nr_14_aprilie_2006

Revista Construcþiilor aprilie 2006 3

Cacealmaua!Nu, nu-i vorba de farsa, uneori,

folositã de cei pãtimaºi ai jocului depoker, atunci când „riscã” în a-ºiatrage de la adversari sume deloc deneglijat. Termenul devine actual ºipropriu chiar ºi în viaþa de toate zilele,cu precãdere în cea cu „iz” politic ºi,din pãcate, ºi parlamentar.

Dupã 1990, jocurile pentru înavuþireau avut loc fãrã menajamente întreputere ºi opoziþie ºi invers, cu rezul-tate dintre cele mai nefericite pentruþarã ºi interesul sãu general. A „biruit”în aceastã disputã interesul personal,concretizat în averi indecente. Întâlnirile„sportive” în spirit de cacealma nu s-audesfãºurat pe teren neutru, ci chiar pecel familiar tuturor competitorilor,adicã economia naþionalã, locul deunde, prin alternanþã, s-a „muls” fãrãjenã tot ceea ce s-a putut într-un timprecord de doar 16 ani.

Cum se spune, rãmâi interzis înfaþa unei asemenea performanþe care,în loc sã întãreascã þara, a sãrãcit-o,aruncând-o pe unul dintre ultimelelocuri din Europa ºi din lume.

Intereseazã ºi alarmeazã pe cinevao asemenea stare?

Nu, pentru cã încã suntem tributariideii cã þara noastrã este prea bogatãîn resurse materiale ºi umane pentru asucomba. Mai mult chiar, unii îºiexprimã „optimist” pãrerea cã nu s-afurat încã tot ceea ce se poate fura!

O asemenea mentalitate este ali-mentatã ºi consolidatã ca urmare afaptului cã justiþia este înceatã ºi inefi-cientã în majoritatea cazurilor fla-grante semnalate, ca sã nu vorbimdespre cele întâmplate ºi necunoscuteîncã. Ele apar între sau în cadrulfiecãrui ciclu electoral. Exempleledate de o justiþie normalã ar insuflamai multã teamã în rândul hrãpã-reþilor pentru cã, oriunde în lume,dacã se respectã ceva, aceasta se facede frica legii, mai precis de aplicareaei fãrã excepþii.

În domeniul construcþiilor, undecacealmalele sunt ºi ele la modã, totmai mulþi neaveniþi câºtigã, pe criteriiºi sprijin politic, unele aºa-zise licitaþiiºi ca atare ºi bani.

De exemplu, în privinþa executãriiinfrastructurilor rutiere ºi utilitare,firmele specializate fac un adevãrattur de forþã pentru a convinge benefi-ciarii lucrãrilor cã nu întotdeaunapreþul mai mic oferit de societãþile deapartament, cu vechime de 2–3 ani,este criteriul care poate asigura fiabili-tate, calitate ºi eficienþã. Ne-am „fript”de prea multe ori în perioada de dupã1990 pentru a mai persista într-oasemenea greºealã. Nu de alta, darpiaþa este categoricã în acest sens,demonstrându-ne cã produsele sauserviciile cu preþ redus nu pot fi, nicio-datã, durabile, în raport cu cele maiscumpe, dar de calitate. S-a vãzut, dealtfel, cã tot reparãm mereu la dru-muri ºi utilitãþi, cheltuind suplimentarimportante sume de la bugetele de statsau locale. Dacã am înþelege cãrisipim banii noºtri, asta ar trebui sãne îngrijoreze.

Din pãcate, pentru asemenea interesese luptã tot mai mulþi parlamentari ºipoliticieni pentru a-ºi recupera „investiþiile”fãcute în perioada preelectoralã. Uniidintre ei recunosc cu nonºalanþã cã seduc pe la firme pentru a urmãri mersulactivitãþilor acestora întrucât sunt…acþionari! „Curat… murdar!” ar zice ºiazi Nenea Iancu, chiar dacã a trecutsuta de ani de la constatarea sa ante-rioarã la adresa unei societãþi bolnave.

Cum la fel de… murdar ni se pareºi modul de impozitare practicat deMFP când este vorba de impozite ºitaxe de plãtit ca sã se întregeascãbugetul de stat. De la persoanele indi-viduale cât mai mult, iar de la celejuridice cât mai puþin, cã aºa este în…democraþie. Altfel, cum sã sporeascãaverile unora ºi sã-i sãrãceascã pe câtmai mulþi pentru a-i domina mai uºor.Lor, celor mulþi ºi sãraci, li se potriveºtemai mult vechea zicalã „panem etcircenses” (pâine ºi circ). În special, dinpartea celor care au reactualizat slo-ganul ºi ne conduc pentru „a trãi mai bine”!

Sã revenim la oamenii ºi firmeleserioase din domeniul construcþiilor,cele cãrora li se datoreazã progresulreal al noii economii româneºti.

La recent încheiata manifestareexpoziþionalã Construct Expo – Antre-prenor, s-au detaºat ofertele de calitatemenite sã confere beneficiarilor posi-bilitãþi de realizare a unor construcþiimoderne, funcþionale ºi competitivecu cele executate în lume. Un lucrudeloc de neglijat pentru a asigura o nouã„faþã” edificiilor ridicate în sensul fia-bilitãþii ºi eficienþei în exploatare.

Târgul la care ne referim a reunitfirme de prestigiu, ale cãror oferte aucreat o atmosferã propice unei pieþeconcurenþiale, dispusã sã punã în prim-plan exigenþa. Exigenþa ºi calitateaunde avem numeroase lacune ca men-talitate ºi, mai ales, modul de a înþelegecã nu mai putem „pãcãli” pe cinevaatâta timp cât ofertele de la ConstructExpo ne-au arãtat încã o datã cã nuvorbele deºarte, ci produsele ºi servi-ciile cu valenþe deosebite sunt celecare conving viitorii beneficiari.

Ce te faci însã cã aceste produse ºiservicii, prin preþurile la care se oferã,devin prohibitive pentru cea mai mareparte a celor care viseazã ºi ei sã aibão locuinþã decentã.

Lucrurile se vor complica ºi maimult odatã cu cea de-a doua mani-festare expoziþionalã Construct Expo –Ambient din 17–21 mai a.c., momentîn care vom fi ºi mai „rãscoliþi” deoferte, pentru cã atunci va fi vorba deproduse destinate creãrii unui climatmodern ºi funcþional.

Numai cã mai tot ceea ce ni se întâm-plã de ani buni încoace are loc sub semnul„cacealmalei”, cu produse, îndemnuriademenitoare ºi realitãþi supãrãtoare.

ªi-atunci, agreãm pe mai departecacealmaua, adicã înºelãtoria din careunii ºi aceiaºi câºtigã mereu ºi gras,iar cei mai mulþi pierd ºi sãrãcesc continuu?

Ciprian Enache

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0726.115.426

Corector Viorica Gh. CRISTEAProcesare text Luminiþa CÃLIN

Vasile MÃCÃNEAÞÃ0744.582.248Elias GAZA0723.185.170Florin BORDEI0722.254.296

Colaboratori

dr. ing. Felician Eduard Ioan Hanndr. ing. Valentin Feodorovprof. dr. ing. Constantin Ionescuprof. dr. ing. Dan Dubinãprof. dr. ing. Marin Marinprof. univ. dr. ing. Gh. P. Zafiu

R e d a c þ i a

Publicitate

013935 Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. A, Et. 1, Ap. 15

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966E-mail: [email protected]

[email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori reprezintãpunctul lor de vedere ºi, implicit, îºi asumãresponsabilitatea pentru ele.

Tiparul executat la:Grupul de presã ºi tipografie

ROMPRINT Bucureºti

Editor:STAR PRES EDIT SRL

e d ! t o r i a l

Marcã înregistratã la OSIMNr. 66161

ISSN 1841-1290

Revista Construcþiilor aprilie 20064

Primim la redacţie

Camera de Comerþ ºi Industrie a RomânieiCamera de Comerþ ºi Industrie a Municipiului Bucureºti

COMUNICATÎn urma circulaþiei, în ultima vreme, a unor informaþii

deformate privind privatizarea ºi aºa-zisa vânzare/cumpãrarea Complexului Expoziþional ROMEXPO unor grupuri strãine,demolarea cupolei ºi a altor pavilioane, cu implicarea unorinstituþii de stat, Camera de Comerþ ºi Industrie a României(CCIR) ºi Camera de Comerþ ºi Industrie a MunicipiuluiBucureºti (CCIB), ca acþionari majoritari, doresc sã aducã lacunoºtinþa opiniei generale, dar, mai ales, a mediului deafaceri urmãtoarele:

Romexpo, încã de la înfiinþarea sa în 1973 sub denu-mirea de Întreprinderea de Târguri ºi Expoziþii, a aparþinutCamerei de Comerþ ºi Industrie, deci nu statului;

Camera de Comerþ ºi Industrie, chiar ºi în regimulcomunist, prin lege, a funcþionat ca organizaþie obºteascã,deci nu statalã, fiind beneficiarul construcþiilor;

În 1990, Întreprinderea de Târguri ºi Expoziþii s-atransformat, potrivit Legii nr. 31/1990, în societate pe acþiuni,cu capital privat integral românesc, având acþionar majoritarCamera de Comerþ ºi Industrie;

În prezent, acþionarii Romexpo sunt: 35% Camerade Comerþ ºi Industrie a României, 35% Camera de Comerþºi Industrie a Municipiului Bucureºti ºi 30% persoanefizice – salariaþii sau asimilaþi ai Romexpo, ai celor douãcamere ºi ai celorlalte societãþi ale acestora.

Terenul Complexului Expoziþional a fost atribuit înadministrarea Camerei de Comerþ ºi Industrie în anul1972 în baza hotãrârii de Guvern. În anul 2004, prinhotãrâre de Guvern, acest teren a fost redus la dimensi-unea existentã (în funcþionare), înlocuindu-se termenul de„administrare“ (termen propriu regimului comunist) cu celde „folosinþã“ pe 49 de ani în favoarea Camerei de Comerþºi Industrie a României. Principalul argument al acesteidecizii a fost faptul cã activitãþile Camerei de Comerþ ºiIndustrie a României sunt în întregime de utilitate publicã,în favoarea comunitãþii de afaceri din România.

Dividendele obþinute din profitul realizat de Romexpose repartizeazã acþionarilor dupã aprobarea în AdunareaGeneralã a Acþionarilor (cele douã camere ºi persoane fizice)ºi sunt utilizate de acþionarii persoane juridice cu riguro-zitate, exclusiv pentru activitãþi realizate în folosul comu-nitãþii de afaceri din România. Un exemplu este ºiconstrucþia sediului celor douã camere de comerþ, consi-derat unul din cele mai moderne sedii de camere dinEuropa, ceea ce aduce un plus reprezentativitãþii comu-nitãþii de afaceri din România în tabloul general al UniuniiEuropene.

Din 1990 ºi pânã în prezent, Romexpo s-a dezvoltatconsiderabil, ajungând de la o singurã manifestare expo-ziþionalã internaþionalã pe an la peste 35, cu participareaa peste 7.500 de expozanþi ºi cu un sfert de milion de vizitatori;

Milioane de euro au fost investite pentru a trans-forma acest complex din construcþii improprii ºi degradateîn spaþii expoziþionale moderne ºi funcþionale. Începânddin aceastã primãvarã, intrã în funcþiune un sistem ultra-modern computerizat (primul în rândul târgurilor din fos-tele þãri fãrã economie de piaþã) de accesare ºimonitorizare a vizitatorilor, inclusiv în parcãri, precum ºio activitate pe scarã largã, de prestabilire profesionistã acontactelor de afaceri între expozanþi ºi vizitatori. Întregulmanagement al societãþii se desfãºoarã pe baza unui sis-tem informaþional modern.

Se are în vedere, printr-un program substanþial deinvestiþii anuale, ca în circa 7 ani, suprafaþa expoziþionalãa Romexpo sã se dubleze prin utilizarea integralã asuprafeþei de teren pe care Camera de Comerþ ºi Industriea României i-a încredinþat-o spre folosire. Anul acesta, înprimãvarã, începe construcþia unui pavilion modern decirca 14.000 mp.

Romexpo a ajuns la o dimensiune unanim recunos-cutã în industria târgurilor mondiale, o dovadã fiind ºialegerea conducerii Romexpo în organele de conducereale celor mai reprezentative asociaþii de profil (este deþi-nutã ºi se exercitã preºedinþia Asociaþiei Târgurilor CentralEuropene, Asociaþiei Târgurilor Sud-Est Europene ºivicepreºedinþia pentru Europa în UFI – Asociaþia Globalãa Târgurilor – la nivel mondial).

Romexpo este în mãsurã sã negocieze parteneriate,Adunarea Generalã a Acþionarilor fiind cea care aprobãdiversele propuneri, luând în consideraþie avantajul reci-proc ºi interesele acþionarilor ºi ale comunitãþii de afaceridin România. În aceastã direcþie, existã posibilitatea pre-lungirii strategiei celor douã camere în domeniul târ-gurilor ºi manifestãrilor expoziþionale, de încurajare afirmelor într-o participare cât mai largã prin finanþareaunor tarife diferenþiate, reduse substanþial faþã de tarifeleexistente, pe diverse categorii de expozanþi.

Acþionarii majoritari ai Romexpo considerã necesar sãinformeze opinia publicã ºi mediul de afaceri asupraaspectelor prezentate mai sus pentru evitarea unor preju-dicii ce pot fi aduse activitãþilor actuale ºi de viitor alesocietãþii Romexpo în raport cu partenerii ei din Româniaºi din strãinãtate.

18.03.2006

Direcþia Comunicare ºi Presã a CCIRDepartamentul Comunicare al CCIB


Carpat Beton lanseazãdispeceratul de betoane Bucureºti

La începutul lui martie 2006 –Carpat Beton, divizia de betoane dinRomânia a Grupului HeidelbergCement,a inaugurat dispeceratul de preluare acomenzilor de beton din Bucureºti,pentru a le asigura clienþilor sãi olivrare promptã ºi a acoperi mai binecomenzile din zona capitalei.

Dispeceratul coordoneazã ºi opti-mizeazã livrãrile de produse ºi serviciipreluând solicitãrile aferente tuturorcelor trei staþii de betoane deþinutede Carpat Beton în Bucureºti: dinbulevardul Timiºoara (Militari),Mogoºoaia ºi Pantelimon. Dispeceratultransmite apoi comenzile cãtre staþiacea mai potrivitã cerinþelor clientului,

luând în considerare distanþa,disponibilitatea serviciilor solicitate(transport, pompare), totul pentru olivrare cât mai eficientã.

„Prin lansarea dispeceratului debetoane din Bucureºti, asigurãmclienþilor noºtri rãspunsul prompt lasolicitãri, coordonându-ne, în acelaºitimp, activitatea, astfel încât sã lucrãmla randament maxim. În cazul unorcomenzi semnificative, cãrora o singurãstaþie de betoane nu le poate facefaþã, Carpat Beton poate realiza, prinintermediul dispeceratului, livrãrisimultane din toate cele trei staþii dinBucureºti”, a declarat Mihnea Stoian,directorul general al Carpat Beton.

Serviciile dispeceratului pot fisolicitate foarte simplu, utilizândnumãrul „*carpat“ disponibil înreþelele Connex-Vodafone ºi Orange.Apelurile vor fi preluate de cãtreoperatorii din Call Center. Clienþii pottrimite comenzi de luni pânã vineri,între orele 8,00 – 18,00, iar sâmbãta,între orele 8,00 – 12,00. Comenzilese pot primi ºi prin fax, la numãrul021.350.44.82.

Cele trei staþii Carpat Beton dinBucureºti sunt specializate în producereade betoane aditivate, ºape ºi mortare.Începând din 19 decembrie 2005,Carpat Beton Bucharest a preluatCarpat Beton Tungal, pentru a asigurao mai mare flexibilitate ºi operativitateºi a oferi clienþilor sãi un pachet com-plex de produse ºi servicii.

G I P G R U P A V E R T I Z E A Z Ã !Izolaþiile termice, o deficienþã majorã a

coºurilor industriale ºi nu numaiing. Cristian GRIGORE – Director Calitate

În expunerile precedente prezentate înRevista Construcþiilor, am tot vorbit despredegradãrile frecvente ale coºurilor industriale dinbeton armat, de indiferenþa cu care acestea aufost ºi continuã sã fie tratate ºi de pericolul generalpe care îl prezintã starea avansatã de degradare aacestor coloºi din beton „bãtrâni ºi bolnavi”,cum le spuneam noi.

Dar care au fost principalele motive tehnice,pentru care aceste construcþii au ajuns în aceststadiu de degradare, altele decât exploatareafãrã reparaþii? Au existat hibe de proiectaresau de execuþie? Oare aceste structuri s-aunãscut gata bolnave?

Specialiºtii Gip Grup, proiectanþi ºi execu-tanþi a peste 80 de asemenea structuri, cu oexperienþã de peste 44 de ani în acest domeniu,privind de la nivelul tehnologic actual, potspune cã da, aceste construcþii s-au nãscutgata bolnave atât din cauza cunoºtinþelortehnice limitate din perioada în care au fostconcepute, a materialelor ieftine ºi cu perfor-manþe slabe utilizate, cât ºi din cauza ritmuluialert în care se executau aceste construcþii lavremea respectivã.

Principala problemã de proiectare pentruaceste obiective a constat în modul de abor-dare a calculului de transfer termic, pentru cãatunci nu se fãcea un calcul de rezistenþã lasolicitarea din temperaturã, deoarece, spunemnoi, specialiºtii în materie, modelul de calculera bara ºi nu placa tronconicã. Astfel, din fazade concepþie armarea orizontalã (inelarã) a fostinsuficientã, fapt ce a condus la apariþia crãpã-turilor ºi fisurilor verticale.

Alte deficienþe în proiectare se referã la:• detaliile de aplicare a izolaþiilor termice

direct pe beton, izolaþii constituite din materialeincompatibile din punctul de vedere al coefici-entului de dilatare termicã. Astfel, izolaþia sedegradeazã în timp, fiind obligatã sã se deformezeidentic cu betonul (fisurare, desprindere ºi cãdere)fãrã sã mai poatã oferi protecþia necesarã;

• lipsa izolaþiei termice in zona consolelorde sprijin pentru zidãria antiacidã care a con-dus la acþiunea directã a temperaturii asuprabetonului, inducând eforturi secþionale pestecapacitatea portantã a secþiunii ºi punând înpericol stabilitatea structurii.

ªi în momentul actual, tendinþa este aceeaºila majoritatea coºurilor unde, în loc sã setrateze în primul rând de cãtre beneficiari proble-mele de fond, se practicã doar zugrãvirea înculori vii a corpului din beton pentru a luaochii lumii. Se aruncã astfel sume consistentepe apa Sâmbetei ºi asta în condiþiile în carebugetul de stat doreºte eficienþã maximã lacheltuirea sumelor investite.

Aceeaºi problemã a izolaþiilor termice sepoate ridica ºi la construcþiile civile. Au trebuitsã treacã 16 ani ca sã constatãm cã 30% dinenergia produsã în þarã o aruncãm în aer ºi plã-tim valutã la diferite companii strãine în loc sãfacem un program de izolare a locuinþelor ºiclãdirilor sociale care sã reducã aceste pierderi.

Dacã realizarea acestui program ar fi luatã înserios, s-ar da de lucru constructorilor, s-ar folosimateriale din þarã, iar în final, totul ar conduce laridicarea gradului de confort ºi de siguranþã aconstrucþiilor.

Factorii de decizie (cu precãdere primariidin capitalã ºi din þarã) aruncã banii publici pezugrãveli în loc sã facã o izolare sãnãtoasã ablocurilor, aºa cum fac la ei acasã (termopan,cãptuºire termoizolantã).

Problemele semnalate de noi nu reprezintão noutate, dar grav este cã NU SE DOREªTEluarea de mãsuri.

Trebuie ca Inspectoratul de Stat în Construcþiisã aplice amenzi SEVERE beneficiarilor caresolicitã fonduri ºi investesc în lucrãri de mântu-ialã, gen zugrãviri ºi placãri ornamentale, fãrã arezolva problema pierderilor de energie.

Toate sistemele de transport pentru utilitãþi(apã caldã, agent termic) sunt izolate deficitarºi, astfel, se pierd 30 50% din energie.

Ca sã nu mai vorbim de faptul cã se con-tinuã programul de aruncare a banilor pe trotu-are ºi borduri realizate din materiale de slabãcalitate care, dupã 2–3 ani, se degradeazã,dându-se, în felul acesta, de „lucru” continuuaceloraºi firme dubioase.

Se pare cã beneficiarii nu cunosc cã laºocuri termice (îngheþ - dezgheþ) nu este indi-catã folosirea materialelor poroase care au labazã beton sau ciment, aºa cum se pro-cedeazã de ani de zile.

IZOLAREA corectã a construcþiilor este ocomponentã ESENÞIALÃ în determinareaduratei de viaþã a acestora.

Iatã de ce am considerat cã este necesarãimplicarea Inspectoratului de Stat în Construcþii,a ministerelor, conducerilor centralelor termice,platformelor chimice ºi petrochimice pentru apune stavilã CHELTUIELILOR fãrã suport tehnic.Pentru a economisi ENERGIE trebuie sã avemo izolaþie BUNÃ; pentru a mãri durata de viaþãa construcþiilor trebuie sã avem o termoizolaþiedimensionatã raþional. Când consolidãm con-strucþiile, trebuie sã le IZOLÃM bine ºi sã asigu-rãm un transfer termic eficient. Deci trebuienorme, standarde ºi instrucþiuni care sã þinãseama de IZOLAÞII. Prin legislaþie, trebuie sãse impunã ºi sã se pedepseascã, sever, neapli-carea prevederilor strict necesare asigurãriieficienþei construcþiilor de orice fel.

GIP GRUP SABucureºti, Str. C.F. Robescu nr. 12, sector 3; cod poºtal 030218

Tel.: 021/310.24.74, 021/310.24.75, 021/310.24.76, 021/313.78.93; Fax: 021/310.24.62;E-mail: [email protected], [email protected]

• CHE Vãlenii de Munte pe râul TeleajenAPASCO SA Mãneciu

• Depozit nou pentru deºeuri periculoase ale SC Terapia SA Cluj–NapocaIRIDEX GROUP CONSTRUCÞII SRL Bucureºti

• Terminal de pasageri în portul ConstanþaCONVAS CONSTRUCT SRL Constanþa

• Reamenajarea nodului hidrotehnic de folosinþã complexã Bega - TimiºoaraSAIFTIM SA Timiºoara

• Modernizare puncte termice - Sistem urban de termoficare Râmnicu VâlceaIMSAT SA Râmnicu Vâlcea

• Montaj instalaþie de tip tunel pentru tratamente de suprafaþã ale caroseriilor auto la Renault Trucks FranþaIMSAT SA Bucureºti

• Telegondolã 8 locuri Postãvarul Expres - Poiana BraºovVECTRA SERVICE SRL Zãrneºti

• Instalaþii electrice – Substaþia 520 Quadruplex – Victoria FloreºtiTIAB SA Bucureºti

• Clãdire pentru centrul de export CKD Logan – Renault InternaþionalBUILDING ASTROM SRL Piteºti IMSAT SA Râmnicu Vâlcea

• Centrul Regional de Afaceri pentru Promovarea Activitãþilor Economice TimiºoaraARCOM SA Bucureºti

• Clãdire birouri Piaþa Charles De GaulleBOG’ART SRL Bucureºti

• Consolidare Palatul TelefoanelorROTARY CONSTRUCÞII SRL Bucureºti

• Centrul Tehnic de Pregãtire al FRF la MogoºoaiaAEDIFICIA CARPAÞI SA Bucureºti

• Sediul Inspectoratului Teritorial în Construcþii PloieºtiIASICON SA Iaºi

• Pavilion administrativ ºi spaþiu expoziþional la SC Remex SA ReghinCONSERG SA Reghin

• Cãmin pentru pensionari - 200 de locuri BraºovLUCS SA Braºov

• Restaurare, amenajare ºi extindere Sala Thalia - SibiuGRUP SINECON CONSTRUCÞII SA SibiuIMSAT SA Râmnicu Vâlcea

ARACOTROFEUL CALITÃÞII pentru lucrãrile executate în 2005

Cine „riscã” ºi munceºte eficient pentru firma pe care o

reprezintã ºi, în egalã mãsurã, pentru investitor are ºanse

sã fie apreciat de specialiºti, instituþii ºi asociaþii profesion-

ale pentru lucrãrile puse în operã într-o anumitã perioadã

de timp. Aºa a devenit de acum tradiþionalã festivitatea

care are loc anual la Romexpo, cu prilejul desfãºurãrii târ-

gului de specialitate Construct Expo.

La ediþia din acest an, s-au acordat premiile ARACO

societãþilor care în 2005 au ridicat construcþii originale ca

proiect ºi execuþie. Trierea lor s-a fãcut ºi de aceastã datã

pe baza unui regulament sever, care îi aduce înprim-plan pe cei care, folosind potenþialul lor tehnic,tehnologic ºi logistic, reuºesc construcþii de excepþie.

Este încã o dovadã cã pe piaþa concurenþialã reuºesccei merituoºi – ARACO, cea mai mare ºi mai organizatãbreaslã profesionalã din domeniul construcþiilor, n-a fãcutºi nu face „rabat” de la calitate, distincþia oferitã de eapurtând chiar denumirea de „Trofeul calitãþii”.

Aºadar, sã cunoaºtem câºtigãtorii pentru lucrãrile exe-cutate în 2005, lucrãri la care ne vom referi pe larg înurmãtoarele numere ale Revistei Construcþiilor.



CASA SOCIAL A CONSTRUCTORILORProtecþia socialã

a lucrãtorilor din construcþii

În condiþiile temperaturilor scãzuteînregistrate mulþi ani, începând culuna noiembrie, normele tehnice ºicele care reglementeazã condiþiileutilizãrii forþei de muncã impunrestrângerea sau întreruperea lucruluiîn aer liber în construcþii.

Cei care activeazã în cadrul sec-torului resimt implicaþiiile de ordineconomic asupra bilanþului firmelorsau consecinþele de ordin social,asupra lucrãtorilor în construcþii ºi afamiliilor acestora.

Expresie a voinþei ºi preocupãrilorpartenerilor sociali – sindicate ºipatronate reprezentative la nivelnaþional – din ramurile construcþii ºimateriale de construcþii, de asigurarea unei protecþii sociale reale a lucrã-torilor din aceste ramuri, prin Legeanr.215/1997, a fost înfiinþatã CasaSocialã a Constructorilor, uniculoperator privat de protecþie socialãdin România.

Pornitã la drum ca un proiectambiþios, Casa Socialã a Constructo-rilor ºi-a câºtigat în timp recunoaº-terea pentru contribuþia sa înatenuarea efectelor negative asupraforþei de muncã induse de caracterulsezonier al muncii în construcþii,dat de perioada din an cu vremenefavorabilã.

Potrivit legii, Casa Socialã a Con-structorilor gestioneazã fondurile des-tinate protecþiei sociale a salariaþilorsocietãþilor membre, având caracte-risticile unui fond de investiþii cu riscfoarte redus.

CSC numãrã în prezent ca membri598 de societãþi – antreprenori înconstrucþii cu capital de stat sau pri-vat, din toate grupele de mãrime:foarte mari, mari, mijlocii ºi mici.

Acestea însumeazã 45% dintotalul salariaþilor din ramurile con-strucþii ºi producere a materialelor deconstrucþii.

De la înfiinþare, activitatea CaseiSociale a Constructorilor a cunoscuto dinamicã permanent ascendentã,fie cã vorbim de evoluþia fondurilordisponibile sau de protecþia socialãefectiv acordatã (fig.1).

Pe ansamblul celor 7 ani de activi-tate, de serviciile Casei Sociale aConstructorilor au beneficiat maimult de 150.000 de lucrãtori în con-strucþii, suma totalã a fondurilorconsumate ridicându-se la peste48 milioane RON (fig. 2).

La 1 noiembrie 2005, Casa Socialãa Constructorilor a intrat în perioadade protecþie socialã cu fonduri dispo-nibile totalizând 43,72 milioane RON.

În perioada noiembrie–februarie,au beneficiat de protecþia oferitã deCSC un numãr de 11.025 de salariaþicãrora le-au fost plãtite indemnizaþiitotalizând 5,68 milioane RON.

Dintre cele 63 de societãþi benefi-ciare în aceastã iarnã, localizate în32 de judeþe, plãþile de protecþie socialãcele mai importante au fost efectuatecãtre ENERGOCONSTRUCÞIA SABucureºti, HIDROCONSTRUCÞIA SABucureºti, REPCON SA Oradea,

Cine îºi face vara sanie ºi iarna car, potrivit zicalei din bãtrâni, trece mai uºor pesterigorile ºi efectele provocate de sezonul rece. Unii constructori au înþeles la timp acestlucru ºi s-au înscris într-o organizaþie care i-a ferit de toate neplãcerile iernii. Aceasta senumeºte Casa Socialã a Constructorilor care are grijã de cei ce ºtiu sã beneficieze de aju-torul acordat pentru perioada de inactivitate. ªi nu sunt puþini cei care fiind membri aiCSC au avut de unde sã plãteascã salarii chiar dacã nu au lucrat.

Pentru cei care încã nu cunosc avantajele oferi te de CASA SOCIALÃ ACONSTRUCTORILOR, dl Director General Mihai Damian face câteva precizãri.

Fig. 1

Fig. 2

MihaiDamian

continuare în pagina 16

� Revista Construcþiilor � aprilie 200616

Important !În atenþia beneficiarilor de investiþii (investitori sau proprietari)

CORAL SA Tulcea, SCCF IAªI GRUPCOLAS SA, TAJTRANS SRL Timiºoara,SIBAREX SA Câmpineanca, DRUMURIªI PODURI SA Brãila, CRIªANACONS SA Oradea, CONCID SABistriþa, ALCONEP SRL Târgu-Ocna,TEL ELECTRO SA Constanþa,LUCRÃRI DRUMURI ªI PODURIBistriþa, MBM CONSTRUCT ’95 SRLFocºani, DRUMURI ªI PODURISÃLAJ Zalãu.

Dupã definitivarea situaþiei plãþilorde protecþie socialã pe luna martie,Casa Socialã a Constructorilor arputea sã încheie iarna 2005–2006 cunoi recorduri, care sã consolidezerezultatele semnificative obþinutepânã în prezent.

Pe lângã protecþia socialã acor-datã lucrãtorilor din construcþii, un altserviciu apreciat de societãþile mem-bre este acordarea de scrisori degaranþie pentru participarea la lici-taþii, în limita fondurilor depuse la CSC.În anul 2005 au fost emise 36 descrisori de garanþie, în valoare depeste 670 mii RON, printre benefi-ciari numãrându-se Tunele SA Braºov,Drumuri ºi Poduri SA Prahova, Drumuriºi Poduri SA Buzãu, Pentaco SA Bucureºtiºi Sirtrot SA Adjud.

Portofoliul de servicii al Casei Socialea Constructorilor mai cuprinde:

� multiplicarea profesionistã afondurilor, care acoperã rata inflaþieiºi este superioarã dobânzilor mediioferite de bãncile comerciale;

� programe flexibile de formareprofesionalã continuã prin Casa deMeserii a Constructorilor, fundaþieînfiinþatã în august 2004;

� lobby la nivelul tuturor instituþi-ilor statului – centrale, regionale ºilocale, pentru promovarea ºi apãrareaintereselor economice ºi sociale alesocietãþilor membre.

În completarea serviciilor legatede obiectul sãu principal de activi-tate, CSC are în dezvoltare proiecteimportante în perspectiva aderãriiRomâniei la Uniunea Europeanã ºi anecesitãþii alinierii la exigenþelecomunitare, printre care se numãrã:

� Casa de Siguranþã ºi Sãnãtate înMediul de Muncã;

� Casa de Concedii a Constructorilor;� Pensii ocupaþionale, suplimen-

tare, pentru ramura de construcþii;� Scrisori de garanþie pentru bunã

execuþie, prin administrarea fondu-rilor constituite de societãþile membre.

Casa Socialã a Constructoriloroferã partenerilor sociali din con-strucþii cadrul de dialog ºi negocierepentru materializarea acestor proiecte,care vor contribui la alinierea sectorului

construcþiilor din România la cadrulinstituþional european.

Pe aceeaºi direcþie, în ultimii ani,Casa Socialã a Constructorilor a pusbazele unor relaþii de parteneriat cuorganizaþii puternice din þãri cum sunt:Italia, Belgia, Germania ºi Danemarca.În prezent, CSC deruleazã, împreunãcu acestea patru, proiecte cu finanþarenerambursabilã din surse comunitare(PHARE, ERASMUS, LEONARDO).

Totodatã, Casa Socialã a Construc-torilor are relaþii de colaborare cu orga-nizaþii similare din Republica Moldova,Bosnia-Herþegovina, Bulgaria ºi alteþãri din regiune, în vederea transferuluiideilor care au stat la baza proiectuluide organizare ºi funcþionare a CaseiSociale a Constructorilor.

Preocupatã sã rãspundã perma-nent, prin serviciile sale actuale sau îndezvoltare, necesitãþilor specifice alesocietãþilor membre, CSC îºi întãreºteprezenþa în toate zonele þãrii, princontinua dezvoltare a reþelei sale dereprezentanþi teritoriali.

Prin acestea, Casa Socialã a Con-structorilor vrea sã rãsplãteascã încre-derea celor care au ales sã-i fie, deani buni, parteneri, adresând totodatãºi altor antreprenori de construcþiiîndemnul de a-i deveni, la rândul lor,membri. �

În conformitate cu prevederileLegii nr. 215/1997 ºi ale celorlalteacte normative care stau la bazafuncþionãrii sale, Casa Socialã a Con-structorilor este abilitatã sã încasezede la beneficiarii de investiþii (investi-tori sau proprietari), indiferent desursa de finanþare ºi de forma de pro-prietate, o cotã de 0,5% din valoarealucrãrilor de construcþii realizate,care se prevede ºi se preleveazã dinvaloarea devizului de construcþii cucorespondent în devizul general allucrãrii.

În baza prevederilor legale,Casa Socialã a Constructorilorsolicitã tuturor investitorilor sãachite cota de 0,5% din valoarealucrãrilor de construcþii definitede codul CAEN ºi CPSA în contulnr. RO46RZBR0000060003334134deschis la Raiffeisen Bank SMB.

Plata cotei de 0,5% se poate facefie la valoarea declaratã în autorizaþiade construcþie cu regularizare la ter-minarea (recepþia) obiectivului, fieeºalonat, pe mãsura realizãrii lucrãrilor.

Legea nr. 50/1991 (republicatã înM.OF. 933/13.10.2004) privind autori-zarea executãrii lucrãrilor de con-strucþii prevede :

� Cap. 1 – Autorizarea lucrãrilorde construcþii la art. 7 (1) c) „dovadaprivind achitarea taxelor legale”(inclusiv 0,7% pentru ISC , 0,5% pentruCasa Socialã a Constructorilor, 0,5%pentru Ordinul Arhitecþilor etc.).

� Cap. 1, art. 7 ( 12) – „autoriza-þiile de construire /desfiinþare se emitnumai pe baza unei documentaþiicomplete, în conformitate cu conþi-nutul cadru prevãzut în anexa nr. 1…”

� Anexa 1. Proiectul pentru autori-zarea executãrii lucrãrilor de construire(PAC). I. Piese scrise. 2.4. Devizulgeneral al lucrãrilor….

� Cap. 4 – Dispoziþii finale ºitranzitorii la art. 37 ( 4) „odatã curegularizarea taxei (pentru autorizaþiade construcþie), beneficiarii autoriza-þiilor de construcþii vor regulariza ºicelelalte cote prevãzute de lege“ (inclusiv0,7% pentru ISC, 0,5% pentru CasaSocialã a Constructorilor, 0,5% pentruOrdinul Arhitecþilor etc.).

Casa Socialã a Constructorilormulþumeºte pe aceastã cale tuturorbeneficiarilor de investiþii (investitorisau proprietari) care, respectândlegea, contribuie la acordarea uneiprotecþii sociale reale a salariaþilordin construcþii, asigurând prinaceasta eliminarea conflictelorsociale, stabilitatea forþei de muncãdin construcþii, pãstrarea ºi ridicareacalificãrii ºi calitãþii muncii în con-strucþii, respectiv asigurarea calitãþiilucrãrilor de construcþii. �

� urmare din pagina 14


Aditivi în betoane TIPURI ªI IMPORTANÞÃ

CE SUNT ADITIVII?Aditivii sunt substanþe organice sau

anorganice a cãror compoziþie chimicãcaracterizeazã modul de acþiune alacestora asupra betonului ºi, implicit,proprietatea lor principalã. Eficienþaproprietãþii principale a fiecãrui aditiveste influenþatã atât de procentul deaditiv folosit, de natura componenþiloramestecului, cât ºi de proprietãþilecimentului, condiþiile tehnologice depreparare a betonului, de modul depunere în opera al acestuia.

În funcþie de proprietatea princi-palã pe care o au, aditivii se împart înmai multe tipuri, dintre care cele maiutilizate sunt enumerate în tabelul 1.

Prezentãm, în continuare, mai îndetaliu, caracteristicile ºi avantajeleaduse de fiecare tip de aditiv.

ADITIVI PLASTIFIANÞI ªI SUPER-PLASTIFIANÞI

Aceºtia au, în principal, rolul de areduce substanþial cantitatea de apãnecesarã preparãrii betoanelor încondiþiile obþinerii unor lucrabilitãþiegale sau chiar mai mari.

Se ºtie cã apa din compoziþiabetonului care nu este necesarãhidratãrii cimentului are influenþenegative asupra calitãþii acestuia, deaceea adãugarea aditivilor devine onecesitate pentru obþinerea unorbetoane cu:

valori mari ale rezistenþei lacompresiune;

matrice mai compactã;grad de impermeabilitate ridicat;durabilitate superioarã.

Avantajele utilizãrii plastifianþilorºi superplastifianþilor la preparareabetonului sunt observabile în practicãîn cazul:

betonãrilor unor elemente ceprezintã aglomerãri ale armãturii;

turnãrii betonului prin pompare;turnãrii betonului sub apã;punerii în operã a betonului în

elemente ºi spaþii foarte înguste.

ADITIVI ÎNTÂRZIETORISunt recomandaþi, în principal,

pentru a menþine lucrabilitateabetonului pe o perioadã de timp sufi-cientã pentru asigurarea transportului,punerea în operã ºi compactareaacestuia.

Utilitatea lor se observã, mai ales,în condiþiile urmãtoare:

transportul betonului pe dis-tanþe mari;

betonãri pe vreme cãlduroasã,când timpul normal de prizã estescurtat datoritã efectului acceleratoral temperaturilor ridicate;

în cazul turnãrii unor elementemasive;

atunci când este necesar un timpmai mare pentru finisarea suprafeþeibetonului prin tehnici speciale.

ADITIVI ACCELERATORIPrincipalele proprietãþi ale aces-

tora sunt accelerarea procesului dehidratare/prizã al cimentului ºi dez-voltarea timpurie a rezistenþeibetonului.

Utilizarea acestui tip de aditivieste indicatã, în special, în urmã-toarele situaþii:

betonãri la temperaturi joase;atunci când se doreºte o

decofrare rapidã a elementului turnat;când sunt necesare finisarea

rapidã ºi aplicarea urgentã a unorstraturi de protecþie;

când este necesarã punerea mairapidã în exploatare a unor elementede construcþie.

ADITIVI ANTRENORI DE AERAcest tip de aditivi, adãugaþi în

masa de beton, îmbunãtãþesc semni-ficativ rezistenþa acestuia la solicitãrirepetate de îngheþ-dezgheþ.

Cantitatea în care se adaugã aceºtiaditivi este micã, circa 0,02-0,04 kgla 100 kg de ciment. În cazul utilizãriiacestor aditivi într-un dozaj mai marefaþã de cel indicat în fiºele tehnice,pot apãrea efecte secundare careinfluenþeazã nefavorabil calitateabetonului prin:

scãderea densitãþii acestuia;scãderea rezistenþelor la

compresiune.Totuºi, trebuie þinut cont de faptul

cã utilizarea corespunzãtoare a adi-tivilor îmbunãtãþeºte semnificativcalitatea betonului, însã nu pot con-stitui un remediu în cazul greºelilorde dozare a componenþilor betonului,de punere în operã sau de com-pactare a acestuia.

De aceea, este necesarã opti-mizarea consumului de aditivi ºi veri-ficarea compatibilitãþii acestuia cutipul de ciment folosit prin efectu-area, în laboratoare specializate, areþetelor de betoane.

Cimenturile Holcim sunt compati-bile cu majoritatea tipurilor de aditiviutilizaþi în România. Staþiile debetoane Holcim (România) utilizeazãaditivii prezentaþi mai sus, putând livratoate clasele ºi tipurile de betoanesolicitate de client, oferind astfel aces-tora produse variate ºi performante dinpunct de vedere calitativ.

În ultimii ani, utilizarea aditivilor în betoane s-a extins foarte mult datoritã avantajelor tehnice ºi economice pecare aceºtia le conferã.

Din punct de vedere tehnic, utilizarea lor se impune pentru îmbunãtãþirea proprietãþilor betonului ºi obþinerea debetoane cu performanþe superioare faþã de betonul fãrã aditivi. Avantajul economic demonstrat al utilizãrii aditivilorrezidã în reducerea consumului de energie necesar compactãrii unui beton aditivat.

Tabelul 1


PERFORMANÞE (TESTE EFECTUATE DE BPV VIENA)• Rezistenþa la compresiune beton: min. 40 N/mm2

• Rezistenþa la încovoiere beton: min. 5 N/mm2

• Rezistenþa la uzurã: - 6,7 cm3 / 50 cm2 – clasa 8 – Bodenhärter 100- 3,87 cm3 / 50 cm2 – clasa 5 – Bodenhärter 400

DOMENII DE UTILIZARE• Hale de producþie ºi depozitare, supermarketuri, hale de expoziþie, ateliere, rampe de încãrcare-descãrcare, garaje,

parcaje etc.• Alei pentru scaune cu rotile, stadioane, terase, ºcoli, spitale, birouri, rampe de beton etc.

AVANTAJE (FAÞÃ DE SOLUÞIA CLASICÃ)• Rezistenþã mare la ºoc ºi uzurã• Control al fisurilor• Antipraf, uºor de întreþinut• Turnare directã a betonului• Eliminare: beton de egalizare, plase de armare, distanþieri, ºapã specialã• Manoperã redusã

DATE INFORMATIVE DE CALCUL• Clasa betonului: C25/30• Rezistenþa de calcul la încovoiere: 4,4 N/mm2 (20 kg fibre/m3)• Coeficienþi de siguranþã în funcþie de clasa pardoselii:

- 1,2 – 2 sarcini concentrate- 1,5 – 2,5 sarcini combinate

Ipotezele de încãrcare ºi programul de calcul sunt conform specificaþiilor MUREXIN.

Întãritorul de pardosealã 100 – Murexin Bodenhärter 100este un amestec uscat, pe bazã de ciment ºi adaosuri mineraledure, care se presarã pe betonul proaspãt, în vederea realizãriide pardoseli industriale cu rezistenþã mare la uzurã ºi ºoc.

Principalele proprietãþi ale produsului:• produs gata preparat, predozat ºi amestecat în fabricã;• deschis la culoare, rezistent la UV;• permite realizarea unor suprafeþe extrem de compacte;• foarte uºor de curãþat ºi întreþinut;• absorbþie redusã la uleiuri ºi grãsimi;

• se poate folosi la interior ºi exterior;• corespunde la clasa de uzurã 8 ºi la

grupa de solicitãri C;• gama de culori: gri, roºu, verde,

albastru.

Pentru rezultate optime, recomandãmutilizarea în sistem cu:

• fibre metalice – Murexin Stahlfaser;• fibre din polipropilenã – Murexin

Austrofaser;• protecþie contra evaporãrii – Murexin

Verdunstungsschutz BA2.

PRODUSE COMPONENTE ALE SISTEMULUI:Fibre pentru armarea dispersã a betonului

- metalice: MFT Stahlfaser 50Stahldrahtfaser WLS 50

- polipropilena: Austrofaser PP 6; PP 12; PP 18 mm

• Aditiv superplastifiant pentru beton Betonfliessmittel FM-S; BE sau FM-X• Întãritor pardosealã pentru strat uzurã Bodenhärter 100

Bodenhärter 400• Strat de protecþie împotriva evaporãrii apei Verdungstungsschutz BA2: LF• Materiale elastice pentru etanºarea rosturilor Elasticvergussmasse PU50

Betonbausilikon SN15Fugenmasse PU15

Sisteme de pardoseliindustriale

PARDOSELI INDUSTRIALE MUREXIN DIN BETON ARMAT CU FIBRE METALICE ªI STRAT DE UZURÃ DE MARE REZISTENÞÃAGREMENT TEHNIC 020-04/045-2002

MUREXIN – ÎNTÃRITOR DE PARDOSEALÃ 100


PARDOSELI INDUSTRIALE – FAZE DE EXECUÞIE

1. TURNAREA BETONULUI

• Clasã beton: C25/30• Consistenþã beton: T4Fibrele metalice de armare ºi superplastifiantulse adaugã în beton la staþia de betoane sau la ºantier

înainte de turnare.Consumuri:• fibre metalice: 20–30 kg/mc• superplastifiant: circa 5 l/mc

2. NIVELARE-VIBROFINISARE

Nivelarea ºi vibrofinisarea suprafeþei betonuluicu grindã vibrantã

3. APLICAREA ÎNTÃRITORULUI de pardosealã ales (100 sau 400)Consum de material:• Bodenhärter 100: 5 kg/mp• Bodenhärter 400: 4 kg/mpÎntãritorul va fi aplicat uniform prin împrãºtiere atunci

când betonul proaspãt permite solicitarea la pas.

4. FINISAREA PARDOSELII

Dupã ce întãritorul s-a umezit, se executã mai întâi fini-sarea grosierã cu elicopterul echipat cu disc de nivelare(lighean).

Netezirea finã se realizeazã cu elicopterul echipat cupalete, operaþia continuând pânã când se obþine o suprafaþãlucioasã.

5. PROTEJAREA BETONULUI

Imediat dupã terminarea operaþiei de finisare, se va aplicape suprafaþa acestuia o protecþie împotriva evaporãrii rapidea apei din beton, folosind produsul BA2.

6. TRATARE ROSTURI

La 24–48 ore de la terminarea betonãrii, se poate trece latãierea rosturilor de contracþie.

Rosturile se vor umple dupã circa 2 sãptãmâni cu unuldin materialele elastice de etanºare.


ANTICOROSIV SA Bucureºti, com-panie din cadrul New Century Holding,produce ºi comercializeazã mortare,mase de ºpaclu ºi betoane epoxidicepentru protecþia ºi/sau repararea ele-mentelor de beton structural (stâlpi,grinzi, poduri, viaducte, rezervoareetc.), cu aplicabilitate în domeniulconstrucþiilor industriale ºi civile.

Aceste materiale, organice sauanorganice, au rezistenþe mecanice ºichimice excelente ºi conferã supor-turilor pe care sunt aplicate durabili-tate în timp ºi rezistenþã crescutã laºocuri mecanice.

Avantajele generale ale utilizãriiacestor produse sunt durata de viaþãde minimum 10 ani ºi posibilitateaaplicãrii chiar la temperaturi scãzute,între 0 ºi 5 0C.

Chiturile fabricate de ANTICO-ROSIV pot fi aplicate fie ca materialede pozare ºi rostuire a plãcilor de gre-sie acidã, fie în câmp continuu camase de ºpaclu pentru egalizareasuprafeþelor, în special în cazul struc-turilor de pardoseli.

Dupã aplicare, acestea se constituieîntr-o barierã de protecþie împotrivaagenþilor chimici ºi mecanici ºi potavea o utilizare multiplã, în funcþie denatura ºi solicitãrile mediului.

Exemplificãm câteva dintre apli-caþiile la care rãspunde cu succesgama mortarelor Anticorosiv:

protecþii interioare ale canalelorde apã;

reparaþii ºi protecþii interioareale silozurilor de cereale;

protecþii interioare ale coºurilorde fum;

reparaþii ºi hidroizolaþii inte-rioare ale turnurilor de rãcire;

reparaþii pentru defecte struc-turale poduri, viaducte, construcþiicivile ºi industriale (ex. segregãri saudesprinderi de beton);

protecþia interioarã a bazinelordin staþiile de alimentare cu apã,tratare ºi epurare ape uzate;

hidroizolaþia tancurilor ºi linurilorde bere, protecþia rezervoarelor destocare a vinului etc.;

protecþia bazinelor de apereziduale;

protecþia interioarã a anvelo-pelor nucleare;

mortare de ancorare a elemen-telor metalice în beton;

rectificarea ºi egalizarea pardo-selilor de beton.

Vã recomandãm:Betoanele epoxidice marca

ALOREX – sunt mase de ºpaclu apli-cabile în câmp continuu pentrurepararea defectelor de beton,egalizarea pardoselilor de beton saumortare de vâscozitate micã pentruîncastrarea structurilor de beton:

ALOREX MSN 3 – protecþiaanvelopelor nucleare din centralelenucleare;

ALOREX MS 81 – masã de ºpacluîn câmp continuu pentru reparaþiidefecte beton;

ALOREX IJG-S – masã de ºpaclu încâmp continuu pentru rectificareapardoselilor, reparaþii fisuri, crãpãturiºi beton de ancorare a elementelormetalice;

ALOREX EIH – mortar epoxidic îndispersie apoasã pentru reparaþiibetoane umede; aplicabil la o grosimede 4 mm, asigurã inclusiv imperme-abilizarea betonului.

ANTICOROSIV oferã mortareºi betoane epoxidice speciale


Mortare pe bazã de rãºini epoximodificate marca REXIDUR – suntchituri de pozare ºi rostuire gresieantiacidã, cu rezistenþe mecaniceexcelente ºi rezistenþe la medii chi-mice slab bazice ºi acide.

Mortare pe bazã de rãºini polies-terice marca SILUREX – sunt chituride pozare ºi rostuire gresie antiacidã,cu rezistenþe chimice excelente lamedii puternic agresive acide saubazice sau produse petroliere.

Chituri anorganice marca ARNOLEX– sunt chituri de pozare ºi rostuiregresie antiacidã, cu rezistenþe termiceridicate (600–800 0C), special formu-late pentru protecþia interioarã acoºurilor de fum.

Mortar de reparaþii rapide BETO-FAST RR – este un mortar pe bazã deciment ºi aditivi speciali, cu întãrirerapidã (15–20 minute), fãrã con-tracþii, aplicabil inclusiv pe betonumed; are avantajul execuþiei unorreparaþii fãrã a mai fi nevoie decofrare, putând fi aplicat în grosimide pânã la 3 cm, în straturi succesive(tabelul 1).

Pentru alegerea soluþiei optimedin punct de vedere tehnico-eco-nomic, specialiºtii ANTICOROSIVasigurã expertizare ºi consultanþãgratuitã clienþilor, precum ºi asis-tenþã tehnicã gratuitã la derularealucrãrilor cu aceste tipuri demateriale, printre partenerii noºtrienumerându-se:

Oltchim Rm-VâlceaOMV Petrom Arpechim – PiteºtiMittal Steel GalaþiRompetrol PetroMidiaAlum TulceaErdemir TârgoviºteMechel Câmpia TurziiCCCF SA BucureºtiRadox Bucureºti

Tabelul 1

* Pentru aplicaþii speciale, se pot arma suplimentar cu fulgi de sticlã, armarea asigurând orezistenþã mecanicã ºi termicã suplimentarã.


Avantajul unor cheltuieli deîntreþinere ºi reparaþii curente, cu multmai reduse decât în cazul folosiriimixturilor asfaltice, determinã cabetonul de ciment sã fie folosit caîmbrãcãminte rutierã la autostrãzi,drumuri ºi strãzi de orice tip, plat-forme de parcare sau piste aeropor-tuare etc. Trebuie, totuºi, menþionatfaptul cã folosirea îmbrãcãminþilor dinbeton de ciment, denumite sistemerutiere rigide, necesitã investiþiiiniþiale mai mari faþã de cele necesarerealizãrii îmbrãcãminþilor asfaltice.O altã soluþie o reprezintã folosireabetonului de ciment la fundaþiile acestorconstrucþii, îmbrãcãminþile fiind reali-zate din mixturi asfaltice.

Atunci când avem de-a face cusisteme rutiere rigide, deteriorãrilebetonului se pot împãrþi în douã cate-gorii, dupã cum urmeazã:

1. defecþiuni ale suprafeþeiîmbrãcãmintei (ºlefuiri, exfolieri, ero-ziuni, microfisuri etc.);

2. defecþiuni ale structuriiîmbrãcãmintei (fisuri ºi crãpãturi, rup-turi sau gropi).

Principalele cauze care duc lacrearea acestor defecþiuni sunt:

subdimensionarea structurii rutiere;execuþia defectuoasã sau slaba

calitate a lucrãrii;calitatea slabã a materialelor

utilizate la execuþie ºi a produselor deîntreþinere;

acþiunea traficului;acþiunea factorilor climaterici;vârsta înaintatã a betonului.

Dacã vorbim despre pardoselilesau pavajele industriale realizate dinbeton, putem spune cã acestea sedeterioreazã deseori de-a lungulduratei de exploatare, pânã cânddevin nesigure sau capãtã un aspectdezagreabil.

Repararea defecþiunilor apãrute înbetonul de ciment atunci când acestaeste folosit ca sistem rutier rigid sauca pardosealã industrialã poate fiefectuatã prin folosirea unui betonaditivat cu fibre sau a unui mortarpredozat.

Un alt fapt care trebuie menþionateste cã urgenþele de remediere adefecþiunilor trebuie sã þinã seama deefectul acestora asupra desfãºurãriinormale a traficului rutier sau pietonal.

SC IRIDEX GROUP PLASTIC SRL,prin intermediul DepartamentuluiMateriale Speciale Pentru Construcþiicomercializeazã o gamã largã de pro-duse predozate pentru reparaþiibetoane. În cele ce urmeazã, ne vomopri asupra a douã mortare produsede FOSROC Ltd. Anglia: Paveroc ºiPatchroc GP.

Mortarul Paveroc este folositpentru restaurarea de spaþii largi depavaje ºi pardoseli, pentru a se evitaînlocuirea totalã a zonelor deteriorate.Unul dintre avantajele evidente aleacestui produs rezidã în faptul cãprezintã o creºtere rapidã a rezis-tenþei, permiþând traficul pietonal la12 ore de la aplicare ºi pe cel auto la24 ore, în condiþiile unei temperaturia mediului ambiant de 20 0C, redu-când, astfel, în mod semnificativtimpii morþi. Paveroc are o rezistenþãla compresiune de 20 N/mm2 la o zide la aplicare, la 28 de zile rezistenþacrescând la 50 N/mm2.

Mortarul Patchroc GP este folositla restaurarea urgentã a peticelorlocalizate pe pavajele de beton, pistede aeroport, rampe de acces, autostrãzi,precum ºi pentru multe utilizãri înconstrucþii industriale cum ar fi par-doselile pentru coridoare ºi depozite.Dezvoltând o rezistenþã la compre-siune de 15 N/mm2 la 2 ore de la apli-care, 50 N/mm2 la o zi ºi ajungânddupã 28 de zile sã prezinte o rezis-tenþã de 60 N/mm2, Patchroc GP estecu precãdere util acolo unde trebuieredusã întreruperea traficului.

Produse predozatepentru reparaþii betoane

ing. Bogdan STÃNESCU


Datoritã perioadei scurte de întãrire,permite reluarea traficului la 2 ore dela punerea în operã în condiþiile uneitemperaturi a mediului ambiant de 20 0C.

Pentru a executa o reparaþie desucces, este esenþialã diagnosticareacorectã a defectelor, identificareacauzelor ºi alegerea materialului dereparaþii potrivit. De asemenea, estefoarte importantã pregãtirea substra-tului pe care va fi aplicat materialulde reparaþie. Având în vedere celemenþionate mai sus, pentru a se evitaposibilitatea de inducere a fisurãriimortarului de reparaþie, este reco-mandat sã se acorde atenþia adecvatãfisurilor, rosturilor din stratul suport.Fisurile deschise trebuie tratate printr-ometodã aprobatã.

În ceea ce priveºte substratul,înainte de aplicarea Paveroc sauPatchroc GP, conturul zonelor ceurmeazã a fi reparate se sparge pe oadâncime de 10–12 mm, obþinân-du-se o suprafaþã rugoasã, curatã ºinecontaminatã. Depozitele de ulei ºiunsori trebuie eliminate prin curãþirecu abur, spãlare cu detergent saufolosind un degresant potrivit.Eficienþa decontaminãrii poate fiapreciatã prin testarea aderenþei lasubstrat.

Expuneþi complet oþelul corodat înzona de reparaþie ºi îndepãrtaþi oricematerial deteriorat ºi depozite corodate.Oþelul va fi curãþat pânã la luciulmetalic, acordându-se o atenþiedeosebitã pãrþii din spatele armãturii,fiind recomandatã sablarea uºoarã.

Acolo unde coroziunea a fostcauzatã de prezenþa clorurilor, oþelul

va fi spãlat cu jet de apã curatã demare presiune imediat dupã sablare.Zona pregãtitã pentru aplicarea mor-tarului va fi curãþatã cu jet de aercomprimat (fãrã suspensii uleioase).

Pentru armãturã se aplicã un stratcontinuu de Nitoprime Zincrich, oamorsã monocomponentã pe bazã dezinc ºi rãºini epoxidice, pe toatãsuprafaþa armãturii expuse ºi se lasãsã se usuce înainte de a se trece laetapa urmãtoare. Dacã existã dubiicu privire la continuitatea acopeririicu Nitoprime Zincrich se procedeazãla o nouã aplicare dupã uscare, pro-cedându-se la fel. Nitoprime Zinchricheste amorsa recomandatã a fi folositãîn combinaþie cu mortarele dereparaþie produse de cãtre FOSROC Ltd.Anglia. Amorsa este special con-ceputã pentru a conferi armãturii pro-tecþie anticorozivã ºi împiedicãformarea de anozi incipienþi înlocurile imediat adiacente.

Atât Paveroc, cât ºi Patchroc GPsunt de naturã alcalinã ºi protejeazãarmãturile, putând fi utilizate atâtintern, cât ºi extern ºi nu conþin aditivipe bazã de clor.

În continuare, se va aplica un stratde amorsã Nitobond AR sau Nitobond EP,în funcþie de destinaþia betonului ceurmeazã a fi reparat ºi apoi se trece laamestecarea mortarului.

Procedura de amestecare esteaceeaºi în cazul ambelor produse.Astfel, este recomandatã folosireaunui mixer cu acþiune forþatã.Amestecul se va realiza într-un reci-pient de dimensiuni adecvate, folo-sindu-se un dispozitiv rotativ de micã

turaþie (400–500 rpm) prevãzut cu opaletã spiralatã. Nu se vor folosimixere cu cãdere liberã. Nu trebuieîncercat niciodatã sã se obþinã mortardin cantitãþi sub un sac. Se mixeazãtimp de 3 minute, pânã când amesteculdevine complet omogen, adãugândîntotdeauna pulberea peste apã.Un avantaj evident este faptul cã înprocesul de amestecare nu este nece-sarã decât adãugarea unei cantitãþi deapã, specificatã în fiºa tehnicã a pro-dusului, eliminând astfel variaþiile deºarjã.

Patchroc GP este un mortar eco-nomic, putând fi îngroºat cu agregatcalibrat în unele aplicaþii, ºi, fiindauto-compactant, eliminã porozi-tãþile, iar Paveroc este un mortar careare contracþia compensatã.

SC IRIDEX GROUP PLASTIC SRLvã stã la dispoziþie, oferindu-vã ogamã largã de materiale ºi tehnologiispeciale pentru construcþii.

Ghidul cuprinde urmãtoarele capitole-lucrãri:Studiul asupra legislaþiei Uniunii Europene privind

construcþiile ºi mediul înconjurãtor ºi efectele implemen-tãrii acesteia asupra activitãþilor de construcþii-montaj înRomânia;

Proiectul unui îndrumar de mãsuri pentru satisfa-cerea cerinþelor de protecþie a mediului în domeniulconstrucþiilor;

Trei studii demonstrative pentru realizarea sistemelorde management de mediu a urmãtoarelor tipuri de activitãþi:

- ºantier de construcþii în intravilan;- balastierã;- fabricarea betonului.Un subiect aparte abordat se referã la accesul la infor-

maþie ºi la justiþie în probleme de mediu, precum ºi la par-ticiparea publicului la luarea deciziilor în legãturã cupromovarea anumitor dezvoltãri socio-economice carepun probleme de impact asupra mediului înconjurãtor.

Lucrarea întocmitã oferã informaþii complete referitor laautorizarea construcþiilor, scoþând în evidenþã un subiectimportant pentru proprietarii construcþiilor: postutilizarea.

Consultantul a acordat o atenþie specialã schemelor demanagement al mediului (EMAS) care vor trebui sã consti-tuie obiectul preocupãrilor societãþilor de construcþii-montaj, în competiþie cu pãrþile concurente pe piaþã.

S-au întocmit trei liste de acte normative referitoare laconstrucþii în relaþie cu mediul înconjurãtor:

lista actelor normative europene;lista actelor normative româneºti;lista actelor normative româneºti abrogate.

Revista Construcþiilor vã aduce la cunoºtinþã siste-matic, pe parcursul mai multor numere, toate informaþiileconsiderate foarte utile în activitatea celor ocupaþi în sec-torul construcþiilor de a face faþã exigenþelor impuse deexistenþa ºi funcþionalitatea lor, în noile condiþii con-curenþiale, generate de aderarea României la UE dinianuarie 2007.

PREGÃTIREA UNITÃÞILOR DE CONSTRUCÞII-MMONTAJÎN CONTEXTUL INTEGRÃRII ROMÂNIEI

ÎN UNIUNEA EUROPEANÃ

Studiu asupra legislaþiei

Sectorul construcþii-montaj este, din punct de vederestrategic, important pentru Europa, asigurând construcþiileºi infrastructura de care depind toate sectoarele economice.În þãrile Uniunii Europene, aproximativ 26 milioane delucrãtori depind, într-un fel sau altul, de sectorul de con-strucþii (11,8 milioane de lucrãtori sunt angajaþi direct,ceea ce reprezintã 28% din angajaþii din industrie). În anul2003, în þãrile UE s-au investit în construcþii în jur de910 miliarde de euro, adicã 10% din produsul intern brut, [1].

În þãrile candidate la integrare în Uniunea Europeanã,existã o nevoie presantã de regenerare a aºezãrilor umaneºi de realizare a principalelor lucrãri de infrastructurãtranseuropene.

Relaþia dintre construcþii (mediul construit) ºi dez-voltarea durabilã este complexã ºi, de aceea, implicã oatenþie deosebitã.

În prezent, România a adoptat aproape în întregimeactele normative ale Uniunii Europene, transpunându-leîn legi, hotãrâri de guvern ºi ordine ministeriale – direc-tive, regulamente etc. De asemenea, Convenþiile inter-naþionale referitoare la mediu au fost în întregime semnateºi ratificate, având în conformitate cu Art. 20 din ConstituþiaRomâniei prioritate în aplicare.

Noile prevederi ale actelor normative intrate în vigoarevor avea anumite efecte asupra societãþii noastre. De aceeaeste imperios necesar sã se investigheze consecinþeleimplementãrii noilor prevederi. Societãþile comerciale deconstrucþii-montaj trebuie sã realizeze, din vreme, obliga-þiile care le revin pentru respectarea condiþiilor cerute delegislaþia în vigoare, referitoare la impactul activitãþilor deconstrucþii asupra mediului înconjurãtor. Dacã mãsurilede respectare a condiþiilor impuse pentru protecþia mediuluisunt luate din vreme, se pot evita costurile suplimentareprovocate de întârzieri.

ARACOIntegrarea europeanã

a societãþilor de construcþii (I)

Conform Hotãrârii Conferinþei Naþionale din 31 martie 2005, ARACO, împreunã cu specialiºti din InstitutulNaþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecþia Mediului - ICIM, a elaborat pentru antreprenorii de construcþiighidul „Pregãtirea societãþilor de construcþii-montaj pentru desfãºurarea activitãþii în condiþiile integrãrii României înUniunea Europeanã”.

Ghidul„PREGÃTIREA SOCIETÃÞILOR DE CONSTRUCÞII-MONTAJ PENTRU DESFÃªURAREAACTIVITÃÞII ÎN CONDIÞIILE INTEGRÃRII ROMÂNIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANÃ”



Într-o primã etapã, este necesarã investigarea instru-mentelor legislative ºi a efectelor implementãrii acestoraasupra activitãþilor din sectorul construcþiilor.

Dacã în România [2], din cele 1.221 standarde dindomeniul construcþiilor aflate în vigoare în UE, s-au adop-tat 1.056 în anul 2003, nu se poate spune acelaºi lucrudespre transpunerea tuturor directivelor din UE în legis-laþia româneascã. De fapt, transpunerea în fapte puneprobleme, deoarece incumbã costuri mari sau tehnologiicare nu sunt întotdeauna disponibile.

PRINCIPALELE ACTE NORMATIVE

INTERNAÞIONALE/EUROPENE, TRANSPUSE ÎN LEGISLAÞIA

ROMÂNEASCÃ PRIVID IMPACTUL CONSTRUCÞIILOR ASUPRA

MEDIULUI ÎNCONJURÃTOR

Produse pentru construcþii

În UE, în sectorul „Construcþii”, documentul de bazãpentru reglementarea activitãþilor este Directiva Consiliuluinr. 89/106/CEE, emisã la 21 decembrie 1988, modificatã ºicompletatã de Directiva 93/68/EEC din 2 iulie 1993.

Aceastã Directivã a produselor pentru construcþii (CPD– Construction Products Directive) a fost adoptatã prinHG 102/2003 ºi HG 622/2004. Elemente ale CPD suntincluse ºi în L10/1995 – privind calitatea în construcþii ºiîn L608/2001 – privind evaluarea conformitãþii produselor– care transpune CD 94/62/CE, Decizia ComisieiEuropene 2005/270/CE privind formatul referitor la sistemulde bazã de date.

Întrucât CPD – acest document pentru activitãþile carese desfãºoarã în sectorul „Construcþii” – a fost practictradus ºi adoptat de Guvernul României, se considerã cãnu este necesar sã se prezinte fiecare articol. Ar lua preamult spaþiu în lucrare, în mod inutil. Însã interpretareaprevederilor din CPD, ca ºi mãsurile care trebuie luatepentru respectarea acestora se considerã cã au mareimportanþã pentru factorii de decizie ºi factorii implicaþi înrealizarea ºi exploatarea construcþiilor ºi, mai ales, pentru„consumatori”.

Prin „produse pentru construcþii” – la care se referãCPD – se înþelege: orice produs care este realizat pentru afi încorporat în mod permanent în lucrãrile de construcþii,adicã în clãdiri ºi în alte lucrãri inginereºti de construcþii.Produsele pentru construcþii cuprind ºi instalaþii pentrurãcirea aerului, ventilaþie, sanitare, de încãlzire, electrice,depozitarea substanþelor dãunãtoare mediului, maicuprind ºi lucrãrile de construcþii prefabricate, garaje ºisilozuri.

Comisia Europeanã pentru Construcþii – formatã pentruimplementarea CPD – a elaborat ghiduri pentru aplicareaprevederilor CPD, inventariind 104 familii de produse deconstrucþii. Pentru fiecare familie de produse, Comisia aemis câte o decizie prin care s-a stabilit sistemul deatestare a conformitãþii.

În cadrul CEN funcþioneazã 45 de Comitete tehnicede standardizare, iar ASRO coordoneazã 27 deComitete tehnice de standardizare, în România. Toatecele 155 standarde europene, armonizate, publicate

în JOCE la 1 ianuarie 2005, au fost adoptate în Româniaprin traducere.

Potrivit prevederilor L 10/1995, L 608/2001,HG 102/2003 ºi HG 622/2004 care adoptã CPD 89/106/CEEtoate construcþiile (produsele pentru construcþii) trebuie sãsatisfacã cerinþele esenþiale, în conformitate cu Art. 3 ºiAnexa 1 a CPD. Cerinþele esenþiale, în condiþii de exploatarenormale ºi pe o duratã rezonabilã a ciclului de viaþã, sunt:

1. Rezistenþã mecanicã ºi stabilitate;2. Siguranþã la incendiu;3. Igienã, sãnãtate ºi mediu înconjurãtor;4. Siguranþã în exploatare;5. Protecþia împotriva zgomotului;6. Eficienþã energeticã.„Specificaþiile tehnice” sunt cele la care se referã

prevederile din Art. 4 al CPD, iar Art. 11 se referã la„Ghidul european de aprobãri tehnice ale unui produssau familii de produse”.

Standardele care au legãturã cu CPD se împart în douãcategorii:

Categoria A de standarde care privesc proiectarea ºi exe-cuþia clãdirilor sau a altor lucrãri inginereºti; acestea au induseîn vedere îndeplinirea cerinþelor esenþiale evidenþiate în CPD.

Aceastã categorie de standarde ar trebui luatã în con-siderare în mãsura în care prevederile legislative, regula-mentele ºi prevederile administrative diferite în þãrileeuropene ar putea împiedica armonizarea produselorstandard pentru construcþii.

Categoria B cuprinde specificaþii tehnice ºi ghiduri deaprobare tehnicã, care privesc în exclusivitate produselede construcþii, care fac obiectul atestãrii conformitãþii ºimarcãrii cu „CE” sau „CS” pentru þãrile în curs de aderare,aºa cum prevãd Art. 13, 14 ºi 15 ale CPD. Standardele dincategoria B care privesc produse sau familii de produse senumesc „orizontale” (Bh).

Aceastã clasificare în categoriile A ºi B nu se face înscopul de a scoate în evidenþã diferite prioritãþi, ci pentrua reflecta diferenþa în responsabilitãþile autoritãþilor dinþãrile europene ºi cele ale corpurilor de standardizareeuropene ºi de aprobare tehnicã în implementarea CPD.

Lucrãrile de construcþii trebuie proiectate ºi executateastfel încât sã nu prezinte pericol pentru igiena sau sãnã-tatea celor care le ocupã sau a vecinilor acestora, prin:

degajarea de gaze toxice;prezenþa suspensiilor sau gazelor periculoase în aer;emisia de radiaþii periculoase;poluarea/contaminarea apei sau solului;eliminarea greºitã a apei uzate, deºeurilor lichide

sau solide ori emisii de fum;prezenþa igrasiei în anumite zone ale construcþiilor.

Aceste cerinþe sunt definite în continuare dupã cinciaspecte:

1) mediul interior;2) alimentarea cu apã;3) canalizarea;4) deºeurile solide;5) mediul exterior.


urmare din pagina 26


Specificaþiile tehnice care însoþesc marcajul „CE”(„CS”) trebuie sã conþinã toate informaþiile detaliate referi-toare la conþinutul de substanþe periculoase al construcþieisau materialului de construcþie respectiv.

Substanþele periculoase sunt elemente sau compuºi aiacestora, în stare naturalã sau obþinuþi printr-un proces deproducþie ºi preparate (adicã amestecul soluþiilor alcãtuitedin cel puþin douã substanþe), care pot prezenta pericolepentru om sau mediu pe durata folosirii normale a con-strucþiei de la darea în exploatare.

În procesul de obþinere a marcajului „CE” („CS”),p roducãtor i i t rebuie sã ident i f ice subs tan þe lepericuloase. Acestea sunt cuprinse în baza de date înlegãturã cu substanþele periculoase – accesibilãprin Internet (exemplu: site-ul construcþiilor CREATEhttp://europa.eu.int/comm/enterprise/construction/index.

Lista din baza de date cuprinde 20 de substanþe saugrupe de substanþe care sunt în atenþia þãrilor UE.

Principalele substanþe periculoase avute în vedere însectorul „Construcþii” sunt: azbestul, formaldehida, cad-miumul, pentaclorfenolul, metalele grele, substanþeleradioactive (exemplu: prin levigat).

Trebuie sã se aibã în vedere cã lista substanþelor peri-culoase cuprinse în baza de date menþionate nu este o„listã neagrã” ºi cã materialele de construcþii, chiar dacãau în componenþã aceste substanþe periculoase, nu tre-buie automat considerate periculoase ºi nu ar mai trebuifolosite. Aceastã bazã de date cuprinde numai informaþiaasupra legislaþiei relevante, fãrã nicio evaluare a riscurilorcauzate de prezenþa substanþelor respective.

Pentru marcajul „CE” („CS”), metodele de determinarea substanþelor periculoase sunt încã discutabile ºi cer încãmulte studii pentru aprofundare.

Deocamdatã, în România se pot aplica metode folositeîn þãrile UE pentru determinarea emisiilor de substanþepericuloase din materialele de construcþii care, oricum,sunt foarte puþine ºi nearmonizate. Se recomandã o abor-dare pragmaticã, spre exemplu, luându-se în vedereconþinutul materialului sau pur ºi simplu descriind pro-dusul pentru care s-a acumulat experienþã într-o perioadãlungã de aplicare.

Câteva exemple de stabilire a specificaþiilor tehnicecare însoþesc marca „CE” („CS”):

Exemplul 1 referitor la un material izolator termic(exemplu: vata mineralã):

informaþii cu privire la emisia de formaldehidã (seefectueazã teste, folosindu-se limite – praguri deatenþionare);

informaþii cu privire la emisia substanþelor radioac-tive (a se executa teste, folosindu-se limite – praguri deatenþionare);

opþional, mai pot fi prezentate în legãturã cumetodele de fixare a materialului pentru evitarea emisiilorde particule ºi fibre ºi indicaþii de manipulare a materia-lului în vederea protecþiei muncii.

Exemplul 2 referitor la panelurile pe bazã de lemn.Alãturi de marca CE se pot adãuga douã tipuri de clase

de panel, dupã concentraþiile emisiilor de formaldehidã,determinate (testate) dupã indicaþiile ENV 717-1, astfel:

A – emisii inferioare sau egale cu 0,1 ppm;B – emisii peste 0,1 ppm.

Analizele (testele) nu sunt necesare dacã formaldehidaprovine din condiþii naturale, iar clasa „A” se atribuie de la sine.

Exemplul 3 referitor la radioactivitatea emisã de pro-dusele pentru construcþii.

Substanþele radioactive pot intra în mod natural încomponenþa materialelor de construcþie (exemplu: agre-gatele sau plãcile din piatrã naturalã), dar radiaþiile potapãrea ºi artificial, prin contaminare (exemplu: produselesecundare din industrie sau reziduurile, dupã incinerare).Concentraþiile diferiþilor radionuclizi se mãsoarã în Bq/kg,iar „Indicele de radioactivitate” se calculeazã ºi seimprimã alãturi de marcajul „CE”, atunci când sedepãºeºte limita – prag de atenþionare. Acest prag deatenþionare poate fi, de exemplu, radioactivitatea gamaprezentã în scoarþa terestrã care înseamnã „efectiv zero”.

Exemplul 4 referitor la produsele de cherestea (tratatã).Marcajul „CE” („CS”) va trebui sã fie însoþit de o

declaraþie privind conþinutul în pentaclorofenol (PCP)folosit în tratarea lemnului pentru a-l conserva. În legis-laþia UE, concentraþiile în PCP sunt sub 0,1%, raportat lamasã. În Germania, preparatele care conþin peste 0,01%pentaclorofenol sunt prohibite, iar produsele tratate cuaceste preparate nu trebuie sã conþinã mai mult de 5 mg/kgppm pentru clorofenol. În Olanda, sunt interzise tratãrilecu pentaclorofenol ale lemnului ºi ale materialelor textile.

Exemplul 5 referitor la produsele de acoperire a par-doselilor ºi a pereþilor. Alãturi de marcajul „CE” se poatedeclara valoarea emisiilor de compuºi organici volatili(COV) din produsele pentru construcþii. Determinareaemisiilor de COV din materialele de construcþii se poateface folosind pr ENV 13419, care prezintã o metodãarmonizatã la nivelul þãrilor europene.

„Documentul verde” („Green paper”) cuprinde ostrategie ºi reorientare a politicilor de dezvoltare a pro-ducþiei de produse „curate”, în scopul promovãrii uneipieþe de astfel de produse. Aceastã strategie se bazeazã peabordarea unei politici integrate, complementare politi-cilor existente de protecþie a mediului, prin care seurmãreºte dezvoltarea unei game largi de produse ºi serviciicare sã conducã la reducerea impactului asupra mediuluial tuturor activitãþilor care se desfãºoarã pe tot ciclul de laextracþia materiilor prime la producþia, distribuþia,folosirea produselor ºi, în final, la gospodãrirea deºeurilorprovenite din folosinþã.

Dezavantajele potenþiale care apar din punerea înaplicare a prevederilor acestui act sunt:

produsele pot avea preþuri mai mari;lipsa informaþiilor asupra impactului acestor produse

asupra mediului.Acþiunile principale care ar trebui luate se referã la:• conºtientizarea producãtorilor;• sporirea atenþiei consumatorilor (ARACO, Oficiul

pentru Protecþia Consumatorilor);• iniþierea ºi extinderea acþiunilor de etichetare a pro-

duselor de construcþii în legãturã cu impactul pe care îlexercitã asupra mediului, a sãnãtãþii umane ºi în legãturãcu perioada de garanþie.

(continuare în numãrul viitor)





SC Iridex Group Construcþii SRL

Cãtre:Ministerul Finanþelor PubliceAutoritatea de Management pentru Fondul de Coeziune

În atenþia:Dlui Director Eugen TeodoroviciDnei Manager de proiect Cristina Stefanciuc

Spre ºtiinþa:Primului Ministru al RomânieiMinisterului Mediului ºi Gospodãririi Apelor – Direcþia

de Coordonare a Implementãrii Fondurilor Europene –Unitatea ISPA

Ministerului Transporturilor, Construcþiilor ºi TurismuluiAgenþiei Naþionale pentru Achiziþii PubliceConsiliului ConcurenþeiDelegaþiei Comisiei Europene în RomâniaAgenþiei Naþionale a Întreprinderilor Mici ºi MijlociiAsociaþiei Române a Antreprenorilor de ConstrucþiiConsiliului Judeþean TeleormanConsiliului Judeþean Dâmboviþa

MEMORIUReferitor la licitaþiile publice privind:

Reabilitarea sistemului de colectare, transport,tratare ºi depozitare a deºeurilor solide în judeþulDâmboviþa, România, cod nr. 2001/RO/16/P/PE/017 ºi

Sistemul integrat de management al deºeurilor înjudeþul Teleorman, cod nr. 2002/RO/16/P/PE/024, organi-zate sã se desfãºoare în data de 13.03 2006, respectiv15.03.2006, lucrãri aprobate prin Memorandumuri definanþare ISPA, încheiate în 21.05.2004 între GuvernulRomâniei ºi Comisia Europeanã privind asistenþa finan-ciarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentruPolitici Structurale de Preaderare.

Memoriul nostru are în vedere condiþiile de eligibili-tate impuse pentru participarea la aceste licitaþii.

Potrivit acestor condiþii menþionate în „Contract speci-fication”, elaborat de cãtre coordonatorul naþional ISPA –respectiv Ministerul Finanþelor Publice, în calitate de autoritate

contractantã, se eliminã din start participarea societãþilorromâneºti.

Astfel, societãþilor româneºti de construcþii careintenþioneazã sã participe la aceastã licitaþie în calitate deofertant li se impune, prin „Contract specification” alproiectului „Reabilitarea sistemului de colectare, trans-port, tratare ºi depozitare a deºeurilor solide în judeþulDâmboviþa, România”, cod nr. 2001/RO/16/P/PE/017, caexperienþã generalã a acestora în intervalul ultimilor ºapteani , sã îndeplineascã urmãtoarele condiþii:

„a. experienþa ca antreprenor general în construcþiipentru execuþia a cel puþin unei lucrãri cuprinzând con-strucþia unui depozit nou de deºeuri care sã includã ostaþie de tratare a apelor uzate, cu o valoare minimãechivalentul a 5 milioane de euro;

b. experienþa ca antreprenor general în construcþiipentru execuþia a cel puþin unei lucrãri cuprinzândînchiderea de depozite de deºeuri existente care sã fi avuto valoare minimã echivalentul a 2 milioane de euro;

c. experienþa ca antreprenor general în construcþiipentru execuþia a cel puþin unei lucrãri de instalaþii pentrusortarea ºi compostarea deºeurilor care sã fi avut o valoareminimã de 1 milion de euro; în plus, capacitatea desortare trebuie sã fi fost de minimum 5.000 t/an”.

Având în vedere aceste condiþii, se poate afirma dinstart cã nicio societate româneascã de construcþii nupoate îndeplini cumulativ condiþiile menþionate ºi, deci,nu poate participa în calitate de antreprenor general.

În ceea ce priveºte situaþia financiarã admisã pentruparticiparea la aceastã licitaþie, ofertanþii trebuie:

„a. sã aibã cifra de afaceri medie anualã în ultimii treiani de cel puþin echivalentul a 24 milioane de euro;

b. ofertantul trebuie sã demonstreze printr-o declaraþiebancarã cã este solvabil ºi are acces la disponibilitãþilichide, linii de credit sau alte mijloace financiare sufi-ciente sã realizeze cash-flow-ul pentru o perioadã de 6 lunipentru prezentul contract, a cãrui valoare sã fie cel puþinechivalentul a 4 milioane de euro, în afarã de alte obligaþiiale ofertantului angajat în alte contracte;

c. profitul anual al ofertantului sã fie pozitiv pentruultimii trei ani.”

Totodatã, se solicitã emiterea unor scrisori de garanþiea cãror valoare sã fie echivalentul a 200.000 de euro.

ARACOConstructorii români eliminaþi de la... licitaþii!

Nici n-am intrat bine în 2006 din punctul de vedere al derulãrii lucrãrilor de construcþii ºi au apãrut deja reacþiivehemente la unele mãsuri restrictive, privind modalitãþile de participare la licitaþiile pentru dobândirea calitãþii deexecutant al diferitelor investiþii, considerate ca fiind certe pentru anul 2006 ºi în continuare.

ªi pentru a nu vorbi ca sã ne aflãm în treabã, vã facem cunoscutã opinia uneia dintre cele mai performante soci-etãþi din domeniu, inserând ºi rãspunsurile din partea celor „ocupaþi” cu „soarta” construcþiilor, organisme ºi instituþiicare se întrec, din pãcate, pentru a nu îndepãrta interesele de grup.

Prima care face front comun cu SC Iridex Group Construcþii este Asociaþia Românã a Antreprenorilor în Construcþii – ARACO .


dr. ing. Valentin Feodorov, vicepreºedinte ARACO

În ceea ce priveºte condiþiile de asociere ale ofer-tanþilor, ºi acestea sunt imposibil de îndeplinit de cãtresocietãþile româneºti de construcþii.

Astfel, liderul asociaþiei trebuie sã îndeplineascã indi-vidual urmãtoarele criterii:

„i) cifra medie de afaceri anualã (2002, 2003 ºi 2004)trebuie sã fie de minimum 9 milioane de euro;

ii) experienþa similarã în proiectare ºi construcþie sãcuprindã un proiect de natura ºi complexitatea compara-bile cu contractul propus, care sã aibã valoarea echiva-lentului a minimum 5 milioane de euro în ultimii 7 ani;

iii) lichiditãþile ºi liniile de credit sau alte mijloacefinanciare sã fie mai mari sau cel puþin egale cu echiva-lentul a 1,5 milioane de euro”.

În ceea ce priveºte condiþiile de participare impuseprin „Contract specification” al proiectului scos la licitaþie– „Sistem integrat de management al deºeurilor în judeþulTeleorman”, cod nr. 2002/RO/16/P/PE/024, duritateaacestora este comparabilã cu condiþiile prezentate maisus, diferenþele fiind mici în ceea ce priveºte valorileimpuse.

Astfel, experienþa generalã a ofertanþilor în intervalulultimilor ºapte ani trebuie sã se încadreze în urmãtoarelecondiþii:

„a. experienþa ca antreprenor general în construcþiipentru execuþia a cel puþin unei lucrãri cuprinzând con-strucþia unui depozit nou de deºeuri care sã includã toateinstalaþiile de tratare a apelor uzate ºi levigatului, ºi sã fiavut o valoare minimã echivalentul a 8 milioane de euro;în plus, capacitatea pentru deºeurile solide sã fi fost mini-mum 50.000 t/an;

b. experienþa ca antreprenor general în construcþiipentru execuþia a cel puþin unei lucrãri cuprinzândînchiderea de depozite de deºeuri ºi halde vechi care sã fiavut o valoare minimã echivalentul a 1 milion de euro;

c. experienþa ca antreprenor general în construcþii pen-tru execuþia unei staþii de sortare a deºeurilor solide inte-grate ºi a unei secþii de compostare a deºeurilor care sã fiavut o valoare minimã de 1 milion de euro ºi capacitateade sortare sã fi fost de minimum 5.000 t/an;

d. experienþa ca antreprenor general în construcþiipentru execuþia unei staþii de sortare a deºeurilor solideintegrate ºi a unei secþii de compostare a deºeurilor caresã fi avut o valoare minimã de 1 milion de euro;

e. experienþa ca antreprenor general în construcþiipentru execuþia a cel puþin unei lucrãri cuprinzând con-strucþia unui depozit nou de deºeuri care sã includã toateinstalaþiile de tratare a apelor uzate ºi levigatului, care sã fiavut o valoare minimã echivalentul a 6 milioane de euro(execuþie + proiectare); în plus, capacitatea pentrudeºeurile solide sã fi fost de minimum 30.000 t/an;

În ceea ce priveºte situaþia financiarã admisã pentruparticiparea la aceastã licitaþie, ofertanþii trebuie:

„a. sã aibã cifra de afaceri medie anualã în ultimii treiani de cel puþin echivalentul a 18 milioane de euro;

b. ofertantul trebuie sã demonstreze printr-o declaraþiebancarã cã este solvabil ºi are acces la disponibilitãþilichide, linii de credit sau alte mijloace financiare sufi-ciente sã realizeze cash-flow-ul pentru o perioadã de6 luni pentru prezentul contract, a cãrui valoare sã fie celpuþin echivalentul a 3 milioane de euro, în afarã de alteobligaþii ale ofertantului angajat în alte contracte;

c. profitul anual al ofertantului sã fie pozitiv în ultimiitrei ani”.

De asemenea, se solicitã emiterea unor scrisori de garanþiea cãror valoare sã fie echivalentul a 200.000 de euro.

În ceea ce priveºte condiþiile de asociere ale ofer-tanþilor, acestea sunt similare celor prezentate pentruproiectul „Reabilitarea sistemului de colectare, transport,tratare ºi depozitare a deºeurilor solide în judeþul Dâmboviþa,România”.

Or, toate aceste condiþii de eligibilitate impuse ofer-tanþilor pentru participarea la licitaþiile organizate în bazaMemorandumurilor de finanþare între Guvernul Românieiºi Comisia Europeanã sunt imposibil de îndeplinit de cãtresocietãþile româneºti de construcþii, încãlcându-se astfelprincipiul accesului liber la licitaþiile organizate, princi-piul ºanselor egale ºi principiul transparenþei.

De altfel, în secþiunea a IX-a, „Transparenþa în adjude-carea contractelor” din cele douã Memorandumuri seface menþiunea expresã în alin. 2 pct. a ºi b cã:

a) Participarea la procedurile de licitaþie trebuie sã fiedeschisã ºi pe baze egale pentru toate persoanele fizicesau juridice pentru care este aplicabil tratatul ºi tuturorpersoanelor fizice sau juridice din þãrile beneficiare ISPAºi din Cipru, Malta ºi Turcia.

b) Se vor elimina, de asemenea, orice practici discri-minatorii ºi specificaþii tehnice care pot sã limiteze partici-parea pe baze egale a tuturor persoanelor fizice saujuridice din þãrile membre sau din þãrile beneficiare.

La licitaþiile care fac obiectul acestui Memoriu, nupoate participa nicio societate româneascã tocmai dincauza condiþiilor impuse ofertanþilor.

Se defavorizeazã în mod clar participarea societãþilorromâneºti. S-a impus o restricþie nelegalã ºi s-a instituit uncriteriu discriminatoriu de participare la licitaþii ºi la pro-cedurile de atribuire a contractelor. S-au încãlcat principiide drept care guverneazã accesul liber la licitaþii.

Faþã de aceste considerente, solicitãm luarea deurgenþã a unor mãsuri care sã elimine astfel de restricþiinelegale, prin:

1. suspendarea procedurilor de organizare a licitaþiilor(licitaþii care s-au stabilit sã se desfãºoare în zilele de13.03. 2006 pentru „Sistem integrat de management aldeºeurilor în judeþul Teleorman” ºi 15.03.2006 pentru„Reabilitarea sistemului de colectare, transport, tratare ºidepozitare a deºeurilor solide în judeþul Dâmboviþa,România”;

2. eliminarea oricãror practici discriminatorii ºi specifi-caþii tehnice care pot sã limiteze participarea pe bazeegale a tuturor persoanelor fizice sau juridice din þãrilemembre, prin stabilirea unor noi condiþii de eligibilitate.

Suntem convinºi cã veþi înþelege precedentul care secreeazã ºi care va afecta situaþia financiarã ºi poziþia soci-etãþilor româneºti pe viitor pânã la ºi, mai ales, dupã inte-grarea României în Comunitatea Europeanã.

În speranþa cã veþi înþelege importanþa ºi urgenþarezolvãrii situaþiei cu care v-am sesizat, suntem îndrep-tãþiþi sã credem cã veþi proceda în consecinþã, în timp util;în caz contrar, ne rezervãm dreptul de a înaintainstanþelor judecãtoreºti competente spre soluþionare situ-aþia cu care v-am sesizat.

Cu deosebitã stimã,Director general

dr. ing. Valentin Feodorov




Cãtre:Asociaþia Românã a Antreprenorilor de ConstrucþiiSplaiul Independenþei nr. 202 A, sector 6, Bucureºti

În atenþia membrilor Comitetului Director ARACOReferitor la: Memoriul privind condiþiile de eligibilitate

pentru participarea la licitaþiile publice cu finanþare ISPA

Subscrisa SC IRIDEX GROUP CONSTRUCÞII SRL, cusediul în judeþul Ilfov, oraº Voluntari, ºos. ªtefãneºti nr.6-8,înregistratã la Registrul Comerþului sub nr. J 23/627/2002,cod unic de înregistrare 5222318, reprezentatã legal prindirectorul general dr. ing. Valentin Feodorov ºi directoruleconomic Ion ªerban, membru ARACO, vã înaintãm alãtu-rat memoriul formulat de cãtre societatea noastrã cuprivire la condiþiile de eligibilitate impuse ofertanþilor pen-tru participarea la licitaþiile organizate în baza Memoran-dumurilor de Finanþare ISPA dintre Guvernul României ºiComisia Europeanã, condiþii imposibil de îndeplinit decãtre societãþile româneºti de construcþii.

Având în vedere cã se organizeazã din ce în ce maimulte licitaþii publice în care sunt impuse condiþii de eli-gibilitate deosebit de dure, prin care se defavorizeazã înmod clar participarea societãþilor româneºti de con-strucþii, se instituie în mod nelegal un criteriu discrimina-toriu de participare la licitaþii ºi la procedurile de atribuirea contractelor, încãlcându-se astfel principiul accesuluiliber la licitaþiile organizate.

Astfel, facem apel la Asociaþia Românã a Antrepreno-rilor de Construcþii, care are un rol recunoscut desusþinere ºi apãrare a drepturilor ºi libertãþilor societãþilorromâneºti de construcþii, sã manifeste în continuare soli-daritate ºi, împreunã cu acestea, sã facã front comun pentrua determina autoritãþile româneºti competente sã intervinãprompt pentru combaterea acestui fenomen, în vedereaasigurãrii de condiþii egale societãþilor româneºti de con-strucþii cu cele din Comunitatea Europeanã.

Director generaldr. ing. Valentin Feodorov


Cãtre:Primãria Municipiului BucureºtiBdul Regina Elisabeta nr. 47, Sector 5, Bucureºti

În atenþiaDomnului Primar General al Municipiului Bucureºti

Spre ºtiinþa:Autoritãþii Naþionale pentru Reglementarea ºi Monitori-

zarea Achiziþiilor PubliceConsiliului ConcurenþeiAgenþiei Naþionale a Întreprinderilor Mici ºi MijlociiAsociaþiei Române a Antreprenorilor de Construcþii

MEMORIUReferitor la licitaþia publicã deschisã privind atribuirea

contractului de execuþie a lucrãrilor de modernizare PiaþaEroii Revoluþiei ºi Pasaj pietonal, cod CPSA 4523.11,4421.22, organizatã de cãtre autoritatea contractantãPrimãria Municipiului Bucureºti sã se desfãºoare la datade 07.03.2006.

Memoriul nostru are în vedere condiþiile de eligibili-tate impuse ofertanþilor pentru participarea acestora lalicitaþia menþionatã.

Având în vedere informaþiile despre condiþiile de eligi-bilitate menþionate în anunþul de participare la licitaþie,publicat de cãtre autoritatea contractantã în Monitorul

Oficial al României nr 3/05.01.2005, se poate afirma fãrãnicio reþinere cã, din cauza duritãþii acestor condiþii, seeliminã din start participarea societãþilor româneºti de con-strucþii la procedura de atribuire a contractului în speþã.

Astfel, societãþilor româneºti de construcþii careintenþioneazã sã participe la aceastã licitaþie în calitate deofertant, li se impune ca „ cifra medie de afaceri pe ultimiitrei ani, respectiv 2002, 2003 ºi 2004 sã fie de240.000.000 lei RON”, iar experienþa similarã acestora„sã fie concretizatã prin încheierea ºi finalizarea în ultimiicinci ani a trei contracte similare distincte, a cãror valoareînsumatã sã fie egalã sau mai mare decât 48.000.000 leiRON 13.108.666 de euro ºi al cãrui obiect a fost exe-cuþia unor lucrãri similare, conform cod CPSA 4523.11,respectiv 12.000.000 lei RON 3.277.167 de euro ºi alcãrui obiect a fost execuþia unor lucrãri similare, conformcod CPSA 4521.22” , potrivit punctului 11 din anunþul departicipare la licitaþie.

Conform punctului 8 al aceluiaºi anunþ de participare lalicitaþie, garanþiile de participare constituite de cãtre ofer-tanþi vor trebui sã fie în cuantum de 1.000.000 lei RON.

La o simplã analizã se poate constata cã cifrele vehi-culate de cãtre autoritatea contractantã sunt dispro-porþionat de mari în raport cu cifrele de afaceri ºicapacitatea economico-financiarã a societãþilor româneºtide construcþii.

Prin urmare, toate aceste condiþii de eligibilitateimpuse ofertanþilor pentru participarea la licitaþia în speþãsunt imposibil de îndeplinit de cãtre societãþile româneºtide construcþii, încãlcându-se astfel principiul accesuluiliber la licitaþia organizatã.

La licitaþia care face obiectul acestui Memoriu, sedefavorizeazã în mod clar participarea societãþilorromâneºti. S-a impus o restricþie nelegalã ºi s-a instituit uncriteriu discriminatoriu de participare la licitaþii ºi la pro-cedurile de atribuire a contractelor. S-au încãlcat principiide drept care guverneazã accesul liber la licitaþii.

Faþã de aceste considerente, solicitãm luarea deurgenþã a unor mãsuri care sã elimine astfel de restricþiinelegale, prin:

1. suspendarea procedurii de organizare a licitaþiei,stabilitã sã aibã loc la data de 07.03.2006.

2. eliminarea oricãror practici discriminatorii ºi specifi-caþii tehnice care pot sã limiteze participarea pe bazelegale a tuturor persoanelor fizice sau juridice, prin sta-bilirea unor noi condiþii de eligibilitate.

Suntem convinºi cã veþi înþelege precedentul care secreeazã ºi care va afecta situaþia financiarã ºi poziþia soci-etãþilor româneºti pe viitor pânã la ºi, mai ales, dup inte-grarea României în Comunitatea Europeanã.

În speranþa cã veþi înþelege importanþa ºi urgenþarezolvãrii situaþiei cu care v-am sesizat, suntem îndrep-tãþiþi sã credem cã veþi proceda în consecinþã în timp util;în caz contrar, ne rezervãm dreptul de a înaintainstanþelor judecãtoreºti spre soluþionare situaþia cu carev-am sesizat.

Cu deosebitã stimã,Director general

dr. ing. Valentin Feodorov

ARACO

Cãtre:Ministerul Finanþelor PubliceOficiul de Plãþi ºi Contractare PHARE

Subscrisa ASOCIAÞIA ROMÂNÃ A ANTREPRENO-RILOR DE CONSTRUCÞII DIN ROMÂNIA (ARACO), cusediul în Splaiul Independenþei nr. 202 A, sector 6, prin




prezenta, ne asociem la Contestaþiile deja înaintate deSC IRIDEX GROUP CONSTRUCÞII SRL, cu sediul înjudeþul Ilfov, oraº Voluntari, ºos. ªtefãneºti nr. 6–8.

Contestaþiile au fost înaintate la data de 08.03.2006împotriva Documentaþiilor de licitaþie prezentate deautoritatea contractantã pentru licitaþiile organizate pen-tru obiectivul de investiþii „Reabilitarea sistemului decolectare, transport, tratare ºi depozitare a deºeurilorsolide în judeþul Dâmboviþa, România, cod nr.2001/RO/16/P/PE/017”, al cãrui beneficiar este ConsiliulJudeþean Dâmboviþa, din data de 13.03.2006 ºi pentruobiectivul de investiþii „Sistem integrat de manage-ment al deºeurilor în judeþul Teleorman, cod nr.2002/RO/16/P/PE/024”, al cãrui beneficiar este ConsiliulJudeþean Teleorman, din data de 15.03.2006.

Contestaþiile împotriva documentaþiilor de licitaþie auîn vedere condiþiile de eligibilitate prevãzute la capitolul„Criterii de selecþii ºi atribuire”, respectiv pct. 16 din docu-mentaþie, impuse pentru participarea la aceastã licitaþie.

Susþinem ºi ne asociem la contestaþiile deja înaintatedeoarece le considerãm întemeiate, iar criteriile de califi-care privind experienþa similarã, capacitatea financiarã ºicifra de afaceri stabilite de autoritatea contractantãîncalcã prevederile legislaþiei în vigoare, respectivHG nr. 411/2005 privind clasificarea lucrãrilor pentru adefini lucrãri similare ºi Ordinul MFP nr. 1014/2001privind limitele pentru capacitatea financiarã ºi cifra de afaceri.

În acest sens, solicitãm autoritãþii contractante sã sus-pende procedura de atribuire a contractului pentru lici-taþia din data de 13.03.2006, potrivit art. 85 alin. 1 dinOG nr. 60/2001, pânã la soluþionarea prezentei cauze,sã modifice condiþiile de eligibilitate prevãzute la pct. 16din documentaþia de licitaþie ºi sã reorganizeze integralprocedura de licitaþie.

În drept: disp. art. 89 din OG nr. 60/2001

Ing. Marcel FlorescuPreºedinte ARACO

ARACO

Cãtre:Autoritatea Naþionalã pentru Reglementarea ºi Moni-

torizarea Achiziþiilor Publice

În atenþia domnului vicepreºedinte CORNEL BURADASpre ºtiinþa dlui prof. dr. ing. Valentin Feodorov –

vicepreºedinte ARACO

Ministerul Finanþelor Publice ( Oficiul de Plãþi ºi Con-tractare PHARE) a organizat licitaþii publice pentru „Sistemintegrat de management al deºeurilor în judeþul Teleorman”cu termen 15 martie 2006 ºi „Reabilitarea sistemului decolectare, transport, tratare ºi depozitare a deºeurilorsolide în judeþul Dâmboviþa” cu termen 13 martie 2006.

Criteriile de calificare privind experienþa similarã,capacitatea financiarã ºi cifra de afaceri, stabilite deautoritatea contractantã, încalcã în mod evident prevede-rile legislaþiei în vigoare: HGR nr. 411/2005 privind clasi-ficarea lucrãrilor pentru a defini lucrãrile similare ºiOrdinul MFP nr. 1014/2001 privind limitele pentru capa-citatea financiarã ºi cifra de afaceri.

SC IRIDEX GROUP CONSTRUCÞII SRL, membrãARACO, a contestat ºi cãtre dumneavoastrã, detaliindîncãlcãrile prezentate mai sus privind modul de stabilirea criteriilor de calificare, transmisã cu scrisoareanr. 498/14.02.2006.

Vã rugãm sã ne comunicaþi urgent mãsurile luate dedvs. privind:

suspendarea procedurilor de achiziþii publiceprezentate mai sus;

verificarea de cãtre dvs. a modului cum a fostrespectatã legislaþia în vigoare;

corectarea cerinþelor de calificare ºi reluarea licitaþiilor.

Cu stimã,Ing. Marin Cristea

Director general ARACO

Rãspunsul Ministerului Finanþelor Publice (Oficiul dePlãþi ºi Contractare PHARE) este prompt ºi categoric.Numai cã nici n-am intrat în UE ºi deja ne „silim” singurisã facem ceva care sã frâneze sau chiar sã frângã oriceiniþiativã pornitã de cãtre constructorii români, în acestcaz SC Iridex Group SRL nefiind o firmã oarecare.

Cãtre:SC Iridex Group Construcþii SRLÎn atenþia dlui Valentin Feodorov, director generalDe la: Carmen Roºu CFCU director, SAOSubiect: ISPA Project 2001/RO/16/P/PE/017; ISPA Project

2002/RO/16/P/PE/024

Stimate Domn, Ca urmare a plângerilor dumneavoastrã cu privire la

proiectele menþionate mai sus, prin care invocaþi nere-spectarea principiilor de liberã competiþie ºi egalitate detratament faþã de firmele româneºti în procesul de licitaþie,dorim sã facem urmãtoarele precizãri:

1. Oficiul de Plãþi ºi Contractare PHARE (OPCP) în cali-tatea sa de Autoritate Contractantã cunoaºte ºi respectã custricteþe toate prevederile ºi principiile incluse în GhidulPractic de Proceduri privind Contractele Finanþate deBugetul Comisiei Europene în Contextul AcþiunilorExterne (PRAG), precum ºi prevederile legislaþieieuropene aplicabile acestui tip de contract conformMemorandumului de Finanþare încheiat între ComisiaEuropeanã ºi Guvernul României.

2. În conformitate cu aceste prevederi, OPCP aplicã încadrul organizãrii proceselor de licitaþie prevederilespecificate de legislaþia europeanã, inclusiv regulilePRAG, nesupunându-se regulilor impuse de OG 60/2001cu modificãrile ºi completãrile ulterioare privindatribuirea Contractelor de Achiziþii Publice. LegislaþiaEuropeanã are prioritate faþã de cea românã, în conformi-tate cu prevederile Anexei III.1, secþiunea IX din Memo-randumul de Finanþare amintit la punctul 2.

3. Cerinþele de participare la licitaþie sunt stabilite ºiaprobate de Delegaþia Comisiei Europene în România, înconformitate cu legislaþia europeanã în baza finanþãriimajoritare a Comisiei Europene acordate þãrii beneficiareîn perioada de pre-aderare ºi pentru care a fost semnat ºiratificat Memorandumul de Finanþare cu România, pre-cum ºi în corelaþie cu cerinþele tehnice ale proiectelor decomplexitate ºi valoare importantã.

Ce se poate spune, în final, decât No comment, con-structorii români fiind trimiºi la plimbare tocmai de ceicare ar trebui, tot legal, sã-i protejeze. Pledeazã pentruaceastã afirmaþie pregãtirea, dotarea, experienþa ºilucrãrile executate de ei chiar în strãinãtate.




SC Ceramica SA Iaºi, în decursul a peste 37 de ani de exis-tenþã, s-a preocupat în mod deosebit pentru gãsirea de soluþiicare sã asigure oamenilor atât confortul în casã, cât ºi trãinicialocuinþelor lor, condiþii care au impus modernizarea pro-ducþiei prin achiziþionarea de instalaþii ºi utilaje performante,precum ºi reînnoirea tehnologiei din fluxul de fabricaþie.

Începând cu 1997, se declanºeazã un amplu program deinvestiþii, prin achiziþionarea unei instalaþii automatizate defabricare a þiglelor dublu presate ºi coamelor, ceea ce per-mite diversificarea ofertei produselor (þigle de tip Marsilia ºitip Olanda, lansarea noului model de coamã presatã care semoduleazã perfect la noile tipuri de þigle), precum ºicreºterea calitãþii acestora.

Programul investiþional a continuat cu modernizarea ºipunerea în funcþiune a unui cuptor tunel, a unei instalaþii deangobare a þiglelor ceramice pentru fabricarea þiglelor colo-rate, precum ºi a unei linii tehnologice pentru fabricareaaccesoriilor pentru sistemele de acoperiº din þigle ceramice.

SC Ceramica SA Iaºi este singurul producãtor din þarãcare sorteazã þiglele dupã sunet, bucatã cu bucatã, ceea cereprezintã unul dintre factorii care au determinat luareadeciziei de acordare a unui termen de garanþie de 30 ani.

Grupele de produse cuprinse în oferta SC Ceramica SAIaºi sunt :

A. Produse ceramice pentru zidãrii cãrãmizi ºi blocuri ceramice pentru zidãrie portantã –

cãrãmizi pline, cãrãmizi ºi blocuri ceramice cu goluri verti-cale marca 150, produse ce reduc costul aferent structurii derezistenþã a unei construcþii;

blocuri ceramice pentru zidãrie neportantã – blocuriceramice cu goluri orizontale, fâºii ceramice marca 50–75.

B. Produse ceramice pentru învelitori:capacitatea portantã peste 2000 N; absorbþia de apã 10–11% ;rezistenþa la 150 cicluri îngheþ-dezgheþ;coeficient de impermeabilitate „0” faþã de „0,8”admis;culoare uniformã, roºu-cãrãmiziu;sunet clar, nedogit.

C. Produse ceramice pentru finisaje interioare ºi exterioareplacaj ceramic dreptunghi.

Pentru îmbunãtãþirea calitãþii, a aspectului produselor ºipentru asigurarea unei abateri de ±0,3% la tãiereacãrãmizilor ºi a blocurilor ceramice, s-au fãcut modernizãriîn cadrul procesului tehnologic, prin achiziþionarea ºipunerea în funcþiune a unor prese performante.

Asigurarea clienþilor ºi consumatorilor finali cu produseleceramice pentru zidãrie la locul potrivit, la momentulpotrivit, la preþul potrivit, cu acces potrivit, a determinatCeramica SA Iaºi ca în prezent, în cadrul programului deinvestiþii, sã achiziþioneze o nouã linie tehnologicã completãpentru fabricarea cãrãmizilor ºi blocurilor ceramice deaproximativ 6,5 milioane de euro.

În acelaºi timp, la SC Ceramica SA Iaºi s-a implementatSistemul de management al calitãþii – SR EN ISO 9001– ºiCertificatul pentru controlul producþiei în fabricã – CS –,astfel fiind implementatã una dintre principalele mãsuri

de adoptare a managementului anticipativ pentru atingereaobiectivului prioritar al societãþii „satisfacerea cerinþelorclientului”, calitatea devenind supremaþia produsului.

Politica managementului în domeniul calitãþii, în concor-danþã cu celelalte mãsuri tehnico-organizatorice, a condus lamenþinerea societãþii în topul firmelor de vârf, fapt consacratde Camera de Comerþ ºi Industrie Iaºi prin acordareaDiplomelor de Excelenþã în anii 1997–2004, „Marca de aur”pentru þiglele dublu presate ºi, în perioada 2001–2004, locul IIîn Topul Naþional al firmelor private.

Managementul performant, precum ºi oferta SC Ceramica SAIaºi pentru piaþa materialelor de construcþii – supremaþia pro-dusului, excelenþa operaþionalã ºi apropierea de client – aucondus la dobândirea unui areal care cuprinde aproximativ25 de judeþe ale României, precum ºi exportul în SUA,Danemarca, Republica Moldova, Ucraina.

Odatã cu scurgerea timpului, exigenþele producãtorilor de materiale de construcþii sporesc în raport cu gusturile ºi fiabi-litatea solicitate de beneficiari. Sunt puse în prim- plan confortul ºi trãinicia noilor construcþii sau ale celor supuse procesuluide renovare, de unde ºi preocuparea fabricanþilor pentru realizarea de produse competitive cu cele similare, aduse dinimport, o confirmare cã în România existã condiþii materiale ºi resurse umane pentru a face faþã acestei concurenþe, în cazulnostru la cãrãmizi ºi blocuri ceramice pentru zidãrii portante ºi neprotante, sisteme de acoperiº din þigle, materiale pentrufinisaje, toate din argilã arsã, fãrã a periclita sistemul ecologic.

CERAMICA IIASICERAMICA IIASI

cãrãmizi, blocuri ceramice ºi sisteme de acoperiº din þigle ceramice, marca Ceramtherm– CALITATE ªI FIABILITATE –

®

®

®


În cei 30 de ani de experienþã în producerea

materialelor de construcþii, SC CELCO SA ºi-a

îndreptat eforturile pentru obþinerea celor mai

eficiente soluþii constructive: blocuri de BCA uºoare

care oferã siguranþã ºi confort în proiectare, execuþie

ºi folosinþã.

Prin retehnologizarea ºi modernizarea procesului

de producþie, SC CELCO SA a realizat soluþia unicã

atât pentru zidãria interioarã, cât ºi pentru cea exte-

rioarã a clãdirilor rezidenþiale ºi industriale: produsul

BCA cu greutate specificã de numai 400 kg/m3.

Acesta asigurã o izolare termicã fãrã cheltuieli

suplimentare, având dimensiuni foarte exacte (pre-

cizie de 1 mm).

Performanþele menþionate nu sunt nici facil de

obþinut, nici la îndemâna oricui. Ele însumeazã un

amplu program de investiþii pentru a asigura confor-

mitatea liniei de producþie cu modelele europene.

Eforturile investiþionale aferente îmbunãtãþirii pro-

cesului tehnologic în anul 2005 au fost de aproxima-

tiv 60 miliarde de lei vechi (6 milioane RON), iar

pentru anul 2004 de peste 40 miliarde lei vechi.

Printre investiþiile semnificative valoric cu impact

major în procesul de producþie se numãrã înlocuirea

completã a autoclavelor ºi achiziþia unei maºini de

tãiat ºi profilat cu tehnologie Stork Olanda. Acest

proces s-a finalizat în 2005 odatã cu modernizarea

sistemului de tãiere, precum ºi realizarea sistemelor

performante de îmbinare NUT ºi FEDER.

Soluþii eficiente în construcþiiBCA CELCO

ªtim cã „acasã” înseamnã casa cea mai confortabilã pentru fiecare dintre noi. Casa cea mai confortabilãînseamnã casa care îþi inspirã încredere ºi care þi se potriveºte cel mai bine, înseamnã locul în care te simþiocrotit. Indiferent unde vreþi sã vã ridicaþi casa (la munte, la câmpie sau la mare), vã prezentãm principalelemotive pentru a alege blocurile de zidãrie CELCO.


Prin aceasta, s-a obþinut o precizie superioarã de

tãiere, ajungându-se la abateri dimensionale minime,

de ±1 mm, deci un produs aproape perfect.

Acest lucru a fost ºi este posibil, în primul rând,

pentru cã existã ºi se aplicã un sistem al calitãþii cer-

tificat conform condiþiilor din standardul ISO

9001:2000. Produsele CELCO SA au fost certificate

în conformitate cu standardele europene asimilate,

iar în anul care a trecut s-a obþinut certificarea con-

formitãþii controlului producþiei în fabricã pentru

produsele CELCO. Marcajul naþional de conformi-

tate CS aplicat BCA-ului este o

garanþie a respectãrii cerinþelor

standardului european asimilat SR

EN 771-4/2004.

În prezent, suntem în curs de

implementare a Sistemului de

management integrat – calitate,

mediu ºi securitate ocupaþionalã,

urmãtorul pas fiind certificarea

acestui sistem de cãtre Lloyd’s

Register.

În acest mod, numai CELCO vã

oferã soluþii inteligente prin sis-

temul de înzidire compus din cel

mai uºor BCA, cu cele mai bune

caracteristici tehnice, însoþit de

mortarul pentru straturi subþiri

M10. Acesta transformã simplul

bloc de BCA, în zidul ideal, fãrã

adaosuri, artificii tehnice sau

soluþii de compromis (mult mai

costisitoare, atât în faza de ridicare

a unei case, dar, mai ales, dupã

aceea, în timp).

Construind cu BCA-ul produs

de CELCO SA veþi evita cheltu-

ielile suplimentare atât din faza de

execuþie, cât ºi cele din faza de

exploatare, cheltuieli ce se vor

acumula an de an, dupã termi-

narea construcþiei.


Izolaþia exterioarã = confortPreþul pe mc de gaz lichefiat este

în continuã creºtere, ceea ce înseamnãcã factura energeticã va fi foarte marepentru casa dumneavoastrã. Ce estede fãcut? Izolaþi-vã casa cu polistiren,grosimea recomandatã de minimum10 cm.

La o casã cu o suprafaþã locuibilãde 100 mp, neizolatã, consumul mediude energie este de 400 kwh/mp/an.În cazul izolãrii complete a acesteicase, consumul mediu de energie sereduce la 80 kwh/mp/an. Acest faptaratã cã economia de energie este de80% ºi, prin urmare, valoareainvestiþiei se recupereazã în timpscurt. În mod tradiþional, polistirenulexpandat este folosit în construcþiipentru izolarea termicã interioarã ºiexterioarã a clãdirilor.

Plãcile se fixeazã cu ajutorul unoradezivi ºi dibluri speciale de materialulperetelui, pardoselii sau acoperiºului,suprafaþa fiind acoperitã cu tencuialãobiºnuitã.

Legãturile dintre panouri trebuiesã fie strânse pentru a preveni for-marea unor punþi termice, unde risculapariþiei condensului este mai mare.Transferul de cãldurã prin pardoselineizolate cãtre sol sau încãperineîncãlzite este cauza unor impor-tante pierderi de energie termicã.Izolarea corectã a pardoselilor ajutãla creºterea semnificativã a confortului.Materialele folosite sunt supuse, petermen lung, sarcinilor statice ºidinamice, principalele cerinþe fiindrezistenþa mare la compresiune ºideformarea minimã sub sarcinã.Un alt mod de a izola termic par-doseala este acela de a turna o ºapãcompusã dintr-un amestec într-o anu-mitã proporþie de ciment ºi granulede polistiren expandat. De asemenea,datoritã ignifugãrii polistirenului, seasigurã o rezistenþã ridicatã la foc.

Plãcile de polistiren expandat pro-duse de Amvic SRL sunt uºor de mon-tat ºi, împreunã cu accesoriile oferite,

reprezintã o soluþie completã pentruizolarea termicã a clãdirilor. Acestsistem vã garanteazã o economiesubstanþialã de energie, reducând ast-fel costurile de încãlzire a clãdirilor.

Sistemul termoizolant pentru faþadecu plãci de polistiren este din ce în cemai utilizat în ultima vreme datoritãavantajelor pe care acest sistem leoferã:

reducerea costurilor cu încãlzireaîn perioade reci datoritã eficienþeitermice ridicate;

crearea unui spaþiu ambiantconfortabil, sãnãtos, lipsit de condensºi mucegai, indiferent de perioadaanului;

posibilitatea renovãrii estetice aunei faþade vechi.

Pentru a înþelege mai bine de cetrebuie sã folosim sistemul termo-izolant, trebuie sã vã spunem cã 5 cmde polistiren sunt insuficienþi pentruplacarea exterioarã a zidului.Recomandatã este placarea ziduluiexterior cu minimum 10 cm depolistiren (fig. 1).

Fig. 1: Soluþie pentru costuri reduse la încãlzire


Tabelul 1 prezintã principalele datetehnice obþinute pentru plãcile dinpolistiren expandat cu densitãþi între10 ºi 30 kg/mc.

Capacitatea de producþie afabricii pentru polistiren expandatignifug este de 100.000 mc anual.

Dimensiunile standard ale plã-cilor sunt de 1.000 mm x 500 mm, iar

grosimea de la 20 mm la 500 mm;alte dimensiuni ale plãcii sunt dispo-nibile la solicitarea clientului.

Lãþimea maximã a plãcii este de

1.200 mm.

La cerere, Amvic asigurã întregul

sistem termoizolant pentru faþade:

adeziv de lipire a plãcilor;

polistiren expandat pentru faþade;

plasã de fibrã de sticlã alcalino-

rezistentã;

dibluri de fixare a termoizolaþiilor;

adeziv pentru masa de ºpaclu;

tencuieli decorative albe sau

colorate.

Notã: Fabrica AMVIC poate produce plãci din polistiren expandat cu densitãþi între 7 ºi 45 kg/mc, în funcþiede cererea de ofertã.

Tabelul 1: Date tehnice pentru plãci din polistiren expandat, potrivit producãtorului Amvic SRL, în conformitate cuSR-EN 13163/2003, norma europeanã 91/155/CEE

Premierã: þigla metalicã EliteRuukki România a lansat în perioada Construct Expo –

Antreprenor un nou tip de þiglã metalicã. Þigla se numeºteElite ºi poate fi folositã atât în realizarea construcþiilor noi,cât ºi pentru renovarea acoperiºurilor vechi. Noutateaacestui model constã în adâncimea profilului, Elite având ocutã de 63 mm ºi o lungime a pasului de 400 mm. Noul tipde þiglã metalicã este disponibil într-o gamã variatã deculori ºi nuanþe: alb, gri, galben, auriu, cupru, albastru,roºu, cãrãmiziu, verde, gri, maro ºi negru. Lãþimea utilã deacoperire este de 1.015 mm, grosimea tablei de 0,5 mm,iar lungimea poate varia între 1.030 mm ºi 8.230 mm, spe-cialiºtii companiei recomandând însã o lungime maximãde 4.000 mm. Panta minimã admisã este de 9 grade.

Ca ºi celelalte modele din gama Ruukki, þigla Elite esteconfecþionatã din tablã de oþel finlandez galvanizat la cald,cu protecþie multistrat pe ambele feþe (Pural, Poliester,Poliester Mat, PVDF). În curând, va fi disponibilã ºi cu pro-tecþie multistrat Pural Mat. Durata de viaþã a produsuluieste de peste 50 ani.

Ruukki furnizeazã componente pe bazã de metale,sisteme complete ºi produse la cheie pentru industria con-strucþiilor civile ºi industriale ºi a construcþiilor de maºini.Compania oferã o gamã variatã de soluþii ºi produse pebazã de metal. Ruukki îºi desfãºoarã activitatea în 22 deþãri ºi are un numãr de 11.000 de angajaþi. VânzãrileRuukki însumeazã 3,6 miliarde de euro, acþiunile sale suntcotate la Bursa din Helsinki.

Conferinþa Naþionalã – AICPS 2006– 18 mai 2006 –

COMPORTAREA IN SITU A CONSTRUCÞIILORConferinþã Naþionalã

cu participare internaþionalã

Locul de desfãºurare:Sala Coloanelor (Sala Mare a Palatului, etaj 2)Ziua: 18 mai 2006, ora 9.00

Tema conferinþei:„Aspecte cu privire la implementarea eurocodurilor pentru

construcþii”

Programul conferinþei:a) Prezentãri tehnice ºi ºtiinþificeb) Acordarea Premiilor AICPSc) Acordarea Diplomelor OPERA OMNIAd) Activitatea AICPSe) Masã protocolarã

Acordarea diplomelor OPERA OMNIAPentru activitate îndelungatã ºi meritorie privind

proiectarea structurilor pentru construcþii, promovarea ºtiinþei ºitehnicii structurilor pentru construcþii ºi contribuþii meritorii laactivitatea AICPS, se vor acorda diplome OPERA OMNIA, cuocazia celei de-a XVI-a Conferinþe Naþionale.

Cu ocazia desfãºurãrii Conferinþei Naþionale se va orga-niza o expoziþie de proiecte, lucrãri de construcþii deosebiteexecutate ºi materiale de construcþii, expoziþie la care pot parti-cipa toþi cei interesaþi de promovarea proiectelor sau produselor,tehnologiilor ºi serviciilor care asigurã structuri eficiente.

Director executiv AICPSing. Petre IONIÞÃ

Asociaþia Inginerilor Constructori Proiectanþi de Structuri (AICPS)

anunþã cea de-aa XVI-aa Conferinþã Naþionalã AICPS. Ediþia a XVI-aa, 28–30 septembrie 2006, Braºov – România

Comportarea in situ a construcþiilor este modul de manifestareal transformãrilor fizice ºi chimice pe care acestea le parcurg înprocesul de interacþiune cu mediul ambiant-natural ºi tehnologic –ºi cu ele însele; ea poate fi caracterizatã prin performanþeledefinite în baza cunoaºterii legilor cauzale ºi condiþionale deapariþie ºi dezvoltare a fenomenelor de comportament ºi a mãri-milor ce le însoþesc.

Performanþele servesc drept criterii de apreciere a mãsurii încare comportarea construcþiilor satisface cerinþele de siguranþã,confort ºi economie ale beneficiarilor, exprimate prin condiþii deutilitate derivate din destinaþia funcþionalã a fiecãrei construcþii.

Monitorizarea comportãrii in situ a construcþiilor – prinurmãrire ºi intervenþii – are ca scop evaluarea aptitudinii lor pentruexploatare ºi menþinerea sau refacerea acestora.

TematicaComportarea in situ a construcþiilor (degradare, accidente,

durata de serviciu, aspecte ecologice);Intervenþii pe construcþii (mentenanþã, reabilitare);Metode de monitorizare a comportãrii in situ a con-

strucþiilor.

Persoanã de contact:dr. ing. Felician Eduard Ioan Hann – CNCisCªos. Pantelimon 266021662 Bucureºti, RomâniaTel.: 004-021-255.10.33; Fax: 004-021-255.00.62E-mail: [email protected]


Activitate integratã pentru investiþii eficiente

CONSTRUCÞII – un colectiv deprofesioniºti care însumeazã toateramurile acestei activitãþi:

Proiectare – managementul achi-ziþiei terenurilor, consiliere urbanis-ticã, arhitecturã, structurã, instalaþii;

Execuþie lucrãri de construcþiicivile, industriale ºi edilitare cu sub-dezvoltãri pe fiecare capitol – case,grupuri de case, ansambluri reziden-þiale, hale industriale dedicate (fabricipentru industria alimentarã, show-room,service auto), clãdiri de birouri, spaþiicomerciale;

Antreprenoriat general;Iniþiator ºi finanþator de investiþii:

primul parc rezidenþial în zona de suda Bucureºtiului – MAMINA-BERCENI.

VÂNZÃRI DE MATERIALE – deºi esteo activitate relativ nouã a societãþii,echipa de agenþi bazatã pe relaþiile ºiexperienþa firmei-mamã a dezvoltat ominireþea de distribuþie de materialepentru construcþii, având în vedere ºio capacitate de depozitare (15.000 mpdescoperiþi ºi 800 mp acoperiþi).

În acest sens, departamentul devânzãri a dezvoltat relaþii de distri-buitor ºi parteneriat cu firme renumite,precum: Wienerberger (distribuitor),Weber-Batec (distribuitor), Lindab(distribuitor), Bramac (distribuitor),Romstal (partener), Daw Benþa(partener). De asemenea, CAM SERVcomercializeazã toate tipurile decherestea ºi oferã un pachet de ser-vicii pentru fierul beton pentru con-strucþii (îndreptare, tãiere, fasonare,transport).

TÂMPLÃRIE PVC–ALUMINIU –desfãºuratã într-o halã modernã de600 mp; este un domeniu de activi-tate garantat atât de utilajele de tip(U-R-B-A-N), cât ºi de profilele germanemarca REHAU. Anul 2005 a însemnato importantã evoluþie pentru acestcompartiment, o serie de utilaje nou-achiziþionate dublând practic capaci-tatea de producþie existentã. 2005 afost foarte productiv ºi în ceea cepriveºte realizarea de pereþi-cortinã,trei dintre cele mai importante lucrãri

fiind hala show-room Kia Motors de peDN1, show-room-ul KIA MOTORSde pe bulevardul Aviatorilor dinBucureºti ºi hala proprie a SC CAMSERV SRL.

DISTRIBUÞIE COMBUSTIBIL – de3 ani CAM SERV deþine o staþie Petromîn francizã la intersecþia dintre ªos. Berceniºi ªos. de Centurã. Tot de atunci, firmaare licenþã de transport ºi distribuþie decombustibili, deþinând 2 auto-cisterne,fiind astfel distribuitor de produse petro-liere pentru mai multe staþii de betoaneºi garaje ale unor importante firme deconstrucþii ºi distribuþie din Bucureºtiºi jud. Ilfov.

Pentru dezvoltarea acestor activitãþiºi proiecte, societatea gãseºte prilejul dea mulþumi celor mai importanþi clienþiai sãi: BRD Groupe Société Générale,ROHE România, Mit Motors International,Ines Group, Ager Bussines Tech,Ranexim SRL, Vertical Construct,Flyper SRL, Cristalex 94, ROEL Electrics,Rolly’s SRL, KVAERNER ROMÂNIA,Foria România.

CAM SERV SRL este o societate comercialã cu capital privat fondatã în 1994, având ca domeniu de activitate con-strucþiile ºi instalaþiile aferente acestora. Sectorul serviciilor este vast, fiind structurat astfel încât sã acopere întreagaplajã de necesitãþi pentru fiecare firmã în parte ºi sã satisfacã toate cerinþele ºi exigenþele. Dupã 11 ani de activitate, laCAM SERV SRL s-au conturat cinci domenii principale de activitate, definite ca centre de profit.


Încã din 2005, Holcim ºi-a pus învaloare punctele forte într-un climateconomic favorabil, consolidându-ºipoziþia pe piaþã prin intermediul unorachiziþii majore. Declaraþiile finan-ciare consolidate reflectã aceastã per-formanþã deosebitã ºi confirmãpoziþia grupului ca lider global îndomeniul materialelor de construcþie.Cererea a continuat sã creascã întoate cele cinci regiuni ale Grupului,iar Holcim a reuºit încã o datã sãsporeascã vânzãrile de ciment, agre-gate ºi beton gata preparat.

Rezultatele nu au întârziat sã aparã,ele concretizându-se în elemente caredefinesc forþa economicã a GrupuluiHolcim în 2006 faþã de 2005.

Cantitativ, livrãrile de ciment aucrescut pânã la 110,6 milioane detone (2004: 102,1). Achiziþia anul tre-cut a companiei Aggregate Industriesa condus la o creºtere considerabilã avânzãrilor de agregate pânã la valoareade 169,3 milioane de tone (2004:104,2) ºi a celor de beton gatapreparat pânã la 38,2 milioane demetri cubi (2004: 29,3).

Cifra de afaceri netã a crescut cu39,8% atingând 18,468 miliarde CHF(2004: 13,215). Profitul operaþionalconsolidat a crescut cu 47,3 % pânã la3,316 miliarde CHF (2004: 2,251).Reflectând schimbãrile survenite în mix-ulde produse, marja EBITDA (EBITDA =câºtiguri înainte de calcularea dobân-zilor, impozitelor, deprecierii ºi amor-tizãrii) operaþionalã a scãzut la 25,1%(2004: 27,2%). Fãrã a lua în calculAggregate Industries ºi achiziþiile ce auavut loc în India, marja EBITDA opera-þionalã internã a crescut pânã la 27,3%.Din punct de vedere operaþional, accen-tul s-a pus, o datã în plus, pe mana-gementul costurilor. Grupul a reuºit sãabsoarbã o parte din creºterea masivã acosturilor cu energia. De asemenea,fluxul de lichiditãþi din activitãþi opera-þionale a crescut semnificativ, atingând3,405 miliarde CHF (2004: 2,622).Profitul net atribuibil deþinãtorilor decapital din cadrul Holcim Ltd a sporit cu74,8%, atingând 1,540 miliarde CHF(2004: 0,881).

Vorbind despre influenþele regionale,practic, toate companiile Grupuluidin Europa au raportat performanþe maibune. Îmbunãtãþirea rezultatelor afost sprijinitã de consolidarea iniþialã

a Aggregate Industries UK, de volumemai mari ale livrãrilor, preþuri de vân-zare predominant mai bune ºi redu-ceri de cost. Principalele motoare aleperformanþei au fost companiileGrupului din Spania, Franþa, Benelux,Marea Britanie, Elveþia, Europa deSud-Est ºi Rusia. EBITDA operaþional acrescut cu 33,5%, pânã la 1,605 mili-arde CHF.

Holcim a realizat progrese semni-ficative ºi în America de Nord.Holcim US a sporit, încã o datã,livrãrile de ciment ºi a înregistratpreþuri mai mari pe întreaga zonã deacoperire. În directã legãturã cumodernizarea în continuare a bazeide producþie, aceasta a dus la oîmbunãtãþire substanþialã a rezulta-telor operaþionale. Aggregate IndustriesUS a anunþat rezultate bune. Pe fon-dul unor lucrãri de întreþinere de mareamploare efectuate la douã fabrici deciment, compania Grupului din Canadaa înregistrat un declin marginal faþã derezultatele de anul trecut. Sporirea efi-cienþei tuturor celor trei companii aleGrupului a condus la o creºteresubstanþialã, de 68,4%, a EBITDAoperaþional, pânã la 0,928 miliarde CHF.

S-a demarat construcþia fabricii deciment Ste. Genevieve, pe malul flu-viului Mississippi. Aceasta va fi pusãîn funcþiune în 2009 ºi va avea ocapacitate anualã de 4 milioane detone de ciment. Costurile aferenteinvestiþiei în aceastã fabricã, cu perspec-tive deosebite, împreunã cu infrastruc-tura logisticã aferentã, se ridicã la1 miliard USD, din care 130 milioaneUSD pentru infrastructura ºi logisticaportuarã.

Economia Americii Latine a rãmaspe un parcurs ascendent, anumitezone ale acestui continent remar-cându-se cu precãdere în a douajumãtate a anului. Cu puþine excepþii,companiile Grupului au realizat vânzãrisporite ºi au raportat rezultate opera-þionale mai bune datoritã creºterii efi-cienþei ºi folosirii într-o mai maremãsurã a combustibililor alternativi.Companiile Grupului din Mexic,Costa Rica, Ecuador ºi Argentina s-auevidenþiat prin performanþe deosebite.EBITDA operaþional a crescut cu 2,8%,atingând 1,126 miliarde CHF, în ciudapresiunii majore asupra preþurilor dinBrazilia ºi Columbia.

Toate companiile din Africa ºi OrientulMijlociu au realizat creºteri semni-ficative ale volumelor de vânzãri.De asemenea, rezultatele financiare s-auîmbunãtãþit notabil. În mod deosebit,se cuvin menþionate progresele înre-gistrate în Africa de Sud, Egipt, Libanºi Maroc. EBITDA operaþional a crescutcu 27,1%, atingând 0,614 miliarde CHF.

Datã fiind decizia de a pãtrundepe piaþa indianã, extinderea a consti-tuit obiectivul principal al regiuniiAsia – Pacific din cadrul Grupului.Cererea de materiale de construcþie acontinuat sã creascã. Preþurile aurevenit pânã la un anumit punct lavalorile anterioare în Filipine ºi SriLanka. La nivelul Holcim Indonezia,restructurarea efectuatã pe parcursulanilor precedenþi a început sã dearezultate. Per total, aceastã regiune acontinuat sã devinã mai importantãpentru Holcim, iar EBITDA opera-þional a crescut cu 22,6 %, atingând0,570 miliarde CHF.

Investiþiile nete efectuate de Holcimpe parcursul anului 2005 s-au ridicatla 6,339 miliarde CHF (2004: 2,402miliarde). Cea mai mare parte a aces-tei creºteri se datoreazã achiziþieicompaniei Aggregate Industries ºi acelor efectuate în India. Investiþiile înproducþie ºi alte active fixe s-au ridicatla suma netã de 1,486 miliarde CHF.Printre cele mai importante proiectede investiþii s-au numãrat construireafabricilor de ciment din Maroc ºi SUAºi noua linie de producþie a cimentuluidin România. Investiþiile în raþionali-zare, mãsuri ecologice ºi protecþiamuncii au totalizat 1,011 miliarde CHF(2004: 0.838).

În anul fiscal 2006, se preconi-zeazã ca activitãþile de construcþii sãse menþinã favorabile pe principalelepieþe ale Holcim. Consiliul Director ºiComitetul Executiv anticipeazã cãatât companiile deja existente încadrul Grupului, cât ºi companiilerecent consolidate vor înregistra ocreºtere bunã. Holcim se aºteaptã sãpoatã absorbi costuri mai mari cuenergia prin ajustãri de preþuri ºiadministrarea eficientã a resurselorenergetice. La nivelul anului 2006,EBITDA operaþional intern va fi, odatã în plus, peste media pe termenlung de 5%.

Perspective pentru 2006


Construcþiile metalice –soluþia economicã pentru viitorul

afacerii dumneavoastrãAvând o experienþã de 11 ani în domeniul instalaþiilor

ºi confecþiilor metalice, EU–RO INSTALAÞII produce,comercializeazã ºi monteazã o gamã largã de confecþiimetalice, structuri metalice pentru hale, coºuri de fum dinaluminiu ºi inox, garaje, elemente pentru instalaþii etc.

Dispunând de dotãri ºi resurse umane cu abilitãþi ºiautorizaþii care permit executarea de lucrãri diverse, neadresãm antreprenorilor în construcþii în vederea exe-cuþiei, livrãrii ºi montãrii de confecþii metalice,începând de la structuri multietajate ºi terminând cuconfecþii de completare ca balustrade, împrejmuiri,copertine, tâmplãrie metalicã, toate executate dupãcerinþele clientului.

Dacã sunteþi persoanã fizicã sau juridicã ºi doriþiconsultanþã pentru rezolvarea unor probleme legate deconfecþiile metalice, personalul nostru bine pregãtit esteîn mãsurã sã vã ofere cele mai bune, economice ºi eficientesoluþii pentru concretizarea proiectelor dumneavoastrã.

Oferta noastrã se adreseazã ºi societãþilor comercialecare doresc sã execute lucrãri de construcþii sau dez-voltare pentru hale, depozite, magazii, ateliere etc. chiarîn spaþii limitate sau cu anumite servituþi, oferindu-vãîntregul pachet de servicii de la consiliere pânã la exe-cuþie ºi montaj. De asemenea, putem veni în ajutoruldumneavoastrã ºi prin realizarea de containere pentruorganizarea de ºantier, acestea putând avea destinaþia dedormitoare, birouri, magazii etc.

Fie cã aveþi nevoie de o scarã, un coº de fum sau oconstrucþie multietajatã, vã vom prezenta toate opþiunileºi vã vom ajuta, dacã este cazul, sã o alegeþi pe ceaoptimã. Orice decizie luaþi, aveþi siguranþa cã veþi primiun produs de calitate realizat cu materii prime de la furni-zori de încredere.

Am realizat ºi putem executa la preþuri atractive lucrãride compartimentare, amenajãri de spaþii comerciale ºi dedezvoltare care implicã ºi lucrãri de construcþii.

Dintre lucrãrile executate de EU–RO INSTALAÞII,menþionãm doar:

• ORION MATCONS – ferme ºi panouri metalice;• ALPHA BANK MAGHERU – structuri ºi confecþii

metalice pentru amenajãri interioare;• CECCAR – rafturi suprapozabile;• EURO CONSTRUCT SA – containere tip ºantier pentru

birouri, vestiare ºi magazii;• ESSO PROD – cabine pentru staþii auto – tip RATB;• PETROM CÂMPINA ºi alte sute de beneficiari –

coºuri de fum din inox cu înãlþimea de pânã la 25 metri;• HOTEL SIRENA - SATURN – tubulaturã de ventilaþie

confecþionatã din tablã zincatã.Obiectivul firmei EU-RO INSTALAÞII este livrarea la

timp a unui produs care se potriveºte cerinþelor clientuluiºi este de calitate superioarã.

SC EU-RO INSTALAÞII SA Bucureºti, Intrarea Hotarului nr. 1, sector 6

Tel.: 317.27.68; 317.27.69; 493.40.22; [email protected], [email protected]

www.euroinstalatii.ro


Sisteme structurale LindabAVANTAJE ÎN TIMP REAL

proiecte conform standardelor româneºti ºieuropene;

consiliere în alegerea soluþiilor;grad de prefabricare a materialelor de 95% (abateri

de max. 5mm);rapiditate ºi acurateþe în execuþie (montaj în sistem

uscat); protecþia multistrat a materialelor utilizate necesitã

întreþinere minimã în perioada de exploatare a clãdirilor;costuri mici de întreþinere, confort termic crescut;

performanþe deosebite în condiþii atmosfericesevere;

compatibilitate cu orice sistem de placare exterioarãºi interioarã;

flexibilitate ºi expansiune;spaþii deschise de dimensiuni variate;posibilitãþi multiple de amenajare-reamenajare;construcþii ce pot fi demontate ºi relocate fãrã

pierderi de materiale;reþea naþionalã de montatori autorizaþi Lindab.

Lindab SRLª o s d e C e n t u r ã n r . 8

ª t e f ã n e º t i i d e J o s , I l f o v, 0 7 7 1 7 5 , R o m â n i aTe l . : 0 2 1 . 2 0 9 4 . 1 0 0 , F a x : 0 2 1 . 2 0 9 4 . 1 2 4

E - m a i l : o f f i c e @ l i n d a b . r ow w w. l i n d a b . r o

Halele industriale Lindab reprezintã un sistem modernºi uºor de materializat, oferit clienþilor din România.

Având la bazã experienþa acumulatã în proiectarea ºiîn cercetarea structurilor metalice, Lindab oferã un sistemcomplet de soluþii în domeniul construcþiilor industriale.

Halele Lindab au diverse destinaþii: spaþii dedepozitare, producþie, birouri, sãli de sport, centrecomerciale.

Din 1995 avem realizate peste 200 de obiective,însumând o suprafaþã totalã de peste 250.000 mp.

Hala industrialã Lindab îmbinã soluþiile constructive de ultimã orã cu multiple avantaje de proiectare,utilizare ºi întreþinere:

Soluþia de acoperiº fãlþuit LMR-600 (ca sistem constructiv), cel mai avansat contra intemperiilor, este garantatã 15 ani.


Sport ºi tehnicã!

prof. dr. ing. Dan DUBINÃ, ºef lucrãri dr. ing. Viorel UNGUREANU, drd. ing. Adrian DOGARIU,prof. dr. ing. Marin MARIN – Universitatea “Politehnica” Timiºoara, Facultatea de Construcþii ºi Arhitecturã

Din punctul de vedere al proiec-tãrii, s-a pus problema verificãriistructurii pilonului sub acþiuneaîncãrcãrilor pe amplasament, pre-cum ºi în concordanþã cu normele învigoare în România. În esenþã, verifi-carea a avut ca obiect:

validarea metodei simplificatepropuse de norma britanicã ºi verifi-carea structurii metalice;

comparaþia dintre modelul reali-zat cu elemente finite, cu secþiuneatransversalã circularã ºi modelul cusecþiunea poligonalã cu 20 de laturi.

Fundaþia pilonului s-a proiectatintegral, pentru recþiunile rezultatedin analiza staticã ºi dinamicã apilonului, pentru condiþiile geotehniceale terenului din amplasament.

CARACTERISTICI GENERALEALE STRUCTURII

Instalaþia de iluminat nocturn a sta-dionului „Dan Pãltiniºanu” din Timiºoaras-a realizat pe piloni cu o înãlþime de63 m, cu secþiune tubularã – poligoncu 20 de laturi – prin îndoire la rece ºisudatã dupã generatoare.

Pentru „adaptarea la teren” apilonului, s-a pus problema verificãriistructurii metalice a acestuia, dinpunctul de vedere al rezistenþei ºi sta-bilitãþii, în conformitate cu normeletehnice în vigoare în România ºiproiectarea fundaþiilor pentru condi-þiile specifice amplasamentului.

Montajul pilonului ºi verificareade rezistenþã ºi stabilitate a pilonuluis-au realizat de cãtre o echipã for-matã din prof. dr. ing. Dan Dubinã,ºef lucrãri dr. ing. Viorel Ungureanu ºidrd. ing. Adrian Dogariu de la Depar-tamentul de Construcþii Metalice ºiMecanica Construcþiilor.

Pilonii pentru iluminatul nocturns-au amplasat în cele patru colþuri aleincintei stadionului, în afara perimetruluigradenelor. Axele principale ale fun-daþiilor acestor piloni se aflã pedreptele ce unesc poziþiile în plan alecentrelor pilonilor cu centrul terenuluide fotbal (fig. 1, foto 1).

Dimensiuni:Înãlþime pilon = 55 m + panoul pe

care se monteazã reflectoarele 8 m x 6 m.Pilonul se realizeazã din tron-

soane tronconice din tablã de oþel(OL 52), îndoitã la rece ºi sudatã dupãgeneratoare (foto 2).

Secþiunea transversalã a pilonuluieste un poligon regulat cu 20 delaturi, inscriptibil într-un cerc (foto 3).

Grosimea peretelui tronsoaneloreste de:

10 mm pentru primele zecetronsoane pânã la cota 35,38 m;

8 mm pentru urmãtoarele douã,pânã la cota 44,82 m;

6 mm pentru urmãtoarele treipânã la cota 55,00 m.

Verile din ce în ce mai cãlduroase ºi înserarea mai devreme în lunile de toamnã pun, de o bunã bucatã de timp,destule probleme celor din „industria” fotbalului ºi, de asemenea, amatorilor de sport în aer liber. ªi nu numai lor,dacã lucrurile se extind ºi asupra altor sporturi care au nevoie de nocturnã.

Deci, despre instalaþiile de nocturnã va fi vorba în cele ce urmeazã, pentru cã asemenea lucrãri nu par atât desimple cât este lumina difuzatã pe o suprafaþã de joc.

Extinderea acestor sisteme de iluminat s-ar putea sã ia amploare în viitorul apropiat, motiv pentru care supunematenþiei specialiºtilor ºi celor interesaþi un exemplu materializat în oraºul de pe malurile Begãi. Modelul de laTimiºoara poate urma îndemnului – azi la Timiºoara, mâine în toatã þara – pentru cã dovedindu-ºi eficienþa pe totparcursul, de la proiectare la execuþie, poate fi uºor de preluat ºi de alþi potenþiali beneficiari.

Ceea ce veþi deduce din cele ce urmeazã reprezintã argumente cã o instalaþie de nocturnã nu-i chiar floarela ureche, ci o lucrare complexã de anvergurã ºi rãspundere constructivã.

Structura instalaþiei de iluminat nocturn a stadionului de fotbal „Dan Pãltiniºanu” din Timiºoara, la care ne referim,detaliazã soluþia de fundare ºi modul de realizare a pilonului de susþinere a panoului de iluminat.

Fig. 1: Amplasarea pilonilor faþã decentrul terenului (plan trasare fundaþii) Foto 1: Vedere de ansamblu a pilonului Foto 2: Îndoirea la rece a tablei de oþel


Dimensiunile acestor tronsoane, alediametrului cercului circumscris secþi-unii poligonale variazã pe înãlþime dela 1400 mm la bazã la 500 mm la vârf,având o conicitate de 16,36 mm/m.

Îmbinarea tronsoanelor se reali-zeazã, la sol, prin presare la rece, prinintroducerea unui tronson superior întronsonul inferior, pânã la ecruisare(foto 4).

Prinderea la bazã a pilonului serealizeazã cu 30 de buloane de ancoraj,cu diametrul M42 (foto 5).

Buloanele sunt livrate de cãtrefirma producãtoare a pilonului, CULighting Ltd. din oþel aliat de înaltãrezistenþã cu rezistenþa de 775 N/mm2.

Firma britanicã CU Phosco Lightingeste specializatã în proiectarea ºiexecuþia stâlpilor de iluminat.

Montarea fiecãrui pilon se reali-zeazã pe amplasament, dupã careacesta se ridicã la poziþie cu ajutorul

unei macarale ºi se fixeazã pe carcasaexecutatã din buloanele de ancoraj(foto 6).

Tribuna stadionului „Dan Pãltiniºanu“este realizatã pe un rambleu depãmânt. Rambleul are o înãlþime decirca 9,30 m faþã de suprafaþa terenuluide joc. În secþiune transversalã, peexterior, rambleul prezintã trei taluzuri,fiecare cu înãlþimea de circa 3,00 m,între acestea existând câte o plat-formã orizontalã cu lãþimea de 3,00 mfiecare. Suprafaþa rambleului spreinteriorul stadionului este realizatãdintr-un singur taluz cu lungimea de24,00 m, pe care sunt amplasategradenele din beton care formeazãtribuna stadionului. Fundaþiile pilo-nilor sunt poziþionate pe exteriorulrambleului, fiind parþial încastrate înacesta (foto 7).

PROBLEME SPECIFICE VERIFICÃRIIDE REZISTENÞÃ ªI STABILITATE

A PILONULUIProbleme speciale în dimensio-

narea turnurilor ºi a pilonilorTurnurile ºi pilonii instalaþiilor de

iluminat care servesc la susþinereacorpurilor de iluminat se înscriu încategoria construcþiilor metalicespeciale. Acest tip de construcþiiridicã probleme asemãnãtoare în sta-bilirea încãrcãrilor ºi dimensionarea

elementelor, cu pilonii de susþinere aiantenelor de radio ºi televiziune.

În ceea ce priveºte construcþiilesub formã de turn sau pilon, acestease caracterizeazã prin raportul mareîntre înãlþime ºi dimensiunea secþi-unii transversale, dupã cum se poateobserva ºi în foto 1 ºi 8. Zvelteþeastructurii, respectiv raportul întreînãlþimea pilonului ºi diametrul secþi-unii transversale, este mare, cu valoricuprinse între 40 ºi 110.

În acest caz, secþiunea tubularã,cu pereþi subþiri, poate pune ºi pro-bleme de instabilitate localã, voalare.Mai mult este posibilã interacþiuneadintre stabilitatea generalã a pilonuluiºi voalarea peretelui poligonal. Dinacest motiv, verificarea de rezistenþãºi stabilitate a acestei structuri a nece-sitat o analizã sofisticatã printr-un cal-cul neliniar, elasto-plastic, cu MetodaElementului Finit.

Acþiuni considerate în proiecta-

rea turnurilor ºi a pilonilor

Acþiunea din vântÞinând cont de forma cilindricã a

pilonului, încãrcarea din vânt poate ficonsideratã în douã moduri. În cazulîn care structura este modelatã ca oconsolã, model 2D, se poate considerao distribuþie simplificatã din vânt.

Foto 3: Tronsoanele pilonului de la stadion

Foto 4: Îmbinarea tronsoanelor

Foto 5: Carcasa de armãturi ºi piesele înglobate

Foto 6: Ridicarea unui pilon la poziþie verticalã

Foto 7: Aducerea ºi prinderea la poziþie

Foto 8: Vedere de ansamblu a instalaþiei

Foto 9: Panoul de iluminat al pilonului



Pentru o modelare spaþialã 3D, acþi-unea vântului trebuie luatã în calculþinând seama de distribuþia presiu-nilor pe suprafeþe circulare (fig. 2 ºi 3).

Zvelteþea secþiunii

În conformitate cu filozofia de cal-cul a normelor europene, modul decalcul al elementelor structurale, dedeterminare a capacitãþii portanteeste în strânsã legãturã cu zvelteþeapereþilor secþiunii.

În cazul de faþã, secþiunea trans-versalã a pilonului este de clasã 4.

Acest fapt impune calculul elastical secþiunii ºi introducerea în deter-minarea capacitãþii portante a carac-teristicilor geometrice efective.Calculul pentru secþiuni circularesupuse la presiune radialã variabilãatât ca intensitate, cât ºi ca semn (pre-siune sau sucþiune), în conformitatecu aceste prevederi, este complex ºiinsuficient fundamentat în norme.

Determinarea caracteristicilor geo-metrice eficace pentru o secþiune cir-cularã supusã la o astfel de încãrcarenecesitã un calcul foarte anevoios(tabelul 1).

Verificarea rezistenþei pilonuluide susþinere în conformitate cuprevederile “Technical Report no. 7” –High Mast Lighting

Acest raport conþine prevederipentru proiectarea, fabricarea, mon-tajul, vopsirea, testarea ºi mentenanþapilonilor metalici, utilizaþi pentrususþinerea instalaþiilor de iluminat cuînãlþimi cuprinse între 10 ºi 60 m.

Verificarea structurii pilonului

Pilonul trebuie proiectat în confor-mitate cu metoda stãrilor limitã.Stãrile limitã avute în calcul sunt:

a) Starea limitã ultimã;b) Starea limitã de serviciu.Încãrcãrile din vânt se stabilesc

pentru o perioadã de revenire a vân-tului de 25 de ani.

Încãrcãrile determinate pe bazaprevederilor din TR7 sunt valori carac-teristice ale încãrcãrilor care trebuiemultiplicate cu valorile coeficienþilorparþiali de siguranþã, F, pentru aobþine valorile de calcul, utilizate pen-tru calculul momentelor încovoie-toare, forþelor tãietoare ºi forþeloraxiale, pentru fiecare stare limitã luatãîn calcul.

Similar, valorile caracteristice alerezistenþelor materialelor utilizate tre-buie împãrþite cu valorile coefi-cienþilor de siguranþã ai materialelor,M, pentru a obþine valorile rezis-

tenþelor de calcul.Cerinþele stãrilor limitã

- Starea limitã ultimãRezistenþa structurii trebuie sã fie

suficientã pentru a prelua încãrcãrilede calcul. Rezistenþa structurii se poatestabili pentru oþel în conformitate cuBS EN 10025, din condiþia ca momen-tul plastic rezistent sã fie mai mic sauegal cu momentul capabil M*.

Practica curentã ºi experienþaaratã cã vibraþiile ºi oboseala devincriterii de proiectare în cazul în care

frecvenþa proprie de oscilaþie, înmodul fundamental, este sub 1 Hz.

- Starea limitã de serviciuDeformaþiile ºi vibraþiile structurii

nu trebuie sã depãºeascã limitele pre-vãzute de beneficiar. Limitele pot fispecificate la o intensitate a vân-tului mai micã decât cea de calcul.De exemplu, acolo unde deplasareaeste consideratã a fi criticã, ea poatefi limitatã la 1/40 din înãlþimea pilo-nului pentru o valoare de 2/3 dinintensitatea vântului.

Coeficienþi parþiali de siguranþãpentru încãrcãri

Încãrcãrile de calcul sunt obþinutedin încãrcãrile caracteristice înmulþitecu valoarea coeficienþilor parþiali desiguranþã F prezentaþi în tabelul 2.

Verificarea la starea limitã de

rezistenþã ºi stabilitate (SLU)

Pentru pilonii având secþiune cir-cularã sau poligonalã cu 16 sau maimulte laturi ºi unde raportul D/t nudepãºeºte valoarea de 200, momen-tul capabil al secþiunii M* se cal-culeazã dupã formulele din tabelul 3.

Fig. 2: Distribuireauniformã a presiunii

vântului

Fig. 3: Distribuþiapresiunii vântului

pe suprafeþecirculare

Tabelul 1: Clasele de secþiuni pentru secþiuni tubulare

Tabelul 2

Tabelul 3




Produse noiPANOURI SANDWICH ªI CASETE DE FAÞADÃ

Societatea Coilprofil sãrbãtoreºte5 ani de la punerea în funcþiune a fabriciide profilat tablã din Ceptura, judeþulPrahova, unitate de producþie careare ca argumente: tehnologia deultimã generaþie, un important stocde materie primã de cea mai bunãcalitate, o gamã completã de pro-duse, o paletã largã de culori, asigu-rarea controlului calitãþii pe totparcursul procesului de producþie,termene de livrare scurte, o echipã despecialiºti.

În aceastã perioadã s-au încheiatinvestiþiile propuse la început, s-adezvoltat reþeaua de dealeri ºi colabo-ratori, produsele s-au impus pe piaþãºi s-a demarat un proiect de investiþie.În câteva cuvinte, activitatea Coilprofilse caracterizeazã prin dinamism,ascensiune, performanþã.

Pentru a rãspunde cerinþelor pieþeipe domeniul construcþiilor metalice,Coilprofil va lansa la începutul verii2006 douã produse noi: panouri

sandwich pentru pereþi ºi acoperiººi casete de faþadã. Realizarea acestormateriale face parte din programul dedezvoltare al societãþii. Investiþia carea debutat în 2005 ºi se va finaliza îniunie 2006 se ridicã la o valoare de3.000.000 euro ºi constã în extin-derea halelor de producþie cu 4.800 mpºi achiziþionarea unor utilaje ultramoderne:linie continuã de panouri sandwich ºilinie de producþie casete de faþadã.

Echipa Coilprofil este la dispoziþia dumneavoastrã cu soluþii tehnice ºi comerciale.Promoþia din primãvara aceasta va acoperi complet:

• tablã cutatã TR30 F ºi R, grosime 0,5 mm, culoare albã (RAL 9002), preþul este 5,5 euro/mp+TVA;• þiglã metalicã roºu-viºiniu (RAL 3011), 6,8 euro/mp+TVA, în perioada 25 martie–15 mai 2006.


În tabelul 4 se prezintã valorilecapacitãþii portante pentru fiecaretronson în parte.

Determinarea eforturilor la bazaconsolei

Se încarcã consola de 55 m cuîncãrcarea distribuitã din vânt ºi cu oforþã concentratã din vânt, rezultantaîncãrcãrii din vânt pe lanterne ºi ramade susþinere a acestora.

Se considerã gruparea fundamen-talã cu combinaþia dintre încãrcareapermanentã (P) ºi vânt (V). Calculul afost fãcut cu un program de calcul,însã complexitatea redusã a proble-mei face posibil calculul manual alstructurii.

Eforturile obþinute folosind încãr-cãrile din vânt pentru cele douã vari-ante de determinare sunt:

- Conform STAS 10101/20-90 –M=4376 kNm;

- Conform TR 7 – M=4155,20 kNm.

Verificarea secþiunii transversalede la bazã

În conformitate cu prevederileTR no. 7 - „High Mast Lighting”, condiþiade verificare SLU este urmãtoarea:

MSd M*Rezultã:• norme româneºti:M = 4376 kNm < M* = 4658 kNm• norme britanice:M = 4155,20 kNm < M* = 4658 kNmSe observã cã pilonul studiat

verificã dupã ambele norme. Diferenþadintre momentele încovoietoare rezul-tate este foarte micã, de 5% (fig. 4 ºi 5).

Verificarea la starea limitã deserviciu

Deplasarea maximã la vârfulpilonului:

- Conform STAS 10101/20-90 –d=2470mm;

- Conform TR 7 – d=2955mm.În cazul de faþã, se considerã cã

limitarea deplasãrii orizontale a vâr-fului nu este deosebit de importantã,

deoarece nu pericliteazã sub nici oformã integritatea elementelor auxi-liare ºi a instalaþiilor de iluminat.Condiþiile impuse de normele deproiectare specifice prevãd o limitarede 1/40 din înãlþimea pilonului solici-tat la un vânt, de serviciu, cu o inten-sitate redusã cu 37% faþã deintensitatea de calcul a vântului.

Verificarea cu ajutorul MetodeiElementelor Finite

Pentru calcul, s-a utilizat programulANSYS 5.4. Pilonul s-a modelat cuelemente Shell 43 (fig. 6), care sepreteazã pentru analiza elasto-plasticã,cu deplasãri mari.

Determinarea încãrcãrilorÎncãrcarea din vântÎncãrcarea din vânt a fost determinatã

conform prevederilor STAS 10101/20-90,considerându-se distribuþia spaþialãdin fig. 7.

Analiza modalãÎn analiza 3D s-au considerat

douã modele, pentru secþiunea tubu-larã a pilonului:

- poligon regulat cu 20 laturi;- cilindru cu raza cercului circum-

scris poligonului.

Tabelul 4: Valorile capacitãþii portante pentru fiecare tronson

Fig. 4: Schemade încãrcarea consolei

Fig. 5: Diagramade moment

Fig. 6: Elementul finit SHELL43 Fig. 7: Distribuþia încãrcãrii din vânt




Rezultatele obþinute cu programulANSYS confirmã perioada de oscilaþiea modelului simplificat 2D.

Valorile obþinute sunt prezentateîn tabelul 5:

Verificarea de rezistenþã ºi sta-bilitate

A fost efectuat atât un calcul elas-tic, cât ºi un calcul elasto-plastic.Rezultatele analizei sunt sintetizate întabelul 4 ºi se poate observa cã, atâtîn cazul modelului poligonal, cât ºi încazul modelului circular, eforturileapãrute în structurã sunt departe delimita de curgere. Deci se poate con-cluziona cã structura lucreazã îndomeniul elastic (tabelul 6).

Calculul multiplicatorului critic aarãtat o rezistenþã la pierderea stabi-litãþii a modelului poligonal dublã,comparativ cu modelul circular(tabelul 7).

Distribuþia eforturilor se poateobserva din imaginile reproduse înfig. 8 ºi 9.

Aceste rezultate scot în evidenþãefectul de rigidizare al muchiilorsuprafeþei prismatice a tubului, faptcare reprezintã, în esenþã, împreunãcu sistemul de îmbinare a tron-soanelor, ingeniozitatea soluþiei firmeiproducãtoare.PROBLEME SPECIFICE PENTRU FUNDAÞII

Investigaþii geotehnicePentru cercetarea terenului, în

prima fazã, s-au executat douã forajegeotehnice cu =4” pânã laadâncimea de 15 m de la corona-mentul rambleului de pãmânt ºi douãpenetrãri dinamice de tip PDM, cumasa berbecului de 35,0 kg,înãlþimea de cãdere de 50 cm ºisuprafaþa bazei conului de 15 cm2,conduse pe o adâncime de 15 m dela cota suprafeþei coronamentului, învecinãtatea celor douã foraje.

Nivelul apei subterane s-a întâlnitla cota -10,50 m faþã de coronamen-tul rambleului, circa 1,20 m faþã desuprafaþa terenului de joc ºi prezintão slabã agresivitate carbonicã faþã debetoane.

Forajele F1 ºi F2 au indicat urmã-toarea stratificaþie (tabelul 8) a ram-bleului realizat din pãmânt ºi circa 6 mdin terenul natural de sub baza acestuia.

În completare, s-au mai executatîncã patru foraje manuale ºi patrupenetrãri dinamice medii cu con(PDM) pe amplasamentul viitoarelorfundaþii.

Analiza rezultatelor încercãrilorde teren ºi laborator a pus în evidenþãneomogenitatea umpluturilor utilizatela realizarea rambleului de pãmântcare constituie tribuna stadionului.

Gradenele stadionului prezintã oserie de tasãri din cauza infiltraþiilor deapã care au antrenat ºi au depus lapiciorul taluzului mici cantitãþi denisip ºi au înmuiat zonele argiloase alepãmânturilor din corpul rambleului.

Sistemul de fundare

S-au propus ºi s-au analizat urmã-toarele soluþii de fundare:

- fundare directã;- fundare pe chesoane deschise;- fundare pe piloþi din beton armat.În cazul fundãrii directe, s-a pre-

vãzut cota minimã de fundare Df = -2,5 md e l a s u p r a f a þ a t e r e n u l u i º ipcr = 1391,3 kN/m2.

Soluþia de fundare directã necesitalucrãri suplimentare de sprijinire apereþilor sãpãturilor. Spre taluzul ram-bleului, pereþii excavaþiei au înãlþimeade aproximativ 6 m, fapt care com-plicã realizarea acestora.

În cazul soluþiei de fundare pechesoane deschise, sprijinirea malurilorsãpãturilor se simplificã, în schimb tim-pul de execuþie ºi costurile cresc.

Soluþia de fundare pe piloþi dinbeton armat prezintã avantajul cãeliminã, în mare parte, lucrãrile desãpãturi, sprijiniri ale malurilor ºiepuizmente. Realizarea acestei soluþiide fundare necesitã însã folosirea deutilaje speciale ºi costuri ridicate.

În gropile de fundare, grosimeastratului de apã era de circa 1,4 m,pentru epuizarea acesteia s-au folosit

Tabelul 5: Perioada fundamentalã (secunde)

Tabelul 8 (stratificaþii)

Tabelul 7: Valorile multiplicatorului critic

Tabelul 6: Eforturi unitare

Fig. 8: Modelul poligonal Fig. 9: Modelul circular

Foto 10: Foraje pentru epuizmente

Foto 11: Groapa de fundare




câte douã puþuri în colþurile gropilordin care s-a scos apã circa 24 de orecontinuu, fapt ce a permis turnarea înbune condiþii, fãrã apã (foto 10 ºi 11).

Analizând soluþiile de fundareprezentate mai sus, s-a ales soluþia defundare directã, dictatã de conside-rente tehnico-economice.

Fundaþia s-a încastrat în stratul denisip grosier cu pietriº.

În urma calculelor la starea limitãde deformaþii ºi starea limitã decapacitate portantã, au rezultat fun-daþii cu dimensiunea în plan de 6,0 mx 7,0 m. Având în vedere faptul cãnivelul apei subterane se aflã de circa1,20 m faþã de cota terenului natural,s-au folosit fundaþii izolate elastice,realizate din beton armat. Din cauzaagresivitãþii apei subterane faþã debetonul din fundaþii, s-a utilizat unciment corespunzãtor clasei deexpunere 5b, stratul de acoperire cubeton al armãturilor fiind corespun-zãtor mãrit.

Un element de noutate îl repre-zintã faptul cã asamblarea carcaselorde armãturã ºi a cofrajelor s-a efec-tuat în vecinãtatea gropilor de fun-daþii pe o platformã amenajatã.Carcasele de armãturã ºi cofrajele aufost rigidizate în mod corespunzãtor,dupã care s-au montat cu macarauaîn groapa de fundaþie cu betonul deegalizare turnat, la poziþie (foto 12).

CONCLUZII

Pilonul de susþinere a instalaþieide iluminat nocturn de la stadionul„Dan Pãltiniºanu” din Timiºoara,dimensionat de cãtre proiectantulstructurii CU Phosco Lighting dupã ometodã simplificatã, conformã cunorma TR7, corespunde cerinþelor derezistenþã ºi stabilitate.

Din diagramele de eforturi sepoate observa concentrarea efor-turilor maxime la îmbinarea întretronsonul de grosime 8 ºi cel degrosime 6. Acest fapt se poate datorascãderii rigiditãþii tronsonului supe-

rior, prin micºorareadiametrului ºi subþiereapereþilor, ceea ce faceca tronsoanele sã aibãcomportare de consolã„încastratã” în tron-sonul inferior. Variaþiaraportului dintre solici-tare ºi rezistenþã estemaximã la îmbinareadintre tronsoanele 2-3(fig. 11), ceea ceimpune ver i f icareatuturor secþiunilor peînãlþimea pilonului.

Proiectantul structurii a obþinut urmã-toarea variaþie pe înãlþime, maximã labaza stâlpului, însã cu valori însemnatela îmbinarea între tronsonul de gro-sime 6 mm cu cel de grosime 8 mm lacota 44,82 m.

Din analiza de stabilitate se poateobserva un aport important al muchi-ilor suprafeþei prismatice a tubului,care acþioneazã ca niºte rigidizãri.Prezenþa ºi aportul lor duc la dublarearezistenþei la pierderea stabilitãþii.

Soluþia de fundare aplicatã, cuprefabricarea carcasei de armãturã ºia cofrajului, s-a dovedit, în condiþiiledate ale amplasamentului, eficientã ºiuºor de aplicat.

BIBLIOGRAFIE

1. The Institution of Lighting Engi-neers – „Technical Report number 7 –High Mast Lighting – Specification fordesign, manufacture, assembly, erec-tion, painting, testing and mainte-nance”,1996.

2. STAS 10101/20-90 – „Încãrcãridate de vânt”.

3. V. Gioncu, M. Ivan – „Structuridin placi curbe subþiri”, Editura Aca-demiei, 1978

4. Pãunescu, M., Marin, M., –„Soluþii moderne pentru fundaþiidirecte”, Editura Facla, Timiºoara,1986.

5. Manoliu, I – „Fundaþii ºi pro-cedee de fundare”, Editura Didacticãºi Pedagogicã, Bucureºti, 1983.

6. P10-1986 – Normativ privindproiectarea ºi execuþia lucrãrilor defundaþii directe la construcþii, Buletinulconstrucþiilor, vol. I Bucureºti 1987.

Fig. 11: Variaþia pe înãlþime a raportului între solicitareºi rezistenþã propus de CU Lighting

Foto 12: Armarea ºi cofrarea fundaþiei



Structuri metaliceELEMENTE DE BARÃ ÎNCOVOIATÃ CU PRECIZIE ÎMBUNÃTÃÞITÃ

PENTRU CALCULUL NELINIAR ªI DE STABILITATE

Adam DÓSA, Emil LITRÃ – Universitatea „Transilvania“ din Braºov, Facultatea de Construcþii

Formularea clasicã, bazatã pe soluþia exactã a ecuaþieidiferenþiale a axei deformate a barei drepte supuse la încãr-care axialã, este greu de aplicat în calculul automat, înprimul rând din cauza faptului cã ecuaþia de stabilitate esteo ecuaþie transcendentã, care, în cazul structurilor complexese rezolvã printr-un efort de calcul foarte mare [1], [2], [3].

La acest neajuns se adaugã ºi dificultatea necesitãþii intro-ducerii unor relaþii complicate pentru diverse tipuri de încãr-care pe barã. Nu trebuie uitat nici faptul cã soluþiile analiticepentru încãrcarea axialã de compresiune diferã de cele pen-tru întindere, ceea ce impune introducerea unui volumimportant de relaþii complexe în programele de calcul.

Metoda elementelor finite, bazatã pe matricea derigiditate materialã ºi matricea de rigiditate geometricãobþinute pe baza adoptãrii deformatelor de ordinul I abarei cu grade de libertate de deplasare a nodurilor de lacapete, se preteazã la calculul automat ºi are o utilizaregeneralã în programele actuale de calcul structural [1],[2], [4]. Dezavantajul acestei abordãri constã în preciziaredusã, ceea ce conduce la necesitatea divizãrii barelorcomprimate în mai multe elemente, deci la creºtereanecesarului de resurse ºi la un volum mare de date deintrare ºi de rezultate de prelucrat.BARE CU FUNCÞII DE INTERPOLARE DE GRAD SUPERIOR

În aceastã lucrare se studiazã elementele de barãdreaptã, care, din cauza acurateþei ridicate, practic eliminãnecesitatea divizãrii, astfel încât modelul de calcul deordinul I poate fi folosit ºi în calculul geometric neliniar ºide stabilitate.

Geometria barei este definitã cu ajutorul coordonateiadimensionale

Deplasãrile transversale în lungul barei sunt:

Aici N este matricea funcþiilor de interpolare, iar este vectorul deplasãrilor

elementului de barã, care se compune din deplasãrile ºirotirile ale nodurilor ºi un numãr de n-4deplasãri nenodale a5, ..., an.

Primele patru funcþii de interpolare sunt funcþiilecubice cunoscute de la bara Euler-Bernoulli:

Elementele de barã prezentate în aceastã lucrare se bazeazã pe îmbunãtãþirea acurateþei soluþiei de element finitprin creºterea gradului polinomial al funcþiilor de formã. Aceastã cale numitã versiune „p” a devenit din ce în ce maiatractivã în ultimele douã decenii din cauza convergenþei superioare în comparaþie cu cea obþinutã prin subdivizareaelementelor (versiunea „h”). Încã în anii ‘80 s-a arãtat cã, în cazul problemelor având soluþii netede, convergenþaversiunii „p” este exponenþialã în norma energeticã.

În urma studiilor întreprinse în lucrarea de faþã, s-a ajuns la un element având polinoame de interpolare de gradmaxim ºase, care, pentru cazurile curente de structuri permite obþinerea unei precizii acceptabile în calculeleinginereºti în condiþiile în care, pentru calculul neliniar ºi de stabilitate, nu mai este necesarã subdivizarea barelormodelului de calcul folosit în calculul de ordinul I. Deºi aceste bare introduc necunoscute suplimentare nenodale,efortul de calcul este mult mai redus în comparaþie cu barele bazate pe funcþii de interpolare cubice, având numaideplasãri nodale.

Fig. 1: Barã încovoiatã Fig. 2: Funcþii de interpolare ale deplasãrilor nodale

(1)

(2)


Pentru funcþiile de interpolare corespunzãtoaredeplasãrilor nenodale se folosesc funcþii ierarhice [5], [6].Cu ajutorul acestor funcþii se reprezintã modificareadeplasãrilor în lungul barei, faþã de cele definite pe bazadeplasãrilor nodurilor. În acest scop, atât valoarea acestorfuncþii, cât ºi valoarea derivatei de ordinul întâi trebuie sãfie nule în nodurile de la capetele barei. Se pot defini oinfinitate de astfel de funcþii ierarhice. În studiul de faþã, s-aupreferat funcþiile date prin relaþiile (3) din motivul sim-plitãþii expresiei ºi al formei relativ convenabile amatricelor de rigiditate rezultate.

Funcþiile Ni sunt polinoame având gradul maxim p = i–1.Dupã cum se poate observa la exemplul din fig. 4 ºi 5,folosirea polinoamelor de grad mai înalt permite oreprezentare mai bunã a modului de pierdere a stabilitãþii.

Matricea de rigiditate a barei se compune din matriceade rigiditate materialã ºi cea geometricã: k = km + kg.

În relaþia (4) P reprezintã intensitatea forþei axiale.UN EXPERIMENT NUMERIC

Pe baza matricei de rigiditate obþinute cu relaþia demai sus, s-a întreprins un studiu de convergenþã pentrucazurile curente de pierdere a stabilitãþii barelorcomprimate. În figura 5 este datã evoluþia erorii relative

în funcþie de numãrul de gradede libertate ale modelului de calcul pentru bara din figura 4.S-au aplicat atât subdivizarea barei, cât ºi mãrirea graduluipolinoamelor de interpolare.

Se observã cã la acelaºi numãr de grade de libertate, cele maibune rezultate s-au obþinut prin mãrirea gradului funcþiilor de inter-polare, iar precizia obþinutã pe aceastã cale nu poate fi egalatã debara fãrã deplasãri nenodale (cu funcþii de interpolare degradul trei) decât cu preþul unei discretizãri exagerat de rafinate.

BARA CU FUNCÞII DE INTERPOLARE DE GRADUL 6Din fig. 5 se poate observa cã, pentru cazurile practice, ele-

mentul având funcþii de interpolare de gradul ºase conduce larezultate de precizie suficientã în aplicaþiile inginereºti, chiar ºiîn cazul utilizãrii unui singur element. În continuare, se daumatricele de rigiditate pentru acest element.

Trebuie menþionat faptul cã, având în vedere formularea ierar-hicã, din aceste matrice se pot obþine matricele elementelor deordin inferior având funcþii de interpolare de gradul p=3, p=4 ºip=5, printr-o simplã extragere a submatricelor corespunzãtoare.

Pe baza studiilor întreprinse în aceastã lucrare, se poate con-cluziona cã folosirea elementului de barã cu grad polinomial 6eliminã necesitatea subdivizãrii barelor pentru calculul neliniarºi de stabilitate a structurilor curente ºi conduce la soluþii deprecizie ridicatã în condiþiile unui efort de calcul redus.

BIBLIOGRAFIE1. Z. P. Bažant, L. Cedolin – Stability of structures: Elastic,

Inelastic, Fracture and Damage Theories, Dover Publications, 2003.2. V. Bãnuþ – Calculul neliniar al structurilor, Editura

tehnicã, Bucureºti, 1981.3. A. D. Caracostea º.a. – Manual pentru calculul con-

strucþiilor, Editura tehnicã, Bucureºti, 1977.4. J. S. Przemieniecki – Theory of matrix structural

analysis, Dover Publications inc., New York, 1985.5. B. Szabó, I. Babuška – Finite Element Analysis, John

Wiley and Sons Inc, 1991.6. O. C. Zienkiewicz, R. L. Taylor – The Finite Element

Method, Volume 2: Solid Mechanics, Fifth Edition, Butterworth-Heinemann, 2000.

Fig. 3: Funcþii de interpolare ale deplasãrilor nenodale

Fig. 5: Studiu de convergenþã pentru bara din fig. 4

Fig. 4: Barã articulatã-încastratã

Numãr necunoscute

(4)

(3)

(5)

(6)

– pentru i impar;

– pentru i par, i = 5, ..., n.


Calitatea mediului interiorºi eficienþa energeticã a clãdirilor (I)

prof. dr. ing. Irina BLIUC, º.l. dr. ing. Irina BARAN – Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi” Iaºi

„Casele sunt construite ºi pentrua fi locuite, nu numai pentrua f i privite.”

Francis Bacon, Eseuri, 1601

Considerãm util sã amintim cãprincipalul rol al unei clãdiri este de aasigura ocupanþilor un mediu sãnã-tos, plãcut ºi confortabil, cât maipuþin dependent de condiþiile exte-rioare, în special meteorologice ºiacustice.

Exigenþele actuale referitoare laacest aspect sunt mult mai restrictivedecât cele acceptate în perioadeistorice anterioare, pe de o parte, dincauza modificãrilor survenite în naturãºi a complexitãþilor acþiunilor (exte-rioare ºi interioare) ce se exercitã asupraclãdirilor ºi, pe de altã parte, din cauzaevoluþiei cerinþelor utilizatorilor.

Satisfacerea acestor exigenþe legatedirect de consumul de energie este la felde importantã ca ºi a celor de siguranþãºi stabilitate la acþiuni mecanice, aspec-tul arhitectural-estetic sau încadrarea înmediu.

Energia utilizatã în exploatareaclãdirilor este destinatã realizãrii unuimediu interior sãnãtos ºi confortabil,respectiv încãlzirii în perioada rece aanului, rãcirii în perioada caldã, ilumi-natului ºi ventilãrii. În perioadapremergãtoare declanºãrii crizei ener-getice, perioadã în care asigurareacalitãþii mediului constituia exclusivproblema instalaþiilor, era unanimacceptatã ideea privind relaþia directãîntre consumul energetic ºi calitateamediului interior, ceea ce însemna cão creºtere a consumului energetic con-duce automat la creºterea calitãþiimediului interior în general ºi a con-fortului în special ºi invers, reducereaconsumului energetic are drept con-secinþã condiþii inferioare de viaþã ºide confort. Era recunoscut chiar unconflict ineluctabil între consumulenergetic redus ºi un mediu interiorsãnãtos ºi confortabil.

Cercetãrile orientate în direcþiaidentificãrii unor strategii ºi mijloacede rezolvare a problemelor energe-tice ºi mai recent a celor de mediu,

în cadrul generos oferit de conceptuldezvoltãrii durabile, au demonstratcã printr-o abordare interdisciplinarã,multicriterialã a concepþiei clãdirilor,este pe deplin posibilã o bunã calitatearhitecturalã, un mediu interior agre-abil, confortabil ºi sãnãtos ºi un con-sum de energie redus.

Aceste atribute definesc o clãdireeficientã energetic.

O analizã complexã a relaþieiconsum de energie-calitatea mediuluiinterior, la clãdirile de locuit ºiadministrative, a fost realizatã încadrul Proiectului european HOPE(Health Optimization Protocol forEnergy efficient Buildings), realizat cu14 participanþi din 12 þãri europene,în perioada 2002–2005 /1/. Au fostinvestigate mai mult de 160 de clãdiridin sectorul de locuinþe ºi administra-tiv, jumãtate dintre acestea prezen-tând un consum de energie relativredus. Investigaþia a constat dintr-oinspecþie generalã, o discuþie cuadministratorul clãdirii ºi chestionaredistribuite ocupanþilor.

Rezultatele obþinute au infirmat, înbunã mãsurã, teza referitoare la relaþiade proporþionalitate directã între con-sumul energetic ºi calitatea mediuluiinterior, permiþând încadrarea clãdirilorcare au format obiectul investigaþiei în4 categorii:

clãdiri cu un consum energetic ridicatºi o calitate corespunzãtoare a mediuluiinterior;

clãdiri cu un consum energetic ridicatºi o calitate scãzutã a mediului interior;

clãdiri cu un consum energeticredus ºi o calitate necorespunzãtoarea mediului interior;

clãdiri cu un consum energeticredus ºi o bunã calitate a mediului.

Astfel, s-a constatat cã energia con-sumatã nu depinde numai de valoareatemperaturii interioare, de rigorile cli-matului ºi de rata ventilãrii, ci, într-omãsurã chiar mai mare, de soluþiilearhitecturale ºi constructive ºi demodul de exploatare. S-a înregistrat unprocentaj ridicat de insatisfacþie sauchiar simptome ale SBS în clãdiriîn care se consumã o mare cantitate

de energie pentru ventilare mecanicã,dar nu se acordã atenþie umiditãþii,gradului de ocupare sau protecþiei lazgomot. ªi invers, existã clãdiri cu unconsum de energie redus, ventilatenatural, care prezintã un mediu inte-rior sãnãtos ºi confortabil. CALITATEA MEDIULUI INTERIORCalitatea mediului interior, factor

determinant în ceea ce priveºte sãnã-tatea ºi starea de bine a ocupanþilorunei clãdiri, este determinatã de com-poziþia aerului (cu referire la poluanþiichimici, fizici, biologici sau de altãnaturã) ºi de confort (cu principalelecomponente, acustic, termic, vizual).

Compoziþia aerului. Surse interioarede poluare

Clãdirea poate prezenta riscuri pen-tru sãnãtatea ocupanþilor în mãsura încare adãposteºte surse de poluarechimicã sau fizicã ºi/sau asigurãcondiþii favorabile de dezvoltare amicroorganismelor.

Principalele surse de poluare înclãdiri pot genera:

a. Poluanþi chimiciProduºii chimici de sintezã fac

parte integrantã din mediul nostruambiant. Aceºtia pot fi întâlniþi în ali-mente, apã, aer, fiind emiºi de materialede construcþii, mobilier, produse deîntreþinere etc. Efectele poluãrii chimiceasupra stãrii de sãnãtate sunt multipleºi merg de la simpla percepþie senzo-rialã la efecte foarte grave, care potafecta sistemul respirator, sistemulnervos sau gastro-intestinal. Anumiþipoluanþi chimici sunt încadraþi chiarîn categoria substanþelor cancerigene.Dacã toxicitatea individualã a celeimai mari pãrþi din aceºti poluanþieste cunoscutã, nu se ºtie practicnimic despre toxicitatea acestoracând se gãsesc în amestec ºi au con-centraþii reduse, aºa cum se prezintãcel mai adesea în aerul interior alclãdirilor în care locuim sau nedesfãºurãm activitatea.

b. Poluanþi fizici Principalii poluanþi fizici prezenþi

în interiorul clãdirilor sunt: umidi-tatea excesivã, radonul, praful, fibrele(în special de azbest), câmpurile electrice



ºi magnetice, câmpurile electromag-netice de joasã ºi înaltã frecvenþã.Prezenþa acestor poluanþi poate cauzacele mai diverse simptome, de lauscãciunea cãilor respiratorii, lapierderi de memorie ºi dificultãþi deconcentrare pânã la boala canceroasã.

c. Poluanþi biologiciÎn categoria poluanþilor biologici

pot fi incluºi microbii, viruºii, bacteri-ile, polenul ºi mirosurile care se dez-voltã în aerul interior ºi care provin dela fiinþe umane, animale de casã,acarieni, gândaci, plante de interior,mucegai etc. Acestea provoacãalergii, afecþiuni ale cãilor respiratorii,cei mai vulnerabili fiind copiii ºi per-soanele în vârstã. Riscurile legate deaceºti poluanþi sunt cu atât mai maricu cât concentraþia este mai mare.

O bunã calitate a aerului presupunecunoaºterea surselor de poluanþi,reducerea emisiilor la minimum posi-bil ºi evacuarea continuã a poluanþiloraerieni prin ventilare.

ConfortulÎn concordanþã cu tipul princi-

palelor informaþii primite din mediulambiant, confortul este, în general, privitsub aspect termic, vizual ºi acustic.Percepþia nivelului de confort implicãun anumit grad de subiectivism, darîn acelaºi timp este rezultatul acþiuniisimultane a unor factori obiectivi,cuantificabili, de ordin arhitectural,constructiv sau de exploatare.

Dacã asigurarea confortului acus-tic nu este direct legatã de factorulenergetic, asigurarea confortului ter-mic ºi vizual pe întreaga duratã aanului necesitã un anumit consumenergetic pentru încãlzire, climati-zare, iluminat.

a. Confortul termicConfortul termic se realizeazã prin:

asigurarea unei temperaturioperative medii, ca rezultantã a tem-peraturii aerului, a suprafeþelor delimi-tatoare, a umiditãþii ºi vitezei demiºcare a aerului, în concordanþã cunatura activitãþii ºi îmbrãcãminteaocupanþilor;

limitarea asimetriei tempera-turilor radiante ºi a gradienþilor detemperaturã la valori acceptabile;

evitarea situaþiilor în care ocu-panþii vin în contact cu suprafeþe preareci sau prea calde;

evitarea curenþilor de aer (limi-tarea vitezei de miºcare a aerului);

Aceste exigenþe se cer a fi îndepli-nite atât în condiþii de iarnã, cât ºi încondiþii de varã.

b. Confortul vizualConfortul vizual este obþinut prin

asigurarea unui iluminat adaptatactivitãþii în câmpul vizual, evitândcontrastele foarte pronunþate,

mai ales orbirea. Spectrul luminos utilizattrebuie sã fie continuu, iar tempe-ratura culorii, adaptatã iluminatului.Iluminatul natural este confortabil înmãsura în care intensitatea sa poate ficontrolatã.

c. Confortul acusticPoate fi asigurat prin evitarea zgo-

motelor jenante, prin reducerea inten-sitãþii acestora la sursã sau prin izolareaacusticã la zgomote aeriene sau deimpact. Nivelul de zgomot normatadmisibil are valori corelate cu naturaactivitãþii care se desfãºoarã într-unanumit spaþiu (activitate intelectualã,odihnã, îngrijirea sãnãtãþii etc.).

STRATEGIIªI MIJLOACE DE REALIZARE

A MEDIULUI INTERIOR SÃNÃTOSªI CONFORTABIL CU CONSUMURI

REDUSE DE ENERGIEReducerea consumurilor energe-

tice necesare unui mediu interior sãnã-tos ºi confortabil poate fi obþinutã prinaplicarea unor mãsuri pasive, asociateunor consumuri energetice minime,integrate în concepþia arhitecturalã ºiconstructivã a clãdirii. De exemplu,instalaþiile de ventilare mecanicã saude climatizare – care, corect conce-pute ºi exploatate, ar putea contribuila asigurarea unui mediu sãnãtos ºiconfortabil – se încadreazã în catego-ria mãsurilor active, pe când protecþiatermicã sau ventilarea controlatã suntmãsuri active.

În general, mãsurile de asigurare aconfortului termic cu consumurireduse, cu anumite excepþii, protejeazã(sau nu afecteazã) calitatea aerului.

Una dintre mãsurile care intervinîn satisfacerea ambelor categorii deexigenþe, în anumite situaþii în modcontradictoriu, este ventilarea, care,redusã sub un anumit nivel în scopuleconomisirii energiei, devine insufi-cientã din punctul de vedere al calitãþiiaerului sau al riscului de condens.

Izolarea termicã a anvelopeiPresupune utilizarea raþionalã, în

alcãtuirea anvelopei unei clãdiri, aunor materiale ce împiedicã trans-miterea cãldurii interior-exterior, iarna,exterior-interior, vara.

Materialele folosite în mod curentpentru izolarea termicã au conductivi-tatea termicã ºi densitatea reduse, suntde naturã organicã sau anorganicã ºise prezintã sub formã de plãci,blocuri, saltele etc. Proprietãþile lor ºidomeniile de aplicabilitate sunt, îngeneral, bine cunoscute, ca ºi soluþiileconstructive în a cãror alcãtuire suntincluse: structuri omogene uºoare,structuri stratificate compacte, structuriventilate, acoperiºuri verzi, pereþi cuizolaþie transparentã etc.

Existã însã materiale cu proprietãþitermice superioare, mai puþin cunos-cute, în curs de introducere în prac-tica curentã:

materiale izolante sub formã destraturi subþiri asociate cu folii reflec-tante, care au rolul de a reflecta radi-aþia infraroºie ºi deci de a suprimatransferul de cãldurã prin radiaþie;

materiale izolante sub vid,obþinute prin evacuarea aerului dintr-unsuport fibros sau celular ambalat într-ofoaie etanºã; printre acestea nanogelulde siliciu prezintã proprietãþi speciale,fiind mai puþin conductiv decât aerul lapresiune normalã (fig. 1).

Eficienþa izolaþiei termice pre-supune continuitatea sa pe întreagasuprafaþã a anvelopei. Orice disconti-nuitate fizicã sau geometricã gene-reazã o punte termicã caracterizatãprin pierderi de cãldurã suplimentareºi risc de condens ºi inconfort. Acestepunþi termice trebuie evitate pe câtposibil sau tratate de o manierã cores-punzãtoare atunci când nu pot fi evitate.

Forma ºi orientarea clãdiriiSuprafaþa de contact între clãdire

ºi mediul exterior influenþeazã atâtpierderile, cât ºi aporturile de cãldurã.O suprafaþã exterioarã cât mai micãsporeºte eficienþa termoizolãrii, indicelede compactitate fiind unul dintreparametrii importanþi în stabilireaindicatorilor energetici.

Suprafeþele vitrate, corect dimen-sionate ºi orientate, contribuie lareducerea pierderilor de cãldurã ºivalorificarea aporturilor solare.

Fig. 1




O nouã frontierãîn domeniul membranelor hidroizolatoare

POLYGLASS România SRL – membrã a grupuluiinternaþional POLYGLASS SpA Italia, cel mai mare pro-ducãtor de membrane hidroizolatoare din Italia ºi unuldintre liderii europeni, cu o producþie de peste50.000.000 mp/an ºi fabrici în Italia ºi SUA – distribuieîn România o gamã diversã de materiale ºi accesoriipentru executarea lucrãrilor de hidroizolaþii, termo-hidroizolaþii ºi impermeabilizãri la construcþii. Procesulde fabricaþie este automatizat, firma producãtoareobþinând Certificatul emis de Bureau Veritas Quality,privind Certificarea Calitãþii Sistemelor care atestãîncadrarea în exigenþele sistemului de calitateISO 9001:2000. Producãtorul acordã pentru mem-branele hidroizolatoare un termen de garanþie de 10 ani,cu o poliþã de asigurare internaþionalã în valoare depânã la 1.000.000 de euro.

POLYGLASS este un lider al inovaþiilor tehnologicedin domeniu, având la activ numeroase inovaþii ºipatente care, prin punerea lor în practicã, auîmbunãtãþit, în mod semnificativ, caracteristicile pro-duselor sale.

Ultima inovaþie în acest domeniu, ce deschide onouã frontierã în domeniul membranelor hidroizola-toare, este Polimerul Modificator Termoplastic ATP.

ATP (Polimerul Termoplastic Avansat) este un noupolimer de sintezã ce asigurã caracteristici unice mem-branelor hidroizolatoare FAST ºi POWER, care suntdouã noi produse destinate aplicatorilor profesioniºti.

Rezistenþa excelentã atât la temperaturi scãzute, câtºi la temperaturi ridicate este garantatã de stabilitatearemarcabilã a termo-polimerului ATP, care, dupã ce afost adãugat în masa bituminoasã, dã compounduluirezistenþe excepþionale la variaþiile de temperaturã ºi laschimbãrile termo-climatice. Aceste caracteristici deînvingãtor permit POLYGLASS sã ofere clienþilor sãiaceastã nouã gamã de membrane bituminoase, care seadapteazã utilizãrii la orice tip de hidroizolaþie.

Structura molecularã deosebitã a polimerilor ATPduce la un amestec bituminos ce are calitãþi supe-rioare de aderenþã, permiþând produsului sã fie uºor ºirapid lipit, chiar ºi pe suprafeþele foarte dificile, oferindprin aceasta o reducere semnificativã a timpului ºicosturilor pentru montaj. Mai mult, consistenþa deose-bitã a produsului duce la o membranã care rezolvã

zonele problematice (verticale, guri de scurgere,strãpungeri), zone în care membranele obiºnuite sedeterioreazã rapid.

ATP este un polimer selecþionat ºi stabilizat. Din acestmotiv, membranele FAST ºi POWER oferã rezistenþeexcepþionale la îmbãtrânire ºi performanþe chiar ºi încele mai dificile condiþii climaterice. În plus, mem-branele sunt armate inovativ, cu o reþea din poliesterþesut pe longitudinal ºi transversal. Aceastã caracteris-ticã garanteazã o perfectã stabilitate dimensionalã ºi omaleabilitate excelentã a produsului.

Pe lângã toate aceste caracteristici superioare,membranele FAST ºi POWER sunt mai uºor de lipit.Se consumã mai puþin gaz, ceea ce înseamnã costuriscãzute ºi protecþia mediului înconjurãtor. Produselecu polimeri ATP necesitã mai puþinã încãlzire întimpul aplicãrii, economia de gaz fiind de aproximativ30%–40%.


Orientarea judicioasã în raport cuvânturile dominante ºi punctele car-dinale este importantã pentru con-trolul infiltraþiilor de aer ºi pentruasigurarea unui traseu convenabil decirculaþie a aerului pe timpul verii, înscopul climatizãrii spaþiilor.

Inerþia ºi masa termicãInerþia termicã reprezintã capaci-

tatea clãdirii de a menþine o tempe-raturã interioarã cât mai apropiatã devaloarea medie exterioarã în absenþaunei surse de încãlzire sau rãcire.Aceasta reflectã capacitatea anvelopeiºi a elementelor de compartimentarede a amortiza ºi defaza, în timp,oscilaþiile temperaturii exterioare ºiale fluxurilor generate de radiaþiasolarã ºi aporturile din utilizare.

Inerþia termicã are douã componente:inerþia de transmisie care se referã

la elementele opace este datã decapacitatea de amortizare ºi defazaj aacestora ºi intervine în raport cu variaþiatemperaturii ºi a fluxurilor exterioare;

inerþia de absorbþie se referã laelementele care vin în contact cuaerul interior ºi intervine în raport cufluxurile energetice ce traverseazãsuprafeþele vitrate sau rezultã din pro-cesul de utilizare.

Inerþia mare, obþinutã prin dis-punerea straturilor cu masã mare spreinterior, este adecvatã regimului deîncãlzire continuu. Regimul de încãlzirediscontinuu reclamã o inerþie redusãcare sã faciliteze încãlzirea sau rãcirearapidã. Aceasta se obþine prin plasareaspre interior a stratului izolant sau prinplacarea suprafeþelor interioare cu unstrat subþire de material termoizolantasociat cu un strat subþire de materialuºor, cum ar fi: lambriurile din lemn,materialul plastic sau gips-cartonul.

VentilareaRolul ventilãrii este complex, con-

stând atât în reîmprospãtarea aerului,prin evacuarea aerului interior viciat ºiînlocuirea cu aer proaspãt, cât ºi în asigu-rarea confortului, în special în condiþiide varã. Cerinþele de economisire aenergiei, precum ºi neajunsurile de altordin, legate de ventilarea mecanicã ºimai ales de condiþionarea aerului, audeterminat o reorientare spre ventilareanaturalã controlatã, nu numai în cazullocuinþelor, ci ºi a clãdirilor publice,multietajate. Literatura de specialitateprezintã numeroase exemple de clãdiripublice, multietajate, noi sau reabilitate,la care ventilarea se realizeazã pe calenaturalã (fig. 2). S-au dezvoltat sistemecare accentueazã efectul de coº prinvalorificarea unor elemente arhitec-turale de tip curte interioarã sau atriumori utilizeazã raþional energia solarã ºipresiunea vântului (faþade active, faþadedouble-peau).

Avantajele climatice ale soluluiMasa termicã importantã a solului

determinã o atenuare progresivã a vari-aþiilor diurne ºi anuale ale temperaturiiaerului exterior cu adâncimea, însoþitãde o defazare în timp. Acestea pot fivalorificate la realizarea construcþiilorsubterane sau parþial îngropate, la con-cepþia ºi realizarea sistemelor de stocaresezonierã a energiei solare, precum ºi aunor sisteme de preîncãlzire/prerãcire aaerului proaspãt introdus în clãdiri prinprocesul de ventilare (fig. 3).

Valorificarea energiei solareSistemele pasive de valorificare a

energiei solare, constând în spaþii detip serã, pereþi cu efect de serã, faþadesolare de diverse tipuri etc., au pãtrunsîn vocabularul de bazã al arhitecturiicontemporane. Funcþionarea lor sebazeazã pe efectul de serã, inerþia ter-micã, circulaþia aerului prin convecþietermicã naturalã. Un nivel de dez-voltare superior îl constituie introdu-cerea panourilor fotovoltaice integrateîn faþade de mare performanþã.

Valorificarea acestor principii aavut ca rezultat elaborarea unor soluþiiºi sisteme complexe bazate pe cumu-larea mai multor efecte ºi integrarea înconcepþia arhitecturalã generalã.Sistemele pasive de valorificare aenergiei solare asociate cu sistemelede preluare a cãldurii din aerul viciat,de condiþionare a aerului prin folosireaunor schimbãtoare de cãldurã sol-aer,sau sistemele evaporative de rãcirepentru condiþii de varã conduc laimportante economii de energie încadrul unor clãdiri ecologice, cu realecalitãþi de adaptare la fluctuaþiile para-metrilor mediului exterior.

Progresele tehnologice în dome-niul materialelor ºi produselor deconstrucþii oferã proiectanþilor soluþiitehnice complexe, cu eficienþã ridi-catã, cum sunt: termoizolaþiile trans-parente, geamuri termoizolante cuproprietãþi optic selective, faþadeactive implicate în ventilarea spa-þiilor, suprafeþe fotovoltaice etc.

Reducerea energiei pentru iluminatReducerea cantitãþii de energie pen-

tru iluminat implicã prelungirea durateide utilizare a luminii de zi, ceea ce seobþine, în special, prin mãsuri de ordinarhitectural: adoptarea formei ºi dimensi-unilor optime pentru ferestre, evitareaobstrucþionãrii ferestrelor de cãtre copaci,instalaþii sau clãdiri, colorarea supra-feþelor opuse ferestrelor în nuanþedeschise, reflectorizante, evazarea golu-lui de fereastrã spre exterior pentru a mãrisuprafaþa de cer vizibil. Prin amplasareaîn dreptul ferestrelor a unor sistemeanidolice, constituite din oglinzi cu oanumitã formã ºi construcþie, cu rolul deconcentrare ºi dirijare a fasciculului lumi-nos spre zone mai puþin luminate aleîncãperii, într-o anumitã perioadã a zilei,se obþine o uniformizare a iluminatului ºio scurtare a duratei de utilizare a luminiiartificiale (fig. 4).


Fig. 2: Ventilarea naturalã a clãdirilorînalte cu faþadã dublã

(Sediul Siemens, Dortmund)Fig. 3 : Preîncãlzirea/prerãcirea aerului

la trecerea prin solFig. 4: Sisteme de eficientizare

a iluminatului natural



Uniunea Europeanãa Promotorilor Constructori (UEPC)

Rãzvan NICULESCU-ARON – vicepreºedinte PSC, vicepreºedinte UEPC

Din mai 2005, Patronatul Socie-tãþilor de Construcþii din România (PSC)a devenit membru cu drepturi deplineal UEPC, dupã o perioadã de 2 ani încare a participat în calitate de observatorla lucrãrile board-ului acestui organismeuropean. Dl Rãzvan Niculescu-Aron,vicepreºedintele PSC, care, la AdunareaGeneralã a UEPC din noiembrie 2005de la Amsterdam, a fost ales ºi numit înfuncþia de vicepreºedinte al UEPC, faceîn continuare importante precizãri pen-tru constructorii români.O CALE CÃTRE BANII EUROPEI.FONDURI DE INVESTIÞII

Întâlnirile pe care le-am avut cureprezentanþii organizaþiilor membre aleUEPC cu ocazia reuniunilor de la Lisabona,Bruxelles ºi Amsterdam, precum ºi dis-cuþiile ulterioare acestora mi-au oferitoportunitatea de a stabili contactedirecte ºi de a susþine profitabilitateadezvoltãrii de proiecte de locuinþe, dereabilitare ºi de infrastructurã în România,mizând pe câteva argumente:

mãrimea ºi poziþia României;estimãrile, conform cãrora suprafe-

þele construite ale marilor oraºe vor avea ocreºtere spectaculoasã în urmãtorii ani(exemplu: Bucureºti – metropolã euro-peanã, Sibiu – capitalã europeanã în2007, alãturi de Luxemburg etc.);

preþurile proprietãþilor imobiliare,deºi ridicate, sunt sub nivelul celorpracticate în Uniunea Europeanã;

cererea de spaþii de locuit, comer-ciale ºi rezidenþiale în creºtere;

creºterea rapidã a pieþei imobi-liare înregistratã în ultimii ani ºi previ-ziunile post-integrare.

Aºa cum a reieºit din discuþiile pur-tate, Europa de Est a ultimilor ani s-abucurat de atenþia sporitã a marilorinvestitori europeni ºi internaþionali îndomeniul imobiliar ºi al construcþiei delocuinþe. Þãri ca: Polonia, Cehia,

Ungaria au fost ºi sunt pieþe profitabileîn aceste domenii. Spre deosebire deele, pânã de curând, România a ocupatun loc secundar în intenþiile marilorinvestitori europeni. Semnalele tot maioptimiste privind integrarea þãrii noastreîn Uniunea Europeanã, aºa cum au fostele percepute de cãtre reprezentanþiiorganizaþiilor membre UEPC, au generato mutare a centrului de interes cãtreRomânia. Companii care au dejainvestiþii mari în state apropiate geograficRomâniei (Bulgaria, Ungaria, Cehia)ne-au contactat în vederea extinderiiariei de acþiune ºi în þara noastrã.

Totuºi, în ciuda faptului cã feed-back-ul partenerilor la discuþii a fostunul pozitiv, au fost ridicate anumiteprobleme pe care le-ar putea întâmpinala intrarea pe piaþa româneascã, aºacum sunt ele prezentate în presa(mediul de afaceri) din strãinãtate.

Legislaþia româneascã, într-o per-manentã revizuire, taxele ºi impoziteleaferente achiziþiilor imobiliare ºi con-strucþiei de locuinþe, în special TVA-ulde 19% aplicat acestei activitãþi, aureprezentat câteva dintre semnele deîntrebare ridicate.

Pe lângã neîncrederea în coerenþapoliticii economice ºi confuzia asuprareglementãrilor în domeniul afacerilor,participanþii la discuþii ºi-au exprimatlipsa de încredere în capacitateajustiþiei române de a rezolva litigiilereferitoare la proprietãþile imobiliare.

Nivelul ridicat al birocraþiei ºi pro-cedeul greoi de achiziþie reprezintãunele dintre punctele slabe ale analizeioportunitãþii intrãrii pe piaþa româneascãa proiectelor imobiliare.

Lipsa infrastructurii ºi a utilitãþilorîn zone cu un real potenþial din punctulde vedere al dezvoltãrii rezidenþialeconstituie, de asemenea, o piedicã pen-tru investitorul european, care se vede

nevoit sã dezvolte, pe lângã proiectulpropriu-zis, ºi soluþii pentru remediereaacestei probleme.

Un aspect primit pozitiv de cãtremembrii UEPC l-a reprezentat apro-barea legii, conform cãreia cetãþeanulunui stat membru ºi persoana juridicã,constituitã în conformitate cu legislaþiaunui stat membru, pot dobândi dreptulde proprietate asupra terenurilor, înaceleaºi condiþii cu cele prevãzute delege pentru cetãþenii români ºi pentrupersoanele juridice române, chiar dacãacest lucru va fi posibil doar dupã ade-rarea României la Uniunea Europeanã.

Patronatul Societãþilor din Con-strucþii, ca reprezentant al intereselormembrilor sãi, va acþiona în vederearealizãrii contactelor directe întreinvestitori – membrii UEPC – ºi soci-etãþile româneºti membre PSC ºi a pozi-þionãrii acestora ca parteneri egali îndesfãºurarea de proiecte.

Pentru atingerea obiectivului propus,vom acþiona pe douã cãi:

Convingerea membrilor din UEPCcã alãturi de parteneri români, modul defuncþionare al proceselor investiþionaleeste mai bine înþeles ºi, implicit, mai facil;

Atragerea atenþiei guvernanþilor,în comisiile tripartite, asupra temerilorprimite din mediul investiþional euro-pean referitoare la legislaþia ºi politicaeconomicã a României, sugerând înacelaºi timp unde sã se intervinã pentruremedierea lor în vederea deschideriieconomiei în faþa Europei.

La urmãtoarea Adunare Generalã aUEPC, care va avea loc la Torino în25–26.05.2006, vom continua sã dez-batem temele de interes pentru membriinoºtri ºi pentru România în scopulatragerii, prin parteneriate corecte, a unuivolum cât mai mare de investiþii strãine.

Uniunea Europeanã a Promotorilor Constructori (UEPC) reprezintã peste 30.000 de companii de construcþii, afiliate lacele 13 federaþii membre ale sale. Direct sau indirect, activitatea acestor firme constituie 10% din produsul naþional brut ºidin locurile de muncã din Europa. Împreunã, acestea realizeazã anual milioane de m2 de spaþii pentru birouri ºi spaþiicomerciale ºi mai mult de 1.000.000 de noi locuinþe.

Lucrul cel mai important îl reprezintã faptul cã UEPC reuneºte cei mai importanþi dezvoltatori (developper-i) de proiecte com-plexe imobiliare din þãrile membre, atât individual, cât ºi organizaþi în fonduri de investiþii specifice domeniului.


AplaWallThermSISTEM DE IZOLAÞII TERMICE

ªI FINISAJE PENTRU FAÞADE DE LA ATLAS

Polistirenul extrudat este unul dintrecele mai moderne ºi competitive pro-duse pentru izolaþii termice, deoareceînglobeazã o sumã de caracteristicicare îl fac unic:

cel mai bun izolator termic (cu uncoeficient de transfer termic foarte scãzut);

slaba retenþie a apei ºi a umiditãþii;rezistenþã mecanicã ridicatã;rezistenþã la compresiune ridicatã;proprietãþi de autostingere;stabilitate dimensionalã;densitate omogenã în masã;rezistenþã la atacul acizilor ºi al bazelor;inerþie la variaþiile de temperaturã;compatibilitate cu materialele folosite

în construcþii (ciment, gips);uºor de transportat, tãiat ºi aplicat;ºi una dintre cele mai impor-

tante caracteristici, menþinerea întimp a acestor proprietãþi constante.

Polistirenul extrudat se fixeazã deperete cu un adeziv special AplaStyrofixºi cu dibluri de fixare.

Adezivul AplaStyrofix se preparãcombinând conþinutul unui

sac cu apã curatã ºise amestecã pânãse obþine o pastã

omogenã. Dupã 5minute de repaus se

amestecã iar ºi se poateîntinde pe suprafaþa curãþatã de

impuritãþi, cu ajutorul unui ºpaclu cudinþi, sau se poate opta pentru lipireaplãcii în puncte.

Termoizolaþia se acoperã apoi cuun strat de armare AplaStyrofix –AplaMesh – AplaStyrofix.

AplaMesh este plasa de armaredin fibrã de sticlã ºi se plaseazã întredouã straturi de AplaStyrofix, astfel încâtsã fie înglobatã în masa de ºpaclu.

Se încheie astfel sistemul de ter-moizolare care apoi se finiseazã curenumitul glet pe bazã de ciment albAplaFill pentru exterior, care asigurãperetelui un aspect neted, ireproºabil.Pentru a obþine o aderenþã cât maibunã ºi o rezistenþã cât mai mare întimp a vopselei, înainte de aplicareavopselei emulsionate pe bazã deapã AplaCryl, este absolut necesarãaplicarea grundului pentru amorsareasuprafeþelor exterioare AplaExprime.În plus, grundul AplaExprime contri-buie ºi la reducerea consumului devopsea ºi, foarte important în cazulvopselei colorate, la menþinerea culoriipe o perioadã foarte lungã de timp.

AplaCryl, vopseaua pentru exte-rior de la Atlas, se poate obþine în ori-care din cele peste 900 de nuanþeprin sistemul de colorare computeri-zatã AplaColorSelect.

O altã variantã pentru finisare estetencuiala decorativã pe bazã deciment AplaDecofill, disponibilã în12 culori ºi douã tipuri de texturi.Aceasta se aplica imediat dupã masade ºpaclu AplaStyrofix.

Cu sistemul AtlasWallTherm, pelângã beneficiile unei izolaþii de cali-tate, se obþine ºi un aspect elegant alunei faþade durabile.

Sistemele de termoizolare exterioarã a clãdirilor capãtã o importanþã din ce în ce mai mare. Tot mai mulþiproprietari sunt convinºi de avantajul pe care îl conferã aplicarea termoizolaþiei, respectiv consumul redus decombustibil necesar pentru asigurarea unei temperaturi constante în interiorul casei, atât iarna, cât ºi vara.

Soluþia completã de la Atlas pentru termoizolarea ºi finisarea pereþilor exteriori cuprinde toate elementelenecesare care se aplicã de la cãrãmidã pânã la ultimul strat de vopsea.

ªos. Pipera nr. 59, sector 2, BucureºtiTel.: 021/230.87.77-80; Fax: 021/230.87.60

www.atlas-corp.ro


Se poate ºi altfel...De mai bine de un deceniu ºi jumãtate, piaþa materi-

alelor de construcþii din România înregistreazã o creºtereconstantã, atât din punctul de vedere al ofertei, cât ºi înceea ce priveºte calitatea produselor ºi diversificareasoluþiilor tehnice. Totuºi, spre exemplu, o serie de materi-ale ºi sisteme de finisaj uscat se promoveazã, se comer-cializeazã ºi se monteazã, în ciuda diverselor motive, dela an la an, mereu aceleaºi, datoritã unor criterii legate de:preþ, rutinã ºi, nu în ultimul rând, un anumit grad dedezinteres faþã de o consiliere tehnicã de specialitate.

În aceastã categorie de produse, pentru amenajarea ºifinisarea uscatã a spaþiilor interioare, intrã ºi sistemele deplafoane casetate, suspendate sau fixate direct de planºeulexistent.

Poate, pentru cã este mai simplu ºi, într-o oarecaremãsurã, oferã un „avantaj”, din punctul de vedere al cos-turilor, configurarea ºi realizarea unui plafon casetat au labazã, mai mereu, acelaºi caroiaj sau raster – pãtrat de 600 mmx 600 mm. ªi nu-i aºa cã ne-am obiºnuit sã vedem,aproape peste tot, acelaºi plafon casetat cu „viermiºori”sau amprentãri ale plãcilor cu un finisaj ce lasã de dorit?

La prima vedere, s-ar putea crede sau considera cã nuexistã alternative privind formatul ºi dimensiunea plãcilor,deºi plafonul casetat oferã o serie de avantaje din punctde vedere funcþional ºi estetic. Oare, un plafon casetat,realizat din plãci ieftine, inestetice ºi care nu rezistã întimp, poate sã ofere avantaje? Sigur cã nu. Dar, în modcert, se poate ºi altfel... .

Cu costuri suplimentare nu foarte mari sau, în anumitesituaþii, chiar minime se pot realiza ºi plafoane suspendate– casetate elegant, cu plãci de format dreptunghiular orispecial.

Toate clãdirile moderne, ºi nu numai, trebuie sãîndeplineascã cerinþele minime de funcþionalitate ºi esteticã.Arhitecþii doresc sã-ºi demonstreze creativitatea ºi sã punãîn valoare clãdirile beneficiarilor.

Investitorii îºi doresc un confort ridicat ºi, evident, sãobþinã o creºtere a valorii de vânzare sau de închiriere aimobilului respectiv. Nu în ultimul rând, firmele de con-strucþii sunt solicitate, din ce în ce mai des, sã ofere ogaranþie cât mai mare pentru plafonul casetat montat.Acest lucru, în mod cert, nu se poate asigura cu produsede calitate inferioarã.

Din acest punct de vedere, firma Knauf AMF – Germaniaoferã o gamã largã de sisteme de montaj, pe rastereatipice, plafoane casetate cu plãci din diferite materiale,de formate dreptunghiulare sau dimensiuni speciale,grosimi diferite ºi canturi prelucrate în mai multe variante.

Dintre acestea, se remarcã în mod deosebit cele dinfibrã mineralã bazalticã, datoritã faptului cã oferã o seriede avantaje, cum ar fi: siguranþã la foc ºi protecþie acusticã(absorbþie acusticã ºi izolare fonicã), igienã ridicatã, rezis-tenþã mare la o umiditate relativã ridicatã a aerului, greu-tate redusã chiar ºi pentru plãcile de format mai mare,formate diferite de plãci, standard sau atipice (lãþimi de:300 mm; 312,5 mm; 400 mm sau chiar de 625 mm; 675mm pânã la 1.200 mm ºi lungimi mai mari de 1.200 mmpânã la 2.500 mm) ºi, nu în ultimul rând, suprafeþe specialprelucrate ale plãcilor cu un design plãcut, discret ºi can-turile prelucrate pentru diferite variante de montaj.

Prin combinarea casetelor de diferite formate ºi/sau aplãcilor din materiale variate, cum ar fi, spre exemplu,cele din fibrã mineralã ºi metal, se poate realiza diferenþa.

Variante constructive ºi sisteme de montaj cu structurametalicã portantã din profile late tip „Bandraster” ºi pro-file secundare, mascate de cantul special prelucrat al plã-cilor, ce oferã o construcþie pe mai multe nivele deînãlþime ale plafonului suspendat, casetat, sau dispunerearadialã a profilelor pentru amenajarea spaþiilor curbe, suntiarãºi doar câteva exemple.

Un raster mai aparte ºi un design deosebit al plãcilorpot conduce la o compoziþie a plafonului suspendat, casetat,ce oferã o esteticã care depãºeºte cu mult imaginea unuiplafon casetat banal.

Sistemele de plafoane, case-tate, speciale, cu protecþie ridi-catã la foc ºi posibilitatearabatãrii la perete sau a plierii însistem „fereastrã” a plãcilor de format dreptunghiular suntideale pentru coridoare, holuri sau zone de evacuare pentrudiferite sedii de birouri, spaþii comerciale ºi clãdiri publice etc.

De asemenea, plãcile de format special ºi cu un desenaparte al suprafeþei, din gama „Lifestyle” sau „Classic”dela AMF, atrag prin funcþionalitate ºi posibilitãþi multiple deconfigurare a plafoanelor suspendate, casetate, într-o notãdistinctã.

Este evident faptul cã plafonul joacã un rol deosebit înamenajarea spaþiilor interioare. Atât calitatea materialelor,din care plãcile AMF sunt confecþionate, cât ºi avantajelepe care le oferã, din punct de vedere funcþional, datoritãasigurãrii unui confort ridicat, pot sã ofere plafonului oimagine determinantã în raport cu celelalte elemente aleunei încãperi.

Nu de puþine ori, observãm diferite spaþii ºi încãperiunde pardoselile ºi pereþii sunt realizaþi din materiale decea mai bunã calitate, iar dupã ce s-a mochetat ºi s-amobilat spaþiul respectiv, plafonului suspendat – carerãmâne practic singura suprafaþã a încãperii în totalitatevizibilã – în final, i se acordã foarte puþin interes. Pânã laurmã, este decizia noastrã, a tuturor celor implicaþi (arhi-tect, beneficiar, chiriaº sau constructor) dacã dorim sã nedesfãºurãm activitatea sau ne hotãrâm sã asigurãmdesfãºurarea activitãþilor în spaþii, special amenajate, ceoferã condiþii optime de lucru ºi de confort.

Echipa AMF – România vã stã la dispoziþie, pe aceastãtemã, cu noutãþi, sugestii ºi informaþii tehnice.


Cum instalaþi corectferestrele de mansardã VELUX?

Instalarea corectã a ferestrelor demansardã ºi a produselor VELUX afe-rente, achiziþionate de dumneavoastrã,reprezintã condiþia esenþialã pentruca spaþiul amenajat sub acoperiºul înpantã sã ofere toate avantajeleluminii naturale, ale libertãþii demiºcare ºi ale ventilaþiei corecte laultimul nivel al locuinþei.

Pentru a obþine un rezultat cores-punzãtor, trebuie sã luaþi în seamãurmãtoarele etape:

Instalarea propriu-zisã a feres-trelor de mansardã. În aceastã fazã sedecupeazã gãurile în acoperiº ºi suntpregãtiþi cãpriorii pentru instalareaferestrelor. Se instaleazã cu atenþiehidroizolaþia acoperiºului. Ferestrele demansardã sunt instalate fie individual,

fie în combinaþii pentru a asiguracantitatea optimã de luminã naturalãºi accesul la priveliºtea doritã.Instrucþiuni detaliate privind modulde instalare a ferestrelor de mansardãsunt distribuite împreunã cu fiecarefereastrã.

Ramele de etanºare. Pentru oetanºare corectã alegeþi ramele potri-vite pentru învelitoarea casei dum-neavoastrã, þinând cont de tipul ºidimensiunea ferestrelor de mansardãpentru care aþi optat. Ramele deetanºare originale asigurã bunafuncþionare a ferestrelor, integrarea ºifixarea lor în acoperiº, o duratã de viaþãîndelungatã ºi protecþia la intemperii.

Termoizolaþia în jurul ferestrelor.Instalarea corectã a termoizolaþiei serealizeazã orizontal în partea supe-rioarã ºi vertical în partea de jos aferestrei de mansardã, pentru a pre-veni formarea condensului. O izo-laþie corespunzãtoare garanteazã unnivel ridicat de confort în încãperilede la mansardã.

Decuparea ºi finisajul din gipscar ton în jurul feres t re lor demansardã. Cãptuºeala interioarã ori-zontalã în partea superioarã ºi verticalã

în partea de jos a ferestrei asigurã ceamai eficientã distribuþie a luminii înîncãpere. Dispunerea corectã acãptuºelii are o influenþã majorãasupra calitãþii întregului proiect.Suplimentar instalãrii corecte, trebuiesã se þinã cont ºi de iluminareaoptimã a încãperii, accesul uºor labara de operare a ferestrei ºi reduce-rea riscului de condens. O sursã deîncãlzire plasatã sub fereastrã asigurãcirculaþia optimã a aerului cald de-alungul ferestrei, prevenind apariþiacondensului.

În plus, înãlþimea de instalare aferestrelor de mansardã trebuie sã fiecuprinsã între 185 cm ºi 220 cm de lanivelul podelei, orice fereastrã trebuiesã beneficieze de o sursã de încãlziremontatã chiar sub ea, iar dimensiu-nile, poziþionarea în acoperiº ºinumãrul ferestrelor de mansardãinstalate trebuie stabilite în funcþie decaracteristicile clãdirii. Informaþiiledetaliate ºi sugestiile de amenajare vãstau la dispoziþie în toate materialeleoferite de VELUX România, pe site-ulfirmei www.velux.ro sau direct lanumãrul de telefon 0-8008-83589(Relaþii clienþi).


EUROCER – BUILDING Bucureºti, aprilie 2006

Ioan BURTEA, Elena NECHIFOR – QUALITY CERT

În perioada 20–21 aprilie 2006,Bucureºtiul este gazda reuniuniibianuale a EUROCER – BUILDING(Asociaþia Europeanã a laboratoarelorde încercãri, inspecþie ºi a organis-melor de certificare) – organism careîºi desfãºoarã activitatea în domeniulindustriei materialelor de construcþiiºi al construcþiilor cu preponderenþãîn þãrile Uniunii Europene cu tradiþie.

EUROCER – BUILDING înfiinþatîn anul 1994 reuneºte un numãrmare de organisme de certificare deprestigiu din þãrile europene, asigu-rând o reprezentare selectivã aorganismelor specializate în dome-niul certificãrii agenþilor economicidin construcþii ºi din industria materi-alelor de construcþii.

Principalul scop al asociaþiei estesã participe la îmbunãtãþirea ºi dez-voltarea liberei circulaþii a produ-selor, la dezvoltarea cooperãrii întreorganismele de certificare prin caresã garanteze cã performanþa pro-duselor este realizatã în conformitatecu cerinþele naþionale ale fiecãrei þãrireprezentate ºi la nivelul cerinþelorpieþei europene.

EUROCER – BUILDING are pre-ocupãri în domeniul certificãriivoluntare a conformitãþii produselor,pe baza unei platforme uniceeuropene, în sectorul construcþiilorurmãrind, în principal:

dezvoltarea unei comunicãri ºia unor mijloace de promovare a unuiconcept unitar în domeniul certi-ficãrii voluntare a produselor pentruconstrucþii;

promovarea unor principiiacceptate de cãtre toþi membrii orga-nizaþiei, la nivelul exigenþelorimpuse, privind procesul de certifi-care cu respectarea prevederilornormelor europene ºi luarea în con-siderare a specificului naþional;

asigurarea unei interfeþe cuorganizaþiile europene de la cel maiînalt nivel, respectiv organismele destandardizare ºi acreditare, ComisiaUniunii Europene, asociaþii europeneºi naþionale ale constructorilor,proiectanþilor, producãtorilor, con-sumatorilor etc., asigurând legãturacu aceºtia prin reprezentanþi de marecompetenþã.

Întâlnirea bianualã are loc într-unmoment important pentru România,care se pregãteºte sã devinã membru UE.Este o acþiune complexã, care nece-sitã eforturi atât din partea Românieiînseºi, cât ºi din partea producãtorilor(în acest caz, în domeniul construc-þiilor) care se pregãtesc sã se con-frunte cu o piaþã larg deschisã, în careinstrumente precum concurenþa,competenþa, calitatea produselor etc.sunt tradiþionale. Eforturile întreprinsede-a lungul timpului au condus dejala situaþia prezentã în care se aflãindustria de construcþii în România.

În întâmpinarea aplicãrii obiec-tivelor unitare EUROCER – BUILDINGse preocupã de monitorizarea ºi eva-luarea nevoilor pieþei, identificareadirecþiilor de evoluþie a cererii ºi ofer-tei pe piaþa europeanã prin con-sultarea, contactarea organizaþiilor

europene de profil ºi prelucrareainformaþiilor de cãtre grupuri delucru, vizând totodatã dezvoltarea denoi servicii de certificare, pe mãsuraaºteptãrilor tuturor pãrþilor implicatedin sectorul construcþiilor – benefi-ciari, utilizatori, organisme deinspecþie etc.

Prin strategia adoptatã, EUROCER– BUILDING vine în întâmpinareadezideratelor organismelor de certifi-care a produselor de terþã parte, careactiveazã în industria construcþiilor ºivor sã ofere clienþilor prioritateaaccesului pe toate pieþele, urmând sãdevinã mai repede europeni prin par-ticiparea/implicarea în aceastã struc-turã europeanã.

EUROCER – BUILDING pro-moveazã ºi aplicã o concepþie nouãprivind o structurã europeanã, în careorganismele de certificare sã aibãposibilitatea sã-ºi regãseascã ele-mentele necesare pentru punerea lapunct a schemelor lor de certificare,care sã fie recunoscutã în Europa.

Partenerii din domeniul con-strucþiilor acceptã sistemele stabilitela nivel european pentru fiecare fami-lie distinctã de produse. În acest sens,EUROCER – BUILDING urmãreºteemiterea unui sistem transparent decomunicare bazat pe încrederea din-tre pãrþi, pe competenþã, indepen-denþã ºi experienþã la cel mai înaltnivel a organismelor de certificare.Principiul de bazã este ca organis-mele de certificare sã devinã din ce înce mai competitive, dar sã aibã în acelaºi


timp posibilitatea sã decidã într-unmod voluntar participarea la oricareacþiune de promovare a unui acordEUROCER – BUILDING (EBAS).

Acest sistem este dezvoltat în con-formitate cu principiile EUROCER –BUILDING prezentate mai sus ºi careiau în considerare nevoile pãrþilorinteresate.

Întâlnirea bianualã EUROCER –BUILDING permite ca în cadrul work– shop-ului organizat sã se facãcunoscute la nivel european reali-zãrile constructorilor români, precumºi stadiul privind alinierea la cerinþelepieþei europene, care sã permitã oextindere a relaþiilor de cooperare aorganismelor de certificare din Româniaºi a celorlalþi actori implicaþi în pro-cesul de construcþii sau de producerea materialelor pentru construcþii, cuinstituþiile similare din þãrile mem-bre ale EUROCER – BUILDING.

Acceptarea de cãtre EUROCER –

BUILDING a propunerii celor 3 orga-

nisme de certificare din România,

membre ale acestei asociaþii, repre-

zintã în subsidiar o recunoaºtere a

profesionalismului acestora în dome-

niul certificãrii produselor pentru

construcþii.

Lucrãrile reuniunii de la Bucureºti

reprezintã un moment important de

punere în temã a participanþilor cu

prevederile legislaþiei din România ºi

cu privire la alinierea acesteia la con-

ceptul european.

Prelegerile prevãzute a fi susþinute

de reprezentanþii celor 3 organisme

româneºti (QUALITY CERT, SRAC ºi

ICECON) se referã la:Reglementãri în domeniul

evaluãrii ºi atestãrii conformitãþiimaterialelor de construcþii ºi al construc-torilor din România – QUALITY CERT;

Infrastructura de evaluare a con-

formitãþii în România în perspectiva

integrãrii – SRAC;

Cerinþe normative privind satis-

facerea exigenþei de comportare la

foc ºi rezistenþã, stabilitate ºi durabi-

litate – ICECON.

Se estimeazã cã la finalul reuniunii

de la Bucureºti, România ºi specia-

liºtii din domeniul calitãþii în con-

strucþii vor fi mai bine cunoscuþi la

nivel european.

Cele trei organisme, prin demersul

lor, sperã sã asigure o mai bunã

cunoaºtere a realizãrilor din România

în domeniul construcþiilor, precum ºi

a nivelului atins în privinþa alinierii

legislaþiei la conceptul european.

QUALITY CERT SA - ASIGURÃ ABORDAREA ACTIVITÃÞII DE CERTIFICARE LA UN ÎNALT NIVEL PROFESIONAL în concordanþã cu:DIRECTIVELE EUROPENE, DECIZIILE UE, DOCUMENTELE INTERPRETATIVE, GHIDURILE EA,

LEGISLAÞIA, REGLEMENTÃRILE ªI STANDARDELE EUROPENE APLICABILE ÎN ROMÂNIA

• Certificarea sistemelor de management al calitãþiiconform SR EN ISO 9001:2001;

• Certificarea conformitãþii produselor în domeniul reglementatºi voluntar.

• Certificarea sistemelorde management de mediu;

• Inspecþie.

SC QUALITY CERT SABucureºti, ªos. Panduri nr. 94, sector 5, tel./fax: 021/411.71.51,

e-mail: [email protected]

ORGANISM ACREDITAT RENAR

ORGANISMÎN CURS DE ACREDITARE RENAR

• Atestarea conformitãþii produselorîn conformitate cu HG 622/2004 ºi aplicarea mãrcii de conformitate CS,Certificat de recunoaºterenr. 4 din 2003.

• Certificarea sistemelorde management al calitãþii;

• Certificarea sistemelorde management de mediu;

• Calificarea profesionalã a întreprinderilor;

• Inspecþie;• Audit.

Organism de certificareproduse recunoscut de MTCT

• Procedee, metode, tehnici de auditare, inspecþie la nivelul standardelor europene;

• Auditori formaþi la nivel:- Naþional - CNFCMAC- Internaþional – AFNOR, AFAQ-ASCERT(Franþa), AJA-EQS (Anglia);

• Profesori universitari;• Doctori în ºtiinþe;• Experþi în domeniile de certificare.

Organism agreat MTCTPROCEDURA DE CERTIFICAREESTE DERULATÃ CU UTILIZAREA DE:

SPECIALIZAT PE DOMENIUL REGLEMENTAT CONSTRUCÞII ªI MATERIALE DE CONSTRUCÞII ªI DOMENIUL VOLUNTAR

ORGANISM DE CERTIFICARE


Depozitele pentru deºeuriPREVEDERILE DIRECTIVEI EUROPENE 31/1999

Prin acest normativ, se urmãreºtearmonizarea legislaþiei româneºti dindomeniul depozitãrii deºeurilor cuDirectiva 31/1999 a ComunitãþiiEuropene. Din pãcate, aºa cum a fostredactat, normativul conþine uneleformulãri discutabile ºi chiar eroritehnice.

Pentru realizarea impermeabi-lizãrii de la baza depozitelor pentrudeºeurile periculoase, Directiva 31/1999a CE prevede în Anexa 1, art.3, par. 3.2.existenþa unei bariere geologice natu-rale de 5 m grosime, cu un coeficientde permeabilitate de k 10-9 m/s.În cazul în care nu poate fi îndeplinitãaceastã cerinþã, directiva prevedevarianta realizãrii unei bariere artifi-ciale echivalente din punctul de vedereal coeficientului de permeabilitate cuo grosime de minimum 0,5 m.

În normativul românesc, pentruaceeaºi barierã artificialã se impun:o grosime de minimum 1,5 m, un coefi-cient de permeabilitate de k 10-10 m/sºi o porozitate 5%. Aceastã ultimãcerinþã este chiar o eroare tehnicã,de vreme ce nici mãcar o rocã durãnu are un asemenea coeficient deporozitate.

Am propus de mai multe oriMinisterului Mediului ºi GospodãririiApelor sã refacã acest normativ care aînceput deja sã creeze confuzii înrândul proiectanþilor. Pe de altã parte,unele prevederi excesive ale norma-tivului actual au ca efect realizarea înþara noastrã a unor depozite dedeºeuri mult mai scumpe decât înrestul Europei.

Una dintre cele mai comunegreºeli este de a nu face diferenþaîntre „bariera geologicã” ºi „barieramineralã” ºi, drept rezultat, necesi-tatea ca bariera geologicã sã fie decel puþin 0,5 m grosime este per-ceputã ca o cerinþã minimã ºi pentrubarierã mineralã.

Directiva Consiliului European1999/31/CE pentru depozite de deºeuridã urmãtoarea definiþie clarã pentrubariera geologicã: „Bariera geologicãeste determinatã de condiþiile geolo-gice ºi hidrogeologice ale subsoluluidin vecinãtatea zonei în care se aflãdepozitul de deºeuri, furnizând ocapacitate de atenuare suficientã pentrua preveni un potenþial risc pentru sol ºiapã freaticã”.

Ca o parte importantã a bariereigeologice, directiva prescrie astfel unstrat mineral: „Baza ºi pãrþile lateraleale unui depozit vor consta într-unstrat mineral care satisface cerinþelede grosime ºi permeabilitate cu unefect combinat exprimat în protecþiaterenului, a apei freatice ºi a apei desuprafaþã ºi care îndeplineºte urmã-toarele cerinþe minime:

depozit pentru deºeuri periculoase:k 1,0 x 10-9 m/s, grosime 5 m;

depozit pentru deºeuri nepericu-loase: k 1,0 x 10-9 m/s, grosime 1 m;

depozit pentru deºeuri pericu-loase: k 1,0 x 10-7 m/s, grosime 1 m.

În plus, directiva precizeazã:„Acolo unde bariera geologicã nusatisface în mod natural condiþiile demai sus, poate fi completatã artificialºi îmbunãtãþitã prin alte mijloace caresã-i ofere protecþia corespunzãtoare”.

Deci, directiva permite în mod clarutilizarea mijloacelor artificiale pen-tru a completa ºi îmbunãtãþi barierageologicã naturalã. Nu existã restricþiiprivind mijloacele de îmbunãtãþireatât timp cât rezultatul barierei geo-logice artificiale stabilite este: „ ... numai puþin de 0,5 m grosime” ºi oferãprotecþia corespunzãtoare de pre-venire a riscurilor potenþiale pentruteren ºi apa freaticã.

În ceea ce priveºte bariera artifi-cialã capabilã sã înlocuiascã o barierãgeologicã, în România a început sã fieutilizat un produs geocompozit(un amestec de bentonitã, nisip ºi polimer)care realizeazã un coeficient de per-meabilitate k 3 x 10-11 m/s la grosimiale stratului cuprinse între 7 ºi 12 cm.

TRISOPLAST® este un material deimpermeabilizare inovator ce a doborâtprincipalele limitãri tipice întâlnite labarierele minerale tradiþionale, oferindun cost eficient ºi o soluþie durabilã nunumai pentru acoperire, dar ºi pentruaplicaþiile de etanºare a bazei îndepozitele de deºeuri.

Performanþele sale excepþionalesunt obþinute pe ºantier prin ameste-carea unui component special de ben-tonitã-polimer cu un filer mineral, deexemplu nisip. Acestea, în combinaþiecu apa, creeazã o reþea densã, geli-formã, cu legãturi chimice puterniceîntre mineralele argiloase ºi polimer.Rezultã astfel proprietãþi ale bariereisubstanþial mai bune decât cele alebarierelor minerale tradiþionale. În timpce nisipul conferã TRISOPLAST®-ului,în mod predominant, rezistenþã mecanicã,

Dintre cele 269 de depozite de deºeuri municipale existente în România, doar 18 corespund normelor impuse deUniunea Europeanã, restul de 251 urmând a fi închise; costurile acestei operaþiuni se vor ridica la 2 miliarde de euro.

Proiectarea ºi execuþia depozitelor de deºeuri în România se fac în conformitate cu „Normativul tehnic privinddepozitarea deºeurilor”. Acest normativ aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului ºi Gospodãririi Apelornr. 757/2004 constituie o completare la legislaþia deja existentã, ºi anume:

• OUG nr. 78/2000 privind regimul deºeurilor, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea 426/2001;• HG 349/2005 privind depozitarea deºeurilor;• Ghid privind proiectarea depozitelor de deºeuri cu materiale geosintetice.

dr. ing. Valentin FEODOROV


gelul polimer-bentonitã îi conferãflexibilitatea necesarã ºi performanþahidraulicã de 100–1000 ori mai bunãdecât a barierelor minerale tradiþionale.Cu timpul, aceastã diferenþã poate sãcreascã datoritã durabilitãþii foartemari a TRISOPLAST®-ului. Stratul deTRISOPLAST® este instalat în mod nor-mal la o grosime de 0,07 m – 0,12 mpentru acoperire, respectiv pentru pro-tecþia bazei.

Principala funcþie a barierei mine-rale în aplicaþiile de impermeabilizarea bazei este prevenirea contaminãriimediului. Depozitele moderne dedeºeuri din Europa utilizeazã sistemede etanºare combinate, constânddintr-o membranã (de obicei, PEID) ºio barierã mineralã. O altã funcþie abarierei minerale este capacitatea sade atenuare. În general, cu cât stratuleste mai gros, cu atât conferã o capaci-tate de atenuare mai mare. Odatã cetoate spaþiile rarefiate sunt consumate,capacitatea de atenuare este epuizatã,ceea ce înseamnã cã bariera mineralãjoacã numai un rol de întârziere înlegãturã cu prevenirea contaminãrii.În plus, obiºnuita permeabilitate ridicatãa barierelor minerale mai groase (deexemplu, argila compactatã saupãmântul îmbogãþit cu bentonitã) con-duce la o epuizare mai rapidã a spaþi-ilor de atenuare. Pentru evaluareaeficienþei sistemelor de bariere mine-rale, trebuie luate în considerareefectele combinate. Permeabilitateaextrem de redusã a stratului de 0,09 mde TRISOPLAST® în combinaþie cuterenul de fundare existent, care mãreºte

capacitatea de adsorbþie ºi serveºte cabarierã adiþionalã împotriva difuziei,oferã, în general, o protecþie totalãmult mai bunã decât bariereletradiþionale specifice din argilã.Ierarhizând performanþele diverselorsisteme de impermeabilizare, în con-formitate cu instrucþiunile CE referi-toare la reducerea emisiilor, s-a gãsiturmãtoarea succesiune: TRISOPLAST®

argilã (fracþiunea argilã 40%)nisip-bentonitã > argilã (fracþiuneaargilã 10%) > GCL (Boels, 2003).

Evenimentele care conduc la dis-trugeri în geomembranã nu vor aveanici un efect distructiv într-un strat deTRISOPLAST® de 0,09 m grosime,robust ºi bine compactat.

ACOPERIREA DEPOZITELOR.

ASPECTE TEHNICE

Principala funcþie a sistemelor deetanºare, prin utilizarea barierelorminerale în aplicaþii de acoperire adepozitelor de deºeuri, este de a mini-maliza generarea scurgerilor prin pre-venirea pãtrunderii necontrolate aapei pluviale în masa de deºeuri ºi ascãpãrii în atmosferã a gazului gene-rat în depozitul de deºeuri.

Douã dintre sistemele cele maiutilizate pentru acoperire sunt bari-erele minerale ºi geomembranele.Uneori cele douã sunt combinate, cucomponenta mineralã situatã subgeomembranã, pentru a se obþine unefect sinergetic combinat.

Principala problemã cu bariereleminerale fãrã protecþie (adicã bari-erele din argilã compactatã (CCL),

pãmânturile locale îmbogãþite cubentonitã (BES) sau geocompozitelebentonitice (GCL) în acoperireadepozitelor de deºeuri este vulnera-bilitatea lor la schimbul de cationi ºila deshidratare. Ambele procese vor fiaccelerate ulterior în combinaþie cupenetrarea rãdãcinilor. Rezultatul esteformarea crãpãturilor deschise ºi afisurilor. Pierderea capacitãþii deautorefacere la forma iniþialã duce lao permeabilitate permanentã sporitãsemnificativ nu numai la lichide, darºi la gaze. TRISOPLAST® a demonstratîntr-un numãr de teste ºi investigaþiiindependente, incluzând excavaþii ºiluare de probe din locaþii mai vechi,cã nu existã schimbãri semnificativeale proprietãþilor sale pe perioadefoarte lungi de timp.

În mod deosebit, în aplicaþiile deacoperire a depozitelor sunt de aºtep-tat tasãri diferenþiate. Eforturile supli-mentare rezultând din deformaþiicresc potenþialul pentru dezvoltareacrãpãturilor în interiorul sistemului deetanºare. La bariere minerale normale(neprotejate), acestea conduc lacreºterea permeabilitãþii, în special încombinaþie cu schimbul de cationi ºicu deshidratarea. Polimerul prote-jeazã TRISOPLAST® împotriva schim-bului de cationi ºi Boels (1999) aarãtat cã 10% din deformaþiile biaxialenu au avut nici un efect semnificativasupra permeabilitãþii. În timp cemembranele din polietilenã de înaltãdensitate (PEID) pot avea de suferit

Tabelul 1: Vitezele anuale de infiltrare în mm/suprafaþã, pentru 4 bariere minerale diferite (calculul fãcut folosind ecuaþia luiDarcy presupune o înãlþime totalã a coloanei de lichid de 1 m pe o perioadã de 200 de zile, imediat dupã instalare ºi dupã

10 – 100 ani (rezultatele au fost obþinute pe bazã de experienþe ºi pe baza de cercetãri în laboratoare independente).

Tabelul 2: Vitezele de infiltrare în mm/suprafaþã prin 10 gãuri rotunde (mari de 1cm2)/ha într-o geomembranã (calcul folosindecuaþiile lui Giroud, Badu-Tweneboah & Bonaparte ºi o înãlþime totalã a coloanei de lichid de 1 m (0,5 m efect de sucþiune ºi0,5 m presiune hidraulicã deasupra membranei) acoperind o grosime de 0,3 m a stratului de egalizare cu permeabilitãþi diferite.


în condiþii de tasãri diferenþiate, uti-lizarea la acoperire a membranelormai flexibile din polietilenã de joasãdensitate reduce semnificativ risculde deteriorare.

La depozitele de deºeuri, o perfor-manþã minimã pentru barierele mine-rale a fost specificatã prin limitareacantitãþii totale de scurgeri pe an.

În România, prima aplicaþie cuTRISOPLAST® a avut loc în 2004, înzona minierã Cavnic.

Guvernul olandez a finanþat unproiect privind acoperirea depozitu-lui de deºeuri miniere pe o suprafaþãde 3 ha.

Acoperirea a fost fãcutã cu un stratde 0,07 m de TRISOPLAST®. Deasupraa fost aºezat un geocompozit de drenaj.Întreaga suprafaþã a fost acoperitã cuun strat de 40 cm de pamânt, localînsãmânþat. La un an dupã celucrarea a fost terminatã, pot fi remar-cate urmãtoarele:

întreaga suprafaþã este acoperitãde vegetaþie ºi are un aspect demediu natural;

în anumite zone de taluz, auapãrut ºiroiri din cauza ploilor maridin primãvara anului 2005;

este necesar ca autoritãþilelocale sã realizeze cu regularitatelucrãri de întreþinere a suprafeþelor

taluzurilor, pentru a se evita amplifi-carea fenomenelor de eroziune a solului.

În iulie 2005, impermeabilizareabazei unui depozit de deºeuri pericu-loase s-a executat în Cluj (foto 2),folosind un strat de 0,12 m TRISOPLAST®

ºi o geomembranã PEID 2,5 mmgrosime.

CONCLUZII

Anul 2007 ca termen de aderareeste foarte apropiat ºi progreseleobþinute în domeniile menþionatesunt încã modeste.

Orice sistem alternativ de acoperiretrebuie sã fie cel puþin egal sistemuluistandard pe care îl înlocuieºte ºi tre-buie sã se supunã cerinþelor normelorîn vigoare, adicã Directiva ConsiliuluiEuropean 1999/31/CE pentru depozitede deºeuri.

Orice apreciere trebuie sãacopere toate performanþele ºi sã nufie restricþionatã la un aspect, cum arfi permeabilitatea sau grosimea.

O alternativã ar trebui privitã caechivalentã dacã performanþa globalãa sistemului îndeplineºte performanþasistemului care ar trebui înlocuit.

Foto 1: Lucrãri de punere în operã laiazul de decantare Mãlãini

Foto 2: Impermeabilizarea bazei unuidepozit de deºeuri periculoase (Cluj)


Echipamentepentru testarea calitãþii în construcþii

Pentru România, calitatea con-strucþiilor are o importanþã deosebitãatât datoritã dinamicii deosebite a aces-tui sector, cât ºi necesitãþii implemen-tãrii tuturor normelor europenespecifice. În plus, construind într-ozonã cu seismicitate relativ ridicatã,siguranþa în exploatare nu se poateasigura fãrã un control strict al calitãþii.

Ca urmare a exigenþelor tot maimari în domeniul calitãþii construcþiilor,un rol important îl au echipamentele ºitehnologiile moderne de examinare,testare ºi control necesare labora-toarelor de construcþii.

NAMICON s-a impus pe piaþa euro-peanã ca unul dintre cei mai importanþifurnizori de echipamente de mãsurã ºicontrol, fiind nu numai distribuitor alunor renumiþi producãtori de echipa-mente – TECNOTEST - Italia, OLYMPUS- SUA, CV Instruments - Olanda… – darºi integrator de sisteme, prin oferta atâta echipamentelor ºi serviciilor degaranþie, service, ºcolarizare, asistenþãtehnicã, cât ºi a soluþiilor complete laoricare dintre aplicaþiile de mãsurã ºicontrol din domeniul construcþiilor,inclusiv laboratoare fixe sau mobilecomplet echipate.

Pentru a acoperi în mod eficient ºiprofesional toate aplicaþiile, NAMICONeste structuratã în trei departamente:Departamentul de Examinãri Nedistructive,Departamentul de Aparate de Mãsurã ºiDepartamentul Laboratoare de Construcþii.

Departamentul de Examinãri Nedis-tructive oferã echipamente pentruexaminare vizualã – endoscopie ºivideoendoscopie digitalã, examinareultrasonicã/carotaj sonic, radiografie,curenþi turbionari, emisie acusticã,lichide penetrante, pulberi magneticeºi spectroscopie digitalã portabilã.Unul dintre aparatele cele mai perfor-mante este Betonoscopul DigitalULTRASONIC 200-1LF, singurulechipament portabil compact – numai1,6 kg – ce permite evaluarea in situ amaterialelor de construcþii (rezistenþala compresiune, omogenitate, prezenþaeventualelor discontinuitãþi, goluri,fisuri…), vizualizarea atât a valorilornumerice, cât ºi a formei de undã, pre-cum ºi transferul, procesarea ºi docu-mentarea rezultatelor prin conectareala PC.

Departamentul de Aparate de Mãsurãacoperã toate echipamentele necesaremãsurãrii mãrimilor fizice pentru evalu-area calitãþii materialelor ºi a corectitu-dinii procedurilor de execuþie: temperaturã,umiditate, greutate, duritate, rugozitate,parametri chimici, mãrimi electrice,mãrimi dimensionale ºi geometrice, pre-siune, vibraþii, vâscozitate, compoziþiechimicã… Departamentul oferã ºi o gamãcompletã de ºublere, micrometre, com-paratoare digitale de înaltã precizie ºi fia-bilitate, atât cele de uz general, cât ºi celespecifice aplicaþiilor în construcþii, cumar fi ºublerele DIGITRONIC pentru agregate.

Departamentul Laboratoare de Con-strucþii propune echipamente ºi aparateportabile ºi de laborator pentru controlulºi testarea solurilor, agregatelor, bitu-murilor ºi asfaltului, cimentului, mortaruluiºi betonului, rocilor, ceramicii, oþelurilorºi a altor materiale de construcþii.Echipamentele marca TECNOTEST suntrenumite pentru performanþele ºi fiabili-tatea lor. Din noul catalog TECNOTEST,remarcãm seria de prese digitale KD pen-tru testarea la compresiune ºi încovoierea betoanelor ºi altor materiale de construcþii.Modelul KD200R ce permite testareamaterialelor pânã la sarcini de 2000 kNeste dotat cu noul display EUROTRONIC

cu pânã la 4 canale independente, 10 ieºirilogice, 2 interfeþe seriale RS232/485,rezoluþie 500.000 de puncte, 340 defiºiere de memorie, tastaturã numericã ceasigurã o calibrare în clasa 1 de precizie,pentru un domeniu începând de la 1%din valoarea domeniului, software pentruteste de compresiune, tracþiune, încovoiere...Datoritã concepþiei ºi tehnologiilor încor-porate, KD200R permite ca, prin adãu-garea accesoriilor specifice, sã extindãgama de teste ºi aplicaþii, rezolvând astfelcu un singur echipament o multitudinede aplicaþii pentru care ar fi fost necesare maimulte echipamente separate. Performanþã,fiabilitate, modularitate, expandabilitatesunt caracteristicile acestui echipamentindispensabil unui laborator de con-strucþii modern.

Toate echipamentele de la NAMICONsatisfac standardele europene EN, inter-naþionale ISO ºi naþionale – UNI, AFNOR,DIN, ASTM, ASME, BS, JIS etc. – în vigoare,având ºi aprobãrile Biroului Român deMetrologie Legalã – BRML. NAMICONare un sistem de management alcalitãþii certificat ISO9001-2001 ºi opoliticã ce are ca obiectiv performanþaºi competiþia.

Fie cã este vorba despre construcþiile civile, industriale, rutiere sau lucrãrile de artã, calitatea construcþiei determinã atâtfuncþionalitatea, estetica, durabilitatea, cât ºi siguranþa ei în exploatare. Evaluarea ºi controlul calitãþii sunt procese com-plexe care implicã proceduri ºi echipamente specifice în toate fazele de execuþie – de la selectarea ºi verificarea materiilorprime, la producerea materialelor de construcþii, de la controlul calitãþii în timpul execuþiei la controlul final ºi controlulperiodic în exploatare. Aplicarea corectã ºi completã a acestor procese concurã la realizarea unor construcþii care respectãtoate normativele de rezistenþã ºi siguranþa în exploatare, impuse de standardele europene în vigoare.


ing. Corneliu PICIOREA – director tehnic SC HAN GROUP SA

Primãria Municipiului Bucureºti,în calitate de Autoritate Publicã,prin Administraþia Strãzilor, a decissã promoveze în regim de contractglobal, proiectul la care se facereferinþã în continuare.

În acest sens, ºase pachete destrãzi au fost scoase la licitaþie înanul 2005, pe bazã de licitaþiepublicã deschisã, organizatã con-form prevederilor Legii 60/2001.

Administraþia Strãzilor a organi-zat aceastã licitaþie în cadrul celorºase programe, pentru a se asiguracã scopul propus, ºi anume, atin-gerea parametrilor proiectului, va fiîndeplinit în cele mai exigentecondiþii.

SC HAN GROUP SA, partici-pantã la licitaþie, ºi-a adjudecatpachetul numãrul 3, acesta cuprin-zând un numãr de 12 strãzi saubulevarde ºi o intersecþie, toatesituate în sectorul 4 al municipiuluiBucureºti: Bd. Tineretului, Bd. Meta-lurgiei, Splaiul Unirii (M. Bravu –Calea Vitan), Splaiul Unirii (P-þaUnirii – ªos. Vitan Bârzeºti),ªos. Berceni (ªos.Olteniþei – Iriceanu),ªos. Olteniþei (P-þa Sudului – str. I.Iriceanu), Cal.Vãcãreºti (Gh. ªincai

– Bd. Tineretului), str. Reºiþa, P-þaSudului, bd. Alexandru Obregia,Splaiul Unirii (Vitan Bârzeºti – ªos.de Centurã – stânga), str. Gh. ªincai,ªos. Vitan Bârzeºti, str. Ion Iriceanu.

Suprafaþa totalã a strãzilorintrate în gestiune este de 431.198 mpde parte carosabilã ºi 157.234 mptrotuare aferente. Una dintreclauzele contractuale prevede cadurata perioadei de gestiune sã fiede cinci ani, cu începere de la1 septembrie 2005.

Pornind de la principiul cã o efi-cienþã sporitã este datã, în primulrând, de sistemul de organizare aactivitãþii, SC HAN GROUP, înfuncþie de starea tehnicã ºi para-metrii solicitaþi de caietul de sarcini,ºi-a departajat lucrãrile în trei tipuriprincipale de activitãþi:

lucrãri iniþiale de naturareabilitãrii sistemului rutier;

lucrãri de întreþinere curentã,definitã ca atare în normativul AND547-98 – „Normativ pentru pre-venirea ºi remedierea defecþiunilorla îmbrãcãminþi rutiere moderne”;

lucrãri (activitãþi) de gestiune apachetului de strãzi.

Cu siguranþã cã, pentru soci-etatea noastrã, acest gen de acti-vitãþi presupune concepte noi înorganizarea activitãþii, pentru aacoperi întreaga gamã de cerinþe deordin tehnic ºi informaþional.

Una dintre acestea ºi, de altfel,cea mai importantã, este aceea cã,dupã 5 ani de derulare a programului,constructorul trebuie sã predeabeneficiarului strãzile, astfel încât,parametrii tehnici sã fie cel puþinidentici cu cei de la preluareastrãzilor sau mai performanþi.

În acest sens, SC HAN GROUP SAa iniþiat investigaþii complexe pen-tru a-ºi adapta activitatea, plani-ficarea ºi stabilirea costuriloradecvate pentru fiecare gen deactivitate.

Astfel, au fost finalizate investi-gaþiile privind capacitatea portantãa structurilor rutiere pentru strãzileReºiþa, Olteniþei ºi Splaiul Unirii.

S-au executat sondaje în struc-tura rutierã ºi s-au analizateºantioanele respective în labora-toare specializate, care, în final, auindicat caracteristicile componen-telor sistemelor rutiere.

Una dintre „bolile” cronice ale capitalei þãrii a constituit-o ºi o constituie în continuare starea precarã ainfrastructurii rutiere ºi utilitare. Cu toate eforturile fãcute de autoritãþi, aceastã situaþie se perpetueazã, înciuda unor mãsuri ºi acþiuni întreprinse pe „picior” de cãtre administraþiile ce s-au perindat pe la primãrii.Se încearcã de curând o schimbare în modul de abordare a rezolvãrii, pentru o perioadã mai îndelungatã, afuncþionalitãþii infrastructurii rutiere. Un subiect la care se referã ºi ing. Corneliu PICIOREA – director tehnicSC HAN GROUP SA.

Criterii de performanþãGESTIONAREA, ÎNTREÞINEREA ªI REABILITAREA STRÃZILOR

DIN MUNICIPIUL BUCUREªTI


Unul dintre ele, indicele deplaneitate IRI, determinat prinmetode moderne cu Bump Integra-torul, a arãtat starea denivelãrilor pefiecare sector de stradã.

În general, toate rezultateleobþinute ºi analizate au condus la:

definirea datelor tehnice deproiectare pentru alcãtuirea noilorsisteme rutiere pentru reabilitareastrãzilor Reºiþa, Olteniþei ºi SplaiulUnirii;

definirea datelor tehnice ºi aprogramãrii lucrãrilor de întreþinerecurentã care sã asigure parametriitehnici ceruþi;

Aceste investigaþii vor continua,pentru a stabili în cadrul adecvatfiecãrei etape, tipul de lucrãri ceurmeazã a fi aplicat.

Pentru noi, în calitate de con-structor, toate aceste activitãþi com-plexe au presupus o reorientare

a sistemului organizatoric, o dotarecu mijloace tehnice ºi utilaje, maiales de micã mecanizare, ºi oinstruire permanentã a persona-lului, pentru aplicarea corectã atehnologiilor de execuþie.

Revizia „Manualului Calitãþii”s-a impus de la sine, iar elaborareade metode ºi tehnologii de lucru afost preocuparea permanentã pen-tru staff-ul tehnic ºi conducereasocietãþii.

Scopul societãþii noastre esteacela de a aduce starea reþelei destrãzi la parametrii optimi, þinândcont cã starea de degradare a aces-teia se situeazã între „rea“ ºi „foartebunã“, iar planeitatea necorespun-zãtoare, pe aproape 80% din reþea,deºi capacitatea portantã este situ-atã între calificativele „bunã” ºi„foarte bunã”.

Suntem la început, dar drumulparcurs pânã acum ne dã speranþa

cã obligaþiile contractuale asumate

le vom îndeplini, spre satisfacþia

utilizatorilor, iar aspectul ºi func-

þionalitatea infrastructurii rutiere

bucureºtene în zona de care ne

ocupãm vor fi la parametri competitivi.

Maniera de colaborare exce-

lentã între constructor, Adminis-

traþia Strãzilor ca beneficiar ºi

consultantul SC Search Corporation SRL

vine sã întregeascã speranþa noastrã

cã dezideratele acestui program

complex pot fi atinse.

SC HAN GROUP SA doreºte sã

se dovedeascã un partener de

încredere, pentru cã respectã toate

condiþiile cerute, prin flexibilitate ºi

mobilitate în acþiuni, având drept

scop obþinerea de rezultate care sã

satisfacã partenerii ºi utilizatorii

serviciilor sale.


Ancore tip Ischebeck

ing. N. SIMA, ing. Petre UÞÃ – SC Geosond SA

Confecþia ancorelor în atelierreprezintã o operaþie efectuatã rigu-ros, foarte bine controlatã, indiferentcã barele metalice sunt cu secþiuneplinã sau cu gaurã centralã. Barelesunt filetate la ambele capete, aulungimi variabile (1m – 4 m) ºi secupleazã cu ajutorul unor manºoanemetalice, calculate sã reziste lasarcinile pentru care sunt proiectatebarele.

Barele metalice cu secþiune plinãsau cu gaurã centralã au marele avan-taj cã sunt realizate din oþel superiorºi sunt creditate, în funcþie de secþi-unea folositã, cu performanþe diferite,fiind în relaþie directã cu mãrimeasecþiunii.

Indiferent de lungimea segmentului,aceste bare se livreazã în pachete de50 de bucãþi ºi trebuie subliniat cãbarele cu secþiunea plinã au costurimai mici decât barele echivalenteproduse în România.

Pentru ancorele realizate din baremetalice gãurite (fig. 1), specialiºtiidin Germania, dupã cum veþi vedeaîn continuare, au creat o tehnologiespecialã.

Atraºi de high-tech, profesioniºtiide la GEOSOND au mers în Germania,au vizitat ºantierele unde a fost apli-catã tehnologia pentru acest tip deancorã ºi au stabilit cu partenerul ger-man implementarea acesteia în Româniala lucrãrile de consolidare a taluzelor.S-a considerat cã noua tehnologie vafi foarte folositoare ºi se va aplica laasigurarea stabilitãþii taluzelor de-alungul ºoselelor naþionale ºi al cãilorferate din România la traversareazonelor muntoase.

Tehnologia ancorelor ISCHEBECK,cum sunt denumite aceste ancore înGermania, nu se rezumã numai labarele prefabricate cu gaurã centralã.

Trebuie sã se ºtie cã penetrareamasivelor de pãmânt ºi a masivelorstâncoase se face folosind un ciocande suprafaþã care se monteazã pe oinstalaþie de foraj sau pe lafeta unuiexcavator. Barele gãurite, asimilate caprãjini asigurã avansarea.

Sub loviturile ciocanului desuprafaþã, ancora barã intrã în terenºi, prin gaura centralã a acesteia, seintroduce sub presiune permanentãsuspensie de ciment, pentru menþi-nerea stabilitãþii golului format.În momentul în care ancora, com-pusã din mai multe elemente barã,ajunge la adâncimea proiectatã,cimentarea ancorei este ºi ea asigu-ratã, acceptându-se pierderea frezeimontate la capãtul inferior al trenuluide bare.

În tabelul 1 sunt prezentate ancorede diferite secþiuni ºi performanþe,capacitãþile ancorelor ISCHEBECKfiind cuprinse între 20 tf ºi 150 tf.

Din analiza costurilor, rezultã cãîn România sunt accesibile numaiancorele ISCHEBECK pânã la secþi-unea de 50/26.

Secþiunile mai mari de 50/26 nusunt folosi te nici în Germania.La cerinþele de performanþe de peste50 tf se utilizeazã ancore confecþio-nate din toroane.

Într-un articol publicat în Revista Construcþiilor cu câtva timp în urmã, menþionam cã în Germania, ancorelepasive sunt prefabricate ºi vândute întreprinderilor în funcþie de cerinþele proiectului de consolidare. Subliniam atuncicã aceastã manierã de lucru are mari avantaje tehnice ºi conduce la o eficienþã sporitã a lucrãrilor de consolidare.

Tabelul 1

Fig. 1


Structuri spaþiale din lemnÎn compania noastrã conceptul de calitate ºi perfor-

manþã în construcþii pe structuri de lemn înglobeazã cri-teriile de durabilitate, rapiditate în montaj ºi execuþie,calcule de rezistenþã perfecþioniste, toate acestea pentru asatisface necesitãþile explicite ºi implicite ale clienþilor încondiþiile respectãrii cerinþelor legale.

Având în vedere calitãþile unui astfel de tip de con-strucþie, au fost realizate în timp record (2 luni), 2 case decopii pentru DAGSPC Braºov.

În cadrul unui proiect mai larg, s-au realizat 5 case decopii ºi 1 centru de zi pentru copii cu dizabilitãþi înjudeþul Braºov, 2 case pentru copii cu handicap înRâmnicu Vâlcea, o casã de copii la Giurgiu ºi uncentru de zi pentru copii nevãzãtori la Braºov.

În domeniul construcþiilor industriale,au fost realizate 2 hale de 1.100 mp ºi,respectiv 1.200 mp în judeþul Covasna, ohalã, service ºi show-room cu suprafaþade 1.500 mp în judeþul Braºov; o halã de1.200 mp în judeþul Covasna ºi unacoperiº pentru un mare complex comer-cial din Braºov, cu suprafaþa de 1.200 mp.

Totodatã, în cadrul programului dereconstrucþie a zonelor sinistrate din Banatºi Caraº-Severin, au fost executate structurile dinlemn pentru 100 de case sociale ºi aproximativ 300 destructuri de acoperiº.

Compania Pasconmat vã poate aduce la realitate visulde a avea cãminul dorit, executând la cheie case unifami-liale într-un timp record, cu 30% mai economic decât oconstrucþie tradiþionalã.

Case cu structuri din lemn au fost realizate ºi puse înoperã în þãri ca Spania, Franþa ºi Norvegia.


Ameliorarea eficienþei energeticea sistemelor de instalaþii

PUNCTE DE VEDEREprof. univ. dr. ing. Theodor MATEESCU – Universitatea Tehnicã „Gh.Asachi“ Iaºi

DE CE ÎMBUNÃTÃÞIREA EFICIENÞEIENERGETICE A INSTALAÞIILOR

FUNCÞIONALE?În mod logic, pentru cã, în raport cu

cerinþele, rezultatele sunt nesatisfãcã-toare, iar în raport cu performanþele posi-bile, existã rezerve încã nevalorificate.

Soluþiile tehnice aplicate, uzurafizicã ºi moralã a materialelor ºi echipa-mentelor utilizate, precum ºi condiþiilede exploatare reprezintã principalelecauze ale risipei de energie ºi, în con-secinþã, ale unor randamente globaleinferioare în instalaþiile existente.

În majoritatea situaþiilor, consumulde resurse primare ºi impactul demediu înregistreazã valori inaccep-tabile, afectând, pe termen lung,condiþiile dezvoltãrii durabile.

Aspectul, caracteristic pentru insta-laþiile de încãlzire, se regãseºte înmãsurã mai mare sau mai micã ºi lacelelalte categorii de instalaþii func-þionale – tehnico-sanitare, electrice ºide ventilare-condiþionare.

Dacã pentru fondul construit înainte de1990, situaþia poate fi explicatã cu argu-mente credibile, pentru obiectivele con-struite ulterior, nu pot fi admise justificãri.

Piaþa liberã a materialelor ºi echipa-mentelor pentru instalaþii oferã o gamã vari-atã de produse ºi echipamente de calitateridicatã, capabile sã rãspundã exigenþelorfuncþionale ºi energetice ºi totuºi…

Situaþia este generatã de atitudini:ignoranþa beneficiarilor, care nu

realizeazã importanþa problemei ºiconsecinþele socio-economice;

indiferenþa organelor administrative,care acceptã drept criteriu de eligibili-tate „preþul cel mai mic”, în detrimentulperformanþei;

incompetenþa „proiectanþilor” careaplicã soluþii, nu întotdeauna în deplinãcunoºtinþã de cauzã;

neglijenþa în acþiunile de elabo-rare ºi promovare a proiectelor;

insuficienþa resurselor pentrususþinerea efortului iniþial de investiþie

necesar pentru reabilitarea sau moder-nizarea instalaþiilor.

Pentru toate aceste fenomene, existãsoluþii care pot fi discutate ºi, mai ales,aplicate.CUM SE POATE ÎMBUNÃTÃÞI EFICIENÞAENERGETICÃ A INSTALAÞIILOR?Prin folosirea rezervelor nevalori-

ficate din punct de vedere tehnic,rezerve care se regãsesc în soluþiileconceptuale, în performanþa materi-alelor ºi echipamentelor utilizate ºi înmodul de exploatare a instalaþiilor.

Producerea energiei termice ºielectrice în cogenerare reprezintãsoluþia cea mai economicã, favorabilãmodernizãrii ºi dezvoltãrii sistemelorcentralizate de alimentare cu cãldurã.

Aceastã soluþie susþinutã ºi pro-movatã consecvent în þãrile UE este pecale de a fi abandonatã în þara noastrã,în favoarea sistemelor locale.

Utilizarea surselor regenerabile –energia solarã în special – în sistemepasive ºi în sisteme active pentru con-versie termicã sau fotovoltaicã, repre-zintã o soluþie alternativã fezabilã ºieficientã pe teritoriul þãrii noastre, înspecial pentru consumatorii mici ºimijlocii.

Aplicarea neraþionalã a tehnologieiînainte de 1990 se pare a fi compromiso idee care trebuie reactivatã.

Dotarea sistemelor de instalaþii cumijloacele necesare pentru reglare ºicontorizare poate asigura raþionalizareaconsumurilor de energie ºi reprezintã osoluþie accesibilã.

În aceastã categorie se încadreazãintroducerea buclelor de reglaj în sis-temele de distribuþie, utilizarea pom-pelor cu turaþie variabilã ºi folosireaarmãturilor termostatate.

Valorificarea intensivã a resurselorenergetice disponibile prin recuperareacãldurii reziduale din gazele de ardereîn cazane cu condensaþie sau în recu-peratoare termice, folosirea pompelor

de cãldurã, reducerea pierderilor deenergie la transportul agenþilor de lucruprin utilizarea unor materiale cu carac-teristici termofizice ºi hidraulice favora-bile, folosirea pompelor de cãldurã însistemele de condiþionare a aerului.

Gestiunea monitorizatã a sis-temelor de instalaþii, care sã permitãreglarea automatã a parametrilorfuncþionali corespunzãtor exigenþelorde confort ºi de eficienþã energeticã ºieconomicã.

Desigur, lista soluþiilor potenþialerãmâne deschisã ºi la îndemâna celorinteresaþi în aplicarea efectivã a mãsurilorde îmbunãtãþire a eficienþei energetice aclãdirilor ºi instalaþiilor aferente.CÂND APLICÃM MÃSURILE DE ÎMBU-NÃTÃÞIRE A EFICIENÞEI ENERGETICE?

Pentru orice specialist în domeniu,îmbunãtãþirea eficienþei energetice artrebui sã reprezinte un comandamentpermanent.

Aplicarea mãsurilor tehnice trebuiefãcutã în mod obligatoriu din faza deconcepþie a soluþiilor.

Pe parcursul existenþei construcþiilor,la orice intervenþie funcþionalã sau con-structivã se impun ºi analiza posibi-litãþilor de ameliorare a performanþelorenergetice ºi promovarea tuturor mãsurilorcapabile sã asigure în termeni economicisporirea eficienþei globale.

În contextul aplicãrii strategieinaþionale în domeniul eficienþei ener-getice, obiectivele majore pe termenlung rãmân:

reducerea intensitãþii energetice;utilizarea raþionalã a resurselor

energetice primare disponibile;promovarea formelor de energie

regenerabilã;protecþia mediului.

Toate acþiunile întreprinse în domeniutrebuie sã fie subordonate acestor cerinþe.

Îmbunãtãþirea eficienþei termo-energetice a clãdirilor ºi instalaþiilor aferente deschide un câmp larg de dezbateri, înscopul clarificãrii întrebãrilor fireºti: DE CE? CUM? CÂND?

Desigur, la fiecare dintre aceste întrebãri se pot oferi rãspunsuri multiple mai mult sau mai puþin argumentate.Spre exemplificare, voi încerca sã supun atenþiei variante personale, cu referire directã la aspecte care privesc instalaþiile

pentru construcþii.


DiaNorm – vã încãlzeºte viaþa,Wieland ºi Sanha – îl susþin

DiaNorm – radiatoare din oþel, fontã sau decorative

Existã lucruri care vorbesc despre ele de la sine.Din primul moment ne capteazã atenþia, ne fascineazã ºine cuceresc. Aºa se întâmplã ºi cu corpurile de încãlziredecorative ale fabricantului german DiaNorm – Noblesse lineºi Noblesse TOPline. Aceste accesorii de încãlzire pentrucamere se fac remarcate printr-o calitate superioarã ºi omultitudine de forme unice.

Cea mai finã alamã, cât ºi cromul, nichelul ºi aurul de 22 decarate pentru suprafeþe reprezintã baza calitãþii superioarepentru aceastã combinaþie între rezistentã, calitate ºi designmodern pentru clienþii de top care îºi doresc un plus de luxîn casele lor.

Radiatoarele DiaNorm din oþel sunt din plãci de oþelST 1203, cu grosimea de 1,25 mm ambutisate, sudate pecontur. Se fabricã panouri simple sau prevãzute cu ari-pioare convectoare, care se pot uni în blocuri compactede pânã la 3 panouri, pot avea mãºti laterale ºi superioareºi au urmãtoarele caracteristici:

Tipuri: 10, 11, 22, 33; Înãlþimi: 350, 500, 600, 900 mm;Lungimi: 400 – 3.000 mm;Lãþimi: 48 – 150 mm.Strat acoperitor: lac (degresat, fosfatat, grunduit, catalitic

prin imersare, acoperit cu un strat de pulbere de rãºinãepoxidicã), RAL 9010 (alb pur);

Temperatura de exploatare: max. 110 0C;Presiunea de exploatare: max. 10 bar;Puterea termicã: conform DIN EN 442.Dupã fabricare, corpurile sunt supuse la proba de pre-

siune de 13 bar timp de 10 minute, iar în cursul procesuluide fabricaþie radiatoarele sunt supuse la numeroase ºiriguroase controale tehnice ºi estetice.

Radiatoarele DiaNorm din fontã vã oferã atât siguranþãºi rezistenþã în timp, cât ºi un aspect deosebit de plãcut ºielegant, chiar dacã este vorba despre radiatoare din fontã.Þevile sunt sudate cu laser, plate pe pãrþile exterioare învederea mãririi puterii termice, distanþa dintre elemenþieste de 50 mm. Înãlþimile pot fi de la 155 pânã la 3.000 mmcu precizie milimetricã, lungimea de la 200 pânã la 2.500 mm,cu adâncimi de la 2 la 6 elemenþi. Prezentare: caºerateconform DIN 55 900, cu grunduire electroforeticã ºilãcuire prin pulverizare la cald.

Irina BARAC – Departament Marketing

Se vorbeºte tot mai des despre sistemul centralizat de încãlzire, despre pierderile acestuia, despre importanþa ºiavantajele ulterioare montãrii unei centrale termice. Se prezintã astfel date tehnice ºi de preþ pentru multiple moda-litãþi de încãlzire, care mai de care mai avantajoase ca preþ sau din punct de vedere calitativ. Dar nu întotdeauna semenþioneazã cã, pentru a beneficia de toate aceste metode avansate de încãlzire, sunt extrem de importanterealizarea ºi dimensionarea instalaþiei ºi a radiatoarelor ce vor fi folosite.

Astfel, de foarte multe ori pot apãrea probleme cu clienþi nemulþumiþi de faptul cã centrala achiziþionatã nu „face faþã”.Însã centrala poate funcþiona în parametrii normali ºi, totuºi, cãldura mult aºteptatã sã nu-ºi facã simþitã prezenþa.

Pentru a evita aceste probleme, vã propunem soluþia idealã pentru realizarea unei instalaþii impecabile: þeava decupru Wieland, fitinguri Sanha ºi radiatoare DiaNorm – toate de producþie ºi de calitate germanã.

Pentru a vã convinge cã fãrã aceste trei mãrci, în realizarea instalaþiei ºi decorarea apartamentului, nu veþi puteapronunþa „Perfect!”, vã prezentãm, pe scurt, câteva dintre avantajele acestor mãrci germane.


Wieland – þeavã de cupru

Fabricile Wieland produc þevi de cupru pentru insta-laþii sanitare, de încãlzire sau pentru aplicaþii industriale.Faptul cã þevile de cupru sunt privilegiate, nu este unsecret pentru niciun instalator profesionist: ele sunt rezis-tente la coroziune, la diferenþele de temperaturã ºi, deasemenea, uºor de utilizat. Þevile de cupru se pot modelafoarte uºor ºi la rece ºi pot fi îmbinate fãrã probleme întreele sau cu alte elemente prin diverse procedee.

Þevile de cupru Wieland sunt canelate la interior învederea ameliorãrii transferului de cãldurã, constituind ºio variantã de fabricaþie suplimentarã pentru protejareasuprafeþei interioare.

Þeava de tip SANCO-WIELAND – aceastã marcã aremultiple aplicaþii în sectorul sanitar ºi al încãlzirii. Fie cãeste vorba de instalaþii de apã potabilã, de gaz sau de apãcaldã menajerã, Sanco-Wieland oferã cea mai bunãsoluþie. Aceste þevi se livreazã în toate dimensiunileuzuale ºi au urmãtoarele avantaje: grosimea pereteluiconstantã pe întreaga circumferinþã a þevii – este foarteimportant ca grosimea precizatã de producãtori în fiºeletehnice ale þevii din Cu sã fie respectatã uniform pe toatãcircumferinþa þevii, în principal, pentru a se elimina pro-blemele apãrute la lipire; toleranþa extrem de micã accep-tatã de Wieland la greutatea unei bare de Cu; conþinutulde Cu din compoziþia þevii; tratamentul interior al þevii;durata lungã de viaþã, rezistenþa la coroziune; antiseptic:nu permite dezvoltarea bacteriilor (ex. Legionella).

Toþi instalatorii cunosc sau ar trebui sã cunoascã þevileWICU WIELAND izolate. Acestea sunt protejate contrainfluenþelor exterioare ºi contra apei rezultate din condens.De asemenea, au ºi o protecþie acusticã. Mulþumitã þevilorWICU WIELAND, pierderile termice sunt de domeniultrecutului.

Þeava de tip WICU WIELAND poate fi livratã colac sauca barã cu o lungime de 5 m, poate fi îndoitã uºor ºi prelu-cratã cu fitinguri din cupru (ex. SANHA). Se utilizeazã întoate domeniile legate de instalaþii, acolo unde este nece-sarã o protecþie exterioarã bunã – exemplu: pozarea subtencuialã. Un alt mare avantaj al acestor þevi, care le facefoarte agreate de majoritatea instalatorilor din domeniu,

îl reprezintã faptul cã sunt uºor prelucrabile: sudurã,presare etc. – þevile moi ºi semidure se pot prelucra la rece.

Þeava de tip WICU WIELAND – Rohr este þeava decupru prevãzutã din fabricã cu izolaþie pentru protecþiaîmpotriva factorilor externi, a formãrii condensului ºidiminuãrii zgomotelor din instalaþie. Se poate modelafoarte uºor ºi poate fi îmbinatã cu fitinguri din cupru defabricaþie germanã – SANHA.

SANHA – fitinguri din Cu ºi bronz

SA® marcã înregistratã a concernului german SANHA –este unul dintre cei mai mari producãtori din Europa defitinguri din cupru, fontã, alamã ºi oþel superior, idealepentru locuinþele private ºi domeniul industrial.

Produsele ce poartã marca SANHA® sunt supuse unuisistem minuþios de control al calitãþii, începând de laalegerea materiei prime ºi pânã la ambalajul produsului.Aceste produse sunt conforme cu noile certificãrieuropene: ISO 9002, RAL ºi DVGW.

Renumita marcã germanã SANHA este prezentã pepiaþa româneascã cu fitinguri din cupru, bronz, aliaje delipire moale, tare, pastã decapantã moale sau tare la celemai competitive preþuri. Fitingurile SANHA se pot asamblaprin lipire moale, durã, presare sau sudurã. Calitatea acestorproduse este atestatã prin Agrementul Tehnic MLPTLnr. 016-05/1096/1999. Cu o grosime a peretelui de mini-mum 1 mm, rezistente la coroziune, cu pierderi reduse desarcinã, cu o rezistenþã mare din punct de vedere mecanicºi din materiale 100% reciclabile, produsele SANHA®

(curbe la 90, cot la 450 ºi 900, teuri egale ºi reduse, reducþii,mufe, cleme simple ºi duble, coturi cu filet exterior ºi inte-rior, cot olandez cu filet exterior ºi interior, teu cu filetinterior, niplu de trecere cu filet exterior ºi interior, racor-duri olandeze, cot cu filet interior ºi bride) demonstreazãîncã o datã calitatea ºi siguranþa instalaþiilor din cupru.

Atât pentru informaþii suplimentare, cât ºi pentru propuneriprivitoare la viitoare colaborãri, vã rugãm sã ne contactaþila tel.: 021/350.23.35–38; e-mail: [email protected] sau lasediul firmei din ªos. Odãi 249–251, sector 1, Bucureºti.

Importator unicDiaNorm, Wieland ºi Sanha

pentru România


KestonCENTRALE TERMICE ÎN CONDENSARE

Principial, în orice centralã ter-micã are loc arderea combustibililorºi transmiterea cãldurii rezultate, prinintermediul unui schimbãtor de cãl-durã, cãtre apa din sistemul deîncãlzire. Unul dintre produºii rezul-taþi în urma arderii combustibilului îlconstituie vaporii de apã. Schimbã-toarele centralelor în condensarereuºesc, datoritã eficienþei termicefoarte bune ºi construcþiei adecvate,sã coboare temperatura gazelor deardere pânã la o temperaturã apropi-atã punctului de rouã. În acestmoment, prin condensarea vaporilorde apã, se transmite cãtre apa din sis-temul de încãlzire o cantitate supli-mentarã de cãldurã, echivalentãcãldurii latente de condensare a aces-tor vapori de apã.

Acest fenomen nu se producecontrolat decât în schimbãtoarele

centralelor în condensare. La centra-lele convenþionale, fenomenul conden-sãrii nu apare din cauza temperaturiiridicate a gazelor evacuate. Menþinereatemperaturii mai ridicate a gazelor deevacuare conduce, în mod logic, lareducerea randamentului termic alcentralei.

Produºii rezultaþi în urma proce-selor care au loc în schimbãtorul decãldurã sunt uºor acizi, fapt ce deter-minã execuþia acestuia din materialerezistente la coroziune (aliaje de alu-miniu sau oþeluri înalt aliate). Astfel seexplicã ºi costul mai ridicat al acestorcentrale în comparaþie cu cele stan-dard moderne, costuri care suntamortizate rapid datoritã consumuluide gaz mult mai mic.

La centralele în condensare, tem-peratura gazelor de ardere este de50 – 60 0C, ceea ce permite folosirea

tuburilor de plastic pentru evacuarea lor.Lungimea tuburilor de evacuare poateajunge pânã la 30/90 m, permiþândinstalarea centralei în orice spaþiudisponibil al clãdirii.

Centralele KESTON, datoritã unuidesign unic al schimbãtoarelor decãldurã, sunt printre puþinele în lumece permit folosirea tubulaturii de plas-tic la evacuarea gazelor de ardere.

La cazanele convenþionale, gazelesunt evacuate la temperaturi de 150 –200 0C, pentru a împiedica conden-sarea vaporilor de apã, fenomen carear duce la distrugerea prin coroziunea schimbãtorului ºi a coºului de fum.În consecinþã, circa 11% din energiaprodusã prin arderea combustibilului,numitã cãldurã latentã de condensarea vaporilor de apã, este pierdutã prindisiparea în atmosferã. La aceasta seadaugã ºi cãldura pierdutã din cauza

Elinor CRAICIU, Cristian CÂRSTEA

SC CELSIUS 2000 SRL este o companie româneascã cu rãspundere limitatã, cu capital integral britanic (societateaKESTON BOILERS Ltd.), înfiinþatã în anul 1993. Obiectul sãu de activitate îl constituie fabricarea centralelor termicecu tiraj forþat, în regim de condensare, fiind unul dintre „pionierii” din Europa ºi din lume în promovarea acesteitehnologii.

Comercializate sub numele de Keston, aceste centrale sunt destinate atât exportului (Marea Britanie), cât ºi pieþeiromâneºti.

AVANTAJELE UTILIZÃRII CENTRALELOR TERMICE ÎN CONDENSARE KESTON:

SUPERIORITATEA CAZANELOR ÎN CONDENSARE

Consumuri reduse de combustibil (gaz natural saugaz lichefiat) datoritã funcþionãrii cu eficienþã energeticãde peste 108% (raportatã la puterea caloricã inferioarã agazului natural);

Funcþionare complet modulatã, cu adaptarea con-tinuã a puterii utile, deci ºi a consumului, la nivelul deconfort prestabilit;

Funcþionare ºi la presiuni reduse de alimentare cugaze din reþea;

Emisie redusã de noxe;Siguranþã deosebitã în funcþionare datoritã com-

bustiei total capsulate (fãrã flacãrã de veghe) ºi automa-tizãrii, ce permite controlul complet al arderii;

Nu necesitã coº de fum, evacuarea gazelor de ardere(care au temperaturi de 50 – 70 0C) în exteriorul clãdirii reali-zându-se printr-o simplã þeavã de PVC a cãrei lungime poate

ajunge pânã la 30/90m. Aerul de ardere este asigurat directdin exteriorul clãdirii tot printr-o conductã de PVC;

Instalare rapidã, în spaþii reduse, atât în construcþiilenoi, cât ºi în cele existente;

Instalare în orice spaþiu disponibil al clãdirii, acestecentrale fiind exceptate de la normele standard privindsuprafaþa vitratã ºi volumul din punctul termic (NormeleTehnice aprobate prin Ordinul Ministerului Economiei ºiComerþului nr. 58/04.02.2004, publicate în Monitorul Oficialal României, partea I, nr. 173 bis/27.II.2004);

Clasare în banda A de eficienþã energeticã, conformclasamentului SEDBUK (Seasonal Efficiency of DomesticBoilers in the UK), cu recunoaºtere internaþionalã;

Stoc permanent de piese de schimb ºi activitate deservice asistatã de cei mai buni specialiºti care acoperã,practic, toate judeþele þãrii.


temperaturii ridicate a gazelor deevacuare. În consecinþã, diferenþa derandament este de 16–21% înfavoarea centralelor în condensare.

Gama de centrale pe care ooferim este foarte largã, centraleleKESTON fiind ideale pentruîncãlzirea oricãrei locaþii (aparta-mente, case, piscine, blocuri delocuinþe, spaþii comerciale, adminis-trative, industriale ºi social-culturale):

Centrale C 25, C 40, C 55, C 90,C 110 (cu puteri între 25 kW ºi 110 kW);

Module 2 x C55 (C40), 3 x C55(C40), 4 x C55 (C40) cu puteri între80 kW ºi 220 kW;

Duet 125, 150, 200 (ansamblucentralã C25 ºi rezervor de acumu-lare pentru preparare apã caldã deconsum de 125 l, 150 l ºi 200 l);

C36 Combi – cu puterea de 28 kWpentru încãlzire ºi 36 kW pentru pro-ducerea apei calde în regim instant;

La obiectivele cu un necesar ter-mic mai mare de 220 kW, se reali-zeazã montaje multiple în cascadã,asigurându-se, practic, puterea insta-latã necesarã oricãrei construcþii.

Centralele KESTON sunt comer-cializate în România printr-o reþea dedistribuitori autorizaþi, care asigurãmontaj ºi service, în: Bucureºti,Braºov, Craiova, Ploieºti, Breaza,Piteºti, Târgu-Jiu, Constanþa, Bacãu,Piatra-Neamþ, Sibiu, Alba Iulia,Bistriþa-Nãsãud, Târgu-Mureº, Cluj-Napoca, Reºiþa ºi Timiºoara.

Societatea Celsius 2000 are imple-mentat sistemul de management alcalitãþii certificat ISO 9001:2000, iarcentralele KESTON poartã marcajuleuropean CE.

Certificarea de sistem ºi certifi-carea CE sunt acordate de AdvanticaTechnologies Ltd., Marea Britanie,pentru piaþa din România nefiindnecesare alte agremente tehnice.

Întotdeauna, am încercat sã venimcu ceva nou pe piaþã, care sã ne dife-renþieze de ceilalþi producãtori.

Astfel, în anul 2005 am lansatC36 COMBI, o centralã termicãmuralã, în condensare, de mare ran-dament, ce funcþioneazã cu gazmetan sau GPL ºi care se înscrie înlinia centralelor KESTON în banda Ade eficienþã energeticã. Noutateacentralei constã în existenþa a douãputeri distincte, pentru cele douãregimuri de lucru, ºi anume 8,2–28 kW

în regim de încãlzire ºi 8,2–36 kWîn regimul instant de producere a apeicalde de consum (ACC). Deosebit deutilã pentru spaþii de pânã la 275 m2

(aprox. 800 m3), apartamente ºilocaþii unifamiliale, noua centralãasigurã posibilitatea folosirii simul-tane de ACC într-o baie ºi o bucãtãrie

sau douã bãi, având un debitexcepþional, de 17 l/min.

În anul 2006, Celsius 2000 vadezvolta un sistem nou de încãlzirecombinând tehnologia deja existentãcu surse neconvenþionale de energie(încãlzirea solarã), asigurând o sem-nificativã reducere de combustibil(gaz natural) – cu pânã la 25%.

KESTON vã aºteaptã cu o SUPER OFERTÃ valabilã pânã la 15 aprilie 2006,prin care puteþi achiziþiona o centralã în condensare de ultimã generaþieKESTON la un preþ excepþional, similar cu al unei centrale convenþionale.Astfel, pe lângã un discount de 15%, primiþi GRATUIT kitul standard deadmisie/evacuare ºi garanþie nelimitatã pentru termostatul de camerã.

Informaþii suplimentare la:Tel.: 021-242.88.22

www.celsius2000.com [email protected]


Încãlzirea halelor industrialeSOLUÞII EFICIENTE

În acest numãr al revistei, vãaducem în atenþie gama de sistememoderne de încãlzire prin radiaþie,care înseamnã, pe lângã eficienþã ºieconomii energetice importante, între30% ºi 65%, în funcþie de tipul halei,gradul de izolare, procesul tehno-logic desfãºurat etc.

Sistemele de încãlzire prin radi-aþie pot fi utilizate pentru: hale indus-triale, depozite, service-uri auto, sãlide sport, spaþii cu înãlþimi mari,show-room-uri, pavilioane expozi-þionale, sere de flori ºi legume,crescãtorii de animale, cuptoare cutemperaturã strict controlatã etc.

Tubulaturã radiantã OHA

Sistemul de încãlzire prin radiaþieOHA este o soluþie excelentã pentruîncãlzirea spaþiilor industriale ºi, îngeneral, a spaþiilor cu înãlþimi mediiºi mari. Flexibilitatea sistemului constãîn adaptarea tubulaturii radiante laorice exigenþe privind traseul acesteiaîn interiorul clãdirilor încãlzite. În funcþiede necesarul de cãldurã ºi înãlþimeaclãdirii, tubulatura radiantã poateavea o configuraþie monotubularã saubitubularã. Grupul de combustie care

se plaseazã în exteriorul clãdirii arerolul de a genera cãldura obþinutã dela arzãtor ºi de a realiza, prin inter-mediul unui ventilator, circuitulcontinuu al fluidului caloportor.Circuitul se realizeazã în interiorulunei tubulaturi radiante etanºe, aflatãîn depresiune în raport cu mediulîncãlzit. Temperatura suprafeþei exte-rioare a tubulaturii radiante este vari-abilã ºi, dupã cerinþe, se poate situa înintervalul 120 0C – 290 0C. Mareleavantaj al unui asemenea sistem deîncãlzire este acela cã se recirculã înproporþie de 80% gazele rezultate înurma procesului de ardere.

Deoarece grupul de combustieeste amplasat în exteriorul con-strucþiei, sistemul poate fi utilizat ºi însituaþia în care nu existã suprafaþãvitratã corespunzãtoare, conformnormativelor în vigoare.

Tuburi radiante modulare INFRA

Sistemul de încãlzire prin radiaþieINFRA este cea mai adecvatã soluþiede încãlzire zonalã. Echipamentelepot fi utilizate în spaþii cu înãlþimicuprinse între 5 ºi 20 de metri ºi chiar maimult în condiþii speciale. Concentreazãfluxul de cãldurã în zona de lucru ºi,în acelaºi timp, limiteazã ºi stratifi-carea aerului între pardosealã ºiplanºeu.

Datoritã faptului cã încãlzirea seface prin radiaþie, nu se producmiºcãri de aer ºi pulberi de praf; seobþine, astfel, un ambient mai curat,fãrã curenþi de aer.

INFRA este un sistem foarte eco-nomic, care încãlzeºte rapid supra-feþele aflate sub conul de radiaþie,suprafeþe ce devin la rândul lor emi-tori de cãldurã.

Randamentele de combustie suntmari: peste 95%.

SYSTEMA ROMÂNIA propune soluþii tehnice ºi echipamente pentru încãlzirea eficientã a spaþiilor industriale încondiþiile realizarii unor economii importante de energie (de pânã la 65%).

Încãlzirea încãperilor industriale (ºi, în general, a încãperilor cu volum mare) pune, de regulã, probleme dificiledin cauza diversitãþii tipurilor de clãdiri întâlnite, a varietãþii activitãþilor desfãºurate ºi a necesitãþii alegerii celui maieconomic sistem, atât din punctul de vedere al investiþiei, cât ºi al exploatãrii.

Ameliorarea condiþiilor de lucru este sistematic cãutatã ºi în industrie ca, de altfel, în toate sectoarele de activitate,necesitatea asigurãrii unui confort termic fiind cerinþa care trebuie sã satisfacã parametrii necesari în incintele devolum mare ºi, de asemenea, sã contribuie la reabilitarea termicã a construcþiilor, precum ºi la economisirea energieitermice.

Majoritatea halelor de tip industrial sunt clãdiri cu înãlþimi mari, de peste 5 m, ajungând chiar pânã la 30 m.Exceptându-le pe cele nou-construite, acestea sunt caracterizate printr-o izolaþie redusã, uneori inexistentã.Consumul specific de energie termicã al acestor clãdiri se situeazã la niveluri ridicate, care se repercuteazã asuprapreþurilor de producþie ºi conduc, de multe ori, la imposibilitatea plãþii facturilor sau la întreruperea activitãþii petimpul sezonului de iarnã.


Toate acestea, coroborate cu unregim de funcþionare termostatat,conduc la economii de energie de30%–65% faþã de sistemele clasice.

Cu tuburile radiante INFRA se potobþine zone de temperaturi diferite înaceeaºi incintã.

Circuitul gazelor de ardere este îndepresiune în raport cu mediulambiant, iar camera de ardere etanºã,ceea ce conferã o siguranþã deosebitãîn exploatare.

Module radiante INFRA BAF

Reprezintã o soluþie perfectã pen-tru încãlzirea serelor ºi a fermelor deanimale.

Existã mai multe variante sub care

se pot realiza acestea, ºi anume:

INFRA BAF MSV: module radiante

legate la un canal colectiv pentru gaze

de ardere cu exhaustor final, unic

pentru toate modulele instalate. Acest

sistem poate fi desfãºurat pe lungimi

de 12, 18, 24 metri lungime;

INFRA BAF USV: module radi-

ante în formã de „U”, racordate la un

canal colectiv pentru gazele de

ardere, cu exhaustor final, unic pen-

tru toate modulele instalate;

INFRA BAF MC: module etanºe

cu lungimi diferite ºi numãr variabil

de arzãtoare BAF 28/45 kW; în

funcþie de aplicaþie acestea sunt desti-

nate serelor ºi fermelor zootehnice,

cu înãlþimi reduse. Modulele au un

sistem de liftare special gândit pentru

aceste aplicaþii.

Cuptoare industriale INFRA BAF

Tuburile radiante INFRA pot aveadiverse utilizãrii, astfel încât sã poatãfi aplicate pentru:

uscarea diverselor materiale:piese metalice, plastice, produse agri-cole, forme ºi miezuri de turnãtorie,marmurã;

încãlzirea diverselor tipuri delichide cu schimbãtoare de cãldurãimersate, nisipul pentru turnãtorii ºialte substanþe granulate, diversemateriale în vederea vopsirii etc.

SYSTEMA ROMANIA vã stã la dis-poziþie cu orice informaþie din domeniu,consultanþã, studii de fezabilitate.


În atenţia dumneavoastrăAsociaþia Producãtorilor ºi Importatorilor

de Centrale Termice

Avantajele centralelor termiceOferã soluþii optime de încãlzire ºi apã caldã.Sunt fabricate pe baza tehnologiilor de ultimã orã.Au eficienþa termicã mare: 90%–109%.Funcþioneazã pe combustibil gazos, lichid, solid,

energie electricã.Oferã flexibilitate faþã de spaþiile de montare:

bucãtãrie, debara, pivniþã etc., conform normelor în vigoare.

Funcþioneazã ºi la presiuni scãzute ale gazului natural.Reduc poluarea aerului ºi a emisiilor de gaze cu

efect de serã – emisii reduse de noxe.Varianta cu tiraj forþat funcþioneazã cu accesorii minime

– tubulatura dublã pentru admisie aer proaspãt/evacuare gaze arse.Sunt complet automatizate – ex. termostat camerã, regu-

lator cu senzor exterior etc. – oferã economie de combustibil.

Asociaþia Producãtorilor ºi Importatorilor de Centrale Termice (APICT) este o organizaþie neguvernamentalã înfi-inþatã în noiembrie 2004 pentru a proteja ºi reprezenta interesele celor ce fabricã, importã sau instaleazã centraletermice, atât cele pentru locuinþe ºi condominii, cât ºi cele pentru agenþi economici. APICT numãrã, în prezent, 34 demembri, firme de profil de pe tot cuprinsul þãrii, care au delegat pentru conducerea asociaþiei un consiliu director,alcãtuit din 7 persoane.

APICT a fost împuternicitã de membrii sãi pentru a-ireprezenta în relaþia cu guvernul ºi autoritãþile de regle-mentare, precum ANRGN, ANRE ºi ANRSC, având dreptmandat sã exprime punctul de vedere al producãtorilor ºiimportatorilor de centrale cu privire la propunerile ºimodificãrile legislative ce îi afecteazã ºi sã colaboreze laimplementarea programelor guvernamentale careurmãresc modernizarea instalaþiilor termice ºi sporireaconfortului termic al cetãþenilor.

APICT este, de asemenea, principalul reprezentant al„industriei” de centrale termice în faþa mass-media ºi apublicului larg. În acest sens, asociaþia are rolul de apopulariza mijloacele alternative de încãlzire a locuinþeiºi de a apãra interesele cetãþenilor care le utilizeazã saudoresc sã le utilizeze, ghidându-se dupã principiul libereiopþiuni. Aceasta înseamnã cã APICT informeazã publiculdespre diferitele sisteme de încãlzire, explicã avantajele ºidezavantajele fiecãruia, promoveazã programele publicede reabilitare termicã sau modernizare a instalaþiilor ºimiliteazã în presã pentru dreptul fiecãrui român de a alegecum doreºte sã se încãlzeascã ºi sã beneficieze de apãcaldã.

În fine, dar nu în ultimul rând, APICT este liantul dintrepiaþa româneascã a centralelor termice ºi asociaþiile deprofil din întreaga lume.

Anul 2005, primul din existenþa sa, a fost pentru APICTunul marcat atât de creºtere, cât ºi de consolidare ºi declarificare a rolului ºi activitãþilor sale. Astfel, Asociaþia acrescut de la 22 de membri la începutul lui 2005 la 34 lafinalul acestuia. În cursul verii, APICT a încheiat partene-riate cu instituþii ºi organizaþii cu misiune convergentã cua sa, poziþionându-se în rândul actorilor cheie în domeniulinstalaþiilor termice.

Principalele acþiuni publice au vizat:liberalizarea condiþiilor de debranºare, pentru care

APICT a desfãºurat acþiuni de promovare publicã, a for-mulat propuneri de amendamente legislative ºi a motivatinvestigarea independentã a practicilor (ne) concurenþialeale furnizorilor în sistem centralizat;

sprijinirea programului guvernamental de acordare aajutoarelor bãneºti pentru cetãþenii care folosesc gazelenaturale pentru încãlzirea locuinþei, sprijin materializat încontribuþii la redactarea normelor metodologice ºi înmediatizarea programului, atât în rândul celor ce pot sãbeneficieze de acesta, cât ºi în rândul firmelor care arputea participa la program. APICT a repurtat un successemnificativ în cadrul acestui program, convingândautoritãþile sã nu solicite dubla autorizare ARNGN ºi ISCIRa firmelor participante, deoarece o asemenea cerinþã ar fiînsemnat ca cetãþenii din peste 50% din judeþele þãrii sãnu poatã apela la o firmã din judeþul lor, posesorii dubleiautorizaþii fiind extrem de puþini, iar procesul de obþinereal acestora fiind extrem de anevoios;

educarea populaþiei cu privire la costurile ºi avantajelecentralelor termice.

Prioritãþile APICT în 2006 continuã liniile de activitatea asociaþiei din anul anterior. Unul dintre principaleleobiective este propunerea ºi promovarea soluþiilor alterna-tive de încãlzire, direcþie cãreia i se subscriu solicitarea ºisprijinirea programelor guvernamentale de stimulare ainvestiþiilor fãcute de populaþie în acest sens, precum ºiintensificarea colaborãrii cu instituþii ºi organizaþii cuobiective similare.

Pentru a vã uºura opþiunea în ceea ce priveºte sistemulde încãlzire a spaþiilor ºi de asigurare cu apã caldã, vãpunem la dispoziþie câteva informaþii deosebit de utile.

GHIDUL CUMPÃRÃTORULUI DE CENTRALE TERMICE



Oferã siguranþã în exploatare ºi funcþionare.Permit autodiagnozã ºi service prin telefon – se reduce

durata intervenþiei de service.Au o duratã mare de viaþã.Scade factura la încãlzire cu minimum 30%.

Avantajele dvs.

Aveþi confortul optim de cãldurã ºi apã caldã 24 de oredin 24 de ore;

Puteþi sã vã stabiliþi propriul nivel de temperaturã încasã, când ºi cum doriþi, în funcþie de programul dvs.;

Beneficiaþi de cãldurã ºi apã caldã indiferent decombustibilul disponibil;

Obþineþi economie de spaþiu ºi amenajare modernãinterioarã;

Aveþi confortul cãldurii ºi apei calde ºi la presiuniscãzute ale gazului;

Protejaþi sãnãtatea familiei dvs. ºi a vecinilor;Profitaþi de costuri reduse de instalare în cazul variantei

cu tiraj forþat;Costurile cu încãlzirea sunt mai mici datoritã consumului

redus de combustibil;Plãtiþi cât consumaþi – se eliminã riscul plãþii pierderilor

din reþea;Beneficiaþi de standard foarte ridicat al service-ului

(ISCIR PTA 1-2002, PTC 9-2003 etc.);Sunteþi independenþi faþã de bugetul ºi nevoia de

confort ale vecinilor;Aveþi siguranþa confortului datoritã service-ului

autorizat ISCIR;Garantaþi satisfacþia familiei dvs;Investiþi eficient pe termen lung etc.

Avize necesare pentru centrala termicã

În momentul în care v-aþi hotãrât sã instalaþi o centralãtermicã trebuie sã obþineþi:

avizul/proiectul de gaze, dacã centrala funcþioneazãpe combustibil gazos – eliberat de o firmã autorizatãANRGN pentru proiectarea ºi execuþia instalaþiei de gazenaturale – www.anrgn.ro.

proiectul de instalare/montare a centralei termice –eliberat de o firmã autorizatã ISCIR pentru montarea centraleitermice, implicit a întregului sistem de încãlzire – radiatoare,þevi, fitinguri etc. – www.iscir.ro.

Avizul pentru energia electricã este, de asemenea, nece-sar în momentul punerii în funcþiune a centralei termice.

Dacã instalaþi centrala termicã într-un apartament debloc, suplimentar trebuie sã obþineþi acordul asociaþiei delocatari ºi sã depuneþi o cerere de debranºare la furnizorulde energie termicã în sistem centralizat – ex. Radet, CET etc.

Criterii de alegere

Vã recomandãm studierea a 2 sau 3 oferte de centraletermice. Unele dintre cele mai importante criterii ce tre-buie analizate în procesul de cumpãrare a unei centraletermice sunt:

randamentul;consumul de combustibil;sistemul de informare ºi diagnozã – cu sau fãrã afiºaj digital;confortul de apã caldã menajerã – debit de apã caldã

menajerã, temperatura constantã a apei calde menajere etc.;siguranþa în exploatare prin diverse funcþii: protecþie

lipsã gaz, senzor de evacuare a gazelor arse, protecþie laîngheþ, by-pass-ul automat etc.;

condiþiile de service autorizat ISCIR: garanþie ºi post-garanþie;

automatizarea: termostat de camerã, regulatorelectronic etc.;

modalitatea de instalare;flexibilitate în transport ºi montaj – ex. elemenþi sau

bloc de fontã pentru centrale termice de puteri mari;garanþia;dimensiunile ºi design-ul;eticheta CE/CS – garanþia eficienþei ºi performanþei;preþul.Montarea ºi instalarea centralei termice

Montarea, instalarea, punerea în funcþiune a unei cen-trale termice, autorizarea de funcþionare ºi verificareatehnicã periodicã a acesteia se fac numai cu firme auto-rizate de cãtre ISCIR ºi de cãtre producãtorul centraleitermice respective.

Pentru funcþionarea în condiþii de siguranþã a centraleitermice pe combustibil gazos, trebuie îndeplinite urmã-toarele condiþii, conform prescripþiilor tehnice ISCIR PTA 1-2002:

autorizarea de funcþionare a centralei termice seface la prima punere în funcþiune ºi, periodic, cel puþin odatã la 2 ani;

furnizarea combustibilului gazos se face numai lacentralele termice care îndeplinesc condiþiile defuncþionare în siguranþã ºi care au verificarea tehnicã peri-odicã efectuatã;

furnizorul de combustibil gazos va sista livrareacombustibilului la utilizatorul final care nu face dovadaautorizãrii de funcþionare/verificãrii tehnice periodice.

Pentru efectuarea lucrãrilor de punere în funcþiune ºi averificãrilor aferente autorizãrii iniþiale de funcþionare aveþiobligaþia de a pune la dispoziþia personalului autorizat ISCIR:

factura de cumpãrare;certificatul de garanþie (completat de ultimul vânzãtor

în relaþie directã cu dvs.).Puteþi opta pentru efectuarea verificãrilor tehnice peri-

odice, adresându-vã de fiecare datã aceluiaºi prestator despecialitate autorizat de cãtre ISCIR sau, la fiecare termen


scadent, unui alt prestator de specialitate autorizat decãtre ISCIR.

Verificarea ºi revizia periodicã a instalaþiilor de uti-lizare a gazelor sunt obligatorii ºi se efectueazã de opera-torul licenþiat al sistemului de distribuþie, în conformitatecu prevederile contractului de furnizare a gazelor naturale.Operaþiunile de verificare se efectueazã la maximum 2 aniºi cele de revizie la maximum 10 ani de cãtre firme autori-zate de cãtre ANRGN.De unde cumpãrãm o centralã termicã?

În proiectul de instalare a sistemului de încãlzire, se reco-mandã ºi puterea termicã a centralei. În acest moment, puteþiîncepe studiul de piaþã privind achiziþionarea centralei ter-mice, implicit a componentelor adiacente sistemului deîncãlzire – radiatoare, þevi, fitinguri etc. Pentru a beneficia deproduse ºi servicii de calitate, consultanþã tehnicã gratuitã,promptitudine, profesionalism, seriozitate, vã recomandãm sãapelaþi la firmele membre APICT care produc, importã sau dis-tribuie centrale termice, vizitând site-ul www.apict.info.Important

Centralele termice de uz casnic pe combustibilgazos – de imobil, scarã, apartament sau casã – trebuie sãdeþinã autorizaþie de funcþionare sau sã aibã verificareatehnicã periodicã efectuatã pânã la 30 iunie 2006, potrivitOrdinului ministrului economiei ºi comerþului nr. 451 din1 august 2005.

Începând cu 2008, este obligatorie montarea detec-toarelor automate de gaze naturale pentru încãperile încare sunt aparate de utilizare a gazelor naturale – implicitcentrale termice pe combustibil gazos – ºi suprafeþelevitrate necesare, conform normelor în vigoare, sunt parþialsau în totalitate constituite din geamuri cu grosimea maimare de 4 mm sau din geamuri de construcþie specialã(securizat, termopan etc.), potrivit Ordinului 713/21.10.2004emis de Ministerul Economiei ºi Comerþului.

Sfaturi utile

În perioada dintre douã verificãri tehnice periodice trebuie:sã respectaþi instrucþiunile de utilizare ale producã-

torului, care vã sunt special destinate;sã respectaþi instrucþiunile ºi recomandãrile firmei

autorizate care a efectuat lucrãrile de punere în funcþiuneºi, dupã caz, de verificare tehnicã periodicã;

sã opriþi imediat aparatul în siguranþã în cazul con-statãrii unui defect ºi sã anunþaþi un prestator de specialitateautorizat. Repunerea în funcþiune este permisã numaidupã efectuarea remedierilor defectului de cãtre unprestator de specialitate autorizat de ISCIR în acest sens.

Dupã obþinerea autorizaþiei de funcþionare, centralatermicã vã oferã 24/24 h confortul ºi siguranþa dorite deîntreaga dvs. familie.


Spaþii de tranziþieCÃMINUL PENTRU APOMETRU

Dacã eºti suficient de inspirat sãpoþi simþi cerinþele pieþei ºi sã poþiproiecta exact în momentul în care aiîn jurul tãu idei folositoare ºi partenerideschiºi, îþi poþi investi toatã energiaîn abordarea unor probleme impor-tante ºi în finalizarea unui proiect.

Un permanent interes pentru com-pania Valrom îl reprezintã funcþiona-litatea optimã, în condiþii de siguranþã,rentabilitate ºi eficienþã economicã, ainstalaþiilor de alimentare cu apã ºi adotãrilor, corespunzãtoare parame-trilor tehnologici proiectaþi.

Inexistenþa cãminului pentru apometru,în cadrul unei instalaþii de alimentarecu apã, reprezintã asumarea unui risc.Riscul apariþiei coroziunii la nivelulapometrului poate fi substanþial redus prinutilizarea cãminului pentru apometru.

Valrom aplicã, în toate activitãþilesale, principiile managementului de riscprin realizarea cãminului pentruapometru, un produs care împiedicãapariþia coroziunii la nivelul apometruluireþelei de alimentare cu apã. Manage-mentul riscului poate fi descris ca fiindun proces prin care sunt identificate,

analizate ºi stabilite anumite activitãþipentru a preveni apariþia unui riscpotenþial pentru o perioadã de timppredeterminatã. Crearea acestui produsa avut la bazã maximizarea efectelorpozitive ºi minimizarea celor negative.

Cãminul pentru apometru reprezintão componentã esenþialã a sistemuluiWaterKIT, destinat asigurãrii uneibranºãri comode ºi sigure a consuma-torilor individuali ºi colectivi la reþeauapublicã de alimentare cu apã potabilã,permiþând, în acelaºi timp, montareaunui contor pentru mãsurarea con-sumului de apã, protejarea apometruluiºi a instalaþiilor conexe.

Cãminul pentru apometru repre-zintã soluþia potrivitã pentru a controlaimpactul negativ asupra modului delucru al instalaþiilor, reducând cos-turile extrem de ridicate pentrureparaþii ºi întreþinere. Acest produsreprezintã o investiþie în siguranþã ºiîn eficienþã.

Instalaþiile a cãror temperaturã delucru este sub cea a temperaturiiambientale sau sub cea a punctuluide rouã, chiar ºi pentru scurt timp,necesitã protecþie împotriva coroziuniiºi a îngheþului.

Obiectivul cãminului pentru apo-metru, ca sistem de protecþie anticorozivã,este acela de a preveni contactul directîntre apometru ºi oxigenul din atmosferã,umiditate ºi alte substanþe care declan-ºeazã efectul de coroziune.

Realizarea cãminului pentru apometrurespectã strategiile de mediu ºi siste-mele active de control al calitãþii.

Funcþionarea cu eficienþã a echipa-mentului ºi riscurile celui care îl va uti-liza au fost luate în considerare încãdin faza de proiectare a instalaþiei.

Acest produs este realizat monobloc,fãrã suduri sau îmbinãri, materialulutilizat fiind polietilena linearã, dejoasã densitate, în stare purã.

Cãminul pentru apometru esterealizat din douã straturi, fiecareavând o componentã specificã:

stratul exterior, realizat dinpolietilenã compactã, de culoare gri,colorat în masã;

stratul interior, realizat dinpolietilenã expandatã, de culoarealbã, utilizat pentru izolaþia termicã.

Realizarea acestui produs a fostinfluenþatã de principii ecologice,economice ºi chiar estetice.

Formatul ales este cel ranforsat, cunervuri orizontale ºi verticale, pentruasigurarea rigiditãþii mecanice.

Cãminul pentru apometru prezintã oserie de calitãþi demne de luat în consi-derare: rezistenþã chimicã deosebitã,rezistenþã optimã la ruperea prin stres,rugozitate foarte scãzutã, rezistenþãdeosebitã faþã de fenomenele decoroziune electrochimicã, caracteristicihidraulice optime, care se menþin con-stante în timp ºi posibilitatea de a fi reci-clat la sfârºitul perioadei de utilizare.Cãminul pentru apometru este realizatîn douã variante de aplicabilitate:

pentru branºamente individuale,cu dimensiuni reduse, de 1.100 mm x550 mm ºi un diametru util de 500 mm;

pentru branºamente colective,cu dimensiuni mari, de 1.000 mm x1.100 mm.

Valrom oferã clienþilor sãi douãvariante de prezentare: cãminul sim-plu ºi cãminul complet echipat(incluzând apometru), ambele vari-ante remarcându-se prin funcþionali-tate pe termen lung (durata de viaþãestimatã de 50 ani), siguranþã ºi efi-cienþã în procesul de montare.

Un accesoriu deosebit de impor-tant al cãminului pentru apometru estecapacul monostrat, din polietilenãexpandatã, de culoare gri, colorat înmasã. Acest capac prezintã o pernã deaer, cu rol termoizolant. Îmbinarea ºietanºeizarea perfecte dintre cãminulapometru ºi capacul monobloc suntasigurate de garnitura din cauciucEPDM ºi mecanismul de blocare.Cãminul pentru apometru prezintã osiguranþã sporitã la închiderea capacului,prin înfiletarea etanºã. Termoizolaþia ºietanºeizarea sporite eliminã riscul deîngheþare a instalaþiei, pãstrând gradulde impermeabilitate.

Produsul este uºor de instalat ºi deîntreþinut, asigurând un grad ridicatde performanþã, care sã garantezerespectarea standardelor de utilizareºi de calitate în vigoare.

Cãminul pentru apometru are unrol activ în cadrul instalaþiei de ali-mentare, menþinând funcþionareaacesteia în parametri normali. Produsulprezintã un grad ridicat de adaptabili-tate la cerinþele consumatorilor, asigu-rarea sãnãtãþii publice ºi a calitãþiivieþii, satisfacerea cerinþelor cantita-tive ºi calitative ale utilizatorilor,protejarea domeniului public ºi amediului, prin respectarea reglemen-tãrilor legale în domeniul gospodãririiapelor.


„Sunt convins cã nimeni nu a uitatcontextul social, economic ºi profe-sional în care intuiþia de-a dreptulvizionarã a unui grup de iniþiativã, înfrunte cu regretatul ing. Petru Cmit, adus la înfiinþarea, acum 15 ani, aARACO. Atunci, la începutul ultimuluideceniu al secolului ºi mileniului, înurma prãbuºirii unui sistem ce guver-nase zeci de ani economia naþionalã,firmele româneºti de construcþii s-aupomenit, aproape peste noapte, fãrãcomenzi, fãrã beneficiari, fãrã struc-turile – bune sau rele – ale cãror reguliºi norme, ba chiar ºi constrângeri leînvãþasem, fãrã garanþia ca mãcarlucrãrile începute în þarã ºi pestehotare vor putea fi continuate, pentrua ne recupera cheltuielile.

Vidul legislativ era totul, se simþeanevoia de a fi umplut cu ceva care sãne orienteze ºi sã ne confirme cãdirecþia pe care suntem este ceanormalã. În plus, presiunea unui cli-mat social în continuã fierbere ºi cutot mai dese explozii se adãugaforþelor necunoscute ºi agresive, mãrindconfuzia generalã.

Când pentru întreprinderile deconstrucþii problema se punea a fi saua nu fi, chiar dacã nu ºtiam preamulte despre economia de piaþã, sin-gurul rãspuns posibil la noile condiþiiîl constituiau UNIREA ºi ORGANIZAREA.

Aºa s-a nãscut ARACO: dinînþelegerea necesitãþii de a nu maiaºtepta totul de la autoritãþi, de la stat,din dorinþa de a crea o pârghie princare breasla constructorilor sã poatãconsilia ºi influenþa, ba chiar deter-mina competent ºi eficient atât proce-sul legislativ, cât ºi cel decizional îndomeniul construcþiilor.

Apariþia ARACO poate cã a fost,iniþial, un reflex de apãrare faþã deceea ce ameninþa însãºi existenþanoastrã ca breaslã, dar foarte curând,ºi cu atât mai mult din perspectivatimpului, actul s-a dovedit un veritabilexamen de maturitate profesionalã,managerialã ºi civicã. El avea sã fieconfirmat, prin declanºarea ºi înche-ierea rapidã a acþiunii de privatizare afirmelor din construcþii.

PROIECTUL ARACO s-a transfor-mat, chiar de la apariþie, în factor decoagulare, de construcþie, o plat-formã de unire; el se nãscuse dindevotamentul unor oameni faþã debreaslã, din nevoia de a pune intere-sele sale mai presus de cele ale unorfirme sau persoane. Începea era com-petiþiei, a concurenþei, dar aceasta nutrebuia sã însemne dispariþia întraju-torãrii, a solidaritãþii, mai ales la greu.Statutul ARACO consfinþeºte ideea cãlupta concurenþialã nu trebuie sa fieuna fãrã reguli ºi norme, dimpotrivã.De altfel, atât prevederile Statutuluinostru, cât ºi întreaga activitate prac-ticã a Asociaþiei nu au fost altcevadecât contribuþii – în unele momentefoarte importante – la constituirea,consolidarea ºi perfecþionarea pieþeiconstrucþiilor în România, caracteri-zatã de concurenþa loialã, bazatã pecompetitivitate, pe calitate, pe res-pectarea unor norme, reguli ºi legi ceau dus la progres ºi prosperitate eco-nomicã în toate þãrile dezvoltate.

Devenind membru cu drepturidepline al FIEC ºi în aceastã calitateînþelegând ºi asimilând practicileeuropene, ARACO a ajutat firmeleromâneºti sã înveþe sã oferteze, sãliciteze, furnizând informaþii utile,noutãþi din domeniul legislaþiei, dar

ºi de naturã tehnicã ºi tehnologicã,contribuind la circulaþia ideilornovatoare. Strãduindu-se sã rãspundãcerinþelor resimþite de membrii sãi,Asociaþia ºi-a întãrit rolul de apãrãtoral intereselor acestora implicându-se– atât cât a putut – în procesul delegiferare, în legitimarea ºi recoman-darea agenþilor economici viabili,încercând sã devinã un adevãrat certifi-cat de garanþie pentru clienþii serioºicare cautã siguranþã, calitate, legalitate.

ªi dacã eficienþa noastrã, ca Asociaþie,nu a fost întotdeauna cea doritã ºiaºteptatã, mai ales în raporturile cufactorii de putere, faptul ar trebui sãne ajute sã înþelegem cã pentru aobþine mai mult, în interesul breslei ºial economiei româneºti, pe viitor estenecesar sã fim mai puternici. Adicãmai uniþi.

Întâmplarea face ca jubileul sã sedesfãºoare într-un moment de cumpãnã.România se pregãteºte sã încheie unciclu al constituirii pe plan intern apieþei libere – acþiune la care firmelede construcþii au avut o contribuþiesubstanþialã ºi sã pãºeascã într-o nouãetapã, aceea de membru al UniuniiEuropene. Pentru constructori, pasulacesta echivaleazã cu un nou exa-men, la fel de important ca încercareadin urmã cu 15 ani. Acum, nu vomavea de luptat cu vidul legislativ, cicu armonizarea legislaþiei ºi regula-mentelor autohtone în sensul puneriide acord cu cele comunitare, certifi-carea serviciilor ºi produselor,creºterea capacitãþii concurenþialeºi a competitivitãþii pe o piaþã liberã ºidurã. În perioada imediat urmãtoare,ne vom confrunta cu rigorile încadrãriiîntr-un set de reguli, norme ºi legiextrem de severe ale unei pieþe puter-nice, consolidate, al cãrei manage-ment are în centrul atenþiei clientul,

TIAB S.A.CALITATE • EFICIENÞÃ • TRADIÞIE

Un deceniu ºi jumãtate este un interval de timp deloc de neglijat atunci când este vorba despre existenþa ºi soartacelui mai dinamic sector din economie: construcþiile. De destinele breslei constructorilor cu prioritate s-a ocupat ºi seocupã cu un deosebit interes Asociaþia Românã a Antreprenorilor în Construcþii (ARACO).

Dl ing. Adrian Florescu, director general TIAB ºi primvicepreºedinte ARACO, face pentru dvs. o retrospectivã acelor 15 ani scurºi de la înfiinþarea celei mai mari asociaþii a constructorilor din România.

Constructorii în prim-plan


beneficiarul ºi unde cuvintele deordine sunt: calitatea, seriozitatea,eficienþa.

Sã nu ne închipuim cã examenulacesta va fi mai uºor decât cel de laînceputuri. ARACO are datoria sã-iajute pe toþi sã înþeleagã adevãrul cãaderarea este o ºansã, dar nu ogaranþie pentru succes. Garanþia nupoate veni decât de la efortul propriude înþelegere ºi de adaptare. El pre-supune o asemenea acþiune largã ºipersuasivã, încât toate firmele ºi toþisalariaþii sã se alinieze la noilecomandamente care ne vor punefaþã-n faþã cu cei mai puternici com-petitori de pe piaþa europeanã. Va fi oluptã durã, regulile ei vor fi alteledecât cele de tip balcanic, cu care,din pãcate, ne-am cam obiºnuit.

«Economia de piaþã – spunea AlainOvan, expert ONUDI – este un rãzboicomercial mondial care presupuneexistenþa unor obiective, politici ºistrategii, dar ºi învingãtori ºi învinºi».Aºa se va întâmpla, cu siguranþã, ºi pepiaþa construcþiilor din România.

În aceastã nouã viziune, ARACOface tot ce depinde de ea pentru a«împuþina învinºii», contribuind la

menþinerea pe piaþã a cât mai multorfirme cu capital românesc sau majori-tar românesc. Membrii asociaþieinoastre, indiferent de forþa econo-micã ºi sursele proprii de informare,trebuie sã afle, în primul rând, de lanoi ce le cere viitorul – dar un viitorimediat, fãrã nici o posibilitate deamânare, cum trebuie sã se pregã-teascã, ce legi trebuie sã cunoascã, înce mod au depãºit alþii, trecuþi dejaprintr-un asemenea proces, difi-cultãþile momentului aderãrii. Printr-unefort sporit de comunicare, prin trans-ferul de informaþii, prin colectarea ºicirculaþia noutãþilor relevante pentrudomeniul construcþiilor, putem diminuaconsecinþele negative ale impactului,reducând costurile în cazul celorputernici sau mãrind ºansele desupravieþuire pentru cei mai puþinpregãtiþi.

Pentru cã vor exista ºi învinºi înaceastã competiþie, va trebui sãpunem umãrul – alãturi de CasaSocialã a Constructorilor, þinând contºi de resursele financiare antrenatede afarã – în vederea reciclãrii ºireconversiei forþei de muncã dinramura const rucþ i i lor , pentru

stabilizarea ei pe plan intern, disponi-bilul urmând a fi folosit pentru muncapeste graniþe, dar una calificatã, nude naturã sã îngroaºe rândurileculegãtorilor de cãpºuni sau spãlãto-rilor de vase.

În sfârºit, dar nu în ultimul rând,de la Asociaþia noastrã se aºteaptã oimplicare mai activã în supraveghereaºi apãrarea interesului românesc pepiaþa construcþiilor care va deveni,efectiv, piaþã europeanã. Avem dato-ria sã ne opunem din toate puterilediscriminãrii pozitive a competitorilorstrãini, învãþând ºi folosind în faþa fac-torilor de decizie chiar regulileeuropene (care existã!) în apãrareadrepturilor noastre legitime.

Un deceniu ºi jumãtate al exis-tenþei ARACO reprezintã, fãrãîndoialã, un rãstimp suficient deîndelungat pentru a putea trage con-cluzii cu privire la viabilitatea unuiproiect. Privit din perspectiva timpului,PROIECTUL ARACO s-a dovedit unulabsolut viabil. Depinde de noi toþi sã-lfacem ºi mai funcþional. Ne trebuieunitate, voinþã ºi efort.”

SOCIETATE PE ACÞIUNI CU CAPITALPRIVAT, OFERÃ CLIENÞILORÎN CONDIÞII AVANTAJOASE:• montaj• punere în funcþiune• service în perioada de

garanþie ºi post garanþie• proiectare• pregãtire tehnologicã• software

PENTRU INSTALAÞII:• electrice• automatizare• termice• ventilaþie, condiþionare aer• antiefracþie, antiincendiu,

semaforizare- mediu normal - mediu cu pericol de explozie

PRODUSE INDUSTRIALE:• confecþii metalice• tablouri electrice• joncþiuni ºi terminale pentru

cabluri de joasã ºi medie tensiune• accesorii de montaj• tubulaturã metalicã, PVC, ALP,

pentru ventilaþii, condiþionare aer

SERVICII DE ZINCARE TERMICÃªI ELECTROCHIMICÃ, pentruprotecþia anticorosivã a produselor

CALITATE • EFICIENÞÃ • TRADIÞIE

SUBUNITÃÞI TERITORIALEPiatra-Neamþ • Oneºti • Brãila • Constanþa • Bucureºti • Ploieºti • Piteºti • Craiova • Slatina • Arad • Târgu Mureº • Tulcea • Timiºoara • Prefin

Str. Pictor Verona nr. 17, Sector 1010312 - Bucureºti, ROMÂNIA

Telefon (Phone): (+4021) 316.22.52,316.20.21, 316.76.58;

Fax: (+4021) 316.22.54E-mail: [email protected];

http://www.tiab.ro


Reabilitarea termicã a clãdirilor (I)

conf. dr. ing. Maricica VASILACHE – Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi” Iaºi,Facultatea de Construcþii

Astfel, a apãrut în construcþii ideeaconservãrii energiei. Iniþial, ea s-aimpus ca o condiþie preliminarã pen-tru utilizarea economicã a energieielectrice la încãlzirea spaþiilor ºi,curând, pentru folosirea avantajoasãa tuturor celorlalte: solarã, eolianã,biogaz, geotermalã. Apoi a devenit onecesitate impusã, treptat, de cos-turile foarte mari ale energiei dinsursele convenþionale, dar ºi caurmare a faptului cã cele noi suntchiar ºi mai scumpe, din cauzainvestiþiilor, trebuind sã fie subven-þionate (panouri fotovoltaice, pompede cãldurã sau celule de combustibil).

În acest mod, conservarea energiei,la clãdirile noi ºi, prin reabilitare ter-micã (mai corect renovare), la celeexistente, a devenit o necesitate gene-ral acceptatã, foarte importantã ºipentru România. Ea introduce odirecþie suplimentarã obligatorie de

preocupãri pentru arhitecþi ºi ingineri.Activitatea implicã, în practicã, par-curgerea unei „foi de drum” la nivelnaþional cu puncte obligatorii (fig. 2).Este un circuit continuu care se per-fecþioneazã treptat, dar care seopreºte când oricare din etapele 1–11nu este asiguratã.

Sã le considerãm pe rând, dar maiînainte este util sã menþionãm cã peplan european, unde de regulã dura-bilitatea clãdirilor este de peste 100de ani, problema adaptãrii la modi-ficãrile climatice face obiectul unorample ºi variate studii (Koen Steemers,CISBAT, 2005), þinând seama decâteva aspecte:

modificãrile vor continua celpuþin încã 40–60 de ani, timpul necesarca reducerea consumului de com-bustibili fosili sã înceapã a avea efect;

vor avea loc creºteri ale tempe-raturii vara ºi scãderi iarna, deci

accentuãri capricioase imprevizibile,caracteristice pentru climatul conti-nental excesiv;

pe acest fundal ºi abstracþiefãcând de preþul crescând al energieielectrice ºi al cãldurii, este necesar catoate clãdirile sã se adapteze acestorcondiþii.

K. Steemers distinge trei direcþii deacþiune: mãsuri pentru atenuareamodificãrilor climatice, mãsuri pentruadaptarea construcþiilor ºi mãsuri pri-vind educarea comportãrii locatarilor.El constatã cã proiectanþilor ar trebuisã li se cearã între altele: mãrirea cu5%–10% a sarcinilor din vânt, ploimai intense, rezistenþe sporite la radi-aþii ultraviolete, adâncimi sporite defundare, eficienþã termicã superioarãºi ventilare naturalã îmbunãtãþitã, înspecial, pentru a evita utilizarea apara-telor electrice de aer condiþionat.

Fig. 1: Probleme globale ale omenirii, conservarea energiei,cogenerarea ºi sursele noi curate

Fig. 2: Foaie de parcurs pentru reabilitarea termicã a fondului construit existent

Nicicând în ultimele decenii nu s-a discutat atât de mult despre energie ºi despre preþul acesteia. Nimeni nu ºi-aînchipuit cã purtãtorii fosili de energie vor deveni aºa de rapid prea scumpi, cã echilibrul valutar va depinde de impor-turile de petrol ºi de gaze, cã arderea acestora contribuie hotãrâtor la modificãrile climatice ºi cã înlocuirea lor cu surseregenerabile curate ar putea fi atât de urgent necesarã, dar ºi atât de anevoioasã din punct de vedere tehnologic ºieconomic. Deocamdatã, cea mai sigurã ºi mai accesibilã formã de energie nepoluantã este cea economisitã (fig. 1).



Echipamente ºi instalaþiipentru evacuarea apelor

Compania germanã KESSEL GmbHeste unul dintre furnizorii de vârf lanivel mondial de echipamente ºiinstalaþii automatizate destinate eva-cuãrii apelor.

Este o firmã privatã, fondatã în1963 de cãtre Bernhard Kessel, avândsediul în oraºul Lenting din inimaBavariei, regiune care este unul dintrecei mai importanþi poli industriali aiEuropei. În prezent, dispune de peste480 de angajaþi în cele 4 centre defabricaþie din Germania, Spania ºiOlanda, precum ºi reprezentanþe înEuropa, America, Orientul Mijlociu,Asia ºi Africa de Sud.

Toate activitãþile companiei suntaxate pe satisfacerea clienþilor pentrua-i asigura cu produse ireproºabiledin punct de vedere tehnic ºi calitativ,care sã fie cele mai potrivite pentruaplicaþiile lor. Ele trebuie sã rãspundãcerinþelor prestabilite ºi sã respectenormele de siguranþã.

Concernul KESSEL a avut un rol depionierat în protecþia mediului ºi atehnologiilor de evacuare a apei.Principala cerinþã în ceea ce priveºterealizarea unei gestionãri zilnice aconsumului de apã este controluloptimal al alimentãrii ºi al evacuãrii.De aceea, deviza Kessel – Tehnologiepentru Drenaj se conduce dupã

motto-ul „Totul pentru evacuareaapei“ ºi oferã soluþii profesionale pen-tru drenarea terenurilor ºi construcþi-ilor de orice naturã.

Produsele oferite sunt testate cucele mai moderne ºi eficientemetode, beneficiind de o construcþieuºoarã, dar foarte solidã, elementecomponente interschimbabile, mate-riale de cea mai bunã calitate ºi oinstalare foarte uºoarã. Aceste calitãþideosebite oferã proiectanþilor, con-structorilor ºi instalatorilor un mareavantaj faþã de utilizarea produseloruzuale de pe piaþã.

Compania KESSEL a implementatºi menþine permanent un sistem deasigurare a calitãþii în conformitate cuDIN EN ISO 9001. De asemenea,toate produsele KESSEL sunt agre-mentate de Comisia de AgrementTehnic în Construcþii a MLPTL –România.

Firma KESSEL GmbH este prezentãacum ºi în România prin reprezen-tanþa directã KESSEL ROMANIA SRLºi vã oferã o gamã completã de produsedestinate colectãrii ºi evacuãrii apelorreziduale comunale ºi industriale,precum ºi a celor pluviale:

separatoare de grãsimi organiceºi amidon;

separatoare de hidrocarburi,uleiuri minerale/carburanþi;

fose septice vidanjabile, foseseptice cu filtru biologic;

staþii de pompare ºi transportmonobloc în cãmine din PE-HD;

cãmine de vizitare curãþare ºicontrol, construcþie monobloc din PEcu capace pentru toate clasele desarcinã, trepte din construcþie ºirigole de trecere;

cãmine din PE ºi PE-HD pentruapometre, vane sau cabluri electrice;

sisteme automatizate de filtrareºi recirculare a apei pluviale;

rezervoare stocatoare de apã;clapete antirefulare manuale ºi

automatizate, simple ºi duble, piesede curãþare conducte;

sifoane de pardosealã ºi terasedin material plastic, fontã ºi inox;

jgheaburi de colectare ºi rigoledin inox pentru interioare;

fitinguri mobile din materialplastic ºi inox;

construcþii speciale din PE ºi PE-HD,inclusiv cãmine modulare.

Prin diversitatea ºi calitatea pro-duselor oferite, KESSEL acoperãdomenii foarte largi de aplicabilitatela un standard înalt al calitãþii.Un astfel de standard rezultã dintotala angajare ºi pricepere a creativeinoastre echipe de ingineri, KESSELRomânia, dinamici, motivaþi ºipregãtiþi profesional în Germania.

Aveþi nevoie de un partener care sãînþeleagã problemele complexe apãruteîn evacuarea apelor, care are experienþanecesarã sã vã ajute, care este disponi-bil atunci când apelaþi la el!

Pentru mai multe informaþii puteþivizita site-ul nostru: www.kessel.de.

KESSEL ROMÂNIA SRL

Bucureºti, Str. Matei Basarab nr. 83,Bl L117, Ap. 17, Sector 3;

Tel.: 021/326.17.00;Fax: 021/326.17.01;

E-mail: [email protected]


LEGISLAÞIELa aceastã datã sunt în vigoare o

serie de acte legislative:Legea 199/2000 privind Uti-

lizarea eficientã a energiei (rep. M.O.734/8.10.2002);

Legea nr. 325/ 2002, privindReabilitarea termicã a fondului con-struit existent ºi stimularea econo-misirii energiei termice (precedatã deO.G.29/31.01.2000 - M.O.41/31.01.2000);

Legea nr. 211/16 mai 2003 privindInstituirea mãsurilor speciale pentrureabilitarea termicã a unor clãdirimultietajate (precedatã de O.U.G.174/9.12.2002 - M.O. 890/9.12.2002);

Legea nr. 372/13 dec. 2005privind Performanþa energeticã aclãdirilor. Ca urmare, a fost creatcadrul legislativ pentru reabilitarea ºimodernizarea termicã a tuturorclãdirilor existente ºi a instalaþiiloraferente acestora, din mediul urban ºirural (rezidenþiale, pentru sãnãtate,pentru învãþãmânt, publice, de pro-ducþie etc.). OG 29/2000 instituie ºiobligativitatea întocmirii certificatuluienergetic al clãdirii, act oficial deatestare a performanþei clãdirii la unanumit moment (nivelul de izolaretermicã, randamentul instalaþiei deîncãlzire, prepararea de apã caldãmenajerã, consum specific de energiedin combustibili fosili etc.). Acestdocument va reprezenta, în perspec-tivã, un instrument legal de evaluarea clãdirii în cazul operaþiunilor devânzare-cumpãrare, închiriere, ipote-care etc.

Pentru specialiºti, dar ºi pentrupublicul larg se simte nevoia concen-trãrii diverselor legi, hotãrâri, ordo-nanþe ºi norme de aplicare, care suntacum prea numeroase, devenind deaceea greu accesibile pentru a fi puseîn practicã.

Totodatã, legislaþia va trebui sãurmãreascã noile hotãrâri luate înU.E. prin care se accentueazã redu-cerea consumului de energie obþinutãdin petrol , gaze sau cãrbuni º ise stimuleazã utilizarea resurseloralternative.

În esenþã, toate aceste reglemen-tãri tehnice privesc:

caracterizarea clãdirilor dinpunctul de vedere al eficienþei ener-getice prin expertiza termicã (denu-mitã ºi diagnostic termic sauenergetic) ºi certificatul energetic(document sintetic necesar în relaþiileeconomice). Spre deosebire de certi-ficatul energetic, existã ºi „certificatulprivind economia de energie”,

deoarece este necesarã o soluþie princare furnizorii mari de energie ter-micã ºi electricã sã fie mobilizaþi înreducerea consumurilor. În prezent,ei sunt, dimpotrivã, interesaþi sãvândã cât mai multã energie ºi lapreþuri cât mai mari. Acelaºi lucru sepoate spune ºi despre furnizorii decombustibili fosili indigeni sauimportaþi. De aceea, furnizorii (deenergie electricã ºi termicã, com-bustibil lichid, gaz) sunt obligaþi sãrealizeze economii de energie. În acestsens, ei pot:

sã determine pe clienþii lor sãutilizeze mijloace în acest scop,informându-i ºi subvenþionându-i.La rândul lor, ei pot primi certificatede economie de energie care le dãdreptul la subvenþii;

sã realizeze economii de energieîn propriile lor instalaþii ºi clãdiri;

sã cumpere certificate de eco-nomie de energie de la orice entitatecare realizeazã astfel de mãsuri.

Dimpotrivã, dacã nu pot realizaeconomiile de energie impuse, furni-zorii de energie sunt obligaþi sãplãteascã penalizãri importante.

REGLEMENTÃRI TEHNICEApãrute în perioada 1998-2004,

reglementãrile tehnice specificelucrãrilor de reabilitare termicã ºienergeticã reprezintã o bazã com-plexã pentru adaptarea clãdirilorcivile la exigenþe de performanþãameliorate faþã de normele naþionaleanterioare. Se remarcã abordarea carac-terizãrii elementelor de închidere lanivel global cu includerea efectuluipunþilor termice:

C 107/0-02 Normativ pentruproiectarea ºi execuþia lucrãrilor deizolaþii termice la clãdiri - (RevizuireC107- 82), Buletinul Construcþiilornr. 8/2003;

C107/1-97 Normativ privindcalculul coeficienþilor globali de izo-lare termicã la clãdirile de locuit;Buletinul Construcþiilor nr. 14/1998;

C107/2-97 Normativ privindcalculul coeficientului global de izo-lare termicã la clãdirile cu altã desti-naþie decât cele de locuit; BuletinulConstrucþiilor nr. 14/1998;

C107/3-97 Normativ privindcalculul termotehnic al elementelorde construcþie ale clãdirilor; BuletinulConstrucþiilor nr. 13/1998;

C107/4-97 Ghid pentru calcululperformanþelor termotehnice aleclãdirilor de locuit; Buletinul Con-strucþiilor nr. 14/1998;

C107/5-97 Normativ privindcalculul termotehnic al elementelorde construcþie în contact cu solul;Buletinul Construcþiilor nr. 1/1999;

C107/6-2002 Normativ generalprivind calculul transferului de masã(umiditate) prin elementele de construcþie;Buletinul Construcþiilor nr. 14/2002;

C107/7-2002 Normativ pentruproiectare la stabilitate termicã a ele-mentelor de închidere ale clãdirilor -(Revizuire NP200/89); Buletinul Con-strucþiilor nr. 8/2003.

În esenþã, seria normativelor C-107conþine urmãtoarele aspecte:

modalitãþi de calcul privind per-formanþele higrotermice ale elemen-telor de construcþie ºi clãdirii în ansamblu,folosind simularea numericã;

caracteristicile de calcul ale mate-rialelor de construcþie ºi tâmplãriei;

prescripþii privind nivelurile deperformanþã minime, considerate denecesitate publicã în aceastã etapã.

La acestea, s-a adãugat seria:NP 048 Normativ pentru exper-

tizarea termicã ºi energeticã aclãdirilor existente ºi a instalaþiilor deîncãlzire ºi preparare a apei calde deconsum aferente acestora (BuletinulConstrucþiilor nr. 4-2001) ;

NP 049 Normativ pentru elabo-rarea ºi acordarea certificatului ener-getic al clãdirilor existente (BuletinulConstrucþiilor nr. 5 -2001) ;

NP 047 Normativ pentru reali-zarea auditului energetic al clãdirilorexistente ºi al instalaþiilor de încãlzireºi preparare a apei calde de consumaferente acestora (Buletinul Con-strucþiilor nr. 5-2001);

GT 036-02 Ghid pentru efectu-area expertizei termice ºi energetice aclãdirilor de locuit existente ºi a insta-laþiilor de încãlzire ºi preparare a apeicalde de consum aferente acestora(Buletinul Construcþiilor nr. 3-2003);

MP 024-02 Metodologie privindefectuarea auditului energetic alclãdirilor existente ºi a instalaþiilor deîncãlzire ºi preparare a apei calde deconsum aferente acestora (BuletinulConstrucþiilor nr. 10-11/2002);

GT 037-02 Ghid pentru elabo-rarea ºi acordarea certificatului ener-getic al clãdirilor existente (BuletinulConstrucþiilor nr. 2-2003);

NP 060-02 Normativ privindstabilirea performanþelor termo-higro-energetice ale anvelopei clãdirilor delocuit existente, în vederea reabilitãriiºi modernizãrii lor termice (BuletinulConstrucþiilor nr. 18-2003);




Captarea ºi evacuarea apelor superficiale, obþinute dinprecipitaþii meteorice sau din lucrãri industriale ºi agricole,au reprezentat mereu o prioritate în activitatea omului.Aceste necesitãþi, în ultimii ani, au fost mãrite în mod clardin cauza schimbãrilor climatice ºi morfologice în terito-riu (de ex.: calamitãþile anului 2005). MUFLE Drain estesoluþia idealã cerutã de proiectanþi, deoarece combinãcaracteristici tehnice, practice ºi economice pentrupunerea în operã, care este indispensabilã pentru instalatori.MUFLE spa, producãtor italian al produselor de drenaj alapelor de suprafaþã, deþine o gamã vastã de produse pentrua drena apele pluviale ºi consolideazã locurile cu situaþiiproblematice la dren.

MUFLE Drain dispune de mai multe sisteme de drenaj,cum ar fi:

Drenajul punctual – compus din capace ºi grãtare decanalizare cu ramã din fontã nodularã 500–7, de ladimensiunile minime de 300 x 300 mm pânã la 850 x 850 mm,de ex.: seria OMEGA în clasa D 400, 850 x 850 cu 600,dispune de unele opþiuni: garniturã anti-zgomot, greutatede numai 57 kg, balama ºi un sistem de încuietoare cucheie a capacului (cheie specialã anti-furt) mai sigur decâtcele obiºnuite.

Drenajul liniar – compus din rigole ºi grãtare rezistentepentru toate clasele de greutate potrivit încãrcãturii, con-form normativelor în vigoare (A15, B125, C250, D400,E600, F900). Rigola realizatã din HD-PE (polietilenã deînaltã densitate) rezistentã la lovituri ºi salturi termice,conservã aceleaºi caracteristici de robusteþe ºi elasticitatede la –50 0C pânã la +100 0C. Inatacabilã de agenþiichimici ºi atmosferici HD-PE, rezistã perfect la o vastãgamã de acizi, sãruri ºi baze, uleiuri minerale ºi petrol.Rigola MUFLE Drain poate fi instalatã cu siguranþã în insta-laþii chimice, staþiuni de serviciu sau sãli de lucru, dru-muri cu un ridicat uz de sãruri anti-îngheþ. În toatesituaþiile este necesar ca substanþele chimice sã nu poatãcompromite structura ºi eficienþa sistemului de drenaj.Suprafaþa netedã ºi impermeabilã favorizeazã scurgereaapei, nu permite formarea depunerilor. Rigola MUFLEDrain poate fi folositã în sectoarele industriei alimentareºi, de asemenea, în restaurante. Sistemul practic decuplare rapidã între rigole este prevãzut cu nut ºi feder.

Avantajos de transportat ºi montat, instalarea rigolelornu necesitã folosirea unor unelte speciale, ieºirile deconectare preinstalate pentru evacuare favorizândconectarea simplã ºi rapidã în reþelele de canalizare.

Drenaj din oþel inox – gama de cãmine ºi rigole decolectare a mãrcii ASVOX este complet realizatã din oþelinox AISI 304, fiind în mãsurã de a satisface toate exigen-þele în materie de rezistenþã mecanicã, chimicã ºi termicã.Calitatea sistemelor noastre de drenaj este optimã garan-tând caracteristicile de curãþenie ºi igienã, în deplinrespect faþã de normativele comunitare europene. LiniaASVOX, compusã din sifoane pietonale ºi carosabile,rigole cu fisurã ºi grãtare, este destinatã sectoarelor agro-alimentare, abatoarelor, spitalelor, laboratoarelor, industrieichimice ºi farmaceutice, oriunde este necesar drenajulunor cantitãþi mari de apã în timp record.

Drenaj gazon Prato – realizat din PE-HD; sistemulPrato reprezintã un produs inovator în vederea transfor-mãrii oricãrei suprafeþe într-un spaþiu verde cu caracteris-tici optime pentru un trafic lejer, asigurând totodatã ºidrenajul apelor pluviale.

Acesta este indicat ºi adaptat pentru: parcãri, spaþiide staþionare, grãdini, parcuri sportive, terenuri de golf,consolidarea terenurilor cu risc, amenajãri de spaþiiplatformã.

Angajaþii firmei formeazã o echipã de profesioniºti cevor reprezenta un real spijin în atingerea obiectivelor pecare vi le propuneþi, oferindu-vã consultanþã de la primelefaze de proiectare pânã la punerea în operã a produselor,succedându-se cu un raport de asistenþã.

Sisteme de drenaj al apelor de suprafaþã

Reprezentant oficial în România SC Gimani & MufleTel.: 0726-622.615; Fax: 0248- 510.780;

[email protected]; www.mufle.ro.

Distribuitori MUFLE autorizaþi:• zona Moldovei: hipermarketuri Dedeman; • zona Transilvaniei: magazinele Ambient;• zona Bucureºti: SC Baduc, SC Rom Vest ªos. Pipera Tunari

0724.564.230; SC Picollo Com, magazin Bãneasa 0723.501.120;• zona Braºovului: SC Recobol 0722-133.004.


SC 007-02 Soluþii cadru pentrureabilitarea termo-higro-energeticã aanvelopei clãdirilor de locuit exis-tente (Buletinul Construcþiilor nr. 18-2003);

SC 006-01 Soluþii cadru pentrureabilitarea ºi modernizarea instalaþi-ilor de încãlzire din clãdiri de locuit(Buletinul Construcþiilor nr. 5-2002);

MP 019-02 Metodologie privindreabilitarea ºi modernizarea anvelopeiºi a instalaþiilor de încãlzire ºi apãcaldã de consum la blocurile delocuinþe cu structura din panouri mari(Buletinul Construcþiilor nr. 2-2004).

În ansamblu, se stabilesc metodo-logii de apreciere detaliatã a perfor-manþelor clãdirilor existente ºi bazepentru modernizare în scopul con-servãrii energiei. În esenþã, toateaceste reglementãri tehnice privesc:

caracterizarea clãdirilor dinpunctul de vedere al eficienþei ener-getice prin expertiza termicã ºi certifi-catul energetic (document sinteticnecesar în relaþiile economice);

orientarea proiectelor de moder-nizare energeticã prin raportul deaudit energetic în care sunt înscrisesoluþiile tehnice de eficientizare aanvelopei ºi instalaþiilor.

Se remarcã numãrul foarte marede normative, ghiduri, metodologii,soluþii cadru, fãrã a mai menþiona ºistandardele. Astfel, apar multe supra-puneri, iar utilizarea lor de cãtreproiectanþi, experþi tehnici, verificatoriºi auditori este îngreuiatã. Probabil arfi utilã o concentrare ºi sistematizarea tuturor acestor documente, con-comitent cu traducerea ºi adaptareacelor din U.E. În general, reabilitareatermicã propusã de audit are învedere un numãr mic de soluþii pen-tru anvelopã ºi instalaþii, fãrã a reco-manda cãi de utilizare a energiilorneconvenþionale ºi monitorizareapermanentã a clãdirilor care au fãcutobiectul reabilitãrilor termice.

De fapt, ansamblul reglemen-tãrilor tehnice este marcat în esenþãprin:

considerarea punþilor termice laevaluarea rezistenþei termice corec-tate R’ care devine principala carac-teristicã a unor elemente de construcþie(pereþi, acoperiº, ferestre, planºeupeste subsol etc.), înlocuind vechearezistenþã în câmp Ro;

aprecierea globalã a eficienþeitermice a clãdirii prin coeficientul deizolare termicã GN, impropriu denu-mit astfel deoarece este proporþionalcu consumul.

În acest fel noile reglementãriintroduc valori minime ale rezis-tenþelor termice pe element (pre-scripþii de tip „garde - fou”) ºi ovaloare maximã G dependentã deraportul A/V pe care proiectantul opoate satisface prin diverse soluþiitehnice (protecþie termicã, efect de serã,utilizarea de resurse regenerabile,

recuperare de cãldurã etc.). Este unpas important menit sã stimuleze cre-ativitatea tehnicã, din pãcate încãpuþin valorificat în România (fig. 3).

În cadrul unor programe de coope-rare internaþionalã, s-au realizatlucrãri de reabilitare demonstrative înmai multe localitãþi. Aplicarea unorsoluþii de izolare termicã suplimen-tarã a fost realizatã în paralel cu valo-rificarea energiei solare. Totodatã, s-arealizat monitorizarea clãdirilor însezonul de încãlzire urmãtor (ex.:Cãminul T14 Tudor Vladimirescu,Blocul de locuinþe, Str. Tabacului nr. 7Iaºi). Au fost evidenþiate o serie deaspecte privind utilizarea spaþiilor delocuit, precum ºi adaptarea insu-ficientã a furnizãrii agentului ter-mic dupã modernizare.

Monitorizarea blocului din Str. Taba-cului a relevat între altele:

diminuarea excesivã a ventilãriinaturale din cauza tâmplãriei etanºe;

indiferenþa furnizorilor de energietermicã interesaþi sã vândã cât maimultã energie.

Astfel, locatarii se vãd obligaþi sãmenþinã excesiv de mult ferestreledeschise, sã consume ºi sã plãteascãtot atât de mari sume pentru cãldurã.

Rãmâne ca în viitor reglementãriletehnice sã prevadã cã performanþaenergeticã a clãdirilor trebuie sãincludã toate cantitãþile de energietermicã ºi electricã: pierderi ºi apor-turi, inclusiv cele gratuite cu randa-mentele de utilizare, bilanþul deenergie finalã (fig. 4) ºi structura aces-tuia în general prezentatã în fig. 5pentru cãldurã.

Fig. 4: Schemã pentru bilanþul anual de energie consumatã la încãlzireaunei clãdiri ºi prepararea apei calde

Fig. 3: Cãminul T14 Tudor VladimirescuFaþadã îmbrãcatã cu polistiren

expandat, fâºii POLYALPAN ºi bovindouriuºoare care creeazã efect de serã ºi o pro-tecþie suplimentarã, realizând combina-rea izolãrii termice adiþionale cuutilizarea energiei solare. Ferestrele libereau 3 rânduri de sticlã.



În cadrul târgului internaþional ROMTHERM, s-a anunþat înfi-inþarea firmei GERMAN POWER SYSTEMS, reprezentant al pro-ducãtorului de sisteme de cogenerare DEUTZ POWER SYSTEMSGmbH & Co. Kg din Mannheim Germania.

Cu aceastã ocazie, domnul Klaus U. HORNOFF, unul dintreproprietari, a fãcut o scurtã prezentare a intenþiilor nou-înfiinþateifirme pe piaþa din România. Domnia sa a precizat cã în contextulscumpirii continue a preþului materiilor prime ºi a carburanþilor,utilizarea de soluþii neconvenþionale de producere atât a energieielectrice, cât ºi termice este vitalã. Sistemele de cogenerare suntcunoscute de mult timp în România, dar este cazul sã se intensi-fice implementarea lor atât în sectorul privat, cât ºi în cel de stat.

Pentru a le putea demonstra utilitatea ºi eficienþa, una dintrefirmele domnului Hornoff a achiziþionat un astfel de sistem de 20 kWelectrici, respectiv 40 kW termici care funcþioneazã ºi stã la dis-poziþia tuturor celor interesaþi.

Domnul Norbert Mueller, reprezentantul pentru Europa de Est alfirmei Deutz Power Systems din Mannheim, a fãcut o scurtãprezentare a firmei Deutz ºi a sistemelor de cogenerare. Având cafondatori pe N. A. Otto ºi E. Langen, K. Benz ºi G. Daimler, W. Maybachºi Ettore Bugatti, firma Deutz are o istorie care dateazã din 1864.

Atât tradiþia, cât ºi flexibilitatea în „croirea” sistemelor decogenerare pentru fiecare client în parte au fãcut ca Deutz PowerSystems sã aibã instalate, în anul 2004, sisteme de cogenerarecare folosesc drept combustibil gazul natural sau biogaz, deaproximativ 300 MW în întreaga lume.

Domnii Mueller ºi Raschke, reprezentanþi ai firmei EmslandstromGmbH&Co.KG, au subliniat cã folosirea combustibilului trebuie sã sefacã la maximum, fapt realizat cu motoarele termice Deutz.

Producerea simultanã de curent electric ºi energie termicã, cu ungrad ridicat de eficienþã, este atuul principal al sistemelor de cogenerare.

În România sunt instalate deja 3 motoare termice Deutzînsumând 4,5 MW în oraºul Cluj. Firma German Power Systemsintenþioneazã ca, în luna mai, sã susþinã câteva prezentãri maiample în þarã, unde atât specialiºtii germani, cât ºi cei români vãvor sta la dispoziþie pentru orice fel de întrebãri.

Sisteme de cogenerare


Un alt aspect care lipseºte în actu-ala formã a reglementãrilor tehniceeste cel referitor la cuantumul:

consumului de energie primarã(fig. 6), þinând seama cã pentruacoperirea necesarului de energiefinalã existã multe pierderi în amontela producerea centralizatã de energie,transformarea ºi distribuþia acesteia.La scarã naþionalã conteazã numaiconsumul de energie primarã ºi, înlegãturã directã cu acesta,

emisiile de gaze cu efect de serã(GES) ºi de alþi poluanþi (SO2, NOx,COV, pulberi etc.), toate dependentede energia primarã consumatã.

Rãmâne de vãzut dacã, cel puþinîn cazul clãdirilor de locuit, poate fiignoratã necesitatea unui anumit gradminim de compactitate (A/V), acestafiind primul factor de care depindenecesarul de energie termicã înclãdirile civile.

Pe marginea reglementãrilor tehnicedin domeniul izolãrii termice ºieconomiei de energie, INCERC propu-nea în 2003 reanalizarea normelor ºia cataloagelor de soluþii cu republi-carea acestora.

Dificultãþile proiectanþilor – con-structori ºi instalatori – în activitateacurentã se referã la:

procurarea normelor, care aparîn tiraj destul de limitat ºi scump,epuizate rapid. Ar fi foarte utilã publi-carea lor pe un site accesibil la unpreþ modest sau gratuit;

volumul foarte mare de infor-maþii care trebuie însuºit din mers;

lipsa unor informaþii obligatoriidin norme etc. De exemplu abor-darea diferitã a volumului încãlzit laclãdirile de locuit ºi la cele nerezi-denþiale nu se poate realiza ºi prindeterminarea performanþelor ele-mentelor anvelopei diferenþiat, întrucâtfascicula C107/3-1997 nu oferã infor-maþiile aferente. Totodatã, aplicareanormativelor trebuie însoþitã de cata-loage mai ample ºi de utilizarea unorprograme performante de modelarea punþilor termice sau de bilanþenergetic.

De remarcat este necesitateareanalizãrii permanente a acestornorme, în vederea adaptãrii lanormele actuale privind eficienþaenergeticã din Uniunea Europeanã,care prevãd, în perspectiva imediatã,schimbãri majore.

O atenþie deosebitã trebuie acor-datã construcþiilor cu compactitateredusã (cu numãr redus de niveluri)care, în final, au consumuri energe-tice specifice mult mai mari faþã declãdirile compacte cu acelaºi grad deprotecþie termicã a elementelor deînchidere.

Clãdirile din mediul rural nu maipot fi exceptate de la exigenþeleaplicabile în oraºe.

În perspectivã, se contureazãnecesitatea de a realiza clãdiri civilecu consum foarte mic de energie,clãdiri cu autonomie energeticã ºiclãdiri active energetic.

APLICAREA NORMELOR DE PROTECÞIE

TERMICÃ, CONªTIENTIZAREAUTILIZATORULUI

Dupã 1989, organizaþiile inter-naþionale (în special PHARE) au cãu-tat sã implementeze, în România,proiecte de eficienþã energeticã. În ciudaeforturilor financiare importante,mãsurile respective nu au avut, întot-deauna, impactul social scontat.

Existã mai mulþi factori care aucontribuit la aceastã situaþie, dintrecare cei mai importanþi au fost:

preþul încã relativ scãzut al energieitermice ºi subvenþiile acordate furnizorilor;

nu a existat o conºtientizare apopulaþiei ºi chiar a specialiºtilor(arhitecþi, ingineri constructori ºi insta-latori) privind necesitatea ºi rentabili-tatea economisirii energiei ºi referitorla modalitãþile concrete de economisirea energiei;

în cazul clãdirilor legate la sis-temul de termoficare nu a existat, tot-deauna, o legãturã directã întreenergia termicã consumatã (pentruîncãlzire ºi sub formã de apã caldãmenajerã) ºi sumele plãtite pentruacest consum, deoarece se aplica sis-temul pauºal, iar pierderile pe traseuerau preponderente ;

la nivel guvernamental nu a existato politicã coerentã de sprijinire a mãsu-rilor de eficienþã energeticã, orientatespre proprietari ;

mulþi proprietari nu dispun defondurile necesare pentru aplicareamãsurilor de eficienþã energeticã ;

Oricum, exemplul practic estebaza reabilitãrilor. O dovedeºte gene-ralizarea ferestrelor termopan.


Fig. 5: Bilanþul energetic al unei clãdiri (Program Lesosai 5.5)- EPFL, CH

Se evidenþiazã structura aporturilor ºi consumului de energie termicãîn perimetrul clãdirii

Fig. 6: Energia primarã ºi energia finalãutilizatã în clãdiri



Societatea de Instalaþii Electriceºi Automatizãri din România (SIEAR)

prof. dr. ing. Constantin IONESCU – UTCB, preºedinte SIEAR

Începuturile activitãþii de instalaþiielectrice ºi automatizãri au fost mar-cate de participarea inginerilor dindomeniul instalaþiilor hidraulice ºitermice la organizarea conferinþelornaþionale, cunoscute sub denumireadevenitã celebrã de „conferinþele deinstalaþii de la Sinaia”.

Primele trei conferinþe s-au þinut laBucureºti (1967–1969). De la a 4-ala a 31-a inclusiv, s-au þinut la Sinaia(1970–1997), a 32-a la Bucureºti(1998) ºi începând cu a 33-a inclusiva 40-a la Sinaia (1998–2005).

Organizarea acestor conferinþe,care þineau în jur de trei zile, a foststructuratã sub formã de secþiuni.

În prezent, activitatea de speciali-tate se desfãºoarã pe domeniile deinstalaþii hidraulice, termice, venti-lare-climatizare, frig (Asociaþia Ingine-rilor Instalatori din România – AIIR) ºiinstalaþii electrice ºi automatizãri(SIEAR).

Ca urmare a înfiinþãrii AIIR, înanul 1990 s-a pus problema struc-turãrii activitãþii pe filiale.

Având în vedere cã activitatea deinstalaþii electrice ºi automatizãri aavut o dezvoltare semnificativã,începând cu anii ’80 un grup deiniþiativã a propus înfiinþarea uneisocietãþi independente de AIIR, caresã se ocupe de domeniul instalaþiilorelectrice ºi de automatizãri.

Astfel, în condiþiile Legii nr. 21 din1924, art. 40, s-a înfiinþat la26.07.1992 Societatea de InstalaþiiElectrice ºi Automatizãri din România(SIEAR).

SIEAR este o organizaþie profesio-nalã, neguvernamentalã, autonomã,apoliticã, recunoscutã, potrivit legii,

ca având personalitate juridicã, careîºi desfãºoarã activitatea în domeniulinstalaþiilor electrice ºi al automa-tizãrilor (iea).

SIEAR are urmãtoarele filiale:Bacãu, Bucureºti, Cluj-Napoca,Craiova, Facultatea de Instalaþii –UTCB, Galaþi, Iaºi, Medie ºi ÎnaltãTensiune (MIT), Prevenirea ºi Stin-gerea Incendiilor (PSI), Suceava,Târgoviºte, Teritoriu, TIAB, Timiºoara,Verificatori Proiecte ºi Experþi Tehnici(VP ºi ET).

Obiectivele SIEAR sunt: promo-varea ºtiinþei ºi tehnicii moderne îndomeniul iea; educaþia continuã acadrelor tehnice ce lucreazã în dome-niul iea; facilitarea schimbului de ideiºi informaþii între membrii societãþii;sprijinirea iniþiativelor în domeniulînvãþãmântului, cercetãrii, proiectãrii,execuþiei, punerii în funcþiune ºiexploatãrii iea; participarea la regle-mentãrile tehnice din domeniul iea;certificarea competenþei profesionale aagenþilor economici (societãþi comer-ciale); sprijinirea tinerilor ce dovedesccalitãþi profesionale deosebite; susþinereaintereselor membrilor sãi.

SIEAR are 600 de membri indivi-duali ºi 47 de membri colectivi (soci-etãþi comerciale).

SIEAR colaboreazã cu AsociaþiaGeneralã a Inginerilor din România(AGIR), Asociaþia Inginerilor de Insta-laþii din România (AIIR), SocietateaRomânã de Asigurarea Calitãþii(SRAC), Asociaþia Românã de TehnicaSecuritãþii (ARTS), Comitetul NaþionalRomân de Iluminat (CNRI), AsociaþiaGeneralã a Frigotehniºtilor din România(AGFR), Societatea Românã pentruProtecþia Atmosferei (SOROPA),

Societatea Românã pentru Protecþiacontra Incendiilor (SORPINC), Soci-etatea pentru Optimizarea Con-sumurilor Energetice din România(SOCER), Comitetul ElectrotehnicRomân (CER), Comitetul NaþionalRomân pentru Conferinþa Mondialã aEnergiei (CNR-CME), Comitetul NaþionalRomân pentru Federaþia Internaþionalãde Control Automat (CNR-IFAC) ºiAsociaþia Românã a Antreprenorilor deConstrucþii (ARACO).

SIEAR are certificat Sistemul deManagement al Calitãþii, conformISO 9001–2000, de cãtre Societateapentru Asigurarea Calitãþii (SRAC)din 16.07.2004.

Fondurile necesare desfãºurãriiactivitãþii SIEAR sunt create prin coti-zaþiile anuale ale membrilor individualiºi ale membrilor colectivi – societãþicomerciale, (instituþii – persoanejuridice), din organizarea de cursuri,precum ºi din sponsorizãri.

Preocupãri actuale:participarea la armonizarea

legislaþiei cu cea a UE;certificarea Sistemului de Mana-

gement al Calitãþii în conformitate cuISO 9001 al societãþilor ce lucreazãîn domeniul iea;

certificarea Competenþei Profe-sionale de cãtre SIEAR a societãþilormembre SIEAR;

autorizarea electricienilor;auditul energetic;cursuri de instruire pentru VP ºi ET,

Automate Programabile, AplicaþiiInformatice în proiectarea instalaþiilorelectrice ºi de automatizare, Mãsurareaºi controlul poluãrii atmosferei etc.

Instalaþiile electrice ºi de automatizare reprezintã partea „inteligentã” care „lucreazã” pentru construcþie ºi, înegalã mãsurã pentru beneficiari. Dupã 1990, România a cunoscut o adevãratã „explozie“ informaþionalã ºimaterialã, înregistrând o ofertã enormã de produse, tehnologii ºi servicii de origine occidentalã, locul unde perfor-manþele în domeniu sunt aproape de perfecþiune. De aici ºi nevoia unei „replici” autohtone, în primul rând de ordinorganizatoric, pentru a face faþã „invaziei” menþionate ºi, de asemenea, pentru a oferi posibilitatea producãtorilor,comercianþilor ºi constructorilor români sã se adapteze noilor condiþii. Un prim exemplu îl constituie apariþiaSocietãþii de Instalaþii Electrice ºi Automatizãri (SIEAR). La SIEAR ºi rostul ei se referã în sintezã dl prof. dr. ing. ConstantinIonescu – UTCB, preºedinte SIEAR.


Buldoexcavatoaresau încãrcãtoare-excavatoare?

prof. univ. dr. ing. Gh. P. ZAFIU – UTCB

Pentru executarea lucrãrilor deterasamente dispersate, cu volummic, în condiþiile unor schimbãrifrecvente ale amplasamentului ºichiar ale ºantierului, se folosesc

utilaje tehnologice multifuncþionale,care sunt prevãzute constructiv cudouã echipamente principale delucru, montate pe aceeaºi maºinã debazã conceputã special, formatãdintr-un tractor pe roþi cu pneuri alcãrui ºasiu este proiectat corespun-zãtor (fig. 1a, documentaþie JCB ºi 1b,documentaþie KOMATSU). Unul din-tre cele douã echipamente princi-pale, amplasat la partea frontalã atractorului, este, în variantele con-structive actuale, un echipament deîncãrcãtor. Au existat ºi soluþii con-structive mai vechi, provenite dinfosta Uniune Sovieticã, la careechipamentul frontal era de buldozer(fig. 2a ºi b). Al doilea echipamentprincipal, montat la partea dorsalã,este echipamentul de excavatorhidraulic.

Graþie celor douã variante con-structive ale echipamentului amplasat

în partea frontalã, acest utilaj estecunoscut sub douã denumiri:

pe piaþa româneascã, undeprimele echipamente, dotate cu bul-dozer, au fost importate din fostaUniune Sovieticã, se utilizeazã,aproape în exclusivitate, denumireade BULDOEXCAVATOR;

pe piaþa Uniunii Europene ºiamericanã, unde au fost concepute ºisunt folosite variantele echipate cuîncãrcãtor, se utilizeazã denumireade ÎNCÃRCÃTOR - EXCAVATOR.

Curios este cã distribuitoriiautohtoni de echipamente tehnologicefolosesc în ofertele lor în limba românãdenumirea de „buldoexcavator”, deºifirmele reprezentate au în documen-taþia lor denumirea de „încãrcãtor-excavator” (tabelul 1). De aici,bineînþeles cã ºi utilizatorii românifolosesc, de regulã, tot denumirea debuldoexcavator.

Fig. 1a

Fig. 1b

Fig. 2a

Fig. 2b

Tabelul 1 continuare în pagina 122


Aparent nu ar exista nicio pro-blemã, fiind, dupã unii, doar ochestiune de obiºnuinþã. În realitate,pentru un adevãrat profesionist, între„buldoexcavator” ºi „încãrcãtor-exca-vator” existã deosebiri structurale ºifuncþionale esenþiale, fiind, de fapt,

vorba de echipamente tehnologicediferite. Pentru a lãmuri pe deplin ºi,sper, definitiv aceastã problemã, m-amhotãrât sã abordez aceastã temã înarticole care, pentru a avea o dise-minare mai largã a informaþiei, au fosttransmise spre publicare în mai multereviste de specialitate. Am fost deter-minat în aceastã acþiune de con-statarea cã toate încercãrile fãcutedirect, de la om la om, de a introduceºi în România denumirea corectã deîncãrcãtor-excavator nu au avutsucces, în special pe motivul intuitanterior, ºi anume cã „lumea” esteobiºnuitã cu denumirea de buldoex-cavator ºi cã firma concurentã „X”foloseºte tot aceastã denumire. Credcã a sosit momentul sã se foloseascãdenumirea în concordanþã cu structuraconstructivã a acestui echipament.

Vã propun sã analizãm cazulfolosind de astã datã origineadenumirii de încãrcãtor-excavator.Pentru aceasta, se utilizeazã infor-maþiile desprinse din posterul intitulatThe History of Jcb Backhoe Loaders,tipãrit în anul 1994, care redã ima-ginile modelelor caracteristice deechipamente, în numãr de 27, prezen-tate cronologic, realizate de firma JCB.

Incontestabil, primul echipamenttehnologic prevãzut simultan cu celedouã echipamente de lucru (încãrcã-tor ºi excavator) a fost conceput ºirealizat de firma JCB în anul 1954prin montarea pe un tractor rutierstandard a celor douã echipamente,folosind cadre metalice fixate peºasiu, fãrã sã se modifice construcþiatractorului (fig. 3), fiind lansat pe piaþãsub denumirea JCB HIDRADIGGERMAJOR LOADER. Conform Dicþiona-rului Tehnic englez-român, cuvântul„digger” poate avea ºi traducerea deexcavator cu lingurã (maº), iar„loader” este încãrcãtor. În anul 1957,s-a lansat o variantã îmbunãtãþitãdenumitã JCB HIDRADIGGER LOADALL,montatã tot pe un tractor standard(fig. 4). Prima adaptare structuralã aºasiului tractorului în vederea mon-tãrii celor douã echipamente a fostrealizatã în anul 1958 (fig. 5), subdenumirea JCB LOADALL 65.

De aici se poate vorbi în ade-vãratul sens al cuvântului de unechipament tehnologic conceputintegral pentru a fi destinat lucrãrilorde excavare ºi încãrcare, prevãzut cucele douã echipamente de lucru,montate simultan pe un tractor cuºasiul adaptat corespunzãtor. Dupão serie de 7 modele de încãrcãtoare-excavatoare, lansate pânã în anul1963, a fost conceput ºi realizat unmodel de buldoexcavator (fig. 6),denumit JCB 1. Se poate observa cuuºurinþã diferenþa constructivã aechipamentului de buldozer faþã decea de încãrcãtor. Lama, destinatãdupã formã pentru îndepãrtareazãpezii, este montatã pe cadrul fixatprin articulaþiile laterale la ºasiultractorului. Acþionarea cadrului, pen-tru ridicarea ºi coborârea lamei, seface cu doi cilindri hidraulici, fixaþila partea frontalã superioarã, subcapota motorului. Acesta a fost uniculmodel de buldoexcavator prezentatde firmã (nu deþin informaþii despreexistenþa altor modele), în continuarepânã în prezent fiind produse numaiîncãrcãtoare-excavatoare.

De altfel, denumirea de încãrcã-tor-excavator a fost introdusã ºi înstandardele româneºti adoptatedupã anul 2000, din care am spicuitunele aspecte pe care le prezentãmîn continuare.

Astfel, SR EN 474-4:2001, „Maºinide terasament. Reguli de securitate.Partea 4: Cerinþe pentru încãrcãtoare-excavatoare”, defineºte încãrcãtorul-excavator astfel: „Maºinã autopropulsatãpe roþi sau pe ºenile, alcãtuitã dintr-omaºinã de bazã, care are un meca-nism de încãrcãtor cu cupã în parteafrontalã ºi de excavator în partea dinspate.”

Printr-o „NOTÃ” acelaºi standardprecizeazã funcþiile tehnologice aleîncãrcãtorului-excavator:

„Atunci când este utilizatã caexcavator cu cupã inversã, maºinaeste staþionarã ºi sapã normal subnivelul solului, dupã un ciclu delucru pentru excavator, care cuprindesãparea, ridicarea, rotirea ºi descãr-carea materialului.

Fig. 3

Fig. 4

Fig. 5

Fig. 6




Atunci când este utilizatã ca încãrcãtornormal cu cupã, maºina efectueazã încãr-carea printr-o deplasare cãtre înainte,dupã un ciclu de lucru pentru încãrcãtor,care cuprinde umplerea cupei, ridicarea,transportul ºi descãrcarea”.

SR EN 474-4:2001 face referire ºila aceste echipamente de lucruataºate opþional, pe care ledenumeºte accesorii. Definiþia acce-soriului este conform standardului:„Dispozitiv demontabil (organ delucru) montat fie direct pe maºinã, fiepe un dispozitiv cu montare rapidã,care îndeplineºte funcþia principalã amaºinii sau are o utilizare specificã.Exemplu: cupã, cleºte pentru buºteni,lamã, dinte scarificator”.

Definiþii asemãnãtoare suntcuprinse ºi în SR ISO 6165:1994,„Maºini de terasament – Tipuri princi-pale – Vocabular”, care se referã laexcavator-încãrcãtor: „Maºinã auto-propulsatã pe roþi, având structuraprincipalã destinatã sã primeascãsimultan, un mecanism frontal deîncãrcare cu o cupã ºi altul posteriorde excavare cu cupã inversã.

În cazul când maºina se utilizeazãca excavator, ea sapã normal subnivelul solului, prin deplasarea cupeispre maºinã; excavatorul ridicã mate-riale, efectueazã o miºcare de rotaþieºi descarcã aceste materiale, structuraprincipalã rãmânând în acest timpimobilã. În cazul când maºina esteutilizatã ca încãrcãtor, încarcã sausapã prin deplasarea înainte, apoiridicã, transportã ºi descarcã materiale”.

Pentru a fi suficient de explicit, voiprezenta separat cele douã tipuri deechipamente tehnologice insistând,evident, asupra deosebirilor construc-tive ºi, mai ales, funcþionale.

Încãrcãtorul-excavator (fig.7, docu-mentaþie KOMATSU) este un utilajtehnologic multifuncþional, care,constructiv, este prevãzut cu douã

echipamente principale de lucru ºianume:

echipamentul de încãrcãtor, ampla-sat în partea din faþã a tractorului;

echipamentul de excavator,amplasa t în par tea d in spate atractorului.

Buldoexcavatorul (fig. 8) este unutilaj tehnologic multifuncþionalcare, constructiv, este prevãzut tot cudouã echipamente principale delucru, ºi anume:

echipamentul de buldozer, ampla-sat în partea din faþã a tractorului;

echipamentul de excavator,amplasat în partea din spate atractorului.

Este necesarã precizarea cã, deºiunele excavatoare, din categoriilemini (fig. 9a, documentaþie CATER-PILLAR) sau midi (fig. 9b, documen-taþie JCB ºi 9c, documentaþie LIEBHERR)cu ºenile sau pe roþi cu pneuri, suntprevãzute cu o lamã în partea din faþãsau din spate a ºasiului, acestea nupot fi incluse în categoria buldoexca-vatoarelor. În aceste cazuri, lama debuldozer este un echipament auxiliar,care are ºi rolul de stabilitate, echipa-mentul principal fiind cel de excava-tor dispus pe platforma superioarãrotitoare.

Revenind la tema articolului,facem precizarea cã tocmai echipa-mentele frontale în discuþie facdeosebirea dintre încãrcãtorul-exca-vator ºi buldoexcavator, ºi anumepentru faptul cã, parafrazând o per-sonalitate cunoscutã, am putea spune:„încãrcãtorul nu-i ca buldozerul”.

Pentru aceasta, vom analizaconstructiv cele douã echipamenteaºa cum sunt ele integrate în structurautilajului.

Încãrcãtorul frontal (fig. 10) poatefi conceput în diferite forme construc-tive având toate aceeaºi schemãfuncþionalã de bazã: un cadru fixat

Fig. 7 Fig. 8

Fig. 9a

Fig. 10

Fig. 9c

Fig. 9b




de ºasiul tractorului, de care suntarticulate douã braþe oscilante acþio-nate cu doi cilindri hidraulici. Celedouã braþe susþin sistemul de compo-nente articulate prin intermediulcãrora se fixeazã ºi se acþioneazãcupa de încãrcãtor. O alternativãopþionalã, suplimentarã, la cupa deîncãrcare, pe lângã alte organe active(furcã de stivuitor, greblã, cupã graiferpentru buºteni, furcã pentru gunoi degrajd, frezã rutierã etc), o poate con-stitui lama orientabilã, putând sãlucreze astfel ca un buldozer (fig. 11,documentaþie KOMATSU). Folosindcupa de construcþie articulatã, spe-cialã, prevãzutã cu cozorocul rabatabil(fig. 12, documentaþie KOMATSU), sepot extinde disponibilitãþile tehnolo-gice ale echipamentului de încãrcã-tor, putând sã lucreze inclusiv cabuldozer, prin simpla acþionare apãrþii rabatabile, fãrã sã fie nevoie sãse demonteze cupa (fig. 13, docu-mentaþie JCB).

Funcþional, echipamentul deîncãrcãtor este total diferit de cel debuldozer fiind mult mai complexdatoritã structurii mecanismelor deacþionare, impusã de necesitateagenerãrii diagramei de miºcare acupei (fig. 14, documentaþie JCB).Susþinerea ºi schimbarea poziþiei rela-tive a cupei, prin ridicarea ºi rotirea înplan vertical, se fac cu ajutorul unormecanisme formate din tije articulate,de diferite forme, acþionate de cilindrihidraulici cu dublu efect. De regulã,pentru ridicarea braþelor cupei, sefolosesc doi cilindri hidraulici, iarpentru rotirea cupei, unul sau doicilindri. Braþele de susþinere a cupeisunt folosite în timpul lucrului pentruîmpingerea, ridicarea ºi coborâreacupei, suportând întreaga sa greutate.Ele formeazã douã sau patru cadrelaterale de rezistenþã, care fac legãturadintre cupã ºi ºasiu, susþinând toto-datã sistemul de pârghii articulate,care asigurã rotirea în plan vertical acupei în vederea încãrcãrii, trans-portului ºi descãrcãrii.

Buldozerul, ca echipament princi-pal dispus frontal, este alcãtuit dintr-olamã, prevãzutã cu cuþitul de tãiere lapartea inferioarã, montatã pe douã

grinzi de împingere ºi susþinere, arti-culate la cadrul portant printr-o articu-laþie amplasatã pe baza inferioarã aºasiului sub motor (fig. 6 ºi fig. 8).Acþionarea grinzilor, pentru ridicareaºi coborârea lamei, se face cu cilindrihidraulici fixaþi de cadrul tractorului.Construcþia echipamentului de lucru,astfel conceput, nu permite folosireaacestuia pe post de încãrcãtor, prinsimpla schimbare a lamei cu o cupãde încãrcare. Buldozerul este deci unechipament specializat, folosit numaipentru lucrãri de sãpare, deplasare,nivelare, strângere în grãmezi sauîmprãºtiere a pãmântului, precum ºiîmpingerea acestuia la umplereagropilor de fundaþii sau în ºanþuri pen-tru acoperirea unor reþele edilitare.

CONCLUZII

Deosebirea constructivã ºi funcþio-nalã dintre cele douã echipamente con-stã în faptul cã la echipamentul deîncãrcãtor se poate ataºa o lamã de bul-dozer, în locul cupei de încãrcare, întimp ce la buldozer nu poate fi ataºatã ocupã de încãrcare în locul lamei,deoarece, prin structura constructivã,buldoexcavatorul nu poate ridicaechipamentul la o înãlþime mai maredecât baza inferioarã a ºasiului ºi nupoate genera miºcãrile necesare pentrudescãrcarea materialului din cupã.

Datoritã interschimbabilitãþii cupei,echipamentul de încãrcãtor are uncaracter universal, putând fi folosit pentruexecutarea unei game de lucrãri multmai extinse, comparativ cu echipa-mentul de buldozer. Astfel, chiar subaspect comercial este mult mai indicatsã se foloseascã denumirea de încãrcã-tor-excavator, care induce clientuluiconvingerea cã achiziþioneazã unechipament cu disponibilitãþile tehno-logice foarte largi.

Dupã conþinutul ofertelor fãcutede firmele producãtoare, se poateconstata cã, actualmente, nu se maifabricã decât încãrcãtoare-excava-toare, care pot avea echipamente debuldozer printre echipamenteleopþionale de schimb. De altfel, bul-doexcavatoarele au fost fabricatesemnificativ în fosta Uniune Sovieticã,de unde au ºi fost importate înRomânia, împreunã cu denumirea, înanii ‘60 - ‘70.

Fig. 11

Fig. 12

Fig. 13

Fig. 14




Ca urmare, figurile utilizate înacest articol pentru a ilustra buldoex-cavatoarele, din lipsa unor prospecte,au fost preluate dupã cataloagele„epocii”:

BULDOEXCAVATOR EO-2621pe tractor «Belarus» IAMAZ-6L/M(fig. 2a), dupã „Catalogul utilajelordin dotare”, – ICEMENERG – Oficiulde informare documentarã pentruenergeticã, Bucureºti 1982;

BULDOEXCAVATOR E-153 petractor «Belarus» (fig. 2b), dupã unmanual rusesc din 1972.

Bineînþeles cã firmele producãtoareau pornit o adevãratã competiþie îngãsirea celor mai ingenioase ºi inova-tive rezolvãri constructive, pentru a veniîn întâmpinarea dorinþelor utilizatorilor.Astfel, o noutate absolutã, încãrcãtorul-excavator MULTIJOB T90 LX, produsde firma HAULOTTE, cu rotire totalãde 3600 a excavatorului asociatã cu unîncãrcãtor telescopic (fig. 15), constituieo revoluþie pe piaþa echipamentelor

pentru lucrãri de terasamente. Acestava fi lansat la Salonul Intermat 2006,care va avea loc în perioada 24 –29 apriliela Paris Nord Villepinte.

Echipamentul tehnologic multi-funcþional asigurã funcþiile urmã-toarelor echipamente de lucru:

excavator, încãrcãtor, stivuitor tele-scopic. Caracteristicile tehnice aleacestor echipamente sunt prezentate întabelul 2.

MULTIJOB T90 LX poate fi folositºi pentru acþionarea diverselor unelteportabile hidrostatice ºi este de aºtep-tat cã se vor concepe ºi echipamentede lucru opþionale, care sã poatã fimontate în locul cupelor de excava-tor ºi respectiv de încãrcãtor.

Odatã cu aceastã polivalenþã,echipamentul oferã ºi douã avantajedeosebite:

rotirea la 3600 a cabinei ºiechipamentului de excavator;

poziþia motorului situatã înpartea opusã a încãrcãtorului asigurão creºtere semnificativã a sarcinii deîncãrcare.

Rãmâne de vãzut cât de atractivva fi sub aspectul preþului, care, indis-cutabil, trebuie sã fie mai mare decâtcel al echipamentelor clasice.

Pe baza celor prezentate, considersuficiente argumentele care pledeazãîn favoarea ideii de eliminare dinexprimarea curentã a denumirii debuldoexcavator în locul celei de încãr-cãtor-excavator ºi aºtept ca timpul sãvalideze aceastã speranþã.

BIBLIOGRAFIE

1. * * * Marcom echipamente pentruconstrucþii ºi industrie, broºurã de pre-zentare elaboratã de RMC’94 SRL, 2005

2. * * * The JCB Backhoe Loaderrange, broºurã de prezentare pusã ladispoziþie de Terra Romania, 2004

3. * * * Prospecte provenind de lafirmele CASE, CATERPILLAR, LIEBHERR

4. * * * Documentaþie HAULOTTE

Tabelul 2

Fig. 15


Calitatea în construcþiiREVIZUIREA LEGII NR. 10/1995

dr. ing. Felician Ioan HANN – preºedintele Comisiei Naþionale Comportarea in situ a Construcþiilor

Propunerea ISC de proiect de legepentru modificarea ºi completarea Legiinr. 10/1995 privind calitatea în construcþii,apãrutã pe site, aduce unele îmbunãtãþiriîn formularea textelor privind sistemulcalitãþii în construcþii ºi componentelesale, dar este aproape incredibil cum denu sesizeazã ºi perpetueazã incon-secvenþele, contradicþiile ºi confuziile pecare le cuprinde ºi provoacã legea;aproape fiecare articol din lege naºtenelãmuriri, inclusiv cele propuse recent,astfel cã observaþiile prea numeroase nuîncap pe site ºi necesitã discuþii serioasecu elaboratorii.

Aceste discuþii se impun ºi datoritãimportanþei implicaþiilor prevederilorsale ce nu privesc doar Inspectoratul deStat în Construcþii, nici chiar numaiprofesia de constructor, ci ansamblulsocietãþii, întreaga populaþie de propri-etari, administratori ºi utilizatori deconstrucþii din þara noastrã. De aceea,proiectul de revizuire al Legii nr. 10/1995,propus de ISC, ar trebui pus în discuþiepublicã prin mass-media, analizându-setoate propunerile, comentariile, obser-vaþiile tuturor participanþilor la dezbatere.

Cel puþin acum, cu ocazia revizuiriilegii, ar trebui sã se conºtientizeze cãscopul ei constã în prevenirea apariþieideficienþelor de calitate, iar odatãapãrute, în eliminarea lor; legea nuurmãreºte subvenþionarea unei instituþiide stat cu sarcina constatãrii defi-cienþelor ºi a amendãrii vinovaþilor, cisesizarea riscurilor ºi remedierea defi-cienþelor privind aptitudinea pentruexploatare a construcþiilor.

Patru aspecte fundamentale trebuie avuteîn vedere la revizuirea Legii nr. 10/1995:

(1) corecta interpretare a Directivei89/106/CEE, care recomandã – nuimpune – „una, mai multe, sau ansam-blul” exigenþelor esenþiale „ce pot fi apli-cate” pentru a rezulta construcþii „aptepentru utilizare”, coroboratã ºi cuprevederile standardului SR ISO 6421privind exigenþele utilizatorilor ºirenunþarea la fetiºizarea formulãrilordin Directivã;

(2) renunþarea la monopolul contro-lului aplicãrii mãsurilor privind asigurarea

calitãþii în construcþii de cãtre Inspec-toratul de Stat în Construcþ i i ,împãrþirea atribuþiilor de control întreautoritãþile publice centrale ºi locale,responsabilizarea inspectorilor pentrumonitorizarea aplicãrii mãsurilor deremediere a deficienþelor constatatepânã la eliminarea acestora, introdu-cerea sancþiunilor ºi pentru nere-alizarea atribuþiilor de serviciu aleinspecþiilor locale ºi centrale dinautoritãþile publice, plata activitãþilorde inspectare din bugetele locale ºicentrale, transparentizarea activitãþii înraport cu profesia ºi cu societatea civilã;

(3) adoptarea unor metode de asigu-rare a calitãþii în construcþii comparabilecu cele folosite în statele UniuniiEuropene, unde nu existã inspecþii de statºi nici legi privind calitatea în construcþii;

(4) textele de lege sã fie clare, concise,fãrã explicaþii ºi divagaþii ºi nelegate dedenumiri cu valoare absolutã ºi tempo-rarã (de exemplu, MTCT, ISC, lei RON).


Schele portante StaxoÎn construcþiile civile sau industri-

ale, apar frecvent situaþii când sarcinimari trebuie susþinute la înãlþimimari. Rãspunsul firmei DOKA laaceastã problemã este sistemulcunoscut sub numele de Schelaportantã STAXO.

Aceastã schelã pentru înãlþimimari ºi sarcini grele este realizatã dincadre de oþel robuste ºi rezistente laîndoire. Forþa portantã a schelei estede pânã la 70 kN / picior.

Baza mare a turnurilor le conferão mare stabilitate ºi, implicit, rezis-tenþã mãritã la sarcini orizontale, lavânt.

Caracteristicile sistemului sunt:instalare rapidã ºi facilã, capacitateportantã mare, versatilitate, piesepuþine. Practic, putem vorbi doar dedouã componente ale sistemului: cadredin oþel zincat ºi cruci diagonale.

Descrierea sistemuluiCadrele din oþel au lãþimea de

1,52 m ºi trei înãlþimi: 0,90 m, 1,20 mºi 1,80 m. Combinaþiile dintre cadrepermit o adaptare pe înãlþime într-unraster de 30 cm.

În plan orizontal, cadrele pot fidispuse între 1,00 m ºi 2,50 m înraster de 50 de cm.

Cadrele se leagã între ele prin crucidiagonale de lungimi diferite pentruvariatele distanþe dintre cadre. Cadrelede înãlþimi diferite se identificã uºorprin clipsuri de plastic colorate distinctºi imprimarea dimensiunilor pe cadre.Crucile diferite au bucºi de plastic deculori diferite.

Montarea schelelorSchelele STAXO se monteazã

rapid prin îmbinarea simplã pe verti-calã fãrã piese suplimentare. Bucºelede legãturã ºi arcurile de siguranþãsunt integrate în cadre – nu suntdemontabile ºi ca atare nu existãriscul pierderii. Avantajul utilizãrii laînãlþimi mari este ca atare evident.

Crucile diagonale – care consti-tuie în fapt o singurã piesã – se folo-sesc drept contrafiºe verticale ºiorizontale.

Montajul ºi asigurarea crucilordiagonale se executã tot fãrã piesesuplimentare, prin intermediul unorbolþuri fixate pe cadre. Bolþurile suntprevãzute cu siguranþe care, gravi-taþional, stau în poziþia „normalînchis”. În acest fel, odatã montate diago-nalele stau permanent asigurate.Demontarea lor se poate face numaiprin decuplarea voluntarã a sigu-ranþelor, conferind astfel sistemuluicaracteristici de siguranþã la nivelulstandardelor Uniunii Europene.

Datoritã sistemului sigur de asigu-rare, turnurile acestei schele pot fimontate ºi la sol în poziþie culcatã ºiapoi ridicate în picioare cu macaraua.

În stare asamblatã, turnurile pot fimutate pe roþi cu ajutorul unui cãruciorspecializat sau al unui troliu.

Reglarea înãlþimii se poate face,practic, la milimetru chiar ºi subsarcinã, cu ajutorul filetelor dereglare de la piciorul tijã reglabil – labazã – respectiv al filetului de la capulfurcã reglabil de la partea superioarã.

Accesoriile sistemuluiSchela STAXO este completatã cu

o serie de accesorii specifice, care ofac aptã pentru o gamã largã de utilizãri.

Meritã menþionatã, în primul rând,posibilitatea transformãrii turnuluifãcut din cadre de 1,20 m în turn deacces, prin simpla instalare a elementelorpremontate de scarã. Se faciliteazãastfel accesul rapid ºi în siguranþã laînãlþimi mari.

Sistemul este dotat ºi cu podine demontaj, utilizabile la instalarea tur-nurilor, montanþi de balustradã, rolede deplasare, brãþari ºi racorduri ori-entabile, diverse tije de ancorare etc.

Domeniu de aplicabilitateCadrele sunt perfect compatibile

cu toate interfeþele celorlalte sistemeDoka, putând prelua toate tipurile decapete furcã, grinzi de lemn sau meta-lice ºi astereala doritã de clienþi.

Schelele STAXO pot fi combinateºi cu mese de cofrare asamblate, ide-ale pentru construcþii administrative,nivele de parcãri etajate etc., undesuprafeþele mari necesitã soluþii decofrare de mare productivitate.

Schela STAXO este idealã ºi înconstrucþii industriale, tunele, cen-trale energetice, poduri, viaducte ºialte aplicaþii speciale, unde estenevoie de portanþe mari ºi flexibilitatepentru secþiunea de bazã.

Echipele de specialiºti ale departa-mentelor tehnic ºi comercial alefirmei DOKA stau în permanenþã ladispoziþia clienþilor cu soluþii tehnicede cofrare ºi formule comerciale caresã vinã în întâmpinarea necesitãþiloracestora.


G e h lÎNCÃRCÃTOARE UNIVERSALE ARTICULATE PE ROÞI CU PNEURI

Calitatea produselor garanteazã operioadã lungã de utilizare cu costuride operare mici. Motorul diesel, cu unnivel optim de zgomot ºi de consumde combustibil, convine oricãrui uti-lizator pentru executarea unor opera-þiuni în regim de lucru greu ºi continuu.Acest motor modern îndeplineºtenivelul II de noxe acceptat.

La încãrcãtoare, ca de altfel latoate produsele Gehl, se remarcãuºurinþa service-ului. Aranjarea clarãa componentelor ºi posibilitatea debasculare a cabinei permit un accesrapid la toate subansamblele impor-tante ale maºinii. Capacitatea marede ridicare ºi forþa de sãpare, datorateatât unei cinematici moderne, cât ºirandamentului mare al transmisiei,genereazã o eficienþã maximã.

Garda mare la sol, centrul de greutatejos, precum ºi distribuþia corectã a încãr-cãturii asigurã o extraordinarã stabilitatechiar ºi în condiþii de lucru deosebite.

Mulþumitã unui design compact,razei foarte mici de întoarcere ºiînãlþimii reduse a încãrcãtorului, seasigurã posibilitatea de lucru în spaþiifoarte înguste.

Articulaþia maºinii este alcãtuitãdintr-un pivot pendular performantcare permite oscilaþia de 12 grade înplan vertical ºi în funcþie de model, dela 44 la 68 de grade în plan orizontal.Sistemul de tracþiune este hidrostaticla toate cele 4 roþi motoare.

Dotãri standard:barã de protecþie împotriva lovi-

turilor ROPS;servo direcþie acþionatã hidraulic,

cu articulaþie pendularã;sistem de cuplare rapidã a

echipamentelor;cabinã rabatabilã (la modelele

cu cabinã);scaun ergonomic cu posibilitãþi

de reglare;supape de protecþie la fur-

tunurile hidraulice;rãcitor de ulei hidraulic;servo frânã ºi tracþiune hidrosta-

ticã pe cele 4 roþi;sistem de flotare pentru menþi-

nerea sarcinii în aceeaºi poziþie;încãrcãtoarele sunt testate CS

(controlul stabilitãþii), recunoscute CE.

Echipamente opþionale:cupã 4–1;cupã pentru materiale uºoare;mãturã mecanicã ( cu colector);ciocan hidraulic;sãpãtor gropi (sfredel);echipament stivuitor.

Ca toate produsele Gehl, seria încãrcãtoarelor articulate Gehlmax furnizeazã clienþilor soluþiile potrivite ºieconomice pentru fiecare sarcinã care trebuie transportatã ºi ridicatã. Aceste încãrcãtoare multifuncþionale Gehl, cuun numãr mare de echipamente, dau posibilitatea satisfacerii necesitãþilor fiecãrui client în orice moment.


Noul program de încãrcãtoareGehlmax, foarte uºoare ºi de calitatecrescutã, conþine 7 modele: KL 158,KL 168, KL 178, KL 278, KL 398, KL498 ºi KL 498 Tele, echipate standardcu cupe sau furci, cu puteri alemotoarelor diesel (Perkins & Deutz)cuprinse între 27 ºi 76 CP. Greutateade operare este de la 1,3 la 4,1 t.

Volumul cupei de la 0,3 la 0,8 mc.

Capacitatea de operare, furci palete

(cu ºasiu articulat), de la 0,5 t la 2,6 t.

Cabina confortabilã îndeplineºte

normele de siguranþã ROPS. Sistemul

de cuplare rapidã a echipamentelor

permite reducerea timpului necesar

acestei operaþiuni.

Tabelul 1: Caracteristicile tehnice principale ale încãrcãtoarelor articulate Gehlmax.


Komatsu WB93R-5,un buldoexcavator de 5 stele

Buldoexcavatorul WB93R–5, con-siderat de 5 stele, aparþine ultimei gene-raþii de buldoexcavatoare KOMATSUcare au introdus pe piaþã un numãrde inovaþii:

confort deosebit;design modern;control PPC pentru încãrcãtor

oferit în dotarea standard;braþul de excavator în formã de S.

Aceastã nouã serie îºi are originileîn tradiþia KOMATSU care aduce bul-doexcavatoarele în vârful clasei înceea ce priveºte performanþa, tehno-logia ºi fiabilitatea echipamentelor.

Performanþe de vârf

Buldoexcavatorul WB93R-5 oferão productivitate deosebitã ºi perfor-manþe de top, având forþa de rupere ºicapacitãþi de ridicare mari.

Bijuteria sistemului hidraulic albuldoexcavatorului KOMATSU oreprezintã cu siguranþã CLSS (Sistemulînchis de detectare a sarcinii cucomutator lucru/putere). Mulþumitãdebitului variabil furnizat de pompacu debit variabil, sistemul furnizeazãeficient puterea cãtre echipament, înfuncþie de nevoie. Având 2 moduri delucru, „Putere” ºi „Economie”, opera-torul poate alege foarte uºor între a utilizaputerea maximã sau a realiza un consumminim de combustibil.

Motor

Buldoexcavatorul WB93R-5 estedotat cu un motor turbo Komatsu de99,2 CP ce face ca viteza maximã dedeplasare sã fie de 40 km/h. Capaci-tatea mare a motorului (4,5 l) asigurão putere ºi un cuplu excepþionale ºi,în acelaºi timp, motorul respectãnormele de poluare 97/68/EC Stage 2.Datoritã braþului telescopic ºi uneigame largi de ataºamente, acestechipament devine ideal pentrudiverse aplicaþii.

Transmisie

Transmisia „Power Shuttle” furni-zeazã echipamentului patru treptede vitezã înainte ºi patru înapoi.Decuplarea electro-hidraul icã,a diferenþialului împreunã cu axeletip „Heavy Duty” sporesc eficienþa ºiîncrederea în echipament în oricecondiþii de lucru. În materie de sigu-ranþã, frânele hidraulice multi-discsunt auto reglabile ºi pot fi acti-vate prin intermediul a douã pedaleindependente.

Vizibilitate excelentã

Cabina oferã o vizibilitate exce-lentã datoritã geamurilor mari ºirotunjite, plasând echipamentul învârful clasei sale. Forma cabinei ºidesign-ul geamului frontal fac foarteuºoare ºi sigure operaþiunile de încãr-care cu încãrcãtorul frontal. Totodatã,la lucrul cu braþul de excavator,operatorul are posibilitatea sã des-chidã geamul din spate, fapt ce îioferã o vedere foarte bunã asupraoperaþiunilor efectuate.

Service

Capota motorului a fost realizatãpentru a oferi un maximum de accesi-bilitate ºi uºurinþã în lucru.

Totodatã, bateria ºi un spaþiu extremde generos destinat trusei de scule suntlocalizate pe o lateralã a echipamentului.Intervenþiile periodice de întreþinerepreventive se realizeazã într-un timpextrem de scurt, mulþumitã accesuluiextrem de uºor la filtru ºi motor.

Date tehnice

Putere motor: 99,2 CP;Greutatea operaþionalã: 7.590 kg;Adâncimea de sãpare: 6.055 mm;Viteza de deplasare: 40 km/h.


Centrale modernepentru prepararea betoanelor

Cerinþele actuale din domeniul preparãrii betoanelor au condus, inevitabil, la o anumitã structurare a ofertei pro-ducãtorilor de instalaþii ºi echipamente pentru prepararea ºi punerea în operã a betoanelor, atât din punct de vederetehnologic, cât ºi al valorii adãugate prin „pachetele” de oferte ºi/sau servicii.

Firma Teka – Germania are oexperienþã de aproximativ 45 deani în proiectarea ºi fabricaþia sta-þiilor ºi a malaxoarelor pentruprepararea betoanelor, fiind oprezenþã consacratã, dar ºi activãîn peste 44 de þãri de pe 5 conti-nente, cu referinþe de vânzãri deordinul zecilor de mii de unitãþi.

Pornind de la aceastã experienþãdeosebitã, specialiºtii firmei Teka austructurat portofoliul de produse dupãmai multe criterii obiective.

Primul criteriu aplicat a fost cel alprodusului finit, rezultând astfel treigame principale de malaxoare,fiecare dintre ele cu multiple variantedimensionale ºi de echipare:

Malaxorul tip „farfurie“ – la carebraþele purtãtoare ale ºapeloramestecãtoare sunt antrenate directdin rotorul central, cu posibilitateareglãrii pe verticalã ºi orizontalã aacestora. Acest tip de malaxor estedestinat, în principal, preparãriibetonului transportabil ºi industrieifabricãrii sticlei, dar ºi altor aplicaþiidiverse.

Prin introducerea (opþionalã) aunui agitator mecanic sau electro-hidraulic, numãrul aplicaþiilorposibile devine foarte mare ºi poate fifolosit inclusiv la cele mai preten-þioase operaþiuni de preparare aelementelor prefabricate.

Malaxoarele cu axe planetare încontracurent sunt dezvoltate specialpentru aplicaþiile din industria pre-fabricatelor din beton, capitol la carefirma Teka exceleazã, fãrã a neglija ºicelelalte produse finite.

Malaxoarele cu dublu ax ori-zontal sunt proiectate pentru aplica-þiile de malaxare în regim de mareuzurã, cum ar fi betoanele rutiere.

În aceste reþete intrã de obiceimultã piatrã concasatã, ceea cesporeºte foarte mult gradul de uzurãla celelalte tipuri de malaxoare,determinând înlocuirea înainte determen a elementelor de uzurã(cãptuºeala malaxorului, braþele,ºapele).

În fine, al doilea criteriu importanteste cel al valorii investiþiei pentruclientul final. Conform acestuia,pentru fiecare nivel de productivi-tate, existã variante considerate „delux”, dar ºi variante „economice”.Ele diferã atât structural – structura„grea” cu 2 etaje sau structura„uºoarã” pe un etaj, cât ºi prinnivelul dotãrilor, fiind însã posibileºi destule variante intermediare.

Modul de alimentare cu agregateare o influenþã semnificativã asuprapreþului unei centrale, variantele cudraglinã fiind, în general, mai ieftinedecât cele cu buncãr liniar ºi bandãpredozatoare.

Indiferent însã de varianta tipo-dimensionalã, toate centralele Tekasunt de cel mai înalt nivel tehnologic,automatizate ºi complet ecologice.

Valeriu DECIU – director general TEKA România


Teka este lider al nivelului tehno-logic din domeniu, stãpânind demulþi ani, cu succes de necontestat,tehnologii precum determinarea con-sistenþei betonului la fiecare ºarjã saua umiditãþii atât în agregate, cât ºi înmalaxor, prin metoda conductivã sauprin cea cu microunde. Sunt elementeesenþiale în prepararea prefabri-catelor din beton, procese care, alã-turi de controlul temperaturii ºi alculorii, sunt primordiale pentru satisfa-cerea cerinþelor moderne la standar-dele actuale.

Diferitele niveluri de echipare asistemelor de comandã nu înseamnãniveluri diferite de automatizare, ciun numãr diferit de procese contro-late de computer sau, dupã caz, faci-litãþi suplimentare de vizualizaresinopticã, de evidenþã a ºantierelor ºicl ienþi lor, de gest iune ºi factu-rare/contabilitate.

De altfel, toate sistemele decomandã au încorporate modemuripentru diagnosticare on-line, precumºi pentru asistenþã service software.

Complet ecologice, pachetele deechipare a silozurilor de cimentprevin deversãrile de orice fel înatmosferã; iar pentru reciclareaapelor uzate, se recomandã sistemeleBibko în douã trepte, cu recuperareaapei uzate ºi a nisipului ºi reintro-ducerea lor în reþetã pentru opreparare perfect ecologicã abetonului.

Adevãrata mãsurã a niveluluitehnologic al firmei Teka este datãînsã de referinþele deosebite în apli-caþiile pentru beton prefabricat,

unde tehnologia este mult maipretenþioasã, procedeele sunt maianevoioase ºi solicitã mãsurãtori multmai exacte. În acest domeniu, firmaTeka exceleazã, dupã cum se poateconstata ºi din proiectele realizatepentru firma Elpreco – Craiova, con-stând din linii complet automatepentru fabricarea pavelelor, împre-unã cu firma Zenith din Germania, ºipentru fabricarea þevilor din beton ºi acãminelor, cu firma Pedershaab dinDanemarca.

Gama dimensionalã a centralelor

de beton Teka cu un singur malaxor

porneºte de la 26 mc/orã ºi mergepânã la 120 mc/orã, capacitãþi maimari fiind, de asemenea, posibile princombinaþii de câte douã malaxoare.

Nu în ultimul rând, soluþiile pro-puse de firma Teka sunt flexibile,croite dupã necesitãþile obiectiveale clientului ºi în considerareaparticularitãþilor fiecãrui proiect înparte, iar asistenþa postgaranþie,inclusiv furnizarea pieselor deschimb se practicã la preþuri maimici decât media pieþei, clienþiifiind consideraþi membri ai mariifamilii Teka.


TEHNOLOGII AVANSATESoluþii complete ºi sigure pentru acces ºi lucru la înãlþime (IV)

(continuare din numãrul 13)

Industrial Access nu doreºte sã

funcþioneze ca un simplu furnizor de

echipamente ºi utilaje de construcþii,

ci sã devinã un partener strategic al

potenþialilor clienþi, oferind soluþii

complete: import, distribuþie, vânzãri,

service autorizat, piese de schimb

originale, garanþie ºi postgaranþie ºi

pânã la soluþii financiare, leasing,

credit comercial, consultanþã tehnicã

ºi instruirea personalului operator

pentru plat forme º i nacele

autoridicãtoare.

Pentru a veni în întâmpinareacerinþelor utilizatorilor de echipa-mente pentru acces la înãlþime,Industrial Access pune la dispoziþiaacestora o gamã variatã de utilajemenite sã faciliteze munca în con-strucþii ºi sã micºoreze simþitor timpulde execuþie al unei lucrãri.

Faptul cã firma oferã tuturorclienþilor service ºi consultanþã esteun argument pentru aceºtia sãfoloseascã platformele închiriate sauachiziþionate pentru lucrãri de mareamploare, fãrã a-ºi face griji în privinþaapariþ iei unor probleme defuncþionare.

În cazul sesizãrilorunor defecþiuni pe durataexploatãrii utilajului, seremarcã promptitudineaechipei de service, careintervine pentru reme-dierea acestora.

Piesele de schimb uti-lizate de Industrial Accessîn procesul de reparaþieprovin, în totalitate, de lafirma producãtoare dinstrãinãtate.

Pentru toate utilajelenoi achiziþionate se acordãgaranþie de 12 luni.

Bineînþeles cã dinpartea fiecãruia – chiriaº/achizitor sau furnizor –existã o serie de obligaþii,prevãzute în contractul

de vânzare/închiriere, care vizeazãutilizarea corectã a utilajelor.

Pentru toate firmele care deþinºi/sau utilizeazã orice tip de echipa-ment pentru acces ºi lucru laînãlþime, instruirea personaluluideservent reprezintã un imperativlegal ºi nu numai.

Furnizorii firmei Industrial Accesssunt companii foarte bine cunoscuteîn domeniu, cum ar fi liderul mondialJLG Industries din SUA, carefurnizeazã platforme mobile de lucrula înãlþime de calitate incontestabilãºi la preþuri competitive pe piaþaromâneascã, reuºind sã îmbine cusucces calitatea cu costurile scãzutede producþie ºi sã ofere utilizatorilorfinali, în numãr din ce în ce mai mareîn România, utilaje care sã le asigureo bunã efectuare a lucrãrilor într-untimp mai scurt ºi cu o eficienþã multmai ridicatã.

În funcþie de tipul de activitatedesfãºuratã de utilizator, acesta îºipoate alege echipamentul adecvat,cu greutatea, sarcina utilã ºi înãlþimeanecesarã.

În cazul în care viitorul utilizatornu este familiarizat cu acest tip deechipamente, echipa de vânzãri îi oferãtoate caracteristicile platformelorexistente, cu argumente întemeiatepentru alegerea unui anumit modelde echipament.

IMPORT, DISTRIBUÞIE, VÂNZARE, ÎNCHIRIERE, SERVICE, PIESE DE SCHIMB ORIGINALE, FINANÞARE


De asemenea, nu putem sã nuamintim de producãtorul numãrulunu din Europa, Niftylift care, prinIndustrial Access, pune la dispoziþiautilizatorilor din România naceletractabile de lucru la înãlþime, naceleautopropulsate sau montate peautoºasiu.

Având un design compact ºirobust, nacelele garanteazã omanevrabilitate sporitã ºi o masãtotalã redusã.

Acestea sunt disponibile, înfuncþie de model, cu sistem hidraulicde calare care permite o amplasarerapidã în locul aplicaþiei.

Utilizând o tehnologie de ultimãorã, un design cu programe avansateCAD, inginerii Niftylift îmbunãtãþescpermanent standardele de fabricaþie,producând unele dintre cele mai per-formante modele pe piaþã.

Utilizatorii beneficiazã pentrutoate modelele de echipamente desiguranþa muncii de ultimã orã ºi decomenzi proporþionale hidraulicedirecte care permit o operare facilã,eficientã ºi sigurã.

În România, începând cu anul 2003,industria construcþiilor a cunoscut odezvoltare rapidã, în special în ceeace priveºte construcþiile industriale ºicomerciale, ceea ce a dus la creºtereanevoii de cunoaºtere a unor noiechipamente ºi tehnologii.

În acest sens, Industrial Access aintrat, în anul 2005, pe piaþa dinRomânia, cu o ofertã completã deproduse ºi servicii conexe în dome-niul accesului ºi lucrului la înãlþime.

Gama de produse, pe care firmaIndustrial Access le oferã, acoperã întotalitate dorinþele utilizatorilor,pornind de la platforme tractabile ºiajungând la platforme autoridicãtoaremontate pe ºasiu, de la platforme sus-pendate pe cablu la platforme sus-pendate pe stâlpi de oþel sauplatforme pe cremalierã.

d i n s u m a rEditorial 3Carpatcement – Standarde europene de betoane 6–9GIP Grup avertizeazã! 10, 11Trofeul Calitãþii (ARACO) 12Casa Socialã a Constructorilor 14–16Eurovia – Infrastructurã rutierã de calitate 17Holcim – Adezivi în betoane 18, 19, 50Baumit – Sisteme de pardoseli industriale 20, 21Anticorosiv – Mortare ºi betoane epoxidice 22, 23Iridex – Produse predozatepentru reparaþii betoane 24, 25Pregãtirea integrãrii europenea societãþilor de construcþii 26, 28, 30Baduc – Furnizor general de materialepentru construcþii ºi instalaþii 34, 35Constructorii români eliminaþi de la licitaþii! 36–38Elpreco – Construieºte pentru viitor 39Celco – Soluþii eficiente în construcþii 42, 43AMVIC – Izolaþia exterioarã = confort 44, 45Cam Serv – Activitate integratãpentru investiþii eficiente 48, 49Lindab – Sisteme structurale 52, 53Sport ºi tehnicã în construcþii 54–56, 58, 60, 62Calitatea mediului interiorºi eficienþa energeticã a construcþiilor 66, 68, 70Uniunea Europeanã a Promotorilorîn Construcþii (UEPC) 72Eurocolor – Vopsele lavabile Supralux 73–75Atlas – Sisteme de izolaþii termice 76, 77Velux – Instalarea corectã a ferestrelorde mansardã 80, 81Eurocer – Building 2006 82, 83Depozitele pentru deºeuri 84–86Namicon – Echipamente pentru testareacalitãþii în construcþii 87Han Group – Infrastructurã performantãpentru capitalã 88, 89Geosond – Ancore tip Ischebeck 90Ameliorarea eficienþei energeticea sistemelor de instalaþii 94HTC – Sisteme ºi instalaþii pentru încãlzire 95–97Celsius – Centrale termice în condensare 98, 99TMUCB – Instalaþii performante 103Valrom – Cãmin pentru apometru 106, 107TIAB – Constructorii în prim-plan 108, 109Reabilitarea termicã a clãdirilor 110, 112, 114, 116Buldoexcavatoare sauîncãrcãtoare-excavatoare? 120, 122, 124, 126, 128Hawera – Performanþã pentru profesioniºti 121Cefin – Putere ºi precizie 123Peri – Cofraje ºi eºafodaje 127Meva – Sisteme de cofrare 129Doka – Schele portante 130, 131Genco – Încãrcãtoare universale 132, 133Marcom – Buldoexcavatoare performante 134, 135Teka – Centrale modernepentru prepararea betoanelor 136, 137

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în banca noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

Tiraj: 8.000 de exemplare

Frecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarã

Format: 210 mm x 282 mm

Culori: integral color

Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

11 numere - 75,00 (750.000) lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. A, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RevistaConstrucþiilor

Cititorii din strãinãtate se pot abona prin SC Rodipet SA,cu sediul în Piaþa Presei Libere nr. 1, Corp B, Sector 1, Bucureºti, România la P.O. Box 33-57,

la fax 0040-21-318.70.02, e-mail: [email protected], [email protected] sau on-line la adresa www.rodipet.ro

Date post:	01-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	iulian-ciobotaru
View:	74 times
Download:	16 times

nr_14_aprilie_2006

Documents