Nr.20-21[1]

Ziarul Consiliului Raional Dubăsari 17-24 mai 2012 Nr. 20-21 (236-237) pag. 6pag. 3 pag. 5 pag. 8

Situaţia epidemiologică la holeră

Vizita Ministrului Culturii

Şcoala Tînărului Conducător

tentativa de a pune sîrmă ghimpată de către persoane

necunoscute

Membrii Biroului Congresului Puterilor Locale şi Regionale pe lîngă CoE menţionează Republica Moldova ca un lobby în descentralizare

În perioada 14 - 16 mai curent, preşedintele raionului Grig-ore POLICINSCHI a participat la lucrările Biroului Congresului Puterilor Locale şi Regionale pe lîngă Consiliul Europei, ce a avut loc la Strasbourg. Domnul preşedinte deţine funcţia de vicepreşedinte al Camerei Re-giunilor în cadrul Congresului. Pentru prima dată în ultimii 20 ani, la acest forum internaţional un reprezentant al delegaţiei Re-publicii Moldova deţine o funcţie atît de înaltă.

Agenda de lucru a cuprins 19 întrebări ce au fost exami-

nate pe parcursul zilei de 15 mai. Principalele chestiuni s-au axat pe aprobarea proceselor-verbale din cadrul sesiunii trecute al Biroului Congresului, ce avut loc în martie curent, conform procedurii de lu-cru al acestuia.

Preşedintele raionului a participat şi la şedinţele Biroului Camerei Regi-unilor şi respectiv, Biroului Camerei Autorităţilor Locale în cadrul cărora, de asemenea, au fost examinate un-ele momente legate de activitatea Congresului, inclusiv despre şedinţa Comitetului de Miniştri al Asambleei Parlamentare a Consiliului Europei ce a avut loc pe data de 9 mai 2012, unde au fost abordate unele probleme leg-ate de activitatea Congresului. „Mă bucur, că a fost o luptă foarte dură legată de atitudinea Marii Britanii faţă de Congres. Precum că este necesar un control asupra Congresului, asupra autonomiei locale, şi anume limitarea autonomiei locale autorităţilor euro-pene la nivel de Congres”, a speci-ficat dl POLICINSCHI. „La acest capitol, majoritatea absolută din toate delegaţiile prezente, din membrii Bir-oului au fost categoric împotrivă, ba mai mult, Comitetul de Miniştri nu a

acceptat propunerile Marii Britanii, care actual este Preşedinte în exerciţiu al Comitetului.

Printre cele mai importante măsuri a fost menţionată chestiunea privind alegerea delegaţiilor ţărilor, care vor fi pentru următorii patru ani şi nu pentru doi, cum a fost pînă acum. De asemenea, s-a stabilit că în luna oc-tombrie să fie organizată Sesiunea a 23-a a Congresului Puterilor Locale şi Regionale. În cadrul şedinţei a fost acceptată şi propunerea ca săptămîna democraţiei locale din toamna aceas-ta să fie cu genericul „Intercultural şi interconfesional”, ceea ce prevede o discuţie în societate între diferite con-fesii religioase şi diferite direcţii de dezvoltare culturală a multor popoare. Şi desigur că, printre cele mai impor-tante chestiuni ale reuniunii Biroului a fost examinarea bugetului Con-gresului pentru anul 2012 şi stabilirea priorităţilor Congresului pentru anii 2013-2016. „La acest capitol au fost mai multe probleme, inclusiv m-am expus şi eu vizavi de problemele abordate. Se propun trei direcţii principale: prima direcţie este legată de susţinerea autorităţilor locale în continuu prin intermediul Congresu-lui autorităţilor locale în situaţie de deficit financiar şi economic cu care Ec. Racoveţ, şef Serviciul relaţii cu publicul

Mesajul Preşedintelui raionului

Grigore POLICINSCHI cu ocazia Zilei

lucrătorului din domeniul culturii

Cu respect,Preşedintele raionului

Grigore POLICINSCHI

În a treia duminică a lunii mai este marcată Ziua lucrătorilor din domeniul culturii.

Cu acest prilej, conducerea raionu-lui Dubăsari aduce cele mai sincere felicitări şi urări de noi împliniri tuturor angajaţilor din ramura culturii.

“Stimaţi lucrători din acest domeniu, Ziua Dumneavoastră profesională îmi oferă prilejul de a Vă adresa cele mai sincere felicitări şi urări de noi împliniri. Sîntem cu toţii conştienţi de importanţa deosebită a culturii în viaţa societăţii noastre. Conducerea raionului acordă o deosebită susţinere activităţilor ce ţin de domeniile arte plastice, muzee, bib-lioteci, învǎţǎmînt artistic extraşcolar. Este de datoria noastră, chiar şi în aceste timpuri grele, să reparăm casele de cultură, să completăm bibliotecile cu cărţi, să reanimăm activitatea colec-tivelor artistice de amatori, să dezvoltăm meşteşugurile populare.

Pe parcursul timpului am demonstrat că suntem un popor inteligent, talen-tat şi muncitor. Acţiunile culturale de anvergură, ce sunt organizate în comun cu Direcţia cultură şi turism protejează tradiţiile populare şi valorile naţionale, promovează talentele tinere ale neamu-lui nostru.

Stimaţi promotori ai culturii, anume Dumneavoastră aveţi menirea să dezvoltaţi arta, sǎ transformaţi şi să îmbunǎtǎţiţi viaţa spirituală în localităţile noastre, să creaţi condiţii optime pentru dezvoltarea în continuare a culturii.

Fie ca munca Dumneavoastră nobilă să se încununeze de succese şi recunoştinţă din partea celor, care Vă respectă, Vă admiră, Vă aplaudă.

Vă doresc sănătate, voinţă, perseverenţă în activitatea de zi cu zi, profesionalism, tărie de caracter în tot ceea ce faceţi, bunăstare familiilor Dumneavoastră, intelegenţă şi succese remarcabile, întru prosperarea raionului Dubăsari.

Timp de două zile, 17-18 mai a.c., în Centrul de odihnă pentru copii și ti-neret „Prietenia”, com. Coşniţa, r-l Dubăsari, s-a desfăşurat seminarul republican instructiv-metodic cu specialiştii responsabili de odihna copi-ilor din direcţiile generale raionale/municipale învăţămînt, tineret şi sport şi educatorii superiori din taberele de odihnă în estivalul 2012, cu genericul: „Modalităţi de organizare eficientă a odihnei copiilor şi adolescenţilor în es-tivalul 2012”.

continuare pag.7

se confruntă criza economico-financiară din Europa; al doilea principiu – promovarea în continuu a respectării drepturilor şi autono-miei locale, inclusiv drepturile omului în teri-toriu, unde se prevede monitorizarea în con-tinuu şi solicitarea respectării Cărţii Europene privind principiul autonom al puterilor locale şi procesul de descentralizare, desconcentrare în teritoriu de către toate ţările membre al Consiliului Europei. Şi a treia direcţie – pro-movarea în continuu a parteneriatului şi a legăturilor interregionale transfrontaliere. La acest capitol se acordă o atenţie sporită unor ţări din Caucaz, Ucrainei, unor ţări din Bal-cani şi pentru prima dată fiind propunerea de a fi acordată o atenţie sporită vecinilor Uni-unii Europene, cum ar fi ţările din Orientul Mijlociu, Tunis, Maroco, Siria.”

Vicepreşedintele Camerei Regiunilor, dl Gr. POLICINSCHI, a susţinut şi a promo-vat ideea privind susţinerea socială majoră a copiilor aflaţi în dificultate. Cu o idee similară a venit şi delegaţia din Federaţia Rusă, punînd accent mai mult pe abuzul sexual asupra copiilor, inclusiv promovarea instituirii de ombudsman (persoana responsabilă pentru drepturile copilului).

În cadrul şedinţei membrii Biroului Con-gresului au menţionat rolul ţării noastre ca fiind un lobby pentru o descentralizare mai rapidă şi calitativă în Republica Moldova.

Sezonul esteval în vizorul Ministerului Educației și Direcției generale învățămînt, tineret și sport a R. Moldova

pag. 2 Noutăţi Nistrene 17-24 mai 2012

Teritoriul raionului Dubăsari, care se află sub jurisdicţia Repub-licii Moldova, ocupă o suprafaţă de 30922 hectare, inclusiv:

1. Terenuri cu destinaţie agricolă - 18762 ha.

2. Terenurile fondului silvic - 2647 ha

3. Terenurile fondului apelor - 2995 ha

4. Terenurile fondului de rezervă - 3811 ha.

Din aceste terenuri -19372 ha, sau 64 % se află în proprietate privată. Majoritatea din terenurile acestea (97 % ) sînt cu destinaţie agricolă.

În gestiunea agenţilor econo-mici din raionul Dubăsari la mo-ment se află - 17808 ha, inclusiv:

1. Cooperative agricole - 7, cu o suprafaţă de 4589 ha

2. Societăţi pe acţiuni agricole ( SA) - 1, 614 ha

3. Societăţi cu răspundere limitată (SRL)- 34, 6420 ha

4. Gospodării ţărăneşti (GŢ) - 1432, 3619 ha, inclusiv:

1. Cu suprafaţa de (pînă la 1 ha) -318-1334 ha

2. Suprafaţa (1-5 ha) - 1087-1983 ha

3. Suprafaţa (5-10 ha) - 16 -113 ha

4. Suprafaţa (10-50 ha) - 10 -227 ha

5. Suprafaţa (50-100 ha) -

1-51 ha.O monitorizare mai

aprofundată, efectuată de specialiştii Direcţiei agricultură şi cadastru, în baza actelor întocmite de comisiile din teritoriu, insti-tuite prin dispoziţia primarilor, ne demonstrează un grad sporit de necultivare a multor terenuri agricole.

Astfel în primăria Ustia la mo-ment nu se cultivă 309 ha, inclu-siv:

1. SRL „Legumvit” - 14 ha teren arabil, nu se cultivă din a 2005

2. SRL „Orgvin” - 42,5 ha , arabil , din 2008,

3. GŢ „Popriţac Mihail”- 88,5 ha, arabil din 2008,

4. GŢ „Gheorghelaş Veceslav” - 33,8 ha, arabil, 2008

5. GŢ”Tutunaru Maria”- 15 ha, arabil, 2008,

6. GŢ”Chirtoacă Alexei”- 35,4 ha, arabil, 2008,

7. GŢ „Tomţa Domnica”- 12,3 ha, arabil, 2008

8. GŢ „Cojocaru Oleg”- 10,7 ha, arabiol, 2008

9. GŢ individuale - 55,4 ha arabil şi livadă. Neprelucrate de mai mulţi ani sînt şi o parte din terenurile art. 11(loturile de pe lîngă casă)

Multe terenuri necultivate se atestează în primăria Cocieri, peste

Pămîntul – bogăţia naţională, cum îl folosim şi protejăm

195 ha, inclusiv:1. CAP”Victoria Cocieri”- 61,3

ha, fosta livadă, nu se cultivă din 1992.

- 62,4 ha, livadă, din 2006

2. SRL”Salonislact”- 25,3 ha, livadă, din 2006

3. GŢ individuale , peste 45 ha, livadă dia anii 1992-96.

În primăria c.Coşniţa au fost ac-tate-189 ha de terenuri agricole, care nu se cultivă în ultimii ani, inclusiv: 1. SRL”Agro-Prima - 69 ha, arabil

2. GŢ individuale - 120 ha, ara-bil , art.12, cît şi un şir de loturi din art.11(loturi de pe lîngă casă).

La primăria Doroţcaia au fost evidenţiate şi actate terenuri agri-cole necultivate de mai mulţi ani pe osuprafaţă de 342 ha, din care 132 ha teren arabil şi 210 ha de livezi care au fost casate prin HG încă în anul 2008, însă defrişarea lor şi introduc-erea terenurilor în circuitul agricol nu este finisat pînă în prezent, cu toate că pentru aceste lucrări au fost investite peste un milion de lei.

Terenuri neprelucarate au fost actate în primăria Holercani peste 100 ha, Pîrîta- 36 ha, Marcăuţi – 54 ha.

Numai în trei primării - Molova-ta, Molovata Nouă şi Oxentea - n-au fost înregistrate terenuri ne cultivate de mai mulţi ani.

O oarecare motivaţie o au agenţii economici, care gestionează terenuri agricole dupa traseu R-D-T, deoarece prelucararea acestor ternuri a fost limitată din pricina conflictului armat de pe Nistru. În prezent acest obstacol este înlăturat, accesul este liber la aceste tere-nuri, însă agenţii economici nu iau măsurile cuvenite pentru a urgenta prelucrarea acestor terenuri.Doar în primăria Cocieri pe parcursul anului 2011 au fost efectuate lucrări la defrişare şi întroduse în circuitul agricol 58 ha de terenuri neprelu-crate şi aceste lucrări continuă şi în anul 2012.

Pentru anul curent din bugetul de stat pentru raionul Dubăsari este

rezervată o sumă de 300 mii lei pentru petrecerea lucrărilor la defrişarea livezilor, în primul rînd, la finisarea lucrărilor în-cepute încă în anul 2008 în primăria Doroţcaia. Cu părere de rău şi în anul curent în primăria Doroţcaia aceste lucrări, fiind încredinţate SRL „Teraconstrucţia”(conducător V.Voloneţ) pînă în prezent n-au fost începute, cu atît mai mult că nu se simte o îngrijorare de situaţia creată din partea agenţilor economici şi, nu în ultimul rînd, din partea primăriei .

Din diferite cauze, mai mult subiective, în raionul Dubăsari sînt necultivate de mai mulţi ani peste 1200 hectare de terenuri agricole fertile, cu o bonitate de la 40 la 80 baluri, care au un potenţial economic sporit. Această situaţie s-a creat, în primul rînd, din indiferenţa şi lipsa de răspundere a celor persoane, care s-au angajat să gestioneze terenurile date . Cred că nu mai puţină răspundere pentru starea deplorabilă la cultivarea acestor terenuri o duc şi proprietarii.

Consider, că a venit timpul să ne încadrăm cu toţii la rezol-varea acestei probleme, cît la nivel local, atît şi la nivel Central. Dupa informaţiile, de care dispunem de la Ministerul Agricul-turii şi Industriei Alimentare, la Guvern este prezentat un proiect de lege de modificare a Codului funciar şi al Codului adminis-trativ, care prevede răspunderea materială a proprietarilor pentru neprelucrarea terenurilor cu destinaţie agricolă.

Conform prevederilor proiectului nominalizat, pentru necul-tivarea terenurilor agricole în primul an se prevede o sancţionare bănească în sumă de 600 lei pentru fiecare hectar neprelucrat, pentru termenul de doi ani- 800 lei si pentru trei şi mai mulţi ani- 1000 lei.

O atîrnare neadecvată la folosirea pămînturilor o observăm şi în alte ramuri ale economiei naţionale, inclusiv la atribuirea terenurilor pentru construcţii, la explorarea zăcămintelor sub-terane, la amenagarea diferitor obiecte acvatice şi a zonelor de protecţie a acestor obiecte,la delimitarea abuzivă şi nejustificată a terenurilor aferente obiectelor construite.şi alt.

Toate aceste cazuri ne vorbesc încă odată în plus că, cu părere de rău, n-am însuşit cu toţii adevărul că Pămîntul, Solul este cea mai mare bogăţie a Ţării şi trebuie să-l ocrotim ca pe ceva sfînt.

Vasile Popescu, şef Direcţie agricultură şi cadastru

Soarele, vîntişorul zburdalnic, par-

fumul de toporaşi, liliac, lalele, surîsul dulce al copiilor la vatră, ţărînă aburindă şi mirosul proaspăt de verde –primăvara ne-a pătruns pînă-n adîncul sufletului. O simfonie de culori, unde Omul domină.

Dar ce păcat, că nu e o ,,poveste veşnică”, căci acolo unde se opresc oa-menii la iarba verde, ramîn locuri uscate, ramîne doar “gunoi purtat de vintul indeferenţei”. Gunoiul ne urmăreşte peste tot, ori-unde ne-am afla. Străzile sătucului nostru, malul bătrînului Nistru, preajma izvoarelor. Gunoiul e unul din produsele nechibzuinţei oamenilor. Această invazie masivă si puternică poate fi oprită numai de conştiinţa omului şi dorinţa de a schimba ceva. Şi una dintre ele se numeste ,,Hai Mol-

,, Hai Moldova!”Noi şi salubrizarea la 12 mai 2012

dova!”. Aceasta este o mişcare social-naţională, avînd funcţia de a implica mii de voluntari pen-tru a mobiliza populaţia la o atitudine conştientă şi respectuoasă faţă de puritatea casei şi a locului de trai, iar Republica Moldova devenind parte a aces-tei mişcări internaţionale din octombrie 2010.

În acest scop, sîmbătă 12 mai 2012, în satul Holercani, r-nul Dubăsari, elevii Liceului Teoretic Holercani au participat activ la această acţiune, implicîndu-se cu multă dorinţă , finalizînd cu un rezultat bun acţiunile întreprinse în acest context la repetate activităţi de salubrizare petrecute anterior.

Elevii au fost repartizaţi pe teritorii. O parte din elevi au colectat gunoiul din preajma a două izvoare “Bătag’’ şi “Chiştelniţa”, marginea pădurii şi malul Nistrului. Înzestraţi cu mănuşi de cauciuc şi pungi din plastic de culoare galbenă au pornit să adune cu entuziasm sticlele de plastic, pachetele de la ţigări, alte gunoaie ale indiferenţei , pe care, cu atîta uşurinţă le aruncă pe jos, cei cărora nu le pasă de curăţenia satului nostru. O altă grupă de elevi au fost preocupaţi cu ordinea la intrarea în sat lăsînd pe aceste locuri doar farmec şi admiraţie. Şi îm-prejurimile liceului au fost amenajate: stadionul a fost curăţat de deşeuri, gardul a fost vopsit, iar peste două sute de tufari şi multe flori s-au bucurat de multă apa, care, deşi e deficită la moment în teri-toriu, ne-a fost pusa la dispoziţie cu multă plăcere de pompierii primăriei. Acţiunea ecologica a fost eficientă, fiind desfăşurată foarte repede , nu numai graţie entuziasmului elevilor, dar şi spiritului insis-tent, plăsmuit în ei de profesori.

Toţi au lucrat cu tragere de inimă. În pofida oboselii, fiecare s-a întors acasă cu dispoziţie minunată, cu sentimentul datoriei împlinite şi cu buna conştiinţă de a menţine în curăţenie locul, unde te-ai născut şi ai crescut.

Sandu Angela, director adjunct pentru educaţie

Varietatea sarcinilor de abordare a textelor în gimnaziu şi liceu„Din scrierea şi vor-

birea unui om se poate cunoaşte gradul său de cultură: cugetul şi bogăţia lui spirituală.

Aşa precum într - o oglindă se conturează perfect chipul oricui”.

(Grigore Vieru)

MOTTO:

raional cu participarea profesorilor de limba şi literatura română cu tema:

Varietatea sarcinilor de abordare a textelor în gim-

La data de 15 mai, conform planului

de activitate al Consili-ului raional Dubăsari şi cel al DGÎTS Dubăsari, s-a desfăşurat seminarul

naziu şi liceu prin manualele de limba şi literatura română şi prin examenele naţionale. „Manualul şcolar are o structură de funcţionare prioritar formativă. Aceasta oferă o descriere detaliată a unui proces care include, în primul rînd, obiectivele şi strategiile de predare - învăţare - evalu-are, operaţionalizate pînă la nivelul unor teste pedagogice aplicabile în diferite contexte didactice, implicit în cele de evaluare a competenţelor.”- (după Dictionaire actuel de l’education...)

Ordinea de zi:a. Atelier pentru profesori: Cum evaluăm competenţa şi

unde o conţine testul de examen;b. Sugestii de examen. Limba şi Literatura Română,

Şcoala Naţională Examen de BAC, sesiunea 2012;

c. Prezentarea rezultatelor pretestării 2012;d. Diverse: Tehnici şi structuri narative.Olimpiada republicană 2012 la disciplina şcolară

Limba şi Literatura Română.

DGÎTS

17-24 mai 2012 Noutăţi Nistrene pag. 3

Scopul acestei măsuri este iniţierea tinerilor în viaţa socială,

identificării problemelor din viaţa tiner-ilor de zi cu zi şi metodele de soluţionare a acestora, consolidarea şi promovarea acţiunilor de încredere între tinerii de pe cele două maluri ale Nistrului. „Principa-lul scop al şcolii este de a crea o platformă în care tinerii, atît din partea dreaptă cît şi din partea stîngă să interacţioneze, să se unească prin comunicare. Iar în final a fost semnat acordul de parteneriat între Guvernul tinerilor, Organizaţia obştească Tinerii din stînga Nistrului şi Federaţia „Voievod”, accentuează Mihai Tanasiev, specialist principal în domeniul tineret r. Dubăsari.

Două maluri de Nistru – acelaşi destin

În perioada de 18-20 mai curent, în incinta ÎM Centrului de odihnă pentru copii şi tineret „Prietenia” s-a desfăşurat Şcoala Tînărului Conducător cu genericul „Două maluri de Nistru – acelaşi destin”.

Acest eveniment a fost organizat de către Consiliul raional, în cadrul căruia au participat 130 de de tineri de pe ambele maluri ale Nistrului. Oaspeţi de onoare au fost preşedintele r. Dubăsari - Gr. Policin-schi, vicepreşedintele r. Dubăsari - M. Jimbei, şefa Direcţiei Generale Învăţămînt Tineret şi Sport - L. Brăducean, secretarul Consiliului raional - V. Berzan, jurnalistul, blogherul - Ernest Vardanean, preoții Ion şi Oleg Cernat din s. Corjova, şi reprezentanţi ai Misiunii OSCE.

Pentru prima dată anul acesta, la Şcoala tînărului conducător au venit tineri din Tiraspol, Bender, Chişinău şi Găgăuzia. Aceştia s-au arătat foarte interesaţi de co-laborarea pe care o pot avea, întîlnindu-se şi organizînd măsuri cultural-sportive împreună. Organizatorul ediţiei a X-a, Cen-

trul de tineret raional în frunte cu Mihail Tanasiev, a reușit să ducă o bună conlucrare cu membrii Guvernului tinerilor Republicii Moldova, coorganizatorii Şcolii tînărului conducător - Igor Sîrbu şi Natalia Borta, precum şi cu preşedintele Federaţiei Voi-evod - Nicolae Pascaru.”Sunt deja a treia oară în contengentul acesta. Toate aceste întîlniri apropie tinerii din diferite locuri ale Republicii, îi împreunează la diferite proiecte şi, conlucrînd, totuşi nu se simte această dezbinare, că este de pe un mal de Nistru sau de pe altul. Mă bucură faptul că la seminare au fost prezenţi preoţi, care au menţionat că tot ce se face în nu-mele Lui Iisus şi tot ce se face cu credinţă la Dumnezeu, iarăşi ne uneşte, ne face

mai puternici. Cred că este un pas corect, care-l vom face împreună”, spune Sîrbu Igor, membru al Guvernului tinerilor din R. Moldova. Natalia Borta e de aceeaşi părere, ea spune că nu este nici o diferenţă între tinerii din r. Dubăsari şi dintr-un alt raion al Republicii –„Suntem exact aceiaşi tineri, doar că dispersaţi de un mal de Nistru şi pare inuman faptul, că malul acesta de Nis-tru a creat atîtea probleme şi o discrepanţă atît de mare şi vizibilă între două categorii de tineri. Am încercat să organizăm aseme-nea seminare în r. Dubăsari pentru a spori nivelul de încredere, să înţeleagă că noi într-adevăr suntem dispuşi la o colaborare, ulterior avem deja preconizate alte semin-are.”

Pe durata forumului participanţii au fost dispuşi la o liberă comunicare, pen-

tru a-şi diversifica relaţiile, s-au cunoscut fiecare în parte, şi-au pr-ezentat activităţile comune prin mici filmuleţe, fotografii şi demonstraţii în aer liber, cum au făcut-o tinerii de la Federaţia „Voievod”, care se ocupă cu arte marţiale. „La această ediţie am venit cu cinci colegi. Intenţia noastră a fost şi este, de fie-care dată, cînd venim la forum, pen-tru a coopera cu celelalte organizaţii din partea dreaptă a Nistrului, de a întreţine relaţii pozitive, pentru a putea elabora şi pătrunde în acel pro-cedeu decizional al întregii societăţi, căci noi suntem viitorii lideri, viito-rii conducători ai ţării”, spune Doina Gazea, preşedintele consiliului de tineri s. Molovata Nouă. În cadrul forumului tinerii au avut parte de 6 seminarii pe diferite teme, cum ar fi: elementele principale ale conflictolo-giei în procesul integraţionist, piarul ca element principal în activitatea unui ONG, comportamentul tin-erii generaţii prin prizma factorului spiritual, dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi importanţa blogh-erilor în viaţa social-politică precum şi schimbul de experienţă a tiner-ilor prin prezentări generale. „Am o bună impresie, referitor la abordarea problemelor de către tineri, că prob-lemele actuale reprezintă un mare interes. Văd că tinerii au grijă de soarta acestei ţări, văd că tinerii do-resc ca conflictul să fie rezolvat, sau cel puţin doresc continuitate a convor-b i r i l o r î n -

tre cele două maluri. Aş dori ca tinerii Moldovei să ţină cont de istoria ţării no-astre, de problemele contemporane şi să aibă interes continuu faţă de Patria lor”, a menţionat Ernest Vardanean, politolog, blogher şi jurnalist.

În a doua zi a forumului, tinerii s-au în-cadrat la concursul de esee pe tema „Două maluri de Nistru - acelaşi destin”. Aici s-a simţit atitudinea şi, chiar durerea tinerilor, ce o simt faţă de separarea moldovenilor, fraţilor lor de stînga şi de dreapta Nistru-lui. Eseele au fost scrise cu suflet, au trezit emoţii juriului, ce a fost nevoit să aleagă învingătorii. Deşi trebuiau să fie trei locuri premiante, o lucrare deosebită nu a putut fi lăsată fără apreciere. Pentru locul întîi s-au ales două lucrări ale tinerilor - Pasat Vlada - L.T "I.Creangă" şi Igor Sîrbu - Federaţia "Voievod", cu locul II s-a ales Gazea Doina - Molovata Noua şi cu locul III Ca-zac Cristina L.T "I.Creangă" s. Coşniţa. Învingătorii au primit din partea Consili-ului raional cadouri de preţ, flash card-uri. Cele mai bune eseuri urmează a fi publi-cate în ziarul raional şi pe site-ul raionului Dubăsari – dubasari.md.

La buna organizare a evenimentului s-au implicat Direcţia cultură, turism şi sport, IMSP CMF Dubăsari în colaborare cu Substaţia de urgenţă Coşniţa, Comisar-iatul de poliţie Dubăsari, Centrul de odihnă pentru copii şi tineret „Prietenia”. „Cu un suport pentru realizarea acestei şcoli a ven-it Centrul pentru informare şi documentare NATO, şi băieţii de la Federaţia „Voievod", cărora le suntem foarte recunoscători ”, a menţionat Mihail Tanasiev, preşedintele Organizaţiei obşteşti Tinerii din stînga Nis-trului.

Irina Glod, redactor şef „Noutăţi Nistrene”


continuare pag.4

P e data de 11.05.2012, la solicitarea agenţilor economici din partea

stîngă a Nistrului, a avut loc o întrunire de lucru cu Viceministrul Economiei dl Octavian Calmîc. Întrunirea a avut loc în casa de cultură din c. Cocieri, la care au participat:

1. R.Spinovschi, vicepreşedintele raionului

2. I.Miţcul, primar de Cocieri3. V.Popescu, şef DAC4. Agenţi economici, 23 persoane, in-

clusiv din domeniul agrar 6 persoane.Discuţia a fost axată pe problemele

economice şi sociale, cu care se confruntă agenţii economici din zonă, în legătură cu restricţiile stabilite de regimul separatist de la Tiraspol.

Dl O.Calmîc a informat audienţa cu măsurile, care se întreprind în ultima vreme de Ministerul Economiei la facilitarea activităţii agenţilor economici din zona de securitate şi, mai cu seamă, ai agenţilor eco-nomici din platoul Cocieri.

În continuare dl. Octavian Calmîc a răspun la multiple întrebări din partea celor prezenţi, inclusiv:

Dl. S.Driga, conducătorul SRL”Agro-Tiras”, prezentînd o mică informaţie de-spre condiţiile în care activează, a solicitat implicarea ministerului şi altor organe de resort la simplificarea regimului de trecere a frontierii cu Transnistria- a mărfurilor şi a cetăţenilor, mai cu seamă în perioada de iarnă, cînd nu lucrează podul plutitor. Cu probleme serioase gospodăria se confruntă în perioada recoltării, cînd fiecare maşină, care transportă producţia agricolă de la combină, este nevoită să fie avizată de reprezentanţii vamei de la Dubăsari. Şi mai serioasă este problema cu realizarea roa-dei depozitate. Lipsa de concurenţă loială la tenderele de achiziţionare a produselor agricole, mai cu seamă a pîinii şi produsel-or de panificaţie, au creat o situaţie, cînd gospodăria este nevoită să stopeze activi-tatea morii şi a brutăriei.

Dl. A. Agatiev, conducătorul SRL ”AG-OTAN”, dl. Iurie Coţofan, conducătorul SRL”Saleolin - prim” au ridicat probleme legate de condiţiile complicate în care activează în legătură cu accesul limitat şi condiţiile neadecvate create de autorităţile trasnistriene. În aşa condiţii, pentru agenţii economici din zonă este foarte dificil să fie inpozitate veniturile cu 12%, dupa cum se preconizează, deaceea se adresează către organele Centrale de Stat ca pe viitor (2013) să fie scutiţi de astfel de impozit.

Dl. I.Ivanov, S.A.”Minerul”, s-a adresat cu rugămintea de a obţine un regim preferenţial în activitatea întreprinderii, deoarece în condiţiile de astăzi întreprin-derea nu poate concura cu întreprinder-ile din partea Trasnistriei, care realizează producţia similară cu preţuri mai reduse.

Dl. P.Nirca, administartorul CAP”Victoria - Cocieri”a menţionat, că în lipsa accesului liber la terenurile dupa traseul Rîbniţa - Tiraspol şi necultivarea lor, mai mulţi ani la rînd , au adus aceste terenuri, îndeosebi livezile, într-o stare deplorabilă şi în prezent necesită mari resurse financiare pentru defrişarea lor. Deaceea se sdresează către autorităţile centarle; Guvern, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare,inclusiv Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, să fie susţinuţi financiar la îndeplinirea acestor lucrări.

Dna Aurelia Ursu, liceului teoretic „V.Ioviţă”, a atras atenţia asupra problemei legate de alimentarea copiilor, deoarece numai instituţia în cauză şi gimnaziul din c.Corjova nu este susţinută din partea bugetului de stat la alimentarea tuturor copiilor. La fel a propus, ca în procesul de achiziţionare a produselor alimentare de la producători să fie acceptaţi în primul rînd producătorii autohtoni.

Dl O.Calmîc a răspuns la un şir de alte întrebări legate de activitatea agenţilor eco-nomici din r.Dubăsari, care activează în zona de securitate.

În sprijinul agenţilor economici din localităţile Cocieri, Molovata Nouă şi Corjova, raionul Dubăsari

Vasile Popescu, şef Direcţie agricultură şi cadastru

Nu există domeniu de activitate socială,în care elevii nu ar avea nevoie de

cunoştinţe în domeniul estetic, în cunoaşterea etnografiei poporului, nu ar avea nevoie să posede o înaltă cultură a relaţiilor umane, o atitudine grijulie faţă de creaţia omului, de is-toria şi cultura lui.

Astăzi este foarte important de a familiariza elevii cu înţelepciunea populară, continută în sfera meşteşugurilor populare artistice, a tradiţiilor de educaţie prin muncă şi creaţie, cunoştinţe despre istoria şi cultura poporului , obiceiurile şi tradiţiile populare. Toate acestea vor întări legăturile din-tre generaţii, vor educa gustul estetic pe baza cunoaşterii tezaurului culturii naţionale ,vor însuşi unele deprinderi practice , a unui meşteşug tradiţional preferat sufletului şi necesar pentru viaţă.

Obiectele de artă populară create în urma practicării meşteşugurilor populare artistice fac parte din mediul familiei, satului natal. Aceste obiecte le sînt cunoscute, înţelese şi apropiate. Obiectele de arta populară dezvăluie un concept propriu şi esenţial al esteticii individului, în el se manifestă diferenţele sociale şi psihologice ale creatorului, ele sînt strîns legate de viaţa şi condiţiile ei speciale, funcţia obiectului atrage de-corul bine cizelat după formele constructive, după

DEZVOLTAREA SPIRITUALITĂŢII TINEREI GENERAŢII PRIN ARTĂ

specificul tradiţiilor locale. Fiecare elev are nevoie de

cunoaşterea limbii şi de informaţia, privind modul de trai şi cultura poporului din care face parte, pentru a se acomoda la modul real de viaţă. Astfel, dezvoltîndu-şi şi capacităţile personale, confecţionînd cu mîinile proprii obiectele preferate, elevul îşi îmbogăţeşte sufletul cu frumuseţe şi bunătate, şi, totodată face lumea

înconjurătoare să-i admire creaţia, să o aprecieze şi să o folosească după destinaţie.

Lucrînd asupra obiectelor înce-pute, meşterii tind de a le confecţiona de o înaltă calitate, să fie eficace, practice şi estetice.

A mînui un meşteşug mai înseamnă şi a aduce în familie şi în societate bucurie, confort, frumuseţe, şi, bineînţeles, buna stare.

Cebotari Ludmila, profesor educaţia tehnologică Liceul Teoretic ,,Vlad Ioviţă” s. Cocieri

Patrimoniul naţional şi valorile cultural-istorice constituie cea mai de preţ moştenire a unui neam, adevărate monumente a generaţiilor trecute. Păstrarea şi valorificarea acestora fac dovada spiritului civic. Nu în zadar unul din principiile specifice disciplinei educaţie tehno-logice este păstrarea, conservarea şi valorificarea tradiţiei naţionale prin cercetarea şi însuşirea meşteşugurilor popular-artistice de către elevi,viitorii promotori ai culturii naţionale.

Arta populară a apărut şi s-a dezvoltat în permanentă legătură cu tradiţiile poporu-lui, constituind o dovadă a bogatului talent şi spiritualităţii acestuia. Cum a spus Ch. Pavelescu “Cultura populară este în primul rînd suflet, ce se invesmintează în anumite forme materiale, pe care le crează”. Zestrea spirituală a culturii populare, parte componentă a culturii naţionale, trebuie cunoscută, păstrată, îngrijită şi valorificată de toţi oamenii în toate aspectele vieţii sociale. Şi nu în ultimul rînd educaţia tehnologică trebuie să asigure dezvoltarea potenţialului creativ al ele-vului prin valorificarea capacităţilor sale, legate în mod fiţesc de cultura populară, de mediul şi tradiţiile comunităţii în contextul întregului areal cultural-naţional.

La lecţiile de educaţie tehnologică, folosind

Eterne monumente nu prea sînt pe pămînt “Cultura prezentului e cultura trecutului purtat prin

sufletele generaţiilor, care s-au succedat prefăcîndu-se” Vasile Pirvan

Gatman Natalia, profesor de educaţia tehnologică, grad didactic II, L.T. Dubăsari

diverse metode şi tehnici, stud-iem ornamentica şi coloristica tradiţională. Facem cunoştinţă cu costumul naţional, brodăm na-frame de ritual. Pentru a lărgi ori-zontul elevilor, a activiza intere-sul lor cognitiv, a-i familiariza cu arta tradiţională, stimulez elevii să participle la activităţi de propagare a culturii naţionale. La sărbători tradiţionale de iarnă, la concur-sul colindelor, a cîntecelor pas-cale. La ptegătirea pentru aceste manifestări, elevii contribuie la confecţionarea elementelor cos-tumului tradiţional. De exemplu, anii precedenţi am confecţionat catrinţe pentru fetitele mai mici, am cusut fuste stilizate naţionale, am confecţionat năframe, încura-jam elevii să poarte corect şi cu demnitate costumul naţional. Elevii cu plăcere participă la şezătorile organizate de profesorii de educaţie tehnologică împreună cu profesoara de muzică în cadrul decadei disciplinelor estetice. La aceste şezători ne amintim despre tradiţii, elevii spun proverbe, gh-icitori, cîntă cîntece populare.

Venirea fiecărei primăveri o marcăm cu confecţionarea mărţişoarelor, amintirea legende-lor legate de această tradiţie.

Dacă cu clasa, la care sunt diriginte, vizităm muzee la Chişinău, muzeul ţinutului natal

la oraş, atunci cu fiecare clasă des intrăm la muzeul şcolii “Veşnicia s-a născut la sate”, unde ne atingem îndeaproape de uneltele folosite de străbunei, de obiecte tradiţional ţesute, brodate, de olărit, care cu mult drag au fost culese şi păstrate de profesorii de limba română.

În şcoală am organizat şcoala de expoziţii, unde sînt expuse piese a cos-tumului tradiţional, obiecte de decor confecţionate de elevi. Datoria noastră este să cunoaştem tradiţia şi cultura naţională. Pentru aceasta trebuie s-o studiem, să o însuşim, ca mai apoi să o transmitem şi noi urmaşilor noştri în for-ma cea mai vie şi mai frumoasă.

“Eterne monumente nu prea sînt pe pămînt”, dar patrimoniul naţional este o valoare, care se va păstra şi va fi mereu mîndria neamului nostru.

Una din legităţile dezvoltării lumii con-temporane este schimbarea continuă şi

permanentă a educaţiei, care prevede democratiza-rea, diversificarea, accesibilitatea şi adaptabilitatea sistemelor de învăţămînt. O serie de documente a politicii educaţionale internaţionale promovează şi susţin dimensiuni ale paradigmei învăţării centrate pe elev şi adaptării reale a şcolii la posibilităţile şi necesităţile elevului.

Liceul Teoretic Doroţcaia este o şcoală cu activităţi incluzive, care dezvoltă o serie de servicii de sprijin pentru copiii cu diferite cerinţe educţionale speciale,

Adaptarea şi individualizarea procesului educaţional în cazul copiilor cu CES la

„Toţi trăim sub acelaşi cer, dar nu toţi avem acelaşi orizont”

(K.Adenauer)

o şcoală care îşi deschide larg uşile pentru toţi copiii din comunitate, o şcoală prietenoasă şi flexibilă. Pen-tru identificarea nevoilor in-dividuale ale elvilor cu CES în liceu a fost invitată echipa multidisciplinară a Centru-lui „Speranţa”, or.Criuleni. În urma evaluării primare a elevilor s-a constat că în liceu sînt 26 de elevi cu cerinţe educaţionale grave şi 41 elevi cu cerinţe educaţionale medii. Corpul didactic al liceului este în-curajat să adopte practici moderne în cadrul orelor de curs, să-şi autoperfecţioneze permanent munca cu copiii cu CES.

Orice clasă incluzivă necesită adaptări curriculare. Profesorul, re-sponsabil de planificarea demersului şi anticiparea performanţelor elevilor în procesul de învăţare-evaluare, va deter-mina din start trebuinţele, aşteptările şi temerile fiecărui elev. Nici unul dintre ei nu va fi ignorat sau izolat. Copilul cu CES are nevoie de o atenţie sporită (nu exagerată), care va fi materializată prin diversificarea modalităţilor de impli-care în procesul de învăţare-evaluare. În fiecare caz în parte, profesorul va selecta din arsenalul de strategii di-dactice instrumentele corespunzătoare. Pentru a stimula progresul fiecărui co-pil în învăţare, proiectarea activităţilor educaţionale trebuie să vizeze dez-voltarea potenţialului individual, ceea ce necesită adaptarea procesului educaţional la capacităţile intelectu-ale, la interesele cognitive, la stilul de învăţare al fiecărui copil.

educaţia tehnologică


continuare pag.5

La lecţiile de educaţie tehnologică neapărat trebuie să cunoaştem ce poate realiza fiecare elev, de aceea pentru elevii cu CES am elaborat fişe de adaptare la fiecare modul. Am început să lucrez mai aprofundat cu copii cu CES, adaptînd cerinţele curriculare (metodele, formele, conţinuturile, evaluarea) la posibilităţile şi ap-titudinile fiecărui elev. În proiectarea activităţii didactice pornesc de la subcompetenţe şi obiec-tive şi nu de la conţinuturi. Accent pun pe activi-tatea elevului, îmbin diferite forme didactice de organizare (frontal, în perechi, în grup, individ-ual). Pun accentul pe învăţarea individuală, însă nu ignorez şi lucrul în grup, deoarece lucrul în grup oferă posibilitatea elevilor cu CES să cola-boreze cu alţi colegi prin discuţii, lucrări de cer-cetare şi proiecte de grup. Utilizarea strategiilor cooperative este factorul care impulsionează as-cultarea activă, toleranţa, empatia; valorifică lu-area deciziilor şi asumarea responsabilităţilor în cadrul grupului; oferă posibilităţi de implicare atît copiilor cu potenţial redus, cît şi celor supe-rior dotaţi. Întru evitarea dominării activităţilor de către elevii majoritari în defavoarea celor cu nevoi speciale, trebuie planificate strategii parteneriale, de microgrup, care au rolul de a împiedica ajutorul excesiv acordat colegilor cu dizabilităţi.

În colaborare cu AO „Femeea şi Copilul – protecţie şi sprijin”, Centrul de Zi „Speranţa”, or. Criuleni, administraţia, în liceu am instituit un atelier de ergoterapie. Beneficiarii acestui

atelier sînt copii de diferite categorii din liceu: cu retard mintal sever - 3 copii, cu deficienţe de învăţare - 5 copii, cu deficienţe în vorbire – 3 copii, deficienţe locomotorii -3 copii, deficienţe de vedere – 3 copii, epilepsie – 1 copil, ence-falopatie reziduală - 1 copil. Elevii beneficiază de următoarele activităţi: lucrul cu hîrtia - ori-gami, broderia, croşetarea, exersări la maşina de cusut, desenul, modelarea, aplicaţia, floristica. Fiind incluşi în proiectul „Educaţie incluzivă - şanse egale pentru toţi copiii”, elevii au toate materialele şi ustensilele necesare desfăşurării unei activităţi de calitate. Bineînţeles nu toţi copiii sînt la fel şi nu toţi realizează integral lu-crarea, dar sînt operaţii pe care le reuşesc sepa-rat sau cei mai gravi dintre ei realizează lucrări foarte simple. De exemplu, în clasa a VI-a”A” sînt 2 fetiţe cu retard mintal sever şi mediu - Ar-can Mariana şi Lupaşco Valentina. Ele la fel realizează năfrămiţe, însă utilizează puncte sim-ple de brodat: punctul înaintea acului şi punctul tighel. Dificultatea e că unii copii aşteaptă imediat rezultatul, astfel îşi pierd interesul, re-spectiv le vin în ajutor şi elevii majoritari. Însă lucrările elevilor nu rămîn în umbră, participăm la diferite expoziţii organizate în teritoriu şi la Criuleni. De exemplu am participat la expoziţia organizată la Festivalul „ Deschide fereastra spre lume – toţi sîntem diferiţi” or. Criuleni, Conferinţa de totalizare „10 ani de activitate a AO „ FCPS”, Centru de Zi „Speranţa”, Criuleni; în cadrul vizitei de lucru a directorului general

PNUD din New York, Helen Clark în li-ceu, Conferinţa Pedagogică din august, Expoziţie de mărţişoare, Expoziţie de Paşti etc. Pe viitor planificăm un tîrg de vînzare a lucrărilor ele-vilor la Hramul satului, pentru a se simţi şi aceşti copii valoroşi. „Orice şcoală se mîndreşte nu cu numărul, ci cu bunul nume al elevilor săi” ( Pitagora)

Adevărat că succesul elevilor este şi succesul profesorului. Deseori, noi – profesorii, tindem spre rezultate cantitative înalte. Disciplina educaţia tehnologică pune accentul în primul rînd nu pe cantitate (cît?), ci pe cali-tate (cum?). Evaluarea progresului ele-vilor trebuie să se focalizeze pe ceea ce elevii sînt capabili să facă. Progresul

copiilor cu CES este posibil numai cu ajutorul unui parteneriat între specialişti, familie şi comunitate. Rezultatul muncii la educaţia tehnologică sînt lucrările elevilor, care sînt prezentate la diferite expoziţii şi concursuri. În luna august 2011, în incinta Casei de Cultură din lo-calitate, s-a desfăşurat Conferinţa Peda-gogilor din raion cu genericul „ O şcoală prietenoasă copilului”. Evident am orga-nizat o expoziţie a lucrărilor elevilor, atît a elevilor performanţi, cît şi a elevilor cu CES. Oaspeţii au fost uimiţi de lucrările, poate puţin stîngace, ale copiilor cu dizabilităţi. Sîntem la început de cale, dar practica de cîţiva ani ne demonstrează că avantajele incluziunii sînt următoarele:

• Pentru copiii cu CES: se simt acceptaţi şi valorificaţi asemeni celorlalţi copii; benefeciază de posibilitatea de a comunica şi a colabora, devin mai so-ciabili, mai deschişi, mai siguri, mai descurcăreţi; se simt necesari, utili celor din jur; pot beneficia de ajutorul cole-gilor şi profesorilor; au posibilitatea de a acumula noi cunoştinţe şi abilităţi int-electuale şi socio-afective; înregistrează progrese în dezvoltarea proceselor cogni-tive, reglatorii şi senzoriale.

Sajin Nelea, profesor de educaţia tehnologică, grad didactic II, Liceul Teoretic Doroţcaia

Orice lucru încredinţat trebuie făcut cu grijă şi cît mai bine.

Sporirea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii lucrului îndeplinit nu numai de măiestria celui care-l execută, ci şi de respect-area regulilor de cultură a muncii, tehnicii securităţii şi a celor igienice.

Elevii s-au familiarizatcu maşina de cusut, cu ţeseturile de bumbac, in, mătasă. La lecţie elevii au cusut şorţul, cămaşa de noapte. Pentru executarea acestor lucrări se construieşte tiparul, luîndu-se măsurile necesare.

Fiecare elev şi-a cusut indepen-dent lucrurile. Materialele, cele mai frecvent folosite în calitate de suport pentru broderii sînt: pînza groasă, ca-navaua, batistul, pînza de in şi cea de cînepă, care au o ţesătură rară. În tre-cut, pentru broderii se foloseau firele de lînă, fibrele de cînepă şi de in. În prezent elevii folosesc pentru brodat pînza, pe care este imprimat desenul, brodînd în cruciliţă şi feston.

Pentru ca să obţinem un articol tricotat pe mărimea dorită, trebuie să montăm pe andrele un anumit număr de ochiuri. Pentru a facilita obţinerea unui ornament pentru tricotare, în re-viste şi cărţile de specialitate sînt pr-ezente scheme, după care aceasta poate fi lucrat. Schemele conţin o serie de semne convenţionale, care indică mo-dalitatea de împletire a ochiurilor. Este foarte bine să se respecte schema de tricotare a articolului, pentru ca ecesta să fie frumos şi calitativ.

Elevii au tricotat ciupici, ciorapi, flănică fără mînecă, diferite jucării:

Prin artă dezvoltăm sensibilitatea şi ne exprimăm personalitatea

Cînişori, urşi,.. etc.Printre meşteşugurile popu-

lare tradiţionale se numără, croşetarea. Pentru croşetrea oricărui articol se foloseşte croşeta. Pentru ca articolul croşetat să corespundă cerinţelor de calitate, el trebuie să fie:

- executat exact după schema grafică;

- lucrat uniform cu acelaşi fir;

- lucrat cu aceeaşi croşetă.Fetele au croşetat meleuri,

vaze, lebede de diferite mărimi, iar băieţii au brodat şi au croşetat feţe de masă.

Orice muncă este necesară şi importantă. Societatea are nevoie de oameni, care pot confecţiona obiecte folositore atît pentru ei, cît şi pentru alţii.

Elevele au învăţat să confecţioneze aceste lucruri. Le-am atras atenţia să aibă o ati-tudine grijulie şi economică faţă de materiale. Se poate întîmpla, ca aceste ocupaţii studiate la lecţiile de educaţie tehnologică, să le plăcea atît de mult, ca pe viitor să devină profesia lor în viaţă. Perceperile şi deprinderile obţinute le vor fi de folos pentru viaţa de toate zilele.

Sînt convinsă că aceste ore de educaţie tehnologică vor rămîne în memoria elevilor pen-tru mult timp, sau chiar pe toată viaţa. Pe unii din ei, eu îi văd viitorii meşteri populari, iar prin obiectele confecţionate de ei întrezăresc păstrarea tradiţiilor populare atît din satul natal Molovata Nouă, cît şi din cele învecinate. Am toată încrederea că urmaşii noştri vor păstra aceste perle populare mereu şi le vor transmite din generaţie în generaţie.

Oprea Ana, profesor de educaţie tehnologică,Gimnaziul „Anatol Codru” Molovata Nouă

Situaţia la bolile diareice acute în Republica Mol-dova este nefavorabilă. Anual se înregistrează circa 20 mii cazuri de boală, inclusiv 10-20 decese la copii sub vîrsta de 5 ani. Anual se înregistrează pînă la 30 izbucniri epidemice cu 5-50 bolnavi. Se menţine riscul înalt de apariţie a cazurilor de holeră în ţară, datorită migraţiei intense.

În 2011 în Ucraina (regiunea Doneţc, or. Mari-upol) a fost înregistrată o izbucnire epidemică de holeră cu 55 bolnavi şi purtători. Ca factor de trans-mitere a infecţiei a servit peştele, apa de mare, obiecte uzuale, ce au determinat transmiterea ulterioară a bolii pe cale habituală. Tot în 2011, în Germania şi în alte 15 ţări europene a avut loc răspîndirea epidemică a Esherihia Coli hemoragică, cu înregistrarea a 4075 cazuri de boală cu 50 decese. Calea de transmitere - alimentară, factorii principali – boboasele în stare germinativă, consumate fără prelucrare termică. Ca-zuri importate în Republica Moldova nu au fost în-registrate.

Anual în raion se spitalizează în secţia de boli infecţioase a spitalului raional Criuleni 150-200 de bolnavi cu boli diareice acute. 70% din cazuri sunt înregistrate la copiii în vîrstă de pînă la 17 ani. Cel mai afectaţi sunt copii pînă la 2 ani (60,14%).

În grupul bolilor diareice acute sînt incluse aşa patologii ca: holera, dizenteria, infecţia rotavirală, salmoneloza, febra tifoidă, уersinioza, etc. Semnele clinice comune a acestor maladii sunt: febra, dureri în abdomen, greţuri, vomă, scaun lichid (cu sînge, mucus, apos) cu frecvenţa pînă la 20-30 ori pe zi, slăbiciuni generale, cefalee, iar în unele cazuri se dezvoltă septicemia, deshidratarea şi şocul toxico-infecţios.

La copii semnele clinice se dezvoltă mai repede decît la adulţi şi respectiv starea sănătăţii se poate agrava în scurt timp. În cazul apariţiei semnelor clin-ice de boli diareice nu se permite autotratamentul, mai ales la copii. Recomandarea de bază este con-sultarea la medicul de familie, care va lua decizia respectivă, privitor la tratamentul adecvat.

Creşterea morbidităţii prin boli diareice acute se atestă în perioada caldă a anului. Omul se infectează pe 3 căi de transmitere: alimentară, habituală şi hidrică. Sursă de infecţiecţie pentru o parte de boli diareice acute este numai omul. Pentru salmoneloză, уersinioză, febra paratifoidă, în calitate de surse de infecţie sunt animalele şi păsările.

Putem contacta cu agenţii cauzali ai bolilor dia-reice acute în diferite locuri: transport, instituţii pub-lice, în locuri de educaţie, instruire, muncă, odihnă, etc. Pentru prevenirea bolilor diareice acute îndeo-sebi la copii, este necesar de a respecta următoarele reguli:

Situaţia epidemiologică la holeră, bolile diareice acute şi măsurile de prevenire

- spălara mîinilor cu săpun după WC şi înainte de masă, pînă la pregătirea bucate-lor;

- spălarea abundentă sub apă curgătoare a fructelor şi legumelor, ce se folosesc fără prelucrare termică;

- alăptarea naturală a copiilor mici un termen cît mai îndelungat;

- excluderea din alimentaţie a produsel-or alimentare uşor alterabile cu termeni expiraţi sau de calitate negarantată;

- evitarea procurării produselor alimen-tare în locurile neautorizate, fără condiţii de păstrare;

- curăţarea şi dezinfecţia suprafeţelor de bucătărie şi inventarului folosit la prepara-rea bucatelor;

- plasarea separată, a produselor gata şi materiei prime în frigider;

- folosirea ustensilelor de bucătărie separate pentru tranşarea produselor gata şi materiei prime;

- respectarea regimului de prelucrare termică a produselor gata şi materiei prime;

- respectarea regimului de prelucrare termică a produselor alimentare şi termenii de păstrare;

- prevenirea pătrunderii în casă, mai ales la bucătărie a muştelor, insectelor de bucătărie, şoarecilor.

Centrul de Sănătate Publică Criuleni, Elena Cociug tel. 22115

Situaţia de pericol a populaţiei de pe malul stîng al Nistrului s-a agravat mult în timpul Războiului Ruso-turc din anii 1768-1774. Această stare de lu-cruri este elucidată în rapoartele scrise de ofiţerii ar-matei ruseşti. În anul 1768 cazacii atamanului Şilo au aplicat o lovitură devastatoare confederaţiilor polonezi. Cazacii au devastat partea Baltei de pe

Meleag natal

(continuare din nr. precedent)

malul drept al Codâmei, iar confederaţii – partea continuare pag.4


poloneză a oraşului. Mai apoi confederaţii (ligă între diverse put-eri) s-au retras spre Dubăsari, fiind urmaţi de cazaci, care i-au cerut cai-macanului de Dubăsari extrădarea polonezilor. Cînd li s-a refuzat, ca-zacii au incendiat şi distrus oraşul, nimicind circa 1800 de moldoveni, cîţiva turci şi tatari, care au fost capturaţi la piaţa din localitate. Şi mai mult a avut de suferit populaţia locală în anul 1769. În luna iulie, detaşamentul colonelului Lopuhin a ucis la Dubăsari cîţiva intendenţi (comercianţi) ai armatei turce, a luat în plen 62 de valahi (prede-cesorii moldovenilor de azi) şi a sechestrat aproape 400 de bovine. La 4 august, detaşamentele turceşti au dat foc oraşului Dubăsari şi tu-turor satelor din raza a 5 verste. În rezultatul acestor atitudini barbare, faţă de populaţia băştinaşă paşnică, dispăreau localităţi întregi. Spre exemplu, în apropierea Iagorlîcului era un sat Borena, care pe harta lui Bauer e numită Barian. În jurnalul de campanie al generalului Zorici se menţionează că la 9 octombrie 1769, satul Borena a fost ars com-plet şi acum se observă numai ur-mele, că aici cîndva a fost aşezare omenească.

Pentru a se salva de jafuri şi omoruri, o mare parte a populaţiei de pe malul stîng al Nistrului se mu-tau pe acel drept. De acest fapt era cointeresat şi hanul din Crimeea, care trecînd cu oastea sa, în drum spre Podolia, dorea să protejeze pe

contribuabilii săi din stînga Nistru-lui, de subalternii săi tatari, puşi pe jaf.

În 1771, Florea Grigoraş, pri-marul satului Pîrîta de atunci, mărturiseşte în scrisoarea sa adresată trupelor ruse din Tighina: „Cînd hanul Ghirai s-a ridicat îm-potriva Poloniei, apoi el l-a trimis în acest sat pe nepotul unui măzac din subordinea lui, prin care a transmis, că el, sotnicul (primarul) şi locuitorii satului să se ferească, pentru ca armata hanului să nu le producă stricăciuni şi în urma aces-tui sfat, populaţia a trecut în Vala-hia (pe malul drept al Nistrului). Şi dacă locuitorii din s. Pîrîta s-au putut salva de jaful tătarilor, apoi populaţia altor sate s-a pomenit într-o situaţie mult mai dificilă. Be-jenarii, care se pomeneau pe malul drept al Nistrului, se bucurau de protecţie din partea administraţiei locale. Pentru ca refugiaţii să-şi poată întreţine familiile şi vitele în mod provizoriu li se oferea pămînt arabil, păşune şi fîneţe.” În anul 1771 pericolul unor cuceriri mili-tare pe teritoriul din stînga Nistru-lui trecuse şi refugiaţii începuseră a reveni la vatră. Ei se întorceau pe la casele lor cu averea agonisită în locurile provizorii de trai, li se per-mitea de a transfera aceste bunuri. Însă cu trecerea anilor în satele din dreapta Nistrului se mai aflau refugiaţi de pe malul stîng al rîu-lui.

Grigore Vatav, vice-preşedinte al Asociaţiei istoricilor „Meleag Natal” din R. Moldova

În conformitate cu Programul de activi-tate al Guvernului şi orarul stabilit la 15

mai a.c., cu o vizită de lucru în raion s-a aflat Ministrul Culturii, dl Boris Focşa. În sala mare a Consiliului a fost aşteptat de toţi pri-marii, directorii caselor de cultură, muzeelor, conducătorii artistici, bibliotecarii, directorii școlilor de arte. Dl B. Focşa a apărut, însoţit de dna Maria Jimbei, vicepreşedinte al raion-ului Dubăsari. Ministrul a ţinut o prelegere în faţa oamenilor, care lucrează pe tărîmul culturii în raion. A povestit despre activitatea sa în funcţia de ministru, despre realizările echipei Ministerului, despre problemele ma-jore de finanţare, de salarizare, de salgvard-are a Patrimoniului cultural național. După încheierea discursului Ministrului, dna Ma-ria Jimbei a îndemnat audienţa la o discuţie - de la egal la egal. Au îndrăznit “să pună de-getul pe rană” participanții la întîlnire : Val-eriu Berzan - Secretarul Consiliului Raional, Valeriu Rusu - primar de Oxentea, Ala Britan - directoarea Şcolii de Arte de la Cocieri, Val-entina Semionov – şefa Direcţiei Cultură şi Turism din cadrul Consiliului Raional; Ana-tol Cojocaru – metodist în creaţia populară la Centrul raional de cultură, tineret şi sport; Alexei Guriţenco - specialist principal în protecţia muncii şi a tehnicii securităţii din cadrul Consiliului Raional, Vasile Ivanov – directorul Şcolii de Arte din Coşniţa, Mihai Andrieş – directorul Casei de Cultură din Oxentea… Moment de bucurie a fost promi-siunea dlui Ministru al Culturii de a completa

fondurile bibliotecilor publice cu nişte cărţi valoroase, editate la editura “Litera”.

După sedinţă, ministrul Boris Focşa, împreună cu consilierul său, au făcut o vizită la biserica Sf. Alexei din Pohrebea – un mon-ument arhitectural ortodox inedit, unic pe teritoriul raionului Dubăsari ( şi în republică ! ), aflat într-o stare avansată de distrugere în urma intemperiilor istorice, prin care am tre-cut cu toţii…. Însoţiţi de ghizii – gazde primi-toare - dnele Maria Jimbei şi Valentina Semi-onov, oaspeţii au trăit o adevărată revelaţie, aflînd despre această biserică nişte date cu adevărat cutremurătoare. La rugămintea dnei Maria Jimbei de a ajuta raionul, satul, să-şi restaureze lăcaşul sfînt, ministrul a promis, că va solicita sprijinul Guvernului şi al organizaţiilor internaţionale de resort în ve-derea soluţionării acestei probleme.

După emoțiile trăite la Pohrebea, dl Bo-ris Focşa a fost invitat la Centrul raional de cultură, tineret și sport, unde au demarat lucrările de restaurare şi renovare ale aces-tuia. Ministrul a rămas plăcut surprins de planurile frumoase ale edililor locali şi a promis un lot de cărţi strident necesare pen-tru Bibliotecă.

A finisat vizita Ministrul Culturii la Cen-trul de odihnă pentru copii și tineret “Priete-nia” din sat, pregătit exelent pentru a primi copiii şi tinerii din ţară şi din străinătate în sezonul estival 2012.

Tatiana Juc

Vizita Ministrului Culturii Boris Focşa la Consiliul Raional Dubăsari

Şi în acest an, cu prilejul Zilei Internaţionale a Muzeelor şi

Noaptea Europeană a Muzeelor, sălile de expoziţie din incinta Muzeului de Etnografie şi Istorie Naturală din localitatea Doroţcaia şi-au deschis uşile pentru toţi dor-itorii de a vedea obiecte de epocă,

Noaptea Europeană a Muzeelor la Doroţcaia care şi-au lăsat adînc am-

prenta în universul istoriei. Vizitatorii au avut ocazia să admire obiectele misterioa-se pe timp de noapte, astfel, cei prezenţi, imaginar, s-au teleportat în perioada veche din care vin exponatele. Cu părere de rău, iluminarea proastă a exponatelor, ne dă bătăi de cap, ceea ce nu ne permite să organizăm mai des, astfel de evenimente. Cu prilejul organizării nopţii europene a muzeelor, cei prezenţi au vizionat filme

documentare, care prezintă is-toria localităţii Doroţcaia şi au audiat melodii patriotice, cîn-tece postbelice, care se păstrează în fondul de bază al muzeului. Duminică, 20 mai, muzeul din localitate a fost vizitat de către militarii de la batalionul nr. III de infanterie motorizată ale forţelor de menţinere a Păcii, dislocat în localitatea Coşniţa. A fost un eveniment viu, frumos, plin de energie, astfel de acţiuni trezesc localitatea la viaţă, dîndu-i o atmosferă culturală.

Andrei Berzan, directorul

Muzeului de Etnografie şi Istorie Naturală

Evenimentul este mar-cat şi la Muzeul de

Istorie şi Etnografie din satul Molovata Nouă, dar şi în alte 120 de oraşe europene. În acest an, sărbătoarea are genericul “Muzeele pen-tru o armonie socială”. Di-rectorul muzeului nostru, d-na Beşleaga Alezandra şi angajaţii lui au venit cu iniţiativa de a organiza - No-aptea uşilor deschise.

Prin obiectele pe care le conservă, muzeele colecţionează, în fapt, pov-estiri pe care le transmit memoriei comunităţilor în care trăim. Aceste obiecte reprezintă în cea mai mare măsură expresia patrimoniu-lui nostru cultural şi natural. Foarte multe dintre ele sunt fragile, unele sunt chiar în pericol de a fi distruse şi au nevoie să fie conservate cu o atenţie deosebită. Ziua Internaţională a Muzeelor oferă, prin activităţile pe care zeci de muzee din Republica Moldova le organizează, oca-zia ca vizitatorii să descopere şi să redescopere memoria lor colectivă şi individuală.

Ziua Internaţională a Muzeelor este sărbătorită la nivel mondial pe 18 mai începînd din anul 1977, în 2012 la acest program cultur-al urmînd să participe peste

Ziua Internaţională a MuzeelorComunitatea mondială a muzeelor sărbătoreşte la 18 mai Ziua Internaţională a Muzeelor.

30.000 de muzee din 100 de ţări.

Ziua Internaţională a Muzeelor încearcă să atragă atenţia publicului asupra

rolului crucial, pe care îl joacă muzeele în ceea ce priveşte respectul şi recunoaşterea diferenţelor.

Pe de o parte, muzeele dau un sens nou comunităţii, punînd în valoare patri-moniul cultural comun. Pe această cale, vreau să felicit lucrătorii muzeului din satul Molovata Nouă, dorindu-le multă sănătate fericire, bucurie, succese, bunăstare, linişte sufletească, putere de muncă şi ascensiune în activitatea dumnealor.

Invitaţi au fost: Colectivul folcloric

”Sălcioara” din localitate, colectivul folclo-ric „Cociereanca„ din satul Cocieri, soldaţii de la unitatea militară din Cocieri, care au venit cu un program de cîntece patriotice, s-au cîntat cîntecele populare autohtone, despre bătrînul Nistru, s-a vorbit despre obiceiurile şi tradiţiile localnicilor. Am avut invitaţi veterani ai războiului din 1941-1945 şi copiii veteranilor acestui război, care ne-au povestit despre părinţii lor .

Valentina Verlan, şef de Bibliotecă publică Molovata Nouă

Arta populară a apărut şi s-a dez-voltat în permanentă legătură cu necesităţile sătenilor, constituind o evoluţie în cultura neamului şi o elocventă dovadă a bogatului talent al acestora.

Din timpuri îndepărtate meşterii populari împodobeau cu ornamente casa, hainele, vesela, transmiţînd această artă din generaţie în generaţie.

Profesorii de limba şi literatura română din liceul „M. Eminescu” Dubăsari, vrînd să păstreze, să popu-larizeze, dar şi să intereseze copiii de trecutul, nobleţea şi demnitatea unei lumi rurale au hotărît să adune obiecte

„ Veşnicia s-a născut la sate” L. Blaga

confecţionate cu mulţi ani în urmă de către bunei şi străbunei, au organizat o acţiune de colectare a mostrelor. Mulţi elevi au răscolit prin cămările bunicilor pentru a selecta obiecte de valoare muzeistică, vase, ulcele, oale, meleuri, prosoape, păretare, icoane, broderii etc. Aceste materiale au fost colectate timp de doi ani. La 27 octombrie 2001, în ziua Hramului oraşului Dubăsari, ziua pomenirii Sfintei Cuvioasei Paraschiva, a avut loc deschiderea muzeului. Momente emoţionale au avut să trăiască toţi cei ce au fost prezenţi la deschiderea Muzeului. Elevii - gizi au pregătit un frumos comentariu al expoziţiei, aducînd la cunoştinţa tuturor valorile artei populare, famil-iarizîndu-i pe copii cu îndeletnicirile de altădată ale populaţiei băştinaşe. Uşile muzeului sunt în-totdeauna deschise pentru toţi cei ce vor să se convingă că : „Veşnicia s-a născut la sate”.

Violeta Tolstenco, specialist principal în problemele învăţămîntului preuniversitar în cadrul Direcţiei Generale

Învăţămînt, Tineret şi Sport Dubăsari

continuare în nr. următor


În familie începe viaţa omu-lui şi tot aici se începe formarea acestuia ca şi personalitate, de aceia este nevoie ca membrii familiei să poată răspunde la toate provocările timpului şi a înfrunte împreună necazurile şi bucuriile.

La cei 73 de ani, doamna Raisa este una dintre cele mai active cititoare a bibliotecii publice. Citeşte multă literatură artistică, este pasionată de ediţiile periodice şi participă ac-tiv la toate activităţle organizate de bibliotecă.

Cine o cunoaşte pe doamna Raisa spune că are un suflet bogat, este o fire dedicată şi o gospodină bună. Doamna Raisa s-a născut în Rusia, în oraşul Celeabinsc, într-o familie de muncitori. După absolvirea in-stitutului pedagogic din Tiraspol a rămas să lucreze în Moldova ca profesoară de geografie. Aici, în Moldova l-a întîlnit şi pe vii-torul ei soţ Veniamin Gotînjan. În 1966 au fost repartizaţi cu lu-crul la Molovata, doamna Raisa ca profesoară iar domnul Venia-min zootehnician.

Anul trecut soţii Gotînjan şi-au sărbătorit jubileul de 50 de ani trăiţi împreună, au crescut şi educat 3 copii, Alina, Artur şi Oxana, care şi ei la rîndul lor au plecat acolo, unde i-a che-mat destinul. Şi iată că ajungînd la NUNTA DE AUR, ei şi-au zis să-şi amintească cum s-au întîmplat toate. Doamna Raisa o

Vă aducem în dar cele mai calde urări de bine, sănătate şi bunăstare cu ocazia Zilei de naştere. Fie ca atmosfera acestei sărbători să vă împodobească casa, să vă lumineze viaţa, să vă încălzească sufletul, voia bună să vă fie mereu călăuza vieţii. Primiţi pro-funda noastră recunoştinţă pentru munca asiduă în cadrul autorităţilor publice locale şi aportul adus la dezvoltarea şi prosperarea localităţii şi a raionului fiind în calitate de consilier raional.

Modestia, omenia şi bogăţia spirituală de care dispuneţi să vă aducă mari succese în viaţă şi noi realizări în activitatea ce o desfăşuraţi.

Cu respect, Preşedintele raionului,

dl Grigore POLICINSCHI

Stimată doamnă Tatiana Gherbiş, consilier raional !Cu deosebite sentimente de respect Vă adresăm cele

mai calde felicitări cu prilejul Zilei de naştere. Profitaţi din plin de acest minunat anotimp al renaşterii, care a venit să vă încălzească şi mai mult sufletul nobil, ca să puteţi la rîndu-vă să emanaţi energia ce vă stă în fire pentru toţi cei dragi sufletului. Cele mai frumoase îm-pliniri şi cît mai multe clipe de revelaţie.

La mulţi ani!Cu respect,

din numele Consiliului raional Dubăsari,Preşedintele raionului Grigore POLICINSCHI

Cu ocazia aniversării, avem onoarea şi deosebita plăcere să Vă aducem cele mai sincere felicitări şi urări de bine. Vă dorim ani mulţi şi toţi fericiţi, multă sănătate, pace în suflet şi în casă, bunăstare, prosperitate şi succese remarcabile în activitatea de zi cu zi.

Mereu să-i aveţi alături pe toţi cei dragi şi apropiaţi sufletului Dumneavoastră.

Cu respect, Consiliul AST Dubăsari al Federaţiei SINDASP

Multstimată doamnă TATIANA SERBUL,

preşedinte al organizaţiei sindicale primare Pîrîta

Stimată dnă Valentina Caterev,

consilier raional

La mulţi ani doamnă Tatiana

GHERBIŞ!

Evenimentul s-a produs graţie organizatorilor – Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova şi Direcţiei Generale Raionale Învăţămînt, Tineret şi Sport Dubăsari.

Obiectivul seminarului a fost utilizarea strategiilor didactice actuale în procesul educaţional extraşcolar în taberele de odihnă şi întremare.

Obiectivele operaţionale, pe care le enumărăm, au fost:

- Familiarizarea participanţilor la seminar cu modalităţi de organizare eficientă a odihnei şi întremării copiilor şi adolescenţilor în estivalul 2012;

- Managementul taberei de odihnă;- Planificarea activităţii de creaţie şi agrement;- Modalităţi de organizare a deschiderii festive a

estivalului în taberele de odihnă;- Modalităţi de activitate cu copiii în tabere;- Organizarea şi desfăşurarea training-urilor şi

altor activităţi e.t.c. La ora 10.00 în cantina taberei, frumos amenajată

de colaboratorii Direcţiei cu lucrările copiilor din raionul Dubăsari şi standuri, ce reflectă activitatea tuturor instituţiilor de învăţămînt au demarat lucrările seminarului. Cu un cuvînt de salut au venit reprezen-tantul Ministerului Educaţiei, Valentin Crudu, Direc-tor al Direcţiei generale învăţămînt preşcolar, primar şi secundar general, Grigore Policinschi, preşedintele raionului Dubăsari, Larisa Brăducean, sefa DGÎ-TS Dubăsari. De asemenea au discutat cu audiența Tutunaru Mariana, şefa Secţiei igiena copiilor şi adolescenţilor, Centrul Naţional ştiinţifico-Practic de Medicină, Ţurcan Svetlana, inspector principal

FAMILIADragoste Şi Înţelegere Reciprocă

Ziua Internaţională a Familiei subliniază importanţa tuturor medi-ilor familiale indiferent de formă sau apartenenţa la o anumită categorie socială.Toate familiile au dreptul la sprijin şi protecţie din partea Statului şi a societăţii.

fetişcană tînără, frumoasă, energică. Cînd la intilnit întîia oară pe viitorul ei soţ, ia căzut tronc la inimă şi şi-a zis în gînd “Ăsta o să fie al meu!” Şi deoarece nu au întîlnit obstacole în cale, şi-au legat destinele deve-nind soţ si soţie. Veniamin Gotînjan, fiind şi el un tînăr simpatic, îndrăzneţ, chipiş, nu a mers niciodată contra soţiei.

“O să vedem cum va merge viaţa mai departe dupa 50 de ani”, ne spune domnul Veniamin,

“Pînă acum o mers totul bine, am trăit în înţelegere, la nevoie ne ajutam în toate şi ne susţineam unul pe altul. Să fim sănătoşi şi noi, şi toată lumea”, îşi doreşte doamna Raisa, “Cînd există sănătate pe toate le îndeplineşti.”

-Ce inseamna Familia? - am întrebat-o pe doamna Raisa la concursul literar, care a fost organizat în edi-ficiul bibliotecii, în ajunul sărbătorii internaţionale a familiei. La care ea spune “Pentru mine familia este soarele şi luna, cerul cu ste-le, ca să creăm familii feric-ite şi trainice avem nevoie de înţelegere şi dragostea oamenilor apropiaţi, care ne face să devenim optimişti, îndrazneţi şi să ne bucurăm de viaţă.

De Ziua Internaţională a Familiei, le dorim şi noi soţilor Gotînjan dragoste şi înţelegere, sincere felicitări cu urări de sănătate, bucurii, multe împliniri, viaţă lungă şi îmbelşugată!

Eugenia Procop, Vera Oxente, Biblioteca

Publica, s. Molovata

Sezonul esteval în vizoriul Ministerului Educației și Direcției generale învățămînt, tineret și sport a R. Moldova

al Secţiei minori a Direcţiei generale poliţie ordine publică DP, Chircu Sergiu, locotenent – colonel, şef al SSMCI a DSP al Serviciului protecţiei civile şi situaţiilor excepţionale, Andronic Dana, inspector superior a SOITI al Direcţiei Poliţiei Rutiere, Puşcaş Liliana, şef al CPCA a DSP al Serviciului protecţiei civile şi situaţiilor excepţionale, Lavrinenco Alexei, şef adjunct a DSP al Serviciului protecţiei civile şi situaţiilor excepţionale, Gîtlan Constantin, coman-dant adjunct a DPR al Direcţiei poliţiei Rutiere, Na-talia Grapin, consultant superior, Direcţia protecţiei familiei şi drepturilor copiilor, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Toţi vorbitorii şi-au exprimat încrederea, că seminarul va fi de bun augur, le-au urat participanţilor multă sănătate, succese în lucrul, deloc uşor, cu generaţia tînără.

Apoi au urmat activităţile, avînd moderatori pe

Semcencova Ecaterina, consul-tant superior Direcția învățămînt preșcolar, primar și secundar general în cadrul Ministerului Educației al Republicii Moldova și pe Daniela Cotovițcaia, consul-tant superior la aceeași Direcție, în cadrul a patru ateliere. Ate-lierul I, Dzeatcovschi Lidia, şef de Secţie, Centrul Republican pentru Copii şi Tineret cu te-mele: „Dezvoltarea aptitudinilor creative ale copiilor în tabăra de odihnă” şi „Modalităţi de creare ale unui sistem de activitate în tabără”.

Atelierul II, Marcel Pas-cal, psiholog, Centrul Republi-can pentru Copii şi Tineret cu tema: „Managementul în tabără: „Modalităţi de planificare a activităţii de creaţie şi agrement în tabără” - Training Psihologic. Atelierul III, Popeli Cezara, şef de Secţie, Centrul Republican pentru Tineret şi Sport cu ge-nericul : ”Activitatea educatoru-lui superior în tabăra de odihnă şi întremare”, „Strategii de or-ganizare ale activităţilor în ta-berele de odihnă” şi Lilia Gu-mennaia, conducătorul teatrului pentru copii, CRCT cu modulul „Organizarea activităţilor ar-tistice în taberele de odihnă”. Atelierul IV, moderat de Stratu-lat Raisa, specialist coordona-tor, Direcţia Generală Educaţie, Ştiinţă, Tineret şi Sport mun. Chişinău şi Citac Roman cu Sa-zonov Beneamin, AO „Începutul Vieţii, cu tema:”Dezvoltarea formelor educaţionale alterna-tive. Organizarea şi desfăşurarea training-urilor „Statul Stelei de Marmură”.

Participanţii la seminar au trăit experienţa tuturor acestor ateliere, acumulînd foartă multă informaţie nouă şi utilă. Au pr-ezentat temele însuşite în cadrul atelierilor, au modelat activităţi

teatrale. Seara a culminat cu activităţi la rug, cu nostalgii şi amintiri de pe vremuri, cu împărtăşirea experienţii, cu multe cîn-tece, povestiri e.t.c.

Vineri, 18 mai, a avut loc trainingul final, moderat de către psihologul Mar-cel Pascal. Apoi profesorii, împreună cu discipolii lor din raionul Dubăsari, au desfăşurat mai multe activităţi extraşcolare – model: Fanfara de fete din Holercani, conducător Nicolae Jelauc, Corul profesorilor de educaţie muzicală din raion, condus de Jitariuc Svetlana, te-atrul „Cocoarele” de la liceul din Holer-cani, condus de vestita profesoară Vera Sandu, un grup de muzicanţi, membrii

orchestrei de muzică populară „Doina Nistrului” din Doroţcaia, dansatorii din Cocieri, cîntăreţii de la Oxentea. Toate colectivele au beneficiat de o primire cordială!

În final participanții la seminar au avut posibilitatea să exprime calde mulţumiri gazdelor, echipei Direcţiei Generale raionale Învăţămînt, Tineret şi Sport Dubăsari, au salutat perseverenţa dnei Semcencov Ecaterina de la Ministerul Educaţiei al Republicii Mol-dova întru alegerea locului desfăşurării acestui Seminar Repub-lican, la Coşniţa. Au menţionat faptul, că cei din stînga Nistrului sunt total deosebiţi de oamenii, care n-au trăit calvarul anului 1992. Experienţa amară pe care o au dubăsărenii din 1992 pînă-n zilele noastre îi prezintă foarte omenoşi, înţelegători, modeşti, extraordi-nar de răbdători. Calităţi pe care rar cine le mai păstrează în zilele noastre. Cu atît mai preţioase, jinduite de foarte multă lume, sătulă de kitsh – uri (nonvalori).

Tatiana Juc

continuare

Cu ocazia Zil-ei de naştere, Vă aducem cele mai sincere felicitări şi urări de bine şi sănătate. Vă dorim tot binele din lume,

Multstimată doamnăVALENTINA

CATEREV,

ani mulţi şi toţi fericiţi, bunăstare, prosperitate şi succese remarcabile în activitatea dumneavoastră.

Visele de azi să devină realitate, speranţele de mîine împliniri.

La Mulţi Ani!

Cu respect, Biroul Comitetului raional

PCRM Dubăsari


Tel.: 43-410 Tatiana JucRedactor șef: Irina Glod

Tipografia “Universul” Comanda Nr. 5955 Tiraj:2000 ex.

Responsabil de ediție: Maria JIMBEIvicepreședintele raionului Dubăsari

Redactor: Natalia IvanovSecretar responsabil:

În aceste momente de grea încercare, colectivul Consiliului raional Dubăsari este alături, cu profundă compasiune de domnul Vasile Şova, deputat în Parlamentul Re-publicii Moldova, cetăţean de onoare al raionului Dubăsari, în legătură cu trecerea în nefiinţă a tatălui său. Transmitem pe această cale sincere condoleanţe şi regrete pro-funde rudelor îndoliate şi tuturor celor îndureraţi.

Dumnezeu să-i odihnească sufletul şi să-l primească alături de aleşii săi!

CONDOLEANŢE

CONDOLEANŢE

Din partea colegilor de partid, exprimăm sincere doleanţe primului secretar al Comitetului raional PCRM Dubăsari, Vasile Şova, în legătură cu decesul tatălui său. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Dragă Petru,la cuvintele no-astre de felicitare cu prilejul

jubileului,noi colegii de breaslă,cei care trudim împreună ani în şir,am decis să-ţi plasăm anume această imagine, pe motiv că ea, fotogra-fia care te reprezintă, mai bine zis felul cum arăţi, expresia feţii dumitale vorbesc despre multe. În primul rînd iradiezi de bucurie pen-tru faptul că ai ajuns la vîrsta cînd, zic unii, faci parte din categoria oa-menilor serioşi. Zicem „victorios” noi,cei care ostenim zilnic cot la cot,cunoaştem mai bine decît alţii că victoria care înglobează tot ce ai obţinut pînă la acest popas aniversar nu ţi s-a dat uşor. Nu ne vom referi la toate funcţiile şi fotoliile pe care le-ai deţinut în viaţa de pînă acum. Ai fost şi eşti un agricultor cunoscut. Ai început activitatea ca mecanizator,ca apoi să conduci un colhoz.Ai început ca specialist în raion,ca apoi să devii şef a Direcţiei agricultură şi cadastru. Ai fost şi Parlamentar. Fiind locuitor al or. Dubăsari,nu ai trădat neamul, ai fost şi eşti de partea Integrităţii şi Independenţii Ţării. Acum în postu-ra de specialist principal al Direcţiei agricultură şi cadastru îţi faci datoria cu brio, ba mai dai şi sfaturi tinerilor specialişti încadraţi în colectiv.

Trăim vremuri nu prea bune. Petru, avem salarii mici, unii pensii şi mai mici, dar suntem optimişti şi nu ne dorim decît sănătate.Fericirea

PETRU PORUBIN la cei 60 ani

unui om,destinul întregii sale vieţi depind adesea de un cuvînt pe care nu l-ai spus la vreme,de un pas întîrziat,de un moment de in-decizie.Suntem convinşi că pe toate le-ai făcut la timp,dintotdeauna ai spus vorba potrivită la locul şi timpul potrivit. Deaceea eşti fericit.La mulţi ani,şi suntem siguri că toţi vor fi fericiţi.

Îţi mai dorim să te simţi veşnic tînăr,anii acumulaţi să nu-i observi,să nu-ţi fie povară,ci o bogăţie cu care să te mîndreşti. De încărunţire să nu-ţi piese.

Alehandru Vlahuţa zicea aşa:”Părul alb să-l porţi e lucru mare pentru cine vrea să ştie/A şti să-l porţi e poate cea mai grea filosofie”

Să ne trăieşti,să înfloreşti ca merii,ca perii în dricul primăverii! În numele Administrato-rilor de gospodării agricole,

Serafim Terinte, SRL „Oxentea-Service” Consilier raional. Preşedintele Comisiei pentru agricultură

Pe data de 12 mai, în lumea întreagă, se celebrează Ziua Internaţională a Nurselor. Oma-giul adus acestei profesii nu este întîmplător. Asistentelor medicale le revine nobila misiune de a ajuta medicii la tratarea pacienţilor şi de a uşura suferinţele acestora. Fără ele, fiind de neimaginat sistemul medical al fiecărei ţări.

Ziua Internaţională a Nurselor este sărbătorită din 1965, prin de-cizia Consiliului Internaţional al Nurselor. Din 1974 a fost aleasă ofi-cial data de 12 mai, ziua de naştere a celei mai cunoscute asistente medi-cale, Florenţe Nightingale (1820 – 1910), prima, care a reformat do-meniul de activitate al asistentelor medicale şi a pus bazele nursingului modern.

În Republica Moldova, prin decizia Ministerului Sănătăţii, Ziua Internaţională a Nurselor este sărbătorită începînd cu anul 1994. În ţară activează peste 20.000 de asistente medicale. În condiţiile schimbărilor economice, educaţionale, sociale şi politice, Nursingul a avut parte de modificări,

Pe data de 6 mai curent, la ora 22.00, pe drumul de acces în s. Coşniţa, un locuitor al satului Pîrîta în vîrstă de 19 ani, aflîndu-se la gidonul motoci-cletei Viper ZSI50J, a tamponat mortal un ciclist,

Accident rutier

Ziua Internaţională a Nurselor

ce au adus la situarea lui la un alt nivel. Importanţa asis-tentei medicale a devenit una majoră, mai ales prin utili-tatea ei în sistemul de sănătate. Prezenţa şi activitatea asistentei medicale este vitală în procesul de vindecare a pacienţilor, atît din punct de vedere al sănătăţii fizice, cît şi al celei psihice.

În Centrul Medicilor de Familie (CMF) al raionu-lui Dubăsari activează 61 de surori medicale. De catego-ria superioară -37, de categoria 1 – 14, de categoria II – 6. În 7 Centre de Sănătate lucrează 7 nurse, în 3 Oficii ale Medicilor de Familie – 3 surori medicale şi într-un Punct Medical – o persoană.

Cu prilejul Zilei Profesionale felicităm toate surorile medicale cu sărbătoarea lor. Le urăm multă sănătate, răbdare, pacienţi recunoscători, multe zîmbete şi multe succese în muncă!

Redacţia

Din numele Consiliului raion-al Dubăsari, Vă felicit cu prilejul sărbătorii profesionale - Ziua Mondială a Telecomunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

Activitatea profesională cotidiană prestată cu responsabil-itate şi profesionalism pe care o desfăşuraţi are ca obiectiv promo-varea, dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii, extinderea numărului de utiliza-tori ai tehnologiilor avansate în Republica Moldova şi implemen-tarea tehnologiilor performante în toate sferele de activitate a

Stimaţi lucrători din domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor,

STIMATE DOMNULE PETRU PORUBIN,

specialist principal DAC,CU OCAZIA ZILEI DE

NAŞTERE VENIM CU UN MESAJ DE FELICITARE

PENTRU DVS, VĂ DORIM SĂNĂTATE, SUCCESE ÎN ACTIVITATEA DVS

ZILNICĂ, NOI REALIZĂRI.Fie ca în această zi în su-

fletul dvs să se trezească o dorință arzătoare de a trăi fru-mos, de a crea lucruri deosebite şi de a realiza cele mai tăinuite visuri. Fie ca soarele să vă ofere căldură şi lumină, ploaia curată- liniște sufletească, zîm-betul oamenilor- încredere în sine, zilele anului -prieteni, visele de azi - să devină re-alitate, speranțele - împliniri, orice cădere - un pas înainte iar fericirea să vă însoțească mereu. Să aveţi parte de stima şi recunoştinţa tuturor acelora care vă în conjoară, să fiţi aşa cum vă cunoaştem zi de zi plin de viaţă.

Cu multă stimă, colegii din cadrul Direcţiei agricultură şi

cadastru

Vă aducem în dar sin-cere felicitări cu ocazia zilei de naștere.Vă urăm sănătate, energie și inspirație. Să Vă bucurați din plin de această sărbătoare.

Fie ca atmosfera acestei

Stimate domnule Vasile

Batrîncea, consilier în Consiliul

local Corjova

sărbători să vă lumineze viața, să vă împodobească casa, să vă încălzească sufletul, iar voia bună și norocul să vă fie călăuză pe parcursul vieții.

Cu respect, aparatul primăriei comunei Corjova

locuitor al satului Coşniţa, în vîrstă de 62 de ani. În urma accidentului, vinovatul a lăsat motocicleta şi a dispărut într-o direcţie necunoscută, după care, ulterior a fost reţinut de poliţie.

Alexandru Cebotari, ISCR SPR Dubăsari, loc. major de poliţie

Cu respect,Preşedintele raionului Dubăsari, Grigore POLICINSCH

societăţii.Dumneavoastră creaţi

condiţii favorabile pentru realizarea principiului de bază al edificării societăţii informaţionale - asigu-rarea dreptului fiecărui cetăţean la acces egal în ceea ce priveşte bunurile şi avantajele oferite de teh-nologiile informaţionale şi comunicaţiile electronice.

În această zi urez tutu-ror celora care activează în

acest domeniu succese în ac-tivitatea de responsabilitate pe care o desfăşoară, ating-erea tuturor obiectivelor pe care vi le-aţi programat şi la care tindeţi, multă sănătate, prosperitate, bunăstare, fericire şi împliniri person-ale! Fie ca rezistenţa, cura-jul, înţelepciunea, speranţa şi perseverenţa în toate să vă însoţească mereu.

La şedinţă, şefii de secţii şi direcţii au prezentat măsurile şi prob-lemele cu care sau confruntat pe parcursul săptămînii precedente.

Şeful Serviciului Situaţii Excepţionale, dl A. Gîncu, a informat că pe par-cursul săptămînii precedente pe teritoriul raionului Dubăsari au fost efectu-ate 3 intervenţii anti-incendiu şi anume în satul Cocieri, satul Oxentea şi satul Pîrîta, factorul uman avînd un rol primordial în declanşarea acestor incendii. Vicecomisarul CPR Dubăsari, dl I.Pricop a informat că pe par-

Stabilirea programului de activitate pentru săptămîna curentăLuni 14 mai curent, conform programului de activitate al Consiliului raional Dubăsari a avut loc şedinţa operativă cu participarea şefilor subdiviziunilor Consiliului raional şi serviciilor desconcentrate din teritoriu. Întrunirea a fost prezidată de vicepreşedintele raionului, Maria JIMBEI.

cursul săptămînii anterioare pe teri-toriul postului nr.9 de pe podul de la Vadul lui Vodă, a fost tentativa de a pune sîrmă ghimpată de către per-soane necunoscute, care ulterior au fost reţinute şi verificate. De aseme-nea, s-a specificat că comisarul CPR Dubăsari, dl V. Grabovschi a sesizat Comisia Unificată de Control pe marginea acestui caz.

Vicepreşedintele raionului, dna Maria Jimbei a solicitat ca, de către CPR Dubăsari să fie pregătite informaţiile ce ţin de şedinţa Comisiei pentru protecţia drepturilor copilului, problemele privind cazur-ile de tentativă de suicid, supraveg-herea copiilor care sunt predispuşi delicvenţei juvenile, cît şi totalizarea informaţiei ce ţine de implicarea în campania de salubrizare.

Şefa DGÎTS, dna L. Brăducean a menţionat că în urma evaluării ta-berelor de odihnă din teritoriul raion-ului, apte de a începe procesul de odihnă a copiilor pentru vacanţa de vară sunt taberele “Prietenia” şi “La popas”, tabăra “Nistru” avînd unele lacune de înlăturat în termen de pînă la 25 mai curent.

Şeful DAC, dl V.Popescu a infor-mat despre vizita de lucru care a vut loc saptămîna trecută la Vasilievca cu şomerii din sat. De asemenea, a spec-ificat că direcţia lucrează asupra unui plan de acţiuni privitor la activitatea şomerilor înregistraţi pe teritoriul raionului Dubăsari, sistematizarea informaţiilor ce ţin de lucrările care pot fi efectuate de şomeri, moni-torizarea acestora. Totodată dl Pope-scu a informat despre întrunirea de lucru cu Viceministrul Economiei, dl Alexandra Vatav, specialist principal SASP

Octavian Calmîc, la solicitarea agenţilor economici din partea stîngă a Nistrului.

Şefa DCT, dna V.Semionov a menţionat, că de comun cu Centrul metodic Tineret preconizează desfăşurarea “Şcolii Tînărului Conducător” ediţia a 10-a cu tematica “Două maluri de Nistru-acelaş destin” . Măsura va avea loc în incinta COCT “Prietenia” pe data de 18, 19 şi 20 mai curent.

Consilierul preşedintelui a informat despre neînţelegerile parvenite recent între APL Corjova şi administraţia or. Dubăsari vizavi de proiectele ce au fost înaintate pentru dez-voltarea localităţilor, unde este necesar acordul acestora în vederea acceptării executării lucrărilor.

Şefa Direcţiei Generale Finanţe, dna Iu. Ţimbalist a so-licitat şefilor de secţii, servicii şi direcţii din cadrul Consiliului raional prezentarea cît mai operativă a planurilor de cheltuieli preconizate pentru anul 2013.

Secretarul Consiliului raional, dl.Valeriu Berzan a solici-tat din partea şefilor de secţii, servicii şi Direcţii din cadrul Consiliului raional pregătirea şi prezentarea proiectelor de decizii ce necesită a fi înaintate spre aprobarea consilierilor raionali, în cadrul şedinţei Consiliului ce se preconizează a se desfăşura în luna iunie curent.

Spre final, vicepreşedintele raionului, dna Maria JIMBEI a mulţumit celor prezenţi pentru participarea la şedinţă, urîn-du-le tuturor o săptămînă cît mai rodnică.

Date post:	25-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	dubasari-raionul
View:	225 times
Download:	6 times

Nr.20-21[1]

Documents