8 p a g . " A D E V Ã R U L n u e s t e d i n c o l o d e N O I ! " Director, Teodor Abagiu * Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri * O b i e c t i v m e h e d i n þ e a n Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT Obiectiv mehedinþean în format electronic www.obiectiv-mehedinean.ro Anul XVIII Nr. 853 10 noiembrie 2016 16 pagini * 1,00 leu Parteneriatul care aduce municipiul Drobeta Turnu Severin mai aproape de fondurile europene La Kladovo - Serbia s-a semnat p a g . 2 Dezamãgire ºi alegeri parlamentare Gestul lui Johannis de a se aºeza cu fundul pe unul dintre scaunele Mesei tãcerii, la Târgu Jiu, ni se pare ºi explicabil dar ºi emblematic: e vorba de imensa obosealã pe care o resimþim cu toþii, inclusiv marele taciturn de la Cotroceni, în faþa spectacolului politicii de pe la noi. C I T I Þ I Î N P A G I N A 3 Apa grea româneascã, de la miracol la coºmar (5) p a g . 4 Întâlnire a conducerii C.R.F.I.R. 4 S-V Oltenia cu primari din judeþul Mehedinþi p a g . 5 Portul DROBETA, o ruºine ºi o piedicã în calea dezvoltãrii Severinului C I T I Þ I Î N P A G I N I L E 1 0 - 1 1 Koveºi, afacerea IKEA ºi poliþia Parlamentului Odatã cu intrarea în NATO, au distrus, puþin cîte puþin, Armata României, iar acum, Parlamentul vrea un fel de poliþie proprie, pregãtitã sã anihileze furia poporului umilit ºi batjocorit, cînd acesta va ieºi în stradã, o forþã militarã în slujba lor, nu a Þãrii, care sã le apere corupþia, fundul ºi clanurile. Pe lîngã Armata Naþionalã, Eugen Nicolicea, iniþiatorul legii, doreºte o altã armatã, doar în slujba Parlamentului, deci, douã structuri diferite care sã se batã cap în cap, la o adicã.
Odatã cu intrarea în NATO, au distrus, puþin cîte puþin, ArmataRomâniei, iar acum, Parlamentul vrea un fel de poliþie proprie,pregãtitã sã anihileze furia poporului umilit ºi batjocorit, cîndacesta va ieºi în stradã, o forþã militarã în slujba lor, nu a Þãrii,care sã le apere corupþia, fundul ºi clanurile. Pe lîngã ArmataNaþionalã, Eugen Nicolicea, iniþiatorul legii, doreºte o altãarmatã, doar în slujba Parlamentului, deci, douã structuridiferite care sã se batã cap în cap, la o adicã.
social - politicOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.11. 2016pag. 2
Editorial de Sorin Vidan
Alt prilej de necesarãrevãrsare de nervi, patimi, pãreri ºipresupuneri, ba chiar ºi deconvingeri ferme, de neclintit:alegerile parlamentare. Spunemnecesarã deoarece e bine ca larãstimpuri toatã furia socialãacumulatã vizavi de prestaþiaaleºilor, a legislativului în special
Dezamãgire ºi alegeri parlamentaredar în general a ceea ce numim,cu fin dispreþ, clasã politicã, sã sereverse, sã rãbufneascã. În condiþiilede astãzi aceastã furie molcomã ºiaproape generalizatã rãbufneºte pefacebook, mediul de aºa zisãsocializare cel mai uzitat. Vomajunge sã împãrþim istoria în era a.fbºi p. fb (ante ºi post Facebook), eclar. Alegerile vin la fix, nici preadevreme, nici prea târziu. Vom aveatimp sã ne revenim din reverii ºi furiepânã la sãrbãtorile de iarnã. Cred cãniciunii dintre noi, alegãtorii de rând,nu-ºi fac mari iluzii în ceea cepriveºte desfãºurarea ºi mai alesrezultatul acestor alegeri ce sunt, defapt, alegeri guvernamentale, odatãce în siajul lor vom avea ca rezultat
ºi culminaþie un nou premier, unnou guvern, un nou program devorbe. În lumina tumultuoaseloralegeri din S.U.A. abia încheiate,alegerile noastre par o joacã decopii, balcanicã, aproape anonimã.Acolo scandaluri. Aici vechilepoveºti, vechile voci care se acuzãîntre ele reuºind sã creeze unobositor zgomot de fond fãrã…fond. Gestul lui Johannis de a seaºeza cu fundul pe unul dintrescaunele Mesei tãcerii, la Târgu Jiu,ni se pare ºi explicabil dar ºiemblematic: e vorba de imensaobosealã pe care o resimþim cu toþii,inclusiv marele taciturn de laCotroceni, în faþa spectacoluluipoliticii de pe la noi. Obosealã ºi
plictis, plus, sã recunoaºtem, o lipsãacutã de încredere ºi de speranþã.Jucãm jocul democratic, nu zicemnu, dar parcã ne-am sãturat de toatãdezamãgirea ºi timpul pierdut. Joculacesta democratic le-a priit unora, darimensei majoritãþi a populaþiei nuprea. Cel mai bun exemplu, ºi poatecel mai dureros pentru noi canaþiune, îl constituie milioanele decompatrioþi plecaþi sã-ºi gãseascã unrost afarã, în Occident. Pentru acestemilioane alegerile parlamentare nuprea conteazã, nu vedem de ce arconta. Pentru milioanele de românirãmaºi în þarã conteazã? Vomvedea când se vor închide urneleºi listele de vot. Dar teamã mi-i cãºtim de pe acum rãspunsul.
Gelu Viºan, candidatul PMPMehedinþi pentru funcþia de deputatla alegerile parlamentare din data de11 decembrie 2016 a precizat dece a dorit sã candideze în judeþulMehedinþi ºi ce vrea sã facã pentrujudeþul Mehedinþi, în ipoteza în careva fi ales deputat. „Sunt în politicãdin anul 1990 când m-am înscrisîn PNL Dolj. În momentul cândRadu Câmpeanu a mers cu IonIliescu am decis sã nu activez înPNL, iar în anul 1993 m-am înscrisîn PD. În toatã aceastã perioadã amfãcut politicã cu pasiune ºi mi-amdedicat întreaga activitate politicii.Am fost 8 ani consilier judeþean laDolj ºi 4 ani parlamentar în ColegiulBãileºti, judeþul Dolj. În calitatea deparlamentar am sprijinit cele 18localitãþi din Colegiul Bãileºti cuproiecte pe fonduri europenematerializate în: extinderea reþelei dealimentare cu apã ºi canalizare înmunicipiul Bãileºti în cele 18localitãþi din Colegiul Bãileºti,asfaltarea tuturor strãzilor din Bãileºtiºi asfaltarea strãzilor importante dinlocalitãþile acestui colegiu. La acestease adaugã sprijinul administraþieilocale pentru: reconstrucþia parculuicentral din Bãileºti, construcþia uneisãli de sport moderne, modernizareatuturor ºcolilor ºi grãdiniþelor din
Gelu Viºan luptã pentru MehedinþiColegiul Bãileºti. De asemenea,am fãcut demersurile pentru anu se desfiinþa Spitalul dinBãileºti ºi Direcþia FinanþelorPublice, în urma acestuidemers judeþul Dolj fiindsingurul judeþ din þarã care nua desfiinþat niciun spital local”,a declarat Gelu Viºan.
Ce vrea sã facã pentrujudeþul Mehedinþi?
Gelu Viºan are un programambiþios pentru judeþulMehedinþi pe care vrea sã-l punã înaplicare dacã va fi ales parlamentarpe lista PMP Mehedinþi. Subsloganul „Lupt pentru Mehedinþi”,Gelu Viºan a punctat principaleledirecþii de dezvoltare a judeþuluiMehedinþi din programul sãuelectoral: „În calitate de parlamentarm-am implicat împreuna cu doamnaElena Udrea, ministrul Dezvoltãriiregionale, în sprijinirea administraþieipublice judeþene ºi locale din judeþulMehedinþi ºi municipiul DrobetaTurnu Severin pentru accesareaproiectelor cu finanþare europeanã.Vreau sã vã spun cã eu am solicitatatât preºedintelui PMP Mehedinþi,Constantin Gherghe, cât ºi conduceriicentrale a PMP sã candidez la funcþiade deputat în judeþul Mehedinþi
pentru cã eu sunt oltean ºi vreau sãmã lupt pentru ca judeþul Mehedinþisã iasã din situaþia de sãrãcie în carel-a adus o clasã politicã ce-ºiurmãreºte mai degrabã propriileinterese ºi nu interesul general alcomunitãþii. Pentru acesta eu voipune în practicã urmãtoarele puncteale programului meu: 1.reindustrializarea judeþului Mehedinþipe patru paliere: sprijin pentru Portulde mãrfuri din Drobeta Turnu Severin,ºantierele navale din Mehedinþi prindesfacerea produselor lor pe pieþeleinternaþionale, aducerea unuiinvestitor strategic pentru construcþiade maºini agricole (proiect integratla nivelul Olteniei din ianuarie 2017),sprijin pentru construcþia unorîntreprinderi de prelucrare a
produselor animaliere ºi a legumelor-fructelor; 2. Sprijinirea agriculturii dinjudeþul Mehedinþi prin: înfiinþarea unordepozite de cereale în sudul judeþuluiMehedinþi, începerea construcþiei înanul 2017 a unui depozit de achiziþieºi prelucrare a legumelor ºi fructelorîn parteneriat cu Depozitul de legume-fructe de la Desa, refacerea sistemuluide irigaþii; 3. Dezvoltarea turismuluidin Mehedinþi pe urmãtoarele paliere:punerea în valoare a zonei turisticeClisura Dunãrii, dezvoltarea unui Portturistic în Drobeta Turnu Severin ºidemararea proiectului integrat DrobetaTurnu Severin – Târgu Jiu, punerea învaloare a potenþialului Dunãrii pentruturismul extern; 4. Demararea pânã înanul 2020 a studiilor de fezabilitate,proiectului ºi construcþiei uneiautostrãzi Drobeta Turnu Severin –Craiova ºi introducerea acesteia înmasterplan-ul pentru infrastructurãdin România”. În opinia lui Gelu Viºan,candidatul PMP Mehedinþi pentrufuncþia de deputat, toate acesteasunt obiective ce se pot realiza ºisperã cã, împreunã cu cetãþeniijudeþului Mehedinþi care îi voracorda votul de încredere, va ducela îndeplinire aceste proiecteextrem de importante pentru judeþºi locuitorii sãi. M. Popescu
Pe 8 noiembrie a.c., primarulmunicipiului Drobeta-Turnu Severin,Marius Screciu, a participat laceremonia oficialã de semnare aParteneriatului dintre reprezentanþiiautoritãþilor locale, ONG-urilor dinregiunile Bor ºi Zajecar din estulSerbiei, Dolj, Olt, Mehedinþi-Româniarespectiv Vidin, Montana ºi Vratsadin Bulgaria. Ceremonia a avut locîn Kladovo, bucurându-se departiciparea a peste 100 de oficialitãþidin cele 3 þãri. Printre participanþi s-au numãrat reprezentanþii AutoritãþilorNaþionale de Turism din cadrulministerelor de turism ale celor 3 þãri.
O prioritate pentru ConsiliulJudeþean Mehedinþi a fost ºi estemodernizarea infrastructurii rutiere.Conducerea Consiliului Judeþean,prin implicarea directã apreºedintelui Aladin Georgescu, aalocat fonduri considerabile pentruatingerea acestor obiective. De la începutul anului 2016 aufost demarate ºi finalizate lucrãri demodernizare pe urmãtoareletronsoane de drumuri judeþene: DJ671 A Rudina - Bala de Sus, peacelaºi tronson DJ 671 A Studina- ªovarna, DJ 565 care cuprindetrei tronsoane, Jiana Mare - Mileni- Burila Mare - Crivina - Vrancea -Dunãrea Micã, DJ 606 B în
Parteneriatul care aduce municipiul Drobeta TurnuSeverin mai aproape de fondurile europene
La Kladovo - Serbia s-a semnat
Scopul acestei iniþiative este acelade a consolida dezvoltareaeconomicã, favorabilã incluziuniisociale prin îmbunãtãþirea turismuluiºi utilizarea durabilã a patrimoniuluinatural ºi cultural al zoneitransfrontaliere. Astfel, prin semnareaMemorandumului de parteneriat decãtre primarul Marius Screciu,Drobeta-Turnu Severin a devenit partedin iniþiativa de colaborare ROSEB,ceea ce înseamnã cã ºi-a creat unparteneriat solid, pentru accesarea defonduri europene transfrontaliere:INTERREG IPA de cooperaretransfrontalierã România-Republica
Serbia, INTERREG IPA de cooperaretransfrontaliera Bulgaria-RepublicaSerbia, INTERREG V-A România-Bulgaria, Strategia UE pentruRegiunea Dunãrii. ObiectiveleMemorandumului de parteneriat suntde a crea o platformã de cooperare înturism, de promovare a potenþialuluituristic comun existent, de prioritizarea acþiunilor de dezvoltare, de
Totodatã, prin semnarea acestuimemorandum, se consolideazã ºi sedezvoltã relaþia municipiului Drobeta-Turnu Severin de parteneriat cu regiuniledin Serbia ºi Bulgaria, în vedereadezvoltãrii comune prin accesarea defonduri europene pentru dezvoltareaturismului. Biroul de presã
Infrastructura judeþeanã,în plinã modernizare!
localitatea Corzu, DJ 606 B IzvoruAneºtilor - Valea Izvorului, DJ 563A Vlãdaia - Almãjel - Podu Grosu,DJ 606 G Gogoºu (Porþile de FierII), DJ 671 B Jirov, DJ 562 BVrata - Cujmir. Valorea totalã a investiþiilorîn drumurile judeþene este de17.206.000 lei. În acelaºi timp au fost realizate maimulte studii de fezabilitate înperspectiva continuãrii modernizãriiºi a altor drumuri judeþene, lucrãrileurmând a fi demarate la începutulanului 2017, a mai precizatpreºedintele Consiliului JudeþeanMehedinþi, Aladin Georgescu.
Apa grea româneascã, de la miracol la coºmar (5) Oprirea producþiei de apã grea de la ROMAG PROD a devenit deja
o banalã obiºnuinþã, dar problemele pentru fosta fabricã miracol par sãnu se mai termine. Cu o problemã tipic româneascã, legatã de
incertitudinea zilei de mâine pentru circa 200 de salariaþi care au mairãmas, nu sã stingã lumina, ci sã protejeze o avuþie naþionalã cifratã la
1,2 miliarde de euro, o rezervã impresionantã din cea mai purã apã
grea din lume. Mentenanþa apei grele este asiguratã de angajaþi aiaceleiaºi regii autonome aflate în faliment ºi la mâna unui lichidator
judiciar, fãrã ca cineva sã le asigure stabilitatea locului de muncã.Falimentul miracolului de la Halânga, deºi previzibil, este
cutremurãtor, prin complexitatea falimentului unei industrii ce s-a dorita propulsa România în rândul marilor puteri energetice ale Europei.
Urmare din numãrul trecut
PSD a pornit un întregaparat de manipulare ºi a încercatsã dezinformeze opinia publicã dinRomânia. Cetãþenii trebuie sãînþeleagã cã PNL susþine creºtereasalariilor în domeniul bugetar, însãprin Legea salarizãrii unitare pecare o vom prezenta public înurmãtoarele douã sãptãmâni. Ne propunem ca aceste majorãrisalariale sã fie fãcute în modsustenabil ºi echitabil. Legeapropusã de PSD mãreºte salariiletot acelor bugetari care au veniturimari. Noi vrem ca de acestemajorãri sã beneficieze toþiangajaþii ºi toate categoriile
Ce înseamnã mentenanþaapei grele?
Ne-a rãspuns la aceastãîntrebare chiar directorul ROMAGPROD, unul din specialiºtii cu pestetrei decenii de activitate în Uzina deapã grea. Ervin Watzlawek spune cãapa grea nu este un produs pe caresã îl depozitezi undeva ºi sã îl maiinspectezi din când în când sã vezidacã e în regulã, ci e un produs cetrebuie verificat periodic pentru a nui se altera puritatea ºi pentru a nu ficompromis. Numai dacã apa grea areparametrii normali mai poate fifolositã în reactoarele nucleare. Pentruaceasta, la ROMAG PROD maifuncþioneazã încã o instalaþie definalã, unde la nevoie sereproceseazã apa grea dacã iese dinparametrii admiºi.”Verificareaperiodicã a apei grele trebuie fãcutãîn permanenþã ºi cu multãrigurozitate. Dacã parametrii ei variazãcu maxim 0,1 la sutã, s-a terminat,iese din parametrii de utilizare înreactoarele nucleare. Completareacelor douã reactoare nucleare ale
României se face anual”, spunedirectorul ROMAG PROD. În acestecondiþii, tot ceea ce mai are de fãcutstatul român este sã aibã mai multãgrijã de cei 150 de specialiºti rãmaºila ROMAG, pentru ca aceºtia sãaplice tehnologia pe care numai ei ocunosc ºi sã pãstreze în condiþiioptime stocul de apã grea.
Alte pericole înfiorãtoarecare pândesc stocul deapã grea al României
Dincolo de informaþiileclasificate, legate de elementeleconstructive ale Uzinei de apã greaºi de dezmembrarea pecomponente a instalaþii lorcomplexe de aici, directorul ErvinWatzlawek avertizeazã asuprafaptului cã apa grea este un produscu dublã destinaþie, civilã ºimilitarã. Sã nu uitãm, de exemplucã apa grea se foloseºte ºi laconstrucþia bombelor nucleare ºicã, numai dacã ne gândim lacelebrul film „Un comando pentruapã grea”, realizãm de ce acea uzinãde apã grea din Norvegia a fostdistrusã de aliaþi pentru ca germanii
sã nu apuce sã fabrice bombanuclearã, la vremea la care Hitleravea intenþia cuceririi planetei. Pede altã parte, mai existã oproblemã: Aflatã încã la mâna uneiregii în insolvenþã cu perspectivesumbre de faliment, cineva s-arputea gândi într-o zi sãdezmembreze ºi sã valorificeinstalaþiile de aici, iar atunci arputea exista ºi posibilitatea careaceste instalaþii sã ajungã unde nutrebuie, adicã la unii care sã lereasambleze. Mai mult, dacã aceºti150 de oameni care asigurãmentenanþa apei grele se vor sãtura
sã fie umiliþi de statul român ºi sãnu îºi primeascã salariile ºi vorpleca, e greu de crezut cã va maiavea cine sã îi înlocuiascã,deoarece nu avem de a face aici cuo fabricã banalã la care sã dai unanunþ cã angajezi personal, pentrucã personal specializat în aºa cevanu se mai gãseºte. “Pentru a lucraaici este nevoie de o vastã experienþãºi formarea personalului nostrudureazã mult timp, nimeni nu poateînlocui specialiºti care s-au format aiciîn decursul a mulþi ani de activitate”,concluzioneazã Ervin Watzlawek,directorul ROMAG PROD.
ocupaþionale, iar asta e posibildoar prin Legea salarizãrii unitare. PSD îºi continuã vechile obiceiuriºi vine cu o lege care creeazã noiinechitãþi în societate ºi debalanseazãsistemul. Pesediºtii au votat o legecare vine cu majorãri doar pentru uniiangajaþi sau doar pentru unelecategorii ocupaþionale. De asemenea,proiectul de lege încalcã Constituþiaºi legile în vigoare prin adoptareaunei astfel de mãsuri. Abordareapopulistã, electoralistã, a PSD-uluinu se bazeazã pe analizã sau pedezbatere publicã. PNL contestã faptul cã, prinaplicarea Legii PSD-ALDE, se
pericliteazã posibilitatea de aaplica Legea salarizãriiunitare, care aduce beneficiituturor. Legea PSD-ALDE areun efect negativ asupra marjeibugetare de aplicare asalarizãrii unitare pentruîntregul sector bugetar. Propunerea noastrã, a celordin PNL, este aceea camajorãrile salariale în sistemulbugetar sã fie certe, aplicabile,sustenabile pe termen lung.PSD-ALDE vor doar sã deasenzaþia cã sunt interesate de acestsubiect, dar în realitate cultivãsãrãcia ºi exploateazã conflictul
Legea PSD-ALDE are un efect negativ asupra marjei bugetarede aplicare a salarizãrii unitare pentru întregul sector bugetar
Virgil Popescu,Vicepreºedinte PNL
dintre categoriile de bugetari pe caretot aceste formaþiuni l-au generat.
la sediul InstituþieiPrefectului judeþului Mehedinþi, oîntâlnire a conducerii CentruluiRegional pentru FinanþareaInvestiþiilor Rurale 4 Sud-VestOltenia (C.R.F.I.R. 4 S-V Oltenia) cuprimarii din judeþul Mehedinþi, lacare a fost prezent ºi prefectuljudeþului Mehedinþi, Cristinel Pavel. Directorul general adjunct de laC.R.F.I.R. 4 S-V Oltenia, DorelStãicuþ, a informat primarii cu privirela deschiderea unei noi sesiuni dedepunere pentru sub-mãsurile: 7.2– Investiþii în crearea ºimodernizarea infrastructurii de bazãla scarã micã – drumuri comunaleºi 4.3 – Investiþii pentru dezvoltarea,modernizarea sau adaptareainfrastructurii agricole ºi silvice. Cu aceastã ocazie, prefectul
judeþului Mehedinþi, CristinelPavel, a subliniat importanþaîntocmirii aplicaþiilor de finanþarepentru accesarea de fondurieuropene, cu ajutorul cãroraprimãriile pot realiza investiþii încomunitãþile pe care le reprezintã. „În urma discuþiilor pe care le-amavut la Ministerul Agriculturii ºi lanivelul Agenþiei pentru FinanþareaInvestiþiilor Rurale în perioadaimediat urmãtoare se va deschide onouã sesiune pentru depunere deproiecte cu finanþare europeanã. Estevorba de programul naþional dedezvoltare ruralã 2014-2020, cudouã sub-mãsuri, care privescinvestiþiile în drumuri comunale,drumuri de exploataþie agricolã ºidrumuri de exploataþie forestierã”, adeclarat prefectul Cristinel Pavel.
În continuare, prefectul judeþuluiMehedinþi a vorbit despre mãsurile pecare primarii trebuie sã le ia în perioadaurmãtoare pentru evitarea unorposibile blocaje pe infrastructurarutierã, dar ºi despre obligaþiaprimãriilor de a comunica contractelede deszãpezire pânã cel mai târziu îndata de 25 noiembrie cãtre InstituþiaPrefectului judeþului Mehedinþi ºi dea asigura publicitatea acestor contractepe site-ul oficial al primãriei. Deasemenea, li s-a reamintit primarilorobligaþia de a asigura permanenþala sediul instituþiei, în cazuri desituaþii de urgenþã. “Trebuie sã ne asigurãm cã zãpadanu ne va pune probleme în perioadaurmãtoare. Nu vreau sã ajungem însituaþia în care în ziua scrutinuluielectoral din 11 decembrie sã avem
Întâlnire a conducerii C.R.F.I.R. 4 S-V Oltenia cuprimari din judeþul Mehedinþi
drumuri blocate ºi, Doamnefereºte, secþii de votare unde sã nuse poatã ajunge. Sã ºtiþi cãresponsabilitatea se va rãsfrângeasupra d-voastrã”, a precizatprefectul judeþului Mehedinþi. Referitor la pregãtirea ºiorganizarea scrutinului electoral din11 decembrie, prefectul CristinelPavel a declarat cã primãriiletrebuie sã asigure toate materialelenecesare pentru amenajareasecþiilor de votare din judeþulMehedinþi ºi cã toate activitãþileprinse în calendarul alegerilorparlamentare sunt în grafic. Dealtfel, echipe mixte de control de laInstituþia Prefectului judeþuluiMehedinþi ºi alte instituþii cuatribuþii pe aceastã linie vor verificaîn perioada urmãtoare toate secþiilede votare din judeþ. „Vreau sã vã informez cã la nivelulcomisiei tehnice judeþene pentrupregãtirea ºi organizarea alegerilorparlamentare am luat toate mãsurilenecesare pentru ca aceste alegeri sãse desfãºoare în condiþii normale,legale, de echidistanþã ºi imparþialitatefaþã de toþi candidaþii care intrã înaceastã competiþie electoralã”, a maispus prefectul judeþului Mehedinþi.
Cancelaria PrefectuluiJudeþului Mehedinþi
S-au deschis înscrierile pentrua treia ediþie a proiectului luna.doc, olunã de filme documentare care vaavea loc în liceele din þarã în perioada14 noiembrie ºi 16 decembrie 2016,organizat de Asociaþia One WorldRomânia. Fiecare an luna.doc vine cuun subiect special. Tema de anul acestaeste reciclarea creativã. Sub motto-ul“Cycle. Recycle. Upcycle.” Vor fiorganizate proiecþii urmate de dezbatericu invitaþi ºi ateliere de reciclare amaterialelor textile, de realizare de colajeºi discuþii cu specialiºti din domeniulindustriei modei, protejarea mediului ºirealizatori de filme. Luna.doc este o lunã de proiecþii defilme documentare în licee, careîncurajeazã cunoaºterea de cãtre elevi
Înscrierile pentru luna.doc#3 - o lunã de filme documentare în liceea evenimentelor de actualitate ºistimuleazã dezbaterea criticã pe temelegate de drepturile omului. Filme documentare, selectate specialpentru liceeni, suntBristol Bike Project,Marea Britanie 2009,La nord de soare,Norvegia 2012, Lumea vãzutã de IonB., România 2009, Out of Fashion,Estonia 2015. Totodatã, ateliere care vorurma vor fi conduse de artiºti ºidesigneri. O parte din proiecþii vor fiurmate de ateliere de reciclare creativã,conduse de Sonia Constantinescu ºiAnca Miron de la Retro Future, un studiode design din Bucureºti care aduce laviaþã idei creative pentru a fi folosite film,teatru ºi modã, cu o atitudine jucãuºãºi mereu pozitivã. De asemenea, în urmafilmului ”Lumea vãzutã de Ion B.”,
elevii vor fi îndrumaþi sã creezecolaje care ilustreazã drepturiuniversale ale omului. Alte proiecþiivor fi urmate de discuþii cu invitaþispecializaþi în diferite domenii. „Anul trecut, la a doua ediþie a
proiectului luna.doc, am extinsactivitatea în afara Bucureºtiului. Într-o lunã plinã de documentare ºi discuþiicaptivante legate de drepturile omuluiºi istoria recentã au participat peste2500 de elevi ºi profesori din 28 delicee din mai multe oraºe din þarã. Ne-am bucurat mult cã nu s-a opritcolaborarea noastrã cu o proiecþie defilm ºi discuþie de dupã, ºi împreunãcu elevii am înfiinþat cluburile de film,iar pentru profesori am pregãtit o seriede ateliere destinate folosirii filmului
documentar în procesul educaþional.Anul acesta luna.doc aduce multãcreativitate ºi subiecte precumreciclarea, protejarea mediului, saufast fashion”, susþine Petra Dobruska,director de program One WorldRomânia la ªcoalã. Liceele interesate de organizareaunei proiecþii în cadrul luna.doc#3 sepot înscrie pânã la data de 11noiembrie 2015 prin e-mail [email protected] sau prin telefonla numãrul 0728 069 428. Luna.doc#3 este un proiect derulatde Asociaþia One World Romania, înparteneriat cu Romanian AmericanFoundation, cu sprijinul CEZ Group,Inspectoratele ªcolare Judeþene ºicel al Municipiului Bucureºti.
opiniiOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.11. 2016pag. 6
Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’
* Lãsând la o parte orice felde consideraþii cu privire la modulamerican de a fi sau la tradiþiileelectorale specifice americanilor, euunul nu cred cã, în recentele alegeriprezidenþiale, cetãþenii celui maiputernic stat de pe Planetã au fost încea mai fericitã ipostazã. Sã fii pus,adicã, sã alegi între cine ºi cine? Întreun hãndrãlãu cãlare pe un munte debani, lipsit de maniere ºi cu apucãturi/reflexe cel puþin ciudate ºi o cucoanãdin celebra categorie „muieriimposibile”, purtând încã povarafrustrãrilor acumulate de-a lungulcelor douã mandate nu tocmai veselede „primã doamnã a Americii” Aºadar,pe cine sã alegi tu, cetãþean american,când nu poþi sã-þi dai seama nicimãcar care este rãul cel mai mic? * Mã rog, asta nu este problema/dilema noastrã, e treaba lor, a„partenerilor stgreategici” de pesteOcean. Dramatic, oarecum, e cã unii„analiºti” pe stil nou de pe meleagurileDâmboviþei se chinuie din rãsputerisã tragã problemele americanilorneapãrat ºi pe uliþa noastrã. Pãi ce,mama mã-sii de treabã, noi sã nu nebãgãm niþeluº în seamã ºi cu acestrãsunãtor prilej? Toate televiziilebucureºtene care se cred un fel deburic al Mapamondului ºi-au trimisoamenii mai mult sau mai puþin devazã la Washington, New York sauLos Angeles. Ca sã ne spunã ei – ce?Ceva care se veede la fel de bine –dacã nu chiar mai clar ºi mai bine! –ºi de la mare sau foarte mare distanþã?În sfârºit! Dar cât de „de vazã” poate
N-ai carte, ai partesã fie un jurnalist sau, Doamnefereºte, o jurnalistã al cãrui (cãrei)oportunism, ca sã nu zic de-a dreptulservilism, merge pânã acolo încât sãafirme cã participã la, atenþie,„alegerea preºedintelui Planetei”? „Devazã” ziceam? Poate de varzã! * Redevenind sobri, este evidentpentru oricine cã Statele Unite dautonul în politica mondialã, cãpreºedintele acestei uniuni de state,indiferent cine ar fi el, este o persoanãfoarte puternicã, dar ºi foarteinfluentã. În bine sau în rãu. Cât deîn bine sau cât de în rãu – stabileºte,în deplinã cunoºtinþã de cauzã, fiecarestat, fiecare popor. Limpede este, sper,pentru toatã lumea, cã Statele Uniteîºi urmãresc, în mod cât se poate destrict, propriile interese – politice,economice, strategice, militare – ºicã nu pot fi confundate, ca entitatepolitico- statalã, cu o instituþie debinefacere, aºa cum sperã/ aspirã uniisau alþii. Linguºitorii de clanþe deambasade sau nu. La urma urmei,poate spune cineva care dintrepreºedinþii americani din ultimul sfertde secol – Bill Clinton, George W.Bush, Barack Obama – a fost mai...benefic, ca sã zic aºa, pentruRomânia? Eu nu cred cã, luat foarterepede, cineva poate rãspunde cât decât exact la o asemenea întrebare.Oricum, rãspunsurile ar fi extrem decomplexe, de arborescente. Unrãspuns mai aproape de realitate arputea fi dat analizându-se prestaþiaambasadorilor diferitelor administraþiiamericane la Bucureºti. În aceastã
zonã a realitãþii politico-diplomaticeromâno- americane ar fi cu adevãratfoarte multe ºi extrem de interesante,de pilduitoare lucruri de spus. * Altminteri, comentariile acestorzile pe aceste teme oscileazã întresuperficialitate, banalitate, frivolitate,ignoranþã. Din aceastã încurcãturã,cãci dilemã nu am cum sã-i zic, nuputem ieºi, vorba marelui clasic dinHaimanale. Bine cã nu mai dureazãfoarte mult extazierea în faþascrutinului american: începe alnostru, ºi atunci sã te þii! * Deocamdatã, ai noºtri ca brazii sebat pe problema creºterilor salarialela medici ºi profesori. Pesediºtii vor,liberalii ºi tehnocraþii – nu ºi nu!Acuma, cine o avea dreptate? Habarnu am. Câºtig de cauzã – în modsigur, nici profesorii, nici medicii. * Un titlu din publicistica lui G.Cãlinescu: N-ai carte, ai parte, scrisprin 1936. Citez: „Cunosc, întreatâþia, un inginer (vasãzicã ºi elintelectual), care pare a-mi fibinevoitor. E posesorul câtorva zecide milioane. O imensã casã cu câtevaetaje îl conþine pe strada cea maiaristocraticã. Soþia lui, tânãrã, nu e ofemeie cu nãzuinþe literare, dar ºcoalape care a urmat-o ºi condiþia în caretrãieºte o scot, adicã ar trebui s-oscoatã din categoria acelora ieºiþidintr-o clasã ºi aruncaþi pe nepregãtite
în alta. Posedã ºi ea câteva milioane.Amândoi au sentimentul vãdit cã cãfac parte din lumea bunã ºi-mi suntbinevoitori. Am observat însã înbunãvoinþa lor o dozã de milã, caremi se pare cu atât mai jignitoare, cucât e îndreptatã înspre lucruri cu careaº dori sã mã mândresc. Dacã am omicã gravurfã, în a doua copie, fireºte,de Callot, inginerul mã bate pe umeriºi-mi spune: De ce nu-þi iei un tablouca lumea? Dacã nevastã-mea îmbracãdupã un îndelung studiu o rochie deaparenþã modestã, dar de oarecarestil, doamna inginer zice cu simpatie:De ce nu te-mbraci la croitoreasamea?(...) Despre ce pot eu vorbi cude. Inginer ca sã nu par pretenþios?De întreb: Ai citit cutare carte?, el îmirãspunde fãrã nicio jenã:Nu, dar cine-i ãsta? (...)De aceea, eu las maitotdeauna sã vorbeascã d. ºi d-nainginer. Atunci ei îmi spun cã: îºi vorcumpãra altã maºinã, vor ridica chiriaapartamentului de la etaj la 80 de miide lei, au fãcut cunoºtinþã cu unavocat bine, foarte bogat(...) aumâncat bine la restaurant, au sã-ºicumpere stofe pentru haine deprimãvarã etc. (...) D-na ºi d. inginerîmi sunt niºte buni prieteni, dar eunu le pot fi decât o oglindã tristã deaburul pe care ei îl lasã pe mine.”.Cum ar veni, vorba unei emisiunitelevizive, Prezentul la trecut...
Bucureºti, 9 noiembrie 2016:Ministerul Economiei, Comerþului ºiRelaþiilor cu Mediul de Afaceri(MECRMA) ºi CEC Bank au perfectatun act adiþional la Convenþia decolaborare în cadrul ProgramuluiRomâno-Elveþian pentru IMM-uri. Prin acest document se majoreazãplafonul finanþãrii unui client, pânãla suma de maximum 550.000 lei ºise extind domeniile de activitateeligibile, prin includerea sectoarelorIT&C ºi transporturi. “MECRMA gestioneazã astãzi o paletadiversificatã de instrumente de ajutordedicate sectorului IMM. În întâlnirilecu mediul de afaceri am dezbãtutproblematica pârghiilor pe care le poateutiliza Guvernul pentru acoperirea nevoii
de finanþare a sectorului antreprenorialromânesc. Nu de puþine ori, soluþiileviabile în rezolvarea acestei problemereale, au venit chiar din partea mediuluide business. Dialogul permanent cuantreprenorii în implementarea acestorscheme a condus la rezultate foarte bune,atât pentru beneficiarii acestorprograme, cât ºi pentru economianaþionalã, în ansamblul ei” a afirmatClaudiu Vrînceanu, secretar de statîn cadrul MECRMA. În cadrul Programului Româno-Elveþian au fost acordate peste 200de credite de investiþii, cu o maturitatede pânã la 5 ani, în principalcompaniilor din domeniul producþiei,turismului ºi serviciilor medicale.
PMP Mehedinþi traverseazãuna dintre cele mai dificile perioadedin existenþa sa pe scena politicãlocalã. Deºi pãrea cã partidul s-aîntãrit considerabil dupã fuziunea cuUNPR Mehedinþi ºi preluarea funcþieide preºedinte de cãtre fostul primaral municipiului Drobeta TurnuSeverin, Constantin Gherghe, înrealitate acest partid devine pe zi cetrece tot mai inactiv ºi cu o structurãde partid în teritoriu vizibil slãbitã.Dupã ce fostul primar ConstantinGherghe a fost numit în funcþia depreºedinte, PMP Mehedinþi pãrea sãdevinã o adevãratã forþã politicã lanivelul judeþului, având realeposibilitãþi sã creascã la nivel deimagine. Cota de popularitate ºi deîncredere de care se bucuraConstantin Gherghe constituia unmotiv suficient de temeinic pentru acrede cã partidul se va afirma în forþã.Ar fi contribuit la aceasta ºi sporireanumãrului de consilieri municipaliseverineni. Prin fuziunea cu UNPRMehedinþi numãrul consilierilorlocali ai PMP Mehedinþi a ajuns la 8,devenind, astfel, cea de-a doua forþãpoliticã din Consiliul Local almunicipiului Drobeta Turnu Severin.Prin preluarea funcþiei de preºedinteal PMP Mehedinþi de cãtreConstantin Gherghe, acesta ar fitrebuit sã fie un vector de imaginepentru partid, o adevãratã locomotivãcare sã tragã partidul dupã el. Numaicã, aºa cum evolueazã partidul înprezent, sunt ºanse mici ca PMPMehedinþi sã devinã o adevãratã forþãpoliticã în judeþ, chiar dacã în frunteasa este Constantin Gherghe. De fapt,problema PMP Mehedinþi este cãpartidul are o activitate politicã slabã,iar liderii sãi nu sunt politicienicaracterizaþi de o acþiune politicãsusþinutã. Dimpotrivã, atâtpreºedintele PMP Mehedinþi,Constantin Gherghe, cât ºi GabrielaDobrotã, prim-vicepreºedinteleformaþiunii, lasã impresia unorpoliticieni inactivi ºi indolenþi faþãde evoluþia ºi confruntareaelectoralã pentru alegeri leparlamentare de luna viitoare.
Groparii PMP Mehedinþi:
Gabriela Dobrotã ºi Constantin GhergheGabriela Dobrotã ºi propriul sãu
interes administrativ
PMP Mehedinþi continuã sãalunece vertiginos pe toboganulpoliticii locale, dupã slaba activitatepe care a desfãºurat-o în ultimeleluni, dar mai ales ca urmare a slabeiprestaþii avute de Gabriela Dobrotã încalitatea de preºedinte al PMPMehedinþi. Dupã alegerile locale dinacest an, scrutin în urma cãruiaGabriela Dobrotã a ratat în modlamentabil ºansa de a deveniviceprimarul municipiului DrobetaTurnu Severin, PMP Mehedinþi a fostun partid ca ºi inexistent în arenapoliticã localã. Gabriela Dobrotã alãsat impresia cã nu mai esteinteresatã de activitatea politicã aPMP Mehedinþi dupã ce a pierdutfuncþia de viceprimar al municipiuluiDrobeta Turnu Severin. De fapt, dupãconsumarea scrutinului local întregulefort politic al Gabrielei Dobrotã a fostacela de a-l îndepãrta din frunteapartidului ºi din partid pe EugenGolea, fostul preºedinte al PMPMehedinþi, cel care a pus bazele PMPMehedinþi ºi cel care a afirmat partidulîn judeþ. Gabriela Dobrotã a cãlcattotul în picioare, cu riscul de a distrugePMP Mehedinþi, doar pentru a ajungeviceprimar al municipiului DrobetaTurnu Severin. Dupã ce nu a obþinutce ºi-a dorit, Gabriela Dobrotã nu s-a mai implicat deloc în activitatea departid, deºi era preºedintele PMPMehedinþi. Din acel moment, partidul
nu a mai contat în teritoriu, fiind lãsatde izbeliºte de cãtre Gabriela Dobrotãcare nu mai avea nicio motivaþie sãse implice. Dovada acestei indolenþepolitice o constituie faptul cã nu a doritsã candideze pentru alegerileparlamentare, deoarece nu maiprezentau niciun interes.
Constantin Gherghe,o mare dezamãgire pentru
PMP Mehedinþi
Nici fuziunea cu UNPR Mehedinþi nus-a dovedit în cele din urmã o soluþieviabilã de relansare în judeþ, chiar dacãiniþial s-a crezut cã prin preluareafuncþiei de preºedinte de cãtre fostulprimar al municipiului Drobeta TurnuSeverin PMP Mehedinþi se va lansaîn forþã în judeþ. În cele din urmã soluþiaConstantin Gherghe pare sã fie un eºecprevizibil pentru PMP Mehedinþi. Înloc sã fie locomotiva PMP Mehedinþila alegerile parlamentare din toamnaacestui an, preºedintele ConstantinGherghe nu a avut nicio implicaresemnificativã în partid la nivelulconsolidãrii ºi acþiunii politice. Maimult, prin refuzul de a candida pentrualegerile parlamentare, ConstantinGherghe a redus simþitor ºansele deobþinere a unui scor bun pentru PMPMehedinþi. De când a devenitpreºedintele PMP Mehedinþi,Constantin Gherghe a lãsat impresiaunui preºedinte de formã, care nu esteinteresat aproape deloc deperformanþele politice ºi electoraleale PMP Mehedinþi.
Gelu Viºantrebuie sã se distanþeze de
Gherghe ºi Dobrotã
PMP Mehedinþi poate spera laalegerile parlamentare de lunaviitoare la cel mult un deputat. Dupãce Constantin Gherghe, preºedintelePMP Mehedinþi, ºi Gabriela Dobrotã,prim-vicepreºedintele partidului, aurefuzat sã se înscrie în competiþiaelectoralã pentru alegerileparlamentare, PMP Mehedinþi l-apropus candidat pe primul loc laCamera Deputaþilor pe consilierullocal Rãzvan Roºca, un apropiat alGabrielei Dobrotã. De altfel, lista cuRãzvan Roºca drept candidat peprimul loc la Camera Deputaþilor afost trimisã conducerii centrale apartidului pentru validare. Cu douãzile înaintea expirãrii termenului dedepunere a candidaturilor,conducerea centralã a PMP l-a validatpe Gelu Viºan pe prima poziþie a listeiPMP Mehedinþi pentru CameraDeputaþilor. Acesta este secretarexecutiv al PMP ºi fost preºedinte alPMP Dolj. Nominalizarea lui GeluViºan pe prima poziþie a listei dedeputaþi a PMP Mehedinþi este cea maibunã alegere electoralã pentru PMPMehedinþi în tentativa sa de a obþineun scor bun la alegerile parlamentare.Însã pentru a avea cât de cât succes,Gelu Viºan va trebui sã se distanþezede Constantin Gherghe ºi GabrielaDobrotã, groparii PMP Mehedinþi.
Mircea Popescu
În perioada 19-20 octombrie 2016 a avut loc la Predeal o întâlnirede lucru organizatã de Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Copilului ºiAdopþie ºi Banca Mondialã, din partea Direcþiei Generale de Asistenþã Socialãºi Protecþia Copilului Mehedinþi participând directorul executiv adjunct. Întrevederea a avut loc la Predeal, în cadrul Asistenþei Tehniceasigurate de Banca Mondialã Autoritãþii Naþionale pentru ProtecþiaCopilului ºi Adopþie în implementarea proiectului „Elaborareaplanului de dezinstituþionalizare a copiilor din instituþii ºi asigurareatranziþiei îngrijirii acestora în comunitate”, finanþat prin ProgramulOperaþional Capacitate Administrativã, avându-se în vedereimportanþa activitãþii de culegere de date utile pentru analiza centrelorde plasament clasice ºi modulare ºi a realizãrii unei metodologiide dezinstituþionalizare adecvate.
DGASPC Mehedinþi participã la un proiect privind dezinstituþionalizareacopiilor din instituþii ºi asigurarea tranziþiei acestora în comunitate
Autoritãþile române s-audevalorizat complet în raport cuvalutele strãine, adicã nu mai dai pe einici doi bani! Guvernul tehnocrat decursã scurtã nu s-a zbãtut deloc sã ºtiecîte parale face pielea naþiunii române,ci pe cît o poate vinde mai departe, iarcei ce se aliazã cu duºmanii poporuluisînt ticãloºi sadea! ªi cînd pe funcþiete þin ticãloºii, vrînd-nevrînd trebuiesã dansezi cum cîntã ei. S-au vînduttoate biletele la circul Laurei CodruþaKoveºi, dar reprezentaþia se va derulatot cum ºi cît vor ei. În rãzboiul acestaintern, doar corupþia aranjeazã soldaþiipe tabla de ºah, însã, atît învingãtorii,cît ºi învinºii sînt la fel de puºlamale.Oare cine a comandat filmuleþulomagial dedicat ºefei DNA, de cine ºide ce anume se teme în continuare, înafarã de plagiatul dovedit ºi þinut subpreº deocamdatã? Acel filmuleþpenibil, unde apar niºte lãudãtoriselectaþi pe sprînceanã, de la rromipînã la aºa-ziºi intelectuali, învãþaþi deregizori ce sã spunã în mesajul desusþinere a ºefei DNA, a rulat laceremonia de premiere a LaureiCodruþa Koveºi cu titlul de„Comandor al Ordinului Steaua
Maria Diana Popescu, Agerowww.agero-stuttgart.de
Koveºi, afacerea IKEA ºi poliþia ParlamentuluiPolarã” de cãtre regele Suediei.
Suedia, implicatã într-o megaafacere de corupþie în România
Ce obligaþie are Suedia faþã de ºefaDNA, de ºi-a pus la lucru ambasadade la Bucureºti, personal pe însuºiambasadorul Anneli Lindahl Kenny,sã realizeze filmuleþul cu laudepenibile la adresa Codruþei Koveºi?Simplu! IKEA, o mare companiesuedezã ºi-a bãgat mîinile pînã lacoate într-o mega afacere de corupþieîn România, implicînd Suedia înscandal, iar DNA, cu toate cã aveainformaþia pe tavã, nu s-a atins defirma suedezã IKEA! În filmul cuosanale comandate expres pentrualbirea ºi îmblînzirea ºefei DNA,precupeaþa Mariana care vindeastruguri în Obor, a ajuns vedetã ºi amãrturisit pentru EVZ cã „a venit unbãiat ºi i-a întrebat pe mai mulþi dacãvor sã fie filmaþi ºi sã zicã ceva. Toþiau fugit, n-au vrut. Eu i-am zis: Zi-mice tre’ sã zic, cã zic eu. M-a pus sãrepet dupã el ºi m-a filmat cutelefonul. Mi-a zis sã spun aia ºi aia.Am crezut cã e caterincã! Dar m-auanunþat oamenii din piaþã cã amapãrut la televizor. Da’ eu nu ºtiu cine-i femeia asta”. Cei care cunoscadevãrul despre lupta anticorupþiedesfãºuratã de DNA, considerãpremiile acordate Laurei Koveºi,începînd cu SUA, Franþa ºi acumSuedia, drept servicii întoarse. Ceamai penibilã odã dedicatã ºefei DNAvine de la impertinentului ambasadorHans Klem! Prea puþin probabil caacesta sã nu cunoascã adevãrul cuprivire la lupta anticorupþie,
„abuzurile comise în numele acesteilupte, dosarele selective ºi acþiunilede poliþie politicã, numãrul uriaº deachitãri încasate de procurorii DNAsau jafurile de miliarde de euro pecare parchetul Laurei CodruþaKovesi se face cã nu le vede”.(Lumea Justiþiei)Parlamentul vrea poliþie proprie,
cu forþe terestre ºi aeriene Tot mai mulþi români considerã cãParlamentul României trebuietransformat în puºcãrie (dar asta, cîtmai grabnic posibil, pînã nu selegifereazã Legea prostituþiei, ºtiutfiind cã, în limbajul poporan,Parlamentul nostru este deja catalogatdrept „casã de toleranþã politicã”),însã un proiect legislativ, fãrãprecedent, iniþiat de un parlamentarPSD, prevede crearea unei forþemilitare, exclusiv a Parlamentului,sub numele de Garda Naþionalã. Sãne amintim „Cântecul soldatului” deGeorge Coºbuc: „Sunt soldat ºicãlãreþ!/ Uite am un cal isteþ,/ Am osabie de lemn,/ Puºcã am de dat lasemn,/ Am ºi coiful de hîrtie./ Ce-mimai trebuieºte mie?” Exact o GardãNaþionalã (tichie de mãrgãritar)pentru parlamentarii aflaþi într-unperpetuu delir, cãrora le-a intrat înoase frica de mulþime ºi vor sã seºtie la adãpost. Dupã ce ºi-au votatpensii speciale uriaºe, potrivit site-ului Camerei Deputaþilor, proiectul delege propune înfiinþarea „GãrziiNaþionale a României, care va aveaîn componenþã forþe terestre ºiaeriene. Forþele terestre vor fi alcãtuitedin opt brigãzi de infanterie saubrigãzi mecanizate, o brigadã degeniu ºi o brigadã de artilerie terestrãdupã standarde NATO, organizate pecîte ºase batalioane. Forþele aerienear urma sã fie alcãtuite din opt bazede elicoptere, dotate cu elicoptere deluptã, avioane de transport ºi cuavioane de vînãtoare, organizate peescadrile, patrule ºi celule. Brigadade geniu ar urma sã fie dislocatã înmunicipiul Deva, iar Brigada deartilerie terestrã în municipiul Brãila.Garda Naþionalã va avea optinspectorate regionale, în Bucureºti,Craiova, Timiºoara, Cluj-Napoca,Braºov, Iaºi, Focºani ºi Constanþa.
Personalul Gãrzii va fi constituit dinpersonal permanent în proporþie de35 % ºi din personal voluntar înproporþie de 65 %, iar personalulpermanent încadrat pe bazã decontract va proveni din cadrulmilitarilor trecuþi în rezervã ºi înretragere, cu vârste de pânã la 65 deani împliniþi. Voluntarii care vor faceparte din Garda Naþionalã ar urma sãbeneficieze de indemnizaþii ºi descutirea unor taxe ºi impozite locale.Garda Naþionalã a României vafuncþiona sub controlul Parlamentului,nu sub cel al Ministerului ApãrãriiNaþionale, cu care doar va colaboraprin douã birouri constituite la StatulMajor al Forþelor Terestre ºi StatulMajor al Forþelor Aeriene. Nouastructurã militarã va fi condusã de uninspector ºef numit de BiroulPermanent al Senatului, al cãruipreºedinte este chiar preºedinteleSenatului”. La capitolul necesitateaînfiinþãrii unei asemenea (tichii demãrgãritar – mersi, pardon, scuzaþi!)structuri militare sînt aduse tot felulde argumente trãsnite, cum ar fi niºteînchipuite agresiuni asupra Românieiºi intervenþia Forþelor Alianþei Nord-Atlantice în cadrul apãrãrii colective”.Cine are de gînd sã atace România?, cîndea este deja sub ocupaþie americanã.ªtim bine ce efective militare ºi cemaºinãrii de rãzboi au SUA pe teritoriulþãrii, pe care ºi le sporesc periodic. Odatãcu intrarea în NATO, au distrus, puþincîte puþin, Armata României, iar acum,Parlamentul vrea un fel de poliþie proprie,pregãtitã sã anihileze furia poporuluiumilit ºi batjocorit, cînd acesta va ieºi înstradã, o forþã militarã în slujba lor, nu aÞãrii, care sã le apere corupþia, fundul ºiclanurile.Pe lîngã Armata Naþionalã,Eugen Nicolicea, iniþiatorul legii,doreºte o altã armatã, doar în slujbaParlamentului, deci, douã structuridiferite care sã se batã cap în cap, lao adicã. Iatã cã, nimic nu miºcã înIndustria Corupþiei din Româniafãrã ºtirea ºi aprobarea capilorinterlopi ai politicii, adicã aînal þi lor reprezentanþ i aiinstituþiilor statului de… drepþi!,la stînga împreeejur!
A greºit sau nu PNL, când l-a adus pe Cioloº pe scenã ºi l-a pussã facã baie de mulþime? Premierultehnocrat pãrea cã se þine bine ladistanþã de partide ºi nu are de gândsã devinã afiº politic. Hai cã treabacu afiºul mai treacã-meargã: cã vreacã nu vrea, cã se lasã, cã nu se lasã,cã îºi pune poalele în cap, ladezvirginare, cã nu le pune, tot aia e.L-a pus cine a vrut pe afiº, în afaraPSD. Cioloº rãmânea relativtehnocrat, dacã se mulþumea doarcu moaca pe afiºele PNL ºi ale USR.Cât de cât. Problema este c-a mersmai departe sau a fost forþat sãmeargã mai departe. Cel mai probabilde preºedintele Iohannis. Cine ºtie,poate acesta era jocul încã de acumun an. Cioloº nu a putut fi convinssã preia ºefia PNL, pentru cã ºi-a datseama cã îi este greu sã câºtigealegerile, având sub comandã atâteaconflicte dintre liberali ºi democrat-liberali ºi atâtea tãieri de pensii ºisalarii pedeliste, din trecut, care i seputeau imputa. Ei bine, Cioloº a venitîn fruntea PNL ca ºi tehnocrat. A urcatpe scenã, a cuvântat ca pentruelectorat, a venit cu mesaj pentrupopor ºi în geacã de om de rând.
Pejumãtate pesedistul Cioloº s-a pogorât sã facãbaie liberalã de mulþimePesemne cã treaba a fost atent
pregãtitã, precum ºi statul la pozã înafiºele PNL ºi USR. Cã doar nu l-o fipozat în somn. Premierul a fãcutpasul cãtre politicã, deºi de drept nueste membru în PNL. Liberalii ºi-audat arama pe faþã, când aurecunoscut pe faþã GuvernareaCioloº ºi a tehnocraþilor. Problema este urmãtoarea ºieste paradoxalã. Cioloº nu puteasã rãmânã la guvernare, dacãjumãtate din voturi nu veneau dela PSD ºi de la Dragnea. Mai exactde la Dragnea. Ori unde esteadevãrul în aceastã poveste?Cioloº este jumãtate liberal,jumãtate social-democrat, avândîn vedere susþinerea clarã de carea avut parte timp de un an înparlament. Nu cred cã neagãcineva acest lucru. Dacã Dragneacontestã guvernarea Cioloº esteun ipocrit pentru cã a susþinut-opânã în pânzele albe. Cum liberaliiprofitã de pe urma faptului cã untehnocrat a fãcut treabã, adicã aºavãd ei, pesediºtii profitã ºi ei derevers ºi susþin cã GuvernareaCioloº a fost dezastruoasã ºitrebuie combãtutã. Mai mult decât
atât, Cioloº a profitat de faptul cãa beneficiat de complicitatea PSDºi s-ar fi inspirat din programulde 100 de mãsuri de guvernarepropus de PSD. Adicã omul esteîn situaþia de a face ce doreºte depe urma prostituãrii votului înparlament, timp de un an. Acum lucrurile par sã selimpezeascã: un Cioloº liberal defapt, dar nu ºi de drept, un PSD carese poziþioneazã de-a stângaeºicherului politic ºi se pare cã secontureazã o confruntare pentruobþinerea majoritãþii. Oare? Sã nuse pregãteascã din nou oprostituare a votului de pe 11decembrie. Cu un PSD care estegata sã intre la combinaþii ºi lajocuri, având în vedere cã în ultimulan asta a fãcut. Periculos este faptulcã PSD stã numai în penalulDragnea. Ponta este un penal înºoºoni. Dacã nu ar avea 40 ºi deani ai spune cã se pregãteºte depensionare. Sub Dragnea,Dumnezeu cu mila. Nu este niciunlider ºi posibil înlocuitor. Dragneaa dat cu mopul de pe partid ºi apus numai indivizi invizibili sub el.Numai aºa se putea contura liderulatotputernic ºi superpregãtit ºi gatasã îºi preia rolul de tãtucbinefãcãtor al naþiunii. De aia zicea
cã românii nu trebuie sã maiaºtepte dupã lideri mesianici. Sepregãteºte o confruntare Dragnea– Cioloº în campania electoralã?Greu de spus. Dragnea are camdouã dosare penale, ca sã facãciocul prea mare. Asta înseamnã cãîºi va asuma toate riscurile, cugândul cã va sorbi din cupaputerii? Iohannis îl aºteaptã culopata anticorupþie dupã uºã ºi i-atransmis cã nu-l vrea premier.Ponta este exclus sã fie desemnatde Iohannis. Pe cine propunsocial-democraþii: pregãtesc ºi eiun tehnocrat social-democrat, caalternativã la social-democratulliberal Cioloº? Se vorbea deja deun posibil premier extras de PSDdin rândul europarlamentarilor.Cert este cã Iliescu spunea la unmoment dat cã PSD se pregãteºtede o opoziþie mai lungã. Bãsescu spunea ºi el cã Cioloºa greºit cã s-a fãcut liberal ºi cãasta ar ajuta PSD. Dar Bãsescujoacã ºi încã e liber. Se pricepe lapoliticã, dar depunde ce i se oferãdupã 11 decembrie, în cazul încare PMP intrã în Parlament. Întoatã acestã ecuaþie cheia este laDragnea: îºi sacrificã oarelibertatea pentru putere?
Portul Drobeta Turnu Severinzace uitat în anacronismul ºiindiferenþa autoritãþilor locale ºinaþionale, în timp ce el poate fi mareaºansã de dezvoltare a acestui frumosmunicipiu, cu grave probleme desubdezvoltare economicã. În ultimii
ani, doar promisiunile electorale aumai trezit, cumva temporar, dinamorþire aceastã resursã neexploatatãeficient. Mai mult, acelaºi portrãmâne, din considerenteinexplicabile logic, captiv uneicompanii naþionale falimentare, cusediul la Giurgiu. Istoria Portului la Dunãre dinSeverin a rãmas strãlucitoare doarla nivelul secolelor trecute. În 1915este înfiinþatã Cãpitania Portului,care rãmâne sub aceastã formãadministrativã pânã în anul 1990.Eugène Pittard (1867-1962),antropolog elveþian cu originigenoveze, vizitând Severinul, înajunul Primului Rãzboi Mondial,scria cu entuziasm: „DupaVârciorova, Turnu-Severin, aºezatîntr-un amfiteatru, prezintã clocotulunui comerþ fluvial intens al cãruiechivalent nu-l gãseºti decât departe,sus, în amontele fluviului”. Dinpãcate, „clocotul” de care vorbea,atât de frumos, antropologul elveþiana devenit un imens iceberg. În ultimii25 de ani, interesul pentru acestpunct strategic de dezvoltareeconomicã a îngheþat într-onepãsare crasã din partea tuturorfactorilor responsabili, fie ei localisau naþionali. Portul din Drobeta Turnu Severin seaflã în administrarea CompanieiNaþionale Administraþia Porturilor
Portul DROBETA, o ruºine ºi o piedicã în caleadezvoltãrii Severinului
Dunãrii Fluviale (CN APDF) SAGiurgiu Compania Naþionalã, la careacþionari sunt MinisterulTransporturilor (80%) ºi SC Fondul
Proprietatea SA (20%). Aceeaºisocietate pe acþiuni mai are înadministrare porturile fluviale dinlocalitãþile Moldova Veche, Calafat,Bechet, Corabia, Giurgiu, Olteniþa,Cãlãraºi ºi Cernavodã.Cine este CN APDF SA Giurgiu
Dacã ar fi sã ne luãm doar dupã obanalã prezentare, aflatã pe site-uloficial al ADPF SA Giurgiu, PORTULDROBETA TURNU SEVERIN, situatîntre kilometrii fluviali 931 ºi 933, cuRada portuarã situatã între kilometriifluviali 927 ºi 934, în lacul deacumulare al ComplexuluiHidroenergetic ºi de Navigaþie „Porþilede Fier II” are o suprafaþã totalã aincintei portuare concesioantã deMinisterul Transporturilor ºiInfrastructurii cãtre CN APDF SAGiurgiu de 137.592,11 mp, din carepentru pasageri 44.084,55 mp,comercial 72.662,42 mp, 20.845,14mp pentru rampã. Mãrfurile operatesunt: mãrfuri generale, laminate,minereuri, îngrãºãminte, cereale,cãrbune, etc., iar operatorul principaleste TRANSEUROPA PORT GALAI. În realitate, situaþia portului de laSeverin, ca ºi a celorlalte porturi dinadministrarea ADPF, este unadezastruoasã. Infrastructura portuarãaflatã în administrarea CN APDF SAGiurgiu, se aflã într-o situaþie dificilã caurmare a procesului accentuat dedegradare ºi a lipsei de investiþii.
Degradarea extinsã a infrastructurii, carese manifestã prin surparea malurilor înzona cãii de rulare a macaralelor cedeservesc dana de operare cereale ºibalastru, deteriorarea elementelor deacostare a navelor, absenþa lucrãrilor deconsolidare a cheurilor, neasigurareaadâncimilor de navigaþie a ºenaluluinavigabil, sunt câteva dintre condiþiilefavorabile apariþiei unor incidente ºiriscuri pentru activitatea operatorilorportuari ºi pentru siguranþa navigaþiei. Riscul inoperabilitãþii în toateporturile fluviale din subordineaADPF este accentuat de neefectuareade ani de zile a lucrãrilor de dragaj,situaþie care an de an se repetã,creeazã dificultãþi ºi necesitãimpunerea de restricþii ºi atenþionãriîn circulaþia navelor, mai ales înperioada de varã când cotele fluviuluiDunãrea sunt în continuã scãdere.Astfel, de 10 ani nu au mai fostefectuate dragaje pe segmentulfluvial din zona Mehedinþi. Nevalorificarea potenþialului turisticºi de agrement este o altã problemãde neînþeles. De mai bine de 26 de aninu au mai fost efectuate nici un fel deinvestiþii în amenajarea ºi modernizareafalezelor Dunãrii din principalele oraºe,cum ar fi ºi Severinul, terenuri aflate înadministrarea companiei naþionale.Nu au fost create condiþii pentruatragerea turiºtilor, prin organizarea decroaziere cu nave uºoare, nu existãamenajãri care sã ofere posibilitateadeþinãtorilor de ambarcaþiuni sã intreîntr-un sistem turistic ºi de agrementcare sã îmbine capacitãþi de cazare,de divertisment, de valorificare atradiþiilor ºi a potenþialului culinar alzonelor dunãrene.
Masterplanul Generalde Transport, o iluzie
frumos ambalatã Pe data 25 februarie 2015,Guvernul României aprobamemorandumul cu privire la MasterPlanul General de Transport alRomâniei. În acest document,minsitrul Ioan Rus stabilea unnecesar total de finanþare de 45,45miliarde de euro pânã în 2030 pentru
proiecte de infrastructurã rutierã,feroviarã, navalã ºi aerianã.„Guvernul a aprobat Master PlanulGeneral de Transport al României. Însintezã, principalii indicatori sunturmãtorii - pentru transport rutier:autostrãzi - 1.300 kilometri, 13,7miliarde de euro; drum expres - 925kilometri, 9,9 miliarde de euro;transregio - 2.870 de kilometri, 1,6miliarde de euro; transeuro - 343kilometri, 190 de milioane de euro.Pentru feroviar, reabilitare de linie decale feratã - 2.800 de kilometri,electrificare - 489 de kilometri. Pentrusectorul naval, investiþii de treimiliarde de euro, Constanþa, Galaþi,Drobeta Turnu Severin, alte porturi,ºenalul navigabil. Pentru sectorulaerian, 15 aeroporturi, dintre careºapte internaþionale, celelaltedeschise traficului internaþional sauaeroporturi regionale. De asemenea,10 centre multimodale cu valoare de281 de milioane de euro”, spunea,cu mare aplomb, la vremearespectivã, ministrul Ioan Rus. Ce reieºea, la vremea respectivã,atunci când ºi autoritãþile locale dinMehedinþi, în special cele din Severin,intraserã într-o efervescenþãspectaculoasã, din Master PlanulGeneral de Transport al României,ca bun pentru bimilenara noastrãDrobeta? Reieºea faptul cã Drobetaeste port al reþelei de bazã TEN-T ºieste primul port clasificat de AECOMca fiind de importanþã naþionalã peruta dinspre Europa Centralã înspreRomânia. La fel de pompos, sespunea cã portul are ºapte dane, treimacarale portic (max 16 t), o macararotativã (max 60 t) ºi 13.725 de mpspaþiu de depozitare în aer liber. Maimult, în masterplanul iluzoriu sespunea cã Drobeta Turnu Severin areun amplasament strategic ca punctde transbordare pe Dunãre pentrutraficul spre nord-vestul României ºispre oraºe precum Craiova.Municipalitatea din Severin a ieºit
de mai multe ori cu proiecte depreluare în administrare a portului Cu un an înainte de mãreþulMasterplan, adicã prin ianuarie2014, primarul de la acea vreme al
Portul DROBETA...Severinului, Constantin Gherghe,declara cã administraþia publicã localãa demarat demersurile de preluare înadministraþie a infrastructurii portuarede la Dunãre, iar solicitarea a fostfãcutã cu scopul de a atrage în zonãun numãr cât mai mare de turiºti, înspecial pe cei care se aflã la bordulnavelor de croazierã strãine. „Intrândîn inventarul nostru, existã posibilitateaaccesãrii de fonduri europenenecesare modernizãrii portului. Dacãacesta va avea standarde europene,oraºul va cunoaºte o dezvoltareeconomicã intensã. Numai aºalocalitatea ºi împrejurimile vor fiintroduse în circuitul turisticinternaþional. Cetatea Medievalã aSeverinului, castrul roman, ruinelepodului lui Apollodor, culele ºimuzeul satului de la Cerneþi, suntdoar câteva dintre destinaþiile ºiatracþiile turistice riverane Dunãrii”,preciza primarul Gherghe. Doar cã, în ecuaþia globalã adorinþei sale de a capta atenþiaalegãtorilor, primarul a avut ºi unmoment de sinceritate, scãpat parcãdin glasul subconºtientului care numinte niciodatã. El a afirmat cã portulse aflã în gestiunea CompanieiNaþionale „Administraþia PorturilorDunãrii Fluviale SA” din Giurgiu, iarautoritãþile centrale nu sunt interesatesã aprobe transferul acestuia.
„Cu siguranþã, Portul ar puteareprezenta o importantã sursã devenituri pentru economia localã, arputea fi un generator real de locuri demuncã ºi o poartã turisticã pentruMehedinþi. Este obligaþia noastrã sãpreluãm Portul, sã-l modernizãm,lucru ce ar ajuta foarte mult ladezvoltarea oraºului ºi a judeþuluiMehedinþi. Este pãcat, ca un port ce afost construit de bunicii ºi strãbuniciinoºtri, care are o bogatã istorie ºitradiþie, sã fie administrat de o firmãcare nu are nicio legãturã cu aceastãzonã”, spunea ºi actualul primar,Marius Screciu, în iunie 2016.
Portul a devenito ruºine pentru Drobeta!
Adevãrul este, însã, cu totul altuldespre Portul Drobeta TurnuSeverin. Atâta vreme cât acesta nuva ieºi de sub administrareadezastruoasã a Companiei NaþionaleAdministraþia Porturilor DunãriiFluviale (CN APDF) Giurgiu, situaþialui va fi ºi mai nenorocitã decât esteîn prezent, când, de la aspectul jalnicºi pânã la inutilitatea economicã ºituristicã, Portul Drobeta esteaproape o ruºine pentru oraºul -poartã a latinitãþii, prin care legiunileîmpãratului Traian intrau în Dacia,pentru a schimba istoria. În absenþa unei strategii naþionale destimulare ºi dezvoltare investiþionalã aacestui domeniu, semnificativ fiind ºi
faptul cã prin MasterPlanul General deTransport alm i n i s t e r u l u i ,d e z v o l t a r e ad o m e n i u l u itransporturilor fluvialenu este consideratã oprioritate ºi, implicit,nici elementele deinfrastructurã portuarã,în absenþa unei astfelde strategii existenþaPortului Drobeta subadministrarea uneiCompanii aflate înpragul falimentului,este nu doar o ruºinenaþionalã, ci ºi unhandicap al dezvoltãriimunicipiului Drobeta
Turnu Severin. Sub administrarea ADPF,Portul Drobeta nu are cum sã sedezvolte cu fonduri europene, pentru cãfondurile europene nu pot fi accesatede companii cu datorii la stat.
Portul nostru, captiv în ghiareleunui management dezastruos
Directorul general al companiei ceadminsitreazã ºi Portul Drobeta,Cristian Matei, a fost numit în funcþieîn data de 8 februarie 2013 prinDecizia nr. 1 a Consiliului deAdministraþie fãrã a îndeplinicondiþiile generale, specifice ºicriteriile de selecþie prevãzute de OUGnr. 109/2011 privind guvernanþacorporativã a întreprinderilor publice. De la numire ºi pânã în prezent, situaþiaeconomico-financiarã a companiei s-adeteriorat constant, nefiind dispusemãsuri de reducere a arieratelor ºicreanþelor, de eliminare a pierderilor ºide consolidare a veniturilor. Mai mult,managementul nu a întreprins mãsuricare sã valorifice oportunitãþile deaccesare a fondurilor europene pentruasigurarea serviciilor portuare ºi deîntreþinere a infrastructurilor specificedin porturile autohtone situate peDunãrea fluvialã. Aceasta în condiþiileîn care, pentru exerciþiul financiar 2014-2020, Programul OperaþionalInfrastructura Mare (POIM), axaprioritarã Infrastructura de Transport,oferã posibilitatea de accesare a fondurialocate pentru „Creºterea gradului deutilizare a cãilor navigabile ºi a porturilorsituate pe reþeaua TEN-T”. Doar cã existão posibilitate destul de mare ca APDFSA Giurgiu sã intre în stare deinsolvenþã, ca urmare a neconformãriila cerinþele legale privind situaþiaeconomico-financiarã ºi, pe cale deconsecinþã, sã devinã neeligibilã. Aºadar, este foarte clar acum,pentru toatã lumea, faptul cã primulpas pe care administraþia localã dinSeverin trebuie sã îl facã, pentru a-ºiputea gestiona ºi dezvolta portul dela Dunãre, este acela de a smulgePortul Drobeta din ghiarele uneicompanii aflate la Giurgiu ºifalimentare, o companie care, aºacum spunea primarul MariusScreciu, niciodatã nu se va obosisã aducã plus valoare economicãpentru oraºul Severin.
URMARE DIN PAGINA 6
COMUNICAT...
Totodatã, facilitãþile oferite de CECBank în cadrul Programului Româno-Elveþian au ºi o componentã socialãimportantã, urmãrindu-se menþinereaºi/sau crearea de locuri de muncã sausprijinirea tinerilor antreprenori ºi atinerilor angajaþi. Astfel, au fostmenþinute, doar în acest an, peste 750de locuri de muncã (din care 370ocupate de femei) ºi au fost createpeste 100 de noi locuri de muncã (dincare 60 ocupate de femei). Convenþia de colaborare, încheiatãîn data de 16.01.2014, între CECBank ºi MECRMA pentru derulareaProgramului Româno-Elveþianpentru IMM-uri, are ca scopsusþinerea prin credite de investiþii abeneficiarilor IMM eligibili, fondurileprogramului fiind asigurate înproporþie de 70% din contribuþiaelveþianã ºi 30% din fonduri propriiCEC Bank. Domeniile de activitateeligibile, finanþabile în cadrulprogramului sunt: producþia,serviciile medicale, turismul,comercializarea sistemelor/echipa-mentelor specifice economisirii deenergie ºi a celor care utilizeazãresurse regenerabile pentrueficientizarea propriei activitãþi. Informaþii suplimentare despreProgramul Româno-Elveþianputeþi gãsi pewww.economie.gov.ro sauwww.cec.ro.
Biroul de Presã al MECRMA
DGASPC Mehedinþi...
În acelaºi timp, în acord cuactivitãþile proiectului, 3reprezentanþi ai direcþiei au participatla întâlnirea cu specialiºtii direcþiilorgenerale de asistenþã socialã ºiprotecþia copilului care vor fiimplicaþi în mod direct în activitãþiledin proiect din judeþele în care existãcentre clasice ºi modulate. Prin acest proiect se face odiagnozã complexã a situaþieicentrelor de plasament, pe baza cãreiase va fundamenta ºi planifica strategicprocesul de dezinstituþionalizare lanivel central ºi local.
Agenþia de Plãþi ºi Intervenþiepentru Agriculturã (APIA) informeazãcã pânã la data de 03.11.2016, aautorizat la platã suma totalã de 485,4milioane euro, reprezentând avansaferent Campaniei 2016, pentru unnumãr de 496.863 fermieri care audepus Cerere unicã de platã. Reamintim cã potrivit art.1 dinRegulamentul(UE) nr. 1617/2016 de
COMUNICAT DE PRESÃderogare, pentru anul de cerere2016, de la articolul 75 alineatul (1)al treilea paragraf din Regulamentul(UE) nr. 1306/2013 al ParlamentuluiEuropean si al Consiliului în ceeace priveste nivelul avansurilorpentru plãtile directe si pentrumãsurile de dezvoltare ruralã pesuprafatã si legate de animale,precum si de derogare de la articolul
75 alineatul (2) primul paragraf dinrespectivul regulament în ceea cepriveste plãtile directe, pentru anulde cerere 2016, statele membre potplãti avansuri de:”(…) pânã la 70% în cazul plãtilor directe indicateîn anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 si de pânã la 85 % încazul sprijinului acordat în cadruldezvoltãrii rurale menþionat la
articolul 67 alineatul (2) dinRegulamentul (UE) nr. 1306/2013". De asemenea, pentru anul decerere 2016, statele membre pot sãplãteascã avansurile pentru plãtiledirecte numai dupã finalizareacontroalelor administrativemenþionate la articolul 74 dinRegulamentul (UE) nr. 1306/2013.Plãþile finanþate din FEGA (FondulEuropean de Garantare Agricolã) seefectueazã la cursul de schimb de4,4537 lei pentru un euro, iar plãþilefinanþate din FEADR (FondulEuropean Agricol pentru DezvoltareRuralã) la cursul de schimb de4,5240 lei pentru un euro. La nivelul centrului JudeteanMehedinti s-au efectuat plati pentruun numar de 11.969 fermieri dintotalul de 23.474 inregistrati cucerere pentru campania 2016, fiindplatita pana in prezent suma de22.364.635,21 lei
Biroul de presã
ANUNÞURI
* Vând 23 ha. teren agricollunca Coºuºtei ºi 6,75 ha.pãdure comuna Corcovajudeþul MEHEDINÞI la preþulzonei.* VÂND 8 Ha. PÃDURE ÎNCOMUNA SAMARINEªTI (înBÎRLOGU) JUDEÞUL GORJ,PREÞUL ZONEI. Contact:0721404945.
ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203
Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII
PARTICULARI
Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A
Mobil: 0722351161
Obiectivmehedinþean
www obiectiv-mehedintean.ro
Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)
Te pregãteºti sã culegi niºte roade, ca o consecinþã aeforturilor ºi muncii depuse în zona carierei în ultimelesãptãmâni. Se activeazã zona relaþiilor sociale, începeo perioadã foarte activã, relaþiile devin importante ºivor fi vizate de multe schimbãri radicale. Prima parte asãptãmânii poate fi bulversantã, cu schimbãri de energie,stare ºi context socio-profesional, dar spre finalulsãptãmânii vei constata cã a meritat, întrucât vei aveainstrumentele necesare pentru a face câteva mutãriesenþiale în carierã. Acestea îþi pot aduce notorietate,succes ºi mai multã autoritate ºi putere, în urmãtoareaperioadã. Joi ºi vineri sunt zile de folosit pentru aobserva atent ce se întâmplã, cu discreþie ºi inteligenþã.Se pare cã, fãrã sã ceri, primeºti exact ce ai nevoie,mai ales mesaje, ghidare, înþelegere.
Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)
O sãptãmânã efervescentã, tumultuoasã, careanunþã începutul unor miºcãri ºi decizii revoluþionareîn zona carierei. Aici vor avea lor surprize, rãsturnãri,schimbãri de macaz pe nepusã masã, în urmãtoarelesãptãmâni. Este, totuºi, un moment cu mult potenþialpentru tine, mai ales în ce priveºte expansiuneaprofesionalã, prin mobilizarea unor resurse externe,obþinerea unui sprijin, negocierea avantajoasã apoziþiei tale într-un parteneriat sau o afacere. E unmoment bun ºi pentru a te folosi de experienþa ºicunoºtinþele pe care le ai pentru a înnoi ceva încariera sau afacerea ta. Una peste alta, îþi devineclar cã lucrurile nu mai pot continua aºa, cã e nevoiede ceva nou, oricât de mult te-ar speria asta. Deluat,în calcul ºi faptul cã ceea ce construieºti înaceastã sãptãmânã poate aduce roade frumoase înscurt timp.
Zodia Gemeni(22 Mai - 21 Iunie)
Dupã o perioadã în care ai simþit cã ai stagnat destulde mult sau lucrurile au avansat destul de greu ºi cumult efort depus, aceastã sãptãmânã vine ca o gurã deaer, cu o schimbare majorã de ritm ºi de energie. Chiardacã la început pare cã e haos, de fapt se creeazã unspaþiu în care îþi vine ideea salvatoare, capeþi o viziuneproaspãtã ºi mai înaltã asupra conextului de viaþã actual,primeºti sprijinul necesar... Una peste alta, simþi cã aimai mult spor, uºurinþã ºi susþinere. Oamenii din jur, înspecial partenerul de viaþã, e mai prezent ºi maicooperant, mai ales dacã aveþi de luat decizii comune.Fii gata sã îmbrãþiºezi viziuni noi, sã înveþi ceva nousau sã-þi desenezi pur ºi simplu un drum mai curajos,în minte. Acum ai posibilitatea sã pui la cale o strategiecâºtigãtoare legatã de un proiect care implicã cooperarecu persoane din strãinãtate.
Zodia Rac(22 Iunie - 22 Iulie)
Pentru tine, aceastã sãptãmânã aduce o îmbunãtãþirea relaþiilor, imaginii, parteneriatelor. Ai mai multãcredibilitate, poþi negocia cu mai mult succes ºi eºtiinteresat sã gãseºti formule de cooperare avantajoase ºipe termen lung. Acum seriozitatea primeazã în oricerelaþie pe care o dezvolþi. În plus, în ce priveºte zonamuncii ºi a sãnãtãþii, Mercur în Sãgetãtor, începând dindata de 12 noiembrie, sprijinã apariþia soluþiilor ºiabordarea cu mai mult optimism a acestor zone de viaþã.De asemenea, poþi începe niºte demersuri pentrudislocarea unor fonduri necesare sau începi sã tranºeziniºte situaþii restante financiare, care þi-au luat multdin putere ºi energie. Aºteaptã-te la schimbãri ºi surprizede tot felul, dar mai ales în zona banilor ºi proiectelorpe care le ai în comun cu alþii.
Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)
Pentru tine, devine foarte dinamicã zona relaþiilor. Începisã evaluezi ºi sã reinventezi o serie de relaþii. Unele noi apar,poate chiar ºi niºte propuneri inedite de colaborare, înurmãtoarele sãptãmâni. Însã sunt posibile ºi schimbãrineaºteptate, tensiuni ºi chiar conflicte în cadrul relaþiilor. Din11 noiembrie, zona muncii ºi a sãnãtãþii este infuzatã cuenergie hrãnitoare, constructivã, numai bunã de fructificat.Se îmbunãtãþeºte atmosfera de lucru, munca e mai uºoarã,sãnãtatea mai bunã sau cu mari ºanse de ameliorare. Din12 noiembrie, Mercur în Sãgetator aduce ºi el o energiemai jucãuºã, mai multã seninãtate în abordarea tuturorsituaþiilor cu care te confrunþi ºi mult mai multã bucurie deviaþã, chef de distracþie ºi optimism. Din acest spaþiu poþicrea cu uºurinþã ºi poþi explora zone noi de creativitate ºiaventurã. În afarã de zilele de joi ºi vineri care pot fi cevamai dificile ºi cer prudenþã, în rest, sãptãmâna este unaenergicã, plinã de oportunitãþi ºi deschidere de drumuri.
Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)
Se schimbã programul, prioritãþile, stilul de viaþã,începândcu aceastã sãptãmânã. Marte se mutã în zona muncii, aiciîncep sã se tulbure apele, dar nu musai în sens rãu, cipoate în sens creativ. Pur ºi simplu, apar culori noi, idei,schimbãri care, chiar dacã te scot din zona de confort, potaduce expansiune ºi succes. În privinþa sãnãtãþii, e binesã fii mai atent în urmãtoarele sãptãmâni ºi sã-þi faciinvestigaþiile pe care le-ai amânat sau sã schimbi regimulalimentar. Poþi începe, cu rezultate bune, un program deantrenament fizic inedit. Venus se instaleazã în zona iubiriiºi te ajutã sã fii mai blând cu tine ºi cu cei din jur, înacelaºi timp stimulând ºi scoþând la ivealã dorinþa deiubire liniºtitã ºi de siguranþã. Iar în ce priveºte casa,caminul, familia, Mercur se instaleazã în acest segment,începând cu 12 noiembrie, ceea ce înseamnã cã e necesarsã fii mai implicat în chestiuni care-l vizeazã ºi sã ieiniºte decizii pe care le-ai amânat.
Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)
O sãptãmânã interesantã ºi plinã de neprevãzut. Zonafamiliei se detensioneazã, semn cã unele animozitãþidispar, dacã au fost lucrãri ºi reparaþii/renovãri începuteîn casã, acum se finalizeazã sau totul se deruleaza maiuºor ºi cu mai mult spor... Iar demersurile care þin dedecorarea unui spaþiu, îmbunãtãþirea condiþiilor de traiºi a relaþiilor de familie, sunt avantajate ºi bine susþinute.Aceastã sãptãmânã aduce un suflu nou ºi în ce priveºtecreativitatea, dragostea, pasiunea, hobby-urile, relaþiilecu copiii. Ai mai multa poftã de aventurã, vrei sã ieºi dincarapace, sã te expui cu ceva original, ºi chiar emomentul sã faci asta. Orice idee, proiect creativ, oricecale non-conformistã te poate duce într-un punct ºi laun nivel de strãlucire pe care nu l-ai mai experimentatpânã acum. Vor exista mai multe deplasãri, devii maimobil, inclusiv în comunicare ºi mai dispus sãnegociezi orice.
Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)
Revin în prim plan dorinþe mai vechi legate de spaþiullocativ, mediul familial, casnic, intim. Aici sunt niºte nevoicare se cer urgent satisfãcute sau niºte neajunsuri pe care lenu mai poþi trece cu vederea pretinzând cã nu existã sau nusunt aºa de importante. Iatã cã începând din aceastã sãptãmânã,sar în aer niºte tensiuni care mocneau în familie ºi în interiorultãu. E momentul unei revoluþii în familie. Aceasta va fiinconfortabilã, dar regenerantã ºi extrem de revigorantã. UniiScorpioni se vor hotãrî sã se mute brusc din locul în care stau,sã facã renovãri, poate chiar sã se repatrieze. În altã ordine deidei, se pot rezolva uºor chestiuni legate de studii ºi acte, iarnativii care scriu, vorbesc în public sau transmit orice altmesaj prin cuvânt, sunt bine susþinuþi acum.
Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)
Multã vorbã, multe drumuri, începe efervescenþa sãaparã în viaþa ta din nou, însã nu-þi displace deloc,pentru cã te face sã te simþi viu. Din 9 noiembrie,Marte se va instala în zona comunicãrii. E momentulsã-þi iei inima în dinþi ºi sã spui ce ai de spus, ori sãdai un examen pentru care nu aveai curaj. Atenþie însãcum foloseºti cuvintele ºi mai ales tonul, în conversaþii,pentru cã se poate ajunge foarte uºor la certuri. Deasemenea, evitã teribilismul în trafic sau prin declaraþiipublice care se pot întoarce împotriva ta. În altã ordinede idei, zona finanþelor primeºte influxuri bune, existãºanse de stabilizare ºi chiar o uºoarã creºtere aveniturilor. Cu cât sunt urmãrite obiective mai serioaseºi pe termen lung, cu atât ºansele de succes sunt maimari. Joi, înarmeazã-te cu rãbdare pentru a face faþãsolicitãrilor familiei.
Zodia Capricorn(22 Decembrie - 19 Ianuarie)
Segmentul financiar capãtã prioritate ºi cere din ce înce mai multã atenþie. Aici pot exista multe surprize, înurmãtoarele sãptãmâni ºi în special oscilaþii foarte mariale veniturilor ºi cheltuielilor, instabilitate, surprize ºischimbãri peste noapte. Cu alte cuvinte, nu e momentulsã economiseºti sau sã cauþi sã controlezi totul, ci eºansa ta sã te arunci în ceva nou, diferit, altfel... ºi sãcreezi posibilitãþi de câºtig suplimentare. E un momentbun pentru aceia care au curajul sã ia în calcul ideilenonconformiste ºi sunt originali în ceea ce creeazã. Înaltã ordine de idei, pe 11 noiembrie, este de bun augur,conferindu-þi mai multã deschidere, amabilitate, calm,înþelepciune ºi chiar frumuseþe ºi noroc.
Zodia Vãrsãtor(20 Ianuarie - 18 Februarie)
O sãptãmânã ºi o lunã importante pentru tine. Martese instaleazã în zodia ta pe 9 noiembrie, lucru care seîntâmplã o datã la 2 ani. Aºadar, e momentul sã tebucuri de un plus de energie, curaj, vitalitate, voinþã,îndrãznealã. Probabil cã multe acþiuni vor fi deja iniþiateîn aceastã sãptãmânã, mai ales dacã se referã lascoaterea din sertar a unor idei care zãceau demultacolo. Ai multã elocvenþã, eºti din ce în ce mai înrolantºi asta e manã cereascã pentru cei care se implicã înproiecte de grup ºi au nevoie de adepþi sau un publicnumeros. Atenþie însã la tendinþa de a fi prea pripit,impulsiv ºi radical. Unele decizii pur ºi implu nu maipot fi schimbate, aºa cã e necesar sã te pronunþi doarcând eºti sigur ce vrei. Din punct de vedere financiar, edestul de multã nebuloasã, când e indicat sã te fereºtide investiþii mari.
Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)
E posibil ca aceastã sãptãmânã sã fie destul de dificilãpentru tine, mai ales din perspectiva unor situaþiiîncâlcite ºi a unor trãiri pe care nu le înþelegi. Ca ºi cumnu-þi gãseºti locul, nu ºtii ce sã faci mai departe sau aisenzaþia cã ceilalþi pun presiune pe tine ºi te solicitã înprea multe deodatã. În orice caz, în urmãtoarelesãptãmâni, e important sã fii cu bãgare de seamã în cepriveºte sãnãtatea, dar ºi în ce priveºte anumite intrigiºi jocuri de culise în care poþi fi implicat din neglijenþãºi neatenþie. În altã ordine de idei, te poþi ajuta de intuiþiepentru a dezvolta proiecte ºi a lansa idei benefice. Iarde vineri încolo, poþi iniþia acþiuni care au ca scopcreºterea veni turi lor. În ce pr iveºte contextulprofesional, vor avea loc discuþii ºi negocieri, deci etimpul sã-þi susþii cauza.
În perioada analizatã leul aavut o evoluþie stabilã faþã de euroiar traseul faþã de dolar ºi franculelveþian a fost mult mai agitat. Parcursul leului a fost influenþat înprimul rând de alegerile prezidenþialedin SUA, ceea ce a redus semnificativvolumele de tranzacþionare din piaþavalutarã localã. Decizia recentã a BNR de a pãstradobânda sa de politicã monetarã laminimul istoric de 1,75% nu asurprins, având în vedere cã inflaþiava rãmâne negativã pânã la finalulanului. În opinia BNR dar ºi aanaliºtilor efectele reducerii TVAsunt pe cale sã se epuizeze, iar deanul viitor inflaþia va reveni peteritoriu pozitiv. Cursul euro a fluctuat înapropierea pragului de 4,50 lei, cuun minim de 4,4987 ºi un maximde 4,5072 lei, atins la sfârºitulintervalului când tranzacþiile s-aurealizat între 4,4990 ºi 4,51 lei.În urmãtoarele sãptãmâni evoluþialeului va fi influenþatã de factorii
Leul a aºteptat noulpreºedinte al SUA
externi, precum alegerile din SUA,Brexit-ul sau criza bãncilor dineºalonul al doilea din Italia ºiPortugalia, dar ºi de efectelemãsurilor populiste luate înpreajma alegerilor parlamentaredin decembrie. Premierul Dacian Cioloº a declaratcã mãsurile adoptate de Parlament înultimele luni legate de diferite majorãrisalariale ale unor categorii de bugetaripot avea ca efect creºterea costurilorde finanþare pentru statul român ºidevalorizarea leului, ele însumândpeste 9 miliarde de lei, echivalentul amai mult de 1% din PIB. Incertitudinea privind viitorulpreºedinte al SUA, a provocat o scãderea dolarului american la 4,0954, laînceputul perioadei, la 4,0569 lei,pentru ca sfârºitul intervalului mediasã fie stabilitã la 4,0811 lei, într-oºedinþã în care cotaþiile au fluctuat între4,066 ºi 4,084 lei. Investitorii de pe pieþeleinternaþionale au cãutat “refugiisigure” pentru plasamentele lor,astfel cã moneda elveþianã s-aapreciat la 1,075 – 1,085 franci/euroiar media sa a urcat la finalulperioadei la 4,1801 lei, nivel maximal ultimelor mai bine de patru luni. Posibila victorie a lui Donald Trumpla preºedinþia SUA, care ar putea aveaefecte negative asupra economiei ºia comerþului liber la nivel mondial,au produs deprecierea rapidã amonedei americane faþã de ceaeuropeanã, ea scãzând de la 1,0851dolari, în 25 octombrie, la 1,1145dolari, pentru ca perioada sã seîncheie la 1,1030 – 1,1067 dolari. La rândul sau, Comitetul depoliticã monetarã al RezerveiFederale americane a decis sãmenþinã neschimbatã dobânda sacheie, însã traderii vãd oprobabilitate de 78% ca ea sã fiemajoratã în decembrie. O astfel demãsurã este posibilã în condiþiileîn care ºomajul din SUA a scãzut înoctombrie la 4,9%.Analiza cuprinde perioada 2 – 8noiembrie.
Radu Georgescu
Punem la dispoziþia utilizatorilor reþelelorelectrice din regiunea Olteniei, patru noi
canale de transmitere a deranjamentelor,dintre care o linie gratuitã
Utilizatorii de energie electricã din aria de operare a CEZ Distribuþie,judeþele Argeº, Dolj, Gorj, Mehedinþi, Olt, Teleorman, Vâlcea, au laîndemânã patru numere de telefon la care pot transmite deranjamentele.
CEZ Distribuþie pune la dispoziþie patru numere de telefon apelabile NONSTOP pentru a semnala deficienþele în alimentarea cu energie electricã. Numerele de telefon puse la dispoziþia utilizatorilor reþelelor electrice sunt:- 0800 500 000 - numãr de telefon gratuit în orice reþea;- 0251 408 006, 0251 408 007, 0251 408 008 – numere de telefon cutarif normal în reþeaua naþionalã. Informaþiile despre deficienþele din instalaþiile electrice se pot transmiterapid ºi uºor, fãrã ca apelantul sã aºtepte sã intre în legãturã cu un operatoruman, dupã aproximativ 20 de secunde de la iniþierea apelului.6 paºi pentru a transmite simplu ºi rapid un deranjament:1. Se apeleazã unul din numerele menþionate mai sus;2. Se tasteazã 1, apoi 3 pentru a fi transferat cãtre primul operator disponibil;3. Se tasteazã 1 pentru anunþare deranjamente;4. Dupã 20 de secunde de aºteptare, în cazul în care toþi operatorii suntangajaþi în alte convorbiri telefonice, se selecteazã 1 pentru lipsã tensiunela locul de consum sau 2 pentru lipsa tensiune în toatã zona;5. Se tasteazã codul locului de consum care se aflã pe facturã ºi începecu cifrele „005";6. Se introduce un numãr de telefon valid (acesta trebuie sã aibã 10 cifre). Acest serviciu este pus la dispoziþia utilizatorilor reþelelor de energieelectricã din zona Olteniei de cãtre operatorul de distribuþie ºi nu înlocuieºteserviciile ºi datele de contact puse la dispoziþie de cãtre furnizorii de energieelectricã cu care au încheiat un contract de furnizare a energiei.
Departamentul Relaþii Publice, Brand ºi Marketing CEZ România
Etapa a IX-a a Ligii a IV-aMehedinþi a fost una tensionatã. LaStrehaia, Recolta Dãnceu a gãsit decuvinþã sã pãrãseascã terenul de joc,
în minutul 68, deºi conducea cu 1-0! Oaspeþii au recurs la acest gest
Gãzduitã de Sala de Sport a Colegiului NaþionalMircea Eliade din Bucureºti, Cupa României la luptefeminine pentru juniori a adus 4 medalii pentru CSMDrobeta. Astfel, aurul a revenit Mihaelei Bãrbulescu (55kg) ºi Larisei Niþu (70 kg), argintul a fost adjudecat deRoxana Dinicã (67 kg), iar Denisa Breazu (48 kg) a urcatpe ultima treaptã a podiumului de premiere. Rezultateleau plasat CSM Drobeta pe primul loc în clasamentulgeneral al cluburilor, la feminin. “Nu am avut un sezonreuºit, dar am obþinut la Cupa României prima medaliede aur, acest an. Ultima datã mã clasasem pe primul loctot la Cupa României, anul trecut. Acum am avut 4 meciuriºi le-am câºtigat clar pe toate”, a declarat severineancaBãrbulescu. În drumul sãu spre aur, eleva pregãtitã deMarin Dobrescu ºi Nicoleta Bogasieru a învins adversaredin Buzãu, Deva, Botoºani ºi Craiova.
ACS Atletic Drobeta Turnu Severin s-a impus cu 2-1 la Oneºti ºi au urcat pe locul4 în clasamentul Ligii a II-a la fotbal feminin.A fost pentru prima datã în acest sezon fetele
Etapa a IX-aAS Viitorul Simian - CS Viitorul Cujmir 2-0CS Strehaia - AS Recolta Dãnceu 3-0ACS Drobeta - AS Dierna Orºova 2-1AS Corcova - CS Dunãrea Pristol 2-3
surprinzãtor, nemulþumiþi de faptulcã arbitrul a dictat panalty pentrugazde ºi l-a eliminat pe jucãtorulAlin Rapcea. Recolta deschisese
scorul în minutul 39, prinautogolul lui FlorinDobrescu, dar CSStrehaia a câºtigat meciulcu 3-0, la “masa verde”.Scandal a fost ºi lapartida ACS Drobeta -Dierna Orºova. Partida s-a încheiat cu scorul de 2-1 în favoarea gazdelor,dupã un gol marcat dinpenalty, de CristinelBaciu, în minutul 85. Jucãtorii de la Dierna
n-au dezonorat însã competiþia ºiau rãmas pe teren pânã la finalul
partidei, dar au acuzat maniera dearbitraj. La pauzã, scorul era egal,dupã golurile lui Cristinel Baciu(‘2), respectiv Cristian Chiriþã (‘36).Fãrã tensiuni a fost jocul Viitorulªimian - Viitorul Cujmir, încheiatcu victoria gazdelor, scor 2-0, pringolurile lui Mãdãlin Mãtãsãreanu(’18) ºi Alin Arfutu (‘80). Dupã acestrezultat, liderul a pãstrat avansul de
4 puncte faþã de ACS Drobeta. Peterenul din Cãzãneºti, DunãreaPristol a trecut cu 3-2 de “lanternaroºie” AS Corcova. La pauzã,oaspeþii conduceau cu 3-0, pringolurile lui Marian Olteanu (‘3) ºiMarian Erceanu (’34, ’45), iargazdele au redus din diferenþã,dupã dubla lui Mãdãlin Condescu,din minutele 53 ºi 73.
Severinencele urcã în clasament
M. O.
Cupa, preferataluptãtoarelor
Etapa a VI-aFC Oneºti- ACS Atletic Drobeta Turnu Severin 1-2AS Piros Security Arad- Venus Maramureº 11-1ACS Vulpiþele Galbene Roman- ACS Banat Girls Reºiþa 1-2Atletic Onix Râmnicu Sãrat- Independenþa II Baia Mare 3-0
pregãtite de DanielIspas au legatvictoriile. În Moldova, ambelegoluri ale echipeiseverinene au fostizbutite de LoredanaSârbu, în minutele 31ºi 72. Dupã succesulde pe terenul“lanternei roºii”, FC
Oneºti, Atletic Drobeta a acumulat 9 puncte. Duminicã, de la ora 11, pe stadionul Termo,în ultima etapã a turului, severinencele vorprimi vizita ocupantei locului secund Piros
Arad. “Am avut o deplasare lungã ºinu am jucat în efectiv complet meciulde la Oneºti, dar am dominat jocul ºiam obþinut o victorie meritatã. Neaºteaptã un joc mult mai dificilduminicã. Întâlnim echipa cu cel maibun atac din eºalonul al treilea, dar spersã încheiem turul cu un rezultatpozitiv”, a spus antrenorul severineanDaniel Ispas. Acesta le-a trimis în teren,la Oneºti, pe: Lavinia Sporea - SidoniaGiuverdea, Paula Usturoi, DaraBãrzuicã, Bianca Pîrvãnescu - LaviniaErceanu (cpt), Loredana Sârbu, Roxanaªtiubei, Maria Urhuþ, Bianca Iacovici -Cerasela Bãluþã, iar pe parcurs au maiintrat Costina Cerbu, Roxana Truicanºi Andra Buzdugãnaru. M. O.
Sã trezi al lu Zbanghiu,zilele trecute, cã veni poºtaºu ºiadusã pensia lu bunicu-sãu cevamai devreme. Ãsta, mai nerod dinfire, când sã vãzu cu banii, zisã cãn-ar fi rãu sã facã o ieºire pi laHerculane. Zis ºi fãcut. Ca sã nusã ducã cu mâna goalã îl luã ºi peSucã, ba îi dete ºi restu din pensie,dupe ce bãgã benzinã, cicã sã-i þinãpãnã sã întorc. Plecarã, ajunsãrã ºisã dusãrã glonþ la bãile sulfuroasecu bulbuci, cicã sã sã relaxeze. ªisã relaxarã bine de tot, numai cãatuncea când ieºirã afarã ºi sã cãutãSucã în pozonare, mai scoasãnumai neºte hârtii albe. Pã da, cã nerodu uitasã banii înºort ºi sulfu cam topisã scrisu depe bancnote, aºa cã banii nu maierau bani. Adicã pensia lu buniculu al lu Zbanghiu, toatã. Ãsta se detede ceasu morþii, cã el nu sã maiîntoarce, cã ce sã face, cã nu-l maiprimesc acasã, da pãnã la urmãplecarã. Sã mai înseninã di laOrºova ºi pãnã la Severin, cândvãzu pe tot drumu panourielectorale, cu mesaje di la ALDE,cu... Îþi redãm pensia!. Pesemnecã alde tãriceanii sunt pregãtiþi sãfacã neºte donaþii, aºa cã zisã al luZbanghiu cã el sã duce dupãalegeri la alde Palaºcã sã-l felicite,cã dupã nu-l mai vede pãnã lapensie, pe terasã la Europa. Mã fraþilor, sã vezi ce cãldurã osã avem iarna asta, cã dupe ce sãrezolvã cu prima sursã, vinetemperatura ºi de la a doua, adicãde la ãia care trebuiau sã aibe toateinstalaþiile în funcþiune la prima
Sucã, pensiile lu nea Palaºcã, lupoaica lu neaGherghe ºi relaxarea lu al lu Zbanghiu
adiere de toamnã, cum promiteanea fostu primar, nea Titel. Aºa cãdacã sã încãpãþâneazã bãieþiideºtepþi di la firma de apartamenta lu tanti din Playboy, o sã avemcãldurã din douã surse, ca di laLupoaica luRomulus ºiRemus. Cã nudegeaba suntemurmaºii lu Decebalºi Traian. Tanti Dobrotã,pemepista, dupe cecherdu lamentabilalegerile locale,asta dupe ce selãudã cu politicaeconomicã pe careavea de gând sã odesfãºoare, spre prosperitateaoraºului, sã luã de mânuþã cu neaGherghe, care numai pi la PMP nutrecuse ºi fãcurã cam praf filiala departid. Adicã nu fãcurã nimica,astfel cã la parlamentare o sã fiecam ca-n garã rezultatele. Adicã
rezultatele bune pentru PMPMehedinþi o sã cam întârzie. Da, da nea Bãlu nu întârzie ºi fãcupoza de grup la Parlament, cã zisãcã dacã nu mai prinde un mandatde stat degeaba, mãcar sã rãmânã
cu neºte amintiri. Pã, uite cã ºi neºteºefi de deconcentrate zâsãrã sãrãmânã cu ceva amintiri sub formãde afaceri ºi organizarã neºteconcursuri pentru ocuparea deposturi fãrã sã respecte legea, sausã foloseascã maºinile instituþiilor nea Mãrin
la plimbatu’ pipiþelor la pleºcaviþã,ºi nu numai... Cam aºa sã întâmplãîn ultimul timp pi la Casa de Pensiisau pi la OSPA, ca sã dãm doardouã exemple despre careconducerea Instituþiei PrefectuluiJudeþul Mehedinþi ori nu ºtie, oripoliticul nu permite intervenþii,conform legii!? Acuma nea Gherghe mai scrie ºipe Facebook, cã dacã sãpl ictiseºte trebe sã mai ºicomenteze una, alta. Cã de pemargine sã vãd altfel lucrurile, nuca înainte, când aducea secretarapãhãrelu de licoare, ca sã meargãtreaba ca unsã. Mã fraþilor, io nu vreau decât sãmeargã oraºu ãsta într-o direcþie,una bunã, cã ºi în ultimii opt aniam cam stat pe loc, ba am mai luat-o ºi înapoi, aºa cã nu-i a bunã, emult de recuperat ºi multe de fãcut.Da or veni ºi vremuri mai bune. Aºa cã, pãnã sãptãmâna viitoare,hai sã fiþi iubiþi ºi optimiºti!
