1. Date despre program 1.1. Instituia de învmânt superior
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din
Cluj-Napoca 1.2. Facultatea Zootehnie i Biotehnologii 1.3.
Departamentul tiine fundamentale 1.4.Domeniul de studii Zootehnie
1.5.Ciclul de studii1) Master 1.6.Specializarea/ Programul de
studii Managementul creterii animalelor i acvacultur 1.7. Forma de
învmânt IF
2. Date despre disciplin
2.1. Denumirea disciplinei
BAZELE FIZIOLOGICE ALE PRODUCIILOR LA ANIMALELE DE FERM I A
ORGANISMELOR ACVATICE
2.2. Titularul activitilor de curs Conf.dr. Constantinescu Radu
2.3. Titularul activitilor de seminar/ laborator/ proiect Conf.dr.
Cocan Daniel 2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul I
2.6. Tipul de evaluare Examen
2.7. Regimul disciplinei
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor
didactice)
4. Precondiii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Anatomie, histologie, embriologie ; Biologie
celular i molecular ; Biochimie animal i Biofizic animal 4.2. de
competene -
5. Condiii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfurare a cursului Orele de curs se desfoar sptmânal în
plenul anului, cursul se desfoar în plen. Cursul este interactiv ,
studentii pot adresa intrebari referitoare la continutul expunerii.
Disciplina universitara impune respectarea orei de incepere si
terminare a cursului. Nu sunt tolerate nici un fel de alte
activitati pe durata prelegerii, telefoanele mobile sa fie
inchise.
5.2. de desfurare a seminarului/ laboratorului/ proiectului
Lucrrile practice se desfoar sptmânal în plenul anului în
laboratoare pe grupe de studeni. Lucrrile practice se axeaz pe
aspectele aplicative ale noiunilor teoretice i const în însuirea de
ctre studeni a cunotiinelor necesare pentru înelegerea fenomenelor
vii, mecanismelor care controleaz coordonarea funciilor diferitelor
organe, integrarea lor într-un sistem funcional unitar i integrarea
organismului în mediul su de via. La lucrarile practice este
obligatorie consultarea indrumatorului practic, fiecare student va
desfasura o activitate individuala cu materialele de laborator puse
la dispozitie si descrise in indrumatorul de Lucrari practice.
Disciplina academica se impune pe toata durata de desfasurare a
lucrarilor.
3.1. Numr de ore pe sptmân– forma cu frecven 4 din care: 3.2. curs
2 3.3. seminar/ laborator/ proiect 2
3.4.Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5.curs 28
3.6.seminar/laborator 28 Distribuia fondului de timp ore
3.4.1.Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 40
3.4.2. Documentare suplimentar în bibliotec, pe platformele
electronice de specialitate i pe teren 50 3.4.3. Pregtire seminare/
laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii i eseuri 24
3.4.4.Tutoriala 15 3.4.5.Examinri 15 3.4.6. Alte activiti - 3.7.
Total ore studiu individual 144 3.8. Total ore pe semestru 200 3.9.
Numrul de credite4 8
2
- Aplicarea cunotiinelor teoretice la aciunea hormonilor asupra
funcionrii aparatelor i sistemelor din organsimele mamiferelor; -
Asigurarea serviciilor în domeniul aciunii sistemului nervos
central i periferic asupra funciilor fiziologice de ctre acestea; -
Aplicarea principalelor procese i transformri ce le sufer
organismele de la natere (metabolismul de cretere cu tot ce implic
el) i pân la maturitate; abordarea i dirijarea funciei de
reproducie la mamifere; - Elaborarea, implementarea i coordonarea
proceselor tehnologice specifice creterii animalelor i a
organismelor acvatice
C om
pe te
n e
tra ns
ve rs
al e
- însuirea cunotiinelor privind procesele fiziologice ale tuturor
celulelor din organismul mamiferelor; - înelegerea influenei i a
modului de aciune al unor factori interni i externi asupra
organismului
mamiferelor ca un tot unitar; - înelegerea metodelor i tehnicilor
utilizate în domeniul fiziologic pentru depistarea unor
afeciuni
patologice ale metabolismelor care duc la stari patologice ale
organismelor; - aplicarea unor tehnici eficiente de comunicare în
activitile specifice muncii în echip.
7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor
specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei Obiectivul disciplinei const
în predarea i însuirea de ctre studeni a cunotiinelor necesare
pentru înelegerea fenomenelor vii, mecanismelor care controleaz
coordonarea funciilor diferitelor organe, integrarea lor într-un
sistem funcional unitar i integrarea organismului în mediul su de
via. În final, scopul disciplinei de fizilogie este acele de a
asigura baza teoretic pentru înelegerea i aplicarea tehnologiilor
de cretere a animlelor domestice.
7.2. Obiectivele specifice - Însuirea i utilizarea adecvat a
notiunilor de fiziologie, a aparatelor i sistemelor mamiferelor; -
înelegerea fenomenelor vii, mecanismelor care controleaz
coordonarea
funciilor diferitelor organe, - înelegerea sistemului funcional
unitar al organismului în mediul su de
via. 8. Coninuturi
8.1.CURS Numr de ore – 28 Actualiti i persepctive în fiziologia
produciilor la animalele de ferm i organismele acvatice
Particularitile digestiei la rumegtoarele mari i mici în funcie de
direciile de exploatare – carne – lapte; lân – pielicele.
Specificul digestiei la suine i psri – particularitile acesteia pe
direcii de producie. Bazele morfofiziologice ale procesului de
cretere la bovine i ovine pe direcia produciei de carne. Bazele
morfofiziologice ale procesului de cretere la suine i psri pe
direcia producie de carne. Fiziologia glandei mamare: dezvoltarea
glandei mamare; mecanismele de reglare a morfogenezei. Factorii
care influeneaz întensitatea proceselor secretorii din glanda mamar
i producia de lapte. Activitatea motorie a glandei mamare i
reglarea neurohormonal a secreiei i ejeciei laptelui.
Metode de predare
Prelegere
1prelegere 1prelegere 1prelegere
8.2.LUCRRI PRACTICE Numr de ore – 28 Particulariti anatomice i
structuri histologice ale aparatului digestiv pe specii i vârst la
animale i organisme acvatice. Identificarea componenilor chimici ai
salivei în funcie de structuri furajere; înregistrri grafice a
masticaiei în funcie de mrimea particulelor de furaje. Recoltarea
coninutului gastric i a celui rumenal; examenul organoleptic i
chimic a acestora în funcie de specie i vârst. Identificarea
genurilor i a speciilor de simbioni rumenali; evoluia
microecosistemului rumenal în funcie de vârst i specie i de furajul
administrat. Determinarea formrii de gaze în rumen. Studiul
histologic a unitilor morfofuncionale a esuturilor din muchi
somatici. Evoluia structurii histologice a esuturilor în funcie de
vârst i specie. Aspecte comparative ale structurii histologice a
esuturilor în funcie de orientrile în direcia produciei de carne.
Aprecierea marmorrii i perselrii crnii în funcie de starea de
îngrare. Structura morfofiziologic a glandei mamare. Efectul unor
hormoni asupra esutului mamar izolat. Lactograma ca experesie a
sntii glandei mamare; metode de depistare a mamitei. Examenul
histologic al dezvoltrii foliculilor piloi în funcie de vârst, sex,
anotimp, alimentaie. Structura anatomohistologic a evoluiei
aparatului genital la galinacee i palmipede cu influen asupra
produciei i calitii oulor.
Demonstraie practic i activitate individual Demonstraie practic i
activitate individual Demonstraie practic i activitate
individual
2 lucrri laborator 2 lucrri laborator 2 lucrri laborator 2 lucrri
laborator 2 lucrri laborator 2 lucrri laborator 1 lucrare laborator
1 lucrare laborator
Bibliografie Obligatorie: 1. Akers R. (2002) – Lactation and the
Mammary gland. Iowa State Press. 2. Constantin N. i col. ( 1998) –
Fiziologia animalelor domestice. Ed. Coral Sanivet, Bucureti. 3.
Miclea Mihai, Vioara Mirean, Miclu Viorel (1998) -
Anatomie,Histologie, Embriologie . Ed. Genesis, Cluj –
Napoca. 4. Miclea V. i colab. (1997) – Biologia reproduciei
animalelor de ferm. Cluj-Napoca. 5. Mirean Vioara (1997) – Anatomia
i fiziologia animalelor domestice. Ed. ``Genesis`` Cluj-Napoca, 308
pag.; 6. Mirean Vioara (1997) – Anatomie, histologie, embriologie.
Curs Tipo Agronomia, 398 pag.; 7. Mirean Vioara (2001) – Fiziologia
animalelor domestice – funcii de relaie. Ed. AcademicPres, Cluj
–
Napoca, pag. 246. 8. Mirean Vioara, (2004) – Anatomie, Histologie,
Embriologie. Ed. Risoprint Cluj-Napoca, pag. 392. 9. Mirean Vioara,
Adel Ersek, Maria Camelia Rducu (2003) – Fiziologia animalelor
domestice. Ed. Risoprint Cluj-
Napoca, pag. 380. 10. Mirean Vioara, Eugen Mirean (1997) –
Producerea crnii de tineret ovin. Ed. ``Genesis`` Cluj-Napoca, 203
pag.; 11. Nicula Mrioara (2004) – Fiziologia organismelor acvatice-
Fiziologia petilor. Ed. Mirton. Timioara 12. Papuc Ionel, Cristina
Paca, Mirean Vioara (2001) – Anatomie comparat i histologie -
Aparatul cardiovascular,
vol. I i II, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, pag. 562. 13. Popescu Al.,
St. Crânganu, C-tin Sptaru, Mirean Vioara (2001) – Aparatul de
susinere i micare, Aparatul
respirator, Aparatul digestiv. Vol I i II. Ed. Pro-Consul
International, Bucureti. 14. Popovici, GH. Dimitrie (1964) –
Fiziologia produciei de lapte. Ed. Agrosilvic. 15. Srbulescu i col.
(1987) – Tehnologia i valorificarea produselor animale. Ed. Did. i
Ped. Bucureti. 16. Velea C. (1999) – Producia, reproducia i
ameliorarea taurinelor. Vol I i II. Ed. Tehnic Agricol, Bucureti.
17. Mirean Vioara – notie de curs.
4
9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile
reprezentanilor comunitilor epistemice, asociailor profesionale i
angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
In vederea identificrii unor ci de modernizare i îmbuntire continu
a predrii i a coninutului cursurilor, cu cele mai actuale teme i
probleme practice, cadrele didactice particip la simpozioane
naionale i internaionale din domeniul de specialitate, conducere
doctorat în specialitatea Fiziologie animal, director sau membru în
teme de certcetare.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare
10.3.
Pondere din nota final
Examen oral
Sunt prevazute: 2 teste pe parcurs i
1 examen practic final.
10.6. Standard minim de performan Stapanirea informatiei
stiintifice transmisa prin prelegeri si lucrari practice la nivel
acceptabil. Obtinerea notei de trecere la colocviu i examen este
conditie de promovabilitate.
1 Ciclul de studii- se alege una din variantele-
Licenta/Master/Doctorat 2 Regimul disciplinei (continut)- pentru
nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina
fundamentala), DD ( disciplina din domeniu), DS ( disciplina de
specialitate ), DC ( disciplina complementara). 3 Regimul
disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele – DI (
disciplina obligatorie) DO ( disciplina optionala) DFac (
disciplina facultativa). 4 Un credit este echivalent cu 25-30 de
ore de studiu ( activitati didactice si studiu individual).
Data completrii 14 Septembrie 2020
Titular curs Conf.dr. Constantinescu Radu
Titular lucrari laborator/seminarii Conf.dr. Cocan Daniel
Data avizrii în departament .......................
1. Date despre program 1.1. Instituia de învmânt superior
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din
Cluj-Napoca 1.2. Facultatea Zootehnie i Biotehnologii 1.3.
Departamentul tiine Tehnologice 1.4.Domeniul de studii Zootehnie
1.5.Ciclul de studii1) Masterat 1.6.Specializarea/ Programul de
studii MANAGEMENTUL CRETERII ANIMALELOR I ACVACULTURA 1.7. Forma de
învmânt IF
2. Date despre disciplin
Procedee optimizate de producere a furajelor
2.2. Titularul activitilor de curs Prof. dr. SIMA NICUSOR - FLAVIUS
2.3. Titularul activitilor de seminar/ laborator/ proiect
Prof. dr. SIMA NICUSOR - FLAVIUS
2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul I
2.6. Tipul de evaluare Continua
VP
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor
didactice)
4. Precondiii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Agricultur general, Botanica, Ecologia i
protecia mediului, Biochimie, Agricultur general, Producerea i
conservarea furajelor, Alimentaie i nutriie animal, Management i
Economie
4.2. de competene Masterandul trebuie sa aiba capacitatea de a
integra cunostintele dobândite anterior, astfel incat sa poat
inelege recomandarea/necesitatea aplicarii diferentiate a anumitor
msuri/inputuri tehnologice in tehnologia de cultura a unei
specii.
5. Condiii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfurare a cursului Cursul se desfoar interactiv si se
bazeaz pe metode euristice. In cadrul activitatii de la cursuri
studentii se vor conforma Regulamentului privind Activitatea
Profesional a Studenilor aflat in vigoare. În cazul activitii
didactice desfurate on-line metodele de predare se adapteaz acestei
situatii. Lucrarile practice se desfoar pe grupe iar activitatea in
cadrul orelor presupune atât activitate individuala, cat si
activitate in grupuri de lucru Activitatile prevazute a fi
efectuate in cadrul acestor ore se vor derula atât in laborator,
cât si pe teren, iar dupa caz se vor utiliza materiale i metode
specifice pentru studiul in laborator, respectiv pentru studiul in
teren - METODELE DE LUCRU VOR FI ADAPTATE DISPOZITIIILOR LEGALE IN
VIGOARE PRIVIND EVITAREA RASPANDIRII BOLILOR. Pe parcursul orelor
de lucrari practice, studentii se vor
3.1. Numr de ore pe sptmân– forma cu frecven 3 3.2. din care: curs
1 3.3. laborator 2
3.4.Total ore din planul de invatamant 42 3.5. din care: curs 14
3.6. laborator 28 Distribuia fondului de timp ore 3.4.1.Studiul dup
manual, suport de curs, bibliografie i notie 70 3.4.2. Documentare
suplimentar în bibliotec, pe platformele electronice de
specialitate i pe teren 30 3.4.3. Pregtire seminare/ laboratoare/
proiecte, teme, referate, portofolii i eseuri 20 3.4.4.Tutoriala 8
3.4.5.Examinri 5 3.4.6. Alte activiti - 3.7. Total ore studiu
individual 133 3.8. Total ore pe semestru 175 3.9. Numrul de
credite4 7
2
conforma Regulamentului privind Activitatea Profesional a
Studenilor aflat in vigoare, DISPOZITIIILOR LEGALE IN VIGOARE
PRIVIND EVITAREA RASPANDIRII BOLILOR, precum si REGULAMENTULUI DE
ORDINE INTERIOARA DE FUNCTIONARE AL DISCIPLINEI. În cazul activitii
didactice desfurate on-line metodele de predare se adapteaz acestei
situatii.
5.2. de desfurare a seminarului/ laboratorului/ proiectului
6. Competene specifice acumulate
S cunoasc terminologia de specialitate caracteristic activitii
productiei agricole vegetale –producerii de furaje; S îneleag
structura si funcionarea agroecosistemelor i implicit a cerinelor
ecologice ale plantelor din cadrul acestora; S îneleag ratiunile
aplicrii unor msuri tehnologice specifice unui anumit sistem de
cultura in vederea obinerii unei productii de furaje, cantitativ si
calitativ corespunztoare.
C om
pe te
n e
tra ns
ve rs
al e
S-i dezvolte capacitatea de analiz risc-beneficiu din perspectiva
financiara si de mediu în alegerea unor specii/hibrizi noi,
respectiv a unor structuri de culturi adaptate noilor condiii
climatice; S-i dezvolte capacitatea de implementarea unor msuri
tehnologice noi în cadrul productiei agricole vegetale; S-si
dezvolte capacitatile: de munca in echipa, de abordare si rezolvare
interdisciplinara si transdisciplinara a problemelor tehnologice i
organizatorice aprute. S dobândeasc capacitatea organizatoric si
decizionala privind conducerea unei exploataii agricole mixte în
condiiile unei piee concurentiale; Sa demonstreze preocupare
privind perfectionarea profesionala.
7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor
specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei S-si insuseasca cunostintele
referitoare la particularitile morfologice i fiziologice ale
principalelor specii de plante furajere anuale i perene, precum i
cerinele ecologice si tehnologice; S-i dezvolte capacitile de
analiz i decizie necesare conducerii unei tehnologii de cultur la
speciile furajere; Dezvoltarea simului de responsabilitate pentru
mediul înconjurtor i constientizarea asupra importanei practicrii
unui sistem de agricultur durabil; Înelegerea caracterului
multifuncional al agriculturii.
7.2. Obiectivele specifice S ineleag interrelaiile ce se pot
stabili între particularitatile morfologice, biologice, fiziologice
i cerinele ecologice, tehnologice ale speciilor furajere anuale i
perene; S dobândeasc competene care s le permit punerea în practic
a celor mai adecvate soluii tehnologice în cele mai variate condiii
ecologice; S cunoasc fundamentele diferitelor de msuri de
management impuse de obinerea diferitelor tipuri de subvenii pentru
sectorul vegetal; S cunoasc posibilitile de valorificare a
produciei vegetale obinute în principale agroecosisteme anuale i
perene.
8. Coninuturi
8.1.CURS Numr de ore – 28 OBIECTUL DISCIPLINEI. Obiectivele
agriculturii românesti in contextul PAC. Scurt istoric al activitii
de cercetare i producere a furajelor. AGRICULTURA DURABIL ÎN
CONTEXTUL DEZVOLTRII SUSTENABILE. Conceptele: Agricultur durabil -
Agricultur multifuncional - High Nature Value (HNV) – Înalt Valoare
Natural. Tipuri de teren agricol i sisteme HNV existente în
România.
FACTORII CE CONCUR LA OBTINEREA PRODUCTIEI FURAJERE Cadrul natural,
fondul funciar al României i potenialul terenului agricol pretabil
produciei de furaj. Pajitea i i producerea furajelor în contextul
schimbrilor climatice. Cadrul organizatoric al procesului producie
vegetale în România. Sisteme de agricultur practicate în
Metode de predare
Observaii
activitatea de producere a furajelor – concepte si obiective.
Factori abiotici, biotici si tehnologici. Specia, soiul/hibridul,
smâna factori biologici ai productiilor vegetale. Ciclul
biogeochimic al unor elemente in natura – particularitati in cazul
agroecosistemelor. Bilanul N, P – în cadrul unei exploataii
agro-zootehnice. Cerine de eco-condiionalitate i msuri de
management în sistemul producerii de furaje în zonele cu handicap
natural i în zonele vulnerabile la nitrai.
SISTEME FURAJERE UTILIZATE ÎN CRETEREA BOVINELOR. Pajiti versus
culturi anuale în producerea furajelor complementaritate sau
alternativ în structura de culturi furajere. Sistemul bazat pe
producia de masa verde din pajiti. Multifuncionalitatea pajitilor.
Pajiti cu Înalt Valoare Natural (HNV). Sistemul furajer porumb –
iarb. Sistemul furajer bazat predominant pe porumb.
Plante furajere de tip C3 i C4 – particulariti fiziologice,
tehnologice (ex. folosirea eficient a apei - water use efficiency)
i fenologice – utilizri în actualele condiii climatice.
Amestecurile de graminee i leguminoase furajere perene. Influena
factorilor tehnologici – specie, soi, hibrid, sistem de
fertilizare, fenofaza de recoltare asupra particularitilor
morfologice, fiziologice i asupra compoziiei chimice i a calitii la
graminee i leguminoase.
Cereale – posibiliti de utilizare ca i mas verde, siloz.
Sortimentul de plante, particulariti morfologice i fiziologice i
influena factorilor tehnologici – specie, soi, hibrid, sistem de
fertilizare, fenofaza de recoltare asupra compoziiei chimice i a
calitii diferitelor tipuri de furaj.
Optimizarea structurii de culturi furajere în acord cu nevoile de
furaj, condiiile ecopedologice ale unei zone i cerinele de
management impuse atât de Bunele Condiii Agricole, i de Mediu cât i
de Cerinele de eco-condiionalitate.
Managementul punatului – corelarea cu sisteme de punat.
Particulariti morfologice, biologice, fiziologice i biochimice ale
plantelor consumate prin punat.
Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Expunere
interactiv; prezentare Power Point
2 prelegeri 2 prelegeri 2 prelegeri 2 prelegeri 2 prelegeri
8.2.LUCRRI PRACTICE Numr de ore – 28
1 Aprecierea în câmp a respectrii calitii i execuiei unor lucrri
tehnologice specifice culturilor agricole de toamn, incluse în
SCHEMELE DE PLAT I MSURILE DE SPRIJIN i în conformitate cu Bunele
Condiii Agricole i de Mediu i cu Cerinele de
ecocondiionalitate.
2 Recunoasterea unor specii de plante furajere anuale si perene pe
baza unor caractere morfologice în stadiile vegetativ i generativ.
Aprecierea calitii pajitilor permanente. Bonitarea pajitilor.
3 Cunoaterea etapelor realizrii AMENAJAMENTULUI PASTORAL i
Lucrare practic în teren Lucrare practic în teren Lucrare practic
în teren
2 lucrri practice (4h) 1 lucrare practic (2h) 1 lucrare practic
(2h)
4
stabilirea msurilor de management în acord cu bonitatea pajitilor i
cu msurile impuse de angajamentele pentru SCHEMELE DE PLAT I
MSURILE DE SPRIJIN asumate de fermieri
4 Alctuire unor amestecuri de poacee si fabacee perene in scopul
realizarii unor pajiti temporare cu diferite moduri de folosire –
cosit, punat. Intocmirea fiei tehnologice a pajitei
temporare.
5 Stabilirea calendarului de fertilizare a
culturilor furajere. Calculul compoziiei chimice a gunoiului de
grajd la diferite specii de animale în N, P, K. Conversia
diferitelor specii de animale în UVM. Bilanul global al unor
elemente N, P, C la nivelul exploataiei.
6 Proiectarea unor structuri de culturi furajere anuale i perene în
vederea asigurrii necesarului de furaje suculente, fibroase,
concentrate i grosiere. Intocmirea unor fie tehnologice.
7 Prezentarea structurii bazei furajere pentru o exploataie
zootehnic i analiza tehnic a elementelor proiectate.
Lucrare de laborator Lucrare de laborator Lucrare de
laborator-Studiu de caz – dezbatere. Prezentarea rezultatelor
studiului de caz
1 lucrare practic (2h) 1 lucrare practic (2h) 1 lucrare practic
(1h) 1 lucrare practic (1h)
Bibliografie Obligatorie:
1. Barnes R., et al., 2007, Forages, The science of grassland
agriculture. Vol II, 6-th edition. Blackwell Publishing. 2. Bhatti
J.S. et al., 2006, Climate change and managed ecosystems. CRC. 3.
Huyghe C., 2005, Prairies et cultures fourrageres en France-entre
logiques des production et enjeux territoriaux. Editions INRA. 4.
Loustau- Vignau L. et C. Huyghe, 2008, Strategies fourrageres.
Editions France Agricole. 5. Mathieu M., 2003, Luzerne- culture,
recolte, conservation utilisation. Editions France Agricole.Muntean
L. S., colab., 2005 – Baz
ecologice. Ed. Risoprint, Cluj Napoca. 6. Muntean L. S., colab.,
2010 – Fitotehnie. Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti. 7. Puia I.,
si colab., 2001 – Agroecologie si ecodezvoltare. Ed. AcademicPres
Cluj Napoca 8. Rotar I., Roxana Vidican, N. Sima, 2005 – Cultura
pajistilor si a plantelor furajere – Ghid practic. Ed. Risoprint
Cluj Napoca 9. Sima N., 2006 – Ecopratologie. Ed. Accent, Cluj –
Napoca 10. Sima N., 2015, Obinerea i valorificarea produciilor
vegetale – Manual didactic. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca. 11. Sima
N., 2015, Valorificarea pajitilor permanente. Pajiti de Festuca
rubra din Munii Cindrel. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca. 12. Sima N.,
2016-2017, note de curs.
Bibliografie Facultativ:
1. Berca M., 2004 – Managementul integrat al buruienilor. Ed. Ceres
Bucureti. 2. Calvet R., i colab., 2005 – Les pesticides dans le
sol. Consequences agronomiques et environnementales. Editions
France Agricole. 3. Carlier L., si colab., 1998 – Pentru productii
mai bune de furaje. Ed. Risoprint Cluj Napoca. 4. Gu P., i colab.,
(2004) – Sisteme de semnat, fertilizat i întreinere a culturilor.
Ed. Risoprint, Cluj Napoca. 5. Moga I., Maria Schitea, 2005 –
Tehnologii moderne de producere a seminelor la plante furajere. Ed.
Ceres Bucureti.
www.madr.ro 9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile
reprezentanilor comunitilor epistemice, asociailor profesionale i
angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Coninutul curriculei disciplinei este actualizat pe msura apariiei
noutilor tiinifice, respectiv odat cu apariia unor
modificri legislative în domeniul produciei vegetale- producerea
furajelor. în acest sens se desfoara o activitate
continu de documentare i cercetare în cadrul unor proiecte de
cercetare ce prezint, atât un caracter interdisciplinar, cât
i transdisciplinar. Rezultatele acestor activiti sunt prezentate în
cadrul unor manifestri tiinifice naionale i
internaionale, precum i în cadrul unor workshop-uri organizate la
solicitarea fermierilor sau a instituiilor interesate.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare
10.3.
Pondere din nota final
10.4. Curs Situatia actuala si perspectivele agriculturii pe plan
mondial si in Verificare 70%
ROMANIA. Factorii ce influenteza obtinerea productiei vegetale.
Factori abiotici, biotici si tehnologici. Specia, soiul/hibridul,
smâna factori biologici ai productiilor vegetale. Ciclul
biogeochimic al unor elemente in natura – particularitati in cazul
agroecosistemelor. Sisteme furajere utilizate în creterea
bovinelor. Sistemul bazat pe producia de masa verde din pajiti.
Sistemul furajer porumb – iarb. Sistemul furajer bazat predominant
pe porumb. Amestecurile de graminee i leguminoase furajere perene.
Influena factorilor tehnologici – specie, soi, hibrid, sistem de
fertilizare, fenofaza de recoltare asupra particularitilor
morfologice, fiziologice i asupra compoziiei chimice i a calitii la
graminee i leguminoase. Cereale – posibiliti de utilizare ca i mas
verde, siloz. Sortimentul de plante, particulariti morfologice i
fiziologice i influena factorilor tehnologici asupra compoziiei
chimice i a calitii diferitelor tipuri de furaj. Managementul
punatului. Sisteme de punat. Particulariti morfologice, biologice,
fiziologice i biochimice ale plantelor consumate prin punat.
10.5. Laborator Aprecierea calitii pajitilor permanente. Bonitarea
pajitilor. Alcatuire unor amestecuri de poacee si fabacee perene in
scopul realizarii unor pajiti temporare cu diferite moduri de
folosire – cosit, punat. intocmirea fiei tehnologice. Proiectarea
unor structuri de culturi furajere anuale i perene în vederea
asigurrii necesarului de furaje suculente, fibroase, concentrate i
grosiere. Intocmirea unor fie tehnologice. Prezentarea structurii
bazei furajere pentru o exploataie zootehnic i analiza tehnic a
elementelor proiectate.
Prezentare studiului de caz. 30%
10.7. Standard minim de performan Cunoaterea particularitilor
biologice, a cerinelor ecologice la speciile studiate i a etapelor
unei tehnologii cadru de cultur pentru speciile furajere anuale i
perene. Capacitatea de a întocmi o structur de culturi furajere în
vederea asigurrii necesarului de mas verde pentru una dintre
speciile de rumegtoare. Obtinerea notei de trecere la verificarile
pe parcurs este conditie de promovabilitate.
1 Ciclul de studii- se alege una din variantele-
Licenta/Master/Doctorat 2 Regimul disciplinei (continut)- pentru
nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina
fundamentala), DD ( disciplina din domeniu), DS ( disciplina de
specialitate ), DC ( disciplina complementara). 3 Regimul
disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele – DI (
disciplina obligatorie) DO ( disciplina optionala) DFac (
disciplina facultativa). 4 Un credit este echivalent cu 25-30 de
ore de studiu ( activitati didactice si studiu individual).
6
Titular lucrari laborator/seminarii Prof. Dr. Nicuor – Flavius
SIMA
Data avizrii în departament
1
2. Date despre disciplin
2.2. Titularul activitilor de curs Conf.dr.ing. Daniela Ladoi 2.3.
Titularul activitilor de proiect Conf.dr.ing. Daniela Ladoi 2.4.
Anul de studiu
I 2.5. Semestrul
Continut2 DS
Obligativitate3 DI
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor
didactice)
4. Precondiii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Acvacultur
4.2. de competene
Masterandul trebuie s dein cunotine referitoare la tehnologiile de
cretere i reproducere a petilor i la metodologia de obinere i
procesare a produselor acvatice
5. Condiii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfurare a cursului
Curs interactiv între parteneri profesor-masterand. În cazul
activitii didactice desfurate on-line se adapteaz metodele de
predare.
5.2. de desfurare a proiectului Activitate individual de elaborare
a proiectului conform tematicii abordate i a modalitilor de
derulare a fazelor proiectului. În cazul activitii didactice
desfurate on-line se adapteaz metodele de predare.
3.1. Numr de ore pe sptmân– forma cu frecven 1 din care: 3.2. curs
1 3.3. seminar/ laborator/ proiect 1
3.4.Total ore din planul de invatamant 28 din care: 3.5.curs 14
3.6.seminar/laborator 14 Distribuia fondului de timp 3.4.1.Studiul
dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 35 3.4.2.
Documentare suplimentar în bibliotec, pe platformele electronice de
specialitate i pe teren 15 3.4.3. Pregtire seminare/ laboratoare/
proiecte, teme, referate, portofolii i eseuri 25 3.4.4.Tutoriala 7
3.4.5.Examinri 15 3.4.6. Alte activiti 3.7. Total ore studiu
individual 97 3.8. Total ore pe semestru 125 3.9. Numrul de
credite4 5
2
2
Masterandul trebuie s cunoasc terminologia de specialitate aferent
managementului de cretere i exploatare a petilor i a celorlalte
organisme acvatice care intr în hrana omului. S fie în msur s
proiecteze obiective piscicole în toate sistemele de cretere i
exploatare S stpâneasc elaborarea, implementarea i monitorizarea
proceselor tehnologice specifice exploatrii petilor i a altor
organisme acvatice.
C om
pe te
n e
tra ns
ve rs
al e S fie în msur s managerieze o exploataie piscicol indiferent
de sistem sau nivel productiv
S demonstreze abiliti pentru asigurarea serviciilor de consultan i
extensie în domeniul exploatrii petilor i a altor organisme
acvatice S fie la curent cu noile realizri în domeniul
acvaculturii
7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor
specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei
S-i însueasc cunotinele referitoare la proiectarea unei exploataii
piscicole i a tehnologiilor performante la nivelul exigenelor
actuale
7.2. Obiectivele specifice
S cunoasc condiiile necesare pentru înfiinarea unei exploataii
piscicole S fie în msur s asigure un management performant S poat
implementa o tehnologie modern la nivel de exploataie piscicol S
poat asigura servicii de consultan i extensie în domeniul
acvaculturii
8. Coninuturi
8.1.CURS Numr ore- 14 Direcii, orientri i perspective în domeniul
acvaculturii pe plan mondial i naional Cele mai noi performane
realizate în domeniul acvaculturii Posibiliti de valorificare
superioar a bazinelor acvatice naturale i artificiale prin creterea
petilor i a altor organisme acvatice Implementarea Planului Naional
Strategic pentru Pescuit i Acvacultur în conformitate cu politica
comun de pescuit (PCP) Creterea, exploatarea i valorificarea
petilor prin sistemele superintensive Extinderea exploataiilor
sturionicole i a altor specii în curs de aclimatizare în bazinele
acvatice sistematice Creterea petilor în condiii de mediu
controlate i recircularea apei în spaii închise Posibiliti de
cretere a productivitii în piscicultur prin executarea unor
operaiuni agrotehnice moderne la nivelul fiecrui bazin în parte
Posibiliti de cretere a unor specii de peti rpitoari în sistemul de
monocultur prin adoptarea celor mai moderne tehnologii Tendine i
metode de conservare a materialului seminal în vederea ameliorrii
rapide a materialului biologic Utilizarea vaccinurilor de ADN în
vederea reducerii pierderilor cauzate de diferite boli
Implementarea metodei HACCP în circuitul produselor acvatice
Trasabilitatea în lanul alimentar al organismelor acvatice de la
recoltare la procesare i valorificare Sistemul de management pentru
sigurana alimentelor de origine acvatic
Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere
Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere
Prelegere Prelegere
1 prelegere 1 prelegere 1 prelegere 1 prelegere 1 prelegere 1
prelegere 1 prelegere 1 prelegere 1 prelegere 1 prelegere 1
prelegere 1 prelegere 1 prelegere 1 prelegere
3
8.2. PROIECT Numr de ore – 14 Nominalizarea temelor de proiect pe
sistem de exploataii i specii de organisme acvatice Stabilirea
condiiilor de ordin geologic, topografic, hidrologic i economic
necesare pentru înfiinarea unei exploataii acvacole Elaborarea
fluxului tehnologic în funcie de dimensiunea i sistemul de
exploatare a unitilor cu profil acvatic Alegerea i implementarea
principalelor amenajri i construcii, în funcie de tematica fiecrui
masterand în parte Stabilirea cheltuielilor pentru proiectele de
investiii la unitile nou construite sau extinderea i modernizarea
celor existente Întocmirea necesarului de furaje i medicamente i
stabilirea programului i modalitilor de distribuire Echipamente i
instalaii noi care conduc la îmbuntirea calitii produselor acvatice
Stabilirea bilanului economic estimativ pe fiecare exploataie în
parte Finalizarea proiectelor
Proiect
Proiect
Proiect
Proiect
Proiect
Proiect
Proiect
Proiect
Proiect
1 lucrare 2 lucrri 2 lucrri 2 lucrri 1 lucrare 2 lucrri 2 lucrri 1
lucrare 1 lucrare
Bibliografie Obligatorie:
1. Bud I., M., Bura, A., Bud, Daniela Ladosi, Alina Totoianu-(2001)
Pestii si tainele umbrelor subacvatice,
Editura Ceres, Bucureti. 2. Bud I. i col. (2010) – Tratat de
creterea petilor. Ed. Texte. 3. Jurc I. (2006) – Procesarea i
controlul calitii produselor acvacole. Ed. AcademicPres,
Cluj-Napoca. 4. Ladosi Daniela , Ladosi Ioan (2005)- Acvacultura
speciala, Editura Risoprint, Cluj-Napoca 5. Man C. (2006) – Igien
piscicol. Ed. Risoprint Cluj-Napoca. 6. teca Gh., I. Bud, V. Vldu
(2009) – Igiena i controlul calitii produselor acvatice. Ed.
Risoprint Cluj-Napoca.
Bibliografie Facultativ:
1. Baba A.I., C. Ctoi (2003) – Morfopatologie general. ed.
AcademicPres, Cluj-Napoca. 2. Munteanu Gabriela (2003) – Tratat de
ihtiopatologie. Ed. Excelsior Art, Timioara. 3. Metaxa Isabelle
(2003) – Asigurarea i controlul calitii mîn acvacultur. ed. Pax
Aura Mundi, Galai. 4. Nicolescu Carmen (2002) – Microbiologia
apelor i a produselor acvatice. Ed.Ccetatea de Scaun, Târgovite. 5.
ara A. (2007) – Alimentaia raional a animaleor de ferm. Ed.
Risoprint Cluj-Napoca. 6. Vlaic A. (2007) – genetica petilor. Ed.
Risoprint, Cluj-Napoca.
9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile
reprezentanilor comunitilor epistemice, asociailor profesionale i
angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
In vederea identificarii unor cai de modernizare si imbunatatire
continua a predarii si a continutului cursurilor, cu cele mai
actuale teme, cadrele didactice participa la diferite întruniri
anuale din cadrul simpozioanelor naionale i internaionale în
domeniul acvaculturii unde se intalnesc cu cercettori în domeniul
zootehniei i acvaculturii precum si cu fermieri i oameni de afaceri
interesai de acvacultura.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare
10.3.
Pondere din nota final
10.4. Curs S poat implementa o tehnologie modern la nivel de
exploataie piscicol S cunoasc condiiile necesare pentru înfiinarea
unei exploataii piscicole
Test scris În funcie de situaie, metodele
de evaluare vor fi on-line
70 %
Întocmirea i susinerea proiectului
30%
4
4
date impuse. de evaluare vor fi on-line 10.6. Standard minim de
performan: Stpânirea la nivel acceptabil a cunotinelor de
specialitate.
1 Ciclul de studii- se alege una din variantele-
Licenta/Master/Doctorat 2 Regimul disciplinei (continut)- pentru
nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina
fundamentala), DD ( disciplina din domeniu), DS ( disciplina de
specialitate ), DC ( disciplina complementara). 3 Regimul
disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele – DI (
disciplina obligatorie) DO ( disciplina optionala) DFac (
disciplina facultativa). 4 Un credit este echivalent cu 25-30 de
ore de studiu ( activitati didactice si studiu individual).
Data completrii Sept. 2020
Titular proiect
1. Date despre program 1.1. Instituia de învmânt superior
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar din Cluj-Napoca
1.2. Facultatea Zootehnie i Biotehnologii 1.3. Departamentul tiine
Tehnologice 1.4.Domeniul de studii Zootehnie 1.5.Ciclul de studii1)
Masterat 1.6.Specializarea/ Programul de studii Managementul
creterii animalelor i acvacultur 1.7. Forma de învmânt IF
2. Date despre disciplin
2.2. Titularul activitilor de curs ef lucr.dr. Mihai-Iacob Benea
2.3. Titularul activitilor de laborator ef lucr.dr. Cristian-Ovidiu
Coroian 2.4. Anul de studiu I
M 2.5. Semestrul I
2.7. Regimul disciplinei
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor
didactice)
4. Precondiii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Nutriia i alimentaia animalelor, Nutriia i
alimentaia organismelor acvatice, Fiziologie animal, Producerea i
conservarea furajelor, Informatic, Biochimie animal.
4.2. de competene Masterandul trebuie sa aib cunostine referitoare
la procedeele moderne de producere i conservare a furajelor,
cerinele nutriionale la animalele de ferm i peti, utilizarea de noi
resurse furajere i aditivi cu efecte de biostimulare în alimentaia
animalelor de ferm i a petilor.
5. Condiii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfurare a cursului Cursul este interactiv, masteranzii
pot adresa întrebri referitoare la continutul expunerii. Deasemenea
profesorul adreseaz întrebri masteranzilor cu privire la tematica
cursului. Disciplina universitara impune respectarea orei de
începere i terminare a cursului. Nu sunt tolerate nici un fel de
alte activiti pe durata prelegerii, telefoanele mobile s fie
închise. În cazul cursurilor desfurate on-line se adapteaz metodele
de predare.
5.2. de desfurare a laboratorului La lucrrile practice fiecare
masterand va desfaura o activitate individual cu privire la
modelele matematice i de programare destinate optimizrii nutriiei i
alimentaiei animalelor pe specii, categorii de vârst i sisteme de
exploatare; calculul necesarului de substane nutritive i aditivi
furajeri pentru diferite specii i categorii de animale i efectuarea
unor analize chimice de mare finee a nutreurilor i controlul de
calitate a lor. Disciplina academic se impune pe toat durata de
desfurare a lucrrilor.
3.1. Numr de ore pe sptmân– forma cu frecven 4 din care: 3.2. curs
1 3.3. laborator 3
3.4.Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5.curs 14
3.6. laborator 42 Distribuia fondului de timp ore 3.4.1.Studiul dup
manual, suport de curs, bibliografie i notie 40 3.4.2. Documentare
suplimentar în bibliotec, pe platformele electronice de
specialitate i pe teren 25 3.4.3. Pregtire seminare/ laboratoare/
proiecte, teme, referate, portofolii i eseuri 25 3.4.4.Tutoriala 14
3.4.5.Examinri 15 3.4.6. Alte activiti 3.7. Total ore studiu
individual 119 3.8. Total ore pe semestru 175 3.9. Numrul de
credite4 7
2
În cazul lucrrilor practice desfurate on-line se adapteaz metodele
de predare. 6. Competene specifice acumulate
C om
pe te
n e
pr of
es io
na le
Aplicarea unor metode moderne i eficiente de preparare a unor
categorii de nutreuri i producere a nutreurilor combinate pentru
diferitele specii de animale, categorii de vârst i sisteme de
exploatare. Evaluarea efectelor unor factori antinutriionali din
furaje asupra produciei, calitii i siguranei alimentare a omului.
Aplicarea celor mai noi tehnologii de nutriie i alimentaie la
animalele de ferm i peti.
C om
pe te
n e
tra ns
ve rs
al e
Elaborarea celei mai eficiente metode de stabilire a cerinelor
nutriionale pentru diferite specii de animale i peti. Aplicarea
unor metode moderne i eficiente de evaluare a calitii nutreurilor
în scopul obinerii unor produse animaliere de calitate cu efecte
benefice asupra sntii omului. Elaborarea celor mai eficiente metode
de utilizare de noi resurse furajere în scopul biostimulrii
produciei animaliere.
7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor
specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei Introducerea studenilor în
domeniul procedeelor eficiente de recoltare, prelucrare, conservare
i administrare a furajelor în funcie de specie, vârst i starea
fiziologic a animalelor; cunoaterea metodelor moderne i eficiente
de producere a nutreurilor combinate complete i de completare;
utilizarea amestecurilor furajere unice; utilizarea unor aditivi
furajeri în alimentaia animalelor i a petilor. Însuirea metodelor
actuale de evaluare a calitii nutreurilor destinate animalelor de
ferm i petilor. Cunoaterea efectelor factorilor antinutriionali din
furaje asupra produciei, calitii i siguranei alimentare a omului i
a metodelor moderne de stabilire a cerinelor nutriionale la animale
i peti.
7.2. Obiectivele specifice Cunoaterea concepiilor i orientrilor noi
în producerea, conservarea, administrarea i controlul calitii
furajelor. Orientri de actualitate i perspective în nutriia i
valorificarea hranei la speciile de animale de ferm i peti.
8. Coninuturi
8.1.CURS Numr de ore – 14 Concepii i orientri noi în producerea,
conservarea i administrarea furajelor Procedee eficiente de
recoltare, prelucrare i administrare a furajelor verzi, fibroase,
boabelor de cereale i leguminoase în funcie de specie, vârst i
stare fiziologic Metode moderne i eficiente de producere a
nutreurilor combinate complete i de completare (concentratele
P.V.M. i premixurile) la diferite specii de animale i peti
Actualiti în producerea i administrarea unor aditivi furajeri în
alimentaia animalelor i a petilor Metode actuale de evaluare a
calitii nutreurilor destinate animalelor de ferm i peti (metode
chimice i biologice) Metode actuale de stabilire a cerinelor
nutriionale pentru diferite producii la animalele de ferm i peti.
Orientri de actualitate i perspective în nutriia i valorificarea
hranei la diferitele specii i categorii de animale i peti.
Metode de predare
Observaii
1 prelegere 1 prelegeri 1 prelegeri 1 prelegere 1 prelegere 1
prelegere 1 prelegere
3
8.2.LUCRRI PRACTICE Numr de ore – 42 Controlul chimic al calitii
nutreurilor (determinarea coninutului în animoacizi, vitamine,
macro i microelemente, acizi grai) Controlul micologic al
nutreurilor (controlul infestrii nutreurilor cu mucegaiuri i
efectuarea controlului micologic) Controlul micotoxicologic i al
contaminrii nutreurilor cu pesticide (metode chimice) Tehnica
preparrii amestecurilor unice de nutreuri pentru taurine i ovine
Stabilirea necesarului de aditivi furajeri pe specii i categorii de
vârst. Optimizarea pe calculator a nutritiei si alimentatiei la
diferite specii i categorii de animale (taurine, ovine, porcine,
psri i peti) în diferite sisteme de cretere i exploatare.
Efectuarea de analize de laborator Examen microscopic i analize de
laborator Efectuarea de analize de laborator Efectuare calcule
Efectuare calcule Optimizare pe calculator
4 lucrari laborator 3 lucrari laborator 3 lucrri laborator 2
lucrare laborator 3 lucrari laborator 6 lucrri laborator
Bibliografie Obligatorie:
1. Guillaume J., 1999 Nutriia i alimentaia petilor i crustaceelor
INRA Paris 2. Halga P. i col. 2005 Nutriie i alimentaie animal, Ed.
Alfa Iai 3. Jeroch H, i col. 2008, Bazele nutriiei i alimentaiei
animalelor de ferm, Ed. Solness Timioara 4. Pop M.I., 2006, Aditivi
furajeri, Ed. Tipo Moldova Iai 5. Pop M.I., P.Halga, Teona
Avarvarei 2006, Nutriia i alimantaia animalelor, vol. 1, 2, 3,Ed.
Tipo Moldova Iai 6. ara A., Antonia Odagiu, 2005, Controlul calitii
nutreurilor, Ed. Academic Press Cluj-Napoca
7. ara A., Benea M.,2013, Alimentaia animalelor, ediia a II
revizuit i adugit, Ed. Risoprint Cluj-Napoca 8. tef Lavinia, 2008,
Nutreurile combinate în alimentaia suinelor i a psrilor, Ed. Mirton
Timioara 9. Surai P., 2006, Selenium in nutrition and health, Ed.
Nottingham University Press
Bibliografie Facultativ:
1. Drînceanu D., 2000 Biotehnologii în alimentaia animalelor, Ed.
Eurobit Timioara 2. Pan C., 2000 Biotehnologii în nutriia i
alimentyaia animalelor, Ed. Coral Sanivet Bucureti
3. Srndan H., Drânceanu D., 1996 Fiziologia nutriiei i alimentaia
la rumegtoare, Ed. Mirton Timioara 4. Stoica I., 2001, Nutriia i
alimentaia animalelor, Ed. Coral Sanivet Bucureti
9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile
reprezentanilor comunitilor epistemice, asociailor profesionale i
angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
În vederea modernizrii i îmbuntirii tematicii cursului i a
lucrrilor practice, cadrele didactice particip la simpozioanele
internaionale organizate la Institutul Naional de Cercetare
Dezvoltare pentru Biologie i Nutriie animal Baloteti, fiind
dezbtute aspecte actuale i de perspectiv privind folosirea
procedeelor moderne de producere a furajelor i utilizarea de noi
resurse furajere biostimulatoare în alimentaia animalelor de ferm i
a petilor.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare
10.3.
Pondere din nota final
10.4. Curs Cunoaterea procedeelor eficiente de recoltare,
prelucrare, conservare i administrare a furajelor în funcie de
specie, vârst i stare fiziologic. Însuirea metodelor moderne i
eficiente de producere a nutreurilor combinate complete i de
completare, a amestecurilor unice de furaje i a unor aditivi
furajeri.
Examen scris
70%
4
Cunoaterea metodelor actuale de evaluare a calitii nutreurilor la
diferite specii de animale i peti i a metodelor actuale de
stabilire a cerinelor nutriionale. Cunoaterea orientrilor de
actualitate i perspective în nutriia i valorificarea hranei la
diferite specii de animale i peti.
10.5. Laborator Controlul calitii nutreurilor (controlul chimic,
micologic i micotoxicologic i al contaminarii cu pesticide).
Stabilirea necesarului de aditivi furajeri pentru diferite specii
de animale i peti. Însuirea tehnicilor de optimizare pe calculator
a raiilor i reetelor furajere pentru animalele de ferm i
peti.
Este prevazut un colocviu cu privire la criteriile de
evaluare
prezentate
30%
10.6. Standard minim de performan Însuirea cunotinelor predate la
curs i lucrri practice la un nivel acceptabil. Obinerea notei de
trecere la curs i lucrrile practice este condiie de
promovabilitate.
Data completrii 09.09.2020
Titular lucrri laborator ef lucr.dr. Cristian-Ovidiu Coroian
Data avizrii în departament .......................
Nr.__________din _________ Formular USAMV 0305010106
2. Date despre disciplin
Biotehnologii aplicate în reproducia la animale i acvacultur
2.2. Titularul activitilor de curs Prof. dr. Marius Zhan 2.3.
Titularul activitilor de seminar/ laborator/ proiect
Prof. dr. Marius Zhan
2.6. Tipul de evaluare Continua
2.7. Regimul disciplinei
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor
didactice)
4. Precondiii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Reproducia animalelor, Însmânri artificiale,
Reproducia organismelor acvatice, Ameliorarea animalelor, Anatomie,
histologie, embriologie, Ihtiologie, Genetic animal, Biochimie,
Fiziologie animal, Limbi moderne
4.2. de competene Utilizarea fundamentelor teoretice de
specialitate pentru înelegerea i dirijarea proceselor biologice din
sfera genital la mamifere i peti.
5. Condiii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfurare a cursului Cursul se desfoar on-line i se bazeaz
pe expunerea oral i prezentare Power Point pe platforma Google
Meet. Studenii pot adresa întrebri referitoare la coninutul
expunerii i au obligaia de a ine camerele video deschise pe toat
durata cursului.
5.2. de desfurare a seminarului/ Seminariile se desfoar on-line i
se bazeaz pe expunerea oral i prezentare
3.1. Numr de ore pe sptmân– forma cu frecven 3 din care: 3.2. curs
1 3.3. seminar/ laborator/ proiect 2
3.4.Total ore din planul de invatamant 42 din care: 3.5.curs 14
3.6.seminar/laborator 28 Distribuia fondului de timp ore
3.4.1.Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 40
3.4.2. Documentare suplimentar în bibliotec, pe platformele
electronice de specialitate i pe teren 20 3.4.3. Pregtire seminare/
laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii i eseuri 40
3.4.4.Tutoriala 10 3.4.5.Examinri 22 3.4.6. Alte activiti 3.7.
Total ore studiu individual 132 3.8. Total ore pe semestru 175 3.9.
Numrul de credite4 7
laboratorului/ proiectului Power Point pe platforma Google Meet.
Studenii pot adresa întrebri referitoare la coninutul expunerii i
au obligaia de a ine camerele video deschise pe toat durata
seminarului.
6. Competene specifice acumulate
Dirijarea ciclurilor sexuale la animale. Utilizarea metodelor
biotehnologice pentru îmbuntirea performanelor de reproducie la
diferite specii de peti. Obinerea de ovulaii multiple la animale.
Aplicarea metodelor specifice pentru obinerea, cultivarea,
micromanipularea i conservarea germoplasmei animale.
C om
pe te
n e
tra ns
ve rs
al e Realizarea unui plan de aciune pe baze economice pentru
planificarea i coordonarea activitii din domeniul
reproduciei animalelor i petilor. Planificarea necesarului privind
resursa uman în reproducia animalelor.
7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor
specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei Însuirea cunotinelor
teoretice i crearea aptitudinilor practice pentru dirijarea
ciclurilor sexuale, recoltarea, aprecierea i transferul embrionilor
la femelele receptoare; Motivarea pe aceast baz a interveniilor
tehnologice, realizarea deprinderilor practice, motivate teoretic
privind dirijarea reproducerii.
7.2. Obiectivele specifice Cunoaterea i aplicarea metodelor de
conservare de lung, respectiv scurt durat a germoplasmei
animalelor; Obinerea embrionilor in vitro: recoltarea i cultivarea
ovocitelor, prepararea materialului spermatic, fecundaia in vitro,
cultura embrionilor preimplantaionali. Dirijarea reproduciei la
pesti
8. Coninuturi
8.1.CURS Numr de ore – 14 Biotehnica dirijrii ciclurilor estrale la
femelele animalelor de ferm Inducerea poliovulaiei i insiminarea
femelelor donatoare de embrioni Recoltarea i aprecierea calitii
embrionilor produi in vivo Recoltarea maturarea i aprecierea
calitii ovocitelor destinate programelor FIV Prepararea
materialului spermatic destinat producerii in vitro a embrionilor-
Procese implicate în activarea spermatozoizilor Sisteme de cultur i
dezvoltarea embrionilor produi in vivo sau in vitro pân la stadiul
de blastocist eclozat Bazele biologice ale programelor FIV.
Evaluarea i interceptarea rezultatelor Biotehnici de conservare a
ovocitelor i embrionilor Biotehnici de transfer a embrionilor la
femelele receptoare Alte biotehnologii asociate transferului de
embrioni Inducerea ovulaiei i spermiaiei prin manipulare endocrin a
petilor Tehnici asistate de fecundaie in vitro la peti
Crioconservarea fondului genetic la peti Micromanipularea
embrionilor
Metode de predare
1 prelegere
8.2.LUCRRI PRACTICE / SEMINARII Numr de ore – 28 Aprecierea,
selecia i managementul femelelor incluse în programele de transfer
de embrioni. Scheme practice pemtru dirijarea cioclurilor estrale
la femelele animalelor de ferm. Practica recoltrii embrionilor prin
metode nechirurgicale Aspecte practice privind prepararea
materialului spermatic. Tehnici de laborator pentru capacitarea
spermatozoizilor. Practica recoltrii, maturrii i aprecierii calitii
ovocitelor destinate programelor FIV. Tehnici de fertilizare in
vitro. Aprecierea reuitei fertilizrii , a calitii ovocitelor i
embrionilor. Tehnici e cultur i cocultur a emmbrionilor pân la
stadiul de blastocist eclozat. Aplicaii practice ale tehnicilor de
conservare a ovocitelor i embrionilor. Practica transferului de
embrioni. Produse hormonale utilizate în dirijarea funciei de
reproducie i utilizarea lor la diferite specii de peti. Realizarea
fecundaiei in vitro la peti utilizând tehnica ICSI. Metode de
crioconservare a icrelor embrionate. Tehnici de micromanipulare a
embrionilor.
Metode de predare
2 ore 1 lucrare de laborator
1 lucrare de laborator 1 lucrare de laborator
1 lucrare de laborator 1 lucrare de laborator
1 lucrare de laborator 1 lucrare de laborator
1 lucrare de laborator
1 lucrare de laborator
1 lucrare de laborator 1 lucrare de laborator 1 lucrare de
laborator
1 lucrare de laborator 1 lucrare de laborator
Bibliografie Obligatorie: 1. Ladoi I. (1999) - Embriotehnologie
animal, Ed. Victor Melenti, Cluj 2. Pcal N. (1998) - Transferul de
embrioni la mamifere, Ed. Helicon, Timioara 3. Vintil I. (2005) -
Transfer de embrioni i biotehnologii asociate, Ed. Orizonturi
Universitare, Timioara Bibliografie Facultativ: 1. Cean A. i A.
Ivan (2011) - Biotehnologii asociate embrionului. Ed. Orizonturi
Universitare, Timioara 2. Curtis L. John (1991) - Cattle embryo
transfer procedure. Academic Press Inc. San Diego 3. Day G. John,
Stacey G. (2007) - Cryopreservation and freeze-drying protocols –
Second edition. Humana Press
Inc., Totowa, New Jersey 4. Gordon I. (1994) - Laboratory producion
of cattle embryos, CAB International, UK 5. Groza I. (1996) -
Actualiti i perspective în biotehnologia transferului de embrioni
la specia ovin, Ed. Ceres,
Bucureti 6. Sandor ., M. Checiu, I. Fazakas-Todea (1984) -
Embriologia i teratologia experimental a mamiferelor de
laborator, Ed. Academiei, Bucureti 9. Coroborarea coninuturilor
disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitilor epistemice,
asociailor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul
aferent programului
Pentru îmbuntirea continu a predrii i a coninutului cursului, cu
cele mai actuale teme i probleme practice, cadrele didactice
particip la reuniuni ale European Society for Domestic Animal
Reproduction i la Simpozioanele anuale organizate de facultile de
profil din consoriul USAMV, unde se dezbat aspecte actuale i de
perspectiv ale transferului de embrioni în context naional i
internaional.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare
10.3.
Pondere din nota final
10%
Însuirea cunotinelor Verificare pe parcurs 50% 10.5.
Seminar/Laborator Mod de lucru Evaluare formativ (observare
10%
curent) Colocviu Referate de specialitate (întocmire
i prezentare) 30%
10.6. Standard minim de performan Coordonarea activitii de
reproducie la o specie de interes din domeniul zootehnic pe baza
teoriilor i metodelor specifice.
1 Ciclul de studii- se alege una din variantele-
Licenta/Master/Doctorat 2 Regimul disciplinei (continut)- pentru
nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina
fundamentala), DD ( disciplina din domeniu), DS ( disciplina de
specialitate ), DC ( disciplina complementara). 3 Regimul
disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele – DI (
disciplina obligatorie) DO ( disciplina optionala) DFac (
disciplina facultativa). Un credit este echivalent cu 25 de ore de
studiu ( activitati didactice si studiu individual).
Data completrii 14.09.2020
Titular lucrari laborator/seminarii Prof. dr. Marius Zhan
Data avizrii în departament .......................
2. Date despre disciplin
Etic i integritate academic
2.2. Titularul activitilor de curs ef lucr. dr. Mihai uteu 2.3.
Titularul activitilor de seminar ef lucr. dr. Mihai uteu 2.4. Anul
de studiu I 2.5. Semestrul I
2.6. Tipul de evaluare VP
2.7. Regimul disciplinei
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor
didactice)
4. Precondiii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Nu 4.2. de competene Nu
5. Condiii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfurare a cursului Sal de curs dotat cu videoproiector.
Cursul se deruleaz conform orarului, respectându-se ora de începere
i de final a acestuia. Acesta este interactiv, studenii prezeni
având posibilitatea de a pune întrebri pe parcursul cursului.
Totodat studenilor le vor fi adresate întrebri pentru a se obine un
feedback în timp real privitor la activitatea de predare. În cazul
activitii didactice desfurate on-line se adapteaz metodele de
predare.
5.2. de desfurare a seminarului/ laboratorului/ proiectului
Seminariile se desfoar atât în laborator, precum i în biblioteca
universitii. În cazul activitii didactice desfurate on-line se
adapteaz metodele de predare.
3.1. Numr de ore pe sptmân– forma cu frecven 2 din care: 3.2. curs
1 3.3. seminar 1
3.4.Total ore din planul de invatamant 28 din care: 3.5.curs 14
3.6.seminar/laborator 14 Distribuia fondului de timp ore
3.4.1.Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 13
3.4.2. Documentare suplimentar în bibliotec, pe platformele
electronice de specialitate i pe teren 10 3.4.3. Pregtire seminare/
laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii i eseuri 20
3.4.4.Tutoriala 2 3.4.5.Examinri 2 3.4.6. Alte activiti - 3.7.
Total ore studiu individual 47 3.8. Total ore pe semestru 75 3.9.
Numrul de credite4 3
2
C om
pe te
n e
pr of
es io
na le
Competene de elaborare i implementare a codurilor etice i de
conduit profesional.
C om
pe te
n e
tra ns
ve rs
al e
Competene de lucru în echip, competene de comunicare, competene de
diseminare a informaiilor.
7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor
specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei Însuirea conceptelor
specifice domeniului eticii i integritii academice. Aplicarea celor
învate în domeniul eticii pentru dezvoltarea profesional i
moral.
7.2. Obiectivele specifice Dezvoltarea capacitilor de cunoatere a
principalelor puncte de vedere privind etica academic. Formarea
abilitilor de identificare i soluionare a problemelor cu implicaii
de natur etic (dileme etice). Dobândirea cunotinelor i a abilitilor
necesare pentru intelegerea, respectarea, implementarea codurilor
de etic si integritate profesional. S cunoasc legile i
reglementrile referitoare la plagiat.
8. Coninuturi
8.1.CURS Numr de ore – 14 Prezentarea tematicii, obiectivelor,
metodelor; Introducere. Ce este etica? Ce este integritatea?
Abordri interdisciplinare i integrative Tradiii etice Recunoaterea
propriilor valori Drepturi i obligaii academice Plagiatul-
identificare, forme, sanciuni Etic aplicat-discuii asupra anumitor
teme-saracie, avort, corupie, eutanasie Etic aplicat pe domeniul de
biotehnologii, ce facem bine, ce greim în profesia noastr Etica i
internetul Verificarea cunotinelor
Metode de predare
1 prelegere
1 prelegere
1 prelegere
1 prelegere
2 prelegeri
2 prelegeri
2 prelegeri
2 prelegere
1 prelegere
1 or
8.2. SEMINARII Numr de ore – 14 ore Vizitarea bibliotecii
universitii Etica publicaiilor cu caracter academic/tiinific
(introducere)
Vizit de studiu
Prezentare i discuii
Cutare în baze de date (PubMed, Web of Science, Scopus, Science
Direct) Citarea în text i întocmirea listei bibliografice
Managementul referinelor Funcionaliti ale editorului de text
Microsoft Word indispensabile redactrii materialelor cu caracter
academic Revizuirea unui text cu caracter tiinific Ghidul USAMV de
redactare a lucrrilor de licen Evitarea plagiatului Verificarea
cunotinelor
Prezentare i exerciiu
Prezentare i exerciii
Prezentare i exerciiu
Prezentare i exerciii
9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile
reprezentanilor comunitilor epistemice, asociailor profesionale i
angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
10. Evaluare
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare
10.3.
Pondere din nota final
10.4. Curs Stpânirea limbajului. Prezena la curs. Rspunsuri cât mai
corecte i mai complete la testele de verificare periodic. Abordarea
obligatorie a tuturor subiectelor de pe fia de examinare i tratarea
lor corespunztoare.
Examen scris 50%
Referat pe o tem dat 50%
10.6. Standard minim de performan Însuirea informaiilor transmise
la curs i seminar la un nivel care s permit promovarea formelor de
verificare prevzute. Obinerea notei de trecere la seminar este
conditie de promovabilitate.
1 Ciclul de studii- se alege una din variantele-
Licenta/Master/Doctorat 2 Regimul disciplinei (continut)- pentru
nivelul de licenta se alege una din variantele- DF (disciplina
fundamentala), DD (disciplina din domeniu), DS (disciplina de
specialitate ), DC (disciplina complementara); CA (Cunoatere
avansat) 3 Regimul disciplinei ( obligativitate)- se alege una din
variantele – DI (disciplina obligatorie) DO (disciplina optionala)
DFac (disciplina facultativa). 4 Un credit este echivalent cu 25-30
de ore de studiu (activitati didactice si studiu individual).
Data completrii 11.09.2020
Titular lucrari laborator/seminar ef lucr. dr. Mihai uteu
Data avizrii în
1
1. Date despre program 1.1. Instituia de învmânt superior
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara
Cluj-Napoca 1.2. Facultatea Zootehnie i Biotehnologii 1.3.
Departamentul II tiine tehnologice Zootehnie 1.4.Domeniul de studii
Zootehnie 1.5.Ciclul de studii1) Masterat 1.6.Specializarea/
Programul de studii Managmantul creterii animalelor i acvacultur
1.7. Forma de învmânt IF
2. Date despre disciplin
2.2. Titularul activitilor de curs Prof.dr. Grigore Onaciu 2.3.
Titularul activitilor de seminar/ laborator/proiect ef.lucr.dr.ing.
Eugen Jurco 2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul II
2.6. Tipul de evaluare Evaluare
sumativ
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor
didactice)
4. Precondiii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Cresterea bovinelor 1, 2 si P, Cresterea
ovinelor si caprinelor 1, 2 si P 4.2. de competene Masterandul
trebuie sa detina cunostinte referitoare la tehnologiile generale
de crestere a
animalelor de ferma producatoare de lapte i metodologia de obtinere
si procesarea productiilor animaliere
5. Condiii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfurare a cursului Cursul este interactiv , masteranzii
pot adresa intrebari referitoare la continutul expunerii.
Disciplina universitara impune respectarea orei de incepere si
terminare a cursului. Nu sunt tolerate nici un fel de alte
activitati pe durata prelegerii, telefoanele mobile sa fie inchise.
În cazul activitii didactice desfurate on-line se adapteaz metodele
de predare.
5.2. de desfurare a seminarului/ laboratorului/ proiectului
La lucrarile practice este obligatorie consultarea indrumatorului
practic, fiecare masterand va desfasura o activitate individuala cu
materialele de laborator i animale puse la dispozitie si descrise
in indrumatorul de Lucrari practice. Disciplina academica se impune
pe toata durata de desfasurare a lucrarilor practice. În cazul
activitii didactice desfurate on-line se adapteaz metodele de
predare.
3.1. Numr de ore pe sptmân– forma cu frecven 4 din care: 3.2. curs
2 3.3. seminar/ laborator/ proiect 2
3.4.Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5.curs 28
3.6.seminar/laborator 28 Distribuia fondului de timp ore
3.4.1.Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 40
3.4.2. Documentare suplimentar în bibliotec, pe platformele
electronice de specialitate i pe teren 15 3.4.3. Pregtire seminare/
laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii i eseuri 55
3.4.4.Tutoriala 9 3.4.5.Examinri 25 3.4.6. Alte activiti - 3.7.
Total ore studiu individual 144 3.8. Total ore pe semestru 200 3.9.
Numrul de credite4 8
2
Sa cunoasca limbajul i terminologia de specialitate specifica
managementului de cresterea bovinelor si ovinelor Sa inteleaga
bunstarea i biosecuritatea animal la standarde i prevederi
legislative din PAC- UE i RO Sa cunoasca metodele moderne de
planificare, monitorizare i control al activitii de producerea
materialului bilologic la specia bovin si ovine-caprine Sa
proiecteze indicii care influeneaz ritmul de sporire a efectivelor
de bovine, ovine-caprine Sa cunoasca metodica si etapele de
proiectare a activitatii de reproductie S îneleag factorii care
influeneaz creterea i dezvoltarea tineretului taurin, ovin si
caprin Sa-si insuseasca temeinic tehnologiile de cretere a
tineretului de prsil S stpâneasc elaborarea, implementarea,
coordonarea i monitorizarea proceselor tehnologice specifice
creterii bovinelor, ovinelor si caprinelor pentru productia de
lapte
C om
pe te
n e
tra ns
ve rs
al e
Sa demonstreze capacitatea de-a implementa multidisciplinar,
tehnologia de cretere a bovinelor si ovinelor Sa poata gandi
activitati de sintez referitoare la cresterea bovinelor si
ovine-caprine de înalt performan S poat manageria o exploataie de
cretere a bovinelor si ovine-caprine, indiferent de nivel productiv
Sa poata gandi i elabora protocoale experimentale în vederea
desfurrii unor activitati stiintifice în domeniul creterii
bovinelor si ovine-caprine pentru lapte S demonstreze abiliti
pentru asigurarea serviciilor de consultant i extensie în domeniul
cresterii bovinelor si ovine-caprine pentru lapte Sa participe la
activitatile de cercetare derulate în ferme (didactic) i
laboratoarele de cercetare ale disciplinei Sa demonstreze
preocupare privind perfectionarea profesionala continu cu noutile
din domeniul bovinelor
7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor
specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei Sa-si insuseasca
cunostintele referitoare la proiectarea sistemele de management al
tehnologiilor de cretere a bovinelor, ovinelor si caprinelor la
nivelul exigentelor tehnice i economice actuale
7.2. Obiectivele specifice Sa cunoasca factorii care influenteaza
calitatea si productivitatea animalelor Sa inteleaga interferena i
influena multifactorial în tehnologia de cretere obinere i de
cretere a tineretului S cunoasc metodologia de asigurare a unui
management performant Sa poata implementa, audita i interpreta o
tehnologie la nivel de ferma Sa poata proiecta tehnologii
optimizate pentru cresterea bovinelor, ovinelor si caprinelor
pentru productia de lapte S poat întocmi un bussines-plan
tehnologic S poat asigura servicii de consultant i extensie în
domeniul cresterii bovinelor si ovine-caprine pentru lapte
8. Coninuturi
8.1.CURS Numr de ore – 28 Situatia actuala mondiala si nationala a
productiei de lapte de bovine PAC din cadrul UE i strategii
nationale în sprijinul productiei de lapte bovine Elemente generale
de management al productiei de lapte i carne în corelatie cu
proiectare tehnologic Particularitile în tehnica de hrnire a
vacilor de lapte cu nivele ridicate de productie Criteriile
necesare pentru evaluarea i adoptarea sistemelor de cazare a
vacilor de lapte Tehnologii moderne de exploatare a bovinelor
pentru productia de lapte Tehnologii moderne de exploatare a
bovinelor pentru productia de carne Auditul tehnologiilor de
cretere a taurinelor pentru productia de lapte Auditul fermelor
productoare de carne Auditul tehnologiilor de cretere a bubalinelor
pentru productia de lapte Metodologia i etape de proiectare i
optimizare a tehnologiei de cretere a bovinelor pentru lapte si
carne Tehnica de valorificare integrat a productiei de lapte i
carne obtinuta de la bovine
Metode de predare
Observaii
1 prelegere 1 prelegere 1 prelegere 1 prelegeri 1 prelegeri 2
prelegere 1 prelegeri 1 prelegeri
1 prelegere 1 prelegere 2 prelegere 1 prelegere
3
8.2.LUCRRI PRACTICE Numr de ore – 28 Definire tema de proiect si a
metodologiei pe etape de proiectare i optimizare a tehnologiei de
cretere a bovinelor pentru producia de lapte i carne Proiectarea
efectivelor de bovine i a structurii de reproducie pe direcii de
producie Planificarea sistemului de mont i ftri Programarea
creterii i micarea efectivelor pe categorii de vârst pentru
producia de lapte i carne Proiectarea sistemului de hrnire
difereniat pe categorii de animale pentru producia de lapte i carne
Calculul necesarului de furaje, balan furajer Elaborarea planului
si devize de producerea furajelor Proiectarea sistemului de
întreinere difereniat pe categorii i direcii de producie Calculul
de optimizare a indicatorilor de eficien economic în sistemul
tehnologic proiectat în corelaie cu PAC din cadrul UE i strategii
nationale în sprijinul productiei de lapte i carne de bovine
Lucrare de proiectare Lucrare de proiectare Lucrare de proiectare
Lucrare de proiectare Lucrare de proiectare Lucrare de proiectare
Lucrare de proiectare Lucrare de proiectare Lucrare de
proiectare
1 lucrari laborator 2 lucrari laborator 2 lucrari laborator 2
lucrari laborator 1 lucrare laborator 1 lucrari laborator 1 lucrare
laborator 2 lucrare laborator 2 lucrare laborator
Bibliografie Obligatorie: 1. Acatinci S., (2004) – Produciile
bovinelor, Ed. Mitron, Timioara 2. Georgescu G., i col. (1988 –
1989 – 1995) – Tratat de creterea bovinelor, vol. I, II i III, Ed
Ceres, Bucureti. 3. Onaciu G., (2001) – Aprecierea vârstei i
exteriorului la bovine, Ed. Casa Crii de tiin, Cluj – Napoca. 4.
Onaciu G., Velea C., (2002) – Evaluarea performanelor de producie
la bovine, Ed. Casa Crii de tiin, Cluj – N. 5. Onaciu Grigore
(2006) – Proiectare i inginereie tehnologic la bovine- Ed. Casa
Crii de tiin, Cluj-Napoca, 6. Onaciu G. (2010) – Creterea
bovinelor-ghid practic- Ed. Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca, 7.
Onaciu G. (2013) – Creterea bovinelor, partea I-a - Ed. Casa Crii
de tiin, Cluj-Napoca, 8. Stanciu G., (1999) – Tehnologia creterii
bovinelor, Ed. Brumar, Timioara. 9. Velea C. (1983) – Tehnologia
creterii bovinelor, Ed. Dacia, Cluj – Napoca. 10. Velea Constantin
i col. (1983) Creterea bivolilor, Ed. Ceres, Bucureti. 10. Velea
C., i col. (2012) – Tratat de creterea bovinelor, vol. I, II, Ed.
Risoprint, Cluj Napoca. Bibliografie Facultativ: 1. Georgescu Gh.,
Velea C., Mrgineanu Gh., Alexoiu A.,(2001)– Monografia rasei Blat
româneasc, Ed. Triton,Buc 2. Drânceanu D., (2000) – Biotehnologii
în alimentaia animalelor, Ed. Eurobit, Timioara. 3. Halga P.,
(2000) – Nutriie animal, Ed. Dosoftei, Iai. 4. Mirean Vioara- 2003
- Fiziologia animalelor domestice, Ed. Risoprint, Cluj - Napoca. 5.
Oroianu T., Vlaic A. (2001) – Ameliorarea genetic a populaiilor de
animale domestice , Ed. Academic Pres, Cluj-Napoca 6. ara A. (2001)
– Alimentaia animalelor de reproducie, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca
7. Stanciu G., 1999, Tehnologia creterii bovinelor, Ed. Brumar,
Timioara 8. Tafta V., 1997- Productiile, ameliorarea si productiile
ovinelor, Ed. Creres, Bucuresti 9. Velea C., i col., 1985,
Îndrumtor de creterea i îngrarea tineretului taurin, Ed. Ceres
Bucureti.
9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile
reprezentanilor comunitilor epistemice, asociailor profesionale i
angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
In vederea actualizrii cunotinelor din domeniul creterii bovinelor,
identificarii unor ci de modernizare si imbunatatire continua a
predarii si a continutului cursurilor, cu cele mai actuale teme si
probleme practice, cadrele didactice vor participala la
manifestrile tiinifice organizate în ar i strintate, la manifestri
expoziionale i reuniuni ale Asociaiei Cresctorilor de Bovine si
Ovine din Romania, la mese rotunde de profil i vizite în ferme de
referin în creterea bovinelor si ovinelor, din ar, UE.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare
10.3.
Pondere din nota final
10.4. Curs Elemente specifice de management al productiei de lapte
în corelatie cu proiectare i ingineria tehnologic Tehnologii
moderne de crestere a taurinelor si bubalinelor pentru productia de
lapte Tehnologii moderne de exploatare a ovinelor si caprinelor
pentru productia de lapte Auditul fermelor productoare de
lapte
Examen
oral
60%
4
Tehnica de valorificare superioara a productiei de lapte obtinuta
de la bovine
si ovine 10.5. Seminar/Laborator - Intocmire si sustinere
proiect 40%
10.6. Standard minim de performan Stapanirea informatiei
stiintifice transmisa prin prelegeri si lucrari practice la nivel
acceptabil. Obtinerea notei de trecere la verificarile pe parcurs
este conditie de promovabilitate.
1 Ciclul de studii- se alege una din variantele-
Licenta/Master/Doctorat 2 Regimul disciplinei (continut)- pentru
nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina
fundamentala), DD ( disciplina din domeniu), DS ( disciplina de
specialitate ), DC ( disciplina complementara). 3 Regimul
disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele – DI (
disciplina obligatorie) DO ( disciplina optionala) DFac (
disciplina facultativa). 4 Un credit este echivalent cu 25-30 de
ore de studiu ( activitati didactice si studiu individual).
Data completrii Septembrie 2020
Titular lucrari laborator/seminarii ef.lucr.dr.ing. Eugen Claudiu
Jurco
Data avizrii în departament .......................
1. Date despre program 1.1. Instituia de învmânt superior
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din
Cluj-Napoca 1.2. Facultatea Zootehnie 1.3. Departamentul tiine
tehnologice Zootehnie 1.4.Domeniul de studii Zootehnic 1.5.Ciclul
de studii1) Masterat 1.6.Specializarea/ Programul de studii
Managementul creterii animalelor i acvacultur 1.7. Forma de învmânt
IF
2. Date despre disciplin
2.2. Titularul activitilor de curs Prof.dr. ing. Draban Stelian
Vasile 2.3. Titularul activitilor de seminar/ laborator/proiect
Prof.dr. ing. Draban Stelian Vasile 2.4. Anul de studiu I 2.5.
Semestrul II
2.6. Tipul de evaluare Sumativa
2.7. Regimul disciplinei
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor
didactice)
4. Precondiii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Cresterea ovinelor si caprinelor 1, 2 si P 4.2.
de competene Masterandul trebuie sa detina cunostinte referitoare
la tehnologiile generale de crestere a
animalelor de ferma producatoare de carne, lapte i metodologia de
obtinere si procesarea productiilor animaliere
5. Condiii (acolo unde este cazul)
În aceste condiii deosebite, activitatea didactic on-line este
susinut de adaptarea metodelor de predare astfel încât studenii s
beneficieze de eficien maxim în întelegerea coninutului i
acumularea facil a acestuia.
5.1. de desfurare a cursului Cursul este interactiv , masteranzii
pot adresa intrebari referitoare la continutul expunerii.
Disciplina universitara impune respectarea orei de incepere si
terminare a cursului. Nu sunt tolerate nici un fel de alte
activitati pe durata prelegerii, telefoanele mobile sa fie
inchise.
5.2. de desfurare a seminarului/ laboratorului/ proiectului
La lucrarile practice este obligatorie consultarea indrumatorului
practic, fiecare masterand va desfasura o activitate individuala cu
materialele din disciplin. Disciplina academica se impune pe toata
durata de desfasurare a orelor de proiect.
3.1. Numr de ore pe sptmân– forma cu frecven 4 din care: 3.2. curs
2 3.3. seminar/ laborator/ proiect 2
3.4.Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5.curs 28
3.6.seminar/laborator 28 Distribuia fondului de timp ore
3.4.1.Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 30
3.4.2. Documentare suplimentar în bibliotec, pe platformele
electronice de specialitate i pe teren 35 3.4.3. Pregtire seminare/
laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii i eseuri 49
3.4.4.Tutoriala 15 3.4.5.Examinri 15 3.4.6. Alte activiti - 3.7.
Total ore studiu individual 144 3.8. Total ore pe semestru 200 3.9.
Numrul de credite4 8
2
Sa cunoasca limbajul i terminologia de specialitate specifica
managementului de crestere a ovinelor i caprinelor Sa inteleaga
bunstarea i biosecuritatea animal la standarde i prevederi
legislative din PAC- UE i RO Sa cunoasca metodele moderne de
planificare, monitorizare i control al activitii de producerea
materialului bilologic la specia bovin si ovine-caprine Sa
proiecteze indicii care influeneaz ritmul de sporire a efectivelor
de ovine-caprine Sa cunoasca metodica si etapele de proiectare a
activitatii de reproductie S îneleag factorii care influeneaz
creterea i dezvoltarea tineretului ovin si caprin S-i insueasc
temeinic tehnologiile de cretere a tineretului de prsil S stpâneasc
elaborarea, implementarea, coordonarea i monitorizarea proceselor
tehnologice specifice creterii ovinelor si caprinelor pentru
producia de carne i lapte
C om
pe te
n e
tra ns
ve rs
al e Sa demonstreze capacitatea de-a implementa multidisciplinar,
tehnologia de cretere a ovinelor i caprinelor
S poat gândi activitati de sintez referitoare la cresterea
speciilor ovine-caprine de înalt performan S poat manageria o
exploataie de cretere a bovinelor si ovine-caprine, indiferent de
nivel productiv S poat concepe i elabora protocoale experimentale
în vederea desfurrii unor activitati stiintifice în domeniul
creterii ovinelor-caprinelor pentru carne i/sau lapte S demonstreze
abiliti pentru asigurarea serviciilor de consultant i extensie în
domeniul cresterii speciei ovine/caprine pentru carne, lapte S
participe la activitatile de cercetare derulate în ferme (didactic)
i laboratoarele de cercetare ale facultii S demonstreze preocupare
privind perfectionarea profesionala continu cu noutile din domeniul
rumegtoarelor mici.
7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor
specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei Sa-si insuseasca
cunostintele referitoare la proiectarea sistemele de management al
tehnologiilor de cretere a ovinelor si caprinelor la nivelul
exigentelor tehnice i economice actuale
7.2. Obiectivele specifice Sa cunoasca factorii care influenteaza
calitatea si productivitatea animalelor Sa inteleaga interferena i
influena multifactorial în tehnologia de cretere obinere i de
cretere a tineretului S cunoasc metodologia de asigurare a unui
management performant Sa poata implementa, audita i interpreta o
tehnologie la nivel de ferma Sa poata proiecta tehnologii
optimizate pentru cresterea ovinelor si caprinelor pentru productia
decarne i lapte S poat întocmi un bussines-plan tehnologic S poat
asigura servicii de consultant i extensie în domeniul cresterii
speciilor ovine/caprine pentru carne i/sau lapte
8. Coninuturi
8.1.CURS Numr de ore – 28 Probleme actuale i de perspectiv în
creterea rumegatoarelor mici pentru carne i lapte. Rase de ovine i
caprine exploatae pentru producia de carne Progrese în creterea i
reproducia ovinelor i caprinelor de carne Progrese în creterea i
reproducia ovinelor i caprinelor de lapte Optimizarea reproduciei
ovinelor i caprinelor cale de sporire a produciei cantitative de de
carne i lapte. Sisteme de ameliorare a ovinelor i caprinelor
exploatate pentru producia de lapte si carne. Factorii care
influeneaz producia cantitativ i calitativ de carne i lapte la
ovine i caprine – implicaiile tehnologice ale acestora. Tehnologii
de îngrare a ovinelor i caprinelor. Tehnologii de îngrare a
mieilor, iezilor i tineretului ovin i caprin Tehnologia
recondiionrii ovinelor i caprinelor adulte
Metode de predare
3
Aprecierea i valorificarea animalelor pentru producia de carne.
Actualiti în profilaxia i combaterea bolilor în fermele de cretere
i îngrare a animalelor pentru carne. Politici de valorificare i
promovare a produciei de lapte la ovine i caprine
Prelegere
Prelegere
2 prelegere
1 prelegere
8.2.LUCRRI PRACTICE/PROIIECT Numr de ore – 14 Definire tema de
proiect si a metodologiei pe etape de proiectare i optimizare a
tehnologiei de cretere a ovinelor i caprinelor pt. productia de
carne/lapte. Proiectarea efectivelor de rumegatoare mici i a
structurii de reproducie Planificarea sistemului de mont i ftri
Programarea creterii i micarea efectivelor pe categorii de vârst
Proiectarea sistemului de hrnire difereniat pe categorii de animale
Calculul necesarului de furaje, balan furajer Elaborarea planului
si devize de producerea furajelor Proiectarea sistemului de
întreinere difereniat pe categorii i specii de animale Calculul de
optimizare a indicatorilor de eficien economic în sistemul
tehnologic proiectat în corelaie cu PAC din cadrul UE i strategii
nationale în sprijinul productiei de lapte bovine, ovine i
caprine
Lucrare de proiectare
Lucrare de proiectare
Lucrare de proiectare
Lucrare de proiectare
2 lucrari
Bibliografie Obligatorie: 1. Daraban, S., 2006 – Tehnologia
cresterii ovinelor, Ed. Risoprint Cluj Napoca 2. Daraban S.,
Miresan, M., 2002- Optimizarea cresterii-exploatarii si
valorificarea productiilor de la ovine, Ed. Risoprint, Cluj Napoca
3. Daraban, S., 2006 – Tehnologia cresterii ovinelor, Ed. Risoprint
Cluj Napoca 4. Daraban S., Miresan, M., 2002- Optimizarea
cresterii-exploatarii si valorificarea productiilor de la ovine,
Ed. Risoprint, Cluj Napoca 5. Mierli D., (2001) - Nutriia i
alimentaia ovinelor supuse îngrrii. Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca;
6. Mirean Vioara, Mirean E., (1997) - Producerea crnii de tineret
ovin. Ed. Genesis, Cluj-Napoca; 7. Pop A., Mirean E., (1991) -
Îndrumtor pentru creterea i îngrarea tineretului ovin. Ed. Ceres,
Bucureti Bibliografie Facultativ: 1. Drânceanu D., (2000) –
Biotehnologii în alimentaia animalelor, Ed. Eurobit, Timioara. 2.
Halga P., (2000) – Nutriie animal, Ed. Dosoftei, Iai. 3. Mirean
Vioara- 2003 - Fiziologia animalelor domestice, Ed. Risoprint, Cluj
- Napoca. 4. Oroianu T., Vlaic A. (2001) – Ameliorarea genetic a
populaiilor de animale domestice , Ed. Academic Pres, Cluj-Napoca
5. ara A. (2001) – Alimentaia animalelor de reproducie, Ed.
Risoprint, Cluj-Napoca 6. Tafta V., 1997- Productiile, ameliorarea
si productiile ovinelor, Ed. Creres, Bucuresti 7. Velea C., i col.,
1985, Îndrumtor de creterea i îngrarea tineretului taurin, Ed.
Ceres Bucureti.
9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile
reprezentanilor comunitilor epistemice, asociailor profesionale i
angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
In vederea actualizrii cunotinelor din domeniul creterii bovinelor,
identificarii unor ci de modernizare si imbunatatire continua a
predarii si a continutului cursurilor, cu cele mai actuale teme si
probleme practice, cadrele didactice vor participala la
manifestrile tiinifice organizate în ar i strintate, la manifestri
expoziionale i reuniuni ale Asociaiei Cresctorilor de Bovine si
Ovine din Romania, la mese rotunde de profil i vizite în ferme de
referin în creterea bovinelor si ovinelor, din ar, UE.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare
10.3.
Pondere din nota final
10.4. Curs Elemente specifice de management al productiei de carne
i lapte în corelatie cu proiectare i ingineria tehnologic. Hibrizi
de carne la ovine i caprine. Tehnologii moderne de crestere a
ovinelor i caprinelor pentru productia de carne i lapte Tehnica de
valorificare superioara a
Examen oral
50 %
4
productiei de carne i lapte obtinuta de la ovineine i capr
10.5. Seminar/Laborator /proiect
10.6. Standard minim de performan Stapanirea informatiei
stiintifice transmisa prin prelegeri si lucrari practice la nivel
acceptabil. Obtinerea notei de trecere la verificarile pe parcurs
este conditie de promovabilitate.
1 Ciclul de studii- se alege una din variantele-
Licenta/Master/Doctorat 2 Regimul disciplinei (continut)- pentru
nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina
fundamentala), DD ( disciplina din domeniu), DS ( disciplina de
specialitate ), DC ( disciplina complementara). 3 Regimul
disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele – DI (
disciplina obligatorie) DO ( disciplina optionala) DFac (
disciplina facultativa). 4 Un credit este echivalent cu 25-30 de
ore de studiu ( activitati didactice si studiu individual).
Data completrii Septembrie, .2020
Titular lucrari laborator/seminarii Prof. dr. ing. Drban Stelian
Vasile
Data avizrii în departament .......................
1
1. Date despre program 1.1. Instituia de învmânt superior
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din
Cluj-Napoca 1.2. Facultatea Zootehnie i Biotehnologii 1.3.
Departamentul tiine fundamentale 1.4.Domeniul de studii Zootehnie
1.5.Ciclul de studii1) Master 1.6.Specializarea/ Programul de
studii Managementul creterii animalelor i acvacultur 1.7. Forma de
învmânt IF
2. Date despre disciplin
Bioeconomie aplicat i antreprenoriat
2.2. Titularul activitilor de curs Sef lucr.dr. Anamaria Vâtc 2.3.
Titularul activitilor de seminar/ laborator/ proiect
Sef lucr.dr. Anamaria Vâtc
2.6. Tipul de evaluare continua
2.7. Regimul disciplinei
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor
didactice)
4. Precondiii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Nu e cazul 4.2. de competene Nu e cazul
5. Condiii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfurare a cursului Studenii masteranzi audiaz cursul
cunoscând din timp tematica abordat i bibliografia aferent
acesteia. Astfel vor participa activ prin întrebrile formulate i
susinerea referatelor. La sfâritul cursului sau în sptmâna urmtoare
studenii beneficiaz de notele de curs în vederea multiplicrii. În
cazul desfurrii activitilor didactice on-line, metodele de predare
vor fi adaptate.
5.2. de desfurare a seminarului/ laboratorului/ proiectului
Seminariile încep cu trecerea în revist noiunilor parcurse la curs,
iar la unele teme cu explicaii necesare aprofundrii unor noiuni
specifice. În cadrul fiecrui seminar vor fi dezbtute studii de caz.
Disciplina academica se impune pe toata durata de desfasurare
seinariilor. În cazul desfurrii activitilor didactice on-line,
metodele de predare vor fi adaptate.
3.1. Numr de ore pe sptmân– forma cu frecven 2 din care: 3.2. curs
1 3.3. seminar/ laborator/ proiect 1
3.4.Total ore din planul de invatamant 28 din care: 3.5.curs 14
3.6.seminar/laborator 14 Distribuia fondului de timp ore
3.4.1.Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 15
3.4.2. Documentare suplimentar în bibliotec, pe platformele
electronice de specialitate i pe teren 10 3.4.3. Pregtire seminare/
laboratoare