente rom=ne[ti: 222;Abonamente str\ine: 21;Abonamente baze de date

(Proquest, Springerlink, ISSN- peste 22.000 titluri): 29 bazede date;

Sta]ii de lucru pentru uti-lizatori: 179;

Utilizatori `nscri[i: aproxi-mativ 35.000;

Utilizatori activi: aproxi-mativ 17.000;

Frecven]a: aproximativ 480.000;Tranzac]ii de `mprumut:

aproximativ 818.000 de docu-mente eliberate pentru `mprumut,la sal\ [i la domiciliu;

Titluri solicitate de biblio -te ca altor biblioteci – 853;

Titluri primite de BCU Ia[ide la alte biblioteci – 853;

Titluri solicitate biblioteciide alte biblioteci – 1185;

Titluri furnizate de biblio -teca altor biblioteci – 1185;

Schimb interna]ional: 439de parteneri din 52 de ]\ri;

C\r]i primite: 977;Titluri periodice primite: 796.

conform www.bcu-iasi.ro

Statistici

TABLET|6Armaghedon vs. Home Alone 3

Dintre Cr\ciun [i Sf`r[itul Lumii a[alege mereu sf`r[itul Cr\ciunului. Nu c\a[ avea ceva `n mod special cu motivelegratuite de a sta degeaba [i de a bea [ia m`nca `n plus, dar goana dup\ con-sum [i fericirea la promo]ie m\ irit\ mai

ceva ca beteala cu sclipici.B\ie]ii care-au inventat Sf`r[itul

Lu mii probabil au v\zut c`t de profi ta bile Cr\ciunul pentru Carrefour [i Bi se ri -c\ [i s-au g`ndit s\ fac\ ceva mai univer-sal, din care s\ poat\ suge bani [i alte a -faceri. Dac\ pentru anualul 25 decem-brie cumperi cadouri, m`ncare, b\utur\[i mai dai un ban [i la preot, s\ fie totulOK, `n cazul Apocalipsei se schimb\treaba.

~nainte de toate [i de toate trebuieun drum pe la biseric\, s\ nu cumva s\te prind\ tragedia cu vreun p\cat ne m\r -tu ri sit. Apoi treci pe la farmacie: antide-pre sive, metoclopramid, pic\turi de ochi,pastile de tuse cu efect halucinogen,

Smec ta, orice crezi c\ ]i-ar folosi la `n -ce put de sf`r[it. Urmeaz\ proviziile se -rioa se: m`ncare, b\utur\ [i arme. C\ lu -g\ rii tibetani spun c\ toat\ treaba ar pu -tea s\ dureze [i trei luni, timp `n careP\ m`ntul va fi privat de electricitate, [irecomand\ s\ te baricadezi `n cas\ saus\ te retragi `n natur\. Deci cartofi, lem -ne, c\rbuni, l\zi frigorifice, ceaf\ de porc[i c`teva casolete de mici (nu se poatesf`r [itul lumii f\r\ un gr\t\rel), vin alb,vin ro[u, ]uic\, coniac, c`te o b`t\ pentrufiecare membru al familiei, pu[c\ dac\ai permis de port arm\, pu[c\ [i dac\ n-ai(cine mai verific\ `n prag de Apo calip -s\?), lanterne, baterii, vest\ antiglon] (ce,crezi c\ o s\ fii singurul cu pu[c\?) [i,cel mai important, o telecomand\.

Ar fi p\cat s\ treac\ sf`r[itul lumii [is\ nu prinzi [i tu, orinde-ai fi, meciuldintre cei care-au stat acas\ [i [i-auv\zut de treab\ [i nebunii ca tine.

Ioan STOLERU

~mi plac filmele americane. De pop-corn. Blockbustere. Comerciale. ~mi pla-ce [i Cr\ciunul. De fapt, de acolo am`n v\]at s\-mi plac\. De la filmele pe carele difuza PRO TV-ul c`nd eram mic [i`n fa]a c\rora ̀ mi boldeam ochii ̀ n fie ca -re de cembrie. De acolo mi-am b\gat `ncap f\ r\ s\ m\ sp\l pe creier c\ f\r\ s\r -b\ toa rea asta nu se poate [i nu-]i prie[tedac-o petreci altcumva dec`t `n familie.

{i da, tr\iesc `ntr-o ipocrizie a su ma -t\, fiindc\ nu se schimb\ cu nimic lumea`n decembrie. Nu le cresc cerbilor nasuriro [ii s\ ̀ nceap\ s\ zboare, nu vin s\ ̀ n de -pli neasc\ dorin]ele b\tr`nei cu barba dea -s\ [i cojoace ro[ii [i nici nu po]i zice c\iarna e cel mai „festiv” anotimp din totanul. C\ci printre `nz\peziri, topiri, `n ghe - ]uri, friguri crunte, oamenii o duc maiprost iarna dec`t `n oricare alt\ lun\ dinan. Nu mai ies din cas\, iar c`nd o facris c\ s\-[i rup\ oasele pe ghe]u[urile ca -re se ascund sub mun]ii de z\pad\ pe ca -re oficilit\]ile niciodat\ nu le cur\]\ cumtrebuie, [i pl\tesc la ̀ ntre]inere c`te un sa-lariu [i jum\tate ̀ n fiecare lun\. Asta c`ndeste c\ldur\ [i nu s`nt nevoi]i s\ se-nc\l -zeas c\ la ochiurile aprinse de la aragazuldin buc\t\rie.

Decembrie e [i luna sinuciga[ilor. Emomentul acela `n care facturile nu mai`n cap `n c\su]a po[tal\, iar la banc\ tetemi s\ mergi s\ vezi dac\ mai ai vreo le] -caie de fric\ s\ nu-]i ridice ma[ina cu ca -re ai ajuns acolo. Momentul `n care `]idai seama c\ parc\, de unul singur, n-aipentru ce tr\i.

De aceea e nevoie de Cr\ciun [i defilme americane cu c\]ei pufo[i care fac

s\ ning\, cu elfi `mbr\ca]i `n verde careaduc cadouri [i cu oamenii care se sal -vea z\ unii pe al]ii. Fiindc\ ̀ n realitate, lu - mea v\zut\ prin oglinda geamului tro ie -nit pe jum\tate e `nfior\toare. De a ce eanu are nimeni dreptul s\ strice Cr\ ciu -nul. Nici m\car cu sf`r[itul lumii.

C\t\lin HOPULELE

~nc\ de c`nd facem cuno[tin]\ culumea, corpurile firave ne s`nt bom-bardate cu zeci de informa]ii care nestr\ pung ad`nc, p`n\ `n textura sufletu-lui, precum caninii unui lup ce-[i `n[ -fa c\ prada. Nu [tim prea multe, [i nicinu ne g`ndim s\ punem la `ndoial\ceea ce ne imprim\ sim]urile care re -fu z\ orice pauz\. Mai t`rziu, accept\mcu u[urin]\ toate conven]iile care nes`nt transmise de c\tre p\rin]i, bunici,sau profesori, [i `nv\]\m s\ credem cut\rie `n tot felul de lucruri. Dac\ e[ticuminte, vine Mo[ Cr\ciun [i-]i a du -ce cadouri, dac\ m\n`nci tot din far-furie, o s\ fii puternic precum un su -per-erou, dac\ o s\ `nve]i bine la [coa -l\, vei ajunge director, sau dac\ furi, [i`]i `nsumezi ceva ce nu-i al t\u, trebuies\-]i asumi o pedeaps\.

Omul nu este un pr\d\tor, ci un su -pra vie]uitor. Simpatiz\m pove[tile cufinal fericit, [i ne place s\ credem c\trebuie s\ existe, indiferent de religie,o ordine a Universului, o moralitate ne-

[ tirbit\ de la care nimic nu se poateabate. De fapt, ne apuc\m orbe[te detoate capetele de sfoar\, [i ne punemsperan]a `n cele mai m\runte lucruri,pentru c\ la urma urmei, cu to]ii tre-buie s\ credem `n ceva.

~ns\, ce se `nt`mpl\ atunci c`nd cre -zurile [i certitudinile ne s`nt `n[ f\ cate,iar confuzia `[i marcheaz\ teritoriul `ninteriorul nostru? Balan]a se `nclin\str`mb, iar dezam\girile [i ne ̀m pli ni ri -le `[i ascut\ `ncet unghiul fa]\ de sol,p`n\ ce se pr\bu[esc aseme ni unui nuczdrobit de timp, [i ne trans form\ `nni[ te golemi din fier. Sf`r [itul lumii nuvine anul acesta. Au spus-o at`t ma ia -[ii, c`t [i oamenii de [tiin ]\, `ns\, 2012e un subiect `n care po]i s\ cazi u[or,odat\ cu cli[eele ca re ne in toxic\ azi,precum criza financiar\, poli ticie nii co -rup]i, sau ideea cum c\ ni mic nu mai e cea fost. S`nt mirat, totu[i, c\ s-a uitat de`nc\lzirea glo bal\.

Iulian B~RZOI

Ultimul meci� `nainte de toate trebuie un drum pe la biseric\, s\ nucumva s\ te prind\ tragedia cu vreun p\cat ne m\r tu ri sit

~n c\utarea unei dogme

~n miezul iernii via]a pare mai multrupt\ din Iad dec`t o s\rb\toare. Oa -me nii se crucesc mai des, ca de-un ne -cu rat, la troienele care le acoper\ dinurm\ pa[ii, la miile de lumini care sesp`nzur\ de to]i brazii [i sp`nzur\ ba niipublici, la pre]urile de pe ga lan tarelesleite de-o carne prea bun\ fiind c\-i preascump\. Iarna nu-i prilej de serenitatec`t e de zbucium, de t\m b\ l\u [i de dr\-covenii.

E ca [i cum ai trece, noaptea, pedeasupra r`ndurilor de z\pad\ `n gr\ -m\ dite peste sc`ndurile pasarelei de la

Gar\. Te-ncovoaie frigul ca un semndin ceruri c\ meri]i s\ fii str`ns lanesf`r[it `ntr-o menghin\ rece, p`n\ telepezi de toate pentru o can\ de ceaicare s\ te umfle-napoi ̀ n form\ de om.Se-ndreapt\ spre tine c`te-o umbr\,me reu c`te una singur\, din cap\tul ce -l\ lalt, cu ochi goi care se-aprind `nmin tea ta [i te p`rlesc pe frunte. {i tesu foc\ apropierea p`n\ la junghi, `ns\c`nd ajungi l`ng\ strigoi `]i spune „Bu -n\ seara” bl`nd, ca de la un trup `n ghe -]at la altul [i are chip rumenit, ca unm\r copt, dulce. Pocne[te sc`ndura

sub ]ire de sub tine ca o pojghi]\ deghea]\ prins\ pe-un r`u care se zbate,veninos, dedesubt. {i crezi c-ai s\ te`neci `n nimic, c-ai s\ tai p\tura alb\de pe p\m`nt ca o patin\, `ns\ sc`r]`iez\pada, nu lemnul. La cap\tul podului`ncepe s\ latre o bestie la tine, te ur -m\ re[te cu-n urlet pe care nu-l g\se[ti,te `n]eap\ pl\m`nii de fug\. De fapt,sub piatra ud\ a sc\rilor, o c\]elus\ `[istr`nge sub trup puii n\scu]i `n frig, defrica namilei de umbr\ pe care-o la[i`n urm\. {i clopotele bisericii nu sezgu duie at`t de t`rziu fiindc\ vine n\ -

pas ta, ci fiindc\ ninge de dou\ zile [ioa menilor le place s\ cread\ `n zur g\ -l\ii uria[i aduc\tori de soare.

Ultima r\suflare nu se va trage ` -na intea unui val de foc, nici nu ne-orm`nca dih\nii fabuloase. Trecu]i [i prinape [i prin fl\c\ri, sf`r[itul va veni maidegrab\ din gura noastr\ hulpav\ dup\vorbe [i dup\ gusturi b\noase. De gea -ba ne min]im c\ ne-ncord\m ca de a -po calips\, c`nd m`nc\m, bem [i cum -p\ r\m ca de Cr\ciun.

Anca TOMA

Nu-mi viola]iCr\ciunul!

Pe podul cu draci� sf`r[itul va veni mai degrab\ din gura noastr\ hul-pav\ dup\ vorbe [i dup\ gusturi b\noase

� lu mea v\zut\ prin oglinda geamului tro ie nit pejum\tate e `nfior\toare

� ne place s\ credem c\ trebuie s\ existe, indiferent dereligie, o ordine a Universului

Drag\ Mo[ Cr\ciun, vreau caanul \sta s\ ̀ mi aduci un brad sub ca -re s\ `mi ascund cadourile pe care levoi primi. De la tine. Le vreau `mpa-che tate ̀ n ambalaj ro[u cu fundi]e al -be, legate cu patru bucle. Sau maidegrab\ s\ fie ro[ii. Fundi]ele.

Vreau ca atunci c`nd deschid cu -ti ile s\ g\sesc unicorni roz [i p\pu[i cup\rul blond lung p`n\ la c\lc`ie, careculeg flori de c`mp [i `[i `mpletescco roni]e din lev\n]ic\. {i mai vreau[i un curcubeu care s\ alunge norii\[tia de se cred st\p`nii cerului. Uniispun c\ nu vom mai avea zile senine[i c\ `n cur`nd va ploua cu meteori]i.Nu [tiu ce s`nt \ia, probabil ni[te bul -g\ri mai mari de z\pad\ care `[ischim b\ formele. Mi-ar pl\cea s\ setransforme `n brio[e sau `n buburuzeuria[e [i s\ le adun pe toate, din toat\lumea, s\ le a[ez l`ng\ oamenii de z\ -pad\. Vreau s\ ̀ mi fac o armat\ [i s\ `i`mbrac cu rochii de z`ne. Am auzit c\`nainte de ziua ta vom primi vizi ta toridin spa]iu. Nu [tiu care spa]iu, darsper s\ nu fie din cel\lalt cartier pen-tru c\ nu m\ `mpac bine cu copiii deacolo. Po]i s\ ̀ mi aduci [i ni[te fulare?

Mama nu vrea s\ `mi ia o pisic\,a [a c\ te rog pe tine s\ vorbe[ti cu ea[i s\ o convingi. Mi-a[ dori una alb\,pufoas\ [i cu ochii portocalii. {i unanea gr\, cu ochi galbeni. M-am g`nditdeja [i la nume: Tinkerbell [i PeterPan. Mai vreau [i o trambulin\ ca s\sar de pe ea `n piscina pe care `nc\nu o am, dar ̀ l voi ruga pe tata s\ ̀ micumpere una. Dar nu acum, pentru c\e foarte frig afar\ [i ̀ nghea]\ apa. U-nii zic c\ [i P\m=ntul va `nghe]a [ic\ va fi ca la Polul Nord, ca la tine a -cas\.

Ai putea s\ ̀ mi aduci cadourile cuc`teva zile `nainte de Cr\ciun? I-amauzit pe p\rin]i discut`nd c\ ne vommuta `ntr-un cartier care se nume[te„subteran”, dar nu [tiu adresa. ~]i maitrimit [i anul viitor o scrisoare ca s\[tii unde s\ `mi trimi]i darurile.

C\t\lina DOBROVICEANU

Pe 21 decembrie 2012se spune c\ va ve ni

sf`r[itul lumii. P`n\ laArmaghedon `ns\, nem\ n`nc\ de vii facturilela `ntre]inere [i depresi-ile de sezon. A[a c\ ne`ngrop\m, pre ventiv, `nfotolii, privim cu drag laMo[ Cr\ciunii de plastic[i leg\m cu fundi]e ro[iig`ndurile negre.

� b\ie]ii care-au inventat Sf`r[itul Lu mii probabil au v\ -zut c`t de profi ta bil e Cr\ciunul pentru Carrefour [i Bi se -ri c\ � tr\iesc `ntr-o ipocrizie a su ma t\, fiindc\ nu seschimb\ cu nimic lumea `n decembrie

Scrisoaref\r\ timbru

Decembrie e [i luna sinuciga[ilor

Ultima r\suflare nu se va trage ` na intea unui val de foc

Opi

nia

vech

e —

Nr.

445

— 17

- 2

3 de

cem

brie

201

2

� vreau [i un curcubeucare s\ alunge norii

CCoo ll iinnddaa]] ii dde Apocalips\

REPORTAJ 7O

pinia veche — Nr. 445 — 17 - 23 decem

brie 2012

Din sacul ro[u

To]i oamenii lui Mo[ Cr\ciun

–Mo[ule unde `]i s`nt renii?–Parca]i `n p\dure la Bucium.C\t\lin Cucu a fost odat\ un lu p. Al -

t\dat\ [eful elefan]ilor, iar de cu r` nd „Gu - noierul”. ~nainte de un Cr\ ciun a ur catpe scen\ ̀ mbr\cat ca un brad, iar de vreopatru ani joac\ `n costumul mo [u lui dinLa ponia ca s\-l aduc\ [i la gr\ di ni ]e ledin Ia[i cu bucurii. De fapt, chiar cel de-al doilea rol pe care l-a primit la tea trua fost Mo[ Cr\ciun, de[i atunci nu cre deac\ o s\ `i ias\. „B\i fra]ilor, eu am 70 dekilograme [i 1,85 m. Ar\t ca o pa ran tez\

pe scen\. {i colegii au zis c\ nu, tu tefaci mo[. {i m-am f\cut. Purtam h\i -noa iele alea mari, burt\, barb\ [i toatea lea”. Iar acum pentru rolul din gr\ di -ni ]e [i-a cump\rat plete, m\nu[i albe [icos tum pentru c\ piticii s`nt foarte [u -gu be]i [i „dac\ v\d c\ ai melan\, nu preate bag\ `n seam\. A[a c\ m-am dus [imi-am luat o peruc\ blond\, mi-am f\ cutbarb\ [i must\]i, iar c`nd ̀ i iau ̀ n bra]e seuit\ la mine [i zic «\sta chiar e mo[u,c\ are p\r»”.

C\t\lin face pe mo[ul din distra c ]ie.Al]i colegi, doar pentru afaceri. Ei ̀ [i tri -mit CV-uri la gr\dini]e din var\ [i, ca s\-ialeag\ educatoarele pentru serbarea dindecembrie, promit c\ vin la pachet cucr\ ciuni]e, reni sau zmei numai ca s\ o-noreze c`t mai multe cereri. ~ns\ mo [ul dela Teatrul Luceaf\rul este bucuros c\poate s\ stea cu picii pentru c\ s`nt im -previzibili [i curio[i. Iar asta `i permi telui C\t\lin s\ fie spontan [i s\ nu `n ve -]e pe de rost replici, ca atunci c`nd e pescen\. De exemplu, s`mb\ta trecut\, unpi ticot „m-a `ntrebat ce salariu am, iar eui-am zis c\ Mo[ Cr\ciun nu are salariu.

La care el: «da’ce e[ti pe moca»?”. Al -t\ dat\, dup\ ce piticii v\zuser\ la tele-vi zor c\ mo[ul se `mbrac\ `n albastru,fa ce karate [i `[i ia juc\riile de la Me -tro, l-au `ntrebat aproape sup\ra]i de cee `mbr\cat `n ro[u [i de ce nu mai fa ceju c\rii `n uzina din Laponia, ci le ia ga-ta f\cute de la supermarket. Iar mo[ula trebuit s\ g\seasc\ explica]ii.

Patru perechi de m\nu[i~nainte s\-l interpreteze pe Mo[

Cr\ ciun, actorul p\streaz\ un ritual. Nubea [i nici nu fumeaz\, iar c`nd intr\ `nsa l\, poart\ m\nu[i pentru c\ s`nt p\ -rin ]i care se g`ndesc c\ „vai, de mine,nu cumva copilul s\ ia ceva”. {i din a -ce la[i motiv, pentru ca s\ fie lini[ti]ip\ rin]ii, mo[ul nici nu pup\ copiii, chi ardac\ ei se ̀ ntind ca s\-i ating\ obrazul cubuzele lor moi. Pentru lini[tea lui `n s\,a `nv\]at din p\]aniilor altora, c\ atun-ci c`nd iei ]`ncul `n bra]e, nu trebuie s\-ila[i m`inile libere, ci s\ i le ]ii cu ale ta -le, pentru c\ altfel „nu [tii ce `l apuc\deo dat\ [i smulge barba, peruca sau mus -t\]ile” b\tr`nului bun, deconspir`ndu-l `nmijlocul serb\rii.

Apoi, ̀ n seara de Ajun, C\t\lin mer -ge [i bate la u[ile familiilor care ̀ l chea-m\ din timp ca s\ aduc\ daruri copii lor.Odat\ a mers la un b\iat at`t de preg\tit

pen tru `nt`lnirea cu b\tr`nelul bl`nd `n c`t„mi-a spus vreo 20 de poezii [i eu tot `imai d\deam c`te un cadou. La un mo -ment dat, mai aveam vreo patru cincida ruri [i eram `nnebunit a[a c\ i le-amdat pe toate, iar el mi-a zis. «Da’ eu mai[tiu c`teva poezii, tu `ns\ nu mai ai ca -do uri»”. Dar nu to]i picii s`nt a[a de a -mu zan]i. Exist\ [i cazuri `n care fiind„co piii de bani gata s`nt arogan]i, mof-tu ro[i, iar dac\ nu `i st\p`ne[ti, bat din pi -cior [i-]i zic «da’ d\-mi cadourile! Da’tre s\ `mi spui o poezie. Nu spun ni mic,

d\-mi cadourile!»”. {i de pe margine p\ -rin]ii z`mbesc „iar eu parc\ s`nt `n D-l.Goe”.

~ns\ acum c`]iva ani, unui Mo[ Cr\ -ciun, coleg cu C\t\lin, „i s-a `n t`m platun moment deosebit”. Un copil i-a `n -tin s timid la plecare `ntr-un plic e co no -mi ile sale [i i-a zis: „Uite, \[tia s`nt cas\ cumperi juc\rii [i pentru co pi ii s\ ra ci”.

Iulia CIUHU

~[i neteze[te cu dosul palmei o sa -co [\ din care iese un col] de barb\ [i-unpetic ro[-alb de m`nec\. Marcel a tre-bu it s\ se schimbe `n ma[in\ „ca s\ num\ vad\ copiii”, `mi z`mbe[te amuzat,b\r batul rotofei. ~[i scoate o batist\, „deasta am uitat”, [i-[i freac\ obrajii pentrua face s\ se mai duc\ din fardul care-id\dea bujori. Fiindc\ e actor de pestedo u\zeci de ani, s-a obi[nuit s\-i maisca pe vreun contur ne[ters, ca dup\ re -prezenta]ie. „{i fiin’c\ `s b\tr`n, m\ maiopre[te [i-mi mai zice lumea pe strad\c\ mi-am uitat acuarelele pe fa]\”.

~n timpul liber, tot din drag de sce -n\, se deghizeaz\ fie `n clovn, fie `nMo[ Cr\ciun, „dup\ anotimp”. A[a aa juns s\ lase „mutrele serioase pentrucei mari” [i s\-i amuze pe prichindei,ca re „s`nt de o mie de ori mai greu demul ]umit”. Le-a `nv\]at jocul, la `n ce putghicind ce ar putea s\-i bucure sau,din contr s\-i sperie, [i n-a renun]at la

ideea c\ dup\ ce sporov\iesc, cei micitrebuie s\ r\m`n\ cu ceva folositor.

Din punga pe care-o tot fo[ne[tescoa te `nt`i barba cu zulufi albi, pe ca -re [i-o potrive[te c-un elastic, aproapede urechi [i haina ro[ie pe care [i-o tre -ce doar pe umeri. Scotoce[te prin sa -cul din plastic dup\ c\ciula cu mo] al b[i-[i drege vocea `ntr-un „ohohoho,mo[u’ n-are nimic pentru tine ̀ n de sa g\,feti]\, trebuia s\-l suni cu o or\ mai de -vreme sau s\-i scrii”. {i r\m`ne cu vo ceade b\tr`nel care-ar vrea s\ ̀ nt`nd\ ori cuio bucat\ de h`rtie [i-un pix. De[i el nuvi ne din Polul Nord sau Laponia, [i-nloc de sanie tras\ de reni are o Alfa Ro -meo din 1998. Glume[te c\ la bloc n-arfi avut unde ]ine renii [i a trebuit s\-ide a.

Lui Marcel nu-i vine greu s\ intre`n rolul mo[ului, „de diminea]\ tot facasta”, poveste[te el, cu g`ndul la fe ti -]e le pe care le-a vizitat pu]in mai de -vre me „pentru c\ voiau s\-l vad\ peMo [u’ `nainte de Cr\ciun”. Fiind [i zi uauneia dintre ele, p\rin]ii i-au f\cut pepla c [i l-au „comandat” pe b\tr`nel,ca re a venit cu pa[i ap\sa]i [i a b\tut detrei ori cu toiagul `n u[\. „B\]ul mi-a

fost mai greu s\-l g\sesc, trebuia s\ se -mene cu cel din c\r]ile de pove[ti, a[ac\ am b\tut drumul p`n’ la un me[terde pe l`ng\ Boto[ani s\ mi-l cioplea s -c\”, [i-[i aduce aminte c\ la fel a fost[i-n cazul sacului pentru care a mers lao croitoreas\ c`nd materialul din cata-log nu corespundea cu „ce mi-au tri misei”. De altfel, cu restul costuma]iei n-aavut probleme, n-a fost nevoie s\-[ipu n\ o pern\ `n dreptul bur]ii, „fiin’c\pe asta o am de la natur\, slav\ Dom -nu lui”. Iar pentru c\ p\rul `i era dejaa lb, cu barba a trebuit s\ se mai joace,s\ o fac\ s\ arate precum culoarea sa na -tural\. „Oric`t i-ai face s\ r`d\, copiiiv\d mai bine detaliile dec`t cei mari.”

Socote[te c\ e deja t`rziu [i „doam -na Cr\ciun probabil m\ a[teap t\”, iar`n minte ̀ i revine un cadou c\zut prin trescaunele ma[inii, pe care nu l-a v\zutc`nd unul dintre p\rin]i a cobor`t ̀ n par -carea de pe alee [i i-a umplut de sa ga cujuc\rii.

„Cump\r\turile nu intr\ `n pre]”,[op te[te el pozna[, ca [i c`nd mi-ar zi ceun mare secret, [i-[i duce grijuliu unde get `n dreptul gurii, „vezi s\ nu ne-au d\ adev\ratu’ Mo[”.

M\d\lina MORARU

Decembrie [i nici un pupic

� „eu mai [tiu c`tevapoezii, tu `ns\ nu mai aica do uri”

� Marcel are `n loc desanie tras\ de reni oAlfa Ro meo din 1998

Dincolo de masc\ este ’nea Ilie

Copiii nu [tiu [i nici nu trebuie s\[tie c\ undeva, nu departe de bazarulco lorat al Sucevei, `ntr-un bloc turn,tr\ ie[te Mo[ Cr\ciun. De vreo 40 dea ni, la fiecare `nceput de decembrie,`[i scutur\ hainele ro[ii de praf [i lescoa te cu grij\ `n frigul iernii. Nu ` na-inte ca doamna lui, Veronica, s\ i lecal ce mig\los [i s\-l `ntrebe „anu’ \s -ta unde te duci?”. Atunci el z`m be[ tecu obrajii plini. {i-n cas\ miroase, ne-g re[it, a s\rb\toare cu gust de pl\ cin -te [i-a cuptor `ncins.

’Nea Ilie are 74 de ani [i a fost[o fer pe o ma[in\ care transporta me -dicamente pentru farmacii, ̀ ns\ au tre-cut 20 de ani de-atunci. I-au nins, to ]i,pe cre[tet [i i-au domolit, an de an, dince ̀ n ce mai mult glasul [i firea. E sf\-tos [i domol, cald ca o p`ine care ]ise-nmoaie `n palme, r\sufl`nd un par -fum dulce de vatr\. Cr\ciuni]a cu nu -me de copil\ i-a `ng\duit obiceiul [il-a iubit. {i atunci c`nd Mo[ul se-n f\ -]i [a celor doi copii ai lor, dar [i c`nd por -nea pe drumuri. „Plecam cu autobu zulla {aru Dornei, la Vatra Dornei la ru de,`mbr\cat cu toate straiele, cu mascali pit\ de nas, uneori abia respir`nd”[i cu buzunarul plin de bomboane.Fiin d c\ e Mo[ Cr\ciun toat\ luna,iar de `nt`lne[te copii pe drum, `[i scu -tur\ m`na prin buzunar, c-o dib\cie deme[te[ugar [i scoate c`te-un dar m\ -ru nt, care se tope[te pe buzele [tren-ga rilor.

Costumul i l-a croit doamna Ve -ro nica, pe c`nd lucra la fabrica de tri -cotaje Zimbru, s\ fie tot 40 de anide-atunci. „E nimerit bine, legat cu ofr`n ghiu]\ alb\-ro[ie `mpletit\, e ac e -la [i [i azi” [i Corina, mezina, `l com -pleteaz\, duios „ei, mai retu[am noi `nfiecare an, mai `mbun\t\]eam. ~i maipu neam o insign\ de frunta[, o che la ride scafandru, acuma depindea [i deco piii la care mergea”. Nu era chip s\i se spun\ Mo[ Cr\ciun `nainte de iar -

na lui ’89, iar feti]a [i b\iatul [i-l a -min tesc drept Mo[ Geril\. „L-am re -cunoscut dup\ verighet\, iar fratelemeu dup\ bocanci. {i el [i mama aucom plotat ca eu s\ mai cred”, se-m -bu joreaz\ ca o floare Corina, care-l[tie pe Mo[ de c`nd g`ngurea. ‘NeaIlie iese [i-acum din cas\ l\s`nd ̀ n min -tea copiilor, ai lui, ai vecinilor, ai oa -me nilor care-l opresc pe strad\ s\-lroa ge s\ vin\ cu ei, un fior ca un su surde viscol geros. „Poeziile li se [tergdin g`nd numai c`nd `l v\d pe Mo[u’,u nii r\m`n `nm\rmuri]i”, simte b\ tr` nulcel m\runt [i-nc\run]it de bun\tate.

Mai mult de-o sticl\ de vin n-apr imit niciodat\ pentru c\ a ]inut pege nunchi at`]ia pitici, nu-i Mo[ de-n -chiriat. Cei doi fra]i i-au devenit spi -ri du[i [i dac\ nici ei, nici cr\ciuni]a luin-au vrut s\ mearg\, vreodat\, `ntr-u nadin drume]iile de decembrie, ‘nea I lietot [i-a acoperit chipul cu masca lui decauciuc, cu barb\ lung\, alb\, s-a-n -fo folit `n halatul lui ro[u [i-a pornits\ le pun\ `n m`ini copiilor daruriledin debaralele p\rin]ilor. ~n ochii [i-nvocea lui, Mo[ Cr\ciun nu-i defel o-n -chipuire. „Du-te-acas\ [i Mo[ul o s\vin\ c`t de repede”, [opte[te el vr\jit.{i glasul lui aduce c-o p`ine cald\ [i-unmiros dulce de vatr\.

Anca TOMA

Bocancii b\tr`nului cu verighet\

� costumul lui ’nea Ilie a fost croit de doamna Ve ro nica

Din mantaua ca o rodie

De mai bine de o lun\,pe rafturile din

supermarket-uri, b\tr`niidin ciocolat\ `[i dau coa -te. Tot cam de at`ta timp,prichindeii din gr\ dini]erepet\ pentru ser bareadin Ajun, c`nd `i va vizitaMo[ Cr\ ciun, maig`rbovit dec`t a nul trecut,dar mai bo gat caoric`nd. Cum un singurb\tr`nel nu poate ocoliP\mântul `ntr-o singur\sear\, Mo[ul cel ade v\ -rat [i-a c\utat ajutoare.Iar `n Ia[i i-a che mat ladatorie pe actorii dinteatre sau pe b\tr`nii cuchip bl`nd. Doar lor levine haina magic\ deparc\ a fost croit\ chiarde cel de la Polul Nord.

� unii interpre]i ai b\tr`nului din Laponia v\d perioadaasta ca pe o afacere, iar al]ii ca pe o bucurie � copiiipe care `i viziteaz\ s`nt sinceri [i imprevizibili

OPINIA VECHE: ~n copil\rie diri-ja]i „`ndr\cit” `n fa]a oglinzii, pe muzi-ca lui Toscaneli. Cum a]i ajuns s\ v\umple]i de temeri, [i frici, [i nesiguran-]e?

ANDREI {ERBAN: Circumstan]elecare ne fac, din p\cate, pe to]i, s\ pierdemfoarte devreme, `n adolescen]\, ceea ce nis-a dat natural, `n copil\rie. {i `n cazulmeu a fost o conjunctur\ de elemente is-cate din via]a familiei mele [i din via]a dinafar\, fiindc\ tr\iam, fire[te, `ntr-o soci-etate opresiv\. Am devenit, `ns\, a[a, maiales pe m\sur\ ce m-am trezit la via]a dinjur. Din cauza `ntreb\rilor care ap\reau cuimens\ brutalitate `n mine! Din cauza`ntreb\rilor...

O.V.: Precum „cine s`nte]i” [i „cec\uta]i, de fapt, `n via]a asta”?

A.{.: ... Da. Poate sun\ teoretic, darnu e c`tu[i de pu]in a[a.

TT`̀rrzziiuu aamm `̀nnvv\\]]aatt ss\\ nnuu mm\\mmii[[cc ddiinn ffaa]]aa `̀nnttrreebb\\rriiii

O.V.: {i-a]i g\sit un r\spuns?A.{.: Nu, nu! Orice r\spuns pe care

`ncercam s\ mi-l dau nu era altceva dec`to `ncercare de-a m\ proteja. Mi-am datseama c\ toate r\spunsurile pe care le g\ -sim nu s`nt altceva dec`t stratageme deap\rare. Nu ajungem niciodat\ la vreunadev\r g\sind un r\spuns. Dimpotriv\!Toa te r\spunsurile noastre nu s`nt altcevadec`t o coaj\, un `nveli[ care ne acoper\ca o crust\, cre`ndu-ne iluzia c-am fi maipu]in vulnerabili. De fapt, r\spunsurile nus`nt dec`t un paleativ! De asta nici nu re -zist\. Fiindc\ orice r\spuns na[te o nou\`ntrebare. Mi-am dat seama t`rziu `n via]\c\ cel mai valoros lucru posibil e s\ amputerea de-a sta `n fa]a `ntreb\rii.

O.V.: Asta nu v\ treze[te panica?

A.{.: Mult timp, da, `ntreb\rile m-audus spre anxietate [i panic\. Dar p`n\ laurm\ am `n]eles c\ dac\ po]i sta fa]\ `nfa]\ cu `ntrebarea [i s\ ai r\bdare, ceva seva deschide. Mie `mi este foarte greu s\am r\bdare, fiindc\ s`nt extrem de agitat [ide nelini[tit din fire. Vreau r\spunsurirapide. Vreau s\ se `nt`mple totul acum!{i c`nd s`nt cu actorii fac a[a. Ei `mi spun:„las\ s\ se ad`nceasc\ personajul `n mine,s\ se decanteze.” Iar eu zic: „Nu! Vreaus\-mi dai tot ce ai `n clipa asta! Nu vreaus\ a[tept p`n\ m`ine! Acum trebuie s\-midai!” {i-atunci actorul se for]eaz\ s\ scoa -t\ ceva din el, c`nd `nc\ nu este preg\tit. ~nteatru, exact prin asta s`nt de folos!Ner\bdarea mea `l ajut\ pe actor, `l mobi-li zeaz\. Ner\bdarea mea fa]\ de mine `n -sumi, `ns\, `n via]\, func]ioneaz\ diferit.Foarte t`rziu [i foarte greu am `nv\]at as ta:s\ am r\bdare s\ stau `n fa]a `ntreb\rii! S\nu m\ mi[c din fa]a ei [i s\ nu tri[ez.

O.V.: Cum tri[a]i?A.{.: Din p\cate, de obicei tri[ez

g\sind r\spunsuri foarte iste]e, care s\ m\p\c\leasc\ pe mine `nsumi. ~mi zic: „A,da! Las\ c\ ies cu bine din asta. {tiu cumtrebuie f\cut!” Iar `n felul \sta, m\ strecorpe l`ng\ mine `nsumi, l\s`nd `ntrebareanerezolvat\. De asta zic c\ cea mai valo -roas\ experien]\ pentru mine e aceea `ncare stai fa]\ `n fa]\ cu `ntrebarea. Dac\rezi[ti – asta e cel mai important, s\ rezi[tis\ stai `n fa]a `ntreb\rii f\r\ s\ i te sustragi,s\ r\m`i a[a, neav`nd un r\spuns [i s\suferi cu toat\ fiin]a fiindc\ te g\ se[tiexpus, neascuns dup\ nici un r\spuns,atunci `n]elegi zidul. Asta e! Te g\se[ti `nfa]a `ntreb\rii ca `n fa]a unui zid prin carenu po]i trece. Dac\ stai [i dac\ stai [i dac\stai, ceva se va deschide! Ceva se va `n -t`mpla!

O.V.: Vi s-a `nt`mplat „ceva”?A.{.: Da! Am `n]eles c\ r\spunsul ori

solu]ia nu le g\sesc eu, nu eu le dau, ci vindin alt\ parte!

||ssttaa ee aaddeevv\\rruull!! UUllttiimm!! CC\\nnuu [[ttiimm nniimmiicc!!

O.V.: V-a]i permis vreodat\ s\ ̀ n ce -pe]i ceva nepreg\tit fiind, sper`nd c\ve]i intra `n rezonan]\ cu lumea [i lu -mea v\ va ie[i `n `nt`mpinare?

A.{.: Tot ce-am realizat mai valoros`n via]\ a fost pentru c\ m-am deschis caceva s\ intre.

O.V.: Ce `nseamn\ c\ v-a]i deschis?A.{.:Deschiderea aceasta e un fel de-

a te goli. Asta le spun [i studen]ilor cucare lucrez. De fapt, asta e tema work-shop-urilor pe care le ]in, cum a fost celde la Ipote[ti ori de la Mogo[oaia. S\ tedeschizi `nseamn\ s\ ui]i tot ceea ce ai`nv\]at, s\ te dezve]i de ceea ce crezi c\[tii, pentru c\ de fapt, nu [tim nimic! ~njurul noastru e un imens nor al necunos-cutului! |sta e adev\rul! Ultim! C\ nu[tim nimic! A fi deschis e o stare aflat\ `ncontrast cu a fi `nchis prin r\spunsuri, cua fi plin de ceea ce [tii.

O.V.: Asta-i treaba r\spunsurilor:s\ dea greutate, s\ formeze o crust\ so -lid\ peste nisipurile mi[c\toare.

A.{.: Atunci c`nd cred c\ [tiu, s`nt`ntr-adev\r plin de iluzia c\ [tiu [i nu amnici un loc `n mine, unde s\ intre altceva.Fiindc\ s`nt deja plin de ceea ce [tiu! Tre-buie s\ m\ dezv\] de ceea ce [tiu, s\ m\deschid `n fa]a necunoscutului, ca s\primesc surpriza, adic\ acel „altceva” pecare nu `l [tiam [i care nu ar fi putut avealoc `n mine, dac\ nu m-a[ fi golit. Numaidac\ m\ las a fi vulnerabil, numai dac\ m\las expus, lipsit de ap\rarea unui r\s puns,ceva se poate `nt`mpla! Altfel, r\ m`n greu[i imobil. De asta spun c\ cel mai impor-

tant lucru din via]a mea a fost s\ `n]elegc\ numai `n fa]a `ntreb\rii ceva mi sepoate `nt`mpla. Dac\ ai deja un r\s puns,atunci e[ti plin de tine [i nimic nu mai`ncape `n fiin]a ta, nimic nu te mai poatep\trunde [i `n]epene[ti.

DDee ffaapptt,, ss`̀nntteemm nnii[[ttee ffuurrnniicciiO.V.: C`t a]i tr\it [tiind r\spun suri?A.{.: P\i, cam toat\ via]a! Bine, mai

mult sau mai pu]in, fiindc\ am mai avutdiferite crize.

O.V.: Era dezordine `n dumneavoas -tr\ `nainte s\ intra]i ̀ n m\n\stirea aceeazen?

A.{.: Era dezordine ̀ n mine [i `na in te,[i-a fost dezordine [i dup\. Fiindc\ m\ - n\stirea n-a rezolvat nimic – mi-a dat doarun gust c\ altceva e posibil, c\ se poatetr\i [i altfel dec`t mecanic, automat, cu[abloane, cu cli[ee, adic\ a[a cum tr\ imnoi, `n mod normal, via]a.

O.V.: Cu siguran]\ [tia]i asta deja.A.{.: O [tiam, desigur, dar numai `n

teorie. Nu o [tiam `n trup! ~n trup amsim]it-o prin medita]ia zen, c`nd r\m`i `nstare de lini[te cu tine `nsu]i ore [i ore `n[ir, dac\ po]i. Dar aceast\ medita]ie estenumai o preg\tire, pentru ca ceva s\ se ̀ n -t`mple. Ceea ce se `nt`mpl\, `ns\, vine dinafar\. Adic\, nu eu s`nt cel care face ca„Troienele” sau „Indiile Galante” s\ fie unsucces – dac\ s`nt un succes. S`nt convinsde treaba asta, c\ nu eu fac lucrurile s\ se`nt`mple! Ceea ce fac eu e s\ m\ des chidunei alte energii! Asta e tot! M\ preg\tescs\ las aceast\ energie s\ circule prin mine!

O.V.: Nu v\ e team\ c\ v-a]i pierdeidentitatea l\s`ndu-v\ s\ fi]i juc\ria u norenergii universale?

A.{.: Focalizarea asupra identit\]iipoa te s\ alunece foarte u[or `nspre egoism[i adularea sinelui, ceea ce este opusulst\rii `n care ar trebui s\ fiin]\m.

O.V.: Ceea ce este specific mai cuseam\ creatorilor.

A.{.: E specific, `ntr-adev\r, fiindc\noi credem c\ s`ntem ni[te zei. Ni[tezmei! C`nd, de fapt, s`ntem ni[te furnici!

O.V.: ...A.{.: Da! A[a este, crede-m\, nu

s`ntem altceva dec`t ni[te furnici! Dar cear trebui s\ fim, ei, bine, ar trebui s\ fimni[te furnici con[tiente c\ trebuie s\ ser -veasc\ o cauz\ mai `nalt\ dec`t cea a pro-priului lor ego! Noi s`ntem aici nu ca s\ne servim propria noastr\ nevoie de pute -re, satisfac]ie [i vanitate, ci ca s\ servim„altceva”!

O.V.: Ce `nseamn\ „altceva”?A.{.: S`ntem aici ca s\ servim via]a,

ca s\ servim planeta, ca s\ servim Crea -torul care ne-a dat cadoul de-a fi aici, cas\-l servim pe Cel\lalt, iar nu pe noi `n -[ine. ~n Biblie se spune asta: „Nu s`nt aicica s\ m\ servesc pe mine, ci pe cel\lalt”.Iar Cel\lalt poate fi fratele meu, copilulmeu, prietenul meu, dar `n primul r`nd,Cel\lalt este Omul, adic\ semenul meu.Acestea s`nt adev\ruri biblice foarte sim-ple pe care nu le practic\m deloc, `n ciu -da faptului c\ ne numim cre[tini!

NNuummaaii cc`̀nndd ttee aaffllii `̀nn lliinnii[[tteeiinntteerriiooaarr\\,, oo ffoorr]]\\ ppuutteerrnniicc\\ttee ppooaattee pp\\ttrruunnddee

O.V.: {apte ani a]i tr\it, cum s-arspune, burghez, c\s\torit cu o contes\,`mbr\]i[at de public [i de critici. Ce v\tot aduce `napoi ̀ n criz\, de parc\ bi ne -le nu v\ prie[te, nu v\ adoarme, nu v\lini[te[te?

A.{.: Am avut norocul s\ nu credniciodat\ `n succes. |sta e un noroc, fi-

indc\ unii `l au, iar al]ii, nu! Un vechi pri-eten ̀ n]elept din New York,mi-a spus: „Ebine s\ ai tot succesul din lume, bu cur\-te de fiecare secund\ de succes [i nu credenici o secund\ `n el”. Bucur\-te, dar nucrede! Exact asta e! ~n momentul `n caretr\ie[ti cu asta, `n]elegi c\ ceea ce senume[te succes ori considera]ie so cia l\ nureprezint\ altceva dec`t ni[te conven ]ii. Iarconven]iile s`nt numai ni[te aparen]e. Nude asta facem art\! Nu cre\m ca s\ avemsucces! Cre\m ca s\ ne ajut\m pe noi [i peal]ii s\ tr\im o via]\ mai bun\, s\ tr\im maiinteligent [i mai sensibil.

O.V.: Fiindc\ spunea]i c\ `n m\n\s -tirea zen a]i deprins ideea...

A.{.:Gustul! Gustul pentru medita ]ie,gustul pentru lini[tire!

~~nn ffiieeccaarree sseeccuunndd\\,, vviiaa]]aammeeaa ee ttuullbbuurraatt\\

O.V.: De ce-a]i c\utat lini[tirea [i nuexperien]ele dionisiace?

A.{.: Pentru a ajunge acolo, trebuiemai `nt`i s\ fii lini[tit. Dac\ n-ai lini[te,nici o energie de o for]\ [i de o virulen]\precum cea dionisiac\ nu poate intra `ntine, fiindc\ nu o po]i primi. Numai c`ndte afli `n lini[te interioar\, o for]\ puter-nic\ te poate p\trunde, fiindc\ altfel orespingi, o disipezi, o pierzi.

O.V.: Dumneavoastr\ s`nte]i tamanun nelini[tit.

A.{.:Da, s`nt nelini[tit tot timpul, dinp\cate! Tr\iesc `ntr-o agita]ie continu\!Mereu port `n mine demonii mei, cu carem\ lupt.

O.V.: Cum arat\ demonii ace[tia?A.{.: S`nt demonii tuturor vocilor in-

terioare care s`nt pline de negativitate,pline de frustrare!

O.V.: Frustrare? Fa]\ de tat\l dum- neavoastr\, care [i-a negat voca]ia, a]idevenit ceea ce sim]ea]i c\ s`nte]i.

A.{.: Dar mai ales vocile frustr\rii tepot acapara, fiindc\ via]a e f\cut\ din frus- trare! ~n fiecare secund\, via]a mea e tul-burat\. Nimic din afar\ nu-mi d\asigurarea c\ tr\iesc bine, c\ am o via]\bun\, normal\! Totul `n jurul meu `miarat\ c\ tr\iesc cu picioarele `n sus [i cucapul `n jos. Toat\ aceast\ como]ie a tul-bur\rii `n care tr\im cu to]ii – `n Amer-ica, ori `n Rom=nia, tot aia e – m\ zg`rie,m\ prin de [i pe mine, f\c`ndu-m\ s\ fiunemul]umit de mine, s\ nu duc via]a pecare ar fi normal s-o duc, `n afaramecaniz\rii, `n afara stereotipurilor.„Lumea [i-a ie[it din mat c\!”, a[a cumspune Hamlet! Deci, asta e! Cum fac ca

`n\untrul meu s\ nu fiu total acaparat dece mi se ̀ nt`mpl\ ̀ n afar\? Ei bine, trebuies\ port o lupt\ foarte acerb\ cu mine`nsumi!

O.V.: V-a]i format citindu-l pe Ar-taud. Lupta aceasta e experien]a cruz-imii-cu-propria-persoan\?

A.{.: Exact! Asta e cruzimea cu pro-pria persoan\, s\ te `mpotrive[ti ]ie `nsu]i,s\ nu te la[i s\ aluneci, `n ciuda discon-fortului, `n ciuda suferin]ei. S\ nu te ducicu valul, ci s\ mergi `mpotriva lui, chiardac\ suferi. S\ nu te la[i prins de mecanis -mul \sta `ngrozitor al unei colectivit\]icare e dus\ ca o turm\, ci s\ te `mpo tri -ve[ti, ̀ n ciuda absurdului, ̀ n ciuda su fe rin -]ei [i chiar `n ciuda propriei tale nepu tin ]e.

S`ntem `n furtun\ p`n\ `n ul-timul moment

O.V.: ~n biografie, scrie]i c\ pri me -le cuvinte au fost „mama, tata, avion”,ca o prefigurare a „transplant\rii” dum- neavoastr\ `n America. Avea]i un anc`nd a]i stat `ntr-un ad\post antiaerian[i scrie]i c\ intui]ia ̀ ntunericului e po si -bil s\ vi se fi format atunci. ~n joacadumneavoastr\ preferat\, cu p\pu[i pecare le at`rna]i de sfori, ca s\ le pute]imanevra, a]i v\zut mai t`rziu o pro fe ]i rea experien]ei din m\n\stirea zen, c`nda]i aflat despre curen]ii energetici caretraverseaz\ oamenii. P\re]i c\ `ncerca]is\ v\ a[eza]i via]a `ntr-o ordine. A]i tr\ -it cu teama c\ n-ave]i nici un sens?

A.{.: ...Dar tr\iesc [i acum cu aceea[ipanic\. Am avut-o mereu [i nu m-am vin-decat de ea. Nu cred c\ ajungi la finalulvie]ii cu asigurarea c\ ai avut un sens pelumea asta. Nimeni nu te asigur\ c\ veimuri de-abia dup\ ce vei fi dat un sensvie]ii tale. Pentru mine, cred c\ ̀ ntreba reaasta ̀ mi va r\m`ne p`n\ la final: „Cine s`nteu? Care e sensul acestei scurte treceri?”Dac\ mi-a[ zice `ntr-o zi: „Ah! Acum [tiucare e sensul vie]ii mele”, atunci a[ puteas\ adorm. Atunci m-a[ cul ca [i n-a[ maiavea de ce s\ m\ tre zesc.

O.V.: Dac\ insomnia `nseamn\via]\...

A.{.: Dar s\ [tii c\... Uite! Care e ul-tima pies\ a lui Shakespeare? „Fur tuna”.Se spune c\ Shakespeare este Prospero.Iar Prospero, ajuns pe insula aceasta ma -gic\, ajuns la `n]elepciune, ajuns la `n ]e -le gere, e magul care de]ine toate se cre te le.Ce face el `n final? ~[i rupe bagheta! Sespune c\ este piesa `n care Shakespeare[i-a g\sit pacea cu sine `nsu[i. Dar cum senume[te aceast\ ultim\ pies\? „Furtuna”.

Deci, ce vrea s\ spun\ asta? S`ntem `n fur-tun\ p`n\ `n ultimul moment! Nu [timnimic!

Zilnic m\ simt mizerabilO.V.: Spunea]i mai devreme c\ f\ r\

lini[te nu po]i primi nici o for]\, iardumneavoastr\, fiind un nelini[tit, elimpede c\ nu tr\i]i a[a cum a]i dori s-oface]i...

A.{: A[a e! Tot timpul ar trebui s\tr\im fiind deschi[i c\tre mister, purt`ndaceast\ con[tiin]\. Din p\cate, cea maimare parte a zilei o tr\iesc scufundat `nnegativitate.

O.V.: P\i de unde se adun\ at`taur`t `n jurul dumneavoastr\?

A.{.: Din via]\, cum de unde?! Tuunde tr\ie[ti, `n Ia[ul t\u? Pe-o insul\ afericirii?!

O.V.: ~n lumea din mintea mea, caorice om.

A.{.: P\i c`nd treci strada [i unul te`mproa[c\ cu noroi, iar altul se comport\cu tine ca un animal, nici atunci nu-]i daiseama c\ tr\ie[ti `n plin\ negativitate, c\via]a noastr\ e scufundat\ `n ur\ [i-n frus-trare?

O.V.: E mereu loc de-o alchimie `ncare `n loc s\ urli, po]i s\ r`zi.

A.{.: Dar pentru asta trebuie s\ l u -crezi mult cu tine! Nu vine a[a, plesninddin degete, odat\ cu „acum hot\r\sc s\ num\ mai ating\” [i gata, nu te mai atinge!Ies pe strad\ [i vine unul care m\ `m br`n -ce[te [i-i dau [i eu un ghiont `napoi. Ne g-ativitatea asta se transmite instantaneu [ine m\n`nc\ energiile cele mai bune. Po]is\ spui: „S\ tr\im pe alt plan”. Dar nuputem tr\i pe alt plan! Tr\im unde s`ntem,adic\ `n mizerie spiritual\ total\, `n crizaspiritual\ continu\! Dar trebuie s\ avem,`n acela[i timp, foamea [i do rin ]a [i voin]as\ dep\[im stadiul nostru mize rabil `n carene tr\im via]a!

O.V.: C`nd v-a]i sim]it cel mai mize -rabil `n via]a dumneavoastr\?

A.{.:Tot timpul! Zilnic m\ simt mize -rabil cu via]a mea. V\d mereu cum nepurt\m unii cu al]ii ca ni[te animale, iarnu ca ni[te fiin]e umane.

Cred c\ pentru asta s`ntemcrea]i, s\ fim `mpreun\!

O.V.: {i ce `nseamn\ „fiin]\ uma n\”?A.{.: ~nseamn\ s\ putem tr\i acea al -

t\ realitate de care nu ne d\m seama c-opurt\m `n noi! Tr\im pe orizontal\ [i nu`n]elegem c\ adev\rata realitate este pe

vertical\!O.V.: A]i experimentat aceast\ re a -

litate [i altfel dec`t prin teatru?A.{.: Da. ~n anumite situa]ii, pe frag-

mente, cu un anumit grup de oameni cares`nt [i ei interesa]i s\ `n]eleag\ ce `n seam n\aspira]ia spre vertical\, mi s-a ̀ nt`mplat [imie s\ tr\iesc aceast\ realitate. Dar pen truasta, `]i trebuie anumite condi]ii [i maiales, un grup de oameni care s\-]i `m p\r -t\ [easc\ interesul pentru acest fel de-asim]i. Deci nu po]i fi singur!

O.V.: De ce nu?A.{.: P\i nimic nu po]i face de unul

singur! De asta lucrez `n Teatru. De unulsingur nu pot s\-l `n]eleg pe Shakespeare.E mult prea mare, e mult peste nivelulmeu! Am nevoie de tine, de 20 al]ii, s\ nepu nem to]i capetele `mpreun\, s\ `n ]e le -gem ce-a scris omul acela, acolo! {i tot`mpreun\, `n aceast\ energie colectiv\, `naceast\ comunitate survine `nt`mplarea. Eaici ideea sf`nt\ de comunitate, nu cea co-munist\, ci aceea biblic\. Eu cred c\ pen- tru asta s`ntem crea]i, s\ fim `mpreun\!Avem nevoie unul de altul pentru ca en-ergia s\ circule! De unul singur nu pot s\fac nimic! P`n\ [i medita]ia poate fi in di-vidual\ sau colectiv\. C`nd meditezi `m -preun\ cu al]ii, o faci mult mai bine de c`tst`nd la tine acas\! Fiindc\ de la unul laaltul se transmite ceva! Eu cred c\ Cel deSus ne-a creat ca s\ fim `mpreun\. Asta-iintui]ia mea.

O.V.: Cum a]i ajuns la concluzia c\nu s`ntem aici ca s\ fim ferici]i?

A.{.: Poate c\ e prea radical exprimat,fiindc\ nu vreau s\ par un ma so chist. Dardac\ tr\im doar ca s\ c\ut\m ferici rea per-sonal\, o apuc\m pe un drum f\r\ ie[ire.Nu ca s\-mi cump\r o vil\, nu ca s\ fiufaimos, ca s\ am bani, ca s\ fiu admirat deal]ii, mi-am tr\it via]a! Toate aceste lu-cruri s`nt absolut inutile! Nu pentru astas`ntem aici! Dac\ le putem avea, foartebine! Dar dac\ doar pentru asta tr\im,atunci tr\im ca ni[te porci! Nu ca ni[te oa-meni! Porci care vor s\ m\ n`n ce, at`ta tot!

Da! Nu vin de-aici! Apar]inunei alte lumi!

O.V.: A]i vrut vreodat\ s\ l\sa]i to -tul balt\, s-o lua]i, cum se spune, de lazero?

A.{.: Da, numai c\ n-am avut nicio-dat\ puterea. S`nt mult prea slab ca s\ potface asta. M-am speriat mereu [i-am re ve -nit la ceea ce [tiu, adic\ la Teatru.

O.V.: V-a]i g`ndit totu[i s\ deveni]iun soi de pustnic?

A.{.: Da, m-am g`ndit la asta, dar, ia -r\[i, s`nt prea slab. N-am avut putereaasta.

O.V.: A]i tr\it vreo experien]\ cos-mic\?

A.{.: Cred c\ fiecare dintre noi aremo mente din astea, dar nu le realiz\m.Dac\ stai `ntr-o noapte de var\ [i te ui]i lastelele acelea foarte puternice, nu po]i s\nu sim]i c\ venim din alt\ parte! Nu, nuvenim de-aici, ci din alt\ parte! E at`t dereconfortant s\ sim]i c\ „Da! Nu vin de-aici! Apar]in unei alte lumi!”.

Dac\ m-a[ `mp\ca, a[ figata s\ mor

O.V.: ~ncepusem mai devreme s\ v\`ntreb, c`nd spuneam c\-i limpede c\ nupute]i tr\i a[a cum a]i vrea, prin lini[te,din pricina firii dumneavoastr\. V\sim]i]i vinovat?

A.{.: Da. Da...O.V.: {i solu]ia...A.{.: A vinov\]iei? S\ repari trecutul

prin ceea ce faci acum. Dac\ stai [i te je -luie[ti ori te pl`ngi de c`t de oribil te-aipurtat `ntr-o situa]ie sau alta, nu faci dec`ts\ continui linia p\catului, aduc`nd vino -v\]ia din trecut, `n acum. Dar dac\ o la[ideoparte [i spui c\ ce-a fost, a fost, iar `nprezent poate fi altfel, prin ceea ce faciacum, repari trecutul [i preg\te[ti vii to rul.Momentul „acum” conteaz\! Aceast\ cli p\!

O.V.: V\ apropia]i de momentul ̀ m -p\c\rii cu propria persoan\?

A.{.: Nu! Dac\ m-a[ `mp\ca, a[ figata s\ mor, iar eu nu s`nt nici pe de partepreg\tit s\ mor!

O.V.: V\ este fric\.A.{.: ...Mi-ar pl\cea s\ spun c\ nu mi-

e fric\.O.V.: Sigur c\ v\ e.A.{.:A[a e. Nu s`nt at`t de `naintat `n

`n]elepciune `nc`t s\ nu-mi fie fric\. Darar trebui! Ar trebui s\ nu-mi fie fric\! V\ddin tot ceea ce citesc [i c`nd m\ uit ̀ n jurulmeu, la oameni absolut senini care parc\a[teapt\ moartea, c\ n-ar trebui s\-mi fiefric\! {ti]i cum se spune `n filosofia in-dian\, c\ via]a de-acum e o re pe ti]ie pen-tru viata ce va s\ vin\. Dac\ eu chiar credasta, atunci n-ar trebui s\-mi fie fric\ demoarte deloc! Ar trebui s-o a[ tept cu o an-umit\ excitare, nu? Dar nu s`nt `nc\ sufi-cient de `naintat spiritual, pentru asta.

O.V.: V-a]i sim]it `ns\ aproape demoarte?

A.{.: ...Da. De mai multe ori am sim -]it asta, `n momentele de depresie, `n cri -ze le de spiritualitate, atunci c`nd nu s`ntcapabil s\ m\ rog, de[i intru `ntr-o biseri c\,dar nu pot spune o rug\ciune. S`nt mo- mente de vid! De vid `ngrozitor `n caresimt c\ s`nt pe marginea pr\pastiei. Atuncic`nd e[ti capabil s\ te rogi, e[ti `n m`inibune. Tot ce pot eu s\ fac `n momenteleastea e s\ con[tientizez ce se `nt`mpl\ cumine [i unde s`nt. Dac\ s`nt con[tient dece e cu mine, dac\ s`nt atent la ce se `n -t`mpl\ cu mine, atunci ceva o s\ seschimbe. ~ns\ dac\ vreau s\ schimb ceva,nu se `nt`mpl\ nimic.

Depresia te ajut\ s\ te`nt\re[ti dup\ ce ie[i din ea

O.V.: Crede]i c\ orice om care areo con[tiin]\ e obligat la nelini[te?

A.{.: Nu, dimpotriv\, eu cred c\ oriceom care are o con[tiin]\ ar trebui s\ fiemai lini[tit. Anxietatea vine, cred eu, dinlips\ de con[tiin]\, din incapacitatea de-afi treaz, absolut treaz la faptul c\ `n aceas -

t\ clip\ s`ntem aici, vii [i avem aceast\imens\ – dar, imens\ favoare, care ni s-af\cut – s\ ne tr\im poten]ialul, pe care, defapt, nici nu-l activ\m! Dac\ am fi satis -f\cu]i cu ideea c\ tr\im la poten]ialul lacare-am fost chema]i, cu inteligen]a, sen-sibilitatea [i deschiderea cu care se a[ -teapt\ de la noi s\ tr\im, cred c\ am g\silini[tea. Dac\ am reu[i, `ntr-adev\r, s\ tr\ -im miracolul pentru care-am fost invita]is\ fim aici, `n loc s\ tr\im `ntunericul, a[acum o facem, atunci, da, am tr\i av`ndcon[tiin]\. Adic\ am tr\i cu demnitate.

O.V.: Spunea]i la `nceput c\ a]i tr\ itaproape toat\ via]a av`nd r\spunsuri,mai pu]in `n perioadele de criz\, c`ndnu v-a]i mai putut fofila din fa]a `n tre -b\rii. A]i tr\it atacul de panic\?

A.{.: De mai multe ori. Am tr\it de- presii ad`nci, deci mai mult dec`t atacuride panic\. Dar [tii, dac\ ajungi `n acestest\ri extrem de inconfortabile cum s`nt de-presiile adev\rate, `n care nu mai vezi lu-mina nic\ieri, atunci c`nd ie[i din tunel –fiindc\ ie[i de acolo!, nimeni nu r\m`ne `ntunel – `]i dai seama ce important a fostpentru tine s\ te fi aflat ̀ n miezul ̀ n tuneri-cului. Pentru c\ atunci c`nd `]i dai seamac-ai ajuns ̀ ntr-un loc at`t de disperat [i at`tde lipsit de orice ghidaj – interior sau ex-terior – sim]i c\ nu mai po]i s\ revii acoloniciodat\! Sim]i, pur [i simplu, cu tot cor-pul, c\ nu mai e cazul, c\ nu mai e nevoies\ mai revii acolo! ~ntr-un fel, chiaraceast\ boal\ a depresiei te ajut\ s\ te`nt\re[ti dup\ ce ie[i din ea. De[i pare ciu-dat, e adev\rat! ~n cazul meu, a[a s-a`nt`mplat!

O.V.: Cum a]i trecut „dincolo” –pur [i simplu v-a]i trezit deodat\, lu-mina era altfel [i brusc a]i [tiut c-a]iie[it?

A.{.: Da! Exact cum spui!O.V.: ...A.{.: Eram `n New York, m\ plim-

bam printr-un magazin de muzic\, dar nuauzeam absolut nimic! Eram at`t de de pri-mat, totul `mi p\rea absolut lipsit de sens`nc`t ajunsesem ca un fel de zombi, ca on\luc\! Un mort viu eram! {i dintr-o dat\,am ap\sat un buton [i-a izbucnit o sim-fonie de Beethoven care a sunat a[a ex-traordinar, `nc`t m-am trezit. Deodat\,muzica m-a f\cut s\ m\ trezesc! Exact cao lumin\! A[a a fost!

Oana OLARIU

Opinia veche — Nr. 445 — 17 - 23 decembrie 2012

88 MMIICCRROOFFOONNUUL DE SERVICIU

~n preajma lui, `]i vine s\ taci. Nu roste[te, ci eman\ cu-vintele, le a[az\ `n constela]ii [i le d\ o consisten]\ con-cret\, de parc\ le-ai putea atinge cu m`na. De fapt, sim]ic\ `n]elegi totul, de parc\ ]i-ai reaminti, dar ]i se`ncle[teaz\ buzele, ca atunci c`nd nu mai e nimic dead\ugat, fiindc\ alte cuvinte ar fi de prisos. Aproape c\`]i dore[ti ca omul care a ajuns `n ’69 `n New York, laCentrul de Teatru Experimental La MaMa (La MaMa Ex-perimental Theatre Center) [i care-a studiat `n ’70 cuPeter Brook, la Paris, iar mai `nainte de asta, l-a `nt`lnitpe Grotowski, s\ nu fie a[a cum ]i se arat\. Dac\ ai g\si`n el o str`mb\tur\, i te-ai `mpotrivi [i te-ai dezlega, i-aivorbi, l-ai `nfrunta. ~n ’99, Asocia]ia Criticilor de Teatrudin Boston i-a oferit premiul Elliot Norton pentru Exce-len]\ (Elliot Norton Award for Sustained Excellence). ~nacela[i an, Societatea Regizorilor [i Coregrafilor dinStatele Unite i-a oferit premiul George Abbot, pentru im-pactul cu care-a pecetluit arta dramatic\ a secolului XX.Tot atunci, Academia Român\, `mpreun\ cu Funda]iaRomân\ pentru Arte [i {tiin]e i-au oferit Premiul pentruExcelen]\ `n Cultura Român\. A montat piese de teatru [ioper\ `n 39 de ]\ri, este profesor la Universitatea Colum-bia [i invitat s\ `nzdr\veneasc\ suflul artistic alstuden]ilor de la universit\]i precum Harvard, New YorkSchool of Drama sau Conservatorul din Paris.„Am`ndou\ s`nt adev\rate: [i faptul c\ s`nt special [i fap-tul c\ s`nt un nimeni”, `]i spune Andrei {erban [i intri penesim]ite `n pielea idiotului M`[kin, iar lumea `]i pare ab-surd de frumoas\, ca aceea pe care-ai tr\it-o cu sigu-ran]\, dar nu mai [tii exact c`nd. De asta `]i vine s\ taci.

� interviu cu regizorul de teatru [i oper\ Andrei {erban

Numai dac\ m\ las a fi vulnerabil, expus, lipsit de ap\rare, ceva se poate `nt`mpla!

O.V.: A]i `ncercat s\ face]i troc cusacrificii, ca s\ v\ cump\ra]i fe ricirea?

A.{.: P\i asta `nseamn\ sacrificiu: s\renun]i la ceva, ca „altceva” s\ devin\po sibil. Tot timpul e ideea as ta, c\ prinrenun]are, prin golire, faci loc unei alte`nt`mpl\ri.

O.V.: {i n-a]i fost `n[elat, f\ c`ndsacrificii de poman\, f\r\ s\ pri mi ]ir\splata?

A.{.: Dar nu faci sacrificii ca s\prime[ti ceva `n schimb! Nu e, a[a cumai spus, un troc. Faci sacrificii fiindc\asta e ceea ce „trebuie” s\ faci. Ce ]i sed\, e decizia unei alte for]e, de dincolode tine. Tot ceea ce po]i tu s\ faci, e s\sacrifici. Dar nu po]i hot\r` c\ o s\ [i pri -me[ti. Asta nu mai e `n puterea ta. Tupo]i doar s\ te preg\te[ti pentru a des -chide loc `n tine [i-n preajma ta unei `n -t`m pl\ri bune. Dar nicidecum nu e[ti tucel care decide ce anume se `ntimpl\ sau

c`nd anume se `nt`mpl\. ~nt`m plarea `nsine nu depinde mine, nu depinde de noi!Noi ne putem pre g\ ti pentru `n t`m pi -narea ei, dar n-o cre\m noi!

O.V.: V-a]i `mprietenit a[a de binecu lipsa de control asupra vie]ii, `nc`ts\ primi]i tot ce v\ iese `n cale?

A.{.:Dar dimpotriv\, nu e o lip s\ decontrol, ci o `ncercare continu\ de-a m\`mbl`nzi, de-a m\ canaliza, de-a m\ dis-ciplina! Numai `nscriindu-m\ pe-o anu-mit\ direc]ie, mi se d\ [ansa, prin efort,s\ fiu disponibil! Deci asta nu `n seamn\lips\ de control, ci dimpotriv\, pre-supune foar te mult efort ca s\ m\ p\strez`n stare de deschidere, disponibil s\ mise `nt`mple ceva. Con cen tr`n du-m\, fo-caliz`ndu-m\, ]in`ndu-mi `n fr`u demonii,eu m\ adun, `n loc s\ m\ dez bin!

Faci sacrificii fiindc\ asta e ceea ce „trebuie” s\ faci

OPINIA VECHE: ~n copil\rie di ri -ja]i „`ndr\cit” `n fa]a oglinzii, pe muzi -ca lui Toscaneli. Cum a]i ajuns s\ v\um ple]i de temeri, [i frici, [i nesiguran -]e?

ANDREI {ERBAN: Circumstan]elecare ne fac, din p\cate, pe to]i, s\ pierdemfoarte devreme, `n adolescen]\, ceea ce nis-a dat natural, `n copil\rie. {i `n cazulmeu a fost o conjunctur\ de elemente is-cate din via]a familiei mele [i din via]a dinafar\, fiindc\ tr\iam, fire[te, `n tr-o soci-etate opresiv\. Am devenit, `ns\, a[a, maiales pe m\sur\ ce m-am trezit la via]a dinjur. Din cauza `ntreb\rilor care ap\reau cuimens\ brutalitate `n mine! Din cauza`ntreb\rilor...

O.V.: Precum „cine s`nte]i” [i „cec\uta]i, de fapt, `n via]a asta”?

A.{.: ... Da. Poate sun\ teoretic, darnu e c`tu[i de pu]in a[a.

T`rziu am `nv\]at s\ nu m\mi[c din fa]a `ntreb\rii

O.V.: {i-a]i g\sit un r\spuns?A.{.: Nu, nu! Orice r\spuns pe care

`ncercam s\ mi-l dau nu era altceva dec`to `ncercare de-a m\ proteja. Mi-am datseama c\ toate r\spunsurile pe care le g\ -sim nu s`nt altceva dec`t stratageme deap\rare. Nu ajungem niciodat\ la vreunadev\r g\sind un r\spuns. Dimpotriv\!Toa te r\spunsurile noastre nu s`nt altcevadec`t o coaj\, un `nveli[ care ne acoper\ca o crust\, cre`ndu-ne iluzia c-am fi maipu]in vulnerabili. De fapt, r\spunsurile nus`nt dec`t un paleativ! De asta nici nu re -zist\. Fiindc\ orice r\spuns na[te o nou\`ntrebare. Mi-am dat seama t`rziu `n via]\c\ cel mai valoros lucru posibil e s\ amputerea de-a sta `n fa]a `ntreb\rii.

O.V.: Asta nu v\ treze[te panica?

A.{.: Mult timp, da, `ntreb\rile m-audus spre anxietate [i panic\. Dar p`n\ laurm\ am `n]eles c\ dac\ po]i sta fa]\ `nfa]\ cu `ntrebarea [i s\ ai r\bdare, ceva seva deschide. Mie `mi este foarte greu s\am r\bdare, fiindc\ s`nt extrem de agitat [ide nelini[tit din fire. Vreau r\spunsurirapide. Vreau s\ se `nt`mple totul acum!{i c`nd s`nt cu actorii fac a[a. Ei `mi spun:„las\ s\ se ad`nceasc\ personajul `n mine,s\ se decanteze.” Iar eu zic: „Nu! Vreaus\-mi dai tot ce ai `n clipa asta! Nu vreaus\ a[tept p`n\ m`ine! Acum trebuie s\-midai!” {i-atunci actorul se for]eaz\ s\ scoa -t\ ceva din el, c`nd `nc\ nu este preg\tit. ~nteatru, exact prin asta s`nt de folos!Ner\bdarea mea `l ajut\ pe actor, `l mobi-li zeaz\. Ner\bdarea mea fa]\ de mine `n -sumi, `ns\, `n via]\, func]ioneaz\ diferit.Foarte t`rziu [i foarte greu am `nv\]at as ta:s\ am r\bdare s\ stau `n fa]a `ntreb\rii! S\nu m\ mi[c din fa]a ei [i s\ nu tri[ez.

O.V.: Cum tri[a]i?A.{.: Din p\cate, de obicei tri[ez

g\sind r\spunsuri foarte iste]e, care s\ m\p\c\leasc\ pe mine `nsumi. ~mi zic: „A,da! Las\ c\ ies cu bine din asta. {tiu cumtrebuie f\cut!” Iar `n felul \sta, m\ strecorpe l`ng\ mine `nsumi, l\s`nd `ntrebareanerezolvat\. De asta zic c\ cea mai valo -roas\ experien]\ pentru mine e aceea `ncare stai fa]\ `n fa]\ cu `ntrebarea. Dac\rezi[ti – asta e cel mai important, s\ rezi[tis\ stai `n fa]a `ntreb\rii f\r\ s\ i te sustragi,s\ r\m`i a[a, neav`nd un r\spuns [i s\suferi cu toat\ fiin]a fiindc\ te g\ se[tiexpus, neascuns dup\ nici un r\spuns,atunci `n]elegi zidul. Asta e! Te g\se[ti `nfa]a `ntreb\rii ca `n fa]a unui zid prin carenu po]i trece. Dac\ stai [i dac\ stai [i dac\stai, ceva se va deschide! Ceva se va `n -t`mpla!

O.V.: Vi s-a `nt`mplat „ceva”?A.{.: Da! Am `n]eles c\ r\spunsul ori

solu]ia nu le g\sesc eu, nu eu le dau, ci vindin alt\ parte!

|sta e adev\rul! Ultim! C\nu [tim nimic!

O.V.: V-a]i permis vreodat\ s\ ̀ n ce -pe]i ceva nepreg\tit fiind, sper`nd c\ve]i intra `n rezonan]\ cu lumea [i lu -mea v\ va ie[i `n `nt`mpinare?

A.{.: Tot ce-am realizat mai valoros`n via]\ a fost pentru c\ m-am deschis caceva s\ intre.

O.V.: Ce `nseamn\ c\ v-a]i deschis?A.{.:Deschiderea aceasta e un fel de-

a te goli. Asta le spun [i studen]ilor cucare lucrez. De fapt, asta e tema work-shop-urilor pe care le ]in, cum a fost celde la Ipote[ti ori de la Mogo[oaia. S\ tedeschizi `nseamn\ s\ ui]i tot ceea ce ai`nv\]at, s\ te dezve]i de ceea ce crezi c\[tii, pentru c\ de fapt, nu [tim nimic! ~njurul noastru e un imens nor al necunos-cutului! |sta e adev\rul! Ultim! C\ nu[tim nimic! A fi deschis e o stare aflat\ `ncontrast cu a fi `nchis prin r\spunsuri, cua fi plin de ceea ce [tii.

O.V.: Asta-i treaba r\spunsurilor:s\ dea greutate, s\ formeze o crust\ so -lid\ peste nisipurile mi[c\toare.

A.{.: Atunci c`nd cred c\ [tiu, s`nt`ntr-adev\r plin de iluzia c\ [tiu [i nu amnici un loc `n mine, unde s\ intre altceva.Fiindc\ s`nt deja plin de ceea ce [tiu! Tre-buie s\ m\ dezv\] de ceea ce [tiu, s\ m\deschid `n fa]a necunoscutului, ca s\primesc surpriza, adic\ acel „altceva” pecare nu `l [tiam [i care nu ar fi putut avealoc `n mine, dac\ nu m-a[ fi golit. Numaidac\ m\ las a fi vulnerabil, numai dac\ m\las expus, lipsit de ap\rarea unui r\s puns,ceva se poate `nt`mpla! Altfel, r\ m`n greu[i imobil. De asta spun c\ cel mai impor-

tant lucru din via]a mea a fost s\ `n]elegc\ numai `n fa]a `ntreb\rii ceva mi sepoate `nt`mpla. Dac\ ai deja un r\s puns,atunci e[ti plin de tine [i nimic nu mai`ncape `n fiin]a ta, nimic nu te mai poatep\trunde [i `n]epene[ti.

De fapt, s`ntem ni[te furniciO.V.: C`t a]i tr\it [tiind r\spun suri?A.{.: P\i, cam toat\ via]a! Bine, mai

mult sau mai pu]in, fiindc\ am mai avutdiferite crize.

O.V.: Era dezordine `n dumneavoas -tr\ `nainte s\ intra]i ̀ n m\n\stirea aceeazen?

A.{.: Era dezordine `n mine [i `na in te,[i-a fost dezordine [i dup\. Fiindc\ m\ - n\stirea n-a rezolvat nimic – mi-a dat doarun gust c\ altceva e posibil, c\ se poatetr\i [i altfel dec`t mecanic, automat, cu[abloane, cu cli[ee, adic\ a[a cum tr\ imnoi, `n mod normal, via]a.

O.V.: Cu siguran]\ [tia]i asta deja.A.{.: O [tiam, desigur, dar numai `n

teorie. Nu o [tiam `n trup! ~n trup amsim]it-o prin medita]ia zen, c`nd r\m`i `nstare de lini[te cu tine `nsu]i ore [i ore `n[ir, dac\ po]i. Dar aceast\ medita]ie estenumai o preg\tire, pentru ca ceva s\ se ̀ n -t`mple. Ceea ce se `nt`mpl\, `ns\, vine dinafar\. Adic\, nu eu s`nt cel care face ca„Troienele” sau „Indiile Galante” s\ fie unsucces – dac\ s`nt un succes. S`nt convinsde treaba asta, c\ nu eu fac lucrurile s\ se`nt`mple! Ceea ce fac eu e s\ m\ des chidunei alte energii! Asta e tot! M\ preg\tescs\ las aceast\ energie s\ circule prin mine!

O.V.: Nu v\ e team\ c\ v-a]i pierdeidentitatea l\s`ndu-v\ s\ fi]i juc\ria u norenergii universale?

A.{.: Focalizarea asupra identit\]iipoa te s\ alunece foarte u[or `nspre egoism[i adularea sinelui, ceea ce este opusulst\rii `n care ar trebui s\ fiin]\m.

O.V.: Ceea ce este specific mai cuseam\ creatorilor.

A.{.: E specific, `ntr-adev\r, fiindc\noi credem c\ s`ntem ni[te zei. Ni[tezmei! C`nd, de fapt, s`ntem ni[te furnici!

O.V.: ...A.{.: Da! A[a este, crede-m\, nu

s`ntem altceva dec`t ni[te furnici! Dar cear trebui s\ fim, ei, bine, ar trebui s\ fimni[te furnici con[tiente c\ trebuie s\ ser -veasc\ o cauz\ mai `nalt\ dec`t cea a pro-priului lor ego! Noi s`ntem aici nu ca s\ne servim propria noastr\ nevoie de pute -re, satisfac]ie [i vanitate, ci ca s\ servim„altceva”!

O.V.: Ce `nseamn\ „altceva”?A.{.: S`ntem aici ca s\ servim via]a,

ca s\ servim planeta, ca s\ servim Crea -torul care ne-a dat cadoul de-a fi aici, cas\-l servim pe Cel\lalt, iar nu pe noi `n -[ine. ~n Biblie se spune asta: „Nu s`nt aicica s\ m\ servesc pe mine, ci pe cel\lalt”.Iar Cel\lalt poate fi fratele meu, copilulmeu, prietenul meu, dar `n primul r`nd,Cel\lalt este Omul, adic\ semenul meu.Acestea s`nt adev\ruri biblice foarte sim-ple pe care nu le practic\m deloc, `n ciu -da faptului c\ ne numim cre[tini!

Numai c`nd te afli `n lini[teinterioar\, o for]\ puternic\te poate p\trunde

O.V.: {apte ani a]i tr\it, cum s-arspune, burghez, c\s\torit cu o contes\,`mbr\]i[at de public [i de critici. Ce v\tot aduce `napoi `n criz\, de parc\ bi ne -le nu v\ prie[te, nu v\ adoarme, nu v\lini[te[te?

A.{.: Am avut norocul s\ nu credniciodat\ `n succes. |sta e un noroc, fi-

indc\ unii `l au, iar al]ii, nu! Un vechi pri-eten ̀ n]elept din New York,mi-a spus: „Ebine s\ ai tot succesul din lume, bu cur\-te de fiecare secund\ de succes [i nu credenici o secund\ `n el”. Bucur\-te, dar nucrede! Exact asta e! ~n momentul `n caretr\ie[ti cu asta, `n]elegi c\ ceea ce senume[te succes ori considera]ie so cia l\ nureprezint\ altceva dec`t ni[te conven ]ii. Iarconven]iile s`nt numai ni[te aparen]e. Nude asta facem art\! Nu cre\m ca s\ avemsucces! Cre\m ca s\ ne ajut\m pe noi [i peal]ii s\ tr\im o via]\ mai bun\, s\ tr\im maiinteligent [i mai sensibil.

O.V.: Fiindc\ spunea]i c\ `n m\n\s -tirea zen a]i deprins ideea...

A.{.:Gustul! Gustul pentru medita ]ie,gustul pentru lini[tire!

~n fiecare secund\, via]amea e tulburat\

O.V.: De ce-a]i c\utat lini[tirea [i nuexperien]ele dionisiace?

A.{.: Pentru a ajunge acolo, trebuiemai `nt`i s\ fii lini[tit. Dac\ n-ai lini[te,nici o energie de o for]\ [i de o virulen]\precum cea dionisiac\ nu poate intra `ntine, fiindc\ nu o po]i primi. Numai c`ndte afli `n lini[te interioar\, o for]\ puter-nic\ te poate p\trunde, fiindc\ altfel orespingi, o disipezi, o pierzi.

O.V.: Dumneavoastr\ s`nte]i tamanun nelini[tit.

A.{.:Da, s`nt nelini[tit tot timpul, dinp\cate! Tr\iesc `ntr-o agita]ie continu\!Mereu port `n mine demonii mei, cu carem\ lupt.

O.V.: Cum arat\ demonii ace[tia?A.{.: S`nt demonii tuturor vocilor in-

terioare care s`nt pline de negativitate,pline de frustrare!

O.V.: Frustrare? Fa]\ de tat\l dum- neavoastr\, care [i-a negat voca]ia, a]idevenit ceea ce sim]ea]i c\ s`nte]i.

A.{.: Dar mai ales vocile frustr\rii tepot acapara, fiindc\ via]a e f\cut\ din frus- trare! ~n fiecare secund\, via]a mea e tul-burat\. Nimic din afar\ nu-mi d\asigurarea c\ tr\iesc bine, c\ am o via]\bun\, normal\! Totul `n jurul meu `miarat\ c\ tr\iesc cu picioarele `n sus [i cucapul `n jos. Toat\ aceast\ como]ie a tul-bur\rii `n care tr\im cu to]ii – `n Amer-ica, ori `n Rom=nia, tot aia e – m\ zg`rie,m\ prin de [i pe mine, f\c`ndu-m\ s\ fiunemul]umit de mine, s\ nu duc via]a pecare ar fi normal s-o duc, `n afaramecaniz\rii, `n afara stereotipurilor.„Lumea [i-a ie[it din mat c\!”, a[a cumspune Hamlet! Deci, asta e! Cum fac ca

`n\untrul meu s\ nu fiu total acaparat dece mi se ̀ nt`mpl\ `n afar\? Ei bine, trebuies\ port o lupt\ foarte acerb\ cu mine`nsumi!

O.V.: V-a]i format citindu-l pe Ar-taud. Lupta aceasta e experien]a cruz-imii-cu-propria-persoan\?

A.{.: Exact! Asta e cruzimea cu pro-pria persoan\, s\ te `mpotrive[ti ]ie `nsu]i,s\ nu te la[i s\ aluneci, `n ciuda discon-fortului, `n ciuda suferin]ei. S\ nu te ducicu valul, ci s\ mergi `mpotriva lui, chiardac\ suferi. S\ nu te la[i prins de mecanis -mul \sta `ngrozitor al unei colectivit\]icare e dus\ ca o turm\, ci s\ te `mpo tri -ve[ti, ̀ n ciuda absurdului, ̀ n ciuda su fe rin -]ei [i chiar `n ciuda propriei tale nepu tin ]e.

SS`̀nntteemm `̀nn ffuurrttuunn\\ pp`̀nn\\ `̀nn uull--ttiimmuull mmoommeenntt

O.V.: ~n biografie, scrie]i c\ pri me -le cuvinte au fost „mama, tata, avion”,ca o prefigurare a „transplant\rii” dum- neavoastr\ `n America. Avea]i un anc`nd a]i stat `ntr-un ad\post antiaerian[i scrie]i c\ intui]ia ̀ ntunericului e po si -bil s\ vi se fi format atunci. ~n joacadumneavoastr\ preferat\, cu p\pu[i pecare le at`rna]i de sfori, ca s\ le pute]imanevra, a]i v\zut mai t`rziu o pro fe ]i rea experien]ei din m\n\stirea zen, c`nda]i aflat despre curen]ii energetici caretraverseaz\ oamenii. P\re]i c\ `ncerca]is\ v\ a[eza]i via]a `ntr-o ordine. A]i tr\ -it cu teama c\ n-ave]i nici un sens?

A.{.: ...Dar tr\iesc [i acum cu aceea[ipanic\. Am avut-o mereu [i nu m-am vin-decat de ea. Nu cred c\ ajungi la finalulvie]ii cu asigurarea c\ ai avut un sens pelumea asta. Nimeni nu te asigur\ c\ veimuri de-abia dup\ ce vei fi dat un sensvie]ii tale. Pentru mine, cred c\ `ntreba reaasta ̀ mi va r\m`ne p`n\ la final: „Cine s`nteu? Care e sensul acestei scurte treceri?”Dac\ mi-a[ zice `ntr-o zi: „Ah! Acum [tiucare e sensul vie]ii mele”, atunci a[ puteas\ adorm. Atunci m-a[ cul ca [i n-a[ maiavea de ce s\ m\ tre zesc.

O.V.: Dac\ insomnia `nseamn\via]\...

A.{.: Dar s\ [tii c\... Uite! Care e ul-tima pies\ a lui Shakespeare? „Fur tuna”.Se spune c\ Shakespeare este Prospero.Iar Prospero, ajuns pe insula aceasta ma -gic\, ajuns la `n]elepciune, ajuns la `n ]e -le gere, e magul care de]ine toate se cre te le.Ce face el `n final? ~[i rupe bagheta! Sespune c\ este piesa `n care Shakespeare[i-a g\sit pacea cu sine `nsu[i. Dar cum senume[te aceast\ ultim\ pies\? „Furtuna”.

Deci, ce vrea s\ spun\ asta? S`ntem `n fur-tun\ p`n\ `n ultimul moment! Nu [timnimic!

ZZiillnniicc mm\\ ssiimmtt mmiizzeerraabbiillO.V.: Spunea]i mai devreme c\ f\ r\

lini[te nu po]i primi nici o for]\, iardumneavoastr\, fiind un nelini[tit, elimpede c\ nu tr\i]i a[a cum a]i dori s-oface]i...

A.{: A[a e! Tot timpul ar trebui s\tr\im fiind deschi[i c\tre mister, purt`ndaceast\ con[tiin]\. Din p\cate, cea maimare parte a zilei o tr\iesc scufundat `nnegativitate.

O.V.: P\i de unde se adun\ at`taur`t `n jurul dumneavoastr\?

A.{.: Din via]\, cum de unde?! Tuunde tr\ie[ti, `n Ia[ul t\u? Pe-o insul\ afericirii?!

O.V.: ~n lumea din mintea mea, caorice om.

A.{.: P\i c`nd treci strada [i unul te`mproa[c\ cu noroi, iar altul se comport\cu tine ca un animal, nici atunci nu-]i daiseama c\ tr\ie[ti `n plin\ negativitate, c\via]a noastr\ e scufundat\ `n ur\ [i-n frus-trare?

O.V.: E mereu loc de-o alchimie `ncare `n loc s\ urli, po]i s\ r`zi.

A.{.: Dar pentru asta trebuie s\ l u -crezi mult cu tine! Nu vine a[a, plesninddin degete, odat\ cu „acum hot\r\sc s\ num\ mai ating\” [i gata, nu te mai atinge!Ies pe strad\ [i vine unul care m\ `m br`n -ce[te [i-i dau [i eu un ghiont `napoi. Ne g-ativitatea asta se transmite instantaneu [ine m\n`nc\ energiile cele mai bune. Po]is\ spui: „S\ tr\im pe alt plan”. Dar nuputem tr\i pe alt plan! Tr\im unde s`ntem,adic\ `n mizerie spiritual\ total\, `n crizaspiritual\ continu\! Dar trebuie s\ avem,`n acela[i timp, foamea [i do rin ]a [i voin]as\ dep\[im stadiul nostru mize rabil `n carene tr\im via]a!

O.V.: C`nd v-a]i sim]it cel mai mize -rabil `n via]a dumneavoastr\?

A.{.:Tot timpul! Zilnic m\ simt mize -rabil cu via]a mea. V\d mereu cum nepurt\m unii cu al]ii ca ni[te animale, iarnu ca ni[te fiin]e umane.

CCrreedd cc\\ ppeennttrruu aassttaa ss`̀nntteemmccrreeaa]]ii,, ss\\ ffiimm `̀mmpprreeuunn\\!!

O.V.: {i ce `nseamn\ „fiin]\ uma n\”?A.{.: ~nseamn\ s\ putem tr\i acea al -

t\ realitate de care nu ne d\m seama c-opurt\m `n noi! Tr\im pe orizontal\ [i nu`n]elegem c\ adev\rata realitate este pe

vertical\!O.V.: A]i experimentat aceast\ re a -

litate [i altfel dec`t prin teatru?A.{.: Da. ~n anumite situa]ii, pe frag-

mente, cu un anumit grup de oameni cares`nt [i ei interesa]i s\ `n]eleag\ ce `n seam n\aspira]ia spre vertical\, mi s-a `nt`mplat [imie s\ tr\iesc aceast\ realitate. Dar pen truasta, `]i trebuie anumite condi]ii [i maiales, un grup de oameni care s\-]i `m p\r -t\ [easc\ interesul pentru acest fel de-asim]i. Deci nu po]i fi singur!

O.V.: De ce nu?A.{.: P\i nimic nu po]i face de unul

singur! De asta lucrez `n Teatru. De unulsingur nu pot s\-l `n]eleg pe Shakespeare.E mult prea mare, e mult peste nivelulmeu! Am nevoie de tine, de 20 al]ii, s\ nepu nem to]i capetele `mpreun\, s\ `n ]e le -gem ce-a scris omul acela, acolo! {i tot`mpreun\, `n aceast\ energie colectiv\, `naceast\ comunitate survine `nt`mplarea. Eaici ideea sf`nt\ de comunitate, nu cea co-munist\, ci aceea biblic\. Eu cred c\ pen- tru asta s`ntem crea]i, s\ fim `mpreun\!Avem nevoie unul de altul pentru ca en-ergia s\ circule! De unul singur nu pot s\fac nimic! P`n\ [i medita]ia poate fi in di-vidual\ sau colectiv\. C`nd meditezi `m -preun\ cu al]ii, o faci mult mai bine de c`tst`nd la tine acas\! Fiindc\ de la unul laaltul se transmite ceva! Eu cred c\ Cel deSus ne-a creat ca s\ fim `mpreun\. Asta-iintui]ia mea.

O.V.: Cum a]i ajuns la concluzia c\nu s`ntem aici ca s\ fim ferici]i?

A.{.: Poate c\ e prea radical exprimat,fiindc\ nu vreau s\ par un ma so chist. Dardac\ tr\im doar ca s\ c\ut\m ferici rea per-sonal\, o apuc\m pe un drum f\r\ ie[ire.Nu ca s\-mi cump\r o vil\, nu ca s\ fiufaimos, ca s\ am bani, ca s\ fiu admirat deal]ii, mi-am tr\it via]a! Toate aceste lu-cruri s`nt absolut inutile! Nu pentru astas`ntem aici! Dac\ le putem avea, foartebine! Dar dac\ doar pentru asta tr\im,atunci tr\im ca ni[te porci! Nu ca ni[te oa-meni! Porci care vor s\ m\ n`n ce, at`ta tot!

DDaa!! NNuu vviinn ddee--aaiiccii!! AAppaarr]]iinnuunneeii aallttee lluummii!!

O.V.: A]i vrut vreodat\ s\ l\sa]i to -tul balt\, s-o lua]i, cum se spune, de lazero?

A.{.: Da, numai c\ n-am avut nicio-dat\ puterea. S`nt mult prea slab ca s\ potface asta. M-am speriat mereu [i-am re ve -nit la ceea ce [tiu, adic\ la Teatru.

O.V.: V-a]i g`ndit totu[i s\ deveni]iun soi de pustnic?

A.{.: Da, m-am g`ndit la asta, dar, ia -r\[i, s`nt prea slab. N-am avut putereaasta.

O.V.: A]i tr\it vreo experien]\ cos-mic\?

A.{.: Cred c\ fiecare dintre noi aremo mente din astea, dar nu le realiz\m.Dac\ stai `ntr-o noapte de var\ [i te ui]i lastelele acelea foarte puternice, nu po]i s\nu sim]i c\ venim din alt\ parte! Nu, nuvenim de-aici, ci din alt\ parte! E at`t dereconfortant s\ sim]i c\ „Da! Nu vin de-aici! Apar]in unei alte lumi!”.

DDaacc\\ mm--aa[[ `̀mmpp\\ccaa,, aa[[ ffiiggaattaa ss\\ mmoorr

O.V.: ~ncepusem mai devreme s\ v\`ntreb, c`nd spuneam c\-i limpede c\ nupute]i tr\i a[a cum a]i vrea, prin lini[te,din pricina firii dumneavoastr\. V\sim]i]i vinovat?

A.{.: Da. Da...O.V.: {i solu]ia...A.{.: A vinov\]iei? S\ repari trecutul

prin ceea ce faci acum. Dac\ stai [i te je -luie[ti ori te pl`ngi de c`t de oribil te-aipurtat `ntr-o situa]ie sau alta, nu faci dec`ts\ continui linia p\catului, aduc`nd vino -v\]ia din trecut, `n acum. Dar dac\ o la[ideoparte [i spui c\ ce-a fost, a fost, iar `nprezent poate fi altfel, prin ceea ce faciacum, repari trecutul [i preg\te[ti vii to rul.Momentul „acum” conteaz\! Aceast\ cli p\!

O.V.: V\ apropia]i de momentul `m -p\c\rii cu propria persoan\?

A.{.: Nu! Dac\ m-a[ `mp\ca, a[ figata s\ mor, iar eu nu s`nt nici pe de partepreg\tit s\ mor!

O.V.: V\ este fric\.A.{.: ...Mi-ar pl\cea s\ spun c\ nu mi-

e fric\.O.V.: Sigur c\ v\ e.A.{.:A[a e. Nu s`nt at`t de `naintat `n

`n]elepciune `nc`t s\ nu-mi fie fric\. Darar trebui! Ar trebui s\ nu-mi fie fric\! V\ddin tot ceea ce citesc [i c`nd m\ uit ̀ n jurulmeu, la oameni absolut senini care parc\a[teapt\ moartea, c\ n-ar trebui s\-mi fiefric\! {ti]i cum se spune `n filosofia in-dian\, c\ via]a de-acum e o re pe ti]ie pen-tru viata ce va s\ vin\. Dac\ eu chiar credasta, atunci n-ar trebui s\-mi fie fric\ demoarte deloc! Ar trebui s-o a[ tept cu o an-umit\ excitare, nu? Dar nu s`nt `nc\ sufi-cient de `naintat spiritual, pentru asta.

O.V.: V-a]i sim]it `ns\ aproape demoarte?

A.{.: ...Da. De mai multe ori am sim -]it asta, `n momentele de depresie, `n cri -ze le de spiritualitate, atunci c`nd nu s`ntcapabil s\ m\ rog, de[i intru `ntr-o biseri c\,dar nu pot spune o rug\ciune. S`nt mo- mente de vid! De vid `ngrozitor `n caresimt c\ s`nt pe marginea pr\pastiei. Atuncic`nd e[ti capabil s\ te rogi, e[ti `n m`inibune. Tot ce pot eu s\ fac `n momenteleastea e s\ con[tientizez ce se `nt`mpl\ cumine [i unde s`nt. Dac\ s`nt con[tient dece e cu mine, dac\ s`nt atent la ce se `n -t`mpl\ cu mine, atunci ceva o s\ seschimbe. ~ns\ dac\ vreau s\ schimb ceva,nu se `nt`mpl\ nimic.

DDeepprreessiiaa ttee aajjuutt\\ ss\\ ttee`̀nntt\\rree[[ttii dduupp\\ ccee iiee[[ii ddiinn eeaa

O.V.: Crede]i c\ orice om care areo con[tiin]\ e obligat la nelini[te?

A.{.: Nu, dimpotriv\, eu cred c\ oriceom care are o con[tiin]\ ar trebui s\ fiemai lini[tit. Anxietatea vine, cred eu, dinlips\ de con[tiin]\, din incapacitatea de-afi treaz, absolut treaz la faptul c\ `n aceas -

t\ clip\ s`ntem aici, vii [i avem aceast\imens\ – dar, imens\ favoare, care ni s-af\cut – s\ ne tr\im poten]ialul, pe care, defapt, nici nu-l activ\m! Dac\ am fi satis -f\cu]i cu ideea c\ tr\im la poten]ialul lacare-am fost chema]i, cu inteligen]a, sen-sibilitatea [i deschiderea cu care se a[ -teapt\ de la noi s\ tr\im, cred c\ am g\silini[tea. Dac\ am reu[i, `ntr-adev\r, s\ tr\ -im miracolul pentru care-am fost invita]is\ fim aici, `n loc s\ tr\im `ntunericul, a[acum o facem, atunci, da, am tr\i av`ndcon[tiin]\. Adic\ am tr\i cu demnitate.

O.V.: Spunea]i la `nceput c\ a]i tr\ itaproape toat\ via]a av`nd r\spunsuri,mai pu]in `n perioadele de criz\, c`ndnu v-a]i mai putut fofila din fa]a `n tre -b\rii. A]i tr\it atacul de panic\?

A.{.: De mai multe ori. Am tr\it de- presii ad`nci, deci mai mult dec`t atacuride panic\. Dar [tii, dac\ ajungi `n acestest\ri extrem de inconfortabile cum s`nt de-presiile adev\rate, `n care nu mai vezi lu-mina nic\ieri, atunci c`nd ie[i din tunel –fiindc\ ie[i de acolo!, nimeni nu r\m`ne ̀ ntunel – `]i dai seama ce important a fostpentru tine s\ te fi aflat ̀ n miezul ̀ n tuneri-cului. Pentru c\ atunci c`nd `]i dai seamac-ai ajuns `ntr-un loc at`t de disperat [i at`tde lipsit de orice ghidaj – interior sau ex-terior – sim]i c\ nu mai po]i s\ revii acoloniciodat\! Sim]i, pur [i simplu, cu tot cor-pul, c\ nu mai e cazul, c\ nu mai e nevoies\ mai revii acolo! ~ntr-un fel, chiaraceast\ boal\ a depresiei te ajut\ s\ te`nt\re[ti dup\ ce ie[i din ea. De[i pare ciu-dat, e adev\rat! ~n cazul meu, a[a s-a`nt`mplat!

O.V.: Cum a]i trecut „dincolo” –pur [i simplu v-a]i trezit deodat\, lu-mina era altfel [i brusc a]i [tiut c-a]iie[it?

A.{.: Da! Exact cum spui!O.V.: ...A.{.: Eram `n New York, m\ plim-

bam printr-un magazin de muzic\, dar nuauzeam absolut nimic! Eram at`t de de pri-mat, totul `mi p\rea absolut lipsit de sens`nc`t ajunsesem ca un fel de zombi, ca on\luc\! Un mort viu eram! {i dintr-o dat\,am ap\sat un buton [i-a izbucnit o sim-fonie de Beethoven care a sunat a[a ex-traordinar, `nc`t m-am trezit. Deodat\,muzica m-a f\cut s\ m\ trezesc! Exact cao lumin\! A[a a fost!

OOaannaa OOLLAARRIIUU

Opinia veche — N

r. 445 — 17 - 23 decembrie 2012

MICROFONUULL DDEE SSEERRVVIICCIIUU 99

„De unul singur nu pot s\ fac nimic!”

� interviu cu regizorul de teatru [i oper\ Andrei {erban

Numai dac\ m\ las a fi vulnerabil, expus, lipsit de ap\rare, ceva se poate `nt`mpla!

O.V.: A]i `ncercat s\ face]i troc cusacrificii, ca s\ v\ cump\ra]i fe ricirea?

A.{.: P\i asta `nseamn\ sacrificiu: s\renun]i la ceva, ca „altceva” s\ devin\po sibil. Tot timpul e ideea as ta, c\ prinrenun]are, prin golire, faci loc unei alte`nt`mpl\ri.

O.V.: {i n-a]i fost `n[elat, f\ c`ndsacrificii de poman\, f\r\ s\ pri mi ]ir\splata?

A.{.: Dar nu faci sacrificii ca s\prime[ti ceva `n schimb! Nu e, a[a cumai spus, un troc. Faci sacrificii fiindc\asta e ceea ce „trebuie” s\ faci. Ce ]i sed\, e decizia unei alte for]e, de dincolode tine. Tot ceea ce po]i tu s\ faci, e s\sacrifici. Dar nu po]i hot\r` c\ o s\ [i pri -me[ti. Asta nu mai e `n puterea ta. Tupo]i doar s\ te preg\te[ti pentru a des -chide loc `n tine [i-n preajma ta unei `n -t`m pl\ri bune. Dar nicidecum nu e[ti tucel care decide ce anume se `ntimpl\ sau

c`nd anume se `nt`mpl\. ~nt`m plarea `nsine nu depinde mine, nu depinde de noi!Noi ne putem pre g\ ti pentru `n t`m pi -narea ei, dar n-o cre\m noi!

O.V.: V-a]i `mprietenit a[a de binecu lipsa de control asupra vie]ii, `nc`ts\ primi]i tot ce v\ iese `n cale?

A.{.:Dar dimpotriv\, nu e o lip s\ decontrol, ci o `ncercare continu\ de-a m\`mbl`nzi, de-a m\ canaliza, de-a m\ dis-ciplina! Numai `nscriindu-m\ pe-o anu-mit\ direc]ie, mi se d\ [ansa, prin efort,s\ fiu disponibil! Deci asta nu `n seamn\lips\ de control, ci dimpotriv\, pre-supune foar te mult efort ca s\ m\ p\strez`n stare de deschidere, disponibil s\ mise `nt`mple ceva. Con cen tr`n du-m\, fo-caliz`ndu-m\, ]in`ndu-mi `n fr`u demonii,eu m\ adun, `n loc s\ m\ dez bin!

Faci sacrificii fiindc\ asta e ceea ce „trebuie” s\ faci

Revenirea din exod

REPORTAJO

pini

a ve

che

— N

r. 44

5 —

17 -

23

dece

mbr

ie 2

012

10

E at`t de cald, ̀ nc`t asfaltul se ve de`n cea]\. Pe mijlocul str\zii, un pa harde plastic care a supravie]uit ro]ilorma[inilor st\ aproape s\ se topeas c\,pleo[tit [i contorsionat. Pe trotuar,plou\. Din aparatele de aer con di ]io -nat de la fiecare balcon, pavelele s`ntjilave p`n\ la bordur\, ca dup\ o aver -s\ de prim\var\. Pentru fiecare stropcare se tr`nte[te de p\m`nt, un f`s`it`ndelungat se stinge ̀ n aer. Atena clo-cote[te. Strada Archanon pare a seprelinge dinspre Pia]a Omonia sprecap\tul ora[ului, iar `n inima lui, se -diul unei firme de transport Atena– Rom=nia de la Murat arat\ ca oc\r\mid\ colorat\ printre cl\dirile alb-albastre care `ncununeaz\ bulevardul.

~n fa]a firmei, pe o navet\ de bere`ntoars\ [i dou\ scaune negre stau trei[oferi turci, dup\ accent, care c`nt\ `n -cet. I-a[ spune doin\, dar cuvintele lise rostogolesc de pe buze ca o in can -ta]ie. „Te iubesc”, spune deodat\ celmai `nalt [i palid. „Primele cuvintepe care le-am `nv\]at `n rom=n\ [icare-mi plac cel mai mult”. O `n [fa c\pe bruneta corpolent\ care fuma lini[ -tit\ [i care era un fel de stewardes\de curs\ lung\ cu autocarul. ~[i afun -d\ capul `n bustul ei [i strig\, la care

to]i trei izbucnesc `n r`s. Pe femeienu pare s\ o deranjeze dec`t faptul c\i s-a stins ]igara. Arunc\ [i ce-a mair\mas din ea cu un gest de lehamite[i se a[az\ `n bra]ele turcului.

~n spatele acestora, pe o ban che -t\ improvizat\ din scaune [ubredepus\ chiar sub geamul firmei, st\Costel. B\rbat bine, la cel pu]in doimetri `n\l]ime [i destul de gras. Darnu ]i-ai da seama dac\ nu ar avea su -flecat tricoul deasupra bur]ii, pestecare lovea, aritmic, cu palma. A ajunsasear\ la sediu `mpreun\ cu familia[i cei doi copii, o fat\ de cinci ani [iun b\iat de [apte. Credeau c\ pleac\o curs\ spre Bac\u la 19.30, dar pro -gramul pe site era prost [i, de nervi,Costel a cr\pat m`nerul trolerului i-mens pe care l-am ajutat s\-l ̀ ndese ̀ nsediu. Avea deja 20 de ore de c`ndst\tea acolo, iar copiii `nc\ mai a veauenergie s\-l trag\ de m`ini s\-i duc\peste tot. Dup\ ce a rupt c`teva orede somn `ntr-o ma[in\ a celor de laMurat, cu scoci `n loc de lunet\, nu -mai de urcat p`n\ la Acropolis la 40de grade nu avea chef. Totu[i, o ri -dic\ cu o m`n\ de mijloc pe fata sa[i o a[az\ pe-un genunchi [i, printreproteste ]ipate, `i scoate o banan\

din rucsacul cu Hannah Montana [i`ncepe s\ i-o rup\ `n buc\]i mici p` n\c`nd copila `ncepe s\ m\n`nce po to -lit\.

Costel z`mbe[te. A plecat primadat\ din Rom=nia s\-[i `ncerce no -ro cul `n 1995, `n Italia. Tocmai ie [i -se din `nchisoare, unde a stat trei anipentru ceva legat de-o fraud\. ~mivorbe[te `n barb\ [i nu-l `n]eleg p` n\c`nd se r\ste[te ca un buldog lamine. „Am furat b\. Am luat, mu -ream de foame”, [i fa]a i se cu tre-mur\. ~n Italia a lucrat `n construc ]ii,cu ziua, cu ora, cu ce-a putut, dar n-a stat mult [i s-a `ntors `n Rom=nia.„N-a mers, cheltuiam pe m`ncare ba -nii pentru care `mi cr\pam capul pe[antiere”. A mai r\mas c`teva luni cazilier prin ]ar\, s-a c\s\torit, dar c`ndso]ia i-a spus c-ar fi cazul s\ se a[e zela casa lor [i s\ nu mai stea la p\ rin ]iiei, a plecat din nou. ~n 1997, ̀ n Is rael.S-a `ntors definitiv dup\ doi ani `ncare muncise la o firm\ de renov\ri,care veneau din u[\-n u[\ s\ monte zegresie [i faian]\. A stat cu m`inile peglet mai mult dec`t pe so]ia sa. R`dezgomotos `n timp ce-[i `ntinde pal -me le `n fa]\, m`ng`ind o pereche des`ni imaginari. Dar `n 1999, c`nd s-a`ntors, a fost un an bun. Atunci [i-aluat prima ma[in\, un Cielo proas p\tie[it de pe por]ile uzinei care mi ro seaa nou. „Tu-]i dai seama ce-a-nsemnatasta pentru mine? P`n\ la Ioana, toa -te lucrurile care mi-au c\zut pe m` n\au fost ale altora”, [i scuip\. Din spa -tele geamului agen]iei, Ioana `l ve de[i-l apostrofeaz\ flutur`nd nervoas\un deget.

Dar banii nu l-au ]inut mult peCostel [i de atunci a plecat din ]ar\-n]ar\. Ca un adev\rat nomad, [i-a luatso]ia, copilul nou-n\scut, [i-a ama -ne tat Cielo-ul [i a venit `n Grecia.A prins vremuri bune, `mi zice. C`[ -ti ga aproape 2000 de dolari pe lun\treb\luind, niciodat\ n-a mai mun cits\ nu-[i mai simt\ bra]ele noapteac`nd se punea `n pat, cum p\]ea `nIsrael. De atunci, se `ntoarce spora -dic ̀ n ]ar\, „c`nd mi se face dor”, p`n\ast\zi. S`ntem `n mijlocul lui 2011[i Costel, la fel ca mai bine de ju-m\tate dintre rom=nii care muncesc `nGrecia, se `ntorc s\-[i verse eco no -mi ile pe taxele din Rom=nia. „Numai ai ce face aici, s-a terminat”.

Afar\ nu-i ca-n ]ar\De microbuzul plin cu cutii par-

cat `ntr-o r`n\ se sprijin\ Adrian. Dinurechea dreapta `i iese o ]igar\ fu -me g`nd\, al c\rei scrum i se scutur\din c`nd `n c`nd pe um\r [i `n m`nadreapt\ ]ine un flacon de pastile.„Le-am terminat azi noapte pe toa -te, nu mai pot, mor de durerea astade m\sea”. Fumul de la ]igar\ pare c\se str`nge inten]ionat `n jurul nasu-lui unui turc, care se schimonose[te [iintr\ `n sediu unde bea c`teva paha rede ap\ de la dozatorul rece de pe hol.

Adrian pare a r`de cu pl\m`nii.

Se contorsioneaz\ [i se arcuie[te spreinterior c`nd ̀ l aude pe Costel poves -tind, ̀ ns\, ca [i b\rbatul l`ng\ care amajuns s\ m\ a[ez, se `ntoarce acas\`n c\utare de mai bine. „Nu mai e a -far\ cum era odat\. ~n vremurile bu -ne, c`nd mergeam ̀ n Italia c`teva luni[i m\-ntorceam s\-mi fac cas\. Acum,cu drumul, cu taxele, cu ma[inile, cuvia]a, e mai ieftin s\ stau `n ]ar\”.Hor c\ie [i scuip\ [i el zgomotos.Din st`nga mea, Costel `l dojene[tedin priviri, fiindc\ venise b\iatul s\-icear\ bani. „S\-ngropi `n dulciuri?”[i-i `ntinde o bancnot\ bo]it\ de cincieuro.

B\rba]ii nu s-au cunoscut p`n\atunci, dar, sub soarele p`rjolitor ca -re vegheaz\ deasupra Atenei, ̀ [i z`m -besc ca fra]ii. Din vorb\-n vorb\, g\ -sesc c\ am`ndoi s`nt din preajma Ba -c\ului [i c\ am`ndoi l-au cunoscutpe Sic\. Costel l-a `nt`lnit la p`rnaie[i ne arat\ c\ Sic\ i-a desenat cu cer -neal\ neagr\ o inim\ pe gamba picio -rului drept. ~n valul de c\ldur\ carese ridic\ dinspre asfalt, pare c\ pul -seaz\. Adrian `ncearc\ s\ spun\ [i elde unde `l [tie dar vorbe[te f\r\ sens,nu leag\ cuvintele [i, c`nd `n mintealui ideea s-a-ncheiat, d\ din cap de -

cis. Costel mai are pu]in [i rupe sca-unul de r`s iar Adrian, `n spatele te -nului p\curiu, se face mai roz ca unprunc nou-n\scut. „B\ era s\ fiu surd,acum aud bine, [i tu e[ti dus. Ce-ai[manglit cu Sic\?”. Sub privirile a]i n -tite din jurul s\u, Adrian se `n tin deca un motan, aproape ridic`ndu-[itricoul peste cap.

Peste grani]\, subbanchet\

„Am muncit odat\ `n Germania,culegeam ceva legume, dracu s\ le ia,nici nu [tiu ce erau, un fel de napi.{i mi-a c\zut una `n ureche [i n-amsim]it [i am dormit a[a. Diminea]\

am crezut c\ n-o mai scot, am fost[i la doctorul de acolo care m-a-m pinsla spital cu salvarea. Au r`s de mineo s\pt\m`n\”, [i Adrian `[i aprindedin nou o ]igar\ pe care o `ndeas\ `nurechea dreapt\, `n[uru b`nd-o p`n\c`nd a `nceput s\ se striveasc\.

A ie[it aproape de copil din ]ar\,ascuns f\r\ acte `n cabina unui ti rist.De atunci, a muncit p`n\ c`nd a pu -tut s\ se `ntoarc\ f\r\ ru[ine la fa mi -lia [i fra]ii pe care `i l\sase acas\. Aavut grij\ de ei, le-a f\cut cas\, le-acump\rat animale [i apoi a plecatdin nou. „Ce s\ mai fac acas\? Erauaproape 15 ani de c`nd am plecat”. {inici bani nu mai avea. Dup\ 2005,spune aproape sc`rbit c\ i-a mersdin ce ̀ n ce mai greu, iar ̀ n Grecia vi -ne din 2008. „Toat\ lumea era `n cri -z\ [i `n Grecia m\ pl\teau \[tia ca `nzilele bune din Italia, ̀ nainte de 2000.”S-a g`ndit chiar s\ se stabi leasc\ peuna dintre sutele de in su le din Ma -rea Egee, dar nu suport\ v`ntul. Spu -ne c\-i intr\ printr-o ureche [i-i iesepe alta „[i capul mi-l face zob, se um -fl\ ca un bostan”. Acum se `ntoarce`n Rom=nia s\ stea în ca sa pe care aconstruit-o fra]ilor.

Deodat\, Costel se ridic\, uit`ndparc\ ceva. Pleac\ pe partea cea lal t\a str\zii, la un telefon cu cartel\, deunde vorbe[te mai bine de 15 mi nute.Se `ntoarce g`fìnd [i transpirat dincap p`n\-n picioare. A plecat descul],[lapii l\s`ndu-i sub scaun, iar acumt\lpile `i erau negre de la bitum [i a -proape be[icate. ~ncepe s\ r`d\ zgo-motos, tremur`nd din fiecare `nche -ie tur\. Ca din senin, `ncepe s\-i po -vesteasc\ lui Adrian c\ „po]i s\ te[tergi cu napii t\i la cur”. Lui i-a cres -cut usturoi `n ureche. „Mi-a intrat unc\]el, dar eu credeam c\ l-am scos,dar m\ m`nca a[a urechea”. {i sesc\r pina, `n fiecare zi, cu un be]i[orp`n\ c`nd, `ntr-o zi, nu a mai auzitdeloc. „{i m-am dus la un doctor,ca re l-a scos de acolo. Nici lui nu-ivenea s\ cread\. ~ncol]ise!” P`n\ [iturcii care c`ntau l`ng\ noi l-au au -zit [i au `nceput s\ r`d\ `mpreun\ cucei doi b\rba]i, `ntorc`nd priviriletrec\torilor de pe partea cealalt\ astr\zii.

~ns\ dintre to]i oamenii din au -togara provizorie, nimeni nu era maisup\rat ca {tefan. B\iatul de [apte anial lui Costel se uita ̀ n zare, deasu praPie]ii Omonia, spre locul unde tre-buia s\ fie Acropole. Vorbe[te unamestec de rom=n\-englez\ cu ac -cent italian. St\, se uit\ `nc\ c`tevaminute, apoi vine la mine [i m\ `n -treab\, tr\g`ndu-m\ de-un buzunarde la pantaloni. „In Romania estecl\dire a[a frumoase?”

C\t\lin HOPULELE

� Costel a plecat prima dat\ din România s\-[i `ncerce no ro cul `n 1995, `n Italia � `ns\ banii nu l-au ]inut mult [i de atunci a plecat din ]ar\-n ]ar\ � Adrian se`ntoarce `n locul `n care a crescut `n c\utare de mai bine

~n bagaje [i-au str`ns toat\ via]a

Nu toate ma[inile cu num\r de Italia care umplustr\zile din ]ar\ la fiecare s\rb\toare mai impor-

tant\ aduc `napoi oameni cu dor de meleagurile deba[tin\. Unii români s-au `ntors demult acas\. Români`n ochii c\rora mirajul plec\rii `n str\in\tate s-a spart`n momentul `n care m`ncarea de pe mas\ a ajuns s\coste mai mult dec`t c`[tigau pe zi. Atunci [i-au `mpa-chetat hainele [i via]a `n geamantane mari [i s-au `n -tors `n ]ara pe care o [tiau mai mult din poze. }ara pecare copiii lor n-au v\zut-o niciodat\. P`n\ `n 2011, nuplecaser\ niciodat\ autocarele dinspre Grecia at`t depline cu oameni care nu pl\nuiau s\ se mai `ntoarc\.

Pe strada Archanon plou\ din aparatele de aer condi]ionat

De s\rb\tori, românii s`nt de mult `ntor[i acas\

Autobuzele s`nt mereu pline

Opinia veche — N

r. 445 — 17 - 23 decembrie 2012

11Cronica unui p\pu[ar de mod\ veche

REPORTAJ

Nu te-ai a[ tepta ca sediul Tea -trului de Mario nete „A[chiu]\”din Ia[i s\ fie `n spatele unei u[\mo dest\ – dincolo de birourile[colilor de [oferi, ale unor firme ob -scure [i pe-acela[i etaj cu un fostweedshop. Aici, `n tr-o muzic\ `nsurdin\ de la radio, `l g\sesc pe Pe -tre Petrariu. Pe mo[u le]ul la fel defirav ca p\pu[ile pe ca re le constru-ie[te de mai bine de 40 de ani era s\nu-l v\d, fiind `nconju rat de cutii i -men se ca re ad\pos teau pove[tile pecare a cesta le pune pe scen\ `n fa]acopii lor. Al\turi de „Cei trei pur ce -lu[i”, „Pe[ti[orul de aur” sau „Fa tababei [i fata mo[ nea gului”, ie [ea -nul `[i pe trece fie care diminea]\,

construind mig\los p\pu[i de toateformele [i m\rimile. Personajele debasm a[ teap t\ s\ prind\ via]\ print-re su lu ri le de materiale textile detoate culorile, croite de domnulPetrariu `n ate lierul s\u, la ma[inade cusut.

Na[terea unei p\pu[iCu privirea a]intit\ c\tre o p\-

pu[\, artistul `[i aminte[te cu o li c\ ri -re `n privire despre momentul carel-a `mpins s\ intre `n lumea pove[ -ti lor pentru copii. Vr`nd s\ devin\profesor, `n timpul Facult\]ii deDesen, pe care a terminat-o cu me -dia zece, acesta a urmat [i un mo dulpedagogic, care pe atunci `nsemna,pe l`ng\ practica `ntr-o [coal\, [i una`ntr-o institu]ie de cultur\. A[a aajuns la teatrul de p\pu[i, unde „m-afascinat ideea de a construi ni[te per-sonaje, pe care po]i s\ le faci a[a cumdore[ti tu sau a[a cum spune poves -tea. Atunci am v\zut reac]ia copii -lor dar [i a celorlal]i mai maturi, [imi-am dat seama c\ aici e loculmeu”, spune b\tr`nul, `n timp ce fa -]a i se lumineaz\ ca unui pu[ti `n di -minea]a de Cr\ciun.

Astfel, dup\ terminarea studii lor,acesta s-a re`ntors la teatrul de p\ -pu[i, unde se ocupa doar de cons tru -irea personajelor. ~ns\, odat\ ce eraugata, mergea cu ele `n fa]a oglinzii[i le testa pe fiecare `n parte, p`n\ cea `nv\]at [i cum s\ le [i m`nuiasc\.{i cum [tia inclusiv rolurile tuturor,c`nd un actor era bolnav [i nu puteas\ ajung\ pentru o pies\, b\rbatuljuca `n locul lor. Secretele mario ne -telor `ns\ le-a `nv\]at mai t`rziu, laun curs ̀ n Bucure[ti, ]inut la Tea trul}\nd\ric\. Aici „sculptorul ne-a ex -plicat, dar nu ne-a ar\tat cum se mon -teaz\. {i eu, dup\ terminarea cursu -ri lor, am desf\cut `nceti[or una din-tre marionete, pe care, bine`n]eles,n-am mai putut s\ o refac, [i am fostcertat. Dar `n felul acesta, am v\zutcum erau f\cute”, `[i reaminte[te p\ -pu[arul, cu un z`mbet ascuns pe bu ze.

Ast\zi, `n func]ie de c`t de mul tepersonaje „joac\”, lui Petre Petra riu`i ia `n medie dou\ luni pentru a pre -g\ti un spectacol nou. Mai `nt`i `n -

ce pe cu textul, pe care-l cite[te cuaten]ie [i realizeaz\ vreo patru-cincischi]e ale actorilor principali pe ca rele trece ̀ ntr-un caiet. Gros c`t o Evan -ghelie, `n care, la `nceput, [i-a f\cutcas\ un boier care pe o pagin\ aveanasul mai mare, pe alta mai mic, unmo[neag care era c`nd serios, c`ndamuzant, [i multe alte personaje carepar at`t de reale `nc`t te a[tep]i s\ seridice [i s\ mearg\ pe mas\. Maideparte, b\rbatul realizeaz\ un mu lajdin argil\, peste care toarn\ un nega -tiv ̀ n care pune spum\ poliuretanic\,apoi `l las\ o or\ la `nghe]at, `l a -justeaz\, picteaz\ [i coase la ma [i n\.Dup\ aceea, b\tr`nul verific\ dac\ sepotrive[te bine `n cadrul spectaco -lu lui. Dac\ nu, o ia de la cap\t.

Teatru la purt\torPetre Petrariu nu s-a rezumat

`n s\ doar la scenele din ]ar\. ~[i a -minte[te [i acum de magia specta-colelor din Bremen, ora[ul fra]ilorGrimm, unde a putut s\ „p\[easc\ peuli]ele acelea `nguste [i printre c\ su -]ele acelea din pove[ti”, sau din Fran -]a, unde a participat `n 1986 la spec -tacolul Charleville-Mézières, de ca -re spune c\ i-a pl\cut cel mai mult.Aici a r\mas impresionat nu doarde priceperea forma]iei venite toc-mai din Praga, ci [i de faptul c\ a -ce[ tia lucrau totul `n familie, de lamu zic\ [i coregrafie, p`n\ la p\pu[i.De fapt, i-a pl\cut at`t de mult ce av\zut, `nc`t a `ncercat s\ impun\ [i`n ]ar\, ̀ ns\ i-a fost imposibil din cau -za regimului `n care se tr\ia. De a -ceea a trebuit s\ a[tepte p`n\ imediatdup\ Revolu]ie, ca „socrul meu, ac -torul Sergiu Zaharia, so]ia mea ca -re face textele [i adapt\rile pentruspec tacole [i `mpreun\ cu fata meacare era `n clasa a X-a, s\ `ncerc\ms\ punem la punct toate lucrurile as-tea”, poveste[te Petre Petrariu, pri -vindu-l pe greiera[ul Cri-Cri, a[e zatpe mas\. Inspirat [i de c\tre un doctordin Stuttgart, care ̀ [i purta munca ̀ nni[te valize, a `nceput [i el s\ `ncer cepe cont propriu, `n ’94. Cu dou\ gea -mantane din care scoate o `ntreag\scen\, acesta nu a a[teptat s\ vin\ co -pii la el, ci a dus cu teatrul la copii.A `nceput cu piese ca „Scufi]a Ro -[ie”, „Motanul ~nc\l]at”, sau „Ursulp\c\lit de vulpe” ca acum s\ ajung\la 34 de spectacole diferite, [i s\ mear -g\ peste tot `n Moldova.

„La `nceput a fost foarte dificil.Pentru c\ doamnele educatoare nu`n]elegeau ce vrem noi, iar copiiierau mai mult obi[nui]i cu dusul lasal\. Dar `n ani, lucrurile au `nce puts\ se cearn\, iar lumea a `nceput s\mai priceap\ ce `nseamn\ s\ vin\ unparticular”, spune p\pu[arul `n timpce `mi scoate dintr-un col] valizele.~ntr-una dintre acestea ar `nc\peap`n\ [i un copil de gr\dini]\, [i reu -[esc s\ ad\posteasc\ tot ce este nece-sar pen tru un spectacol, de la reflec -toare [i p\pu[i, p`n\ la cortine [i am -plificatoare. Deasupra lor, pe o ma -s\ uri a[\, s`nt a[ezate zeci de per-sonaje de poveste.

Nici cu banii nu i-a fost u[or c`nds-a decis s\ deschid\ un astfel de

teatru. A fost nevoie de investi]ii maripentru echipamente, care au l\ sat `nurm\ mai multe datorii, p`n\ ce ie -[ea nul a r\mas de vreo trei ori f\r\cas\. De aceea s-a [i g`ndit adeseas\ renun]e, `ns\ nu a putut s\ aban-doneze pasiunea pentru teatrul de p\ -pu[i. ~ns\, dac\ bani a g\sit ̀ ntr-un fi -nal, cel mai greu i-a fost s\ promo -ve ze ideea de teatru particular. „A -tunci trebuia s\ insist\m noi. ~ntr-un fel cer[eam. Hai c\-]i dau un spec -tacol pe gratis, numai s\ m\ vezi. {idup\ aceea, dac\ o s\-]i plac\, ai s\-mipl\te[ti la spectacolul urm\tor. A[aam `nceput foarte multe reprezen-tan]ii de prin ’93 [i ’94 le-am jucatnumai pe gratis. Singurul avantajera c\ eram ̀ mpreun\ cu familia mea,so]ia [i fiica, `ns\ de c`nd a `nceputs\ apar\ [i salaria]ii, nu se mai pu -tea”, `[i aminte[te b\rbatul. Chiar [ia[a, `nv\]\torii s-au obi[nuit treptat,iar ast\zi `l cheam\ pe artist s\ adu -c\ `n fa]a micu]ilor personajele luiCreang\.

Spectacol cu TerminatorulR\mas cu imaginea teatrului de

p\pu[i din afar\, b\rbatul a fost tentatde mai multe ori s\ r\m`n\ acolo,„mai ales `nainte de Revolu]ie”, `n -s\ a refuzat. ~mi spune c\, fiind bu -covinean, a fost educat c\ a[a cevanu se face, dragostea pentru „copiii”s\i fiindu-i egalat\ doar de cea pen-tru capitala Moldovei, al c\rui graii-a intrat pe sub piele. De asemenea,b\tr`nul recunoa[te c\, de fiecareda t\ c`nd a fost invitat la Bucu re[ ti,pentru vreun spectacol, a sim]it „ooarecare arogan]\”. De[i i-a impre-sionat, mai ales prin „Pungu]a cu doibani”, cu zecile de moldovenisme,c`nd a vrut s\ mearg\ „undeva capersoan\, unii au str`mbat din nas”.De aceea nici nu a ales scena marea teatrului [i a preferat s\ r\m`n\ prin -tre copii, la care, de[i vremurile s-auschimbat, trucurile `nc\ func]io nea z\.

„Sigur, copiii s-au mai schimat,vor spectacol cu Terminatorul, cu Rexnu [tiu care, dar noi nu c\ s`ntem ̀ n -vechi]i, ci ]inem mult la educa]ia pri -mar\, f\cut\ cu lucruri de calitate.Ion Creang\ nu a pus degeaba ̀ n abe -cedar «Cinci p`ini» sau «Ursul p\ -c\ lit de vulpe», pentru c\, de fapt,aceste pove[ti s`nt pline de `nv\ ]\ t u -r\. Aici intervine [i priceperea celuicare prezint\ spectacolul. Dac\ estebine pus la punct, este cu siguran]\mai fascinant dec`t nu [tiu ce jocmecanic de pe laptop sau o t\bli]\

din astea care-s acuma”, se amuz\b\rbatul `n timp ce deseneaz\ `n aerun iPad. De asemenea, `n preg\ ti -rea unui spectacol, p\pu[arul are gri -j\ [i de cuvintele folosite, ca toate s\fie pe `n]elesul copiilor, aduc`nd [ic`teva „tehnologii moderne” precumfumul, sau lumini laser. ~ns\ dintreto]i copiii, cel mai bine s-a `n]elescu cei de la sate, unde „din 150 –160 de copii, nici unul nu scoa te m\ -

car un zgomot” [i r\m`n cu to ]ii a -ten]i p`n\ la sf`r[itul piesei, im pre -sion`ndu-i chiar [i pe ̀ nv\ ]\ tori. Din-tre toate crea]iile sale, una i-a r\ mascel mai aproape de suflet; o ma-rionet\ `n form\ de pelican, c\ ru ia„`i fugeau ochii dintr-o parte `n al ta”,construit\ prin `mbinarea mai mul-tor componente. ~ns\ aceasta [i-a f\ -cut cuib la Suceava, unde a r\mas`ntr-un atelier, iar c`nd b\tr`nul a`n cercat s\-l refac\ pentru pieselesa le, nu i-a mai ie[it.

Petre Petrariu spune m`ndruc\ nu crede c\ actualul sistem de`nv\ ]\ m`nt. Dar completeaz\ repedec\ asta nu-l descurajeaz\, ci dimpo -triv\, `l face cu at`t mai determinats\ ia la bra] valizele [i, `mpreun\ fa -milia sa, s\ mearg\ de fiecare dat\c`nd este chemat la fie gr\dini]\.

Iulian B~RZOI

„Copiii s`nt cei maiaprigi critici. S\

[ti]i c\ dac\ ]i-au spusei c\ nu le-a pl\cut, `n -seam n\ c\ ceva numerge acolo. ~n schimb,dac\ exclam\ «uau», [ile cite[ti pe fa]\ ulu irea,atunci totul e perfect”,spune Petre Pe tra riu,care de peste 40 de anid\ via]\ personajelorcare cu ceresc imagi-na]ia celor mici. ~ns\magia p\pu [arului nu]ine de vreo baghet\fermecat\, ci de minu -]iozitatea [i pa siunea cucare b\r ba tul lucreaz\`nc\ de pe b\ncile fa -cult\]ii. Pen tru aceast\pasiune, el a ajuns s\`[i v`nd\ apartamentul[i s\ colinde gr\di ni]eledin Ia[i, cu dou\ valizela bra] `n care poart\un adev\rat tea tru: dela scen\, la personaje[i p`n\ la pove[ tile luiCreang\ sau aleFra]ilor Grimm.

� `n func]ie de c`t de mul te personaje „joac\”, artistului`i ia `n medie dou\ luni pentru a pre g\ti un spectacolnou � nu s-a rezumat `n s\ doar la scenele din ]ar\ � „afacerea” o face împreun\ cu familia sa

Cele dou\ valize `n care b\tr`nul `[i poart\ via]a

Cri-Cri i se potrive[te mai bine ca o m\nu[\

40 de ani cu pove[tile `n valize

Schi]ele p\pu[ilor [i a costumelorle ]ine `ntr-un caiet special

Surghiun `n Agora

12 ACTUALITATEA CULTURAL|

Dup\ `ncheierea alegerilor par-la mentare [i aflarea rezultatelor, Con-siliul Na]ional al A u dio vi zua lu -lui (CNA) urma s\ analizeze ra -poar tele Direc]iei de Moni to ri za -re re fe ri toare la emisiunile di fu za tede pos tu ri le de televiziune [i celede radio `n perioada 3 – 9 decem-brie. {edin]a, una de rutin\, de alt-fel, s-a transformat `ntr-un scandalale c\rui cuvinte cheie au fost „OTV”[i „pe na li za re”. Rezultatul a fost blo -carea [edin]ei, din lips\ de cvorum,la scurt timp dup\ ce doi membri aup\r\sit sala. Ace[tia au refuzat s\discute cazul OTV, motiv`nd c\ ana -liza vine ca urmare a „presiunii po -litice” venit\ din partea premieru-lui Victor Ponta dup\ ce a cerutaplicarea legii a u dio vizuale pentrutoat\ lumea.

Discu]iile au derapat c\tre a cu -ze care duceau la ideea c\ forul arface diferen]iere `ntre OTV [i alteposturi de televiziune care ar fi `n -re gistrat gre[eli mai mari `n timpulcam paniei electorale, iar restul mem -bri lor au sus]inut c\ pentru postulde te leviziune al lui Dan Diaco ne-scu le gea audiovizualului nici nu are xis ta. O parte din membrii CNAau con siderat c\ discu]iile au fost„directi ve din partea lui Ponta” [idac\ timp de doi ani le-a fost per-mis\ publicitatea electoral\ chiar [i`n afara cam paniei [i a primit doarsanc]iuni mi n ore, rezultatul era dea[teptat. Ast fel, Narcisa Iorga, mem -bru CNA a pro pus analiza `ntr-oformul\ viitoare, `n care vor fi optpropuneri din par tea Uniunii So -cial Liberale (USL) [i din partealui Liviu Dragnea.

De[i liderul USL sus]ine `n ca -drul unei scrisori deschise c\ postulOTV a `nc\lcat toate regulile posi-bile, dup\ ce a transmis mesaje elec -torale `n tim pul zilei de duminic\,r\spunsul Nar cisei Iorga a fost oscrisoare public\ `n care va prezen -ta momentele `n ca re a votat `m po -triva postului lui Dan Diaconescu,ca s\ `nl\ture orice a cu za]ie [i p\r\ -sirea [edin]ei, urmat\ fi ind de co le-gul s\u, Valentin Jucan. Dup\ sus -pendarea discu]iilor, R\s van Popes-cu, pre[edintele CNA a declaratpre sei c\ nu s-a luat nici o m\sur\pri vind ̀ nc\lcarea legii de c\tre OTV,„co le gii mei prefer`nd s\ paralizezelu cr\rile Consiliului dec`t s\ fac\ce va.” Chiar dac\ examinarea, ur -ma t\ de o eventual\ sanc]iune ar fifost bine venit\ pentru activitateavi i toa re a OTV, de apreciat ar fi [io analiz\ asupra posturilor de tele-viziune care nu au contenit nici `nmomentul de fa]\ s\ se comporte lafel ca `ntr-o campanie electoral\.

M\d\lina OLARIU

LENTILA DE CONTACTA LUMII

Decizia pre[edintelui PSD, VictorPonta de a crea o majoritate constitu -]ional\ printr-o colaborare cu UDMR,pus\ `n discu]ie luni, 10 decembrie, acondus la `mputernicirea pre[edinteluiU niu nii, Kelemen Hunor de a nego-

cia cu USL participarea UDMR la gu -vernare. „Kelemen Hunor, a de cl arat,s`mb\t\, c\, dup\ consult\rile de la Co -troceni [i dup\ desemnarea prim-minis -trului, va urma o întâlnire cu liderii USLpentru discutarea intr\rii U niunii la gu -vernare, urm`nd s\ fie discutate [i por -tofoliile care ar putea re veni Uniunii”(mediafax.ro, s`mb\t\, 15 decembrie).

Pre[edintele UDMR a primit a pro -barea `n urma [edin]ei Consiliului Re -prezentan]ilor Unionali, desf\[urat\ pe15 decembrie la T=rgu-Mure[, `n ca -drul c\reia mandatarea acestuia de a con -duce negocierile cu USL a fost votat\`n unanimitate. S-a luat `n considerareparticiparea la guvernare printr-o co la -

borare la nivelul mini[trilor, facilit`ndastfel adoptarea deciziilor care vizeaz\comunitatea maghiar\. „«Trebuie s\de cidem dac\ vrem s\ avem un cuv`ntde spus, s\ fim prezen]i acolo unde seiau decizii, de[i matematic nu este ne -voie de voturile noastre, s\ ne hot\r`mastfel înc`t cuv`ntul nostru s\ se fac\auzit. Trebuie s\ vedem ce este mai bi -ne pentru UDMR [i pentru ma ghia riidin Transilvania, s\ lu\m o decizie res -ponsabil\, bazat\ pe în ]e lep ciune», aspus Kelemen Hunor” (hot news.ro,s`m b\t\, 15 decembrie). Acesta a maiad\ugat c\ opozi]ia nu a fost consider-at\ o variant\, `ntruc`t „nu va existadialog [i nu putem implementa pro iec -

tele noastre” (hotnews.ro, s`mb\t\, 15decembrie).

Propunerea pentru aceast\ colabo-rare a fost exprimat\ public de VictorPonta duminic\, pe 9 decembrie, dup\aflarea rezultatelor par]iale ale a le ge -rilor parlamentare. La scurt timp, pre -[e dintele PNL, Crin Antonescu a pre-cizat `ns\ c\ „USL nu a discutat cuUDMR despre o alian]\, nicidecum des -pre o alian]\ de guvernare, el ar\t`ndc\ declara]ia premierului Ponta referi-toare la acest subiect înseamn\ dis po -nibilitatea USL la a discuta ni[te «for-mule de asociere»” (gindul.info, luni10 decembrie).

P\rerile membrilor USL au fost`mp\r]ite, taberele pro [i contra men -]in`ndu-[i urnele deschise. P`n\ la cen-tralizarea opiniilor, r\m`ne de v\zutda c\ raportul voturilor se va apropia deprocentele exprimate la parlamentare.

C\t\lina DOBROVICEANU

C`nd orbe[tec`inele

de paz\

� propunerea pentru colaborarea cu UDMR a fost ex pri -mat\ public de Victor Ponta duminic\, pe 9 decembrie

Opi

nia

vech

e —

Nr.

445

— 17

- 2

3 de

cem

brie

201

2

Bang... Bang... Bang... Nu e gongul care marcheaz\ `n ce -

putul, ci toba b\tut\ ap\sat, rar [i `n fun-dat de un aheu care nu poate a nun ]aaltceva dec`t sf`r[itul. At`t de amplues te ecoul loviturilor `n camera str`mt\[i neagr\, `nc`t o team\ organic\ urc\din t\lpi p`n\ `n g`t, ca un nod Gordiancare `mplete[te sim]urile, str`ns, si nes -te zic, `ntre ele. Ne `nghesuim unii `ntr-al]ii, din ce `n ce mai `n spate, `ntr-un`n tuneric lugubru, unde un reflector nesfredele[te retina ca un aparat de tor-tur\. Nimeni nu vrea s\ str`ng\ r`n du -rile, `ns\ cu to]ii s`ntem `mpin[i, mai `nspate, mai `n spate, mai `n spate, de unalt aheu cu privirea imobil\. Nu-n ]e le -gem nimic, `ns\ sim]im o tensiune sur -d\. Nu va fi un spectacol ca oricare al -tul, ceva o s\ se `nt`mple [i o s\ ni se`nt`mple…

A[tept\m a[a, `n ne[tire, p`n\ c`ndsol da]ii ahei, care-[i poart\ seme] su li -]ele de bambus ne m`n\, ca pe o turm\de sclavi, chiar pe scen\. Numai c\ `nspatele nostru, u[a se `nchide. Zdrang!Ca u[a unei carcere. Cortina e tras\,sol da]ii ne p\zesc [i s`ntem condam -na]i la bezn\. Devenim prizonierii u -nui spectacol care are s\ ne ̀ nghe]e s`n -gele `n vene. N-avem timp s\ ne dez -me ticim c\ un cor de femei, cu rochi-ile albe, sf`[ietor de vaporoase, in to -nea z\ un recviem, ca un bocet prelung,

de pe o schel\ de lemn. Ceva deja s-a`nt`mplat…

Aci ni, icaca, icaca, iaci,ni, ha! a za! huia!

S`ntem prin[i la mijloc, `n semiobs-curitate, ca `ntr-o menghin\, `ntr-o a -go r\ a torturii. Declama]iile Hecubei(Laura Scripcaru), Adromac\i (AnaMaria Donose Marcovici), Cassandrei(Andreea Chinez) [i Elenei (CristinaT\lamacu) izbucnesc pe r`nd, din v`r -fu rile unui triunghi simbolic, `n incan-ta]ii prelungi, dublate de corul fe me i -lor `n alb. Solda]ii s`nt printre noi [i totne `mping cu suli]ele care ]intesc `n aerspre ultimele ap\r\toare ale Troiei. Va-ietele anun]\, profetic, sf`r[itul unei ci -vi liza]ii.

Ne d\m seama c\ nu s`ntem `ncon-ju ra]i de ni[te schele de lemn, s\ r\ c\ -cioa se, ci de trei e[afoduri, care `nchid`ntr-un cerc al neputin]ei mor]i a nun ]a -te, crime, violuri [i sinucideri. Acesteane asalteaz\, din toate direc]iile, per`nd. Nu `n]elegem nimic din ce se ros -te[ te. Incanta]iile `n greaca veche nus`nt menite pentru a fi decodate, cipen tru a p\trunde cu insidia lor ad`nc,pa ralizant ca un venin, `n viscere. A -cum [tim ce se `nt`mpl\… s`ntem `nInfern. Regina Hecuba, `nve[m`ntat\`n negru, str`nge `n bra]e un `nger de

cear\, fiul Adromac\i, ultimul su pra -vie] uitor troian de sex masculin.

Prin]esa Cassandra alearg\ cu do -u\ tor]e `n m`ini c\ut`nd `n ochii no[trisalvarea. Dar noi doar st\m [i asist\m,neputincio[i, la r\pirea ei. {i mai anes -te zia]i de groaz\ vedem cum micul As -tianax (Marcu {erb\nu]u) este `n co -ronat degeaba prin], fiindc\ solda]ii `lr\pesc [i pe acesta din bra]ele ma mei,deja r\mas\ v\duv\. Alegoria de bo cetecare `nso]e[te ritualul femeii ce-[i spal\simbolic fiul os`ndit la moar te cu ap\ cu -rat\, se `ntinde ca o m`n\ lung\ a ne pu -tin ]ei, dincolo de fiin]\ [i nefiin]\. De[is`ntem chiar acolo, nu putem face ni -mic, iar aceast\ neputin]\ ne str`ngemai tare nodul Gordian din g`t, a c\ruitensiune reverbereaz\ p`n\ `n creier.

Paraliz\m pe de-a-ntregul c`nd E -le nei i se rup hainele, i se smulge p\ rullung, negru `ntunecat, l\s`ndu-i scal pulgol, `ns`ngerat, iar trupul ei dez golit,uns cu noroi, `ncepe s\ zv`c neas c\ subspasmele violului, chiar `n mij lo culnos tru. ~nchis\ `n cu[ca de lemn adam n\rii, este izbit\ pe r`nd de pe re ]iiei de bra]ele solda]ilor, apoi trupul `ieste ostoit de un monstru pe jum\tateurs, pe jum\tate om (Victor Zaharia).Putem s\ `ntindem m`inile s\ o prin-dem, dar `nghe]\m `n paroxism.

Ah... ha... ha... ha...Sacrificiul suprem ne aduce `ns\

eliberarea. C`nd ultimul troian este u -cis, cortina se ridic\ brusc, iar Sala Marese `nf\]i[eaz\ `n toat\ plenitu di nea o pu-len]ei ei. ~nfr`n]i [i surghiuni]i, co bo r`mla stal ca [i cum ne-am `n\l]a la cer, subintona]iile a trei `ngeri, care ve gheaz\ dela loj\, ]in`nd candelele re semn\rii `ntrepalme. Nodul a fost des pletit. O cu p\mun loc, nu mai conteaz\ ca re. V\z`ndce s-a `nt`mplat, sub o chii no[tri, ne-amdat seama c\ s`ntem dezgoli]i de or go -lii ca troienele ca re `[i poar t\ ultimeleclipe de libertate printre scaune.

Ultima parte a reprezenta]iei esteun bocet prelung, de `ngrop\ciune. ~n -s\ unul senin, purificat, de `mbr\]i[area Thanatosului. Incanta]iile ultimelor

femei troiene, intonate de la loj\, s`ntca desprinse din ni[te doine de jale.Din scaunele noastre asist\m la un ca -thar sis, la o `mp\care cu destinul, de[ifantoma lui Achille (Jean Kristof Bou-ton) a venit s\ b`ntuie. De pe un e [a fodde lemn se prelinge sacrificiul unei fe -cioa re, apoi a tuturor vestalelor care `[iaccept\ moartea simbolic\, sub chipulunui ultim dans. Patroana tro ie ne lor,He cuba, se las\ str`ns\ `n lan ]uri [i sur -ghiunit\, laolalt\ cu ultimele copile.Este `ns\ triumf\toare. ~n seara de 13decembrie, spiritul Troiei a `n vins, cu -cerind sim]urile ie[enilor.

Laura P|ULE}

Designul costumelor a fost f\cut de Doina Levintza

Pentru cea de-a doua sa premier\ la Opera Ie [ea -n\, de joi, 13 decembrie, regizorul Andrei {erban

[i-a str`ns to]i spectatorii `n foaierul Teatrului Na]ional[i i-a `ngr\m\dit, cu tot cu podoabele lor opulente, u -nii `ntr-al]ii, l\s`ndu-i p`n\ la `nceperea reprezenta]iei„Tro ienele” `n seama `nghiontirilor pre]ioase. Apoi i-acon dus, `n [ir indian, pe un coridor `ntunecat [i `n gust,cu pere]i `nal]i, care p\reau s\-i str`ng\ la fie ca re pas,ca pe ni[te condamna]i. Nu `n Sala Mare, su foc a t\ de`ngeri [i broderii, pe scaunele moi de ca ti fea, ci `n cu -lise, unde i-a abandonat `n trans\, pre] de mai bi nede-o or\, `ntr-o `nc\pere s\r\c\cioas\ [i nea gr\. Deacolo a veau s\ nu mai ias\ cum au intrat, ci des po do-bi]i [i neputincio[i ca troienele, viola]i, umili]i, f\ r\ cu -vinte, dezbr\ca]i [i vindeca]i de orgolii, sf`r[i]i, dar fas-cina]i. Aveau s\ renasc\, cobor`nd `n sal\, dinspre `n -tu neric [i lumin\, purifica]i, mai puternici [i mai boga]i.

� au existat a cu ze c\forul ar face diferen]iere`ntre OTV [i alte posturide televiziune

Troienele care auu aadduuss llaa IIaa[[ iisf`r[itul lumii

Dou\ steaguri la guvernare

Regizorul Andrei {erban a puspen tru prima dat\ `n scen\ specta-colul „Troienele” `n 1973, la Tea trul„La MaMa” din New York [i i me -diat dup\ revolu]ie, `n 1990, la Tea -trul Na]ional din Bucure[ti. Re pre -zen ta]ia postmodern\ este ins pi rat\de partea omonim\ din „Tri lo gia grea-c\” a lui Euripide. ~ns\ o pe ra lui An -drei {erban, articulat\ pe mu zi ca in -can tatorie a lui Liz Swa dos (care afost prezent\ `n Ia[i la pre mier\),inspirat\ din miturile tra gice afri ca -ne, asiatice [i balcanice, se de p\r tea -z\ de compozi]ia origina l\ [i se con-tamineaz\ de izul bo cet e lor maramu -re [ene. Formula rituali c\, declamati -v\ „las\ libretul s\ e vo lueze” [i a du -ce, dup\ spusele re gi zo rului „com -po zi]ia liber\ `n ritm” pentru a re -flec ta la nivel organic si tua ]iile cheieale piesei. Dac\ p`n\ la a ceast\ pu ne -re `n scen\ actorii `n v\ ]au s\ repro-du c\ sunetul prin re pe ta re mecanic\,p`n\ a ajunge la logica intim\ a vi -bra ]iei sonore, pentru premiera ie [ea -n\ cei de la Oper\ au avut la dispo -zi ]ie partituri. Ca incanta]iile s\ se pro -page [i mai de par te, cu for]a tra ge -diei grece[ti [i `n con[tiin]a altor spec -tatori, care ar pu tea g\si cores pon den -]e cu nenoroci rile din socie ta tea con-temporan\.

Dup\ 40 de ani

DEZBATERE 13O

pinia veche — Nr. 445 — 17 - 23 decem

brie 2012

F\r\ mari speran]e

2012 — anul politiciine`ndulcite pe p`ine

� o mîn\ de protestatari a reu[it s\ doboare cel mai pro-tejat Guvern al României � alegerile din iarn\ au ar\ tatcît\ putere de convinge re are blînda ur\ româneasc\

Cinstit s\ fiu, cred c\ putem ghi -ci u[or semnifica]iile înalte ale po -li tichiei dac\ deschidem, f\r\ pre -ju dec\]i, ochii asupra realit\]ii în con -jur\toare [i ne auto-oblig\m s\-i con -sider\m pe ale[ii no[tri (?) oamenica to]i oamenii, nici mai de[tep]i, nicimai pricepu]i, nici mai altrui[ti de cîtnoi în[ine. Sl\biciunile omene[ti clo -cotesc n\valnic în ei, iar ceea ce-ideosebe[te de „pulime” e dreptul do -

bîndit de a ap\sa pe butoane în nu -me le na]iei. A[a se face c\ eveni-men tele anului care, slav\ Dom nu -lui, ne p\r\se[te nu au nimic deo se -bit, nu-s nici mai tragice, nici maihot\rîtoare [i nici mai deosebite de -cît cele din al]i ani. Cunoa[te]i vor balui Creang\...

Pe scurt, o mîn\ de protestatarir\t\ci]i în tranzi]ia iernii a reu[it, laînceput, s\ doboare cel mai protejat

Guvern al României. Boc al nu -[tiucîtelea. Aceia[i protestatari, ca -re n-au strîns, pe întreg teritoriul ]\ -rii, nici a treia parte din num\rul de -monstran]ilor din celebra Pia]\ aUniversit\]ii, au stopat Legea S\ -n\ t\]ii. A[a au c\zut, pe lîng\ pri-mul ministru, capete importante [i am -bi]ioase, care se treziser\ vorbind bir -j\re[te, de la în\l]imea viziunii lorcre[tine elitiste.

Al doilea moment a fost pr\ bu -[irea speran]ei [i a balivernei, Gu -ver nul scurt al lui MRU, cel pre -g\ tit în laborator s\ defileze, trium -f\ tor, c\tre pre[edin]ie. Spre 2014, înzbor. Aceast\ mic\ minune (nu s-amai întîmplat în România s\ ca d\un Guvern [i s\-[i frîng\ gîtul) afost posibil\ numai [i numai pentruc\ la noi func]ioneaz\ irepro[abilzicala „nu e pentru cine se pre g\ te [te,e pentru cine se nimere[te”. Cetelede trasei[ti obloji]i din Parlaments-au gr\m\dit la ochi[orul opo zi ]i -ei, dup\ ce p\paser\ b\t\turica pute -rii. E drept, a fost o b\t\tur\ mai dul -ce ca o sinecur\.

Condamnarea lui Adrian N\s -ta se e istoric\, a dovedit c\ se poa te.În schimb, referendumul a dovedit c\nu se poate. În acela[i iure[ eveni-men]ial, am constatat c\ cel pu]in ju-m\tate, dac\ nu trei sferturi din ti tlu-rile doctorale sînt false. O ]ar\ dedoctori f\r\ voie, la c\p\tîiul unorbolnavi închipui]i.

În sfîr[it, alegerile din iarn\ auar\ tat cît\ putere de convingere areblînda ur\ româneasc\. Jalea care acuprins ARD-ul (în fapt, PDL [isateli]ii) nu poate fi compensat\ de -cît de trufia înving\torilor care, deo -camdat\, se ab]in cu greu s\ nu cal cepe urmele celebrei Anca Cons tan -ti nescu, zis\ „Ciocu mic”. De[i avemun Parlament umflat, constat\m ceravagii ar fi f\cut uninominalul \lapur [i dur cu care era s\ ne potco -veas c\ un anumit partid. Ca s\-l ci -tez pe un membru marcant al ace -lu ia[i partid: „Dar noi n-am vrut s\m`n c\m rahatul pe care l-amîmpro[cat pe pere]i.”

Prin urmare, avem acum la pute -re un bloc mare [i pofticios. Ce vaface acest bloc se [tie. Exact ce auf\cut to]i cei ce au avut pîinea [icu]itul. S-au întîmplat multe în ]araasta, în 2012, dar nimic esen]ial.Nu s-a schimbat, practic, decît bra -]ul vînjos al puterii [i nimeni nu aînv\]at nimic. Înc\ o halb\, b\iete!

Cele 12 luni care autrecut ne-au ar\tat o

]ar\ care se zbate dere -glat, ca o p\pu[\ cu vreodou\ a]e t\iate. Mai d\din coate, dar picioarelenu [i le mi[c\. B\rbia o]ine dreapt\ dar e aple-cat\ de spate. Mai raran `n care politica româ -neas c\ s\ fi trecut prinat`tea schimb\ri, de laproteste `n strad\, la c\ -deri de Guvern. Iar re -zultatul final buim\ ce[tepe toat\ lumea. Opozi]ias-a trezit cu puterea `npoal\, [i cei care au maiavut de ce s\ ias\ la votse tem c\ au f\cut-odoar ca s\ picteze trico -lorul din porto caliu `nro[u.

Florin IARU

Nimic nou pe frontul de Est

� condamnarea lui Adrian N\stase e istoric\, a doveditc\ se poate

Între o arestare [i o elibera -re, anul se face mic [i dispare.Gerul crap\ pietrele, c`te una.C`nd nu e soare, r\sare luna. P` -n\ la o nou\ chermez\, tragem oanamnez\.

O, an frumos. O, an futil, custenograme, [taif [i stil, cu re -ferendum nevalid – în ce sertaro s\ te-nchid? Un an dintre ace -ia rari, ce nasc mai mul]i parla-mentari.

Muuult, mult mai mul]i par-lamentari. Parlamentarii cer t`m -plari, s\ fac\ scaune mai mari.T`m plarii strig\: lemn masiv! {ice mai strig\? Clei de oase! (M\ -re]e vremuri vamporoase!)

În ]ara cu cel mai lung c`r-nat, problemele s-au rezolvat. Bu -getarii [i pensionarii c`nt\, dinopere, arii. Fadromele ar\ z\pa -da. Corup]ii mai ard un anaco-lut. Pe l`ng\ ANI [i DIICOT, ade -sea au trecut.

Anul Co-Pisicului se sf`r -[e[ te în co-abitare. Ce tare! Po -li ticienii se îmbr\]i[eaz\, se pu -p\. Vine, în fine, sf`r[itul lumii.Mai vorbim dup\.

Lelia MUNTEANU

Anulcleiului de oase

� `n ]ara cu cel mai lungc`r nat, problemele s-aurezolvat.

Toate au trecut, B\sescu a r\mas

Ne auzim dup\ sf`r[itul lumii

Opi

nia

vech

e —

Nr.

445

— 17

- 2

3 de

cem

brie

201

2

OPINIA DE LA CENTRU

„Noi, ca na]ie, s`ntem tare tri[ti”,spu nea o coleg\ jurnalist\ despre breas-la gazetarilor, `n noaptea a le ge ri lor, du -p\ 12 ore petrecute `n sediul Bi ro u luiElectoral Central (BEC). ~ntr-un fe l,a[a e, noi, ca na]ie, s`ntem tare tri[ ti. Al -t\ da t\, fericirea meseriei era `n stra d\,e ra la prim\rii, prefecturi, pe HolurilePar lamentului sau ale tribunalelor. A -cum, fericirea este doar punct ro. Ne-am prins `n cli[ee ca o musc\ `n p`nzalipici oas\ a p\ianjenului. Ni se ne te -zes c cre ierele de fiecare dat\ c`nd se ̀ n -g\l be nesc ecranele televizoarelor. Adre -na lina ne inund\ arterele la un LiveText de la un accident, din discursul luiPon ta sau al pre[edintelui.

~nnebunim c`nd analytics-ul o ia ̀ njos, ne lu\m de cing\tori c`nd Sati.ro necla seaz\ deasupra concurentului di re ct.„Pun eu, pun eu!”, urla o voce din fun -dul redac]iei, de parc\ ar lua foc. Min -tea i se `nnegureaz\ [i `ncepe s\ tran-sc rie ca o ma[in\ de scris ce aude late levizor sau ce mai vine pe agen]ii.„Mai repede [i d\-mi link-ul pentruHo mepage!”, r\s pun de o alt\ voce is -

te ric\, de obicei. Es te editorul de ho -me page.

Revelionul~n ziua alegerilor, resursele s`nt

pre a pu]ine pentru a bloca un om `ntr-osec]ie de votare, oricum dau televiziu -nile. Omul de la BEC pune cifrele re -pe de direct ̀ n tr-un infografic online cecontureaz\ tot mai mult forma vii to -rului Par la me nt. ~n rest, lini[te. La 9f\ r\ un sfert toa t\ lumea se a[az\ la bu-toane. Tex te le de fond s`nt deja f\ cu te.Mai a[teapt\ ci frele de la cele treiexit-poll-uri. Tag-urile s`nt SEO, ti t lu -rile s`nt simple [i la obiect. Totul e lache ie. Trei oameni a[teapt\ cu e mo ]ierezultatele `n c\[ti. Ceilal]i cu o chii petelevi zoare. Odat\ aruncate `n e ter ci -frele s` nt trimise, ca pe o band\ depro duc ]ie dintr-o fabric\, la omul dehomepage, la infografician [i la artdi rector, pentru print. {i gata! Emo]iaa trecut. S-a des f\cut [ampania. Pen truna]ia noastr\, a gazetarilor, Re ve lio nule o dat\ la patru ani [i e la ora 21.00.

Du p\ ora 21.00, urmeaz\ ce e maigreu, sarma le le, friptura, jamboanele,a dic\ nu m\ r\toarea [i noaptea nes f`r -[i t\ de la BEC cu declara]iile superfi-ci ale [i um flate ale politicienilor caredeja strig\ „Ho]ii!”. {i totul e degea-ba dac\ unicii nu au crescut. Munca dehamster s-a dus pe apa s`mbetei dac\nu am trecut examenul Analytics-ului.

Triste]eaNoi ca na]ie, da, s`ntem tare tri[ti.

Fe ricirea stupid\ se m\soar\ `n a fi [\ ri,se tulbur\ cu bug-uri [i se drege cu ce -va „c\rni]\” bun\ de promovat [i `nso cial media. Alt\dat\ se m\sura `nnu m\r de sem ne, se tulbur\ c`nd urlaSGR-ul la to]i: „A]i `nnebunit, pleac\zia rul! Va ba te]i joc de meserie!” [i sedre gea „din machet\” c`nd DTP-istulmai `nghesu ia o poz\ sau f\cea un ma -trapazl`c f\r\ s\-l vad\ secretarul cas\ `ncap\ toat\ ca po dopera `n pagin\.Acum, avem tot In ternetul `n fa]\, sc ri -

em c`t ne ajung de getele pe tastatur\.~n dulcim cu o fo togalerie, un videosau un infografic, facem pachet cu fun -di]\ [i e bun de dat pe homepage.

Neogazet\riePrin[i `n v`ltoarea nebuniei, ne o -

t r\ vim cu propriul elixir. ~nghi]im pene r\suflate ca s\ ne umfl\m de unici.S\-i prindem de guler [i s\-i d\m cu c\ -p\]`na de monitor s\ vad\ aici, s\ af leaici ceva ce n-o s\ le vin\ s\ cread\.Ne ridic\m fustele `n cap [i facem te -ren pe Google pentru c\ nu g\sim se -dii le ins ti tu]iilor, pentru c\ ni s-a lipitscaunul de turul pantalonilor. M\ `n -tre ba `ntr-o zi un coleg mai t`n\r:„C`nd nu era Inter ne tul, cum g\seauzia ri[tii subiecte?” Da, chiar asa, c`ndnu va mai fi Goo gle, neoziari[tilor levor cre[te taste `n loc de degete [isca une cu rotile `n loc de pi cioare?

Oana BALAN

14

Pe holurile Universit\]ii de A gro-nomie din Bucure[ti sînt lipite dinloc în loc afi[e în format A4. Invit\lu mea la o petrecere oarecare de sfîr -[i tul lumii, g\zduit\ de un local mic, lacap\t de Bucure[ti. În program - mu -zic\ l\ut\reasc\, în meniu - vin de pro-venien]\ incert\. Îmi pare cum nu sepoa te mai potrivit cu evenimentul:da c\ ar fi ca finalul s\ fie supus la votîn mod democratic, a[ pune [tampilape varianta organiz\rii de chefuri înfor mul\ restrîns\, desf\[urate în cl\ -di ri vopsite în portocaliu [i verde bro-tac, oarecum reabilitate termic. S\mîn c\m hamburgeri [i supe la plic,s\ uit\m pentru o clip\ de recoman -d\ rile speciali[tilor. Apoi, l\utari s\fie destui, cît s\ acopere l\tratul cîi -ni lor mahalalei. În rest ne-om descur -ca, Doamne ajut\. {i sfîr[itul în sinear trebui s\ fie modest, dup\ posibi li -t\]i: s\ vin\ peste noi o grip\ por ci n\,ceva, s\ începem s\ str\nut\m [i ga ta.

Sînt îns\ con[tient c\ dup\ nu m\ -r\ toarea voturilor ar ie[i ceva multmai spectaculos. Majoritatea p\ mîn -te ni lor consider\ c\ li se cuvin spec-ta co le grandioase, vor s\ vin\ îm br\ -ca ]i cu hainele cele bune. S\ fie lumebu luc, ca la o nunt\ reu[it\: sute depe rechi, aranjate la mese dup\ gradede rudenie [i rela]ii de serviciu, pesca une îmbr\cate în huse cu fundi]e.Vor s\ m\nînce m\car acum o bu c\ -]i c\ mai bun\: rulouri de [unc\ cu

brîn z\ în\untru, piftii colorate, icrepe buc\]i mici de pîine [i andive ca -ra melizate pentru vegetarieni. Iar cî ndo fi s\ vin\ clipa cea mare, vor s\ ias\cu to]ii pe teras\ pentru a asista, ca în„Dr. Strangelove”, la explozii nu -clea re succesive, pe versurile piesei„We’ll meet again”, ori la fantasticeploi de meteori]i. Se vor strînge înbra ]e, vor pune ultimele poze pe Fa ce -book. Clien]ii Apocalipsei vor e mo -]i e, vor lacrimi de to]i banii, vor fo -to genie.

Între timp, cei care au speran]ac\ va exista totu[i sc\pare î[i amena-je az\ de zor bunc\re spa]ioase, blin-da te de borcane cu mur\turi, pentruma hmureala de dup\. Unii, mai co -mo zi din fire, au cump\rat din vremeki t-ul de supravie]uire pus la punctde o companie de profil din Fede ra -]ia Rus\, care include – pe lîng\ pas -tile de inim\, s\pun, lumîn\ri, o pun -g\ de hri[ c\, o agend\ [i un creion –o sti c l\ de vodc\ din aia bun\. În ma -terie de Apocalips\ – ca în toate cele-lalte as pec te ale vie]ii - trebuie s\predo mi ne confortul [i bunul gust, eclar.

{i mai trebuie cîte pu]in din toa te.Am v\zut de curînd un reportaj des prepreg\tirile unui domn din RepublicaMoldova. „Dac\ e s\ murim, avemce mînca”, a concluzionat omul, du -p\ enumerarea proviziilor personale.Da c\ ne uit\m la ofertele de sezonale marilor hipermarket-uri, nu pu -tem de cît s\-i d\m dreptate. Sfîr -[iturile de lume sînt mult mai bineapro vi zi o nate ca înainte, poate c\-ip\cat s\ nu profit\m acum.

Vlad ODOBESCU

Vlad ODOBESCU este senior editor la revista „Opinia Veche”

Meniu pentru sfî`r[itul lumii

El nu credea `n soart\. Ni ci o da t\.Dar dac\ ar fi privit mai atent ri du ri ledin palm\, ar fi v\zut c\ pentru el li -nia vie]ii nu ducea p`n\ acolo undedis pera]ii `[i taie venele. ~n palmelelui lungi, cu degete de fa]\, linia erascur t\ [i groas\, ca [i cum s-ar fi con -centrat `n ea toate tr\irile lui, avute[i `nc\ neavute. De c`nd s-a `necat `nD=mbovi]a, acum aproape patru a ni,`i aprind din c`nd `n c`nd c`te o lu m` -na re. Niciodat\ nu am stat s\ v\d da c\arde p`n\ la cap\t, dac\ sufletul lui er\s cump\rat undeva `n ceruri. Ori da -c\ dup\ ce plec o stinge v`ntul. Ni cinu am aceast\ curiozitate. De faptmi-e fric\ s\ nu se sting\ lu m` na reaprea repede [i de aceea plec gr\ bit\,s\ nu v\d.

Bunica `mi spu nea c\ atunci c`n daprinzi lum`n\ri pentru mor]i, trebu ies\ r\m`i s\ prive[ti lu m`narea arz`nd.Da c\ arde cu fla c\ r\ mare [i p`n\ laca p\t e semn c\ suf letul lui e m`n tu it.Dac\ se lupt\ cu v`ntul [i r\utateadin lumea asta [i se stinge repede,`n seamn\ c\ sufletul e pierdut `nfun dul iadului. {i de a colo, spune ea,

numai Iisus te mai poa te scoate. ~n -s\ nu se deranjeaz\ El pentru un su -flet p\c\tos ca al nostru. {i totu[i,da c\...

De el `mi amintesc `ntr-un fel a -par te, ca de prietenii care `]i morc`nd nici nu te a[tep]i. Ca de oa me -nii pe care `i vezi tr\ind p`n\ la b\ tr` -ne ]i, pe care `i vezi `n multe feluri,dar nu cu o cruce la c\p\t`i. Po ves tealui nu e alta dec`t una de iubire. Unaca `n c\r]ile bune. Pentru el [i ea,toa t\ dragostea lor putea avea un alt-fel de final, unul fericit.

C`nd am `n t`l nit-o odat\ mi-aspus c\ pe undeva el n-ar fi vrut s\mai tr\iasc\. Se certa ser\ ur`t. Unpic prea sensibil pentru un b\rbat,a]i spune. Dar voi nu l-a]i cunoscut.Ei nu vorbeau despre vre me c`nd e rau`mpreun\, despre trend-uri, c\]ei,pisici ori c`t zah\r `i tre buie uneicafele ca s\ fie perfecte. Dez b\teauSchopenhauer, Kant [i fi losofiileindiene. Mai rar a[a `n dr\ gos ti]i, s\treac\ iubirea lor prin e sen ]e maitari. Cu fric\ ea crede c\ el s-ar fi si -nu cis, s-a aruncat `n ap\ [i s-a l\satdus la fund, ca un bolovan. L-a `n c\ -tu [at disperarea ca ni[te r\ d\ ci nigroa se de copac, apoi s-au `n t\ rit `nju rul lui. Nu [tiu de ce, dar am maici tit odat\ Lorelai.

Paula SC~NTEIANU

Ce dor `mi e de tine, LorelaiDin Cetatea lui {tefan

Jurnali[tii a[teapt\ rezultatele cu sufletul la gur\

Paula SC~NTEIANU estesenior editor la revista „Opinia Veche”

Oana BALAN este editor la cotidianul„Adev\rul”

Jurnalul unui oarecare

� s\ vin\ peste noi ogrip\ por ci n\, ceva, s\începem s\ str\nut\m [iga ta

Andreea ARCHIP este reporter la „TeleviziuneaRomân\”

Prima dat\ luam o g\leat\ ca rema a[tepta cu gura `n jos, pe gard.Un fel de plas\ de p`nz\, eco. {ia t`t, nu aveam nevoie de nici unba n. Legam cu s`rm\ porti]a dingr\ din\. Abia acum `ncepea peri-co lul: niciodat\ nu m-am `n]elesbi ne cu Bobi]\. E tare guraliv [is` nt convins\ c\ dac\ ar putea s\rig\r du]ul lui, s-ar `nfrupta dintr-unpi cior de-al meu. M\car e la dis-tan ]\. Nu pot spune acela[i lucrudes pre aglomera]ia din autobuz,cu oameni r\sufl`ndu-]i `n ceaf\,`m ping`ndu-te, f\c`ndu-[i loc cucoa tele.

P\[ind pe p\m`ntul `nc\ par-fu mat de diminea]\ [i printre frun -zele umede, dupa ce [i-au f\cuttoa leta zorilor, ajungem `n gr\ di n\.

Nici o mas\ nu putea fi `n ce -pu t\ ca la carte, dec`t smulg`nd vreodou\ cepe de pe stratul frumosor donat. Mai luam din mers unmor cov [i un p\st`rnac. Cu o sap\l\ sat\ expres pe ogor, scoteamdin c\[u]a lor, cu for]a, o familie`n treag\ de cartofi. Apoi, ignoramfrun zele de fasole care se ag\]aude pantaloni ca un ab]ibild [i a du -na m `n g\leat\ [i c`teva m`ini dep\s tai. Ultimul popas, la r\saduri.De pe rug, `mi alegeam un ardeiru men, o ro[ie de mai mare fru-mu se]ea [i, ̀ n drumul de ̀ n toar ce re,f\ceam un popas c`t s\-mi aran jezla bra] un buchet frumos de p\ -trun jel. Asta era drumul meu lapia ]\. {i din toat\ alergatura pringr\ din\, m\ alegeam cu un ghiveciparfumat cu toate legumele p\ -m`n tului. Nu exista gust mai bun.Mai ales dac\ puneai al\turi [i obu cat\ aburind\ de p`ine, proas p\ts coas\ din cuptor, ce a fost l\sat\la odihnit sub un [tergar umed.

Merg`nd cu autobuzul, nu potde c`t s\ m\ prefac c\ m\ plimbc\ tinel prin gr\dina bunicii. Dac\m\ uit la scaunul din fa]\, parc\doa mna a[ezat\ aduce pu]in aTan ti Vica pe care uneori o ve -dea m treb\luind de la prima or\ cuo s\p\lig\ `n m`n\.

Nu mai trebuie s\ trag dup\mi ne porti]a grea de lemn, u[ilese deschid [i se `nchid automat `nfa ]a mea. ~mi aleg un co[ [i plecspre „gr\din\”. De la raionul cupro duse rom=ne[ti `mi adun, cape vremuri, toate legumele de ca ream nevoie. {i cu acela[i buchet dep\trunjel `n m`n\, m\ `ndrept c\ treca s\ ca mireasa la altar. Pl\tesc [iplec. E adev\rat c\ nu m\ pot a g\ ]ade vi[inul din spatele casei s\-miiau o gustare. Dar merit\, de vre mece aroma din oala cu m`ncare vaa duce a copil\rie. Totu[i, mersul lasupermarket nu mai are de-a facecu o rait\ prin gr\din\ pentru ooal\ cu m`n care. Nu [tiu cum, dinmenta lul colectiv, mai ales `naintede S\r b\tori, s-a [ters faptul c\ nusco]i to]i cartofii ca s\ faci otoc\ni]\.

Andreea ARCHIP

Bucure[tean f\r\ cauz\

Gr\dinacopil\riei

� din toat\ alerg\turam\ alegeam cu un ghi -veci parfumat din toatelegumele p\ m`n tului

Andreea ARCHIP, Dana BALAN, Oana BALAN, Alina B|ISAN, Andrei CIURCANU, Florentina CIUVERCA, Anastasia CONDRUC

Ionu] FANTAZIU, George GURESCU,Diana IABRA{U,Liviu IOLU, Roxana LUPU,Nicoleta NASTASE, Vlad ODOBESCU,

Diana ROTARU,Ionela S|VESCU,Paula SC~NTEIANU,Andrei UDI{TEANU, Lina VDOV~I

SENIORIEDITORI:»

Noi, ca na]ie, s`ntem tare tri[ti

� pentru gazetari, Revelionul e o dat\ la patru ani [iatunci e la ora 21.00

� dac\ lum`narea selupt\ cu v`ntul `n seamn\c\ sufletul e pierdut `nfun dul iadului

MOZAIC 15O

pinia veche — Nr. 445 — 17 - 23 decem

brie 2012

Evenimentuls\pt\m`nii

Spectacolul „Degeaba” sus ]i -nut de Tudor Gheorghe va avealoc pe 18 [i 19 decembrie `n salaTeatrului Na]ional „VasileAlec sandri”, `ncep`nd cu ora19.00.

Pre]ul unui bilet variaz\ de la85 de lei p`n\ la 100 de lei.

SPECTACOL

Dintr-o mie de CD-uri

La cel de-al patrulea album, TheKillers nu se mai `ntreab\ dac\ „s`n -tem oameni sau doar dans\m” („are wehuman or are we dancing?”). S-auho t\r`t, cumva, c\ s`ntem f\cu]i din car-ne [i oase, c\ fugim de propriile vie]i [ic\ e doar o chestiune de timp p`n\ s\ netopim `n termene limit\ [i-n d\ruiri cutotul oarbe. Toate fracturile astea suf-lete[ti s-au `nchis `n „Battle Born”, unmaterial de pe care s-au decupat deja ̀ ntopurile americane piesele „Runa -ways” [i „Here with me”, cel de-aldoi lea videoclip fiind lansat chiar s\p -t\m`na trecut\.

De fapt, The Killers dau prin a -cest album, dup\ doi ani de pauz\, 12de fini]ii ale unei ̀ ndr\zneli c`ntate maiales din corzi de chitar\. Atacul e me-canic, cutez\tor, „Flesh and Bone”pict`nd himere smulse din fl\c\ri, dinfu ga de R\u pe care Brandon Flo wers,solistul, a explicat-o drept „o haluci-na]ie `n care alearg\, f\r\ finalitate, uncal negru”. Singura pies\ care are cuade v\rat ceva din melodiile de pe ve -chi le albume, precum „Human”, careridica, acum c`]iva ani, stadioane `n -tregi `n picioare, e „Runaways”.

Sentimental\ nu doar instrumen-tal, ci [i vocal, „Deadlines and Com mit -ments”aminte[te, `ntr-o oarecare m\ -sur\, de ceva din spiritul DepecheMo de. Flowers `[i expune notele ce lemai ̀ nalte [i coase piesa cu aceea[i ati -tudine care str\bate `ntregul album:The Killers pot s\ se `ntoarc\ ori c`ndcu ceva nou, ambi]ios. ( „Don’t hideaway, there’s something to be said”–„Nu te ascunde, e ceva de spus”)

Iar finalul te las\ s\ te-a[ezi pe

g`n duri, ̀ ns\ unele care ̀ n]eap\ cu o vo-ce din umbra hiturilor Queen. „Bat -tle Born”, aceast\ ultim\ fr`ngere deinim\, `ndeamn\, `n ecouri cosmice,sparte de chitar\ bas, la p\strarea fron-tului de ap\rare a unei rezisten]e ̀ n fa]ae[ecului („You never know/ If younever learn,/ You never shine/ If younever burn” – „Niciodat\ nu vei [ti/Dac\ nu vei `nv\]a,/ Niciodat\ nu veistr\luci/ Dac\ nu vei arde”).

Obsesia de-a nu fi uita]i, o u[oar\tex tur\ electronic\ peste rock&roll-ulcu care s-au lansat [i versurile mai a -tente ca oric`nd la ascult\tori constru-iesc, de fapt, „Battle Born”. The Kil -lers ne spun c\ n-au intrat `nc\ `n ar hi -ve [i duc, se pare, o b\t\lie cu ei `n [i [i.

Anca TOMA

Chitara de pe c`mpul de lupt\

The Killers — „Battle Born”(2012)

„The Words” este un film care `[icon struie[te subiectul `ntre alte dou\ po -ve[ti, urm\rind trei fire na rative di fe -rite, care se `nnoad\ pe parcursul pe li -culei. Scenariul este creat ̀ n ju rul unuiscriitor debutant, Rory Jan sen (Brad -ley Cooper), care `n cear c\ s\ `[i pro-mo veze cartea `ntr-un do meniu `n

care numele necunoscute r\ m`n doarni[ te `n[iruiri de litere pe raf turi. Ten -ta ]ia plagiatului apare pe nea[ teptate [i`i `n\bu[\ virtu]ile, transfor m`ndu-l `npersonajul care a visat s\ de vin\. Unscriitor cunoscut [i premiat, dar care nu`[i merit\ aprecierile pu b licului.

La Paris, acesta vede `ntr-un an ti - cariat o serviet\ `nvechit\ [i este con-vins de so]ia sa, interpretat\ de Zoe Sal-dana, s\ o cumpere. Cursul ac]i u niipoa te fi u[or intuit. Ajuns acas\, Roryg\se[te `n serviet\ un manus cris cupa ginile `ng\lbenite, redactat la o ma -[in\ de scris. Povestea `nf\ ]i [eaz\ via -]a unui t`n\r mobilizat, la 18 ani, ̀ n ca -pitala Fran]ei, dup\ cel de-al DoileaR\zboi Mondial. Au to bio grafia aces -tuia este transformat\ `ntr-o oper\ de

fic]iune `n m`inile lui Rory, care pri -me[te Premiul Aca de miei de Arte [iCultur\ pentru roman. La ie [i rea de lafestivitate, es te urm\rit de un b\tr`n`m br\cat `ntr-un palton gri, al c\rui rol`n film este de dus cu u[u rin]\, acestafiind, de fapt, autorul c\r ]ii semnate deRory.

De pe str\zile New York-ului,ac ]iunea se mut\ `n Pa risul anului1945, c`nd un t`n\r englez se `n dr\ -goste[te de o fran ]u zoaic\ cu bucleblon de [i ruj ro[u. Mo mentele `n careRory se con frunt\ cu efectele fap te lorsale `m prumut\ din intensitatea cu ca -re Bradley Cooper [i-a jucat persona -jul `n filmul „Li mitless”, exteriori -z`ndu-[i disperarea [i dezgustul fa]\ desine.

Cele dou\ pove[ti s`nt `n[iruite deun al treilea scriitor, Clay Ham -mond, `n al c\rui roman este surprin s\via]a lui Rory, devenit acum la r`n duls\u personaj de fic]iune.

Finalul capteaz\ imaginea lui Clay`n prim-plan, ca un semn de `ntreba repus la limita dintre real [i ireal. Pe li cu -la urm\re[te o nara]iune `n ram\, `n c a -re protagoni[tii sar peste trep te le rea -li t\]ii, confund`ndu-se cu ni[te ac tan ]i`n paginile cli[eistice ale unei c\r ]i. Fil -mul este construit din scene previzi -bile, iar jocul actorilor nu reu[e[te s\men ]in\ suspansul nici c`nd gesturilepersonajelor `nlocuiesc cuvintele.

C\t\lina DOBROVICEANU

Stop cadru Pagini de roman `n sinonimie

„~n orice furtun\ se ascunde undiavol”. Iar C\t\lin Dorian Flo res -cu `[i ̀ nva]\ demonii c\ pentru a a jun -ge s\ descopere c`tu[i de pu]in din fru -muse]ea unei vie]i pline, mai ̀ nt`i tre-buie s\-[i umple pl\m`nii cu o gur\zdrav\n\ de umilin]\. „Jacob se ho -t\r\[te s\ iubeasc\” nu e un ro mancu fiin]e care-[i povestesc via]a [i-[ilimiteaz\ existen]a de la un „de azi pem`ine”.

Cartea porne[te de la istoria ta -t\ lui, Jakob, un necunoscut care mer -ge `n satul b\n\]ean Tomnatic, ho t\ -r`t s\-[i g\seasc\ o so]ie [i preg\tit s\`nfrunte pe oricine pentru a-[i asi -gu ra un trai decent. Iar firul narativ sedeap\n\ la fel ca [i cel al suferin]ei lacare s`nt expuse personajele. Ast fel,cititorul devine un c\l\tor prin timp,ajunge p`n\ la Caspar, pri mul `nte-meietor al familiei lui Jacob [i `npragul R\zboiului de Treizeci deAni.

Creionat ̀ n dou\ tablouri care searmonizeaz\ unul ̀ n cel\lalt, ro ma nulreflect\ mai degrab\ nuan]e de gri, f\ -r\ a face exces de alb sau negru, de re -prezent\ri ale „binelui” [i „r\ului”.Se p\streaz\ complet\ [i imaginea o -mului ca fiin]\ binar\, capabil\ pre-cum Jakob, tat\l, s\ tr\deze sau Ja -cob, fiul, s\ ierte. Nici imaginea co -lectiv\, a satului nu este de neglijat.Pe p\m`ntul b\n\]ean [vabii, lore nii,s`rbii, nem]ii, francezii, ungurii [irom=nii tr\iesc ̀ mpreun\ [i se ajut\ re -ciproc, aceasta fiind legea nescris\

du p\ care se ghideaz\ [i cea care-iu ne[te, `ntocmai unui leg\m`nt.

Hot\r`rea lui Jacob de a iubi nue una brusc\, de care s\-[i dea sea ma`n vreun moment anume, ci vine na -tural, ca o adiere de bl`nde]e, de f\ g\ -duin]\, de solidaritate de care d\ do -vad\ personajul principal. ~n ciuda su -ferin]ei [i a pierderilor pe care lepoart\ `nf\[urate `n jurul g`tului, ase -menea unui [treang. De care te-ai a [-tepta mai degrab\ s\ at`rne, dec`t s\ fiel\sat liber, cu picioarele pe p\m`nt.

Cartea lui C\t\lin Dorian Flo -res cu nu r\m`ne la stadiul de croni c\a unei vie]i, ci `[i poart\ cititorul de-alungul mai multor secole, `ntr-o c\ -l\ torie `n timp foarte asem\ n\ toa re cuo aventur\ european\. E ca un ar bo -re de familie care-[i `ntinde ramu ri lep`n\ peste Dun\re, dar `[i p\streaz\r\d\cinile bine `nfipte `n Banat.

M\d\lina MORARU

� aminte[te, `ntr-o oare-care m\ sur\, de ceva dinspiritul Depeche Mo de

� tenta]ia plagiatului apare pe nea[ teptate [i `i `n\bu[\virtu]ile

„Albumul are influen]e dinpiesele celor de la U2 [i de la

nemuritoarea lor muz\,Bruce Springsteen.”www.billboard.com

Patimile dinTomnatic

� firul narativ se dea -p\n\ ca suferin]a la cares`nt expuse personajele

De dragul diversit\]ii, cite[te o carte

Editura Polirom352 pagini, 2012

39.95 lei

� HOROSCOP � HOROSCOP � HOROSCOP � HOROSCOP �

GEMENI: Partenerulde via]\ te-a sup\rat tare chiar`n prag de s\rb\toare, dar are

de g`nd s\ se revan[eze cu un cadou maimare dec`t tine.

LEU: Chiar dac\ Ia[ul e`ngropat `n alb, `]i dore[ti [imai mult\ z\pad\. Ai grij\ ce

vrei, m`ine – poim`ine nu mai po]i ie[idin cas\. {i vine vacan]a.

FECIOAR|: Ai auzitde ce s-a `nt`mplat `n StateleUnite, la [coala din Connec -

ti cut, [i `ncep s\-]i vin\ idei dubioase.Stai calm, Terminatoare, c\ ]i-o iei!

BALAN}|: Te g`nde[tis\-]i schimbi profesia [i s\de vii jurnalist. Stai lini[tit,

vi ne sf`r[itul lumii `nainte s\ faci vreoprostie

SCORPION: Cum aitrei s\pt\m`ni de vacan]\, aivrea s\ `ncepi s\ cite[ti. Dar

cum Dostoievski nu-i la ofert\, te-aig`ndit s\ `ncerci Twilight.

S|GET|TOR: De c`nda dat z\pada, mergi cu na[ul`n RATP. Te-ai `n]eles cu [o -

ferii [i vatmanii [i, pentru o ciocolat\cald\, te las\ s\ mergi cu ei `n cabin\

CAPRICORN: Ai au zitdespre ce s-a `nt`mplat `nSUA [i te `ntrebi c`nd ajunge

Walmart `n Rom=nia s\-]i cum peri unsniper. Te cam enerveaz\ vecinii.

V|RS|TOR: ~n locs\-l a[tep]i cu pr\jituri peMo[ Cr\ciun, ai de g`nd s\-

i la[i pe masa din buc\t\rie o can\ plin\cu o]et. At`t nu-]i plac s\rb\torile.

PE{TI: Dup\ o be]iestra[ nic\ de Cr\ciun te veitre zi mai `ncrez\tor `n tine [i

n-o s\ te mai la[i influen]at de toateprostiile pe care le `nt`lne[ti.

BERBEC: S\pt\m`naas ta vei fi oprit de oameni pestrad\ care `]i vor face ca do -

uri. Nu te speria, nu `ncearc\ nimeni s\te otr\veasc\, e doar Cr\ciunul.

TAUR: Vrei s\-]i ieiun arunc\tor de fl\c\ri, cas\ tope[ti z\pada din fa]a

casei, s\ faci un drum p`n\ la primulmagazin de `nghe]at\.

RAC: De trei luni str`ngibani de munte, a[a c\ mar]i,dup\ ultimul curs, te urci `n

primul tren cu rucsacul `n spate [i unbidon de bere `n m`n\ [i dus e[ti.

C`nd nu eram mai mare de-o[chioap\ iubeam hocheiul. Ne `n -t`l neam to]i b\ie]ii din clas\ pe te re -nul de sport, iar dup\ ce b\tuceam bi -ne z\pada [i o udam ni]el cu ap\, setransforma `ntr-un mic patinoar. Nuaveam patine, dar ne toceam pa pu -cii pe ghe]u[ul `n dou\ cu z\pad\,cro se improvizam din ramurile co -pacilor din jur, iar pucul era atent t\ -iat de acas\ din cauciucurile p\ r\ -site de tata pentru foc.

Pe terenul ace la de sport `n ghe -]at am avut prima da t\ capul spart,prima buz\ cr\ pa t\ [i v`n\t\i cu du -iumul. {tiam c\ ho cheiul este unsport dur [i de aceea, din dorin]a dea fi c`t mai ase m\n\tori cu spor ti -vii de la televizor, ne ̀ mpingeam, f\ -cea m\t\nii prin z\pad\ [i luam tr`n-te c`nd p\m`ntul ne fugea de sub pi -cioare, dar ne ridicam mereu z`m bi -tori.

Dac\ pe ghe]u[ul de l`ng\ [coa -l\ un plasture putea s\ ne rezolve ori -ce ran\, pe patinoarele pentru profe -sioni[ti lucrurile se desf\[oar\ altfel.E drept c\ noi nu purtam pe t\lpi la -me ascu]ite brici, cu care s\ br\ z d\mghea]a, `ns\ nici echipamente deprotec]ie de mii de euro nu purtam.Totu[i, hainele ramforsate, co tie re -le, genunchierele [i casca nu s`ntsu ficiente pentru a proteja spor ti viide r\nile mai grave. Craig Pea cock,atacantul echipei Gelfast Giantsdin Marea Britanie a testat efici e n]aechipamentului pe propria piele `ntimpul meciului din prima lig\ bri -tanic\, `mpotriva echipei Fife Flyer.Acesta nu a mai apucat s\ vad\ fi -na lul jocului `ntruc`t a ajuns de ur -gen]\ la spital.

Sportivul de doar 24 de ani s-aales cu o ran\ care `i br\zdeaz\ fa ]a[i a fost nevoie de 29 de copci pen -tru a o `nchide. Accidentul s-a pro -dus `n urma unei ciocniri cu un ad -versar, Bobby Chaumonte fiind celcare i-a t\iat cu lama patinei obra -zul, chiar sub ap\r\toarea de lacas c\.

De[i a afirmat c\ l-a [ocat pro-pria imagine prima dat\ c`nd s-a pri -vit `ntr-o oglind\, sportivul se con -sider\ norocos. „Putea s\ fie [i mair\u. S\ m\ loveasc\ `n ochi sau `ng`t”, a spus hocheistul dup\ acci-dent. Sportivul sper\ se se poat\ `n -toarce c`t mai repede pe ghea]\. A[acum f\ceam [i noi pe terenul de l`n -g\ [coal\ dup\ ce ne peticeam cuplasturi.

Andrei MIHAI

Scor la pauz\

29 dintr-olovitur\

� s-a ales cu o ran\care `i br\zdeaz\ fa ]a

„The Words” (2012)Regia: Brian Klugman

Gen: dram\

Boxele c`nt\ „e s\rb\toare mare,iarna a venit”, iar ni[te feti]e care `n -c\ n-au terminat gr\dini]a danseaz\de zor. Cu greu deosebe[ti micu]ele`mbr\cate `n rochi]e ro[ii de funda lulcortinei bordo de pe scena s\lii Gau -deamus. Doar ciorapii albi le dau degol `n timp ce ele `ncearc\ s\ ridicepicioru[ele `n sincron, anticip`nd saualerg`nd dup\ ritmul liniei melodice.Jos, `n umbra scenei, st\ profesoara lorcare joac\ rolul unui sufleor coreo gra -fic, iar copila din mijloc pare a fi nu -cleul echipei. Ea preia iste] toate alu -ziile f\cute de c\tre femeie, iar cele-la lte fete repet\ dup\ ea sau tri[eaz\fu r`nd cu ochiul de la vecine.

Siluetele care g`ndesc sincron

Trupa de juniori `[i termin\ evo -lu]ia de pe scen\ cu aplauze de `ncu-rajare, cortina este dat\ la o parte [i `nsal\ r\sun\ un colind. Un brad de pescen\ este `nconjurat de cinci p\ pu[i,cadouri [i o imagine cald\ cu un [e mi -neu `nc\lzit de j\ratic e proiectat\ peperete. Iar cr\ciuni]ele cu cr\ ciu neiijoac\ hora [i sar `n ]op\ieli `m pre un\cu un b\ie]el micu]. Ace[tia pleac\,copilul adoarme, se aud zur g\ l\i [ipe p`nza alb\ din spatele sce nei estereflectat\ de aceast\ dat\ sania cureni. De dup\ cortina ro[ie, care a

fost tras\ la o parte, apare personajulburtos, cu plete dalbe, nasul [i obrajiib\tu]i de ger [i desaga mare `n spate.Sala se las\ aprins\ de bucuria copii -lor care tresar euforic.

~n dreapta mea, o feti]\ cu p\rul`mpletit `n dou\ cosi]e sub]irele [ilungi se ridic\ pe cotier\ ca s\-l vad\mai bine pe mo[ul, care, cu o chitar\electric\ `n m`n\, zburd\ pe scen\ peo melodie rock. „Andreiu, ai s\ cazi,puiule”, `i zice `ngrijorat\ mama co -pi lei care a c\scat guri]a [i ochii laveselia de sub reflectoare. Z`mbetulAndreei cu cosi]e se las\ `n jos [i li -c\ritul ochilor e hr\nit deja de lacrimi,pentru c\ un individ cu p\rul verde,gur\ [i ochi caraghio[i l-a hipnotizatpe Mo[ Cr\ciun [i l-a ascuns chiar `ndesaga `n care acesta a adus ca do u rile.Apar din nou cr\ciuneii cu cr\ciu ni -]e le ce danseaz\ [i ̀ [i povestesc des preivirea unui mo[ mai t`n\r [i mai mus -culos. Ace[tia decid c\ „Mo[ Cr\ ciune numai unul, noi altul nu dorim, hais\ mergem `mpreun\ ca s\-i spunemc\-l iubim”. {i p\r\sesc scena for m`ndun trenule] care se mi[c\ `n acela[itimp [i la fel de echilibrat ca ro]ileacestuia.

~n c\utarea mo[ului pierdut

Scena r\m`ne `n semi`ntuneric [icele cinci personaje – spiridusul, sol -d\]elul, clovnul, omul de z\pad\ [i p\ -pu[a de por]elan se pornesc dup\ mo[.Ei trec de spiridu[i care se clatin\ `nritmuri de muzic\ trance, house [ile viteaz\ opri]i `n timp ca `n Matrix.De dup\ picioarele acestora ce se lo -vesc energic de podea p`n\ e[ti gatas\ vezi cum sar sc`ntei, apare acela[i

mic b\ie]el ca la `nceput, `ns\ pa pu ciilui cu v`rfurile `ncovoiate s`nt la felde mari ca ai colegilor s\i mai ̀ n v`r st\.Cu toate acestea, spiridu[ul care dinscaunul spectatorului pare nu mai ma -re de-o [chioap\, face [pagatul [i roa -ta cu u[urin]\ de mai multe ori [i dan -seaz\ fug\rit de vocea lui Lady Gaga.Aceste juc\rii se `nt`lnesc cu ni[tepira]i, un magician ratat ajung`nd `n]inuturile monstrului care l-a r\pitpe Mo[ Cr\ciun. Aici, fulgule]ele semi[c\ ca ni[te balerine, ̀ n pas de vals,iar oamenii de z\pad\ `ncerc\ s\ dan -seze macarena, `ns\, de fapt, se b\ -l\ng\ne ca ni[te butoaie sc\pate lavale. Iar unul dintre personaje, sol d\ -]elul, se `ndr\goste[te de cea mai fru -moas\ fulgu]\ [i `[i exprim\ emo]iileca-ntr-un spectacol de balet, ajut`nd-ope aceasta s\ pluteasc\ gra]ios [i u[or.

Dansul e at`t de sugestiv `nc`t e-mo ]iile mature ne`n]elese de An dre eao fac s\ alunece de pe cotier\ ̀ n scaun.Acolo, aplec`nd capul `n jos, arat\ca o b\bu]\ gata s\ adoarm\ ̀ n fa]a te -levizorului `ntr-o sear\ de iarn\ tro -ienit\. ~ns\ fata se treze[te [i `ncepes\ r`d\ zglobiu de `ndat\ ce `n `n tu ne -ric `ncepe s\ r\sune un colind cuvocea lui Fuego, iar un b\rbat `m -br\ cat la patru ace, ̀ ntr-un costum al -bastru deschis, fuge dup\ o pat\ ro -tun d\ de lumin\, proiectat\ de razareflectorului care nu st\ locului, ci

se plimb\ s\rind dintr-un col] al s\lii`n altul.

C`nt\re]ul obsedat dispare odat\ culumina n\stru[nic\ [i r\m`ne `ntu ne -ri cul din care se deslu[e[te doar unschelet de pe p`nza alb\. „Mama!”, seaude repetat de c`teva ori `n sal\ [i,`ndat\, m\ trezesc cu o m`n\ de sche -let pe um\r care cu o voce r\gu[it\`mi zice „bun\\\”. Figurine negre ur -c\ pe scen\ unde, apare o lumin\ lafel de verde ca [i pletele celui ce l-afurat pe mo[. Se aud tobe africane [ic`nt\ri ritualice, iar scheletele `[i b\ -l\n g\ne oasele sincron [i ritmat, `nfrunte cu personajul negativ al serii.

~n sf`r[it, cei cinci eroi ajung la el[i, `mpreun\ cu celelalte fiin]e mistice`nt`lnite `n drum spre salvarea Cr\ -ciu nului, `l `nconjoar\ pe ho]. Dinnou, printre picioarele lor se z\re[tespiridu[ul cel micu] de mai devremecare e [i singurul dansator junior dinaceast\ poveste. B\iatul `i d\ o pr\ ji -tur\ `n form\ de inim\ r\pi to ru lui,monstrul cu p\rul verde o m\n`nc\ [ipieptul lui `ncepe s\ pulseze, deoa -re ce inima sa `nghe]at\ a `nceput s\-ibat\ din nou. Andreea `ncepe s\ apla-ude cu un z`mbet larg pe buze, c`n t`nd`mpreun\ cu personajele de pe sce -n\: „we wish you had fun”(n.r. spe r\mc\ v-a]i distrat).

Daniela VORTOLOMEI

VIP, VIP, URA!

DIRECTOR: Laura P|ULE}REDACTOR-{EF: C\t\lin HOPULELEREDACTOR-{EF ADJUNCT: Oana OLARIUSECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Ioan STOLERU{EF DE DEPARTAMENT: Iulia CIUHUREDACTORI: Alexandra IV|NESCU, Dan CONDREA, Paul ANDRICI, Iulian B~RZOI, Andrei MIHAI, M\d\lina MORARU, M\d\linaOLARIU, Livia RUSU, Anca TOMA, Daniela VORTOLOMEICOLABORATORI: C\t\lina DOBROVICEANU, Iuliana LEONTIPUBLICITATE: Bogdan COBUZEDITOR: Daniel CONDURACHE

Opinia veche — N

r. 445 —17 - 23 decembrie 2012

16S\ vin\ s\rb\torile!

Casa de Cultur\ a Studen]ilorStr. Vasile Conta nr. 30, et. 2, 700106 Ia[i. Tel.:0746/230.032, 219520,e-mail: redactia@opiniastudenteasca.ro

Practic\m dansul ninsorii

� trupa de juniori `[i termin\ evo lu]ia de pe scen\ cu aplauze de `ncurajare � c`nt\re]ul obsedat dispare odat\ cu lumina n\stru[nic\

~nc\ o poveste despre Cr\ciunul r\pit de o inim\`nghe]at\ a fost prezentat\ de trupa The Skye `n

sala Gaudeamus din Casa de Cultur\ a Studen]ilor.Premiera spectacolului regizat de Adrian {tefan,„Christmas Last Dancers”, a avut loc s\pt\m`na tre-cut\ [i a a[ezat pe scaunele sale ro[ii copii, p\rin]i,bunici [i cupluri tinere. Ace[tia au pornit `mpreun\cu juc\riile de sub pomul de Cr\ciun dup\ personajulcu plete dalbe care ne aminte[te de copil\rie lafiecare sf`r[it de decembrie.

{edin]ele de redac]ie au loc luni [i miercuri, de la ora 20.00. Revista se poate procura [i de la sediul redac]iei.

»

Situat\ pe locul unui fost maga -zin de pe bulevadrul {tefan, „O da -ia cu cafea” ar putea trece drept unbutic `n care se v`nd seturi de ce[tidecorate cu picturile lui Gus tavKlimt sau cu „Floarea soarelui” alui Van Gogh. Dac\ te o pre [ti s\ ad -miri por]elanul Car mani din Au -stralia, expus `n vitrin\, vei vedeac\ de fapt te afli `n fa]a unei ca -fenele din care po]i cump\ra boabeproasp\t m\cinate sau amestecuride fructe [i plante uscate pentru cea -iuri, depozitate `n recipiente trans-parente pe rafturi.

Cele cinci mese s`nt a[ezate una`n continuarea celeilalte, oglinda ma -re de pe peretele din dreapta re fle c -

t`nd `ntreaga `nc\pere. Aburul r\s -firat din cea[ca alb\ cu espressode vine mai dulce c`nd mu[ti din ta -bleta de ciocolat\ cu crem\ de men -t\, care vine la pachet cu melodia„Voyage, voyage” fredonat\ nu foar -te tare de Kate Ryan `n boxe, pentrucare pl\te[ti numai 4,5 lei. Ceaiules te servit `n c\ni pictate cu tran da -firi albi sau crizanteme roz, ma jo -ri tatea sortimentelor cost`nd 6,5 lei.Doar ceaiul alb face excep]ie, pen-tru 350 ml suma rotunjindu-se la zecelei. ~ns\ a[a cum este specificat peprima pagin\ a meniului, „ceaiul adevenit un accesoriu nelipsit de lapetrecerile [i sindrofiile din cer-curile `nalte, darul cel mai potrivitpentru prin]i [i nobili”, iar fiecaresortiment trebuie preg\tit dup\ o a -numit\ rutin\. Afl\m c\ ceaiul ver -de trebuie preparat la 80 – 90 de gra-de Celsius [i l\sat la infuzat unu-

trei minute pentru a evita gustul am\ -rui, pe c`nd cel alb e cu at`t mai buncu c`t timpul de infuzare este in verspropor]ional cu temperatura apei,care nu trebuie s\ fie clocotit\.

Fe]ele de mas\ albe, simple, sca -unele din lemn `nchis la culoare, gu -tuile de pe rafturi [i carpeta rustic\care acoper\ parchetul transform\cafeneaua `ntr-o odaie `n care `]i adu ni prietenii la o can\ de ciocolat\cal d\ cu ment\ sau una de espressocu sirop de migdale. Iar dac\ `]iplace servirea, de la 10 lei `]i mair\m`ne [i de-un bac[i[, exact c`tpentru 10% din consuma]ie. ~n zi le -le c\l du roase po]i alege b\uturi r\ -cori toa re, care nu dep\[esc 5 lei.

~n meniu nu s`nt trecute, `ns\,b\uturi alcoolice sau cr\n]\nele. Dare `n regul\. Altfel nu ai putea ve dea,prin ferestrele mari privirile celorcare, nedumeri]i, o admir\ pe Ade leBloch-Bauer `n vitrin\.

C\t\lina DOBROVICEANU

~n odaia cu pictori � ceaiul es te servit `n c\nipictate cu tran da firi albisau crizanteme roz

Cr\ciun salvat `n pa[i de ddaannss

Localul Troian