Nr. 69. Anal LXXIV. Braşov, Sâmbătă-Duminecă In 27 Martie (9 Aprilie) 1911.

6AZETA TRANSILVANIEIApare în fiecare zi de lucru,

)namentul: pentru Austro-Ungaria pe en 24 cor., pe V2 an 12 cor., pe */< an 6 cor. Pentru România şi străinătate pe an 40 franci, pe V2

20 francii pe V« an 10 franci. Număr de Duminecă 8 franci pe an.

R e d a c ţ i a ,T i p o g r a f i a şi Admi n i s t r a ţ i a : B R A Ş O V , PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 226.

Pentru Braşov pe an 20 cor., pe 1/i an 10 cor., pe 7« an 6 cor. Cu dusul acasă: abonamentul regulat. Un număr 10 bani. Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

# 0 * 3 A B O N â * £

LA

iAZETA TR AN SILVAN IE I“ .Cu 1 Aprilie 1911

deschide nou abonament, la care invităm toţî amicii şi sprijinitorii ziarului nostru, atât mai vârtos, că din pricina mulţimei ihţelor sufere foarte mult expediţia regulată

[ i ziarului. Rugăm din nou cu insistenţă să reguleze şi abonamentul restant, almin- trea va fi oprită trimiterea ziarului.

Preţul abonamentului:Pentru Austro-Ungaria: Pe un an 24

[ fibroane, pe şase luni 12 coroane, pe trei luni 0coroane, pe o lună 2 coroane.

Pentru România şl străinătate: Pe un [iii 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe tre;

10 franci, pe o lună fr. 3.50.

ADMINISTRA ŢI UNEA.

Culturale.I.

Două evenimente culturale, pe- Ctite de curând la noi, ne-au cau- mare bucurie şi ne-au deşteptat

j| suflet nădejdi înviorătoare pentru sr. Două lucruri, cari la popoarele

ilte sunt obicinuite, dar la noi abia im încep a se încetăţeni.

Unul îl aflăm în un aviz al bi- ilui central al »Asociaţiunii“, pu- at prin ziare înainte cu vre-o zece şi în care avizându-se membrii

Ijfltători ai „Asociaţiunii“ despre es- pedarea bibliotecii poporale, se cons- [tată, că în timpul din urmă s’au înscris ca membrii ajutători şi astfel [abonaţi ai bibliotecii poporale a „Aso-

fluniitt peste 8000 de R om ân i. Opt

mii, va zice cineva, e puţin, de tot puţin în proporţie cu milioanele de suflete, câţi suntem pe plaiurile Ar­dealului şi Ungariei. E adevărat, că acest număr e mic la un popor mare ca al nostru, dar dacă luăm în con­siderare chiar şi numai trecutul apro­piat, va trebui să constatăm, că am făcut un progres îmbucurător şi mult promiţător. Cine ar fi cutezat să vi­seze acest rezultat şi numai cu un deceniu înainte, când ţăranii nu erau membrii ai „Asociaţiunii“ aproape de loc şi ţărani cetitori de cărţi, de bro­şuri poate dacă erau în total câte-va sute? Şi azi peste 8000... Dar 8000 sunt abonaţii, cari plătesc, cetitorii sunt cel puţin de două ori atâţia, căci broşurile se împrumută şi se cetesc adese-ori în societate de mai mulţi.

Suntem deci la un moment în­semnat al evoluţiunii noastre cultu­rale, la un hotar, delà care încolo in­trăm, ca popor şi înaintăm cu paşi siguri pe căile vaste şi binefăcătoare ale culturii. Pentru-că noi suntem si­guri, că în câţi-va ani dorul de cetit, dorul de înaintare pe teren cultural se va potenţa şi generaliza în sânul poporului, încât nu peste mult „Aso- ciaţiunea“ va raporta, că numărul abonaţilor la biblioteca poporală este de 30—40 mii şi că acest număr se sporeşte zi de zi, an de an.

Cei 8000 de cetitori ne arată, că poporul nostru, ţăranul delà sate începe şi el a fi dornic de a-şi câş­tiga cunoştinţe din domeniul cultural şi aceasta dorinţă se lăţeşte în cer­curi tot mai largi, dispărând din faţa ei indiferentismul, înstreinarea şi oroa­rea de învăţătură de carte, cum s’a întâmplat aceasta la popoarele culte. Acest dor de cultură, dacă a întrat în sânul poporului, este asemenea unei lavine, care nu se mai poate

împiedeca şi cuprinde tot mai larg | Ce se ţine de aceasta din urmă, teren. j noi credem, că ea va trebui să cu-

Iată cauza pentru care am zis, j prindă cu timpul şi lucruri din do- că în timp scurt se va spori în mod \ m eniu l ştiinţei şi nu numai curat

r însemnat numărul cetitorilor şi iubi-1 literatură. Poporul nostru vede unele 1 torilor de carte, de învăţătură. Dar, apariţii şi nu ştie să şi-le esplice. pentru-ca aceasta iubire să cuprindă j Amintesc aci un exemplu. Când s-a

I tot mai mult şi în timp mai scurt început în Sibiiu circulaţia tramvaiu-sufletul mulţimii, se recer două con- diţiuni, pe cari ne stă în putinţă a Ie îndeplini.

Una este, ca pătura noastră in­teligentă să lucre cu râvnă şi după un plan bine chibzuit pentru răspân­direa razelor de lumină în popor, convingându-1, că în lumea de azi nu ' se mai poate duce traiul fără ştiinţă de carte şi că acel popor, care fuge de lumină, de ştiinţă, sau este con­damnat a peri de pe faţa pământu­lui, sau îşi va duce temporar traiul ca un nemernic, aservit şi slugă la alte popoare mai luminate. Inteli-

lui electric, am văzut ţărani de-ai noştri privind cu nedumerire la el şi neştiind să-şi dea samă ce putere motoră pune în mişcare vehiculele. Iată o temă ştienţifică pentru o bro­şură: electricitatea, fiinţa şi aplicarea ei pe terenul practic. Şi câte de a- ceste nu sunt, prin cari s-ar lărgi cercul de cunoştinţe la popor. In di­recţia aceasta trebuie continuată bi­blioteca poporală a „Asociaţiunii“, ca ea, pe lângă cultivarea sufletului, să aducă şi folos real, practic masselor mari ale poporului. Astfel va fi tot mai mult iubită şi apreciată de

tural vom reveni viitori.

în unul din n-rii

genţa noastră dela ţară trebuie să se j oamenii noştri, folosească de toate ocaziunile şi de | Asupra celuilalt eveniment cul- toate mijloacele pentru ajungerea acestui scop. Trebuie să lase la o parte nepăsarea şi comoditatea, de- iecte omeneşti, cari dacă mai ’nainte vreme erau combătute şi înfierate, azi putem zice, că sunt ruşinea tim­pului pentru aceia, cari să lasă stă­pâniţi de ele.

A doua condiţie se recere dela cârmuitorii „Asociaţiunii“. Aceasta cea mai mare însoţire culturală a noastră, pe când la început se inte­resa mai puţin de ţăran, în timpul mai nou a apucat pe calea adevărată a menirii sale, făcând tot posibilul a scoate pe ţăranul român din cătuşele ucigătoare ale neştiinţei. Mijloacele îi sunt între altele conferenţele sau pre­legerile poporale, aranjate sistematic prin despărţăminte, apoi biblioteca poporală, cu care ne ocupăm aci, ş. a.

Biblioteca confiscata. Marţi în 4 Apri­lie n. c. s’a ţinut la senatul de acuză al tribunalului din M.-Oşorheiu pertractarea escepţiunilor în procesul bibliotecii con­fiscate din Agârbiciu. Acuzaţi au fost pre­otul loan Botezau şi învăţătorul llie Gâm- peanu. Apărarea a susţinut-o d-nul advo­cat din Sibiiu, Dr. Ştefan Laday. După o pertractare meritorică, în urma iscusitei apărări a d-Jui Laday, senatul a sistat procedura criminală în contra acuzaţilor, din lipsă de dovezi. A dispus însă, ca cărţile secvestrate, total 169, să se trans­pună comisiunei administrative comita- tense pentru exoperarea definitivei sec- vestrări şi oprirea lor din circulaţie.

Contra sentenţei a apelat procurorul,

FOILETONUL «GAZ. TRANS.«

0 am in tire .

Era lună ca ziua, când a bătut ia noi poartă omul de gardă şi I-a strigat pe

ita. Noi eram cuibăriţi într-un pătuc de do aşezat în tinda casei şi ascultam po- ile babei Ruxandra, care ne ducea cu

prin păduri de aramă şi arg nt. Pe licolo treceau în sbor tot feţi-f'rumoşi că- iri pe cai năsdrăvani, gonind ori un zmeu phdrăvan care furase o fată, ori cine ştie te b&laur cu şapte capete, venit pe pă*

[nânt din alte tărâmuri cu alte lum i!..In puterea nopţii am auzit cdata bă-

I Sile In blana dela poartă şi vorbele:— Boer Lisandre ia ieşi până afară... Cânii se năpust'seră grămadă peste

şi nu mai puteam auzi nimic.

Am văzut atunci pe tata coborând 3e lemn numai în cămaşe, desculţ

ien o zeghe pe umeri. Mai in urmă l-am iit certând cânii în mijlocul bătăturii.

Ne-am sculat cu toţii în capul oase- plecându*ne peste pridvor, ne*am as*

I urechile la drum.Luna se ridicase deasupra pădurii, ru-

! menind lanurile nesfârşite de porumb copt, se întindeau cât lămuream cu ochii

[ în faţa noastră.C& nişte sentinele de pază păreau 1 înşiruiţi pe Valea satului. De unde­

va din depărtări venia un Ireamăt de frunze ca un murmur de ape...

Era o noapte frumoasă de toamnă, cum n-a mai fost de atunci...

Sburăturiţi cu bulgări de pământ, cânii încetară să mai latre. Atunci am auzit glasul omului de gardă spunându-i ta tii:

— Cum n-auzişi boerule? 11 omorâră pe al cârciumarului dincolo de omeni, şi-l spânzurară de uimu din marginea drumu­lui. fl văzui şi eu, n-aşi fi mai trăit să văd om spânzurat!... Stă atârnat şi-acum de un clenci, legat de gât cu o păreche de bete şi cu mâniie lăsate pe lângă şol­duri în jos...

— Taci nene Mărine, nu mai vorbi, răspunse tata m irat!...

— Zău boerule, dacă nu spui drept. Picioarele ii bălăngăneau, uite aşa, în apro­pierea pământului; iar ochii sticloşi, ca* două mărgele, îi pironise drept în lună....;

Un fior rece, ca un bulgăre de ghiaţă am simţit atunci lunecându-mi pe şira spinării.Iar când am văzut pe tata urcând în grabă scările, ne am făcut smârcă în colţul patului, aşteptând să plece ei, ca mai pe urmă s-o tulim şi noi peste deal...

Când cântau cocoşii despre ziuă, eram lângă ulmul din marginea drumului. In ju ­rul mortului se adunase mai toată lumea din sat. Bătrâni şi tineri, femei şi copii, văicăreau cu toţii pe cel atârnat sub creu- gile stufoase...

Noi tremuram ca varga şi nu ne

luam ochii din lumina ochilor lu i!... Doamne şi ce ochi frumoşi avea!

Toată noaptea am cătat să nu fim văzuţi de nimeni, şi să aflăm pricina omo­rului. Dar când am dat cu ochii de tata, a început să ne certe :

— Ce căutaţi aici diavoli? Ştergeţi-o acasă, că vă rup picioarele.

Am fi plecat noi, dar par-că ne pironise locului lumina cea umedă din cele două mărgele de sticlă ce se uitau la lună...

Ne-am ascuns atunci în dosul unui mănunchi de răchiţi şi ne-am suit pe o grămadă de porumb cules de curând.

Luna cobora spre asfinţit cătând să se pitească în dosul dealului Vălenilor, pe când zorile împurpurau cerul cătră ră­sărit..

Din grămada de stuleţi se ridica mi­rosul crud al mustului de porumb, iar în depărtare se lămurea vuetuî apei Olteţului, care se arunca spumoasă în lăptocui morii Pleşoianolui.

Ceva nelămurit a prins atunci sfat în mintea noastră: A l Cârciumarului se îndrăgise de Rodica Pârvului — fată fru­moasă şi din oameni cu stare. Logodnicul ei Radu Popi o prinsese în ajunul Sfintei Mării, stând de vorbă cu A l Cârciumaru­lui în apropierea fântânii din marginea satului.

L-a văzut prinzându o de peste m ij­loc. Era o noapte cu lună, ca şi acum. Şi ea îl ruga să-î dea pace, dar el a răsucit-o dinainte-i şi i-a desprins betele din jurul

trupului, mai mlădios ca o crănguţă de alun.

A tăcut atunci Radu, n-a zis nimic. Dar cuiul mâniei s-a înfipt în inima lui.

Şi... atât a fost. L-a prins dormind pe grămada de porumb şi s-a scăpat de el....

Cu betele Rodicăi l-a sugrumat. A strâns odată şi ’n urmă I-a atârnat de creanga ulmului. Apoi s-a dus şi dus a fo s t!...

Au trecut de-atunci douăzeci şi mai bine de ani. S-a dat de mult uitării acea­stă crimă făptuită într-un sat rătăcit în largul ţării.

Copiii de atunci sunt bătrâni, iar bă­trânii pământ 1 Ulmul însă, ca un alt mar­tor al cerului, stă şi azi în marginea dru­mului, clătinându-şi ramurile stufoase, în­gânând par’ că o rugăciune.

De atunci, ori de câte-ori vine toamna şi rătăcesc în noapte târziu, sub lumina lunei, par-că mă văd stând pe grămada de ştiuleţi din dosul mănunchiului de răchiţi, cătând aiure.

Un miros de porumb crud pare că-mi vine de undeva, de aproape, pe când în depărtare aud vuind apa din scocul morii...

Atunci scormonesc cu mintea Sntu- nerecul ca să aflu undeva, într-un colţ lu­minat, doi ochi sticloşi, ca două mărgele, două focuri aprinse, cari se raistue în lună !...

Corni. A. Qiulescu.

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 69.—1911

dar şi apărătorul, cărţile sechestrate ne- fiind oprite,

«Unirea» e informată, că arătarea contra bibliotecii a făcut-o un Romăn, în­văţătorul gr. or. din Agârbiciu.

O nouă coadă de topor!

Congregaţia de prim ăvară a comita­tului Arad. Congregaţia de primăvară a comitatului Arad este convocată pe ziua de 19 Aprilie st. n. La ordinea zilei sunt 227 puncte, raportul viceşpanului, diferite curente ale comitatelor şi afaceri şi hotă­râri comunale.

Membrii români, aderenţi ai partidu­lui naţional, sunt rugaţi a participa în nu­măr complect.

Patrioţii. »Arbeiter Zeitung« din Viena se ocupă cu discursul lui Vaida în Camera ungară şi spune între a ltele:

Oratorul a fost întrerupt cu cuvin­tele »agitatorii naţionalişti trebuesc alun­gaţi din ţară«.

Ziarul spune apoi că entuziastul pa­triot ungur, care a făcut această întreru­pere e un Sârb, care cu ajutorul oligar­hiei ungare face afaceri tot atât de bune ca şi românul Burdia, pe socoteala statu­lui şi a populaţiei sărace,

iată patrioţii!

Prinţul moştenitor german la Roma şi Viena. Părechea principilor moştenitori ai Germaniei a sosit Miercuri la Roma, ve­nind din Corfu.

Cu acest prilej ziarul »Perseveranza« din Roma scrie următoarele:

»Vizita este o nouă probă de cor­dialitatea dintre puterile aliate. Această alianţă a învins de acum toate piedecile şi apărarea păcei europene a devenit a doua natură politică pentru cele trei State şi nu s-ar putea închipui distrugerea ei fără temere de catastrofă«.

Din Italia părechea princiară pleacă la Viena, unde va sosi mâne în 9 Aprilie, ca să viziteze pe Maj. Sa Monarchul no­stru. La curtea împărătească se fac mari pregătiri de primire.

tic, va fi un imbold nou la munca sa pen­tru buna îndrumare a tinerimei şcolare.

De asemenea simt o vie satisfacţie văzând, cât de pătrunşi sunteţi de meni­rea scumpei armate şi de datoria ce avem de a o înzestra cu toate mijloacele spre a-şi îndepiini Înalta sa chemare.

Sprijiuul, ce sunteţi hotărâţi a-1 da guvernului pentru realizarea programului ce vi-l’a înfăţişat, este o chezăşie sigură, că lucrările Camerei vor fi rodnice şi în­chinate binelui ţărei.

încă odată vă mulţumesc din suflet pentru mărturisirile de credinţă ce mi-le arătaţi mie şi familiei mele şi rog pe atot puternicul să binecuvinteze munca acestei legislaturi.

*

In urmă regele s-a întreţinut cu membrii comisiunei.

La oarele 12 şi jum., cu acelaşi ce­remonial comisiunea s-a reîntors Ia Cameră.

ain

Răspunsul regelui laAdresa camerei.

Cum am amintit, comisiunea camerei române s-a prezentat Miercuri la palat, unde a cetit răspunzul Camerei la Me­sagiu.

Comisiunea se compunea din d-1 Dr. Geani, Dr. P. Herescu, I. lorgulescu, Em. Pangrati, Gr. Coandă, Al. Iliescu, Nestor Cincu, Radu Văcărescu, P. Giurgea, N. Ro- setti, D. Brătianu, N. Vâlcu, I. Ghica, Pân­dele Marnescu, Em. Lahovari, Oscar State, G. Tamara, Pani Popescu. C. Roiu, G. Ştir­bei, Ion Deleş şi M. Quintescu.

Membrii comisiunei s-au întrunit la oarele 11 la Cameră, de unde în trăsuri împreună cu d-1 Olănescu preşedintele Ca­merei, escortaţi de două escadroane din escorta regală au pornit la palat.

La oarele 12 comisiunea a fost pri­mită de rege. D-1 Olănescu preşedintele Camerei a cetit răspunsul Camerei la mesagiu.

Regele a dat următorul răspuns:

Domnule preşedinte,Domnilor deputaţi,

Primesc cu deosebită mulţămire asi­gurările de dreptate şi credinţă, ce mi-le aduceţi în cuvinte aşa de calde din partea adunărei legiuitoare.

Cu mare bucurie văd, că primele gânduri ale Camerei sunt Îndreptate cătră acei mai greu atinşi de scumpetea traiu­lui, mai ales cătră ţărani, a căror muncă contribuie intr-o măsură însemnată la bo­găţia ţărei. Nu mă îndoesc dar, că grija ce vă însufleţeşte de a uşura soarta lor, va putea fi înfăptuită prin măsuri bine chibzuite, păstrând neatinsă soliditatea fi­nanţelor noastre aşa de strâns legatâ cn buna stare economică şi politică.

Sunt încredinţat, că Îmbunătăţirea Ge se va aduce In folosul corpului didac­

Care-i limba de propunere şcolile foste grăniţâreşti?

( Ultim cuvânt.)

Din răspunsul dat de părintele Va- leriu P. Gomşa, paroch în Copăcel, în nr. G4 al Gazetei, în chestia suievată de sub­scrisul în nr. 56 al acestui preţios organ de publicitate, am luat act, că domnia sa recunoscându-şi greşala, a revocat-o. Să sperăm, că revocarea se va face şi în or­ganul oficios, în <Neptamtok Lapja>, unde de asemenea a apărut, căci numai atunci n’ar fi caz de precedenţă în mâna celor ce poate că i’ar căuta.

Recunoaşterea greşelei dovedeşte de odată şi loialitate faţă de importanţa obiectului de discuţie, care pus în Juroina cuvenită, altă discuţie e superfluă. Ori cine deci va putea recunoaşte, că nu «epi­demia vorbăriei şi a certelor fără de fo­los», cum se esprimă părintele Comşa în partea din armă a răspunsului său, m’au îndemnat să scriu, ci simţul de datorie, pe care trebue să-l aibă ori-ce om, care vede şi cunoaşte prăpastia.

Recunosc, la rândul meu, demersul energic făcut de părintele Comşa întru apărarea drepturilor asigurate în legile noastre, pentru şcolile odinioară grăniţă- reşti, şi chiar această împrejurare m’a adts în cea mai mare nedumerire; şi mi*am zis: cum se poate, ca chiar d-sa să publice rsemenea concurs?

Antecedenţe şi ingerinţe nejustifîca bile nu-i permis să ne abată dela ceea-ce ştim că-i drept şi legal. Cu aceasta am terminat.

Dar, după-ce părintele Comşa îmi pune unele întrebări deadreptul, iată şi răspunsul meu:

a) Mi se impută, că nu l’am adver- tizat cu ocazia primului său pas greşit, despre care spune, că l-a făcut în toamna trecută întocmai ca şi pe acesta. Acel concurs probabil va fi apărut chiar în acele zile, când eu am lipsit de acasă; şi aşa mi-a scăpat din vedere. Fie însă în­credinţat, că dacă i-aş fi văzut, făceam atunci, ceea-ce am făcut acum.

b) «Câ am putut ori nu—scădea ceva din sumedenia oarelor de limba maghiară la şcoala noastră?»

Răspund: Lupta strajnică purtată de partidul naţionalităţilor în parlament la zămislirea iegei lui Apponyi, nu a pu­tut schimba paragrafii propuşi a deveni lege. Să nu ceară deci nimeni dela un simplu individ să lupte contra para- grafilor.

Dar noi putem avea totuşi marea mângâiere acum, că în şcolile noastre comunale aşa cum sunt ele azi, limba română viează şi depinde dela iscusinţa învăţătorilor noştri şi dela controla frun­taşilor noştri, ca ea să vieze. Avem nă­dejde, că până când învăţători din sân­gele nostru sunt in fruntea lor, rău nu va fi. Iar învăţători de-ai noştri vom avea până atunci, până când limba de propu­nere a acestor şcoli va fi limba română. Indată-ce nu va mai fi, vor putea deveni învăţători toţi ovreii şi săcuii, cari habar nu vor avea de durerile noastre. Ori nu pentru aceasta s’a încercat schimbarea limbei de propunere cu cea maghiară anţărţ ?

Ori nu luăm noi apa dela moara preparandiilor noastre, despre cari ştim cu toţii, oâ prepară învăţători pentru şcoli c m limb» de propunere română, a- tunel când admitem şi altă limbă de pro­punere în şcolile noastre? Ori nu cetim noi, că preparandiile de stat azi mâne nu

vor mai primi elevi de-ai noştri sub dife­rite pretexte?

c) Ultima întrebare, ce-mi pune pă­rintele Comşa, sună: că am izbutit să mi-se pună în candidaţie şi învăţători absolvaţi de pedagogiile noastre confe­sionale?»

Răspund: Da, am izbutit Noi Tohă- nenii am ales în 21 Martie 1910 un învă­ţător absolvat de preparandie confe­sională.

Şi întreb acum, oare de unde şi până unde n’ar avea îndreptăţire să fie candidaţi învăţătorii dela preparandiile confesionale? Ori aceste preparandii nu sunt ele recunoscute de lege, nu sunt în­văţătorii examinaţi în faţa comisarului guvernului, sunt ei cu păr de lup?? Nu, nici decuml

Fostul inspector Szabo a voit să îmbuce prea mare. 1 s-a înfundat şi lui. Singur el a strâns piatra — ca zmeii din poveste — ca să curgă zară, dar n’a avut dreptate. Şi când era vorba de hatâruri de ale lui la şcoli comunale, chiar el a recomandat învăţători absoluţi dela con­fesiune. Dovadă Şinca-veche. Era el deci consecvent? Nici decum ! Repet: Să pă­zim cu sfinţenie drepturile, pe cari în timpurile grele de acum, abia dacă le-am mai putea revendica, odată pierdute.

Moi se Brumboiu.

Din despărţămintele„Asociaţiunii*.

Prelegere poporală în cornimele Cuştelnic şi Eobohahnu.

Cuştelnicul şi Bobohalma sunt două comune învecinate cu Diciosânmărtinui, sediul despărţământului Diciosânmărtin ai »Asociaţiunii«.

S’a decis deci, ca în comunele acestea două să se ţină prelegere poporală în aceiaşi zi. In urma acestei hotărâri s-a pre­zentat comitetul desp. în 2 Aprilie 1911 la oarele 11 a. m. în comuna Cuştelnic.

A făcut impresie escelentă prezenţa numărului mare de inteligenţi la această prelegere.

Dintre cei de faţă am remarcat pe dir. desp. d-1 Dr. Romul Boila, vice-preş. desp. d-1 Dr. Virgil Radeşiu, membrul în comitet d-1 Nicolae Berghian, notarul desp. d-1 Nicolae Platon şi cassarul despărţ. d-1 Nicolae Todea, apoi d-nii: Ioan Socaciu şi Ioan Pop preoţi, Dr. Iosif Boila când. de adv., Onoriu Cismaş rig. în drepturi, Emil Birtolon contabil la Albina, Danilă Boila comerciant, Niculiţă Pop funcţionar de bancă, George Săbău învăţător, Vasile Pop cassar de bancă, Aurel Anca proprietar, Ioan Todoran funcţionar de bancă, Ioan Solomon cancelist şi Dumitru Bozeşan cancelist, apoi alţi inteligenţi şi un număr de vre-o 400 din popor.

Adunarea a fost presidată de d-1 Dr. Romul Boila dir. despărţ., care în cuvinte calde îl parentează pe prezidentul decedat al Asociaţiunii, Iosif Sterca Şuluţu, şi ară­tând apoi scopul Asociaţiunii, deschide a- dunarea.

A urmat pe rând prelegerea d-lor Nicolae Berghian »despre creşterea copii­lor«, Dr. Virgil Radeşiu »Despre contracte« şi Nicolae Platon »Despre cultivarea le­gumelor«.

Disertaţiunile au făcut cele mai bune impresiuni. Intr’adevăr este de lăudat ze­lul inteligenţii noastre din toate păturile, cu care se angajează la ţ'nerea prelegeri­lor poporale. Prelegătorii numiţi au oferit de astă-dată astfel de învăţături, încât rostirea lor în ori-ce societate culturală cu pretenziuni mai delicate li-ar face cinste. Au şi fost acoperiţi cu aplauzele celor de faţă.

A urmat apoi apelul făcut de d-1 dir. desp. pentru înscriere de membrii, care a adus un rezultat neaşteptat, înscriin- du-se din mica şi în cele materiale lipsită comuna Cuştelnic pe lângă cei vechi încă 15 membrii noi ajutători.

In urma acestui fapt, care merită toată lauda, s’a constituit agentura şi bi­blioteca poporală pentru comuna Cuş­telnic.

Presidentul a închis apoi adunarea, mulţămind celor de faţă pentru interesul dovedit.

Deşi rezultatul prelegerii poporale din Cuştelnic a întrecut toate aşteptările, am rămas aşa zicând surprins de cel ajuns în eomuna Bobohalma. Românii noş- trii din acea comună au fost consideraţi de cei mai rămaşi de lume, care judecată a dărâmat-o, spre bucuria noastră, prele­gerea poporală ţinută acolo.

Prelegerea s-a ţinut la oarele 3 p. m. Dintre inteligenţii prezenţi la Cuştelnic au

venit şi aicea d-nii: Dr. Romul Boila, Virgil Radeşiu, Nicolae Platon, Dr. Boila, Oooriu Cismaş, Danilă Boila, liţă Pop, George Săbău, Vasile Pop, Au Anca, Ioan Todoran, la cari s-au alăti d-nii Emil Pop mare proprietar, Augu ChetiaD, Alexandru Mutu şi Petra mărgiţan preoţi, Mateiu Alexandru şi gustin Moga învăţători, Achim Pârâu prietar şi un popor de vre*o 450.

Deschizându-se şedinţa prin d-11 rector, au urmat prelegerile poporale, ţinut prelegeri: d-nii Dr. Virgil Radej »Despre îmbrâţoşarea meseriilor«, Ge Săbău »Despre cultivarea pomilor« şi! Platon »Despre alcoholizm sau despre fumat«. Prelegerile, ca şi celei Cuştelnic au reuşit perfect, lăsând itoji siuni adânci în sufletul celor de faţă,

Disertanţii au fost ascultaţi cu res viu şi acoperiţi cu aplauze.

A urmat în ordinea de zi înscr de membrii. D l president a făcuţi descriind rolul inteligenţii în lupta culturală pornită cu scopul de a poporul nostru.

Se credea, că în urma stărei dej rabile, în care se află poporul de nu se va înscrie nime, şi totuşi subH presia celor petrecute în decursul gerilor şi de altă parte mânaţi de âc de deşteptare, s-au înscris 16 membrii, dinari şi 15 ajutători. In trma ac fapt s’a instituit şi pentru comuna haini a o agentură şi o bibliotecă popo

Presidentul a închis adunarea! mulţămit celor de faţă pentru atenţi« şi dragostea dovedită la prelegere.

După prelegere inteligenţa a făcui vizită scurtă la preoţii locali şi s’a ab apoi la casa ospitală a d - lui Emil unde a fost bine găzduită până în no târziu.

» T â r n ă veanuld

A treia serată literară în Huedin,\

Marţi, în 4 Aprilie st. n. c. s’a în localităţile institutului » Vlădeasa« treia »şezătoare literară« pentru ini genţă.

Public şi de astă-dată a fost oficialii şi membrii din direcţiunea sei, 4 preoţi dela sate, vre-o 5 învăţ

i şi 2 dame, d-na Mărincaş din jfi d-şoara Cornelia Pop din Morlaca. tul au luat parte la serată 22 di soane cu conferenţiari cu tot. Măcfl la dreptul vorbind, frumoasele di a d-lui Căciulă despre »Câţi-va comerciali în limba română« şi a hai lui învăţător Şuteu din Morlaca d »Caracterul etic al operei iui Agârbi ar fi meritat să se cetească într’o s chiplină. Tot începutul însă e greu. tetul despărţământului Hida-Huedin Asociaţiunei, care a iniţiat aceste şei cu toate acestea nu trebuie să abzidl speranţa, că publicul nostru va şti să cieze cu timpul aceste frumoase mi taţii culturale şi — mai ales venirea măverii va face ca aceste şezători s mai cercetate. Aşa apoi — se va aj de sigur la »închegarea rândurilor steagul adevăratei culturi româneştii scopul principal ai acestor şezători rare. Ambele disertaţii au plăcut l mult, iar disertanţii au fost călduro daţi. Anume am lăsat mai pe urmă tul al doilea al programului, frum cântece a d-!ui Aug. Muntean, care cu cea sa admirabilă de tenor ne-a făcut gustăm pe câte-va clipe tot farmecul ioaselor cântece româneşti. Atât de au plăcut cântecele d-sale, încât a să mai cânte câte-va puncte şi afaii program. Intru adevăr aceia, cari din ori altă cauză n’au participat (ci doamnele din Huedin) pot să regrete adâncul inimii lor lipsirea dela ai seară plăcută.

ŞTIRI.— 25 Martie t,|

Cel mal mare asortiment todoubie englezeşti, mătăsării, umbre ploaie şi soare, lingerie de dame şi d-ni, voare, cuverturi, perdele etc. etc. Pn fixe şi solide. — Fraţii Simay.

Seratele iespârţamântului Br Asociaţiunei«- Programul seratei

minecă, 9 April n.:1. Parentarea răposatului preş«2. Dr. Ioan Broşu despre »Prc

estetice moderne«.3. Solo de vioară, cu acompanii

Dr. Zabaria.4. Dr. Sever Dan : Fabule şi

bole: »Drumul şi părăul«. »Braţul

Nr. 69.—1911 JG A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Pagina 3.

şl bra(ul drept«. »Paharul antic şi apa proaspătă«. — începutul la 6 oare seara 1n sala gimnaziului din loc.

Pentru masa stud. români din Braşov, au intrat: dela >Oraviciana< societate pe 'ac(ii în Oraviţa ajutor K 50' — ; câte 10' Uor. au întrat în amintirea rudeniilor ră­posate dela d-nii: Dr. E. Procopovici, Dr. hidor Bodea, Dr. Minod. Bendevschi şi Dr. losif Blaga, cu to tu l: 40 cor.

Primească generoşii donatori since- riie noastre muiţămite.— Direcţiunea şcoa-klor medii gr. or. rom. din Braşov.

W-înmormântarea primarului Hiemesch

s’a făcut Joi d. a. cu pompă deosebită. Sicriul a fost aşezat în biserica luterană, ;flnde s’a ţinut actul funebrai. A rostit o duioasă cuvântare protopopul luteran Sin- del. După 5 oare convoiul s’a pus în miş­care spre cimiter, parcurgând piaţa prin­cipală şi strada Vămii. Pe trotoar, de ambele laturi staţionau in şir închegat mii de privitori, iar lampele aprinsa erau

Învăluite în fior de jale. Conductul a fost impozant. Au luat parte la el autorităţile, corpul oficeresc, toate reuniunile cu dra­pelele lor şi un numeros public. Coroanele ce aflau aşezate în două trăsuri. Intre luoiuni a fost şi «Lumina» sodalilor m, şi reuniunea de înmormântare din

traşov-Şchei, cu drapelele lor. In timpul imormântării prăvăliile au fost închise,

la oarele 6 repozatul a fost aşezat «pre vecinica odihnă, în mormântul fami- liar din cimiterul luteran.

Cor în Şărcaia. Din Şărcaia (i. Făgă­raş) ni-se scrie: » D l Dr. Iustin CI. luga a înfiinţat cu tinerimea română din Şăr­caia un cor bisericesc, care până acum a cântat în două rânduri în biserică; iar de Sf, Paşti, va cânta răspunsurile liturgice. — Ne bucurăm de zelul d-lui candidat de *dv. Dr. I. Ci. Iuga, pentrucă nu pregetă | se impune şi pe acest teren. Şi am dori pilda aceasta frumoasă de activitate pe terenul cultivărei poporului să o urmeze

, pi alţi tineri d-ni candidaţi de-ai noştri.

Pentru masa studenţilor academici <Dr. Aurel Mureşianu» din Cluj au con­tribuit— drept răscumpărare a cununei pe- itoare pe sicriul fericitului Dr. Sioceon 'opu, fost advocat în Cluj,—următorii:

ul Dr. Alexandru Popu, medic, Bistriţa , 25; d-nul loan Popu, protopop, Nuşfa-

cor. 25; d-nul Dr. Ştefan C. Pop, v. deputat dieta), Arad cor. 25; d-na na C. Pop, Gherla cor. 25; d-nul Gavril 'opu, preot Feleac cor. 15; d-Da Lucreţia

n. Popu, Cluj cor. 15. Total coroane 130. Rugăm pe pîoşîi contribuenţi să pri­mească mulţumitele noastre profunde. — Direcţiunea «Economului».

Un neadevăr. Am anunţat, că d-1 Dr. Nicolae Oncu a refuzat să mai primească »Gazeta«, deşi plătise abonamentul. N-am amintit insă nimic despre motivele ce l*au îndemnat la acest pas, pentrucă nu voiam săi spunem, că susţine un neadevăr. A- cum iasă d-1 Dr. Oncu comunică »Drape­lului« — pe care asemenea l-a refuzat — firele, ce ni le-a scris dânsul, iar »Drape­lul« le publică, de ceeace ne bucurăm, căci astfel ni-se dă ocazia a prezintă lucrul în

loarea adevărată.iată ce ne-a scris d-1 Oncu:

» A r a d , 11 Martie 1911.

>Aţi dat loc în ziarul redactat de D-voastră la o mulţime de învinuiri şi acuze de tot feiiul, contra persoanei mele«.

>De altă parte însă, aţi refuzat să daţi loc dovezilor, prin cari se răsturnau toate calomniile ridicate împotriva mea«.

»Văzând eu deci, că ziarul D v. se fbate dela calea adevărului, Vă rog să mă ştergeţi din lista abonaţilor şi să dispu-

rneţi ca »Gazeta Transilvaniei« sânumi-se «ai trimită«. v —^

»Cu stimă,»ss. Dr. Nicolae Oncu«.

Faţă de aceasta constatăm, că întru apărarea »persoanei« d-lui Oncu, pe care iei personal nu l-am atacat nici când, ni-s’au trimis următoarele dovezi:

O telegramă dela d-1 advocat Roşu din Biserica-albă, In care erau simplu ni- ,ţte fraze, fără de-a arăta nici un fapt sau dovadă pozitivă, o îndrugare de cuvinte, pe care chiar din aceasta cauză nu le-am publicat şi care »nu răsturna nici o ca­lomnie«, ridicată contra d-lui Oncu I

Am mai primit o »somare« dela d-1 i, pe care am publicat-o în nrul 35 15/28 Febr. c.Altceva referitor la »apărarea d-lui

Oncu noi n-am primit dela nime.Regretăm deci, că d-1 Dr. Nicolae

Oncu, ca om bătrân şi fruntaş, în nobila-i «Inie se pretează la — neadevăruri.

Metropolital M ihalila Sibiiu. Esceienţa Sa Metropolitul Dr. V. M hali pontificând Duminecă Ja înmormântarea Iui Ios. St. Şuluţu, a stat şi Luni în Sibiu, când — după cum scrie „ Unirea“ — însoţit de ca­nonicul Dr. Vas. Suciu, secretarul Iapob Popa şi protopopul Togan, a tăcut peste 20 vizite: la Escel. Sa Mitropolitul Meţianu, la comandantul de corp al armatei, la Vi­carul Puşcariu, farm. Cosma, şi toţi inte­lectualii uniţi din Sibiiu: generalul Mihăl- ţian, adv. Dr. Rusu, Dr. Lâday, Dr. Isac, Iuliu Bârdossy, dna Dr. Raţ etc. Luni seara s’a reîntors cu bine acasă.

Muzeal A. Sima din Bucureşti. Preţi­oasa colecţie de medalii româneşti din Mu­zeul d-lui A. Sirau, s’a îmbogăţit zilele as­tea cu câteva medalii româneşti de va­loare, dăruite de M. S. Regele. Printre a- cestea e de admirat, în deosebi, una pe care Suveranul e înfăţişat într’o atitudine impunătoare, cu bastonul de Mareşal, tri­mis de împăratul Germaniei.

De la expoziţia din Italia. Marţi în 4rAprilie c. suveranii Italiei au inaugurat în mod solemn pavilionul austriac de arte frumoase din Roma. Palatul Italiei şi pa­vilioanele streine arboraseră drapele. Erau de faţă ambasadorul Merey, personalul am­basadei, comisarii generali Doernhoeffer şi Depozzi, architectul Hofmann, numeroşi artişti austriac), miniştrii San Giulianoşi Sacchi, ambasadorul Avarna, d. D'scalea preşedintele Camerei, corpul diplomatic, primarul, prefectul, numeroşi invitaţi,dame şi colonia austriacă întreagă. Suveranii au trecut în curtea pavilionului şi au luat loc pe fotolii. D-na Depozzi a oferit reginei un minunat buchet de flori. P. Doerohoe- ffer a relevat că guvernul austriac a pri­mit cu bucurie invitaţiunea comitetului de a lua parte la expoziţiunea serbării cincan- tenarului şi a mulţumit suveranilor pentru prezenţa lor. Suveranii au vizitat în urmă sălile şi au felicitat pe comisari şi pe artişti.

Gaz de moarte. Cu adâncă durere a- ducem la cunoştinţa tuturor rudeniilor, prietinilor şi cunoscuţilor trecerea la cele vecinice a scumpului nostru tată, resp. frate şi cumnat Petru Cosmuţa de Cerneşti, jude regesc în retragere, întâmplată după scurte suferinţe la 4 April, 10 oare a. m. în anul 69-lea al etăţii sale. Rămăşiţele pă­mânteşti ale adormitului s’au aşezat spre vecinică odibnă în 6 April d. a. la 3 oare în cimiteriul bisericei gr. cat. române din loc. Hermil Cosmuţa, locotenent c. r. Ni? colau Cosmuţa fii. văd. Ioaneasă Farcaş n. Teresia Cosmuţa, soră. văd. Ştefâneasa Cosmuţa cumnată.

Şezătoare literară la Arad. a douaşezătoare literară a scriitoritor români din Regat şi Ungaria se va ţinea în Arad la Dumineca Tomii.

Primul congres al raselor, intre 26 şi 29 Iulie c. n. va avea Ioc la Londra, unul dintre cele mai de seamă congrese ale epocei: congresul raselor. Vor parti­cipa Ia congres, reprezentanţii a 25 de ţări, între cari 25 preşedinţi de parla­mente, majoritatea membrilor Curţii ar­bitrate din Haga, 12 guvernatori şi 8 mi­niştri englezi, 40 episcopi anglicani pest? 130 profesori de drept internaţional, an­tropologi, sociologi, directori şi conzilihl Uniunei interparlamentare, etc. \

Obiectul congresului va fi de a d is^ cuta, la lumina ştiinţei şi a cunoştinţelor moderne, relaţiunile generale între po­poarele apusene şi cela răsăritene, în ve­derea încurajării unei bune înţelegeri între ele, un simţământ prietenesc de con­lucrare.

România încă va avea reprezentanţii săi şi anume; Vice-preşedinţii onorari ai congresului sunt, pentru România d -n ii: Const. G. Dissescu, senator, membru ai Curţii de la Haga şi al Uniunei interpar­lamentare; d-nul loan Kalinderu, membru al Academiei Române şi al Curţii de la Haga: d-nul Th. Rosetti, fost preşedinte al consiliului; d-nul general Budişteanu, fost preşedinte al Senatului; d-nul M. Pherecbyde, d-nul A. Catargiu, ministrul ţării la Londra.

Membrii onorari ai comitetului sunt d-nii D. A. Xenopol, Valerian Urseanu, P. Missir, Scariat Lahovary, C. Thiron şi Si- mion Mehedinţi.

Mulţâmită. Adunarea generală a insti­tutului de credit şi de economii «Albina», la propunerea On. Direcţiuni a institutu­lui, a binevoit a ne vota din cuota de bi­nefacere şi de data aceasta un ajutor de cor. 200 pentru scopurile urmărite de Re­uniunea noastră agricolă. Pentru acest re- peţit ajutor exprimăm cea mai adânc sim­ţită multămită şi recunoştinţă a noastră. Sibiiu, 27 Martie 1911. Comitetul centrai al «Reuniunii rom. de agricultură din co­mitatul Sibiiu». Pant. Lucuţa, prezident, Victor Tordăşianu, secretar.

Ciocnire do vapoare. Un vapor ger­man s’a ciocnit în Sundabay cu un vapor danez. Ambele vapoare s’au scufundat. Pa­sagerii şi echipagiul vapoarelor au fost salvaţi. Pe vaporul danez se afla o mena- gerie întreagă, care urma să fle transpor­tată la Berlin. Toate animalele] au pierit, împreună cu 18 urşi polari, dintre cari unii valorau câte 80 mii lei.

Tata Şl COpillll. o întâmplare din cale afară iragică s’a întâmplat pe funicularul din Erdogyorok. Un muncitor conducea tocmai un vagon pe linie. La o curbă vede cu groază copilaşul său propriu jucându- se între şine. A strigat, dar copilaşul în­spăimântat nu ştia ce să facă. Tatăl des­perat neputând opri vagonul a sărit jos înaintea vagonului ca să scape chiar şi cu periclitarea propriei sale vieţi viaţa co­pilaşului. Nenorocirea a voit însă ca să-şi găsească între şine moartea atât dânsul cât şi bietul copilaş.

Luptă Intre Albi şi Negri. Din New-York se anunţă că în localitatea Laurel a avut loc o luptă între Negrii şi Albi, care a durat o zi întreagă. Poliţia a intervenit fără folos. Sunt numeroşi răniţi de ambele părţi. Un Alb a fost omorât de un Negru.

Pentru augmentarea fundaţlunei Iuliu Bârdossy, creată pentru premiarea şi aju­torarea elevilor cu purtare bună dela şcoala gr. cat. din Turda, au mai contri­buit : «Arieşana» inst. de credit şi eco­nomii, Turda 10 cor.; Dr. Georgiu Popescu, advocat 10 cor.; Gavril Pop, v. protopop, Măhaciu 5 cor.; Emiliu Petricaş, comer­ciant 5 cor.; Nicolau Raţiu v. prot. on. 2 cor.; Ilie Crişan econom 1 cor.; Vasiliu Jurj, econom 1 cor.; Elena Gaia 1 cor.; Constantin Pepene 50 fii.; Vasiliu Şandru, măsar 20 fii.; Cu discul în biserică 1 cor' 74 flieri.

Pentru comercianţii de poşte. Consu­latul imp. şi reg. austro-ung. din Brăila a încunoştiinţat pe Magistratul nostru oră- şănesc că ministeriul domeniilor din Bu­cureşti a suspendat ordinul său trimis în luna lui Aprilie anul trecut cătră adminis- traţiunile pescăriilor statului, prin care le opria de a mai vinde peşte pentru export. Braşov, în 1 Aprilie 1911. Magistratul oră- şănesc.

Aviz. Locuitorii din vecinia a V-a Braşov (Schei) sunt invitaţi la adunarea, care va avea loc Duminecă, în 9 Aprilie st. n. oarele 3 p. m. în localul şeoalelor comerciale din loc. Ordinea zilei va f i : t ) Darea de seamă a socotelilor. 2) Dis* poziţiuni asupra arândărei şi reparârei cuptorului (casei veciniei). 3) Eventuale propuneri.— GeorgeNavrea, tată de vecini.

Un plan de vânzare. Din cauza mută-rei din Braşov este un pian escelent şi nou, sistemul cel mai perfecţionat, foarte scurt, în condiţiuni favorabile de vânzare. De văzut în fiecare zi în vila Bologa, Şirul cetăţuei 9 (Schlossbergzeile) fn etajiii -JL între oarele 1— 3 după amiazi.

Teatru german. Azi se dă în teatru opereta «Das Muzikantenmâdel», în 3 acte ca novitate, iar mâne, Duminecă «DerRas- telbinder» operată. începutul ca deobiceiu la 8 ore sara. Atragem atenţia publicul; nostru asupra escelentelor prestaţiuni âle trupei d-lui Bauer.

întrebuinţare multilaterală. Nici o dof-torie de casă nu este aşa de multe-or! în­trebuinţată ca spirtul şi sarea lui M o l i (Franzbrantvein). Prin fricţiuni alină du­rerile la reumatism de membre, întăreşte nervii şi ca adaos la băi are bun efect. Sticla 2 coroane. Se trimite zilnic cu ram- bursă poştală de farmacistul A. Moli c. şi r. liferant de curte. Viena, Tuchlauben 9. In depositele din provincie să se ceară espres preparatul lui Moli cu marca de scut şi subscriere. — (6)

Asociaţia Esechiană deajutoare reciprocă.

In Eszék (Slavonia) există o asociaţie de ajutor mutual «Eszéki kölcsönös se* gélyző szövetkezet» — «Essegger gegen­seitiger Hilfsverein». Această asociaţie şi-a extins câmpul activităţii sale de un an doi şi asupra ţinuturilor româneşti, asupra Bănatului, întemeind în Timişoara o filială, căreia i-a dat şi o numire românească «Aso­ciaţia Esechiana(?) de ajutoare reciprocă».

A «operat» până acum între Româ­nii creduli cu succes, mulţămită reclamei, ce şi-a făcut permanent, în ziarele noastre şi a câtorva Români, pe cari a ştiut să-i atragă în sfera sa de interese.

S’au ivit însă şi voci, ici-colea, cari acuză Asociaţia esechiană, că este oîntre-

prindere nesolidă, care sub masca mutua- lităţii exploatează pentru interesele perso­nale ale întemeietorilor şi conducătorilor ei credualitatea şi neorientarea publicului.

Nu suntem încă în măsură a controla întru cât acuzele acestea sunt bazate, deşi avem şi noi unele informaţii nu tocmai favorabile asupra asociaţiei din chestiune. Credem însă, că în curând vom putea lă­muri publicul nostru asupra acestei «Aso­ciaţii Esechiane», faţă de care, la tot cazult e bine ca publicul românesc să fie cu re­zervă.

Dar şi pân’ atunci la punctele de a- părare ce le înşiră «Esechiana» din Timi­şoara pentru a se desvinovăţi faţă de a- cuzele ridicate asupra ei în ziarele noastre, întrebăm:

Cine sunt cei trei Români din direc­ţiunea si comitetul de supraveghiare al «E- sechianei», la a cărora autoritate se pro­voacă această asociaţie, pentru a justifica că e vrednică de încrederea Românilor?

Cine este directorul român al filialei timişorene şi cine sunt secretarii cercuali şi bărbaţii de încredere, a cărora persoane şi trecut trebue să garanteze în prima li­nie bunul mers al afaceriler «Esechianei»?

In fine, faţă cu declaraţia că: «Ese­chiana» are un fond de garanţie deK 215 mii, la care cu K 150,000 sunt angajate bănci româneşti», ţinem a fixa pentru co­recta informare a publicului, că acest an­gajament este de caracter pur comercial, pentrucă pe cât ştim băncile noastre pân’ acum nu s’au ocupat direct cu fondări stră­ine şi lipsite de caracter românesc, cum este şi «Esechiana».

« Revista Economică».

Mulţămită publică.Venim şi pe calea aceasta să ne

exprimăm cele mai calde muiţămite pentru semnele vădite de stimă şi veneraţiune, arătate faţă de scumpul nostru mort, bărbatul, respective ta­tăl nostru, primarul Francisc Hie­mesch.

Jalnica familie.

ULTIME ŞTIRI.Constantinopol, 8 Aprilie. Memo­

randul Muntenegralui n’a făcut im­presie bună la marile puteri. Aceste au declarat, că Muntenegru trebuie să aibă o atitudine strict neutrală faţă de revoluţia din Albania, tre­buie să închidă frontiera şi să nu dea nici un sprijin răsculaţilor. In caz contrar pentru complicaţii răs­punderea revine Muntenegrului.

Lisabona, 8 Aprilie. Se crede, că nobilii cari au rămas devotaţi Casei

aganza vor părăsi Portugalia.

Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Succesorii.

Redactor resp. loan Spuderea.

Te doare ceva?

I. Elsafluid a lui Feller de tot excelent după eşperienţa multora, alinător de dureri, slăbiciuni vindecă, şoldina, reuma, ner- vositatea, junghiuri, inflnenză, dureri de cap, dinţi, mijloc, paralisie, slăbiciune de ochi, migremă şi alte multe boale. Elsa­fluid a lui Feller se aplică cu succes şi contra răguşelei, catar, dureri de piept şi gât, răceala din cauza curentului. V e ­ritabil numai dacă pe sticlă se află nu­mele „Feller“. 12 sticle mici, 6 duple sau 2 special costă 5 coroane franco.

II. M ii de oameni folosesc cu succes contra durerii de stomac, sgârciuri, lipsă de poftă de mâncare, vomitură, greaţă, râ- găială, constipaţie, hemoroide, „Pilule purgative Rhabarber-Elsa a lui Feller, 6 cutii franco 4 cor.

A se feri de imitaţie. Adresa scrisă curat

E. V. Feller, Hofapotheker în Stubica(Zentrale N. 122 Agramer komitat.)

(1191,1— 30.)

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 69— 1911.

TT IT 2 2Sunt cei ce fu ră , ia r

C I I T En-a cum părat încă dela no i o

obligaţiune de eâştig cu premie convertită delaB a n c a BSCjpotecaxă, "CTangrară,

acela să nu se mai răsgândească mult, căci îşi bate numai joc de norocul propriu.A ce ste o b lig a ţiu n i sau lozuri, — cum le mai numeşte misera plebs, — se vâlld ca p ă liea a caldă, din care cauză le

creşte preţul pe zi ce merge şi pentru a înlesni cumpărarea lor fiecăruia, noi le vindem de prezent pe 33 rate lunâre de Câte 6 cor. şi recomandăm la tot natu, să cumpere cel puţin o bucată, dacă vrea să câştige suma de Cor. 3 0 0 .0 0 0 . care este câştigul principal la tragerea proximă, care va fi deja în 25 Aprilie 1911.Cine ne trimite până la acest termin suma de 6 coroane, acela va lua parte şi la tragerea aceasta. Nime să nu întârzie!.. Tot natu

să-şi încerce norocul ! !Aceste

A n u a l 6 tra g e r i

ii de valoare oferă cele mai mari şanse de câştigi!25. I I ' 25. IV., 25. VI., 25. VIII., 25. X., şi 27. XII. ! ! !

'■ Vcâştigurile principale:

500.000 300.000 100.000 75 000şi o mulţime de câştiguri mai mici, cari ajung în fiecare an la sorţi!

îndată ce ni-se asignează suma de 0 cor., ca rata primă, i-se trimite cumpărătorului Lista de rate legală. în care se induce Seria şi Numărul Obligaţiunei de câştig ce i s-a vândut. Deja după achitarea ratei prime cumptrătorul e îndreptăţit la toate tragerile şi câştigurile cu cari s-ar trage la sorţi Obligaţiunea lui, îl privesc numai pe el. După achitarea tuturor ratelor i-se trimite Obligaţiunea de câştig originală, care până atuncea se păstrează în cassa noastră de fer sub controla statului. Aceasta are o valoare permanentă şi se poate vinde oricând cu preţul de bursă.

Comandele se pot face pe cuponul dela mandatul postai (asignatiunea de bani) cu care sunt a se trimite 6 cor., ca rata primă. Pentru plătirea celorlalte rate vom trimite P. T. cumpărători cecuri poştale, prin cari cruţă spesele de porto.

□Tot lc z " d l treTovue să, c ă ş t i l e I I __Oameni buni!!.. Când Vă stă norocul cu coşul plin la uşe, nu Vă răsgândiţi mult, ci punnţi mâna pe el!!,. Deci nu întârziaţi

eu trimiterea ratei prime înainte de tragerea din 25 Aprilie 1911!!..Cu desluşiri stăm gratuit la dispoziţia fiecăruia.

Couiaudele sunt a se adresa câlră :

Ustrédná B a n k a\ Vueastinny spolok.Budapest, V . Sas-utea 9 i. sz

LVLELţ p rea la/to ll.

■M “ Grand CireusCOLOSEUM HORVÁTH

Am onoare a face cunoscut Oa. public că am anga­jat artişti de rangul prim şi în Aprilie 16 a c. la 4 oare după prânz şi 8 oare seara voi da prima repre- sentaţie de gală. Arena mea renumită am aranjat’o

în anul acesta cu locuri comode şi 1 >ge.Piesz Armin, Horvâth Jszsef,

conducătorul afacerii. director.

FRIEDRICH KÄRGE1EIN) m agazin eu eeasorntee de^ a u r şi m ă r fu r i de argint.\ Specialist de scule ardelene

iAtelier propriu de reparaturi.

Candele lucrate foarte bine.

ra fu rile -S e id litz ale laiVeritab ile numai dăcâ fie-care cutiă este provă^uîâ eu m arca de .. apăra re a lu i A . MOLL şi cu subscrierea sa. --------------

Prin efectul de lecuire durabilă al Prafnrilor-Seidlitz de A. Moli în contra greutăţi lor celor mai cerbicose la stomac şi pântece, în contra cârceilor şi acrelei la stomac, con 8tipaţiunei cronice, suferinţei de ficat, congestiunel de sânge, haemorhoideîor şi a celor mai diferite băle femeescî a luat acest medicament de casă o răsoândire, ce cresce mereu de mai multe decenii încdce. — Preţul unei cutii originale sigilate Corone 2 — Falsiâcaţiile se vor urmă ri De cale judecătorescă.

Franzbranntwein şi sare a m Moli. MOLL'S kFr2iiitKasntYffiin

' Saiz

Veritabil numai daca fle-care sticlă este provăzute cu m arca de scutire şi cu plum bul iui A . M e i i -■— ..

Franzbranntwrein-ul si sa rea este fdrte bine cunos-9

cută ca un rem ediu popu lar cu deosebire prin tras (frotat), alină durerile de şoldină şi reumatism şi a altor urmări de recăală. —

Preţul unei cutii originale plumbate cor. 2.—

Săpun de copii a lui >J oil.Cel mai fin săpun de copii şi Dame, fabricat după metodul cel mai nou, pentru cultivarea aţională a pelei, cu deosebire pentru copii şi adulţi. — Creţul unei bucăţi cor. —.40 b.

Cinci bucăţi cor. 1.80Fie-care bucată ds săpun, pentru copii este provăcţută ea marca de apărare A. Moli. = s

Trimiterea principală prin Farmacistul Â. MOLLWien, I. Tnchlanben 9c. şi rea. turniâor al curţii imperiale

— Comande din provincia se efectuăză dilnic prin ram bursă poştală —La deposite să se ceră anumit preparatele provăcţute cu iscălitura şi marca de apă­

rare a lui A. M O L L.Deposit în B ra ş o v : Victor Roth, farmaoist.

Am onoare a aduce la cunoştinţa Onor public, că am deschis un

salon 10 modăîn Braşov, strada Spitalului Nr. etajul al Il-lea. ___

63

Pe onorata clientelă o voi servi prompt şi punctual după ultime mo de franţeze şi engleze.

Se primesc şi eleve.cu stimă

____________ D-na ?*ul Király»

^ C u m p ără eu p re ţ bun obiecte de \ a u r stricate şi p ietre scumpe.^ 1146,1-52.

500 PÄRECHI GHETEsolide cu preţuri foarte scăzute şi sub

preţul costului, din lipsă de încăpere, vinde ma-

gazinul de încălţăminte.

Nr. IO . î. SABADEANÎÎ Nr. IO .Braşov, Strada porţii Nr 10.

A v i z .Aduc la cunoştinţa Ou. public din ioc şi jur, cu deosebire COffld

sânţilor că mi-a sosit: .; <

Peşte sărat de tot felul,marfă bună, precum şi articole coloniale : măsline de volo şi trilflv roscovey smochine legături şi în cutii de lux, stafide şi negre. Icre negre tescuite, icre roşii tescuite şi i moi de crap.

Vânzarea en gros şi detail pe lângă preţuri moderate.

1847,1—8.I 0 AN BIDU, Braşov.

Firmă veche.

TIPARUL TIPOGRAFIEI A. MUREŞIANU, BRAŞOV.