Ziarul Consiliului Raional Dubăsari 6-12 aprilie 2012 Nr. 14-15 (230-231) pag. 5pag. 2 pag. 3 pag. 7

Primăvara

Activitatea şomerilor – la control

Competiţii sportive la tenis de masă în memoria

lui Nicolae Sotnicenco

Un Centru Comunitar în incinta gimnaziului Corjova

Formaţia folclorică “Nistrenii” la o frumoasă aniversare de 30 de ani

Î n fiecare an, la data de 31 mar-tie, localnicii satului Pîrîta

organizează miting, depuneri de flori şi coroane la mormintele celor căzuţi la datorie, la monumentul ridicat în me-moria lui Boris Dovgani. Consătenii îşi comemorează eroul, care şi-a apărat localitatea cu preţul vieţii sale. La mit-ingul de comemorare au fost prezenţi: preşedintele raionului, dl Grigore Po-licinschi; primarul s. Pîrîta, Soltan Iurie; Comisarul CPR Grabovschi V.; Colonelul Ministerului apărării, dl Andrei Şarban; colonelul Ministerului apărării, şeful G1 direcţia personal, dl Eduard Ohlaciuc; directorul gim-naziului Pîrîta, dl Verlan G. şi soţia lui Boris Dovgani dna Aliona. Dl Grig-ore Policinschi şi-a exprimat sincera recunoştinţă faţă de eroismul celor care au ţinut piept acestui crîncen conflict armat şi a adus condoleanţe familiilor ce şi-au pierdut soţii, feciorii, taţii.

Primăvara anului 1992 va rămîne în memoria neamului ca o filă neagră, plină de durere

Pe 31 martie 1992, satul Pîrîta şi-a pierdut primul brav barbat ca un brad, în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova. Boris Dovgani şi-a pierdut viaţa pe cîmpul de luptă din preajma satului Coşniţa. Un fecior scump şi drag pentru părinţi, un soţ iubitor pentru soţie şi un tată grijuliu pentru fecior.

pentru vieţile nevinovate răbite în traficul răyboi de pe Nistru, ce a răpit sute de vieţi nevinovate.

De asemenea combatanţii au fost decoraţi de către colon-elul Ministerului apărării, dl An-drei Şarban cu medalia ”Crucea comemorativă ”, dedicată celor 20 de ani de la declanşarea con-

flictului armat de pe Nistru. Boris Dovgani a fost decorat cu această medalie post-mortem, respectiv, medalia primind-o soţia acestuia.

Soţia lui Boris Dovgani, dna Al-iona a mulţumit conducerii raionu-lui, primarului şi localnicilor pentru gestul acesta, care deja a devenit o tradiţie. După partea solemnă a urmat depunerea de flori la monu-mentul lui Boris Dovgani, înălţat de către combatanţii şi prietenii de luptă. Apoi a urmat masa de pomeni-re, la care s-au adunat toţi cei care în 1992 au luptat alături de Boris Dov-gani, unde şi-au amintit de vremurile paşnice, cînd toţi erau în viaţă, îşi iubeau soţiile şi îşi creşteau copiii.

Natalia Ivanov, corespondent

în memoriedar a rămas A plecat în nefiinţă -

pag. 2 Noutăţi Nistrene 6-12 aprilie 2012

S e aduce mulţumire colabora-torilor Serviciului Protecţiei

Civile şi Situaţiilor Excepţionale, Secţiei Situaţii Excepţionale din r. Dubăsari, pentru activitate notorie, de-votament, curaj civic şi responsabili-tate la îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu, la salvarea, acordarea primu-lui ajutor în situaţii excepţionale, pen-tru sîrguinţă în acţiunile desfăşurate pentru binele cetăţenilor şi ţării, şi cu prilejul sărbătorii profesionale „Ziua Salvatorului”.

Cu respect,Gr. POLICINSCHI Preşedintele raionului

Consiliul Raional Dubăsari

Scrisoare de mulţumire

C ineva poate spune că energia este şi petrolul şi gazele natu-

rale. Dar nu este aşa. Pentru a scoate en-ergia din ele, acestea trebuie arse, aşa ca şi benzina, cărbunele sau lemnele.

De cînd există civilizaţia noastră de multe ori s-a produs schimbul resurselor tradiţionale de energie cu altele mai noi, mai perfecte. Soarele a luminat şi a încălzit omul tot timpul: şi totuşi odată oamenii au preluat focul şi au început să ardă lemnul. Apoi lemnul i-a lăsat locul cărbunelui de pămînt. Rezervele de lemn se credeau infi-nite, însă maşinile cu aburi cereau „hrană mai calorică”. Dar şi aceasta a fost doar o etapă. În curînd, cărbunele a lăsat locul-petrolului. Şi astăzi cele mai populare resurse de energie sînt petrolul şi gazul nat-ural. Dar pentru fiecare metru cub de gaz sau tonă de petrol e nevoie să mergem tot mai departe spre nord şi est, să ne adîncim tot mai mult. Evident, că gazul şi petrolul cu fiecare an, ne vor costa tot mai mult.

Schimbul ? Trebuieşte o nouă sursă. De ce anume acum a apărut întrebarea: ce aşteaptă omenirea - foamea energetică sau belşugul energetic? De pe paginile ziare-lor şi jurnalelor nu dispar articole despre criza energetică. De la petrol izbucnesc războaie, înfloresc şi sărăcesc state, se

Utilizarea resturilor vegetale ale păioaselor ca sursă bioenergetică

În societatea noastră agroindustrială de energie totul depinde de ceva. Cu ajutorul ei se mişcă automobilele, tractoarele, zboară av-ioanele. Cu ajutorul ei se poate prăji pîine, încălzi o încăpere şi pune în funcţiune televizoarele, a lumina străzile ect..schimbă guverne. Comunicările de-spre lansarea noilor instalaţii şi noilor invenţii în domeniul energeticii au devenit sensaţii. Se proiectează pro-grame energetice mari, realizarea cărora necesită eforturi enorme şi cheltuieli colosale. Însă se poate şi cu cheltuieli mai mici.

Cel mai important argument în utilizarea paielor ca sursă energetică este faptul că paiele au o valoare energetică destul de înaltă şi sunt neutre la emisiile gazelor cu efect de seră, mai ales acum cînd gazele natu-rale şi energia electrică se scumpesc esenţial. Pe viitor ne aşteptăm la scumpiri şi mai mari.

-1 tonă de paie în echivalent energetic substituie

550 kg de cărbune350 m3 de gaze naturale*1 tonă paie = 35 USD550 kg cărbune = 101 USD350 m3 gaze = 170 USD*Căldura inferioară de arderePaie-14,400 kj/kgCărbune-22.563 kj/kg350 m3 naturale- 35,000kj/m3Anual în mediu pe raion se produc

circa 6000 tone de paie de grîu, orz şi rapiţă, dintre care 5000 tone pot fi fo-losite în scopuri energetice, adică prin balotarea lor şi brichetarea ulterioară. Deoarece 1 tonă de paie brichetată se

echivalează cu 1.25 tone de cărbune, evi-dent că face rost de a implimenta produc-erea propriilor surse de căldură, fiind ast-fel create noi afaceri şi locuri de muncă, şi nu în ultimul rînd, fiind protejat mediul ambiant pentru generaţiile viitore.

În contextul celor expuse, prin Dispoziţia preşedintelui raionului dl. Gr. Policinschi a fost format grupul de lucru, care se va ocupa nemijlocit de implemen-tarea Proiectului Energie şi Biomasă în Moldova. Acest Proiect este finanţat de Uniunea Europeană şi co-finanţat, im-plimentat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Bugetul to-tal al Proiectului este de 14,56 milioane EURO, acordat de Uniunea Europeană (14 mln. EURO) şi PNUD Moldova (560.000 EURO).

În şedinţa sa, pe data de 02.04.2012 grupul de lucru a efectuat studiul de opinie în cadrul proiectului privind pro-ducerea brichetelor din biomasă şi con-sumul lor la nivel local, cu prezentarea ulterioară pentru selectare- Centrului de Analiză şi Investigaţii Sociologice, Poli-tologice şi Pshilogice ( CIVIS).

Gospodăriile agricole CAP „Doroţcaia-Agro”, administrator dl. V. Bacioi şi CAP „Victoria-Cocieri” administrator dl. P. Nirca, care posedă suprafeţe impunătoare de cereale de o grupă au fost desemnate şi înaintate pentru participare în Proiectul menţionat pentru selectare.

Despre informaţii suplimentare adresaţivă la Direcţia agricultură şi cadas-tru a Consiliului raional.

Tel. de contact 44- 748.

Petru Porubin,specialist principal a Direcţiei agricultură şi cadastru

A cest Centru a fost deschis

datorită insistenţei di-rectorului gimnaziului Corjova, dlui Constan-tin Sucitu. Motivaţia tendinţei de a deschide un asemenea centru au fost adresările părinţilor din sat ce doresc ca copiii lor să fie instruiţi în limba maternă. Mulţi părinţi au fost nevoiţi să-şi dea copiii în şcolile cu pre-dare în limba rusă sau în şcoala cu predare în gra-fia chirilică, fiindcă ei frecventează grădiniţile

din oraşul Dubăsari în care predomină comuni-carea în limba rusă.

Direcţia gimnaziu-lui Corjova s-a încadrat într-un proiect organi-zat de către organizaţia internaţională pentru învăţămînt UNICEF şi a fost acceptată pen-tru a deschide şi în gimnaziul Corjova un Centru Comunitar pen-tru pregătirea copiilor preşcolari către şcoală. Ministerul Finanţelor a acceptat finanţarea personalului didactic

Un Centru Comunitar în incinta gimnaziului Corjova

La 2 aprilie curent, în incinta gimnaziului Corjova a fost deschis Centrul Comunitar pentru pregătirea copiilor preşcolari către şcoală.

Bacioi Natalia, metodist DGÎTS Dubăsari

şi alimentaţia copiilor, pre-cum şi deservirea Centrului. UNICEF a dotat acest Cen-tru Comunitar cu mobilier în sumă de 15 mii 735 lei, un computator cu imprimantă în sumă de 10 mii 958 lei. Pentru data 9 aprilie este preconizată dotarea Centru-lui cu literatură metodică, materiale didactice, planşe, jucării.

Deschiderea acestui Cen-tru Comunitar îşi va aduce aportul binefic la instruirea şi educarea generaţiei tinere din satul Corjova.

P e ordinea de zi a fost stabilită o singură în-

trebare şi anume: Cu privire la măsurile şi activităţile petrecute în luna martie, sistematizarea măsurilor şi activităţilor pentru luna aprilie. În acest context, au fost prezentate rapoartele şi informaţia de către şefii servici-ilor desconcentrate în teritoriul raionului şi primarii localităţilor. Totodată au fost examinate pro-punerile înaintate întru amelio-rarea situaţiei în raion. Reieşind din rapoartele şi informaţia prezentată de către şefii servici-ilor descentralizate şi descon-centrate din teritoriul raionului şi examinînd propunerile înain-tate în organizarea activităţii pe perioada lunii februarie, au fost exprimate următoarele SOLICITĂRI şi INDICAŢII:

Şedinţa serviciilor desconcentrate şi descentralizate

ale raionului Dubăsari

Şedinţa a avut loc, ca de obicei, în prima zi de marţi a lunii, şi a fost prezidată de preşedintele raionului, dl Grigore Policinschi. La întrunirea dată au mai participat şi colabora-tori din cadrul Aparatului preşedintelui raionului, şefii serviciilor desconcentrate din raionul Dubăsari, serviciile descentralizate ale Con-siliului rational şi primarii localităţilor.

1. CPR Dubăsari(V.Grabovschi) de comun cu SE (A.Gîncu), APL de nivelul I vor asigura ordinea publică prin or-ganizarea gărzii populare pe parcursul sărbătorilor Sfintelor Paşti

2. Direcţia construcţii (E.Nicolaev) de comun cu SASP (Iu.Cazac) vor întreprinde măsurile necesare privitor la problemele apărute în cir-cuitul electric şi canaliza-rea Centrului de sănătate Cocieri şi Holercani.

3. Directorul CMF IMSP Dubăsari (V.Gulica) va prezenta

preşedintelui raionului informaţia cu privire la datele stării actuale în raion la tuberculoză.

4. Primarii localităţilor vor prezenta DJRU (S.Grigoriev) acceptul sau refuzul de a participa la campionatul raional de fotbal pînă la data de 10 aprilie 2012.

În final, dl Grigore Policinschi, preşedintele raionului Dubăsari, a mulţumit pe toţi cei prezenţi pentru participar-ea la şedinţă, exprimînd speranţa unei conlucrări fructuoase şi în continu-are. Alexandra Vatav, specialist

principal Secţia administraţie şi servicii publice

6-12 aprilie 2012 Noutăţi Nistrene pag. 3

continuare pag.4

R ăspunsuri pentru dilemele cu care se

confruntă educatorii în proi-ectarea activităţilor pe cen-tre, elaborarea, selectarea şi adaptarea materialelor didac-tice, adevărul universal despre joc şi jucărie, directorii şi edu-catorii le-au găsit participînd la seminarul raional desfăşurat pe data de 22 martie în incinta instituţiei preşcolare „ Izvoraş ” s. Oxentea.

Tema seminarului teoretico-practic a fost: „Implementa-rea ghidului, 1001 idei pentru educaţia timpurie de calitate”. Directoarea instituţiei împreună cu cadrele didactice au organi-zat şi au desfăşurat activităţi di-dactice la toate compartimentele ariei curiculare:

I. Dezvoltarea personală educaţia pentru familie şi soci-etate.

Tema „Bunicii – comoara înţelepciunei”, educator R. Giderman.

II. Dezvoltarea limbajului şi a comunicării.

Tema „Florile gingaşe”, educator N. Burghilă.

III. Ştiinţe, cunoaşterea me-

N. Bacioi, metodist DGÎTS Dubăsari

Ajută-i pe cei mici să păşească cu încredere în orice clipă pe cărările vieţii de zi cu zi

diului şi cultura ecologică.Tema „Spune unde se

găseşte”, educator E. Leca.IV. Educaţia prin arte. Lit-

eratura artistică.Tema „Cocoarele” memo-

rizarea poeziei, educator E. Buzilă.

V. Cunoaşterea lumii, dezvol-tarea personală şi socială.

Tema „Ziua de naştere a lui Iepurică”, educator S. Pascari.

VI. Educaţia fizică şi pentru sănătate.

Tema „În ospeţie la bunica”, educator A. Bejenari.

În cadrul seminarului a fost demonstrată o activitate extracuriculară dedicată a 30 ani de activitate a instituţiei preşcolare „Izvoraş”, cu tematica „Mărţişor iubit, bine ai venit” de către dna L. Rusu, educatoarea grupei pregătitoare „Garofiţa”. Activitatea dată a fost bine gîndită, structurată şi prezentată la un nivel foarte în-alt. A fost o activitate de suflet pe parcursul căreia copiii au cîntat, au recitat poezii, glume, s-au jucat şi au dansat. Despre măiestria edu-catorului ne-au vorbit metodele şi tehnicele moderne ce au fost apli-cate, cîntecele ce vin din adîncul sufletului, inimei dumneaei, ver-surile fiind din creaţia proprie.

Sperăm că cele prezentate în cadrul activităţilor vor avea con-tinuitate în grădiniţele raionului nostru. Misiunea personalului im-plicat în educaţia timpurie a copi-ilor este foarte dificilă, deoarece lucrul cu copiii reclamă o abord-are bilaterală: pe de o parte, cei implicaţi în formarea preşcolarilor trebuie să cunoască modelul ideal

S ergiu Batrîncea, stundent la Uni-

versitatea de stat din Mol-dova, facultatea de drept, la moment îndeplineşte funcţia de primar al satu-lui Marcăuţi, s-a născut în prima zi de toamnă a anului 1985, într-o fami-lie de muncitori din satul Marcăuţi, raionul Dubăsari. Îi place mult sportul (tenis de masă, volei şi fotbal), este pasionat de dansuri. Îşi iubeşte enorm familia, în care alături de fratele său Dumitru, sora Marina şi alături de mama sa Na-dejda şi tatăl Mihai se simte cel mai fericit şi împlinit copil. Tatăl său munceşte acum peste hotare pentru aşi întreţine familia, mama sa este şef Direcţie asistenţă social în localitatea sa de baştină. Îndeplinind funcţia de primar, dl Sergiu este bucuros de faptul că familia sa îi este alături.

Reporter: Cum aţi de-scrie în cîteva cuvinte satul Marcăuţi?

Sergiu Batrîncea: Satul Marcăuţi este unul pitoresc, amplasat pe un vîrf de stîncă, deasupra rîu-lui Nistru, care atrage atît turiştii cît şi investitorii.

R.: Ca cel mai tînăr primar atît din raionul Dubăsari cît şi din întreaga republică, ce va atras în ve-nirea la funcţia de primar?

S. B.: Am vrut să fiu pri-mar în acest sătuc, fiind că dezvoltarea lui lasă de dorit şi eu vreau ca satul în care m-am născut să fie un exem-plu pentru celelalte sate din raion. Sunt dispus să susţin în special tinerii, care pînă în prezent au fost lăsaţi de o parte, este nevoie de im-plicarea lor în activităţile de interes social cu autorităţile de ambele nivele.

R.: Care este, în opinia dumneavoastră, cea mai importantă realizare din funcţia de primar, al satului Marcăuţi?

S. B.: În funcţia de primar vreau să realizez următoarele proiecte: canal-izarea, asfaltarea şi reparaţia drumurilor, iluminarea şi amenajarea teritoriului, dar cel mai important proiect, care este pe primul plan este canalizarea şi asfaltarea.

R.: Cîte proiecte investiţionale aţi reuşit să adunceţi în comunitate timp de aproape un an de activi-tate?

S. B.: Timp de un an de activitate am realizat şi sunt în lucru următoarele proiecte: iluminarea gimna-ziului Marcăuţi în valoare de 237 000 lei şi canaliza-rea staţiei de epuare, care este în proces de lucru, în valoare de 4 500 000 de lei.

R.: Aveţi în sat un loc

preferat, sau mai bine zis un loc care defineşte cel mai bine localitatea?

S. B.: Am un loc pref-erat în localitatea mea de baştină, unde îmi petrec timpul liber, este un izvor şi un loc de odihnă amplasat pe malul Nistrului. Acest iz-vor este ca o carte de vizită al satului, este amenajat de tinerii satului, care au venit cu această iniţiativă cu un an în urmă. Atunci ei au reuşit să evidenţieze frumuseţea naturii, au descoperit viaţa acestui izvor şi i-au dat un aspect foarte plăcut.

R.: Ce aţi dorit să deveniţi după finisarea li-ceului, ce planuri de viitor aveaţi?

S. B.: După finisarea studiilor doream să devin un manager în construcţii sau să fiu notar.

R: Dacă nu aţi fi fost primar, în ce alt domeniu aţi fi dorit să profesaţi?

S. B.: Dacă nu aş fi cî-tigat alegerile şi nu aş fi venit la funcţia de primar, aş fi deschis propria afac-ere în construcţii, căci acest domeniu îmi este cel mai aproape de suflet şi simt că aş fi avut succes.

R.: Care sunt planurile de viitor referitor la dez-voltarea localităţii pe care o reprezentaţi?

S. B.: Ţinînd cont de vi-surile mele neîmplinite, la moment doresc să dezvolt satul şi să atrag populaţia să revină acasă, vreau să de-schid locuri noi de muncă şi multe alte lucru în folosul societăţii, în folosul întregii localităţi.

R.: Sunteţi admirat, sunteţi şi contestat, funcţia dvs. oarecum permite oa-menilor să fie critici, ce le transmiteţi?

S. B.: Sunt un om mod-est şi calm, căru-i place să asculte pe fiecare, dar să procedez după posibilităţi şi pentru interesul satului.

R.: Dacă aţi fi un simplu cetăţean, ce calităţi credeţi că ar trebui să aibă un pri-mar?

S. B.: Dacă aş fi un sim-plu om, aş vrea ca un primar să fie înţelegător, săritor la nevoie şi la un nivel cu toţi.

Satul Marcăuţi are o populaţie de 823 de personae, are tradiţii moldoveneşti şi obiceiuri, este o mîndrie faptul că lo-cuitorii sunt uniţi la bine şi la rău, este un sat frumos, am-plasat pe malul drept al rîu-lui Nistru. În el sună cîntece din moşi – strămoşi, chiar dacă localnicii întîmpină o mulţime de greutăţi. Satul are structura unui strugure de poamă, este bogat în vii şi livezi.

Irina Glod, redactor

primar de Marcăuţi

(Interviu)

Sergiu Batrîncea

„Îmi iubesc mult satul şi ţin

mult la el”

Î n cadrul şedinţei de lucru, prezidată de preşedintele

raionului dl G. Policinschi, au participat vicepreşedinţii raionu-lui M.Jimbei, L.Spinovschi, dl.V. Micu, şef Agenţie teritorială pen-tru Ocuparea Forţelor de Muncă Dubăsari, L.Crăciun inspector, Inspecţia muncii, A. Leaşco pri-mar s. Doroţcaia, A. Leşan primar com. Coşniţa, inginerii cadas-trali din com. Cocieri F. Basiu şi A.Cibuc com. Coşniţa, S.Guvir şef adjunct DAC şef Serviciu ca-dastru.

Dl V. Micu, şef ATOFM a efec-tuat un control în toate primăriile în care activează şomerii cu statut special, în urma acestui control obiecţii grave nu s-au depistat. La moment sunt 4 primării care deţin şomeri cu statut special: primăria Cocieri – 85 de şomeri, com. Coşniţa – 36 de şomeri, Molovata Nouă – 19 şomeri şi s. Doroţcaia deţin cei mai mulţi şomeri 301

Activitatea şomerilor –

la controlPe data de 30 martie a avut loc şedinţa cu priv-ire la problemele legate de acordarea ajutorului de şomaj şomerilor cu statut special.

A stfel, pe data de 03 aprilie 2012, ora

13.00, în incinta Consiliului raional, sala mică de şedinţe, a avut loc şedinţa Comisiei pen-tru examinarea adresărilor cetăţenilor Republicii Mol-dova domiciliaţi în localităţile din stînga Nistrului (Transn-istria) şi localităţile limitrofe frontierei administrative din categoriile pentru care cali-tatea de asigurat o are Guver-nul.

Acordarea poliţelor de asigurare

medicală gratuite continua

În cadrul comisiei au fost ex-aminate 44 de cereri depuse pe parcursul lunii, dintre care 42 au fost acceptate şi aprobate pentru acordarea poliţelor de asigurare iar 2 cereri au fost respinse pen-tru reexaminare şi reconfirmare legală a statutului de invalid.

Alexandra Vatav, specialist principal Secţia

administraţie şi servicii publice

şomerilor

al dezvoltării psiho-comportamen-tale, iar pe de altă parte să surprindă şi să considere configuraţia reală de dezvoltare a fiecărui copil în parte.

E important ca efortul dvs să se regăsească în servicii educaţionale de calitate oferite copiilor, părinţilor, comunităţii. Vă considerăm parten-eri fideli în procesul de reformare a educaţiei timpurii.

Din activitatea autorităţilor publice locale

pag. 4 Noutăţi Nistrene 6-12 aprilie 2012

persoane. Au fost discutate mai

multe întrebări referitor la participarea şomerilor la toate lucrările publice şi prelucrarea terenurilor după traseul Rîbniţa-Tiraspol, aprobarea unui grafic de lucru, planul de lucru săptămînal, conce-dii anuale de odihnă.

S-a propus: • monitorizarea

problemelor legate de acordarea ajutorului de şomaj şomerilor cu statut special şi respectarea condiţiilor de evidenţă, control şi plăţi a aces-tuia.

• de emis Dispoziţia preşedintelui privind

aprobarea grupului de lucru privind evidenţa lucrărilor efectuate de către şomeri cu statut special

• în luna aprilie de petrecut şedinţe de lucru cu şomerii în fiecare primărie

• executarea cadrului legal şi stimularea pro-gramului de prelucrare a terenurilor după traseu.

• de stabilit zile con-crete şi ore de lucru.

• să fie numită o persoană concretă de pri-mar responsabilă pentru aceste lucrări

• listele nu vor fi semnate şi vor fi retro-cedate către primării,

dacă nu vor fi respectate condiţiile de prelucrare a terenurilor după traseu şi lucrările în folosul comunităţii.

• limitarea termenului de lucru nu mai mult de 11 luni şi o lună la con-cediu anual de odihnă

În termen de o săptămînă să fie formată organigrama la toate primăriile, să fie numit un conducător care va răspunde de repartizarea lucrărilor publice, de a implica şomerii la lucru.

Înainte de lucrările publice primăria este obligată să instruiască şomerii referitor la se-curitatea şi condiţiile de

muncă, fiecare persoană este obligată să cunoască şi să semneze actul dat. Primarul are dreptul să nu semneze listele şomerilor dacă nu vor fi respectate cerinţele faţă de execu-tarea lucrărilor în folosul comunităţii.

Grupul de lucru re-spectiv va avea întîlniri în teritoriul primăriei, unde vor fi prezenţi primarul, reprezentat al Agenţia teritorială pentru Ocu-parea Forţei de Muncă Dubăsari, un specialist al Direcţiei agricultură şi cadastru.

Atenţionarea prima-rilor localitătţilor Molo-vata Nouă, Cocieri, M. Dicusar, specialist principal al Direcţiei agricultură şi cadastru

Doroţcaia şi Coşniţa asupra responsabilităţii pentru perfectarea şi semnarea actelor ce confirmă efectuarea lucrărilor şi a listelor beneficiarilor de ajutor de şomaj.

Î n acest an, Moldo-va împlineşte 15

ani de la aderarea la fa-milia ţărilor francofone. Pe parcursul lunii martie pe tot teritoriul ţării, în şcoli şi instituţii culturale s-a sărbătorit limba franceză şi cultura ţărilor francofone. Profesorii de limbă franceză din raionul Dubăsari s-au încadrat activ în organizarea şi desfăşurarea a numeroase manifestaţii pedagogice, educaţionale, cognitive, cultural-artistice menite să promoveze atît limba lui Molière şi cultura Franţei, cît şi cultura şi valorile ţării noastre. În acest context s-au organi-zat concursuri de desene, de esee, recitări de po-ezii, concerte, derulări de filme, toate fiind interpre-tate şi regizate în limba franceză şi în stilul cul-turii franceze. Profesorii s-au străduit să trasforme sălile în adevărate oaze a artei şi culturii franceze,

să trasmită tinerilor fran-cofoni pasiunea pen-tru cea mai melodioasă şi armonioasă limbă. Fiind cosiderată drept limbă a frumosului şi a înţelegerii, King a nu-mit franceza „limbă care transformă murdăria în iubire”.

Activităţile dedicate Francofoniei sunt un prilej de a dialoga, de a promova diversităţile culturale şi lingvistice, de a dezvolta cooperarea, totodată făcîndu-ne să ne gîndim la identitatea noastră, care este fără îndoială cea mai mare bogăţie, oglinda sufletu-lui fiecărui cetăţean şi a poporului întreg.

Francofonia este o fereastră deschisă spre lume, un adevărat vec-tor al comunicării care promovează pacea, înţelegerea şi toleranţa, trei valori esenţiale ale umanităţii.

Francofonia-vector al comunicăriiZiua Internţională a Francofoniei, celebrată la 20 martie, este o zi dedicată limbii franceze, care reuneşte 200 de milioane de locu-itori în întreaga lume şi 870 de milioane de persoane din cele 70 de state şi guverne ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei.

M iezul activităţii a constituit TVC-ul cu echipele „La Marseillaise”

(liceenii din a XI-a Uman) şi „Les Gau-lois” (XI-a Real). Fiind puse la numeroase încercări, ambele echipe au dat dovadă de inginiozitate, curiozitate şi artistism. Ultima probă „ Surprises, Surprises” a uimit atît publicul, cît şi juriul prin originalitate. Prima echipă a transformat scena într-un adevărat te-atru de marionete, înscenînd povestea „Chap-eron Rouge”. „Les Gaulois” au prezentat o

Francophonie, joli paysLiceul Teoretic Doroţcaia a fost gazda unui minunat eveniment consacrat Francofoniei cu genericul „Francoph-onie, joli pays”. Acesta a fost organi-zat la iniţiativa şi sub îndrumarea pro-fesoarelor de limbă franceză Berzan Galina şi Berzan Ana, şi a avut meni-rea să promoveze limba franceză, valo-rile ţărilor francofone.

surpriză complexă, îmbinînd arta dansului cu cea a picturii: în ritmul dansului interpretat de muze, sala urmărea apariţia turnului Eiffel, pictat concomitent de cîţiva liceeni.

Între probele de concurs au participat elevii din alte clase, evaluînd ca nişte adevăraţi interpreţi, declamatori şi actori. Publicul a fost surprins de talentul micuţei Constantinov An-

astasia, elevă în clasa a III-a, care a interpretat cîntecul „Je veux” şi au aplaudat-o stînd în picioare. Elevii din clasa a VIII-a B au venit cu un buchet de cîntece populare franceze şi înscenarea unui fragment din op-era lui V. Hugo „Les Misérables”. O neubişnuită paradă de modă, a fost prezentată de tinerii modelieri din liceu Josan C., Molcean D. şi Caimac A. Întreaga colecţie a fost confecţionată din deşeuri, chiar şi celebra rochie neagră de la Coco Chanel.

Activitatea dedicată Francofo-niei a adunat nu numai elevii care studiază limba franceză, dar şi pe cei ce studiază limba germană. Ei

s-au alăturat cu nişte surprize ar-tistice.

La sfîrşitul serbării spectatorii au avut prilejul să facă o excursie prin Paris şi prin Berlin, vizion-înd filmuleţe cu curiozităţile aces-tor oraşe. Elevii şi profesorii spun că au participat şi asistat cu mare plăcere la această sărbătoare, care a reuşit prin intermediul frumosu-lui să trezească pasiunea atît pentru limba franceză, cît şi pentru alte limbi moderne, deoarece Francofo-nia presupune diversitatea culturală, solidaritate şi înţelegere.

Maria Condriman, eleva clasei a XI-a Real, LT Doroţcaia

C u sosirea primăverii, mai mult ne adîncim

în acţiunile cultural-sport-ive a DGÎTS, ce favorizează sănătatea tinerei generaţii în creştere. În luna martie curent, în incinta Liceului teoretic „Mi-hai Eminescu” s-a desfăşurat spartachiada şcolară raională gimnazii-licee la trei probe de sport: tenis de masă, şah şi dame.

La măsură au participat 14 instituţii de învăţămînt, conform categoriilor de vîrstă (gimnazii-licee). După onorarea imnului, drapelului de stat şi a raionului Dubăsari, echipele au fost repar-tizate la probele nominalizate. Locurile pe echipe s-au reparti-zat conform punctelor acumu-late. Tenis de masă – gimnazi-ile: primul loc gimnaziul Pîrîta, locul II gimn. Oxentea şi locul III gimn. „Anatol Codru” Molo-vata Nouă, locul IV gimn. Ustia, locul V gimn. Pohrebea, locul VI gimn. Marcăuţi, locul VII gimn. Roghi şi locul VIII gimnaziul Cotjova. La licee, pentru proba tenis de masă primul loc l-a luat l.t. „Mihai Eminescu” Dubăsari, al II-lea loc l.t. „Ştefan cel Mare” Molovata, locul III l.t. „Ion Creangă” Coşniţa, locul IV l.t. Doroţcaia, locul V „Vlad Ioviţa” Cocieri, locul VI l. t. Holercani şi locul VII l-a luat l. t. „Ştefan cel Mare şi Sfînt” or. Grigoriopol.

La proba de sport şah- gim-naziile locurile s-au repartizat astfel: I loc-gimn. Pîrîta, II loc- gimn. Oxentea, III loc – gimn. Corjova, IV loc gimn. Ustia, V loc „Anatol Codru” Molovata Nouă, pe locul VI s-a clasat gim-naziul Roghi, pe locul VII gimn. Pohrebea şi pe locul VIII gimn. Marcăuţi. La licee, pe primul loc s-a plasat echipa din l. t. „M. Eminescu” Dubăsari, pe locul II l. t. „Ion Creangă” Coşniţa, locul III i-a revenit l. t. Holercani, pe locul IV s-a clasat echipa l. t.

Berzan Galina, metodist-coordonator, DGÎTS

Tenis de masă şi sportul minţii – şah

şi dame

continuare pag.5

6-12 aprilie 2012 Noutăţi Nistrene pag. 5

continuare pag.5

Doroţcaia, pe locul V l. t. „Vlad Ioviţa” Cocieri şi pe locul VI l. t. „Ştefan cel Mare” Molovata.

La proba de sport dame- gimnaziile, primul l-a cîştigat gimnaziul Oxentea, locul II gimnaziul Roghi, locul III gimn. „Anatol Codru”, Molovata Nouă, pe locul IV s-a plasat gim-naziul Pîrîta, locul V Ustia, locul VI gimn. Corjova şi pe ul-timul loc gimnaziul Pohrebea. La licee primul loc la ocupat l. t. „M. Eminescu” Dubăsari, locul II l. t. „Ion Creangă”, locul III l. t. Doroţcaia, locul IV i-a revenit l. t. „Vload Ioviţă” Co-cieri, locul V l. t. Holerca şi cu locul VI vine l. t. „Ştefan cel Mare” Molovata.

La sfîrşitul acţiunii s-au făcut totalurile, echipele pla-sate pe primele trei locuri gimnazii-licee, din partea Consiliului raional şi a DGÎTS Dubăsari au fost menţionate cu diplome de gradul respectiv şi cadouri de preţ (seturi de tenis de masă, seturi de dame şi set-

uri de şah). La acţiune a fost prezentă asistenţa medicală, au participat 150 de elevi. De către administraţia li-ceului, toţi participanţii au fost alimentaţi.

Consiliul raional, DGÎTS aduce mulţumire direcţiei liceului „M. Emi-nescu” Dubăsari pentru o bună organizare şi pregătire a sălilor de petrecere a acţiunii raionale nominal-izate.

Mihai Bradu, sp. principal tineret şi sport

L a competiţiile sportive au participat 12 echipe: asociaţia

veteranilor de război 1992 platoul Coşniţa, asociaţia veteranilor din Af-ganistan a raionului Dubăsari, Con-siliul raional Dubăsari, combatanţii din satele Doroţcaia şi Pîrîta, liceul teoretic „Ion Creangă”, Centrul orăşelul copilăriei „Concordia” din s. Pîrîta, batalionului nr-1, nr-2 şi nr-3 de infanterie independentă al forţelor de menţinere a păcii, Comisariatul de poliţie Dubăsari şi echipa Serviciu-lui Situaţii excepţionale din raionul Dubăsari.

Competiţii sportive la tenis de masă în memoria lui Nicolae SotnicencoPe data de 25 martie 2012 în incinta liceului teoretic „Ion Creangă” din satul Coşniţa, de către Asociaţia veteranilor de război platoul Coşniţa a fost organizată a V-a ediţie a competiţiilor sportive la tenis de masă în memoria eroului Nicolae Sotnicenco, căzut în prima zi de război de pe platoul Coşniţa.

Competiţiile sportive au fost deschise de către preşedintele asociaţiei vetera-nilor de război 1992 platoul Coşniţa, Anatolii Cibotenco cu onorarea drapelului de stat şi comemorarea eroului Nicolae Sotnicenco printr-un minut de reculegere. La competiţiile sportive a par-ticipat activ şi preşedintele

raionului Dubăsari Grigore Po-licinschii, fiind membrul echipei combatanţilor din satul Doroţcaia. Competiţiile au decurs la un niv-el înalt, fiind prezente spirite de concurenţă sportivă.

Este plăcut că au participat mai multe echipe, îmbucurător este faptul că au participat şi tineri, deoarece turneul dat este o măsură de educaţie a tinerii generaţii în spiritul patriotismu-lui şi dragostei faţă de neam, faţă de Republica Moldova. Turneul a fost arbitrat de către grupul de arbitri a şcolii sportive la tenis de masă din raionul Dubăsari. În urma desfăşurării competiţiei locul - I la cîştigat echipa Serv-iciului Situaţii Excepţionale din raionul Dubăsari, locul - II echipa Asociaţia veteranilor de război 1992 Platoul Coşniţa şi locul –III echipa sat. Pîrîta. Cei mai performanţi sportivi s-au dovedit a fi A. Morarenco clasat pe locul –I, A.Leaşco clasat pe locul –II şi V. Nagalisov clasat pe locul - III.

Iu. Cazac, şef Secţie administraţie şi servicii publice

Conform evidenţei înmatriculării tehnicii agri-cole de către Inspectoratul de Stat pentru supravegh-erea tehnicii agricole „In-tehagro”, precum a datelor de evidenţă în Gospodăriile agricole consolidate, a deţinătorilor de tehnică agricolă particulară, în cadrul efectuării reviziei tehnice anuale, raionul Dubăsari dispune de:

1. Tractoare total modifi-cate -364 unităţi - inclusiv particulare-232 unităţi, s-au 64% inclusiv cu şenile - 19 unităţi - inclusiv particulare -5 unităţi

2. Excavatoare -18 unităţi - inclusiv particulare -10 unităţi

3. Combine -36 unităţi - inclusiv particulare- 6 unităţi

4. Remorci - 257 unităţi - inclusiv particulare- 162 unităţi

5. Pluguri -174 unităţi - inclusiv particulare-103 unităţi

6. Cultivatoare -172 unităţi - inclusiv particu-lare-81 unităţi

7. Sămănători - 111 unităţi - inclusiv particulare - 41 unităţi

Coeficientul de pregătire a tehnicii agricole, în urma reviziei tehnice anuale, care a avut loc practic în toate gospodăriile agricole, in-diferent de forma de propri-

etate şi în primăriile raionu-lui, a parcului de maşini agriciole individuale, con-stituie în jurul la 80% din total.

Deoarece suprafaţa agricolă totală - 13830.57 ha, a terenurilor consoli-date constituie- 11244.7 ha şi a terenurilor individuale - 2586 ha, se poate face un calcul simplu.

În mediu, în ansamblu pe raion la un tractor sarcina revine – 13830 ha : 358 = 38,63 ha.

La un tractor, care este încadrat în lucru în gospodăriile consolidate, sarcina revine: 11244 ha. : (358-232) = 89 ha.

La un tractor, care este exploatat în sectorul individ-ual, sarcina revine: 2586ha. : 232 = 11 ha.

Analiza acestor calcule, arată că în raion sarcina medie la un tractor este cu mult mai mică ca media pe Republică, ( 120 ha) şi demonstrează că lucrările agricole (operaţiunile tehno-logice) pot fi, şi se efectuează în termeni optimali, cu excepţia a lucrărilor care necesită efectuarea a mai multor operaţiuni concomi-tente, conform procesului tehnologic.

Din calcule reesă, că cea mai mică sarcină la un trac-tor este în sectorul individual -11 ha.

CĂTRE LUCRĂRILE DE PRIMĂVARĂ-

TEHNICA AGRICOLĂ PREGĂTITĂ ŞI

PĂSTRATĂ !

Acasta arată tendinţa în creştere din an în an a proprietarului de teren agricol, să fie înzestrat cu tehnică proprie. Conform evidenţei de înmatriculare a tehnicii agricole de către inspecţia „Intehagro”, în mediu pe an sunt înregistrate din nou, a cîte 8-10 tractoare.

Pe parcursul anilor 2004-2009, în raion au fost formate 6 staţiuni tehnologice de tractoare şi maşini agricole, cu un număr total de tractoare noi, (marca MTZ-82) de 22 unităţi, precum aproximativ la număr de pluguri, cultivatoare, sămănători, grapiţe ect.. La fel, în sectorul privat în această perioadă au fost procurate circa 30 de trac-toare, ceea ce-a permis esenţial renovarea parcului de tractoare şi maşini agricole cu eficientizarea petrecerii lucrărilor agricole.

Deoarece această tehnică este nouă se exploatează practic fără staţionări din pricina defecţiunilor tehnice şi evident a economiei de motorină. În fiecare an agricol (începutul lunii martie) de către Inspectoratul de Stat „Intehagro” tehnica agricolă este testată prin revizuire de a primi permisul re-spectiv de a fi exploatată conform cerinţelor tehnice. Dacă în sectorul consolidat, adică în Cooperativele agricole de producere, societăţile cu răspundere limitată tehnica agricolă se păstrează şi staţionează în locuri speciale, ce priveşte păstrarea tehnicii de către particu-lari este de dorit.

Recent în cadrul unui control preventiv reviziei tehnice anuale a fost petrecut un raid pe străzile primăriilor, cu reprezentanţii ser-viciului inspectoratului de poliţie de sector, a reprezentanţilor din primării ( inginerii cadastrali), în urma căruia s-a constat, că teh-nica agricolă aflată în posesiune

P. Porubin, specialist principal pe problemele mecanizăriiV. Novacovsci,- Inspector - şef supraveghere tehnică „Intehagro”

particulară în mare parte se păstrează în afara locurilor spe-ciale sau în gospodăriile aux-iliare, ca de regulă se află la păstrare în afara acestor locuri, adică în teren adiacent hotarului gospodăriei, ce evident aduce dificultăţi la traficul rutier pe străzile localităţilor, precum şi încălcărilor de păstrare a tehnicii agricole, conform cerinţelor teh-nice.

Evident, că în primăriile Ox-entea, Marcauţi, Molovata-Nouă, Holercani, Molovata-Nouă, Co-cieri, unde terenurile agricole sunt în mare parte consolidate numărul de tehnică agricolă particulară este scăzut faţă de primăriile Coşniţa, Pîrîta şi Ustia, care prelucrează terenul agricol în mod individual. Numărul de gospodării individuale în aceste primării constituie circa de 1868 la număr.

În urma raidului au fost de-pistate păstrarea tehnicii agricole în afara terenului adiacent:

Primăria Doroţcaia-Polevoi Stepan-remorca 2PTS-4,

Ctitor Stepan-T-40,remorcă 2PTS-4

Sajin Anatol,-Tractor- UMZ-6, Remorca 2PTS-4,seceritoare CS-2.1

Zavtoniev Ion,Remorca 2PTS-4,Seceritoare CS-2.1,plug PN-3-35

Ivanov Andrei, Remorca 2PTS-4,Rezervuar de apă VR-3

Primăria Coşniţa Cibuc Vladimir- Combină SC-5, Semănătoare SZ-3.6

Tractor MTZ-80, Cultivator CPS-4.2

Rus Vasile,- Remorca 2 PTS-

4,Stropitoare OPV-2000.Ilarionov Ion,-Remorcă

2PTS-4,Plug PN-3-35Primăria Pîrîta-Şcodin Vera,-

Stropitoare VR-3,Mogildea Fiodor,-Remorcă

2PTS-4, Plug PN3-35,VUC-3Fandeev Vitalie,- Remorcă 2

PTS-4,Tincu Iurie,- Remorcă 2PTS-

4,VUC-3Tudosov Petru,- Remorcă 2

PTS-4GŢ „Smuncila Vera,” – Grabiţă

BDT-3,Cultivator CPS-4,Plug PN-3-35, Încărcător PG-

0.5Boşcanian Nicolai,-Remorcă

2PTS-4.Primăria Ustia – Panfilii Ion,-

Remorca 2PTS-4,Plug PN-3-35,Cultivator CPS-4,2

Andronache Petru,-Remorcă 2 PTS-4.

Chirilov George,-Remorcă 2 PTS-4.

Savin Semion,-Remorcă 2PTS-4,Sămănătoare SZ-3,6.Cultivator CPS 4,2

Primăria Molovata –Nouă - Celonenco Mihail,-Remorcă 2PTS-4,Cisternă de apă VR-3.

Axentiev Vitalie –Stropitoare OVP-2000

Batrînca Stepan, -Remorcă 2PTS, Plug PN-3-35.

Sus numiţii deţinători de tehnică agricolă au fost informaţi, întru neadmiterea păstrării teh-nicii în afara terenului adiacent şi le-au fost predat termen de ex-ecutare.

Cu prezenta informaţie au fost informaţi primarii localităţilor re-spective.

pag. 6 Noutăţi Nistrene 6-12 aprilie 2012

M oldovenii din stînga Nistrului, din cele mai vechi timpuri aveau trăsăturile unei societăţi

sedentare, continuau să practice ocupaţiile tradiţionale, agricultura şi creşterea vitelor, la care se adăugau meşteşugurile. Cele două ocupaţii de bază s-au îndrăgit reciproc, contribuind la asigurarea necesităţilor de pro-duse vegetale şi animale. Ele erau o sursă de materie primă meşteşugurilor rurale. Cea mai mare pondere în domeniul vităritului a constituit-o bovinele, utilizate în calitate de animale de tracţiune, dar şi pentru carne sau produse lactate. Urmau apoi în ordine degresivă ovinele, porcinele şi cabalinele.

Pe timpul de vară ovinele, bovinele şi cabalinele erau păscute pe imaşuri cu iarbă din apropierea localităţilor. Pentru iarnă, din timp se cosea iarbă, care apoi se usca la soare. Aici se semăna grîu de toamnă şi grîu de primăvară, de asemenea se semăna orz, secară şi ovăz. Localnicii semănau malai, care dădea o roadă bogată. Pentru o oră de lucru la pămînt se utilizau cîte trei, patru perechi de boi. În anul doi şi trei de eploatare a solului se obţinea o roadă bogată de 16 boabe la un bob semănat.

În sursele istorice sunt menţionate multe mori de apă şi de vînt. Spre exemplu la Corjova şi Coşniţa erau cîte două mori de apă. (ÎN anul 1772) cerealele se păstrau în gropi văruite, ca să nu sufere de umezeală şi insecte.

În circumscripţia Dubăsari se ocupau cu viticultura, le-gumicultura şi pomicultura. A. Meier enumeră şapte sorturi de struguri: muscatul, coarna de Ţarigrad etc. În fiecare vie şi livadă se află cîte un teasc pentru strivitul strugurilor şi cîte un cuptor pentru uscatul prunelor şi merelor. În fiecare an se exportau în Polonia cantităţi mari de fructe uscate. Viile şi livezile se aflau atît pe lîngă casă cît şi pe cîmp. Livezi şi vii aveau moldovenii din localităţile rurale, dar şi reprezentanţii altor etnii. Spre exemplu, în 1771, în s. Doroţcaia se afla o vie şi o livadă, care aparţinea unui evreu. O altă livadă se afla la Coşniţa, pe o insulă.

În stînga Nistrului păşteau turme numeroase de oi, sub supravegherea unor ciobeni, care pe un an primeau de la stăpîn cîte 6 oi din 50. Oile erau de soi caracul, care se realizau bine. Polonezii cumpărau în primul rînd lînă din această zonă.

În calitate de animale de tracţiune erau utilizaţi boii şi caii. În anul 1774, la 346 familii din 13 localităţi ale ţinutului Dubăsari, reveneau 635 vite de tracţiune, inclu-siv 501 boi şi 134 cai. În mediu, unei familii îi reveneau 1,8 vite de tracţiune, inclusiv 1,7 boi. Mai asiguraţi erau

din creaţia cititorilor

Meleag natal

Să ia aminte tinereţea

locuitorii din s. Coşniţa, cărora le revenea în mediu 2,1 capete.

Armatele beligerante, deseori în timpul războiului je-fuiau locuitorii. Vitele de tracţiune, fiind utilizate la mun-cile agricole şi căratul încărcăturilor. Pe unele moşii se întîlneau păduri nu prea mari şi tufărişuri. Lemnul se uti-liza ca material de construcţie şi în scopuri energetice. O parte din locuitori se ocupau cu vînătoarea pentru hrană, astfel obţinînd pieli, blănuri etc. Livezile, pădurile, florile de cîmpie creau condiţii favorabile pentru dezvoltarea api-culturii (albinăritul). Cei mai mari apicultori erau şi cei mai bogaţi oameni din ţinut. Spre exemplu, în 1771 caima-canul Ştefan Agachi avea 27 de ştiubee de albine. Apicul-tura oferea locuitorilor miere pentru îndulcitul bucatelor şi ceară, utilizată la iluminarea încăperilor.

În apele Nistrului se aflau cantităţi mari de peşte, locu-itorii veneau să pescuiască pentru a se hrăni. Unii pescari, care aveau bărci, îndeplineau şi funcţii speciale, pescuiau pentru a vinde peştele la piaţă sau iarmaroace. Populaţia din ţinutul Dubăsari locuiau în case şi bordeie. În anul 1772, în 15 localităţi din ţinutul Dubăsari au fost înregistrate 485 de locuinţe pe pămînt şi 91 de bordeie. Numărul mare de bor-deie s-ar putea explica prin faptul că la începutul războiului ruso-turc din 1768-1774, o parte de locuinţe au fost in-cendiate de armatele beligerante. Pentru a se feri de frig, oamenii în primul rînd îşi construiau bordeie, după care îşi

ridicau case la nivelul pămîntului. Majoritatea caselor erau formate dintr-o cameră. Doar în Tîrnăuca (3), Sucleia (1), Doroţcaia (1), Coşniţa (1), Molovata (1) au fost înregistrate case cu două încăperi. Locuinţele erau de mărime medie şi mică, în Coşniţa erau 54 case de mărime medie şi 40 de mărime mică. Uneori o famile de 5-9 oame-ni erau nevoiţi să locuiască într-o casă sau bordei de mărime mică cu o cameră. Kleeman, negustor aus-triac, menţionează că în ţinuturile supuse hanului din Crimeea, casele erau acoperite cu stuf sau şindrilă. Pereţii se construiau din lampaci. Unele case ale moldovenilor din ţinutul Dubăsari erau construite din bîrne şi nuiele unse cu lut ca şi în alte părţi. Astfel de case au ajuns şi pînă în zilele noastre. Aceste case erau prevăzute pentru zonele cu risc de inundaţie, care era un pericol enorm în fiecare primăvară pentru satele noastre (Coşniţa, Pohrebea (parţial), Pîrîta şi Doroţcaia).

În calitate de hrană, moldovenii din ţinutul Dubăsari utilizau în primul rînd mămăliga din porumb şi malaiul din mei. Porumbul a ajuns pe la noi din America în sec. Al XVIII, iar în secolul următor el a devenit cultură principală a moldo-venilor ca şi roşiile. Mai coceau plăcinte cu brînză de oi sau vacă. Din nuci cu miere se făcea halva. Se bea vin, mied (băutură fermentată din miere) şi alte băuturi. Surplu-surile de produse erau realizate la Dubăsari, Oceacov şi în alte oraşe din dreapta Nistrului. Diploma-tul francez Peyssonel mărturiseşte că principalele articole de export le constituiau bovinele, ovinele şi cabalinele. Se mai realizau meiul, grîul, tutunul, pieile de animale, brînza, untul, icrele negre, seul etc.

Tot prin intermediul oraşelor Căuşeni, Tighina şi a altor oraşe de pe malul drept al Nistrului se importau mărfuri aduse din Iaşi, Bucureşti, Rusciuc şi Adrianopol. Printre acestea se numărau stofa, bumbacul, pînza, ţesături din bum-bac, lînă, mătase, cafea, diferite un-elte de muncă etc.

Din a doua jumătate a sec. XIV, pînă la finele sec. XVII, Moldova cu potenţialul ei material şi uman redus, n-a putut să concureze în lupta pentru dominaţia din stînga Nistrului cu Imperiul Otoman şi Polonia. În sec. al XVIII-lea, aceste două mari puteri au împărţit între ele spatial din stînga Nistrului. Însă moldovenii, în calitate de populaţie majoritară a reuşit să redea un-ele trăsături specific unui teritoriu întinr (îngust) din stînga Nistrului. În anul 1761 a fost sfinţită biserica de la Pohrebea, în 1763 biserica de la Doroţcaia, Mohala (suburbia Dubăsari 1770), Cocieri (1772).

În 1774, în ţinutul Dubăsari au fost înregistrate 19 familii de feţe bisericeşti ortodoxe: Dubăsari (1), Coşniţa (1), Pîrîta (1), Cocieri (1), Pohrebea (1), Corjova (1), Molova-ta (1) mai sînt trei sate fără preoţi: Goeni, Doroţcaia şi Delaceu. Din cauza războiului aceste trei biseri-ci nu funcţionau din cauza lipsei preoţilor. Majoritatea bisericilor erau construite din bîrne, împletite din nuieli lipite cu lut, după mod-elul străvechi al caselor de locuit al moldovenilor.

În 1789, în locul biseriilor din lemn, probabil arse la începutul războiului ruso-turc (1787-1791), au început să fie construite noi bi-serici din piatră: a Sf. Nicolae din Speia, Corjova şi Pîrîta.

Continuarea va urma

Grogore Vatav, vice preşedintele Asociaţiei istoricilor “Meleag Natal” din R. Moldova

C oncursul a prevăzut stimularea şi pro-

movarea actului de interp-retare profesionistă printre elevii de la instituţiile din domeniul învăţămînt artistic, participanţii au evoluat la compartimentele:

a) instrumente cu clape: pian

b) instrumente cu corzi: vioară, chitară

c) instrumente populare: 1. acordeon, 2. ţambal, nai, cobză,

fluier, ocarină, caval.d) instrumente aerofone:

clarinet, trompetă, saxofon, trombon, tubă, flaut.

Juriul format din specialişti care activează la Colegiul de Muzică “Ştefan Neaga”în următoarea componenţă: Preşedintele juriului, Irina Bogataia, profesor de pian; Vitalie Grib, profesor de vioară; Vasile Antohi, pro-fesor de clarnet; Gheorghe Nicolaescu,directorul cabinet-ului metodic, Ministerul Cul-turii; Anatol Cojocaru, metodist în creaţia populară, Direcţia Cultură şi Turism. Membrii ju-riului au ţinut cont de măiestria tehnică interpretativă; măiestria artistică scenică; caracterul individual de interpretare al fiecărui concurent; gradul de însuşire a particularităţilor

“Musica Vivat Ornat”

La 8 aprilie 2012 in incinta Şcolii de Arte din co-muna CoŞnita a avut loc Con-cursul raional de interpretare instrumentală “Musica Vivat Ornat”, la con-curs au participat 26 elevi din cele trei şcoli de arte din raion.

de stil. În urma evoluării, membrii juriului au decis să ofere diplome de gradul I următorilor participanţi: Corina Andreev, Doroţcaia; Alina Sa-jin, Doroţcaia; Stanislav Pop-ov, Cocieri; Maxim Gherlac, Doroţcaia; Marina Neboisea, Coşniţa; cristian Lupşa,Cocieri; Ion Berzan, Doroţcaia. De pre-miul II s-au învrednicit: Ana Gîncu, Coşniţa; Eugen Coi-ca, Coşniţa;Daniel Braguţa, Doroţcaia;Loredana Me-mei, Coşniţa;Cristi Terentiev, Coşniţa; Maria Avxentiev, Co-cieri; Mihai Ivanov, Doroţcaia; Dimploma de gradul III a fost obţinută de: Maria Po-licinschi, Doroţcaia; Artiom Diordiţa,Coşniţa; Gheorghe Stavenschi, Cocieri;Alexandru Grimaliuc, Doroţcaia;Nicoleta Iliin, Coşniţa; Daniel Creţ, Coşniţa;Vadim Nicolaev, Doroţcaia. Ceilalţi participanţi s-au ales cu diplome de participare: Zinaida An-dreev, Cocieri;Ana Bordean, Doroţcaia;Dumitru Rus, Coşniţa; Pavel Nacul,Coşniţa; Andrei Diordiev, Doroţcaia.Concursul raional de interp-retare instrumentală “Musica Vivat Ornat”, ediţia a II-a se organizează bienal în raion şi are ca scop stimularea şi pro-movarea elevilor din cadrul şcolilor de arte din raion.

Olga Cibotenco,sp. princ. în activitatea artistică de amatori şi creaţie populară

6-12 aprilie 2012 Noutăţi Nistrene pag. 7

I nspectoratului Ecologic de Stat catre organele

administratiei publice locale (primarii) şi structurile teri-toriale ale organelor de drept (politia de sector), catre alte in-stitutii publice sa previna şi sa combata, iar catre cetateni sa se abtina de la practica nociva a arderii anvelopelor uzate in noaptea de Sfintele Paşti.

Stimati cetăţeni!Aprinderea de ruguri, de alta

data, arderea resturilor vegetale materialului lemnos in noaptea de Paşti transforma frumosul ritual mesaj de purificare, in ul-timul timp, intr-o actiune pro-fund daunatoare sanatatii omului mediului inconjurator urmare utilizarii extinse a anvelopelor uzate ca material de combustie.

Cu regret, Omul se lasa atras de efectul impunator al arderii acestora şi inconştient contribuie la denaturarea unei traditii cre-atine de milenii şi polueaza masiv, cu consecinte grave, me-diul inconjurator.

Arderea in aer liber a an-velopelor uzate emana in atmos-fera circa 23 substante chimice periculoase, inclusiv: oxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot, plumb, mercur, zinc, ben-zen, dioxine, policloruri bifenile şi hidrocarburi poliaromatice. Opt dintre aceste substante repr-ezinta compuşi cancerigeni. Cele mai periculoase, - dioxinele se acumuleaza in plante, in te-suturile animalelor, peştelui şi a omului. In dependenta de carac-teristica şi directia vintului diox-inele pot fi dispersate pina la dis-tante de 160 km, afectind astfel arii şi ecosisteme largi.

Este important sa se cuno-asca efectul asupra organismului uman al substantelor nocive de la arderea anvelopelor: monoxidul de carbon - о substanta toxica care afecteaza celulele creierului, provocind hipoxie; compuşi tox-ici sunt hidrocarburile ce afec-teaza sistemul nervos, sistemul respirator, provocind bronşita, exacerbarea unor boli cronice, astma, conduce la dezvoltarea de intoxicari pulmonare; compuşii fenolici din gazele toxice ale arderii afecteaza func|:ia he-patica, provoaca hepatita toxica şi cauzeaza exacerbarea bolilor cronice ale tractului gastro - in-testinal.

Atunci cind este arsa о tona de anvelope in atmosfera se elimina 270 kg de fum negru (funingine) şi 450 kg de gaze toxice cu con-tinut complex: benzopyrene, dioxine, furani, hidrocarburi ar-omatice policiclice, bifenili poli-clorurati (PCB), oxizi de arsenic, crom şi cadmiu, bifenil, antracen,

F olclorul neamului nos-tru a supravieţuit în timp

şi ne-a rămas ca o moştenire de nepreţuit, ca o perlă ce nu are seamă, o fîntînă călăuză ce ne-a dăinuit în secole. O argu-mentare la cele relatate a fost evoluţia şi activitatea formaţiei folcorice “Nistrenii ”, pe par-cursul a 30 de ani. Fondată în anul 1982, în baza dinastiei “Tataruş”, colectiv folcoric cunoscut în acele timpuri, con-dus de neobositul promotor al valorilor naţionale, dl Ion Oco-man.

Formaţia folclorică “Nis-trenii” a fost şi este o părticică componentă a culturii noas-tre. Participantă la mai multe activităţi raionale şi republi-cane, cîştigătoarea a mai multor trofee, formaţia folclorică “Nis-trenii ”continuă să impresion-eze publicul prin originalitate şi profesionalism. Ca o dovadă la cele spuse, această formaţie cu titlu model a prezentat pe data de 6 aprilie un concert minunat “Şezătoarea”.

La acest eveniment au fost invitaţi oaspeţi de onoare : dl Grigore Oxinte-consultant supe-rior la Ministerul Culturii, dna Silvia Zagurean-şef secţie arte tradiţionale, la Centrul Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imate-rial; dna Snejana Frija-specialist principal la CNCPPCI; dl An-

Formaţia folclorică “Nistrenii” la o frumoasă

aniversare de 30 de aniFolclorul constituie una din componen-tele esenţiale ale lăzii cu zestre a popo-rului nostru şi prezintă un element pre-ponderent de admiraţie a creatorilor populari, care de-a lungul secolelor au realizat valori patrimoniale.

fluoranten, piren, benzo (a) piren etc. Doi dintre aceşti compuşi, şi anume: bifenilul şi benzo (a) pirenul sunt can-cerigeni puternici. Astfel, arderea de anvelope este extrem de daunatoare mediului şi omului.

Daca ne imaginam ca in aceasta noapte pe intreaga Тага, in fiecare sat se aprinde cite un rug, sau chiar mai multe, de acest fel şi daca vom contabiliza produsele arderii ne vom ingrozi de efectul urmare caruia Mol-dova se aseamana cu un gigant com-binat chimic explodat in dispersie, iar manifestarile nocive nu se vor lasa mult aşteptate.

Produsele arderii in scurt timp se depun la sol, prin sedentare sau cu precipitatiile, lasindu-se absorbite in primele plante care vor deveni ali-mente pentru om şi animale, generind astfel о stare generala de morbidi-tate.

лIn scopul ocrotirii sanatapi popu-

latiei şi protecfiei mediului Inspec-toratul Ecologic de Stat indeamna cetatenii sa renunte la arderea an-velopelor in noaptea de Paşti pentru a preveni poluarea aerului.

Comportarea ecologica şi re-spectul pentru mediul inconjurator in acest ritual, in nici un caz, nu aduce atingere traditiei creatine, care-şi are inceputurile din vremurile, cind de-spre aceste substante nici nu putea sa se ştie şi exteriorizarea excesiva a fo-cului prin aşa practici ne indeparteaza de la originile acesteia.

In contextul celor enunfate şi in scopul ocrotirii sanatatii populatiei şi protecfiei mediului Inspectoratul Ecologic de Stat se adreseaza cu un Apel fata de toti semenii noştri şi comunitatile creatine, autoritatile lo-cale, asociatiile obşteşti de mediu şi sanatate pentru a preveni poluarea aerului atmosferic in rezultatul ard-erii anvelopelor practicata foarte des in multe localitati ale Tarii.

In aceste zile Agentiile şi Inspecti-ile ecologice din raioane şi municipii vor intreprinde masuri şi actiuni efec-tive de lamurire şi infonnare impreu-na cu autoritatile publice locale şi vor contribui la constituirea echipelor de combatere a acestui flagel in ziua de Paşti.

Pentru subiectii de drept con-traventional din teritoriu cu functii de control şi supraveghere amintim ca in confonnitate cu art. 154 (1) al Codului Contraventional al Repub-licii Moldova arderea neautorizata a anvelopelor se sanc^ioneaza cu о amenda in valoare de la 20 la 40 de unitati conventionale sau 60 de ore de munca in interesul public pentru persoanele fizice şi intre 200 şi 300 de unitati conventionale pentru per-soanele juridice.

Va indemnam sa intilnim Sfintele Paşti in sinul familiei, cu sufletele impacate şi dragoste de aproapele, neumbriti de efectul constringerilor legale sau apasati de pacatul prejudic-ierii naturii in mijlocul careia traim.

drei Leaşco, primarul s. Doroţcaia; dna Valentina Semionov, şef Direcţie Cultură şi Turism; dna Olga Cibo-tenco, specialist principal, Direcţia Cultură şi Turism.

Oaspeţii au apreciat organizarea

acestei măsuri culturale, la care au contribuit: directorul casei de cultură, dl Ion Nicolaev, primarul s. Doroţcaia dl Andrei Leaşco, conducatorul formaţiei folclorice “Nistrenii” dl Ion Ocoman, conducătorul artistic dna Eugenia Berzan şi şefa secţiei cultură şi turism, dna Valentina Semionov.

O atmosferă de nedescris, de parcă am călători în trecut, unde valorile culturale aveau o însemnătate considerabilă. Au răsunat melodii din cele mai alese, cîntece culese din sat, glume, vrăji, obiceiuri din cele mai vechi. Pentru generaţia tînără această

şezătoare a fost binevenită, pentru a le demonstra că plăcutul poate fi combinat cu utilul, părinţii noştri au crescut într-o societate sănătoasă şi educată, unde valorile culturale, mo-rale predominau esenţial. Dorim formaţiei folclorice “Nis-trenii” mult succes în activitatea profesională, să ne bucure cu datine şi cîntece strămoşeşti încă mulţi ani înainte.

APELULAPELUL

Natalia Ivanov, corespondent, Eugenia Berzan, conducător artistic, Casa de Cultură s. DoroţcaiaPaşte fericit tuturor!Vadim STINGACI, şef adjunct al IES

P rin prezenta, Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-l Dubăsari, întru evi-

tarea cazurilor de necunoaştere a preved-erilor legislative şi, ca consecinţă, aplicarea sancţiunilor fiscale, aduce la cunoştinţa tuturor agenţilor economici prevederile legislaţiei fiscale şi răspunderea pentru încălcările admise la realizarea bunurilor supuse marcării cu timbre de acciz (băuturi alcoolice, mărfuri de tutungerie), după cum urmează:

1) Lipsa “Timbrelor de acciz” la mărfurile supuse accizelor pasibile de marcare obligato-

Agenţilor econmici, care practică activitatea de comer-cializarea mărfurilor supuse marcării cu timbre de acciz

(băuturi alcoolice, mărfuri de tutungerie)

rie sau utilizarea “Timbrelor de acciz” falsifi-cate ori nevalabile se sancţionează, în cazul în care contribuabilul comercializează, transportă sau depozitează mărfuri “Timbre de acciz” sau cu “Timbre de acciz” falsificate ori nevalabile, cu o amendă în mărime de 50000 lei, iar în cazul comiterii repetate a încălcărilor în cauză, se sancţionează cu o amendă de 100000 lei, iar încălcările comise a treia oară şi mai mult se sancţionează cu o amendă de 250000 lei pentru fiecare caz.

2) Comercializarea ţigaretelor cu filtru ce nu se regăsesc în listele ce cuprind preţurile maxime de vînzare cu amănuntul declarate de către agenţii economici producători şi impor-tatori se sancţionează cu amendă de 50% din valoarea ţigaretelor cu filtru aflate în stoc la momentul controlului, pornind de la preţul de comercializare, dar nu mai puţin de 1000 de lei.

3) Comercializarea ţigaretelor cu filtru la preţuri mai mari decît preţurile maxime de vîn-

zare cu amănuntul declarate sau, începînd cu 1 ianuarie 2009, fără indicarea preţului maxim de vînzare cu amănuntul declarat şi a datei fabricării imprimate pe ambalaj (pe pachetul de ţigarete cu filtru), se sancţionează cu amendă în mărime de 50% din valoarea ţigaretelor cu filtru, aflate în stoc la momentul controlului, pornind de la preţul de vînzare cu amănuntul, dar nu mai puţin de 1000 de lei, cu confiscarea ţigaretelor care nu au imprimate pe ambalaj (pe pachetul de ţigarete cu filtru) preţul şi data fabricării.

Reieşind din cele relatate, IFS pe r-l Dubăsari solicită efectuarea inventarierii tutur-or mărfurilor supuse accizelor pasibile marcării obligatorii cu timbre de acciz aflate în stoc şi înlăturarea tuturor neajunsurilor constatate pînă la iniţierea controalelor fiscale la entităţile ce vă aparţin (existenţa facturilor fiscale, facturilor, certificatelor de conformitate şi calitate, etc.).

Direcţia administrare fiscală

pag. 8 Noutăţi Nistrene 6-12 aprilie 2012

Tel.: 43-410 Redactor.: Irina Glod, Natalia IvanovTipografia “Universul” Comanda Nr. 5491 Tiraj:2000 ex.

În plină primăvară - frumoas-aniversară,În jurul mesei fie doar oameni de-omenieS-aveţi în casă pace, doar ca fiind vivace,Ani mulţi, la mulţi prieteni, cît frunza de pe cetini.Vă fie dragă viaţa, precum e dimineaţa,Lumina fericirii în clipele pornirii.Brînduşele-au împînzit pămîntul,Răsar vioi şi toporaşii,Au înflorit şi ghioceii,De-ţi fură ochii, drăgălaşii.Un zîmbet cald de primăvară,Cu farmec blînd de început,Ecou ce viaţa ne măsoară,

Cu profund respect colaboratorii DGÎTS

Multă stimă dna Brăducean !

solicită prezentarea cet. BURLACU Lilia Vladimir pentru data de 04.05.2012, ora 12:15, la şedinţa de judecată (str. Ştefan cel Mare nr. 9, s. Ustia, r-nul Dubăsari) în calitate de pîrît pe cauza civilă nr. 2-133/12 de în-casare a sumei, intentată la cererea ATB CNAM. În caz de neprezentare cererea va fi examinată în lipsa d-voastră.

C. BUCĂTARU, judecător

L egislaţia Republicii Mol-dova interzice comercializa-

rea alcoolului şi ţigărilor către minori. Doar că în prea puţine cazuri legea este respectată, astfel încît ţigările şi băuturile alcoolice ajung lejer în mâini-le copiilor, prin intermediul celor ma-turi.

Grupul Minori al Comsariatului de poliţie raional Dubăsari atenţionează toţi agenţii economici că în conformitate cu legislaţia în vigoare, articolul nr. 91 al. (2) Cod Contravenţional al Republicii Mol-dova:

Comercializarea către minori a pro-duselor din tutun şi a băuturilor alcoolice se sancţionează cu amendă de la 60 la 100 de unităţi convenţionale aplicată persoa-nei fizice, cu amendă de la 100 la 200 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.

Totodată menţionăm faptul că, unităţile comerciale, care comercializează sau deţin autorizaţie pentru comercial-izarea produselor de tutun şi a băuturilor alcoolice sunt obligate să afişeze la loc vizibil informaţia privind interzicerea vânzării produselor din tutun minorilor, iar vânzătorii sunt în drept să verifice actele de identitate ale cumpărătorului, pentru a se convinge că aceştia din urmă au împlinit vârsta de 18 ani.

ÎMPREUNĂ VOM FACE VIAŢA COPIILOR NOŞTRI MAI SĂNĂTOASĂ, FERICITĂ ŞI FRUMOASĂ !!!

Ruslan Rotaru, Inspector Superior al Grupului Minori al Comisariatului de poliţie Dubasări,căpitan de poliţie

Simfonia cu dulci note cântă viaţa orişicui,Avem şanse-n astă lume de-a gusta poame-amărui,Nici de gustul cel mai dulce nu uităm în fericire,Din al LUI cuvânt fierbinte primim tot ca ispitire.Unde-i zâmbet sunt şi lacrimi, căci aşa-i zidită viaţa...Visul meu dintotdeauna e de-a vă urma povaţa.E firesc, când viaţa curge, laşi în urma ta „avere”Rugăciunea mea cea sfântă e s-aveţi mereu putere...!Anii trec şi tot se duce, dar rămâne amintireaPentru noi, elevi de breaslă, - să păstrăm în veci sclipirea.Aţi transmis prin ani cuvântul cu-al lui dor frumos, divin,Vom trăi slova fierbinte cu-al ei farmec în suspin...

Ziua profesională a D-stră ne oferă prilejul de a vă adresa cele mai sin-cere felicitări şi urări de

STIMATI CONTABILI!noi împliniri. Apreciind înalt calităţile profesionale, perseverenţa, onestitatea şi responsabilitatea pe care le manifestaţi D-stră zi de zi, în executarea sarcinilor care Vă sunt încredinţate întru gestionarea corectă şi eficientă a patrimoniului public şi privat, în corespun-dere cu actele normative în vigoare, ţinem s-ă vă urăm noi performanţe şi realizări, multă sănătate, prosperitate şi bucurii în familiile D-stre.

MILŢI, MULŢI ANI FERICIŢI!

Cu respect, Colectivul Direcţiei generale finanţe Dubăsari

Mult stimată Doamna Sandu!În plină primăvară vă oferim buchetul recunoştinţei pentru tot ce aţi creat în numele frumosului şi al viitorului ţării.

E firesc, comoara vieţii, să se vadă-n generaţii.Liliac în primăvară şi îndemn spre aspiraţii!!!

Cu profund respect Violeta Tolstenco.

solicită prezentarea cet. Babascura Svet-lana Vladimir pentru data de 03 mai 2012, ora 10:30 la şedinţa de judecată ca parte pe dosar pe cauza civilă nr. 2-160/12, privind încasarea silită a restanţelor faţă de Bugetul Public Naţional în sumă de 784,21 lei.

solicită prezentarea

cet. Lozanu Vasile Al-exandra pentru data de 03 mai 2012, ora 10:00 la şedinţa de judecată ca parte pe dosar pe cauza civilă nr.2-161/12, privind încasa-rea silită a restanţelor faţă de Bugetul Public Naţional în sumă de 1773,17 lei.

Ion Malanciuc, judecător

JUDECĂTORIA DUBĂSARI

Î ncepînd cu primele zile ale lunii aprilie a fost instituit serviciul de

pompieri şi salvatori în cadrul Consili-ului raional Dubăsari, în baza dispoziţiei nr 56/1-n din 04.04.2012 “Cu privire la instituirea serviciului de pompieri şi salvatori în cadrul Consiliului raion-al Dubăsari”, dispoziţiei nr. 41-i din 03.04.2012 “Cu privire la angajarea în serviciu”, deciziei Consiliului raional nr. 01-06 din 21.02.2012 “Cu privire la insti-tuirea postului de pompieri şi salvatori, angajaţi civili în cadrul Consiliului raion-al Dubăsari, pe platoul Coşniţa”, exam-inînd demersul dlui A.Gîncu, şef Secţie situaţii excepţionale Dubăsari nr. 30 din 07.02.2012, demersul dlui V.Ţanga, spe-cialist principal în domeniul protecţiei civile şi serviciului civil nr.46 din 07.02.2012, în scopul executării politicii de securitate a raionului în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, salvării vieţilor omeneşti, şi bunurilor materiale de la incendii şi alte situaţii excepţionale în sectorul rural.

Responsabil de activitatea Serviciului se desemnează dl V.Ţanga, specialist principal în domeniul protecţiei civile, SASP.

În acest context vă informăm că în caz de incendiu sau orice alt gen de situaţie excepţională, d-stră puteţi apela la următoarele numere de telefon:

901- Serviciul republican Situaţii Excepţionale

55234- unitatea de gardă al Comisar-iatului raional de poliţie Dubăsari

06743227-nr de contact al serviciului de pompieri, platoul Coşniţa

Instituirea serviciului de pompieri şi salvatori în cadrul Consiliului raional Dubăsari

În atenţia locuitorilor din teritoriul platoului Coşniţa!

SĂ SPUNEM ,,STOP,, COMERCIALIZARII BĂUTURILOR ALCOOLICE ŞI A PRODUSELOR DIN TUTUN MINORILOR

Centrul de Plasament pentru Copii de tip Familial “Concordia- Orăşelul Copilăriei” s. Pîrîta rnl. Dubăsari anunţă angajarea la serviciu pentru următoarea funcţie: - EducatorScopul general al funcţiei: participa ac-

AVIZ tiv la procesul de educare a copiilor în scopul integrării sociale a acestora, evalu-area permanentă a calităţii şi impactul activităţii desfăşurate.Pentru a fi invitat la con-vorbire e necesar de trans-mis preventiv în forma electronică următoarele acte: - CV- (în detalii)- Scrisoarea de motivaţie

(de ce doriţi să activaţi anume în cadrul centru-lui). Acordăm lucru într-o echipă de profesionişti într-un anturaj de familie. Pentru candidaţii din alte localităţi se acordă gazdă gratis, in-clusiv luarea mesei o dată pe zi.CV-ul şi scrisoarea de motivaţie vă rugăm să trimiteţi la:

Gherb Tatiana tatiana.gherb@concordia.or.at

şef Direcţie generală învăţămînt, tineret şi sport, aniversarea zilei dumneavoastră de naştere ne oferă plăcutul prilej de a vă adresa acest sincer şi cald mesaj de felici-tare. Munca nobilă ce o desfăşuraţi cu cinste

Stimată doamnă

Larisa BRADUCEAN,

Avînd misterul conceput.Natura ştie ce-i mai bineLa sînul ei de-a ocrotiAzi gîndul bun să ne aline,Răbdarea-n noi de-a preţui.Iar azi, cînd ştim de rostul vieţii,Să preţuim valori divine.Am zis precum au zis poeţii:„Mai bine-ar fi, dac-ar fi bine”Iar a sosit o primăvară;Haotic timp în devenireAstrale note de vioarăInvocă-a noastră amintire.

şi demnitate în domeniul învăţămîntului vă conferă o poziţie de om destoinic al acestui neam. Pentru tot ceea ce reprezentanţi vă dorim din tot sufletul sănătate, multe bucurii de la cei dra-gi, realizări dintre cele mai frumoase şi aprecierea colegilor dumneavoastră. Vă dorim să aveţi parte de frumoase succese şi realizări notorii în activitatea desfăşurată întru creşterea şi edu-carea tinerei generaţii.

La mulţi ani şi baftă în toate !!!Cu respect,

colaboratorii Consiliului raionalPreşedintele raionului, Grigore POLICINSCHI

E primăvară şi sîntem în preajma uneia dintre cele

mai frumoase sărbători creştine – Sfintele Paşti – Învierea Domnului. Cu această ocazie, din numele Con-siliului raional Dubăsari, vin către Dumneavoastră cu cele mai alese urări de bine, fericire şi prosperi-tate.

Luminoasa sărbătoare să vă alunge din inimi tristeţea, durerea sau neca-

Stimaţi locuitori ai raionului Dubăsari

zul şi să coboare peste noi toţi bucurii duhovniceşti, pace şi bună înţelegere. Să încercăm să fim mai buni, să ne bucurăm din plin de frumuseţea tuturor lucrurilor care ne înconjoară şi să dăruim iubire ce-lor dragi.

Sărbătoarea divină să reverse asupra tu-turor belşug şi bunăstare, să vă înalţe spre noi trepte spirituale şi să vă însoţească paşii pe drumul vieţii. Multă lumină şi căldură în inimile şi casele Dumneavoastră, să aveţi un Paşte fericit alături de cei dragi, o viaţă mai frumoasă şi un an mai bun. Vă doresc multă sănătate, realizări întru prosperarea noastră, a raionului şi a ţării.

Hristos a Înviat! Cu respect, preşedintele raionului Grigore POLICINSCHI