Ziarul Consiliului Raional Dubăsari 21 martie 2012 Nr. 12 (228)

R espectiv, a participat preşedintele raionului,

Dubăsari Grigore POLICINSCHI, Ministrul afacerilor interne Alexei ROIBU, Ministrul apărării Vita-lie MARINUŢĂ, locuitori atît ai raionului Dubăsari cît şi din terito-riul Republicii Moldova. Marşul a pornit de la Fabrica de conserve din satul Coşniţa, loc unde străjuiesc cî-teva cruci ale celor care şi-au pierdut viaţa apărîndu-şi satul şi a continuat la Monumentul eroilor căzuţi în conflictul armat de pe Nistru 1992. Numele celor care au decedat în luptele de pe platoul de la Coşniţa

Con-ducerea raionului, militari, combatanţi şi văduve ale cetăţenilor căzuţi în conflictul de pe Nistru s-au întîlnit în această zi pentru a desfăşura Marşul Păcii, organi-zat anual de autorităţile locale întru comemo-rarea celor căzuţi în conflictul armat din 1992.

au fost citite în cadrul acestui miting de comemorare de către preşedintele Asociaţiei vetera-nilor de război, platoul Coşniţa – Anatolie Cibotenco.

Cu prilejul comemorării a celor 20 ani de la declanşarea conflictului armat de pe Nis-tru din anul 1992, un grup de combatanţi au fost distinşi de către Ministerul Afacerilor In-terne cu decoraţia de stat „Vul-turul de aur”. Au venit cu un omagiu şi elevii liceului teoretic

continuare pag.2

Pe data de 14 martie a avut loc o sumbră manifestaţie dedicată comemorării celor 20 ani de la declanşarea conflictului armat de pe Nistru

pag. 3 pag. 3 pag. 2 pag. 4

Primăvara

Ecouri ale conflictului armat de pe Nistru

“Un mărţişor de dragul tău” la Doroţcaia

Vizita de lucru a preşedintelui raionului la Centrul de zi pentru

copii „Armonia”din satul Oxentea

Transnistria-ranădeschisă

pag. 2 Noutăţi Nistrene 21 martie 2012

„Ion Creangă” din satul Coşniţa, care au recitat poezii dedicate acelor zile cruncene, acelor luptători ce şi-au dat viaţa pentru Pace. Părintele bisericii din localitate a săvîrşit o litie de pomenire, păstrînd, astfel, în memorie eroii satului. În final, participanţii la miting au depus flori şi coroane la Monumentul eroilor căzuţi în con-flictul armat de pe Nistru.

După desfăşurarea mitingului-recviem, combatanţii au comemorat camarazii la masa de pomenire, organizată în cadrul Centrului de odihnă Prietenia. Luptele de la Coşniţa, unele dintre cele mai violente ale războiului, au izbucnit în noaptea de 13 spre 14 marti 1992, atunci cînd a fost omorît primul erou al localităţii Coşniţa Nicolae Sotnicenco. La conflictul armat din 1992 au participat circa 29 mii de persoane, din care 386 au decedat, iar alte 284 au fost schilodite. În con-formitate cu hotărîrea Parlamentului din 26 februarie 2010, ziua de 2 martie este numită Ziua Memoriei.

Redacţia ziarului

A ici, pe acest drum, pe care îl parcurgi de mii de ori, ştii fiecare pietricică, vezi iarba cum se mişcă şi te

gîndeşti la viaţă. Te gîndeşti cum să legi tei de curmei, să poţi să rezişti nu numai crizei economice, dar şi faptului, care zi de zi îţi apare în faţă peisajul morţii.

Aşa seamănă astăzi blocurile şi sîrmele ghimpoase, care trec dureros prin inimile noastre, şi fără să vrei, îţi pui în-trebarea: care este vina acestui popor şi pentru care ideologii fasciste suferim de mulţi ani? Dar cine este gata să lămurească cum stau lucrurile. Mulţi le cunosc, dar nu le spun cu voce. Mulţi le înţeleg, dar tac să nu fie bănuiţi, iar restul populaţiei se deprinde ca ţiganul cu scînteia... şi greul de pe umeri ce îţi îndoaie spatele, fiind că nu se poate răsufla liber, fac ca plămînii noştri să pompeze aer, aşa precum un acordeon de acum vechi, nu mai poate rezista cînd îi întins şi închis foiul lui.

Nu cunosc familia, nu cunosc acest flăcău. Dar fie el de dreapta, fie el de stînga, durerea e aceeaşi pentru părinţii lui, pentru întregul neam. Astăzi a lăsat dînsul viaţa paşnică, răpus de gloanţe, mîine se va întîmpla la fel cu alţii. Şi de ce? Pe ce sentimente omeneşti ne bazăm, cînd întindem arma şi ochim? Avem gustul sîngelui de fiară sălbatică, avem atîta cinism şi răutate în suflet, că nu suntem în stare de a reţine emoţiile crude, care ne-au împăiegenit ochii şi sufletul. Ştiu, legile trebuie respectate, în baza unui stat de drept, de toţi. Dar care legi şi pe ce sunt bazate?

Eu şi nu numai eu, cînd vedeam oamenii îmbrăcaţi pe formă, ne uitam la ei ca la ceva sfînt, înălţător şi inimile no-astre palpează bătăile, fiind că noi credeam în onoarea lor, în jurămîntul lor dat Patriei, neamului nostru, credeam că sunt pentru a apăra interesele statului, cît de dreapta, cît de stînga, dacă aşa a fost să fie să fim împărţiţi. Dar nimenea nu ne dă dreptul nici la unul de a curma viaţa cuiva. Se făceau toate aceste lucruri murdare, sub regimul fascist, dar buneii, părinţii noştri şi-au sacrificat viaţa ca să putem trăi în linişte, dar unde e liniştea? Se subînţelege numai şi am marea frică, ca de bombă cu efect întîrziat. Căci cineva din laşitate, înfometat de

Ecouri ale conflictului armat de pe Nistru

Străpungătoare şi dureroasă, a venit, de-parte de ţara mea, durerea. Am simţit du-rerea sufletului uman atît de puternică şi faptul că astăzi, undeva se mai împuşcă. Nu pentru a te speria, dar pentru a-ţi cur-ma viaţa. Aici, aproape de casa ta...

U n neam, ce frumos răsună acest paradis

verde aşezat vertical sub cu-pola albastră, poporul nostru a fost şi este casa, adăpost, loc de refugiu, spaţiul de vis şi poezie.Toate aceste con-cepte au fost spulberate, în-tr-o clipă, într-o zi ca 2 mar-tie 1992. Această zi tragică a rămas în memoria noastră , ca cel mai dureros eveniment din istoria ţării. Anume atun-ci, mamele, soţiile, copiii au aflat ce înseamnă durerea, frica, războiul, pentru că persoanele cele mai dragi au plecat la luptă, ca nişte eroi, a luptat un singur popor, neam cu neam într-o ţară, o istorie şi un singur destin. Multe vieţi au fost jertfite în nu-mele Păcii. Această tragedie, a lăsat o amprentă dureroasă în viaţa dlui viceprimar aco-munei Coşniţa, Vasile Ter-entiev, care şi-a împărtăşit durerea în cadrul întrunirii dedicate comemorării ce-lor 20 ani de la declanşarea

Război-filă din istoria vieţiiS-arătăm prin fapta noastră,Tuturor necontenit,Că prin neamul său în lume,Acest popor n-a murit,

Eu vă las în grija mare,Idealul meu cel sfînt,Să staţi strajă la hotare, Să păziţi acest pămînt.

tragicului război de pe Nis-tru. O!, bravi eroi ai neamu-lui, care au rămas nemuritori pe cîmpul de luptă, ţara va pus coroană de aur şi gloria măreaţă-cununi de laur. Un vrednic apărător al neamului a fost şi domnul Anatolie Da-nilov, care a luptat cu vitejie. Un suflet mare, săritor la ne-voie şi un brav erou, anume aşa a rămas în inimile şi memoria noastră, dl Pavel Re-pida, măcar pentru cîteva clipe ne-am amintit de acest tre-cut tulburător şi am cinstit memoria ce-lor care nu mai sunt acum printre noi. Întrunirea s-a soldat cu o masă de pome-nire, organizată de către şefa bibliotecii publice din locali-tatea Pohrebea.

Tatiana Nicolaev, şef biblioteca publică, s. Pohrebea

C u veşnicile griji ale omului – pămîntul îşi pregateau lo-

turile pentru seminţele adunate de cu toamnă, se gîndeau să-şi crească nişte păsări, să-şi mărite fiica sau să-şi în-soare feciorul. Aceste obsesii fireşti nu şi-au atins scopul, transformîndu-se în jale şi nenorocire, oamenii supuşi unor încercări greu de îndurat, erau sortiţi pieirii. Oroarea acelui eveniment e înveşnicită în inimile şi sufletele oame-nilor aidoma lui Phaeton, al cărui car solar a căzut pe pămînt la gura fluviului

Trecuţi prin focuri şi gloanţeOrice suflare pămîntească se naşte cu bucuria de a trăi . Acelaşi simţ îl nutreau şi locuitorii comunei Corjova în primăvara anului 1992 .

Maria Moşneaga, cl. a IV-a, colectivul gimnaziului Corjova

Să fie pace pe pămînt !

Să preschimbăm arma pe-o unealtă,Aratul se cere, nu aşteaptă,Fanionul curcubeului să înlocuiască pe cel alb, Isteţul să-şi aştearnă cugetul сel dalb, Epistole şi bucurii să se împartăPentru cei îndrăgostiţi de artă,Alinare mamelor de la copii, Colinde calde peste vii, Eroi paşnici – de zeci de mii !

Nistru…Gimnaziul Corjova , chiar în

prima zi a lui germănar, a prevăzut careul solemn dedicat conflictului armat de pe Nistru .

Măsura organizată de către colectivul de elevi şi corpul di-dactic a fost onorată de prezenţa combatanţilor: Miţul Valeriu Cai-macan Valeriu şi Coţofan Iurie. Dumnealor au povestit despre

luptele la care au participat, miz-înd pe faptul ca războiul a luat foarte multe vieţi omeneşti. Īn cuvîntările sale combatanţii au urat celor prezenţi să fie eroi în timp de pace, izbîndă în afaceri bune, ele-vilor succese la studii. Acţiunea a comemorat victimile căzute şi au onorat oaspeţii cu cîntece, flori, mărţişoare şi versuri create de ei întru dăinuirea păcii:

continuare pag.3

21 martie 2012 Noutăţi Nistrene pag. 3

Vera Popescu, locuitoarea satului Ustia, din Italia

E venimentul s-a ales a fi unul cu adevărat minunat,

la care bărbaţii din localitate au făcut declaraţii de dragoste şi me-saje de felicitare tuturor doamnelor/domnişoarelor prezente în sală, întru-un mod mai puţin obişnuit decît cel de fiecare zi şi anume prin intermediul cîntecului, melodii fru-moase au răsunat în acea seară şi toate au fost dedicate femeii-cea care a fost şi este cel mai frumos dar oferit de către Dumnezeu.Sala a fost arhiplină, mulţi dintre spectatori au rămas în picioare, astfel nu au ratat şansa să danseze, prinşi în mrejele muzicii.Solistele care au interpre-tat melodii populare au reuşit cu adevărat să fascineze publicul, ofer-indu-i un frumos prilej de a fredona

“Un mărţişor de dragul tău” la DoroţcaiaLa 7 martie, ora 19.00 în sala mare a Casei de Cultură din lo-calitatea Doroţcaia s-a desfăşurat cel mai frumos eveniment din luna martie, un concert extraordinar, consacrat Zilei Internaţionale a Femeii “Un mărţişor de dragul tău”.

Olga Cibotenco,specialist principal în activitatea artistică de amatori şi creaţie populară

încă o dată cîntecele îndrăgite ale neamului nostru.Cea mai mare surpriză, una neaşteptată, a venit din partea preşedintelui de raion,d-lui împreună cu directorul casei de cultură au interpretat renumi-ta melodie “Bucuraţi-vă”,într-o manieră specială, aceste note cal-de, sincere, cîntate din tot sufletul, au ajuns la inima fiecăruia dintre noi, am rămas cu toţii profund impresionaţi de calităţile vocale a dlui Policinschi,calităţi pe care a dovedit că le posedă din plin. Sărbătoarea a fost împodobită şi de o pereche de dansatori care au transmis spectatorilor o boare de rafinament şi parfum de

primăvară. Invitata serii a fost in-terpreta Mariana Şura, alături de care publicul a petrecut clipe de revelaţie şi a audiat recunoscutele melodii: “Prima dragoste”, “In doi” “Să păstrăm dragostea” etc. Publicul a rămas încîntat de spec-tacol, acesta a admirat în foaier expoziţia de picturi realizate de către elevii şcolilor de arte din s. Coşniţa, Doroţcaia şi expoziţia de mărţişoare confecţionate manual, expusă direct în scenă. Concertul a fost organizat de către Casa de Cultură din localitatea Doroţcaia, eveniment organizat în cadrul lu-narului “Mărţişor-2012”.

C opii au fost plăcut surprinşi de vizita

preşedintelui, recitindu-i po-ezii şi citindu-i texte, chiar şi în limba rusă, ajutaţi de dumnealui, toţi copii au primit în dar dulciuri şi laude din partea musafirilor. Dna directoare Bacioi Vior-ica, a adus la cunostinţa preşedintelui dificultăţile cu care se confruntă în pro-cesul de activitate centrul, copii au nevoie de o înca-pere mai mare, deoarece numărul copiilor care ar dori să frecventeze centrul este cu mult mai mare, materi-ale didactice şi o susţinere financiară. Dna directoare ne-a povestit despre apariţia acestuia, „centru a fost cîştigat dintr-un proiect în colaborare cu CNUDUL, creat la iniţiativa şi cu participarea comunităţii şi autorităţilor publice locale în cadrul „Programului Co-mun de Dezvoltare Locală

Integral””. Materialele cu care se lucrează la mo-ment, sunt din proiect, a adus la cunoştinţa oaspeţilor de onoare profesoara, dna Eudochia Andronatiev, care trebuie reînoite, au nevoe şi de un logoped specializat, cu o experienţă bogată în do-meniul dat, deoarece mulţi din beneficiari au probleme de dicţie. La rîndul său dl Grigore Policinschi a mulţumit profesorilor pen-tru munca pe care o depun în folosul acestor copii şi a adus ca exemplu succesele colegilor de breaslă de la Centrul de zi pentru copii „Armonia”, care au au obţinut o susţinere finan-ciara din partea Ministeru-lui Educaţiei şi au un număr impunător de beneficiari. Deasemenea a accentuat cu fermitate că o să contribuie în măsura putinţei la pros-perarea acestui centru, atît de necesar societăţii.

Investim în copii - ei sunt viitorul nostrul

Pe data de 12 martie conform programului de activitate a preşedintelui raionului, dl Grigore Policinschi a fost cu o vizită de lucru la „Centrul de susţinere educaţională” din satul Doroţcaia.

„Practic primul proiect de acest gen realizat în raionul Dubăsari”, a menţionat preşedintele raionului.

Vizita a avut un scop nobil, cu o lună în urmă preşedintele fiind cu o vizită la centrul dat, a promis copiilor o cabină de duş, la solici-tarea acestora. „ În cadrul acelei vizite am stabilit că centrul necesită susţineri financiare şi materiale. Am primit decizia ca din sursele

bugetului raional să găsim posi-bilitatea pentru a ajuta. Astfel prin dispoziţia preşedintelui raionului au fost alocate surse financiare, prin intermediul Direcţiei asistenţă socială s-a procurat cabina de duş, un set de materiale didactice, deasemenea am venit cu cadouri în forma de dulciuri şi doua mingi de sport”, ne-a relatat dl Grigore Po-licinschi. Centrul de zi pentru copii „Armonia” este o instituţie necesară

Vizita de lucru a preşedintelui raionuluila Centrul de zi pentru copii „Armonia”din satul Oxentea

Pe data de 13 martie conform planului de activitate, Preşedintele raionului, dl Grigore Policinschi, a vizitat Centrul de zi pentru copii „Armonia”din satul Oxentea.

societăţii noastre, un gest demn de urmat şi care necesită susţineri fi-nanciare considerabile „ Exemplul acesta ne dă nouă posibilitatea şi ne încurajează pe noi autorităţile raionale, pentru a susţine implicar-ea autorităţilor publice locale de ambele niveluri la realizarea şi în alte localităţi a asemenea proiecte. Este vorba de o atenţie sporită pen-

continuare pag.4continuare pag.3

bani şi aventuri, apăsa tastul pentru a trece prin măcel suflarea noastră, atît şi vieţile tuturora.

Nu întrerupeţi liniştea cu şuieratul gloanţelor, nu împăiengeniţi cu blocuri străzile, ca pînze de păiangen, daţi îndeajuns aer la toţi, că nu-i cu bani. Face-ţi lucru, aş cum se merită să-l facă fiecare din noi, cu omenie, cu respect şi răspundere, că astăzi îi aşa, dar mîine va veni o zi şi cred că pe mulţi din noi îi va mustra conştiinţa, sufletul zbuciumat, cruz-imea, lacrimile celor fără de vină.

Nimic în viaţa aceasta nu se dă, fără a nu se întoarce. Nu se pot întoarce numai vieţile curmate, ale acelor tineri, cu ochii reci, aţintiţi spre cer, sufletul ce lasă corpul fără de viaţă, nu de un om paşnic, dar văzut ca un criminal. Gîndiţi-vă înainte de a ţinti şi pentru care vină. Sîngele are culoare roşie, e la toţi la fel.

pag. 4 Noutăţi Nistrene 21 martie 2012

tru copii cu deficienţe educaţionale, este vorba de susţinerea familiilor socialmente vulnerabile, care tot fac parte din societatea nostră”, a accentuat preşedintele raionului Dubăsari. O implicare nemijlocită o are şi primăria satului Oxentia, care vine cu suportul în forma de lucrări de amenajare, instalare cît mai curîndă a cabinei de duş. Primarul satului Oxentea, dl Val-eriu Russu a asigurat conducerea raionului că în cîteva zile lucrările vor fi finisate aceste lucrări „Avînd deja documentele în mînă, în de-cursul cîtorva zile vom aduce la bun sfîrşit lucrările de instalare”.

A mulţumit preşedintelui, pentru cadouri şi de atenţia sporită pe care o acordă locuitorilor satului Ox-entea. Directoarea centrului, dna Lilia Galin, a mulţumit din partea celor 32 de copii care învaţă aici, „Ei deja vor avea unde să facă baie” şi a rugat ca pe viitor să se aloce surse financiare şi pentru o maşină de spălat automată. Vizita a fost bine venită, deoarece numai prin analiza nemijlocită la faţa loc-ului, se poate depista atît avantajele acestui centru, cît şi lacunele care stopează buna funcţionare.

Natalia Ivanov, corespondent

Î n memoria ce-lor căzuţi în acest

conflict, elevii claselor a XI-a din Liceul teoretic Doroţcaia, au organizat pe data de 13 martie o festivi-tate de comemorare, unde au fost prezenţi participanţii la conflictul armat, vet-erani. Printre oaspeţii de onoare l-am avut şi pe preşedintele raionului, dl Grigore Policinschi, care s-a alăturat combatanţilor la această comemorare. Tematica acestei faestivităţi a fost ,,Transnistria-rană deschisă”. Cadrul festivităţii a fost deschis cu sosirea Mărţişorului, ce a ţinut piept tuturor încercărilor supuse de Baba Dochia. Împreună cu Zîna Florilor au devenit supremi Babei Dochia, însă au fost răpuşi de rafalele şi chinurile războiului. A urmat mai apoi un recital de poezie din operele scrii-torului consătean Grigo-riev Boris, ,,Nu vrem să curgă la Nistru iar sînge”. Cu jale şi lacrimi în ochi a fost audiată melodia ,,În zi de primăvară”, interpretată

Transnistria-rană deschisă

de formaţia “Miracol”, text şi muzică Boris Grigoriev. Ctitor Ştefan, profesorul de muzică a venit cu un buchet de melodii de jale cu formaţiile ,,Haiducii” şi ,,Lozioara”. La festivitate veteranii: Policinschi Grig-ore Vladim, Berzan Petru Vasile, Braguţa Gheorghe Ştefan, Ctitor Boris Tihon, Fotachi Constantin Nicolae, Griţco Vitalie Simion, Nico-laev Tudor Andrei, Nicolaev Nicolae Petru, Sajin Sergiu Petru, Talpiz Iurie Tudor au povestit momente groaznice şi strigătoare, care le-au trăit în acele tragice zile. Aces-tea confirmîndu-se cu un

filmuleţ, în regia profesorului de informatică Bacioi Iurii. Recent, în prima zi de ianu-arie a anului curent, a suferit un tînăr,Vadim Pisari din cauza acestui conflict, care încă nu e soluţionat şi încă suferim. Era de vîrsta noastră şi desig-ur pentru a susţine familia în clipe grele am colectat cu tot liceul 1225lei. Festivitatea a fost încununată cu marşul tri-colorului, după care în semn de recunoştinţă le-am prins la pieptul veteranilor un mărţişor şi le-am oferit cîte o floare .

Apreciem foarte mult meritul dumneavoastră. Din partea noastră aveţi toată recunoştinţa şi admiraţia cura-jului dumneavoastră. Să ne trăiţi mulţi, mulţi ani şi să nu mai cunoaşteţi urgia prin care aţi trecut.

Irina Leaşco, eleva cl. XI-U, Liceul teoretic Doroţcaia

Patrie, leagăn, mamă şi pace... un cuvînt din patru litere care are o

semnificaţie majoră pentru fiecare om. S-au

scurs 2 decenii de la o crudă perioadă ce a avut loc pe palma

noastră de pămînt Moldova. Acest război,

declanşat în 1992 a lăsat în urma sa sînge

nevinovat, vărsat de fragedele vieţi, care

erau în floarea vîrstei. Au suferit mulţi şi au

fost vărsate lacrimi amare. Doroţcaia este

unul dintre satele care a suferit la fel de mult

ca şi celelalte sate rănite de urgia con-

flictului transnistrean. A pierdut înţelepţi

bunei, curajoşi taţi şi mîndri flăcăi, care îşi

trăiau viaţa din plin.

Î npreună cu pri-marul satului

Doroţcaia Leaşco Andrei, asistentul social, lucrătorii sociali, veteranii care au luptat înpreună a fost fe-licitat cu această frumoasă

A AJUNS LA O VÎRSTĂ MAGICĂ!

A ajuns la o vîrstă magică de 90 de ani. Veteran, invalid de război 1941-1945, domnul GRIGOREV VASILE FOCA născut la 13.03.1922.

aniversare. Au trecut ani însă a rămas tot aceeaşi persoană extraordinară, la care ţinem foarte mult. A trecut Marele Război pentru Apararea Patriei, a ajuns

la o vîrstă frumoasa. Pentru dragostea şi bucuria ce-a adus-o în viaţa noastră, noi îi MULŢUMIM şi îi dorim în această zi un mare “LA MULŢI ANI !” SĂ-I DEA DOMNUL MULTĂ SĂNĂTATE.

Vancea Angela, asistent social s. Doroţcaia

La acţiune au participat şase gimnazii şi şapte licee din raion, juniori, junioare. Conform regulamentului de desfăşurare echipele au fost repartizate în două zone. În semifinală la junioare şi-au dat concur-sul gim. „A. Codru” Molovata Nouă şi gim. Oxentea, cu scorul de 2 : 0, au învins sport-ivele de la gim. „A. Codru” Molovata Nouă, şi, pentru locurile 1 şi 2, s-au dat concursul gim. Ustia şi gim. Pîrîta cu scorul de 2 : 0, au învins sportivele de la gimnaziul Ustia. La gimnazii – juniori locurile s-au repartizat: locul I gim. Ustia, locul II gim. „A. Codru” Molovata Nouă, locul III gim. Oxentea, locul IV gim. Pîrîta, locul V gim. Pohrebea şi locul şase gim. Marcăuţi.

Cei mai performanţi sportivi s-au dovedit a fi Moiseev Serghei, Lungu Victor, Cangea Mihai. Echipele juniori şi junioare din cele şapte licee participante ale raionului, au demonstrat performanţe: junioare – I loc- l.t. Doroţcaia, locul II- l.t. Holercani, locul III- l.t. „Ştefan cel Mare” Molovata, patru l.t. „I. Creangă” Coşniţa, cinci l.t. „V. Ioviţă””

Voleiul în creşterePentru a creşte o generaţie sănătoasă este nevoie şi necesar să educăm un mod de viaţă activ, sănătos. Conform planului de activitate al DGÎTS pe parcursul lunilor februarie-martie s-a desfăşurat spartachiada şcolară la vo-lei după particularităţile de vîrstă.

Cocieri, l.t. „Ştefan cel Mare şi Sfînt” Grigo-riopol. Cele mai bune performanţe individu-ale l.t. Doroţcaia Coju-sea Aliona, Josan Cris-tina, la l.t. Holercani Darii Oxana, Porubin Maria şi l.t. Molovata Popa Valentina, Procop Marina. La juniori şi-au dat concursul şapte echipe. Echipele au fost devizate în două sub-grupe şi după ce s-au desfăşurat jocurile în subgrupe s-au jucat jo-curile pentru aprecierea locurilor de frunte. Semifinala a fost jucată de către liceenii din Holercani şi Grigoriopol (scorul total 2:0), (25 : 23), (25 : 22) jocul cel mai spectaculos pentru locul întîi s-a desfăşurat dintre liceenii l.t. „M. Eminescu”, Dubăsari şi l.t. Doroţcaia scor total 2 : 1 (24 : 26), (25 : 23), (15 : 12) cele mai bune performanţe individu-ale ale echipelor pla-sate pe primele trei lo-curi l.t. „M. Eminescu”

continuare pag.5

21 martie 2012 Noutăţi Nistrene pag. 5

continuare pag.5 continuare pag.6

Smocvin Oleg, Bruneţchii Ion, l.t. Doroţcaia Leaşco Denis, Sajin Nicolai, de la l.t. Holercani Dancilă Veaceslav, Moisei Vasile. Rezultate frumoase, bucurie mare în tabăra jucătorilor din l.t. „M. Eminescu”, profesor de educaţie fizică Cuşnir Ştefan, discipolii căruia au demonstrat o bună pregătire fizică, tehnică şi tactică în prezent şi trecut, un voleibalist foarte bun care apăra culorile Republicii Moldova.

Ne bucură faptul că a crescut considerabil nivelul de pregătire la proba de sport volei în instituţiile de învăţămînt şi la care dă dovadă de lucru extraşcolar pus pe pas zi de zi. La acţiunea nominalizată au participat peste 250 de sportivi. La sfîrşitul acţiunior s-au făcut totalurile şi primele trei lo-curi junioare, juniori de către consiliul raional, DGÎTS au fost menţionaţi cu diplome de gradul respectiv şi cadouri de preţ.

Competiţiile s-au desfăşurat la un nivel înalt, fiind prezentă asistenţa medicală, a fost organizat arbi-trajul la nivel şi o pregătire bună a sălilor în care s-au desfăşurat activităţile . Aducem mulţumire managerului gim. Pîrîta, dl Verlan Grigore şi

lucrătorilor de la cantina gimnaziului care au or-ganizat hrana a peste 150 de elevi din gimnaziile raionului.

M. Bradu,specialist principal în probleme tineret şi sport

Î n s. Holercani această zi a fost

aşteptată cu nerăbdare de către doamnele în etate. Pentru a face această zi mai specială, din bugetul local au fost procurate felicitări pentru doam-nele care activează pe teritoriul satului, din domeniul: învăţămînt, cultură, agricultură, medicină, social.

Prin intermediul Oficiului Poştal, au fost expediate mesajele de felicitare din partea administraţiei publice locale la 160 de do-amne şi domnişoare. În semn de mulţumire, cu mesaje de felicitare şi vizita la domiciliu a persoanelor care se află la deservire şi a femeilor în vîrstă, in-valizilor de gradul I,

mamelor “Eroine”, do-amnele ţintuite la pat (30 femei la număr) a fost înfăptuită de către asistentul social dna E. Cojocari precum şi a lucrătorilor sociali dna V. Gîlcă, S. Sîrbu, care au venit să le aducă în dar cîte o floare şi un mic cadou din partea primăriei s. Holercani. Spre seară a fost orga-nizat un mic concert de către lucrătorii Ca-sei de Cultură, pentru toate femeile, cu me-saje de felicitare, recit-ale de poezii, cîntece, dansuri, fanfara de tip-model “Gh. Ticu”.

“La multi ani” tu-turor femeilor şi O primăvara frumoasă!

E.Cojocari, asistentul social s.

Holercani

“Ziua Internaţională a femeilor-8 martie” sărbătorită la Holercani

După atîtea luni de frig şi

iarnă, pe aripi de primăvară a venit “Ziua

Internaţională a Femeilor-8 mar-

tie”. O sărbătoare frumoasă celebrată de către femeie la toate vîrstele care aduce

motiv de bucurie şi zîmbet, prilej de a dărui flori şi cadouri simbolice tuturor

femeilor din viata noastra.

S erviciile publice constau, în efectuarea lucrărilor de

refacere şi întreţinere a infrastruc-turii, ecologizare, realizare a unor lucrări temporare de folos public în cadrul autorităţilor publice locale şi instituţii de stat. La categoria bu-nurilor ce fac parte din domeniul public de interes local pot fi rapor-tate terenurile pe care sunt ampla-sate construcţii de interes public lo-cal, porţiunile de subsol, drumurile, străzile, pieţele, obiectele acvatice separate, parcurile publice, clădirile, monumentele, muzeele, pădurile, zonele de protecţie şi zonele sanitare şi alte obiective care, conform legii, aparţin domeniului public al statu-lui.

Serviciile sociale cuprind activităţi de îngrijire la domiciliu şi în instituţiile specializate a copiilor, bolnavilor, persoanelor vîrstnice, persoanelor cu dezabilităţi, famili-ilor cu mulţi copii, familiilor mono-parentale cu copii etc., luînduse în consideraţie normele de îngrijire socială la domiciliu aprobate de Gu-vernul RM cu privire la structura statelor de personal ale primăriilor. Şomerii pot fi antrenaţi la lucrări sociale la îngrijirea persoanelor la domiciliu aflaţi în lista în rezervă şi nu a celor repartizaţi lucrătorilor sociali. Lista persoanelor în rezervă,

care necesită îngrijire la domiciliu va fi luată de la Direcţia Asistenţă Socială. Şomerii nu pot fi antrenaţi la lucrări publice în activităţile de îngrijire la domiciliu a persoanelor care sunt deservite de lucrătorul so-cial şi a persoanelor ce fac parte din familie. DE facto, astfel de servicii, cu remunerarea angajaţilor de către primării, în raion nu se realizează.

Munca persoanelor angajate la lucrări publice este retribuită în baze contractuale, însă nu mai puţin decît salariul tarifar pentru categoria I de salarizare a instituţiei bugetare respective, prevăzut de legislaţia în vigoare. Stimularea antrenării şomerilor la lucrările publice se realizează prin acordarea, din Fondul de şomaj, a indemnizaţiei lunare în cuantum de 30% din salariul mediu pe economie pentru anul precedent, la momentul stabilirii, proporţional cu timpul efectiv lucrat. Indemnizaţia respectivă nu se include în salariul plătit de angajator.

Funcţionarii agenţiei pentru ocu-parea forţei de muncă conlucrează per-manent cu autorităţile administraţiei publice locale ale raionului de a or-ganiza lucrări publice cu antrenarea şomerilor vulnerabili şi greu de pla-sat în cîmpul muncii, însă nu toate primăriile acordă atenţia necesară problemei date. În anul 2011 au fost

antrenaţi 2 şomeri la lucrări cu car-acter sezonier de cultivare, înverzire şi amenajare a spaţiului verde din teritoriu al ocolului silvic Criuleni şi 31 şomeri la amenajarea teritoriului comunei Corjova, satelor Oxentea, Holercani, Molovata Nouă. Relaţiile dintre părţile participante la orga-nizarea şi efectuarea lucrărilor pub-lice, cu antrenarea la ele a şomerilor sunt reglementate de contractele încheiate între angajator şi AOFM şi între angajator şi şomeri. Asupra şomerilor antrenaţi la lucrările pub-lice se extind normele legislaţiei muncii şi asigurării sociale, inclu-siv asigurarea medicală obligatorie, încheierea contractului individual de muncă şi efectuarea înscrierii în car-netele de muncă.

În anul 2012, pentru susţinerea persoanelor vulnerabile, antrenate la lucrări pblice remunerate, sunt pre-conizate mijloace financiare în sumă de 55700 lei. Aşa cum, majoritatea cetăţenilor raionului nu au acces la ziarul “ Noutăţi Nistrene”, sperăm, că cetăţenii vor avea posibilitatea de a se informa cu informaţia dată. pe panourile informative ale primăriilor.

V. Micu,

director AOFM Dubăsari

Lucrări publice cu antrenarea persoanelor vulnerabileLucrările publice remunerate constituie una din metodele de angajare temporară în cîmpul muncii a persoanelor vulnerabile neangajate în cîmpul muncii, cu statut de şomer. Categoriile de activităţi economice, la care pot fi antrenaţi şomerii, sunt servicii publice şi servicii sociale.

L a moment SAMU Coşniţa este

amplasată în incinta Cen-trului de Sănătate a r-lui Dubăsari, cuprinde 2 puncte de asistenţă medicală în s. Cocieri, tel. de contact 52-199 şi Molovata telefon de contact 54-161. Tot odată în

Realizările în acordarea ajutorului medical de

urgenţă populaţiei din raionul Dubăsari

Substaţia AMU Coşniţa, categoria a II, constituie o subdiviziune structurală a IMSP Staţia zonală AMU „Centru”, care acordă servicii în regim „non-stop”, 24/24 ore cu numere de telefoane 44-093, mobil 069000261.

teritoriul de deservire se află dislocat Batalionul Armatei Naţionale, Tabăra de odihnă „Pri-etenia” cu însemnătate republicană, Tabăra „Izvoraş”, Orăşelul

pag. 6 Noutăţi Nistrene 21 martie 2012

Tel.: 43-410 Redactor.: Irina Glod, Natalia IvanovTipografia “Universul” Comanda Nr. 5267 Tiraj:2000 ex.

A V I Z !Inspectoratul Fiscal de Stat

pe r-nul Dubăsari, în scopul asigurării recepţionării de la persoanele fizice şi juridice a declaraţiilor cu privire la im-pozitul pe venit pentru anul 2011, anunţă: zilele de odihnă – 24 şi 31 martie 2012 de la orele: 8ºº pînă la 17ºº – zile lucrătoare. în perioada 26 - 30 martie şi 2 aprilie 2012 primirea declaraţiilor va fi asigurată de la orele: 8ºº pînă la 19ºº.

Centrul Medicilor de Familie Dubăsari, r. Dubăsari, s.Coşniţa,

anunţă concurs pentru ocuparea funcţiei vacante de :

1. Contabil2. Inspector Serv-

iciu PersonalLa concurs pot

participa cetăţeni ai Republicii Moldova cu studii superioare, care cunosc limba de stat şi calculatorul,

1C. Pentru participare la

concurs sunt necesare următoarele acte:

• Curiculum Vitae;• Copiile actelor de

studii;• Extrasul din car-

netul de muncă;• Copia buletinului

de identitate;• Cererea individuală

de înscriere la concurs;Candidaţii vor pr-

ezenta actele pe adresa: r. Dubăsari, s. Coşniţa, str. Păcii 70.

Relaţii la tel. 44-704

ANUNŢANUNŢInspectoratul Fiscal de Stat

pe r-nul Dubăsari informează, că în perioada de pînă la 31 martie a anului 2012 de către colabora-torii inspectoratului zilnic se vor acorda consultaţii privind modul de prezentare şi completare a Declaraţiilor cu privire la impoz-itul pe venit agenţilor economici şi persoanelor fizice – cetăţeni.

Telefoane de contact: 248/52791, 52792.

Direcţia administrare fiscală

copiilor „Concordia”, vilile din s. Pîrîta, Centrul republican de reabilitare a invalizilor, veteranilor muncii şi război din s. Cocieri şi Internatul psihoneurologic.

Căile de comunicare şi acces practic e la un nivel de 50%, drumurile acoperite cu pietriş şi nisip, fiind într-o stare nesatisfăcătoare, creează diferite dificultăţi şi obstacole în transportarea pacienţilor spre spitalul raional Criuleni, în dependenţă de anotimp şi condiţii climaterice.

Aceşti factori cît şi starea politică influenţează negativ în operativitatea şi accesibilitatea urgenţelor medico-chiru-rgicale. Raionul Dubăsari deserveşte o populaţie de 30184 – 2011 şi 29 813 (2010). Înregistraţi la Medicina primară – 30896 dintre care toată populaţia este rurală.

Cenrul Medicilor de Familie se află în satul Coşniţa, care mai cuprinde 8 Centre de Sănătate, 2 Oficii ale medicilor de familie şi un Punct medical.

Ameliorarea şi fortificarea sănătăţii populaţiei pot fi re-alizate doar prin intermediul unei colaborări intersectoriale, bine planificate, prin realizarea parteneriatului dintre stat, societatea civilă, comunitate şi fiecare cetăţean. Respectiv, toate structurile a căror activitate are impact direct sau indi-rect asupra sănătăţii populaţiei, urmează să-şi asume respon-sabilitatea, în scopul eficienţei maxime a eforturilor intersec-toriale depuse în comun pentru o sănătate mai bună.

Pe parcursul anului 2011 au fost efectuate 9805 solicitări dintre care Coşniţa -3637-37,06%, PAMU Molovata-3030-30,8%, PAMU Cocieri- 3146-32,2%, solicitări la copii-2031, la persoane asigurate-8310-84,8%, la persoane neasigurate-1595-15,2%, spitalizaţi maturi-1257, spitalizaţi copii-638, spitalizări în spitalul raional Criuleni -85,1%, în spitalele re-publicane– 80 - 3,9% 2011

PAMU Cocieri - 10, PAMU Molovata Veche - 21.

Informaţia insuficientă a populaţiei şi lipsa cunoştinţelor despre semnele de deces duce la solicitări neargumentate, care în anul 2011 au fost în număr de 24 persoane au decedat pînă la sosirea echipei de asistenţă medicală de urgenţă.

Pentru asigurarea unei activităţi efeciente şi calitative SAMU Coşniţa dispune de o rezervă de medicamente, ma-terial pentru pansamente, rezerve de echipament şi aparataj medical, legătură radio-telefonică operativă şi transport sani-tar.

Dotarea cu transport sanitar şi piese de schimb pe parcur-sul anului a fost suficientă pentru a activa în regim normal.

La SAMU Coşniţa activează şase autosanitare: La SAMU Coşniţa activează şase autosanitare:

Pejeout DBAD – 128 primit 2004 uzura 95%;„Soboli” 036 GAZ 326901 primit 2006 uzura 80%, s-a

primit autosanitara „Hyndai” KAV – 566-2010.PAMUMolovata UAZ 3962 COB - 946 uzura 40%.-2009PAMU Cocieri VAZ 2131 CIW - 836 uzura 90%.-2006

S-a primit autosanitară „Soboli”-2010Avem strictă necesitate de construcţii de garaj la SAMU

Coşniţa cît şi la PAMU Cocieri.Cheltuieli la o solicitare pentru medicamente, corespund

ordinului nr. 85 a Ministerului Sănătăţii din Republica Mol-dova. A crescut numărul de solicitări com-parativ cu anul 2010 cu 92 solicitări, dar cu regret din contul persoanelor neasigurate, la fel s-a mărit numărul solicitărilor efectu-ate de către echipa de medici, prin angajarea medicilor cumulişti, s-a mărit semnificativ investigaţiille ECG, Pulsoximetria. Constant rămîne numărul de solicitări la o echipă, cît şi timpul folosit în deservirea unei solicitări.

Cu regret se mai află persoane, care fără motiv argumentat solicită asistenţa medicală de urgenţă neţinînd cont, că cineva suferă. Ne iluminarea străzilor, lipsa numerotaţiei case-lor, drumuri de calitate proastă. Toate acestea îngreunează accesul la pacienţi, astfel ma-jorîndu-se timpul de deservire a solicitărilor.

M.M.Nicolaev, şef SAMU Coşniţa

V reau să srtig: “ Doamne, slăvit fii prin faptul că ai dat şi oamenilor

putere din puterea ta, şi anume puterea de a crea!” Acest gînd îmi domina sufletul la întoarcerea de la seminarul raional cu pro-fesorii de educaţie muzicală, desfăşurat la 27 februarie în gimnaziul Oxentea.

A fi profesor e o artă. O artă este să-ţi iubeşti profesia, dar şi discipolii. În cadrul seminarului am asistat la Iliev Anatol, profe-sor de geografie, dar datorită vocaţiei sale şi profesor de educaţie muzicală, dlui este unul din cei care a trăit lecţia şi nu a predat-o. I-a dat suflet din sufletul său. Subiectul lecţiei „Sentimentul de dragoste – laitmotiv al vieţii”, a fost realizat prin diverse metode moderne, inclusiv şi vizionarea – audierea a două fragmente din baletul „Romeo şi Julieta” de W. Shakespeare. Important este că elevii au sesizat că muzica formează cel mai plăcut fundal al gîndurilor, al sentimen-telor şi trăirilor omului. De la naştere pînă la dispariţia în neant avem mereu coarda sufl-etului în armonie cu struna muzicii.

Clapele pianului la atingerea profesoru-lui tresaltau precum inima tresaltă de toate sentimentele care ne încearcă. La această minunată oră totul era plin de sentimente şi trăiri lăuntrice. Chiar şi catrenul din cîn-tecul popular, cules de la locuitoarea satului Tataru Ana, a făcut ca sufletul să vibreze. Elevii au conştientizat că muzica populară autentică este rară, dar este la fel de preţuită şi acum şi mereu.

Ce este mai minunat ca vocea copilului? Dar ca vocea copilului care cîntă? Nimic. Micii interpreţi de la ministudioul „Bu-merang mizical”, condus de maestrul Iliev Anatol, prin interpretarea pieselor muzicale la ora extracurriculară demonstrată ne-a răscolit toate sentimentele, făcîndu-ne mai buni parcă, mai îngăduitori, mai frumoşi la suflet. Numai muzica ne poate transpune într-o altă lume, în lumea misterului, a bin-elui, a sacrului.

Dl Iliev este un cadru didactic şi poet care pune accent pe creativitate şi frumos, un compozitor şi interpret de excepţie care cîntă dorul, dragostea, viaţa... Piesele dlui se pliază perfect pe simţurile omului, umplînd ca şi ploaia toate golurile sufletului.

Păcat numai că pentru a se afirma ca compozitor mai este nevoie de surse finan-ciare considerabile. Oare unde e sponsorul ce ar contribui la înregistrarea unui disc cu cîntecele dlui Iliev Anatol, care ar putea fi de folos tuturor profesorilor de educaţie muzicală?

În tot ce faci, Tu inima-ţi urmează,Chiar dacă visu-n beznă săgetează....

Svetlana Isaicul, metodist DGÎTS

Muzica – revelaţia sufletului

Din creaţia cititorului

Stropiţi cu fulgi de sînge...

Vera Popescu, locuitoarea satului Ustia, din Italia

S-a stins o stea în plină iarnă,Nu de foame, nu de frig,Ori de glonte, mîna duşmană,Drept în inimă lovit.Crudă-i viaţa, crudă-i soartaPe pămînt, ca să trăieştiBlocuri şi sîrme ghim-pate,Pentru ce ne trebuiesc?De cine avem noi teamă,Pe pămîntul strămoşescPlîng părinţii, plînge satulL-au răpus aici la colţ.Anul nou, care venise,Aducînd speranţe noi.Un flăcău, o mîndră floare,Ce le pasă la „eroi”.Sunt dotaţi cu toate cele,Arme grele pînă-n gît.Eu îi văd şi simt durerea,Cum răsuflă al meu pămînt.Fraţi am fost mulţi ani în

urmă,Astăzi, eu nu pot să cred.Fii în locul mamei care,Şi-a pierdut ieri fiul său.

Toţi am vrea să înţelegem,Mîine la ce să ne gîndim,Fiii noştri, fiii ţării,Nu lăsaţi mame plîngînd.Pace dulce, pace lină,Aşterne-te în lung şi-n lat.Ţară bună, ţară mumăSe mai poate de iertat?Face-ţi toţi şi cei din stînga,Zile, soare să avem.Hulubaşi să zboare în ceruri,Dar nu vieţi omeneşti.Fulgii de nea aştern pămîntul,Albu să se vadă-n ochi.Nu împuşcaţi, stropind cu sînge,Că durerea e la toţi.

Un sat micuţ e satul Mărcăuţi,Pe mal de Nistru, mar-gine de stîncă.Cu oameni buni la inimă şi încă,Cu eroi căzuţi în luptă sfîntă.Parcă mai ieri s-au dus şi de la noiTineri, înalţi, frumoşi şi curajoşi,Să apere pămîntul, mica ţară,De hoţi, cazaci, separatişti, de fiare.Noi ştim, că unspr-ezece au plecat, Tineri, frumoşi, înalţi, ca nişte brazi.Luptînd cu dăruire de sine,Ca astăzi nouă să ne fie bine.Doar nouă s-au întors ei înapoi,Doi au căzut în acel crîncen război.

Au avut şi ei setea de viaţă,Însă duşmanii n-au vrut ca să-i lase.Aveau doar 17-19 ani,Mihai Bătrîncea şi Alexei Racu.Căzuţi în lupte într-un greu masacru,Lăsînd a lor mame-n durerate, cu inimile sfîşiate.20 ani de Independenţă,După suferinţe şi tristeţe.Şi-au pierdut mamele fecioriiTineri, mîndri, gingaşi ca şi florile.A suferit bătrînul Nis-tru multe,N-a spus la nimeni de ale sale lupte,Că în apa sa ca lacrimaS-a oglindit o luptă foarte grea.

Nadejda Bătrîncea, asistent social, s. Marcăuţi

Anii trec, durerea nu se uită

Repartizarea solicitărilor după gradul de urgenţă şi solicitari

solicitari de urgeţăcu gradul II:7081

numărul solicitărilor la persoanele neasigurate:1555

numărul solicitărilor la persoanele asigurate:9480

solicitari de urgeţăcu gradul major:3928

solicitari de urgeţăcu gradul III:5