Elaborarea metodica nr.3 Tema : Realizarea canalelor de turnare,formarea tiparului. Transformarea machetei in materialul solicitat. 1.Metale si aliage folosite la confectionarea puntilor dentare din doua bucati. In general se utilizeaza mai frecvent: • Aliaje metaleleor nobile • Aliajele metaleleor inobile • Aliaje de lipire • Aliaje auxiliare Aliajele nobile sunt: aurul,paltina si argintul. Aliajele inobile sunt:oteluri inoxidabile,aliaje de tip Crom-Cobalt. Aliajele de lipire sunt confectionate din aliaje nobile si inobile,care sunt de dure si moi. Pentru lipirea otelurilor inoxidabile sunt utilizate aliaje de lipire asa ca: Ag,Cu,Zn,Mn,temperature de 900-950grade. 2.Metale si aliage folosite la confectionarea puntilor dentare intreg turnate. • Aliajele nobile sunt: aurul,paltina si argintul.
Transcript
Elaborarea metodica nr.3
Tema : Realizarea canalelor de turnare,formarea tiparului. Transformarea machetei in materialul solicitat.1.Metale si aliage folosite la confectionarea puntilor dentare din doua bucati.
In general se utilizeaza mai frecvent:
• Aliaje metaleleor nobile
• Aliajele metaleleor inobile
• Aliaje de lipire
• Aliaje auxiliare
Aliajele nobile sunt: aurul,paltina si argintul.
Aliajele inobile sunt:oteluri inoxidabile,aliaje de tip Crom-Cobalt.
Aliajele de lipire sunt confectionate din aliaje nobile si inobile,care sunt de dure si moi. Pentru lipirea otelurilor inoxidabile sunt utilizate aliaje de lipire asa ca: Ag,Cu,Zn,Mn,temperature de 900-950grade.
2.Metale si aliage folosite la confectionarea puntilor dentare intreg turnate.
• Aliajele nobile sunt: aurul,paltina si argintul.
• Aliajele inobile sunt:oteluri inoxidabile.
3.Proprietatile fizico-chimice si tehnologice a aliajelor folosite la confectionarea puntilor dentare intreg turnate.
*sa nu exercite actiune chimica si toxica asupra tesuturilor cavitatii bucale
*sa fie tolerant biologic de tesuturile cimpului protetic si a cavitatii bucale
*usor sa se supuna actului de autocuratire si curatire igienica in conditiile mediului bucal.
PD-190:
-78% Ag
-18.5 % Paladiu
-temperatura de topire este 1100 grade
-se produce in forma de discuri de benzi cu grosimea de 0.5,1,1.2mm
-se utilizeaza pentru piese dentare turnate
Oteluri inoxidabile:
- 72%-64% Fe
- 14%-25% Cr
- 4-25% Ni
- 0.8-1.5% Mn
- 0.4-3.0% Si
- 0.02-0.2% C
- 0.8-1.2% Ti
- Duritate dupa Brinell este de 1310-2000MN/m2
- Temperatura de topire 1340-1400 grade
- Comercializata: Universal,Bibrox,Cromex,Witex
4.Metodele de turnare a aliajelor metalice.
- Forta de centrifugare
- Aerul comprimat sau prin vacuumare
- Presiunii vaporilor de apa
5.Ce prezinta tiparul si tehnica formarii in tehnica de turnare precisa?
Tiparul este o cavitate sau mai multe cavitati si este obtinut in urma operatiunilor de ambalare si de ardere,avind forma si volum identice cu ale machetei si ale viitoarei constructii protetice.
Tehnica realizarii tiparului:
- Ambalarea in mase cu liant din sticla
- Ambalarea in mase cu liant din ghips sau fosfat
Tehnica ambalarii se realizeaza in:
- Ambalarea intr-un timp
- Ambalare in 2 timpi
6.Materiale folosite la confectionarea tiparului.
1. ceara prefabricate pentru crearea canalelor de turnare
2. material de ambalare(lichid-pulbere)
- mase cu liant de sticla
- mase cu liant din ghips si fosfat
- alcoolul acestora,toluene sau solutii speciale(Waxit)
- nisip de cuart
- ceara lipicioasa
- lichid de ammoniac
- hirtie de arzbest cu grosimea de 0,5-1mm
7.Canale de turnare, cerinte si metode de formare.
Machete canalelor de turnare:
-realizate cu scopul crearii unor tunele sau retele prin care curge aliajul topit in timpul turnarii si umple cavitatea tiparului.
- sunt reprezentate de tije din metal,ceara sau materiale plastice de lungime si grosime diferita,solidarizate la machete piesei
-lungimea,grosimea si nr tijelor depend de: marimea piesei,de metoda de turnare,de aliajul folosit
Principiile:
-tijele se situeaza la locul cel mai gros al machetei,dar nu in zone unde modifica morfologia coronara
-este situate pe suprafata machetei ce nu prezinta reliefuri ascutite,pentru ca in timpul turnarii aliajului fluid sa nu loveasca direct in aceste reliefuri imprimate in ambalaj sis a nu le fractureze
-aliajul fluid sa umple tiparul intr-un timp minim tija este orientate in directia de rotatie a centrifugii
Cu cit piesa este mai voluminoasa diametrul tijei va fi mai mare si se va realize tije pentru fiecare unitate.
2. la o distanta de 2-3 mm de machete se realizeaza o sfera de diametrul 3-4mm(asigura o turnare fara porozitati)
3. se realizeaza din ceara sau nailon tije cu diametrul de 0.5mm pentru formarea canalelor de evacuare a gazelor.
4. se fixeaza sub un unghi de 45 de grade astfel sa se solidarizeze tijele .
Realizarea machetelor canalelor de turnare:
1. Clasica
- Se utilizeaza cu un diametru de 1.7-3mm si o lungime de 3-5mm
- La fiecare element al amchetei se solidorizeaza cite o tija metalica sau din ceara
- Aceste tije se incruciseaza la o departatre de cel putin 2-3cm de machete.
2. moderna
- se utilizeaza tija din ceara,materiale plastice
- la fiecare element component al machetei se fixeaza o tija verticala cu o lungime de 3-4mm si diametrul de 2.5-3mm
- la o extremitate sunt fixate 2-3 tije verticale de acelasi diametru cu o lungime de 2-4 cm
- nr tijelor verticale este dependent de nr elementelor componente a puntii.
8.Ceara speciala.Componenta.
Acesta ceara este ambalata in seturi,are forma cilindrica cu dimensiuni de 2;3;9mm si lungime de 120;75;150mm
Este nr:
1. Boscalit 1
2. Boscalit 2
3. Boscalit 3
Ele sunt pentru canale de turnare principale si auxliare
9.Necesitatea si tehnica prelucrarii termice a tiparului.
Turnarea aliajelor in tipare se realizeaza prin 2 metode:
- In tipare reci:
*aplicata la uzine
*utilizata pentru turnarea pieselor cu volum mare,imprecise,care dupa prelucrare se aduc la dimensiunile necesare
- Turnare in tipare fierbinti
*pot fi turnate piese denature cu dimensiuni mici,exacte, cu pereti subtiri de 0.3-0.5mm si netezi
Prelucrarea termica:
1. uscarea totala a tiparului
2. evacuarea cerii sau a materialului plastic din care este constituita machete
3. arderea din porii tiparului a particulelor de carbon formate la evacuarea materialului machetei
4. dilatatrea termica a tiparului necesara pentru compensarea contractiei fiecarui aliaj la trecerea din stare fluida in stare solida
5. apropierea intre temperature tiparului si cea a aliajului topit in tipare cu dimensiuni foarte mici
6. tiparul fierbinte ofera posibilitatae racirii treptate a aliajului,la inceput se raceste aliajul de la peretii tiparului,mentinindu-se fluid pe un timp foarte scurt in centru favorizind absorbtia aliajului
7. se realizeaza in cuptoare speciale si cuprinde 2 faze:
* Preincalzirea
Este un process termic reglabil care prevede redicarea lenta a temperaturii timp de o ora pina la 200 grade si mentinerea la aceasta temperature 30 min(pentru ca vaporii de apa se formeaza la incalzire sa nu exercite presiuno mari asupra peretilor tiparului producind fisuri).
Scopul este :uscarea tiparului,topirea,scurgerea materialului si arderea lui.
*Incalzirea
Ridicarea temperaturii pina cel putin 900-1000 grade.Aceasta se face prin etape:
-ridicarea temperaturii de la 200-500grade timp de 60min
-apoi de la 500-600 grade inca 60 min
-apoi de la 600-800grade inca 30min
-pantru masele cu liant de sticla se mentine temperature timp de 60min la 600grade pina la 900-1000grade si se mentine 30-45min
-apoi se introduce aliajului topit
Scopul este :pentru arderea definitiva a produselor ramase in interiorul tiparului;dilatarea termica solicitata;apropierea intre temperature tiparului si temperature de topire a aliajului utilizat.
10.Aparatele de turnare.Topirea aliajului,turnare.
Aparate de turnare:
• centrifuga manuala
• centrifuga orizontala automata fara surse de caldura
• aer comprimat sau prin vacumare
• presiunilor vaporilor de apa
Faza de topire si de turnare se face prin:
• utilizarea sursei de energie(caldura)
• foita impingerii a aliajului in tipar
Sursele de energie si impart in:
• surse de caldura produse in urma arderii unor gaze
- sunt dispositive unde se realizeaza amestecuri gazelor care sunt evacuate printr-un orificiu mic.
- Flacara produsa in urma arderii sunt:gaze naturale(meton,propan) cu oxigenul; vaporilor de benzina;hidrogenul cu oxygen; acetilinei cu oxigen
• surse de caldura produse in urma utilizarii curentului electric
- arcului voltaic-este sursa de caldura provenita de la scinteia electrica provocata la trecerea curentului intre doi electrozi de grafit care se dezvolta o temperature de 3000 grade
- curentilor de inalta frecventa:atinge o temperature de circa 250 grade
Fazele de topire:
- de alegerea calitativa si cantitativa a aliajului
- de topirea lui
- de introducerea in tipar
Flacara are 3 zone:
- zona rece
- zona oxido-reductoare,necontaminata,cea mai eficace
- zona oxidanta,ineficienta,neindicata
10.Dezambalarea si prelucrarea componentei metalice.Aparatul de sablare.
Dezambalare este desprinderea machetei componentei metalice din tipar dupa turnare.
Metode:
- cu cleste(daca se utilizeaza tiparuri cu chiuvete)
- prin ciocanire
- chimice
- mecanice
Aliajele nobile sunt curatate defenitiv si dezoxidate prin fierberea lor in solutie de HCl 25-50% timp de 1-2min.
Piese oteluri inoxidabile sunt fierte initial in sonda caustica si dupa spalarea lor cu un jet de apa iarasi sunt fierte in solutie de apa 900ml si HCl 100ml si HNO3 50ml timp in 1-2min.
Piese Cr-Co sunt dezambaleaza prin sablare.
Sablare se utilizeaza din nisip format de aurul component si particulele de materiale sub forma de granule cu dimenmsiuni variabile in functie de scop.
Scopurile:
1.de a indeparta fetele de ambalat si indepartatrea oxizelor
Aparat de sablare:
*sunt formate din carcase metalice cu diverse forme
*suprafata peretelui superior are o ferestruica prin care se controleaza visual starea piesei dentare
*pe peretii laterali exista cite un sau doua orificii unde se introduce mina,protejata de manusa, pentru a manevra si mentine piesa sub un jetul de corund
*in interiorul lui se afla:
- o sursa de lumina
- punga magazine unde se introduce particulele cu corund cu duritate mare(oxid de aluminiu)
- sistemul de antrenare si proiectare a granulelor de corund compus dintr-o conducta pentru patrunderea corundului si alta pentru aerul comprimat
- sistemul de aspiratie a prafului din interiorul sablatorului
11.Defectele posibile ale componentelor metalice dupa turnare.
1.Lipsa piesei protetice
a) totala-absenta turnarii din tipar cu obtinerea sistemelor din tijare
-aliaj insuficient topit in palnia tiparului
-aliajul este topit dar este declansata tardiv centrifuga(creste viscozitatea prematura a turnarii)
b) partiala-absenta unei margini, perforarea coroanelor)
-cantitatea insuficienta de aliaj
-topirea insuficienta prin nerespectarea intervalului de topire a aliajului
-incalzirea tiparului lao temperature inferioara neconcordata
-absenta machetei de evacuare a gazelor
-forta de centrifugare si timpul insufficient
-existenta unor zone inguste,subdimensionari ale tiparului ce devin obstacule cu curgerea aliajului in tipar.
2.Defecte de turnare positive:
- sfere-absenta vibrarii mecanice
- aciforme,lamelare-conditionarea termica a ambalajului refractar defectuoasa; evaporarea apei accelerate; ambalajul preincalzit brusc este expus la microfisuri unde patrunde metalul fluid
3.Defecte de turnare negative:
- microcavitatile,porii-supraincalzirea aliajului; forta de impingere si topirea insuficienta; absenta mediului de protectie.
4.Defecte de turnare volumetrica:
- supradimensionarea:restaurarae fixa nu se insera pe bont; datorita detensionarii incorecte a machetei; neconcordanta ceoficientului de dublare ale masei de ambalat mai mare decit coeficientului de contractie de aliajului de racier
- subdimensionarea: restaurarea se insera liger; coroanele nu se insera pe bont deoarece:sa racit repetat machete in etapa de modelare,izolarea excesiva cu vehiculul gros a cavitatii,masa de ambalat nespecifica.
