nr_13_martie_2006

Revista Construcþiilor martie 2006 5

Concurenþa, bat-o vina!

Au fãcut ce-au fãcut de-a lungultimpului americanii sau, mai bine zis,cei „liberi” în cuget ºi simþiri ºi-audescoperit, pe lângã alte ”minuni” alevieþii pe pãmânt, ºi cel mai eficientmotor al progresului: concurenþa.Concurenþa, bat-o vina, cea care tri-azã, deci eliminã tot ceea ce frâneazãsau stopeazã o evoluþie beneficã înviaþa materialã ºi spiritualã a oame-nilor, promovând mereu noul.

Lupta semenilor, pe plan ideatic,este poate „corida” cea mai durã dincare învinge nu animalul, ci inte-ligenþa, calitatea umanã care furni-zeazã elementele esenþiale aleprogresului. Dacã este sã vorbim doardespre construcþii, acest motor invi-zibil, dar cu consecinþe practice aasigurat ºi trecerea spectaculoasã dela peºteri la clãdiri dintre cele maisofisticate, unde omul nu mai estechiar în voia naturii înconjurãtoare,pentru cã a ajuns tot datoritã progre-sului sã-ºi creeze un microclimat spe-cific evoluþiei sale.

Aºadar, concurenþa stã la baza atot ce miºcã în lume în privinþaprogresului. Venind mai aproape de„oile noastre”, avem ºi cu ce exemplifica.În domeniile care fac obiectul RevisteiConstrucþiilor se detaºeazã (cel puþindupã 1990) lupta deschisã, deci lavedere, cu produse, servicii ºi mana-gement, unde eficienþa la producãtor,comerciant ºi beneficiar scoate în evi-denþã calitatea, care pune în prim-plan ceea ce este bun ºi foarte bun.

Una dintre cele mai practice formede manifestare a concurenþei o consti-tuie prezenþa pe piaþã a firmelor cuoferta respectivã. În cazul nostru estevorba despre Construct Expo, cea maimare manifestare expoziþionalã orga-nizatã în România.

Cã este aºa, ne-o dovedeºte ºi faptulcã, începând din 2006, târgul respec-tiv are pentru prima oarã douã ediþiide desfãºurare: Construct Expo-Antre-prenor (22–25 martie) ºi ConstructExpo-Ambient (17–21 mai).

Proliferarea se datoreazã amploriiluate de fenomenul investiþional dinþara noastrã.

În tot mai multe zone ale þãrii, suntvizibile diverse construcþii pentrufinalizarea cãrora trebuie, desigur, sãse consume materiale ºi servicii, pro-duse prezente în standurile ºi spaþiiletârgului de construcþii.

La Construct Expo, unde este ºiparticipare internaþionalã, lucrurile secomplicã puþin datoritã decalajuluiparþial existent între oferta internãºi cea strãinã, ultima având atuurievidente. Produsele ºi serviciile indi-gene reuºesc pe piaþã numai încondiþiile înnoirii lor tehnice sautehnologice, prin valorificarea proiectelorproprii sau prin parteneriate cu firmeexterne de prestigiu.

ªocul vieþii concurenþiale ar maiputea fi atenuat pentru români dacã arexista o preocupare macro-economicãprivind situaþia întreprinderilor mici ºimijlocii, cele care asigurã grosul oferteimenþionate. Aici este, de fapt „secretul”reuºitei concurenþiale, pentru cã, dacãaceste firme vor mai fi supuse în con-tinuare „terorii” fiscale ºi blocajuluifinanciaro-bancar, ele nu vor avea multeºanse de reuºitã, mai ales în perspectivaaderãrii la UE. Se tot spune cã, pânã laacea datã, dar mai ales dupã aderare,mai mult de jumãtate din firmele dinsectorul construcþiilor vor dispãrea pe„notele” unui marº funebru. Sigur, unelevor avea o asemenea soartã, dar altelevor pieri nu atât din vina lor, ci dintr-oproastã politicã legislativã ºi adminis-trativã la nivel naþional.

Au trecut deja destui ani din 1990ºi încã se bâjbâie, am zice poate chiarintenþionat, în ceea ce priveºte soartaeconomiei româneºti, multe dintrefirmele privatizate neoferind, decâtparþial, o soluþie viabilã. Taxele ºi impo-zitele plãtite statului de cãtre acesteasunt, dacã vreþi, „floare la ureche” faþãde sumele transferate în strãinãtate decãtre firmele intrate în posesia soci-etãþilor privatizate.

Celei mai mari pãrþi din suma obþinutãdin privatizare nu i se cunoaºte destinaþia

realã, dar sigur este, cum se spune, pãpatãdeja. Interesele ºi grupurile de intereseapãrute pe parcurs sunt lucruri evidente ºidovedite, dar asupra lor nu s-a intervenitpentru a le curma ºi pentru a asigura oevoluþie normalã ºi într-o mãsurã decentã,cu prioritate pentru interesul general. Cui îifoloseºte îmbogãþirea nelimitatã a unora?Te cruceºti când citeºti despre sumeleastronomice acumulate cu „trudã” de unii„grjulii”.

Ce-or face ei ºi urmaºii lor cu mili-ardele agonisite nu ca urmare ainteligenþei ºi concurenþei, ci a speculãriiconjuncturii politice? O viaþã întreagã n-aucum sã le cheltuiascã, fie ºi printr-o risipãnecontrolatã. Vedeþi, tocmai aici esteproblema, prea multã insistenþã pentrusituaþia personalã în detrimentul asigu-rãrii condiþiilor supravieþuirii economieinoastre, aflatã într-o prelungitã perioadãde tranziþie, tranziþie spre ce? cã nici acestlucru nu este clar încã. Sau o asemeneanebulozitate este mai convenabilã?

Impactul de piaþã, concurenþa deci,ºi la Construct Expo 2006 va fi un noumoment de confruntare ºi de departa-jare a celor care pot supravieþui, prinoferta lor, în prezent ºi în viitor.

Viitorul României este, aºadar, strânslegat de dezvoltare, atât pe plan cantitativ,dar mai ales calitativ, pentru cã, aºacum spuneam, calitatea este parametrulprogresului. Noi avem nevoie de unprogres real ºi nu unul de conjuncturã.Atunci vom fi liniºtiþi, când „Concurenþa,bat-o vina” va fi funcþionalã ºi la noi înadevãratul ei sens.

Ciprian Enache

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0726.115.426

Corector Viorica Gh. CRISTEAProcesare text Luminiþa CÃLIN

Vasile MÃCÃNEAÞÃ0744.582.248Elias GAZA0723.185.170Florin BORDEI0722.254.296

Colaboratori

dr. ing. Felician Eduard Ioan Hannprof. as. dr. ing. Ion Ionescuprof. univ. dr. ing. Adrian Radudr. ing. Octavian George Ilinoiudr. ing. Viorel Pârvudr. ing. Eugeniu Iordãchescuconf. dr. ing. Adrian Iordãchescu

R e d a c þ i a

Publicitate

013935 Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. A, Et. 1, Ap. 15

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723-297.922, 0729.938.966E-mail: [email protected]

[email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori reprezintãpunctul lor de vedere ºi, implicit, îºi asumãresponsabilitatea pentru ele.

Tiparul executat la:Grupul de presã ºi tipografie

ROMPRINT Bucureºti

Editor:STAR PRES EDIT SRL

e d ! t o r i a l

Marcã înregistratã la OSIMNr. 66161

ISSN 1841-1290

În noiembrie 1990, a fost constituitã Asociaþia Românãa Antreprenorilor în Construcþii din România (ARACO), laeveniment participând peste 700 de constructori ºi invitaþidin þarã ºi strãinãtate.

În prezent, numãrul celor care fac parte din patronat adepãºit cifra de 1220.

Ideile care au stat la baza constituirii asociaþiei ºi-audovedit valabilitatea în timp.

Forþa asociaþiei stã în coeziunea membrilor sãi, înprestigiul profesional ºi moral al organelor sale, în capaci-tatea lor de a înþelege fenomenele din economie ºi de apropune soluþii. Ceea ce-i uneºte pe membri în cadrulasociaþiei este interesul comun pentru promovarea con-curenþei loiale, bazã a unei economii de piaþã sãnãtoase,de a primi informaþiile ºi consultaþiile de care are nevoie,de a le reprezenta ºi apãra interesele, de a crea un cadrupentru colaborarea internaþionalã.

Aniversarea a 15 ani de la înfiinþarea ARACO este unmoment jubiliar, dar ºi o ocazie de bilanþ care, pe ansamblu,este pozitiv.

Una dintre preocupãrile constante de-a lungul timpu-lui a fost participarea la crearea ºi dezvoltarea pieþei deconstrucþii. În tot acest interval (15 ani), construcþiile s-ausituat peste nivelul mediu de dezvoltare a economieinaþionale; numai în ultimii 5 ani, construcþiile au înregistratun ritm mediu de creºtere de circa 9%, piaþa con-strucþiilor fiind în prezent de peste 6 miliarde euro/an.

În sectorul construcþiilor activeazã mai multe mii defirme, integral private, ceea ce creeazã condiþiile unei viiconcurenþe, accentuate ºi de pãtrundere pe piaþã a unorcompanii europene cu potenþial financiar ridicat, dotaretehnicã ºi tehnologii moderne.

De semnalat cã promovarea legalitãþii ºi a concurenþeiloiale a constituit în tot acest timp un obiectiv de primordin ºi s-a materializat prin participarea nemijlocitã aspecialiºtilor ARACO la îmbunãtãþirea legislaþiei carereglementeazã activitatea în construcþii, cu deosebire aachiziþiilor publice, a relaþiilor contractuale, a TVA, aCodului Fiscal, a relaþiilor de muncã ºi de protecþiesocialã.

Astfel, la baza legii achiziþiilor publice, aprobatã prinOUG nr. 60/2000, au stat principii generoase, dar prinreglementãrile ulterioare aduse pentru aplicarea legii,aceste principii nu s-au mai regãsit sau au fost încãlcate,provocând nemulþumirile ºi protestele a numeroºi antre-prenori de bunã-credinþã.

Mari dificultãþi au fost create constructorilor de modulnecorespunzãtor al decontãrii lucrãrilor, stabilit prinreglementãri care au introdus preþul ferm în euro

(Legea nr. 386/2003), în condiþiile devalorizãrii monedeieuropene ºi creºterii preþurilor materialelor de construcþii,cu mult peste rata medie a inflaþiei.

Intervenþiile repetate fãcute de ARACO ºi-au gãsit, cumare întârziere ºi numai în parte, rezolvarea pe parcursulanilor 2003, 2004 ºi 2005 prin apariþia OG nr. 75/2004 ºiHGR nr. 411/2005.

Una dintre propunerile susþinute aprig de ARACO îºigãseºte, în sfârºit, materializarea prin înfiinþarea AutoritãþiiNaþionale pentru Reglementarea ºi Monitorizarea Achizi-þiilor Publice, ca un organism neutru ºi cu putere dedecizie în soluþionarea contestaþiilor.

Este, totodatã, de salutat deschiderea acestui organismîn preluarea unor amendamente ARACO în noua lege aachiziþiilor la care se lucreazã în prezent cu privire laintroducerea condiþiei de participare la licitaþii a „certi-ficãrii calificãrii firmelor” ºi prevederea în lege a unor pro-ceduri privind decontarea lucrãrilor similare celor dincontractul internaþional tip FIDIC.

Nu acelaºi interes a manifestat Ministerul FinanþelorPublice cu privire la modul de platã a TVA de cãtre con-structori la încasare ºi nu la facturare, precum ºi în ceea cepriveºte scãderea TVA pentru construcþia de locuinþe, deºiaceastã mãsurã se aplicã cu rezultate foarte bune în þãrilemembre UE, iar intervenþiile ARACO pe aceastã temã aufost fundamentate.

Cunoscând experienþa europeanã ºi efectele benefice,dar ºi lentoarea cu care este preluatã în legislaþiaromâneascã, ARACO a iniþiat încã din 2001 acþiunea decertificare a calificãrii societãþilor de construcþii,eliberându-se în cinci ani peste 130 de certificate. Aceastãcertificare are un dublu scop, ºi anume: eliminarea de lalicitaþiile publice a firmelor impostoare, neperformante,fãrã experienþã ºi simplificarea documentaþiei de selectarela licitaþii a ofertanþilor.

Preocupatã de pregãtirea societãþilor pentru integrare,ARACO, împreunã cu specialiºtii în domeniu, a elaboratghidul „Integrarea Europeanã a Constructorilor”, carecuprinde legislaþia privind protecþia mediului, studii decaz efectuate pe o balastierã, staþii de betoane ºi ºantier înintravilan ºi un îndrumar de mãsuri.

În vederea pregãtirii pentru integrarea în UE, ARACO,prin reprezentanþii sãi în Consiliul Tehnic Permanent pen-tru Construcþii, îºi aduce contribuþia la circulaþia liberã aproduselor pentru construcþii pe piaþa industriei de profil.Actele normative elaborate în comun cu autoritateapublicã – MTCT – prevãd introducerea pe piaþã fãrãrestricþii a produselor care poartã marcajul CS ºi CE ºi aproduselor cu Agremente Tehnice.

ARACO15 ani în slujba constructorilor români

Revista Construcþiilor martie 20066

continuare în pagina 8

ARACO a colaborat cu ASRO pentru armonizareastandardelor româneºti cu cele internaþionale ºi europene,preluându-se pânã în prezent peste 155 de standardeeuropene din cele 250, care acoperã majoritatea familiilorde produse pentru construcþii.

Calitatea în domeniul construcþiilor ºi instalaþiilor,obiectiv principal în activitatea ARACO ºi a firmelormembre, cunoaºte un trend ascendent, cultul calitãþiifiind stimulat ºi asigurat de pregãtirea superioarã în uni-versitãþile tehnice, de implementarea în întreprinderi a sis-temelor de management al calitãþii ºi al mediului, precumºi de întãrirea supravegherii ºi disciplinei pe ºantiere.

Începând cu anul 1995, ARACO a decis sã stimulezeºi sã recompenseze preocupãrile privind calitatealucrãrilor de construcþii prin decernarea anualã a dis-tincþiei Trofeul Calitãþii ARACO.

Interesul continuu pentru protecþia socialã a salari-aþilor din unitãþile de construcþii a creat posibilitatea ca, înbaza Legii 215/1997, împreunã cu federaþiile sindicalereprezentative pe ramurã, sã înfiinþeze Casa Socialã aConstrucþiilor.

De la crearea Casei Sociale, ARACO a sprijinit dez-voltarea continuã a acesteia, astfel încât, de la înfiinþarepânã în prezent, au fost consumate pentru protecþiasocialã peste 400 miliarde de lei.

Pentru asigurarea ramurii cu personal calificat, necesardezvoltãrii unitãþilor ºi implementãrii de tehnologii ºimateriale noi, ARACO s-a implicat împreunã cu MEC ºiMMSSF, prin organismele acestora, pentru formarea

iniþialã ºi continuã a personalului muncitor necesarfirmelor de construcþii.

În 2005 a fost înfiinþat Comitetul Sectorial de FormareProfesionalã Continuã a Personalului din Construcþii.

În prezent, împreunã cu celelalte patronate reprezen-tative la nivel naþional, ARACO îºi concentreazã eforturilepentru promovarea unei soluþii eficace, raþionale ºi accep-tate de toate pãrþile, pentru asocierea organizaþiilorpatronale în vederea reprezentãrii unitare a acestora lanivel naþional ºi internaþional.

Încã de la înfiinþarea ARACO, contactele externe auformat un obiectiv permanent în scopul continuãrii afirmãriipotenþialului constructorilor români pe plan internaþional.

De peste un an, ARACO a devenit partener media alRevistei Construcþiilor în care publicã cele mai importanteacþiuni proprii, dar ºi puncte de vedere ale membrilornoºtri privind evoluþia industriei construcþiilor în þarã ºi înEuropa.

În momentul de faþã, ARACO îºi îndreaptã gândurilespre viitor, iar expresia acestor gânduri se regãseºte înstrategia ºi obiectivele pentru urmãtorii ani.

Se au în vedere acþiuni care sã susþinã ºi sã întãreascãpoziþia ARACO în raport cu puterea legislativã ºi execu-tivã ºi cu sindicatele. Întrevederile cu reprezentanþiiGuvernului implicaþi în relaþia cu patronatele au scos înevidenþã seriozitatea ºi forþa ARACO – actor de primãmãrime în peisajul economico-social al României.

Viitorul ARACO va fi cu certitudine unul de succes.

De curând, a avut loc întâlnirea miniºtrilor de finanþedin UE, ECOFIN, la care s-a discutat prelungirea ter-menului de valabilitate a directivei europene privindreducerea de TVA pentru „lucrãri cu activitate intensã”care cuprind ºi lucrãrile de reabilitare ºi reparare aclãdirilor, deci cele din sectorul construcþiilor, domeniuamplu reflectat ºi în paginile Revistei Construcþiilor.

Conform concluziilor ECOFIN, Consiliul a obþinut unacord asupra urmãtoarelor puncte:

prelungirea valabilitãþii anexei K (lista lucrãrilor ºiserviciilor cu activitate intensã pentru care se poateaplica o taxã TVA redusã) pânã la 31.12.2010;

posibilitatea pentru toate statele membre sã apliceprevederile anexei K;

posibilitatea aplicãrii unei TVA reduse în domeniulîncãlzirii;

pânã în iunie 2007, Comisia va trebui sã prezinte Consiliuluiºi Parlamentului European o situaþie generalã a mãsurii,bazatã pe un studiu elaborat de un organism economicindependent.

Datoritã unanimitãþii necesare în domeniile fiscale, pentrua face valabil acest acord, confirmarea a 3 state membre (Cehia,Polonia ºi Cipru) trebuie notificatã pânã la sfârºitul luniiianuarie.

Acordul încheiat dupã ani de discuþii de cele 22 statemembre poate fi considerat un succes semnificativ, carecorespunde integral poziþiei susþinute de FIEC ºi tinzândcãtre definitivarea regimului de TVA redus.

Miniºtrii de finanþe au trebuit, pe de o parte, sã convinãasupra prelungirii prevederilor actuale (anexa K) ºi, pe dealtã parte, sã doreascã sã aplice aceastã mãsurã.

Ultima cerere a fost specificatã, în special, în favoareanoilor state membre, care nu au avut posibilitatea sãaplice prevederile anexei K când s-au alãturat la UEºi care era, din acest punct de vedere, discriminatorie.Convenþia încheiatã în 24 ianuarie 2006 a eliminataceastã discriminare.

FIEC nu-ºi poate explica de ce câteva þãri membre, ominoritate, blocheazã adoptarea unor mãsuri care nu suntobligatorii, ci numai opþionale.

Conform studiilor fãcute de FIEC în ultimul an, în sec-torul de construcþii din þãrile care au aplicat anexa K ºi auredus unele TVA pânã la sfârºitul anului 2005, se vor salva250.000 locuri de muncã dacã aceste þãri vor continuaaplicarea în continuare a reducerii TVA pentru lucrãrilede renovare a clãdirilor.

ARACO va reînnoi apelul cãtre Ministerul FinanþelorPublice pentru ca, în calitatea sa de apropiat membru al UE,România sã aplice prevederile anexei K în ceea ce priveºtereducerea de TVA pentru lucrãrile de renovare ºi reparaþie aclãdirilor. Acest lucru ar putea fi luat în seamã ºi, mai ales,aplicat prin intervenþia directã, hotãrâtã ºi eficace a MEP, chiarînainte ca România sã devinã membrã a UE. Ar fi un câºtigevident pentru sectorul de construcþii (extinderea volumului delucrãri ºi menþinerea sau mãrirea numãrului locurilor demuncã), precum ºi pentru cei ce doresc sã-ºi realizeze con-strucþii industriale, administrative sau de locuit.

Directiva UE privind reducerea TVA


urmare din pagina 6

G I P G R U P A V E R T I Z E A Z Ã !Coºurile de fum industriale în pericol

ing. Cristian GRIGORE – Director Calitate

DACÃ NU CONSOLIDÃM,SE PRÃBUªEªTE ECONOMIA

NAÞIONALÃ!Da. O afirmaþie „grea”,

dar foarte adevãratã. La cene referim? Acelaºi subiectdezbãtut de mai bine dezece ani: coºurile de fumindustriale din beton armat.

A trecut mai bine de undeceniu de când, foarte rãb-dãtori ºi perseveren þ i –poate chiar supãrãtor deperseverenþi – specialiºtiinoºtri încearcã sã conºtien-tizeze factorii implicaþi latoate nivelele ierarhiceasupra necesitãþii punerii însiguranþã a acestor coloºi dinbeton armat, o mare partedintre ei „bãtrâni ºi bolnavi”,lãsaþi de ani buni în paraginã.

Am scris, am organizatsimpozioane, am elabo-rat pliante, prezentãri etc.

Am informat conduceriale centralelor termice,directori ai platformelorchimice ºi petrochimice,ministere, Inspectoratul deStat în Construcþii, însãfãrã rezultate concrete.

Aºa cum am spus ºi cualte ocazii, aceste construcþiinecesitã atenþie deosebitã,deoarece deservesc ariieconomice de importanþãmajorã pentru economianaþionalã.

În Turcia, Pakistan, Iran,din cauza miºcãrilor seismiceau fost degradate ºi scoasedin funcþiune coºurile defum industriale, fapt ce acondus la dereglarea întregiiactivitãþi economice pe unlanþ energetic vast, în finalconducând la prãbuºireaeconomicã pe o perioadãfoarte lungã. Din „pãþaniile”altora ar fi trebuit sã învãþãmºi noi ºi sã facem ceva chiarîn ceasul al 12-lea, pentru casã ne ferim de consecinþeleprin care au trecut ceimenþionaþi mai înainte.

Revenind în România, înprezent stadiul de degradare

al acestor construcþii estefoarte avansat la toatenivelele funcþionale dincomponenþa lor, fãrã a maiprezenta garanþia stabilitãþiiºi siguranþei în exploatare,cerute în normele actuale, încazul unui seism sever sau alrafalelor foarte puternice devânt.

Situaþia care se constatã îneconomia româneascã aratãcã, acum, foarte mul tecoºuri industriale prezintãurmãtoarele t ipuri dedegradãri:

crãpãturi ºi degradãri alestructurii exterioare aferenteconstrucþiilor la coºurile dinBucureºti, Deva, Teleajen,Brazi, Brãila, Nãvodari,Galaþi etc.;

crãpãturi ºi degradãri alestructurii interioare cu unputernic atac chimic: coºu-rile din Bucureºti, Deva,Teleajen, Brazi, Rovinari,Turceni, Arad, Nãvodari,Turnu Severin, Copºa Micã,Piteºti etc.;

degradãri ale protecþieiantiacide ºi termice din inte-riorul coºurilor, la majori-tatea lor protecþia antiacidãfiind degradatã parþial sauchiar în totalitate, fãrã a mai

avea nici un rol în protejareastructurii din beton la solici-tarea termicã ºi acidã;

degradãri ale confecþiilormetalice – la majoritateacoºurilor industriale acesteasunt corodate, prezentândun adevãrat per icol deaccidente.

Gip Grup SA a propus înrepetate rânduri ºi continuãsã sus þ inã neces i ta teaimpunerii la nivel naþional,prin intermediul unei ordo-nanþe guvernamentale, aunui program de investi-gare/expertizare a construc-þiilor speciale, pentru a secunoaºte cu exactitate gradulde avariere ºi eventualele re-zerve de capacitate portantã.Programul de expertizare ºi,ulterior, de reabilitare ºiîntreþinere a structurilor tre-buie impus fiecãrei unitãþieconomice, cu prioritãþile care

existã în cadrul strategiei eco-nomice generale (reparareurgentã, urmãrirea com-portãrii în timp, conservare,scoatere din uz).

Aºa cum a fost fãcut unprogram naþional de reabili-tare a digurilor ºi podurilor,trebuie stabilit unul ºi pen-tru coºurile industriale.

Pentru interesul gene-ral al economiei naþionale,solicitãm încã o datã ºi peaceastã cale ca MTCT sãpromoveze aceastã propu-nere la nivel naþional ºi sã sedea o ordonanþã care sãgenereze un program deexpertizare, reparaþi i º iconsolidãri.

În vederea armonizãriisoluþiilor tehnice cu tehno-logiile ºi posibilitãþile realede execuþie, dar ºi pentrumenþinerea nivelului calita-tiv fãrã apariþia de necorelãriîntre proiectant ºi execu-tant, se impune ca proiec-tarea ºi executarea lucrãrilorde intervenþie la construcþiilespeciale sã se facã de cãtre osingurã persoanã juridicãspecializatã, care are o expe-rienþã de cel puþin o lucrare

de acelaºi gen, realizatã înultimii 3 ani.

De asemenea, la ConferinþaARACO din 31.03.2005 dela Predeal, Gip Grup SA apropus sã se aplice „bulinaroºie” ºi pe construcþiileindustriale speciale care potgenera accidente grave(coºuri de fum, bataluri deºlam, rezervoare, turnuri derãcire, castele de apã, turnuride granulare, silozuri etc).

În „Revista Construcþiilor”,nr. 4/mai 2005, specialiºtiiGip Grup au prezentat, suc-cint, situaþia coºurilor indus-triale din România, impactuldegradãrii acestora asupraeconomiei naþionale ºi unelesoluþii pentru reabilitareaacestor construcþii, aplicateîn centrale din diferite þãri.

Gip Grup SA, împreunã cuspecialiºtii din domeniul con-strucþiilor, precum prof. univ.emerit academician ing.Panaite Mazilu, ºeful catedreide rezistenþa materialelor dincadrul UTC, Facultatea CCIA -prof. dr. ing. Dan Creþu, prof.dr. ing. Dumitrel Furiº, poatecontribui eficient la reali-zarea unor soluþii optime îndomeniul construcþiilor speciale.

GIP GRUP SABucureºti, Str. C.F. Robescu nr. 12, sector 3; cod poºtal 030218

Tel.: 021/310.24.74, 021/310.24.75, 021/310.24.76, 021/313.78.93; Fax: 021/310.24.62;E-mail: [email protected], [email protected]


Cauze ºi factori de degradarea betonului ºi betonului armat (II)

COROZIUNEA OÞELULUIdr. ing. Octavian George ILINOIU

COROZIUNEA OÞELULUICoroziunea oþelului reprezintã un

caz de alterare a proprietãþilor fizico-chimico-mecanice ale acestora, datoritãunor agenþi chimici care acþioneazãîn prezenþa umiditãþii ºi/sau unor factoricare favorizeazã degradarea în ansam-blu, precum ºi datoritã caracteristi-cilor metalului.

Agenþii ºi factorii care favorizeazãcoroziunea oþelului nu sunt întot-deauna aceiaºi, iar viteza de degradarea acestora este, de regulã, diferitã.

Factorii principali agresivi seregãsesc în stare: (Dalban C., Chesaru E.,Dima S., Serbescu C., 1997; GP035-1998):

gazoasã (gaze de diferite feluri,ceaþã provenitã din condensul aburilorce apar în urma variaþiei umiditãþiisau datoritã caracteristicilor de exploa-tare a instalaþiilor);

lichidã (ape pluviale, soluþiiacide sau alcaline, soluþii de sãruri,lichide organice, soluþii tehnologice etc.);

solidã (sãruri, cenuºi zburãtoare,praf, pãmânt etc.).

Cauzele principale care conduc ladegradarea armãturilor din oþel sunt:natura ºi concentraþia agenþilorcorozivi, pH-ul ºi aciditatea totalã,temperaturã, gradul de umiditate ºipresiunea mediului, însorirea directã,ºocurile de presiune ºi temperatura,factorii biologici, micºorarea saustagnarea agentului agresiv, gradul deaerare, natura, forma geometricã ºinatura suprafeþei armãturii, valoareatensiunii electromotoare a pilei for-mate, timpul etc. (vezi tabelele 1-6).

Cunoaºterea cauzelor ºi factorilor de degradare a betonului ºi betonului armat prezintã o importanþã deosebitã,având la bazã noþiunea de durabilitate. Aceasta implicã, pe lângã realizarea iniþialã a unor caracteristici (reglementatetehnic) pentru diferite componente sau elemente de construcþie, ºi menþinerea lor nealteratã în timp (sau înscrierea întoleranþe admise).

Durabilitatea betonului poate fi definitã ca fiind „capacitatea acestuia de a-ºi pãstra proprietãþile fizico-chimice ºimecanice în timp, la acþiunea distructivã ºi agresivã a mediului exterior, care provoacã degradãri ºi uneori distrugeriale elementelor de construcþii” (Teoreanu I., Moldovan V., Nicolescu L., 1982).

Principalii factori de care depinde durabilitatea unei construcþii sunt: calitatea materialelor utilizate, calitatea exe-cutãrii lucrãrilor, întreþinerea construcþiilor ºi acþiunile fizico-chimico-mecanice care solicitã construcþia.

Tabelul 1: Clasificarea mediilor în funcþie de clasa lor de agresivitate,conform GP 035-1998 ºi STAS 10128

Tabelul 2: Clase de agresivitate a mediilor cu factori agresivi în stare gazoasã,conform GP 035-1998

Observaþii:1. Dacã temperatura mediului este de 70–80 0C ºi umiditatea relativã a aerului mai

mare de 75%, clasa de agresivitate rezultã din tabelul 1. 2. Dacã temperatura mediului este de 70–80 0C ºi umiditatea relativã a aerului mai

mare de 75%, clasa de agresivitate rezultã din tabelul 1, la aprecierea proiectantului,poate fi sporitã cu o unitate.

3. În cazul în care concentraþiile de gaze sunt mai mari decât la gazele din grupa Cºi umiditatea relativã a aerului este mai micã decât 60%, mediile respective se consi-derã în clasa 4 m.

4. În cazul în care gazele sunt în grupa C ºi umiditatea relativã a aerului este maimare de 75%, în cazurile în care dupã aplicarea corecþiilor precizate la obs. 1. ºi 2rezultã o clasã de agresivitate mai mare de 4 m, precum ºi în cazurile în care concen-traþiile de gaze sunt mai mari decât la gazele din grupa C ºi umiditatea relativã a aeruluimai mare de 60%, mediile respective se considerã cazuri speciale ºi se analizeazãfiecare în parte de cãtre o persoanã sau instituþie abilitatã.

5. În cazul prezenþei mai multor gaze agresive din grupe diferite, clasa de agresivi-tate se stabileºte pentru gazul cel mai agresiv.



Fenomenul de coroziune a armã-turilor din oþel prezintã o complexi-tate foarte mare, el desfãºurându-sepe mai multe planuri (PC-1/1990;Dalban C., Chesaru E., Dima S.,Serbescu C., 1997; Ilinoiu G., 2000;Teodorescu M., Ilinoiu G, 2000):

Coroziunea chimicã – metalelesunt produse artificiale – nenaturale,instabile din punct de vedere chimic,având tendinþa sã reacþioneze cu oxi-genul, apa ºi alte substanþe prezenteîn mediul înconjurãtor. Odatã acestereacþii terminate, el se întoarce în sta-diul natural, mult mai stabil din punctde vedere chimic, acela de minereu.Coroziunea chimicã a oþelului sefinalizeazã prin formarea oxidului încontact cu oxigenul sau a ruginii(oxidul hidros) în contact cu apa.

Din fericire, conversia acestormetale este opritã tocmai de începu-turile stadiilor proceselor care tind sã-lreaducã la starea naturalã. Paradoxal,reacþia iniþialã a metalului cu mediulînconjurãtor produce în cele maimulte cazuri o peliculã foarte subþireprotectoare de produºi de coroziune.Aceastã peliculã, atâta timp cât nueste compromisã, protejeazã supra-faþa metalului contra acþiunii mediuluiagresiv ºi dã posibilitatea miezuluimetalului sã rãmânã perfect stabil.Coroziunea rezultã tocmai din pene-trarea acestei pelicule protectoare.

Temperaturile înalte accelereazãreacþiile chimice de coroziune (acesttip de coroziune sau, altfel spus, oxi-darea dusã la extrem reprezintã chiarfenomenul arderii metalului), pelicu-lele naturale nemaiputând sã seopunã procesului de coroziune înaceastã situaþie (fig. 1).

Coroziunea electrochimicã (gal-vanicã) – metalele în contact cusoluþii de electroliþi au tendinþa de atrimite ioni în soluþie, aceastã tendinþãeste direct proporþionalã cu tensiuneade dizolvare ºi invers proporþionalãcu potenþialul de electrod al metaluluiexpus acþiunii mediului agresiv (fig. 2).

Procesul de coroziune electro-chimicã implicã, în afarã de prezenþametalului ºi a mediului agresiv(soluþia de electrolit), ºi existenþa unuianod, a unui catod ºi a unui conductor

Tabelul 3: Încadrarea gazelor în grupe, conform GP 035-1998

Observaþie:Determinarea concentraþiei se realizeazã pentru: dioxid de sulf STAS 10194-75,

hidrogen sulfurat STAS 10814-76, acid clorhidric STAS 10943-77, clor gazos STAS10946-77, amoniac STAS 10812-76, oxizi de azot STAS 10329-75 ºi acid fluorhidric,conform reglementãrilor tehnice specifice.

Tabelul 4: Clase de agresivitate a mediilor cu factori agresivi în stare solidãîn interiorul clãdirilor, conform GP 035-1998

Tabelul 5: Clase de agresivitate a mediilor cu factori agresivi în stare solidãîn exteriorul clãdirilor (în aer liber), conform GP 035-1998

Fig. 1: Oxidare la temperaturi înalte Fig. 2: Coroziune electrochimicã

urmare din pagina 14



metalic prin care sã se poatã deplasaelectronii deveniþi liberi prin trecereaionilor din metal în soluþia de elec-trolit (fig. 3).

Eterogenitãþile suprafeþei metalu-lui dau naºtere la diferenþe locale depotenþial care, în prezenþa mediuluiagresiv (soluþia de electrolit), creeazãmicroelemente (pile electrice), acestemicroelemete galvanice dizolvãparþial metalul în soluþie, localizânddistrugerea pe anumite porþiuni alesuprafeþei metalice (porþiuni anodice),în timp ce restul suprafeþei lucreazãcatodic , rãmânând neatacatã(Brousseau R., 1992).

Ecuaþiile acestor reacþii chimicesunt urmãtoarele:

La anod:Fe = Fe2+ + 2e [1.1]La catod:O2 + 2 H2O + 4e = 4OH– [1.2]Un caz aparte îl constituie curenþii

de dispersie (curenþii vagabonzi) carepot atinge uneori intensitãþi foartemari (sute de amperi), ºi care provo-când în armãturi fenomene de elec-trolizã care conduc la apariþia unorproduºi de coroziune, având unvolum dublu faþã de volumul metaluluidin care provin (ºi care pot crea efor-turi în beton de pânã la 30 N/mm2).

Coroziunea specialã – precumcoroziunea ºi fisurarea erozivã,coroziunea sub tensiune (dacã armã-tura este supusã unor solicitãrimecanice, pelicula protectoare sepoate degrada prin rupere ºi permite,prin fisuri apãrute, ca mediul agresivsã o corodeze - (fig. 4) etc.

Coroziunea biologicã (bio-coroziune, biochimic) – mecanismeleacestui tip de coroziune depind denatura agenþilor ce o determinã (bac-terii, muºchi, ciuperci, alge etc.),respectiv prin substanþele secretate deacestea, fie prin transformãrile ce leproduc unor substanþe din mediuînconjurãtor.

Procesele care apar ºi influenþeazãacest fenomen de coroziune sunt:ionizarea (prezentã numai în mediulumed), depolarizarea (asigurã conti-nuitatea fenomenului de coroziune),reacþiile chimice (dependent de agenþiiagresivi ºi de oxigen), produºii rezultaþiîn urma reacþiilor fizico-chimice (carepot limita, opri sau favoriza feno-menul de coroziune).

Tabelul 6: Caracterizarea generalã a mediilor solide cu agresivitate mare,conform GP 035-1998

Observaþie:* solidele sunt puternic agresive

Fig. 4: Coroziune sub tensiune Fig. 5: Coroziune în puncte

Fig. 3: Coroziune electroliticã




În funcþie de tipul ºi locul alterãriiproduse, coroziunile se pot clasifica în:

coroziune fisuratã (sub pre-siune, fisurare corozivã), formare defisuri, urmatã de acþiunea distructivãa mediului prin generare de tensiuniinterne;

coroziune localã (în puncte,cratere, pitting), specificã ataculuicoroziv localizat al ionilor de clorasupra oþelului înglobat în beton,având ca efect reducerea localã asecþiunii de oþel, mergând pânã lapenetrarea întregii secþiuni ºi rupereaarmãturii (fig. 5, 6a);

coroziune de contact – for-marea de elemente locale (produºi decoroziune);

coroziune intercristalinã – atacareastructurii cristaline la interfaþa dintremicrocristale (fig. 6d);

coroziune transcristalinã – apariþiaunor microfisuri datorate tensiunii dez-voltate în structura oþelului (fig. 6e);

coroziune selectivã – atacarea pre-ferenþialã a unor microcristale (fig. 6f);

coroziune generalã – specificãatacului coroziv al ionilor de clor înconcentraþii ridicate asupra întregiisuprafeþe a oþelului, având ca efectreducerea generalã a secþiunii deoþel, mergând pânã la „dizolvarea”completã a oþelului pe anumite zone.Etapele principale ale desfãºurãrii

procesului de coroziune sunt (PC-11/1990):

iniþierea coroziunii – perioadãîn care agenþii agresivi pãtrund pânãla suprafaþa armãturii, prin stratul deacoperire cu beton, ºi iniþiazã corozi-unea oþelului;

propagarea coroziunii – perioadaîn care coroziunea se desfãºoarã cu oanumitã vitezã, conducând la for-marea produºilor de coroziune aioþelului (rugina), cu volum mai mareîn comparaþie cu cel al oþelului ºi, înfinal, la fisurarea, desprinderea ºiexpulzarea betonului de acoperire.

De menþionat este faptul cã proce-sul de coroziune a oþelului esteînsoþit, în general, de o mãrire a volu-mului acestuia (volumul oxidului,provenit din coroziune este de circa 8 orimai mare decât cel al metalului dincare a provine), fapt care conduce laexercitarea unor presiuni asuprabetonului adiacent armãturii ºi,respectiv, la apariþia unor eforturi deîntindere în masa acestuia.

Atunci când acestea depãºescvaloarea rezistenþei la întindere abetonului, se declanºeazã proceselede fisurare a betonului din stratul deacoperire, fenomen care favorizeazãaccelerarea procesului de coroziune.În cele mai multe din cazuri, stratulde acoperire cu beton poate fi înde-pãrtat, armãtura ajungând sã fie lip-sitã de protecþie (fig. 6f ºi fig. 8).

Viteza de dezvoltare a fenomenelorde coroziune asupra metalului esteinfluenþatã de natura metalului, acþi-unea agentului coroziv, natura ºi pro-prietãþile peliculei de produse dereacþie, natura ºi proprietãþilepeliculei de protecþie etc. Acest stratcare se formeazã este compus dinoxizi ºi carbonaþi bazici. Dacã acestaeste poros sau dacã agentul corozivpoate difuza prin el (fig. 9, curba A),coroziunea se continuã în timp,creºterea grosimii stratului de pro-duse de coroziune putând fi estimatãidealizat, ca fiind liniarã în funcþie detimp. Când stratul de produse dereacþie este compact ºi agentulcoroziv nu poate difuza prin el, laatingerea unei anumite valori corozi-unea se opreºte (de exemplu alumi-niul, plumbul) (fig. 9, curba B).

Pentru oþel, coroziunea poate con-tinua ºi în straturi compacte ºi groase.În acest caz, pelicula de produse dereacþie nu aderã la metal, ci sedesprinde pe mãsurã ce se formeazãºi cade. Aceastã desprindere se poateproduce din urmãtoarele cauze:

volumul oxidului format estemai mare decât volumul metalului deorigine ºi aceastã creºtere de volum,provocatã prin oxidare, poate pro-duce eforturi interioare care depãºesc

adeziunea dintre stratul de coroziuneºi metal. Aceste eforturi sunt cu atâtmai mari, cu cât raportul dintre volu-mul oxidului ºi volumul metalului dincare provine oxidul este mai ridicat;

stratul de oxid format are altcoeficient de dilatare termicã decâtcel al metalului de bazã ºi, când tem-peratura mediului înconjurãtor vari-azã, iau naºtere eforturi interioaredatoritã dilatãrilor neegale.

Fig. 7: Fisurare urmatã de exfoliereabetonului din stratul de acoperire al armãturii.

Sursã:. Litvan G. G

Fig. 8: a, b, c – Stadii de fisurare a betonuluidin stratul de acoperire datoratã mãririi de

volum a armãturii corodate.Sursã:. Litvan G. G

Fig. 9: Creºterea grosimii stratuluide coroziune în funcþie de timp.

Sursã: Qian, S.Y

Fig. 6: a. Coroziune de contact – continuã; b. Coroziune neuniformã; c. Coroziune înpuncte; d. Coroziune intercristalinã; e. Coroziune transcristalinã; f. Coroziune selectivã



Cofraje termoizolante ECONOMIC, RAPID ªI IEFTIN

Astãzi, aceste cofraje sunt folositepentru a ridica orice tip de clãdire,inclusiv case, clãdiri foarte înalte, bise-rici, ºcoli, piscine, pereþi despãrþitoriºi chiar hambare. Sistemul Amvic estealcãtuit din douã panouri uºoare dinpolistiren expandat, unite cu bride deplastic dur încastrate.

Construirea cu cofraje din polisti-ren se poate reduce la trei etape simple:se pun cofrajele unul peste celalalt, seintroduce armãtura ºi se toarnãbetonul. Dupã ce primul rând depanouri a fost pus, al doilea rând esteaºezat foarte uºor, datoritã sistemuluiunic de îmbinare, tip lego. Barele dinoþel au rolul de ranforsare orizontalã,sunt puse în cofraje dupã montareafiecãrui rând, iar ranforsarea verticalãse introduce când peretele este gatapentru turnarea betonului.

Turnarea se face uºor,fãrã a risca siguranþamuncitorilor. Procesul serepetã pur ºi simplu pen-tru fiecare etaj supli-mentar al clãdirii.

Sistemul Amvic pre-zintã o flexibilitate extraor-dinarã pentru toateformele arhitecturale,pereþi curbi, drepþi sausub orice altã formã suntobþinuþi cu uºurinþã.

Dupã ce cofrajelesunt umplute cu beton,rezultã unul dintre ceimai puternici pereþi

structurali care existã. Cu o izolaþietermicã superioarã, combinatã cumiºcarea vaporilor de aer, aceºtipereþi au caracteristici cu 30%–50%mai bune decât orice alttip de construcþie.

“Într-un cuvant, nuexistã în acest momentpe piaþã un alt sistemcare sã aibã un raportatât de bun între rezis-tenþã, izolaþie ºi cost.Dupã ce cofrajele suntumplute cu beton, pere-tele este gata ridicat, fãrãdenivelãri, izolat termicºi fonic, iar bariera devapori este deja mon-tatã, totul este pregãtitpentru montarea instala-þiilor sanitare ºi electrice.

Astfel, sunt necesari mai puþinimuncitori ºi aveþi un control maimare asupra calitãþii totale a lucrãrii.Timpul înseamnã bani, iar sistemulAmvic le economiseºte pe amândouã.Cei care au folosit cofrajele Amvic,pentru construirea caselor, se aflãprintre suporterii cei mai entuzias-maþi ai sistemului, cãci au descoperitfrumuseþea, durabilitatea, eficienþaenergeticã ºi confortul pe care acestale ofera”, afirmã Marin Cruþescu.

Temperaturile interioare sunt con-stante, iar zgomotul exterior esteredus simþitor. Când este turnatbetonul, sistemul de construcþieAmvic oferã un perete monolitic debeton cu grosimi de 15 cm sau 20 cm,o valoare a transferului termic de0,27 W/mpK, rezistenþã la foc de pânãla trei ore ºi o izolare fonicã de 50 db.

Se poate afirma cã, pentru construcþiile rezidenþiale, industriale ºi comerciale din România, a sosit momentul uneirevoluþii. Este vorba despre aºa-numitele cofraje termoizolante din polistiren încorporate. Cofrajele termoizolantepentru beton modificã, rapid, modul în care construim locuinþe, clãdiri comerciale ºi sisteme de amenajare. Sistemulde construcþie Amvic conduce revoluþia cãtre comunitãþile conservatoare.

„Noi am gãsit calea de a transforma betonul în materialul viitorului pentru construcþia zidurilor. Aþi avut de alespermanent între maximizarea protecþiei termice ºi cea a rezistenþei structurale? Amvic vã oferã soluþia optimã: cofra-jele termoizolante reprezintã combinaþia idealã între stabilitatea structuralã ºi protecþia termicã! Amvic ºi-a asumatrãspunderea de a oferi alternative economice, stabile, sigure ºi superioare din punct de vedere calitativ pentru indus-tria clasicã a materialelor de construcþii. Clãdirile suferã schimbãri dramatice – costuri de energie în continuã creºtere,vreme instabilã, schimbãri ale climei, materie primã de proastã calitate ºi creºterea numãrului de insecte. Þinând contde aceste probleme, Amvic anticipeazã soluþii pentru încercãrile ce se prevãd în viitor”, declarã dl Marin Cruþescu,director general al SC AMVIC SRL.


Cu fiecare grad cu care creºtetemperatura globalã, se dubleazãpopulaþia de insecte. Cum climatul seschimbã, insectele migreazã sprestructuri din lemn, acolo unde se aflão sursã de hrãnire, iar betonul nureprezintã o sursã de hranã pentruacestea. Sistemul Amvic este pri-etenos cu mediul. O casã Amvicsalveazã de la distrugere 10 copaci ceabsorb bioxidul de carbon din aer ºicare ne pot da oxigen. Tãierea peste

mãsurã/defriºarea sau construirea pebazã de lemn adaugã milioane detone de mc de bioxid de carbon/aerîn atmosferã. Se reduc cu pânã la50% costurile de energie, iar cofra-jele termoizolante sunt materiale eco-logice. Aceste cofraje nu conþin clor,azbest, fibrã de sticlã, nu emanã niciun fel de gaz toxic.

Daunele produse de inundaþii ºiuragane pentru mii de case costãmiliarde de dolari anual.

Statisticile aratã schimbãri aleclimei, vremea va fi din ce în ce maiinstabilã, zone care în trecut nucunoºteau nici mãcar termenul detornade, astãzi se confruntã cu ele.Statisticile prezic creºteri semnifica-tive pentru intensitatea ºi durata ura-ganelor în urmãtorii 10–40 ani.Atunci când sunt atinse de acestecalamitãþi, casele din lemn sauchirpici sunt distruse iremediabil.Cele construite în sistem Amvic suntmai sigure ºi rezistente la dezastre.

Avantajele sistemului:• mai rapid, instalare dintr-o singurã încercare: douã persoane

pot construi într-o singurã zi pânã la 100 mp de perete exterior;• mai economic, eliminarea cofrajelor de lemn pentru stâlpi,

centuri, grinzi, buiandrugi;• mai puternic, betonul devine mai solid deoarece se matu-

reazã în zeamã de ciment, fãrã pierderi;• mai termic, coeficient de transfer termic – 0,27W/mpK;• izolare fonicã (50Db);• eliminã problema infiltraþiilor, a condensului;• rezistenþa mãritã la foc pentru zidurile finisate;• rezistent la cutremure, tornade;• uºor de amplasat oriunde;• betonul turnat în cofraje este protejat la temperaturi negative;• excelente performanþe la utilizarea surselor neconvenþionale

de energie;• rezistent la insecte;• prietenos cu mediul.


Durabilitatea unor betoaneºi lucrãri realizate curent

prof. asociat dr. ing. Ion IONESCU, ASTR – ADSTB Bucureºti,dr. ing. Traian ISPAS – PROCEMA SA Bucureºti

Printre domeniile de interes aledezvoltãrii ªtiinþei ºi TehnologieiBetonului, în ultimii 40–50 de ani, uninteres aparte este reprezentat destudiul durabilitãþii betoanelor, al ele-mentelor ºi structurilor din betonarmat ºi beton precomprimat [1–24].Acestui subiect i-au fost consacratenumeroase simpozioane ºi conferinþeinternaþionale ºi interne, dintre caremenþionãm pe cele din anii 1962,1969, 1974, 1984, 1987, 1993,1994, 2004 etc. ºi reuniunile anualeale comitetelor de specialitate,RILEM, ACI, CANMET/ACI etc. În þaranoastrã diverse aspecte ale durabi-litãþii betoanelor au fost tratate înpublicaþii de specialitate, unele dintreacestea fiind preluate, încã din perioada1960-1970, la elaborarea de norme ºistandarde de calcul ºi proiectare.

Explicaþia acestei dezvoltãri acercetãrilor ºi realizãrilor în domeniuldurabilitãþii betoanelor ºi a structurilordin beton este datã de câteva aspecteprincipale, dintre care menþionãm:

durabilitatea reprezintã o relaþiedirectã cu siguranþa construcþiilor(au fost lucrãri importante care aucedat, datoritã unor cauze legate dedurabilitate);

considerentele tehnice ºi eco-nomice, legate de prelungirea durateide exploatare a construcþiilor, dereducere a cheltuielilor de exploa-tare, întreþinere ºi reparaþii etc. Astfel,unele norme europene considerãdurabilitatea (ºi deci posibilitateaexploatãrii) în condiþii de siguranþã aunor construcþii, timp de cel puþin 50 deani,ºi posibilitatea proiectãrii unor lucrãricu durabilitate de pânã la 100 de ani.

La realizarea unor lucrãri durabilesunt implicate deopotrivã proiec-tarea, execuþia, exploatarea ºi întreþi-nerea lucrãrilor de construcþii [1–22].Subiectul fiind foarte complex, înlucrarea de faþã, se presupune cãproiectarea elementelor ºi structurilorrealizate s-a fãcut cu respectareacerinþelor privind durabilitatea dinnorme ºi standarde ºi se analizeazã înprincipal influenþa factorilor de com-poziþie, tehnologici ºi de mediu,asupra betoanelor ºi a lucrãrilor reali-zate curent din beton.

Cercetãrile ºi observaþiile efectuateau urmãrit, în principal, urmãtoarele:

influenþa unor factori decompoziþie asupra proprietãþilorbetoanelor, precum rezistenþa, imper-meabilitatea, rezistenþa la îngheþ-dezgheþ, carbonatarea etc.;

influenþa unor factori de mediuasupra proprietãþilor betoanelor, con-servate în laborator ºi în exterior, pestelaje fãrã protecþie;

comportarea în exploatare aunei construcþii industriale, amplasateîntr-o zonã de munte puternic polu-atã, ºi a unei construcþii civileamplasate în Bucureºti, dupã 40–50 anide la execuþie;

încercãrile pentru determinarearezistenþei la compresiune, a rezis-tenþei la îngheþ-dezgheþ, a imperme-abilitãþii betoanelor s-au efectuat,conform metodologiilor standar-dizate, pe epruvete cubice cu laturade 141 mm sau 150 mm;

carbonatarea betoanelor s-a deter-minat, folosind testele cu fenolftalinã,

pe epruvete prismatice 10 cm x 10 cmx 55 cm, conservate în laborator, ºi pepanouri 100 cm x 100 cm x 14 cm,conservate în exterior fãrã protecþieputernic poluatã;

la construcþiile în exploatare, s-auefectuat încercãri nedistructive,folosind metoda combinatã pentrudeterminarea rezistenþelor, pahome-trul pentru determinãri privind armã-turile ºi testul cu fenolftalinã pentrucarbonatare, precum ºi examinãrivizuale, cu lupa ºi lupa de fisuri,dupã caz.Materiale folosite pentru cercetãri

în laborator ºi exterior

Cimenturile RIM200, RIM250,echivalent I 32,5 ºi I 42,5;

Cimenturile Pz400, echivalentII/A-S32,5;

Cimenturile RIM200, RIM250cu adaos de 100 kg. Cenuºa volantãde termocentralã – CT, produsã determocentralele Iºalniþa ºi Mintia[13 – 16];

Agregate de balastierã, sortateºi spãlate, sorturile 0 mm – 3 mm,3 mm – 7 mm ºi 7 mm – 16 mm,având granulozitatea amestecului desorturi în zonele I, II, conformnormelor în vigoare [15–17];

Aditivii superplastifianþi (înunele compoziþii), pe bazã deMelaminã Formaldehidã Sulfonatã –MFS (16, 17);

Fibre metalice cu ciocuri lacapete, produse în þarã conform agre-mentelor tehnice;

Apa potabilã din reþeaua publicãa municipiului Bucureºti.

Rezultatele unor cercetãri efectuate asupra durabilitãþii betoanelor cu mãrcile B250–B400, utilizate la realizareaelementelor prefabricate, ºi ale observaþiilor ºi testelor efectuate asupra unei construcþii industriale, executate în anii1948–1952 în zona Braºov, ºi a unei construcþii civile, realizate la Bucureºti în perioada 1957–1958, fac obiectulstudiului de faþã.

Au fost analizate:influenþa factorilor de compoziþie ºi tehnologie asupra proprietãþilor ºi durabilitãþii betoanelor;influenþa tipului de ciment, a calitãþii execuþiei, a exploatãrii ºi a mediului ambiant, asupra comportãrii în

exploatare ºi durabilitatea lucrãrilor realizate curent..



Rezultate obþinute în cercetãrilede laborator

a) Absorbþia de apã, determinatãpe epruvete cubice, de 141 mmlaturã, conservate în regim standard28 de zile, apoi uscate în etuvã la 105 0C,pânã la masã constantã ºi imersate înapã 48 de ore, a avut valorile dintabelul 1.

Absorbþia de apã reprezintã untest orientativ, pentru producãtorii debeton, care dã indicaþii asupra volu-mului spaþiului ocupat de pori înbeton, fiind utilã în producþia de serie,în special la plãci, dale ºi borduri.Se observã cã absorbþia este influen-þatã de compoziþia betonului, în prin-cipal de dozajul de liant ºi raportul A/C.Betoanele cu superplastifianþi cu ace-leaºi dozaje au absorbþii de apã maireduse, datoritã reducerii raportuluiA/C (toate betoanele fiind preparatela lucrabilitate aproximativ egalã,tasare con Abrams = 8±2 cm).

De observat cã la determinareaabsorbþiei de apã, pentru betoane deaceeaºi compoziþie la care accele-rarea întãririi s-a fãcut cu tratamenttermic, se obþin valori uºor crescutecomparativ cu cele determinate peaceleaºi betoane în regim standard(7 zile în mediu umed ºi 21 de zile pestelaj în laborator), aceasta deoareceîn funcþie de condiþiile de tratamenttermic porozitatea betonului poatecreºte în anumite limite.

b) Rezistenþa unora din betoanelecercetate la compresiune este redatãîn tabelul 2 ºi indicã, în principal,urmãtoarele:

creºterea rezistenþelor în funcþiede dozajul de ciment, tipul cimen-tului ºi reducerea raportului A/C, lalucrabilitate practic egalã, tabelul 2ºi fig. 1;

obþinerea de rezistenþe la com-presiune, practic egale, la dozajede ciment mai reduse cu 40 kg/m3 –60 kg/m3, în condiþiile preparãriibetoanelor cu superplastifianþi reduc-tori de apã de tip MFS ºi lucrabilitateegalã cu mortarul;

obþinerea clasei (mãrcii) betonu-lui, în condiþiile folosirii unui adaos lapreparare de 100 kg cenuºã de termo-centralã CT ºi ale reducerii dozajelorde ciment RIM (I32,5) cu 40 kg/m3, încazul preparãrii betoanelor fãrã adi-tivi superplastifianþi ºi o reducere dedozaje de 60–70 kg/m3, în cazulpreparãrii betoanelor cu cenuºã ºisuperplastifianþi de tip MFS, tabelul 2ºi fig. 1;

cimenturile de tip Pz400(echivalent II/A-S 32,5) necesitã unspor de dozaj de circa 10%, compa-rativ cu cimenturile RIM200, RIM250(echivalent I 32,4, I 42,5), pentrurealizarea claselor (mãrcilor de betonproiectate), tabelul 2 ºi fig. 1.

Observaþii: În condiþiile accele-rãrii întãririi betoanelor cu tratamenttermic, rezistenþele betoanelor cerce-tate înregistreazã la 28 de zile scãderide rezistenþã, în raport cu martorii,din aceleaºi betoane întãrite în regimstandard, în funcþie de regimul detratament termic astfel:

betoanele preparate cu ciment,tip I, RIM de 10%–24%;

betoanele preparate cu ciment,tip II/A-S (Pz400) de 5%–20%;

betoanele preparate cu ciment,tip I (RIM + CT), de 6%–20% I.

Pe baza celor de mai sus, prinnormele elaborate [17], s-au stabilitcondiþii pentru accelerarea întãririi cutratament termic ºi alte mãsuri tehno-logice, ca pierderile de rezistenþã, labetoanele întãrite cu accelerareaîntãririi prin tratament termic sã fieeliminate sau reduse la cel mult3%–10%.

c) Impermeabilitatea betoanelor.Rezultatele obþinute sunt, de aseme-nea, prezentate în tabelul 2 ºi indicã,în principal, urmãtoarele:

gradele de impermeabilitateobþinute variazã de la P8

10 la P1610,

crescând cu clasa betonului, adicã princompactitatea structurii betonului;

folosirea superplastifianþilor, lalucrabilitate egalã, creºte gradul deimpermeabilitate al betonului, prinreducerea volumului porozitãþii totale;

armarea dispersã a betonului încondiþiile luãrii în consideraþie aarmãturii la proiectarea compoziþiilornu afecteazã gradul de impermeabili-tate a betonului.

d) Rezistenþa la cicluri îngheþ-dezgheþ repetat

în condiþiile în care s-a lucrat,rezistenþa la îngheþ-dezgheþ creºte cuclasa (marca) betonului, dozajul deciment, reducerea raportului A/C etc.;

de observat cã betoanele cuadaos de 24%–28% cenuºã lapreparare au, la acelaºi numãr decicluri de îngheþ-dezgheþ, pierderi derezistenþã mai ridicate cu 4%–5%,aceasta indicã cã cenuºa silicioasã,folositã în compoziþia acestorbetoane, nu înlocuieºte cimentul înproporþiile preconizate de aproxi-mativ 2/1;

în condiþiile în care s-a lucrat cucimenturi de tipul Pz400 (echivalentII/A-S 32,5), la dozaje uºor majoratese asigurã betoanelor rezistenþe laîngheþ-dezgheþ practic egale cucimenturile de tipul RIM200 (echiva-lent I 32,5 actuale);

betoanele de clasele C16/20 –C20/25 (mãrcile B250-B300) prepa-rate cu cimenturi RIM200 ºi adaos de24–27% cenuºã de termocentralã,asigurã, de asemenea, rezistenþe la100 cicluri de îngheþ-dezgheþ repetat,l a doza j to ta l de 360 kg /m 3 –420 kg/m3, tabelul 2, apãrând posi-bilã utilizarea unor astfel de betoane,

Fig. 1

Tabelul 1: Limitele în procente, pentru absorbþia de apã




în clasele XF1, XF2 de gelivitate(suprafeþe verticale ale lucrãrilor dinbeton, expuse la ploaie ºi/sau curenþide aer ce vehiculeazã agenþi pentrudezgheþ), conform SREN 206-1 ºiNE013-2002;

armarea dispersã, în condiþiileproiectãrii compoziþiei betonului cuformula lui Waltez, amelioreazã uºorrezistenþa la îngheþ-dezgheþ a betonuluiprin creºterea rezistenþei la întindereºi a capacitãþii de deformare a beto-nului, tabelul 2, comp. 12–15;

datele obþinute, corelate cudatele din lucrãri efectuate în cursulanilor ºi din alte lucrãri, indicã pentrubetoanele folosite la realizareaelementelor prefabricate o relaþie ori-entativã între gradul de impermea-bilitate al betonului ºi rezistenþala îngheþ-dezgheþ a acestuia de tipulP8

10 G100 ... P1210 G150 etc., fig. 2.

e) Carbonatarea betoanelor.Lucrãrile efectuate au evidenþiaturmãtoarele (tabelul 2):

carbonatarea betoanelor dinpanourile 100 x 100 x 14 cm, conser-vate în mediul exterior, fãrã protecþie,au o vitezã sensibil redusã, compara-tiv cu cea mãsuratã pe epruvetele

conservate în laborator. Aceasta seexplicã prin faptul cã viteza de car-bonatare este maximã la umiditãþirelative de 50%–70%, umiditãþi ce seîntâlnesc frecvent în laboratoarele deîncercãri;

pentru betoanele preparate cuacelaºi tip de ciment, viteza de car-bonatare ºi profunzimea acesteia sereduce în situaþia creºterii clasei(mãrcii) betonului, a dozajului deciment ºi reducerea raportului A/C,creºterea gradului de hidratare alcimentului etc., carbonatarea fiind înfuncþie de difuzivitatea sistemuluide pori al cimentului întãrit (tabelul 2ºi fig. 3).

în cazul betoanelor preparatecu cimenturi cu adaosuri, de tipulPz400 (echivalent II/A-S 32,5) ºi cuciment RIM200 echivalent I 32,5,tabelul 2, profunzimile zonelor car-bonatate sunt ceva mai ridicate, inde-pendent de modul de conservare aepruvetelor, în laborator sau în exte-rior, ºi de vârsta de testare, la unul saula cinci ani. Aceasta se explicã prinfaptul cã adaosurile folosite în fabri-carea cimentului (în cazul de faþãzgura bazicã granulatã de furnal înalt)

ºi la prepararea betonului cu cenuºãsilicioasã de la electrofiltre CET leagã,în procesul de hidratare, o cantitatedin hidroxidul de calciu (CaOH2),pus în libertate la hidratarea C3S ºiC2S din clincherul Portland; prinurmare, în aceste betoane se gãseºteo cantitate mai redusã de CaOH2,deci la acelaºi conþinut de CO2 dinmediu ambiant, viteza de carbo-natare a betonului creºte în anumitelimite. În ceea ce priveºte betoanelepreparate cu cimenturi cu adaosuri,trebuie menþionat cã datoritã reacþieipuzzolanice dintre SiO2 (din adaosulfolosit) ºi CaOH2, pus în libertate lahidratarea C3S ºi C2S din ciment, seformeazã însã o structurã mai densã apietrei de ciment din beton, difuzivi-tatea acesteia fiind mai redusã ºi car-bonatarea încetinitã. Fapt ce seexplicã prin buna comportare înexploatare a numeroase elemente ºistructuri din beton armat preparat cuastfel de cimenturi mulþi ani dupãrealizare;

viteza de carbonatare a betonu-lui se reduce în timp, prin creºtereagradului de hidratare a cimentului ºireducerea porozitãþii, inclusiv dato-ritã carbonatãrii zonelor din suprafaþaelementelor ºi structurilor din beton.Fenomenul este pus în evidenþã ºi devalorile testãrilor la cinci ani, tabelul 2ºi fig. 3, care indicã o vitezã de car-bonatare mult redusã, pentru inter-valul 2–5 ani, comparativ cu valoriletestelor la un an;

mai trebuie menþionat cã finisa-rea la termene scurte dupã execuþie, aunor elemente ºi structuri din betonarmat, reduce, de asemenea, în anu-mite limite viteza de carbonatare abetonului, în funcþie de protecþia pe careo asigurã finisajul aplicat elementelor;

Tabelul 2: Compoziþiile ºi caracteristicile unor betoane cercetate

Fig. 2



Îmbrãcãminþi rutiererezistente la formarea fãgaºelor

SOLUÞII ECONOMICE ªI PERFORMANTEing. Bogdan VINTILÃ, preºedinte al SC Consilier Construct SRL

Pentru asigurarea securitãþii circulaþieirutiere, un rol important îl ocupã studiulcalitãþii drumului, o componentã esenþialãalãturi de vehicul ºi utilizator atunci cândse produc accidente rutiere.

În ceea ce priveºte drumul, calitateasuprafeþei stratului de rulare, caracteristicilede uniformitate, omogenitate ºi rugozitatesunt absolut necesare.

Pentru a asigura o suprafaþã corespun-zãtoare a stratului de rulare, societateanoastrã a efectuat în laboratoarele propriicercetãri asupra unui polimer – PR PLAST,care îmbunãtãþeºte rezistenþa la formareafãgaºelor a îmbrãcãminþilor rutiere, repre-zentând o soluþie economicã ºi perfor-mantã pentru realizarea acestora.

Utilizarea polimerului PR PLAST pre-zintã o serie de avantaje faþã de tehnicileaplicate pânã în prezent în România:

se introduce direct peste agregatelecalde în malaxor, înaintea adãugãrii bitu-mului, având un efect triplu asupra mixturiiasfaltice: de liant, de armãturã (creeazãpunþi în interiorul scheletului mineral), deblocare (datoritã particulelor termofor-mate care umplu golurile scheletuluimineral în timpul compactãrii);

eliminã necesitatea instalaþiilor spe-ciale pentru fabricarea bitumului modificatºi a tancurilor de stocare a amesteculuibitum-polimer;

conduce la valori mari ale modulu-lui de elasticitate a mixturii asfaltice, ceeace permite reducerea grosimii stratului încare este introdus.

Polimerul este fabricat în Franþa ºi afost aplicat cu succes în majoritatea þãrilorUniunii Europene.

Produsul este agrementat tehnic (AT 005-07/082-2004) de cãtre Consiliul Tehnic Permanentpentru Construcþii din România.

Obiectivul cercetãrilor experimentaleºi de laborator întreprinse în cadrul soci-etãþii a fost de a stabili eficienþa polimeruluiasupra mixturilor asfaltice, aplicate înmod curent în þara noastrã pentru stratulde rulare ºi pentru stratul de legãturã alîmbrãcãminþilor bituminoase, în specialasupra rezistenþei la formarea fãgaºelor.

Rezultatele determinãrilor efectuate auarãtat cã prezenþa polimerului în proporþiede 4% – 6% în mixtura asfalticã aduceîmbunãtãþiri sensibile atât în ceea cepriveºte indicii fizici ºi caracteristicilemecanice, cât ºi în comportarea la variaþiide temperaturã a mixturii asfaltice. O condiþieesenþialã în obþinerea acestor îmbunãtãþirieste respectarea tehnologiei de prepararea mixturilor cu polimeri, care asigurã ºireproductibilitatea rezultatelor.

Cea mai importantã aplicare a fost peun tronson de drum situat într-o zonãcaldã ºi cu trafic intens – Drum Naþional 3 –ca strat de rulare, în cadrul lucrãrilor deranforsare a drumurilor.

Fabricarea mixturii asfaltice s-a realizatîntr-o staþie continuã echipatã cu sistem dedozare automatã gravimetricã a polimerului,care a asigurat introducerea continuã aacestuia cu debit corelat cu cel al staþiei.

Tehnologia de fabricare ºi punere înoperã a acestui tip de mixturã asfalticãeste aceeaºi cu cea a unei mixturi clasice,cu condiþia aplicãrii unor temperaturi maimari cu circa 10 0C faþã de cele recoman-date în mod curent.

Þinând cont de modulul de elasticitateridicat care defineºte aceste mixturi, esteposibilã reducerea grosimilor de strat încorelaþie cu întreaga structurã rutierã, ast-fel încât se pot realiza economii fãrãafectarea calitãþii lucrãrii.

Atât performanþele tehnice, cât ºimodul de realizare-fabricare ºi punere înoperã a mixturilor asfaltice cu polimer lerecomandã ca soluþii practice ºi econo-mice care pot fi aplicate în oraºe, în spe-cial pe artere cu circulaþie intensã sau înstaþiile mijloacelor de transport în comun,pe drumuri naþionale cu trafic intens, caîmbrãcãminþi pe poduri, platforme indus-triale sau portuare.

Aplicarea în þara noastrã a acestui tipde mixturi este în curs de extindere, iarcomportarea în timp a sectoarelor reali-zate va permite concluzii definitive asupraacestei soluþii.


datele din tabelul 2 ºi fig. 3,corelate cu datele altor cercetãri ºinorme de execuþie ºi proiectarecorectã a lucrãrilor din beton armat[1–24], conduc la estimarea profunzi-mii de carbonatare a betoanelor dinelemente ºi structuri conform tabelului 3.

datele din tabelul 3 sunt orien-tative ºi urmeazã a fi corelate ºi cudatele prezentate de alþi cercetãtori laConferinþa „Durabilitatea betoanelorºi lucrãrile din beton, Bucureºti 2005“.Observaþii ºi încercãri asupra

elementelor ºi a unor structuri în

exploatare

a) Examinarea unei hale industriale.În perioada 1948–1952, s-a construit,în zona industrialã Braºov, o halãindustrialã cu o suprafaþã de peste5000 m2, cu deschidere de 12 m ºitravee de 6 m. Execuþia halei s-a reali-zat cu elemente prefabricate, pretur-nate pe ºantiere, cu prepararea pe loca betonului, cu folosirea de agregatesortate, astfel:

stâlpii s-au realizat prin pretur-nare, alãturi de locul de montare, dinbeton armat B170, preparat cuciment P500 (echivalent I 42,5),întãrit la temperatura mediuluiambiant;

formele de acoperiº s-au turnatpe platforme din beton armat B200,preparat cu ciment P500 ºi întãrite latemperatura mediului ambiant;

chesoanele de acoperiº 1,50 mx 6 m din beton armat B250 cuciment P500. Pentru primeledeschideri, s-au turnat în tipare insta-late pe podeaua halei, în perioada detimp friguros, din beton plastic, care afost tratat termic cu abur viu, subprelate, la temperaturi ce atingeau înunele cazuri 90–100 0C (conform infor-maþiilor primite de la unii lucrãtori).Perioada de aºteptare la începereatratamentului termic, prescrisã prinproiect de cel puþin 1 orã, nu a fostrespectatã, în sensul cã la fineleschimbului se dãdea drumul la aburviu chiar pe betonul proaspãt. Întrucâttimpul total de tratament varia între 16 ºi18 ore, chesoanele ar fi trebuit lãsatepentru rãcire 2–3 ore ºi apoi decofrateºi depozitate circa 14 zile (termene cenu au fost respectate). Astfel, infor-maþiile obþinute cu privire larealizarea ºi tratarea chesoanelordupã execuþie au fost foarte reduse ºidestul de generale, pentru o analizãdetaliatã a ceea ce s-a întâmplat laexecuþie.

La examinarea halei în 1974, s-auconstatat urmãtoarele:

stâlpii halei, nefinisaþi, seprezentau, în ansamblu, bine în sen-sul cã nu prezentau segregãri, altedegradãri cu excepþia a 7 stâlpi loviþicu diferite sarcini manevrate în halã,care prezentau colþuri rupte pe anu-mite porþiuni.

Alþi 8 stâlpi prezentau pete deoxizi ferici cu suprafeþe reduse.Încercãrile nedistructive efectuate pe12 stâlpi, prin metoda combinatã, auarãtat urmãtoarele:

- la 3 stâlpi, grosimea stratului deacoperiº a armãturilor era mai redusãcu 2–5 mm;

- rezistenþa betonului din stâlpivaria între 20,2 N/mm2 ºi 26,3 N/mm2,indicând o creºtere de rezistenþã înintervalul de 24–25 ani de larealizare, comparativ cu 17,0 N/mm2,rezistenþa betonului de marca B170;

- profunzimea carbonatãrii determi-natã pe betonul din stâlpi a fost de 3 mm– 8 mm ºi numai în 2 cazuri, 11 mm;

- numai 6 stâlpi prezentau fisuridin contracþie pe porþiuni reduse de0,3 mm – 0,4 mm. S-a concluzionatcã stâlpii au beneficiat de o bunã exe-cuþie ºi comportare în exploatare ºi s-aufãcut recomandãri pentru remedi-erea defecþiunilor constatate.

La examinarea fermelor halei s-auconstatat urmãtoarele:

- nu s-au sesizat segregãri alebetonului ºi reparaþii vizibile ale unordefecte de execuþie;

- fisuri în zona întinsã, cudeschideri sub 0,3 mm – 0,5 mm, îngeneral colmatate;

- pete de oxizi ferici la capetele a4 ferme, cu dimensiuni reduse;

- grosimea stratului de beton deacoperirea armãturilor cu abateri de± 2 mm – 4 mm;

- rezistenþa betonului din fermedeterminatã prin metode nedistruc-tive de 24,6 N/mm2 – 27,3 N/mm2, adicão rezistenþã superioarã mãrcii iniþialea betonului de 20 N/mm2 (B200),datoratã unei execuþii corecte ºicreºterii în timp a rezistenþei betonului;

carbonatarea betonului dinferme avea profunzimi de 3 mm – 7 mmºi în cazul fermelor din deschiderileexaminate s-a conchis cã au avut obunã execuþie ºi o bunã comportareîn exploatare, pe durata de la exe-cuþie, ºi s-au fãcut recomandãri pen-tru asigurarea întreþinerii, remediereamicilor defecte constatate.

La examinarea chesoanelor cuacoperiº din primele 2 deschideri, s-auconstatat urmãtoarele:

- fisurãri de 1 mm – 6 mm, înnumãr mare pe nervuri;

- pete de oxizi ferici cu diferitedimensiuni pe plãcile chesoanelor ºiuneori evidenþierea specificã plaselorde armare desenatã pe plãci;

Tabelul 3: Profunzimea de carbonatare a elementelor ºi structurilor,în funcþie de clasa betonului

Fig. 3




- fisurarea frecventã a plãcilorchesoanelor prin faianþare, în plãci de10 cm–18 cm latura;

- în unele nervuri fisurarea era atâtde avansatã, încât era posibilãdesprinderea de bucãþi mici de betoncu lama briceagului din nervuri:

- la examinarea unor asemeneabucãþi de beton cu lupa, apãreauzone diferenþiate în funcþie devechimea fisurãrii betonului ºi înunele cazuri, pete albicioase însecþiune. Examinarea unor astfel deeºantioane, sub aspect mineralogic ºichimic, nu a fost posibilã deoarecebeneficiarul a sistat lucrãrile deexpertizare a halei, motivând cã nudispune de sumele necesare refaceriiacoperiºului conform soluþiei care secontura ºi va rechema echipa ce lucraîn anii urmãtori. Echipa nu a mai fostrechematã, însã din informaþiiledisponibile, în perioada 1977–1978s-a înlocuit integral acoperiºul halei,iar hala respectivã era în funcþiune ºiîn anul 2000!

La nivelul echipei ce a efectuatîncercãrile ºi analiza, rezultã cãdatele încercãrilor, observaþiile ºipropunerile efectuate, privind fun-daþiile, stâlpii ºi fermele halei, au fostcorecte fiind confirmate de menþi-nerea halei ºi comportarea bunã înexploatare încã 25 ani (pânã dupã 2000).În ceea ce priveºte chesoanele deacoperiº (care au fost înlocuite în 2–3 anidupã analizã), putem constata cãexecuþia acestora a fost fãcutã cunerespectarea unor reguli tehnologicenormale, precum:

prepararea betonului cu unciment neadecvat unor tratamentetermice dure, de consistenþã plasticã,nerespectarea perioadei de aºteptareînainte de începerea tratamentuluitermic, tratarea la temperaturi foarteridicate, dezvoltarea fisurãrii chesoa-nelor în perioada tratamentului, prinneasigurarea rãcirii luate dupã trata-ment ºi neasigurarea tratamentuluiadecvat dupã depozitare, obþinereaunei structuri poroase ºi fisurate abetonului cu rezistenþe reduse 15 N/mm –17 N/mm în zone unde s-au putut faceîncercãri informative cu sclerometrul;

accentuarea sistemului iniþial defisurare, prin solicitãrile curente aleacoperiºului ºi neasigurarea clasei (mãrcii)betonului, prevãzutã în proiect;

dezvoltarea fisurilor iniþiale ºi acelor datorate solicitãrilor mecanice,prin contracþie ºi prin uscare-umezirea betonului din chesoane cauzatã devariaþiile hidrotermice specifice pro-cesului tehnologic;

dezvoltarea probabilã a etringi-tului întârziat în beton, fiind favo-rizatã de gipsul din ciment, care nus-a putut transforma în etringit în pro-cesul de hidratare a cimentului,datoritã reducerii sensibile sau elimi-nãrii perioadei de aºteptare, înainteaînceperii tratamentului termic albetonului, ºi efectuarea acestuia latemperaturi ridicate, datoritã umidi-tãþii ºi condensului ce se produceauîn perioade lungi de timp în halã, fãrãventilaþia corespunzãtoare etc. (Aceastãipotezã nu a putut fi confirmatã prinanalize chimice ºi microscopice,datoritã sistãrii lucrãrilor de expertizãºi analizã.)

b) În perioada 1956–1958, s-aexecutat într-un cartier bucureºtean oclãdire, pentru laboratoare, subsol,parter ºi 2 etaje, cu o suprafaþãdesfãºuratã totalã de 3200 m2.

Clãdirea a fost realizatã cu fun-daþii continue, stâlpi, grinzi ºi planºeedin beton armat. Conform proiectu-lui, fundaþiile s-au realizat din betonde marcã B90, stâlpii din beton B140ºi grinzile din beton B170. Betonul afost preparat pe ºantier în conformi-tate cu prevederile normelor învigoare din 1954. Pereþii interiori ºiexteriori din zidãrie de cãrãmidã, ten-cuielile interioare fiind realizate dinmortar M10, iar cele exterioare dinmortar de ciment M100 cu profilaþii,clãdirea a avut o execuþie îngrijitã ºis-a comportat bine la cutremurele depãmânt din anii 1977, 1986 ºi 1990,fãrã sã necesite reparaþii, deºi între-þinerea ºi exploatarea clãdirii nu aufost chiar perfecte.

În anul 2005, clãdirea fiind înexploatare, s-a fãcut o examinare deansamblu a acesteia ºi s-a permis sãse efectueze încercãri nedistructive,pe doi stâlpi din casa scãrii secun-dare, constatându-se urmãtoarele:

unele infiltraþii la subsol, datoratedefectãrii unor scurgeri, nereparate latimp;

rezistenþa betonului din stâlpi(determinatã prin metode nedistruc-tive de 15,7 N/mm2 – 18,0 N/mm2),

superioarã mãrcii B140, prevãzutã înproiect;

carbonatarea betonului din stâlpiitencuiþi având profunzimi de 3 mm – 6 mm.

S-a estimat cã, în condiþiile uneiîntreþineri corespunzãtoare ºi ale uneiexploatãri normale a clãdirii încontinuare, durata de viaþã a aces-teia poate sã atingã 100 ani.

La asigurarea durabilitãþii acesteiclãdiri, au contribuit execuþia îngrijitãa lucrãrilor de structurã ºi finisaj, oexploatare corespunzãtoare ºi faptulcã, în timp, nu s-au efectuat modi-ficãri, care sã afecteze structuraproiectatã a acesteia, cu toate cã înlaboratoarele respective au fostdestule evenimente.

CONCLUZII

Cercetãrile efectuate au arãtat cãbetoanele de clasele C16/20 – C30/37(mãrcile B250-B400), preparate con-form normelor în vigoare, pentrurealizarea elementelor prefabricate înanii ‘80, au o bunã durabilitate ºisatisfac exigenþele normelor europeneîn curs de asimilare în þarã în ce ceeapriveºte durabilitatea.

Observaþiile ºi încercãrile efectu-ate în timp de 45–50 de ani, asupraunor clãdiri civile ºi industriale, custructuri din beton, executate în1948-1958, au arãtat cã în condiþiileunei execuþii corecte ºi ale respectãriinormelor tehnice în vigoare, clãdirilesau pãrþi din structura acestora auavut o bunã comportare în exploatareºi durabilitate, atât în cazul execuþieicu elemente prefabricate prin pre-turnare, cât ºi în cazul execuþieimonolite.

Observaþiile ºi încercãrile efectu-ate au arãtat cã neglijarea unor regulielementare la proiectarea compoziþi-ilor betoanelor, nerespectarea unortehnologii normale de execuþie au carezultat realizarea de elemente ºistructuri cu durabilitate scãzutã ºi potproduce accidente în exploatare ºirefaceri inacceptabile (de exemplu,elementele de acoperiº de la punctul„Observaþii ºi încercãri asupra ele-mentelor ºi a unor structuri înexploatare“ ).

Rezultatele obþinute, completatecu datele altor cercetãri ne vor per-mite sã aducem contribuþia noastrã laelaborarea complementelor naþionale,la adoptarea normelor europene canorme naþionale.


ELECTROCERFRUCTSC ELECTROCERFRUCT SRL oferã o gamã completã

de lucrãri ºi servicii în domeniul construcþiilor civile ºi

industriale, de la proiectare pânã la execuþie.

În domeniul construcþiilor civile, firma executã toate

lucrãrile de construcþii, amenajare ºi reamenajare a

locuinþelor, construcþii noi la cheie cu întreaga gamã de

finisaje, instalaþii sanitare, instalaþii electrice ºi instalaþii de

climatizare.

În domeniul construcþiilor industriale, asigurã întreg

ansamblul de lucrãri aferente acestora, de la lucrãri de

excavaþii ºi infrastructurã, pânã la lucrãri de suprastruc-

turã, inclusiv reparaþii ºi plombãri de drumuri.

De asemenea, SC ELECTROCERFRUCT SRL executã o

gamã completã de finisaje, vopsitorii ºi confecþii metalice.

Faptul cã toate lucrãrile se realizeazã în termen foarte

scurt a contribuit la obþinerea unor comenzi suplimentare

din partea investitorilor.

Fiind importatori de panouri termoizolante tip

sandwich cu spumã poliuretanicã de la firma EQUITUS

Belgia, într-o paletã largã de culori, cu un raport cali-

tate–preþ optim, se îmbogãþeºte oferta pentru beneficiari.

Atât profilele pentru pereþi, cât ºi cele pentru acoperiº au

acelaºi preþ, în funcþie de grosimea aleasã.SC ELECTROCERFRUCT SRL, prin distribuitorii sãi,

asigurã desfacerea pe piaþa materialelor de construcþii a

produselor a trei producãtori de tâmplãrie termopan.Tâmplãrie PVC – profile de foarte bunã calitate

WINAR Belgia ºi ROMPLAST, cu 5 camere fiecare.

Feroneria ROTO asigurã închiderea etanºã a tâmplãriei.Tâmplãrie PVC masiv placatã cu aluminiu – AKH SYSTEM

care aduce în România cea mai nouã tehnologie de

tâmplãrie. Prin miezul de PVC masiv, se asigurã un foarte

bun coeficient de transfer termic de numai 1,1 W/mpk,

placarea cu aluminiu defineºte rezistenþa mecanicã, cali-

tatea ºi design-ul acestor produse, iar preþul este unul fãrã

concurenþã.Tâmplãrie din lemn ºi lemn stratificat. Pentru cei care

îºi doresc tâmplãria termopan din lemn, firma poate sã le

ofere atât tâmplãria din rãºinoase, cât ºi din lemn strati-

ficat, iar celor care doresc ceva deosebit, oferta cuprinde

ºi esenþe de lemn exotic.

SC ELECTROCERFRUCT SRL se aflã în curs de

proiectare ºi implementare a Sistemului de Management

al Calitãþii, în conformitate cu Standardele de referinþã

ISO 9001:2001.

Dispunând atât de un colectiv tehnic ºi personal

muncitor calificat bine închegat, cât ºi de logistica

necesarã executãrilor de construcþii civile ºi industriale,SC ELECTROCERFRUCT SRL este interesatã sã colaboreze

la proiectele dumneavoastrã.

Investind încontinuu pentru profesionalismul perso-

nalului, pentru cele mai performante tehnologii ºi echipa-

mente, se creeazã pentru clienþi condiþiile optime de a

beneficia de servicii complete de concepþie, producþie ºi

punere în operã.

Orice proiect este o nouã provocare la performanþã.

ªi chiar dacã situaþiile cu care societatea se confruntã sunt

dificile, obiectivele contractate pot fi realizate ca urmare

a colaborãrii între furnizor ºi beneficiar.



Participant tradiþional la ConstructExpo de-a lungul celor douãsprezeceediþii, anul acesta, Elpreco esteprezent ºi la noul târg Construct Expo– Antreprenor, care se desfãºoarã încadrul complexului expoziþionalRomexpo, în perioada 22–25 martie.

La ediþia din acest an, Elpreco îºiprezintã produsele în cadrul a douãstanduri, unul interior ºi altul exterior.Producãtor de materiale pentru con-strucþii, cu o pondere importantã pepiaþa de BCA, sisteme de învelitoripentru acoperiºuri ºi elemente pen-tru pavaj din beton, Elpreco încearcãsã se alinieze continuu la cererileconsumatorilor.

În cadrul elementelor de pavaj,gama de produse s-a diversificat prinlansarea în fabricaþie a unor noimodele de pavele din beton, accentulpunându-se, în special, pe acelepavele ecologice, care lasã iarba sãcreascã prin interstiþii, permiþând omai bunã aerare a solului. Accesoriilesunt ºi ele prezente prin jgheaburi,rigole, jardiniere sau borduri într-ogamã variatã de forme, dimensiuni ºiculori.

Producãtor de þiglã din beton încãdin anul 1993, Elpreco ºi-a dezvoltatcontinuu linia de fabricaþie, oferindun întreg sistem de învelitori carecuprinde, pe lângã þiglele de câmppropriu-zise, ºi accesoriile necesarerealizãrii unui acoperiº estetic ºifuncþional. Un nou model de þiglã, înpeste douãsprezece nuanþe, estelansat anul acesta în cadrul expoziþieiConstruct Expo – Antreprenor.

BCA-ul este prezentat în conti-nuare în cadrul aceluiaºi sistem dezidãrie cu rosturi subþiri, sistem carecuprinde blocurile de BCA cu nut ºifeder (profilat), dar ºi mortarulpentru zidãrie, amorsã ºi mortarulpentru tencuialã, sculele ºi uneltelenecesare.

În luna mai a acestui an, se pre-conizeazã punerea în funcþiune a unei

moderne linii de producere a tuburilorde canalizare ºi a cãminelor devizitare.

Cu o prezenþã în peste 200 decentre de distribuþie la nivel naþional,Elpreco a înregistrat, în cursul anului2005, o cifrã de afaceri de 82,9 mili-oane RON, în creºtere cu 39% faþã deanul 2004. Pentru anul în curs,obiectivul principal îl constituiecreºterea cotei de piaþã la produselede bazã, dar ºi efectuarea de noiinvestiþii pentru modernizarea saulãrgirea capacitãþilor de producþie,conducând în final la fabricarea unorproduse de calitate, cu caracteristicitehnice deosebite, în conformitate custandardele ºi normele europene.

Produsele Elpreco vor fi expuse încadrul expoziþiei Construct Expo –Antreprenor, 22–25 martie, RomexpoBucureºti, la standul interior 301,nivelul 7,7, pavilionul 1, ºi în spaþiulexterior, platforma 1.

Elpreco la Construct Expo – Antreprenor 2006

Materiale din importpentru zidãrie ºi acoperiºuri

Reporter: Ce aºteptaþi de la Construct Expo –

Antreprenor?

Cioaric Ionel: În general vorbind, eu sunt un om de

afaceri optimist, realist aº spune. Afirmând acest lucru, mã

gândesc în primul rând la faptul cã noi ne sprijinim aºtep-

tãrile pe previziunile foarte generoase în ceea ce priveºte

evoluþia sectorului de construcþii de locuinþe în 2006.

În al doilea rând, ne întemeiem aºteptãrile de creºtere avânzãrilor pe calitatea deosebitã a produselor pe carele oferim potenþialilor cumpãrãtori, cu prioritate cali-tatea care, coroboratã cu un preþ concurenþial, ne con-ferã o poziþie favorabilã pe piaþã.

Produsele oferite de REWAI provin din Serbia-

Muntenegru ºi sunt puternic concurate pe piaþã de

mãrci foarte cunoscute din alte þãri europene cu tradiþie

în domeniu.Rep.: Piaþa este, cum se spune, neiertãtoare pentrutoþi participanþii la actul comercial. Cum reuºiþi sãvã impuneþi?C.I.: Printr-o activitate de marketing gânditã în

funcþie de segmentele de piaþã pe care le þintim. Avem

patru mari categorii de cumpãrãtori cãrora ne adresãm

cu produsele noastre. În primul rând, sunt cumpãrã-

torii care îºi construiesc imobile în regie proprie ºi

doresc sã îºi achiziþioneze materialele de construcþie

direct de la producãtor sau de la importator la preþuri

care nu sunt ajustate de adaosurile percepute de

diverºi intermediari.

A doua categorie importantã sunt firmele de con-

strucþii, care realizeazã diferite obiective de investiþii

de mai mare sau mai micã anvergurã. Acestora le

oferim preþuri cu discount în funcþie de cantitatea con-

tractatã ºi termenul de platã convenit, precum ºi avan-

tajul livrãrii direct pe ºantier la termenele fixate potrivit

fazelor realizãrii diferitelor lucrãri.A treia categorie de parteneri pe care o avem în

vizor este reprezentatã de societãþile de proiectare,

Schimbarea mentalitãþii româneºti despre tehnologiile ºi materialele necesare realizãrii unor construcþii viabileºi eficiente se aflã în strânsã legãturã cu promovarea acestora ºi în cadrul manifestãrilor expoziþionale despecialitate. Firmele autohtone, prin importul de produse de calitate, contribuie la o asemenea schimbare deopticã în rândul investitorilor români, facilitându-le realizarea unor proiecte moderne.

Confruntarea la care va participa REWAI cu prilejul desfãºurãrii târgului Construct Expo – Antreprenor esteun prilej de a defini rolul importurilor pentru piaþa materialelor de construcþii din þara noastrã. Este ºi punctul deplecare al convorbirii purtate cu dl Ionel Cioaric – director REWAI.


pe care ne strãduim sã le convingem sã recomandematerialele noastre pentru realizarea obiectivelor deinvestiþii pe care le au pe planºetã. Acestora neadresãm cu certificate ºi atestate de laborator, prin careprobãm calitatea ºi conformitatea produselor noastrecu normele UE în domeniu.

În sfârºit, a patra categorie o reprezintã distribuitoriide materiale de construcþii. Aceºtia, chiar dacã aupreþuri mai mari, din cauza adaosurilor comercialepracticate, acoperã segmentul de piaþã reprezentat decumpãrãtorii finali care achiziþioneazã cantitãþi maimici de materiale sau care îºi rezolvã urgenþe apãruteîn desfãºurarea lucrãrilor de construcþii.

Rep.: Cu ce produse vã prezentaþi la ediþia 2006 aConstruct Expo – Antreprenor ºi care sunt princi-palele atuuri pe care vã bazaþi pentru reuºita înafaceri?C.I.: Expunem blocuri ceramice

pentru zidãrie cu dimensiunile de250 mm x 190 mm x 190 mm ºi 290 mmx 190 mm x 190 mm de portanþãridicatã, medie ºi neportante.Blocurile portante, cu o rezistenþãde peste 14 dN/cm2, sunt singureleoferte pe piaþã, mãrcile concurentenedepãºind valori de 8–10 dN/cm2.Oferim, de asemenea, celebra þiglãceramicã marca Leu, produsã deTOZA MARKOVIC din Kikinda,care continuã tradiþia fostei fabricide la Jimbolia, binecunoscutã, înspecial, pe piaþa din Transilvania,dar nu numai.

Þigla LEU de TOZA MARKOVICse situeazã, prin calitate, la nivelulmãrcilor europene aflate pe piaþã, darare un preþ cu 30% mai scãzut, ceeace o face foarte competitivã în con-curenþã cu alte tipuri de învelitori.

Mai expunem o tehnologie cunos-cutã ºi foarte rãspânditã în UE pentrurealizarea planºeelor din elementeceramice, dar care este foarte puþinfolositã în România. Sperãm cã vomconvinge, mai ales constructorii ºiproiectanþii, de avantajele certe ale

acestei soluþii în comparaþie cu plãcile de beton, ºi sã-ideterminãm sã le foloseascã ºi pe ºantierele noastre.

Pentru cei care îºi doresc locuinþe gen vile, cufaþade mai deosebite, prezentãm diferite tipuri decãrãmizi aparente, atât din argilã, cât ºi din pulberi sili-cioase, de mare efect, într-o gamã coloristicã diversã.

Rep.: Pentru cã afirmaþi la începutul convorbirii cãsunteþi optimist, speraþi ca în perioada târgului sãîncheiaþi ºi contracte? C.I.: În 2005, în perioada târgului, am primit

comenzi concrete pentru livrarea a 20 de camioane decãrãmizi ºi alte materiale, iar în perioada iulie–decembrie2005 am livrat numai în Bucureºti ºi zonele limitrofepeste 200 de camioane.

Ediþia Construct Expo 2006 sperãm sã consemnezerezultate cel puþin duble.



Soluþii uºoare pentru casa ta

Izolare termicã – Blocurile BCAzidãrie CELCO auproprietãþi termo-izolante excelente.Condiþia minimãpentru a obþine unclimat plãcut ºi otemperaturã con-stantã în locuinþã

este o termoizolaþie bunã. Rezistenþatermicã a BCA-ului are valoarea3,1 m2K/W pentru un zid netencuit de35 cm, pornind de la o conductivitatetermicã 0 bloc = 0,11 W/mK grosimecu mult peste valoarea de 1,40 m2K/W,valoare impusa ca limitã minimã pentrurezistenþa termicã a pereþilor exteriori.Aceastã calitate dã mãsura celui maimare avantaj al utilizãrii BCA-uluiCELCO. Se ºtie cã pierderile de cãl-durã ale unei clãdiri încãlzite au locîntr-o proporþie de 25%–30% prinpereþii exteriori. Astfel, un zid realizatdin BCA cu grosimea de 35 cm va fimai bun izolator termic decât unulrealizat din oricare alt material dezidãrie, având totodatã cele mai micipierderi de cãldurã. Rezultatul finalva fi un consum minim de combus-tibil utilizat cu încãlzirea, raportat lamp de încãlzit ºi perioadã. În con-cluzie, BCA-ul CELCO ca element dezidãrie exterioarã va genera, în timp,cele mai mici cheltuieli cu încãlzirealocuinþei dumneavoastrã.

Izolare fonicã – Este un materialcare asigurã o foartebunã protecþie împo-triva zgomotelor,având un indice deatenuare a zgomotu-lui R’w cuprins între32 ºi 45 dB. Astfel,pentru grosimea de

100 mm indicele este de 32 dB, pen-tru grosimea de 350 mm indicele estede 45 dB. Soluþiile tehnice elaborate,

de construcþie a zidurilor exterioare,cu bariera de aer înglobatã între douãrânduri de blocuri de BCA, sporescindicele de atenuare a zgomotului,dar ºi performanþele termice. Pentru ocasã situatã într-o zonã aglomeratã,aceasta reprezintã soluþia idealã.

Greutate specificã redusã – BCA-ulprodus de Celcoeste cel mai uºordintre toate mate-rialele de zidãrieexistente pe piaþaromâneascã, avândcea mai redusãgreutate specificã

de numai 400 ± 50 kg/mc. Datoritãgreutãþii specifice extrem de mici,punerea în operã va genera reduce-rea consumurilor de materiale pentrustructurile de susþinere, fundaþii etc.,comparativ cu oricare alte materialede zidãrie similare. Dat fiind faptulcã înzidirea cu mortar obiºnuit de varciment scade zid netencuit cu pânãla 40%, în zona punþilor termice, noirecomandãm înzidirea cu mortarpentru straturi subþiri M10. Din acestmotiv, soluþia CELCO: blocurile dezidãrie uºoare cu grosime de 35 cmînsoþite de mortarul pentru straturisubþiri M10, produs dupã o reþetãproprie, determinã atât economiede timp la aprovizionare ºi trans-port, cât ºi economie de materiale ºimanoperã. În acelaºi timp, efectul depunte termicã, marele dezavantaj pecare îl genereazã înzidirea cu ros-turi de 10 mm – 12 mm, inevitabilîn cazul zidurilor realizate din altemateriale de construcþii, dispare prinaplicarea soluþiei CELCO de înzidirecu rosturi subþiri. Utilizarea mortaruluipentru straturi subþiri M10 are ca prin-cipale avantaje: aderenþa maximãfaþã de blocurile din BCA ºi nu per-mite pierderile de cãldurã în zona derost de înzidire.

Dimensiuni exacte – Dimensiunileexacte ale blocurilorde BCA CELCO, cuabateri minime de±1 mm ºi utilizareamortarului pentrustraturi subþiri de 1 mm– 3 mm, contribuie

la un montaj foarte rapid: 2 h/mp ºiun consum de mortar redus: 6 l – 7 lmortar pentru 1 mp zidãrie BCA.

Uºor de prelucrat – BCA Celcopoate fi tãiat uºor,frezat, gãurit, ºlefuitfolosind scule ºi dis-pozitive uzuale pen-tru sãparea canalelorde instalaþii elec-trice, alimentãri cu

apã, bride de legãturã cu structurã derezistenþã, neînregistrându-se pierderica în cazul utilizãrii altor materiale(cãrãmizi pline sau cu goluri verticale).

Diversitatea dimensiunilor ºi regu-laritatea acestora,planeitatea feþelorblocurilor din BCACELCO permit oinstalare uºoarã ºirapidã, putându-sepune în operã orice

soluþie arhitecturalã doritã.

Confort termic – Datoritã structuriisale poroase uni-forme, are o marecapacitate de înma-gazinare a cãldurii,BCA-ul fiind unuld in t r e pu þ ine l emateriale de zidãrie

ªtim cã „acasã” înseamnã casa cea mai confortabilã pentru fiecare dintre noi. Casa cea mai confortabilã înseamnãcasa care îþi inspirã încredere ºi care þi se potriveºte cel mai bine, înseamnã locul în care te simþi ocrotit. Indiferentunde vreþi sã vã ridicaþi casa (la munte, la câmpie sau la mare), vã prezentãm principalele motive pentru a alegeblocurile de zidãrie CELCO.


percepute ca un material cald, cãl-dura pe care o va ceda apoi, în timpîndelungat, împiedicând rãcireabruscã a încãperilor, iarna, sauîncãlzirea rapidã a interioarelor, vara.De asemenea, structura finã, poroasãface posibilã preluarea umiditãþii dinaerul unei încãperi, uniformizândvariaþiile prin acumularea temporarãa excesului de umiditate ºi cedând-oulterior, când umiditatea incintelorscade, realizând un microclimatagreabil. Limitele confortului termic sedefinesc pe baza a 4 elemente: umidi-tatea aerului, temperatura incintei,temperatura suprafeþelor care delimi-teazã încãperea ºi viteza de miºcare aaerului în interior. BCA Celcoîntruneºte elementele constitutivecare sã garanteze confortul termic dintoate aceste puncte de vedere.

Rezistenþa la foc– BCA Celco este unexcelent materialignifug, conþinândîn structura sa apalegatã chimic careconstituie o barierãîmpotriva focului.

BCA-ul CELCO face parte din cate-goria A1, adicã este un materialnecombustibil.

Rezistenþa la cutremure – Zidãriilegrele au tendinþa de ase înclina la cutremure.Greutatea zidãrieicu BCA Celco estecu mult mai micãfaþã de zidãria dinalte materiale de

construcþie. Raportul înãlþime-greu-tate a demonstrat cã multe clãdiri dinBCA au rezistat mult mai binecutremurelor.

Ecologic – Este un material eco-logic, a cãrui radioac-tivitate naturalã seîncadreazã în limi-te le normale º iadmisibile ºi nuconþine în compo-ziþia sa elemente

poluante care ar putea pune în peri-col sãnãtatea oamenilor. Nu emanãg a z e , n u produce reziduuri .CELCO SA controleazã rigurosgradul de radioactivitate al materiilorprime pe care le utilizeazã, precum ºiale produsului finit, acesta situându-secu mult sub valorile înregistrate deoricare alt material de zidãrie.

Soluþii eficiente – Desigur, acesteperformanþe desprecare am vorbit nusunt nici facil deobþinut, nici laîndemâna oricui.Ele însumeazã, înprimul rând, o

rigoare profesionalã desãvârºitã, unefort susþinut de cercetare, un stan-dard înalt de cerinþe la adresafurnizorilor de materii prime, uncontrol informatizat al tuturorfazelor de fabricaþie. Rezultatul îlconstituie oferta noastrã, sistemulde înzidire CELCO, compus din celmai uºor BCA, cu cele mai bunecaracteristici tehnice, însoþit demortarul pentru straturi subþiriM10, care transformã simplul blocde BCA, în zidul ideal, fãrã adao-suri, artificii tehnice sau soluþii decompromis (mult mai costisitoare,atât în faza de ridicare a unei case,dar, mai ales, dupã aceea, în timp).CELCO vã apãrã de cheltuieli supli-mentare care nu se resimt neapãratcând vã ridicaþi o casã, dar care sevor acumula an de an, dupã ter-minarea construcþiei, dacã nu veþialege soluþia cea mai bunã.


PRECON SAGaranþia calitãþii

În cadrul programului de dez-voltare a societãþii, SC PRECON SAa inaugurat, la 1 decembrie 2005,o linie modernã de producere astâlpilor electrici centrifugaþi dinbeton armat ºi precomprimat,conform noului standard de cali-tate SR 2970/2005, obligatoriu înRomânia începând cu data de01.06.2006.

La ora actualã, SC PRECON SAeste unicul producãtor de stâlpi elec-trici SC ºi SCP 10001, 10002, 10005,15006, 15007, 15014, 15015 dinzona Bucureºtiului.

Tot pe aceastã linie, se producstâlpi electrici centrifugaþi tip SF 8-11pentru liniile electrice de contactRATB.

Menþionãm cã este în curs deomologare producerea riglelor dinbeton centrifugate tip R 8006, R 9004ºi R 9005 pentru staþiile de trans-formare de înaltã, joasã ºi medietensiune.

Societatea produce ºi stâlpi elec-trici din beton precomprimat SE 4T ºiSE 11T pentru LEA, conform nouluiSR 2970/2005. Beneficiari: SC ElectricaMuntenia Sud, SC ELCO Ilfov, SC ELCOGiurgiu, SC Castrum Electric SA,SC Electromontaj, RATB etc.

SC PRECON SA participã activ lamodernizarea cãilor de rulare a tram-vaielor în Bucureºti, prin producereade dale ºi longrine din beton armat ºiprecomprimat, fiind întâiul producã-tor al acestor elemente.

La ultimele lucrãri de modernizarea liniilor de tramvai 8, 12, 32, 35, 41,beneficiarii produselor noastre au fostfirmele: TRAVAUX DU SUD –QUEST SA - CHELLES FRANCE –sucursala Bucureºti; AMEC SPIE RAILPONTOISE – FRANCE – sucursalaBucureºti; MARI VILA SA Bucureºti;RATB; SC SCT SA Bucureºti etc.

SC PRECON SA, societate comercialã cu capital integral privat, a fost constituitã în anul 1991, prin cumpãrareaunui activ de la SC Progresul SA, având ca principal obiect de activitate producerea ºi valorificarea elementelor pre-fabricate din beton, beton armat ºi beton precomprimat pentru construcþii civile, industriale ºi agricole.

Deºi dupã anul 1990 producþia de prefabricate a înregistrat o stagnare, SC PRECON SA a reuºit, datoritã unuimanagement corespunzãtor, sã pãstreze profilul societãþii, precum ºi angajaþii care au, în majoritate, peste 20 de anivechime în acest domeniu.

SC PRECON SA s-a aliniat la cerinþele legislaþiei privind managementul calitãþii, fiind în posesia tuturor autorizaþiilorde funcþionare impuse de legislaþia în vigoare.

Datoritã experienþei acumulate de-a lungul timpului, dotãrii tehnice ºi umane, SC PRECON SA este gatapentru a realiza orice tip de prefabricat din beton, necesar investitorilor autohtoni ºi strãini.


SC PRECON SA participã lamodernizarea alimentãrii cu apã aBucureºtiului, furnizând în premierãCÃMINE DEBITMETRU MODULATESPAÞIALE din 4 9 piese, prefabricatetip APA NOVA DN 200 DN 1000.Beneficiari ai acestor produse sunt:SC APA NOVA, SC Marconstruct,SC Acvatot etc.

Societatea noastrã realizeazã ºielemente prefabricate pentru împrejmuiriindustriale, conform cerinþelor utiliza-torilor. Beneficiar: LUKOIL România.

Compania deþine ºi autorizaþia defurnizor feroviar AFER, eliberatã în 2005,pentru produsele sale prefabricate.

Mai pe larg, despre alte produseale SC PRECON SA veþi citi înnumãrul din luna mai al RevisteiConstrucþiilor.


Reabilitarea seismicãa construcþiilor din beton armat

CONCEPTE MODERNEdr. ing. Eugeniu IORDÃCHESCU, conf. dr. ing. Adrian IORDÃCHESCU

STUDIU DE CAZÎn prezent, în România existã o

tendinþã favorabilã pentru implemen-tarea soluþiilor de izolare a bazei,respectiv a utilizãrii amortizorilor seismici.

Astfel, se remarcã proiectul deconsolidare a Bazinului de Sãrituri dinComplexul Naþional „Lia Manoliu”,pentru care a fost propusã soluþia deizolare a bazei (fig. 1).

Clãdirea bazinului de sãrituri este oconstrucþie datã în exploatare în anul1969, având o structurã mixtã alcãtu-itã din cadre din beton armat ºi pereþistructurali din zidãrie de cãrãmidã,închiderile fiind realizate din zidãriede cãrãmidã ºi sticlã. În interior, segãseºte bazinul de sãrituri care are ostructurã de beton armat independentãde structura anvelopei. Dimensiunileîn plan ale construcþiei sunt de 25,0 mx 28,8 m, înãlþimea fiind de 15,75 m.

Clãdirea are subsol ºi parter liberînalt, pentru a permite executarea sãri-turilor de la trambuline ºi platformã.Structura de rezistenþã a clãdirii esterealizatã din patru stâlpi chesonaþi,cu secþiune trapezoidalã, amplasaþi încolþurile construcþiei, având dimensi-unile secþionale de 1,80 m la exterior

ºi 1,75 m înãlþime de secþiune, bazamicã de 60 cm ºi o laturã înclinatã la450 ºi lungã de 1,70m (fig. 2).

Planºeul acoperiºului este alcãtuitdin 11 grinzi prefabricate precompri-mate, ce au fost executate la faþa locu-lui ºi montate pe poziþie cu mijloacemecanice. O caracteristicã a acestorgrinzi în formã de „T” este cã au secþi-unea variabilã pe înãlþime, cu 1,50 mla mijloc ºi 90 cm la capete. Grosimeainimii este de 15 cm, iar lãþimea tãlpilorla partea superioarã este de 92,5 cmde fiecare parte. Grosimea tãlpiloreste ºi ea variabilã, pornind de la 6 cmºi ajungând la 10 cm în dreptul inimii,unde apare o vutã de 10 cm x 10 cm.Distanþa dintre grinzile prefabricateeste de 2,25 m, cu zone de monoliti-zare de aproximativ 25 cm. Starea dedegradare în care a ajuns construcþianu permite folosirea sa, aceastaprezentând un real pericol, cu riscmaxim de producere de accidente.

Trebuie remarcat cã perioada pro-prie a construcþiei determinatã în urmacalculelor efectuate a rezultat de 1,5 sec.,ceea ce este foarte aproape de peri-oada predominantã a terenului peamplasamentul INCERC Bucureºtipusã în evidenþã de cutremurul din1977, valoarea acestei perioade pre-dominante fiind de 1,6–1,8 sec.

Valorile deplasãrilororizontale, calculate înipoteza unui calcul staticconvenþional, sunt cumult sub limita admisãde Normativul P100/92pe direcþia est-vest ºisunt depãºite cu pânã la50% la nivelul acoperi-ºului, pe direcþia nord–sud,ca urmare a încãrcãrilorrelativ mici ale con-strucþiei, corelat cu odispunere particularãde elemente structuraleverticale.

Acest fapt impune intervenþiaurgentã pentru a scoate construcþiadin aceastã bandã de perioade devibraþie, fapt pentru care s-au propusdouã variante de consolidare, care sãaducã construcþia la parametrii cores-punzãtori normativelor actuale învigoare.

Varianta clasicã de consolidare:a. Cãmãºuirea celor patru stâlpi

amplasaþi la colþurile clãdirii pe toatãînãlþimea lor, pornind de la nivelulfundaþiilor (cota –6.60), care se vor

Metoda controlului structural oferã avantajul proiectãrii unor structuri noi sau al consolidãrii unor structuri exis-tente, prin aplicarea unor forþe de contra-balansare, folosind materiale inteligente, echipamente de izolare etc., ºi nudoar prin creºterea rezistenþei ºi rigiditãþii structurilor. Pânã în prezent, s-au utilizat deja o serie de aplicaþii ale con-trolului structural pentru protecþia împotriva acþiunii forþelor orizontale datorate cutremurelor de pãmânt ºi, respectiv,vântului. O serie de aplicaþii ale controlului structural pasiv (izolarea bazei) sunt deja instalate pentru a reduce acce-leraþiile excesive produse de cutremurele severe.

Procedeul de protejare a construcþiilor împotriva miºcãrilor seismice prin izolarea bazei a fost aplicat cu succes înþãri cu seismicitate ridicatã ºi prezintã premize favorabile de aplicare în România, prin experienþa acumulatã înlucrãrile de translaþii ale unor biserici, spitale, bãnci, blocuri de locuit, precum ºi prin experienþa acumulatã încercetare ºi concretizatã prin Brevetul de Invenþie nr. 600/2004 al autorilor acestui articol.

Fig. 1 Fig. 2

consolida local prin mãrirea supra-feþei de descãrcare a încãrcãrilortransmisã la teren, corelat cu maselesporite dupã consolidare ºi remodelare.

b. Introducerea unor diafragme debeton armat pe laturile de nord ºi sud,care vor placa la exterior zidãria actu-alã din zonele adiacente stâlpilor decolþ. Aceste diafragme se nasc tot de lanivelul fundaþiilor, vor continua peînãlþimea subsolului placând ºi conlu-crând în continuare cu pereþii dezidãrie din suprastructurã, pe tot con-turul exterior pânã la grinda deînchidere pe care reazemã acoperiºul.

c. Pentru a rigidiza construcþia înplan vertical, se vor introduce patrulegãturi orizontale la nivelul plan-ºeului peste subsol ºi acoperiº-atic,respectiv douã intermediare, alcãtuitedin grinzi capabile sã asigure nede-formabilitatea structurii.Varianta de consolidare prin izo-

larea bazei:a. Faþã de situaþia existentã, a fost

consideratã ipoteza introducerii unorreazeme izolatoare la baza con-strucþiei, pentru ridicarea perfor-manþelor seismice ale clãdirii. În urmaanalizei modale efectuate au rezultatperioade proprii de vibraþie de T1 =3,30 sec; T2 = 3,06 sec; constatându-se cã 96% din masã vibreazã înmodul fundamental de vibraþie pefiecare dintre cele douã direcþii prin-cipale, oscilaþia fiind tipicã pentrumiºcarea de translaþie a unui solidrigid, eliminându-se astfel voalareapereþilor de pe laturile dinspre nord,respectiv sud ale construcþiei (fig. 3).

b. Valorile deplasãrilor orizontalecalculate în ipoteza unui calculdinamic liniar, respectiv spectral, sunt

bine corelate, fiind cu mult sub limitaadmisã de Normativul P100/92, caurmare a introducerii reazemelor izo-latoare care realizeazã decuplareaconstrucþiei de miºcarea seismicã pede-o parte, precum ºi datoritã încãr-cãrilor relativ mici ale construcþiei.

c. Eforturile în elementele struc-turale au fost calculate utilizândmetoda spectrului de rãspuns, fiindefectuate ºi în acest caz analize sepa-rate privind încãrcãrile ºi solicitãrileseismice, considerând cã acþiunea seis-micã are direcþia, pe rând, a celor douãaxe orizontale ºi apoi s-a considerat ºiipoteza încãrcãrilor seismice orizontaleacþionând dupã o direcþie înclinatã la 450

faþã de axele orizontale de referinþã,respectiv metoda calculului dinamicliniar care constã în integrarea numericãa ecuaþiilor diferenþiale care exprimãechilibrul dinamic la fiecare momentde timp al acþiunii seismice, obþinân-du-se, astfel, succesiunea în timp arãspunsului seismic elastic. Excitaþia seis-micã a fost reprezentatã prin accelero-grama înregistratã pe amplasamentulINCERC la data de 4 martie 1977,componenta N–S, care prin conþinutulde frecvenþe al miºcãrii este caracte-risticã pentru zona amplasamentului.ªi în acest caz s-au efectuat analizeseparate privind încãrcãrile ºi solici-tãrile seismice, considerând cã acþi-unea seismicã are direcþia pe rând acelor douã axe orizontale ºi apoi s-aconsiderat ºi ipoteza încãrcãrilor seis-mice orizontale, acþionând dupã odirecþie înclinatã la 450 faþã de axeleorizontale de referinþã. Faþã de valorileeforturilor obþinute în varianta iniþialã,în cazul utilizãrii metodei izolãrii bazeis-au constatat reduceri ale valoriloreforturilor în elementele chesonate ver-ticale amplasate la colþurile construcþiei,cu factori cuprinºi între 6,3 la nivelulsubsolului, respectiv între 2,7 ºi 4,0 însuprastructurã.

d. Prin tehnologia specialã breve-tatã ca invenþie, se realizeazã sepa-rarea construcþiei în douã corpuri:infrastructura legatã de teren ºi,respectiv, suprastructura rezematã peinfrastructurã prin intermediul a 30 deizolatori speciali, construiþi pentrucaracteristicile construcþiei, amplasa-mentului ºi miºcãrii seismice.

Pentru controlul deplasãrilor ori-zontale de la nivelul izolatorilor suntnecesari o serie de amortizori montaþipe perimetrul construcþiei. Pentru asigu-rarea spaþiului necesar deplasãrii con-strucþiei pe orizontalã, se realizeazãpe perimetrul clãdirii un spaþiu liber

acoperit, care permite ºi controlulasupra comportãrii reazemelor izola-toare, respectiv a amortizorilor, pre-cum ºi posibilitatea înlocuirii acestoraîn eventualitatea degradãrii lor dupãun cutremur puternic. Trebuie menþi-onat cã tehnologia de tãiere a legãturiicu terenul a unei construcþii existentea mai fost aplicatã cu succes lalucrãrile de translaþii ale unor biserici,spitale, bãnci, blocuri de locuit, careau fost deplasate de pe amplasamentuliniþial în perioada anilor 1980-1990.Durata lucrãrilor de consolidare, prinprocedeul de izolare a bazei, este multredusã faþã de situaþia clasicã de con-solidare, însã necesitã o supraveghereatentã din partea proiectantului asupraexecuþiei lucrãrilor.

e. Pentru îndeplinirea condiþiei deindeformabilitate a structurii, trebuierealizat, dupã o tehnologie specialã,un element nou în zona în care sepropune tãierea legãturilor con-strucþiei existente cu fundaþiile, denu-mit cadru purtãtor, care de faptreprezintã o reþea de grinzi planesolicitate de încãrcãri normale peplanul lor (fig. 4). Alegerea configu-raþiei cadrului purtãtor depinde, îngeneral, de doi factori:

modul de conformare ºi naturamaterialelor din care este alcãtuitãsuprastructura;

modul de rezemare a con-strucþiei prin intermediul cadrului purtã-tor pe elemente rigide sau elastice.

În prezent, cu sprijinul AsociaþieiProducãtorilor de Beton din Româniase studiazã posibilitatea utilizãriibetoanelor de înaltã rezistenþã (rezis-tenþa caracteristicã la compresiune,determinatã pe cilindru, fiind maimare de 70 MPa) în cadrul purtãtorpentru obþinerea reducerii dimensiu-nilor acestuia, respectiv pentrucreºterea deschiderii grinzilor cadru-lui purtãtor în condiþiile pãstrãrii unordimensiuni secþionale tolerabile.

BIBLIOGRAFIE16. Iordãchescu, A.: „Construcþii

inteligente”, Reg. Arcadia. 2001.17. Iordãchescu, E.: „Translaþia

construcþiilor”, Ed. Tehnicã, 1986.18. ATC, 1997, Guidelines for the

Seismic Rehabilitation of Buildings,pregatit de Applied TechnologyCouncil, pentru Building SeismicSafety Council si Federal EmergencyManagement Agency (Report No.FEMA 273), Washington, D.C..

19. Structural Engineers Associa-tion of California (SEAOC), 1996,General Requirements of the Designand Construction of Seismic - IsolatedStructures.

20. Skinner, R.I.; Robinson, W.H.;McVerry, G.H.: „An introduction toSeismic Isolation”, J. Wiley, 1993.

21. Kelly, J.M.: „Earthquake -Resistant Design with Rubber”,Springer - Verlag 1997.

22. Park, R.; Tanaka, H.: „FlexuralStrength and Ductility of High-StrengthConcrete Columns”, ACI SP-176. Fig. 3 Fig. 4


Leasing pentru utilaje industriale ºi mijloace de transport >3,5 t

În parteneriat cu importatorii generali de echipamente, uti-laje ºi mijloace de transport, HVB Leasing România SRL oferãstructuri de leasing financiar intern pentru: macarale, moto-stivuitoare, camioane, staþii de beton, linii de producþie textilã,alimentarã, linii tehnologice, echipament tipografic, mijloace detransport >3,5 t, autospeciale etc.

HVB Leasing România SRL oferã urmãtoarele variante de finanþare:• durata contractului este cuprinsã între 12 ºi 60 de luni;• rata de leasing este calculatã în euro, plata efectuându-se

în ROL la cursul HVB BANK;• avansul este de minimum 20%;• valoarea rezidualã este 0% sau 20%.

Leasing pentru echipamente electronice

HVB Leasing România SRL oferã douã variante de finanþare:1. Durata contractului = 24 luni• avansul = minimum 20%;• valoarea rezidualã = 0%.2. Durata contractului = 36 luni• avansul = minimum 30%;• valoarea rezidualã = 0%.Decizia asupra selectãrii furnizorului obiectului leasingului

aparþine clientului, iar HVB Leasing România SRL va întocmioferta de leasing solicitatã, în strânsã corelare cu cerinþele ºinecesitãþile clientului.

Cu suportul oferit de Bank Austria Creditanstalt LeasingViena, HVB Leasing oferã atât finanþare, cât ºi serviciile conexecare vor sprijini clientul în derularea contractului, determinândtotodatã optimizarea timpului ºi a resurselor alocate de acesta:

• consultanþã fiscalã ºi juridicã cu privire la tranzacþiile de leasing;• consultanþã în problemele juridice/legale ºi fiscale referi-

toare la drepturile ºi obligaþiile faþã de terþi;• servicii complete de asigurare prin HVB Insurance Broker SRL.

Totodatã, HVB Leasing România SRL ºi-a propus ca unul dintreobiectivele prioritare ale sale, rezultanta directã a implementãriiunei strategii sectoriale bine definite ºi a alocãrii unor resursesemnificative, sã fie cel al sprijinirii eforturilor investiþionaleîntreprinse de cãtre autoritãþile contractante, definite conformOrdonanþei de Urgenþã nr. 60/2001 privind achiziþiile publice.

Coroborate cu programele cu finanþare externã oferite decãtre Uniunea Europeanã, prin structura ºi caracteristicile sale,finanþarea în sistem leasing oferitã de HVB Leasing are ca principalscop satisfacerea la un nivel cât mai ridicat a necesitãþilorautoritãþilor contractante prin elaborarea, în parteneriat cu furni-zori de renume, a unor oferte tehnice ºi financiare optime, atâtdin punct de vedere tehnic, dar mai ales financiar, având învedere cã sursele utilizate de cãtre autoritãþile contractante pentrurambursarea datoriilor provin din fonduri publice. Luând în con-siderare avantajele evidente oferite de finanþãrile de tip leasing, totmai multe autoritãþi contractante au ales opþiunea de a utilizamodalitatea de finanþare în sistem leasing a achiziþiilor publiceimplementate de acestea.

Cu menþiunea cã structurile de finanþare elaborate de HVB LeasingRomânia sunt adaptate specificaþiilor din caietele de sarcini,enumerãm în continuare câteva elemente cu caracter general.

HVB Leasing România este parte a Grupului HVB ºi are ca acþionar majoritar Bank Austria Creditanstalt Leasing GmbH, liderulpe piaþa financiarã din Austria ºi una dintre cele mai renumite companii de leasing din Europa Centralã ºi de Est, prezentã înGermania, Italia, Croaþia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Cehia, Ungaria ºi Bulgaria. HVB Leasing România s-a constituit înmai 2002, fiind succesorul reprezentantei Bank Austria Creditanstalt Leasing GmbH, entitate prezentã în România încã din 1998.Având experienþa succesului Bank Austria Creditanstalt Leasing GmbH, precum ºi un potenþial considerabil de clienþi ai GrupuluiHVB, HVB Leasing România are planuri ambiþioase de extindere.

În domeniul leasingului pentru echipamente, HVB Leasing România SRL oferã finanþare pentru persoane juridice în condiþiideosebit de avantajoase de transparenþã, promptitudine ºi corectitudine.

HVB Leasing România SRLTimiºoaraStr. Paul Chinezu, nr. 2RO-300048,Timiºoara, TimiºTel: +40/256/436.150Fax: +40/256/436.141E-mail: [email protected]

HVB Leasing România SRLCluj-NapocaBdul Eroilor, nr. 16RO-400129, Cluj-Napoca, ClujTel: +40/264/439.080Fax: +40/264/430.312E-mail: [email protected]

HVB Leasing România SRLOradeaPþa Unirii, nr. 2-4RO-410072, Oradea, BihorTel: +40/259/407.661Fax: +40/259/461.701E-mail: [email protected]

HVB Leasing România SRLConstanþaBd. Mamaia, nr. 233RO-900546, ConstanþaTel: +40/241/637.040Fax: +40/241/637.030E-mail: [email protected]

HVB Leasing România SRLIaºiStr. Gavril Musicescu, nr. 2, et. 1RO-700127, IaºiTel: +40/232/406.050Fax: +40/232/406.051E-mail: [email protected]

HVB Leasing România SRLBraºovStr. Nicolae Bãlcescu, nr. 52,RO - 500019, BraºovTel: +40/268/ 470.038Fax: +40/268/ 470.036E-mail: [email protected]

Reþeaua teritorialã a HVB Leasing România cuprinde urmãtoarele unitãþi:

Pentru lãmurirea oricãror întrebãri suplimentare, vã rugãm nu ezitaþi sã ne contactaþi:

Daniel Pãuºescu: tel. 021-200.77.26 / e-mail: [email protected] Dobrescu: tel. 021-200.77.36 / e-mail: [email protected] Silvia Stãnciulescu: tel. 021-200.77.34 / e-mail: [email protected] Iliescu: tel. 021-200.77.20 / e-mail: [email protected]


Certificarea calificãrii profesionalea întreprinderilor din construcþii

ing. Ioan BURTEA, preºedinte SC QUALITY-CERT SA

Activitatea organismelor menþionate îmbracã un spectrularg de domenii ºi de activitãþi, asigurând crearea unuicadru de reglementare adecvat, prin elaborarea de stan-darde, care se constituie în baze de date ºi care asigurãînfiinþarea unui sistem bazat pe o concepþie unitarã unicã,în domeniul calitãþii, asigurând înlãturarea barierelor tehnicedin calea comerþului.

Certificarea întreprinderilor din construcþii nu beneficiazãde standarde ºi/sau reglementãri unitare la nivel european,diferenþele de opinii ale þãrilor participante la elaborarealor nepermiþând pânã în prezent sã se adopte un standardeuropean „armonizat”.

Preocupãrile autoritãþilor ºi specialiºtilor privind stan-dardizarea activitãþii de certificare a calificãrii profesio-nale a întreprinderilor din construcþii se plaseazã în cadrulacþiunilor întreprinse în vederea creãrii unui cadru organizatde aplicare a prevederilor Directivei 2004/18/CEE, referi-toare la coordonarea procedurilor de adjudecare acontractelor pentru lucrãrile publice ºi a pregãtirii între-prinderilor româneºti din construcþii pentru menþinerea pepiaþã dupã integrarea României în Uniunea Europeanã.

În sectorul achiziþiilor publice, deºi pentru certificareacalificãrii profesionale a întreprinderilor din construcþii nus-a adoptat încã un standard european, în diferite þãrimembre ale Uniunii Europene s-au adoptat prevederidiferenþiate pentru înscrierea ºi calificarea întreprinderilor.Astfel, Belgia, Grecia, Italia, Portugalia, Spania au instituitun sistem obligatoriu de prezentare, pentru participarea lalicitaþiile publice, a documentului de certificare / atestarea competenþei profesionale a întreprinderilor participante,aceasta reprezentând una din condiþiile de eligibilitateeliminatorii. În nouã þãri, dintre care cele mai reprezenta-tive sunt Franþa ºi Marea Britanie, sistemul este facultativ,iar în unele þãri nu este oficializat sau nu existã deloc.

În conceptul adoptat la nivel european, în cazul certi-ficãrii întreprinderilor din construcþii, pãrþile implicate înprocesul de certificare sunt: autoritãþile contractante,organismele patronale, organismele profesionale, organis-mele de certificare, întreprinderile din ramura construcþiilor,precum ºi autoritatea de stat coordonatoare a domeniuluireglementat.

Procedura de certificare, aºa cum este ea conceputã lanivel european, trebuie sã asigure evaluarea dacã o între-prindere de construcþii are competenþa necesarã pentru aexecuta un anumit tip de lucrare ºi are drept scop de aarãta dacã întreprinderea este specializatã pentru olucrare anume. Aceastã evaluare simplificã sarcina achizi-torului în procesul de selecþie pentru un anumit contract.În general, aceastã evaluare se referã la legalitateafuncþionãrii, situaþia financiarã, competenþa tehnicã ºiexperienþa pentru executarea de lucrãri dintr-un anumitdomeniu.

Avantajul sistemului de certificare este acela de crearea unui cadru organizat pentru:

furnizarea de informaþii necesare despre între-prinderi pentru a da garanþii ºi un anumit nivel deîncredere;

reducerea formalitãþilor la licitaþii;asigurarea accesului la obþinerea unui certificat de

calificare pentru orice întreprindere de orice mãrime, carepoate fi utilizat ca un paºaport european;

protejarea întreprinderilor de orice mãrime, faþã deorice fel de discriminare creatã de achizitor în procesul destabilire a eligibilitãþii ;

contribuirea la deschiderea pieþei de achiziþii ce sedesfãºoarã conform Directivei 2004/18/CEE;

întãrirea competenþei ºi a competitivitãþii între-prinderilor de construcþii din România ºi asigurarea unuicadru organizat de recunoaºtere a competenþei acestora lanivel european;

economisirea timpului întreprinderilor, prin reducereavolumului de documente birocratice ºi simplificarea for-mularelor ce trebuie completate ºi prezentate la licitaþie.

Menþionãm cã o importanþã deosebitã în promovareaunei metodologii performante în domeniul certificãriiîntreprinderilor din construcþii o au certificarea sistemuluide management al calitãþii ºi certificarea profesionalã apersonalului, acestea constituind douã din pârghiile celemai importante de evaluare a competenþei întreprinderilor,sisteme de certificare preluate de România ºi carefuncþioneazã în prezent. Pentru certificarea întreprinderilordin construcþii, s-a avizat de cãtre Ministerul Transporturilor

Instituirea unui sistem organizat de þinere sub control al calitãþii din domeniul construcþiilor reprezintã o preocuparea tuturor statelor, indiferent de mãrimea sau potenþialul acestora, cãile ºi mijloacele utilizate fiind în general aceleaºi,iar metodele de implementare ºi aplicare adoptate s-au fãcut în funcþie de specificul naþional.

Creºterea schimburilor comerciale a necesitat crearea de organisme la nivel mondial, la nivel zonal ºi naþional,care sã coordoneze activitatea de reglementare ºi de stabilire în mod unitar a principiilor aplicabile în domeniul cali-tãþii ºi/sau al certificãrii sistemelor de management, a produselor ºi întreprinderilor.

În acest sens, s-au înfiinþat: Organizaþia Mondialã a Comerþului, Organizaþia Internaþionalã pentru StandardeleISO, organisme europene în domeniul calitãþii EA, EOTA, ETA, EUROLAB etc., precum ºi organisme de lucru aleUniunii Europene.



SC Ceramica SA Iaºi, în decursul a peste 37 de ani de exis-tenþã, s-a preocupat în mod deosebit pentru gãsirea de soluþiicare sã asigure oamenilor atât confortul în casã, cât ºi trãinicialocuinþelor lor, condiþii care au impus modernizarea pro-ducþiei prin achiziþionarea de instalaþii ºi utilaje performante,precum ºi reînnoirea tehnologiei din fluxul de fabricaþie.

Începând cu 1997, se declanºeazã un amplu program deinvestiþii, prin achiziþionarea unei instalaþii automatizate defabricare a þiglelor dublu presate ºi coamelor, ceea ce per-mite diversificarea ofertei produselor (þigle de tip Marsilia ºitip Olanda, lansarea noului model de coamã presatã care semoduleazã perfect la noile tipuri de þigle), precum ºicreºterea calitãþii acestora.

Programul investiþional a continuat cu modernizarea ºipunerea în funcþiune a unui cuptor tunel, a unei instalaþii deangobare a þiglelor ceramice pentru fabricarea þiglelor colo-rate, precum ºi a unei linii tehnologice pentru fabricareaaccesoriilor pentru sistemele de acoperiº din þigle ceramice.

SC Ceramica SA Iaºi este singurul producãtor din þarãcare sorteazã þiglele dupã sunet, bucatã cu bucatã, ceea cereprezintã unul dintre factorii care au determinat luareadeciziei de acordare a unui termen de garanþie de 30 ani.

Grupele de produse cuprinse în oferta SC Ceramica SAIaºi sunt :

A. Produse ceramice pentru zidãrii cãrãmizi ºi blocuri ceramice pentru zidãrie portantã –

cãrãmizi pline, cãrãmizi ºi blocuri ceramice cu goluri verti-cale marca 150, produse ce reduc costul aferent structurii derezistenþã a unei construcþii;

blocuri ceramice pentru zidãrie neportantã – blocuriceramice cu goluri orizontale, fâºii ceramice marca 50–75.

B. Produse ceramice pentru învelitori:capacitatea portantã peste 2000 N; absorbþia de apã 10–11% ;rezistenþa la 150 cicluri îngheþ-dezgheþ;coeficient de impermeabilitate „0” faþã de „0,8”admis;culoare uniformã, roºu-cãrãmiziu;sunet clar, nedogit.

C. Produse ceramice pentru finisaje interioare ºi exterioareplacaj ceramic dreptunghi.

Pentru îmbunãtãþirea calitãþii, a aspectului produselor ºipentru asigurarea unei abateri de ±0,3% la tãiereacãrãmizilor ºi a blocurilor ceramice, s-au fãcut modernizãriîn cadrul procesului tehnologic, prin achiziþionarea ºipunerea în funcþiune a unor prese performante.

Asigurarea clienþilor ºi consumatorilor finali cu produseleceramice pentru zidãrie la locul potrivit, la momentulpotrivit, la preþul potrivit, cu acces potrivit, a determinatCeramica SA Iaºi ca în prezent, în cadrul programului deinvestiþii, sã achiziþioneze o nouã linie tehnologicã completãpentru fabricarea cãrãmizilor ºi blocurilor ceramice deaproximativ 6,5 milioane de euro.

În acelaºi timp, la SC Ceramica SA Iaºi s-a implementatSistemul de management al calitãþii – SR EN ISO 9001– ºiCertificatul pentru controlul producþiei în fabricã – CS –,astfel fiind implementatã una dintre principalele mãsuri

de adoptare a managementului anticipativ pentru atingereaobiectivului prioritar al societãþii „satisfacerea cerinþelorclientului”, calitatea devenind supremaþia produsului.

Politica managementului în domeniul calitãþii, în concor-danþã cu celelalte mãsuri tehnico-organizatorice, a condus lamenþinerea societãþii în topul firmelor de vârf, fapt consacratde Camera de Comerþ ºi Industrie Iaºi prin acordareaDiplomelor de Excelenþã în anii 1997–2004, „Marca de aur”pentru þiglele dublu presate ºi, în perioada 2001–2004, locul IIîn Topul Naþional al firmelor private.

Managementul performant, precum ºi oferta SC Ceramica SAIaºi pentru piaþa materialelor de construcþii – supremaþia pro-dusului, excelenþa operaþionalã ºi apropierea de client – aucondus la dobândirea unui areal care cuprinde aproximativ25 de judeþe ale României, precum ºi exportul în SUA,Danemarca, Republica Moldova, Ucraina.

Odatã cu scurgerea timpului, exigenþele producãtorilor de materiale de construcþii sporesc în raport cu gusturile ºi fiabi-litatea solicitate de beneficiari. Sunt puse în prim- plan confortul ºi trãinicia noilor construcþii sau ale celor supuse procesuluide renovare, de unde ºi preocuparea fabricanþilor pentru realizarea de produse competitive cu cele similare, aduse dinimport, o confirmare cã în România existã condiþii materiale ºi resurse umane pentru a face faþã acestei concurenþe, în cazulnostru la cãrãmizi ºi blocuri ceramice pentru zidãrii portante ºi neprotante, sisteme de acoperiº din þigle, materiale pentrufinisaje, toate din argilã arsã, fãrã a periclita sistemul ecologic.

CERAMICA IIASICERAMICA IIASI

cãrãmizi, blocuri ceramice ºi sisteme de acoperiº din þigle ceramice, marca Ceramtherm– CALITATE ªI FIABILITATE –

®

®

®


Construcþiilor ºi Turismului, „Regulamentul pentru certifi-carea întreprinderilor din construcþii” ºi „Nomenclatorulde calificare a întreprinderilor în construcþii”.

De asemenea, s-a adoptat standardul SR 13476-1/2003 privind certificarea organismelor care efectueazãcertificarea calificãrii profesionale a întreprinderilor dinconstrucþii – Partea 1 – Cerinþe ºi SR 13476-2/2003 –certificarea calificãrii profesionale a întreprinderilor dinconstrucþii – Partea 2-a – Criterii pentru certificare.

În prezent, SC TOTAL QUALITY SA, elaboratorulreglementãrilor la nivel naþional pentru certificarea cali-ficãrii profesionale a întreprinderilor din construcþii ºi astandardului român SR 13476-2003, organizeazã împre-unã cu Patronatul Societãþilor din Construcþii acþiunile depromovare a legislaþiei pentru introducerea oficialã a cer-tificãrilor întreprinderilor din construcþii, legislaþiemodernã, care va permite sã menþinã în competiþieîntreprinderile de construcþii din România dupã datade 1 ianuarie 2007.

Ne propunem ca în cele ce urmeazã sã dãm câtevadate referitoare la sistemul de certificare a calificãrii profe-sionale a întreprinderilor din construcþii, adoptat de uneleþãri europene.

În ceea ce priveºte coordonarea sistemelor naþionaleadoptate de þãrile în care prezentarea certificatului decalificare profesionalã este obligatorie, menþionãm cãaceasta se face de cãtre un minister desemnat sã asigurecoordonarea/monitorizarea activitãþii pe linie de certifi-care a calificãrii profesionale, ºi anume:

Belgia – Ministerul Comunicaþiilor ºi Infrastructurii –Comisia de Specialitate;

Grecia – Ministerul Lucrãrilor Publice;Italia – Autoritatea Publicã ;Spania – Ministerul Economiei ºi Finanþelor –

Comisia interministerialã pentru clasificarea întreprinderilor;PORTUGALIA – Ministerul Echipamentelor, Amena-

jarea Teritoriului ºi Administraþiei.În þãrile în care prezentarea certificatului de calificare

profesionalã nu este obligatorie, coordonarea este organi-zatã diferenþiat, deºi au ºi ele un sistem de coordonare, ºianume:

Franþa – Ministerul Echipamentelor;Norvegia – un organism central de certificare;Anglia – Ministerul Economiei ºi Finanþelor –

Comisia interministerialã pentru clasificarea întreprinderilor;Polonia – Comitetul de calificare format din

Asociaþia Naþionalã a Constructorilor, Fundaþia EducaþieiManageriale.

Pentru punerea în temã cu unele detalii privindmetodologia adoptatã la nivel naþional de cãtre þãrileeuropene, ne propunem sã prezentãm succint câteva dateprivind prevederile legislaþiei din Franþa ºi Italia, care auconstituit date de referinþã în introducerea certificãrii cali-ficãrii profesionale a întreprinderilor în aceste þãri.

Franþa – Protocolul din 3 noiembrie 1949 dintre MinisterulReconstrucþiei ºi Urbanismului ºi QUALIBAT – Franþa

În Franþa, prin protocolul din 3 noiembrie 1949 între„Ministerul Reconstrucþiei ºi Urbanismului“ ºi „QUALIBAT“s-a atribuit oficial calitatea de organism de certificare acalificãrii profesionale a întreprinderilor din construcþii„QUALIBAT”, organism unic de drept privat carederuleazã în exclusivitate numai aceastã activitate.

Atribuirea sarcinii de certificare unui organism privateste justificatã prin evitarea îngreunãrii rolului adminis-traþiei, organismul recunoscut de ministerul coordonator

al domeniului construcþii, prevãzându-se sã funcþionezesub supravegherea statului, forma utilizatã fiind aceea demonitorizare a activitãþii QUALIBAT de cãtre autoritate.

QUALIBAT primeºte, prin protocol, atribuþii de clasifi-care a întreprinderilor din construcþii, pe bazã de proce-duri ºi referinþe verificate ºi însuºite de autoritate ºi areîndatorirea sã califice întreprinderile în funcþie demijloacele, personalul ºi posibilitãþile tehnice ale acestora.

Condiþiile de clasificare ºi calificare, conform preve-derii protocolului face obiectul unei reglementãri inte-rioare a Consiliului de Administraþie al QUALIBAT.

În vederea monitorizãrii activitãþii QUALIBAT, proto-colul stabileºte cã Ministerul Reconstrucþiei ºi Urbanismuluinumeºte un reprezentant care participã la ºedinþele con-siliilor de examinare/certificare, precum ºi ale consiliilorde administraþie ºi are drept de vot consultativ.

Reprezentantul cu drept de vot consultativ dispune detoate metodele de investigare, în vederea asigurãrii cadeciziile ºi modalitãþile de funcþionare a organismului –QUALIBAT rãmân conforme ºi are dreptul sã se opunã întermen de cinci zile de la luarea unei decizii în cazul încare aceasta încalcã principiile enunþate în protocol sausunt în dezacord cu statul, regulamentul interior saudeciziile luate anterior. Reprezentantul Ministerului, înacest sens, poate sã sesizeze comisia superioarã dinminister în vederea unei noi examinãri a deciziilor declasificare sau calificare.

La nivelul Ministerului Echipamentelor este instituitã ofuncþie de Comisar al Guvernului, care este reprezentantulministerului în Consiliile QUALIBAT.

Italia – Decretul 34 din 25 Ianuarie 2000 al Preºedin-telui Republicii Italia

Decretul stabileºte derularea acþiunii de certificare decãtre mai multe societãþi recunoscute la nivel naþional,precum ºi categoriile de clasificare a întreprinderilor dinconstrucþii, condiþiile de acordare a clasificãrii/calificãrii,precum ºi procedura de autorizare/certificare a organis-melor de certificare/atestare.

Autorizarea de cãtre autoritate a organismelor deatestare se face de cãtre o comisie consultativã, numitã deautoritate pe o perioadã de trei ani, din care fac partereprezentanþi ai ministerelor interesate ºi ai pãrþilor impli-cate/interesate în procesul de certificare.

Activitatea de certificare este derulatã de societãþi peacþiuni SOA, cu un capital social de un miliard lire itali-ene, care au drept obiect de activitate, în mod exclusiv,derularea de activitãþi de atestare/certificare conformnormelor regulamentului adoptat ºi de efectuare de con-troale tehnice. Organismele trebuie sã îndeplineascã prin-cipiul independenþei, al absenþei oricãrui interescomercial, financiar, care pot determina comportamentediscriminatorii.

Societãþile SOA, dacã nu îndeplinesc condiþiile delegalitate, precum ºi cele de platã a impozitelor ºi cele cuprivire la conducãtorul executiv, stipulate la nivelulprevederilor din reglementãrile aplicabile drept condiþiide acordare a certificãrii, pierd dreptul de a derula acti-vitãþi de certificare.

Asociaþiile patronale pot participa ca acþionari la SOA,cu o cotã maxim globalã de 20%, iar fiecare din asociaþicu maximum 10%.

Desfãºurarea activitãþii de cãtre SOA este condiþionatãde autorizarea acestora de autoritate. Pentru a obþineautorizarea SOA, trebuie sã depunã la autoritate un dosar



care sã cuprindã pe lângã documentele care sã atestecompetenþa tehnicã ºi documente administrativ-juridice:

Autorizarea/certificarea poate fi retrasã de autoritateatunci când se constatã cã SOA nu desfãºoarã activitateaîn mod eficient ºi conform cu dispoziþiile legii, ale regula-mentului aprobat prin decretul preºedintelui republicii ºinu respectã prevederile procedurilor de exercitare aactivitãþii de atestare/certificare declarate la obþinereaautorizãrii de cãtre autoritate.

Conform prevederilor art. 11 din regulamentul aprobatprin Decretul Preºedintelui Republicii nr. 34/2000, autori-tatea asigurã înscrierea pe lista oficialã a societãþilor SOAautorizate/atestate sã deruleze activitãþi de certificare.

Autoritatea, în baza certificãrilor transmise de SOA,asigurã întocmirea listelor cu societãþile certificate deSOA ºi asigurã publicarea acestora în observatorul/moni-torul oficial.

Organismele acreditate care doresc sã deruleze activi-tãþi de certificare trebuie sã fie autorizate de autoritate.

Autoritatea supravegheazã activitatea din domeniulcertificãrii, efectueazã inspecþii care au drept obiectiv sãverifice dacã SOA:

a) - opereazã în conformitate cu procedurile;b) - are un comportament care conduce la eliminarea

oricãrui conflict de interese;c) - elibereazã certificate/atestate cu respectarea

prevederilor reglementãrilor legale;d) - aplicã tarifele stabilite prin anexa la regulament.Criteriile adoptate pentru acordarea certificãrii cali-

ficãrii profesionale a întreprinderilor de cãtre stateleeuropene au facut obiectul unui ciclu de articole dinRevista Construcþiilor.

La nivel naþional, criteriile privind certificarea califi-cãrii profesionale a întreprinderilor din construcþii au fostpreluate prin standardele SR 13476-1:2003 ºi SR 13476-2:2003 privind certificarea calificãrii profesionale a între-prinderilor din construcþii.

În prezent, elaboratorul proiectelor de reglementãri îndomeniul certificãrii calificãrii profesionale a întreprinde-rilor din construcþii – ing. Burtea Ioan ºi Patronatul Socie-tãþilor din Construcþii – a iniþiat proiectul de act legislativcare sã asigure aplicarea la nivel naþional a unui sistem derecunoaºtere a competenþei întreprinderilor din con-strucþii ºi l-a depus la autoritatea contractoare, MinisterulTransporturilor, Construcþiilor ºi Turismului, în vedereaanalizãrii ºi promovãrii.

Menþionãm cã acest sistem de certificare va asiguramenþinerea pe piaþã a întreprinderilor de construcþii dinRomânia, în special dupã aderarea la Uniunea Europeanã.Din experienþa þãrilor recent integrate în Uniunea Europeanã,inexistenþa unui sistem naþional de evaluare/recunoaºtere,care sã asigure în acelaºi timp creºterea competenþei pro-fesionale a întreprinderilor din construcþii, a condus laeliminarea de pe piaþa internã a circa 30% din între-prinderile din Ungaria ºi circa 70% din întreprinderile dinPolonia.

În acest context, considerãm cã este momentul sãtragem semnalul de alarmã cu privire la urgentarea decãtre autoritate a promovãrii unei legislaþii care sã permitãmenþinerea pe piaþã a întreprinderilor de construcþii dinRomânia ºi pregãtirea acestora pentru a fi competitive ladata aderãrii la Uniunea Europeanã.

QUALITY CERT SA - ASIGURÃ ABORDAREA ACTIVITÃÞII DE CERTIFICARE LA UN ÎNALT NIVEL PROFESIONAL în concordanþã cu:DIRECTIVELE EUROPENE, DECIZIILE UE, DOCUMENTELE INTERPRETATIVE, GHIDURILE EA,

LEGISLAÞIA, REGLEMENTÃRILE ªI STANDARDELE EUROPENE APLICABILE ÎN ROMÂNIA

• Certificarea sistemelor de management al calitãþiiconform SR EN ISO 9001:2001;

• Certificarea conformitãþii produselor în domeniul reglementatºi voluntar.

• Certificarea sistemelorde management de mediu;

• Inspecþie.

SC QUALITY CERT SABucureºti, ªos. Panduri nr. 94, sector 5, tel./fax: 021/411.71.51,

e-mail: [email protected]

ORGANISM ACREDITAT RENAR

ORGANISMÎN CURS DE ACREDITARE RENAR

• Atestarea conformitãþii produselorîn conformitate cu HG 622/2004 ºi aplicarea mãrcii de conformitate CS,Certificat de recunoaºterenr. 4 din 2003.

• Certificarea sistemelorde management al calitãþii;

• Certificarea sistemelorde management de mediu;

• Calificarea profesionalã a întreprinderilor;

• Inspecþie;• Audit.

Organism de certificareproduse recunoscut de MTCT

• Procedee, metode, tehnici de auditare, inspecþie la nivelul standardelor europene;

• Auditori formaþi la nivel:- Naþional - CNFCMAC- Internaþional – AFNOR, AFAQ-ASCERT(Franþa), AJA-EQS (Anglia);

• Profesori universitari;• Doctori în ºtiinþe;• Experþi în domeniile de certificare.

Organism agreat MTCTPROCEDURA DE CERTIFICAREESTE DERULATÃ CU UTILIZAREA DE:

SPECIALIZAT PE DOMENIUL REGLEMENTAT CONSTRUCÞII ªI MATERIALE DE CONSTRUCÞII ªI DOMENIUL VOLUNTAR

ORGANISM DE CERTIFICARE


Activitate integratã pentru investiþii eficiente

CONSTRUCÞII – un colectiv deprofesioniºti care însumeazã toateramurile acestei activitãþi:

Proiectare – managementul achi-ziþiei terenurilor, consiliere urbanis-ticã, arhitecturã, structurã, instalaþii;

Execuþie lucrãri de construcþiicivile, industriale ºi edilitare cu sub-dezvoltãri pe fiecare capitol – case,grupuri de case, ansambluri reziden-þiale, hale industriale dedicate (fabricipentru industria alimentarã, show-room,service auto), clãdiri de birouri, spaþiicomerciale;

Antreprenoriat general;Iniþiator ºi finanþator de investiþii:

primul parc rezidenþial în zona de suda Bucureºtiului – MAMINA-BERCENI.

VÂNZÃRI DE MATERIALE – deºi esteo activitate relativ nouã a societãþii,echipa de agenþi bazatã pe relaþiile ºiexperienþa firmei-mamã a dezvoltat ominireþea de distribuþie de materialepentru construcþii, având în vedere ºio capacitate de depozitare (15.000 mpdescoperiþi ºi 800 mp acoperiþi).

În acest sens, departamentul devânzãri a dezvoltat relaþii de distri-buitor ºi parteneriat cu firme renumite,precum: Wienerberger (distribuitor),Weber-Batec (distribuitor), Lindab(distribuitor), Bramac (distribuitor),Romstal (partener), Daw Benþa(partener). De asemenea, CAM SERVcomercializeazã toate tipurile decherestea ºi oferã un pachet de ser-vicii pentru fierul beton pentru con-strucþii (îndreptare, tãiere, fasonare,transport).

TÂMPLÃRIE PVC–ALUMINIU –desfãºuratã într-o halã modernã de600 mp; este un domeniu de activi-tate garantat atât de utilajele de tip(U-R-B-A-N), cât ºi de profilele germanemarca REHAU. Anul 2005 a însemnato importantã evoluþie pentru acestcompartiment, o serie de utilaje nou-achiziþionate dublând practic capaci-tatea de producþie existentã. 2005 afost foarte productiv ºi în ceea cepriveºte realizarea de pereþi-cortinã,trei dintre cele mai importante lucrãri

fiind hala show-room Kia Motors de peDN1, show-room-ul KIA MOTORSde pe bulevardul Aviatorilor dinBucureºti ºi hala proprie a SC CAMSERV SRL.

DISTRIBUÞIE COMBUSTIBIL – de3 ani CAM SERV deþine o staþie Petromîn francizã la intersecþia dintre ªos. Berceniºi ªos. de Centurã. Tot de atunci, firmaare licenþã de transport ºi distribuþie decombustibili, deþinând 2 auto-cisterne,fiind astfel distribuitor de produse petro-liere pentru mai multe staþii de betoaneºi garaje ale unor importante firme deconstrucþii ºi distribuþie din Bucureºtiºi jud. Ilfov.

Pentru dezvoltarea acestor activitãþiºi proiecte, societatea gãseºte prilejul dea mulþumi celor mai importanþi clienþiai sãi: BRD Groupe Société Générale,ROHE România, Mit Motors International,Ines Group, Ager Bussines Tech,Ranexim SRL, Vertical Construct,Flyper SRL, Cristalex 94, ROEL Electrics,Rolly’s SRL, KVAERNER ROMÂNIA,Foria România.

CAM SERV SRL este o societate comercialã cu capital privat fondatã în 1994, având ca domeniu de activitate con-strucþiile ºi instalaþiile aferente acestora. Sectorul serviciilor este vast, fiind structurat astfel încât sã acopere întreagaplajã de necesitãþi pentru fiecare firmã în parte ºi sã satisfacã toate cerinþele ºi exigenþele. Dupã 11 ani de activitate, laCAM SERV SRL s-au conturat cinci domenii principale de activitate, definite ca centre de profit.


Degradãrile structurilor din beton armat ºi precompri-mat constau în semnalarea unor stãri fizice necorespunzã-toare – prin lipsã – faþã de condiþiile de funcþionalitate ºisiguranþã prevãzute în proiect. Ele se pot clasifica în douãcategorii:

defecte provocate fie de o proiectare care nu a þinutseama de situaþia realã, fie de o execuþie care nu aîndeplinit condiþiile de calitate prevãzute în proiect.De asemenea, ele pot proveni dintr-o asociere nefastã acelor douã tipuri de greºeli. Aceste defecte se constatã larecepþia lucrãrii, când trebuie efectuate mãsurãtori ºiîncercãri fizice pentru verificarea realizãrii exigenþelor decalitate impuse prin proiect;

deteriorãri, care se produc pe parcursul exploatãriiconstrucþiilor, generate, în principal, de aspecte care aufost omise sau neluate în considerare la valoarea lor realãîn faza de proiectare sau/ºi de factori accidentali, surveniþiulterior proiectãrii ºi execuþiei unei construcþii.

Asocierea ºi conlucrarea betonului cu oþelul suntnecesare deoarece armãtura are rolul de a prelua efor-turile de întindere pe care betonul simplu nu are capaci-tatea de a le prelua, rezistenþa lui la întindere fiind foartemicã.

Conlucrarea dintre cele douã materiale este posibilãdeoarece, la suprafaþa de contact dintre acestea, se reali-zeazã o legãturã cunoscutã sub numele de aderenþã, careia naºtere în cursul procesului de întãrire al betonului.

Aderenþa se datoreazã urmãtoarelor cauze:încleierea (adeziunea) pastei de ciment pe armãturã;încleºtarea (împãnarea) betonului în neregularitãþile

de pe suprafaþa armãturii;frecarea dintre armãturã ºi beton în procesul smul-

gerii barei.Oþelul este protejat în beton împotriva coroziunii prin

pasivitatea datã de alcalinitatea acestuia.Coroziunea armãturii are loc cand pH-ul betonului

scade de la valoarea de aproximativ 13 (în timpul turnãrii)la valori mai mici (sub 9), dacã agenþii agresivi din mediulambiant (dioxidul de carbon ºi ionii de clor) penetreazãstratul de acoperire cu beton, ajungând la armãturi.

În condiþii normale de exploatare, dacã sunt respectatecondiþiile de acoperire a armãturii cu beton ºi acesta pre-zintã o compactitate satisfãcãtoare, armãtura este pasivatã(protejatã de prezenþa Ca(OH)2).

Prin pãtrunderea dioxidului de carbon în beton, seproduce reacþia de carbonatare a acestuia (reacþia chimicãce are loc între hidroxizii de calciu ºi bioxidul de carbon,care pãtrunde prin pori în interiorul betonului).

În urma carbonatãrii stratului de acoperire, alcalini-tatea betonului scade ºi se produce depasivarea armãturii,creându-se în jurul ei un potenþial electric diferenþiat.Oxigenul ajunge la armãturã prin difuzie prin stratul deacoperire, apa fiind necesarã numai ca soluþie de electrolit.De aceea, într-un beton saturat cu apã sau într-un betonuscat, rugina nu se poate produce datoritã lipsei oxigenuluisau soluþiei de electrolit. Pe armãturã, în urma unei seriide reacþii, este produsã rugina. Trebuie menþionat faptulcã, dacã frontul de carbonatare a atins armãturile dupã operioadã de timp, nu este obligatoriu ca procesul decoroziune al armãturii sã înceapã.

Perioada de propagare a coroziunii în armãturãdepinde de viteza de corodare (mm/an) care, la rândul ei,depinde de mediul ambiant. Viteza de corodare este cuatât mai redusã, cu cât grosimea stratului de acoperire cubeton de bunã calitate este mai mare.

Atacul de cloruri se produce datoritã utilizãrii sãrurilorde dezgheþ, a agregatelor marine contaminate sau a apeide mare. Ionii de clor pãtrund prin difuzie în porii betonuluiumpluþi, parþial sau total, cu apã. În armãturile din oþel seproduce o coroziune localã puternicã sub forma de ciupi-turi, deoarece depasivarea are loc pe suprafeþe mici. Ioniide clor acþioneazã drept catalizator în coroziuneaelectrochimicã a oþelului.

Efectele coroziunii se traduc prin:reducerea sau pierderea aderenþei armãturii cu

betonul;reducerea secþiunii de armãturã;desprinderea stratului de acoperire cu beton al

armãturii.SC Iridex Group Plastic SRL, prin intermediul Departa-

mentului Materiale Speciale Pentru Construcþii, comer-cializeazã o gamã largã de produse predozate pentrureparaþii betoane. În cele ce urmeazã, vom oferi o soluþiepentru repararea betonului degradat în urma coroziuniiarmãturii, folosind produsele Fosroc Ltd. Anglia.

Dupã ce zona care trebuie reparatã a fost identificatã,urmeazã decopertarea betonului din jurul armãturii coro-date ºi îndepãrtarea stratului corodat. Expuneþi completoþelul corodat în zona de reparaþie ºi îndepãrtaþi oricematerial deteriorat ºi depozite corodate. Oþelul va ficurãþat pânã la obþinerea luciului metalic, acordându-se oatenþie deosebitã pãrþii din spatele armãturii, fiind reco-mandatã sablarea uºoarã.

Acolo unde coroziunea a fost cauzatã de prezenþaclorurilor, oþelul va fi spãlat cu jet de apã curatã de marepresiune imediat dupã sablare. Zona pregãtitã pentru apli-carea mortarului va fi curãþatã cu jet de aer comprimat(fãrã suspensii uleioase).

Pe armãturã se aplicã un strat continuu de NitoprimeZincrich, o amorsã monocomponentã pe bazã de zinc ºirãºini epoxidice, pe toatã suprafaþa armãturii expuse ºi selasã sã se usuce înainte de a se trece la etapa urmãtoare.Dacã existã dubii cu privire la continuitatea acoperirii cuNitoprime Zincrich, se efectueazã o nouã aplicare dupãuscare, dupã procedura anterioarã. Nitoprime Zinchricheste amorsa recomandatã a fi folositã în combinaþie cumortarele de reparaþie produse de cãtre FOSROC Ltd.Anglia. Amorsa este special conceputã pentru a conferiarmãturii protecþie anticorozivã ºi împiedicã formarea deanozi incipienþi în locurile imediat adiacente.

Nitoprime Zincrich trebuie aplicat cât mai curândposibil pe suprafaþa metalicã uscatã dupã terminarealucrãrilor de pregãtire, dar întotdeauna în decursul a 3 ore

Degradarea betonului armating. Bogdan STÃNESCU

de la pregãtirea armãturii. Deºi este un produs monocom-ponent, trebuie agitat bine înainte de utilizare pentru adispersa orice sedimentare.

Aplicaþi un strat complet de Nitoprime Zincrich cu opensulã potrivitã, asigurându-vã cã barele de armãturãexpuse sunt acoperite corespunzãtor ºi în spate. În general,o pensulã micã este mai bunã în acest scop. Lãsaþi sã seusuce înainte de a continua. Dacã nu sunteþi sigur cã aþirealizat o acoperire continuã, trebuie aplicat un nou stratdupã ce primul strat s-a uscat complet (în general, între30 minute ºi 1 orã).

Suprafeþele amorsate nu trebuie lãsate expuse maimult decât este necesar înainte de a le acoperi sau de aaplica mortarul de reparaþie. Oricum, Nitoprime Zincrichva proteja armãtura timp de mai multe luni în condiþii decurãþenie interioarã. În medii exterioare neagresive, va fitolerat un interval de maximum 14 zile, dar în mediiindustriale ºi/sau marine, acest interval ar trebui reduspractic la minimum.

Materialele de reparare a betonului ar trebui aplicatede îndatã ce amorsa este uscatã în întregime.

Temperatura minimã de aplicare a Nitoprime Zincricheste de 5 0C. Materialul nu trebuie aplicat atunci cândtemperatura substratului ºi/sau a aerului este de 5 0C ºi înscãdere. La 5 0C temperaturã staticã sau la 5 0C tempera-turã în creºtere, materialul poate fi aplicat.

În continuare, saturaþi substratul cu apã curatã ºi, dacãeste cazul, aplicaþi un strat de amorsã (pentru mortar).

Preparaþi mortarul predozat urmând instrucþiunile deamestecare din fiºele tehnice ale produselor, fiind reco-mandatã mixarea forþatã.

Dupã aplicarea mortarului de reparaþie (se recomandãfolosirea gamei de mortare Renderoc), conform fiºelortehnice, se poate trece la finisarea suprafeþei reparate.

În continuare, ne vom opri atenþia asupra a patru pro-duse predozate din gama de mortare Renderoc. Unul dintreavantajele acestor mortare îl reprezintã faptul cã necesitãdoar adãugarea de apã curatã în procesul de amestecare,preîntâmpinând, astfel, variaþiile de ºarjã ºi fiind uºor depreparat in situ.

Renderoc GP: un mortar de reparaþii mono-compo-nent cu utilizare generalã care poate fi folosit atât pentrureparaþii prin tencuire, cât ºi pentru toate tipurile dereparaþii prin umplere. Renderoc GP este de naturã alca-linã ºi protejeazã armãtura din metal încorporatã, dez-voltând o rezistenþã la compresiune de 28 N/mm2 la 28 dezile. Mortarul este potrivit acolo unde sunt necesare rezis-tenþe mari la cloruri ºi dioxid de carbon.

Renderoc LA: ideal atât pentru reparaþii la secþiunigroase structurale de beton, cât ºi la spaþiile mici cu acceslimitat sau cu armãturã deasã unde nu sunt indicatemortarele aplicabile manual sau cu mistria. Se autocom-pacteazã eliminând necesitatea vibrãrii ºi, datoritã sis-temului de expansiune dualã, sunt compensatecontracþiile în stãrile plasticã ºi întãritã. Se aplicã în straturipânã la 150 mm grosime, dezvoltând o rezistenþã la com-presiune de 60 N/mm2 la 28 de zile.

Renderoc HB40: folosit pentru reparaþii la stâlpi,coloane, grinzi. Având densitate scãzutã, este pretabilpentru lucrãri la plafoane ºi suprafeþe verticale înalte.Mortarul se aplicã în straturi de pânã la 30 mm grosime laplafoane ºi pânã la 40 mm grosime la suprafeþe verticale,în funcþie de starea substratului ºi gradul de acoperire alarmãturii, dezvoltând o rezistenþã la compresiune de40 N/mm2 la 28 de zile.

Pentru a opri înaintarea clorurilor ºi a dioxidului decarbon, Fosroc recomandã utilizarea gamei de amorseprotective anti-carbonatare Dekguard. Aceste produseasigurã un aspect decorativ ºi uniform ºi protejeazãzonele structurii care, altfel, ar putea fi agresate de mediu.

SC Iridex Group Plastic SRL vã stã la dispoziþie,oferindu-vã o gamã largã de materiale ºi tehnologii spe-ciale pentru construcþii.

BIBLIOGRAFIEPopescu, Paul – „Degradarea construcþiilor”, Editura

Fundaþiei România de Mâine, 2002I. Cadar, T. Clipii, A. Tudor – „Beton Armat”, Editura

Orizonturi Universitare, 1999



Autostrada – atribut al civilizaþiei

dr. ing. Victor POPA – director al Departamentului Poduri SEARCH CORPORATION SRL, Bucureºti

Se spune adesea în cercurile despecialitate cã reþeaua de comunicaþiidintr-o comunitate socialã este la felde importantã ca ºi reþeaua sangvinãdin corpul omenesc.

Comparaþia este bine aleasã nunumai pentru apropierea de denumire(sistem de comunicaþie – sistem circu-lator sangvin), dar ºi prin identitateade funcþiuni pe care o are fiecare sis-tem în cadrul complexului din careface parte. Aºa cum sistemul circula-tor sangvin menþine viaþa în organis-mul uman, tot aºa sistemul cãilor decomunicaþie menþine, vie ºi normalã,activitatea în comunitatea pe care oserveºte. Pe de altã parte, aºa cum seîntâmplã cu zona din organismuluman care se cangreneazã acolounde vasele sangvine nu funcþioneazãnormal, tot aºa de afectate sunt ºizonele din comunitãþile unde trans-porturile nu se pot efectua din cauzadeficienþelor la cãile de comunicaþie.

Statisticile aratã cã, în medie,aproximativ o ºesime din viaþa oame-nilor activi se desfãºoarã în mijloacelede transport. Aceasta aratã, aºadar, cã,în medie, circa 4 ore pe zi, reprezen-tând un sfert din perioada de veghe aunui om activ, se desfãºoarã fãrãactivitate, fãrã a produce.

Pentru a contracara aceastã defi-cienþã, existã douã tendinþe: fie sã seproducã în timpul procesului detransport, efectuând operaþiuni sauactivitãþi posibile ºi compatibile aces-tui proces (citit, operaþii de calculator,elaborare de planuri sau emitereaunor idei de activitate etc.) – operaþiivalabile doar pentru persoanelepasive din mijloacele de transport, fiesã se reducã durata de transport.

Durata de transport, fiind o relaþieîn funcþie de distanþã (care rãmâne oconstantã) ºi de vitezã (care poate fivariabilã), se poate reduce numai prinsporirea vitezei de circulaþie.

Viteza de circulaþie este o mãrimece depinde de mai mulþi factori, cumar fi: performanþele mijlocului detransport, performanþele cãii de comu-nicaþie ºi aptitudinile conducãtoruluimijlocului de transport. Performanþelemijloacelor de transport au crescutvertiginos în ultimele decenii, dar ºicãile de comunicaþie ºi-au adus apor-tul în creºterea vitezei de circulaþieprin apariþia ºi dezvoltarea reþelei deautostrãzi.

Viteza de circulaþie pe autostradãeste de cel puþin douã ori mai maredecât viteza medie pe celelalte dru-muri publice, ceea ce înseamnãreducerea la jumãtate a timpului detransport rutier. Creºterea vitezei decirculaþie pe autostradã este posibilãatât prin eliminarea ambuteiajelor dinintersecþii, cât ºi prin aplicarea unorcaracteristici geometrice ale traseului,care sã permitã aceastã performanþãîn condiþii depline de siguranþã.Reducerea timpului de transport ºi,implicit, a timpului neproductiv,conduce la avantaje economiceincomensurabile.

Avantajele reducerii duratei detransport prin utilizarea reþelei deautostrãzi sunt atât directe, cum ar fi:reducerea consumului de com-bustibil, lubrifianþi, piese de schimbpentru maºini ºi, mai ales, a timpilorneproductivi, cât ºi indirecte, cum ar fi:reducerea poluãrii în localitãþi,reducerea stresului pentru partici-panþii la trafic, îmbunãtãþirea indiceluide sãnãtate. Este cunoscut faptul cã înþãrile avansate, cu o reþea de autostrãzibine pusã la punct, majoritatea lucrã-torilor din oraºe locuiesc în aºezãrirurale la distanþe de 50 60 kmdepãrtare de locul de activitate, darparcurg aceastã distanþã mai rapiddecât se parcurg 5 6 km în Bucureºti,de exemplu. Trãind într-un mediurural nepoluat, oamenii dispun deodihnã mai bunã, de sãnãtate maibunã ºi evident de un randament înmuncã mai bun. În plus, în acest modlocalitãþile aglomerate pot fi degre-vate de necesitãþi suplimentare delocuinþe. Prin autostrãzi se fac decieconomii de locuinþe scumpe ºi dificilde realizat.

Nu mai este un secret cã dez-voltarea impetuoasã a þãrilor din frun-tea lumii de astãzi s-a bazat ºi pefaptul cã acestea dispun de o reþea deautostrãzi, bine pusã la punct, cu carac-teristici din ce în ce mai performante.O economie de vârf nu mai poate fiastãzi conceputã fãrã transporturirapide ºi performante. Între producþieºi transporturi existã o strânsã inter-dependenþã ºi o relaþie de pro-porþionalitate directã. Astfel, cu câto þarã are mai mulþi kilometri deautostrãzi, cu atât mai mult se aflãmai sus pe scara valorilor civilizaþiei.

A considera cã o þarã nu are nevoiede autostrãzi sau cã nu-ºi poate per-mite sã construiascã autostrãzi este totuna cu a o condamna la înapoiereeconomicã. Secretul succesului rapidal lui Hitler în cel de-Al DoileaRãzboi Mondial a fost, printre altele,crearea unei reþele puternice deautostrãzi. Acestea i-au permisdeplasãri rapide ºi atacuri spontane,neaºteptate. Eºecul final al acestuiaera previzibil însã, cãci niciodatã unrãzboi de cotropire nu poate avea altsfârºit. Autostrãzile lui Hitler auservit, ulterior, Germaniei pe timp depace, pentru a deveni unul dintre celemai dezvoltate state ale lumii. O þarãmicã precum Ungaria ºi-a asigurat ozestre de peste 600 km de autostrãziºi se luptã din rãsputeri sã câºtige câtmai mulþi kilometri în continuare.A construi autostrãzi nu este uºor,efortul este mare, dar efectele nu vorîntârzia sã aparã. Ungaria se numãrãprintre þãrile avansate, membre aleUniunii Europene ºi asta, printrealtele, ºi datoritã faptului cã are oreþea de autostrãzi.

În þara noastrã, este în curs dedesfãºurare un vast program de reabi-litare a reþelei rutiere ºi acest lucrueste îmbucurãtor. De asemenea, s-auexecutat ºi se aflã în curs de realizarela nivelul standardelor internaþionalenoi tronsoane de autostradã. Ritmulde realizare este însã mult prea lentfaþã de necesitãþi.

Nu trebuie sã scãpãm din vederecã autostrãzile nu se construiescuºor, peste noapte. Este nevoie detimp pentru concepþie ºi execuþie,deoarece aceste activitãþi complexe ºilaborioase trebuie pregãtite cu multãgrijã ºi responsabilitate. Româniatrebuie sã construiascã cel puþin 50 kmde autostradã anual, pentru a reducehandicapul care ne marcheazã. Trebuieavut permanent în vedere cã auto-strada reprezintã un etalon de dez-voltare economico-socialã ºi culturalã,fiind consideratã, printr-o expresieplasticã: „un atribut al civilizaþieiumane“.

Infrastructura rutierãîn prim plan

SC Han Group SA a fost înfiinþatã în anul 1998 ca firmãcu capital integral privat, reuºind în scurt timp sã-ºi creezeun renume pe baza lucrãrilor de calitate ºi a respectãriitermenelor contractuale. Principalul domeniu de activitateal societãþii este execuþia de cãi decomunicaþii terestre, lucrãri de sem-nalizare ºi semaforizare electronicã, laacestea din urmã fiind importator directal echipamentelor Ortana.

Obiectivul principal urmãrit încãde la înfiinþarea societãþii a fostdezvoltarea unei firme cu realizãrieconomice importante, care sã bene-ficieze de toatã încrederea partenerilorde afaceri ºi care este, în permanenþã,preocupatã de a realiza lucrãri deconstrucþii corespunzãtoare cerinþelorde calitate din SREN- ISO- 9001, pre-cum ºi altor standarde internaþionaleadoptate de România.

SC Han Group SA are un personal de înaltã calificare,tânãr, cu o mare flexibilitate în gândire, ceea ce face caorice noutate viabilã în domeniu sã fie integratã ºi apli-catã, în vederea obþinerii unei noi calitãþi ºi eficienþe

sporite, pentru a da din ce în ce mai multã siguranþã, con-fort ºi esteticã lucrãrilor prezente ºi viitoare.

Prin dotarea cu staþie proprie de asfalt, utilaje, echipa-mente ºi scule (finisoare, cilindri vibrocompactori, maºini

autopropulsate, buldoexcavator, autoperii,motocompresoare, maºinã de emulsionat,vibrator beton etc.) SC Han Group SAsatisface toate cerinþele calitative, curespectarea fermã a tuturor obligaþiilorasumate faþã de beneficiari.

Activitatea concretã desfãºuratã deSC Han Group SA poate fi recunoscutãpe diverse trasee rutiere din capitalã ºidin municipiul Cluj-Napoca.

În Bucureºti, de exemplu, s-au exe-cutat lucrãri pe bulevardele Lacul Teiºi Alex. Obregia, Calea Cãlãraºi,strãzile Matei Voievod ºi C-tin Noica.

SC Han Group SA este un partenerde încredere pentru cã respectã toate

condiþiile care asigurã obþinerea calitãþii la nivelulcerinþelor beneficiarilor.

Vã aºteptãm în orice moment pentru a colabora,garantându-vã succesul în afaceri.



CARB SA Braºov s-a înfiinþat prinreorganizare din fosta Întreprinderede Cariere ºi Balastiere Braºov, înconformitate cu prevederile Legiinr.15/1990, având forma juridicã desocietate pe acþiuni.

În momentul de faþã, SC CARBBraºov este o societate cu capitalintegral privat.

Obiectul principal de activitate alSC CARB Braºov constã în extracþia pietreipentru construcþii (Cod CAEN 1411).

SC CARB Braºov are o vastã expe-rienþã în domeniul exploatãrii ºi alprelucrãrii pietrei naturale, dacã negândim cã unitãþile ei de bazã de lacarierele Racoº ºi Bixad au fost

deschise în anul 1880, respectiv1882, iar cariera Malnaº Bãi, în anul 1902.O realizare remarcabilã a întreprin-derii a fost introducerea în fabricaþie,pentru prima oarã în România, lasfârºitul anilor ’70, a pietrei spartepoliedrice (actuala piatrã spartã cali-tatea I) pentru balastarea liniilor decale feratã.

Secþiile de cariere ale SC CARBBraºov sunt situate în zona eruptivã aCarpaþilor Orientali, natura rocilorfiind specificã activitãþii magmatic-efuzive. În secþiile Bixad ºi MalnaºBãi se exploateazã roci andezitice, iarla secþia Racoº, roci bazaltice.

Pentru a avea o imagine maiaproape de situaþia realã în care sedesfãºoarã activitatea firmei, iatãetapele parcurse în ansamblul proce-sului tehnologic:

studiul preliminar de exploatare;lucrãri premergãtoare, constând

din amenajarea cãilor de acces ºi ali-mentarea cu energie electricã;

lucrãri de deschidere ºi pregãtire,constând din operaþii de descopertarepentru îndepãrtarea sterilului ºicrearea fronturilor de exploatare;

extracþia ºi transportul rocilor;prelucrarea rocilor extrase, con-

stând din concasare, granulare ºisortare în cadrul fluxurilor tehnologice;

lucrãri de depozitare ºi expediþie;lucrãri de refacere a mediului.

În cariere, sub stratul de copertãse gãseºte un strat de piatrã alteratãcare împreunã cu sterilul din copertãse transportã la haldã, cãutându-i-sealte întrebuinþãri.

Exploatarea industrialã a rocilormasive se executã cu ajutorulexplozivilor în gãuri de sondã sãpatecu foreze Atlas Copco Roc 848 HC ºiRoc F 7-11.

Derocarea primarã se realizeazãtot prin puºcare cu exploziviamplasaþi în gãuri de sondã, iar sfãrâ-marea secundarã, prin puºcare cuexplozivi amplasaþi în gãuri deminã, cu ciocane hidraulice montatepe excavatoare sau cu bile din oþellansate de pe excavatoare.

Odatã cu intensificarea lucrãrilor de realizare sau refacere a infrastructurilor rutiere ºi feroviare, dar ºi a celorprivind construcþiile în general, unde sunt necesare materiale specifice, societãþi nou-apãrute sau altele vechi, prinretehnologizare sau prin modernizare, au devenit furnizori de bazã în acest domeniu.

În general vorbind, produsele lor sunt elemente indispensabile fundaþiilor pentru orice construcþie sau materialede neînlocuit pentru terasamente feroviare sau cãi de rulare pe ºosele ºi autostrãzi.

Unitãþile respective furnizoare de asemenea materiale de construcþii sunt amplasate, cu prioritate, în zonele þãriiunde existã materia primã atât cantitativ, dar mai ales din punctul de vedere al calitãþii ºi performanþelor solicitate dedurata lor în exploatare.

Fiind vorba despre materiale cu un anumit specific (greutate, umiditate, dimensiuni etc.), tehnologiile folositepentru extragerea lor ºi livrarea cãtre beneficiari au trebuit sã þinã cont de îndeplinirea strictã a unor condiþii legate deproductivitate ºi eficienþã.

Un exemplu în acest sens este cuprins ºi în oferta unui furnizor braºovean care prin informaþiile puse la dispoziþiede dl ec. Radu Popa, director general al SC CARB SA, pot convinge pentru o colaborare beneficã ambelor pãrþicontractante.

În sprijinul infrastructuriiPRODUSE DIN CARIERE ªI BALASTIERE

Cariera Bixad


Încãrcarea rocilor se efectueazãcu excavatoare tip Caterpillar 330 BLNºi 345 Bl, UNEX E 303 ºi ZEMAGUB 1412 ºi autoîncãrcãtoareCaterpillar 980 G, Libher ºi Vola L34.

Transportul se realizeazã cu auto-basculante tip R 19215, Belaz ºidumpere Volvo între front ºi fluxultehnologic, precum ºi între front ºihalda de steril.

Operaþiunea de mãrunþire a pietreise executã în fluxurile tehnologice peurmãtorul traseu:

alimentator cu plãci tip A 1200x 6000 sau cu bare: materialele suntdirijate spre concasor pe grãtar, undese separã sterilul ce cade pe o bandãtransportoare;

concasoare C12090, unde seobþine sortul 0–180 mm, care estedirijat spre granulare;

vibratoare Mogensen tip VK 1046ºi VK 1546, unde se separã sterilulavând dimensiunea de 0–30/40 mm;

granulatoare Svedala S 250 Dsau Hamerock Metal GR 10 ºi GR 6,unde se obþine sortul 0–71 care estedirijat spre sortare;

ciururi vibratoare de 12 mp, undese obþin produsele finite: piatrã spartã31,5–50 mm calitatea I pentru balas-tarea liniilor de cale feratã ºi criblurisort 0–4, 4–8, 8–16, 16–25 mm.

Depozitarea este asiguratã însilozuri de tip deschis, în spaþii spe-cial amenajate.

Livrarea ºi transportul pietrei spartese fac cu vagoane specializate tip DOZ.

Structura organizatoricã a SC CARB SABraºov de tip ierarhic-funcþional estealcãtuitã din compartimente opera-þionale ºi funcþionale, iar titularii pos-turilor de execuþie rãspund, împreunãcu conducãtorul ierarhic, nemijlocit,de întregul proces de obþinere a pro-duselor cãtre solicitanþii lor. De aici ºiseriozitatea relaþiilor cu beneficiariiparteneri de contracte.

Cariera Racoº


Fiabilitatea îmbrãcãminþilor rutieredin beton de ciment

EVALUAREA OBOSELII LA ÎNCOVOIEREdr. ing. Viorel PÂRVU – expert tehnic în construcþii drumuri ºi piste aeroportuare,

director departamentul Aeroporturi – SEARCH CORPORATION SRL, Bucureºti

TESTAREA BETONULUI RUTIERLA OBOSEALÃ DIN ÎNCOVOIEREPentru a studia influenþa dimensi-

unii maxime a agregatului grosier dinbeton, au fost utilizate douã tipuri debeton în care dimensiunea maximã(dmax) a agregatelor a fost de 25 mmºi, respectiv de 40 mm, iar rezistenþamedie la încovoiere la vârsta de 28de zile a fost de 5,4 N/mm2.

În vederea studierii diferenþei din-tre rezistenþa la încovoiere staticã ºirezistenþa la obosealã din încovoiere,în laborator, au fost realizate treicompoziþii de betoane care, la vârstade 28 de zile, au avut o rezistenþã laîncovoiere de 4,5; 5,4 ºi 6,2 N/mm2.Din fiecare lot au fost confecþionatecâte trei probe (prisme de 150 x 150 x600 mm) pentru testele de rezistenþãla încovoiere staticã ºi câte 6 probepentru testele de rezistenþã la obosealãdin încovoiere. Toate aceste probe aufost pãstrate în condiþii de mediuidentice pânã la vârsta de încercare(bazine cu apã având temperaturaconstantã de 20 0C).

A fost folositã metoda de testarecu o singurã forþã concentratã întreimea deschiderii de 450 mm, atâtpentru testele de rezistenþã la încovo-iere staticã, cât ºi pentru cele alerezistenþei la obosealã din încovoiere.Încercãrile la obosealã au fost reali-zate cu încercãri sinusoidale cu frec-venþa de 5 Hz.

Raportul dintre rezistenþa la înco-voiere maximã (Rinc

max) corespunzã-toare solicitãrii la încovoiere ciclicã

ºi rezistenþa la încovoiere staticã (Rinc)este definit ca nivel de încovoiere(s = Rinc

max / Rinc), iar raportul dintrerezistenþa minimã la încovoiere (Rinc

max)ºi rezistenþa maximã la încovoiereeste denumit ca raport de încovoiere(R = Rinc

max/ Rinc).REZULTATELE TESTELOR

PRIVIND INFLUENÞA RAPORTULUIEFORTURILOR ÎN CEEA CE PRIVEªTECOMPORTAREA LA OBOSEALÃRezultatele testelor la obosealã au

prezentat o mare dispersie care trebuieavutã în vedere la examinarea influ-enþei raportului eforturilor. Rezultateletestelor la obosealã, pentru fiecarenivel de efort, al raportului de efortrespectiv au fost considerate ca unsingur eºantion ºi testarea ipotezei sta-tistice s-a efectuat pentru valorilemedii ºi dispersiile mulþimii de careaparþin respectivele eºantioane.

În testarea valorii medii, ipotezastabilitã a fost cã „valorile medii adouã distribuþii sunt egale”, iar latestarea dispersiei, „dispersiile a douãdistribuþii sunt egale”. În testareaipotezei s-a mai utilizat testul (t) pen-tru valoarea medie, precum ºi testul(F) pentru dispersie.

Nivelele de efort la care s-a efec-tuat testul au corespuns celor trei nivelede încovoiere: S = 0,90; 0,85; 0,80.Drept rezultat, pentru S = 0,90 ºi 0,80nu a existat nicio diferenþã între R = 0,0ºi R = 0,3 la nivelele de semnificaþiede 5%, atât pentru valoarea medie,cât ºi pentru dispersie.

De asemenea, nici pentru S = 0,85nu a existat nicio diferenþã între R = 0,3ºi R = 0,5 la nivelul de semnificaþiede 5% pentru valoarea medie ºi 2%pentru dispersie. În consecinþã, s-aconstatat cã într-o zonã unde nivelulde încovoiere este mare (S > 0,90) nueste necesarã luarea în consideraþie ainfluenþei raportului de încovoiere.

Pe de altã parte, într-o zonã undenivelul de încovoiere este mic (S < 0,80),au existat diferenþieri privind numãruleºantioanelor deteriorate, acesta crescândpe mãsurã ce raportul încovoierilor(Rinc

min/ Rincmax) creºte. În consecinþã,

existã o anumitã influenþã a raportuluide încovoieri în aceastã zonã, de carear trebui sã se þinã seama la proiectare.

REZULTATELE TESTELOR

PRIVIND INFLUENÞA DIMENSIUNII

MAXIME A AGREGATELOR

Nivelele de încovoiere, la care s-afãcut testarea atât în cazul betoanelorcu dmax = 25 mm, cât ºi a celor cudmax = 40 mm, au corespuns urmã-toarelor valori: S = 0,90 ºi S = 0,80.Ipotezele au fost testate cu nivelele desemnificaþie de 5%, atât pentru valoa-rea medie, cât ºi pentru dispersie înambele cazuri. Influenþa dimensiuniimaxime a agregatului grosier a fostminimã în zona lui S, mai mare sauegalã cu 0,80, ºi s-a resimþit în zonaS < 0,80, când numãrul eºantioanelordeteriorate a reprezentat 64% încazul lui dmax = 25 mm ºi, respectiv,92% în cazul lui dmax = 40 mm.

Caracteristicile de obosealã la încovoiere trebuie sã constituie elemente de bazã în metodele de proiectare aîmbrãcãminþilor rutiere din beton de ciment. Acest lucru nu este însã întotdeauna posibil, deoarece unii factori careinfluenþeazã proprietãþile de obosealã la încovoiere nu sunt suficient de bine clarificaþi.

Iatã în acest sens unele aspecte privind rezultatele studiilor efectuate asupra factorilor care influenþeazã proprietãþilede obosealã la încovoiere, cum ar fi: raportul de încovoiere (rezistenþa minimã la încovoiere/rezistenþa maximã laîncovoiere), dimensiunea maximã a agregatului grosier ºi rezistenþa la încovoiere staticã a betonului de ciment rutier;în final, se fac referiri la rezultatele studiilor privind curba care descrie comportarea la obosealã prin încovoiere abetonului rutier, luând în consideraþie proprietãþile probabile ale ruperii provocate de oboseala la încovoiere ºifiabilitatea îmbrãcãminþilor rutiere din beton.



Toi Toi & Dixi SRLÎnchiriere toalete ecologice

Societatea Toi Toi & Dixi SRLeste o societate româno-germanã,înfiinþatã în mai 2000, având caobiect principal de activitateînchirierea ºi vidanjarea cabinelorde toaletã mobile ecologice, afoselor septice în þãri precum:Germania, Elveþia, Italia, Franþa,Austria, Olanda, Polonia, Ungaria,Bosnia, Croaþia, Macedonia, Cehia,SUA, Japonia etc.

Grupurile sanitare mobile pot fiamplasate în locuri marcate pen-tru activitãþi, ca de exemplu: orga-nizãri de ºantiere, manifestãrisportive, concerte în aer liber,raliuri auto-moto, pieþe, târguri,manifestaþii, autostrãzi, chioºcuri,autogãri, terase ºi grãdini de varã,cimitire, parcuri.

Datoritã seriozitãþii ºi calitãþiiserviciilor, firma Toi Toi & Dixiare colaboratori permanenþi firmede renume din diferite domenii,precum ºi reprezentanþi ai adminis-traþiilor locale: Bog’Art SRL, RexCom Inernational SRL, AedificiaCarpati, Epker, Comnord SA, EPCContractor SRL, Mediapro Pictures,Diekat Srl, Synergy Construct,Alpine SA, Prefabricate Nord SRL,Primãria Mangalia, PrimãriaBucureºti, Primãria Timiºoara,Protevelion Bucureºti, FestivalulBerii Tuborg Bucureºti, SalonulAuto Bucureºti, Concert Phil Collins,Romanian Open Tenis, Cerbul deAur, StuffStock Vama Veche,Festivalul Berii Timiºoreana etc.

Vã invitãm sã vã familiarizaþi cu sistemele noastrebeneficiind de urmãtoarea ofertã promoþionalã:

o toaletã demo gratuit pentru o sãptãmânã –la închirierea unei toalete ecologice pentru o lunã;

o toaletã demo gratuit pentru 4 sãptãmâni –la închirierea unei toalete ecologice pentru 3 luni;

o toaletã demo gratuit pentru 7 sãptãmâni –la închirierea unei toalete ecologice pentru 6 luni.

Pentru detalii suplimentare, vã rugãm sã ne contactaþi la:Apel gratuit: 08008 TOI TOI

08008 864 864sau sã vizitaþi la www.toi-toi.ro

Oferta promoþionalã Construct Expo – Antreprenor:25.03–31.04.2006


REZULTATELE TESTELORPRIVIND INFLUENÞA REZISTENÞEI

LA ÎNCOVOIERE STATICÃ

Nivelele de încovoiere la care s-afãcut testarea au fost douã: S = 0,90 ºiS = 0,80.

Un prim rezultat constatat a fostacela cã s-au confirmat ipotezele lanivelele de semnificaþie de 5%, atâtpentru valoarea medie, cât ºi pentrudispersie în ambele cazuri. De asemenea,s-a constatat cã într-o zonã unde nivelulde încovoiere este mare, raportuldintre nivelul de încovoiere ºinumãrul de cicluri, relativ la numãrulde probe încercate ºi rupte prinobosealã la încovoiere, este acelaºi,deºi rezistenþa la încovoiere staticãeste diferitã.

S-a mai constatat cã numãrul epru-vetelor rupte prin obosealã a crescut pemãsurã ce a crescut ºi rezistenþa laîncovoiere staticã pe epruvetã. Se poatespune, aºadar, cã existã o tendinþã carezistenþa la obosealã din încovoiere sãcreascã odatã cu creºterea rezistenþei laîncovoiere staticã.PROPRIETÃÞILE PROBABILISTICE

ALE OBOSELII DIN ÎNCOVOIERE

A BETONULUI RUTIER

Dupã cum s-a constatat, influ-enþele asupra raportului de încovo-iere (S) ale factorilor, cum suntdimensiunile maxime ale agregatuluigrosier (dmax) ºi diferenþa dintre rezis-tenþele la încovoiere staticã, precumºi durata oboselii la încovoiere aparîntr-o oarecare mãsurã în zona rapor-tului S < 0,70, iar în zona niveluluiraportului (S) mai mare sau cel puþinegal cu 0,80, care are o influenþãdeosebit de mare asupra analizei laobosealã în proiectarea îmbrãcã-minþilor rutiere din beton, influenþaacestor factori poate fi ignoratã.

Deteriorãrile la obosealã ale epru-vetelor de beton sunt dispersate pedomenii largi, pentru niveleleîncovoierii. Aceastã dispersie poate ficonsideratã a fi o proprietate speci-ficã a fenomenului de obosealã ºi estenecesar a se efectua un studiu statisticpentru stabilirea unei curbe laobosealã. În acest scop, probabili-tatea funcþiei de distribuþie pentrufiecare nivel de încovoiere trebuiedeterminatã considerând rezultateletestului pentru fiecare nivel de înco-voiere, ca o singurã mulþime.

Probabilitatea deteriorãrii laobosealã la încovoiere a probeloraparþinând mulþimilor considerateeste datã de ecuaþia:

unde:Pfi = probabilitatea deteriorãrii

eºantionului i în cazul duratelor laobosealã la fiecare nivel de efort dis-puse în ordinea ciclurilor de rupere;

n = numãrul eºantioanelor lafiecare nivel de efort.

Când sunt incluse eºantioane cudefecte, probabilitatea deteriorãriieste datã de urmãtoarea ecuaþie:

n din aceastã ecuaþie incluzândnumãrul eºantioanelor cu defecte.

La calculul probabilitãþii de ruperela fiecare nivel de încovoiere, s-aufolosit ecuaþiile (1) ºi (2) de mai sus.Rezultatele au fost înregistrate graficpe o diagramã a probabilitãþii nor-male (fig. 1), datele pentru nivelele deîncovoiere particulare fiind dispuseaproximativ pe o linie dreaptã.

În consecinþã, datele pentru nivelelede încovoiere particulare au fostprezentate ca aparþinând unei mulþimiîntr-o distribuþie normalã.

Pe baza parametrilor diagrameidistribuþiei normale la nivelele de înco-voiere particulare, se poate determinanumãrul de cicluri N pentru rupereala obosealã pentru o anumitã proba-bilitate a ruperii, Pf.

De asemenea, este posibil sã sedetermine curba de obosealã pentruo anumitã probabilitate de rupere Pf,care este relaþia dintre nivelul deîncovoiere S ºi numãrul de cicluri Ncare produce ruperea la obosealã.

În general, o curbã la obosealãeste exprimatã sub forma ecuaþiei [3}cu doi coeficienþi de regresie a ºi b,determinaþi experimental:

S = b – a x log(N) [3]unde:S = nivelul de încovoiere;N = numãrul de cicluri la care se

produce ruperea.RELAÞIA DINTRE PROBABILITATEADISTORSIUNII CURBEI DE OBOSEALÃDIN ÎNCOVOIERE ªI RUPEREA

LA OBOSEALÃ A DALEI DE BETON

Dupã ultimele cercetãri în dome-niu, valorile experimentale ale ruperiila obosealã se aleg pentru curba deproiectare la obosealã prin încovoiere.Dar cu o astfel de procedurã, relaþiadintre probabilitatea asociatã curbeide obosealã la încovoiere ºi rupereaprin obosealã a dalei din beton nueste clar explicitatã. Prin urmare, încele prezentate, relaþia probabilitãþiide rupere, determinatã pe bazacurbei de obosealã a dalelor din beton,a fost examinatã prin simulareaMonte Carlo.

În simulare, în primul rând suntobþinute eforturile combinate deîntindere prin încovoiere date deîncãrcãrile utile ºi eforturile din vari-aþii de temperaturã, iar nivelele deîncovoiere ºi frecvenþa lor sunt calcu-late pe baza acestor eforturi combinate.Apoi, se pot determina numere alea-torii corespunzãtoare frecvenþei.

Fig. 1: Diagrama probabilitãþii normale pentru diferite nivele de încovoiere

[1]

[2]



SC Geconstruct SRL – Timiºoara are ca obiect principalde activitate proiectarea/consultanþa în construcþii. Înfiinþatãîn anul 1994, firma s-a implicat în numeroase proiecte deconstrucþii de anvergurã regionalã sau chiar la nivelnaþional (Banat, Criºana, Sibiu, Caraº-Severin, Gorj,Vrancea etc.).

Geconstruct, partener de încredere pentru dvs., deþineactualmente o considerabilã experienþã privind proiec-tarea ºi optimizarea unor structuri, cum ar fi:

Structuri metalice de rezistenþã, utilizate la ora actu-alã în Europa ºi în lume, pentru clãdiri de tip industrial sausocial-cultural;

Structuri metalice principale sau secundare din pro-file cu pereþi subþiri formate la rece;

Structuri mixte din oþel ºi beton cu conectori de tipgujon;

Consolidãri / schimbãri de funcþiune ale unor clãdiriexistente (vezi transformare halã cu pod rulant în cladireP+4 birouri pentru sediul Siemens VDO – Timiºoara);

Sisteme moderne de învelitori ºi închideri pentruconstrucþii metalice.

SC Geconstruct SRL –Timiºoara


Numãrul admisibil de cicluri larupere prin obosealã este obþinut dinnumerele aleatorii respective, iar prinaplicarea asupra acestora a regulii luiMiner, se estimeazã perioada derupere prin obosealã care se comparãcu perioada de serviciu proiectatã(20 de ani) a îmbrãcãminþii din betonde ciment.

Histograma din fig. 2 reprezintãdispersia rezultatelor obþinute pentruruperea prin obosealã în cadrulduratei de serviciu, obþinutã în urmasimulãrii în condiþiile unui anumitcalcul.

De asemenea, aceastã histogramãa fost aproximatã prin funcþia de dis-tribuþie-beta, dupã cum se indicã înfig. 2. Aici, aria obþinutã prin inte-grarea zonei duratei de serviciu maimare de 20 de ani reprezintã fiabili-tatea îmbrãcãminþii rutiere din beton,faþã de oboseala cauzatã de dispersiaprivind rezistenþa la obosealã abetonului. Dacã aceastã fiabilitateprivind oboseala este reprezentatã dePR, atunci PR = 29,4% în acest exemplu.

Pe de altã parte, când se face analizaîn mod determinist, folosind curba deobosealã la încovoiere a unei anumiteprobabilitãþi de rupere Pf, se poate

obþine în acest caz traficul careproduce ruperea prin obosealã, D0.Apoi, pentru a aplica aceastã simu-lare ºi analizã deterministã pentrudiferite stãri ale dalei de beton, relaþialui PR ºi Pf se poate obþine dupã cumse aratã în fig. 3.

În fig. 3 s-au notat cu B, C ºi Ddiversele volume de trafic avute învedere la proiectarea îmbrãcãminþiidin beton de ciment rutier, exprimateprin numãrul de treceri N corespun-zãtoare, care produc ruperea prinobosealã.

În cazul volumului de trafic D,folosind curba de obosealã la înco-voiere pentru o probabilitate derupere Pf = 25%, fiabilitatea PR încadrul duratei de proiectare de 20 deani va fi de aproximativ 85%.

CONCLUZII GENERALE FINALE

Referitor la factorii de influenþã aicaracteristicilor de obosealã prin înco-voiere a betonului din îmbrãcãminþilerutiere ºi rezultatele analizelor privindcurba de obosealã proiectatã, luând înconsideraþie probabilitatea ruperii ºi fia-bilitatea îmbrãcãminþii rutiere dinbeton, se pot spune urmãtoarele:

Experimentãrile efectuate îndomeniul nivelului de încovoiere (S)mai mare sau egal cu 0,80 au arãtat sta-tistic cã influenþa factorilor, ca de exempluraportul de încovoiere, dimensiuneamaximã a agregatului grosier ºi diferenþadintre rezistenþa la încovoiere staticã ºirezistenþa la obosealã prin încovoiere,este minimã.

Efectul dispersiei în cadrul fenome-nului de obosealã la încovoiere abetonului privind ruperea prin obosealãa dalelor de beton a fost examinat prinsimularea Monte Carlo.

Ca rezultat, s-a obþinut relaþia dintreprobabilitatea ruperii pe baza curbeide obosealã a betonului ºi fiabilitateaîmbrãcãminþii rutiere privind rupereaprin obosealã a betonului rutier.

Prin folosirea curbei de obosealãla încovoiere proiectatã rezultatã prinsimulare, este posibil sã se stabileascãfiabilitatea îmbrãcãminþii rutiere privindfenomenul de obosealã la încovoiere. Fig.3: Corelarea dintre PR ºi Pf

Fig. 2: Dispersia rezultatelor pentru ruperea prin obosealã în cadrul duratei de serviciu



Panouri de forfecare metalice [II]CALCULUL ÎN DOMENIUL INELASTIC

Paul IOAN, Radu PASCU, ªtefan BEÞEA – Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti

(continuare din numãrul 12)

STUDIU DE CAZ: STRUCTURA UNEICLÃDIRI DE 106 M ÎNÃLÞIMEAMPLASATÃ ÎN BUCUREªTI

Clãdirea are 4 subsoluri ºi 26 de etaje(ultimele 3 fiind etaje tehnice). Cota radiereste de –11,60 m, iar cota planºeului de laultimul etaj este de +106,30 m.

Subsolurile au o structurã de betonarmat, realizatã într-o incintã de pereþimulaþi cu dimensiunile maxime de54,09 m în direcþia longitudinalã ºide 26,10 m în direcþia transversalã.Rigiditatea subsolului la acþiuni ori-zontale este asiguratã de pereteleperimetral din beton armat de 0,55 mgrosime ºi de pereþii din beton armatde 0,60 m grosime din axele D, A.4 ºiA, în direcþia longitudinalã ºi 2, 3, 4, 6în direcþia transversalã.

Suprastructura este metalicã, custâlpi ºi contravântuiri cu secþiunecheson din table sudate ºi grinzi dineuroprofile (profile HEA pentru grin-zile principale ºi profile IPE pentrugrinzile secundare).

Îmbinãrile de montaj de tipgrindã-stâlp sau grindã-grindã se reali-zeazã cu ºuruburi de înaltã rezistenþãgrupa 10,9 pretensionate la 50% dinmomentul de strângere prevãzut înNormativul C133/82. Pretensionareaeste necesarã pentru a elimina peri-colul de cedare fragilã, prin ºoc, aºuruburilor de înaltã rezistenþã, carenu au palier de curgere. Îmbinãriletronsoanelor de stâlp se realizeazã înºantier cu sudurã în adâncime peplãcuþã suport. Îmbinãrile contravân-tuirilor se realizeazã cu ºuruburi deînaltã rezistenþã grupa 10,9, iar con-formarea îmbinãrii permite preluareanumai a eforturilor axiale (contravân-tuirile sunt articulate în noduri).

Primele 4 etaje au dimensiunilemaxime de 44,60 m în direcþia longi-tudinalã ºi de 26,10 m în direcþiatransversalã. Etajele 5–23 au dimensi-unile maxime de 41,95 m în direcþialongitudinalã ºi de 21,40 m în direcþiatransversalã, construcþia retrãgându-seîn traveea D–E faþã de etajele 1–4. Etajeletehnice (24–26) se retrag între axeleA–C ºi 2–6 ºi au dimensiunea în plande 30,90 x 9,65 m. Înãlþimea primuluinivel (parter) este de 5,40 m, anivelelor 2–4 de 4,20 m, iar a celor-lalte niveluri de 4,00 m.

Preluarea efectelor acþiunilor ori-zontale (vânt ºi seism) se face, în prin-cipal, cu cadre cu panouri din tablã ºicontravântuiri centrice în X (dez-voltate pe 2 sau 4 etaje). În plus,cadre metalice (stâlpi ºi grinzi culegãturi rigide), dispuse pe douãdirecþii ortogonale, completeazãacest sistem de rezistenþã la acþiuniorizontale ºi preiau integral sarcinilegravitaþionale (fig. 9).

Ductilitatea structurii este asiguratãla nivel global de sistemul constructivdual - cadre cu panouri din tablã, cadrecontravântuite ºi cadre necontravântuite,iar la nivel local, de clasa de secþiune azonelor ºi barelor potenþial plastice ºide calitatea oþelului folosit.

Cadrele cu panouri din tablã suntdispuse pe direcþie transversalã înaxele 2, 3, 4, ºi 6, între axele longitu-dinale A ºi B, iar pe direcþie longitudi-nalã în axul A, între axele 4,3 ºi 5,6.

Contravântuirile centrice sunt dis-puse astfel:

pe direcþie transversalã în axele 2,între C ºi D, ºi 8, între axele B ºi C.4 ;

pe direcþie longitudinalã, în axul D,între 4 ºi 5;

pe direcþie oblicã, între D/7 ºiC.4/8 ºi B/8 ºi A/7.

Îmbinãrile grindã-stâlp sunt de tiprigid ºi se realizeazã în soluþia cuplacã de capãt (flanºã), cu rezemarepe „scaun“ pentru preluarea forþei tãie-toare (disocierea stãrii de eforturi), iarmomentul încovoietor este preluat cuºuruburi de înaltã rezistenþã grupa 10,9pretensionate. Acest sistem conducela un numãr redus de ºuruburi, la osolicitare pe o singurã direcþie aîmbinãrii ºi la o scãdere a concen-trãrilor de eforturi în zona de soli-citare maximã a îmbinãrii.

Atât grinzile principale, cât ºi grinzilesecundare sunt prevãzute cu gujoane

Fig. 10: Înfãºurãtoarea deplasãrilorrelative de nivel

Structurile metalice se folosesc frecvent la clãdiri etajate înalte datoritã avantajelor pe care le prezintã în compara-þie cu structurile din beton, greutate mai micã ºi vitezã de execuþie mai mare. Iatã unele elemente cuprinse în studiulstructurii de rezistenþã a unei clãdiri de 106 m înãlþime, amplasatã în Bucureºti.

Fig. 9: Vedere 3D ºi plan etaj curent



19 dispuse, de regulã, la 15 cm, pentruasigurarea conlucrãrii cu placa de beton.Pe grinzile principale gujoanele sunt dis-puse pe douã rânduri, iar pe grinzilesecundare pe un singur rând.

Planºeul este realizat dintr-o placã debeton armat de 12 cm grosime din betonclasa Bc 35, turnatã pe tablã cutatã cuprofil trapezoidal, tip Hösch T40.1–0,88.REZULTATELE CALCULULUI ELASTICConstrucþia fiind amplasatã în muni-

cipiul Bucureºti, la calculul structurii s-aþinut cont de urmãtoarele încãrcãriclimaterice, vânt ºi zãpadã, date de nor-mativele în vigoare:

Încãrcãri date de vânt (STAS10101/20 – 90) – zona „C“ de calcul cupresiunea dinamicã de bazã gv= 0,55 kN/m2,amplasament t ip I I I , categoriaconstrucþiei C2;

Încãrcãri date de zãpadã (STAS10101/21 – 92) – zona „C“ de calcul cugreutatea de referinþã gz = 1,50 kN/m2.

Pentru calculul eforturilor din acþiu-nea seismicã, încãrcãrile s-au stabilitîn conformitate cu Normativul P100-92.A fost, de asemenea, efectuatã ºi veri-ficarea la acþiunea seismicã conformnoului cod de proiectare seismicãP100/2004 (în curs de apariþie).

Încãrcãrile seismice, conformNormativului P100-92, sunt definitede urmãtorii parametri:

ks =0,20; Tc = 1,5 s.; clasa deimportanþã II, = 1,2.

Conform Normativului P100-2004(în curs de apariþie), acþiunea seismicãeste definitã de urmãtorii parametri:ks = 0,24, Tc = 1,6 s.; clasa de impor-tanþã II, = 1,2.

Principalele rezultate privindcomportarea structurii sunt prezen-tate în continuare.

În tabelul 1 sunt date primele9 perioade proprii, din cele 100 deter-minate de programul de calcul, pre-cum ºi factorii de participare aimaselor în fiecare mod.

Se observã cã primele douã moduride vibraþie sunt de translaþie ºiperioadele lor proprii sunt apropiate,iar cel de-al treilea este de torsiune.

Deplasãrile maxime la ultimulnivel sub acþiunea vântului sunt:

direcþia longitudinalã: x,max =44,8 mm = H/2360

direcþia transversalã: y,max =157,4 mm = H/674

Deplasãrile relative de nivel maxime,pentru seismul de calcul sunt:

direcþia longitudinalã: max ( x /He)= 0,0107 (la nivelul 12);

direcþia transversalã: max ( y /He)= 0,01084 (la nivelul 16);

Pentru verificãrile la starea limitãultimã, respectiv la starea limitã deserviciu sunt deci:

direcþia longitudinalã: SLU:max ( x /He) = 0,0107;

SLS : max (v x /He) = 0,5 x 0,0107= 0,00535;

direcþia transversalã: SLU:max ( x /He) = 0,01084;

SLS: max (v x /He) = 0,5 x 0,01084= 0,00542.

Conform P100/2004, deplasãrilerelative de nivel nu trebuie sãdepãºeascã valorile:

SLU: max ( r,a /He) = 0,02;SLS: max ( r,a /He) = 0,008.REZULTATELE CALCULULUIDINAMIC NELINIAR

Analiza dinamicã neliniarã a fostrealizatã cu programul ANSRX,provenit din programul ANSR I [1].Acesta este un program de elementfinit orientat cãtre analiza tridimen-sionalã a structurilor supuse la acþiuniseismice reprezentate prin accelero-grame ale terenului.

Librãria de elemente finite ale pro-gramului conþine mai multe tipuri deelemente lineare potrivite pentru ana-liza neliniarã a structurilor metalice:grinzi cu curbe de interacþiune M – Nºi M – Q, stâlpi cu suprafeþe de inter-acþiune Mx – My – N ºi contravântuiricu comportare postcriticã.

Programul este scris în FORTRAN 77.Versiunea utilizatã acum la UTCB estecompletatã cu câteva elemente finitenoi, cum ar fi cel de panou de forfecaredescris în capitolul 3, ºi modificatãpentru a permite utilizarea programuluiNTABS (dezvoltat la UTCB) ca pre ºipost procesor pentru ANSR.

Tabelul 1: Perioade proprii ºi factori de participare ai maselor

Fig. 11: Variaþia în timp a deplasãriila ultimul nivel

Fig. 13: Variaþia în timp a driftuluila nivelul 23

Fig. 12: Variaþia în timp a driftuluila nivelul 15

Fig. 14: Distribuþia zonelor plastice în momentele când forþa tãietoare de bazãeste maximã (într-un sens ºi, respectiv, în celãlalt sens)


Pentru analiza efectuatã asupramodelului descris la paragraful„Rezultatele calculului elastic“ a fostutilizatã accelerograma Vrancea 1977,componenta N–S, înregistratã laINCERC Bucureºti.

În continuare, sunt prezentate princi-palele rezultate ale acestei analize,pentru seism acþionând pe direcþietransversalã.

Deplasarea maximã la vârf înregis-tratã în analiza dinamicã neliniarã estede 0,63 m (fig. 11) faþã de deplasareainelasticã echivalentã de 0,90 m, rezul-tatã din calculul elastic.

Deplasãrile relative de nivel (fig. 12ºi13) sunt de maximum 0,00789,valoare înregistratã la nivelul 15) faþãde estimãrile de 0,01084 rezultatedin analiza elasticã. În ambele situ-aþii, driftul nu depãºeºte valoarea limitãde 0,020 prevãzutã de P100/2004.

Articulaþiile plastice se dezvoltã îngrinzi pe toatã înãlþimea structurii ºise înregistreazã câteva panouri deforfecare care voaleazã (fig. 14).

Cele mai solicitate grinzi sunt„riglele de cuplare” din axul 2, situateîntre cadrul cu panouri de forfecare dinaxele A–B ºi cadrul contravântuit dinaxele C–D. Totuºi, cea mai marevaloare, înregistratã la nivelul 12, este

p,max/ y = 4,93, valoare inferioarãlimitei de 7 pentru nivelul „Life safety”,recomandatã în ghidul FEMA [6].

CONCLUZIILa Universitatea Tehnicã de

Construcþii Bucureºti a fost dezvoltat,pe baza programului ANSR I, soft-ware-ul necesar pentru analiza dina-micã tridimensionalã a structurilormetalice la acþiuni seismice.

Cel mai recent element finitimplementat în program este elemen-tul de panou de forfecare cu com-portare postcriticã, necesar pentrumodelarea cadrelor cu panouri deforfecare metalice.

Analiza dinamicã neliniarã dã oimagine mai exactã a comportãriiunei structuri la acþiunea seismicã.

În cazul clãdirii analizate au fostevaluate deplasãrile totale ºideplasãrile relative de nivel care,pentru cea mai severã accelerogramãînregistratã în România (INCERC1977 N-S), s-au menþinut în limiteacceptabile.

De asemenea, a fost înregistratãapariþia ºi evoluþia zonelor plastice,punându-se în evidenþã cerinþele dedeformaþie plasticã în toate ele-mentele structurale.

Existã o contradicþie între tendinþade micºorare a masei construcþieipentru a reduce forþa seismicã ºinecesitatea de a menþine o masã sufi-cientã pentru a „lesta” construcþia laacþiunea vântului ºi a reduce accele-raþiile produse de aceasta.

REFERINÞE[1] Mondkar, D.P.,Powell, G.H.,

ANSR – I General Purpose Program forAnalysis of Nonlinear StructuralResponse, Report No. EERC 75-37,Berkeley, California, 1975.

[2] Ioan, P., Beþea ªt., Pascu, R.,Guscetti, G.,Perregaux, N., Lelli, L.,Ponzo, Fr., Seismic performanceassessment of steel structures by 3dnonlinear dynamic analysis: casestudy of an industrial multi-storybuilding in Geneva. Proceedings ofEurosteel 2005, Maastricht, Olanda ,Volume C, p. 5.2-59 – 5.2-64.

[3] Astaneh-Asl, A. and Zhao, Q.,Cyclic Tests of Steel Plate Shear Walls,Research Report to Sponsor, Departmentof Civil and Env. Engrg., Univ. ofCalifornia, Berkeley, 2000.

[4] Astaneh-Asl, A., Seismic Behaviorand Design of Steel Shear Walls,SEANOC Seminar, San Francisco,Noiembrie 2001.

[5] Liang, Q.Q., Uy, B., Write, H.,Bradford, M., Local Buckling of SteelPlates in Double Skin Composite Panelsunder Biaxial Compression and Shear,Journal of Struct. Engr., V. 130, No. 3,Martie 2004.

[6] Federal Emergency Manage-ment Agency, NEHRP Guidelines forthe Seismic Rehabilitation of Buildings(FEMA Publication 273), Washington,D.C., 1997.


Calitate – fiabilitate – eficienþãCoilprofil este o societate belgianã

cu tradiþie în producþia de tablãcutatã, profile galvanizate, piese definisaj ºi elemente de izolaþie de ceamai bunã calitate, care a hotãrâtacum 6 ani sã facã o investiþie impor-tantã în România.

În lupta pentru supremaþia îndomeniu, fabrica din Ceptura, Prahova,deschisã în 2002, are puternice argu-mente concurenþiale: tehnologia deultimã generaþie, echipa de specialiºtide înalt profesionalism, un importantstoc de materie primã de cea maibunã calitate, gama completã deproduse, paleta largã de culori,termenele scurte de livrare.

Coilprofil produce tablã cutatãpentru faþade ºi acoperiº cu profilediferite (trapezoidal sau ondulat), pro-file galvanizate Z ºi C, þiglã metalicã,piese de finisaj ºi oferã soluþii calitativeîn domeniul construcþiilor metalice.

Materialele produse de Coilprofilau o serie de avantaje: durabilitate,rezistenþã, termene de placarescurte etc., avantaje care determinãutilizarea acestor produse atât pentrurealizarea unor clãdiri noi, cât ºi pen-tru renovarea celor existente.

Produsele Coilprofil sunt agre-mentate tehnic ºi corespund celormai exigente cerinþe de calitate alebeneficiarilor. Materia primã, impor-tatã din Uniunea Europeanã, din caresunt confecþionate diversele tipuri detablã cutatã, este oþelul galvanizat lacald, vopsit în tehnologie multistrat,capabil sã asigure menþinereasuprafeþei metalice în culori vii pen-tru o perioadã îndelungatã. Produselesunt certificate conform normelor

europene în vigoare ºi agrementatedin anul 2003.

Tendinþa europeanã este utilizareamaterialelor de acoperire cât maiuºoare ºi cu durabilitate mare în timp.Între aceste cerinþe se încadreazãfoarte bine ºi Metigla, þigla metalicãde la Coilprofil, datoritã greutãþiispecifice reduse, iar ca durabilitatedepãºind cu mult sistemele de înveli-tori din rãºini sau materiale sintetice.

Coilprofil oferã sub marca Metiglanu doar þiglã metalicã, ci un sistemcomplet de acoperiº care înglobeazãºi accesoriile metalice ºi nemetalicecomplementare, necesare montãriiînvelitorii ca: dolii, coame, ºuruburide prindere, folie anticondens, ele-mente de etanºare. Din perspectivafirmei, abordarea învelitorii ca sistempresupune preocuparea continuãpentru studierea solicitãrilor ºi cerin-þelor legate de acoperiºuri, con-comitent cu realizarea pieselor ºiaccesoriilor care sã asigure creºtereagradului de funcþionalitate al înveli-torii, precum ºi sporirea siguranþeiacesteia din punctul de vedere alimpermeabilitãþii ºi stabilitãþii.

Coilprofil este ºi va fi un partenerde încredere, pe care te poþi baza ºicare îºi va consolida poziþia pe piaþã,pentru cã promoveazã calitatea ºiserviciile de înaltã þinutã.

Pentru a cunoaºte mai bine produ-sele ºi oportunitãþile unui parteneriat,vã invitãm la Construct Expo –Antreprenor 2006, la standul 310din Pavilionul central, în perioada22–25 martie, unde echipa Coilprofilvã poate oferi detaliile de care aveþinevoie.


Construcþii industrialedin oþel

Remco România SRL proiecteazã,

livreazã ºi produce hale industriale

conform unui concept propriu de

construcþii metalice. Principiul aces-

tui concept se bazeazã pe o eficienþã

maximã în utilizarea oþelului, aso-

ciatã cu un raport excelent preþ-

execuþie.

Este vorba despre un sistem deconstrucþii metalice conceput pentrudeschideri mari, bazat pe o atentãstudiere a detaliului, atât în sine, câtºi a modului în care acesta interac-þioneazã cu întregul. În felul acesta,se pot obþine suprafeþe flexibileadaptabile cerinþelor utilizatorului ºiconcepute în funcþie de necesitãþileacestuia. Sistemul elaborat de calculstructural folosit permite reducereaconsumului de oþel în vederea efici-entizãrii maxime a preþului de cost.Structura este conceputã în funcþie desarcinile de încãrcare, de modul deînchidere, de izolaþia termicã, denecesitãþile de protecþie împotrivaintemperiilor.

Suprafeþele extinse care pot fiatinse cu acest concept utilizeazã, înmod optim, fiecare metru pãtrat posibil.Prin urmare, halele industriale Remcose caracterizeazã printr-un nivel înaltde operativitate, costuri reduse deconstrucþie ºi exploatare ºi o supra-faþã extinsã de spaþiu liber utilizabil.Oþelul folosit la construcþia cadrelorde rezistenþã este de cea mai bunãcalitate ºi oferã maximum de rezistenþã.Astfel, Remco poate obþine, în limiteconvenabile de preþ, suprafeþe cu odeschidere de pânã la 78 de metrifãrã utilizarea stâlpilor intermediaride susþinere. Acest fapt conferã o mare

flexibilitate spaþiului interior, condiþieimportantã atât pentru acela carecreeazã spaþiul, cât ºi pentru acela cel-ar putea, eventual, prelua.

Un aspect foarte important esterapiditatea execuþiei, parcurgându-setoate etapele, din momentul deci-zional, pânã în momentul „la cheie”.Odatã toate materialele ajunse peºantier, montajul este uºor ºi rapid,elementele fiind îmbinate utilizândºuruburi din oþel inoxidabil. Rapiditateaexecuþiei se datoreazã ºi faptului cãmontajul este totalmente „uscat”,eliminându-se probabilitatea erorilorde sudurã.

Toate elementele componente alesistemului, începând cu cele struc-turale ºi pânã la cele de închidere,sunt importate, fiind identice cu celeutilizate la construcþiile din Olanda.De aceea, construcþiile din Româniaau aceeaºi calitate ca ºi cele din ves-tul Europei. A fost dezvoltatã ºi oreþea de parteneri locali care seocupã de montajul halelor. Echipelede montaj, specializate în Olanda,dau garanþia faptului cã halele Remcooferã 100% calitate europeanã.

Conceptul Remco poate fi carac-terizat ca o construcþie personalizatãfolosind module standard. Proiectareaºi producerea structurii metalice suntîn deplinã concordanþã cu cerinþeleclientului.

Remco Building Systems, lider pe piaþa olandezã în domeniul construcþiilor industriale din oþel, ºi-a început con-solidarea poziþiei în România prin înfiinþarea la Bucureºti a unei filiale. Iniþial, prezenþa pe alte pieþe din EuropaCentralã ºi de Sud-Est a fost determinatã de existenþa companiilor olandeze pe pieþele în curs de dezvoltare, companiicare deja erau clienþi ai Remco în Olanda.

Astfel, Remco a pãtruns pe piaþa româneascã în 1996 ca ºi Remco Building Systems ºi, pânã în 2003, au fost con-struite peste 57 de clãdiri cu o suprafaþã totalã care depãºeºte 190.000 m2 pentru un numãr mare de investitoriromâni ºi strãini. Ca urmare a acestui succes, acþionarii olandezi au considerat cã a sosit vremea pentru o altãextindere substanþialã, ceea ce a dus la constituirea Remco România SRL. În 2003 s-a luat hotãrârea deci de adeschide propria sucursalã pentru a dezvolta, semnificativ, activitatea de la momentul respectiv.


Construcþia propriu-zisã, incluzând

instalaþii, infrastructurã ºi alte lucrãri,

este executatã de cãtre partenerii

locali. Acest sistem are ca recom-

pense o flexibilitate ºi o funcþionali-

tate maxime, un preþ scãzut pe metru

pãtrat ºi livrarea în termenul stabilit.

Cu toate acestea, arhitectul are liber-

tatea de a lãsa amprenta sa ori pe cea

a beneficiarului la conceperea clãdirii.

Mai mult, conceptul Remco oferã

destulã libertate pentru lucrãri la comandã,

astfel încât practic toate cerinþelespecifice diverselor ramuri sã fieîndeplinite. De asemenea, suntposibile multe soluþii arhitectonicesurprinzãtoare. Prin urmare, Remcoconstruieºte pentru toate ramurile:producþie, transport, depozitare, dis-tribuþie, comerþ cu ridicata, comerþ cuamãnuntul, ramura de prestãri ser-vicii ºi activitãþi sportive ºi recreative.

Iniþial constituit pentru a serviactivitãþilor de marketing ºi vânzãri,Remco România SRL a avut ocreºtere substanþialã încã de laînceput, ajungând în postura de con-tractor general numai dupã doi anide la înfiinþare.

Pentru a discuta cu reprezen-tanþii noºtri despre planurile dum-neavoastrã sau pentru a obþinemai multe detalii, vã aºteptãm laConstruct Expo – Antreprenor,Pavilion 1, Stand 117. De asemenea,puteþi vizita ºi site-ul nostru deweb: www.remcoromania.ro.


Exercitarea profesiei de inginer constructorPUNCTE DE VEDERE

ing. Dorel-Paul NOAGHEA - director tehnic BRAMIX CF Braºov

În legãturã cu proiectul de lege privind exercitareaprofesiei de inginer constructor ºi constituirea CamereiFederative a Inginerilor în Construcþii din România (cureferire la articolul apãrut în numãrul 11 din decembrie2005 al Revistei Construcþiilor), iatã, în cele ce urmeazã,câteva opinii personale:

1) În art. 4 se propune ca Federaþiei Asociaþiei InginerilorConstructori din România (FAICR) sã-i revinã sarcina de aapãra interesele inginerilor constructori.

Se pune întrebarea fireascã: Care sunt acele interese?În prezent, inginerul constructor (din activitatea de

execuþie) beneficiazã de urmãtoarele „drepturi”:„dreptul” de a lucra 10–12 ore pe zi în condiþii de

lucru ºi climatice deosebite ºi cu o retribuþie net inferioarãunui economist de exemplu, ce-ºi desfãºoarã activitateaîntr-o instituþie bancarã sau oricare alta;

„dreptul” la concediu numai iarna, cu precãdere înperioada sãrbãtorilor de iarnã.

„dreptul” de a lucra pe ºantiere în diverse colþuri aleþãrii ºi cu vizitarea familiei o datã pe lunã;

„dreptul” de a se îmbolnãvi ºi de a suferi de bolicronice toatã viaþa (reumatism, boli digestive, de ficat etc.).

Acestea sã fie interesele inginerului constructor dinexecuþie, ce trebuie apãrate?

2) Un alt aspect pe care îl semnalez se referã la lipsaacutã, înregistratã în ultimii ani, de specialiºti în activi-tatea de execuþie ºi, cu precãdere, în provincie (atât per-sonal muncitor, cât ºi ingineresc).

Tinerii absolvenþi nu sunt interesaþi de activitatea deexecuþie, nefiind capacitaþi cu aceste „drepturi” enume-rate mai sus.

La terminarea facultãþii, tinerii absolvenþi îºi cautã locde muncã în proiectare, în societãþi de distribuþie a mate-rialelor de construcþii sau în alte domenii care nu au nici otangenþã cu specializarea lor (mass-media, dealeri pe ladiferite companii etc.), iar de activitatea de execuþie nicinu vor mãcar sã audã.

Societãþile de construcþii din provincie se confruntã cuaceastã lipsã de personal ingineresc, fenomen care se vaacutiza ºi mai mult în viitor dacã nu se vor lua mãsuriconcrete de capacitare ºi pentru activitatea de execuþie.

Legat de aceste aspecte, iatã câteva propuneri pentruatragerea specialiºtilor ºi în activitatea de execuþie:

a) reintroducerea în colaborare cu Ministerul Muncii aactivitãþii de execuþie în construcþii, în grupa activitãþilorde muncã cu condiþii deosebite, care sã permitã redu-cerea vârstei de pensionare (echivalentul fostei grupe a II-ade muncã, în care activitatea de construcþii era încadratã);

b) pentru tinerii absolvenþi (ºcoli profesionale, maiºtri,ingineri) care îºi vor desfãºura activitatea în execuþie celpuþin 5 ani, acordarea de facilitãþi în obþinerea unor credite

pentru locuinþe (de exemplu, credit nerambursabil în pro-porþie de 25%–30%, dobânzi minimale de 2%–3%).

De ce ar avea facilitãþi doar salariaþii din telecomuni-caþii, distribuþie energie electricã ºi gaz metan etc., iarconstructorii nu?

Menþinerea unui tânãr inginer în execuþie cel puþin 5 aniva fi beneficã acestuia în situaþia trecerii în activitatea deproiectare, întrucât actul de proiectare va fi abordat ºi prinprisma gândirii tehnologice. În acelaºi timp ºi proiectelevor creºte în calitate.

3) O altã problemã se referã la comensurarea activitãþiide execuþie exercitatã de societãþile de profil.

Societãþile de construcþii sunt printre puþinele, dacã nuchiar singurele, care mai prezintã deschis, prin antemã-surãtori ºi devize, valoarea prestaþiei pe care o executã.

Cum bine se ºtie, la baza întocmirii unui deviz stauindicatoarele de norme de deviz asupra cãrora se pot faceurmãtoarele observaþii:

a) indicatoarele de deviz ediþie 1981 sunt depãºite,atât sub aspectul materialelor, al cantitãþilor de material,cât ºi al normelor pentru utilaje;

b) indicatoarele de deviz ediþie 1995 (norme orientative)se prezintã ca indicatoare revizuite cu precãdere la capi-tolul manoperã, având la bazã indicatoarele de deviz ediþie1972; în schimb, la capitolul materiale se constatã prezenþaîn norme a unor materiale care nu se mai utilizeazã înprezent. Aceste indicatoare reflectã într-o proporþie foartemicã noile tehnologii de lucru pãtrunse de ani buni, aunora chiar înainte de elaborarea acestor indicatoare.

Este adevãrat, fiecare societate poate sã-ºi întocmeascãpropriile norme, dar problema se pune atunci, când princaietele de sarcini, la obiectele supuse licitãrii se prevedeobligativitatea folosirii indicatoarelor de deviz ediþie1981, cu precãdere, ºi mai puþin a celor cu ediþie 1995 (ºise înþelege de ce).

De asemenea, va trebui analizatã ºi schimbatã struc-tura actualã a închiderii de deviz, iar manopera medieminimalã ce va trebui adoptatã sã fie obligatorie. În prezent,existã o discrepanþã foarte mare între tariful mediu orarutilizat ºi tariful practicat de cãtre alte societãþi cu alt profilde muncã (sã luãm, de exemplu, manopera de lucru utilizatãla service-urile auto, care se cifreazã între 25 ºi 35 lei/orã).

În provincie se manifestã cu pregnanþã urmãtorulfenomen (care va lua o amploare din ce în ce mai mare):tot mai mulþi investitori, în dorinþa lor fireascã de a reducenivelul cheltuielilor investiþionale, impun sã asigure, pringrija lor, materialele ºi utilajele necesare, constructoruluirãmânându-i numai manopera de deviz, iar cu încheiereade deviz utilizatã în prezent abia se asigurã susþinereaactivitãþii de execuþie.

Se impune, aºadar, formularea a douã structuri deînchidere de deviz, una pentru obiectivele la care con-structorul alocã toate resursele ºi alta pentru obiectivele lacare constructorul participã numai cu forþa de muncã ºiutilajele de micã mecanizare.

Dar cel mai grav fenomen, ce se va înregistra în urmã-torii ani, va fi legat de criza de personal muncitor ºiingineresc de execuþie, fapt pentru care trebuie luatemãsuri cât mai urgent pentru a capacita specialiºti ºi pen-tru activitatea de execuþie.

Având în vedere cele de mai sus, se impune aºadariniþierea de dezbateri gãzduite chiar de Revista Construcþiilorºi ale cãror concluzii sã fie finalizate prin ordine ºi decrete.

4) Un alt aspect pe care îl aduc în atenþie se referã laexercitarea profesiei de inginer constructor.

Reamintim cã în domeniu lucreazã de mulþi ani ºi spe-cialiºti pe a cãror diplomã nu apare menþiunea de constructor,dar care au fost pregãtiþi sã lucreze ºi în construcþii ºi care auprimit, la timpul respectiv, repartiþii guvernamentale la unitãþicu profil de construcþii. Aceste cadre tehnice s-au perfec-þionat în timp, acumulând experienþã ºi ocupând diversefuncþii, iar acum, deodatã, devin infractoare, conform propu-nerii fãcute la art. 10 a (a se vedea articolul apãrut în numãrul11 din decembrie 2005 al Revistei Construcþiilor).

Sã exemplificãm:Pânã în anul 1989, fiecare minister îºi avea construc-

torul propriu. Într-o asemenea situaþie se afla ºi MinisterulEconomiei Forestiere ºi Materialelor de Construcþii, careavea drept constructor propriu Trustul de ConstrucþiiForestiere ºi Industriale Braºov.

În subordinea Trustului se aflau o serie de grupuri deºantiere, construcþii forestiere ºi industriale (la începutavând titulatura de întreprinderi de construcþii forestiere).

La astfel de unitãþi erau repartizaþi atât absolvenþi aifacultãþilor de construcþii, cât ºi absolvenþi ai Facultãþii deSilviculturã ºi Exploatarea Pãdurilor - secþia de exploatareºi transporturi forestiere - care au avut în programã cursuride specialitate (finalizate cu examene ºi proiecte) de con-strucþii, drumuri, poduri ºi lucrãri de artã, funiculare ºi cãiferate, geotehnicã, utilaje pentru construcþii forestiere etc.Aceastã secþie a fost gânditã pentru a se asigura cadretehnice specializate în sectorul forestier, capabile ºi de aproiecta ºi executa lucrãri de construcþii pentru acest sector,integrate armonios în naturã, cu cât mai puþine dauneaduse mediului.

ªi acum pe aceºti absolvenþi, care au lucrat în dome-niul construcþiilor (civile-industriale, drumuri, poduri ºilucrãri de artã) zeci de ani, care s-au perfecþionat ºi auacumulat o vastã experienþã, îi condamnãm?

Încheiem cu speranþa cã cele semnalate vor fi trans-mise Uniunii Asociaþiilor de Ingineri Constructori dinRomânia, precum ºi Ministerului Transporturilor, Con-strucþiilor ºi Turismului, vor fi preluate de aceste orga-nisme ºi vor fi utile în luarea celor mai bune deciziipentru acest important sector al economiei.

De asemenea, am sugera redacþiei de a iniþia dezbateripe tema problematicii actuale ºi de viitor din sectorul deexecuþie.

Credem cã numai în baza unor concluzii desprinsedupã astfel de dezbateri pot fi formulate programe anuale,concrete, de activitate ale asociaþiilor profesionale ºi pot fiemise propuneri cât mai bune în direcþia elaborãriipoliticii statului în domeniul construcþiilor.


Mentenanþã ºi reabilitare în construcþii

dr. ing. Felician Eduard Ioan HANN – preºedintele Comisiei Naþionale Comportarea in situ a Construcþiilor

Monitorizarea comportãrii in situ a construcþiilor con-stituie o activitate de cea mai mare importanþã, prin faptulcã asigurã menþinerea calitãþilor construcþiilor sau, dupãcaz, refacerea lor, fãcându-le astfel apte pentru exploatareconform destinaþiei lor funcþionale.

Monitorizarea comportãrii in situ a construcþiilorcuprinde urmãrirea curentã, eventual ºi specialã, a aces-tora ºi intervenþiile asupra lor în vederea remedierii defi-cienþelor constatate sau a realizãrii schimbãrilor necesareobþinerii unor noi calitãþi.

Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcþiidefineºte drept componentã a aºa-numitului sistem al calitãþii„comportarea în exploatare ºi intervenþii în timp” (art. 9 i)pe care o detaliazã în art. 18, astfel: „Urmãrirea com-portãrii în exploatare a construcþiilor se face pe toatãdurata de existenþã a acestora ºi cuprinde ansamblul deactivitãþi privind examinarea directã sau investigarea cumijloace de observare ºi mãsurare specifice, în scopulmenþinerii cerinþelor.

Intervenþiile la construcþiile existente se referã lalucrãri de reconstruire, consolidare, transformare, extin-dere, desfiinþare parþialã, precum ºi la lucrãri de reparaþii,care se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiec-tantul iniþial al clãdirii sau a unei expertize tehniceîntocmite de un expert tehnic atestat ºi se consemneazã,în mod obligatoriu, în cartea tehnicã a construcþiei”.

Cele douã citate, prin modul neglijent de formulare,nasc confuzii ºi nedumeriri:

„ comportarea în exploatare” nu constituie un indicede calitate ºi nici „intervenþiile în timp”, în schimb,„urmãrirea comportãrii construcþiilor ºi intervenþiile peacestea în vederea asigurãrii aptitudinii lor pentruexploatare” (ceea ce echivaleazã cu monitorizarea com-portãrii in situ a construcþiilor) exprimã rolul acestei acti-vitãþi în realizarea/asigurarea calitãþii;

niciunul dintre cele douã aspecte prezentate,„urmãrirea” ºi „intervenþiile”, nu vizeazã o finalitatelegatã cumva de calitatea în construcþii; or, aceastã finali-tate apare doar dacã se face trimitere la „asigurarea aptitu-dinii pentru exploatare”, scopul declarat al tuturoractivitãþilor din construcþii ºi care reprezintã suma cali-tãþilor unei construcþii, calitatea ei globalã;

enumerarea lucrãrilor de intervenþie, deºi nu esteexhaustivã, nu are adaosul necesar etc. sau º.a., limitândarbitrar domeniul de aplicare;

generalizarea obligaþiei de a avea un proiect saurezultatul unei expertize chiar ºi în cazul reparaþiilormãrunte – incluse în enumerare, prin lipsa exceptãrii –este un non-sens.

scopul urmãririi comportãrii in situ a construcþiilornu este în nici un caz „menþinerea cerinþelor”; cerinþelesunt ale beneficiarilor ºi ele „se menþin” oricum, indife-rent de cum se comportã construcþia, respectiv indiferentde performanþele acesteia. Dacã performanþele construcþieisatisfac condiþiile de utilitate derivate din cerinþele benefi-ciarului, în raport cu destinaþia funcþionalã a construcþiei,ele sunt calitãþi pentru acea construcþie ºi îi definesc apti-tudinea pentru exploatare – or, scopul urmãririi compor-tãrii in situ este evaluarea aptitudinii ei pentru exploatareîn vederea justificãrii eventualelor intervenþii necesaremenþinerii sau refacerii acesteia;

Trecând peste aspectele legate de urmãrirea com-portãrii in situ a construcþiilor, despre care am mai scris,mã voi opri asupra problemelor legate de intervenþiileasupra construcþiilor.

Existã un „Normativ privind executarea lucrãrilor deîntreþinere ºi reparaþii la clãdiri ºi construcþii speciale”indicativ GE 032-97, normativ la fel de confuz ºi anost caºi Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcþii.

Iatã de ce:contrar titlului, normativul se ocupã de intervenþiile

pe construcþii , dar, din rândul celor enumerate înLegea nr. 10/1995 privind calitatea în construcþii, doar dereparaþii; în schimb, introduce întreþinerea ca o intervenþienemenþionatã prin lege. Ar fi trebuit sã se ocupe doar deîntreþinere ºi reparaþii ºi nu de intervenþii în general, altfelse creeazã confuzii; de exemplu, periodicitatea intervenþiilorstipulatã la pct. 2.4 ºi anexele 1 ºi 2 la ce tip de intervenþiise referã? la întreþinere? la cele din lege?

nu ºtiu de ce este nevoie de definirea unei termi-nologii care, în proporþie de 90%, nu prezintã interes sauspecific pentru domeniul antamat, multe fiind preluatedin lege. Reproduc doar patru din cele 40 de definiþiicuprinse în punctul 1.2. „Terminologie”:

„1.2.16 Lucrãri de întreþinere – refacerea periodicã aunor elemente de suprafaþã cu duratã scurtã de existenþã(finisaje, protecþii superficiale, straturi de uzurã) ºiînlocuirea unor piese cu uzurã rapidã de instalaþii ºiechipamente.

1.2.17 Lucrãri de reparaþii – refacerea sau înlocuireade elemente, detalii sau pãrþi de construcþii ºi instalaþiiieºite din uz, ca urmare a exploatãrii normale sau acþiuniiagenþilor de mediu.

1.2.32 Mentenanþã – ansamblul tuturor acþiunilortehnice ºi al acþiunilor organizatorice care le sunt asociate,efectuate în scopul menþinerii sau restabilirii construcþiei(element de construcþie) în starea de a-ºi îndeplini funcþiaspecificatã.

1.2.39 Reabilitare – lucrãri menite sã ridice gradul deconfort al unei construcþii, sã o repunã în stare deexploatare ºi sã o doteze cu elemente de confort modern.

Lucrãrile de reabilitare pot fi de o amploare mai maresau mai micã, de la reabilitare «uºoarã», limitatã ladotarea cu instalaþii sanitare, pânã la cea cu caracterexcepþional, având ca obiect ºi structura portantã”.

Aceste patru definiþii se referã într-adevãr la lucrãri deintervenþie pe construcþii, fãrã ca acest lucru sã fie expli-citat în text ºi fãrã ca reabilitarea sã fie cuprinsã în normativ,deºi la ea se referã mai ales legea.

În rest, normativul cuprinde numai generalitãþi plate,unele în discordanþã cu alte reglementãri, ca de exemplucele referitoare la urmãrirea comportãrii in situ aconstrucþiilor (P 130 – 99) sau cele mai vechi, neabrogate,privind reparaþiile (ex. P 95 – 77), ale fostelor ministere,comitete etc.

Aº mai semnala cã normativul, ca ºi Legea 10/1995 dealtfel, deºi se referã la „construcþii” în general, trateazã, defapt, „clãdiri”, normativul indicând în dispoziþiile finalecã pentru „construcþii speciale” reglementãrile se vorelabora de cãtre institutele „de specialitate”(?!).

În sfârºit, anexele 1 ºi 2 privind „duratele de existenþã(viaþã) ale clãdirilor ºi construcþiilor speciale în condiþii demediu normal” ºi „ale elementelor de construcþii ºi insta-laþii care compun clãdirile” pot fi utile pentru progra-marea intervenþiilor în cazul „lucrãrilor publice dinfonduri publice” pentru care aplicarea normativului esteobligatorie, în rest sunt foarte discutabile, mai ales dacã seplanificã „întreþinerea ºi reparaþiile” la care normativul arepretenþia de a se referi.

Toate aceste neînþelegeri, confuzii, neconcordanþerezultã din lipsa unei perceperi corecte ºi a unui conceptdiriguitor în problema atitudinii faþã de construcþiile reale,date în exploatare, aflate „in situ-l“ lor, adicã în amplasament.Ideea de bazã, fundamentalã în aceastã privinþã, este cãtoate activitãþile legate de realizarea ºi existenþa con-strucþiilor se concentreazã asupra asigurãrii, din faza deconcepþie ºi pânã la dispariþie, a aptitudinii lor pentruexploatare, adicã a acelor calitãþi prin care construcþiilesatisfac cerinþele beneficiarilor legate de destinaþia lorfuncþionalã.

Pentru durata de serviciu a construcþiilor, asigurareaaptitudinii lor pentru exploatare se face prin monito-rizarea comportãrii lor in situ, adicã prin urmãrirea aces-tei comportãri – fie curentã, fie specialã – ºi prinintervenþiile asupra construcþiilor.

În viziunea mea, intervenþiile asupra construcþiilor audouã aspecte, douã obiective:

(1) menþinerea aptitudinii pentru exploatare ºi (2) refacerea aptitudinii pentru exploatare.În primul caz, vorbim despre mentenanþã, în al doilea

caz despre reabilitare.1 – Mentenanþa construcþiilor este intervenþia prin care

urmãrim menþinerea, pãstrarea calitãþilor constructive ºifuncþionale ale construcþiilor aºa cum le-au fost imprimateprin concepþie, proiectare ºi execuþie. Mentenanþa nuinclude schimbãri, transformãri, modificãri, nici construc-tive, nici funcþionale ale construcþiilor supuse intervenþiilor.



Din aceastã categorie de intervenþii fac parteîntreþinerea ºi reparaþiile.

Întreþinerea este o intervenþie de mentenanþã asupraconstrucþiilor prin care se înlãturã nocivitãþile ce ar puteaproduce deteriorarea construcþiei sau disfuncþionalitãþi aleechipamentelor acesteia, fãrã a-i modifica aspectul saualcãtuirea.

Activitãþile pe care le cuprinde întreþinerea construc-þiilor sunt:

exploatarea corectã a construcþiei, cu respectareastrictã a premiselor avute în vedere la conceperea ºiproiectarea ei, în special în ceea ce priveºte acþiunilemediului tehnologic (mãrimea ºi distribuþia încãrcãrilor,vibraþiile, temperatura ºi umiditatea, agenþii chimici etc.);

curãþenia suprafeþelor libere interioare ºi exterioareale construcþiilor, prin ºtergere, spãlare, suflare etc., cu diversemateriale de curãþare (sãpun, detergenþi, aer, apã º.a.) ºiunelte adecvate situaþiilor (aspiratoare, maºini de mãturat,suflante, cârpe, perii º.a);

lubrifierea mecanismelor va asigura funcþionareapãrþilor mobile ale construcþiei (balamale la uºi, ferestre,chepenguri; încuietori la uºi ºi ferestre) ºi ale echipa-mentelor (robinete la instalaþiile de alimentare cu apãcaldã ºi rece, vanele instalaþiilor tehnologice, cilindrii ºipistoanele maºinilor ºi utilajelor etc.);

înlãturarea încãrcãrilor accidentale, ce provoacãsuprasarcini nocive pentru structura portantã a construcþiei(depuneri excesive de zãpadã ºi praf pe acoperiºuri, terase,balcoane, depozite de produse, inundaþii neprevãzute,izvoare subterane º.a.);

desfundarea conductelor de alimentare cu apã caldãºi rece ºi a canalelor de evacuare a apei menajere ºimurdare, dezaerisirea caloriferelor, spãlarea instalaþiilortehnologice, curãþarea grãtarelor, conductelor, burlanelor,jgheaburilor de evacuare a apei de ploaie etc.

Caracteristic intervenþiilor de întreþinere a construc-þiilor este cã se folosesc materiale, unelte ºi utilaje de altãnaturã decât cele utilizate la executarea lor; în plus, elesunt în mare parte programabile, fiind o expresie a spiri-tului gospodãresc al utilizatorului construcþiei, care nu olasã de izbeliºte, ci-i poartã de grijã sã nu se strice prearepede.

Reparaþia este o intervenþie de mentenanþã asupraconstrucþiilor prin care se refac porþiunile deteriorate sause înlocuiesc cu altele identice/similare, spre a le redafuncþionalitatea iniþialã.

În activitãþile de reparaþii sunt implicate meseriile de:zugrav/vopsitor, zidar, tâmplar, dulgher, betonist, faianþar,instalator (apã, gaze, electricitate, comunicaþii, încãlzire/ventilaþie) etc. ºi care, în cazurile mai complicate, aunevoie de o coordonare din partea unui inginer (constructor,instalator, tehnolog etc.). În cazul în care lucrãrile dereparaþii includ ºi consolidarea structurii portante aclãdirii este necesar sã se întocmeascã un proiect de con-solidare bazat, eventual, pe o expertizã tehnicã asuprastãrii construcþiei.

Activitãþile pe care le cuprind reparaþiile sunt:refacerea continuitãþii elementelor structurii portante

(fundaþii, stâlpi, grinzi, pereþi, planºee, strat portant la dru-muri, îmbrãcãminþi la tuneluri etc.) prin umplereagolurilor, armare, precomprimare, sudare, lipire, injectare,torcretare etc.

refacerea elementelor de finisaj ºi acoperiri pe porþi-unile degradate (tencuieli, zugrãveli, vopsitorii, placaje,pardoseli, tâmplãrie, stratul de uzurã pe ºosele.

înlocuirea pieselor stricate ce nu mai pot fi folosite(geamuri, uºi, ferestre, robinete, becuri, întrerupãtoare,prize, reazeme la poduri, parapete, scãri, nituri º.a)

Caracteristic intervenþiilor de reparaþii în construcþiieste cã se folosesc materiale, unelte ºi utilaje de naturacelor utilizate la executarea lor.

Reparaþiile ar trebui efectuate imediat la apariþia dete-riorãrilor construcþiei sau ale echipamentelor aferente,constatate cu ocazia controalelor de urmãrire curentãpentru a preveni extinderea ºi agravarea lor.

Atât întreþinerea, cât ºi reparaþiile au menirea de aaduce construcþia într-o stare cât mai apropiatã de ceaprevãzutã prin concepþie ºi proiect, fãrã a-i modificaaspectul sau alcãtuirea constructivã.

Spre deosebire de intervenþiile de mentenanþã care nuschimbã condiþiile de utilitate impuse performanþelor con-strucþiilor, intervenþiile de reabilitare le schimbã.

2 – Reabilitarea construcþiilor este intervenþia prin careurmãrim schimbarea/modificarea calitãþilor constructiveºi funcþionale conform noilor condiþii de utilitate cerutede beneficiari.

Noile condiþii de utilitate pot fi generate de uzura fizicã/degradarea excesivã a construcþiei, de uzura ei moralãprin necesitatea introducerii unor noi tehnologii, deschimbarea destinaþiei funcþionale sau chiar de bunulplac al proprietarului.

Reabilitarea include schimbãri în aspectul sau alcã-tuirea structuralã a construcþiei ºi modificãri funcþionalecorespunzãtoare acestora.

Ca ºi în cazul mentenanþei, se deosebesc douã situaþii aleintervenþiilor de reabilitare: renovarea ºi restructurarea.

Renovarea este intervenþia de reabilitare prin care serealizeazã modificarea aspectului construcþiei, dându-i oînfãþiºare nouã, mai atrãgãtoare, dar ºi schimbãri care sã-iîmbunãtãþeascã unele calitãþi de utilizare sau sã-i adaugealtele noi.

Activitãþile pe care le cuprinde renovarea sunt:schimbarea finisajelor interioare ºi exterioare sub

aspectul folosirii unor materiale noi faþã de cele existente,a unor structuri noi ºi a unor culori deosebite în raport cucele vechi;

schimbarea uºilor, a ferestrelor, a geamurilor, ascãrilor, a ancadramentelor, a ornamentelor etc;

schimbarea echipamentelor de încãlzire, ventilaþie,iluminat, de aducþiune ºi evacuare a apei, de dotare a bãiiºi WC-urilor etc.;

schimbarea pardoselilor, a îmbrãcãminþilor la dru-muri, a cãilor de rulare la poduri, a instalaþiilor de sem-nalizare ºi avertizare, a marcajelor º.a.

Prin renovare se modificã, în special, calitãþile ce þinde confortul vizual, higrotermic, auditiv, dar se pot modi-fica ºi calitãþile referitoare la siguranþa de utilizare, laigiena ºi puritatea aerului ºi chiar la economie. De regulã,renovarea este precedatã de lucrãri de reparaþie care sãconstituie un suport sãnãtos pentru modificãrile operate.Printre acestea pot apãrea ºi lucrãrile de asanare a focarelorde nocivitate (igrasie, mucegai, insecte, rozãtoare º.a.).


Renovarea presupune coordonarea din partea unuiarhitect, mai obiºnuit cu rezolvarea problemelor estetice.

Restructurarea este intervenþia de reabilitare princare se modificã alcãtuirea structuralã a unei construcþiiîn scopul mai bunei adaptãri la noile condiþii de utilitate,care sã satisfacã mai bine cerinþele beneficiarilor. Ea sereferã, în principal, la modificarea spaþiilor prin adãugiresau reducere de elemente constructive, dar ºi la modifi-carea schemelor statice de transmitere a încãrcãrilor, laintroducerea unor soluþii noi de protecþie la agenþii demediu natural ºi tehnologic, la adaptarea la normele desistematizare urbanisticã º.a.

Activitãþile pe care le cuprinde restructurarea sunt:recompartimentarea interioarã a clãdirilor prin desfi-

inþare sau creare de pereþi despãrþitori ºi atribuirea de noifolosinþe încãperilor realizate;

supraetajarea clãdirilor, cu luarea concomitentã demãsuri de adaptare la noile încãrcãri a structurii portanteexistente;

extinderea clãdirilor, prin realizarea unor construcþiilegate de cea existentã, creând, astfel, noi spaþii dedesfãºurare a activitãþilor;

transformarea drumurilor, prin reconstrucþia lortotalã sau parþialã, în vederea adaptãrii lor la noilecondiþii de trafic auto;

refacerea structurii corpului unor baraje în urmadeteriorãrii lor accidentale cu introducerea unor soluþiinoi de etanºare;

schimbarea structurii cãilor de rulare pentruadaptarea la condiþiile noi de încãrcare ale vagoanelor ºide viteza de deplasare a trenurilor; aceeaºi situaþie aparela cheiurile porturilor maritime ºi fluviale, la pistele deaviaþie, la poduri º.a.m.d.

Cam acestea sunt obiectivele ºi mijloacele de realizarea celor douã activitãþi – mentenanþa ºi reabilitarea – cealcãtuiesc partea de intervenþii pe construcþii în cadrulmonitorizãrii comportãrii lor in situ.

Este uºor de observat cã problemele se leagã ºi pot fiexplicate uºor dacã se porneºte de la conceptul de aptitu-dine pentru exploatare a construcþiilor în jurul cãruia ºiavându-l drept þintã finalã se învârt absolut toate acti-vitãþile din construcþii.

Mentenanþa ºi reabilitarea construcþiilor trebuie sã steaîn atenþia tuturor acelora ce exploateazã construcþiile –proprietari, administratori, utilizatori – iar autoritateapublicã localã trebuie sã vegheze ca nu cumva neexe-cutarea acestor activitãþi sã pericliteze viaþa, sãnãtatea,integritatea corporalã, bunurile ºi curãþenia mediuluinostru de viaþã.

BIBLIOGRAFIE

1. Hann F. E. I – Întreþinere ºi reparaþii în: Materialeleschimbului de experienþã „Comportarea in situ a con-strucþiilor” ed. 8; Bacãu, 20-22 sept. 1990.

2. Hann F. E. I – Reabilitarea construcþiilor în „Calitateaºi disciplina în construcþii” nr. 1, 2 3 – 1993.

3. Hann F. E. I – Reabilitarea clãdirilor de locuit, Colecþia„Comentarii ºi recomandãri CNCisC, nr.4, 2004.


Silozuri metalicepentru industria alimentarã

SOLUÞIE CONSTRUCTIVÃdr. ing. Helmut KÖBER, ing. Gabriela SCHNEIDER, ing. Dan STANEL – SC IPROLAM SA

TEMA DE PROIECTARE

Temele tehnologice primite pentru

proiectarea celor douã complexe de

mori cuprindeau acelaºi flux tehno-

logic, ceea ce a condus la o alcãtuire

a acestora similarã în principiu. Ca atare,

fiecare dintre cele douã complexe

este alcãtuit din câte trei construcþii

cu urmãtoarele destinaþii: siloz de

materie primã, moarã ºi siloz de pro-

duse finite.

Deosebirile dintre cele douã teme

de proiectare constau în dimensiunile

în plan ºi pe verticalã ale celor trei

construcþii, în compartimentãrile

acestora, precum ºi în formele ºi

nivelurile de amplasare ale pâlniilor

silozurilor.

Fãcând precizarea cã morile nu

prezintã interes pentru acest articol,

fiind realizate cu structurã metalicã

clasicã, în continuare se vor prezenta,

pe scurt, caracteristicile geometrice

ale celor patru silozuri, ale cãror

asemãnãri ºi deosebiri au impus sis-

temul adoptat pentru structura lor de

rezistenþã.Silozul de grâu (fig. 1), cu înãl-

þimea de 34 m, are în plan o suprafaþã

de circa 68 mp, care cuprinde în

perimetru trei deschideri de câte 3 m

ºi trei travei de câte 2,5 m. Alcãtuirea

pe verticalã este cea clasicã, fiind

compusã din galeria inferioarã cu

înãlþimea de 7 m, bateria de silozuri

propriu-zisã cu înãlþimea de 22 m ºi

galeria superioarã cu înãlþimea de

circa 5,5 m. Bateria de silozuri este

compusã din 9 incinte poligonale

alãturate, cu dimensiuni în plan

Articolul de faþã îºi propune sã prezinte o soluþie utilizatã în premierã în România pentru realizarea unor silozuricu structura integral metalicã, destinate pãstrãrii cerealelor ºi produselor obþinute dupã prelucrarea acestora prinmãcinare.

Beneficiarul, firma româneascã EUROPEANFOOD – Oradea, a solicitat întocmirea a douã proiecte asemãnãtoarepentru construcþia complexelor de mori din localitãþile ªtei ºi Drãgãneºti, destinate prelucrãrii grâului, respectivporumbului. Cererea expresã a beneficiarului a constat în proiectarea structurilor tuturor construcþiilor din metal,datoritã avantajelor la execuþie cunoscute.

Proiectarea structurilor de rezistenþã s-a realizat în anul 2003 de cãtre colectivul de rezistenþã al SC IPROLAM SABucureºti, din care fac parte autorii acestui articol, pe baza funcþionalitãþilor ºi a datelor privitoare la încãrcãri,precizate în planurile tehnologice furnizate prin firma comanditarã de cãtre OCRIM- Italia.

Execuþia ºi montajul sunt efectuate de Uzina de Construcþii – Montaj Bocºa, la ora elaborãrii articolului construcþiilefiind terminate.

Foto 1 Fig.1: Silozul de grâu


de 2,5 m x 3 m, fiecare având ocapacitate de stocare de 90 t, astfelcã, în total, bateria poate conþine 810 tde grâu. Incintele sunt dotate cu câte12 pâlnii identice, cu forma detrunchi de piramidã cu cele treidimensiuni sub 1 m, amplasate toatela nivelul +6,50 m.

Silozul de produse finite din grâu

(fig. 2) face parte dintr-o construcþie

cu înãlþimea de 38 m ºi suprafaþa în

plan de 255 m, împãrþitã în 4 deschideri

de 3,7 m ºi o deschidere de 2,4 m,

precum ºi în 4 travei de câte 3,7 m.

Construcþia este complex alcãtuitã

din punct de vedere tehnologic,

bateriile de silozuri sunt amplasate

excentric în plan, pe toatã înãlþimea

lor fiind învecinate cu planºee din

beton armat, rezemate pe grinzi meta-

lice, care au fost încastrate în corpul

bateriei de silozuri. Dedesubtul

bateriei de silozuri, sub cota +18,7 m,

existã încã patru niveluri dezvoltate

pe întreaga suprafaþã a construcþiei, a

cãror planºee s-a cerut prin temã sã

fie realizate din beton armat rezemat

pe grinzi metalice. La unele dintre

aceste niveluri, construcþia susþine ori-

zontal ºi parþial vertical ºi douã anexe

parter, realizate fãrã rosturi, cu suprafe-

þele de 200 mp, respectiv 155 mp.

Bateria de silozuri are o înãlþime de

circa 15 m ºi este alcãtuitã în plan din

6 incinte pãtrate cu dimensiuni de 3,7 m

x 3,7 m, având fiecare o capacitate

de stocare de circa 90 t ºi 12 incinte

dreptunghiulare de 1,85 m x 3,7 m,

fiecare cu capacitãþi de 19 t sau 30 t,

capacitatea totalã de stocare a

bateriei fiind de 840 t de fãinuri de

grâu. Pâlniile silozurilor, câte una

pentru fiecare incintã, au forme

diferite ºi înãlþimi variind între

3,20 m ºi 5,80 m, fiind însã amplasate

la acelaºi nivel, respectiv +18,7 m.

Deosebit pentru aceastã baterie desilozuri este necesitatea ca ea sãreprezinte reazemul pentru grinzileplanºeelor din beton amplasate laniveluri diferite.

Silozul de porumb (fig. 3) are oînãlþime de 32 m ºi o suprafaþã înplan de circa 23 mp, care cuprinde înperimetru trei deschideri de câte 3 mºi o travee de 2,5 m. Înãlþimeagaleriei inferioare este de 6 m, cea abateriei de silozuri de 20 m, iar a galeriei

superioare de circa 5,5 m. Bateria desilozuri este compusã din 3 incintealãturate, cu capacitatea totalã de sto-care de 30 t de boabe de porumb.Pâlniile au aproximativ aceeaºi formã,poziþionare în plan ºi dimensiuni ca ºila silozul de grâu, fiind amplasate lacota +6,05 m. De remarcat cãînãlþimea silozului este de circa 12 orimai mare decât dimensiunea minimãîn plan, fapt care conduce la prezenþariscului de rãsturnare a construcþiei.

Foto 2 Foto 3

Fig. 2 : Silozul de produse finite din grâu



Silozul de mãlai (fig. 4) are în plan

o suprafaþã de circa 165 mp ºi o înãl-

þime de 32 m. Construcþia se dezvoltã

în plan pe 4 deschideri ºi 3 travei cu

trama de 3,7 m. Înãlþimile primelor

douã substructuri verticale sunt vari-

abile datoritã modului particular de

amplasare al pâlniilor la cote diferite.

Astfel, galeria inferioarã are

înãlþimi cuprinse între 6,0 ºi 13 m,

bateria de silozuri dezvoltându-se

apoi pânã la cota de circa 21 m.

Galeria superioarã are înãlþimea de

circa 5 m. Pâlniile care deservesc

incintele au forme ºi înãlþimi mult

diferite între ele.

SOLUÞIA ADOPTATÃ

PENTRU STRUCTURA DE REZISTENÞÃ

A SILOZULUI DE GRÂU

Încã de la început, trebuie fãcutã

menþiunea cã soluþia structuralã

prezentatã în acest articol se poate

aplica numai la bateriile alcãtuite din

incinte de formã poligonalã. Pentru

exemplificarea noutãþii soluþiei

prezentate de alcãtuire a structurii de

rezistenþã a silozurilor metalice, a fost

ales silozul de grâu, deoarece alcã-

tuirea regulatã a acestuia permite

înþelegerea rapidã a principiului dupã

care a fost proiectatã structura. Dupã

aceastã prezentare se va face referire

ºi la modalitãþile în care au fost rezol-

vate problemele specifice ridicate la

celelalte silozuri de cerinþele arhitec-

turale ºi tehnologice.

Soluþia tradiþionalã de alcãtuire a

bateriilor de silozuri metalice constã

în realizarea a douã substructuri inde-

pendente, ºi anume: silozurile pro-

priu-zise, alcãtuite fiecare din tablã

rigidizatã ºi structura de susþinere a

acestora, alcãtuitã sub formã de cadre

spaþiale supraetajate pe care reazemã

vertical ºi orizontal silozurile care

formeazã bateria.

Spre deosebire de aceastã soluþie,

cea prezentatã în acest articol con-

denseazã cele douã substructuri,

Foto 4Fig. 4 : Silozul de mãlai

Fig. 3: Silozul de porumb




structura de susþinere în cadre fiind

pãstratã numai pe înãlþimea galeriei

inferioare, corpul propriu-zis al

bateriei de silozuri fiind realizat din

panouri metalice prefabricate, dis-

puse vertical, care dupã executarea

îmbinãrilor de montaj devin capabile

sã preia ºi sã transmitã atât încãrcãrile

provenite din materialul depozitat,

din utilajele de încãrcare ºi galeria

superioarã, cât ºi pe cele provenite

din vânt ºi seism. În plus, aceastã

soluþie permite condensarea în plan

orizontal a spaþiului ocupat de bateria

de silozuri (fig. 5).

Fiecare panou curent prefabricat

(fig. 6) este alcãtuit din douã profile U

verticale, între care, sudate de aces-

tea sunt dispuse profile U orizontale.

De toate profilele ce formeazã acest

schelet se sudeazã tabla interioarã a

silozului. În acest mod, profilele U

orizontale devin rigidizãri pentru

aceasta. Din calculul tablei,

rigidizãrile s-au dispus la distanþã de

50 cm pe verticalã.

În cazul a douã silozuri alãturate,

se dispun table pe ambele pãrþi ale

scheletului. Cea de-a doua tablã se

prinde de profilele orizontale cu rol

de rigidizãri prin sudurã executatã în

gãuri. Stâlpii bateriei de silozuri iau

naºtere la montajul panourilor care se

întâlnesc, rezultând o secþiune cheso-

natã, alcãtuitã din profilele U verti-

cale ale panourilor.

Aceastã alcãtuire a stâlpilor a

impus imaginarea a douã tipuri de

panouri : primul tip este caracterizat

de dispunerea celor douã profile U

verticale cu inima cãtre exteriorul

Fig. 5: Ansamblu de panouri

Fig. 6: Detalii de alcãtuire a panourilor prefabricate – nod central

Fig. 6a: Detalii de alcãtuire a panourilor prefabricate – nod de colþ




Sisteme moderne de închiderepentru pereþi ºi acoperiºuri


panoului, iar cel de-al doilea tip de

dispunerea celor douã profile U verti-

cale cu inima cãtre interiorul

panourilor. Aºezând toate panourile

de tipul 1 pe o direcþie ºi toate

panourile de tipul 2 pe direcþie per-

pendicularã, se obþine, dupã reali-

zarea sudurilor de montaj, structura

spaþialã a bateriei de silozuri.

Odatã imaginat acest sistem de

realizare a structurii silozurilor, pro-

blema care s-a pus a fost realizarea

tronsonãrii lor pe verticalã.

Având în vedere cã pe direcþie ori-

zontalã dimensiunile panourilor

diferã în funcþie de tramã, se impune

ca dimensiunea verticalã aleasã sã fie

gabariticã pentru transport. Prin

urmare, stabilirea înãlþimii panourilor

s-a fãcut pentru fiecare siloz în parte

þinând cont atât de condiþia de mai

sus, cât ºi de înãlþimea respectivului

siloz, în aºa fel încât sã se obþinã în

final un numãr cât mai mic de tipuri

de panouri.

Tronsonarea a avut în vedere

dimensiunile profilelor verticale

care alcãtuiesc stâlpii bateriei de

silozuri. Îmbinarea pe verticalã a

stâlpilor s-a prevãzut sã se facã în

aceeaºi secþiune. Pentru a se putea

executa aceastã îmbinare, rigidi-

zãrile tablei au fost decalate pe ver-

ticalã cu jumãtate din distanþa

dintre ele, ulterior asamblãrii între

ele a douã tronsoane urmând sã se

sudeze pe contur, la montaj, bucãþi

de tablã de aceeaºi grosime cu cea

a panourilor ºi cu înãlþimea de 50 cm,

pentru a se asigura continuitatea

acesteia (fig. 7).

Fig. 6b: Detalii de alcãtuire a panourilor prefabricate – nod marginal

Fig. 7: Îmbinarea pe verticalã a panourilor prefabricate



Protejarea construcþiilor,a echipamentelor ºi instalaþiilor industriale

SISTEME DE VOPSIRE INDUSTRIALÃÎn ultimii ani, Anticorosiv SA,

prin laboratorul propriu de cerce-tare ºi dezvoltare produse, ºi-aconcentrat eforturile pentru moder-nizarea portofoliului de produse ºialinierea acestuia la standardele decalitate acceptate de UniuneaEuropeanã, una din liniile de pro-duse, avute în vedere în mod spe-cial, fiind sistemele de vopsireindustrialã.

Aceste eforturi au fost con-cretizate prin realizarea unor noivopsele fãrã solvenþi sau în dispersiiapoase, ecologizate sau cu unconþinut mic de solvenþi. De aseme-nea, în luna martie a anului curentse va pune în funcþiune o linie com-plet nouã, de ultimã generaþie, pen-tru fabricaþia de vopsele industriale,astfel ca produsele firmei Anticorosivsã poatã face faþã competiþiei de pepiaþa europeanã în perspectivaaderãrii.

În ansamblul investiþiilor dinultimii 2 ani, s-a intrat într-o nouãetapã de dezvoltare prin dotarea ºiacreditarea de cãtre RENAR a labora-torului propriu de testare ºi verificare

a calitãþii ºi, ulterior, externali-zarea acestuia, devenind un labora-tor de terþã parte – OMNITESTLABORATOR, care poate realizaservicii de analize ºi verificãri înregim acreditat º i pentru alteinstituþii.

Este de subliniat faptul cã sis-temele de vopsire industrialã con-ferã suporturilor pe care suntaplicate, fie cã sunt din metal saubeton, o duratã mai lungã de viaþã,formând o barierã de protecþieîmpotriva agenþilor atmosferici,intemperii, radiaþii ultraviolete, cli-mat marin sau împotriva ataculuicompuºilor chimici agresivi.

Aplicaþii:protejarea echipamentelor ºi

utilajelor industriale;protejarea construcþiilor ºi

confecþiilor metalice;protecþia interioarã ºi exte-

rioarã a cisternelor de cale feratã ºia vagoanelor de transport marfã;

protecþia conductelor îngropatesau supraterane;

protecþia interioarã a rezer-voarelor de vin, bere, ulei, sucuride fructe, fiind avizate alimentar înaceastã direcþie;

vopsirea exterioarã a turnurilorde rãcire;

protecþia exterioarã a rezer-voarelor de produse petroliere sausubstanþe chimice;

protecþia tablierelor metaliceale podurilor rutiere sau de caleferatã;

protecþia anticorozivã a echi-pamentelor portuare, macarale,estacade;

protecþii interioare ale bazinelorde ape reziduale, canalelor de apeuzate.

Selectarea unui sistem de pro-tecþie adecvat trebuie sã þinã contde o serie de factori ca: stareasuportului, posibilitãþile de pre-gãtire a acestuia, mediul de expu-nere al construcþiei sau modalitãþilede aplicare a protecþiilor.

În continuare, sunt prezentatecâteva dintre noile soluþii de pro-tecþie specialã, Anticorosiv SA fiindlider naþional în cercetarea ºi pro-ducþia de materiale anticorozivepentru beton ºi metal.


Protecþia interioarã a canalelor

de gaze arse din termocentrale

În premierã naþionalã, la Com-

plexul Energetic Turceni, Anticorosiv

– Bucureºti a aplicat în anul 2005,

în colaborare cu Energomontaj

Turceni, o soluþie de protecþie prin

vopsitorie pentru canalele metalice

de gaze arse, conceputã pentru

reducerea costurilor de întreþinere a

acestor canale, neprotejate pânã în

prezent.

Datoritã mediului chimic agre-

siv ºi condiþiilor de temperaturã

ridicate (200 0C), neprotejarea

canalelor de gaze arse impune înlo-

cuirea acestora la interval de 2 ani,

cu costuri de înlocuire ridicate, ºi

întreruperea temporarã a activitãþii.

Specialiºtii Anticorosiv au for-

mulat un sistem de vopsitorie

modern care prelungeºte durata de

viaþã a canalelor de gaze arse pânã

la minimum 6 ani cu efect direct

asupra costurilor de întreþinere.

Soluþia aplicatã, SILUREX GF,

este o vopsea fãrã solvent, pe bazã

de rãºini poliesterice modificate ºi

ramforsate cu fulgi de sticlã, stratul

de protecþie având o grosime minimã

de 1,5 mm. Ramforsarea cu fulgi

de sticlã conferã protecþiei o

aderenþã foarte bunã la metal, flexi-

bilitate, rezistenþã excelentã la

abraziune ºi rezistenþã termicã.

Rãºinile poliesterice utilizate con-

ferã protecþiei rezistenþã chimicã

impusã de mediul agresiv al

gazelor arse.

Sistemul de vopsire SILUREX GF

este o soluþie inovatoare cu care

Anticorosiv vine în întâmpinarea

problemelor de mentenanþã cu care

se confruntã companiile din sec-

torul energetic.

Protecþia antifoc

a construcþiilor metalice

În domeniul construcþiilor meta-

lice, intrarea în Uniunea Europeanã

va impune obligativitatea protecþiei

la foc a structurilor metalice.

În perspectiva alinierii la aceste

norme, Anticorosiv SA Bucureºti

poate oferi un pachet complet de

servicii, constând în:sistem de vopsire – ALOREX

ANTIFOC W2;echipã proprie pentru execuþia

lucrãrilor de termoprotecþie, avizatãPSI;

certificare INCERC ºi PSI.

Sistemul de protecþie la foc,ALOREX ANTIFOC W2, constã înaplicarea unui strat de grundalchidic, apoi vopseaua rezistentãla foc, marca ALOREX, ºi un stratfinal de vopsea decorativã.

ALOREX ANTIFOC W2 este ovopsea acrilicã în dispersie apoasãºi asigurã un timp de rezistenþã lafoc de maximum 90 minute.

Pentru asigurarea protecþieioptime la foc a structurilor meta-lice, grosimea vopselei termo-spumante se calculeazã þinând contde urmãtorii factori:

timpul de rezistenþã la focnecesar;

structura profilului metalic;factorul de masivitate Hp/A

(raportul dintre perimetrul profi-lului expus la foc ºi aria secþiuniitransversale).

ALOREX ANTIFOC W2 s-adovedit o soluþie eficientã, fiindagreatã ºi aplicatã cu echipa pro-prie pentru:

Institutul Naþional de Statisticã;Muzeul Naþional de Istorie;Magazinele Penny Market –

Ploieºti, Constanþa, Medgidia,Râmnicu-Sãrat, Tecuci ºi Tulcea;

KirschBaum Sibiu.


Acoperiºuri fãlþuitePrintre diversele tehnologii ºi

materiale utilizate la acoperirea con-strucþiilor, acoperiºurile fãlþuite ocupãun loc aparte.

Tehnica fãlþuirii este cunoscutã înEuropa încã din timpul construcþieiprimelor catedrale, iar avantajeledovedite au dus la aplicarea acesteitehnici pe o scarã din ce în ce mailargã. Aceste avantaje constau în:

versatilitate – materialele fãlþuitepot îmbrãca cele mai diverse formeale unui acoperiº; se pot desena celemai variate modele pe acoperiº; permitsoluþii ingenioase de conducere aapelor;

se pot realiza acoperiºuri cupanta foar te micã, pânã la 3 0

înclinaþie;greutate redusã – acoperiºurile

realizate, de exemplu, din aliaj dealuminiu, cântãresc 1,9 kg/m2;

rezistenþã la agenþii atmosferici,nu puþine fiind acoperiºurile fãlþuitecare au traversat secolele.

Materialele recomandate pentruexecutarea acoperiºurilor fãlþuite suntcuprul, zincul (a nu se confunda cutabla zincatã) ºi aliajele din alu -miniu, materiale nobile care ºi-audovedit calitãþile în timp.

Iatã o scurtã prezentare a lor:Cuprul este, prin excelenþã, primul

material capabil sã înfrunte secolele.Culoarea strãlucitoare naturalã acuprului se modificã în timp, trecândprin diferite nuanþe de maro-închis.Pe suprafeþele înclinate, stratul pro-tector de oxid continuã sã se dezvoltede-a lungul timpului ºi, în cele dinurmã, va apãrea acea patinã verzuiecaracteristicã produselor din cupru.

Firma KME din Germania oferãdin fabricã materialul în trei forme:

TECU CLASSIC;TECU OXID – preoxidat, cu

aspect brunat;TECU PATINA – pretratat pentru

aspect patinat.Zincul este un material care s-a

consacrat în sec. al XIX-lea, fiindintens utilizat la acoperirea clãdirilorridicate în acel timp la Paris.Bucureºtiul a beneficiat ºi el de acestmaterial, multe din clãdirile de pres-tigiu construite în perioada interbe-licã fiind acoperite cu zinc. Un aliajde tipul Rheinzink® se obþine din zincelectrolitic cu grad de puritate ridicat,prin adãugarea unei cantitãþi binedeterminate de cupru ºi titan.

Tabla din zinc este rezistentã ladiferenþele de temperaturã, esteignifugã ºi anticorosivã. Durata deviaþã a învelitorilor din tablã de zinc –chiar ºi în condiþii de mediu nefavora-bile – este de cel puþin 80-100 de ani.

Un exemplu de aliaj de aluminiudestinat acoperiºurilor fãlþuite este Falzonalde la firma NOVELIS (Germania).Falzonalul este un amestec de aluminiu,mangan ºi magneziu care asigurãmaterialului maleabilitate. Falzonaleste vopsit PvdF în culori variate(garanþie de minimum 10 ani a strãlu-cirii vopselei) ºi lãcuit cu lac poliesterpe interior.

Proiectele de construcþii la carepoate fi utilizatã tehnica fãlþuirii suntfoarte diverse ºi includ:

locuinþe private: case, vile,blocuri mansardate etc.;

show-room-uri, magazine;spaþii expoziþionale;sãli de sport, bazine de înot;clãdiri cu destinaþie turisticã:

hoteluri, cabane, pensiuni;biserici;obiective publice de prestigiu:

palate, muzee, imobile oficiale etc.

Materialele prezentate, precum ºiutilajele ºi sculele necesare prelu-crãrii lor sunt oferite de cãtre firma

Str. Siriului 60A,Sector 1, Bucureºti.

Tel.: 021-232.12.55, Fax: 021-232.06.29.

...vã oferãTEHNOLOGII ªI UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII

Peste 12 ani de prezenþã pe piaþa construcþiilor din România

Vã aºteptãm laCONSTRUCT EXPO-ANTREPRENOR,la standul nostru amplasatpe Aleea Centralãa ComplexuluiExpoziþionalROMEXPO.


INTERMAT 2006POTAIN LANSEAZÃ NOI MODELE „IGO”

Concret, POTAIN va expune14 macarale dintre care 3 macaraleautoridicãtoare din gama Igo, printrecare ºi noile modele Igo 11 ºi Igo 22.De asemenea, la expoziþie va fiprezentã ºi macaraua Igo 50, cea maimare din aceastã gamã. În plus,Potain va expune ºi noile sisteme desiguranþã ºi avertizare în condiþiinefavorabile de lucru (vânt puternic).

Noul model Igo 22 este disponibilcu braþul de 26 m sau de 28 m. Igo 22are capacitatea maximã de 1,8 t.

Versiunea de macara cu braþul de 26 mare capacitatea maximã de 1 t, la razamaximã. Varianta de braþ de 28 m arecapacitatea maximã 850 kg, la razamaximã.

Modelul Igo 22 se distinge faþã decompetitori ca fiind singura macaradin aceastã gamã, capabilã sã lucrezela 230 V monofazat sau 400 V, învarianta standard. Potain oferã, deasemenea, varianta cu braþ mai scurtpentru a optimiza diagrama desarcinã.

Noul model Igo 22 este dotat cuvariator de frecvenþã pentru dispozi-tivul de ridicare, ceea ce conferãvitezã de lucru sporitã ºi o producti-vitate mai mare pe ºantier. Sistemulde deplasare a cãruciorului ºi meca-nismul de rotire sunt dotate tot cuvariatoare de frecvenþã, astfel încâtmanevrarea macaralei se face lin ºisilenþios.

Siguranþa pe ºantier rãmâne o pri-oritate, Igo 22 având patru indicatori(care monitorizeazã raza, înãlþimea,sarcina ºi momentul), conectaþi lainstalaþia de comandã ºi control.Toate mecanismele macaralei suntdispuse într-un spaþiu uºor accesibil,la baza macaralei, iar dispozitivul decomandã radio permite operatoruluimanevrarea macaralei de la distanþãîn condiþii de vizibilitate excelentã.

Al doilea model nou este Igo 11,care are capacitatea maximã de 1,3 tºi un braþ de 18 m. Poate sã ridicepânã la 650 kg la raza maximã ºi areînãlþimea sub cârlig de 16 m. Ca ºi lacelelalte modele, Igo 11 dispune devariator de frecvenþã la dispozitivulde ridicare, ceea ce permite omanevrare precisã a sarcinii ºi exce-lente viteze de ridicare. Acest modelare un consum foarte redus deenergie.

Echipamentul este uºor de trans-portat, pe trailer sau pe axele proprii,având o gardã la sol mare, astfel încâtaccesul în ºantier sã fie facil.

Confruntãrile pe piaþa concurenþialã din sfera construcþiilor sunt, cum se spune, un lucru la „modã” pe planeuropean sau pe mapamond.

Firme de prestigiu ºi nu numai se prezintã la manifestãrile expoziþionale cu tot ceea ce au mai performant învederea câºtigãrii a tot mai mulþi clienþi.

În domeniul ofertei de utilaje pentru construcþii, „lupta” se duce „corp la corp”, produsele fiind armele aruncate în atac.Dacã ne referim la o grupã mare ºi importantã din categoria acestor utilaje, este bine sã ºtim cã în 2006, la Paris

are loc cel de-al doilea mare târg în domeniu dupã Bauma (Germania). Este vorba despre INTERMAT care sedesfãºoarã din 3 în 3 ani.

Ediþia din acest an reuneºte în concurs, în luna aprilie, expozanþi de înaltã clasã tehnicã ºi tehnologicã. INTERMATeste în 2006 cel mai mare târg de utilaje de construcþii.

Una dintre puternicele firme prezente la Paris este POTAIN, care lanseazã cu acest prilej noi modele „Igo”.


Alte avantaje ale acestui modelsunt: spaþiul de amplasare redus ºiraza de acþiune micã; aceste facilitãþifac din Igo 11 macaraua idealã pentrurenovarea clãdirilor în centreleistorice ale oraºelor, de exempluunde accesul ºi zonele de operaresunt drastic limitate.

Adiþional faþã de noile modele,POTAIN va promova ºi ultimeletehnologii în acest domeniu:

• „Dialog Wind Igo” ºi „Top Zone”ambele disponibile la modelele maimari decât Igo 12.

Sistemul „Dialog Wind Igo” moni-torizeazã viteza vântului; în cazul încare acesta ajunge la 50 km/h averti-zarea sonorã este pornitã, iar dacãviteza depãºeºte 72 km/h funcþionareamacaralei este întreruptã.

A doua opþiune, „Top Zone”, esteun sistem auxiliar al dispozitivului decomandã radio, pentru prevenireaintersectãrii razelor de lucru a maca-ralelor, atunci când acestea suntapropiate.

Tabelul 1: Caracteristicile noilor modele Potain.

IGO 22


Siguranþa structuralã ºi calitatea execuþieiPetru MIHAI, Nicolae FLOREA – Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi” Iaºi,

Ioan TUNS – Universitatea „Transilvania” Braºov

Sistematizarea pe criterii riguroasea informaþiilor privind diverse defecteºi avarii constatate în construcþii a per-mis obþinerea unei baze complexe dedate, pentru un numãr însemnat de ele-mente ºi obiective existente, sub aspec-tul clasificãrii cauzelor, al naturii, alsferei de extindere ºi al frecvenþei deapariþie a disfuncþionalitãþilor.

Colectarea ºi sistematizarea infor-maþiilor, care caracterizeazã defecteleºi avariile înregistrate, reprezintã fazaprimarã a unui proces mai complex,prin care se urmãreºte:

prelucrarea statisticã a infor-maþiilor, operaþie care necesitã în pre-alabil o prezentare tipologicã aacestora, în vederea încadrãrii într-omatrice unitarã;

efectuarea unei analize detaliate acazurilor reprezentative, întâlnite cu ofrecvenþã ridicatã ºi care prezintã impli-caþii economice deosebite, în scopulalegerii celor mai indicate metode deremediere ºi de preîntâmpinare a pro-ducerii accidentelor în viitor.

Astfel, rezultatele unei cercetãri efec-tuate asupra a 800 de avarii, constatatela construcþii executate în Europa, aratã cã:

52% din avarii s-au produs laconstrucþiile civile ºi numai 22% lacele industriale;

63% din avarii au reprezentatcedãri ale structurilor, iar 37% au fostrezultatul producerii unor deformaþiisau stãri de fisurare, situate peste limi-tele admisibile;

36% din erorile de proiectare ºi54% din erorile de execuþie au apãrutca urmare a insuficienþei cunoºtinþelortehnice;

63% din avarii au avut la origi-ne încãlcarea regulilor generale deexecuþie ºi exploatare ºi 16% s-audatorat nerespectãrii prescripþiilorspecifice.

Efectul favorabil exercitat de verificãrileºi controlul suplimentar, desfãºurate înscopul evitãrii erorilor grosolane, este pusîn evidenþã de urmãtoarele constatãri:

52% din erorile construcþiilor aufost depistate pe durata execuþiei, 45% întimpul exploatãrii ºi 3% dupã demolare;

55% din erori pot fi descoperiteprin control suplimentar, 32% fãrã unastfel de control, iar la 13% dincazuri nu a fost posibil sã fie identifi-cate greºelile sãvârºite.

Din cele prezentate, rezultã impor-tanþa deosebitã pe care o poate exercitaefectuarea corectã ºi la timp a controluluide calitate, în scopul diminuãrii influ-enþei exercitate de erorile grosolane(greºeli) asupra siguranþei construcþiilor.

Deºi o serie de specialiºti în dome-niu sunt de pãrere cã erorile grosolanenu trebuie luate în considerare,întrucât pot fi sesizate în urma unuicontrol de rutinã, consecinþele aces-tora fiind eliminate sau diminuate încea mai mare mãsurã, practic, acestease situeazã la originea celor mai multeaccidente [1].

Din acest motiv, numeroºi cercetã-tori sunt de pãrere cã problemaesenþialã a siguranþei structurilor oreprezintã tocmai apariþia erorilorgrosolane, comise de persoane impli-cate în procesele de realizare a con-strucþiilor, ºi nu lipsa de rafinament aprescripþiilor.

Ca urmare a unei concepþii eronate,s-a ajuns la situaþia ca cea mai mareparte a eforturilor sã fie depuse înscopul rezolvãrii unor probleme teo-retice ºi matematice. Examinareastãrii reale de avariere a structurilor aarãtat cã lipsurile manifestate în operaþiide verificare constituie cauzele esenþialeale scãderii siguranþei structurale [2].

În concluzie, acþiunile întreprinseîn vederea perfecþionãrii teoriei sigu-ranþei construcþiilor, materializateprin norme tehnice elaborate pe bazeprobabilistice, trebuie armonizate cucele ce vor fi depuse pentru evitareagreºelilor grosolane. Acestea, în diversefaze de activitate, au ºanse ridicatede a se situa la originea produceriiaccidentelor.

În þara noastrã s-au înregistratunele greºeli de concepþie, urmate deaccidente (chiar sub încãrcãri deintensitate moderatã), greºeli de exe-cuþie (evidenþiate, mai ales, de cutremure)

ºi, în special, greºeli în procesul deexploatare, soldate cu deteriorareagravã a unor structuri.

Unitãþile puternice de proiectaredispun de un sistem bine pus la punctde urmãrire ºi control al activitãþilorspecifice, ceea ce face improbabilãsãvârºirea unor greºeli grave deproiectare. Drept urmare, atenþia artrebui orientatã, în special, asupracontrolului execuþiei ºi a modului deexploatare, date fiind consecinþele,tot mai evidente, ale agresivitãþii fizico-chimice exercitate asupra betonuluiarmat.

Situaþia s-a modificat radical încondiþiile actuale când, prin dispa-riþia marilor institute de profil (majori-tatea de nivel naþional), activitãþile deproiectare s-au disipat în cadrul anenumãrate unitãþi minuscule, lipsitede posibilitatea de a beneficia deserviciile unor specialiºti competenþiºi cu experienþã în domeniu.

Nici chiar instituþia „verificato-rilor atestaþi”, conceputã ºi introdusãîn scopul eliminãrii deficienþelorprevizibile ca urmare a apariþiei ate-lierelor de mici dimensiuni, lipsite deforþã materialã, dar mai ales decapacitate de creaþie tehnicã pentrua face faþã rigorilor concurenþei dincadrul unei economii de piaþã, nureuºeºte sã asigure decât parþial cali-tatea corespunzãtoare a documenta-þiilor de execuþie.

Dacã, în procesul de proiectare nuse produc, în mod curent, greºeligrave, în schimb, pe durata execuþiei,pot apãrea frecvent astfel de deficienþe,greu de depistat în fazele incipiente.

Elementele ºi structurile din betonarmat sunt puþin solicitate pe durataunei exploatãri normale ºi, în majori-tatea covârºitoare a situaþiilor, nu-ºidezvãluie eventualele defecte alestructurii interne (aºa cum se întâm-plã cu lucrãrile de instalaþii).

În cadrul unor elemente sau sub-ansambluri structurale se întâlnesc,nu de puþine ori, vicii ascunse, fãrã sãexiste indicii sau forme de mani-festare exterioarã a acestora. În situaþiide acest gen, avaria poate fi declanºatã

În general, vorbind despre construcþii, putem afirma fãrã tãgadã cã un element hotãrâtor îl reprezintã influenþa calitãþiiexecuþiei asupra siguranþei structurale a construcþiilor. Legãturile dintre calitatea execuþiei ºi siguranþa în exploatare,precum ºi mãsurile ce trebuie luate pentru sporirea siguranþei ºi durabilitãþii structurilor sunt cerinþe ºi argumente pentrutoþi cei ce participã la realizarea unei investiþii.

În numeroase þãri, studierea sistematicã a defectelor ºi avariilor apãrute în construcþii, sub aspectul efectelorexercitate asupra siguranþei, constituie o preocupare permanentã a specialiºtilor.

La noi în þarã, nu pot fi remarcate activitãþi susþinute de cercetare întreprinse în scopul identificãrii factorilorposibili de risc (mai ales a cauzelor capabile sã genereze situaþii destabilizatoare), ceea ce influenþeazã negativprocesele de cunoaºtere ºi stãpânire a unor aspecte esenþiale privind siguranþa structuralã.


NOI MACARALEpentru ºantierele de construcþii

„Dacã în anul 2005 amreuºit sã ne dotãm cu 2 maca-rale turn LIEBHERR 154EC-H6,cu montarea, ancorarea,exploatarea (operatori) servicepentru macarale turn LIEBHERRde ultimã generaþie, ºi anume245EC-H12 ºi 420EC-H16, pre-cum ºi cu dotarea a 3 macaraleKROLL K31E, K25D, K30-33 cumontare rapidã, anul 2006 vacompleta „zestrea“ tehnicã prindotarea societãþii noastre cumacarale turn ºi macarale cumontarerap idã , deultimã gene-raþie de tipul

TEREX COMEDIL.În prima fazã, vom achizi þ iona

2 macarale turn TEREX COMEDIL, unade tipul CTT 141A-6 TS16 ºi una de tipulCTT 161A-8 TS 16 având atât comandãradio de la sol, cât ºi cabinã panoramicãrotitoare cu încãlzire ºi iluminare

(echipament pentru temperaturijoase, mecanismele funcþio-nând cu convertizor – cupornire ºi oprire linã, fãrã ºocurisau bruscãri). Ca noutate, ele nuau tronson de vârf de turn.

Ne vom dota ºi cu macaralecu montare rapidã TEREXCOMEDIL tipul CBR-28H-2.5,CBR-32H-4.

Vreau sã fac o precizare:macaralele turn ºi macaralelecu montare rapidã din gamaTEREX COMEDIL vor fi cele

c a r e v o rconcurafoarte seriosmacaraleleLIEBHERR. Pãrerea mea este cã, la oraactualã, acestea depãºesc din toatepunctele de vedere alte tipuri de maca-rale turn, existente în þara noastrã ºi înlume, prin: concepþie construcþie meta-licã ºi mecanisme, fiabilitate, preþuride livrare.“

Se pare cã anul 2006 este de bun augur pentru relansarea pe o scarã largã a unui volum sporit de investiþii, faptcare trezeºte un real interes din partea celor chemaþi sã susþinã din punct de vedere tehnic ºi material folosirea lamaximum a tuturor resurselor de care dispun.

Dl ing. Mihai Pârlea, director general, vã face cunoscute noile utilaje pe care le puteþi folosi prin închirierea de la SC Meconer.


de o influenþã minorã, care acutizeazãefectul defavorabil al viciilor ascunse,generate de execuþia necorespunzã-toare ºi folosirea neraþionalã a mate-rialelor (betoane sau armãturi decalitãþi diferite de cele prevãzute înproiect, nerespectarea reþetelor depreparare a betoanelor sau folosireaunor procedee inadecvate de punereîn operã).

Degradarea structurii interne abetonului armat se caracterizeazãprintr-o evoluþie progresivã în timp,eventuala stare de avarie putând fisesizatã în timp util ºi, în consecinþã,prevenitã.

Din acest motiv, este necesar sã seexercite sistematic ºi competent con-troale asupra modului de comportarea construcþiilor, pe toatã durata exis-tenþei acestora (mai ales în cazulobiectivelor de interes major, când seaplicã soluþii constructive sau materialenoi, pentru care nu s-a acumulat sufi-cientã experienþã sau în cazul con-strucþiilor la care existã suspiciuni înprivinþa calitãþii).

Un control obiectiv ºi, în conse-cinþã, cu adevãrat eficient, nu poate fiefectuat decât din exteriorul sferei deinterese, de cãtre instituþii sau persoaneimparþiale, care nu sunt subordonatefactorilor implicaþi în realizarea obiec-tivului respectiv (proiectant, executantsau beneficiar).

Controlul nu trebuie sã se referenumai la calitatea betonului (aºa cumse procedeazã în mod curent), nu depuþine ori constatându-se abateriserioase de la modul corect de dis-punere a armãturilor, mai ales în pri-vinþa etrierilor din stâlpi ºi grinzi,aceºtia neregãsindu-se la poziþia ºi încantitatea prevãzutã prin proiect.

Urmãrirea calitãþii lucrãrilor deconstrucþii nu trebuie sã se referenumai la execuþia în sine, procesulurmând sã includã ºi materialele uti-lizate, cu excepþia betonului, careparþial este procurat prin staþii cen-tralizate, fapt ce îl situeazã în afaraactivitãþilor desfãºurate pe ºantier.

Este necesar sã se acorde atenþietuturor parametrilor de stare ºi nunumai rezistenþelor mecanice alematerialelor, deoarece la uneleoþeluri (semidure), problema defor-maþiei limitã prezintã o importanþãaparte, de multe ori fiind ignoratã sauapreciatã într-o mãsurã insuficientã.

În decursul timpului, construcþiilesunt supuse influenþei unei multitudinide factori care acþioneazã asupralor, motiv pentru care trebuie perma-nent supravegheate ºi recondiþionate.Neefectuarea la timp a lucrãrilor dereparaþii sau consolidare poate con-duce la deteriorarea gravã a clãdirilor,utilajelor ºi instalaþiilor, la înrãutãþireacondiþiilor de siguranþã ºi confort, deter-minând simultan creºterea considera-bilã a costului lucrãrilor de reabilitare.

În urma cutremurelor din ultimulsfert de secol, s-a ridicat în mod seriosproblema adoptãrii mãsurilor cuve-nite în vederea pãstrãrii în siguranþã afondului construit existent.

Rezultatele acþiunilor întreprinsepot fi considerate satisfãcãtoare, maiales sub aspect teoretic, vizândîmbunãtãþirea prescripþiilor tehnice.

În schimb, eforturile depuse învederea transpunerii în practicã amãsurilor de reabilitare preconizatede specialiºti sunt mult mai puþinconsistente, foarte puþine proiecte deconsolidare întocmite în ultimii anifiind materializate, datoritã subfi-nanþãrii lucrãrilor de acest gen.

Lipsa confortului termic allocuinþelor, ca urmare a fenomenuluide condens, este influenþatã, pe lângãerorile de execuþie, ºi de greºeli deproiectare. Realizarea izolãrii termicesuplimentare la construcþiile existenteconstituie o problemã cu multipleaspecte economice ºi sociale, careimpun gãsirea unor soluþii raþionale,sub aspectul consumului de energie, almaterialelor deficitare ºi al dificultãþilorde ordin tehnologic.

În privinþa construcþiilor existente,este deosebit de dificil sã fie evaluatcantitativ gradul în care siguranþaacestora s-a diminuat, deoarece nupot fi stabilite cu precizie natura,influenþa ºi ponderea factorilor careau generat situaþii defavorabile.

Chiar dacã se þine cont numai dedoi parametri esenþiali, cum suntproiectarea iniþialã a structurii de rezis-tenþã ºi execuþia acesteia, nu este uºorde stabilit în ce mãsurã intervine fiecareîn compromiterea integritãþii unei con-strucþii, ca urmare a consumãrii unuieveniment deosebit, aºa cum este unseism de intensitate semnificativã.

La proiectare, pe lângã comitereaunor greºeli de concepþie referitoarela conformarea antiseismicã sau dedetaliu (subdimensionarea ºi/saualcãtuirea necorespunzãtoare a unorsecþiuni din beton armat), sunt adop-tate ºi mãsuri de armare acoperitoare,capabile sã suplineascã o parte dinincertitudinile menþionate. Pe de altãparte, în procesul de execuþie, potapãrea defecte numeroase ºi grave, oparte din acestea fiind ascunse vederii(calitatea necorespunzãtoare a betoa-nelor, nerespectarea dimensiunilor, acantitãþii sau calitãþii armãturii pre-vãzute în proiect etc.).

Nu este posibil sã fie evaluatã cuprecizie mãsura în care, prin cumula-rea plusurilor cu minusurile apãruteîn proiectare ºi execuþie, efectele s-aucompensat sau nu [3].

Se apreciazã doar cã, micºorareasiguranþei, cauzatã de deficienþelemanifestate în cadrul unei anumiteactivitãþi, nu poate fi, de regulã, com-pensatã prin risipa înregistratã încadrul altei activitãþi, iar când aceastãsituaþie devine posibilã într-o oare-care mãsurã, conduce la costurisuplimentare. Astfel, evitarea con-secinþelor unor greºeli de proiectaresau execuþie, prin sporirea coeficien-tului general de siguranþã, este înmãsurã sã evite un anumit numãr deaccidente, consumând însã resurseînsemnate.

Devine evidentã necesitatea asigu-rãrii unei calitãþi superioare a lucrãrilorde construcþii, în scopul realizãrii sigu-ranþei în exploatare, concomitent cuutilizarea eficientã a resurselor materialeºi de concepþie, calitatea ridicatã, fiindcapabilã sã genereze avantaje econo-mice considerabile.

Pentru a se obþine sporirea sigu-ranþei ºi durabilitãþii structurilor, esteindicat sã se recurgã la :

utilizarea betoanelor compacte,cu grad de impermeabilitate ridicat;

folosirea cimenturilor rezistentela acþiuni fizico-chimice agresive;

stabilirea convenabilã a grosimiistratului de acoperire cu beton aarmãturilor;

prevederea de tencuieli protec-toare, pe bazã de cimenturi rezistentela acþiuni agresive;

aplicarea unor straturi peliculo-gene cu rol de protecþie pe suprafeþeleelementelor expuse atacului coroziv.

În vederea diminuãrii, în cât maimare mãsurã, a numãrului ºi impor-tanþei consecinþelor exercitate dedefectele de execuþie, se impun urmã-toarele mãsuri:

respectarea strictã a detaliilor ºiindicaþiilor prevãzute în documen-taþia tehnicã;

introducerea în operã a materi-alelor (betoane ºi armãturi) de calitãþileºi în cantitãþile prescrise de proiectant;

tratarea în mod corespunzãtor afeþelor vizibile, în cazul elementelorexpuse atacului agresiv;

Refacerea siguranþei structurale aconstrucþiilor care au suferit degradãrisau avarii, scontatã a se obþine prinmãsurile menþionate mai sus, trebuieînsoþitã de:

informarea unui cerc cât mailarg de specialiºti asupra cauzelorcare au determinat apariþia diverselortipuri de defecte, în scopul identi-ficãrii cauzelor care le-au generat ºial prevenirii reapariþiei acestora înviitor;

reducerea cheltuielilor de exper-tizare, proiectare ºi reabilitare subaspectul consumurilor de materiale ºide manoperã, prin aplicarea celor maieficiente soluþii cunoscute la momen-tul respectiv;

îmbunãtãþirea calitãþii ºi concep-þiei lucrãrilor de proiectare ºi exe-cuþie, precum ºi a prescripþiilor decalcul ºi alcãtuire, pentru a asiguradurabilitatea ºi confortul optim.

BIBLIOGRAFIE1. Bekett D., Alexandru A. – Intro-

duction to EUROCODE 2 , Design ofConcrete Structures, E&FNSPON,London, 1997.

2. Buchman Lelia – Analiza sis-tematicã a cauzelor defectelor ºiavariilor în construcþii, Simpozion”Soluþii mai eficiente în proiectarea ºiexecuþia structurilor”, 14-15 noiem-brie, Timiºoara, 1986.

3. *** Masã rotundã – Siguranþa struc-turalã a clãdirilor, Revista Construcþii,nr. 12, 1980.



ELMAS SRL Braºov, societate certificatã ISO 9001:2000,având o ofertã completã de instalaþii de ridicat este, dinanul 2001, partener exclusiv al companiei BKG, pentruascensoare destinate transportului de persoane ºi materiale.

Noul produs dezvoltat, ascensorul adaptat specialpentru vile, este acum disponibil ºi pe piaþa româneascã. Puteþi, deci, din acest moment sã beneficiaþi ºi dvs. deun ascensor creat exclusiv pentru transportul persoanelor

în cadrul clãdirilor tip vilã.Ascensorul este livrat împreunã custructura autoportantã, realizatãdin profile metalice galvanizate.Sunt disponibile douã modelepentru 300 kg (4 persoane) ºi,respectiv, 400 kg (5 persoane).Printre caracteristicile importanteale ascensorului, putem aminti:

echipare cu uºi manuale cudeschidere lateralã ºi prevãzute cufereastrã de vizitare;

închidere mecanicã a uºii;iluminatul cabinei realizat cu 4 spoturi;

panoul de comandã din inoxsatinat, pe toatã înãlþimea cabinei;

podea cu suprafaþã cauciu-catã pentru trafic intens;

cursa ascensorului este demaximum 9 m, respectiv maxi-mum 4 staþii;

panoul de comandã princi-pal Siemens este prevãzut cumodul de alimentare în caz decãdere de tensiune;

spaþiul de siguranþã inferioreste de minimum 0,10 m, iar cel supe-rior, de minimum 2,6 m. Ascensorul esterealizat conform cu Directiva de Maºini 98/37/CE, respectivHotãrârea de Guvern nr.119/05.02.2004.

Prin reþeaua de puncte de lucru (Bucureºti, Constanþa,Suceava, Timiºoara, Târgu-Mureº ºi Zalãu), aflatã în con-tinuã dezvoltare, ELMAS vã oferã pachetul complet deproduse, servicii ºi soluþii în domeniul instalaþiilor de ridicat,respectiv ascensoare ºi scãri rulante.

Ascensorpentru vila dumneavoastrã

Partener


TEHNOLOGII AVANSATESoluþii complete ºi sigure pentru acces ºi lucru la înãlþime (III)

(continuare din numãrul 12)Luna martie aduce în atenþia uti-

lizatorilor de echipamente ºi utilajede construcþii târgul Construct Expo,unde firma Industrial Access se pre-zintã cu o gamã variatã de nacele ºiplatforme de lucru la înãlþime.

Pe toatã durata târgului, echipaIndustrial Access oferã consultanþãvizitatorilor interesaþi de achizi-þionarea de utilaje, asupra utilitãþii,modalitãþii de funcþionare ºi avanta-jelor pe care le prezintã faþã demodalitãþile clasice de lucrula înãlþime.

De asemenea, în perioadadesfãºurãrii târgului, IndustrialAccess pune la dispoziþiacelor interesaþi echipamentela preþuri promoþionale.

Industrial Access urmã-reºte sã devinã un importantjucãtor pe piaþa echipa-mentelor de lucru la înãlþime,prin deþinerea unei ofertevariate de echipamente noi ºisecond hand ºi prin oferireade servicii conexe.

Având la bazã relaþii cucei mai mari producãtori denacele ºi platforme de lucrula înãlþime, ca de exemplu,JLG Industries sau Niftylift,Industrial Access are unavantaj în faþa competitorilorlocali prin oferirea unor pro-duse de calitate superioarã,cu tehnologie avansatã ºi lapreþuri competitive adaptate lacondiþiile pieþei din România.

De asemenea, calitatea serviciilorde service ºi experienþa echipei, inter-venþia în timp scurt, de 24 pânã la48 de ore, pentru a rezolva eventu-alele probleme ivite, conferã un atuîn faþa concurenþei.

Condiþiile contractuale de închi-riere pentru un utilaj includ urmã-toarele obligaþii din partea locatorului:sã efectueze instruirea persoaneinumite de chiriaº, în vederea manipu-lãrii corecte a echipamentului (în cazulînchirierii fãrã operator), sã asigure

asistenþa tehnicã pe durata executãriicontractului, sã se prezinte în termende 24–48 de ore de la solicitareachiriaºului pentru constatarea defecþi-unilor ce pot apãrea în urma utilizãriiechipamentului.

Bineînþeles cã ºi chiriaºul areobligaþii pe durata desfãºurãrii unuicontract de închiriere, ºi anume: sãfoloseascã echipamentul închiriatexclusiv destinaþiei sale, specificatãîn contractul de închiriere, conforminstruirii fãcute de cãtre locator, sã

asigure în condiþii corespun-zãtoare întreþinerea echipa-mentelor închiriate, sãanunþe în scris, în termen demaximum 24 de ore de laconstatare, locatorului oricedefecþiune sau funcþionarenecorespunzãtoare a echi-pamentelor închiriate, sãfoloseascã echipamentul înconformitate cu normelelegale în vigoare, în special,dar nu numai, cu normeleISCIR, protecþia muncii etc.

În caz contrar, oricedaune rezultate din neres-pectarea, încãlcarea totalãsau parþialã a acestor normede cãtre chiriaº cad în sarcinaexclusivã a acestuia.

Pentru toate firmele caredeþin ºi/sau utilizeazã oricetip de echipament de accesºi lucru la înãlþime, instru-irea personalului deserventreprezintã un imperativ legalºi nu numai.

IMPORT, DISTRIBUÞIE, VÂNZARE, ÎNCHIRIERE, SERVICE, PIESE DE SCHIMB ORIGINALE, FINANÞARE


Industrial Access, prin experienþaangajaþilor sãi, a considerat întotdea-una siguranþa în exploatare ca fiind ocondiþie esenþialã a activitãþii sale.

Compania Industrial Access oferãconsultanþã completã pentru toateaspectele legate de siguranþa ºi secu-ritatea muncii în procesul de manage-ment ºi control al acestor tipuri deechipamente.

Societatea asigurã servicii calificatepentru instruirea operatorilor ºi manipu-lanþilor, prin instructori calificaþi, caresunt gata sã ofere ºi servicii de consul-tanþã pentru managementul clienþilor.

Conform legislaþiei ce reglementeazãsiguranþa ºi securitatea muncii,precum ºi regimul echipamentelor ºiutilajelor pentru lucru la înãlþime,angajatorul este cel responsabil demenþinerea acestor standarde. În acestsens, vã stãm la dispoziþie cu serviciide consultanþã calificate pentru acesttip de echipamente.

Prin achiziþia utilajelor în sistemleasing, beneficiaþi de urmãtoarelecaracteristici ºi avantaje:

Finanþare de pânã la 100%;Nu este necesarã utilizarea inte-

gralã a capitalurilor proprii; Este o alternativã de finanþare pe

termen lung;Ratele de leasing sunt deductibile;Este o metodã avantajoasã chiar

ºi pentru finanþarea investiþiilor mari;Puteþi intra în posesia bunurilor

la sfârºitul perioadei de contract;Vã permite planificarea unui

buget sãnãtos;

Un capital operaþional sãnãtosºi un cash management sãnãtos ºieficient;

Condiþii flexibile de rambursareîn funcþie de fluxul de numerar;

Liniile de finanþare existente (înspecial, cele bancare) pot fi utilizateîn alte scopuri;

Selectarea celui mai potrivit mana-gement financiar pentru firma dvs.


Centrale modernepentru prepararea betoanelor

Cerinþele actuale din domeniul preparãrii betoanelor au condus, inevitabil, la o anumitã structurare a ofertei pro-ducãtorilor de instalaþii ºi echipamente pentru prepararea ºi punerea în operã a betoanelor, atât din punct de vederetehnologic, cât ºi al valorii adãugate prin „pachetele” de oferte ºi/sau servicii.

Firma Teka – Germania are oexperienþã de aproximativ 45 deani în proiectarea ºi fabricaþia sta-þiilor ºi a malaxoarelor pentruprepararea betoanelor, fiind oprezenþã consacratã, dar ºi activãîn peste 44 de þãri de pe 5 conti-nente, cu referinþe de vânzãri deordinul zecilor de mii de unitãþi.

Pornind de la aceastã experienþãdeosebitã, specialiºtii firmei Teka austructurat portofoliul de produse dupãmai multe criterii obiective.

Primul criteriu aplicat a fost cel alprodusului finit, rezultând astfel treigame principale de malaxoare,fiecare dintre ele cu multiple variantedimensionale ºi de echipare:

Malaxorul tip „farfurie“ – la carebraþele purtãtoare ale ºapeloramestecãtoare sunt antrenate directdin rotorul central, cu posibilitateareglãrii pe verticalã ºi orizontalã aacestora. Acest tip de malaxor estedestinat, în principal, preparãriibetonului transportabil ºi industrieifabricãrii sticlei, dar ºi altor aplicaþiidiverse.

Prin introducerea (opþionalã) aunui agitator mecanic sau electro-hidraulic, numãrul aplicaþiilorposibile devine foarte mare ºi poate fifolosit, inclusiv, la cele mai pre-tenþioase operaþiuni de preparare aelementelor prefabricate.

Malaxoarele cu axe planetare încontracurent sunt dezvoltate, spe-cial, pentru aplicaþiile din industriaprefabricatelor din beton, capitol lacare firma Teka exceleazã, fãrã aneglija ºi celelalte produse finite.

Malaxoarele cu dublu ax ori-zontal sunt proiectate pentru aplica-þiile de malaxare în regim de mareuzurã, cum ar fi betoanele rutiere.

În aceste reþete intrã de obiceimultã piatrã concasatã, ceea cesporeºte foarte mult gradul de uzurãla celelalte tipuri de malaxoare,determinând înlocuirea înainte determen a elementelor de uzurã(cãptuºeala malaxorului, braþele,ºapele).

În fine, al doilea criteriu importanteste cel al valorii investiþiei pentruclientul final. Conform acestuia,pentru fiecare nivel de productivi-tate, existã variante considerate „delux”, dar ºi variante „economice”.Ele diferã atât structural – structura„grea” cu 2 etaje sau structura„uºoarã” pe un etaj, cât ºi prinnivelul dotãrilor, fiind însã posibileºi destule variante intermediare.

Modul de alimentare cu agregateare o influenþã semnificativã asuprapreþului unei centrale, variantele cudraglina fiind, în general, mai ieftinedecât cele cu buncãr liniar ºi bandãpredozatoare.

Indiferent însã de varianta tipo-dimensionalã, toate centralele Tekasunt de cel mai înalt nivel tehnologic,automatizate ºi complet ecologice.

Valeriu DECIU – director general TEKA România


Teka este lider al nivelului tehno-logic din domeniu, stãpânind demulþi ani, cu succes de necontestat,tehnologii precum determinarea con-sistenþei betonului la fiecare ºarjã saua umiditãþii atât în agregate, cât ºi înmalaxor, prin metoda conductivã sauprin cea cu microunde. Sunt elementeesenþiale în prepararea prefabri-catelor din beton, procese care, alã-turi de controlul temperaturii ºi alculorii, sunt primordiale pentru satisfa-cerea cerinþelor moderne la standar-dele actuale.

Diferitele niveluri de echipare asistemelor de comandã nu înseamnãniveluri diferite de automatizare, ciun numãr diferit de procese contro-late de computer sau, dupã caz, faci-litãþi suplimentare de vizualizaresinopticã, de evidenþã a ºantierelor ºicl ienþi lor, de gest iune ºi factu-rare/contabilitate.

De altfel, toate sistemele decomandã au încorporate modemuripentru diagnosticare on-line, precumºi pentru asistenþã service software.

Complet ecologice, pachetele deechipare a silozurilor de cimentprevin deversãrile de orice fel înatmosferã; iar pentru reciclareaapelor uzate, se recomandã sistemeleBibko în douã trepte, cu recuperareaapei uzate ºi a nisipului ºi reintro-ducerea lor în reþetã pentru opreparare perfect ecologicã abetonului.

Adevãrata mãsurã a niveluluitehnologic al firmei Teka este datãînsã de referinþele deosebite în apli-caþiile pentru beton prefabricat, unde

tehnologia este mult mai pre-tenþioasã, procedeele sunt maianevoioase ºi solicitã mãsurãtori multmai exacte. În acest domeniu, firmaTeka exceleazã, dupã cum se poateconstata ºi din proiectele realizatepentru firma Elpreco – Craiova, con-stând din linii complet automatepentru fabricarea pavelelor, împre-unã cu firma Zenith din Germania, ºipentru fabricarea þevilor din beton ºi acãminelor, cu firma Pedershaab dinDanemarca.

Gama dimensionalã a centralelor

de beton Teka cu un singur malaxor

porneºte de la 26 mc/orã ºi mergepânã la 120 mc/orã, capacitãþi maimari fiind, de asemenea, posibile princombinaþii de câte douã malaxoare.

Nu în ultimul rând, soluþiile pro-puse de firma Teka sunt flexibile,croite dupã necesitãþile obiectiveale clientului ºi în considerareaparticularitãþilor fiecãrui proiect înparte, iar asistenþa postgaranþie,inclusiv furnizarea pieselor deschimb se practicã la preþuri maimici decât media pieþei, clienþiifiind consideraþi membri ai mariifamilii Teka.

BULDOEXCAVATOARE ARTICULATEMULTIFUNCÞIONALE

ing. Cornel UDRESCU, director general – TRACTOR PROIECT COMERÞ, Braºov

Firma italianã FOREDIL MACCHINE este unul dintre pio-nierii fabricanþilor de buldoexcavatoare din Europa ºi primulcare, în 1972, a construit un buldoexcavator articulat.

Dezvoltarea ulterioarãs-a realizat pas cu pas,prin acumulare de expe-rienþã ºi prin preocupareapermanentã de a rãspundecât mai bine cerinþelorclienþilor.

Principalele etape parcurse sunt: introducerea transmisiei hidro-

statice, în 1982; cabina rabatabilã, ce asigurã accesul

uºor la motor pentru service, în 1983; dezvoltarea transmisiei de la

douã la patru game de viteze, în 1986; sistem de blocare a oscilaþiei

celor douã ºasiuri articulate, obþinândastfel la nevoie un ºasiu rigid;

posibilitatea decuplãrii totale aretroexcavatorului ºi, prin adãugareaunor contragreutãþi, transformareaacestuia într-un veritabil încãrcãtorfrontal.

În anul 2000, este fabricat primulbuldoexcavator cu braþ de încãrcaretelescopic.

Utilizarea de subansambluri ca:motor termic, punþi, transmisii hidro-statice etc., de la producãtori derenume, precum ºi o concepþie tehnologicã bazatã pecalitate ºi flexibilitate asigurã competitivitatea ºi diversi-tatea produselor FOREDIL.

În anul 2001, FOREDIL MACCHINE începe colabo-rarea comercialã cu grupul grecesc RAM EUROPE, iar din2004 devine componentã a acestui grup sub numele deRAM ITALIA.

Fabrica din Padova se întinde pe o suprafaþã de 13 000 m2,din care 8 000 m2 în interior, asigurând, cu un colectiv decca 70 de tehnicieni, o producþie anualã de 300 – 400 deunitãþi.

Buldoexcavatoarele articulate FOREDIL acoperã ogamã completã, de la 20 CP la 102 CP, formatã din9 modele, din care 2 au braþul de încãrcãtor telescopic.

Buldoexcavatoare articulate cu braþ de încãrcare rigid:

Modelele CLX nu au cabina rabatabilã, accesul lamotor fãcându-se prin rabatarea scaunului, ºi nu au posi-bilitatea demontãrii retroexcavatorului.

Buldoexcavatoare articulate cu braþ de încãrcaretelescopic:

La toate modelele de buldoexcavatoare articulate, seregãsesc urmãtoarele caracteristici tehnice:

• Transmisie: hidrostaticã, Rexroth, cu pompã cu pis-toane axiale cu debit variabil; reductor mecanic în douãtrepte; 4 roþi motoare (4 x 4); 4 game de viteze (2 lente ºi2 rapide).


• ªasiu: articulat, cu articulaþie sfericã centralã, cusistem de blocare opþionalã.

• Direcþie: hidrostaticã, cu funcþia de „load sensing“,prin doi cilindri hidraulici cu dublã acþiune.

- unghi de direcþie ±400

- unghi de oscilaþie ±120

• Punþi: ambele punþi rigide, cu reductoare planetare,cu diferenþial blocabil opþional pe puntea spate.

• Frâne: - de serviciu – cu discuri umede pe puntea spate; - de avarie ºi de parcare - manualã, pe puntea spate.

• Instalaþie hidraulicã pentru echipamente: - pompã cu roþi dinþate, cu supapã de prioritate.

• Cabinã: panoramicã, ROPS-FOPS, rabatabilã, cuacces uºor la motor, cu scaun reglabil, rotitor, cu încãlzireºi ventilaþie, cu sistem de semnalizare, cu faruri proiec-toare de lucru, girofar, douã oglinzi retrovizoare ºi ºtergã-tor de parbriz cu apã.

Tractorul multifuncþional AMBIENT În afara buldoexcavatoarelor prezentate, destinate mai

ales ºantierelor de construcþii, RAM ITALIA mai produceun tractor multifuncþional care serveºte, în principal,lucrãrilor de întreþinere ºi curãþenie în localitãþi.

Pe tractorul de bazã, dotat cuun motor Perkins de 113 CP ºicu cabinã cu douã posturi deconducere, având comenzi pen-tru deplasarea în ambele sen-suri, se pot monta peste 50 detipuri de echipamente de lucru.

În continuare, sunt prezentate câteva dintre variantelede echipare ale tractorului AMBIENT.

Detalii despre produsele prezentate ºi informaþiidespre celelalte tipuri de utilaje ºi echipamente marcaFOREDIL – RAM ITALIA, puteþi afla prin firma TractorProiect Comerþ SRL din Braºov, distribuitor autorizatpentru România, precum ºi prin Internet, la adresawww.tpcom.ro.


SC LUXFAN SRL – o ofertã cu putere!IMPORTATOR DE ÎNCÃRCÃTOARE FRONTALE – LOCUST

L-752, L-853, L-903, L-1203Societatea LUXFAN SRL Oradea, reprezentantul autorizat al firmei WAY INDUSTRY AS din Republica

Slovacia, producãtor de încãrcãtoare frontale, oferã pe piaþa româneascã toatã gama de încãrcãtoare LOCUST –L-752, L-853, L-903, L-1203 ºi TALET 30 (utilaj de tractat tehnicã aeroportuarã).

Caracteristici tehniceale încãrcãtorului frontal L–1203

Este un încãrcãtor universal cu ºasiu pepatru roþi, dirijat prin derapajul roþilor. Prin uti-lizarea unui sortiment larg de accesorii, poate fifolosit în toate ramurile economiei.Date tehnice:- înãlþimea încãrcãtorului 2.145 mm- lungimea încãrcãtorului cu cupã 3.745 mm- lãþimea încãrcãtorului cu cupã 2.100 mmGreutate:- de exploatare 3.950 mm- de transport 3.870 mm- totalã 5.150 mmParametri de lucru:- portanþa nominalã 1.200 kg- punct de supraîncãrcare 2.400 kg- viteza continuã în faþã ºi spate 11km/h- volumul geometric al cupei 0,52 mc- volumul cupei supraîncãrcate 0,65 mc- forþa de rupere 29 kN- forþa de acþionare 41 kNMotorul:- tip DIESEL YANMAR 4 TNE 98

în 4 timpi, cu injecþie directã,rãcit cu lichid

- numãrul cilindrilor 4- alezaj/ridicare 98/110 mm- cilindrare 3.319 cmc- sarcina nominalã 51kW/2500 rot./min.Acþionare:- tip hidrostatic- hidrogenerator de reglaj REXROTH A10 VG 45/45- hidromotor constant MCR 5 H 565- presiunea maximã de lucru 35 MpaComandã:- tip hidraulicã- presiunea de lucru 2,5 Mpa- direcþia prin derapajSistem hidraulic al instalaþiei de lucru:- hidrogenerator REXROTH 1 PF 263-3x/038 RD- distribuitor REXROTH SX 14- presiune de lucru 16±0,5 Mpa- supapã de compensare EATON 20 GPMTransmisia:- tip mecano-hidraulicã- reductori laterali montabili individual cu

dantura frontalã a roþilorZgomot:- valoarea medie a zgomotului maºinii 79 dB- nivelul rezultant al acusticii motorului 105 dBPneuri:- dimensiuni 105 x 18- opþional 12,5 x 18Frâne:- de lucru (de exploatare) inclusiv de acþionare în

poziþie neutrã- de parcare hidraulicã (acþioneazã

automat dupã oprirea motorului)Instalaþie electricã:- polul legat de ºasiu 12 V (nul –)


SC LUXFAN S.R.L. Oradea este,de asemenea, importatoare de cio-cane hidraulice ARROWHEADROCKDRILL din Anglia.

Dacã vrei sã ºtii de ce ciocaneleArrowhead Rockdrill reprezintãprima opþiune a unui numãr din ce înce mai mare de clienþi din toatãlumea, nu cãuta mai departe!Design-ul ergonomic folosit deArrowhead asigurã echipamentuluifiabilitate ºi o duratã minimã deamortizare.

De peste 20 de ani, companiaArrowhead Rockdrill este un pro-ducãtor de prim rang al uneltelor ºicomponentelor de schimb pentru cio-cane hidraulice.

Având în prezent vânzãri la scarãmondialã ºi o reþea de distribuþieputernicã, Arrowhead Rockdrill nu estenumai singurul producãtor britanic

de ciocane hidraulice, ci a devenituna dintre companiile cu o gamãcompletã de ciocane hidraulice, unelteºi piese de schimb, deservind indus-tria construcþiilor.

O datã cu noua serie de ciocane,Arrowhead a recunoscut cã cerereaîn industrie diferã de la un sector laaltul. În consecinþã, compania a creato serie de pickhammere hidraulicecare satisfac toate necesitãþile spe-cialistului din construcþii de azi.

Seria „S” de la Arrowheadoferã: o gamã completã deciocane care se adapteazãoricãrui tip de excavator sau desanie portcuþit, sisteme dereducere a presiunii asupratransportoarelor, tehnologie „plugand play” care simplificã opera-þiile, testate în funcþiune în diverse

condiþii, testate ºi aprobate de O.E.M.,proiectate pentru compatibilitate cutoate tipurile de excavatoare.

Seria „Urban” de la Arrowheadîmbinã avantajele design-ului sim-plu, fiabil ºi solid cu unele caracte-ristici tehnice, precum funcþionareasilenþ ioasã, amort izareareculului ºi lubrifi-erea centralã.

CIOCANE HIDRAULICE ARROWHEAD ROCKDRILL – ANGLIA


Sistemul pentru planºee [II]DOKAFLEX

Aºa cum s-a prezentat în numãrul 12al Revistei Construcþiilor, sistemulDOKA pentru planºee este realizat înmai multe subsisteme constructive, ºianume:

Dokaflex 1-2-4 – ca sistem ma-nual ºi flexibil pentru planºee (vezinumãrul anterior);

Doka Xtra – ca sistem manual,cu tehnicã integratã de decofrare;

Mese Dokaflex – sistem decofrare suprafeþe mari (vezi numãrulanterior);

Mesele Dokamatic – sistem decofrare super rapidã al planºeelor.

Beneficiile principale ale clientu-lui utilizator de astfel de sisteme sunt:simplitate constructivã – datã, în prin-cipal, de numãrul mic de compo-nente, flexibilitate, siguranþã înutilizare la nivelul standardelor UE,productivitate – conferitã de optimi-zarea procesului de cofrare. Instalarease realizeazã practic fãrã eforturi deproiectare, deservirea este simplã ºicu rezultate sigure, toate având carezultantã plãci turnate de o calitateimpecabilã.

Doka XtraAvantajele sistemului sunt date

de utilizarea a doar 3 piese diferite,complet compatibile, pentru uºurarealogisticii de ºantier:

Grinda Doka H 20 Top de 2,65 mlungime, atât ca grindã longitudinalã,cât ºi transversalã;

Capul de decofrare Doka Xtra;Popi Eurex cu numerotarea

gãurilor – 20 ºi 30 kN portanþã;Elementele de tehnicã nouã sunt:

paneluri cu ramã de poliuretan,care conferã calitate superioarãplanºeului ºi au duratã mãritã deviaþã;

grinda nouã H 20 Top, cu amor-tizoare de capãt antiºoc;

capul de decofrare special DokaXtra, pentru stabilitate absolutã încombinaþie cu popii Eurex.

Caracteristica principalã a acestuisistem este economia de manoperã,datã de procesul de decofrare presta-bilit, care permite planificarea idealãa forþei de muncã din ºantier.

De menþionat cã alegerea astereliirãmâne la latitudinea utilizatorului,pentru orice imagine a betonului sedoreºte.

Panelurile Dokadur sunt de celmai înalt standard în domeniu, avândconturul sigilat cu poliuretan ºisuprafaþa acoperitã cu particule decorund, pentru o mai bunã rezistenþãla uzurã ºi o mai bunã calitate asuprafeþei betonului.

Popii Eurex îndeplinesc cerinþelestandardului EN 1065 ºi, prin geome-tria specialã a filetului, pot fi desprinºidin lucrare chiar sub sarcini mari.Numerotarea gãurilor reduce timpiide cofrare.

Masa DokamaticMesele Dokamatic sunt ansamble

care se livreazã gata montate peºantier, în 4 formate standard: 4,0 m x2,0 m, 4,0 m x 2,5 m, 5,0 m x 2,0 mºi 5,0 m x 2,5 m. La cerere, se potlivra ºi formate dimensional speciale,dupã necesitãþile clientului.

Ca structurã, ele se compun dinrigle metalice pentru masa Doka-matic 12, grinzile H 20 Top, popiEurex pentru cofraje de planºeuºi un element de noutate – capulDokamatic 40.

Acest sistem poate susþine planºeepânã la 85 cm grosime.

Capul pivotant Dokamatic 40 esteprevãzut cu mecanism de rabatare,uºor de acþionat ºi care permite blo-carea în siguranþã a popilor meselorDokamatic în poziþia de lucru ºi îndouã poziþii de repaus, rabatate late-ral, la 850 ºi 900.

Manevrarea meselor Dokamaticeste uºor de realizat cu:

furcã ºi schelã în consolã pentruridicarea simplã sub planºeu;

chingã textilã – pentru urcareape planºeul urmãtor ºi încãrcare/descãrcare pe autovehicul;

cãruciorul de mutare telescopic,cu care o singurã persoanã poatemuta masa asamblatã cu toate acce-soriile – inclusiv popii – pe un altamplasament.

Sistemul este dotat cu elementeleauxiliare necesare lucrului în sigu-ranþã: elemente compensare, adap-tãrile de margine planºeu, platformelede lucru cu lãþimi de pânã la 1,50 m,soluþii tehnice pentru adaptarea laorice înãlþimi de planºeu.

Cadrele pentru masa Dokamaticpermit cofrarea planºeelor pânã la7,0 m înãlþime, iar pentru înãlþimi depeste 7,0 m se pot utiliza perfectcadrele Staxo ale firmei Doka.

Construcþia compactã a acestormese permite un transport eficient,pânã la 6 nivele de stivuire pe verti-calã ºi pânã la 18 mese pe un autove-hicul – deci, costuri reduse detransport.

Utilizarea sistemelor Doka decofrare planºee înseamnã calitate, efi-cienþã ºi siguranþã în construcþii.Complementar, Doka România S.R.Lvã oferã servicii de proiectare asoluþiilor de cofrare cu softuri dedi-cate ºi realizate de personal tehnicspecializat.


Uzura instalaþiilor de prelucraregenereazã noncalitatea agregatelor minerale

Ion-Jan NECªOIU – ICECON SA Bucureºti

Din baza de date a Organismuluide inspecþie ICECON-INSPECT- RMECrezultã cã din totalul instalaþiilor deproducere a agregatelor naturale careau fost supuse inspecþiei tehnice:

12% sunt instalaþii noi, de mareproductivitate cu sistem de comandãautomat sau semiautomat ;

18% sunt instalaþii de produc-tivitate medie cu sistem de comandãmanual sau semiautomat ;

70% sunt instalaþii de micã pro-ductivitate cu comandã manualã aprocesului de lucru.

Instalaþiile din aceastã ultimã cate-gorie sunt vechi sau au fost încropitedupã 1990 de micii întreprinzãtori,folosind subansamble ºi echipamentede cele mai multe ori vechi, provenitedin dezmembrarea staþiilor de sortare ceau aparþinut unor trusturi de construcþii.Din aceastã cauzã, s-au întâlnit situ-aþii în care parametrii tehnici ai utila-jelor componente nu sunt corelaþi.De exemplu, viteza de transport abenzilor e necorelatã cu productivi-tatea concasoarelor sau a ciururilorori debitul apei de spãlare e necorelatcu cantitatea de agregate ºi cu conþi-nutul de impuritãþi.

Þinând seama de productivitãþileacestor instalaþii, se poate aprecia cãcirca 35 – 40% din producþia de agre-gate minerale se obþine în astfel deechipamente tehnologice, care au opronunþatã uzurã fizicã ºi moralã.

Analizând instalaþiile de producerea agregatelor minerale în funcþie decomponenþa utilajelor din fluxultehnologic, se constatã cã numai43% din total sunt instalaþii care reali-zeazã ºi concasarea agregatelor.Din cauza consumului mare deenergie electricã ºi a costurilor deproducþie ridicate pe tona de agregateconcasate, pentru a putea rezistacompetiþiei, multe societãþi aurenunþat la producerea de astfel deagregate, deºi deþin instalaþii dotate cuconcasoare. Astfel, o mare parte dinmateria primã – refuzul de ciur capãtãalte destinaþii. Acest lucru are unimpact negativ asupra mediului prinexploatarea intensivã ºi neraþionalã aalbiilor ºi platformelor râurilor, cuconsecinþe ce au fost constatate în varaacestui an prin calamitãþile produse.În situaþiile întâlnite pe teren, pon-derea cea mai mare o reprezintã agre-gatele provenite din albiile râurilorînvecinate instalaþiilor de sortare.

La instalaþiile care prelucreazãagregate de carierã, îndeosebi la celevechi care nu dispun de separatoareperformante, apar probleme la înde-pãrtarea sterilului (resturi vegetale,pãmânt vegetal, argilã etc.). Acestaneputând fi îndepãrtat în totalitate,ajunge de cele mai multe ori în sortulfin. Cum instalaþiile de producere aagregatelor din cariere de cele mai

multe ori nu au în flux echipamentede spãlare, sortul fin nu se încadreazãîn limitele prevãzute de standardeîn ceea ce priveºte conþinutul deimpuritãþi. În acest caz, sorturile carenu corespund fie capãtã alte desti-naþii, fie se transportã la instalaþii despãlare amplasate lângã surse de apã,cum este cazul unor exploatãri dinmunþii Dobrogei, unde agregatelesunt spãlate în instalaþii amplasatepe malul Dunãrii.

O problemã întâlnitã adesea îninspecþiile tehnice o reprezintã stareanecorespunzãtoare a platformelordepozitelor la sol ºi a padocurilordespãrþitoare.

În majoritatea situaþiilor, descãr-carea agregatelor pe benzi, dinbuncãrul de alimentare, se face cuºibãre acþionate manual, fãrã sistemede vibrare.

În privinþa benzilor transportoare,s-a constatat o uºoarã uzurã acovoarelor din cauciuc, precum ºilipsa ºtergãtoarelor de bandã sauamplasarea greºitã a acestora, astfelcã materialul fin aderat la bandã eradesprins ºi curgea în depozitele deagregate finite.

De remarcat cã la unele staþii desortare moderne, benzile trans-portoare aveau ºtergãtoare de bandãprevãzute cu pâlnii de captare ºi diri-jare a materialului curãþat în afarazonei de depozitare a sorturilor.

Documentele normative care reglementeazã calitatea în construcþii - Legea 10/1995, ghidul de practicãNE 012/1999 ºi standardele în vigoare – impun ca materialele de construcþii, procedeele ºi echipa-mentele tehnologice destinate producerii, transportului ºi depozitãrii acestora sã corespundã nivelurilor deperformanþã ºi calitate cerute, la realizarea unei construcþii.

Într-o asemenea situaþie se aflã ºi instalaþiile de producere a agregatelor minerale.Cum starea tehnicã a acestor instalaþii are o influenþã directã asupra produsului obþinut, apare ca o necesitate

studierea influenþei neconformitãþilor apãrute la echipamentele tehnologice componente ale instalaþiei. Studiul defaþã se bazeazã pe constatãrile fãcute în timpul inspecþiilor efectuate de comisiile de evaluare ale RegistruluiMaºinilor ºi Echipamentelor de Construcþii, care a funcþionat pânã în august 2004, ºi ale Organismului de inspecþie deterþã parte ICECON-INSPECT, înfiinþat conform SR EN 45004/1997 ºi acreditat RENAR.



SORTAREA AGREGATELOR

Sortarea agregatelor se face, înpeste 95% din cazuri, pe ciururivibratoare dintre care majoritatea suntprevãzute cu instalaþii de spãlare curegistre. Restul instalaþiilor auspãlarea în cuve cu palete agita-toare sau pe ciurul rotativ. Din insta-laþiile de sortare inspectate, 9% nuaveau în dotare instalaþii de spãlareagregate. La unele staþii spãlarea seface numai la sortarea secundarã aagregatelor.

Ciururile vibratoare inspectateaveau dupã caz 1, 2, 3 sau 4 site.Sitele se prezentau în douã varianteconstructive, sârmã împletitã ºi tablãperforatã.

La unele instalaþii de fabricaþiestrãinã, moderne, s-a întâlnit variantasitelor perforate din mase plastice,alcãtuite din segmente asamblateîntre ele. Unele ciururi aveau arcurileamortizoare lipsã sau nefuncþionale.Au fost întâlnite site uzate ºi chiarrupte ori înfundate cu agregate (înspecial cele din tablã perforatã),jgheaburi de descãrcare uzate sauincomplete.

CONCASAREA AGREGATELORConcasoarele cu care sunt dotate

instalaþiile de producere a agregatelorminerale inspectate se pot împãrþidupã urmãtoarele categorii:

concasoare cu fãlci;concasoare cu ciocane;concasoare cu con;concasoare centrifugale cu impact.

Cu ocazia verificãrilor s-au con-statat uzuri avansate ale plãcilor con-casoarelor cu fãlci, ale ciocanelor saublindajelor granulatoarelor, având caefect nerealizarea granulozitãþii ºi aformei granulei.SPÃLAREA ªI SORTAREA SORTULUI FIN

Spãlarea ºi sortarea sortului fin seface în majoritatea situaþiilor într-unclasor cu ºnec. În restul cazurilorclasarea se face cu sisteme cu bandãsau roatã desecatoare. În cazul cla-soarelor cu ºnec, s-au întâlnit situaþiiîn care melcul prezenta o uzurã relativmare, iar la instalaþiile cu bandã dese-catoare, spãlarea era ineficientã dincauza debitului ºi presiunii scãzute.

Depozitele finale de agregate seprezintã, în general, sub forma unordepozite la sol cu pereþi despãrþitori.

Au fost gãsite padocuri cu defec-þ iuni , probleme de depozitarenecorespunzãtoare.

Într-un numãr mare de cazuri,depozitarea se fãcea în grãmezi carenu erau separate de pereþi despãrþi-tori, existând posibilitatea de ameste-care a sorturilor, sau acestea erauinundate de apa provenitã din spãlare.

Au fost, de asemenea, semnalateprobleme la sistemele de pompare ºicirculare a apei de spãlare (în specialpierderi de apã uzatã care ajungeauîn depozitele agregatelor sortate).

Sistemele de spãlare nu erau pre-vãzute în cele mai multe cazuri cudotãri eficiente de recuperare a apeloruzate ºi cu bazine decantoare curãþateºi în bunã stare de funcþionare.

Instalaþiile de producere a agre-gatelor vechi, cu uzurã tehnicã ºimoralã avansatã, au o disponibilitatetehnicã redusã.

Deoarece disponibilitatea tehnicãreprezintã probabilitatea ca o maºinãsã fie în stare de bunã funcþionare laun moment dat, rezultã cã, cu câtaceasta este mai micã, cu atât maimult creºte probabilitatea obþineriiunui produs necorespunzãtor, proce-sat de maºina respectivã.

În graficele din fig. 1 se prezintãlegãtura dintre:

a) gradul de dotare – modernizareal instalaþiilor de prelucrare agregateminerale supuse inspecþiilor tehnice;

b) disponibilitatea tehnicã ºi c) calitatea procesãrii agregatelor.

CONCLUZII

Pentru asigurarea calitãþii agre-gatelor naturale produse în instalaþiileexistente, sunt necesare :

modernizarea instalaþiilor uzatemoral ;

aplicarea unor programe dementenanþã preventivã, întocmite defiecare deþinãtor de astfel de instalaþii,conform normativului privind mente-nanþa echipamentelor de construcþii,indicativ NE 003/1997 revizuit 2004;

efectuarea lucrãrilor de mente-nanþã corectivã la timp ºi de bunãcalitate ;

respectarea ordinului 337/N/2000privind inspecþiile tehnice la echipa-mentele tehnologice de construcþiiaflate în exploatare ;

respectarea HG 2139/2004privind prelungirea duratelor normalede funcþionare a echipamentelortehnologice de construcþii. Fig. 1: Legãtura dintre gradul de modernizare ºi calitatea procesãrii


Directorul executiv al firmei franceze Romania Partners,domnul Alain Zenou, deja stabilit la Bucureºti, doreºte sãaibã în perioada urmãtoare contacte cu mai multe firmedin þara noastrã.

Reprezentantul firmei iraniene Perlite ConstructionCompany, domnul Hossein Fathi, s-a interesat de capabi-litatea firmelor româneºti de a lucra în strãinãtate. I s-areamintit domnului Fathi cã firmele româneºti au executatde-a lungul timpului multe ºi diferite obiective în Iran.I s-au pus la dispoziþie toate prospectele ºi fiºele existentela târg.

Domnul Peter W. Beier, directorul de proiect al filialeidin Germania a firmei japoneze Taisei Corporation, a fostinteresat de societãþile care pot construi locuinþe. A primitdetalii asupra diferitelor firme implicate în construcþia delocuinþe ºi în programele de locuinþe sociale ºi i s-au pusla dipoziþie prospectele mai multor firme. De la aceeaºifirmã japonezã, domnul Kazuhiko Minami, director generaladjunct, s-a interesat de constructorii de tunele ºi a solicitatsã i se faciliteze contactele cu firme româneºti specializateîn acest domeniu. Societãþile Tunele Braºov, Metroul SABucureºti ºi Tungal Metrou Bucureºti vor transmite, înscurt timp, documentaþii cu privire la activitatea lor.

Un vizitator interesant a fost domnul Wilfred Fischer,consultant în domeniul energetic, care intenþioneazã sãcontacteze parteneri români pentru construcþia de insta-laþii ecologice de bioetanol ºi biogaz. El oferã proiectareaºi supervizarea construcþiei ºi a punerii în funcþiune.

Domnul Rudy Oestges, directorul firmei O-Metall dinLuxemburg care produce table profilate pentruacoperiºuri (gen þiglã metalicã) din oþel zincat ºi vopsitantiacid în mai multe straturi, a pus la dispoziþia ARACOcâteva casete cu utilizarea acestui material, precum ºiprospecte pentru a fi difuzate constructorilor români ºi, înspecial cãtre BADUC, cu care va lua ºi direct legãtura.

Din partea Universitãþii tehnice din Lubeck, standul afost vizitat de domnul prof. dr. ing. Dirk Strehlau, care apreluat un set complet de documente pentru elaborareaunui studiu despre construcþiile din estul Europei.

În afara unor diverºi oameni de afaceri, standul a fostvizitat ºi de reprezentanþi ai patronatelor din Grecia, SaxoniaInferioarã – Bremen ºi din Albania. Domnul ing. ShkelqimBumçi, directorul executiv al Asociaþiei constructoriloralbanezi (SNS), a propus ca, în perioada urmãtoare, sã fiestudiatã posibilitatea de convenire a unui acord de cooperareîntre ARACO ºi SNS.

Standul ARACO a mai fost vizitat de domnul UlrichPaetzold, director general al FIEC, ºi de domnul dr. WolfgangBayer, directorul patronatului constructorilor din landulSaxonia Inferioarã.

Tot la sfârºitul lui februarie 2006, ARACO a participatla Conferinþa „Piaþa de construcþii în Europa Centralã ºi de Est“în cadrul dezvoltãrii parteneriatului existent între ARACOºi Die Deutsche BauIndustrie, bazat pe Protocolul semnatîn 2005 la Berlin. Evenimentul a fost organizat sub patronajulMinisterului Federal al Economiei ºi Tehnologiei, în cadrulBautec – Berlin.

Principalele tematici abordate în cursul conferinþei au fostlegate de impactul extinderii comunitare în aceastã parte aEuropei, principalele reþele transeuropene ºi stadiul pro-movãrii acestor proiecte, abordarea ºi susþinerea proiectelorde construcþii în sistem PPP (parteneriat public-privat) ºi proble-matica formãrii profesionale specifice construcþiilor.

Printre concluziile conferinþei se disting:• Extinderea UE va genera prezenþe ºi mai ample ale

antreprenorilor strãini în þãrile din Europa Centralã ºi deEst în condiþii de accentuare acutã a concurenþei;

• Reþelele transeuropene vor fi finanþate cu prioritateîn anii post-aderare;

• Promovarea PPP este condiþionatã de voinþa politicãºi de angajamentele guvernelor din þãrile Europei Centraleºi de Est;

• Formarea profesionalã devine o necesitate acutã, iarsoluþiile vor implica organizaþiile patronale (a fost reco-mandat sistemul de pregãtire dual din Germania);

• Schimbul de experienþã între patronatele de profildin Europa Centralã ºi de Est devine o necesitate curentãîn contextul integrãrii în UE.

Materialele prezentate pot fi accesate la sediul centralARACO unde se gãsesc atât pe suport hârtie, cât ºi pesuport electronic.

ARACOBautec 2006 – Berlin

La sfârºitul lunii februarie a.c., a avut loc la Berlin, în marele complex expoziþional MESSE BERLIN, târgul deconstrucþii ºi materiale de construcþii BAUTEC 2006 care se þine o datã la 2 ani, cu participarea a sute de expozanþidin toatã lumea.

La ediþia din acest an, ARACO a avut un stand de 20 mp în care a prezentat posibilitãþile de colaborare în vederearealizãrii de obiective în toate domeniile construcþiilor. Au fost puse la dispoziþia vizitatorilor standului prospectele ºifiºele informative ale celor 11 firme care au trimis materiale: Construcþii Hidrotehnice Iaºi, APASCO Mãneciu,COMINCO Bucureºti, Energoconstrucþia, TMUCB, BADUC, AMISA Baia Mare, GIP Bucureºti, Building’s Star Constanþa,CONVAS Constanþa ºi G4 Instalaþii Cluj.

S-au remarcat printre vizitatorii standului firme care doresc sã colaboreze cu specialiºtii români pentru contracteîn România.

Exemplele ce urmeazã constituie o invitaþie adresatã societãþilor noastre de profil pentru a rãspunde solicitãrilor decolaborare, fãcute de partenerii strãini.



R O M T H E R MTotul pentru confortul dvs.!

Dacã pânã nu de mult Romtherm– expoziþie internaþionalã specializatãpentru echipamente de încãlzire,rãcire, condiþionare a aerului ºiizolaþii – se desfãºura la RomexpoBucureºti concomitent cu ConstructExpo, completând tematica acestuieveniment, începând cu ediþia 2004,Romtherm a devenit o manifestareindependentã, de sine stãtãtoare.Acest lucru confirmã preocuparea pentruviabilitatea conceptului de dezvoltare

a expoziþiilor specializate, pe domeniiprioritare ale economiei româneºti.Romtherm este una dintre acesteexpoziþii care, prin creºterea ºi, apoi,menþinerea constantã a numãrului departicipanþi, a fãcut dovada nu numaia succesului de care se bucurã, dar ºia echilibrului ºi maturizãrii pieþei deprofil. Evoluþia statisticilor ultimilorani demonstreazã aceastã afirmaþie:127 de expozanþi în 2001, 161 în2002, 191 în 2003, pentru ca atât

la ediþiile din 2004 ºi 2005, cât ºi la ceadin acest an sã se înregistrezeaproape 260 de participanþi. Este unlucru deosebit în condiþiile uneiconcurenþe tot mai accentuate ºi aleinteresului crescut pentru reali-zarea unor condiþii de viaþã ºi demuncã moderne, funcþionale ºi câtmai puþin nocive.

Pentru cei dornici de statistici,menþionãm cã aceeaºi evoluþie pozi-tivã s-a remarcat ºi din punctul devedere al suprafeþelor ocupate: 7.500 mpîn 2001, 11.000 mp în 2002, 12.500 mpîn 2003 ºi câte 17.000 mp la ediþiile2004 ºi 2005, pentru ca la actualaediþie suprafaþa ocupatã sã fie de19.000 mp. Creºterea cu 10%demonstreazã o diversificare a ofertelorpropuse de cãtre expozanþii pieþeiromâneºti de profil.

Ajunsã la cea de-a XII-a ediþie(22–25 martie 2006), Romthermreuneºte cele mai cunoscute firmedin domeniul încãlzirii, rãcirii ºicondiþionãrii aerului. ComplexulExpoziþional Târgul InternaþionalBucureºti reuneºte ºi în acest an pro-ducãtori, importatori ºi comercianþidin numeroase þãri, toþi având acelaºiobiectiv: asigurarea confortului termic.

Romtherm va fi sectorizatã potrivitdomeniilor abordate. Astfel, pavili-oanele 13, 14 ºi 15 vor fi alocateechipamentelor pentru încãlzire, izo-laþii, aparaturã de mãsurã ºi control;pavilioanele 16–17 vor gãzdui ofer-tele de armãturi, pompe ºi instalaþii,iar pavilionul 18 va fi destinat apara-turii ºi echipamentelor de ventilare,rãcire ºi aer condiþionat.

Specialiºtii sunt invitaþi nu numaisã ia contact cu oferta materialãprezentã în standuri, ci ºi cu cea teo-reticã oferitã de Romexpo în colabo-rare cu asociaþiile profesionale deprofil, prin organizarea de seminariiºi mese rotunde axate pe prezentareade noi tehnologii.


creºte valoarea construcþiei

Valoarea unei construcþii este direct influenþatã decalitatea sistemului de încãlzire.

Experienþa îndelungatã a producãtorului german deechipamente de încãlzire Vaillant, obþinutã în colaborarea cufirmele de construcþii, atestã o creºtere semnificativã a valoriiconstrucþiei datoritã unui sistem de încãlzire de calitate.Faptul cã agenþiile imobiliare din Europa de Vest precizeazã,de fiecare datã, marca sistemului de încãlzire în anunþurilede vânzare a diverselor imobile argumenteazã afirmaþia fãcutã.

Producãtorul german Vaillant, bazat pe experienþa îndomeniu de peste 135 ani, este recunoscut în întreagaEuropã ca un garant al calitãþii. Toate acestea ºi datoritãfaptului cã sistemul de încãlzire Vaillant este unul dintrecele mai uºoare sisteme din punctul de vedere al instalãriiºi service-ului. De asemenea, încadrarea unui astfel de sistemîn construcþiile actuale este perfectã, design-ul acestuiafiind adaptat la cerinþele actuale.

Vaillant este recunoscut, în principal, datoritã urmã-toarelor puncte:

1. Siguranþa utilizatorului este pe primul loc

Microcentralele Vaillant sunt dotate cu cele mai multeelemente de siguranþã care nu numai cã feresc clientulfinal de accidente nedorite, dar prelungesc ºi îmbunãtãþescviaþa aparatului.

Printre acestea, se numãrã:douã microprocesoare ce funcþioneazã în paralel,

verificând simultan starea de funcþionare a aparatuluidumneavoastrã. O eventualã avarie nu va putea trece deambele microprocesoare;

electrod dublu de aprindere – pentru o aprinderesigurã, aparatele Vaillant sunt prevãzute cu doi electrozide aprindere, astfel încât scânteia sã se formeze în poziþiacorectã, eliminându-se posibilitatea apariþiei acumulãrilorpericuloase de gaze;

transformator de ionizare – indiferent dacã apar vari-aþii ale tensiunii sau chiar dacã se inverseazã faza cunulul, citirea avariei la lipsa de gaz se va realiza fãrãprobleme;

protecþia la îngheþ – pentru un consum minim înperioadele în care sunteþi plecaþi, centrala va funcþionanumai pentru a menþine o temperaturã de 5 0C.

limitatorul de temperaturã de siguranþã, protecþia lalipsa de apã sunt funcþii de siguranþã obligatorii, cerute denormele europene.

Prin intermediul vasului de expansiune ºi al supapeide siguranþã, în instalaþia de încãlzire se va pãstra o pre-siune constantã, presiunea maximã admisã fiind de 3 bari.

Toate aparatele Vaillant trec prin numeroase faze deverificare în condiþii normale de funcþionare, racordate lagaz ºi apã înainte de a ieºi pe poarta fabricii, fapt ce îlputeþi remarca din urmele lãsate de flacãra pe camera deardere ºi prin apa din aparate.

2. Performanþele tehnice

Variantele PRO – cele mai iubite centrale în RomâniaIdentificarea funcþiilor aparatului se face prin 7 leduri –

un numãr net superior centralelor prezente pe piaþã, înscopul de a diagnostica, cât mai precis, starea aparatului.

Debitul minim de apã caldã menajerã de 1,5 l/minla temperatura constantã a apei calde.

Presiunea minimã la care aparatul funcþioneazã pentruproducerea de apã caldã menajerã este de numai 0,15 bari.În concluzie: dacã avem apã rece, avem ºi apã caldã!

Aprinderea electronicã cu ajutorul a 2 electrozi.De ce Vaillant foloseºte 2 electrozi ºi nu unul singur?Pentru a elimina posibilitatea ca scânteia produsã sã nuîntâlneascã gazul, astfel ajungându-se la acumulãri de gazîn camera de ardere. În plus, ca element de siguranþã,centralele Vaillant sunt prevãzute cu un al treilea electrodcare are menirea de supraveghere a flãcãrii. Dacã în timpulfuncþionãrii presiunea gazului scade foarte mult ºi flacãrase stinge, electrodul de ionizare va întrerupe funcþionareacentralei, va închide calea de gaz, astfel încât nu vorputea apãrea acumulãri periculoase de gaze.

Radu ÞURCAN – director comercial HORNOFF TRADE CONSULT


Placa electronicã: Vaillant esteprintre puþinii producãtori care reali-zeazã în fabrica proprie ºi placaelectronicã. Acest lucru este foarteimportant deoarece pentru calitateaprodusului rãspunde un singur pro-ducãtor ºi, în plus, aceasta este reali-zatã respectând cu exactitate cerinþelede funcþionare ale centralei!

Variaþiile de presiune ale com-bustibilului, mai ales în perioadele reci,nu influenþeazã funcþionarea aparatului.

Setul de livrare conþine toateaccesoriile necesare punerii în funcþiune,în cele mai bune condiþii, a centraleiVaillant, fãrã necesitatea achiziþionãriiseparate a altor produse.

Variantele PLUS, pe lângã avanta-jele menþionate mai sus, mai prezintã:

funcþia de pornire la cald: spredeosebire de alte modele prezente pepiaþã, la aceastã variantã timpul deaºteptare pentru obþinerea de apã caldãmenajerã este substanþial redus.Aceasta datoritã faptului cã în schimbã-torul secundar de cãldurã al centralei semenþine permanent o cantitate minimãde apã caldã menajerã, care ajungeimediat la consumator în momentuldeschiderii robinetului de apã caldã.

Trebuie adãugat cã variantele de 24 kW ºi 28 kWsunt prevãzute cu un schimbãtor secundar de cãldurã for-mat din 20 de plãci (faþã de 12 plãci la celelalte variantede aparate), ceea ce conduce la îmbunãtãþirea randamentului.Aceste aparate au fost catalogate ca centrale cu un confortMAXIM la apa caldã menajerã de 3 stele;

display-ul mare care vã oferã posibilitatea setãrii ºivizualizãrii exacte a stãrii de funcþionare a aparatului;

by-pass-ul automat care oferã posibilitatea dotãrii ºireglãrii cu robinete termostatate a radiatoarelor din insta-laþia de încãlzire.

Variantele Aqua Confort au fost create pentru clienþiicare îºi doresc un confort de apã caldã menajerã maimare. Acestea înglobeazã toate performanþele tehnice demai sus, fiind dotate pentru realizarea acestui confortsporit de apã caldã menajerã cu un vas de acumulare de20 litri.

3. Tradiþie

Se ºtie foarte bine cã experienþa te face mai bun.Vaillant are o experienþã de 135 de ani.

4. Inovaþie

Primul Geyser a fost inventat de Vaillant. De aici aînceput totul. Vaillant ºtie cã fãrã o dezvoltare ºi per-fecþionare continuã nu poate rãmâne primul.

Din aceastã cauzã, cel mai important departament dincadrul firmei Vaillant este cel de Cercetare ºi Dezvoltare.Proiecte mari de cercetare ale UE au fost atribuite firmeiVaillant.

5. Profesionalism

Vaillant este specializat pe încãlzirea individualã cuputeri cuprinse între 12 ºi 390 kW. Creativitatea ºi întregknow-how-ul specialiºtilor de la Vaillant se concentreazãnumai asupra acestui domeniu, pentru cã numai aºa poþifi cel mai bun.

Profesionist înseamnã sã fii cel mai bun în domeniul tãu!

6. Gama de produse

Datoritã orientãrii cãtre client, Vaillant a creat cea mailargã gamã de centrale murale. Orice client poate gãsiprodusul care i se potriveºte!

Sperãm cã aceste puncte, cât ºi renumele mãrcii Vaillantvã vor convinge sã ne aveþi în vedere în momentul proiec-tãrii sistemului de încãlzire în construcþiile dumneavoastrã.

Vã aºteptãm cu orice propuneri de colaborare!

Informaþii suplimentare la –importator unic Vaillant pentru România, tel.: 021 350.23.35-38;e-mail: [email protected] ºi în reþeaua naþionalã de dis-tribuitori autorizaþi. Detalii pe www.vaillant.ro


Pe lângã discount-ul de 15% acordat la preþul centralei (poz.1), la achiziþionarea acestui pachet se acordã GRATUITkitul standard de admisie/evacuare ºi garanþie nelimitatã pentru termostatul de camerã.

Varianta B

PACHETE SPECIALEI. PENTRU VOLUME DE ÎNCÃLZIT DE MAXIMUM 700 m3 ªI NECESAR DE APÃ CALDÃ DE CONSUM (A.C.C.)

PENTRU O BUCÃTÃRIE ªI 2-3 BÃI:

Pe lângã discount-ul de 15% acordat la preþul centralei (poz.1), la achiziþionarea acestui pachet se acordã GRATUITkitul standard de admisie/evacuare ºi garanþie nelimitatã pentru termostatul de camerã.

Varianta A

S u p e r o f e r t aKESTON

Acum puteþi achiziþiona o centralã în condensare de ultimã generaþie la un preþ excepþional, similar cu alunei centrale convenþionale. În plus, pe lângã acest discount, la pachetele speciale Keston primeºti

gratuit kitul standard de admisie/evacuare ºi garanþie nelimitatã pentru termostatul de camerã.OFERTÃ VALABILÃ ÎN PERIOADA (15 MARTIE – 15 APRILIE 2006) ,

INCLUSIV EXPO ROMTHERM (22 – 25 MARTIE 2006)

Keston reprezintã brandul care a cucerit atât piaþabritanicã, cât ºi piaþa din România.

Centralele termice KESTON cu tiraj forþat, în regim decondensare, prezintã numeroase avantaje:

Consumuri reduse de combustibil (gaz natural saugaz lichefiat) datoritã funcþionãrii cu eficienþã energeticãde peste 108% (raportatã la puterea caloricã inferioarã agazului natural);

Funcþionare complet modulatã, cu adaptarea continuãa puterii utile, deci ºi a consumului, la nivelul de confortprestabilit;

Funcþionare ºi la presiuni reduse de alimentare cugaze din reþea, specifice României în perioadele reci;

Emisie redusã de noxe;Siguranþã deosebitã în funcþionare datoritã com-

bustiei total capsulate (fãrã flacãrã de veghe) ºi auto-matizãrii, ce permite controlul complet al arderii;

Nu necesitã coº de fum, evacuarea gazelor de ardere(care au temperaturi cuprinse între 50 0C ºi 70 0C) în exteri-orul clãdirii realizându-se printr-o simplã þeavã de PVC acãrei lungime poate ajunge pâna la 30/90m. Aerul deardere este asigurat direct din exteriorul clãdirii tot printr-oconductã de PVC;

Instalare rapidã, în spaþii reduse, atât în construcþiilenoi, cât ºi în cele existente;

Instalare în orice spaþiu disponibil al clãdirii, acestecentrale fiind exceptate de la normele standard privindsuprafaþa vitratã ºi volumul din punctul termic (NormeleTehnice aprobate prin Ordinul Ministerului Economiei ºiComerþului nr. 58/04.02.2004, publicate în MonitorulOficial al României, partea I, nr. 173 bis/27.II.2004);

Stoc permanent de piese de schimb ºi o activitatede service asistatã de cei mai buni specialiºti, care acoperãpractic toate judeþele þãrii.

II. PENTRU SPAÞIILE UNIFAMILIALE, RESPECTIV VOLUME DE ÎNCÃLZIT DE MAXIMUM 700 m3 ªI UN NECESAR DEA.C.C. PENTRU O BUCÃTÃRIE ªI O BAIE - SUFICIENT PENTRU APARTAMENTELE DE BLOC - KESTON PROPUNE:

Pe lângã discount-ul de 15% acordat la preþul centralei (poz.1), la achiziþionarea acestui pachet se acordã GRATUITkitul standard de admisie/evacuare, senzor de temperaturã exterioarã ºi garanþie nelimitatã pentru termostatul de camerã.

III. PENTRU VOLUME DE ÎNCÃLZIT ÎNTRE 700 ªI 1200 m3, O BUCÃTÃRIE ªI 2-3 BÃI, KESTON PROPUNE:

Pe lângã discount-ul de 15% acordat la preþul centralei (poz.1), la achiziþionarea acestui pachet se acordã GRATUIT kitulstandard de admisie/evacuare, senzor de temperaturã exterioarã ºi garanþie nelimitatã pentru termostatul de camerã.

Pe lângã discount-ul de 15% acordat la preþul centralei (poz.1), la achiziþionarea acestui pachet se acorda GRATUIT kitulstandard de admisie/evacuare, senzor de temperaturã exterioarã ºi garanþie nelimitatã pentru termostatul de camerã.

Varianta C

Varianta D

OPÞIONAL:Pentru varianta C ºi pentru soluþia încãlzirii cu

C36COMBI, termostatul de ambient se poate înlocui cuun termostat opentherm cu ajutorul cãruia se obþin rezul-tate spectaculoase într-o funcþionare ireproºabilã a cen-tralelor termice în condensare, prin modularea continuã aputerii acestora, în funcþie de temperatura de confortcerutã. Garanþia opentherm-ului este extinsã la trei ani.

Garanþia acordatã pentru centrale este: 3 ani pentruschimbãtorul de cãldurã ºi 2 ani pentru restul echipa-mentelor, de la punerea în funcþiune a echipamentului.

Garanþia acordatã pentru boilere este: 7 ani pentrurezervorul de oþel inox ºi 4 ani pentru rezervorul de oþelemailat, în condiþii normale de exploatare ºi curespectarea instrucþiunilor din Manualul de instalare; restulcomponentelor beneficiazã de 1 an garanþie. În preþulboilerelor sunt incluse urmãtoarele accesorii: supapa desupratemperaturã ºi suprapresiune, rezistenþa electricã deimersie (3 kW), termostatul de siguranþã ºi de reglare.

Preþurile nu includ TVA ºi autorizarea funcþionãrii.Preþurile menþionate sunt în condiþia de livrare

loco-producãtor ºi nu includ transportul.

CENTRALE KESTONBd. Dimitrie Pompei nr. 10, Sector 2, Bucureºti 020337

Tel.: (0040) 21 242.88.22, Fax: (0040) 21 242.88.11, E-mail: [email protected], www.celsius2000.com

KESTON VÃ AªTEAPTÃ LA ROMTHERM 2006, ÎN PAVILIONUL 15, STAND 43-45!

Încãlzirea ºi climatizareaimobilelor (II)

(continuare din numãrul 12)Referitor la soluþia de încãlzire ºi

climatizare cu pompe de cãldurã, vãpropunem sã parcurgem împreunãgama de produse ale firmei suedezeTHERMIA, distribuite ºi montate deEU-RO INSTALAÞII. Alegerea noastrãeste motivatã de experienþa acesteifirme (produce pompe de cãldurã din1973), de diversitatea ofertei ºi, nu înultimul rând, de înaltele standarde deperformanþã ºi calitate ale produselor.

Pentru determinarea tipului depompã de cãldurã în funcþie de apli-caþia doritã, se impune apelarea la unspecialist care, pe baza necesaruluide cãldurã, respectiv frig, sã deter-mine modelul de aparat cel mai potrivit,în vederea obþinerii unor costuriminime de investiþie ºi exploatare.De asemenea, trebuie avut în vedereºi tipul instalaþiilor de încãlzire lacare se utilizeazã pompa de cãldurã,astfel încât factorul de eficienþã (COP)sã fie cât mai mare.

Pompele de cãldurã de tip apã-apã sunt rãspândite, în general, înzonele cu climã moderatã. Pentrupreluarea vârfului de consum, înperioadele foarte reci acestea suntprevãzute cu rezistenþe electrice cuputeri între 3 kW ºi 9 kW. Pentruaceastã aplicaþie, EU-RO INSTALAÞII

recomandã pompa de cãldurã THERMIADIPLOMAT TWS cu puteri între 6 kWºi 16 kW echipatã cu rezistenþe elec-trice de 3 kW – 9 kW ºi preparator deapã caldã menajerã cu capacitateade 180 litri. Aceasta poate asigura pelângã confortul termic în perioadade iarnã ºi necesarul de apã caldãmenajerã.

Pentru funcþionarea pompei decãldurã ºi în perioada de varã, cainstalaþie de climatizare, se reco-mandã modelul THERMIA COMFORTcu puteri cuprinse între 6 kW ºi 10 kW,respectiv modelul THERMIA DUO cuputeri cuprinse între 6 kW ºi 16 kW,acestea fiind soluþiile complete deîncãlzire, preparare apã caldã mena-jerã ºi climatizare pentru case ºi vilecu suprafeþe construite, de pânã la400 mp.

Pentru situaþiile în care se doreºteinstalarea unei pompe de cãldurãîntr-o instalaþie existentã, prevãzutãcu cazan electric sau cazan funcþio-nând pe gaze, motorinã sau lemn,este indicat modelul THERMIA ECOcu puteri între 5,5 kW ºi 18 kW,aparat care va funcþiona în circa 95 %din timpul de utilizare, urmând ca însituaþiile de temperaturi foarte scãzutediferenþa de 5% sã fie preluatã deechipamentul existent.

Pompa de cãldurã THERMIAATRIA cu puteri cuprinse între 6 ºi 10 kWeste soluþia completã pentru situaþiaîn care se preia cãldurã atât din apã,cât ºi din aer, ea fiind echipatã cu unmodul de 3 kW – 5 kW pentru prelu-area cãldurii din mediul înconjurãtor.

Toate aceste modele de pompe decãldurã pot fi folosite pentru încãlzireaºi climatizarea caselor ºi vilelor.

Pentru imobile cu volum mare deîncãlzire, cum ar fi blocurile delocuinþe, sediile de firme, spitale,restaurante, vã recomandãm pompade cãldurã THERMIA ROBUST cuputerea termicã cuprinsã între 13 kWºi 45 kW, dar care pot acoperi unnecesar de pânã la 700 kW !

În susþinerea afirmaþiei „pompelede cãldurã, soluþii ieftine ºi curate“,prezentãm în continuare un exemplude calcul economic comparativ întresoluþia de încãlzire-climatizare cuechipamente clasice (centralã ter-micã + chiller) ºi soluþia de încãlzire-climatizare cu pompã de cãldurã.Pentru centralele termice clasice,s-au luat în calcul consumurile învariantele de combustibili gaze naturale,GPL ºi motorinã.

POMPELE DE CÃLDURÃ, SOLUÞII IEFTINE ªI CURATE!

EU-RO INSTALAÞII, prin spe-cialiºtii sãi, vã stã la dispoziþie atâtpentru determinarea necesaruluitermic, cât ºi pentru alegerea uneipompe de cãldurã ºi a sistemuluide încãlzire ºi climatizare pentrulocuinþa dumneavoastrã.


Utilizarea tubulaturii radiante „OHA“pentru încãlzirea halelor industriale

ECONOMII ENERGETICE DE 30% 60%

Grupul de combustie ce seplaseazã în exteriorul clãdirii arerolul de a genera cãldura obþinutãde arzãtor ºi de a realiza, prin inter-mediul unui ventilator, circuitul con-tinuu al fluidului caloportor. Circuitulse realizeazã în interiorul unei tubu-laturi radiante etanºe, aflatã în depre-siune în raport cu mediul încãlzit.Temperatura suprafeþei exterioare atubulaturii radiante este variabilã ºi,dupã cerinþe, se poate situa în inter-valul 1200 – 2900 C. Marele avantaj alacestui sistem de încãlzire este acelacã se recirculã în proporþie de 80%gazele rezultate în urma procesuluide ardere, obþinându-se randamentesuperioare, faþã de alte echipamentesimilare.

Deoarece grupul de combustieeste amplasat în exteriorul con-strucþiei, sistemul poate fi utilizat ºiîn s i tuaþ ia în care nu exis tãsuprafaþa vitratã corespunzãtoareconform normativelor în vigoare.

În funcþie de necesarul de cãldurãºi înãlþimea clãdirii, tubulatura radi-antã poate avea configuraþie mono-tubularã sau bitubularã.

Principiul de funcþionare a tubula-turii radiante este acelaºi ca ºi cel altuburilor radiante ºi constã înîncãlzirea tubulaturii continue dinoþel, prin produsele de ardere rezultatede la arzãtorul grupului de combustie.Radiaþia aparatelor este dirijatã spresol prin ecranele reflectorizante plasatedeasupra tuburilor.

O parte din gazele de ardere(80%) sunt recirculate, ceea ce con-duce la temperaturi mult mai scãzute

pe suprafaþa peretelui tubulaturii faþãde cazul tuburilor radiante modulare.Aceasta permite amplasarea tubula-turii radiante ºi la înãlþimi mai mici(3,5 m). De asemenea, sistemul poatefi prevãzut cu un senzor de tempe-raturã care poate limita ºi mai multtemperatura pe suprafaþa tubulaturiiradiante, în funcþie de cerinþele pro-cesului tehnologic. Grupul de com-bustie este amplasat în exterior(antiex). Ele sunt recomandate pentruincinte unde lipsesc curenþii de aerºi unde nu se îndeplinesc condiþiilepentru montarea arzãtoarelor la inte-rior, respectiv pentru hale de prelu-crare a lemnului, a materialelortextile, tipografii, depozite de hârtie etc.

Acest sistem se preteazã foartebine la încãlzirea localã pe linii delucru sau generalã, asigurând o mareuniformitate a temperaturii în zona delucru.

Pentru reglarea fiecãrui arzãtor,poate exista un sistem de comandã ºireglare modularã (care permite obþi-nerea unei încãlziri adaptate la zonelede muncã cu necesar de cãldurã fix).

SYSTEMA Italia produce o gamãlargã de tubulaturã OHA 100-50,OHA 100-100, OHA 200-115, OHA200-115, OHA 200-150, OHA 200-180,OHA 400-200, OHA 400-250,OHA 400-300, OHA 400-400, cuputeri ale grupurilor de combustiecuprinse între 50 ºi 400 kW ºilungimi maxime ale tubulaturii con-tinue pânã la 250 m monotubularãsau 180 m bitubularã.

Din studii de fezabilitate ºi dinmonitorizãri ale consumurilor reali-zate pentru obiective industriale dinRomânia ºi din Italia au rezultatreduceri ale consumurilor anuale decombustibil (gaz) cuprinse între 30%ºi 60%. Aceste economii depind deînãlþimea spaþiului încãlzit, de gradulde izolare termicã al halei ºi de pro-gramul de funcþionare.

În ceea ce priveºte criteriile dealegere a tubulaturii existã o serie deconsiderente de care se þine seama lastabilirea configuraþiei acesteia, cum ar fi:

Traseul tubulaturii radiantedepinde de diverºi factori, dintre carecei mai importanþi sunt dimensiunilespaþiului de încãlzit (înãlþime, lãþimeºi lungime).

Odatã individualizatã înãlþimeade montaj a tubulaturii radiante (H) pebaza indicaþiilor producãtorului, pen-tru încãlzirea totalã a spaþiului sedeterminã interaxa maximã (I) a liniilorradiante ºi distanþa (D) dintre tubu-latura radiantã ºi pereþii perimetrali.

Pentru încãlzirea zonalã, valorileparametrilor H ºi I trebuie sã fiereduse pentru diminuarea raportuluidintre suprafaþa de încãlzit ºi suprafaþatotalã a halei. Trebuie, de asemenea,luatã în considerare prezenþa pereþilorinteriori, a maºinilor ºi a gradului deventilare a zonei respective. Pentruînãlþimi superioare valorii de 15 mexistã varianta de tubulaturã W (4 tuburiîn paralel).

Sistemul de încãlzire prin radiaþie OHA este o soluþie excelentã pentru încãlzirea spaþiilor industriale ºi, în general,a spaþiilor cu înãlþimi medii ºi mari. Flexibilitatea sistemului constã în adaptarea tubulaturii radiante la orice exigenþeprivind traseul acesteia în interiorul clãdirilor încãlzite.


În cazul înãlþimilor mari ale înãlþimiide instalare (H), în scopul evitãrii ca radi-aþia directã sã atingã pereþii perimetrali peo înãlþime mare, crescând astfel pierderilede cãldurã prin aceºtia, este necesarãpoziþionarea liniilor radiante cãtre centrulhalei, mãrind astfel distanþa faþã depereþi (D) ºi micºorând în consecinþãinteraxa (I), (fig. 1).

Pentru suprafeþe mari de încãlzit(fig. 2) poate fi convenabilã creºtereainteraxei maxime (Imax) a liniilorradiante centrale ºi micºorarea inter-axei liniilor radiante din zona perife-ricã unde pierderile de cãldurã suntmai mari.

SYSTEMA ROMÂNIA vã stã la dis-poziþie cu orice informaþie din domeniu,consultanþã, studii de fezabilitate.

Fig. 1

Fig. 2


AquaCleanALTERNATIVA PERFECTÃ

LA SISTEMELE DE CANALIZARE CLASICEVã aflaþi în situaþia dificilã de a nu

beneficia de o conectare la sistemulcentralizat de canalizare?

Valrom a rezolvat acest inconvenient,prin crearea produsului AquaClean,un ingenios sistem de epurare indi-vidualã, unica soluþie demnã de luatîn considerare. Acest sistem asigurãrespectarea normelor calitative, referi-toare la deversarea apelor menajereîn mediul natural ºi, implicit, diminu-area riscurilor asupra mediului ºi asãnãtãþii umane. Studiile de eficienþã,efectuate asupra AquaClean, audemonstrat cã sistemul asigurã o cali-tate a efluentului care permite eva-cuarea acestuia în soluri permeabileºi emisari naturali, în condiþii de uti-lizare raþionalã ºi eficientã.

Apele uzate menajere sunt rezul-tatul utilizãrii apei potabile, pentrusatisfacerea nevoilor gospodãreºti ºide igienã, din cadrul unei locuinþe

(bucãtãrie, toalete, duºuri ºi bãi),acestea conþinând materii în suspensiesau dizolvate, de naturã mineralãºi/sau organicã. Ele prezintã, în moduzual, depãºiri ale concentraþiilorunor parametri care pot reprezenta osursã de poluare, în situaþia în careacestea sunt descãrcate, fãrã o even-tualã epurare, în emisari naturali.

Investiþiile specifice substanþiale ºicosturile de exploatare ºi de între-þinere ridicate nu permit asigurareaunor servicii esenþiale oricãrei comu-nitãþi, aºa cum este sistemul modernde canalizare.

AquaClean reprezintã o alterna-tivã optimã pentru soluþionarea pro-blemei apelor uzate, garantândutilizatorului final o fiabilitate maximã,o duratã îndelungatã de viaþã ºi cos-turi de exploatare ºi de întreþinereminime. Efectul imediat este creºtereaconfortului, implicând ºi o îmbunã-tãþire a calitãþii vieþii.

Epurarea apelor uzate trebuie sãrespecte o serie de norme aprobatede cãtre Uniunea Europeanã (de ex.Legea 152/99 a Uniunii Europene).Aceste norme oferã o definirecorectã, transparentã ºi mãsurabilãasupra importanþei epurãrii apeloruzate.

Conceptul AquaClean, dezvoltatîn colaborare cu reprezentanþii Catedreide Inginerie Sanitarã ºi Protecþia Apelor,Facultatea de Hidrotehnicã, din cadrulUniversitãþii Tehnice de ConstrucþiiBucureºti, pune în legãturã interiorulºi exteriorul, integrând locuinþa înfluxul continuu al unui sistem decanalizare.

Confortul ºi sãnãtatea sunt prote-jate cu ajutorul acestei mini-staþii deepurare compacte, care eliminã toateinconvenientele foselor septice: miro-surile neplãcute, menþinerea unorsurse de infecþii, vidanjãrile repetatela intervale scurte de timp etc.

Operaþional, acest produs sinte-tizeazã ºi pune în valoare ceea cereprezintã un produs eficient, necesarºi ecologic.

Sistemul îmbinã atât performan-þele tehnice, cât ºi funcþionalitatea,reflectând stilul de viaþã actual, carevizeazã, în primul rând, economiacât mai mare de timp ºi de efort.

Bazinul de aerare, decantorulºi coºul de acces sunt executatemonobloc, prin turnarea polietilenei,material recunoscut pentru rezistenþafoarte mare la coroziune, abraziune ºidepuneri, precum ºi la acþiuneaagenþilor chimici.



AquaClean foloseºte principii deepurare, similare celor din instalaþiileindustriale, în douã etape: fermen-tarea aerobã, cu nãmol activat, bazatpe un sistem de aerare cu bule fine ºidecantarea, cu recirculare de nãmol.Sistemul de epurare prezintã o seriede avantaje majore: circulaþia în con-tracurent aer-apã, transferul ºi difuziaacceleratã a oxigenului în apã, circu-laþia flocoanelor biochimice în apã,asigurarea contactului între flocoaneºi apã uzatã ºi eliminarea riscului deformare a sedimentãrilor.

Mini-staþia este dimensionatã pentrupatru persoane, înregistrând un con-sum mediu total de apã de 600 l/zi.AquaClean permite preluarea, petermen scurt (1-3 zile), a debitelorde ape uzate, generate de maximum

8 locuitori echivalenþi. Prin conectareaîn serie sau în paralel a douã mini-staþii, se pot prelua, în mod permanent,debitele de ape uzate produse de 4–8locuitori echivalenþi. AquaClean estedestinatã zonelor pietonale, necarosabile.În situaþia montãrii în zone carosabilecu trafic uºor (maximum 25 tone),trebuie respectate normele legale demontarea capacelor carosabile.

Valrom a dezvoltat o reþea efi-cientã de servicii pentru a rãspunde,

în mod adecvat, cerinþelor utiliza-torilor finali, instalatorilor, comer-cianþilor ºi specialiºtilor în domeniu.Serviciul de consultanþã tehnicãgratuitã este caracterizat prin prompti-tudine, eficienþã ºi corectitudine.Mini-staþia de epurare AquaCleanse comercializeazã împreunã cudocumentaþia tehnicã, necesarãcunoaºterii detaliate a funcþionãriiprodusului , a modali tãþ i lor deinstalare ºi a normelor privind sigu-ranþa în exploatare.


TMUCB S.A.Ofertã de calitate

TMUCB SA este o societate cu capital integral privat,

specializatã în asamblarea ºi montarea utilajelor tehno-

logice în fabrici de ciment, combinate chimice ºi

petrochimice, centrale nucleare.

TMUCB SA proiecteazã ºi fabricã rezervoare de

depozitare conform API-650, rezervoare pentru staþii de

distribuþie a combustibilului conform DIN 6608, sisteme

de conducte, instalaþii, confecþii metalice, vase sub pre-

siune ºi fitinguri.

TMUCB SA a realizat în România ºi în strãinãtate lucrãri

complexe de montaj utilaje, sisteme de conducte pentru

industria chimicã, petrochimicã ºi a cimentului, combinate

metalurgice, de celulozã ºi hârtie, centrale termo-electrice

ºi nucleare, fabrici de zahãr, fabrici de automobile, rezer-

voare pentru produse petroliere, precum ºi reparaþia ºi

întreþinerea celor de mai sus.

TMUCB SA funcþioneazã în Sistemul de Asigurare a

Calitãþii conform ISO 9001:2001, cu certificatul nr. 100/2002

eliberat de Qualitas, având un Manual de Asigurarea

Calitãþii ºi proceduri pentru toate lucrãrile mecanice.

Compania are o structurã de personal care asigurã

realizarea lucrãrilor prin mijloace proprii.

TMUCB SA executã:structuri metalice – fabricaþie ºi montaj;rezervoare de depozitare – proiectare, fabricaþie ºi

montaj;rezervoare de depozitare cu pereþi dubli – proiectare,

fabricaþie ºi montaj;vase de presiune – fabricaþie;sisteme de conducte – fabricaþie ºi montaj;lucrãri complexe de montaj mecanic;lucrãri la cheie ca Antreprenor General.

MUFLE S.p.A., producãtor italian al produselor de captare, drenare ºi purificarea apelor de suprafaþã, deþine o gamã vastã de produse pentru a drena-purifica apele pluviale

ºi a consolida locurile cu situaþii problematice la dren.

Instalaþia EARLY RAIN pentru tratarea apelor este compusã din separatoarele TANK ºi TIDY. • Separatorul Tank realizeazã o decantare primarã, adicã sedimentarea materialelor solide, a nãmolului prezent în

apã, astfel asigurând o mai bunã funcþionare a epurãrii în fazele urmãtoare.• Separatorul Tidy este un sistem de decantare gravitaþional care asigurã epurarea apelor, conceput dintr-un sistem

de tubulaturã bay-pass ºi un filtru coalescent inspectabil, uºor de manipulat prin partea superioarã, deschizând capaculseparatorului. Apa tratatã mecanic curge prin tubulatura de evacuare traversând un cãmin, care serveºte ca loc de prelevarede probe, pentru un control amãnunþit al calitãþii apei tratate, continuând evacuarea în canalizarea localã.

Descriere: din punctul de vedere al construcþiei, separatoarele suntexecutate din rezervoare din masã plasticã acoperite cu capac pietonal,compartimentate în spaþii funcþionale, rigidizate cu o structurã metalicãdin oþel zincat, dupã caz.

Sunt echipate cu filtre de coalescenþã din spumã tip PUR, amplasatã încentrul separatorului printr-un sistem de închidere cu ºinã metalicã,manevrarea fiind foarte simplã.

Referitor la cerinþele de eficienþã ale legilor în vigoare (Hotãrârea nr. 352din 24.04.2005), acestea corespund clasei I, adicã 5 mg/l SP la evacuare.Separatoarele de uleiuri minerale TANK ºi TIDY sunt proiectate ºi testateconform noilor norme europene EN 858.

ECOBIOSEPARATOARE DE PRODUSE PETROLIERE, HIDROCARBURI ªI ULEIURI MINERALE

Separatoarele de uleiuri minerale EARLY RAIN ºi TIDY sunt destinate captãrii ºi separãrii substanþelor petroliere, cureferire la uleiuri ºi hidrocarburi, având o greutate specificã de =0,85g/cm3, conþinute în apele reziduale provenite de laateliere mecanice, suprafeþe de parcare, rampe de spãlare a autovehiculelor de orice tip, gospodãrii agricole etc.

a. Camera de decantare primarã b. Camera de separare uleiuri c. Camera de regularizare d. Filtru coalescent

A. TANK decantare B. Separatorul TIDYC. Recip. recoltare probe D. Tub de intrareE. Tub racord TIDYF. Tub ieºire G. Dop întreþinere/curãþare

Sisteme de captare ºi drenaj ale apelor de suprafaþã MUFLE Drain • Drenajul punctual –

compus din capace ºi grãtarede canalizare cu ramã din fontãnodularã 500-7, de la dimensi-unile minime de 300 x 300 mmpânã la 850 x 850 mm; deexemplu, seria OMEGA înclasa D400, 850 x 850 cu 600dispune de unele opþiuni, cumsunt: garniturã antizgomot, greu-tate numai de 57 kg, balama ºi un sistem de încuietoare cu cheie a capacului (cheie specialã antifurt)mai sigur decât cele obiºnuite, capaccu pasaj uman 600 din fontã nodularã GSJ 500-7, conform normelor SR EN 1563 ºi SR EN 124, sunt vopsite cu vopsea bitumi-noasã, un design al ramei cu dimensiuni compatibile la toate tipurile de cãmine standardizate sau nestandardizate, capaculse aºazã în locaºuri speciale, fiind uºor de manevrat, cadrul conceput pentru a asigura robusteþe la încãrcare ºi protecþie împotriva miro-surilor, capacul cu suprafaþã antiderapantã, posibilitate de montare de dopuri din plastic pentru identificare.

• Drenajul liniar – compus din rigole ºi grãtare rezistente pentru toate clasele de greutate potrivit încãrcãturii, conformnormativelor în vigoare SR EN 124 (A15, B125, C250, D400, E600, F900). Rigola realizatã din HD-PE (polietilenã de înaltãdensitate), rezistentã la lovituri ºi salturi termice, conservã aceleaºi caracteristici de robusteþe ºi elasticitate de la -50 0C pânãla +100 C. Inatacabilã la agenþii chimici ºi atmosferici, HD-PE rezistã perfect la o vastã gamã de acizi, sãruri ºi baze, uleiuriminerale ºi petrol. Rigola Mufle Drain poate fi instalatã cu siguranþã în instalaþii chimice, staþiuni de serviciu sau sãli delucru, drumuri cu un ridicat uz de sãruri antiîngheþ. În toate situaþiile, este necesar ca substanþele chimice sã nu poatã com-promite structura ºi eficienþa sistemului de drenaj. Suprafaþa netedã ºi impermeabilã favorizeazã scurgerea apei ºi nu per-mite formarea depunerilor. Rigola MUFLE Drain poate fi folositã în sectoarele industriei alimentare ºi, de asemenea, înrestaurante. Este un sistem practic, de cuplare rapidã între rigole, pre-vãzut cu nut ºi feder. Avantajos de transportat ºi montat, instalarearigolelor nu necesitã folosirea unor unelte speciale, ieºirile de conectarepreinstalate pentru evacuare la fiecare element de rigolã/ml, favorizeazãconectarea simplã ºi rapidã în reþelele de canalizare.

• Drenaj din oþel inox – gama de cãmine ºi rigole de colectare a mãrcii ASVOX este complet realizatã din oþel inoxAISI 304, fiind în mãsurã de a satisface toate exigenþele în materie de rezistenþã mecanicã, chimicã ºi termicã. Sistemelenoastre de drenaj sunt în totalitate inspecþionabile, satisfãcând caracteristicile de curãþenie ºi igienã, în deplin respectfaþã de normativele comunitar europene.

Linia ASVOX compusã din sifoane pietonale ºi carosabile, rigole cu fisurã ºi grãtare necesare sectoarelor agroali-mentare, abatoare, spitale, laboratoare, industrie chimicã ºi farmaceuticã ºi oriunde este necesar drenajul unor cantitãþimari de apã în timp record.

Datoritã sistemului de asigurare a calitãþii certificat conform normei ISO 9001:2000, firma MUFLE este garanþiaunor produse ºi servicii la un standard ridicat al calitãþii, în concordanþã cu normele comune din Uniunea Europeanã.

Reprezentant oficial în România SC Gimani & MufleTel.: 0726-622.615; Fax: 0248- 510.780; [email protected]; www.mufle.ro.

Distribuitori MUFLE autorizaþi:• zona Moldovei: hipermarketuri Dedeman; • zona Transilvaniei: magazinele Ambient;• zona Bucureºti: SC Baduc, SC Rom Vest ªos. Pipera Tunari 0724-564.230; SC Picollo Com, magazin Bãneasa 0723-501.120;• zona Braºovului: SC Recobol 0722-133.004.


Acum aproape 80 de ani, datoritãnevoilor militare, s-a impus un sistemrapid de montare ºi demontare aconductelor. Acest sistem a fost dez-voltat de firma VICTAULIC®. La început,domeniul de aplicaþie a fost cel strictmilitar, dar în urma multiplelor avan-taje create, acesta s-a extins ºi pentruutilizarea civilã. Dezvoltarea a fostrapidã în SUA, unde sistemul aredus semnificativ durata de exe-cuþie a instalaþiilor destinate clãdirilorcivile ºi industriale ºi a dus lacreºterea calitãþii ºi fiabilitãþii aces-tora. Datoritã succesului înregistratpe piaþa americanã, s-a trecut rapidla execuþia componentelor ºi în sis-tem metric, pentru promovarea lui înEuropa.

Sintetizând, sistemul constã în:existenþa unui canal circular pe exte-riorul þevii, garniturã, colier ºi ºuru-buri cu piuliþã, aºa cum sunt prezentateîn imaginile alãturate. Canalul nece-sar rigidizãrii cuplajului þevilor poatefi executat prin deformare plasticãsau prin strunjire. Operaþia deobþinere a canalului este rapidã ºipoate fi realizatã cu scule staþionaresau portabile. Datoritã standardizãriidimensiunilor canalului ºi a compo-nentelor instalaþiei, (fitinguri, robineþi,cuplaje, suporþi etc.), în atelier se potexecuta toate elementele uneiizometrii, urmând ca în teren sã sefacã doar asamblarea acestora,reducându-se astfel la 30% timpulnecesar, faþã de execuþia în variantade asamblare prin filetare, sudurã sauflanºe.

Sistemul are caavantaj faptul cã înºantier nu mai estenecesarã forþa demuncã înalt calificatã(sudori, instalatori).Pe lângã reducereatimpului de execuþie,se remarcã ºi costuldiminuat în exploatare(reparaþii accidentale,reparaþii capitale) ºiuºurinþa cu care sepoate face modifi-carea ulterioarã aarhitecturii instalaþiei.Pentru clãdirile înaltesau cele strategice (spitale, centreadministrative etc.), sistemul prezintãmarele avantaj de a prelua în caz decalamitate ºocurile seismice, atât celede încovoiere, cât ºi cele de tracþiunesau compresiune. Prin calcule încãdin stadiul de proiectare, folosindjocul de cuplaje elastice ºi rigide, sepot prelua în îmbinãri eforturiledatorate dilatãrilor sau contractãriiinstalaþiilor. Prin existenþa garniturii deetanºare ºi ruperea continuitãþii con-ductei în zona de îmbinare, se obþineun efect de reducere semnificativã azgomotului produs în instalaþie. Sis-temul de îmbinare poate prelua, înanumite limite, eventuale deza-xãri sau necoliniaritãþi apãrute lamontaj, fãrã reducerea calitãþii sau aparametrilor îmbinãrii.

Sistemul de îmbinare VICTAULIC®

poate fi folosit pentru þevi cu diame-trul cuprins între 15 mm ºi 1.200 mm.Domeniul de temperaturi recoman-dat este cuprins între -34 0C ºi +110 0C.

Presiunea maximã de serviciu pen-tru aceste îmbinãri este de 26 bari ºiscade în raport cu diametrul pânã la12 bari. Materialele pentru care sis-temul este pretabil sunt: oþel carbon,oþel inox, cupru, aluminiu, fontã duc-tilã, PEHD, PVC. Procedeul permite ºifolosirea þevilor protejate prinacoperire (zincare, eloxare, vopsire etc.).Gama de anexe este foarte bogatã,cuprinzând: adaptoare de flanºã,brãþãri de prindere sprinklere, coturi(900, 450, 221/20, 111/40), T-uri, cruci,nipluri, reducþii concentrice sauexcentrice, vane de serviciu saureglaj, robineþi de reþinere cu clapãsau ventil, difuzoare de aspiraþie pen-tru pompe, filtre de impuritãþi etc.Toate acestea sunt executate din fontã,oþel, oþel inox sau materiale compati-bile cu gama de materiale de execuþiea þevilor. Prin folosirea diverselor com-poziþii pentru fabricarea garniturilor,îmbinarea se poate folosi pentru ogamã largã de fluide.

TIAB S.A.CALITATE • EFICIENÞÃ • TRADIÞIE

ing. Mihai Cãlin ªTEFÃNESCU WINTERLIK – SC TIAB SA

Îmbinarea þevilor folosind sistemul VICTAULIC®

Fig. 2

Fig. 1

Fig. 3


Domeniile de aplicabilitate alesistemului sunt: instalaþii generale,ventilaþie ºi aer condiþionat, reþele deprotecþie contra incendiului, serviciide alimentare cu apã ale comu-nitãþilor, centrale electrice, exploatãriminiere, exploatãri petrolifere etc.

Dintre lucrãrile de referinþã la careacest sistem a fost folosit în lume, potfi enumerate: Stadionul olimpic dinAtena, Centrul de presã al J.O. de laAtena 2004, Centrul de transmisiunipentru J.O. de la Atena, Spaþiul cul-tural la Rennes, Laboratoarele farma-ceutice industriale Servier, Centrul

de afaceri din Abu Dhabi, Centrul generalal Apãrarii de la Paris, Hotelul Burj AlArab, Sediul Bundestag-ului, CentrulEuropa din Berlin, Clãdirea BMW dinMünchen, Tunelul Mont Blanc, SediulTeleviziunii franceze, Domul dinBerlin etc. În România încercãrile defolosire a acestui sistem au fosttimide, ele reducându-se doar laimplementarea sa de cãtre SC TIAB SA,la instalaþia de sprinklere de la:ALCATEL - Timiºoara ºi în cadrul unuisupermarket din Bucureºti la instalaþiilede climatizare ºi stingere a incendiuluifurnizate de cãtre un alt contractor.

În prezent în România, produseleVICTAULIC® sunt utilizate la reali-zarea instalaþiilor aferente extinderiireþelei METROREX, respectiv staþiaNicolae Grigorescu – Linia de centurã,lucrare ce se executã de SC TIAB SA.Pentru piaþa româneascã distribuþiaproduselor VICTAULIC® este fãcutãde SC TIAB SA care, alãturi delivrarea produselor, asigurã ºi asis-tenþa necesarã proiectãrii ºi alegeriisoluþiilor tehnice, cele mai potrivitecerinþelor clienþilor. Asistenþa poate fiextinsã atât la debitarea ºi pregãtireacapetelor, cât ºi la montajul efectiv.

SOCIETATE PE ACÞIUNI CU CAPITALPRIVAT, OFERÃ CLIENÞILORÎN CONDIÞII AVANTAJOASE:• montaj• punere în funcþiune• service în perioada de

garanþie ºi post garanþie• proiectare• pregãtire tehnologicã• software

PENTRU INSTALAÞII:• electrice• automatizare• termice• ventilaþie, condiþionare aer• antiefracþie, antiincendiu,

semaforizare- mediu normal - mediu cu pericol de explozie

PRODUSE INDUSTRIALE:• confecþii metalice• tablouri electrice• joncþiuni ºi terminale pentru

cabluri de joasã ºi medie tensiune• accesorii de montaj• tubulaturã metalicã, PVC, ALP,

pentru ventilaþii, condiþionare aer

SERVICII DE ZINCARE TERMICÃªI ELECTROCHIMICÃ, pentruprotecþia anticorosivã a produselor

CALITATE • EFICIENÞÃ • TRADIÞIE

SUBUNITÃÞI TERITORIALEPiatra-Neamþ • Oneºti • Brãila • Constanþa • Bucureºti • Ploieºti • Piteºti • Craiova • Slatina • Arad • Târgu Mureº • Tulcea • Timiºoara • Prefin

Str. Pictor Verona nr. 17, Sector 1010312 - Bucureºti, ROMÂNIA

Telefon (Phone): (+4021) 316.22.52,316.20.21, 316.76.58;

Fax: (+4021) 316.22.54E-mail: [email protected];

http://www.tiab.ro


Garanþia calitãþii

• Gama SunlightSMM 7–27 KVA;

• Gama SunlightSPS 9–510 KVA;

• Gama SunlightSIS 30–450 KVA;

• Gama SunlightSJL 30–400 KVA;

• Gama SunlightSSS 200–500 KVA;

• Gama SunlightSVL 200–575 KVA;

• Gama SunlightSML650–2200 KVA.

Dupã 13 ani de activitate pe piaþa româneascã a Diviziei Sunlight – Departamentul Industrial ºiAplicaþii Militare al firmei Germanos Telecom România SA, se poate spune cã experienþa acumu-latã în diverse domenii reprezintã unul dintre atuurile principale ale succesului din toþi aceºti ani.Investiþiile de ordin tehnologic fãcute de reprezentantul grupului de companii Germanos în România,în scopul obþinerii de produse calitativ superioare competitorilor, au avut de-a lungul timpului dreptrezultat atragerea de clienþi noi ºi, mai ales, câºtigarea încrederii acestora, element primordial înderularea activitãþii oricãrei companii.

În prezent, se produc peste 1.500 de produse standard sau specializate, certificate ISO 9001ºi ISO 14001, AQAP 110 – Standard NATO ºi promovate printr-o reþea eficientã ºi flexibilã.

Necesitãþile energetice ale companiilor ºi organizaþiilor ce activeazã în sectorul telecomunicaþiilor,sectorul energetic, transporturi, industrie, construcþii ºi, nu în ultimul rând, în aplicaþii militare ºi deapãrare sunt, în totalitate acoperite de gama largã de produse ºi servicii pe care Divizia Sunlight opune la dispoziþia clienþilor sãi.

Vom încerca o prezentare succintã a gamelor de produse Sunlight, structuratã pe categorii,fiecare dintre ele înglobând diverse tipuri de surse de energie autonomã.

Grupuri electrogene Sunlight c u p u t e r i c u p r i n s e î n t r e7 KVA–2200 KVA, cu rãcire cu apã/aer, varianta construc-tivã: fixe sau mobile, pornire manualã sau automatã (AMF),de interior ºi exterior, cu tablou automat de anclanºarela reþea – ATS:


UPS-urile Sunlight – Surse deAlimentare Neîntreruptibilã – osoluþie tehnicã de ultimã gene-raþie, fiabilã ºi eficientã, cu unconsum mic de energie elec-tricã, care asigurã tensiune dealimentare sinusoidalã curatã,de foarte bunã calitate pentruconsumatori, inclusiv pentruacei consumatori sensibili lavariaþiile ºi fluctuaþiile reþelei.

UPS-urile sunt construite întehnologie Line Interactive, îngama de puteri 500 VA – 3000 VAºi în tehnologie True On Line –Dublã Conversie, în gama deputeri 3 KVA–800 KVA.

Sursele UPS încorporeazãcomponente ºi dispozitive deultimã generaþie (tehnologieSMD, IGBT, DSP etc.), fapt carepermite creºterea performan-þelor, mãrirea fiabilitãþii, simpli-ficare ºi miniaturizare datoratenoilor tehnologii, asigurândcreºterea imunitãþii la pertur-baþii EMG ºi lãrgirea domeniuluide funcþionare.

Ca element de noutate,firma noastrã a devenit, înce-pând cu 1 ianuarie 2006, repre-zentant oficial ºi exclusiv alcompaniei producãtoare deUPS-uri marca CHLORIDE –Germania.

Baterii: Baterii staþionare Pb-acid,fãrã întreþinere tehnologicã, etanºe,capsulate, tehnologie AGM-VRLAºi GEL-VRLA, cu electrolitulfixat în separatori microporoºidin fibrã de sticlã sau în gel, înconstrucþie – celule de 2 V ºimonobloc cu tensiune de 6 V/12 V ºi capacitãþi între 1,3 Ah ºi3000 Ah – cu aplicaþii în urmã-toarele domenii: echipamenteelectronice; echipamente decomunicaþii; sisteme pentruiluminat de siguranþã; sisteme

de producere ºi distribuþie a energieielectrice; sisteme fotovoltaice;sisteme de alarmã; echipamentmedical; echipament de control;UPS-uri.

www.sunlight.gr

Redresoaremonofazate ºi trifazate:

24 Vcc./ 48Vcc. / 10 Vcc. / 220Vcc.

DIVIZIA SUNLIGHTS.C. GERMANOS TELECOM ROMANIA S.A.Departamentul Industrial ºi de Aplicaþii MilitareBd. Preciziei Nr. 11, Etaj. 3, Sector 6 - BucureºtiTel.: 021-407.73.30/1/2 - int. 220; Fax: 021-407.73.33;Mobil: 0722.658.926;www.sunlight.gr; e-mail: [email protected]

Headquarters: GERMANOS SA23rd klm. National RoadAthens - LamiaAgios - Stefanos – GREECE

Factory: Neo OlvioXanthiGREECE


Dezvoltarea durabilã în construcþii

prof. dr. ing. Adrian RADU, dr. ing. Laura DUMITRESCU –Universitatea Tehnicã “Gh. Asachi” Iaºi, Facultatea de Construcþii

În evoluþia sa recentã, dezvoltareadurabilã a ajuns la un punct esenþialinfluenþat, cu prioritate, de impactulmodificãrilor climatice ºi al preþuluinesigur ºi în continuã creºtere alenergiei.

În legãturã cu dezvoltarea dura-bilã [1, 2], putem spune cã ea reprezintãsingurul drum pe care civilizaþia,ajunsã la un înalt nivel cultural,ºtiinþific, tehnologic ºi economic, tre-buie sã îl urmeze pentru a nu seautodistruge. Ea este însã periclitatã,actualitatea fiind dominatã de sem-nale puternice cã timpul se grãbeºteºi cã evoluãm pe marginea uneiprãpãstii de care este necesar sã neferim cu toate forþele, inginerilor con-structori revenindu-le un rol esenþial.

Vorbind despre resursele energe-tice, previziunile acceptate anunþã ocreºtere maximã a cerinþelor de com-bustibili fosili spre anul 2025.

Dupã cum se ºtie aceste zãcã-minte s-au format în milioane de ani.Acum, într-un interval extrem de scurtaceºti combustibilii fosili se epui-zeazã ºi, deocamdatã, resurse de sub-stituire nu sunt disponibile decât încantitãþi mult prea mici, exceptândviitoarele centrale bazate pe fisiuneanuclearã. Prima centralã internaþio-nalã de acest gen (ITER) ar putea intraîn funcþiune în anul 2020, dar efi-cienþa ei rãmâne de vãzut. Aºadar,economia globalã înainteazã cuvitezã spre un terminus ce se iveºtebrusc. Evident, în timpul unei gene-raþii lucrurile se desfãºoarã lent, ceeace nu înseamnã cã o sabie a luiDamocles nu atârnã ameninþãtor dea-supra noastrã, foamea de energie fiindcãlcâiul lui Achile al civilizaþieitehnologice actuale (fig. 1).

În aceste condiþii, preþul petroluluia crescut vertiginos ºi, probabil, vamai creºte. Efectele se cumuleazã cucele ale modificãrilor climatice,având consecinþe grave asupratuturor activitãþilor ºi condiþiilor deviaþã. Mecanismele naturale ar resta-bili un echilibru favorabil spresfârºitul acestui secol, numai dacãemisiile de GES (gaze cu efect deserã) ºi utilizarea excesivã aresurselor ar putea înceta. Dar, spredeosebire de trecutul îndepãrtat,oamenii nu mai au unde migra ºi potcel mult încerca sã amelioreze situ-aþia, cu ºanse destul de mici.

Între timp, mediul natural favorabilse transformã zilnic devenind tot maiostil. Dezvoltarea durabilã implicã,astfel, ºi necesitatea adaptãrii din mersla condiþiile fatal schimbate.

Pentru a folosi mai repede resurselecurate de energie în locul celor clasicepoluante ºi a diminua importurile, înRomânia ca ºi în þãrile UE se aplicãtaxe (accize) mari asupra com-bustibililor fosili, fiind adoptatenumeroase legi ºi regulamente careurmãresc eficientizarea energeticã întoate domeniile.

Recent, la Kassel, societatea pen-tru utilizarea raþionalã a energiei(GRE) a organizat, în colaborare cu

parteneri elveþieni, un congres cutema „Societatea de 2 kW / locuitorîn 2050 este posibilã tehnologic, dacãacest lucru se vrea” [3]. În prezent pu-terea instalatã utilizatã în UE fiind decirca 6 kW / locuitor, reducerea artrebui sã fie de 66%, adicã de douãtreimi (fãrã a þine seama cã dez-voltarea economicã planificatã de2% mãreºte anual necesarul deenergie cu aproape 15%), dacã efi-cienþa proceselor de producere,transport ºi utilizare a energieirãmâne aceeaºi ca în prezent. Luândîn calcul ºi creºterea economicã,reducerea ar trebui sã fie chiar de71%, ceea ce este ºi mai greu deînchipuit. În acest scop, plecând dela schema pierderilor (fig. 2) pe par-cursul de la producerea energiei pânãla beneficiari ºi la utilizarea ei suntidentificate diverse mãsuri (fig. 3), întrecare:

îmbunãtãþirea gradului de folosirea energiei primare prin cogenerare, pilede combustie, pompe de cãldurã etc.;

reducerea necesarului de energiefinalã prin case pasive, înlocuirea unorprocese termice de producþie indus-trialã cu altele fizico-chimice saubiotehnice, utilizarea unor elementede construcþie ºi vehicule mai uºoare,recuperarea energiei de miºcare etc.;

Fig. 1: Sfârºitul erei energiei ieftine [4] Fig. 2: Diagrama fluxurilor energetice în Elveþia, 2001 [5]continuare în pagina 160


reciclarea ºi refolosirea unormateriale;

folosirea mai intensã a inves-tiþiilor de duratã pentru resurseregenerabile;

îmbunãtãþirea configuraþiei spaþialea zonelor industriale ºi urbane pentrudiminuarea mobilitãþii motorizate.

Este o viziune mult mai ambiþioasãdecât cea adoptatã ca urmare a acor-dului de la Kyoto, ratificat de 123 þãri,între care ºi Rusia, dar nu ºi de SUAcare este principalul consumator deenegie pe bazã de combustibili fosili(în special petrol).

Nu trebuie considerat însã cã SUAneglijeazã problema. Din contra, ea afost în prim-plan naþional.

Urmãtoarele 2 – 3 decenii se vorcaracteriza prin amplificarea modi-ficãrilor climatice ºi creºterea preþuluienergiei realizate pe bazã de com-bustibili fosili. În aceastã situaþie,România trebuie, desigur, sã intensi-fice mãsurile privind dezvoltareadurabilã.

În sectorul de clãdiri civile (rezi-denþiale, socio-culturale, administrativeºi de comerþ), necesarul de energie (fig. 4)urmeazã sã fie redus la minim.Motivaþiile sunt convergente, de naturãeconomicã, ecologicã ºi politicã.Pentru consumuri mici de energie ter-micã, va deveni accesibilã energiaelectricã produsã în centralele hidro-electrice ºi nucleare. Cel mult se vamenþine încãlzirea cu microcentrale

de apartament, scarã sau bloc, ali-mentate cu gaz metan sau rumeguº,deoarece astfel se eliminã aproapetoate pierderile prin distribuþie.Clãdirile vor trebui dotate cu marisuprafeþe de colectoare solare pentruapã caldã ºi panouri fotovoltaice,acestea din urmã vor transmite, înanumite perioade, un surplus deenergie electricã reþelei naþionale, dela care în restul timpului se va preluaîn schimb necesarul de electricitate.Dispare, în acest mod, handicapulstocãrii energiei electrice la sursã.

Imobilele noi ºi cele vechi vor trebuisã devinã de tip pasiv (fig.5), la carenecesarul anual de energie finalãpentru încãlzirea spaþiilor sã scadãspre 15 kWh/m2a (iar necesarul anualde energie primarã folositã pentruîncãlzire, preparare apã caldã ºifuncþionare echipamente sã fie maimic de 120 kWh/m2a) [7]. Acest con-cept va fi extins de la clãdirile unifa-miliale la blocuri, ºcoli, hoteluri,birouri etc., noi sau mai vechi. Sunt depreferat volumele compacte, anvelopaexterioarã fiind protejatã printr-unstrat gros de polistiren expandat sauvatã mineralã la pereþi, cu ferestre detip termopan având douã rânduri desticlã e-low (adicã 4 foi de sticlã),obloane ºi storuri. Alte soluþii perfor-mante vor deveni utilizabile: izolaþiicu aerogel ( 0.003 W/mK), panouriºi ferestre vidate etc.

Acoperiºurile vor fi, de regulã, cupantã mare, amenajate ca mansardã.Totodatã, planºeele peste ultimul nivelºi subsol vor fi ºi ele foarte bine izo-late termic, întreaga clãdire tre-buind sã beneficieze de ventilarenaturalã adecvatã, pentru a se evitanecesitatea dispozitivelor electrice deaer condiþionat în perioadele de varãºi concentraþiile excesive de CO2 ºivapori de apã iarna. Recuperarea cãl-durii aerului evacuat pentru preîn-cãlzirea celui rece introdus iarna, caºi rãcirea prin pãmânt vara sunt utile.

Nicio lucrare de reparaþie la faþadenu va putea sã fie autorizatã fãrã a seaduce protecþia termicã la nivelulsuperior necesar pentru o casãpasivã. Costurile suplimentare nusunt direct proporþionale cu grosimeastratului de izolaþie termicã, astfel cãizolaþii termice mai puternice decâtce le impuse de normativeleactuale sunt posibile. Instalaþiile dinclãdiri vor trebui modernizate pentrua fi adaptate la noile consumurireduse.

Acum prinde contur ideea trans-formãrii întregului fond construit în„solar active buildings”, care nu numaicã folosesc energia electricã astfelprodusã, dar o ºi transferã în parte sis-temului naþional.

Odatã încheiatã faza clãdirilorexperimental-demonstrative, curândvor trebui iniþiate acþiuni asupra unorîntregi ansambluri urbane sau rurale,aºa cum s-a început deja în Germania [8]ºi Franþa [9].

În mediul rural este bine sã sefoloseascã deºeuri agricole ºi de lemnsau biogaz drept combustibili pentruîncãlzire, concomitent cu utilizareaenergiei solare.

În mod evident, toate mãsurile dereducere a consumurilor de energierãmân inutile dacã seismele puternicesau furtunile cu vânt de 200 km/h,acum posibile ºi în România, le-ardistruge. Acoperiºurile uºoare suntcele mai expuse ºi ar fi bine sã fieredimensionate ºi consolidate, inclu-siv pentru a face faþã unor cãderi maimari de zãpadã. Ferestrele trebuieprotejate cu obloane sau cu jaluzeleexterioare rezistente la furtuni, daroferind ºi o protecþie termicã supli-mentarã. O campanie generalã obliga-torie de consolidare a tuturor structurilorde rezistenþã nu mai poate aºtepta.

Pe baza hãrþilor care stabilesc zoneleexpuse la inundaþii, toate clãdirileamplasate astfel vor trebui concepute

Fig. 3: Ierarhia grupelor de mãsuri carepot scãdea emisiile GES provenite din

arderea combustibililor fosili [6]

Fig. 4: Ponderea consumului de energie pe sectoare în SUA [4]

Fig. 5: Casa de tip pasiv este un ideal, iarexprimarea consumului de energie în litricombustibil lichid, o formã sugestivã uºorde înþeles de cãtre publicul nespecializat [10]




SC GIP-INSTAL SA este o societate cu capital integralprivat, înfiinþatã în anul 1994, care dispune de o dotarecorespunzãtoare ºi de personal specializat ºi executãlucrãri conform standardelor în vigoare:

Printre principalii furnizori de materiale ºi echipa-mente, sunt:

ROMSTAL-IMEX – materiale de instalaþii sanitare ºireþele de încãlzire centralã;

VAWIN – materiale necesare instalaþiilor decanalizare interioarã ºi exterioarã;

VALROM-INDUSTRIES – materiale necesare lucrãrilorde alimentare cu apã (conducte ºi fitinguri PEHD);

SIGURA – echipamente de stingere a incendiilor ºiarmãturi (sprinklere, drencere, A.C.S.);

COMINSTAL-GROUP – dispozitive de prindere ºisusþinere a conductelor ºi izolaþiilor;

DBW-ROMÂNIA – materiale izolatoare;PROMOTERM – echipamente, aparaturã de reglare

ºi verificare a instalaþiilor de pompare a agentului termic,centrale de ventilaþie, ventilo-convectoare etc.

Tehnologiile de execuþie puse la punct printr-ocolaborare a furnizorilor de materiale, pentru asigurarea

unei fiabilitãþi ridicate a materialului sau echipamentuluipus în operã, garanteazã realizarea ºi menþinerea para-metrilor nominali ai acestora.

Documentaþiile tehnice (în copie) sunt la dispoziþiaoricãrui solicitant.

Printre lucrãrile reprezentative executate de firmanoastrã pe diferite ºantiere de construcþii, menþionãm:

Grupul de firme MOBEXPERT: sediul central, fabricapentru canapele, depozite; magazinele din oraºele Constanþa,Cluj, Craiova, Braºov, Dej, Bucureºti-Militari; Bucureºti-Cora.

STAR-FOODS – depozit Popeºti-Leordeni;ROMSTAL – Otopeni;IMOBILE – Clienþi particulari

În aceste locaþii, au fost realizate instalaþii decanalizare, instalaþii sanitare ºi de încãlzire, montaj decentrale termice sau microcentrale de apartament, insta-laþii de ventilaþie, instalaþii de climatizare.

Personalul nostru tehnic vã stã la dispoziþie pentru oriceinformaþie referitoare la materialele, utilajele, forþa de muncã ºitehnologiile de execuþie, utilizate în timpul realizãrii obiec-tivelor de investiþii sau planificate a fi folosite în cadrul ofertelor.

Reuºita în afaceri a unei firme este datã, în mod cert, de parametrii dupã care îºi desfãºoarã activitatea. Dacã ofertacãtre beneficiari poartã amprenta promptitudinii ºi eficienþei reflectate în raportul preþ-calitate, atunci orice colaboraredevine rentabilã pentru ambele pãrþi contractante. Este ºi deviza dupã care îºi desfãºoarã activitatea Gip Instal SA,condusã de dl Ion Oprescu care vã invitã la un parteneriat reciproc avantajos.

G I P I N S T A L S APartener loial în afaceri


în consecinþã, cu primul nivelnelocuibil ºi deschis, permiþând lanevoie trecerea ºuvoaielor. Scurgereaneobstrucþionatã a apelor pe lângã ºipe sub clãdiri, de pe strãzi sau drumuri,este o condiþie importantã. Acest tipde clãdiri, similar cu cele lacustre,existã în þãrile din sud-estul Asieiexpuse în fiecare an la inundaþii ºi înSiberia, unde se împiedicã astfelîncãlzirea terenului, altfel permanentîngheþat. Garajele la demisol ºi oricesubsol, chiar ºi adãposturile de tipALA trebuie reconsiderate în toatezonele pentru a nu fi inundate.

Concomitent cu preþul crescând alenergiei creºte ºi cel al materialelor.Din acest punct de vedere, cel puþinîn mediul rural, utilizarea pãmântuluinears, ferit de acþiunea apei prinsoluþii constructive adecvate ºi rezis-tente la sarcini seismice ºi eoliene(sun and clay architecture), redevineactualã ºi justificã studii ample.

În câþiva ani, majoritatea aparatelorcasnice actuale (centrale termice deapartament, frigidere, aspiratoare,maºini de spãlat etc.) vor trebui înlocuitecu altele, mai eficiente, din clasa A. Estenecesar ca toate consumurile (cãldurã,electricitate, gaz) sã fie reglabile ºi con-torizate separat pe fiecare unitatefuncþionalã independentã.

Considerentul amortizãrii investi-þiilor pentru modernizarea clãdirilor înmai puþin de 10 ani este acum depãºitde creºterea intempestivã a costurilorenergiei ºi se impun mãsuri radicalecu sprijinul statului, sub formã dereglementãri imperative mai stricte ºide credite fãrã dobândã. Toateproiectele prezentate pentru obþinereaautorizaþiei de construire implicã fãrãexcepþie verificãrile privind satisfa-cerea exigenþelor esenþiale A, B, C, D, E, Fstipulate de Legea privind calitatea înconstrucþii. Trebuie sã se aibã în vederecã seismele ºi incendiile provoacãvictime atât în clãdirile înalte ca ºi încele joase, iar consumurile de energiesunt chiar mai mari în locuinþeleindividuale cu 1–2 niveluri, comparativcu cele multietajate. Un efort susþinutde conºtientizare a proprietarilor ºiadministratorilor de clãdiri private saupublice trebuie organizat de urgenþã.

Aceastã perspectivã poate sã parãîn bunã parte o anticipaþie fantasticã,dar nimic nu justificã încã o aseme-nea pãrere. Sub ºocul inevitabil almodificãrilor climei ºi preþului crescândal energiilor convenþionale, toate dis-cuþiile pe aceastã temã, inclusiv tex-tul de faþã, vor rãmâne doar hârtii fãrãvaloare.

BIBLIOGRAFIE1. * * * „Our common future”

Report of the World Commission onEnvironment and Development,Oxford University Press, Oxford, 1987

2. Laura Dumitrescu - Principiiledezvoltãrii durabile în construcþii, Ed.Societãþii Academice „Matei-TeiuBotez”, Iaºi, 2003

3. Eberhard Jochem - Die 2000Watt pro Kopf Gesellschaft in 2050 -eine denkbare technologischeEntwicklung - falls die Gesellschaftsie will, GRE Kongress 2005

4. Dale Schueman (ed.) - TheResidential Energy Audit Manual, TheFairmont Press, Inc., Lilburn, SUA, 1992

5. Eberhard Jochem (coord.) - Stepstowards a 2000 Watt-Society. Devel-oping a White Paper on Research &Development of Energy-Efficient Tech-nologies, Pre-study, dec. 2002

6. www.energie-cites.org (rubriqueActualités 17.03.2005)

7. www.passiv.de8. www.50-solarsiedlungen.de

Zukunftsenergien. NRW9. * * * Energies renouvelables.

Faisons vite ça chauffe. Plus de bienêtre en consommant 2 fois moins,Etudes documentaires CITEPA, 155,iunie 2005

10. www.3-liter-haus.com

Posibilitatea apropiatã a unui seism de mare intensi-tate, modificãrile climatice cauzate de fenomenul de serãplanetar ºi creºterea continuã a preþului energiei pun înpericol dezvoltarea durabilã ºi atrag, astfel, atenþiainginerilor ºi arhitecþilor.

Masa rotundã oferã cadrul pentru dialogul deschis ºiconsultarea diferiþilor factori interesaþi în analiza proble-melor privind modernizarea clãdirilor civile rezistente laacþiuni seismice ºi având consum redus de energie, pasiveºi/sau solar active, perfectarea reglementãrilor tehnice,sprijinul financiar necesar, formarea de specialiºti ºi infor-marea populaþiei, precum ºi iniþiative la nivel local,judeþean ºi regional în contextul aderãrii României laUniunea Europeanã.

Evenimentul va avea loc la Facultatea de Construcþii ºiInstalaþii, corp R, vineri 19 mai 2006, orele 15,00 – 18,30ºi va cuprinde discuþii pe marginea referatelor introductiveprezentate în prealabil la adresa:

www.ce.tuiasi.ro/~ddcc Instituþiile ºi specialiºtii interesaþi sunt invitaþi sã trans-

mitã referate de maximum 15 pagini A4 în format electronic,pe adresa secretariatului:

Telefon: +40 (0232) 278 683/1421Fax: +40 (0232) 233 368e-mail: [email protected]

Academia de ªtiinþe TehniceSecþia de Construcþii ºi Urbanism

Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi“ IaºiFacultatea de Construcþii ºi InstalaþiiInspectoratul de Stat în Construcþii

Masã rotundã organizatã cu ocazia ZILEI FACULTÃÞII DE CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII– IAªI 19 MAI 2006 –Tema în dezbatere:

DEZVOLTAREA DURABILÃ ÎN CONSTRUCÞII CIVILE SUB IMPACTUL MODIFICÃRILOR CLIMATICE,PREÞULUI CRESCÂND AL ENERGIEI ªI RISCULUI SEISMIC

Eveniment


STOP!Vã intereseazã?

Aprovizionarea cu materiale de construcþii pentrulucrãrile de instalaþii este o problemã care ridicãnumeroase semne de întrebare pentru cei ce vor sã le pro-cure pentru cã de calitatea ºi fiabilitatea acestora depindeînlãturarea, pe cât posibil, a unor avarii care dau multebãtãi de cap beneficiarilor. Orice defecþiune în sistemulde instalaþii al unei construcþii înseamnã mult deranj.

Pentru a preîntâmpina ºi elimina astfel de situaþii, auapãrut firme specializate în oferta de materiale pentruinstalaþii, precum INDUSTRIAL PLAST SRL Braºov. Aceastaeste organizatã ca depozit de materiale metalurgice, pro-duse mult utilizate în construcþiile industriale ºi social-gospodãreºti.

De remarcat faptul cã INDUSTRIAL PLAST din Braºova reuºit prin raportul preþ/calitate ºi printr-o flexibilitate ºiuºurinþã de lucru cu beneficiarii sãi sã se adaptezenevoilor firmelor de instalaþii care activeazã în domeniulgazelor, încãlzirilor ºi alimentãrilor cu apã.

Dacã vreþi sã nu întâmpinaþi greutãþi în aprovi-zionarea cu materiale pentru instalaþii, formaþi numãrul0268/311.562 sau scrieþi-ne pe adresa de e-mail:[email protected] ºi INDUSTRIAL PLAST Braºovvã trimite la adresa dvs. orice produs de care aveþinevoie.

Sediul firmei: Braºov, Str. Târnavei nr. 13.

Pentru comenzi, contactaþi-ne la tel: 0268-311.562 sau e-mail: [email protected]. Transportul este asigurat.


Instal Sting a fost înfiinþatã în 1999, având caobiectiv principal producþia ºi comercializarea insta-laþiilor de tip industrial.

Gama produselor este variatã, de la coturi de sudurã,flanºe plate, oarbe sau cu gât, robineþi de toate tipurile,þeavã trasã ºi sudatã, pânã la produse manufacturiere.

Printre beneficiari se numãrã: City Mall ºi MallBucureºti, ambele supermarketuri Cora (Bucureºti),Carrefour Braºov, Hidrocentrala Porþile de Fier, CETConstanþa ºi multe altele.

Din anul 2002, societatea noastrã a intrat în „TopulFirmelor“, datoritã corectitudinii, promptitudinii ºi serio-zitãþii de care a dat dovadã în activitate.

În sprijinul asigurãrii calitãþii produselor, am pus înfuncþiune o secþie de produs coturi ºi flanºe de sudurã ºiam cãutat cei mai ieftini furnizori de robineþi industriali ºiþeavã din þarã ºi strãinãtate, dar pãstrând standardulcalitãþii ridicat.

Tot din dorinþa de a pãstra un control al calitãþii câtmai ridicat, am deschis un atelier pentru produselemanufacturiere, unde am realizat lucrãri-unicat, dar ºide serie. Printre lucrãrile unicat se numãrã „Maºina defãcut vânt ºi ploaie“, ºi „Maºina de fãcut fum“ ambelefolosite de Castel Film în filmul „Highlander“, panoul demorgã pentru filmul „Pãpuºa ucigaºã“ ºi scheletul maga-zinului DADA din Bucureºti Mall.

În ultima perioadã, societatea noastrã s-a specializat înexecutarea grupurilor de pompe Wilo sau Lowara.

Întreaga noastrã activitate se desfãºoarã în conformi-tate cu exigenþele standardelor de calitate din certificatulISO 9001.

Cu noi nu te arzi!Am mai scris în Revista Construcþiilor cã focul ºi apa – douã elemente primordiale ale vieþii – dau, uneori, multã

bãtaie de cap. Aflate în exces ºi neutilizate unde ºi cât trebuie, ele pot provoca daune umane ºi materiale irecupe-rabile. Prioritare, în acest sens, sunt mãsurile de prevenire ºi de lichidare a urmãrilor declanºate de aceste dezastre.

Un real ajutor îl reprezintã existenþa unor societãþi de producþie ºi comercializare a produselor necesare în caz deincendii. Una dintre ele este Instal Sting din Bucureºti care are în funcþiune „primul magazin online de materiale PSI”.Ce trebuie sã ºtim despre firmã ºi oferta sa de produse ne spune dl director general – dipl. ing. Gabriel Dragoº Goºoiu.

TOTUL ÎN INSTALAÞII ªI NU NUMAI

PRIMUL MAGAZIN ONLINE DE MATERIALE PSI

Instal Sting are o vastã experienþã în domeniul materi-alelor de prevenire ºi stingere a incendiilor, încât acumvã poate livra absolut toate echipamentele de stingere de lastingãtoare, sprinklere, drencere, pânã la accesorii aleechipamentelor de stingere (furtun PSI, racorduri aferente

acestuia, hidranþi de suprafaþã,subterani ºi portativi).

Aceastã gamã variatã vã oferãun real avantaj, pentru cã numai sunteþi obligaþi sã solicitaþi10 firme pentru aprovizionareanecesarã, iar preþurile suntnegociabile, acordându-se dis-count-uri importante, în funcþiede cantitate ºi modalitatea deplatã. Vã scutim, astfel, de dru-muri ºi de timpul suplimentar pecare ar trebui sã-l irosiþi mergândîn mai multe locuri.

Puteþi cumpãra ºi prin e-mail tot ceea ce doriþi sãachiziþionaþi, iar marfa va ajunge la dumneavoastrã înmaximum 24 de ore în Bucureºti ºi în maximum 48 de oreîn oraºele limitrofe sau unde avem reprezentanþe, precum:Constanþa, Bacãu, Ploieºti ºi Piteºti.

În cazul în care aveþi o construcþie ce conþine elementedin lemn, acestea trebuie ignifugate, operaþia constândîntr-un proces de tratare a lemnului cu soluþie ignifugãcare ajutã la întârzierea aprinderii focului. Soluþiile sunt înfuncþie de esenþa lemnului ºi sunt incolore sau colorate.

Pentru a efectua aceastã operaþie de protecþie a lem-nului, suntem atestaþi de cãtre Corpul Pompierilor.

Aºadar, apelaþi cu încredere la produsele ºi serviciilenoastre, pentru cã veþi câºtiga sigur „duelul” cu focul!

Tel.: 021/319.54.61, Fax: 021/319.54.60Mobil: 0744.309.427, 0788.226.083

E-mail: [email protected]

Mai multe informaþii despre produsele noastre gãsiþiîn pagina alãturatã sau la Tel.: 021/319.54.61,Fax: 021/319.54.60, Mobil: 0744.379.436, 0744.191.605;E-mail: [email protected]


Încãlzirea localã a locuinþelorcu sobe din teracotã (II)

prof. univ.dr. ing. Victor BURCHIU – USAMV Bucureºti, dr. ing. Patricia MOCANU – AUDITECO Bucureºti,ing. Diana CARACAª – APA NOVA Bucureºti

Continuãm completarea datelorprezentate în prima parte a articoluluipublicat în numãrul 11 (decembrie 2005)cu noi recomandãri ºi observaþii privindîncãlzirea localã a locuinþelor cu sobedin teracotã:

a) sobele se aºazã lângã pereþiiinteriori, deoarece la o astfel deamplasare schimbul de cãldurã cuîncãperea este mult mai eficient;

b) racordarea sobelor se va facenumai la coºuri din zidãrie etanºe, cutiraj sigur ºi de secþiune corespunzã-toare; obiºnuit, coºurile se realizeazãodatã cu clãdirea – mai ales atuncicând aceasta este din lemn – constru-irea ulterioarã a coºurilor, când aces-tea nu au fost prevãzute, trebuie sãrespecte toate normele PSI (izolaþie,protecþie la foc etc.);

c) racordarea sobei la un coº seface prin burlane din tablã sau dinmateriale ceramice (olane), cu lmax < 1 mºi de secþiune corespunzãtoare fumurilor;

d) nu se recomandã ca legarea adouã sobe sã se facã la un singur coº,deoarece apar perturbaþii în reali-zarea tirajului; când soluþia nu poatefi evitatã, se va asigura între punctelede racord ale burlanelor cãtre coº odistanþã de cel puþin 50 cm (fig. 1).

COªUL SOBELOR

ªI TIRAJUL ACESTORA

Coºul unei sobe asigurã evacu-area în atmosferã a gazelor rezultatedin arderea combustibililor ºi reali-zeazã tirajul care, prin cantitatea deaer necesar, condiþioneazã arderea.

Tirajul coºurilor

Circulaþia aerului în coº se face pebaza diferenþelor de greutate speci-ficã a gazelor calde de ardere, careintrã în coº la temperatura t1 ºi îlpãrãseºte la ieºire cu t2 – temperaturaatmosferei care este mult mai micã.Intensitatea unui tiraj de coº se cal-culeazã cu relaþia:

H = h ( a – g) h c (tg – ta)în care:H (m col. apã) – tirajul coºului; h (m) –

înãlþimea coºului pe verticalã; g (kg/m3) –greutatea specificã a gazelor arse;

a (kg/m3) – greutatea specificã a aeruluiexterior; ta, g (0C) – temperatura aerului ºia gazelor, iar (c) reprezintã un coeficient.

Din relaþia de mai sus, rezultã cãtirajul coºului este cu atât mai marecu cât acesta este mai înalt ºi cu câtdiferenþa de temperaturã t = ta – tgeste mai mare.

Cantitatea de gaze evacuate depindeºi de rezistenþa întâmpinatã de aces-tea în drumul lor de la focar ºi pânãla terminarea coºului (rezistenþeinterioare în sobã, pe canalele de fumºi, în continuare, rezistenþele pe toatãlungimea coºului).

Rezultã cã tirajul este influenþat înprincipal de: înãlþimea coºului ºisecþiunea acestuia, lungimea ºi secþiuneacanalelor de fum, rugozitatea pereþilor,numãrul ºi felul schimbãrilor dedirecþie ºi diferenþa de temperaturã t.

Aºa dupã cum rezultã din fig. 2,un tiraj bun se obþine ºi în mãsura încare, în punctul de racord, burlanulse opreºte la marginea coºului.

Amplasarea coºurilor

Pentru o bunã funcþionare a unui coº,se vor avea în vedere urmãtoarele:

coºurile trebuie grupate pecamere, deoarece în acest fel creºtetirajul, se ieftineºte construcþia ºi sereduce numãrul de strãpungeri prinacoperiº (strãpungeri care realizateincorect pot sã favorizeze infiltraþiidin ploi);

coºurile trebuie sã fie amplasatepe cât posibil în axul clãdirii, astfel încât

Fig. 1: Detalii cu privire la racordarea sobelor la coºuri: a) racordare corectã;b) racordare incorectã; 1 – coºul clãdirii; 2, 3 – burlane de racord al sobelor

Fig. 2: Detaliu cu privire la racordareaunui burlan de sobã la un coº: a) soluþieincorectã, b) soluþie corectã; 1 – coºul

clãdirii; 2, 3 – burlane de racord al sobelor


Lista distribuitorilor autorizaþi SchiedelBucureºti Fedo SRL 021 – 314.8022

Miv SRL 021 – 242.8277Alba Iulia Vimed SRL 0258 – 817.988Arad Bodimar SRL 0257 – 270.078Bacãu Dedeman SRL 0234 – 513.330

Estbau SRL 0234 – 518.291 Bistriþa Stilex Prima SRL 0263 – 212.199Botoºani Totex SRL 0231 – 533.777Buzãu Constam SRL 0238 – 722.230Cluj Credo Group SRL 0264 – 598.963

Drãgan West SRL 0723 – 612.087Constanþa Narcom SRL 0241 – 691.092

Refrom Nav 0241 – 510.231Craiova Dumitru LP SRL 0251 – 152.415Focºani Hard Industries SRL 0237 – 230.440Iaºi Status SRL 0232 – 210.843Miercurea Ciuc Shazy SRL 0266 – 111.057Oradea GSV Exim SRL 0259 – 410.885Piteºti Direct Auto Rom SRL 0248 – 265.557Ploieºti Concret C-þii SRL 0244 – 515.867Râmnicu Vâlcea Erhan SRL 0250 – 731.725Satu Mare Armand SRL 0261 – 758.211Sibiu Unimat SRL 0269 – 560.216

Ambient SRL 0269 – 229.630Sinaia Intermont SRL 0244 – 313.700Slatina Confort 2000 SRL 0249 – 438.957Suceava Dedeman SRL 0230 – 206.341

Lider SRL 0230 – 526.534Târgoviºte Falcor SRL 0245 – 211.013Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265 – 161.941Timiºoara Egeria Sistem SRL 0256 – 286.004Tulcea Total Ambiant SRL 0240 – 534.754


sã iasã în coama acoperiºului ºi sãdepãºeascã cu 50 cm cota maximã aclãdirii; nu se vor amplasa coºuri pepereþii exteriori;

se vor evita traseele orizontale,în cazuri de forþã majorã acestea vorfi înclinate cu minimum 300;

se va analiza circulaþia curen-þilor de aer în zona în care coºulpãrãseºte clãdirea, pentru a nu apãreatulburãri ale tirajului datoritã presiu-nilor dinamice cauzate de vânt.

Execuþia coºurilor

Coºurile care tranziteazã la inte-rior clãdirea nu trebuie sa fie prote-jate termic; numai când se acceptãamplasarea coºului exterior faþã declãdire, coºul va fi în mod obligatoriuizolat. Suprafeþele interioare alecoºului vor trebui sã fie realizate câtmai neted: rostuire atentã a zidãriei,tencuialã de calitate cu mortar deciment sau argilã, burlane (olane) dinmateriale ceramice. Efecte beneficese obþin prin realizarea coºurilor dincãrãmidã fasonatã, adusã la secþiuneinterioarã circularã, operaþie care tre-buie fãcutã odatã cu ridicarea coºuluidin cãrãmidã. Aceasta se poate rea-liza prin glisarea unui tronson de con-ductã din material plastic (deexemplu) cu 125 mm, aºa cum searatã în fig. 3.

Cãciulile de acoperire, care arputea proteja coºul de ploaie, vor fiamplasate la o distanþã faþã de cota lacare se terminã coºul, deoarece, chiardacã în mod normal îmbunãtãþesctirajul, vor induce tulburãri atuncicând bate vântul.

Când coºurile din zidãrie rezultãprea înalte, acestea se pot prelungi laexterior prin conducte metalice,eventual ancorate, ºi se vor prevedea

pe acoperiºul clãdirii trepte pentruacces, necesar întreþinerii coºului (înspecial curãþirea acestuia).

Coºurile depãºite ca înãlþime deconstrucþiile învecinate prezintãdezavantajul cã, atunci când batevântul, pe acestea apare o suprapre-siune care acþioneazã invers asupratirajului coºului (fig.4) ºi, ca urmare,performanþele tirajului scad.

La prelungirea unui coº, secþiuneainiþialã trebuie, în mod obligatoriu,pãstratã (fig. 5).

Datoritã tirajului invers, în camerãpot ajunge gaze nearse, fenomenextrem de periculos pentru ocupanþi(fatal). Pentru a se evita aceastã situ-aþie, întotdeauna se va verifica dacãuºiþele de curãþire, amplasate la bazacoºului, realizeazã o bunã etanºare ºidacã sunt astfel amplasate încât sã fieuºor manevrabile.

Secþiunea coºurilor

Secþiunea liberã a unui coº trebuiesã fie în funcþie de numãrul focurilorde sobe racordate ºi de cantitatea degaze arse care trebuie evacuate.

Când tirajul este redus, secþiuneaunui coº va fi mai mare ºi invers; pen-tru coºul ce deserveºte o singurã sobã,dimensiunea va fi 12 cm x 12 cm,la douã sobe 14 cm x 14 cm, la treisobe 14 cm x 20 cm, iar la patru sobe20 cm x 20 cm.

În funcþie de suprafaþa de încãlzirea sobei S [m2], dimensiunea coºului s [cm2]se va lua conform datelor din tabelul 1;la coºurile de secþiune circularã,diametrul rezultã din secþiuneaechivalentã.

Tirajul unui coº anterior definitpoate fi perturbat la pãtrunderea deaer fals (rece) infiltrat prin neetanºeitãþi.Din aceastã cauzã, temperaturacoloanei de gaze arse scade ºi coºulse supraîncarcã.

Aerul fals pãtrunde în coº prin:uºiþele de curãþire deschise de labazã, uºile deschise la sobele care nusunt în funcþiune, dar sunt racordatela acelaºi coº, fumurile coºurilor stri-cate, sobe neetanºe, pereþii coºuluideterioraþi etc.

Fig. 5: Detaliu cu privire la prelungireaunui coº: a) soluþie incorectã; b) soluþie

corectã; 1 – coºul existent; 2– prelungireacoºului; 3– umplutura pentru izolaþie

Fig. 3: Tehnologia realizãrii unui coº desecþiune cilindricã cu glisarea unui tub pe

interior; 1 – cãrãmidã, 2 – tub plastic, 3 – mortar de ciment sau de argilã

Fig. 4: Suprapresiunea provocatã de oconstrucþie învecinatã unui coº; 1 – circu-laþia aerului (linii de curent); 2 – turbion

(curenþi de aer); 3 – coºul iniþial; 4 – coºulprelungit; 5 – construcþie învecinatã

Tabelul 1: Secþiunea (s) a coºurilor, în funcþie de suprafaþa de încãlzire (S)a sobelor de teracotã




Un nou standard de calitateÎnfiinþatã în anul 1994, Conmet Slobozia debuteazã în

sfera comerþului prin comercializarea produselormetalurgice provenite, în special, din producþia externã.

Insistând pe promovarea calitãþii produselor, amcâºtigat un segment important din sectorul comerþului cuproduse destinate instalaþiilor de apã ºi gaze naturale, înspecial al þevilor negre ºi zincate, al þevilor ºi fitingurilordin polipropilenã. Am realizat, astfel, un portofoliu impor-tant de clienþi consacraþi pe piaþa instalaþiilor ºi am înlã-turat, totodatã, produsele similare cu cele comercializatede noi, dar care erau de provenienþã dubioasã ºi calitateîndoielnicã.

Printr-o politicã de consolidare a relaþiilor cu parteneriexterni importanþi, s-a reuºit crearea unui teren favorabilobþinerii unor rezultate financiare bune.

Conmet a reuºit, în felul acesta, acumularea capitaluluinecesar dezvoltãrii ºi în alte direcþii, precum ºi înfiinþareaunui parc auto propriu de transport marfã care a determi-nat eficientizarea miºcãrii mãrfurilor ºi, totodatã, redu-cerea cheltuielilor aferente procurãrii lor, toate acesteaducând la posibilitatea menþinerii unei oferte competitive,în condiþiile creºterii concurenþei pe piaþa internã. S-a creat,astfel, o reþea de distribuþie eficientã care a dus la mãrireaportofoliului de clienþi adepþi ai calitãþii.

Respectând legislaþia în vigoare, produsele au fostagrementate tehnic, consolidându-se încrederea în cali-tatea produselor comercializate de Conmet ºi înlãturându-seeventualele suspiciuni datorate existenþei pe piaþaromâneascã a unor produse neconforme din punct devedere calitativ.

Oferim din stoc dimensiunile uzuale de þevi pentruinstalaþii din oþel, negre ºi zincate, de la 3/8’’ pânã la 4’’,în gama de execuþie medie ºi uºoarã, þevi pãtrate ºi rectan-gulare, þevi ºi fitinguri din polipropilenã (PPRC).

Aprovizionãm la comandã:• þevi negre ºi zincate cu dimensiuni mai puþin uzuale:

5, 6, 7... þoli.• þevi din oþel sudate acoperite cu polietilenã în 3 stra-

turi recomandate pentru transportul gazelor naturale ºi alproduselor petroliere.

Produsele de bazã comercializate în sistem en gros deConmet sunt:

• þevi negre pentru instalaþii de apã ºi gaze;• þevi zincate;• þevi pãtrate ºi rectangulare.• þevi ºi fitinguri din polipropilenã pentru instalaþii ter-

mice ºi sanitare, agrementate tehnic.

Acest tip de produse prezintã o serie de avantaje îndetrimentul celor clasice, din oþel. Produsele dinpolipropilenã au o duratã de viaþã lungã, 50 de ani încondiþii normale de exploatare, au suprafaþa interioarãlisã nepermiþând acumularea de depuneri, lipsa pierde-rilor de presiune datoritã sistemului de îmbinare-polifuzi-une, au o rezistenþã chimicã ºi electricã ridicatã, precumºi un grad superior de izolare termicã ºi fonicã. Îmbinarease face prin sudurã prin polifuziune, procedeu ce deter-minã un montaj simplu ºi rapid, ducând astfel la redu-cerea cheltuielilor cu manopera ºi la un interval redus depunere în operã a reþelei. Polipropilena este un materialnetoxic pentru mediu ºi apã ºi, astfel, nu afecteazã sãnã-tatea utilizatorilor. De asemenea, aceasta prezintã ungrad de elasticitate ridicat, determinând o bunã rezistenþãla variaþii de temperaturã ºi la manipulare sau ºocuri, iargreutatea redusã determinã o mai mare uºurinþã înmanipulare ºi montaj.


Observaþii:1. Înainte de pornirea unei sobe,

coºul se va verifica ca sã nu fie înfun-dat de un eventual cuib de pãsãri sauchiar pãsãri moarte blocate în interior.

2. Amorsarea tirajului este nece-sarã la începerea sezonului friguros(dat fiind faptul cã în locuinþã estemai rãcoare) sau dupã o perioadã mailungã de întrerupere a funcþionãriisobei. Amorsarea se va face folosindun ºomoiog impregnat cu petrol, careprin ardere încãlzeºte rapid aerul dininteriorul focarului ºi antreneazã, astfel,gazele arse cãtre ieºirea coºului.

3. Cititorii au putut constata cãmulte din tragediile umane semnalateîn presã, în legãturã cu subiectulîncãlzirii locale cu sobe, au avut dreptprincipalã cauzã, tirajul deficitar.SOBE DE TERACOTÃ PE GAZE

Utilizarea combustibilului gazospentru ardere în sobele de teracotã nuaduce modificãri importante faþã decele funcþionând pe combustibilsolid. Soba pe combustibil gazos tre-buie realizatã cu fumul principal încentru. Intrarea conductei de gazecãtre arzãtor se va face fãrã a traversavreun canal de fum; aceasta deoarece,prin deteriorarea conductei, se potacumula gaze în canalele de fum alesobei ºi va fi pericol de explozie.

Sobele pe gaze nu mai au nevoiede grãtare ºi, astfel, prin eliminareapierderilor de sarcinã pe acesta, serealizeazã un tiraj mult mai bun; deasemenea, se impune montarea unordispozitive de siguranþã pentru tiraj(fig. 6) pentru a evita stingerea deflacãrã în focar la vânturi puternice.

Alte precizãri:* Existã o practicã în cazul sobelor

cu funcþionare intermitentã, carepoate spori inerþia termicã a acestora,dacã în perioada cât soba nufuncþioneazã, o clapetã special pre-vãzutã izoleazã soba faþã de coº;

astfel, se întrerupe tirajul ºi gazele numai transportã cãldura cãtre exterior.Soluþia devine însã extrem de pericu-loasã atunci când, din neglijenþã,soba este repornitã fãrã a se redes-chide clapeta.

* Sobele care funcþioneazã pecombustibil gazos vor fi pornitenumai dupã un control atent alcamerei de ardere, care nu trebuie sãconþinã eventuale scãpãri de gaze(pungi), ce ar putea duce la explozieîn momentul pornirii flãcãrii.

* Este adesea recomandatã folo-sirea unor recuperatoare de cãldurãamplasate pe coº, pentru reducereatemperaturii gazelor arse; numai cã,dacã temperatura gazelor arse la coºscade sub o anumitã limitã, se poateatinge aºa numitul „punct de rouã”,cu urmãri dintre cele mai neplãcuteîn exploatarea de lungã duratã, într-unastfel de regim. Fenomenul constã înaceea cã apa din gazele de arderecondenseazã ºi, în combinaþie cu oparte din compuºii sulfului din com-bustibil, formeazã acizi, care atacãchimic orice confecþie metalicã aferentãcoºului.

* Pentru ca o sobã sã funcþionezela randamentul maxim scontat, nuse recomandã arderea simultanã

sau alternativã, în aceeaºi sobã, a

douã tipuri de combustibili (exemplu:

gaze ºi combustibili solizi), cu alte

cuvinte este bine ca soba sã fie uti-

lizatã exclusiv cu combustibilul pentru

care a fost proiectatã ºi realizatã.

CONCLUZII

Pentru o mare parte din

locuitorii mediului rural ºi nu numai,

încãlzirea localã cu sobe reprezintã

încã unica soluþie tehnic ºi financiar

accesibilã, chiar dacã nu întotdeauna

este ºi cea mai economicã.

Randamentul extrem de modest,

în special în cazul sobelor vechi pentru

încãlzire localã, determinã creºterea

substanþialã a consumului de com-

bustibil ºi, implicit, a cheltuielilor

pentru procurarea acestuia. Din acest

motiv, statul ºi-a stabilit preocupãride ultimã orã pentru introducereaunui sistem de stimulare economicã aproprietarilor care hotãrãsc sã renunþela sobele de teracotã ºi sã opteze pen-tru un alt sistem de încãlzire, mai efi-cient energetic ºi, din acest motiv,mai puþin poluant (exemplu: micro-

centrale termice individuale).O ardere incompletã, în special

în cazul sobelor pe combustibil solid,

pe lângã faptul cã este evident neeco-

nomicã, constituie cauza cea mai

frecventã a creºterii poluãrii mediului.

Sobele vechi, incorect realizate

ºi exploatate, coºurile imperfect

asigurate ºi controlate constituie

peste 80% din cauzele declanºãrii

incendiilor la sate.

Sporirea randamentului unei

sobe (care poate ajunge la 75 – 80%)

permite satisfacerea normelor de con-

fort termic în locuinþe cu cheltuieli

de exploatare reduse; pentru aceasta,

se impune redimensionarea ºi refacerea

sobelor cu o vechime mai mare de

20 de ani.

Fig. 6: Dispozitiv de siguranþã pentru tirajla sobele de teracotã pe combustibilgazos; 1 – circuitul curenþilor de aer;

2 – circuitul gazelor de ardere



Înfiinþatã în anul 1931, firma Hensel a avut labazã iniþiativa revoluþionarã a întemeietorului ei –dl Gustav Hensel – de a produce în premierã mondialão dozã pentru conexiuni electr ice de formãrectangularã, din material izolant din categoriaduroplastelor.

Cu 75 de ani de activitate intensã în domeniuldezvoltãrii produselor pentru derivaþia circuitelorelectrice, asigurarea siguranþei în exploatare ºi dis-tribuirea energiei electrice de joasã tensiune,grupul de firme Hensel are în prezent recunoaºtereainternaþionalã.

Capacitãþi de producþie ultramoderne, cu liniicomplet automatizate, maºini de înaltã tehnicitatepentru injecþia maselor plastice, utilajele cele maimoderne pentru prelucrarea metalului sunt punctelede referinþã care ne recomandã ca producãtor deînaltã calitate în domeniu. Combinaþia de know-howîn producþie – rezultat al celor 75 de ani de expe-rienþã – ºi sistemul de management al calitãþii înconformitate cu DIN-ISO 9001-2000, aplicat întoate punctele de producþie, garanteazã cea maibunã calitate a produselor.

Hensel România, filiala grupului de firme Hensel,înfiinþatã în anul 2000 cu capital integral german, vãoferã pe întreg teritoriul þãrii, prin lanþul de dis-tribuþie ºi parteneriat, urmãtorul sortiment de pro-duse destinate instalaþiilor electrice de joasãtensiune:

Doze de derivaþie, IP 54 / IP 65, pentru secþiunide conductoare cuprinse între 1,5 mm2 ºi 240 mm2;

Cofrete pentru siguranþe automate, IP 40 / IP 54 /IP 65, cu sistem de plãci de borne N-PE tip plug-in,pentru 3 pânã la 54 module de 18 mm;

Sistem ºi carcase modulare de distribuþie Mi, încarcase capsulate din policarbonat, IP 65, In = 630 A;

MC-MODITEC® – Sistem de distribuþie modularîn carcase metalice, IP 55, In = 630 A;

Sistem de ºtuþuri ºi presgarnituri, IP 54 / IP 55 / IP 65.Firma Hensel România este activã permanent prin

reprezentanþi tehnici în zonele dvs. de activitate,care vã stau la dispoziþie non-stop în rezolvareaproblemelor distribuþiei energiei electrice de joasãtensiune în medii industriale corozive, cu praf, cuumiditate crescutã sau cu pericol potenþial deexplozie.

Hensel România este elementul de legãturã optimîntre proiectul dvs. ºi realizarea practicã a unei instalaþiielectrice industriale, sigure în funcþionare ºi de calitateacea mai înaltã.

Hensel România S.R.L.

Jubileu


Structuri spaþiale din lemnÎn compania noastrã conceptul de calitate ºi perfor-

manþã în construcþii pe structuri de lemn înglobeazã cri-teriile de durabilitate, rapiditate în montaj ºi execuþie,calcule de rezistenþã perfecþioniste, toate acestea pentru asatisface necesitãþile explicite ºi implicite ale clienþilor încondiþiile respectãrii cerinþelor legale.

Având în vedere calitãþile unui astfel de tip de con-strucþie, au fost realizate în timp record (2 luni), 2 case decopii pentru DAGSPC Braºov.

În cadrul unui proiect mai larg, s-au realizat 5 case decopii ºi 1 centru de zi pentru copii cu dizabilitãþi înjudeþul Braºov, 2 case pentru copii cu handicap înRâmnicu Vâlcea, o casã de copii la Giurgiu ºi uncentru de zi pentru copii nevãzãtori la Braºov.

În domeniul construcþiilor industriale,au fost realizate 2 hale de 1.100 mp ºi,respectiv 1.200 mp în judeþul Covasna, ohalã, service ºi show-room cu suprafaþade 1.500 mp în judeþul Braºov; o halã de1.200 mp în judeþul Covasna ºi unacoperiº pentru un mare complex comer-cial din Braºov, cu suprafaþa de 1.200 mp.

Totodatã, în cadrul programului dereconstrucþie a zonelor sinistrate din Banatºi Caraº-Severin, au fost executate structurile dinlemn pentru 100 de case sociale ºi aproximativ 300 destructuri de acoperiº.

Compania Pasconmat vã poate aduce la realitate visulde a avea cãminul dorit, executând la cheie case unifami-liale într-un timp record, cu 30% mai economic decât oconstrucþie tradiþionalã.

Case cu structuri din lemn au fost realizate ºi puse înoperã în þãri ca Spania, Franþa ºi Norvegia.

Sunt deja aproape 150 de ani de cândcompania germanã Bauder Gmbh&Co KGa început sã producã materiale pentru sis-teme de acoperiº. Pe lângã fabrica iniþialãdin Stuttgart-Zuffenhausen, firma s-aextins în ultimele 3 decenii, deschizândîncã 4 fabrici, echipate cu cele mai modernetehnologii de producþie. Povestea desucces a companiei începe în 1857, cândWilhelm Burck a pus bazele unei fabriciîn Stuttgart-Zuffenhausen cu intenþia de arealiza produse pentru acoperiºuri. În 1909compania a fost preluatã de Paul Bauder,care a deschis o nouã fabricã în Stuttgart-Weilimdorf în 1911. În 1948, fiul sãu,Hermann Bauder, a început sã extindãafacerea în sudul Germaniei. În 1964, caurmare a unor investiþii pe scarã largã, ela ajutat sistemele de hidroizolaþii termo-sudabile sã se autodepãºeascã prin îmbunã-tãþirea metodelor de aplicare. Din anul 1967au început sã se producã termoizolaþiiledin spumã poliuretanicã. Astfel Bauder adevenit un furnizor de sisteme complete.A treia generaþie de membri ai familieiBauder, Gerhard ºi Paul-Hermann, a dez-voltat sistemele de acoperiºuri verzi,deschizând o nouã fabricã în Landsberg-Halle ºi extinzând afacerea în Europa.În cele 5 fabrici, Bauder realizeazã pro-duse inovative care sunt, în mod constant,adaptate noilor standarde ºi specializateîn domeniul sistemelor de acoperiº-ºarpantã, al sistemelor de acoperiº-terasã,sistemelor de acoperiº cu vegetaþie ºi îndomeniul termoizolaþiilor.

Astãzi, Bauder este una dintre cele maiimportante companii în domeniu, reali-zând materiale termo- ºi hidroizolante laun înalt standard tehnologic. De exemplu,în Germania, Bauder a devenit al doileamare manufacturier de membrane bitumi-noase ºi termoizolaþii poliuretanice, iarîn Europa se situeazã pe locul al treilea.De asemenea, Bauder are reprezentanþeîn Suedia, Olanda, Elveþia, Italia, Anglia,Polonia, Austria, Slovacia, Ungaria ºi,începând cu 2005 ºi în România. Astfel,Bauder vine în întâmpinarea constructorilorºi beneficiarilor români, cu soluþii com-plete de hidro- ºi termoizolaþii. Un pro-ducãtor de marcã al membranelorbituminoase ºi un specialist în membranePVC, Bauder este o garanþie a calitãþiiindiferent de materialul de bazã, oferindproduse inovative, de ultimã generaþie.În cele ce urmeazã, vã invitãm sã vã for-maþi propria opinie în legãturã cu Bauder,cu serviciile, produsele, sistemele ºisoluþiile oferite, care satisfac cele mai exi-gente cerinþe, putând fi soluþii monostratsau multistrat, care se preteazã pentrutoate tipurile de acoperiºuri: sisteme deacoperiº-ºarpantã, sisteme de acoperiº-terasã ºi sisteme de acoperiº verde (cuvegetaþie).

SISTEME DE ACOPERIª-ªARPANTÃ

Din ce în ce mai des, spaþiul de locuit estecreat direct sub acoperiº. Ca rezultat,acoperiºurile ºarpantã sunt confruntate cunoi provocãri – în particular, cererile pen-tru termoizolaþii de calitate cresc.

Bine aþi venit la...

MEMBRANE BITUMINOASEªI MEMBRANE PVC DE LAUN SINGUR PRODUCÃTOR

Sisteme de acoperiº-ºarpantã

• Sisteme de termoizolaþii peste cãpriori• Renovãri de acoperiºuri• Construcþii noi• Clãdiri pasive• Sub acoperiºuri din tablã ºi ºindrilã• Membrane de difuzie• Membrane autoadezive (primul strat)• Strat intermediar• Drenuri pentru acoperiºuri din tablã

ºi membrane pentru aerisire

Sisteme de acoperiº-terasã

• Hidroizolaþii cu membrane bituminoasesau PVC

• Sisteme autoadezive• Sisteme prin sudurã• Sisteme de hidroizolaþii

într-un singur strat• Sisteme pentru reparaþii• Sisteme de hidroizolaþii fluide• Sisteme de termoizolaþii• Accesorii pentru scurgeri

Sisteme de acoperiº verde – cu vegetaþie

• Acoperiºuri verzi extensive• Acoperiºuri verzi pe structuri uºoare• Acoperiºuri verzi pe suprafeþe înclinate• Acoperiºuri verzi intensive• Acoperiºuri verzi pe garaje• Membrane hidroizolante rezistente

la rãdãcini

Termoizolaþii poliuretanice

• Elemente uzuale de termoizolaþiii• Elemente robuste de termoizolaþii• Elemente de termoizolaþii cu strat

de difuzie• Elemente cu izolare termicã ºi fonicã• Elemente tencuibile de termoizolaþie

Bauder oferã clienþilor o gamã largã desoluþii integrate complete. Materialeleoferite în acest domeniu sunt membranelehidroizolante bituminoase, de difuzie ºitermoizolaþiile de ultimã generaþie dinspumã poliuretanicã, ce au o serie deavantaje faþã de termoizolaþiile clasice.În ambele cazuri, Bauder a dus o muncãdecisivã de pionierat, punând bazeleunor noi standarde ale calitãþii. BauderBuzi AK a fost prima membranã bitumi-noasã de difuzie ºi aceasta a fost urmatãde Bauder Difutex ºi Bauder Difutex NSK(autoadezivã). Am creat în colaborare ºila cererea clienþilor noºtri Bauder Top-Vent, prima membranã bituminoasã dedifuzie pentru acoperiºurile pe structurãmetalicã.Suntem unii dintre primii deschizãtori dedrumuri în ceea ce priveºte termoizolaþiape bazã de spumã poliuretanicã rigidã,cea mai bunã metodã de izolare termicã.Avem în acest domeniu gama de produsepatentate Bauder PIR, primele produsetermoizolante cu îmbinare verticalã ºiorizontalã.

SISTEME DE ACOPERIª-TERASÃ

Sistemele de acoperiº-terasã, fie cã sunt însectorul industrial sau privat, necesitã sis-teme de termoizolaþii ºi hidroizolaþii la unînalt nivel calitativ. Astãzi, cu o proiectare,execuþie ºi întreþinere de excepþie, ele potrezista o viaþã, ca ºi clãdirea însãºi. Acestaeste ºi motivul pentru care din ce în cemai mulþi arhitecþi ºi constructori îºi punîncrederea în expertiza profesionalã ºi înprodusele de calitate excepþionalã oferitede Bauder. Aici, antreprenorii ºi proiectanþiipot gãsi sisteme complete de soluþii capa-bile sã satisfacã cele mai înalte cerinþe,într-o gamã variatã.Pentru aceste sisteme de acoperiº, Bauderoferã atât membrane bituminoase, cât ºimembrane PVC. Compania vine cu soluþiiflexibile, membranele bituminoase putândfi autoadezive (gama Bauder TEC, unadintre primele de acest gen în domeniu)sau termosudabile, într-un singur strat(Bauder PRO F – pentru acoperiºuri noi ºiBauder SL500 – pentru renovãri), sau înmai multe straturi, aditivate cu elastomeri,plastomeri sau pe bazã de bitum oxidat.În cazul halelor industriale ºi al sistemelorde acoperiºuri cu structurã uºoarã, osoluþie rapidã, eficientã ºi elegantã estedatã tot de Bauder prin membranele PVCîntr-un singur strat, fixate mecanic ºisudate cu aer cald (Bauder Thermo-Fol U).Fabricile Bauder sunt dotate cu o tehno-logie modernã, de mare capacitate, careeste în permanenþã actualizatã ºiîmbunãtãþitã, pentru a face faþã celor mainoi descoperiri ºi cerinþe în domeniu.

SISTEME DE ACOPERIª VERDE –CU VEGETAÞIE

De fiecare datã când o clãdire nouã esteconstruitã cu un acoperiº verde,înseamnã cã puþin din natura care a fostpierdutã se poate recupera. Acoperiºurilecu vegetaþie sunt un factor decisiv înînnobilarea clãdirilor ºi oferã o serie deavantaje ecologice, împrospãtând aerulprin producerea de oxigen. Ele contribuiela reglarea umiditãþii din aer, absorbindpraful ºi ajutând la stocarea apei deploaie. Fiind adeptul soluþiilor pentru pro-tecþia mediului, Bauder promoveazã înmod activ conceptul de acoperiº verde,oferind sisteme complete, perfect confi-gurate pentru acoperiºurile cu vegetaþie.Acestea pot fi extensive, cu rol decorativ,sau intensive, cu rol utilitar-decorativ.Cu prima membranã bituminoasã hidroizo-lantã, rezistentã la penetrarea rãdãcinilor– Bauder Plant E – Bauder a rezolvatproblema care este centralã în tehnologiaacoperiºurilor cu vegetaþie. În fapt, Baudereste prima companie care a dezvoltatsisteme structurale complete de acoperiºverde, începând de la bariera de vaporiºi terminând cu vegetaþia.

Indiferent de opþiunea clienþilor, firmaBauder este conºtientã cã, pe lângã pro-dusele calitative ºi trainice, eficientizareaunui sistem de acoperiº presupune ºi oconsiliere competentã. De aceea, Bauderoferã suport tehnic, compania avândpeste 70 de specialiºti în Europa, a cãrorvastã experienþã le permite sã ofere infor-maþii despre produse ºi uzul acestora.Destul de des pot apãrea probleme prac-tice complexe, unde detalierea completãºi corectã este de o importanþã vitalã pentrua asigura integritatea ºi calitatea sistemului.Tocmai aceste situaþii dificile sunt celecare reflectã devotamentul ºi experienþainginerilor de la Bauder, care oferã sfaturide calitate în beneficiul clienþilor. Bauderface tot posibilul pentru a se asigura demulþumirea clienþilor, fie ei antreprenori,arhitecþi, designeri de spaþii verzi saudistribuitori. Relaþia companiei Bauder cuei nu este una exhaustivã, nu se reducenumai la a le furniza materiale; ea esteuna de continuã comunicare, angajaþiiBauder fiind dispuºi oricând sã ascultedorinþele ºi sugestiile partenerilor.Produsele de calitate, suportul tehnic, satis-facerea clienþilor sunt obiective dez-voltate ca rezultat al multor ani deexperienþã, precum ºi din consideraþia pecare Bauder o are pentru viitor. Bazându-se pe o echipã atent selecþionatã de profe-sioniºti, indiferent de domeniu: tehnic,comercial, industrial sau administrativ,Bauder reuºeºte sã-ºi îndeplineascã ºichiar sã depãºeascã obiectivele asumate.Echipa din România vã stã la dispoziþie.

CÃUTÃM DISTRIBUITORI ÎN TOATÃ ÞARACÃUTÃM DISTRIBUITORI ÎN TOATÃ ÞARA

SC BAUDER SRLCluj-Napoca, P-þa 1 Mai 4-5(în incinta platformei Clujana)Tel.: 0040 264 206.638Fax: 0040 264 206 639E-mail: [email protected]: 0040 744 160.061

0040 745 326.690

Ne puteþi gãsi º i la CONSTRUCT EXPO ANTREPRENOR, Bucureºt i ,în perioada 22-25 martie 2006, Pavi l ion 1/4.5, Stand 224.


Avarierea clãdirilor provocatãde urcarea umezelii prin capilaritate

ing. Elvira DUMITRESCU, ing. Daniela RADU, tehn. Maria SZABO, tehn. Alexandru VIªAN

MIªCAREA APEI PRIN CAPILARITATE

Materialele de construcþii poroase(mortare, cãrãmizi, mijloace de legã-turã a zidurilor) absorb apa. Transportulapei prin capilaritate este predomi-nant dependent de tensiunea superfi-cialã a apei, de capacitatea deumezire a suprafeþei materialului deconstrucþie, de forma ºi grosimea sis-temului de pori.

Apa, în miºcarea sa ascendentã,depãºeºte ºi cele mai mari gãuri,având loc difuzia din porii mici, fini,în porii mari. Igrasia rãzbate prin poriifini pânã la cei mai mari pori ºi, ast-fel, aceastã miºcare se repetã.

La cãrãmizile poroase moderneare loc un proces asemãnãtor, dar deuscare lentã.

MICROPORE

TENCUIALÃ DESHIDRATANTÃ

MicroPore, tencuiala de prevenirea umiditãþii, se foloseºte de cele maielementare legi ale naturii, ºi anumede termodinamicã. O caracteristicãesenþialã este aceea cã, în pereþiiumezi, apa existentã este repedeevaporatã ºi, în acelaºi timp, odatã cutransportul apei în afarã, tencuialadevine etanºã. MicroPore obþineacest efect prin formarea de microporiîn procesul de amestecare între apã ºicomponentele de ciment ale mortaru-lui. Pentru tencuielile normale, trans-portul apei se obþine prin procesul deamestec dintre liant ºi macroporii din aer.

Microporii reprezintã stratul des-pãrþitor dintre apã ºi vaporii de apã.

Fenomenul se repetã, cãci aceastãtencuialã are prin suprafaþa sa unicãinternã o ºi mai mare suprafaþã (pen-tru aerul înconjurãtor din vecinãtate)de evaporare/suprafaþã superioarã devaporizare.

În comparaþie cu tencuielile nor-male, cercetãrile efectuate pe Micro-Pore au stabilit cã acestea au osuprafaþã expusã pentru aerul încon-jurãtor, de 30 de ori mai mare.

MicroPore conþine un aditiv carese infiltreazã în zidãrie ºi împiedicãdizolvarea sãrurilor. Aºa este excluspericolul exfolierii tencuielii ºi apa-riþia cristalelor de sare la suprafaþatencuielii.

MicroPore este o tencuialã deshi-dratantã originalã germanã. Aceastase aplicã de peste 40 de ani în Europaºi în lume, pentru eliminarea defini-tivã a umezelii (igrasiei) din zidãriilede toate tipurile ale clãdirilor vechi ºi noi.

Materialul are la bazã o istoriedeosebit de interesantã legatã de celde Al Doilea Rãzboi Mondial. Primautilizare a fost fãcutã (sub formã deaditiv) în urmã cu aproximativ 60 de ani.Pe baza aditivului în cauzã au fostrealizate betoanele cazematelor de laMarea Nordului – Normandia. Urmãrilesunt cunoscute de istorie.

Bisericile, clãdirile-monumente dearhitecturã ºi istorice, depozitele,galeriile, subsolurile, clãdirile delocuit, hotelurile, tunelurile, podurile,metrourile etc., indiferent de stadiulgravitãþii afectãrii lor de igrasie, pot fivindecate cu acest material MicroPore –tencuialã deshidratantã, produs predozat.

Principiul de funcþionare al aces-tui material este foarte asemãnãtorpielii umane, ºi anume: permiteschimbul natural de apã dintre organismºi mediul înconjurãtor ºi nu permiteintrarea apei înapoi în organism.În acelaºi mod acþioneazã ºi acestmaterial, extrage apa care se infil-treazã prin capilaritate în zid în formãlichidã ºi, datoritã microporilor carecompun tencuiala, apa se transmiteîn exterior sub formã de vapori,uscând în mod permanent zidul înprofunzimea lui. În acelaºi timp,exact ca ºi pielea umanã, apa din pre-cipitaþii sau surse accidentale (inun-daþii, ploi, zãpezi) nu va putea intraînapoi în zid, deci apa are un singursens de circulaþie, din interior spreexterior (sub forma de vapori).

Aceastã tencuialã are în acelaºitimp un rol de protector termic ºiimpermeabil al zidului la tempera-turile ºi condiþiile extreme de climat.

MicroPore, pe toatã existenþa lui,are rolul unui regulator care menþineumiditatea în zid în limite normale,acþionând de la sine la apariþiaoricãrui factor accidental de ridicarea umezelii.

Ca urmare a acestui sistem naturalde funcþionare, zidurile vechi distrusede umezealã ºi de sãruri revin în timpla duritatea iniþialã. În acelaºi timpvor fi distruse orice formaþiuni demucegaiuri, ciuperci sau alge ºi se vaevita apariþia altora. Se excludeapariþia formãrii de cristale de sare pesuprafaþa tencuielii.

MicroPore – tencuialã deshidra-tantã este o soluþie viabilã de ten-cuialã care vindecã, în modecologic ºi natural, acest cancer alconstrucþiilor care se cheamã igrasie.

De menþionat cã aceastã tencuialãnu face parte din categoria cunoscutãa tencuielilor de asanare. Aceastaeste o tencuialã specialã cu o struc-turã microporicã, fiind diferitã de ten-cuielile de asanare cunoscute, careau o compoziþie macroporicã ºi care,din cauza colmatãrii în timp a tencu-ielii, dupã circa 2–5 ani se desprindede pe zidãrie.

Aditivul din tencuiala MicroPoreopreºte sãrurile de nitraþi, sulfaþi ºiclorurile din apa de capilaritate sãpãtrundã în zidãrie, reþinând apaundeva în partea interioarã a zidurilor.Tencuiala rãmâne astfel liberã deorice fel de acumulare de sãruri, eaasigurând permanent respiraþia ziduluiºi evaporarea surplusului de apã în exte-rior pe o perioadã foarte lungã de timp.

Aceastã caracteristicã îi oferã cali-tatea de a proteja zidul pe durataexistenþei lui.



Caracteristici:

Tencuiala se poate aplica atât laexterior, cât ºi la interior ºi deshidra-teazã ºi cele mai grave stadii deigrasie distructivã.

Se poate aplica pe toate tipurilede zidãrie cunoscute.

Are o foarte înaltã posibilitatede difuzie a vaporilor.

Împiedicã eflorescenþa zidurilorºi apariþia cristalelor de sãruri petencuialã.

Se menþine pe pereþii extrem deumezi.

Rezistã la atacurile chimice:sãruri, nitraþi ºi sulfaþi.

Tencuiala este impermeabilã la apã.Rezistã la îngheþ, dezgheþ ºi la

condiþii extreme de climã.Are o viaþã extrem de lungã, nu

fisureazã (nu se contractã fiind unmaterial foarte elastic ºi foarte ductibilla prelucrare).

Este uºor de prelucrat timp de 6 ore,având o productivitate înaltã.

Se prelucreazã în condiþii extremede climã (pânã la – 6 0C).

Se fac economii de costuri depânã la 70%.

Materialul MicroPore are calitãþitermoizolante, hidroizolante ºi nu mainecesitã hidro ºi termoizolaþii.

Nu mai este necesarã bariera devapori.

Împiedicã apariþia mucegaiului,ciupercilor ºi a algelor.

Eliminã mirosul de putregai.Creeazã un climat sãnãtos al

încãperii (se pot transforma pivniþeleºi spaþiile nelocuibile în spaþii sãnã-toase, locuibile).

Materialul este ecologic (purmineral ºi biologic).

Materialul este deosebit de dur,rezistã la ºocuri ºi poate fi folosit ºi caºapã pentru spaþii care nu sunt intenscirculabile (exclus garaje).

Materialul este ecologic, fãrãsubstanþe nocive, poate pãtrunde înape fãrã pretratare.

Amestecul gata preparat, mortaruluscat, se livreazã în saci de 30 kg.

Folosirea acestui material eliminãorice alt sistem cunoscut de scoaterea igrasiei, fãcând mari economii demateriale, manoperã ºi timp de lucru.

Nu se aplicã în cazul apelor subpresiune (respectiv maluri ºi cheiuri)ºi la subsoluri cu presiune mare negativã.

Recomandãri:

Tencuiala MicroPore, pentru aavea o eficienþã maximã, trebuie sãfie aplicatã pe o suprafaþã mãritã cuun metru peste limita superioarã aigrasiei, astfel ca materialul sã aibã osuficientã suprafaþã de lucru pentruextragerea umezelii din zidãrie.

De asemenea, la constatarea cãumezeala provine, evident, ºi din par-dosealã se recomandã folosirea uneiºape din acelaºi material în grosimede 4 cm ºi pe o lãþime de 30 – 40 cmcare sã fie racordatã la zidãrie ºi laºapa existentã. Racordarea se poateexecuta în unghi drept sau înclinat.

Pentru cazurile grave de igrasieconstatatã la zidurile exterioare(respectiv, la pivniþe), se recomandãca la pereþii interiori care sunt per-pendiculari pe zidurile exterioare sãse aplice tencuiala MicroPore celpuþin pe distanþa de minimum 1 mde la zidul exterior ºi la o înãlþimecorespunzãtoare.

Pentru cazurile grave de par-dosealã cu infiltraþii pentru pivniþesau clãdiri, se pot realiza ºi ºape dinacest material cu un adaos de 10%ciment CEM I 42,5 R. Grosimea stra-tului de ºapã poate sã atingã ºi 5 cm.Are ca efect blocarea infiltrãrii apei ºieliminarea sursei.

La cazurile grave de igrasie ºi lazidurile groase peste grosimea nor-malã standard de 30 cm – 36 cm, seva aplica o grosime de tencuialã maimare proporþional cu grosimea zidului(nu va depãºi, totuºi, 4 cm grosime),iar perioada de uscare se va prelungicorespunzãtor gradului de umezealã.

Procesul de uscare al tencuieliiîncepe de la circa o sãptãmânã de laaplicare ºi dureazã, de regulã, pânã la2–3 luni pentru o uscare completã atencuielii ºi a zidului suport. Nu seexclude pentru cazurile foarte gravede umezealã permanentã ºi la ogrosime mare a zidurilor, ca perioadade uscare sã treacã peste 3 luni. Nu esteexclusã apariþia unor condensãri pesuprafaþa tencuielii în prima perioadade uscare, la cazurile grave deumezealã ºi care, dupã un intervalscurt de timp, dispar.

Finisarea tencuielii poate fi exe-cutatã cu driºca sau cu gletiera pentru

cazurile când se doreºte o suprafaþãfoarte lisã. Lucrabilitatea materialuluipermite diferite forme de prelucrarela dorinþa beneficiarului.

Calitãþile materialului oferãposibilitatea fabricãrii din materialMicroPore a tuturor elementelordecorative în relief afectate de igrasie,respectiv stucatura existentã laclãdirile vechi sau noi cu efectele demai sus cunoscute.

La aplicarea materialului peziduri se vor respecta, obligatoriu,datele din fiºa tehnicã a produsului ºirecomandãrile producãtorului.

IMPORTANT: Pe toatã duratauscãrii tencuielii ºi a zidurilor se vaasigura obligatoriu o aerisire naturalãpermanentã. Dupã uscare, aerisireava fi asiguratã normal.Avantaje tehnice:

MicroPore gãseºte peste tot utili-zare, atât în interior, cât ºi în exterior.

MicroPore se foloseºte peste tot acolounde tencuiala tradiþionalã a dat greº.

MicroPore, tencuiala de com-batere a umezelii zidurilor, înlocu-ieºte toate celelalte sisteme.

- tencuiala de egalizare;- amorsa;- tencuiala de bazã;- tencuiala de finisaj/gletul.MicroPore, tencuiala de combatere

a umezelii zidurilor, poate fi folositãatât pentru interior, cât ºi pentru exte-rior, aceasta usucã umezeala extremãa zidurilor pe perioade foarte îndelungate.Nu mai sunt necesare drenaje, bariere etc.

Construcþii noi: Mãsuri preventiveîmpotriva umezelii pereþilor la solici-tãri înalte de climat interior (camerereci ºi umede) ºi rezistenþa la condiþiiextreme de vreme.

Construcþii vechi: La mãsurile derenovare pentru scoaterea perma-nentã a umezelii pereþilor, se faceconomii de cost ºi de timp (pivniþe,încãperi de depozite, tuneluri, galerii,biserici, ziduri exterioare etc.). Nu sefoloseºte la acþiunea apelor de pre-siune ºi de infiltraþie.

La 30 kg MicroPore se adaugã 5 l – 6 lde apã, se obþine circa 21 l de mortarumed. Cu acesta se pot tencui circa1,0–1,2 m2 de perete la o grosime de20 mm tencuialã (cantitatea de apãadãugatã se mãsoarã dupã tempe-ratura exterioarã).




O nouã frontierãîn domeniul membranelor hidroizolatoare

POLYGLASS România SRL – membrã a grupuluiinternaþional POLYGLASS SpA Italia, cel mai mare pro-ducãtor de membrane hidroizolatoare din Italia ºi unuldintre liderii europeni, cu o producþie de peste50.000.000 mp/an ºi fabrici în Italia ºi SUA – distribuieîn România o gamã diversã de materiale ºi accesoriipentru executarea lucrãrilor de hidroizolaþii, termo-hidroizolaþii ºi impermeabilizãri la construcþii. Procesulde fabricaþie este automatizat, firma producãtoareobþinând Certificatul emis de Bureau Veritas Quality,privind Certificarea Calitãþii Sistemelor care atestãîncadrarea în exigenþele sistemului de calitateISO 9001:2000. Producãtorul acordã pentru mem-branele hidroizolatoare un termen de garanþie de 10 ani,cu o poliþã de asigurare internaþionalã în valoare depânã la 1.000.000 de euro.

POLYGLASS este un lider al inovaþiilor tehnologicedin domeniu, având la activ numeroase inovaþii ºipatente care, prin punerea lor în practicã, auîmbunãtãþit, în mod semnificativ, caracteristicile pro-duselor sale.

Ultima inovaþie în acest domeniu, ce deschide onouã frontierã în domeniul membranelor hidroizola-toare, este Polimerul Modificator Termoplastic ATP.

ATP (Polimerul Termoplastic Avansat) este un noupolimer de sintezã ce asigurã caracteristici unice mem-branelor hidroizolatoare FAST ºi POWER, care suntdouã noi produse destinate aplicatorilor profesioniºti.

Rezistenþa excelentã atât la temperaturi scãzute, câtºi la temperaturi ridicate este garantatã de stabilitatearemarcabilã a termo-polimerului ATP, care, dupã ce afost adãugat în masa bituminoasã, dã compounduluirezistenþe excepþionale la variaþiile de temperaturã ºi laschimbãrile termo-climatice. Aceste caracteristici deînvingãtor permit POLYGLASS sã ofere clienþilor sãiaceastã nouã gamã de membrane bituminoase, care seadapteazã utilizãrii la orice tip de hidroizolaþie.

Structura molecularã deosebitã a polimerilor ATPduce la un amestec bituminos ce are calitãþi supe-rioare de aderenþã, permiþând produsului sã fie uºor ºirapid lipit, chiar ºi pe suprafeþele foarte dificile, oferindprin aceasta o reducere semnificativã a timpului ºicosturilor pentru montaj. Mai mult, consistenþa deose-bitã a produsului duce la o membranã care rezolvã

zonele problematice (verticale, guri de scurgere,strãpungeri), zone în care membranele obiºnuite sedeterioreazã rapid.

ATP este un polimer selecþionat ºi stabilizat. Din acestmotiv, membranele FAST ºi POWER oferã rezistenþeexcepþionale la îmbãtrânire ºi performanþe chiar ºi încele mai dificile condiþii climaterice. În plus, mem-branele sunt armate inovativ, cu o reþea din poliesterþesut pe longitudinal ºi transversal. Aceastã caracteris-ticã garanteazã o perfectã stabilitate dimensionalã ºi omaleabilitate excelentã a produsului.

Pe lângã toate aceste caracteristici superioare,membranele FAST ºi POWER sunt mai uºor de lipit.Se consumã mai puþin gaz, ceea ce înseamnã costuriscãzute ºi protecþia mediului înconjurãtor. Produselecu polimeri ATP necesitã mai puþinã încãlzire întimpul aplicãrii, economia de gaz fiind de aproximativ30%–40%.


Succesiunea lucrãrilor:Tencuiala veche se curãþã com-

plet, iar crãpãturile se curãþã pânã la2 cm adâncime.

Suprafaþa întreagã a peretelui deprelucrat se curãþã de praful rezultatºi, mai înainte, se umezeºte foartebine pânã la saturaþie (MicroPore,tencuiala de combatere a umiditãþii,nu aderã la pereþii uscaþi).

Se amestecã conþinutul de mor-tar umed pânã se obþine o consistenþãde lucru ºi se lasã 2 min. în repaus.

Dupã aceea, se amestecã pânãse obþine o masã cu aspect cremos(mãsurã absolut necesarã).

Spãrturile, crãpãturile ºi ros-turile se umplu ºi imediat se stropesccu un prim strat de mortar.

Tencuiala se lasã sã se usuceminimum 12 ore. Dacã peretele estefoarte umed, se dubleazã timpul deuscare.

Înainte de aplicarea celui de-aldoilea strat, peretele se va umeziuºor.

Tencuiala de cel puþin 2 cmgrosime se aplicã pe perete ºi, dupãcirca 1 orã, se ºlefuieºte.

Pentru o urmãtoare prelucrarenecesarã, se utilizeazã un ºpaclu cudinþi.

În timpul fazei de uscare se vorcrea condiþii de aerisire.

Este de menþionat, în mod spe-cial, cã MicroPore are o înaltã calitate

de difuzare a vaporilor care nu tre-buie stopatã prin vopseli izolatoare(de exemplu, vopselele pe bazã deplastic sau dispersii tari îmbunãtãþite)care distrug aceastã calitate de difuzie.

Pentru o prelucrare de specialitaterealizatã, produsul prezintã o garanþiede 5 ani, conform normelor europenepentru tencuiala de combatere aumiditãþii zidurilor.Calitãþile unice ale stucaturii MicroPore:

permeabilitatea evacuãrii vaporilor;difuzie deschisã în toatã grosimea

profilului;de la perete pânã la marginea

exterioarã, stucatura are o egalã difuziede vapori;

înaltã rezistenþã la încovoiere; o uscare foarte rapidã;are o foarte finã ºi netedã supra-

faþã exterioarã;viaþã lungã;pentru altarele din biserici este

un material ideal;este rezistent la schimbãri cli-

matice ºi agresiuni chimice (sãruri,nitraþi ºi sulfaþi);

nu mai apar ciuperci ºi bureþi paraziþi;impermeabil;uºor de prelucrat - material fãrã

probleme;amestec gata preparat;prelucrare ulterioarã redusã;fluiditate excelentã;duritate de primã clasã;rezistenþã la îngheþ;

nu are nevoie de barierã de vapori;se poate prelucra manual sau mecanic;biologic pur ºi anorganic;fãrã substanþe otrãvitoare.Rapoarte de încercareMicroPore face posibilã o con-

strucþie naturalã ºi o viaþã sãnãtoasã,o construire ºi renovare naturalã:visul celor mai mulþi constructori ºiproiectanþi devine azi realitate !

Dorinþa gãsirii unui material deconstrucþie care sã satisfacã acestecerinþe a eºuat mult prea des, la fel ºigãsirea unor alternative de construcþiibiologice, la care, în prezent, cos-turile generale au explodat. Cu atâtmai necesar este ca azi sã introducemaceste materiale de construcþie eco-logice ºi biologice.

Datoritã necesitãþii economisiriienergiei primare, casele noastre devintot mai etanºe ºi, de aceea, tot maipuþin aer circulã prin pereþii, feres-trele ºi uºile noastre.

Un ajutor se primeºte de laaparatele de aer condiþionat care suntîncã scumpe ºi consumatoare mari deenergie, necesitând adesea instalaþiimai complicate. Ca urmare a folosiriiacestor mãsuri constructive nu foartesãnãtoase, se constatã urmãtoarele:aceste instalaþii conduc deseori la osenzaþie de lipsã de comoditate înlocuinþe ºi, de asemenea, la afectareasãnãtãþii (de exemplu, astmul ºialergiile).

Centralizator cu rezultatele experimentale



Sistemul pentru placaje Murexin FLTCALITATE PRIN TEHNOLOGIE ªI TEHNICÃ

ing. Mihalache PÃUN – Baumit România, Product Manager Murexin

1. De ce... Sistem..., Tehno-

logie..., Tehnicã?

Pentru a rãspunde acestei întrebãricare se naºte firesc la citirea titlului,sunt prezentate, în continuare, defini-þiile acestor termeni – pe care îi utili-zãm frecvent în meseria noastrã –preluate din „Micul dicþionar enciclo-pedic”, ediþia 1972:

SISTEM: Sensul principal: ansam-blu de elemente (materiale sau ideale)care sunt în interdependenþã, alcã-tuire cu un întreg organizat, iar casensuri secundare: mod de organi-zare a unui proces, a unei operaþii, aunei activitãþi; metodã de lucru, fel dea lucra, normã, obicei.

TEHNOLOGIE: 1. ºtiinþã a proce-deelor ºi a mijloacelor de prelucrare amaterialelor; 2. ansamblul proceselor,metodelor, procedeelor, operaþiilor etc.,utilizate în scopul obþinerii unui anumitprodus.

TEHNICÃ: Ansamblul metodelor,procedeelor ºi regulilor, îmbinate cuo anumitã mãiestrie personalã ºi apli-cate în executarea unei operaþiuni orilucrãri sau, în general, în practicareaunei profesiuni.

Simplificând, am putea spune cãTehnologia are mai mult legãturã cuProducãtorul, iar Tehnica este maidegrabã legatã de aplicator, Utilizator-Constructor/Meseriaº.

Se poate deduce cã realizareaunui placaj de calitate este ochestiune de binom Tehnologie-Tehnicã, de parteneriat între Producã-tor ºi Utilizator, fiecare fiind interesatsã afle/transmitã pãrerea celuilaltdespre calitatea produselor ºi com-portarea lor în timp. Cererea ºi ofertade placaje au dus, în consecinþã, laperfecþionarea /extinderea sistemului.

2. De ce… sitem Murexin FLT?Sistemul Murexin de placaje FLT

(Fliesenverlegetechnik) este un sistemconceput cu gândul îndreptat, înprimul rând, cãtre Client/Utilizator ºieste:

Un sistem complet ºi unitar;Utilizatorul gãseºte tot ce are nevoiepentru a rezolva problemele în totali-tate, începând cu pregãtirea suportului,montarea placajelor, terminând cuoperaþia de curãþire ºi continuând cucea de întreþinere a lor. Toate produ-se l e poa r t ã aceeaº i ma rcã –MUREXIN.

Toate produsele sunt compatibileunele cu altele în cadrul sistemului.

Un sistem profesionalizat carecuprinde subsisteme corespunzãtoarepentru:


- diferitele categorii de placaje:gresie ºi faianþã normalã, gresie porþe-lanatã, piatrã naturalã ºi artificialã,mozaic etc.;

- diferitele tipuri de suport: pebazã de ciment sau pe bazã deipsos, supor tur i absorbante sauneabsorbante;

- diferitele domenii de expu-nere/utilizare: interior sau exterior,condiþii normale sau condiþiideosebite – zone umede, zone expusela îngheþ-dezgheþ, cum sunt: terasele,faþadele, piscinele etc.

Un sistem de calitate, în primulrând, prin calitatea produselor com-ponente obþinutã prin tehnologie.Acestea sunt fabricate în conformitatecu normele europene, în unitãþi deproducþie specializate, dotate cutehnologie de înaltã performanþã încare procesele sunt controlate princalculator, atât în România – fabricileBaumit din Bucureºti ºi Teiuº, cât ºi înAustria – fabrica Murexin AG de laWiener Neustadt.

Producþia se deruleazã în condi-þiile în care sistemele de managementde calitate, conform ISO 9001, ºimanagement de mediu, conformISO 14001, au fost certificate deorganisme independente. Mortarele-adezivi fabricate în România au fostcertificate în conformitate cu legislaþiaîn vigoare din România ºi au aplicatemarcajul CS. Adezivii produºi în Austriapoartã marcajul CE.

În al doilea rând, am putea spunecã Murexin este un sistem de calitate ºiprin tehnicã, deoarece sistemul esteconceput cu gândul la Meseriaº, ca sã-ivinã în ajutor, sã poatã sã se exprime,sã-ºi punã în valoare acea mãiestriepersonalã specificã meseriei, sã fie elînsuºi mulþumit cã a reuºit sã facã o lucrarebunã care sã satisfacã Beneficiarul.

Produsele sunt lucrabile ºi „priete-noase” atât cu omul, cât ºi cu mediulînconjurãtor. Sistemul este conceputsã fie simplu de pus în operã, succe-siunea operaþiilor, precum ºi modul depreparare-aplicare al produselor fiindbine stabilite.

Gama este completã, Meseriaºiiau toate informaþiile ºi recomandãrilenecesare pe care, dacã le respectã potface ca ºi sistemul aplicat sã fie decalitate. Respectã... sã fii respectat! 3. CE cuprinde SISTEMUL?Sistemul Murexin FLT cuprinde

urmãtoarele grupe principale de produse:produse pentru pregãtirea supor-

tului: mortare pentru corectarea

suprafeþelor, ºape autonivelante, amorse-grunduri, produse de hidroizolarepentru zonele expuse la umiditate etc;

mortare-adeziv pentru lipirea/fixarea plãcilor;

mortare pentru etanºeitatea/ chitu-irea rosturilor dintre placaje;

profile pentru placaje cu diferiteutilizãri: rosturi, trepte, protecþie etc.

produse pentru curãþarea ºiîntreþinerea specificã a diferitelortipuri de placaje.4. Cum se aleg PRODUSELE?Tabelul urmãtor conþine recomandãri

privind alegerea produselor pentrucâteva din domeniile curente ºi spe-ciale de utilizare a placajelor.

SISTEME PLACAJE – RECOMANDÃRI PRIVIND ALEGEREA PRODUSELOR


Se poate ºi altfel...De mai bine de un deceniu ºi jumãtate, piaþa materi-

alelor de construcþii din România înregistreazã o creºtereconstantã, atât din punctul de vedere al ofertei, cât ºi înceea ce priveºte calitatea produselor ºi diversificareasoluþiilor tehnice. Totuºi, spre exemplu, o serie de materi-ale ºi sisteme de finisaj uscat se promoveazã, se comer-cializeazã ºi se monteazã, în ciuda diverselor motive, dela an la an, mereu aceleaºi, datoritã unor criterii legate de:preþ, rutinã ºi, nu în ultimul rând, un anumit grad dedezinteres faþã de o consiliere tehnicã de specialitate.

În aceastã categorie de produse, pentru amenajarea ºifinisarea uscatã a spaþiilor interioare, intrã ºi sistemele deplafoane casetate, suspendate sau fixate direct de planºeulexistent.

Poate, pentru cã este mai simplu ºi, într-o oarecaremãsurã, oferã un „avantaj”, din punctul de vedere al cos-turilor, configurarea ºi realizarea unui plafon casetat au labazã, mai mereu, acelaºi caroiaj sau raster – pãtrat de 600 mmx 600 mm. ªi nu-i aºa cã ne-am obiºnuit sã vedem,aproape peste tot, acelaºi plafon casetat cu „viermiºori”sau amprentãri ale plãcilor cu un finisaj ce lasã de dorit?

La prima vedere, s-ar putea crede sau considera cã nuexistã alternative privind formatul ºi dimensiunea plãcilor,deºi plafonul casetat oferã o serie de avantaje din punctde vedere funcþional ºi estetic. Oare, un plafon casetat,realizat din plãci ieftine, inestetice ºi care nu rezistã întimp, poate sã ofere avantaje? Sigur cã nu. Dar, în modcert, se poate ºi altfel... .

Cu costuri suplimentare nu foarte mari sau, în anumitesituaþii, chiar minime se pot realiza ºi plafoane suspendate– casetate elegant, cu plãci de format dreptunghiular orispecial.

Toate clãdirile moderne, ºi nu numai, trebuie sãîndeplineascã cerinþele minime de funcþionalitate ºi esteticã.Arhitecþii doresc sã-ºi demonstreze creativitatea ºi sã punãîn valoare clãdirile beneficiarilor.

Investitorii îºi doresc un confort ridicat ºi, evident, sãobþinã o creºtere a valorii de vânzare sau de închiriere aimobilului respectiv. Nu în ultimul rând, firmele de con-strucþii sunt solicitate, din ce în ce mai des, sã ofere ogaranþie cât mai mare pentru plafonul casetat montat.Acest lucru, în mod cert, nu se poate asigura cu produsede calitate inferioarã.

Din acest punct de vedere, firma Knauf AMF – Germaniaoferã o gamã largã de sisteme de montaj, pe rastereatipice, plafoane casetate cu plãci din diferite materiale,de formate dreptunghiulare sau dimensiuni speciale,grosimi diferite ºi canturi prelucrate în mai multe variante.

Dintre acestea, se remarcã în mod deosebit cele dinfibrã mineralã bazalticã, datoritã faptului cã oferã o seriede avantaje, cum ar fi: siguranþã la foc ºi protecþie acusticã(absorbþie acusticã ºi izolare fonicã), igienã ridicatã, rezis-tenþã mare la o umiditate relativã ridicatã a aerului, greu-tate redusã chiar ºi pentru plãcile de format mai mare,formate diferite de plãci, standard sau atipice (lãþimi de:300 mm; 312,5 mm; 400 mm sau chiar de 625 mm; 675mm pânã la 1.200 mm ºi lungimi mai mari de 1.200 mmpânã la 2.500 mm) ºi, nu în ultimul rând, suprafeþe specialprelucrate ale plãcilor cu un design plãcut, discret ºi can-turile prelucrate pentru diferite variante de montaj.

Prin combinarea casetelor de diferite formate ºi/sau aplãcilor din materiale variate, cum ar fi, spre exemplu,cele din fibrã mineralã ºi metal, se poate realiza diferenþa.

Variante constructive ºi sisteme de montaj cu structurametalicã portantã din profile late tip „Bandraster” ºi pro-file secundare, mascate de cantul special prelucrat al plã-cilor, ce oferã o construcþie pe mai multe nivele deînãlþime ale plafonului suspendat, casetat, sau dispunerearadialã a profilelor pentru amenajarea spaþiilor curbe, suntiarãºi doar câteva exemple.

Un raster mai aparte ºi un design deosebit al plãcilorpot conduce la o compoziþie a plafonului suspendat, casetat,ce oferã o esteticã care depãºeºte cu mult imaginea unuiplafon casetat banal.

Sistemele de plafoane, case-tate, speciale, cu protecþie ridi-catã la foc ºi posibilitatearabatãrii la perete sau a plierii însistem „fereastrã” a plãcilor de format dreptunghiular suntideale pentru coridoare, holuri sau zone de evacuare pentrudiferite sedii de birouri, spaþii comerciale ºi clãdiri publice etc.

De asemenea, plãcile de format special ºi cu un desenaparte al suprafeþei, din gama „Lifestyle” sau „Classic”dela AMF, atrag prin funcþionalitate ºi posibilitãþi multiple deconfigurare a plafoanelor suspendate, casetate, într-o notãdistinctã.

Este evident faptul cã plafonul joacã un rol deosebit înamenajarea spaþiilor interioare. Atât calitatea materialelor,din care plãcile AMF sunt confecþionate, cât ºi avantajelepe care le oferã, din punct de vedere funcþional, datoritãasigurãrii unui confort ridicat, pot sã ofere plafonului oimagine determinantã în raport cu celelalte elemente aleunei încãperi.

Nu de puþine ori, observãm diferite spaþii ºi încãperiunde pardoselile ºi pereþii sunt realizaþi din materiale decea mai bunã calitate, iar dupã ce s-a mochetat ºi s-amobilat spaþiul respectiv, plafonului suspendat – carerãmâne practic singura suprafaþã a încãperii în totalitatevizibilã – în final, i se acordã foarte puþin interes. Pânã laurmã, este decizia noastrã, a tuturor celor implicaþi (arhi-tect, beneficiar, chiriaº sau constructor) dacã dorim sã nedesfãºurãm activitatea sau ne hotãrâm sã asigurãmdesfãºurarea activitãþilor în spaþii, special amenajate, ceoferã condiþii optime de lucru ºi de confort.

Echipa AMF – România vã stã la dispoziþie, pe aceastãtemã, cu noutãþi, sugestii ºi informaþii tehnice.


HASITEiner für alles fliesenkleberTehnici de realizare a placajelor ceramice

Componentele sistemuluipentru pozarea plãcilor ceramice

• Materialul monolitizant (adezivmineral) permite aplicarea pe supor-turi „critice” . Este un adeziv cu uti-lizare universalã (atât pentru plãcicermice, cât ºi pentru piatrã naturalã).Se poate aplica în orice fel de strat:pat subþire, mediu, gros ºi în pat fluid.

• Grundul pentru tratarea suportuluieste unul universal, cu aplicare înmultiple domenii (atestat prin CertificatAnalizã MPAKARLSRUHE 0213790453/Iulie2003). Grundul îmbunãtãþeºte proprie-tatea de aderenþã a suportului ºi are oacþiune superioarã de solidificare aacestuia. El asigurã difuzia vapo-rilor de apã, „neetanºând” suportuldupã tratare. Este caracterizat de oformulã ecologicã, fãrã solvenþi.

• Chitul de rostuit prezintã câtevacaracteristici foarte importante. Estecompatibil cu plãci ceramice de oricetip ºi piatrã naturalã. Poate fi utilizat lainterioare, exterioare, precum ºi laplacarea ceramicã a pardoselilor cusisteme de încãlzire încorporate.Îºi pãstreazã culoarea ºi dupã matu-rizare, iar absorbþia de apã este foarteredusã. Rostuirea este universalã, for-mându-se rosturi de 2 mm – 25 mm,aceastã capacitate fiind verificatã ºicertificatã prin teste de specialitate.

• Siliconul reprezintã o masã deetanºare universalã, cu utilizare atâtîn cazul plãcilor ceramice, cât ºi alpietrei naturale. Este un produs fungi-cid, conþinând substanþe contra ciu-percilor ºi mucegaiului. Nu prezintãnici o modificare sub acþiunea UV,fiind rezistent la condiþii meteo greleºi la îmbãtrânire.

Tehnici de pozare „Einer für alles Fliesenkleber“

poate fi utilizat în cadrul diferitelortehnici de pozare a plãcilor:

Metoda aplicãrii în pat subþireAceasta este o tehnicã de pozare

utilizabilã în cazul suporturilor plane.Grosimea stratului de adeziv (mine-ral, pe bazã de ciment sau pe bazãacrilicã în dispersie) este directinfluenþatã de mãrimea canelurilormistriei (între 5mm ºi 10 mm).

Adezivul va fi aplicat pe suport cuajutorul mistriei canelate, unghiul detragere fiind de 500. Grosimea stratu-lui de adeziv va fi de la 1,8 pânã la3,6 mm. Nu este permisã depãºireagrosimii stratului de adeziv de 5,0 mm.Metoda poate fi utilizatã atât laplacarea pereþilor, cât ºi a pardoselilor.Tehnicã de pozare conform DIN EN12004, 10/2002.

Metoda aplicãrii în pat mediuAnalog cu metoda aplicãrii în pat

subþire, ºi metoda aplicãrii în patmediu are valabilitate numai în cazulsuporturilor plane. Poate fi utilizatãdoar în cazul adezivilor minerali pebazã de ciment.

Tehnica de pozare în pat mediu vafi realizatã numai cu ajutorul mistrieicanelate având caneluri de 15 mm cuprofil semirotund. În acest caz,grosimea stratului va fi de 5,5 mm.

Metoda poate fi utilizatã atâtpentru placarea pereþilor, cât ºi apardoselilor.

Metoda aplicãrii în pat fluidAceastã metodã contopeºte apli-

carea în pat subþire cu aplicarea înpat mediu. Consistenþa mortarului vafi fluidã. Ca atare, aceastã tehnicã depozare are aplicabilitate numai încazul placãrii pardoselilor.

Datoritã consistenþei fluide a mor-tarului adeziv, suprafaþa de contact amaterialului utilizat la placare esteasiguratã integral.

Aceastã tehnicã de pozare a plã-cilor în pat fluid este dezvoltatã prinpracticã ºi nu este evidenþiatã înDIN 12004.

Cerinþele normelor europene, precum ºi prescripþiile tehnice existente în domeniul pozãrii plãcilor ceramicesau al realizãrii placajelor din piatrã naturalã au dus la dezvoltarea unui sistem complex cu arie universalã deaplicabilitate.


Sanarea Palatului Japonez din Dresdacu produse HASIT

Capitala landului Sachsen se distinge printr-o sumede-nie de clãdiri din diferite epoci, având o valoare istoricãdeosebitã. Printre acestea se numãrã Palatul Japonez, încadrul cãruia, Muzeul Naþional de Preistorie ºi MuzeulNaþional Etnografic invitã azi la expoziþii un numãr marede vizitatori. Muzeul se aflã în centrul oraºului, pe malulnordic al Elbei, ºi se continuã cu o micuþã grãdinã în stilbaroc, cu vedere spre terasele Brühlschen.

Opera de artã a fost construitã în anul 1715 la îndem-nul lui August cel Puternic. Ulterior, între anii 1727 ºi1733 a avut loc o extindere a construcþiei prin cele patru

aripi ºi, tot atunci, i se conferãacoperiºului forma asiaticã, deaici provenind ºi numele dePalatul Japonez.

În al Doilea Rãzboi Mondialo mare parte a oraºului a fostdistrusã, între clãdirile afectatenumãrându-se ºi Palatul Japonez.Între anii 1953 ºi 1987,daunele au fost înlãturate.

De curând, reprezentanþii landului Sachsen au hotãrât sãia mãsurile necesare de stabilizare ºi renovare a acesteiclãdiri, pentru a-i garanta utilizarea îndelungatã ca muzeudeschis publicului larg.

Firma Stump-Spezialtiefbau, cu filiala la Chemnitz, afost însãrcinatã cu realizarea lucrãrilor de renovare.Aceastã firmã este specializatã printre altele, în recon-strucþia monumentelor istorice prin intermediul uneitehnici speciale exigente ºi, mai ales în concordanþã cusubstanþa construcþiei. Aceste experienþe au avut o mareimportanþã atât în predarea lucrãrilor de sanare, con-strucþie ºi zidãrie, precum ºi în stabilizarea ulterioarã afundaþiilor Palatului Japonez.

Momentan, obiectivul istoric se trateazã cu mortar pebazã de var puzzollanic cu aplicare sub presiune pentrustabilizarea zidãriei ºi mortar pe bazã de var puzzollanicca procedeu de vârf pentru întreþinerea suprafeþelorconstrucþiei. Hasit are plãcerea de a oferi aceste produsepuzzollanice ºi contribuie, astfel, la pãstrarea construc-þiilor istorice din Germania.

BMW construieºte cu HASITPrecizia necesarã industriei auto

trebuie întregitã prin materialede cons t ruc þ i i r i gu roa se º ivaloroase. De aceea, BMW s-a decissã foloseascã masa de ºpacluºpriþuitã de la HASIT, aplicabilã pebazã de pompã.

Pent ru pere þ i i de asemeneadimensiuni, obþinerea unei suprafeþemai fine ºi mai uniforme ar fi aproape imposibilã!

Reprezentanþe zonale Hasit România: Turda - Tel.: 0264/312.266, E-mail: [email protected]ºti - Tel.: 021/444.31.75, E-mail: [email protected]ãu - Tel.: 0743.169.911, E-mail: [email protected]


Barierã mineralã tip „Trisoplast“

Liana TEREC – INCERC FILIALA CLUJ-NAPOCA

TRISOPLAST este un materialcompozit, realizat din filer, bentonitãcalcicã ºi polimer, utilizat pentru izo-larea depozitelor de deºeuri sau pen-tru realizarea ecranelor impermeabilela scurgeri poluante sau la infiltraþiide apã. Polimerul este patent al firmeiolandeze GID Milieutechniek BV ºieste constituit dintr-un lanþ de carboncu masã molarã ridicatã care, împre-unã cu argila bentoniticã, formeazã ostructurã gelicã într-o reþea chimicãstabilã, având capacitate de imper-meabilizare foarte ridicatã.

Produsul final obþinut dupãamestec este compactat într-un regimcare sã permitã realizarea permeabi-litãþii dorite. Grosimea stratului deTRISOPLAST dupã compactare estecuprinsã între 7 cm ºi 11 cm. La ungrad de compactare Proctor de82–87%, coeficientul mediu de per-meabilitate la apã a amesteculuiTRISOPLAST variazã între 1,5 x 10-11 m/sºi 4,5 x 10-11 m/s, în funcþie de com-poziþia deºeurilor sau terenurilor cucare interacþioneazã. Permeabilitateala apã nu este influenþatã de agenþichimici, ca: acid clorhidric, hidroxidde sodiu, fenol, acetona, þiþei, apã demare. Permeabilitatea la gaze a produ-sului TRISOPLAST este foarte scãzutã.

Valoarea indicelui de plasticitateal amestecului TRISOPLAST este deaproximativ 140% , ceea ce îi conferãcomportare bunã în exploatare, cuadaptabilitate ridicatã la tasãri.

De regulã, în cazul acopeririidepozitelor de deºeuri, se practicãurmãtoarea configuraþie: depozit dedeºeuri, strat suport, strat de TRISO-PLAST, geomembranã, strat dedrenare, teren (fig.1).

În cazul izolãrii la bazã adepozitelor de deºeuri, sub acestea se

dispun, de regulã, de sus în jos:stratul de drenare, geomembrana ºistratul de TRISOPLAST. Sub nivelulpânzei freatice se dispun puþuri pen-tru monitorizarea conþinutului apei înterenul de sub barierã.

PERFORMANÞELE ECRANULUI

TRISOPLAST

Datoritã plasticitãþii sale ridicate,ecranul TRISOPLAST nu fisureazã înexploatare, nici la temperaturi depânã la 80 0C ºi poate urmãri defor-maþiile solului, fãrã sã fisureze.

Ecranul TRISOPLAST are perme-abilitate de zece ori mai scãzutã com-parativ cu mineralele clasice (nisip ºibentonitã) utilizate la alcãtuireabarierelor. Astfel, pentru un amestec cudensitatea de 1560 kg/m3, coeficientulmediu de permeabilitate la apã este4,3 x 10-11 m/s, iar la reziduuri leºioase1,7 x 10-11 m/s. Permeabilitatea foartescãzutã a ecranului TRISOPLAST faceposibilã aplicarea lui în straturi foartesubþiri. Un strat de TRISOPLAST de 7cm grosime este echivalent cu 50 cmde barierã mineralã. Toleranþele lagrosimea stratului sunt de ±2 cm ºi nuafecteazã practic proprietãþile ecranu-lui TRISOPLAST.

Proprietatea gelului de a se umflaconferã ecranului TRISOPLAST oconsiderabilã capacitate de auto-corectare, în cazul solicitãrilorprovenite din deformarea stratuluisuport sau din alte solicitãri. În con-tact cu gelul bentonitic, se formeazãnoi compuºi, cu permeabilitate foartescãzutã. Aderenþa foarte bunã a gelu-lui bentonitic face ca fracþiunea finãde filer sã nu fie spãlatã.

Durata de viaþã a ecranuluiTRISOPLAST este definitã ca peri-oada de timp în care aceastã barierãsatisface condiþiile de admisibilitate,impuse de Directiva Consiliului UniuniiEuropene prin EC 1991/31/CE, din26 aprilie 1999.

Schimbul ºi adsorbþia de ioni denatriu ºi potasiu pe suprafaþa ben-tonitei, cu ionii de calciu ºi magneziuconþinuþi în apa interstiþialã a bariereieste procesul major care asigurã duratade viaþã a ecranului TRISOPLAST,respectiv o perioadã de cel puþin100 de ani. În cazul în care, în modexcepþional, apare o creºtere a per-meabilitãþii, dar în limite acceptabileconform EC 1991/31/CE, adicã maimicã decât 1,157 x 10-9 m/s, serecomandã aplicarea prin injectare

Fig. 1: Dispunerea ecranului TRISOPLAST ºi a straturilor asociatecontinuare în pagina 190


pe suprafaþa stratului suport a ecranuluiTRISOPLAST a unui material bogat înnatriu.

DOMENII DE UTILIZARE

Materialul compus TRISOPLASTpoate fi utilizat în toate situaþiile încare este necesarã o barierã deetanºare.

În principiu, TRISOPLAST poateconstitui stratul unic al barierei pecare o realizeazã (în special la barierede acoperire) sau poate intra în alcã-tuirea unor bariere complexe, alcãtu-ite din TRISOPLAST ºi geomembrane.Gama de aplicaþii practice pentruTRISOPLAST cuprinde:

cãptuºeli ale bazei incintelor,cât ºi straturi de acoperire pentrudepozitele curente de deºeuri;

etanºeizarea rezervoarelor, abazinelor de înmagazinare a îngrãºã-mintelor, a coronamentului barajelorde pãmânt;

ecranarea heleºteelor ºi canalelor,a terenurilor contaminate, a depozi-telor de noroi dragat;

realizarea de ecrane în zoneindustriale sau la diguri;

etanºeizarea fundaþiilor clãdirilor.CONDIÞII PENTRU MATERIALELE

DE NATURÃ MINERALÃ

DIN COMPONENÞA TRISOPLAST

Proporþiile în care sunt amestecatecomponentele amestecului TRISOPLAST,raportate la greutatea amesteculuiuscat sunt: nisip 89,1% din greu-tate; bentonitã 10,7% din greutate;polimer 0,2% din greutate. Conþi-nutul de apã este cuprins între 3,6%ºi 12,1% din greutatea amesteculuiuscat.

Nisipul trebuie sã îndeplineascãcerinþe referitoare la: conþinutul dematerie organicã, compoziþia granu-lometricã, conþinutul în carbonat decalciu, valoarea pH, conductivitateaelectricã. Bentonita este activatã cusodiu ºi trebuie sã îndeplineascãcerinþe referitoare la: conþinutul demontmorillonit, metilenã albastrã,apã, capacitatea de absorbþie a apei,capacitatea de umflare. Pentru apacare se adaugã amestecului pentrurealizarea reþetei specifice ecranuluiTRISOPLAST existã cerinþe referitoarela conductivitatea electricã ºi lavaloarea pH.

PUNEREA ÎN OPERÃ

Firmele de execuþie care pun înoperã în România ecranul TRISOPLASTtrebuie sã aibã sistemul calitãþiiimplementat conform ISO 9001.

Punerea în operã a ecranuluiTRISOPLAST se face parcurgândurmãtoarele etape:

a. Realizarea încercãrilor preliminareÎncercãrile preliminare au rolul de a

stabili conformitatea materialelor ce vorfi puse în operã, precum ºi compoziþiaoptimã ºi gradul de compactare, încondiþiile materiei prime utilizate.Încercãrile preliminare au ºi rolul de averifica dacã materia primã ce va fiprocesatã poate asigura calitãþile ceruteprodusului final (permeabilitate scãzutã,plasticitate, durabilitate) ºi dacã ecranulTRISOPLAST prezintã stabilitatea pro-prietãþilor la acþiunea chimicã ºi biolo-gicã specificã deºeurilor pentru care seproiecteazã bariera. Toate probele serealizeazã cu materialele care sunt uti-lizate la execuþia barierei. În baza rezul-tatelor obþinute, se definitiveazãcompoziþia amestecului ºi se stabileºtegrosimea, respectiv gradul de com-pactare a ecranului TRISOPLAST, pentrurealizarea permeabilitãþii preconizate.

b. Pregãtirea stratului suportStratul suport este aºternut pe un

teren stabil ºi uscat, capabil sãsuporte încãrcãrile statice ºi dinamicedin timpul execuþiei ºi exploatãrii.Suprafaþa stratului suport trebuie sãfie planã, cu denivelãri de maximum±2 cm. Panta maximã este 1:2. Stratulsuport al amestecului trebuie sã fiestabil ºi uscat ºi sã nu fie sensibil lacondiþiile climatice, iar grosimea sase dimensioneazã astfel încât sã asigurestabilitate atât la punere în operã, câtºi în exploatare.

c. Prepararea amestecului c1. Amestecarea componenþilor

pentru realizarea ecranului TRISOPLASTse face cu utilaje mobile sau fixe.În acest ultim caz, se asigurã ºi depo-zitarea materialului, cu protecþiacorespunzãtoare contra agenþiloratmosferici. Cantitãþile de materiiprime care intrã în amestec suntmãsurate cu echipamente automati-zate de mare precizie. Tehnologia uti-lizatã este similarã celei pentruproducerea betonului.

c2. Prealabil realizãrii ameste-cului se determinã umiditatea com-ponenþilor (nisip ºi bentonitã) ºi secalculeazã cantitatea de apã, nece-sarã a se adãuga pentru realizareaamestecului, sau cantitatea de apã înexces faþã de cea prevãzutã în reþetãºi care trebuie îndepãrtatã prin uscareanisipului.

c3. Se amestecã polimerul cubentonita.

c4. Se amestecã nisipul cupolimerul ºi bentonita premixate ºi secompleteazã canti tatea de apãnecesarã. La cantitatea de bentonitã-polimer de 10,9% din greutateaamestecului uscat TRISOPLAST, seadaugã 1% din greutate pentru caamestecul polimer + bentonitã, de lapunctul c3., sã atingã 12 % c.

d. Transportul ºi punerea în operãd1. De la utilajul în care este reali-

zat amestecul, produsul TRISOPLASTeste încãrcat în camioane ºi trans-portat la locul de punere în operã.Amestecul este protejat contra uscãrii,umezirii ºi contaminãrii fizico-chimice.

d2. Amestecul TRISOPLAST esteaplicat într-un singur strat, împrãºtiatºi apoi nivelat la o grosime de 12 cm –14 cm cu toleranþa de ±2 cm, folo-sind drept ghidaj ºine de oþel.Compactarea se realizeazã cu cilindrisau cu placã vibrantã, dar gradul decompactare specificat în proiect faceobiectul investigaþiilor preliminare.Ecranul TRISOPLAST trebuie sã aibãdupã compactare o grosime de celpuþin 7 cm.

Dupã compactare, bariera esteacoperitã imediat cu stratul urmãtor,geomembrana sau stratul din materialpentru drenaj. Ecranul TRISOPLASTse pune în operã în condiþii meteoro-logice stabile, fãrã ploaie sau îngheþ.Amestecul este compactat imediatdupã aºternere, cel târziu la sfârºitulzilei de lucru. Nu este permisã cir-culaþia cu vehicule pe stratul deTRISOPLAST compactat, înainte dea fi acoperit de un strat de sol sau denisip de cel puþin 0,8 m în grosime.

d3. Personalul care lucreazã tre-buie sã fie, pe tot parcursul punerii înoperã, ferit de contactul direct cuamestecul TRISOPLAST.



VERIFICAREA CALITÃÞII

EXECUÞIEI BARIEREI TRISOPLAST

Condiþiile de admisibilitate pentrustratul barierã sunt prezentate, suc-cint, în continuare:

abateri ale grosimii de maxi-mum ±2cm;

gradul minim de compactaretrebuie sã fie cel puþin egal cu ceamai joasã valoare, obþinutã prininvestigaþia preliminarã, care cores-punde permeabilitãþii cerute;

valoarea determinatã experi-mental pentru coeficientul de perme-abilitate k, trebuie sã fie cel puþinegalã cu valoarea stabilitã în proiect.

În cazul în care coeficientul depermeabilitate determinat dupãpunerea în operã este sub valoareaadmisibilã, se trece la efectuareaurmãtoarelor corecþii:

dacã compactarea este insufi-cientã, conform indicatorului degrosime a stratului ecran, se continuãcompactarea;

dacã stratul barierã nu estedestul de gros, se adaugã material

TRISOPLAST, însã suprafaþa pusãîn operã este scarificatã înainte canoul material sã fie adãugat;

corecþiile aplicate la grosime ºi

compactare sunt efectuate în ziua în

care au fost depistate ºi înregistrate;

dacã la recepþie se constatã, pe

baza încercãrilor experimentale,

cã stratul nu are permeabilitatea

cerutã, se fac investigaþii suplimentare

pentru determinarea coeficientului de

permeabilitate.

Dacã cel puþin una dintre valori

nu corespunde cerinþelor impuse prin

EC 1991/31/CE, se fac mãsurãtori

detaliate în zona barierei, unde aceste

valori nu ating parametrii ceruþi ºi se

dispun mãsurile necesare, prin

înlocuirea materialului din zonele

deficitare.

În perioada exploatãrii produsului,

este necesarã analiza periodicã a

lichidului rezidual, a apei din pânza

freaticã ºi a solului de sub ecranul

TRISOPLAST.

CERCETÃRI EXPERIMENTALE CONEXE

Rezultatele privind permeabilitatea

ecranului TRISOPLAST în diferite

condiþii de testare au fost obþinute la

Winand Staring Centre for Integrated Land,

Soil and Water Research din Wageningen,

Olanda (Report 142-1997) ºi la Environ-

mental Technology Office and Laboratory

Hamburg, Germania, privind toxicitatea

ºi ecotoxicitatea polimerului utilizat la

realizarea ecranului TRISOPLAST.

Polimerul conþine un monomer care,

absorbit pe cale oralã ºi prin piele, poate fi

toxic. Acest monomer este descompus

biochimic în sol, în proporþie de 64%–89%,

în primele 14 zile de la punerea în operã a

ecranului. Pe baza rezultatelor cercetãrilor

efectuate la Environmental Technology

Office and Laboratory Hamburg (Germania),

se concluzioneazã cã din monomerul

conþinut în polimer în proporþie de 0,1%,

cantitatea nedescompusã biologic ºi trans-

misã prin reziduul lichid este în cantitate

prea micã pentru a fi consideratã pericu-

loasã pentru sãnãtatea oamenilor.



A P L AFinisaje ºi izolaþii de calitate

În prezent, Atlas furnizeazã soluþii complete prin sis-

teme profesionale de termo ºi hidroizolaþii, precum ºi

pentru finisaje de înaltã calitate, dezvoltate sub marca

proprie APLA - Atlas Professional Line Applications.

Calitatea foarte înaltã ºi relaþiile foarte bune stabilite cu

clienþii au fãcut ca produsele profesionale APLA sã fie

preferate de utilizatori ºi, mai mult chiar, sã fie recoman-

date de majoritatea constructorilor ºi vânzãtorilor din

magazinele de profil.

Vopseaua superlavabilã AplaLux a cucerit un impor-

tant teren pe piaþã datoritã gradului foarte înalt de alb,

aspectului final ireproºabil al aplicãrii, superlavabi-

litãþii ºi rezistenþei foarte bune în timp.

Cum preferinþele consumatorilor se îndreaptã din ceîn ce mai mult cãtre emulsiile colorate, Atlas Corporationa plasat, în magazinele cele mai importante din Bucureºtiºi din toatã þara, maºini automatizate de colorat ce potfurniza o paletã extrem de variatã de culori – peste 900 denuanþe, în sistemul AplaColorSelect.

Pentru exterioarele moderne, Atlas oferã tencuialadecorativã AplaDecofill, într-o paletã variatã de culori ºitexturi.

Atlas Corporation este un jucãtor important pe piaþa româneascã a materialelor de construcþii, cu o

experienþã de peste 10 ani, în prezent fiind unul dintre producãtorii de referinþã ce se ghideazã dupã cele

mai înalte standarde ale calitãþii utilizate la nivel internaþional.


Pentru finisãrile excepþionale, vopseaua AplaPremio,lansatã recent, întruneºte niºte standarde de calitate greucomparabile cu ale altor vopsele emulsionate existente înRomânia.

Cu o putere de acoperire sporitã, un alb absolut strãlu-

citor, rezistenþã remarcabilã la frecãri ulterioare, pereþii

zugrãviþi AplaPremio au un aspect perfect ºi natural.

ªi exemplele ar putea continua, deoarece toate pro-

dusele purtând marca APLA au devenit puncte de referinþã în

ceea ce priveºte calitatea ºi durabilitatea: gletul pe bazã de

ciment alb AplaFill, gletul pe bazã de ipsos AplaUltraGlet,

chitul de cuþit AplaStoco, absolut necesarele amorse AplaInprime

ºi AplaExprime, adezivul pentru construcþii tip aracet

AplaStick, chitul pentru rosturi AplaJointFiller, adezivul pentru

polistiren AplaStyrofix, amorsã pentru membranele bitumi-

noase AplaHydrostop, membranele bituminoase AplaBitustop,

polistirenul expandat AplaEfoam ºi altele.Pentru a uºura foarte mult decizia de cumpãrare a

clienþilor, Atlas Corporation oferã alternativa avantajoasã aachiziþionãrii sistemelor profesionale complete de hidroizo-laþii, termoizolaþii (pe bazã de vatã de sticlã, polistirenexpandat ºi polistiren extrudat), de finisaje (de la gleturi ºigips-carton, pânã la vopsea ºi tencuieli decorative).

De asemenea, Atlas este unicul distribuitor în Româniaal pietrelor artificiale decorative Mathios Stone, care reproducfoarte bine pietrele naturale.

Identificând de fiecare datã noile oportunitãþi ºi tendinþeale pieþei de construcþii aflate în plinã creºtere, AtlasCorporation îºi consolideazã, de la an la an, poziþia pepiaþã. În 2005 cifra de afaceri s-a ridicat la 25 mil. de euro.

Atlas Corporation este una dintre puþinele companii cedispun de un sistem de distribuþie propriu la nivel naþional,având filiale puternice în Constanþa, Iaºi, Cluj, Braºov,Timiºoara, Brãila, Craiova.

ªos. Pipera nr. 59, sector 2, BucureºtiTel.: 021/230.87.77-80; Fax: 021/230.87.60

www.atlas-corp.ro


Produse modernepentru protecþia elementelor de construcþii

Victoria BACIU, ªtefania RÃDULESCU, INCERC Bucureºti - LPPF

Conceptul de dezvoltare durabilãare ca obiectiv general gãsirea opti-mului interacþiunii dintre patru sisteme:economic, tehnologic, ambiental ºiuman. Nivelul optim corespundeacelei dezvoltãri de lungã duratã carepoate fi susþinutã de cãtre cele patrusisteme.

Menþinerea în timp a unui nivel deperformanþã ridicat, cât mai aproapede cel iniþial, depinde atât de calitateaconstrucþiei iniþiale, cât ºi de lucrãrilede întreþinere ºi reparaþii efectuate peparcursul exploatãrii acesteia; în ultimãinstanþã, ele ajung sã delimiteze duratade viaþã a construcþiei.

În contextul acþiunilor întreprinsepentru integrarea în Uniunea Europeanã,în România a fost adoptatã Hotãrâreade Guvern nr. 699/12.06.2003 princare s-au stabilit unele mãsuri pentrureducerea emisiilor de compuºiorganici volatili, emisii datorate uti-lizãrii solvenþilor organici în anumiteactivitãþi ºi instalaþii.

Aceasta are drept scop prevenireasau reducerea efectelor directe sauindirecte ale emisiilor de compuºiorganici volatili în mediu, în principalîn aer, precum ºi potenþialele riscuriale acestora pentru sãnãtatea omuluiºi pentru calitatea mediului.

În mod natural, producãtorii de

lacuri ºi vopsele din România tind sã

se orienteze spre producerea unor

materiale nu numai performante, ci ºi

cu un conþinut redus de compuºi

organici volatili.

În cadrul Programului Naþional de

Cercetare-Dezvoltare ºi Inovare,

Laboratorul de Produse Polimerice ºi

Finisaje în Construcþi (LPPF) din INCERC

Bucureºti a promovat numeroase

proiecte de cercetare în colaborare

cu prestigioase firme din þarã.

Un astfel de proiect, concretizat

prin contractul 6B 03/2003, are ca parte-

neri laboratorul nostru ºi firma româno-

olandezã POLY-DELTA CHEMICALS S.A.

Proiectul a avut drept scop pro-

movarea pe piaþa româneascã a unor

produse peliculogene moderne,

nepoluante, performante, pentru pro-

tecþia elementelor de construcþii ºi

realizarea unei metode de laborator

pentru stabilirea durabilitãþii în

condiþii climatice specifice þãrii noas-

tre, în contextul dezvoltãrii durabile.

Cercetarea a avut drept scop

determinarea performanþelor unor noi

produse peliculogene, destinate pro-

tecþiei elementelor de construcþii prin

cercetãri de laborator de scurtã ºi de

lungã duratã, ºi anume:

grund epoxidic Octarep G 3042;

email epoxidic Octarep E 3042;

lac epoxidic Octarep L 3042;

grund Octarep G 035;

grund Octarep G 3042 – Z 60;

grund epoxidic Octarep G 3042-F;

vopsea epoxidicã Octarep V 3042-F;

lac epoxidic Octarep L 3042-F.

Produsele testate au fost grupate

în douã sisteme :

a) gama Octarep 3042 – destinatã

protecþiei suprafeþelor de metal

exploatate în medii slab agresive

(interiorul clãdirilor neîncãlzite, unde

poate apãrea condens, atmosferã cu

nivel scãzut de poluare), agresive

(interior cu umiditate ridicatã ºi cu

aer poluat, atmosferã urbanã ºi ruralã

cu poluare moderatã de gaze SO2,

atmosferã marinã cu salinitate

scãzutã) ºi puternic agresive (zone

industriale ºi marine cu salinitate

moderatã, atmosferã industrialã cu

umiditate permanentã ridicatã ºi

poluare chimicã);

Reglementarea protecþiei mediului este un obiectiv de interes public major, pe baza principiilor ºi elementelorstrategice, care conduc la dezvoltarea durabilã a societãþii.

„Dezvoltarea durabilã a construcþiilor reprezintã crearea ºi întreþinerea responsabilã a unui mediu construit sãnãtos,bazat pe utilizarea eficientã a resurselor ºi pe principiile ecologice”, este definiþia datã de Charles Kibert (USA) dez-voltãrii durabile a construcþiilor, în cadrul Primei Conferinþe Internaþionale asupra Construcþiilor Durabile, care a avutloc la Paris în 1994.

Dezvoltarea durabilã permite folosirea pe termen lung a mediului, astfel ca dezvoltarea socio-economicã sãrãmânã posibilã concomitent cu menþinerea calitãþii mediului la un nivel acceptabil.


b) gama Octarep 3042-F – desti-natã protecþiei suprafeþelor de beton,ciment, ºapã etc. exploatate în mediiagresive.

Caracterizarea complexã efectuatãîn cadrul Laboratorului de ProdusePolimerice ºi Finisaje în Construcþii ainclus determinãri efectuate pe fiecarecomponent în parte (A ºi B), pe pro-dusul ca atare (rezultat prin amesteculcomponentelor în rapoartele masiceprevãzute de producãtor), precum ºideterminãri pe sistemele de protecþieaplicate pe suport (metal – pentrugama 3042, respectiv beton – pentrugama 3042-F).

METODELE DE ÎNCERCARE

Caracterizarea produselor s-a reali-zat printr-o gamã foarte complexã deîncercãri, prezentate în tabelul 1.

Determinãrile experimentale aufost efectuate de INCERC Bucureºti,Laboratorul de Produse Polimerice ºiFinisaje. Încercãrile de scurtã duratãau fost grupate astfel:

a) teste pentru caracterizareanoilor produse;

b) teste pentru caracterizarea sis-temelor de protecþie multistrat reali-zate cu noile produse.

Încercãrile de lungã duratã auinclus:

a) comportarea sistemelor de pro-tecþie dupã expunerea în mediu natu-ral urban-industrial;

b) comportarea sistemelor de pro-tecþie dupã expunerea în mediu natu-ral alpin;

c) comportarea sistemelor de pro-tecþie dupã expunerea în mediu natu-ral marin;

d) comportarea sistemelor de pro-tecþie dupã expunerea la cicluri deîmbãtrânire acceleratã, în laborator.

Sinteza rezultatelor experimentaleeste prezentatã în tabelele nr. 2 ºi 4(încercãri de scurtã duratã) ºi tabelele3 ºi 5 (încercãri de lungã duratã), iarrezultatele sunt susþinute de Rapoartelede încercare elaborate de LPPF.

Tabelul 1

Tabelul 2



Produsele din gama Octarep, des-tinate protecþiei suprafeþelor metalice,sunt urmãtoarele:

G 3042, grund bicomponent, pebazã de rãºini epoxidice în solventorganic, cu uscare la aer, cu rol deprotecþie anticorozivã ºi de pregãtirea suprafeþelor metalice pentru apli-carea straturilor urmãtoare de email;

G 3042 – Z 60, grund bicompo-nent, pe bazã de rãºini epoxidice însolvent organic, cu uscare la aer, uti-lizat ca acoperire primarã a struc-turilor metalice exploatate în mediiagresive;

G 035-70, grund bicomponentpe bazã de rãºini etil-silicat, în sol-venþi, cu uscare la aer, utilizat cagrund de protecþie anticorozivã pen-tru suprafeþe metalice;

E 3042, email bicomponent, pebazã de rãºini epoxidice în solventorganic, cu uscare la aer, utilizat castrat final cu rol decorativ ºi de pro-tecþie a suprafeþelor de metal exploa-tate în medii slab agresive, agresive ºiputernic agresive;

L 3042, lac bicomponent, pebazã de rãºini epoxidice în solventorganic, cu uscare la aer, care se uti-lizeazã ca strat final al sistemelor devopsire, cu rol decorativ ºi de pro-tecþie a suprafeþelor de metal.

Succesiunea straturilor, pentrusuprafeþe de oþel:

Varianta 1- strat 1: grund G 3042, , diluat cu

5% POLYDIL D 304;- strat 2: email E 3042, diluat cu

5% POLYDIL D 304 ;- strat 3: lac L 3042, aplicat la con-

sistenþa de livrare. Varianta 2- strat 1: grund G 3042-Z60,

diluat cu 5% POLYDIL D 304;- strat 2: email E 3042, diluat cu 5%

POLYDIL D 304 ;- strat 3: lac L 3042, aplicat la consis-

tenþa de livrare.

Tabelul 2 (continuare)

Tabelul 3




Varianta 3

- strat 1: grund G 035-70, , diluat

cu 5% POLYDIL D 035;

- strat 2: email E 3042, diluat cu

5% POLYDIL D 304 ;

- strat 3: lac L 3042, aplicat la con-

sistenþa de livrare.

Expunerea epruvetelor în cadrul

unui ciclu de îmbãtrânire acceleratã,

cu durata de 24 ore, s-a fãcut astfel:

- 2 ore expunere la ultraviolete;

- 1,5 ore expunere la ploaie artificialã;

- 2 ore expunere la etuvã termore-

glabilã fixatã la temperatura de +70 0C;

- 1,5 ore expunere la ploaie artificialã;

- 17 ore expunere la frig la tempe-

ratura de –20 0C.

Produsele din gama Octarep, des-

tinate protecþiei suprafeþelor din

beton, ciment, ºapã etc., exploatate

în medii agresive, au fost urmã-

toarele:

G 3042 F, grund bicomponent,

pe bazã de rãºini epoxidice în solvent

organic, cu uscare la aer, cu rol de

protecþie ºi de pregãtire a suprafeþelor

pentru aplicarea straturilor urmãtoare;

V 3042 F, vopsea bicompo-

nentã, pe bazã de rãºini epoxidice în

solvent organic, cu uscare la aer, uti-

lizat ca strat intermediar cu rol deco-

rativ ºi de protecþie a suprafeþelor;

L 3042 F, lac bicomponent, pe

bazã de rãºini epoxidice în solvent

organic, cu uscare la aer, care se uti-

lizeazã ca strat final al sistemelor de

vopsire, cu rol decorativ ºi de pro-

tecþie a suprafeþelor.

Succesiunea straturilor, pentru

suprafeþe de beton:

- strat 1: grund G 3042F, , diluat

cu 5% POLYDIL D 304;

- strat 2: vopsea V 3042 F, diluatã

cu 5% POLYDIL D 304 ;

- strat 3: lac L 3042 F, aplicat la

consistenþa de livrare.

Tabelul 4

Tabelul 5



Reprezentant de marcã în producþia de dibluriPentru rezolvarea multor probleme apãrute de-a

lungul anilor în domeniu, KEW introduce un nou sistem însfera tehnicilor de fixare pentru construcþii, bazasoluþionãrii rapide a acestor probleme constituind-otrecerea la un „cod“ al culorilor:

verdele desemneazã diblul potrivit pentru toatetipurile de materiale de construcþii;

oranj este diblul utilizat pentru zidurile din cãrãmidãºi piatrã;

albastrul caracterizeazã soluþiile de fixare pentruplãci ºi cavitãþi;

gri este diblul destinat fixãrii în beton.Culorile caracteristice fiecãrei categorii de dibluri sunt

prezente la ambalarea produsului (în cazul blisterelor) ºipe etichete (în cazul cutiilor de carton ºi al dozelor deplastic).

„Aceastã orientare a fost fãcutã, în special, la solici-tarea consumatorilor (clienþilor), în primul rând pentru auºura atât identificarea produsului cãutat, cât ºi pentru agaranta produsul potrivit pentru materialul de con-strucþie potrivit“, precizeazã directorul de vânzãri,dl Laurenþiu Popa.

Un aspect deosebit de important pentru KEW este ºiasigurarea „fidelitãþii“ clienþilor. În acest sens, s-a pusaccent pe posibilitatea de reutilizare prin închidererepetatã a ambalajelor. Cutiile sunt astfel executate, încâtun sistem ingenios de tip fereastrã glisantã permiteextragerea produselor dorite ºi apoi închiderea la loc acutiilor.

În scopul oferirii unei priviri de ansamblu asupra pro-duselor (cerut atât de normele internaþionale, cât ºi pentrua preveni deteriorarea cutiilor ºi a dozelor), ambalajeleîntregului sortiment sunt prevãzute cu pictograme ºidesene (schiþe) ale montajelor în care sunt utilizaterespectivele produse.

În scurta perioadã de timp de la intrarea pe piaþaromâneascã cu acest nou mod de adresare, s-a primit dinpartea partenerilor firmei confirmarea unei orientãricorecte. Produsele ºi compania KEW câºtigã, astfel, tot maimultã încredere. În anul 2006, noi ºi noi standuri deexpunere, având toate caracteristicile descrise, vor apãreaîn reþelele de magazine DIY ºi nu numai.

Optimismul nu poate fi decât justificat, având în vederetradiþia ºi experienþa producãtorului german KEW.Înfiinþatã în anul 1953 în localitatea Wilthen, în apropiereaunui oraº încãrcat de istorie – Dresda, compania a conceputºi produs, în anul 1958, primul diblu din nylon.

În permanenþã, colectivul tehnic a oferit noi ºi noi soluþiiconstructive, unele dintre acestea fiind protejate prin patente.

Astazi, KEW GmbH Germany exportã în 35 de þãri, curezultate deosebite pe pieþele din Rusia, Cehia, Austria,Ungaria, Norvegia, Bulgaria ºi þãrile baltice.

Producþia KEW este segmentatã în 3 domenii: echipa-mente din plastic pentru industria auto, unelte, precum ºisisteme de fixare. Extinderea pieþelor a fãcut ca ultimuldomeniu – cel al sistemelor de fixare – sã fie mai puternicºi mai bine dezvoltat cu 67% faþã de celelalte 2 domenii.

Obiectivul permanent ºi, în acelaºi timp, un mareavantaj îl constituie rapida ºi flexibila adaptare la cerin-þele actuale ale pieþei. Þelul urmãrit, în Germania ºi întoate þãrile în care se gãsesc produsele companiei, este cabrandul KEW sã devinã o referinþã în gama sistemelor defixare, o certitudine a calitãþii.

Alte informaþii puteþi obþine la Construct Expo –Antreprenor, la standul KEW GmbH Germany dinPavilionul Central, Standul 059.


Creativitate româneascãUªI METALICE PERSONALIZATE

Specialiºtii SC MACO PRODIMPEX SRLau proiectat ºi realizat, pornind de lao concepþie unitarã de gândire tehno-logicã constructivã a tuturor categori-ilor de produse ale firmei, o nouã uºãdestinatã, în special, echipãriilocuinþelor tip vilã, care sã îmbinesiguranþa ºi robusteþea cu eleganþa,design-ul ºi f inisajele cele maimoderne, elaborate sub denumireaNobila (marcã protejatã OSIM).Aceste uºi dezvoltã ideea construc-tivã de bazã aplicatã la produselestandard (Civica), tratând în mod spe-cial aspectele estetice ºi de siguranþã.Primul lucru în obþinerea unui produssuperior din punctul de vedere al imaginii,

al modelelor ºi finisajelor feþelor inte-rioare ºi exterioare ale blatului uºiieste realizat cu ajutorul unor profilespeciale din aluminiu care se mon-teazã pe pãrþile laterale ale caseteimetalice ºi permit fixarea panourilordecorative din MDF ºi PVC plastifiat.Modelele aplicate pe fronturile dinMDF, la care se adaugã nuanþele deculoare specifice diferitelor esenþelemnoase decorative, conferã pro-duselor o notã superioarã de nobleþeºi frumuseþe. În al doilea rând, sigu-ranþa este realizatã la cote maximeprin existenþa modulului metalic cen-tral rigidizat ºi izolat, a protecþiilorsuplimentare din dreptul sistemelorde siguranþã ºi prin folosirea uneiferonerii de calitate.

Caracteristici: Dimensiuni standard: 2050 mm

x 880 mm : 2050 mm x 980 mm.Pe bazã de comandã se pot exe-

cuta orice dimensiuni, într-un canatsau în douã canaturi, cu supraluminã,cu luminatoare laterale ºi grilajeornamentale.

Construcþie: modul metalic cen-tral realizat din 2 foi de tablã de oþeldublu decapat de 0,8 mm, cu pro-tecþii suplimentare de 3 mm în zonasistemelor de siguranþã, cu ranforsãriinterioare în formã de „zet”, canturifãlþuite ce conferã o mare rezistenþãîntregului ansamblu, toc profilat dintablã de oþel dublu decapat de 1,5 mm,spumã poliuretanicã injectatã la inte-rior, ce asigurã o bunã izolare termicãºi fonicã ºi permite comportarea uºiica un întreg, plãci MDF termovidatecu folie PVC, cant exterior dintr-unprofil special de aluminiu.

Izolare: termicã ºi fonicã prininjecþia cu poliuretan a modululuimetalic central ºi existenþa a douãplãci din MDF pe fiecare faþã a aces-tui modul.

Etanºeitate: asiguratã prin garni-tura de cauciuc aplicatã atât peblatul, cât ºi pe tocul uºii.

Finisare: blatul de uºã este finisatprin aplicarea de plãci de MDF ter-movidat cu folie PVC în diferitenuanþe (stejar deschis, nuc, calvados(cireº), mahon, verde ºi alb), iar toculeste vopsit în câmp electrostatic, vop-sire ce asigurã un aspect modern ºi orezistenþã sporitã la acþiunilemecanice. Plãcile de MDF au ogrosime de 10 mm pe fiecare faþã, lainterior placa fiind lisã, iar la exteriorcu model frezat, aplicat sau fãrãmodel.


Siguranþã: conferitã de utiliza-rea unor feronerii de înaltã calitate:

a. broascã MOTTURA – cu închi-dere în 3 direcþii ºi cheie tip seif, shieldcu mâner COLOMBO sau HOPPE;

b. broascã MUL-T-LOCK – cuînchidere în 4 direcþii, cilindru ºi shieldde protecþie;

c. zãvor RIMLOCK – cu închiderepe interior ºi buton;

d. broascã suplimentarã aplicatãABUS – cu pârghie ºi protecþie a cilindrului.

Broaºtele sunt prevãzute cu: cheicu dublã bãrbie, cilindri de securi-tate, blindaje suplimentare de 3 mmsudate pe interiorul uºii în dreptulbroaºtelor pentru a anula posibilitateagãuririi broaºtei, bolþuri fixe sudate

pe blatul de uºã ce devin active cândaceasta este închisã ºi care, împre-unã cu tijele de închidere pe verti-calã, anuleazã orice tentativã descoatere de pe toc (uºa este avizatãde Poliþia Capitalei ca având un gradsporit de siguranþã).


O poveste de succes

Reporter: Dle dir. gen. Elisiu Goþa,Elis s-a dezvoltat în 15 ani, de la omicã afacere începutã în familie,la cel mai mare jucãtor de pe piaþapavajelor în România. Cum aînceput totul?Elisiu Goþa: Elis a început, ca idee,

în 1990, dupã o vizitã a mea înGermania. Acolo am fãcut prima datãcunoºtinþã cu noþiunea de pavaj, aºacum este înþeleasã ea azi. Pavajeleerau folosite pe scarã foarte largã ºiprezentau beneficii nete faþã de cele-lalte tehnologii. Era clar cã o piaþã seva dezvolta ºi la noi.

Rep.: ªi cum aþi pus ideea în practicã? E.G.: Dupã ce am revenit în þarã, în

1991, am construit un utilaj artizanalpe care am început sã presez pavaje.Avea o capacitate de 17 mp/zi ºi aproapetotul se fãcea manual. Procesul eraasemãnãtor celui de producþie alcãrãmizilor artizanale în Italia.

Rep.: Aþi afirmat cã aþi construitun utilaj artizanal în 1991. L-aþirealizat personal? E.G.: Da, era de fabricaþie personalã.

Eram încântat de conceptul de pavajºi de acolo lucrurile au curs de lasine. Poate m-am grãbit puþin pentrucã, în 1991 în România, nu existadeloc o piaþã a pavajelor. În primii 2 ani,vânzãrile au fost sub aºteptãri pentrucã nu vindeam doar produse, ci oidee inovatoare. Ne-am concentratmai mult pe informare ºi convingeredecât pe vânzãri.

Rep.: În aceastã perioadã, v-aþigândit vreodatã sã abandonaþiafacerea?

E.G.: Nu a fost uºor, dar credeamcu tãrie cã ºi piaþa României se vadeschide la pavaje. Am mizat peavantajul primului sosit. Noi amdeschis aceastã piaþã în România.Þinteam sã legãm numele Elis deindustria pavajelor, pentru ca apoi sãbeneficiem de aceastã investiþie.ªi mai târziu, ne-a fost mai uºor.În 1995 am cumpãrat o linie de pro-ducþie semiautomatã. Au crescut atâtcapacitãþile, cât ºi calitatea produselornoastre. Acelaºi lucru s-a întâmplat în1997, când am adus a doua linie deproducþie semiautomatã.

Rep.: Elis a început ca o companielocalã. Credeþi cã locul de unde aþidemarat afacerea a fost important?E.G.: Pot afirma cã locul de unde

am pornit a contribuit la succesul Elis.Faptul cã ardelenii sunt consideraþioameni de afaceri de încredere este,întotdeauna, un avantaj. La modulserios, judeþul Alba ne avantajeazãgeografic. Se aflã în centrul þãrii,

Elisiu Goþa este unul dintre oamenii de afaceri pe care îi vezi rar la ºtiri.Succesul pentru el a fost atins cu intuiþie, dedicare ºi multã muncã. Poatefi considerat modelul omului de afaceri din vest: întotdeauna întreprinzãtor,cu fler, dar reþinut ºi discret. Acum conduce societatea Elis, cel mai mareproducãtor de pavaje din România. Considerând faptul cã Elis este oafacere de familie, deþinutã de familia Goþa, povestea de succes are chiaro aromã de American Dream.

Elisiu Goþa (al doilea din dreapta alãturi de membrii familiei

Fabrica Elis din Petreºti

Parcul Cetate din Alba Iulia


oferind posibilitatea accesului uºor lapieþe de desfacere. Pentru materiilenoastre prime, cum ar fi cimentul,avem suficienþi furnizori în zonã.

Rep.: Printre lucrãrile executate deElis se aflã ºi importante amenajãriale spaþiilor publice în oraºe caSebeº, Alba-Iulia, Sibiu sau Cluj-Napoca. Cum aþi ajuns sã colabo-raþi cu autoritãþile locale la acestnivel?E.G.: Calitatea produselor ºi seri-

ozitatea cu care amenajãm toatelucrãrile noastre ne-au recomandat.În acelaºi timp, amenajarea spaþiilorpublice cu pavaje este un proiect cumulte avantaje pentru un oraº: ter-menul de garanþie este lung, lucrãrilearatã foarte bine, sunt ecologice, aupersonalitate ºi se pot desfãºuramodular, fãrã a fi nevoie ca traficul autosau pietonal sã fie deviat semnificativ.Elis a cãutat, întotdeauna, proiectelede amenajãri ale spaþiilor publiceîntrucât am considerat cã este unmod de a ajuta ºi susþine comunitateadin care facem parte ºi o modalitatede a construi brandul Elis.

Rep.: Ce înseamnã brandul Elis?Când aþi început sã îl construiþi?

E.G.: Investim în brandul Elis încãde la debut, din 1991. Compania afost gânditã de atunci ca un jucãtorcheie, un nume cu greutate pe piaþaromâneascã. În 2003 am decis cãvrem sã ne extindem la nivelnaþional. Atunci am apelat la oagenþie profesionistã de branding,pentru un proces care sã aducã bran-dul Elis la nivelul dorit. Agenþia ne-aajutat sã evoluãm de la imaginea dejucãtor regional la una de lider alpieþei de pavaje din România. Branduleste foarte valoros pentru noi în acestmoment. Elis înseamnã o sumã depercepþii pozitive legate de standardelenoastre de producþie ºi execuþie.Înseamnã valorile dupã care neghidãm în industrie ºi care ne inspirãangajaþii. Elis este un mod de lucruparticular, un anumit gen de relaþiecu clienþii, un limbaj de comunicarenumai al nostru pentru care suntemrecunoscuþi.

Rep.: Elis este, în acest moment,liderul industriei. Unde te îndrepþidintr-o asemenea poziþie?E.G.: Te îndrepþi spre o zonã mai

largã decât cea în care evoluezideja. Îmbunãtãþeºti nivelul serviciilor.

Susþii comunitatea din care faci parte.Consolidezi. Anul trecut am fãcutinvestiþii de 2 milioane de euro în facili-tãþi de producþie complet automatizate,ridicând producþia la peste 2.000 de mp/ziºi numãrul de angajaþi depãºind 200.Retehnologizarea este o preocupareconstantã la Elis, atât pentru a creºte pro-ductivitatea, cât ºi pentru a asigura ceamai bunã protecþie posibilã a mediului.Anul acesta, vom investi aproximativ unmilion de euro în diversificarea gamei deproduse ºi noi utilaje de transport ºimontaj. Vom fi, în continuare, atenþi laoportunitãþile din piaþã ºi vom urmãri sãdezvoltãm atât brandul, cât ºi companiaElis, aºa cum am fãcut ºi pânã acum.

Piaþa centralã dun Sebeº

Printr-un audit efectuat de GrupulHolcim, în cooperare cu British SafetyCouncil, eforturile constante ale Holcim(România) pentru îndeplinirea cerin-þelor de sãnãtate ºi securitate în muncãau fost încã o datã recunoscute. Aceastãcertificare, în plus faþã de cea primitãde la TÜV în 2003, dovedeºte cã stan-dardele companiei sunt conforme cucerinþele europene în acest domeniu.

„Holcim (România) este preocupatãde siguranþa fiecãrui angajat ºi colabo-rator, oferind condiþii optime de sãnã-tate ºi securitate în muncã în fiecarepunct de lucru. Investiþiile noastreanuale în modernizarea tehnologicã afabricilor de ciment ºi a staþiilor debetoane ºi agregate includ ºi proiectepentru creºterea nivelului de siguranþãºi îmbunãtãþirea condiþiilor de lucru”, adeclarat Markus Wirth, director generalal Holcim (România).

Holcim (România) a obþinut certifi-carea „Piramidei SSM” care confirmãcã standardele de sãnãtate ºi securitate

în muncã (SSM) ale companiei suntconforme standardelor interne ale GrupuluiHolcim. Scopul acestei piramide este dea formula cerinþe esenþiale pentru sta-bilirea, implementarea ºi recunoaºtereaunui cod de bune practici privind per-formanþa companiei în domeniul SSM.

Primul pas în gestionarea aspectelorlegate de sãnãtatea ºi securitatea înmuncã a fost certificarea sistemului demanagement al SSM conform OHSAS18001, certificare pe care compania aobþinut-o în 2003 de la TÜV RheinlandBerlin – Brandenburg. Astfel, Holcim(România) a fost prima companieromâneascã din domeniul ei de activi-tate care a implementat cu succes unSistem de Management Integrat ºi aobþinut în 2003 o triplã certificare: pentrumanagementul calitãþii (ISO 9001),mediului (ISO 14001) ºi sãnãtãþii ºisecuritãþii în muncã (OHSAS 18001).

În fiecare an, investiþii semnificativesunt direcþionate cãtre echipamente deprotecþie ºi de lucru de cea mai bunã

calitate, reabilitarea ºi înlocuirea dis-pozitivelor de protecþie degradate,îmbunãtãþirea condiþiilor de lucru ºiinstruirea personalului (cursuri de legis-laþie SSM, acordarea primului ajutor etc.).

În acest an, Holcim (România) vaimplementa o serie de noi proiecte privindsãnãtatea ºi securitatea în muncã. Acesteavor completa proiectele deja tradiþionale:

• organizarea sãptãmânii SSM înfiecare punct de lucru;

• organizarea campaniei „Siguranþaacasã” pentru fiecare angajat;

• realizarea unui mini ghid internprivind protecþia muncii;

• organizarea unor noi cursuri SSMcu traineri interni ºi externi.

Implementarea cu succes a tuturorproiectelor legate de sãnãtatea ºi securi-tatea în muncã contribuie la menþinereaHolcim (România) la nivelul companiilorcare oferã locuri de muncã sigure pentrutoþi angajaþii.

Prioritãþi ºi certitudiniSTANDARDE EUROPENE PENTRU SÃNÃTATE ªI SECURITATE ÎN MUNCÃ


Conferinþa Naþionalã – AICPS 2006– 18 mai 2006 –

Comportarea in situ a construcþiilorCONFERINÞA NAÞIONALÃ CU PARTICIPARE INTERNAÞIONALÃ

Locul de desfãºurare:Sala Coloanelor (Sala Mare a Palatului, etaj 2)Ziua: 18 mai 2006, ora 9.00

Tema conferinþei:„Aspecte cu privire la implementarea eurocodurilor

pentru construcþii”

Programul conferinþei:a) Prezentãri tehnice ºi ºtiinþificeb) Acordarea Premiilor AICPSc) Acordarea Diplomelor OPERA OMNIAd) Activitatea AICPSe) Masã protocolarãLucrãrile dvs. tehnice ºi ºtiinþifice, care se doresc a fi

prezentate la Conferinþa Naþionalã AICPS, vã rugãm sã letransmiteþi pânã la 30 martie 2006, prin e-mail: [email protected];[email protected]; [email protected] [email protected], un exemplar în copie pe adresa AICPS:ªos. Panduri nr.94, corp.B, et.1, incinta Aedificia Carpaþi,sect.5, Bucureºti.

ªi în anul 2006 se vor acorda Premiile Asociaþiei InginerilorConstructori Proiectanþi de Structuri (AICPS).

Regulamentul privind desfãºurarea concursului pentruacordarea acestor premii poate fi obþinut de la AICPSprin e-mail la [email protected], [email protected],[email protected] sau [email protected] sau de pe site-ul:www.aicps.ro.

Vã rugãm sã transmiteþi pe adresa AICPS înscrierile laconcurs pânã la 31 martie 2006.

Suplimentar în acest an, se va acorda ºi un premiuspecial pentru tinerii ingineri proiectanþi de structuri.

Acordarea diplomelor OPERA OMNIAPentru activitate îndelungatã ºi meritorie privind

proiectarea structurilor pentru construcþii, promovareaºtiinþei ºi tehnicii structurilor pentru construcþii ºi con-tribuþii meritorii la activitatea AICPS, se vor acordadiplome OPERA OMNIA, cu ocazia celei de-a XVI-aConferinþe Naþionale.

ªefii filialelor AICPS, societãþile de proiectare ºi membriiAICPS sunt rugaþi sã transmitã pânã la 31.03.2006propuneri pentru acordarea diplomelor OPERA OMNIA.

Cu ocazia desfãºurãrii Conferinþei Naþionale se vaorganiza o expoziþie de proiecte, lucrãri de construcþiideosebite executate ºi materiale de construcþii, expoziþiela care pot participa toþi cei interesaþi de promovareaproiectelor sau produselor, tehnologiilor ºi serviciilor careasigurã structuri eficiente.

Societãþile de proiectare, societãþile de construcþii,furnizorii de materiale, furnizorii de programe IT, editurilede cãrþi ºi reviste interesate din acest punct de vedere sepot înscrie sã-ºi prezinte ofertele pânã la 30 martie 2006.

Director executiv AICPSing. Petre IONIÞÃ

Asociaþia Inginerilor Constructori Proiectanþi de Structuri (AICPS)

anunþã pregãtirea celei de-aa XVI-aa Conferinþe Naþionale AICPS.

Ediþia a XVI-aa, 28–30 septembrie 2006, Braºov – România

Comportarea in situ a construcþiilor este modul demanifestare al transformãrilor fizice ºi chimice pe careacestea le parcurg în procesul de interacþiune cu mediulambiant-natural ºi tehnologic – ºi cu ele însele; ea poate ficaracterizatã prin performanþele definite în bazacunoaºterii legilor cauzale ºi condiþionale de apariþie ºidezvoltare a fenomenelor de comportament ºi a mãrimilorce le însoþesc.

Performanþele servesc drept criterii de apreciere amãsurii în care comportarea construcþiilor satisface cerin-þele de siguranþã, confort ºi economie ale beneficiarilor,exprimate prin condiþii de utilitate derivate din destinaþiafuncþionalã a fiecãrei construcþii.

Performanþele ce satisfac condiþiile de utilitate se trans-formã în calitãþi pentru construcþia respectivã ºi definescaptitudinea ei pentru exploatare.

Monitorizarea comportãrii in situ a construcþiilor –prin urmãrire ºi intervenþii – are ca scop evaluarea aptitu-dinii lor pentru exploatare ºi menþinerea sau refacereaacesteia.

TematicaComportarea in situ a construcþiilor (degradare, acci-

dente, durata de serviciu, aspecte ecologice);Intervenþii pe construcþii (mentenanþã, reabilitare);Metode de monitorizare a comportãrii in situ

a construcþiilor.

Persoanã de contact:dr. ing. Felician Eduard Ioan Hann – CNCisCªos. Pantelimon 266021662 BucureºtiRomâniaTel.: 004-021-255.10.33Fax: 004-021-255.00.62E-mail: [email protected]

d i n s u m a rEditorial 5

ARACO – 15 ani în slujba constructorilor români 6, 8

Implementarea în România a standardelor

europene de utilizare a cimenturilor 9–11

Coºurile de fum industriale în pericol 12, 13

Cauze ºi factori de degradare

a betoanelor 14, 16, 18, 20

Cofraje termoizolante 22, 23

Durabilitatea unor betoane

ºi lucrãri realizate curent 28, 30, 32, 34, 36

Reabilitarea seismicã a construcþiilor

din beton armat 46, 47

Certificarea calificãrii profesionale

a întreprinderilor din construcþii 50, 52, 53

Degradarea betonului armat 56, 57

Autostrada – atribut al civilizaþiei 58

Fiabilitatea îmbrãcãminþilor rutiere

din beton de ciment 62, 64, 66

STRUCTURI METALICE 67

Panouri de forfecare metalice (II) 68, 70, 71

Construcþii industriale din oþel 74, 75

Exercitarea profesiei de inginer constructor 78, 79

Mentenanþã ºi reabilitare

în construcþii 80, 81, 82, 83

Silozuri metalice

pentru industria alimentarã 84–86, 88, 90

Protejarea construcþiilor, echipamentelor

ºi instalaþiilor industriale 92, 93

Acoperiºuri fãlþuite 94

UTILAJE ªI SCULE 97

Intermat 2006 102, 103

Siguranþa structuralã ºi calitatea execuþiei 106, 108

Pompe submersibile 114

Uzura instalaþiilor de prelucrare

a agregatelor minerale 132, 134

INSTALAÞII 137

Încãlzirea ºi climatizarea imobilelor (II) 144, 145

Utilizarea tubulaturii radiante 146, 147

Dezvoltarea durabilã în construcþii 158, 160, 162

Cu noi nu te arzi! 164

Încãlzirea localã a locuinþelor

cu sobe din teracotã (II) 166, 168, 170

IZOLAÞII, FINISAJE, AMENAJÃRI 173

Avarierea clãdirilor provocatã

de urcarea umezelii prin capilaritate 176, 178, 180

Calitate prin tehnologie ºi tehnicã 182, 183

Barierã mineralã tip „Trisoplast” 188, 190, 192

Protecþia elementelor de construcþii 198–200, 202

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în banca noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

Tiraj: 8.000 de exemplare

Frecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarã

Format: 210 mm x 282 mm

Culori: integral color

Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

11 numere - 75,00 (750.000) lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. A, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RevistaConstrucþiilor

Cititorii din strãinãtate se pot abona prin SC Rodipet SA,cu sediul în Piaþa Presei Libere nr. 1, Corp B, Sector 1, Bucureºti, România la P.O. Box 33-57,

la fax 0040-21-318.70.02, e-mail: [email protected], [email protected] sau on-line la adresa www.rodipet.ro

Date post:	03-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	paul-axinia
View:	179 times
Download:	1 times

nr_13_martie_2006

Documents