Dezvoltarea învăţămîntului din Republi-ca Moldova prin asigurarea accesului la o

educaţie de de calitate

Ziarul Consiliului Raional Dubăsari 21 august 2012 Nr. 34-35 (250-251)

Organizarea alimentaţiei gratuite

Organizarea odihnei de vară în sezonul estival 2012

pag. 2 pag.6 pag. 8pag.7

practicarea sistematică a exerciţiilor fizice şi

sportului

Stimaţi profesori!Am deosebita plăcere de a Vă felicita

cu începutul unui nou an de stu-diu 2012-2013, care ne oferă fericire, îm-plinire, bucurii şi speranţe, începînd cu cei mai mici, care păşesc pentru prima dată în lumea cunoştinţelor şi pînă la cei mai mari, care continuă să se instruiască, să acumuleze cunoştinţe pentru a face faţă cerinţelor noi pe care le înaintează viaţa şi comunitatea. Vom avea un an mult mai dificil din punct de vedere financiar pentru unele instituţii de învăţămînt din raion, însă prin eforturi comune vom căuta soluţii pentru a realiza sarcina noastră primordială, procesul educaţional de calitate, să fie realizat cu succes întru binele copiilor noştri.

În cadrul DÎTS activează secţia in-spectare şi evaluare şi Centrul me-

todic. Pe lângă DGÎTS funcţionează şi Comisia psiho-medo-pedagogică.

În anul de studii 2011-2012 funcţionează:

- 12 instituţii de învăţământ preşcolar (1416copii);

- 15 instituţii de învăţămînt preuni-versitar (4300 elevi), inclusiv: 7 licee, 8 gimnazii,

Din numele Consiliului raional Dubăsari, Vă aduc mulţumiri pentru truda asiduă pe care o depuneţi dragi profesori, pentru dăruirea, patriotismul şi devota-mentul de care daţi dovadă în permanenţă, contribuind la formarea generaţiilor de mîine şi realizînd prin aceasta transformări calitative în procesul de dezvoltare a societăţii. Vă doresc cutezanţă, noi realizări, noi împliniri în acest an de studiu. Într-un ceas bun!

Cu respect, Preşedintele raionului Dubăsari Grigore POLICINSCHI

Raportul cu privire la activitatea Direcţiei învăţămînt, tineret şi sport a Consiliului raional Dubăsari în anul şcolar 2011-2012

La început de an şcolar 2012 Vă aduc cele mai frumoase urări

de bine, sănătate, prosperare, succese mari în toate.

Domniile Voastre semănaţi lumina şi căldura sufletească pe ogorul înţelepciunii, a inteligenţei, viitorului. Roadele sufletu-lui Dumneavoastră împrăştie Speranţă şi Credinţă în marele adevăr al vieţii - VII-TORUL.

Munca asiduă a pedagogului este o dovadă adânc pronunţată, că de-a lungul veacurilor şcoala a condus prin viaţă generaţii de oameni pentru a cunoaşte frumosul, binele lumii, adevărul, credinţa şi speranţa în ziua de mâine.

De-a lungul anilor fiecare dintre Dumneavoastră aţi semănat roade bogate în sufletele generaţiei ce vor fi schimbul nostru de mâine.

S-au perindat în lista cadrelor di-dactice zeci de pedagogi cu înalte performanţe - păstrători de valori mo-rale şi spirituale; sute de elevi - demni

Pentru toţi cei ce trudesc la lumina sfântă a inteligenţei, înţelepciunii, viitorului!Multstimaţi colegi

de dascălii lor. Fie ca acest în-ceput de an şcolar să Vă aducă împăcare sufletească , încredere în tot ce creaţi, bunăstare şi mari succese în activitatea

dumneavoastră cotidiană!

Cu mult respect Şef DÎTS L. Braducean

- o şcoală sportivă(418 elevi).

Conform limbii de instruire instituţiile de învăţămînt raional se divizează în 14- române şi 1- mixtă.

I. Optimizarea reţelei instituţiilor de învăţămînt

Pentru anul de stu-dii 2012-2013 s-a proi-ectat de DGÎTS reor-ganizarea/optimizarea instituţiilor după cum

urmează:• Gimn. Marcăuţi

- închisă (elevii vor fi transportaţi în şcoala de circumscripţie L.T.Holercani

• Gimn.Pohrebea - închisă (elevii vor fi transportaţi în şcoala de circumscripţie LTCoşniţa);

• L.T. „ Ştefan cel Mare” Molovata -nu va fi deschisa cl. X-a de liceu din cauza

Odată cu schimbările din societate se im-

pun noi idei şi principii me-nite să asigure calitatea şi bunul demers al activităţii educative.

Parteneriatul educaţional din raion este o urmare firească a adaptării Republicii Moldova la standardele euro-pene şi cele internaţionale şi reprezintă o formă de comu-nicare, cooperare şi colabo-rare în susţinerea elevilor şi a cadrelor didactice. Relaţiile de parteneriat au devenit o prioritate pentru sistemul

educaţional din raion deoarece vin în sprijinul societăţii prin promovarea valorilor social-umane şi cetăţeneşti.

În contextul schimbărilor, DÎTS şi-a orientat activitatea sa spre modernizarea metode-lor de activitate, a formelor de organizare, precum şi a formelor de colaborare, de cooperare dintre instituţii educative.

În scopul realizării politicilor educaţionale DÎTS şi-a trasat următoarele obiec-tive prioritare:

- perfecţionarea manage-

mentului educaţional la toate treptele de şcolaritate;

- formarea continuă a cadrelor didactice şi a celor de conducere;

- realizarea programelor educaţionale pentru preveni-rea şi reducerea fenomenelor antisociale;

- implementarea noilor tehnologii de predare-învăţare;

- promovarea activităţilor de formare a cadrelor;

- mediatizarea practicilor de succes, inclusiv în colabo-rarea autorităţilor cu tinerii;

Sistemul de învăţămînt raional include:

continuare pag.2-3...

Profesor cu suflet mare

pag. 2 Noutăţi Nistrene 21 august 2012

nr. mai mic de25 elevi la ambele profiluri;

Probleme specifice: Raionul Dubăsari se află

într-o zonă de securitate, , unde este influienţată foarte mult activitatea instiuţilor de învăţămînt de aşa numita zonă nistreană din punct de vedere politic, economic şi social. În circumstanţele acestor împrejurări societatea civilă, APL de nivelul I, cît şi II, din acest teritoriu se expune cate-goric împotrivă implementării reformelor din învăţămînt pînă la soluţionarea situaţiei din teritoriu, întru neadmiterii dezlănţuiirii unor conflicte politice pe plan naţional, cît şi destabilizării ordinii în terito-riu din aspect social .

• Monitorizarea celor 4 instituţii de învăţămînt ,sub-ordonate ME, cu statut politic deosebit.

Lipsa sediului L.T. „ Ştefan cel Mare şi Sfînt”Grigoropol, care activează de 10 ani în

schimbul II, în acelaş sediu cu L.T. Doroţcaia, astfel creîndu-se incomodităţi pentru ambele licee în activitate.

Resurse umane În instituţiile de învăţămînt

îşi desfăşoară activitatea cad-re didactice, inclusiv

440 profesori şi învăţători şi 129educatori.

La începutul anului şcolar 2011-2012 din 8 tin-eri specialişti repartizaţi în cîmpul muncii de Ministerul Educaţiei, s-au prezentat la destinaţie şi au fost angajate 7 cadre didactice tinere (50%). Au primit indemnizaţiile fi-

Organizarea alimentaţiei gratuitenanciare (I tranşă) toţi 100 %. Referitor la tinerii specialişti din anii precedenţi ,probleme de achitare a indemnizaţiilor unice acordate de Guvern nu sunt.

Posturile didactice vacante au fost suplimentate cu cu-mularzi şi specialişti angajaţi pe parcursul lunii august.

Pe parcurs, necesarul de cadre nominalizat a fost aco-perit.

În rezultatul analizei efectuate se menţionează o creştere nesemnificativă a ponderii angajaţilor cu studii superioare 85,4%.

Conform vechimii în muncă activează:

Sub 3 ani-28, , vîrstă pensionară -77.

E de menţionat faptul că numărul personalului didactic de vîrstă pensionară antrenat în activitate este în creştere, fenomen atestat pe parcursul ultimilor 3 ani.

Şcolarizarea

În scopul şcolarizării mi-norilor şi pregătirii elevilor pentru şcoală, de către Con-siliul raional au fost alocate 183000 de lei pentru 399 copii din familiile social dezavanta-jate, la fiecare repartizând cîte 458 lei.

Probleme: -Accesul elevilor la şcoală

din L.T. Grigoropol, fiind verificaţi la vamă de fiecare dată .

-deplasarea elevilor din s. Vasilevca pe timp de iarnă în L.T. „ V. Ioviţă” Cocieri.

În anul de studii 2011-2012 cantinele şcolare activează

în baza autorizaţiilor eliberate la început de an şcolar. Alimentar-ea elevilor constituie una din sar-cinile Direcţiei şi este efectuată în toate 15 instituţii preuniver-sitare din raion. Se alimentează şi elevii claselor V-XII din L.T. „M.Eminescu” Dubăsari, L.T. „ Ştefan cel Mare şi Sfînt” Grigo-riopol , gimn. Roghi, gimn. Corjova, inclusiv elevii Liceu-lui Teoretic Doroţcaia.

Din analiza comparativă a meniului propus elevilor la dejun am constatat că s-a îmbunătăţit calitatea alimentaţiei. Mai frecvente au devenit produsele: lapte condesat , peşte şi carne , crenvuşti şi salam, sucuri , salate din sfeclă , varză , venegret etc.

Probleme:- Uzarea utilajului tehnologic

şi frigorific, - Fluctuaţia cadrelor spe-

cializate şi tehnice în cantinele şcolare,

Soluţii - majorarea alocaţiilor financiare.

Odihna de vară a copiilor a fost organizată în 3 tabere: „LaPopas”, „ Nistru”s. Molovata Nouă, „ Priete-nia” c. Coşniţa.

Numărul total de copii care au beneficiat de bilete din cadrul foilor alocate de Cosiliul raional, a constituit-450 la tabăra „ Priete-nia” c. Coşniţa şi 90 bilete la tabara„ Nistru”s. Molovata Nouă.Suma alo-

cata pentru odihna de vară a copi-ilor de către Consiliul raional, a constituit 500.000 lei.

Părinţii au achitat 20% din costul unui bilet.

Probleme:- Asigurarea cu cadre didac-

tice (primul schimb coincide cu perioada evaluărilor finale şi în calitate de educatori sunt angajaţi studenţi)

În scopul egaliza-rea şanselor copiilor cu

cerinţe educative speciale din perspectiva abordării unei instituţii de învăţământ pri-etenoase copilului,copii cu cerinţe educaţionale speciale au fost încadraţi în procesul educativ în unele instituţii de învăţămînt preuniversitare.

În perioada de referintă activ au fost promovate ideile educaţiei incluzive. Astfel au fost organizate un şir de activităţi de instruire la nivel naţional şi raional:

Probleme: - Lipsa căilor de acces

pentri minorii cu handicap în instituţiile de învăţământ gen-eral şi publice;

- Statele titulare nu prevăd

unitatea de ajutor al profesoru-lui în clasele în care studiază copiii cu cerinţe speciale.

Soluţii:- Asigurarea căilor de ac-

ces a minorilor cu handicap în toate instituţiile de învăţământ general în care îşi fac studiile aceşti elevi;

- Includerea în statele titu-lare a unei unităţi de ajutor al profesorului în clasele în care studiază copiii cu cerinţe spe-ciale. Managementul educaţional

a) PreşcolarIn implementarea preved-

erilor Concepţiei dezvoltării sistemului educaţiei preşcolare naţionale „Curriculumului educaţiei copiilor în instituţiile preşcolare de diferite tipuri”,

„Curriculumului preşcolar, educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani în grupele pregătitoare”, „Curriculu-mului educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani) în Republica Moldova”, a fost acordată prioritate modernizării, dinamismu-lui educaţiei centrată pe valori, implementării schimbărilor dictate de cerinţele zilei.

Reuniunile metodice au fa-vorizat sporirea măiestriei profe-sionale a circa 129 cadre didac-tice şi manageriale din instituţiile preşcolare din raion.

O problemă importantă într-un program educativ la vîrsta preşcolară este amenajarea spaţiului educaţional, care constituie contextul material în care se desfăşoară educaţia.

Materialele didactice, literatura metodică, artistică pentru copii în instituţiile preşcolare este concentrată în grupe, cabinete metodice ce prezintă adevărate microlaboratoare ce le oferă educatorilor posibilităţi de perfecţionare, autoperfecţionare.

O altă formă eficientă de perfecţionare a măiestriei profesion-ale sunt şi seminarele instructiv- me-todice.

Desfăşurarea activităţilor in-structive au contribuit la realizarea eficientă a conţinuturilor curriculare, principiilor educaţiei etico-morale a copiilor preşcolari, Programului Naţional de sănătate.

Întru realizarea prevederilor Legii Învăţământului, managerii din instituţiile de învăţămînt preşcolar au întreprins acţiuni concrete pen-tru asigurarea, în mod obligatoriu, cu locuri în grădiniţe a copiilor de 5-7 ani.

Conform datelor existente, în raion sînt înregistraţi de copii de 1-7 ani şi sunt înscrişi pe liste în instituţiile preşcolare 1416 copii.

Problemă: instuţonalizarea a 100% a copiilor de vîrstă 1-7 ani, la moment sînt instuţionalizaţi 89% de vîrstă 3-7 ani.

Soluţii: Implicarea organelor abilitate în procesul de reconstrucţie a sediilor.

b) PreuniversitarÎntru eficientizarea demersu-

lui managerial în instituţiile de învăţămînt preuniversitar au fost identificate problemele stringente, organizate seminare. În rezultatul evaluărilor, acordării asistenţei me-

todice, managerii şcolari din raion şi-au perfecţionat competenţele şi aptitudinile, asigurând dezvoltarea culturii organizaţionale în instituţiile de învăţământ preuniversitar.

Pentru realizarea indica-torilor de performanţă au fost desfăşurate activităţii manageriale şi educaţionale, controale tematice, frontale, speciale, de specialitate.

Principalele probleme ce rămân actuale pentru managemen-tul educaţional sunt cele legate de nevalorificarea de către toţi man-agerii instituţiilor de învăţămînt preuniversitar a oportunităţilor ga-rantate de accesul la informaţie, cali-tatea managementului şi contextul instituţional.

Cauzele persistenţei acestor prob-leme rezidă în sărăcie (neglijenta părinţilor sau absenta acestora, mulţi dintre ei fiind plecaţi în străinătate în căutarea unui loc de munca.

Câteva din cauzele care evidenţiază ca problemă calitatea managementului educaţional sunt:

- infuncţionalităţile sistemului educaţional sunt generate şi de uzura cadrului juridic şi normativ

existent („...cadrul normativ-ju-ridic nu mai corespunde priorităţilor de ordin social si economic ale Re-publicii Moldova”);

- perfecţionarea mecanismului de alocare a mijloacelor financiare („...creşterea mijloacelor

financiare alocate educaţiei nu a avut drept efect schimbări de esenţă în sistemul educaţional, iar mecanis-mele existente de alocare a resurselor nu stimulează performanţa”);

- autonomia limitată instituţiilor de învăţămînt preuniversitar, inclu-siv autonomia financiară

intervenţia factorilor de ordin politic a limitat considerabil autono-mia instituţiilor de învăţămînt, reve-nindu-se la practicile de centralizare a sistemului educaţional.”).

- persistenta unui management bazat mai mult pe procese decât pe rezultate.

Reieşind din cele expuse, în urma analizelor se propun ca soluţii de perspectivă:

- perfecţionarea şi aprobarea cadrului normativ-juridic aflat în proces de elaborare; lichidarea discrepanţelor între declarate şi re-alitate („...să nu mai atribuie explicit sau implicit statului rolul de unic ben-

eficiar al procesului educaţional”) - realizarea şi consolidarea parten-

eriatelor prin instituţionalizarea şi nu doar „discutarea, consultarea opiniei elevilor, părinţilor, referitor la orga-nizarea şi desfăşurarea procesului educaţional, dar şi prin delegarea anumitor competente decizionale, de evaluare, de promovare a cadrelor didactice, manageriale beneficiari direcţi si indirecţi ai educaţiei.”;

- experimentarea autonomiei instituţiilor de învăţămînt, conform căreia „...instituţiile

educaţionale trebuie să devină persoane juridice cu drepturi depline, cu posibilitatea de a-şi gestiona pro-priile finanţe, de a angaja, promova si stimula cadrele didactice, etc.”;

- responsabilizarea instituţiilor de învăţămînt, fapt ce presupune „...instituţionalizarea unei evaluări si acreditări externe independente de autorităţile din domeniul educaţiei, creşterea rolului beneficiarilor direcţi şi indirecţi ai învăţămîntului în apre-cierea realizărilor instituţiilor”;

- implementarea unui manage-ment bazat pe rezultate, cuantifi-cabile cu ajutorul indicatorilor de performanţă calitativi;

- abordarea sistemică a prob-lemelor managementului educaţional, ţinând cont de contextul instituţional real şi nu ipotetic.

Activitatea Centrului MetodicActivitatea metodică din raion

este orientată spre perfecţionarea profesională a fiecărui cadru didac-tic, dezvoltarea potenţialului creativ, ceea ce contribuie la sporirea calităţii şi eficienţei educaţionale.

Pe tot parcursul anului şcolar 2011/2012 au fost organizate 45 seminare teoretico-practice cu man-agerii instituţiilor preuniversitare şi preşcolare , directorii adjuncţi pe instruire şi educaţie, bibliote-carii şcolari, tinerii specialişti, la fiecare disciplină care au urmărit scopul utilizării noilor metode de predare-instruire şi a schimbului de experienţă şi implementarea curricu-lumului modernizat pe discipline.

Metodiştii CM au organizat şi desfăşurat seminare instructiv meto-dice pentru cadrele didactice la disci-plinele de studii patronate, au asigu-rat asistenţa metodică la subiectele solicitate de cadrele didactice.

Învăţămîntul incluziv

Raportul cu privire la activitatea Direcţiei învăţămînt, tineret şi sport a Consiliului raional Dubăsari în anul şcolar 2011-2012continuare

pag. 3 Noutăţi Nistrene 21 august 2012

Din cele 27 cadre manageriale şi

442 cadre didactice care activează în instituţiile de învăţămînt preşcolar şi pre-universitar din raion 13(4%) şi 56% din cadrele didac-tice angajate în instituţiile de învăţămînt deţin grade didactice.

În scopul realizării politicilor educaţionale şi formăprii continue a cad-relor didactice, specialistul de la DGÎTS responsabil de Formare Continuă şi At-estare a realizat seminare

instructive cu privire la organizarea procesului de formare continuă, atestare, perfectarea documentaţiei pentru atestarea şi for-marea continuă a cadrelor didactice şi manageriale în noul an de studii.

În ultima perioadă se atestă schimbări esenţiale atât în domeniul formării continue a cadrelor di-dactice, cît şi în atitudin-ea şi comportamentul cursanţilor.

Formarea continuă şi atestarea cadrelor didac-

tice constituie o prioritate în eficientizarea procesu-lui educaţional, deoarece reprezintă un cadru de de-venire a adultului în plan cognitiv, afectiv şi psiho-social, constituind un prilej de dezvoltare personală care să-i permită să creeze noi cunoştinţe şi să le adapt-eze la contexte aflate într-o continuă schimbare.

În anul de studii 2011-2012 atestarea cadrelor di-dactice s-a realizat conform regulamentului elaborat în conformitate cu Legea Învăţămîntului a Republicii Moldova, art. 50, art. 53, alin. 10 şi art. 56,p.e., cu Hotărîrea Guvernului Re-publicii Moldovanr. 381 din 13.04 2006, cu codul Muncii ai Republica Moldova nr. 154-XV din 28.03 2003, art.86, 206, cu actele nor-mative, ordinile, dispoziţiile şi instrucţiunile emise de Ministerul Educaţiei şi Ti-neretului.

Procesul de atestare a fost organizat la nivel de raion de Comisia raională de at-estare şi la nivel de instituţie şcolară de către comisia de atestare a unităţilor de învăţământ.

Pe tot parcursul anului şcolar 2011-2012 cadrele didactice supuse atestării au beneficiat de asistenţa metodică din partea colabo-ratorilor DGÎTS.

Au fost depuse 104 de cereri pentru a fi atestaţi. Procesul de atestare s-a desfăşurat fără abateri de la Regulamentul de atestare a cadrelor didactice din

Aspecte prioritare ale activităţii educative, extraşcolare

Activitatea educaţională în raion s-a desfăşurat con-form unui plan educaţional, în baza unor tradiţii ale

neamului şi a sărbătorilor care au loc pe parcursul anului,în baza Regulament-elor raionale şi republicane

Planul de activitate al DGITS pentru anul şcolar 2011—2012 a cuprins un şir de măsuri extracurriculare care au permis evidenţierea şi promovarea copiilor talentaţi din raion. La niv-el raional s-au desfăşurat următoarele concursuri:

• Festivalul raional de colinde , obiceiuri şi datini de Crăciun şi Anul Nou” Să trăiţi ,să înfloriţi

• Concursul “La iz-voarele înţelepciunii”.

• Concursul ,,Peda-gogul anului” 2012

• Concursul “Olimpiada raională pe disciplini de stu-diu” (gim. Ustia

• Concursul raional de “ Cîntec popular pascal” 2012 ( L.T.”Ion Creangă”)

• Concursul raional “ Edicaţie rutieră la trafic”

Laureaţii concursurilor , evidenţiaţi de juriul raion-al au fost menţionaţi cu diplome şi premii băneşti din bugetul raional. Analizînd rezultatele participării la concursuri şi festivaluri raionale-republicane s-a constatat:

• o activitate foarte productivă se atestă în L.T. Doroţcaia, L.T. Grigoriopol, gim. Pîrîta , L.T. Holercani, L.T.Cocieri, gim. Roghi, gim.Ustia, gim.Corjova

• bine activează cer-curile în gim.Marcăuţi, gim.. Oxentea , gim. Pogrebea, L.T. Dubăsari, L.T.Coşniţa , L.T.Molovata

• A fost organizată Ziua lucrătoruli din învăţămînt. Au fost întreprinse planuri de acţiuni în organiza-rea sărbătorilor naţionale, tradiţionale şi comemora-tive.

Raportul cu privire la activitatea Direcţiei învăţămînt, tineret şi sport a Consiliului raional Dubăsari în anul şcolar 2011-2012continuare

Formare continuă şi atestare

• Organizarea şcolii tînărului conducător cu partici-parea tinerilor din instituţii şi localităţi;

• Organizarea forumului tinerilor cu participarea tinerilor din anul I din instituţile superioare şi bursierii raionului Dubăsari de gr.I, II.

• Organizarea II ediţii a absolventului 2012, cu participarea tuturor absolvenţilor din învăţămîntul liceal din raion.

Asigurarea didactică DRÎTS Dubăsari acordă o deosebită atenţie asigurării

elevilor cu manuale şi păstrării fondului de carte. Acest obiectiv major au fost obiectul de discuţie la şedinţele Consiliului Administrativ, Consiliului Consultativ, şedinţele cu managerii instituţiilor de învăţămînt din raion.

Asigurarea cu manuale a elevilor din învăţământul preuniversitar s-a realizat prin intermediul Schemei de închiriere a manuale lor, gestionată de Fondul ex-t r a b u g e t a r pentru manu-ale, imple-m e n t a r e a căreia s-a ex-tins treptat din 1998 treapta primară şi gimnazială şi din 2003 în învăţământul liceal în t e m e i u l H o t ă r â r i l o r G u v e r n u l u i R e p u b l i c i i M o l d o v a nr.448 din 09.04.1998, nr. 777 din 30.06.2003.

Elevii din treapta primară sunt asiguraţi cu manuale gratuit şi sunt asiguraţi 100%.

Elevii din clasele gimnaziale şi liceale achită taxele de închiriere stabilite de

Ministerul Educaţiei şi Ministerul de Finanţe. Toate manualele sînt distribuite în instituţiile de învăţământ conform ofertelor acestora.

Pentru anul de studii 2011-2012 a fost perfectată oferta de 36 titluri.

S-au schimbat manualele pentru clasele a II-a şi a VI-a.

Suplimentar, instituţiile au beneficiat de o donaţie de manuale de istorie pentru clasele a IV-a - a XII-a, în total 14 titluri.

În legătură cu schimbarea contingentului de elevi s-a organizat împrumutul interbibliotecar pentru asigurarea tuturor solicitanţilor cu manuale.

La moment, se atestă următoarele probleme: 1. În instituţii au lipsit din schema de închiriere

manuale de educaţie moral-spirituală clasele a II – a IV-a, ele rămînînd a fi procurate şi limba germană cl.a VII-a (L.T. Doroţcaia) – 7 ex.

2. Nu au fost edi-tate următoarele titluri de manuale: literatura universală clasa

a XI-a şi a XII-a (române şi alolingve), limba franceză (I, II) pen-tru clasa a

XII-a (române şi alolingve ).

Elevii au studiat din manualele vechi deoarece nu au fost reeditate: biolo-gia cl. IX-a şi limba rusă cl.a IX-a.

Consolidarea bazei tehni-co-materiale

În scopul optimizării condiţiilor de funcţionare a instituţiilor de învăţământ preşcolar, preuniversitar şi extraşcolar, în noul an de stu-dii şi în perioada rece a anului de studii 2011-2012, Direcţia generalăînvăţămînt, tineret şi sport în comun cu Secţia construcţie, APL, conducătorii au realizat mai multe acţiuni. Prin intermediul proiectelor, susţinerii Consiliului raional s-au efectuat un şir de reparaţii capitale în instituţile preşcolare şi preuniversitare.

În cele 615 instituţii şcolare din raion sunt 22 cabinete de informatică cu 248 comput-ere,

Sînt gazificate27instituţii de învăţămînt;

• Au fost schimbate gea-murile şi uşile în 2 instituţii;

• Au fost reparate acoperişurile în 1 instituţii;

• A fost construit un bloc sanitar în L.T. Doroţcaia

• A fost renovată sala sportivă pentru cl. primare l.T. Coşniţa, L.T. Holercani

• A fost renovat sistemul de electrificare în gimnziul

Marcauţi.• S-au efectuat lucrări de

pavare şi amenajare a terito-riului în gimn. Oxentea

• S-a renovat capital gal-eriea şi sistemul de încălzire a şc. sportive.

• A fost asigurat cu mo-bilier şi table interactive L.T. „ M.Eminescu” Dubăsari

• Administraţiile publice locale la capitolul „Reparaţii curente” pentru anul 2012 au alocat 162200lei.

Lucrările de reparaţie a clădirilor şi lucrările de ame-najare parţială a terenurilor de joc ale instituţiilor preşcolare nr.1 s. Coşniţa şi instituţia preşcolară „ Romaniţa ” s. Molovata;

• lucrările de renovare a apeductului şi sistema de ca-nalizare a instituţiei preşcolare „ Albinuţa ” s. Holercani;

S-a deschis:• Centrul Comunitar în

incinta gimnaziului Cor-jova, datorită organizaţiei internaţionale pentru învăţămînt UNICEF, către a şi dotat acest centru cu mo-bilier în sumă de 15 mii 958 lei. Ministerul Finanţelor a acceptat finanţarea persona-lului didactic şi alimentaţia copiilor, precum şi deservirea Centrului.

Au fost dotate din cadrul proiectului „Un start bun în

viaţă pentru copiii din mediul rural din Moldova”:

• cu echipament şi mo-bilier necesar pentru două grupe, instituţia preşcolară „Romaniţa” s. Molovata;

• cu ghiduri penrtu edu-catori „ Activităţi pentru dez-voltarea copiilor de la naştere la 3 ani, alături de volumul Activităţi pentru dezvoltarea copiilor de 3-6 ani” pentru toate instituţiile preşcolare;

• cu calculator şi imprimantă grădiniţa „Romaniţa” Molovata

Administraţiile publice locale la capitolul „Reparaţii curente” pentru anul 2012 au alocat 290700 lei.

Probleme: - Insuficienţa numărului

de computere ;- Reînnoirea tehnicii de

calcul;- Lipsă de surse financiare

pentru reparaţii;- Lipsa mobilierului

şcolar; etc. II. Conlucrarea cu APL• Conlucrare eficientă cu

APL şi a organelor de drept în problema şcolarizării, aban-donului şcolar, violenţei:

• Receptivitate în soluţionarea problemelor ce ţin de reparaţie, alimentaţie, deplasări.

• Raţionalizarea chel-tuielilor pentru funcţionarea eficace a unităţii şcolare.

• Asigurare financiară pentru formarea profesională continuă a cadrelor didactice la nivel local.

- Probleme.- Asigurarea financiară în

reparaţia sistemelor de termo-ficare, canalizare, electrice;

- Asigurarea instituţiilor de învăţămînt cu mobilă, literatură metodică, conform vîrstei copiilor;

- Respectarea normei financiare pentru alimentaţia copiilor.

Obiective generale ale DÎTS pentru anul 2012 – 2013:

• Asigurarea calităţii în procesul instructiv-edu-cativ, creşterea capacităţii instituţionale pentru elaborar-ea şi gestionarea de proiecte;

• Coordonarea prin compartimente a domeniilor funcţionale de intervenţie managerială (curriculum, resurse, relaţii comunitare, management);

• Asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie;

• Asigurarea securităţii ele-vilor în şcoala şi combaterea violenţei; analizei de nevoi educaţionale ale elevilor şi in-tereselor părinţilor acestora;

• Dezvoltarea de parten-eriate pentru îmbunătăţirea calităţii procesului educaţional, pentru asigurarea didactică şi materială a instituţiilor din subordine;

• Organizarea, monitoriza-rea şi evaluarea examenelor naţionale, concursurilor (elevi, cadre didactice);

• Formarea resurselor um-ane;

• Managementul şcolar şi evaluarea instituţională;

• Educaţia permanentă în vederea obţinerii unor noi calificări, a extinderii specializării şi perfecţionării.

pag. 4 Noutăţi Nistrene 21 august 2012

"Educaţia incluzivă - o necesitate imperativă a timpului, care este acceptată

de toţi, sau o problemă la modă?"

Educaţia de calitate cu învăţămînt formativ ino-

vativ va asigura un nou mod de a face lucrurile şi de a răspunde unei nevoi sociale moderne. Pentru ca să fie educaţie de calitate este nevoie şi de o educaţie permanentă care se va baza pe ocazie, motivaţie , intelegenţă, creativitate, adapt-abilitate şi educabilitate. Însă orice reformă în învăţămînt va avea de început cu manage-mentul calităţii, obiectivele strategice, conceptul de cali-tate, principiile educaţiei, fac-torii declanşatori/inhibatori, soluţiile de îmbunătăţire.

Managementul calităţii va include:

1. Dezvoltarea competenţelor necesare societăţii cunoaşterii

2. Asigurarea accesului tutu-ror la TI şi comunicării

3. Creşterea recrutării pentru studii ştiinţifice şi tehnice

4. Utilizarea la maxim a resurselor educaţionale

5. Îmbunătăţirea educaţiei şi formarea cadrelor didactice.

Obiectivele strategice• Deschiderea mediului de

învăţare• Creşterea atractivităţii

învăţării• Susţinerea cetăţeniei active,

egalităţii de şanse şi coeziunii sociale

• Promovarea inovării prin restructurarea şi îmbunătăţirea sistemului de învăţămînt

• Îmbunătăţirea managemen-tului şi capacităţii învăţămîntului preuniversitar de a asigura calificări relevante pentru nevoile pieţii muncii şi ale societăţii bazate pe cunoaştere

• Promovarea în procesul de educaţie a spiritului antrepreno-rial şi a cetăţeniei active

Conceptul de calitate a fost asociat cu un anumit nivel sau grad de excelenţă, valoare sau merit,cultură ,tradiţiile şi valorile naţionale.

Educaţia de calitate înseamnă o şcoălă mai bună cu profe-sori bine pregătiţi pentru fiecare disciplină şcolară, cabinete dotate cu materiale didactice moderne, cu o sală de sport, clasă de calcu-latoare, cantină.

Ea realizaează în dialog şi

prin parteneriat şi se bazează pe inovaţie durabilă şi pe diversifi-care, deorece aceasta propune o ameliorare care poate fi măsurată şi să fie deliberată, care să con-tribuie la reuşita şcolară a unui număr cît mai mare de indivizi (program naţional de incluziune).

Factorii principali care pot declanşa sau inhiba inovaţia în învăţămînt sînt cei care acţionează la nivelul mediului, la nivelul instituţiei, la nivel de clasă.

Printre Soluţiile de îmbunătăţire a activităţii din şcoală pot fi enumerate următoarele:

- Încurajarea „opţionalelor”, care oferă posibilitatea elevului să aleagă ceea ce vor să studieze şi să o facă cu plăcere;

- Libertatea de a se pune ac-centul pe aplicaţiile practice, combinarea celor mai potrivite metode didactice,centrate pe elev, posibilitatea cadrului didactic de a- şi manifesta creativitatea, de a inova, de a-şi exersa abilităţile şi competenţele formate;

- Şcoala are nevoie de un suport consistent pentru a depăşi dificultăţile prezente şi pentru a induce un sentiment de încredere cadrelor didactice;

- Îmbunătăţirea comunicării, inclusiv în clasă;

- Asigurarea unui echili-bru optim între dimensiunea informativă(cunoştinţele şi informaţiile transmise) şi dimen-siunea formativă (construcţia şi dezvoltarea unor atitudini, valori sau comportamente);

- Întroducerea unor noi tipuri de educaţii;

- Asigurarea unui echilibru în-tre cele două tipuri de învăţare: de menţinere şi inovatoare;

- Impunerea principiilor noii paradigme educaţionale;

- Extinderea actului educativ la nivelul întregii vieţi a individu-lui.

Cu toate că încă mai sînt prob-leme în activitatea educaţională din şcoală, reforma dată a consti-tuit „un catalizator” astfel cadrele didactice devenind mai competi-tive, mai receptive la nou. Atmos-fera de lucru a devenit mai pro-price procesului didactic.

N. Rozneriţa, şef Centru Metodic, DÎTS Dubăsari

În sala de şedinţe a Consiliului raion-

al Dubăsari, în locali-tatea Coşniţa, Asociaţia Obştească "Femeia şi Copilul – Protecţie şi Sprijin" (AO "FCPS"), în colaborare cu Direcţia Învăţămînt Dubăsari, au organizat dezbater-ile pubice pe marginea subiectului "Educaţia incluzivă - o necesitate imperativă a timpului, care este acceptată de toţi, sau o problemă la modă?"

Evenimentul s-a desfăşurat în cadrul proi-ectului "Incluziune", cu suportul financiar al Reprezentanţei SOIR Moldova, cu susţinerea financiară a acesteia. La dezbateri au fost invitaţi şi au participat activ reprezentanţi ai administraţiilor publice de nivelul I şi II din raionul Dubăsari, specialiştii Direcţiilor raionale Învăţămînt şi Asistenţă Socială şi Protecţie a Fam-iliei, mass-media locală, colaboratorii şi parten-erii Asociaţiei Obşteşti "FCPS".

Scopul întrunirii a fost promovarea Programului de dezvoltare a educaţiei incluzive în Republica

Educaţia de calitate - educaţie permanentă„Lumea urăşte schimbarea , cu toate că aceasta este unicul lucru care aduce progres”. ( Charles Frenklin Kettering)

Moldova, pentru anii 2011-2020, şi identificarea posibilităţilor de elaborare a unui program similar pentru raionul Dubăsari.

Larisa Moscalenco, coordonator programul advocacy în cadrul AO "FCPS" s-a referit la datele statistice despre copiii din raionul Dubăsari care necesită asistenţă

şi incluziune. În special dumne-aei a menţionat că actualmente în raionul Dubăsari sunt 554 de copii şi adolescenţi cu cerinţe educaţionale speciale (CES), in-clusiv 51 copii – cu dereglări loco-motorii, 25 – cu tulburări mentale, 155 – cu dereglări senzoriale, 50 – cu dereglări de limbaj, 60 – cu întîrziere în dezvoltare, 67- cu devieri de comportament, 142 – cu dificultăţi de învăţare şi comu-nicare, 4 copii necesită instruire la domiciliu (datele au fost ofer-ite de către DGÎ Dubăsari). Con-form datelor oferite de Direcţia ASPF, în raion sunt 1616 copii aflaţi în dificultate (copii social vulnerabili, delicvenţi juvenili, copii tutelă/cuatelă, delicvenţi ju-venili, copii dezinstituţionalizaţi, instuţionalizaţi, copii al căror un părinte/ambii sunt plecaţi peste

hotare). Din c a t e g o r i i l e nominalizate ale copiilor aflaţi în difi-cultate, inclu-siv, o atenţie sporită trebuie de acordat la 1140 copii, numiţi "orfani social", care de fapt au părinţi în viaţă, dar

nu sunt educaţi de ei, deoarece sunt plecaţi peste hotarele ţării. Numărul destul de mare de copii, care necesită atitudine deosebită, ajutor specializat, este un motiv serios pentru care se cere elaborar-ea programului raional de incluzi-une educaţională.

Ina Cazacu, coordonator pro-gramul educaţie incluzivă, AO "FCPS", s-a referit la componen-tele de bază a Programului naţional de educaţie incluzivă, care este necesar să stea la baza programului similar la nivel de raion, invocînd experienţa în acest domeniu a altor raioane din republică.

Serghei Lîsenco, modera-tor al dezbaterilor, preşedintele Clubului de Dezbateri Criuleni, iar i-a provocat pe participanţii să identifice propuneri, soluţii pentru grupul care va elabora programul de educaţie incluzivă, cu indicarea modalităţii de impli-care şi responsabilităţii fiecăruia dintre participanţi. Printre ideile enunţate se numără necesitatea introducerii unităţilor de cadru didactic de sprijin şi psiholog în fiecare şcoală, adaptarea mediu-lui fizic propice pentru incluziune (rampe de acces şi blocuri sani-tare adecvate în instituţiile incluz-ive), formarea cadrelor didactice din instituţiile preuniversitare şi preşcolare şi personalului tehnic ; identificarea mijloacelor finan-ciare pentru dotarea instituţiilor cu materiale metodice necesare; respectarea necondiţionată a drep-

turilor tuturor copiilor, indiferent de condiţia lor fizică, intelectuală, etnică, religioasă etc.; asigura-rea funcţionalităţii serviciului psi-hopedagogic, creat deja în raionul Dubăsari, monitorizarea şi evaluar-ea surselor financiare destinate in-cluziunii şcolare; stabilirea parten-eriatelor durabile între toţi actorii implicaţi în procesul incluziv.

Larisa Braducean, şef Direcţia Generală Învăţământ Dubăsari, a opinat, că incluziunea ar trebui să înceapă de la studierea politicilor sociale şi educaţionale cu privire la educaţia incluzivă, stabilirea unei diagnoze sociale prin identificarea problemelor existente, identificar-ea grupului-ţintă, elaborarea unui plan managerial complex, care să reflecte situaţia fiecărui copil cu CES, a vorbit despre necesitatea mecanismului de evaluare corectă a fiecărui copil cu CES.

Maria Jîmbei, vice-preşedintele raionului Dubăsari, care la fel a participat la dezbateri, s-a referit la ajutorul AO "FCPS" acordat instituţiilor preuniversitare din raion şi cadrelor didactice, şi a spus că este foarte important să continue colaborarea în vederea dezvoltării incluziunii, copiii să nu fie excluşi sau stigmatizaţi, să nu li se încalce drepturile, dar să fie acceptaţi de ceilalţi semeni şi de întreaga comu-nitate.

Concluzia moderatorului Ser-ghei Lîsenco: factorii de decizie nu doar au înţeles ce este educaţia incluzivă, dar şi sunt gata să se im-plice în elaborarea şi implementa-rea Programului raional de educaţie incluzivă.

Aglaia Rusu, şefa grădiniţei Coşniţa, s-a referit la exemplul unui băieţel cu dizabilităţi fizice din co-muna de unde vine, care în pofida problemelor majore de sănătate, cu ajutorul Echipei Mobile din cadrul A.O."FCPS", Criuleni, a depăşit cele mai grele momente din viaţa sa, a fost înscris la grădiniţă, iar mama sa s-a angajat la lucru, în calitate de dădacă, la aceeaşi grădiniţă. Un alt exemplu de incluziune şi social-izare a descris directorul gimnaziu-lui Oxentea Andrei Leunti, care s-a referit la soarta unui băiat din lo-calitate cu dizabilitate locomotorie. Din cauza dizabilităţii mama nu l-a înscris la şcoală. Direcţia gimnaziu-lui l-a putut aduce pe bancile şcolii cu întârziere foarte mare. La 16 ani băiatul reuşise să absolvească clasa VI. Acum copilul este socializat, recunoscut şi acceptat de semeni şi comunitate. Luând în considerare acestea şi alte exemple, modera-torul dezbaterilor a concluzionat, că factorii de decizie din raionul Dubăsari nu doar au înţeles ce este educaţia incluzivă, dar şi sunt gata să se implice în elaborarea şi im-plementarea Programului raional de educaţie incluzivă.

DÎTS

pag. 5 Noutăţi Nistrene 21 august 2012

Activitatea colec-tivelor de muncă din

instituţiile de învăţămînt din raion în anul de studii 2011 – 2012 a fost orientată spre îndeplinirea cerinţelor Constituţiei Republicii Mol-dova şi Legii Învăţămîntului, directivelor şi indicaţiilor înaintate de Guvernul Repub-licii Moldova, Ministerului Educaţiei în problema cuprin-derii copiilor de vîrstă 7 – 16 ani cu şcoala. Avînd ca bază art. 9 al Legii Învăţămîntului. Una din direcţiile principale de activitate a Direcţiei gener-ale învăţămînt, tineret şi sport în anul de studii 2011-2012 a fost şcolarizarea minorilor cu vârstă de 7-16 ani, evitarea abandonului şcolar, păstrarea contingentului de elevi.

În perioada indicată au fost întreprinse acţiuni de şcolarizare a minorilor din raion şi anume împreună cu secţia minori a CP raional Dubăsari ,reprezentanţi din APL au fost întreprinse raiduri pentru a evi-ta consecinţele neşcolarizării În rezultatul lucrului efectuat numărul elevilor neşcolarizaţi a diminuat la finele lunii sep-tembrie anul 2010 pînă la 0.În scopul şcolarizării minorilor şi pregătirii elevilor pentru şcoală deja al doilea an , de către Con-siliul raional au fost alocate 183000 de lei pentru 390 copii din familiile social dezavanta-jate, la fiecare repartizând cîte 458 lei. Problema şcolarizării copiilor cu vîrsta 7-16 ani este permanent monitorizată de către DGÎTS. Dat fiind faptul că cadrul legislativ existent per-

mite organizarea procesului de şcolarizare, DGÎTS în activi-tatea sa a atenţionat direcţiile instituţiilor de învăţămînt în vederea intensificării activităţii privind şcolarizarea copiilor, considerînd că e necesar:

- elaborarea strategiei de pre-venire a abandonului şcolar şi a planurilor concrete de acţiuni în vederea şcolarizării integrale a tuturor copiilor cu vîrsta între 7-16 ani,

- intensificarea activităţii de monitorizare a activităţii autorităţilor administraţiei pub-lice locale referitor la prob-lema şcolarizării copiilor im-plicarea în acest proces şi a reprezentanţilor organelor de drept.

În urma analizei notificărilor privind şcolarizarea copiilor parvenite din teritoriu s-a deter-minat, că în urma activităţilor administraţiei publice locale, a direcţiilor instituţiilor de învăţământ preuniversitar s-a obţinut un indice pozitiv de şcolarizare. Ca urmare a celor întreprinse în cele 11 instituţii de învăţământ preuniversitar au fost şcolarizaţi toţi copiii de vîrstă şcolară din circumscripţie cu vîrste între 7-16 ani . Pe parcursul anului de învăţămînt 2011-2012 au fost înregistrate două cazuri de abandon şcolar( gmn. Oxentea Dreveleancă An-drei cl.8 şi Dreveleancă Radu cl. 7 ) , rămîne a fi însă constant numărul de copii, ce crează grupul de risc, care în orice mo-ment poate aduce la abandon şcolar. Cauzele care ar putea aduce la neşcolarizare denotă următoarele: starea materială

Retrospecţiile şcolarizării

Ştim că în fiecare dintre noi există mult mai mult potenţial decât suntem în stare să vedem. Edu-

catorii sunt mai mult decât ceea ce cred că sunt. Această schimba¬re s-a produs datorită instruirei cadrelor di-dactice şi administrative în cadrul sesiunilor organi-zate şi desfăşurate de către Programului Educaţional Pas cu Pas, PRO Didactica, DGÎTS Dubăsari. Visele pot deveni şi chiar devin realitate.

Fiecare părinte visează să aibă copii deştepţi, flexi-bili, dornici de a pătrunde în miraculoasele taine ale cărţii, descurcăreţi în tumultul de evenimente care au loc zilnic în societate. Erau însă temeri că nu vor reuşi, deoarece sistemul de învăţământ era organizat în asa fel încât majoritatea absolvenţilor aveau cunoştinţe trainice în diverse domenii, dar nu erau pregătiţi pen-tru a se integra în societate. Schimbările sociale actu-ale contribuie la reforma învăţământului din Moldova prin crearea unui model educaţional centrat pe copil, familie şi comunitate şi prin schimbarea practicilor de for-mare şi perfecţionare a cadrelor didactice.

Ce au învăţat cadrele didactice? Foarte multe, principalul este că au înţeles: for¬mula magică pentru o viaţă creativă, dinamică şi plină de sens, dar lipsită de efecte negative. Ea este valabilă deopotrivă pen-tru cei tineri şi pentru cei în vârstă. Singurele cerinţe sunt să ai dorinţa să înveţi şi bună¬voinţa să crezi şi să aplici. Visele noastre pot deveni realitate şi noi putem deveni tot ceea ce am fost creaţi să fim. Am învăţat în cadrul seminarelor şi trainingurilor că tot ce facem trebuie să fie axat pe copil, să-1 ajutăm să pro¬greseze, să-şi urmeze ritmul propriu de dezvol-

Sunt aproximativ 20 ani de când computerul a pătruns în

învăţământ. Dacă la început el era gân-dit ca un instrument de lucru pentru aşa numitele laboratoare de informatică, unde aveau acces elevii care se pregăteau în acest domeniu, ultimii ani au adus o adevărată revoluţie conceptuală în educaţie, computerul devenind un mediu pentru învăţare în general, pentru toate disciplinele din programă. Trecerea de la utilizatori - specialişti în informatică la utilizatori, aşa cum este gandit azi termenul, s-a făcut, paradoxal în joacă... Nu a fost o glumă însă, piaţa jocurilor pe computer fiind unul dintre principalele motoare de evoluţie spre interfeţe pri-etenoase, uşor de utilizat, spaţii guver-nate de legi din ce în ce mai complexe, care au dobândit statut de realitate pentru milioane de utilizatori. Apoi sau poate în acelaşi timp, Internetul a explodat transformandu-se intr-o reţea globală. Windows-ul trebuia să ţină pasul. Acest program devine principala platformă individuală de lucru, folosită pe scară largă, în care instrucţiunile sunt invizi-bile sub interfaţa pe care utilizatorul dialoghează cu computerul în timp real şi în limbajul de toate zilele.

Schimbarea era deja la orizont: câteva zeci de milioane de utilizatori cu vârste între 3 şi 20 de ani, un mediu cunoscut şi bine stăpânit, abilităţi speciale, interfeţe prietenoase din ce în ce mai performante în ceea ce priveşte uşurinţa în exploatare, devin premise ale transformării com-puterului în instrument de educare. Odată cu conştientizarea faptului că un aseme-nea avantaj poate fi folosit în favoarea învăţământului s-a pus problema de a re-

Impactul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor asupra educaţiei.

precară; nereuşita şcolară; refuzul părinţilor; fugari, vagabonzi. În raion activează din luna august un grup mobil de lucru din iniţiativa Consili-ului Raional şi a DGÎTS, i-ar în terito-rii reprezentanţii administraţiei pub-lice locale, conducătorii instituţiilor de învăţămînt, profesori,diriginţi de clasă, părinţi, lucrătorii organ-elor de menţinere a ordinii publice care au analizat în special fiecare situaţie creată la faţa locului.În situaţii critice au fost făcute demer-suri în adresa procuraturii raionului şi organele de poliţie. O problemă anumită în şcolarizarea copiilor a fost transportarea copiilor la distanţa de 3 km. şi mai mult. În anul de stu-dii au fost trasportaţi 19 copii din s. Vasilevca în L.T. „ V. Ioviţă”Cocieri cu susţinerea Consiliului raional şi administraţiei publice locale.Prob-lema s-a rezolvat , datorită faptului prmirii unui autobus de la ME al RM. Elevii din satele Pohrebea, Pîrîta, Molovata Nouă, Ustia- s-au deplasat cu transportul de rută ,spre instituţiile de învăţămînt din apropiere /licee/. De aici rezultă obiectivul de bază: Interacţiunea sistematică dintre administraţia publică locală,Consiliul rational,Direcţia Asistenţă socială, Direcţia Generală Învăţămînt, direcţiile instituţiilor preuniversitare în problemele şcolarizării obligatorie a copiilor cu vîrsta între 7 -16 ani. De către DGÎTS au fost examinate toate 11 unitaţi de invăţămînt preuniversi-tar din raion în relizarea problemelor de şcolarizare şi anume:

• Prezenţa în instituţiile de învăţămîn a documentelor leg-islative şi normative privind şcolarizarea copiilor

• Întocmirea documentaţiei instituţiei referitor la şcolarizare în conformitate cu Instrucţiunea în vigoare.Modul de evidenţă a copiilor de vîrstă şcolară.Prezenţa confirmărilor pentru elevii extramatriculaţi.

• Reflectarea problemelor privind şcolarizarea şi promov-abilitatea în planul managerial al instituţiei şi a diriginţilor de clasă. Evidenţa frecvenţei elevilor.

• Activitatea eficientă cu familiile needucojene şi a copiilor acestora

• Conlucrarea administraţiilor instituţiilor de învăţămînt c APL şi organelle de drept.

Petru Mamulat, inspector şcolar

Educaţia pentru toţi, educaţie pentru fiecare

„Educaţia este podul peste care trece omul de la o viaţă închisă în sine la conştiinţa întregii omeniri.”

Th. Wailder

tare, să-şi satisfacă dorinţele şi interesele, să-şi pună în valoare laturile forte şi să-şi dezvolte capacităţile mai puţin exploatate. Toate acestea cadrele didac-tice le conştientizează în activitatea de zi cu zi cu copii. Copiii sunt nişte lumânări care aşteaptă doar o scînteie şi, odată aprinse, nu le mai poţi stinge. Sunt fericită când văd satisfacţia copiilor şi părinţilor care din start au acceptat aceste schimbări. Parteneria-tul cu familia a constituit problema majoră, întrucât cei mai mulţi părinţi priveau lucrurile neîncrezător. Totodată, asistând la activităţi în calitate de observa-tori, experţi, îndrumători, implicându-se în diverse activităţi în cadrul şedinţe¬lor, ei au constatat că ceea ce se face este spre binele copiilor care sunt moti¬vaţi mai mult spre învăţare, colaborare. Astăzi avem legături strînse de partenenat cu familia, dovadă fiind activităţile originale, excursiile, expoziţiile etc. pen-tru copii desfăşurate de către părinţi.

„Grădiniţa e trei lucruri totdeodată: o casă, o carte, un dascăl. Casa, locul unde-ţi găseşti liniştea şi fericirea; cartea - cuib de inţelepciune; dascălul - izvor de căldură a minţii şi a sufletului".

Natalia Bacioi, specialis metodist preşcolar DÎTS

defini un mediu, pe care majoritatea ele-vilor îl cunosc deja şi în care se simt la lar-gul lor, intr-un spaţiu de studiu, problemă complexă care cerea un răspuns multi-disciplinar. Extraordinara dezvoltare a tehnologiilor multimedia contribuie şi ea, facilitând apariţia unui domeniu nou, softul educaţional, o foarte interesanta legatura între programare informatică, psihopedagogie şi diverse materii din curricula, care astăzi depăşeşte timpul experimentelor fiind pe cale să devină un domeniu cu drepturi depline şi viitor sigur în oferta educaţională a acestui în-ceput de mileniu.

Teoreticienii anilor 70 anticipaseră corect, computerul poate fi folosit pen-tru educare / instruire / învăţare. Teori-ile care păreau aproape fanteziste astăzi devin realitate, realitate care descoperă teorii vechi, care par special gândite pentru fundamentarea unui domeniu nou apărut. De aici intră în joc, un joc serios de data asta, un grup insolit, for-mat din buni pedagogi, specializaţi în probleme de psihopedagogie, profesori de diverse discipline dar şi informaticieni capabili să transforme în softuri temele educaţionale pe care ceilalţi le gândesc atât din perspectivă materiilor de studiu dar şi de strategie didactică Dinamica noilor metode de învăţare este fundamen-tal alta, elevul este învăţat cum să înveţe adaptand mijloacele propuse la propriile capacităţi şi abilităţi, este deprins mai degrabă să caute informaţia, folosind algoritmi precişi, decât să o reţină fără discernământ.

Întrebarea pe care probabil mulţi dintre noi o pun în acest context fiind dacă într-adevăr este nevoie de aceste schimbări majore, structurale, care pot genera probleme de adaptare unor cat-egorii de profesori sau elevi.

Răspunsul este dat de chiar soci-etatea spre care ne îndreptăm. Societatea informaţională nu mai este o previziune

de viitor ci o stare de fapt a prezentu-lui, rămâne la latitudinea fiecăruia cât de repede va şti să facă parte cu adevărat din ea şi aceasta nu numai ca o cerinţă exterioară, impusă, ci ca o necesitate individuală de armonizare.

Sarcina educaţiei şi formării bazate pe noile tehnologii ale informaţiei şi comunicarii nu este de a demonstra că are rezultate imediate într-o intrecere cu alte tipuri de sisteme educaţionale, ci de a substitui o parte din structurile actuale cu un nou, spectru de performanţe supe-rior, în întâmpinarea schimbărilor iner-ente ce au loc în cultura şi civilizaţie.

Cu certitudinea că tehnologiile informaţiei şi comunicării vor deveni instrumente de utilitate universală, este necesar să se dezvolte în acest sens un nou mod de gândire şi comportament care va permite cadrelor didactice să facă fată oricarei noi cerinţe. Fiecare profesor va trebui sa capete o formaţie de bază în domeniul TIC.

Un sistem de eLearning (de formare la distanţă sau educaţie virtuală) constă într-o experientă planificată de predare-învatare, organizată de o instituţie ce furnizează mediat materiale intr-o or-dine secvenţială şi logică pentru a fi asimilate de studenţi în manieră proprie, fără a constrânge agenţii activitaţii la coprezenţă sau sincronicitate. Medierea se realizează prin modalitaţi diverse, de la material pe discheta sau CD (eventual prin corespondenţă), la tehnologii de transmitere a conţinuturilor prin Inter-net.

Ţinând cont de dezvoltarea comunităţii şi pentru a participa în între-gime la cunoaşterea economică în cadrul

căreia TIC nu va fi doar esenţială pen-tru învăţare şi loc de munca, ci şi pentru creşterea domeniului de activităţi libere, indivizii au nevoie ca:

Tehnologiile informaţionale şi de comunicaţie sunt acum mai accesibile tinerilor decât oricand, în special acasă, unde accesul la calculatoare şi Internet continua sa crească. În mod special, alte tehnologii cu potenţial educaţional (cum ar fi televiziunea digitala interactiva sau din ce in ce mai sofisticatele instrumente de jocuri) devin lucruri comune in viata tinerilor Tehnologiile însele evoluează de asemenea pentru a pune la dispoziţie o funcţionalitate crescânda şi o mare probabilitate, în timp ce aplicaţiile soft-ware devin din ce în ce mai inteligente şi receptive pentru cel care le utilizează. Luate împreună, aceste activităţi vor pune la dispoziţie noi oportunităţi pen-tru elevi de a-şi personaliza accesul la resursele de învăţare digitala în şcoala şi în afara ei, devenind mult mai impor-tanta posibilitatea de a aduce una lângă alta aceste experienţe de învăţare. TIC este din ce în ce mai importantă pentru şcoala generala, pentru elevii ale căror studii pot include elemente vocaţionale şi pentru elevii cu nevoi speciale sau handicap medical, care îi împiedică să urmeze o clasă obişnuită.

Intr-adevăr, recunoaşterea de către şcoli a calităţilor şi cunoştinţelor dobân-dite în afara clasei va fi un factor impor-tant în asigurarea faptului ca elevii vor fi în continuare motivaţi sa înveţe. De exemplu, o experienţa bogată şi intensă a tehnologiei de acasă este de aşteptat sa conducă mulţi elevi spre scoli cu o mare varietate de calităţi TIC. Pentru a preve-ni asemenea elevi de a deveni frustraţi şi afectaţi, aceste capacitaţi vor fi nevoite sa fie recunoscute şi dezvăluite în difer-ite programe de studiu.

Denis Berzan, sp. DÎTS

pag. 6 Noutăţi Nistrene 21 august 2012

Activităţile educaţionale desfăşurate la lecţiile de

educaţie fizică sunt activităţi de suscces atunci cînd profesorul reuşeşte să declanşeze interesul elevilor pentru cunoaştere, să trezească acestora curiozitatea de a descoperi şi înţelege fenom-ene, procese, aplicaţii practice ale fenomenelor studiate în practicarea exerciţiilor fizice în scopul măririi, în principal, a potenţialului biologic al omului conformcerinţelor sociale.

Considerată multă vreme ca o activitate limitată la nivel instituţionalizat, educaţia fizică şi-a lărgit aria de cuprindere odată cu generalizarea noţiunii de educaţie permanentă. În prezent, educaţia este accesibilă tuturor categoriilor de populaţie, adaptîndu-şi funcţiile, obiectivele, mijloacele şi formele de organizare la specificul fiecăreia dintre ele.

Disciplina Educaţie fizică exercită mai multe funcţii. Unele dintre acestea sunt specifice, în sen-sul că vizează cele două dimensiuni ale obiectului de studiu propriu – dezvoltarea corporală şi capacitatea motrice generală , iar altele asoci-ate organismului uman, produse în urma practicării sistematice a exerciţiilor fizice. Aceste funcţii se prezintă astfel:

a) Funcţia de perfecţionare a dezvoltării fizice – este o funcţie specificată, prin care educaţia fizică influienţează pozitiv indicii somati-ci şi funcţionali;

b) Funcţia de perfecţionare a capacităţii motrice generale – este

Motivaţia în practicarea sistematică a exerciţiilor fizice şi sportului

o funcţie specifică, prin care se acţionează favorabil asupra calităţilor motrice şi asupra deprinderilor şi priceperilor motrice;

c) Funcţia igienică – este o funcţie asciată, care urmăreşte menţinerea unei stări optime de sănătate a tuturor celor care practică în modorganizat activi-tatea de educaţie fizică;

d) Funcţia recreativă – este o funcţie asociată, care urmăreşte, pe de o parte, petrecerea raţională a timpului liber prindiferite activităţi şi exerciţii fizice, iar pe de altă parte, dezvoltarea interesului pentru urmărirea, fie direct, fie prin mass-media, a întrecer-ilor sportive;

e) Funcţia de emulaţie – este o funcţie asociată, care dezvoltă spiritul competiţional şi dorinţa de autodepăşire;

f) Funcţia educativă – este o funcţie asociată, care contribuie la dezvoltarea personalităţii umane în integritatea sa.

Educaţia fizică a fost, este şi va rămîne una din cele mai atractive discipline de învăţămînt, datorită metodologiei sale de tip euristic şi caracterului său emoţional. Multiplele sale efecte asupra organismului uman influienţează favorabil creşterea şi dezvoltarea fiinţei umane şi îi determină pe elevi şi studenţi să o plaseze în topul materiilor preferate. Cunoaşterea naturii psihopedagigice a motivelor participării ele-vilor la activităţile de educaţiei fizică şi sport permite,

pe de o parte, reliefarea legalităţilor formării personalităţii elevului-sportiv, iar pe de altă parte, asigurarea eficienţei instructive-educative în activităţile de educaţie fizică şi sport prin crearea motivaţiei pozitive de participare a ele-vilor la aceste activităţi.

În zilele noastre, cînd calculatorul şi televizorul au devenit stăpînii absoluţi ai existenţei cotidiene şi cînd mişcarea şi sportul ocupă tot mai puţin spaţiu din bugetul de timp al elevului, este necesar ca şcoala să suplinească aceste lipsuri prin modul judicios de organizare şi desfăşurare a orelor de educaţie fizică. În acest context, un rol deosebit îi re-vine formării la elevi a motivaţiei de a practica independent exerciţiile fizice, sportul.

Motivaţia este un proces dinamic. Motivaţia este un proces fluid, mai degrabă decît un eveniment aparte sau o condiţie. Ea variază în funcţie de in-divizi, situaţii şi timp. Motivaţia este mai mult decît puterea voinţei person-ale. Motivaţia nu se reduce la depunerea efortului. Motivaţia trebuie să înceapă cu mult inaintea startului începerii

practicării exerciţiilor fizice. Efortul este o expresie a motivaţiei, şi nu cauza acesteia. Motivaţia inclide atît tendinţe de apropiere, cît şi de evitare. Înţelegerea profundă a motivaţiei implică cunoşterea nu doar a ceea ce subiectului îi place să facă (de care se apropie), ci şi de ceea ce el evită. Cunoaşterea ambelor părţi ale „monedei” motivaţionale oferă o imag-ine completă a motivaţiei.

Acţiunile şi comportamentele ele-vilor, activităţile lor sunt determinate de anumite motive. Motivele sunt psi-hice care declanşează, susţin energetic şi direcţionează din interior o activi-tate sau un comportament, avînd ro-lul declansator al acestora. Elevul nu acţionezaă niciodată determinat de un singur motiv, ci sub influienţa unei structuri motivaţionale. Ansamblul acestor motive care determină acţiunile sau comportamentele unei persoane reprezintă motivaţia sa.

Prin diferitele activităţi didactice şi extracurriculare desfăşurate de unii specialişti s-a constatat următoarele.

- Elevii învaţă cel mai bine atunci cînd se confruntă cu probleme experimen-

tale, care declanşează curiozitatea lor cretaivă. Prin gîndire creativă, elevul vine cu propriile sale soluţii şi devine capabil să se pronunţe în contexte noi la informaţiile obţinute anterior;

- Elevul este motivat şi învaţă cel mai bine prin rezolvarea prob-lemelor cu caracter complex şi pro-vocatoare care le trezesc interesul. Soluţiile acestor probleme, avînd consecinţe reale, contribuie la impli-carea emoţională a elevilor, a atenţiei acestora şi a efortului lor de a găsi o soluţie corectă.

Pentru favorizarea succesului şcolar şi evitarea situaţiilor ce con-duc la demobilizarea elevului este necesar să se stabilească obiective operaţionale posibil de atins. Totodată se impune cunoaşterea profundă a elevilor, fiind necesară practicarea unui învăţămînt diferenţiat, adaptat nevoilor individuale de cunoaştere şi specificului motivaţional individual.

Succesul activităţilor dicatice, a lecţiilor de educaţie fizică în parten-eriat poate fi obţinut prin crearea de situaţii de învăţare care să stimuleze dezvoltarea motivaţiei intrinseci, prin înbinarea strategiilor didac-tice moderne, participative cu cele tradiţionale. Din punct de vedere managerial, putem privi motivaţia în strînsă legătură cu o funcţie esenţială a menagementului – leadingul. Ast-fel, motivarea reprezintă procesul de mobilizare a elevilor, pentru a acţiona în vederea rezolvării obiec-tivelor educaţionale. Acest proces se desfăşoară după reguli bine stabilite, sub conducerea unui cadru didactic de specialitate, care poartă întreaga responsabilitate pentru calşitatea activităţii şi rezultatele ce se obţin.

Poziţia profesorului (chiar şi a părinţilor) trebuie să fie una activă

în dirijarea copilului către activi-tatea motrice/ sportivă organizată, lăsînd copilului o anumită libertate de răspundere asupra activităţilor sale din timpul disponibil. Pentru a înţelege mai bine motivaţia sportivă la elevi, este necesar să luăm în considerare şi orientările elevilor – sportivi. În funcţie de acest criteriu, se disting motive pozitive, de an-gajare şi motive cu sens opus, care sunt la fel de active şi împreună contribuie la echilibrarea conduitei. Motivele se divizează în intrinseci (intrene acţiuni, satisfăcute direct prin îndeplinirea acesteia, pentru că activitatea sportivă are la bază trebuinţa activismului, mişcării) şi extriseci sau indirecte, exterioare acţiuni în cauza, cînd motivul şi scopul nu coincid. Adesea, elevul iniţial se ocupă de sport din motive colaterale sportului, dar cu timpul ajunge să facă din sport plăcere, cînd va sesiza influienţa sa pozitivă asupra dezvoltării morfologice şi funcţionale a propriului organism şi a kilogramelor în greutate, ca şi coeficientul scăzut de îmbolnăviri şi scutiri medicale – toate acestea reprezintă argumente pentru formar-ea la elevii a motivelor intrinseci. Real, activitatea motrice sportivă este motivaţia atît intrinsec, cît şi extrinsec, deoarece întregul sistem motivaţional ce parcurge evoluţia de impuls pînă la îndeplinirea unui scop acţionează concomitent, se mijlocesc unul prin altul şi pot in-tra în relaţii de convergenţă (în aceeaşi direcţie) sau divergenţă (în direcţii opuse). În educaţia fizică şi sport, ca de altă fel în orice activi-tate, motivaţia influenţează atît di-namica procesului de învăţare cît nivelul performanţelor la care se ajunge. Particularităţile structurii

motivaţionale nu sunt aceleaşi pe întreaga perioadă a activităţii. Per-manent apar motive noi de acţiune şi se restructurează ierarhia mo-tivelor, astfel condiţionînd procesul de formare şi perfecţionare a price-perilor şi deprinderilor motrice, cît şi particularităţile utilizării acestora. Motivele care determină activitatea desfăşurată de participanţii în lecţia de educaţie fizică sunt împărţite în două categorii – intrinseci şi extrin-seci. Motivele intrinseci sunt gru-pate în:

- Tendinţe înăscute: trebuinţa de mişcare, tendinţe agresive;

- Tendinţe sociale: identificarea cu modele, nevoia de afirmare în grup, nevoia de competiţie, necesi-tatea de a se copara cu alţii;

- Tendinţe legate de autoafirmarea eului; necesitatea de succes, dorinţa de auto-perfecţionare, compensarea inferiorităţii.

Motivaţia extrinsecă cuprinde nota, lauda, dojana, obligativitatea practicării exerciţiilor fizice. Pro-cedeele motavaţionale utilizate la lecţiile de educaţiei fizică trebuie să fie în conformitate cu particularităţile psihoindividuale ale celor care învaţă acte motrice, dar şi cu starea în care se găsesc participanţii în momentul dat.

În practica personală de activi-tate didactică cu elevii, dar mai cu seamă cu studenţii, am identificat cîteva soluţii care conduc la dezvol-tarea motivaţiei de tip intrinsec, fapt ce permite obţinerea unor succese în activităţile de învăţare. În acest con-text, evidenţiez următoarele repere:

• Este necesar ca exerciţiile pro-puse subiecţilor spre îndeplinire să fie cît mai provocatoare;

• Curiozitatea, creativitatea şi gîndirea de ordin superior sunt stim-

pag. 7 Noutăţi Nistrene 21 august 2012

ulate de obiective relevante, autentice, de dificultate optimă pentru grupul de subiecţi cu care se lucrează;

• Este optim ca subiecţii să fie solicitaţi sa se descurce în contexte noi, profesorul îndrumîndu-i să caute singuri răspunsul la situaţia creată;

• Problemele conectate la re-alitate, mai ales cele experimentate, declanşează curiozitatea creatoare a subiecţilor;

• Este important să convingem subiecţii de faptul că cei care au de-prinderi de a învăţa se pot adapta rapid situaţiilor concrete şi noilor profesii.

Specialistul în domeniul educaţiei fizice şi sportului trebuie să se pre-ocupe în permanenţă de motiva-rea subiecţiilor pentru practicarea sistematică a exerciţiilor fizice şi spor-tului aceasta realizîndu-se prin:

- Exemplul propriu (dezvoltarea fizică armonioasă, buna dispoziţie,

modul sănătos de viaţă);- Lecţii teoretice şi lecţii de labora-

tor; - Lectură a materialelor cu tematică

sportivă din mass-media;- Crearea în permanenţă a condiţiilor

necesare (înbunătăţirea bazei teh-nico-materiale) pentru desfăşurarea activităţilor motrice şi sportive;

- Utilizarea unor tehnici sugestive cu rolîn creşterea interesului pen-tru paracticarea exerciţiilor fizice şi sportului, cum ar fi dezvoltarea fizică armonioasă, menţinerea unei stări de bine a sănătăţii.

Concluzie: în practicarea independentă a exerciţiilor fizice şi sportului un rol deosebit îi revine mo-tivului intrinseci, pe care pedagogul trebuie să o dezvolte la subiecţi per-manent, insistent şi în mod conştient.

M. Bradu, specialist în domeniul tineret şi sport

Se zice că pe treapta de sus nu este niciodată aglomerat. Dar să ajungi acolo este foarte complicat. Şi mai complicat însă este să te menţii, căci numărul doritorilor de a gusta bucuria victoriei creşte continuu. Munca, talentul, cutezanţa sînt caracteristici defini-torii în această situaţie. De adevărul acestor afirmaţii s-a convins Tatiana Popuşoi, eleva Liceului Teoretic Holercani. O tînără firavă, cu ochii visători, dar cu picioarele pe pămînt. O elevă deosebită prin potenţialul spiritual, prin sîrguinţa şi pasiunea faţă de carte. Tatiana a obţinut performanţe atît la nivel

raional, republican, cît şi internaţional. În anul 2010 a obţinut premiul I la Olim-piada Republicană la limba şi literatura română. O surpriză pentru întreg raionul a fost obţinerea premiului III la Olimpiada Internaţională de limbă, comunicare şi literatură română. Într-un interviu Tatiana declara că de mică este îndrăgostită de limba română. ,,Pentru mine, liceul în care învăţ este ,,un templu al cunoaşterii’’, în care am posibilitatea să-mi dezvolt propriile aptitudini’’. În anul 2011 a ocupat locul III la Olim-piada Republicană şi locul III la Olimpiada Internaţională. În 2012 a ocupat locul II la Olimpiada Republicană şi Premiul special la Olimpiada Internaţională. Tatiana participă la diverse concursuri republicane, obţinînd numeroase premii. Esta premianta concursului ARS ADOLES-CENTINA, organizat de Radio Moldova, 2 ani consecutiv este deţinătoarea premiului I la concursul ,,Veni, vidi, vici’’, organizat de revista republicană ,,Noi’’. Performanţele Tatianei Popuşoi servesc drept exemplu pentru mulţi elevi. Ele denotă o responsabilitate sporită, muncă, talent, o dragoste pentru rostirea în graiul străbun şi un suflet împodobit de valorile perene ale culturii noastre naţionale. Îi urăm Tatianei succese mari, să se menţină în continuare pe treapta de sus a cunoaşterii şi să se bucure de numeroase victorii.

Sandu Lilia, prof. limba şi lit. rom. LT Holercani

Bucuriile vieţii - victoriile!

Nouă ani de zile mi-a fost mereu un înger alături – mama, atît acasă, cît şi la şcoală! Fiecare zi de 1 septembrie în casa noastră era sărbătoare, după ce mă făcea o regină cu fundiţe albe în păr, mă lua de mînuţă şi mergeam împreună spre a doua noastră casă - şcoala!Se spune că învăţătoarea este a doua mamă, în clasele primare, toţi colegii mei aveau cîte două mame, una acasă şi alta la şcoală, însă eu aveam doar una, o mamă cît toate mamele din lume. Primul cuvînt rostit de mine a fost „mama” şi prima mea învăţătoare a fost tot mama. Mer-geam la şcoală cu bucurie în suflet şi cu mîndrie în privire, alături de mama. Unica întrebare fără răspuns pe acele timpuri era: „Cum să mă adresez?! Mamă.....sau....doamnă învăţătoare??” Alte întrebări nu existau pentru mine, Mama mereu mă ajuta să găsesc răspunsul corect. M-a învăţat să lupt pentru dreptate. Datorită ei şi cunoştinţelor pe care mi le-a oferit, am ajuns ceea ce sunt acum şi nu mi-e frică să trec prin greutăţile vieţii, fiindcă am trecut „şcoala mamei”! Datorită ei, sunt mîndră de mine, de tot ce am realizat pînă acum! Chiar dacă în clasele gimna-ziale nu o vedeam pe mama în faţa clasei, ştiam că sunt mereu în gîndul ei, ştiam că trebuie să învăţ bine, doar aşa o pot răsplăti pentru munca depusă în educaţia mea. Am avut şi eu a doua mamă, căreia vreau să-i mulţumesc, doamna Ana Andreev. Pe umărul ei m-am sprijinit atîta timp cît mama mea se ocupa de soarta altor copilaşi, naivi, care vedeau în ea unica salvare din împărăţia aia cu

ferestre mari. Doamna Ana a deve-nit cel mai bun prieten al nostru, al întregii clase, a găsit uşor cheia spre inimile noastre, astfel îşi are pînă acum locuşorul ei în inima mea. Nu a mai rămas mult pînă la frumoasa sărbătoare a acestui an, aşteptată de toţi copiii în adîncul sufl-etului – 1 septembrie, cu această ocazie vreau să felicit toţi profesorii care au contribuit la formarea personalităţii mele. Vreau să vă spun că nu exista prilej mai minunat de dăruire decît sa poţi da zi de zi ce ai mai bun din tine. Să poţi să înveţi cu înţelepciune şi răbdare pe cel ce a venit la tine. Pentru călăuzirea paşilor pe drumul vieţii şi ai ştiinţei VĂ MULŢUMESC!Totuşi inima îmi trăsare în fiecare dimineaţă de 1 septembrie, deoarece nu pot fi alături de împărăteasa vieţii mele – mama! În holurile înalte ale universităţii deseori simt lipsa acelei călduri materne.„E 1 septembrie, mamă! Deoarece nu-ţi pot aduce florile recunoştinţei, îţi spun că vreau să fiu floarea al cărui miros special să te facă veşnică.Te iubesc şi te am mereu în gînd.”

„Dedicat mamei mele, învăţătoare de clase primare, gimnaziul Ustia,

Chirilov Maria Gheorghe”

E 1 septembrie, mamă!

Chirilov Maria Gheorghe împreună cu fiica ei, Chirilov Ana

Profesor cu suflet mareDa, există! Şi ce-l diferenţiază de alţi

profesori? Sufletul!Cu o inimă mare, cu un suflet rar întîl-

nit, Jitariuc Svetlana, profesoară de educaţie muzicală la L.T. „Ştefan cel Mare şi Sfînt” Grogoriopol, grad didactic superior este mod-elul de profesor cu suflet mare.

În anul de studii 2011 – 2012 dei a partici-pat la Concursul republican „Pedagogul anu-lui”, etapa raională. Datorită faptului că are o personalitate şi un profesionalism deosebit, a ocupat locul I. A ştiut cum să îmbalzameze su-fletul copiilor, dar şi a juriului prezent cu melo-dii frumoase prin utilizarea diverselor tehnici şi metode.

Fiind o doamnă cu vocaţie care manifestă încredere şi dragoste faţă de elevi, dei este ocupată de dezvoltarea personalităţii acestora şi are conştiinţa importantei misiuni de a sen-sibiliza pasiunea pentru muzică, capacitatea de a o audia, interpreta, simţi, astfel dezvoltînd la elevi cultura muzicală. De aceea şi la etapa republicană a Concursului „Pedagogul anului”, dînd dovadă de profesionalism şi măiestrie pedagogică, s-a plasat printre primii zece cei mai buni profesori din ţară.

Profesoara Jitariuc Svetlana este un model pentru elevii săi, dar şi pentru colegi. Lecţiile d-ei de educaţie muzicală sunt predate din

suflet şi cu suflet. Elevul are po-sibilitatea de a-şi forma în cadrul lecţiilor viziunea, gusturile, apre-cierile, atitudinile pentru viaţă.

„ Atît timp cît sufletul ascultă muzica şi se află sub influenţa aces-teia, el operează în mod inconştient cu o formă mai înaltă de aritmetică, se acordează involuntar”. Gottfried Wilhelm Freiherr von Leibniz

Sv. Isaicul, metodist DÎTS Dubăsari

Tel.: 43-410 Tatiana JucRedactor şef: Irina Glod

Tipografia “Universul” Comanda Nr. 6692 Tiraj:2000 ex.

Responsabil de ediţie: Maria JIMBEI,vicepreşedintele raionului Dubăsari

Redactor: Natalia IvanovSecretar responsabil:

pag. 8 Noutăţi Nistrene 21 august 2012

Pentru procurarea biletelor de odihnă în bugetul raional au fost alocate 500 mii lei. În total din

bugetul raional au fost procurate 450 de bilete. De ele au beneficiat copiii orfani şi semiorfani, copiii

din familiile monoparentale, copiii din familiile cu venituri mici, copiii din familiile numeroase, copiii aflaţi sub tutelă /curatelă, copii plasaţi în centre de plasament temporar, copiii din familiile în care ambii părinţi sînt cu disabilităţi sau pen-sionari, copiii veteranilor din conflictul armat din 1992, copiii care au obţinut performanţe la studii sau au fost învingători la olimpiade şcolare şi activităţi extracurriculare.

Pe parcursul sezonului estival odihna copiilor a fost permanent în atenţia DÎTS Dubăsari, care a monitorizat ac-tivitatea taberelor de odihnă a copiilor, s-au efectuat sem-inare teoretico-practice cu educatorii superiori din tabere analizînd-se masurile desfăşurate, au fost aprobate planurile de activitate ale taberelor etc.

În taberele de odihnă din raionul Dubăsari s-au odihnit copii din diferite raioane ale ţării. Administraţia taberelor de odihnă împreună cu DÎTS Dubăsari au creat condiţii foarte bune pentru copii ca să primească plăcere de la zilele petre-cute în tabără, să-şi restabilească forţele pentru a începe un nou an şcolar. Schimburilor au avut un program foarte variat :

Odihna de vară în sezonul estival 2012 a fost organizată în trei tabere din raionul Dubăsari: tabăra “Prietenia” s. Coşniţa, tabăra “Nistru” şi tabăra “LaPopas” s. Molovata Nouă. Tabăra „Prietenia” şi tabăra „Nistru” au desfăşurat odihna copiilor în 7 schimburi iar tabăra „LaPopas” în 5 schimburi.

Organizarea odihnei de vară în sezonul estival 2012

excursii prin ţinuturile frumoase ale raionului, călătorii cu vaporul pe rîul Nistru, competiţii sportive, concursuri cultural-artistice etc. Toate aceste activităţi sînt orientate spre dezvoltarea personalităţii copilului.

Datorită unei colaborări frumoase dintre Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova şi Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului din România în COCT “Priete-nia” s. Coşniţa s-au odihnit 95 de copii din judeţele: Suceava, Vrancea, Vaslui, Botoşani şi

Iaşi, care s-au odihnit 10 zile în tabără. Aceşti copii îşi fac studiile la coregrafie, muzică în centre de creaţie din Palatul Copiilor Vaslui, Palatul copi-ilor Focşani, Palatul copiilor Botoşani. Ei au fost foarte mulţumiţi de condiţiile de la tabăra „Prietenia”, dar şi de activităţile deşfăşurate aici. Ca semn de mulţumire copiii din ansamblul muzical–coriografic „Prietenia” de la Platul Copiilor Vaslui au pr-ezentat un concert, fascinînd toată lumea de la tabără. Prezenţi la acest concert au fost dna Potîng Tatiana, vi-ceministru educaţiei, dnul

Crudu Valentin, director al Direcţiei generale învăţămînt preşcolar, primar şi secundar general din cadrul Ministeru-lui Educaţiei al RM, dnul Po-licinschi Grigore, preşedintele raionului Dubăsari, directorii şi educatorii superiori ai ta-berelor de odihnă din raion. Toţi au plecat acasă cu cele mai frumoase amintiri despre raionul Dubăsari şi Republica Moldova şi sperăm că ne vom revedea în alte perioade esti-vale în taberele de odihnă din raion.

Iaviţa Tatiana,specialist principal, metodist

DÎTS Dubăsari

Reforma învăţământului a inclus şi până acum elemente ale asigurării calităţii în educaţie, dar abia recent, calitatea învăţământului a fost definită ca prioritate pentru învăţământul preuniver-sitar. Dimensiunea europeană a calităţii a fost completată cu cerinţe ale societăţii, împlinindu-se astfel cerinţa de „a gândi global şi a acţiona local”. Pătrunzând în domeniul educaţiei, observăm că se acordă tot mai multă atenţie calităţii. Această calitate a învăţământului preuniversitar este asigurată prin coalizarea mai multor factori dintre care un rol important îl au dascălii. În societatea postmodernă, şcoala ca instituţie a cunoaşterii deţine o poziţie fundamentală. Măsura dezvoltării unei societăţi poate fi relevată nu numai de in-dicatori economici şi de calitate a vieţii, ci şi de cei care privesc educaţia şi cali-tatea şcolii, respectiv de indicatori referi-tori la modul de organizare a cunoaşterii

şi a învăţării, de tipurile de performanţe aşteptate, de calitatea activităţii educa-tive şi de modalităţile de distribuire în societate a educaţiei.Cheia spre calitatea învăţământului preuniversitar constã în termenul de “adaptare”: o adaptare la vârsta elevilor, la stilurile lor de învăţare, la valorile societăţii, la nevoile elevilor, la perspec-tivele lor de viitor, etc. Un învăţământ preuniversitar de calitate presupune integrarea valorilor şi principiilor democratice, a drepturilor şi obligaţiilor partenerilor, fiind conceput într-un spirit de transparenţă, responsabilizare şi impli-care, atât a şcolii ca furnizor de educaţie, cât şi a familiei – elev şi părinte – ca beneficiar al serviciului educaţional.Dascălii au un rol central în dezvol-tarea unei educaţii de calitate. Învăţarea centrată pe elev, care presupune cunoaşterea îndeaproape a acestuia, a culturii, a capacităţilor şi înclinaţiilor sale către anumite domenii, reprezintă

o metodă actuală care dă posibilitatea profesorului să răspundă cerinţelor şi nevoilor sale de cultură, precum şi să-l evalueze corect. În acest caz, corecti-tudinea evaluării depinde în mare măsură de imaginea pe care profesorul şi-o creează despre elev.Ne întrebăm de ce este mai greu să lucrăm cu elevii mai slabi decât cu ceilalţi. O primă cauză ar fi faptul că nu reuşim să-i identificăm pe aceştia cu valorile unei societăţi, nu îi regăsim în lista nevoilor de cultură şi mai ales, pentru că nu reuşim împreună să trasăm o perspectivă pentru fiecare. O posibilitate pen-tru realizarea tuturor acestor deziderate este reprezentată de către punerea în discuţie în cadrul fiecărei unităţi şcolare a problemelor ce vizează calitatea învăţământului: dez-voltarea multilaterală a elevului, premisă a formării unei personalităţi integre;

asigurarea drepturilor de dezvoltare a mi-norilor ca o garanţie a calităţii instruirii; modernizarea învăţământului preuni-versitar; responsabilităţile şi drepturile copiilor; asigurarea serviciilor de calitate, precum şi dreptul copiilor dotaţi la o educaţie de calitate.Şcoala trebuie să depună efort, ca să realizeze progresul elevului în raport cu nivelul său anterior, aceasta este esenţa activităţii educative şi aceasta înseamnã calitate în educaţie.

Nirca Tatiana, director-adjunct L.T. "Vlad Ioviţa" c.Cocieri

CALITATEA ŞI MANAGEMENTUL CALITǍŢII ÎN EDUCAŢIE