Revistă săptămînală de informație, reportaj și atitudine studențească
16
Prim\ria a vrut s\ distrug\ Gr\dina Botanic\ cu retroced\ri [i m\ consider\ cel mai mare du[man Teiul este considerat arborele sfînt la români. | PAGINILE 8-9 În noiembrie 2013, în fața Universității „Apollonia”, un grup de 10-15 italieni, undeva între 35-40 de ani, făcuți bine, cu părul dat cu gel pe spate, încercau să se înțeleagă cu una dintre secretare cu privire la examenul de licență. Nu știau o boabă de română, niciunul dintre ei nu vorbea engleză, iar ca să se poată înțelege cu ei, secretara se folosea de unul dintre ceilalți studenți protestatari care dibuia italiana după ce a stat o vară să lucreze în Roma. Cum au ajuns italienii pînă în anul al VI-lea la Tehnică Dentară fără să știe limba în care se predau cursurile rămîne un mister, însă aceștia erau nervoși. Era pentru a doua oară cînd zburaseră spre România pentru a susține examenul de licență care s-a amînat din nou. Trebuia să se dea în Oradea, dar acordul nu fusese încă avizat de minister, iar cei aproape o sută de studenți care au venit să protesteze în fața „Apolloniei“ se temeau că nu își vor putea încheia studiile. Italienii s-au enervat, s-au urcat în taxi-uri și au plecat la aeroport. Licența aveau să o dea în februarie, în fața unei comisii de la o altă universitate de profil. Nu generalizez să spun că aceștia sînt toți studenții care aleg să urmeze cursurile unei universități private. Poate sînt printre ei și tineri serioși. Însă trebuie să fim realiști. Cine vrea să meargă la o universitate privată nu o face pentru pentru dotările extraordinare, cadrele didactice de excepție sau cercetarea inovativă pe care are șansa de a o desfășura acolo. O face cu gîndul că poate e mai ușor, poate rigorile sînt mai puține și că poate să-și înlesnească absolvirea cu anumite atenții. Asta nu înseamna că un student care gîndește așa are dreptate sau că la universitățile de stat nu se întîmplă aceleași lucruri. Dincolo de zvonistică sau de supoziții, avem și un exemplu concret cu ceea ce s-a întîmplat recent la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași. Mai mult, noțiunea noastră de privat diferă fundamental de cea din marile universități ale Europei - dovadă fiind și faptul că, șchioape, incomplete sau inutile, în orice formă a clasamentelor, topurilor sau ierarhiilor care s-au făcut în mediul universitar din România nu și-a făcut loc nicio universitate privată. Și dacă jumătate dintre lucrurile notate de comisia ARACIS care a vizitat „Apollonia” în toamnă sînt adevărate, aspecte prezentate pe larg în pagina 5 din numărul acesta al Opiniei, ar trebui să ni se facă tuturor părul măciucă. Avem, iată, la Iași, un prim exemplu de o universitate-stat. Una care nu ține cont de Legea Educației Naționale și își face propriile reguli, în condițiile în care vedem în fiecare an cum majoritatea celorlalte universități ieșene se scaldă într-un rîu birocratic fără de sfîrșit cauzat de această lege. O universitate care are registre matricole completate în alb, cu note și numere matricole acordate unor căsuțe goale, în loc de studenți. Cu studenți care se plîng că taxele apar și dispar peste noapte. Cu aceeași transparență pe care o are un geam aburit. O universitate care nu își respectă misiunea și nici studenții nu își va depăși niciodată condiția de fabrică de diplome. Iar dacă ARACIS-ul are dreptate, „Apollonia” trebuie să-și deschidă tipografie. n /opiniaveche www.opiniastudenteasca.ro telefon: (0746) 230 032 ACADEMIA DE GARDĂ POVEȘTI FĂRĂ TIMBRU EDITORIAL APOLLONIA, universitatea-stat l judecătorii Tribunalului Iași au revocat măsura controlului judiciar | PAGINA 3 Trei dintre doctorii americani care au participat la misiunea Rotaplast 2015. Moartea afgan\ îl bîntuie de dou\ decenii pe colonelul Vladimir Furtun\ l Anul XLI l 27 aprilie - 3 mai 2015 l IAȘI l Nr. 508 l GRATUIT l 5.000 de exemplare l apare lunea P entru unii oameni viața este o luptă violentă, în care bătălia se dă pentru normalitate și pentru un chip pe care îl pot privi cu drag în oglindă, nu să îl ascundă în căușul palmelor. Ei s-au născut cu gură de lup, cu buză de iepure sau alte malformații craniofaciale în fața cărora, de multe ori, lupta se încheia cu resemnare. Tratarea acestui tip de afecțiuni necesită multe operații și mulți bani, de care puțini pacienți dispun, motiv pentru care se va înființa primul centru craniofacial din România, la Iași, cu sprijinul cluburilor Rotary Internațional. De aceea, zilele acestea, pragul Institutului Regional de Oncologie din Iași (IRO) a fost pășit de o echipă de doctori de la Universitatea din Virginia care au avut misiunea de a schimba zîmbete, chipuri, oameni și în cele din urmă, de a schimba vieți. Fiecare și-a rupt măcar o săptămînă din concediu pentru a zbura aproximativ 8.000 de kilometri pentru ca să opereze gratuit copii și adulți cu malformații craniofaciale care le-au îngreunat viața. | PAGINA 11 12 oameni au ren\scut la Ia[i din mîinile chirurgilor americani Basarabenii au luptat în războiul din Afganistan de partea Uniunii Sovietice și a forțelor afgane de orientare marxistă. | PAGINA 10 ” e‐mail:[email protected]PASTILA DE DUPĂ Care este România noastră? l ne-am născut într-o țară pe care abia după ce o părăsim o numim „acasă” | PAGINA 6 DE PE SCENA IAȘULUI O iubire zbuciumată, trăită ca-n ziare l joi seară, pe scena Teatrul Național, s-a jucat piesa „Colivia“, în regia managerului Cristian Hadji-Culea | PAGINA 12 1001 DE CHIPURI Animatorii care trezesc sălile fără viaţă l cea mai mare bucurie este atunci cînd publicul se distrează alături de ei | PAGINA 7 Interviu cu prof. univ. dr. Mandache Leocov, director al Grădinii Botanice între 1973 și 1990 « « Cătălin HOPULELE director [email protected]Doina Azoic\i este, din nou, decan al Facult\]ii de Medicin\
Transcript
Prim\ria a vrut s\ distrug\ Gr\dina Botanic\ curetroced\ri [i m\ consider\ cel mai mare du[man
Teiul este consideratarborele sfînt la români.
| PAGINILE 8-9
În noiembrie 2013, în fațaUniversității „Apollonia”, un grup de10-15 italieni, undeva între 35-40 de ani,făcuți bine, cu părul dat cu gel pe spate,încercau să se înțeleagă cu una dintresecretare cu privire la examenul delicență. Nu știau o boabă de română,niciunul dintre ei nu vorbea engleză,iar ca să se poată înțelege cu ei,secretara se folosea de unul dintreceilalți studenți protestatari care dibuiaitaliana după ce a stat o vară să lucrezeîn Roma. Cum au ajuns italienii pînă înanul al VI-lea la Tehnică Dentară fără săștie limba în care se predau cursurilerămîne un mister, însă aceștia eraunervoși. Era pentru a doua oară cîndzburaseră spre România pentru asusține examenul de licență care s-aamînat din nou. Trebuia să se dea înOradea, dar acordul nu fusese încăavizat de minister, iar cei aproape osută de studenți care au venit săprotesteze în fața „Apolloniei“ setemeau că nu își vor putea încheiastudiile. Italienii s-au enervat, s-auurcat în taxi-uri și au plecat la aeroport.Licența aveau să o dea în februarie, înfața unei comisii de la o altăuniversitate de profil. Nu generalizezsă spun că aceștia sînt toți studenții carealeg să urmeze cursurile uneiuniversități private. Poate sînt printre eiși tineri serioși. Însă trebuie să fimrealiști. Cine vrea să meargă la ouniversitate privată nu o face pentrupentru dotările extraordinare, cadreledidactice de excepție sau cercetareainovativă pe care are șansa de a odesfășura acolo. O face cu gîndul căpoate e mai ușor, poate rigorile sînt maipuține și că poate să-și înlesneascăabsolvirea cu anumite atenții. Asta nuînseamna că un student care gîndeșteașa are dreptate sau că la universitățilede stat nu se întîmplă aceleași lucruri.Dincolo de zvonistică sau de supoziții,avem și un exemplu concret cu ceea ce
s-a întîmplat recent laUniversitatea de
Medicină și Farmacie „Grigore T.Popa” din Iași. Mai mult, noțiuneanoastră de privat diferă fundamentalde cea din marile universități aleEuropei - dovadă fiind și faptul că,șchioape, incomplete sau inutile, înorice formă a clasamentelor, topurilorsau ierarhiilor care s-au făcut în mediuluniversitar din România nu și-a făcutloc nicio universitate privată.
Și dacă jumătate dintre lucrurilenotate de comisia ARACIS care a vizitat„Apollonia” în toamnă sînt adevărate,aspecte prezentate pe larg în pagina 5din numărul acesta al Opiniei, ar trebuisă ni se facă tuturor părul măciucă.Avem, iată, la Iași, un prim exemplu deo universitate-stat. Una care nu ținecont de Legea Educației Naționale și îșiface propriile reguli, în condițiile în carevedem în fiecare an cum majoritateacelorlalte universități ieșene se scaldăîntr-un rîu birocratic fără de sfîrșitcauzat de această lege. O universitatecare are registre matricole completateîn alb, cu note și numere matricoleacordate unor căsuțe goale, în loc destudenți. Cu studenți care se plîng cătaxele apar și dispar peste noapte. Cuaceeași transparență pe care o are ungeam aburit. O universitate care nu îșirespectă misiunea și nici studenții nu îșiva depăși niciodată condiția de fabricăde diplome. Iar dacă ARACIS-ul aredreptate, „Apollonia” trebuie să-șideschidă tipografie. n
l judecătorii Tribunalului Iași au revocatmăsura controlului judiciar | PAGINA 3
Trei dintre doctorii americani care au participat la misiunea Rotaplast 2015.
Moartea afgan\ îlbîntuie de dou\decenii pe colonelulVladimir Furtun\
l Anul XLI l 27 aprilie - 3 mai 2015 l IAȘI l Nr. 508 l GRATUIT l 5.000 de exemplare l apare lunea
Pentru unii oameni viața este o luptă violentă, în care bătălia sedă pentru normalitate și pentru un chip pe care îl pot privi cudrag în oglindă, nu să îl ascundă în căușul palmelor. Ei s-au
născut cu gură de lup, cu buză de iepure sau alte malformațiicraniofaciale în fața cărora, de multe ori, lupta se încheia curesemnare. Tratarea acestui tip de afecțiuni necesită multe operații șimulți bani, de care puțini pacienți dispun, motiv pentru care se vaînființa primul centru craniofacial din România, la Iași, cu sprijinul
cluburilor Rotary Internațional. De aceea, zilele acestea, pragulInstitutului Regional de Oncologie din Iași (IRO) a fost pășit de oechipă de doctori de la Universitatea din Virginia care au avutmisiunea de a schimba zîmbete, chipuri, oameni și în cele din urmă,de a schimba vieți. Fiecare și-a rupt măcar o săptămînă din concediupentru a zbura aproximativ 8.000 de kilometri pentru ca să operezegratuit copii și adulți cu malformații craniofaciale care le-auîngreunat viața. | PAGINA 11
12 oameni au ren\scut la Ia[i din mîinile chirurgilor americani
Basarabenii au luptat în războiul din Afganistande partea Uniunii Sovietice și a forțelor afganede orientare marxistă. | PAGINA 10
Care este Românianoastră?l ne-am născut într-o țară pe care abiadupă ce o părăsim o numim „acasă” | PAGINA 6
DE PE SCENA IAȘULUI
O iubire zbuciumată,trăită ca-n ziarel joi seară, pe scena Teatrul Național, s-a jucat piesa „Colivia“, în regia managerului Cristian Hadji-Culea | PAGINA 12
1001 DE CHIPURI
Animatorii care trezescsălile fără viaţăl cea mai mare bucurie este atunci cîndpublicul se distrează alături de ei | PAGINA 7
Interviu cu prof. univ. dr. Mandache Leocov, director al Grădinii Botanice între 1973 și 1990««
Doina Azoic\i este,din nou, decan alFacult\]ii de Medicin\
2ACADEMIA DE GARDĂNumărul 508 | 27 aprilie - 3 mai 2015
Studenţii vor să conteze într-un procent mai mare la alegerea rectorului
Serile Filmului Românescau ajuns la a șasea ediţie
Federațiile și organizațiile studen -țești au demarat o serie de evenimentepentru ca studenții să capete 25% dreptde reprezentare în viitoarele alegeriale rectorilor.
Miercurea trecută, pe 22 aprilie,Uniunea Studenților din Ro mâ nia(USR) a susținut o manifestare la nivelnațional prin care s-au adunat semnă -turi pentru a susține acestă cau ză. LaIași, membrii uniunii s-au adunat înfața Casei de Cultură a Studenților(CCS), de la ora 13.00.
„Avînd în vedere că astfel de ma -ni festări s-au desfășurat în mai multecentre universitare și s-au strîns sem -nă turi la nivel național, cred că aces-tea ar trebui luate în considerare decomisiile de educație din cadrul Gu-vernului și al Parlamentului. S-a datdrumul și la o petiție on line care poatefi semnată de oricine”, a declaratClaudiu Căpri oară, vicepreșe dinte USRpe Zona Est. Pe țară s-au strîns aprox-
imativ 15.000 de semnături, dintre careaproape 4.000 în centrul universitarieșean. Acestea vor fi centralizate, ur-mînd ca săptămîna aceasta peti țiile săfie depuse la comisiile parlamentare.
Astfel de evenimente se desfășoarăîncă de la începutul lunii aprilie. Între2 și 5 aprilie a avut loc Adunarea Ge -nerală a Alianţei Naţionale a Orga -nizaţiilor Studenţeşti din Români a -(ANOSR) în care s-a discutat faptul căuniversitățile nu au manifestat o pre-ocupare reală pentru a se asigura căstudenților le sînt respectate drep-turile. Astfel, pe 8 aprilie a avut loc ogrevă japoneză în mai multe centreuniversitare din România precum Iași,București și Cluj.
„Studenții din toată țara doresc caaceștia să conteze într-un procent de25% din electoratul ale gerilor recto-rilor, un drept ce a fost restrîns încădin 2011 prin noua Lege a Educației.În cadrul ședinței din Sena tul Uni ver -
sității «Alexandru Ioan Cuza» (UAIC)din Iași, am invitat membrii Senatuluisă susțină inițiativa de mo di ficare alegislației la nivel na ți onal, marea ma-joritate fiind deschisă acestei idei.Dacă nu se întîm plă nimic anul acesta,pentru următorii patru ani, acest su -biect va fi lipsit de relevanță, urmă toa -rele alegeri pentru pozițiile de rectoravînd loc abia în anul 2020”, a de-clarat Luca Ciubotaru, reprezentant alstudenților în Senatul UAIC și partic-ipant la Adunarea Generală ANOSRde la Cluj Napoca.
Pentru ca prevederile studențilorsă poată intra în vigoare, ar trebuimodificată Legea Educației Naționale.În luna mai, conform legii, se va votaîn fiecare universitate dacă rectorul seva alege prin concurs de do sare sau votuninominal, la care vor vota cadreledidactice și studenții reprezentanți înConsiliile Facultăți lor, în Senat și înConsiliul de Ad mi nistrație. n
Cea de-a VI-a ediție afestivalului „Serile FilmuluiRomânesc TIMPUL” (SFR-TIMPUL) se va desfășura înperioada 6-10 mai și vareaduce la Iași producțiilecinematografice românești dintoate timpurile. Evenimentulde anul acesta este dedicatactorului George Mihăițăcăruia, pe data de 6 mai, încadrul Serii de Gală a SFR TIMPUL i se va acorda un premiu pentruîntreaga activitate cinema to grafică. Tema este „reconstitui rea”,denumire dată după filmul cu același nume realizat în 1968 în regialui Lucian Pintilie. Festivalul este organizat de Asociația StudențilorJurnaliști (ASJ) în colaborare cu Asociația Revistei Timpul (ART).
Spre deosebire de anul trecut, ediția de anul acesta există ocampanie intitulată „Iubesc filmul românesc”. Doritorii pot încarcăpe site-ul www.serilefilmului.ro o poză pe care o primesc înapoi culogo-ul campaniei imprimat pe ea. „Avem un ambasador alfestivalului care ne ajută cu tot ce ține de promovare în București,este vorba de Adrian Păduraru. O avem invitată pe criticul de filmIrina Margareta Nistor care este și consultant cinematografic alfestivalului și bineînțeles voluntarii, 27 acceptați, iar împreunăsuntem aproape 50 de oameni care încercăm să facem treabă alăturide echipa revistei Timpul și cu cei de la Adenium, care esteproducătorul acestui eveniment și împreună sunt sigur că vom faceun lucru benefic pentru Iași”, a declarat directorul festivalului șipreședintele ASJ-ului, Andrei Giurgia. Lucările pentru proiect auînceput încă din luna ianuarie a acestui an.
Ediția de anul acesta își propune să aducă în fața publiculuicinefil, actori, regizori și scenografi pentru a promova filmulromânesc. Printre invitați se numără Alexandru Papadopol, DorianBoguță, Teodor Corban, Adrian Păduraru, Teodora Mareș, AndreiDuban, Gianina Corondan, iar proiecțiile vor avea loc la Casa deCultură a Studenților (CCS) și în aer liber, în grădina publică Palas. n
Procedurile pentru alegeri vor începe din luna octombrie.
AM AUZIT CĂ...
Uniunea Studenţilor din Româniaformează antreprenori
Congresul Studenților din România va fi organizatde Uniunea Studenților din România (USR) în perioada7-10 mai 2015, la Cluj-Napoca, . Tema ediției din acest ana evenimentului este „antreprenoriatul în rîndul tiner-ilor”, iar participanții sînt studenți și tineri din Româniași Europa. „La congresul de anul trecut am avut nișteconsultări cu studenții și rezultatele au arătat că tineriise vor orienta în perioada următoare către antrepreno-riat, motiv pentru care încercăm să venim în sprijinul lorcu workshopuri prin care să își dezvolte cultura an tre -prenorială și să capete informații despre cum pot să îșiînființeze un business, care sînt nevoile și ce probleme ar
putea întîmpina în mediul afacerilor”, a declarat Alexan-dru Bîndar, președintele USR.
În cadrul congresului vor avea loc două serii deworkshop-uri desfășurate în paralel, pe două niveluri,pentru începători (viitori antreprenori) și avansați (tineriantreprenori), la care participă și reprezentanți ai medi-ului de afaceri. Evenimentul se va încheia cu adunareaplenară, la care vor participa reprezentanți ai Ministeru-lui Tineretului și Sportului, ai mediului universitarromân, reprezentanți ai mediului non-guvernamental,oameni din mediul de afaceri, investitori, studenți șitineri din mediul național și internațional. Limba oficialăa evenimentului este engleza.
Cu ocazia desfășurării congresului, USR organizeazăun concurs de start-up în care tinerii antreprenori se pot
înscrie pînă pe 6 mai cu idei de afaceri. Zece dintre ceicare au aplicat, vor fi premiați pe 8 mai, în cadrul adunăriiplenare. Studenții care vor să participe la congres, trebuiesă completeze un formular pe site-ul www.congresulstu-dentilor.ro și să achite o taxă de 50 de euro care includetrei nopți de cazare, trei mese pe zi, dar nu și transportul.Anul acesta sînt așteptați în jur de 600 de participanți. (R. G.)
ȘT
IRI
PE
SC
UR
T
Intrușii din cămineSăptămîna trecută a fost observat
un șobolan de dimensiunile uneipisici dînd tîrcoale pe lîngă căminulC4 din Târgușor Copou. Nu este demirare, mai ales că o parte dintrestudenți, în loc să-și ducă gunoiul lacoșul de gunoi aleg să îl arunce pegeam. Problema este însă cu ceicîțiva șoricei morți descoperiți destudenți prin camere după cevacanța de primăvară s-a încheiat.
Tîrîș-grăpiș la maratonDuminică a avut loc o cursă
semimaraton organizată de Proruralis.Acest eveniment a avut drept scopstrîngerea de fonduri pentru copiii săracidin mediul rural care nu își pot continuastudiile. Chiar dacă distanțele nu erauunele foarte mari pentru un maraton,participanții nu prea au arătat că aucondiție fizică și mai mult s-au tîrît sprelinia de final. Dar la asemeneaevenimente, cauza scuză mijloacele.
Baladele au revenit Odată cu soarele și florile, au
revenit și chitariștii La Balenă. Înfiecare seară aceștia se adună îșicîntă nostalgiile în vechile baladerock sau mai născocesc pe momentversuri de ar face mîndru întregYoutube-ul. Acum că studenții se potbucura de un concert gratis sub cerulliber, pub-urile ar trebui să maireducă din prețuri băuturilor ca să lecrească numărul de clienți.
Jurnalismul de televiziunedisecat la nivelintena]ional la Ia[ide Roxana GĂINĂ |[email protected]
În perioada 11-13 mai 2015 vaavea loc o nouă ediție a Seminaru-lui Internațional de Jurnalism (SIJ).Eve ni mentul organizat de TVRIași se va desfășura în sala deconferință Rossini din cadrul PalasMall, iar tema ediției din acest anva fi „Jurnalismul de televiziuneîn era Internetului”.
În afară de jurnaliștii TVR Iași,printre invitați se numără AntonyDore, producător general BBCLondra (studioul regional), HansJessen, jurnalist ARD Berlin, Di-dier Desormeaux, coordonatorUniversité France Télévision șiOana Marocico, jurnalist freelancerBBC Londra. Acestora li se vorală tura Toni Hrițac, redactor-șef la„Ziarul de Iași”, Anca Simina, ju-rnalist „Adevărul”, Liviu Iolu, ju-rnalist „Adevărul”, prof. univ. dr.Daniel Condurache, prof. în cadrulDepartamentului de Jurnalism șiȘtiințe ale Comunicării Iași, LinaVdovîi, jurnalist „Casa Jurnalistu-lui” și Cristina Lupu de la Centrulpentru Jurnalism Independent.
„Prima zi a evenimentului vafi dedicată alegerii subiectelor depresă şi se va încheia cu o analizăa fenomenului «Je suis Charlie!».
A doua zi aparţine ştirilor şi regiu-nii, iar la finalul ei vom afla îm pre -ună «formula magică» a magazin-ului de ştiri BBC. În ultima zi aseminarului vedem schimbările pecare le-a adus tehnologia secoluluiXXI şi cum putem construi o tele-viziune în mediul online”, a pre-cizat Carmen Olaru, manager TVRIaşi.
În cadrul SIJ, luni, 11 mai, dela ora 18.00, va avea loc lansareavolumului „Construire le reportagetélévisé” - ediţia a IV-a, scris deDidier Desormeaux. Cartea esteun manual de jurnalism de tele-viziune lansat în premieră înRomânia, la Institutul Francez Iași.Marți, 12 mai, de la ora 18:30, vaavea loc un concert Cosmin Vamanși Alexandra Andrei.
Printre subiectele abordate încadrul seminarului se numără: tre-cerea ziarelor pe platformele on-line multimedia, jurnalismul derăzboi, rolul media regionale în„agenda zilei”, pînă la videojur-nalism şi mobile-jurnalism cu teh -nologii 4G. Înscrierea la seminarse face online, pe site-ul eveni-mentului, pînă pe 4 mai 2015, iarparticiparea este gratuită. n
Procentele de reprezentare a studenților în alegerea rectorului variază între 4 și 12%.
Nepalul s-a luptat sîmbătădimineața cu furia naturii. Uncutremur cu magnitudinea de 7.9grade pe scara Richter a zguduitcapitala Katmandu, pînă înprezent bilanțul morțilordepășind 2.500 de victime și fiindîn creștere în condițiile în care,potrivit publicațiilor online,salvatorii încă speră să găseascăsupraviețuitori la două zile de laproducerea seismului. Catastrofaa lovit Orientul după ce joi un altfenomen a paralizat SudulAmericii de Sud, zona Ensenadadin Chile, acolo unde vulcanulCalbuco a scuipat foc după patrudecenii. Autoritățile chiliene auevacuat la timp populația terifiatăde spectacolul naturii pe o razăde 20 de kilometri, fără să seînregistreze victime, conforminformațiilor oficiale.
Totuși, puterea monstruluineadormit a întunecat ca omoarte ziua oamenilor, cenușa șiparticulele vulcanice înălțîndu-sela peste 20 de metri altitudine.Dacă chilienii au scăpat fără zi dedoliu național, Nepalul a fostîngenunchiat pentru cîtevasăptămîni, dacă nu luni, dupăcum apreciază unii cercetători înștiința pămîntului. Savanții dinEuropa explică deja după primelezile că seismul va înregistra, cusiguranță replici, dacă nu în zileleurmătoare, atunci în lunile carevor veni. Deocamdată autoritățilenepaleze sînt depășite de situațiepentru a estima cîți dintre cei 6.6milioane de locuitori din zonaafectată de cutremur au nevoie deajutor, dar transmit că pe lîngățara lor au fost afectate și India,
Tibetul sauBangladeshul.
Seismul a
provocat și o serie de avalanșe pevîrful Everest despre care celemai multe informații a transmisalpinistul românul Alex Găvan,bucureșteanul care se aflaîmpreună cu alți 1000 de alpiniștiîntr-o expediție în momentulproducerii cutremurului. 17dintre ei nu au supraviețuitseismului, printre cei ucișinumărîndu-se și Dan Fredinburg,unul dintre managerii Google dinCalifornia, care a fost rănit la capîn momentul avalanșei. Dupăpuține ore de la producereaseismului, gigantul IT a anunțatcă victimele pot fi identificateprin serviciul Person Finder, prinintermediul căruiasupraviețuitorii pot lua legăturacu rudele lor pe care le considerădispărute. Mai mult, fotografiilepersoanelor dispărute au fostpostate pe Facebook, pe grupulNepal Earthquake 2015. Dinfericire, Ministrul AfacerilorExterne a anunțat a doua zi de lacutremur că cei 28 de românilocalizați în aria de producere aseismului sînt în siguranță.
Dar dacă un astfel decutremur s-ar produce înRomânia, cîți dintre noi amsupraviețui? Și cîți am vedeapentru prima oară ce a însemnatcutremurul din ’77 pentrupărinții noștri? n
ȘAH-MAT
Urlă demoniidin pămînt
Prof. univ. dr. Doina Azoic\i este, din nou,decan al Facult\]ii de Medicin\
Consiliul de Administrație alUniversității de Medicină și Farma-cie „Grigore T. Popa” (UMF)dinIași a hot ărît ca prof. univ. dr.Doina Azoicăi să î;i reia funcția dedecan al Facultății de MedicinăGenerală, după ce judecătorii Tri-bunalului Iași au revocat luni, 21aprilie, măs ura controlului judiciarcerută de Direcția NaționalăAnticorupție Iași (DNA).
„Un decan are o misiune pecare și-o asumă. În momentul încare candidează își face un pro-gram de activități pe termen scurt,mediu și lung. În această etapă eraufoarte multe proiecte în derulare șifoarte multe angajamente la careeu trebuia să fiu prezentă sau să măimplic direct în calitate de decan. Si -
gur că lucrurile au fost rapid corec-tate cu ajutorul și înțelegerea tu-turor. Împreună cu colegii am în -cercat să nu sufere cu nimic activi-tatea în decanat și în facultate, darfoarte multe din proiecte au avut ostagnare”, a declarat prof. dr. DoinaAzoicăi.
Consiliul de Administrație aanunțat decizia reluării activității dedecan de către prof. univ. dr. DoinaAzoicăi printr-un comunicat depresă, în care și-au arătat sprijinulfață de cadrul didactic ieșean. „Așacum am fost mereu convinși, prof.univ. dr. Doina Azoicăi este o per -soană de înaltă probitate mo rală șiprofesională care, prin puterea demuncă pusă în slujba uni versitățiiși onestitatea de care a dat perma-
nent dovadă în întreaga activitate,a făcut cinste UMF Iași”, au pre-cizat reprezentanții Consiliului deAdministrație al uni ver sității.
Decanul își va reluaproiectele stagnate în lipsaacesteia
Profesorul ieșean și-a reluat ac-tivitatea și își propune să continueproiectele care au fost pregătitepentru această perioadă. Printreacestea se numără evaluareainstituțională a Agenției Româ nede Asigurare a Calității în Învăță -mântul Superior (ARACIS) și pre -gătirea dosarului de autoevaluarepentru cele cinci specializări de laFacultatea de Medicină Generală,precum și a concursului de ad-
mitere, atît pentru candidații ro -mâni, cît și străini. Mai urmează, înluna următoare, și pregătirea extra -curriculară a studenților pentruexa menul de admitere ce se adre -sează în deosebi celor care ar dorisă stu dieze în Franța.
În luna noiembrie a anului tre-cut, prof. univ. dr. Doina Azoicăi afost acuzată de către procuroriiDNA de luare de mită. Conformpro curorilor, profesorul ar fi primito tavă şi un ceainic drept răsplatăpentru înmatricularea unui studentstrăin.
Decanul s-a aflat timp de cinciluni sub control judiciar, timp încare i-au fost interzise mai multedrepturi, printre care și cel de a-șiexercita funcția de conducere aFacultății de Medicină Generală.n
Ministerul Tineretului și Spor -tului (MTS) - Direcția Programe șiProiecte pentru Tineret și Studenția afișat metodologia organizării ta -be relor studențești în perioada va -can ței de vară 2015. Acestea se vordesfășura la mare sau la munte înperioada 13 iulie - 27 august și sevor organiza în nouă serii, fiecareserie avînd cîte cinci zile. Pe durataacestora, studenții vor beneficia demîncare și cazare gratuită.
MTS repartizează locurile pe uni -versități în funcție de numărul destudenți, iar universitățile sînt celecare fac repartizarea locurilor pefacultăți. Prioritate au cazurile so-ciale, studenții integraliști, care auobținut rezultate deosebite la învă -ță tură în anul precedent și care auac tivitatea depusă în cadrul unor
ma ni festări culturale, artistice, știin - țifice sau sportive. Și cei care au fostsau sînt implicați în acțiuni de volu -ntariat sau sînt membrii ai uneiasociații sau organizații studențeștivor ocupa mai uşor locurile.
„Anul acesta la Politehnică sîntmai puține locuri decît anul trecut.Pentru fiecare student în parte esterepartizată o sumă de 100 de lei pezi, 60 de lei pentru cazare și 40 delei pentru masa. Locurile unde sevor desfă şura taberele le vom sta-bili într-o ședință săptămîna aceastacu liderii studenților. Vom oferi niștechesti o nare pe care le vor completastu denții, ca să aleagă unde vor sămear gă. Este o listă cu locațiileacre ditate de către MTS și nu putemalege alte locuri decît pe acelea.Anii trecuţi printre locurile prefer-
ate s-au situat Corsa și apoi Iunonala mare, ambele în Costinești, iar lamunte Sinaia, Predeal, Pîrîul rece”,a declarat Gabriel Harabagiu, di-rectorul Casei de Cultură a Studen -ților (CCS) din Iași. În data de 29mai se vor afișa liste cu beneficiariilocurilor atît la secretariate cît și pesite-urile facultăților. După peri oa -da de contestații, se vor afișa listelefinale pînă în data de 5 iunie.
În total pentru Iași sînt rezervate794 de locuri și un buget 397.000 delei, cele mai multe fiind repartizatepentru Universitatea „AlexandruIoan Cuza”, 296 de locuri. Pentruuniversitățile din țară au fost alo-cate în total aproximativ 6.000 delocuri. Taberele sînt organizate decătre MTS în parteneriat cu Caselede Cultură ale Studenţilor. n
de Ana-Maria BUCUR | [email protected] a afișat locurile în tabere de vară
În total sînt aproximativ 6.000 de locuri.
Pasionaţii de IT se întrec la maratonÎnscrierile pentru competiția „IT Marathon”, ajunsă anul acesta la
cea de-a IV-a ediție, se vor termina pe data de 9 mai. Competiția esteorganizată de Liga Studenților Facultății de Automatică și CalculatoareIași (LSAC) și se adresează tuturor elevilor și studenților pasionați detehnologie.
„IT Marathon a apărut din nevoia de a verifica nivelul studenților șicerințele angajatorilor. Avînd în vedere că în ultimii ani am tot evoluataducînd categorii noi în cadrul evenimenului, pot spune că acesta a avutpînă acum succes și chiar sper să aibă parte de el în continuare", a pre-cizat Daniel Turcu, coordonator al proiectului „IT Marathon" și vice -președinte LSAC.
Noutatea introdusă de către organizatori în competiția de anul acestapoartă numele de DIY (Do IT Yourself), iar 18 echipe lucrează deja laîm bu n ătățirea diferitor funcționalități folosind o placă de dezvoltaredată. Evenimentul cuprinde anul acesta o serie de cinci concursuri. Cat-egoriile propuse sînt Web, Desktop, Embedded și o competiție destinatăelevilor, Junior Dev (Programator Junior).
Fiecare concurs se va desfășura sub forma unui maraton de 12 ore,cîștigătorii fiind desemnați de către un juriu format din reprezentanți aicompaniilor partenere, dar și ai facultății de Automatică și Calculatoaredin Iași (AC). Premiile de anul acesta vor consta în bani, în ocazia de adiscuta cu reprezentanți ai firmelor precum Infineon Techonologies, șiîn posibilitatea de a obține un loc în rîndul studenților de la AC, fără amai trece prin examenul anual de admitere. (A. C.)
ACADEMIA DE GARDĂ3Numărul 508 | 27 aprilie- 3 mai 2015
Primul transplant de organ rea -lizat cu succes a fost făcut în 1954 dedr. Joseph Murray de la Uni ver si -tatea Harvard din Boston. Medi cula transplantat un rinichi între ge me -ni, organul funcționînd normaltimp de opt ani. După primul succesînregistrat s-au efectuat mai multetransplanturi renale între gemeni,dar de fiecare dată de la un donatorviu. În deceniul următor, evoluțiilemedicinei au permis efectuarea pri -mului transplant de rinichi de la unpa cient decedat, organul prelevatfun cționînd în alt corp aproape doiani. Cu toate că primele încer cări detransplantare propriu-zise au fostfăcute spre sfîrșitul secolului alXIX-lea începutul secolului al XX-lea, ideea de a „muta” un organ dela un om la altul sau de la animal laom este atestată încă din Antichi ta -te. Preocupări în acest sens au avutegiptenii și fenicienii care au încer-cat, fără reușită, să transfere orga -nele sănătoase de la animal la om.To tuși, din punct de vedere știin -țific, rezultatele au început să aparăodată cu perfecționarea tehnicii de
su turare a vaselor sangvine rea li za -tă de chirurgul francez AlexisCarrel, unul dintre „părinții” trans-plantului, cel care a experimentattransplantul de rinichi și de piciorla pisici și cîini.
„Doctorul inimilor” vine din Africa
Cel de-al doilea organ „mutat”dintr-un corp în altul, soldat cu sup -raviețuirea pacientului care l-aprimit, a fost ficatul, în 1967, dupădezvoltarea tratamentului imuno-supresiv (nr. cel care are rolul de apreveni respingerea organului trans -plantat) de către profesorul Tho -mas Starlz de la Universitatea Sta -tului Colorado din Denver. Azi învîrstă de peste 80 de ani, savantuleste considerat cel mai mare chi - rurg al secolului al XX-lea și „undescoperitor a cărui viziune știin ți -fică a fost întotdeauna înaintea tim -pului”. Pacienții transplanți de pro-fesorul Starlz trăiesc și după 25 deani de la intervenție, în cîteva ca -
zuri aceștia împlinind și 35 de anide la operație. În același an, chirur-gul Christiaan Barnard din Africade Sud, împreună cu fratele săuMa rius, au reușit primul transplantde inimă din lume, prin care inimaunui pacient în stare gravă a fostînlocuită cu inima unei tinere uciseîntr-un accident rutier. Cu toate căreceptorul a supraviețuit numai 18zile, murind apoi din cauza uneipneumonii, „doctorul inimilor”,cum este recunoscut dr. ChristiaanBarnard, este cel care prin exem-plul său a impulsionat mai multeechipe din lume de chirurgi cardi-ologi să înceapă să facă transplan-turi de inimă.
De asemenea, cei doi frați aujucat un rol important în dezvolta -rea transplantului de inimă din Ro -mâ nia, dr. Marius Barnard venindde mai multe ori la București pen-tru a participa alături de chirurgiiromâni la sute de operații pe inimă.Mai mult, după ce vestea primuluitransplant de inimă a ajuns în țară,Cecilia Sămărghițan, ma ma unuibăiat cu o mal for ma ție cardi -acă con genitală, a îndrăz -
nit să ceară au to rităților comunistevoie să meargă îm preună cu fiulsău Horia în Cape town, pentru a-șisalva fiul cu ajutorul celor doi frați.În 2002, du pă 32 de ani de la inter -venția chi rur gicală, prof. MariusBarnard s-a reîntîlnit cu Horia, întimpul unei vizite la București. A -tunci eminentul chirurg a declaratcă-și amintește „foarte bine” de pa -ci entul operat și că-și dorește să va -dă în România centre de chirur giecardiacă pediatrică. „Ceea ce-mi do -resc este înființarea în Ro mâ nia aunor centre speciale pentru chi rur -gia cardiacă a copiilor. În plus, pen-tru a salva mai multe vieți, ar trebuisă faceți o campanie anti-fumat. Cear mai trebui să rezolve România,ar fi cu siguranța rutieră. Sînteți preaimportanți ca să fiți uciși în acci-dente rutiere”, a dec la rat atunciprofesorul Marius Bar nard, cel carea murit anul trecut du pă o luptă decîțiva ani cu cancerul. După cum auarătat chirurgii ro mâni care l-au cu -noscut pe renumitul medic, se parecă în timpul lu nilor petrecute la
Institutul Fun deni din capitală,prof. Marius Bar nard ar fi
spus de mai multe ori că„dacă aș fi în situația săaleg textul epitafului meu,aș cere să fie o rela tare aceea ce am izbutit să fac în
Ro mânia”.
Uter, de la mamă la fiicăAcum, transplantul înseamnă
inclusiv „mutarea” dintr-un corp înaltul a plămânilor, pancreasului, in -testinului, pielii, corneei, osului saua celulelor stem pentru a acorda șan -se la viață oamenilor diag nos ticațicu diferite afecțiuni se ve re. Cel maides întîlnit transplant rămîne totușicel de rinichi, la polul opus aflîndu-se, de exemplu, transplantul defață sau de uter. În 2013, în Boston,s-a finalizat cu succes, după doi anide la prima inter ven ție chirur gi ca -lă, primul transplant de față din lu -me. Pacientul, un băr bat de 28 deani a cărui față a ars complet dupăce a atins un fir de înaltă tensiune întimp ce zugrăvea o biserică, a trăitdoi ani de zile fără nicio trăsăturăfacială, cu doar o mi că deschizătură
în dreptul gurii. Un an mai dev re -me, Suedia marca premiera în rea -li zarea transplantului de uter. Doc -torul Mats Brann strom a realizat în2012 primele do uă astfel de inter -venții, prelevînd uterul a două ma -me și transplantîndu-l fiicelor lorbol nave.
În prezent, partea aceasta a me -dicinei presupune salvarea a peste100.000 de vieți omenești, anual,potrivit estimărilor Societății Inter -naționale de Transplant. Numai înSUA, zilnic, 77 de oameni primescun organ nou și alți 18 mor în aș -tep tarea unui transplant care nuare loc pentru că nu sînt suficienteorgane disponibile. În State, înprimăvara aceasta a fost efectuat cusucces primul transplant cardiac laun bebeluș de șase zile.
Pe viitor, peste doi ani după cuma precizat dr. Sergio Canaverro,medicina va marca un alt momentcrucial în ceea ce privește trans -plan tul. Atunci medicul italian vreasă separe de trup capul unui bol-nav incurabil și să-l grefeze apoi peun alt corp. Rusul Valeri Spiri do -nov, diagnosticat cu distrofie mus -culară, a fost de acord să fie primulpacient cu capul transplantat pen-tru ca să primească un corp sănă -tos. Potrivit medicului, opera ția vacosta 10,2 milioane de euro și vapresupune colaborarea unei e chipede 150 de medici, asistente teh ni -cieni, care vor lucra în schimburi.Italianul a explicat că noul trup pecare îl va primi rusul va pro veni dela un donator aflat în moarte ce reb -rală. Cei doi pacienți vor fi de ca pi -tați în același timp și apoi capulrusului va fi atașat de corpul dona-torului cu un „lipici” special, poli-etilene glicol, care va avea rolul dea uni fasciculele nervoase din creierși cele din măduva spinării. Ul te -rior, pacientul va fi plasat în comăindusă pentru a împiedica miș că -rile trupului, iar medicii îi vor apli-ca din cînd în cînd șocuri electricepentru a-i întări conexiunile dintrecap și noul trup. Ideea mediculuiitalian este privită, to tuși, cu scepti-cism de specialiștii în domeniu careconsideră că dacă o astfel de in ter -venție va fi posibilă vreodată, ea vafi efectuată mult mai tîrziu. n
4 LUMEA PE JARNumărul 508 | 27 aprilie - 3 mai 2015
De jumătate de secol, în corpul altcuiva
Dincolo de discuţiile etice, bioet-ice sau religioase, transplantul deorgane sau ţesuturi înseamnă
șanse reale la viaţă pentru bolnavi alecăror organe interne nu maifuncţionează normal sau care au fostvictimele unor traumatisme severe. Înmajoritatea cazurilor, bolnavii și posi-bilii donatori sînt introduși în registrenaţionale și chiar internaţionale în careapar specificaţiile fiecăruia și care sîntconsultate ori de cîte ori este nevoiede cîte un organ sănătos. Cu un începuttimid spre mijlocul secolului trecut,transplantul înseamnă în prezent zecide intervenţii realizate zilnic, îndiferite colţuri ale lumii, și sute de miide bolnavi vindecaţi, după ce organis-mul lor a primit un organ sănătos. Dupăunele informaţii, chiar primii pacienţitransplantaţi trăiesc și astăzi după maibine de 45 de ani de la intervenţie.
Primul transplant de la un pacient decedat la unul viu a fost realizat cu succes a fost făcut în 1954 de dr. Joseph Murray. 1954
În SUA, zilnic, 77 de oameni primesc un organ nou.
77
Un chirurg italian susţine că în 2017 va putea face primultransplant de cap.
Agenţia Română de Asigurarea Calităţii în Învăţămîntul Supe -rior (ARACIS) a trimis în luna no -iembrie a anului 2014 o comisie deevaluare la Universitatea „Apollo -nia” din Iași (UAI). Scopul acesteivi zite a fost acela de a verifica da -că această instituție oferă studen ți -lor săi mediul de predare - învă ța -re care respectă standardele impu -se de ARACIS, dacă încearcă să sefacă remarcată la nivel național șiinternațional și mai ales dacă aceas -ta acordă diplome și calificări în modlegal. Vizita vine după o perioadăde un an de zile în care universita -tea privată din Iași s-a aflat în mo -nitorizare, după un alt raport neg-ativ al evaluării ARACIS, care a a -cordat același calificativ negativ de„lipsă de încredere”.
„Apollonia” a mai fost vizitatăde comisiile Agenției Române deAsigurare a Calităţii în Învăţămîn -tu l Superior atît în 2011, cît și în2012 cînd a primit calificativul„lip să de încredere”, verdict la ca -re s-a ajuns, pe baza raporturilor,și anul acesta. Comisia care a eval-uat UAI în 2014 coordonată deprof. univ. dr. Radu Oprean, de laUniver sitatea de Medicină și Far -ma cie din Cluj-Napoca, iar direc-tor de misiune a fost conf. dr. Ni -co leta Corbu, de la Facultatea deCo municare şi Relaţii Publice aȘcoalii Naționale de Studii Politiceși Adminisrative (SNSPA) din Bu -cu reşti, care au consemnat în pri -mul rînd faptul că Universitatea „A -pollonia” nu a reușit să îm bu nă -tățească toate aspectele care erauîn neregulă la vizitele anterioare.
Unii acuză, ceilalţi se scuză
Comisia ARACIS a descoperitcă cifra de școlarizare stabilită prinHotărîre de Guvern a fost depășităatît la admiterea din 2013, cît și lacea din 2014 la specializările Me -dicină Dentară, Tehnică Dentară şiAsistenţă Medicală. Într-o scri soa re
remisă ARACIS de către conduce -rea „Apollonia” în care se încear căexplicarea unora dintre neregulilegăsite, se precizează că acei stu dențicare au fost admiși peste limita ega -lă aveau media identică cu ul ti miiintrați. „Referitor la observaţia căultimii studenţi de pe listă de cla -raţi admişi depăşesc cifra de șco -larizare aprobată, s-a verificat fap-tul că aceştia au medii egale”, seprecizează în scrisoare. Totuși, a -tunci cînd cei de la UAI au fost în -tre bați de ce studenții lor nu pri mescniciun fel de bursă, aceștia au răs -puns că este din cauza faptului căcifra de școlarizare e redusă. „UAInu este în situaţia de a acorda bur -se studenţilor”, scrie în răspun suluniversității, unde mai este preci -zat și faptul că bursele au fost acor -date în anii anteriori, dar sub formascu tirii studenților de taxe de stu dii.
ARACIS a mai observat că exis -tă studenți care au fost înma tri cu -lați după terminarea perioadei ofi-ciale de admitere, care nu au con-curat pe locuri precum colegii lorși prin a căror înscriere s-a depășitcifra de școlarizare stabilită prin Ho -tărîre de Guvern. Mai mult, evalu-atorii au stabilit că majoritatea ce -lor care au fost înmatriculați tîrziuau studiat unul sau mai mulți anila o altă universitatea, existând șica zuri de studenți înmatriculați înanii terminali. Reprezentanții Uni -ver sității precizează în scrisoare derăspuns că, deși comisia a des co -perit că doi studenți au fost în ma -triculaţi direct în anul al VI-lea, înscrisoarea de acceptare a acestoraeste specificat faptul că ei vor fiînscrişi în anul respectiv şi că vorsusţine examen de licenţă.
De asemenea, în raport sînt tre -cute și specificații referitoare la mo -dalitățile de transfer și echivalare astudiilor studenților care au fostasumate de către conducerea UAIîncă din perioada în care comisia avizitat sediul instituției. „Unele ob -servaţii au fost discutate, asumateşi remediate, chiar din timpul
vizitei (s-a modificat Procedura deechivalare – din anul universitar2014 - 2015 şi nu se vor mai accep-ta la Programul de studiu Medi ci -nă Dentară studenţi de la Progra -me le de studii: Tehnică Dentară,Balneofiziokinetoterapie şi recu-perare)”, este specificat spre fina -lul scrisorii de apărare. „Referirilecare se fac, că am adus din anii nuștiu care și i-am înmatriculat în anulcinci, păi dacă ăla făcuse studii înaltă parte și avea hîrtie pentru toa -te, cum să nu o facem?”, a declaratîntr-o conferință de presă prof. univ.dr. Vasile Burlui, președintele „A po -llonia”.
Fapte fără explicaţiiScrisoarea trimisă ca răspuns din
partea Universității „Apollonia” că -tre ARACIS a explicat selectiv anu -mite puncte din raportul de evalua -re. Spre exemplu, raportul vor beș -te despre existența în registrul ma -tricol, echivalentul catalogului,pa gini întregi care sunt comple-tate „în alb”, existînd note, medii,numere matricole, dar în dreptulrubricilor cu numele studenților nueste completat nimic. „Sînt multemedii calculate greşit şi apoi re co -rectate, apar multe pagini ştam pi -la te, dar fără semnăturile decanu-lui şi ale secretarului, există nume -roase pagini în registrul matricol cunumăr matricol acordat, plan deînvăţămînt descărcat, completatcu note, fără a fi însă înscrise da -tele de identificare ale studenţilor,fiind completate «în alb»”, este no -tat în raport.
ARACIS mai consemnează fap -tul că actul care stă la baza uneiuniversități și anume Carta Univer -sitară, a fost construită în așa fel în -cît președintele instituției să aibă atri -bu ții mai mari decît ale recto ru lui.Președintele „Apollonia”, cel care apus bazele acestei universități, esteprof. univ. dr. Vasile Burlui. Con -form Cartei Universitare, acesta con-duce Consiliul de Ad mi nis trație,
coordonează acti vi tățile operativeși în cheie și sem nează contracte,atri bu ții pe care le are, conform Le -gii Educației Na țio nale, rectorulunei universității.
Printre problemele identificatede comisie se numără și faptul căexistă persoane care ocupă funcțiide conducerea în universitate șicare nu au titlul didactic de conf.sau de prof., cum ar trebui, ci sîntşefi de lucrări. Mai mult, la UAI s-au angajat persoane pe funcția depreparatori după intrarea în vi -goa re a Legii 1/2011, care desfiin -țea ză această funcție.
Și, deși a ce eași lege prevedeapensionarea pro fesorilor care au a -juns la vîrsta de 65 de ani, co misiaARACIS a identificat mai multecazuri în care a ceștia au rămas an -gajați în continua re cu contract demuncă fără acordul Senatului. Ra -portul de evalua re precizează și
faptul că anumite cadre didacticepredau cîte șapte sau opt cursuri,deși unele specia lizări nu au le gă -tură cu formarea lor de bază. To -tuși, conducerea uni versității con -si deră faptul că „disciplinele nusînt «relativ neînrudi te»”, aşa cuma constatat comisia ARACIS, ci căsînt înrudite.
Prof. univ. dr. Vasile Burlui ad -mite că „se va lăsa învins” deARACIS doar după ce va face totposibilul pentru a salva „Apollo -nia”. „Învins? Da, dar nu fără lup -tă. Așa o să facem și noi. O să în -cer căm să luptăm. Cine o sa ne în -țeleagă, bine, dar dacă nu, vom stin -ge luminile, ne vom scufunda și vafi liniște”, a declarat acesta. Con formreprezentanților ARACIS, contesta -ția Apollonia se judecă în prezent,urmînd a fi transmis ra portul fi nalcătre Ministerul Edu cației și Cer -ce tării Științifice. n
Numărul 508 | 27 aprilie - 3 mai 2015
Universitatea privat\ „Apollonia”se zbate ca pe[tele pe uscat
Universitatea „Apollonia”din Iași a primitcalificativul „lipsă de
încredere” în urma evaluăriiacesteia de către o comisie dela Agenţia Română deAsigurare a Calităţii înÎnvăţămîntul Superior(ARACIS), existînd riscul caaceasta să intre în lichidare șisă nu mai aibă dreptul de amai înmatricula studenţi.Raportul pe baza căruia s-aluat decizia descrie ouniversitate în care cadreledidactice predau specializăripentru care nu au pregătire șiîn care președinteleuniversităţii, prof. univ. dr.Vasile Burlui, are atribuţii mairidicate decît rectorulacesteia, contrar LegiiEducaţiei Naţionale.Conducerea universităţiirespinge multe dintreproblemele găsite de cătrecomisia ARACIS și susţine căluptă ca „Apollonia” să nu fieînchisă.
Instituția are sedii în mai multe zone din Iași, în Fundație dar și în Bucșinescu.
Prof. univ. dr. Vasile Burlui este fondatorul „Apollonia”.
Un raport de evaluare al ARACIS arată disfuncţionalităţi grave înuniversitatea înfiinţată de prof. univ. dr. Vasile Burlui.
5HONORIS FĂRĂ CAUSA
6PASTILA DE DUPĂNumărul 508 | 27 aprilie - 3 mai 2015
Care este România noastră?Oţară cunoscută doar prin ideipreconcepute nu mai poatepurta aur la gît, chiar dacă îl
merită. Nu-și mai poate purta capulsus pentru că îi apasă prea tare peumeri poverile date de alţii. E maiușor să preluăm stereotipuri auzite,pentru că ne dăm seama că nu ocunoaștem, pentru că evităm să odescoperim. Sîntem mîndri cînd ni sespune că natura a fost generoasă cunoi, însă ne e rușine cînd alţii nejudecă pentru locul din care venim.Pentru că de fapt ne-am născut într-o ţară pe care abia după ce opărăsim o numim „acasă”.
„Aici e țara în care există, mă - car cît un vîrf de ac, posibilitatea catu să contezi.” Asta le-aș spune tu -tu ror tinerilor care își dispre țu iescțara pentru că, manevrați de con -cepte ticsite flagrant în părticeledin creierul lor care le mișcă, fărăvoia lor uneori, capul spre po -poarele mai dezvoltate. Astfel țe lullor este să ajungă acolo și să ple ce,ca niște lași, din țara în care ar pu -tea schimba ceva.
Încearcă din răsputeri să fiela fel ca oamenii de acolo și uită căastfel le este furată mișelește iden -titatea. Superficialitatea emană uniz care face ca nările străinilor să us -ture. Și pentru că îi ustură se uită curepulsie la românii care își vădțara doar ca pe un punct ratat de peharta lumii. Și e trist, pentru că e ța -ra lor, deși nu este cea mai dez vol -tată, cea mai iubită, cea mai cunos -cută din lume, dar este a lor, a
noastră. Au fost mulți străini cărora le spu neam că sînt din România șiîncepeau să-mi spună mai multe decît știam eu despre țara mea. Îmispuneau că mi-au vizitat țara o dată sau de mai multe ori și, surprinzătorpentru mine, chiar le-a plăcut. Stîlcit, din cau za accentului țării din careproveneau, îmi enumereau pe rînd orașele din România în care au fost și-mi împărtășeau ce au învățat ei despre ele. Îmi vorbeau de locuri plecîndde la ideea că eu sigur fusesem acolo, și cu ochii în pămînt încercam săascund faptul că nu mi-am vizitat-o, încă! Pînă la acești străini nuauzisem pe nimeni care să vorbească de România frumos.
Un neamț îmi spunea că va veni rîndul României să devină o putere înlume. Că are potențial. Stau și mă întreb acum oare cînd va veni acel mo -ment și dacă voi putea fi părtașă la el. Nu vreau să trăim izolați de lume, cisă încercăm prin oamenii care pleacă în alte țări să îmbunătățim imagi neațării, chiar dacă uneori trebuie să fim ipocriți. Și dacă un străin ne-a scui patțara să nu uităm, oricît sîntem noi de mici, să îi oferim în dar zîmbindgestul înapoi. n
Cît eram copil, România mea eracolorată, veselă, plină de cîntec și în -căpea într-un ecran de marca Dae -woo. Tabloul cu această tematicăpen tru mine, întotdeauna a fostdes prins din romantism. Îmi imagi-nam multe cîmpii întinse, păduri,oa meni frumoși și binevoitori. Darcel mai mult îmi plăcea vorba,limba ro mâ nă, cea literară, cîntatăparcă de fie care vorbitor și nu ros -tită cu jenă nu mai la concerte sau laalte serbări șco lare. Eram con vinsăcă aici toată lu mea e cultă, că toțiștiu carte și ță ra nii sînt muncitori șiisteți, nu știu de ce nu mă gîndeamcă sărăcia lor e soră cu sărăcianoastră.
Singurul post de televiziune înlimba română era TVR1 și pentru
că aici „Cip și Dale” vorbeau cel maidulce, desenele animate de pe ca na -lul TV rusesc și cel de la Chișinău mise păreau urîte, iar apoi am înce putsă mă-ndrăgostesc de Mihai Cons -tan tin, Dana Războiu sau TeodoraPopa, care aveau maniera perfectă dea prezenta știrile, iar asta ne ținea înfața televizorului.
Eram aproape sigură că aici via -ța e mai ușoară și niciodată nu-miplăcea să aud ceva de rău despre Ro -mânia. La trecerea Prutului aveamsenzația că descopăr o mare minune.Peste tot, afișele, publicitatea sauin di catoarele erau într-o singurălim bă. Și asta era pen tru mine o do -vadă curată a patriotis mului, celdes pre care am învățat din cărțile deistorie.
Iar tot parcurgînd țara, integrîn -du-mă cîte puțin în acest me diu, du -pă puțin timp, lentilele mele roz s-aucam înnegrit. Într-adevăr, în Ro mâ -nia se vorbește mai frumos, existăcîmpii și păduri, naturii nu avem ce-ireproșa, însă vorbind despre celelal -te, trecem la cruda realitate. O a me -nii sînt necăjiți, foarte mulți stre -sați și grăbiți, iar televiziunile nu nemai țin în fața ecranelor.
Ceea ce ne lea gă în continuare,pe noi, basara be nii și românii, e să -ră cia și frica. Trăim me reu cu sen-timentul că vine cine va peste noisă ne pîrjolească și ne avînd curajpentru mai multe ne luăm trăistuțași-o zbughim în afa ră, cît mai la vestsă adunăm ceva în ea, iar țara ră mî -ne în continuare „fru moa să” cuma făcut-o natura-ma mă. n
Trăim me reucu sentimen-tul că vinecine va pestenoi să nepîrjolească șine avîndcuraj pentrumai multe,ne luămtrăistuţa și-ozbughim.
Am auzit de la o prietenă des preun proiect european la care a luatparte, în Turcia, alături de tineri ve -niți din toată Europa, unde se îm păr -tășeau impresii despre țările parti -ci pante. Partici pan ții din Turcia s-au ocupat de repre zen tarea imag-inii pe care o au des pre România.Re zultatul: o pătrime din popor eformată din romi, Dracula e masco-ta turismului și Gheorghe Ha gi esportivul suprem. S-a mai po me nitde O-Zone, oamenii erau faniInna. O fată în jurul vîrstei de 20 deani, din Croația a adus în discuție co -rupția de la nivel înalt, Roșia Mon -tană, dar și bogăția țării, cu multe ză -căminte ușor de valorificat. Asteasînt doar cîteva dintre stereo ti puri,mai urmează: frații săraci, imi gra n -ții, hoții de buzunare și homofobii.Cam așa ne văd europenii... Ro mâ -
nul trebuie să aibă și el un as în mî -necă, clar, un alt stereotip. Săraci?Am fost grînarul Europei.. Sîntem or -todocși, curați și binecuvîntați.Ne-am născut și poeți. A auzit vreo -dată europeanul ce talent oratoric aușoferii în trafic? Drumuri proaste?Nu, doar obsesia românului de a fimasochist. Trebuie plătite și pă ca te -le alea cumva.
Româncele sînt frumoase, r o mâ -nii beau mult. Numai țuică și bere,strașnică, multă și ieftină. Am re sus -citat dacii, le-am dat și upgrade. ÎnRo mânia sînt mulți specialiști în IT,asta sigur se trage de la daci. E bi nesă fii melancolic, să te axezi pe tre cutși să uiți de prezent, asta în seam năevoluție. E o regulă ne scri să, omul decul tu ră se pomenește o singură da tăpe an. În rest, lasă că vedetele de car -ton își fac bine trea ba. n
Dealurile-mi curg sub picioare și mi se-agață de fie -care curelușă a sandalelor. Acolo, mai departe decîttoată gîrla asta care pare să mă-nghită, mai e ceva, știu.Dacă iau o gură mare de aer și-mi arunc privirea fixînainte, ochii mi se transformă-n două linii perfecte și simtlumea cum mi se termină brusc într-o infinitate de punc -te. Singurul univers pe care-l am, pare tăiat de-o croi to -reasă care-apoi a fugit să vîndă, Dumnezeu știe cui, res -tul de material. Mie mi-a lăsat doar atîtul ăsta căruia îise spune foarte prețios, orizont.
Aruncată ca-ntr-un joc de șotron, o piatră m-a fă cutsă sar într-un picior pînă cînd linia lumii mi s-a mutat ra -dical. Mi-am lipit o hartă pe perete, s-o am aproape,și-acum aștept să văd cît la sută din conturul ei o să mise prindă-n viață de retină. Mi-amintesc sigur că-n școa -lă toată lumea vedea-n limitele astea desenate cîte ce va.
Cea mai des întîlnită găselniță era cea cu vaza plină deflori. Răstălmăceau orizonturile astea pînă le transfor -mau în niște crizanteme așezate pe-o parte, cu tul pi -ni le-așezate-n mare, fie ea pe-atunci și-nghețată. Nuprea conta.
Lăsînd în urmă orice-asemănări cu natura moar tă,din toate liniile lipite-odată pe perete văd că mai port cumine-acum doar cîteva. Fiecare are-o formă diferită.Una s-a transformat în pămîntul plin de pietricele col -țuroase care mi s-a prins de genunchi atunci cînd am că -zut din leagăn, una sigur e-un ingredient ascuns în ba -toa nele cu ciocolată vîndute și-acum la magazine șiuna seamănă perfect cu toată lumea din familia mea.
Nu știu alții ce văd cînd privesc o hartă în față, dartoate orizonturile mele care se-ngrămădesc în ea nu parsă-mi povestească despre vreun monument, vreo per -sonalitate sau despre vreun peisaj sublim. Toate se-adu nă-ntr-un amalgam de trăiri despre care-o vază cuflori n-ar ști, la urma urmei, să spună foarte multe. n
Animatorii care trezesc sălile fără viaţăCea mai mare bucurie este atunci cînd publicul se distrează alături de ei.
Pasiunile lor sînt diferite de ceea ce învață la școală sau la facultate.
În club, la petrecerisau la alte specta-cole, ei sînt cei care
au grijă ca publicul săse rupă de realitateade zi cu zi și să intre înlumea lor. În lumea lor,pasiunile prind aripi șitrec dincolo deoboseală, lipsă de timpsau de alte griji și ledau putere să împartădin energia lor cu ceidin jur. Din același locîn care publicul vine săîși consume energia, eiîși reîncarcă bateriilecît pentru o viaţă.Pentru că asta estepasiunea fără de careviaţa lor ar fi goală.
„Sentimentul cel mai frumos es teatunci cînd vezi că oamenii se dis trea -ză datorită ție”, îmi spune cu o sa tis -facție vădită Daria, sau MC Daria, ceacare antrenează oamenii să-și lase gri -jile acasă și să se distreze. Asta timpde cinci zile din săptămînă în clu -bu ri le Legend, Crème de la Crème,Cafe nea ua Piața Unirii, DoppioZero și La Corniche Moldova Mallpentru că echipa JK Events Iași,din care face parte, se ocupă de zo -na cen tra lă a orașului. Este o fatăsla bă cu o voce caldă care rîde ori decîte ori vorbește despre ceea ce face easau despre colegii de care s-a legat deaproape patru ani de zile. Acum eaare 20 de ani, dar este MC de la 16ani cînd a plecat la karaoke în Sa turncu semnătura tatălui ei.
De mic copil Daria cochetează cumuzica și îmi spune că ea este so pra -no ca voce, pasiune care i-a adusmulte premii. Îi plăcea să meargă lakaraoke și, mînată de o dorință aprin -să apărută de nicăieri, s-a dus la DjAle și i-a spus simplu că vrea să fieMC. Așa a intrat în această lume încare fusul orar este schimbat de cumai pășit în ea. Își mai amintește zîm -bind că i-a fost greu pentru că nu știacum să vorbească cu publicul, cum săglumească, pentru că acesta este di -fe rit. Cu timpul și-a format discursulîn funcție de el. Și pînă la urmă, îmispune gînditoare, „să știi cum să-lan trenezi este o artă.”
MC Daria nu cre de că ceea ceface ea este ușor și că toată lumea ar
putea să o facă pentru că este greusă lucrezi cu oa me nii.Un prezenta-tor nu poate rezista în acest vîrtejfără ambiții clare pe ca re vrea să leatingă sau fără caracter tare și fărăsă facă sacrificii, de la nop țile nedor-mite pînă la sărbătorile pe trecute încluburi sau la petreceri private. Îmidestăinuie tristă că ea nu mai știecum e să-și facă sărbătorile acasă.
Este deschisă cu părinții ei și dinacest motiv aceștia au lăsat-o să fa căceea ce îi place, chiar dacă asta pre-supune să trăiască vieți multiple.Ziua își face datoria de studentă laUni versitatea de Arte „George Enes -cu” din Iași. „Mulți s-au mirat de fap -tul că nu m-am înscris la Conser va tor,ci la Design Interior. Eu am avutnevoie de o profesie care pe viitorsă-mi ofere un job stabil.” Și pentrucă această facultate cere să ai des chi -dere către desen îmi mărturisește cuun zîmbet plăcut faptul că știe să de -seneze, să danseze, să cînte, a făcutși gimnastică în copilărie. „Știu mă -car cîte puțin din toate.”
Ca vicepreședinte al asociațieiArtium ea are programul încărcatînsă spune că-i place să fie activă.„Nu pot sta mult timp în casă. Tre -buie să fac tot timpul ceva.” Pentrucă, pînă la urmă, îi place cel maimult să cînte, ea este solistă la otrupă cu care cîntă muzică popu la răși ușoară la nunți sau petreceri.Dar spune că merită tot ce face, chiardacă nopțile petrecute la karaokesînt „pînă la ultimul client”. n
Ziua studentă la facultate,noaptea MC în clubde Liza CÎRJĂ | [email protected]
Pogany, inima care bate prin lemnde Aryna-Alexandra CREANGĂ | [email protected]
Numărul 508 | 27 aprilie - 3 mai 2015
Ilinca, pe care oamenii o salută deobicei abia după ce-l alintă pe Po ganyal ei, a plecat din Târgu Neamț și-a cum e studentă în anul I la master,specializarea „Artele Spectaco lu lui.În timp ce-mi zîmbește și-mi spune sămă așez lângă ea, își aranjează mî ne -rele din lemn negru pe cap și face locpropriului chip printre firele care dauviață păpușei. La o primă ve de re,Ilinca pare că s-a născut într-un tea -tru; că s-a dezlipit într-o zi dintr-unperete plin cu marionete și-a ho tă rîtsă-și înnoade zilele cu-ale realitățiinoastre. N-a fost așa. „Am ajuns lasec ția asta din întîmplare. Eu vo iamsă dau la actorie, dar cînd mi s-apropus păpușăria, am fost cu rioa să,poate chiar intrigată".
Cea mai grea parte din mînui reapăpușilor a fost despărțirea de ele.Cînd i s-a propus, în anul al III-lea, săparticipe la un festival, a refuzat sămai pună mîna pe vreo păpușă, pen -tru că se atașa de toate. Norocul erac-avea una acasă, numai a ei. Pe ju mă -tate construit din anul I, Pogany aașteptat-o cuminte-n dulap, pînă
cînd Ilinca a decis să-l finiseze. „I-amfăcut singură mîinile și tălpile, du pămodelul alor mele. L-am mai modi - ficat și între timp; știi cum e: crește uncopil, crește și Pogany. Mie-mi pla cesă spun așa: sarcina cu Pogany a du -rat trei ani și nașterea o lună. I-amales numele ăsta pentru că admir cea făcut Brâncuși și știu că trebuie săfac în așa fel încît arta lui să trăiascăși prin mine", îmi spune Ilinca întimp ce mîngâie creștetul păpușii.
De la facere la scoaterea în lu mea lui Pogany, Ilinca n-a lăsat să trea -că mult timp. Păpușa s-a plimbat șiîn că se pe rindă prin tot felul de suf -le te și vîr ste, făcîndu-și apariția încele mai ne aș teptate locuri, printreacestea nu mă rîndu-se, în ultimultimp, școlile sau grădinițele. „Sîntconș tientă de rolul meu educativ înviața publicului și încerc să fac oa -me nii să iubească teatrul cît maimult”. „Hai la joacă, Pogany!” estenumele programului pe care mînui -toarea l-a introdus printre orele co -pi ilor din cadrul cîtorva instituții ie -șene. „Pogany are două lecții pen-
tru cei pe care-i cunoaște: prima es te„Lecția dragostei” și a doua este „Lec -ția tăcerii”. Așa-și numește Ilinca în -vățămintele transformate-n specta-cole pe care le oferă atît copiilor prin -tre orele lor de curs, cît și oame-nilor întîlniți în cafenele, la teatrusau la lecțiile de dans la care se maiarată.
Cînd vorbesc despre teatru, chiarși-n mijlocul unui hol pustiu, Ilinca șiPogany te transformă într-un spec-tator pierdut în scaun, mut de ui -mire. Împreună, ei văd teatrul ca o ce -remonie care-ar trebui să îmbracefrumos pe dinăuntru orice per soa năcare ia parte la ea. „Din păcate în să,lumea din Iași nu-i prea obișnuită săvină la un spectacol de animație. Stăancorată într-o lume dură și se încă -pățînează să creadă că păpușile aufost inventate pentru copii”. Ilincaștie, chiar și-așa, că arta n-a murit înIași. Și nici în Ro mâ nia. Mai știe și cătinerii trebuie să ia inițiativa și sălup te pentru ceea ce-și doresc. În modsigur ea asta o să fa că: o să fie cîș ti -gă toare alături de Pogany. n
7
În anul în care toți liceenii sînt stresați de bacalaureat, Șer -ban Marin se gîndește entuziasmat la care va fi următoarea ie -și re în club. Elev în clasa a XII-a la Colegiul „Costache Ne -gru zzi”, Șerban este DJ apreciat în Iași și deja de doi ani în vîr -te discurile platanelor pentru a aduce boxelor din cluburi via -ță. Tînărul zice că se simte bine deja în acest mediu, iar con vin -gerea că trebuie să continue o are mai ales după ce piesele saleau fost preluate de artiști străini pe arene din America și dinFranța. Băiatul povestește că pasiunea aceasta a început pe la15 ani, cînd a mers la un concert în „Zona Veche”, unde mixaKeeble, un tip de vreo 26 de ani, „mai vechi” cum îi spune el,de care i-a plăcut foarte mult asta și și-a propus să facă ace -
lași lucru. Acum această pasiune a devenit o activitate cons -tan tă, „am avut norocul sa fiu chemat la București la ArenaDnb, la Tîrgu Mureş şi am multe petreceri în Iaşi”, men țio nea zăbă ia tul, spunînd că ar vrea foarte mult să meargă și în alte țări.
Alături de trei colegi, Șerban este fondator și organizator alevenimentelor numite „Chase the sun”, la care tinerii invită di -verși artiști de muzică electronică din Iași, iar pînă acum aureușit să-l aducă pe cunoscutul DJ britanic, „50 Carrot”, cel carela doar 17 ani a lansat o piesă care a adunat un milion de vi zua -li zări. Șerban, cu numele de scenă Evolve Dubz, zice că dupăli ceu vrea să facă Facultatea de Economie și Administrarea Afa -cerilor, pentru că știe că-i vor prinde bine elemente de or ga ni -za re și administrare în ceea ce face el. „În alte țări sînt mai mul -te posibilități, iar la noi zice că trebuie să te ridici din cenușă
pentru a evolua. Ca să te lansezi ca DJ trebuie să nu te gîn deșticum să te lansezi, ci cum să fii mai bun”.
Părinții nu i-au interzis băiatului să se joace de-a muzica,chiar dacă „inițial nu au luat-o în seamă, spunînd că e o pasiune,un hobby. Băiatul spune că totuși a simțit mereu susținerea lorși le înțelege atitudinea ocrotitoare pe care o au, fiindu-le tea - mă să nu se lase pradă drogurilor sau altor vicii. Este con ști entde toate riscurile, dar pentru el este important să facă ca lu measă se distreze împreună cu el. „Ni cio dată nu m-am gîndit săschimb muzica în funcție de public, cred că dacă publicul se plic -ti sește este vina mea că nu fac ceva bine”. Se gîndește că ar fibine să plece la București, ar avea po si bilitatea să se mute și-nAmerica sau ar putea să rămînă în Iași și să continue ceea ce aîn ce put. Visul lui ar fi să aibă o hală, un de să organizeze festi-valuri, evenimente de rang mondial, pen tru că „vreau săajung la nivelul în care să fiu DJ, să fac ce știu și să nu maiam nevoie de alt job.” n
De numele Mandache Leocov se leagămulte proiecte de anvergură pe care le-a avut Iașul în decursul anilor, precum
cel de amenajare peisagistică a rîului Bahluisau a spaţiului din jurul InstitutuluiAgronomic. Dar cea mai importantă realizarea lui, după cum a spus de mai multe ori, a fostGrădina Botanică. „Am lăsat Iașului ocomoară”, îmi spune cu o rostire lentă. A luatgrădina sub conducere în 1973 atunci cîndtoţi fugeau de ea și timp de 17 ani, cît i-a fostdirector, nu a fost remunerat niciodată. Laînceput, grădina avea 43 de hectare, darMandache a lăsat-o în 1990 cu 105 hectare.Astăzi Grădina Botanică „Anastasie Fătu” esterecunoscută drept una dintre cele maifrumoase din Europa. Creatorul său,Mandache Leocov, nu s-a îndepărtat defuncţia de „profesor”, astfel încît și-aîmpărţit viaţa între cele două pasiuni: ceapentru plante și cea de a-și împărtășicunoștinţele studenţilor.
MICROFONUL DE SERVICIU8Numărul 508 | 27 aprilie - 3 mai 2015
Țineți la ansamblul Palas? Din punctde vedere peisagistic credeți că ceea ces-a făcut la Palas aduce un plus defrumusețe Iașului?
Cu Palasul este o întreagă po -veste. Eu am fost cel care s-a opusdin răsputeri ca Palasul să se facăacolo. Pe atunci eu eram omul agre -at de primărie și la lansarea proie c -tului am fost invitat și eu undeerau prezenți cei de la spații verzi,de la mediu și de la arhitectură.Nu știu în ce măsură ceilalți cu no ș -teau istoria orașului, dar eu o cu -noșteam. La sfîrșit am vorbit aproa -pe un ceas de istoricul locului, căacolo a fost Marea Grădină Dom -neas că care a avut aceeași soartăca Palatul care, atunci cînd a ars, arămas în paragină. Am prezentatimpresiile oaspeților străini legatede Marea Grădină Domnească. Le-am spus că atunci cînd a fost ulti-ma zvîcnire de refacere a palatuluia fost în preajma dezvelirii statuiilui Ștefan cel Mare. Atunci stră da -nia Iașului era de a reface grădinasub denumirea de Parc Central. În -să cînd a venit revoluția proiectula stagnat, dar în continuare ParculCentral trebuia să se realizeze. Pen -tru Palas erau spații în jurul Iașu -lui peste tot. S-au supărat, m-auluat din comisia aceea și au trecutla treabă. Însă este o doamnă isto -ric, pe care o cunosc demult, caremă păcălise. După ce m-a chematsă îmi arate că sub parchetul de laparter sînt așezări vechi, la sfîrșitmă ademenește și mă duce într-obaracă a Palasului unde mă întîl-nesc cu o parte din cei care au fostla primărie prima dată. Pe o masăerau patru variante de amenajare aparcului. Și îmi cer părerea asupralor. Am luat fiecare dintre acele va -rinte și le-am supus la o argumen -tare pe „nu” pentru că nu era nici-una potrivită. Am venit cu argu-mente bătrînești, ce e cu palatul șice e cu amenajarea. Iulian Das călunu a fost prezent, dar a fost in for -mat. El are o deșteptăciune as c țită.Pînă la urmă a adus doi ar hi tecți,mari peisagiști în Italia, și au făcutalte patru variante ale gră dinii, darde această dată de mese riași se -rioși. Iar sînt chemat. Le-am luatpe acelea patru și m-am oprit launul care corespundea cu vede rileși cu nevoile care sînt impuse deprezența palatului. Vedeți dum -neavoastră, Palatul nu are față șispate, ci patru fețe. Și acum, prinamenajare, cînd se termină esplana -da din partea grădinii va fi superb.
Palasul a mutat centrul de greutate al orașuluicătre Palat
Proiectul după care s-a realizatPalasul se potrivește cu ceea ce ațiales atunci dumneavoastră?
Da. Cu foarte puține observa -ții. Ce-am gîndit eu că trebuia fă -cut, s-a făcut. Dascălu, deștept foc,după ce a cărat pămîntul care eranecesar acolo, m-a solicitat și amfost cu el în Italia, la Florența, undeam ales plantele. Eu am scris un ar -ticol în care am relatat faptul că amfost împotriva proiectului inițial șică în momentul de față nu se vamai putea opri finalizarea lucră ri -lor și în partea finală le-am adus pu -ține laude pentru că grădina este
frumoasă, interesantă, iar ansam-blul este unul necesar. Și mai multdecît atît au mutat într-un fel cen-trul de greutate al orașului cătrePalat. Mă bucur că organizeazăacolo tot felul de evenimente cul-turale și artistice ceea ce denotăfaptul că au luat în considerarea pă -rerea ieșenilor și corelează activită -țile cu structura Palatului Cultural.
Ați spus odinioară că înainte erațiprieten cu primăria, dar acum nu maisînteți. În anii 1980 primarul EugenNechifor a intenționat să taie sute detei pentru modernizarea căii de rularea tramvaielor ați reușit să-lconvingeți să modifice proiectul. Îndemersurile pe care le face primăriaîn prezent vi s-a cerut vreun sfat?
Acum primăria mă consideră celmai mare dușman al ei. Primăria,în așezările actuale, a vrut să dis -trugă Grădina Botanică cu re tro -cedări. Cînd ne-a prezentat de laca tedră care urmează să fie re tro -
ce dările în grădină am luat o po zi -ție de o asemenea manieră încît i-amînspăimîntat pe cei de la primărie.În partea finală le-am arătat cum s-afăcut grădina, ce eforturi s-au de -pus din partea primăriei, a mea șia universității. Mai mult decît atîtam fost unul din cei care au con-damnat din răsputeri tăierea teilor,am fost singurul care m-am zbătut,după aceea și ceilalți, pentru a dis-truge esplanada teatrului și Mitro -po liei unde au elaborat proiectulde execuție a parcării subterane. Eiau organizat hoțește anul trecut, întimpul verii, lansarea proiectuluiîn primărie în Sala Mare, dar pri-marul a pus ca moderator pe ceide la mediu. Iar aceștia sînt numițide primărie, deci erau de acord săfacă proiectul. În partea finală m-am ridicat, m-am prezentat, le-amspus că sînt cel mai în vîrstă dintoată adunarea și cel mai în mă su -ră să-mi dau cu părerea. Șeful ar -hi tecților, pe care care eu îl cunoscși care a făcut și proiectul de am -plasare a statuii lui Mihai Viteazu,a venit la mine să mă coopteze încolectivul de elaborare a proiectu-lui, sfătuit fiind de primar să facăasta pentru că știa că eu o să măopun din răsputeri și pe aceastăcale dacă eu intram acolo, se gîn-dea el, luam niște parale și tăceamdin gură. Le-am ridicat în slăvi pro -iectul și în partea finală am spus„dar nu este locul potrivit pentruacest proiect. Găsiți în altă parte.”Am descris și apele freatice pentrucă eu cunosc foarte bine solurileIașului. Cunosc bine Iașul. Pestevestigii vor da sigur, iar în timpultransportului cu basculante stricătoată rețeaua de drumuri de jurîmprejur. Dar nu asta este proble-ma acolo. Apele freatice sînt extremde puternice. Le-am spus acestoracă șantierul va dura 10 ani. Prinamenajarea parcării subterane blo-cau circuitul apelor freatice. De astasînt dușmanul primăriei. Și ei sîntînguști la minte pentru că eu îi
puteam ajuta și în continuare așdori să îi ajut cu toată răspunde -rea. La noi la țară, de regulă, omulsimțea că se sfîrșea și-și chema toțicopiii, indiferent pe unde erau și letransmitea verbal ultimele indica -ții, nimic scris. Le transmitea și ul -timele cunoștințe, iar dacă în tîm -plarea făcea să moară fără să facătreaba asta era blestemat într-unfel. Tot satul spune că e păcat sămergi în mormînt cu atîtea cuno ș -tințe fără să fie transmise.
Teiul la poporul român este consideratarborele sfînt
Știm că v-ați împotrivit tăierii teilordin ultimii ani. De ce sînt teii atît deimportanți pentru Iași?
În pădurile și parcurile noastrese cultivă trei specii de tei. Și teiul
la poporul român este consideratarborele sfînt. La sfințirea biserici -lor, la noi, la intrare, se plantau doitei. Cel mai vechi tei românesc estela Bîrnova din 1627. Teiul lui Emi -nescu are aprope 300 de ani. Euam salvat teiul. Iar Castanul Uniriieu l-am descoperit la Vișan. Pentrucă a fost redescoperit de un învă ță -tor care a lăsat un material cu foto -grafii la Muzeul Unirii. Verificîndăștia arhiva, fostul director colo -nel, dă peste acest material. Eraprin 2001-2002. Și vine la mine și-mi spune că în jurul Iașului existăun Castan al Unirii. Și-mi poves -teș te că verificînd arhiva a dat pes -te un plic al unui învățător din Vas -lui care descoperise existența aces-tui castan. Și am umblat pe coclau-ri și am chestionat intelectualii dinVișan, dar nimeni nu știa de el. Pî -nă la urmă am dat de un localnicde vreo 90 de ani și el mi l-a arătat.Castanul a fost factorul decisiv ca -re a ajutat unioniștii să elaborezeprincipiile Unirii.
În timpul celui de-al Doilea RăzboiMondial erați încă la liceu. Cum ațitrecut cu familia peste acea perioadă?
Eu provin dintr-o familie extremde modestă. Tatăl meu a murit lamuncă voluntară la ridicarea școliiprimare din satul meu natal. Cînda murit tata, eu aveam cinci ani, darmi-l amintesc bine și cum era îna -in te de a muri și mi-l amintesc cîndl-au adus de pe șantier strivit dezidul respectiv. Cînd tata a murit,sora cea mai mare avea 11 ani șicea mai mică avea două săptămîni.Mama nu a mai avut piept, iar so -ra cea mare a dus-o pe cea mică latoate femeile din sat pentru că nuera atunci obișnuința de a alimen-ta copiii cu lapte de vacă sau cu lap -te de capră. Dacă vă puteți imagi-na, moartea a fost un lucru maiaparte, pentru că el a murit odatăcu un cumnat de-al lui cu care aavut vieți perfect paralele: născuțiîn aceeași zi, au fost vecini, bote -zați în aceeași apă, au primit amîn-
Interviu cu prof. univ. dr. Mandache Leocov, director al Grădinii Botanice între 1973 și 1990
Vedeţi dum neavoastră, Palatul nu are faţă șispate, ci patru feţe. Și acum, prinamenajare, cînd se termină esplana da dinpartea grădinii va fi superb.
Profesorul spune că este îndrăgostit de tot ce înseamnă plante.
Mandache Leocov a promovat mereu istoria Iașului.
MICROFONUL DE SERVICIUNumărul 508 | 27 aprilie - 3 mai 2015
9cu retroced\ri [i m\ consider\ cel mai mare du[mandoi numele Ilie pentru că s-au năs -cut de Sfântul Ilie, au făcut școalaprimară, patru clase în aceeașibancă, au plecat la armată îm pre u -nă pe care au făcut-o în aceeașigrupă. În timpul acela s-au sfătuitsă se însoare cu două surori și ast-fel au devenit cumnați, au muritamîndoi în același minut și au fostînmormîntați amîndoi în aceeașigroapă, în sicrie alăturate.
Rușii au intrat la noi în sat pedata de 4 martie 1944. Deși noi a -veam o casă modestă cu două ca -me re, cu tindă, cu șandrama cu cemai era atunci, din fel de fel deconsiderente au decis ca la noiacasă să introducă comandamen-tul rusesc. Comandamentul era sim -plu, fiind alcătuit dintr-un ofițersuperior care avea ordonanță și untraducător care era un bătrînel devreo 72 de ani. El știa româneșteperfect și era descendent din ră ze -șii Cantemireștilor care l-au însoțitîn exodul din Rusia la 1711 dupăce trupele române și ruse au fostînvinse la Stănești. Era un bonom,un om priceput. El m-a învățattehnica creșterii albinelor. Cînd ceipînă la 80 de oameni de la Bosanciau fost evacuați de ruși, am trecutpe acolo cu cei cu care eram la mun -că forțată. Acolo și atunci am vă -zut toată drama românească. Eraunecazuri, plînsete. A fost dramă ma -re în timpul războiului. Dar noiam avut noroc de o mamă deose -bit de vrednică. Deși ea era nești u -toare de carte avea o inteligențănativă deosebită. La două săptă -mîni după ce l-am înmormîntat petata, ne-am trezit în casă cu un stră -in, în luna noiembrie, pe la înce put.Era îmbrăcat nemțește, de staturămijlocie, șaten și noi ne-am speriattoți. El se uită la noi și ne spune„nu vă temeți că sînt un om bun.Eu sînt haiducul Coroi.” Coroi înzona Moldovei era cel mai temutși inteligent haiduc. Printre altele oîntreabă pe mama dacă ne poatecrește la care mama îi spune „îi voicrește și îi voi da țării oameni buni.”N-am întrebat-o pe mama, și acumîmi pare rău, dacă a ajutat-o mate -rialicește cu bani sau nu. Dar bă -nuiesc că da. Dintre noi toți, soracare avusese două săptămîni cînda murit tata, a fost excepțională lacarte. Eram studenți și mă duceamîn vacanță, iar ea plîngea s-o iau la
Iași la școală. N-am putut pentrucă eu ca student făceam salahorie.Dar atunci majoritatea studențilorlucrau la descărcat, pe șantiere.Iașul era răvășit de evenimentelerăzboiului pentru că frontul se sta-bilise din martie la 19 km de Iași șiaici artileria rusească ajungea șibombarda orașul. Nu a fost niciunoraș al țării așa de distrus cum afost Iașul. Și mai mult decît atît,Iașul este efectiv un oraș erou nunumai prin faptul că aici s-a plă -mădit unirea neamului românesc.Mihai Viteazu aici a semnat decre-tul de realizare a primei uniri,Mica Unire din 1859 tot aici s-aplămădit.
Am vrut să fac Medicina sădevin un doctor alsăracului, al necăjitului
Și cînd războiul s-a încheiat ce ațifăcut?
După război au venit cei maigroaznici ani. În iarna lui ’44, pri -măvara lui ’45 în toate satele dinjur a izbucnit un tifos exantematiccare a secerat, modest spun acum,un sfert din populație. La mine însat în fiecare zi erau înmormîntațipatru, cinci oameni. Din familiamea, toți s-au îmbolnăvit de tifos,aveam trei surori și un frate, iarsingurul care nu s-a îmbolnăvitam fost eu. Eram în clasa a cinceade liceu și făceam naveta. Este greusă vă imaginați acum ce situațieera atunci. Și mama, dar și cele treisurori au fost tunse. Erau bolnavitoți în același timp. Eu mă sculamdimineața la patru, mă duceam șihrăneam vitele, făceam focul. Eramartie, toți erau bolnavi în pat, fă -ceam ceai, îi hrăneam pe toți, încăl -zeam camera, toți stăteam într-osingură cameră, și-mi luam trăis -tuța și mă duceam la Suceava lașcoală. La lecții în permanență gîn-dul meu era acasă, mă întrebamdacă a murit vreunul sau n-a mu -rit și după ce terminam cursurileveneam acasă și opt kilometri ajun -geam să-i fac sub o oră. Ei, amavut norocul că n-am pierdut penimeni în perioada respectivă. Du -pă aceea a venit o secetă crîncenă.Rîul Suceava așa secase încît apaera de culoare lăptoasă cu o con -cen trație de săruri fantastică. Aproa -pe că zăreai ce mai rămăsese dinrîu. A fost foamete! Erau persoanecare făceau borș din lobodă sălba -ti că. Și din cauza insuficienței subs -tanțelor proteice apăruse o mala -die specifică continentului african,umflarea apoasă a picioarelor. Ceicare n-aveau ce mînca se duceau lacei care puteau să le dea de mîn-care la prășit, fără să primeascănicio remunerare, ci numai să mă -nînce în ziua respectivă și a douazi prășeau la ei flămînzi. Cîndgrîul se îngălbenise și boabeleaveau consistența ceroasă cei careerau la prășit pe cîmp intrau înlanurile de grîu, rupeau spicele, lefrecau în palmă, le suflau și le con-sumau așa.
Ați dorit să faceți Medicina, dar dincauza lipsurilor ați dat la Agronomie.Cum priviți acum alegerea cînddatorită ei ați ajuns cel mai cunoscutbotanist din Iași?
Terminasem liceul, n-aveam degînd că n-aveam cu ce să vin la fa -cultate, dar am avut un foarte marenoroc pentru că eu eram cunoscutîn sat ca bun muncitor și un vecin
care avea prăvălie mă întreabădacă îl pot ajuta cu cositul trifoilorși a doua zi m-am dus și am cosittrifoiul. Trifoiul se cosește foartefrumos și este o plăcere. Mai multdecît atît, cînd este înflorit are și opaletă de culoare fantastică, iar po -lenizarea o fac bondarii. Se audeașa un bîzîit frumos. Am terminatde cosit luni, pe la ora patru. Mi-adat 600 de franci. Ei, am intrat înbanii care îmi îngăduiau să vin laIași, la facultate. Eu, pentru că amfost bunișor la liceu, puteam să facfacultăți mai diferite, dar marcatfiind de tifos, nu erau medici, amzis că am să fac medicină să devinun medic al săracului, al necăji tu -lui. Pe atunci se făceau cursuri depregătire la facultăți pentru admi -te re. Și la medicină m-am dus lacursul de pregătire. După vreo săp -tămînă și jumătate, în fața uni ver -sității lîngă statuia lui Kogălnicea -nu, mă întîlnesc cu fostul meu pro-fesor Ilie Grămadă, care fusese pro -fesor la Cernăuți. Cînd i-am spuscă urmez cursurile la medicină, el,om cu experiență și intelectual, îmispune, „ei, ai să fii un medic bun,dar o să-ți fie tare greu să facimedicina pentru că medicina estede șase ani, se învață după tratatefranțuzești, acolo îți cer halate șiacolo vin numai copii din păturileavute. De ce nu te-ai gîndit să daila Agronomie că tu știi ce-i laAgro nomie. Cei care au dragostede plante aceia pot să facă din me -seria aceasta, care este mai puținlăudabilă, artă și mai mult decîtatît, măi, avem nevoie de ingineribuni care să ofere neamului româ-nesc o pîine mai bună. Și tu ai să fiiun inginer foarte bun.” A fost oîntîmplare că l-am întîlnit pe fostuldacăl pe care n-o regret. În ceea cemă privește, am trăit aceeași viațăcu toți din sat. N-aveam vacanță.În permanență am lucrat cot la cot
cu ai mei. Am lucrat cu plantele cutoată dragostea și longevitateamea se datorează faptului că locu -rile de muncă pe care le-am avutnu m-au stresat. Și mai mult decîtatît, eu înțeleg plantele. Vorbesc cuele. Dragostea mea față de plantepornește din fragedă copilăriepentru că noi cînd ne-am trezit,ne-am trezit cu plantele și cu ani-malele. Și mama parcă avea mîinicu degete verzi. Cînd prășea po -rum bul, rîndurile pe care le prășeaea erau mai verzi și mai frumoase.Nici eu nu am avut niciun eșec.
Sînteți omul de care se leagă GrădinaBotanică din Iași, fiindu-i directortimp de 17 ani de zile. Cum arătagrădina înainte să vă angajați?
Eu am lăsat în urma mea șioperă, scrisă și nescrisă, dar aș zicecă cea mai consistentă operă pe ca -re am lăsat-o moștenire Iașului es -te actuala Gădină Botanică. În 17ani, eu nu am primit un leu deși înfiecare an stricam trei perechi de în -călțăminte. Eu i-am învățat, că nuștiau nici să planteze un copac. Darîntre timp am adunat din spațiul
românesc o mare avere, o colecțiede fasole de aproape 500 de feluri.Am multiplicat-o pe la grădină căaveam și teren experimental, ampublicat cîteva lucrări și întreagăcolecție descrisă am donat-o Băn -cii de Gene de la Suceava. Acoloeste singura bancă de gene careconservă la temperaturi negativeviabilitatea embrionului la semin -țe timp de 100-200 de ani. IstoriaGrădinei este o istorie mai com -
plexă. Cînd s-a primit terenul pen-tru actuala grădină, universitateaa trimis pe un coleg, Costică Bâlc,mai tîrziu, și a vizitat vreo 20 degrădini botanice din lume. Și cînda venit înapoi în țară nu a maiacceptat să fie director la grădinăpentru că a văzut ce trebuie să facăun astfel de director. Eu de la 43de hectare am lăsat-o cu 105. Toateterenurile pe care le-am preluat,cu excepția a șase hectare care eraubune, toate celelalte au fost tere -nuri degradate. O parte din ele aban -donate, dar eu cum le preluam, in -tram în lucru și le plantam încît laurmă făceam cu ochiul foștilor pro -prietari. Printre marile personali -tăți pe care le-am primit la grădinăa fost Manea Mănescu care era unom subțire cu studii în străină ta -tea, profesor la București. L-am plim -bat prin grădină și nu dădea cre za -re faptului că grădina are numaivîrsta asta, că s-au putut face lucru -rile realizate. Dar să știți că am evi-tat să primesc la grădină cuplulprezidențial pentru că mă temeamcă ăștia erau înnebuniți cu produc -ția agricolă și puteau cere desfiin -
ța rea grădinii. Erau două alterna-tive, ori îi convingeam de rolul gră -dinii din Iași și din Țara Româ nea -scă, și atunci ei ne vărsau sacul cubani de nu știam ce face cu ei, oriîmi desființau grădina.
Oricine ar citi cît de frumos scriețidespre Iași s-ar gîndi cădumneavoastră sînteți băștinaș, darde fapt sînteți născut în Suceava șisînteți un ieșean „prin adopție”. Dece țineți atît de mult la acest oraș?
Iașul ăsta al nostru, pămîntulacesta, a avut o forță de o atracțieimpresionantă. Să știți dumnea -voas tră, nu e cazul meu acum, eusînt mărunțel, dar din marile per -so nalități care au onorat culturaIașului și a neamului românescfoarte multe nu au fost nici dinIași, dar nici din Moldova. Spreexemplu, Barbu Ștefănescu Dela -vran cea a spus că nu există nicăieriun oraș mai frumos în spațiul ro -mânesc decît Iașul. George Topîr -ceanu, tot bucureșten, a venit la Iașiși a ținut două conferințe memora-bile. Una la București cu titluratura„Cum am devenit moldovean” și adoua în 1935 în amfiteatrul de lajuridică a ținut o altă conferință cutitulatura „Cum am devenit ie șean”.El a fost însoțit de Otilia Cazimir.Lumea îl cunoștea din scriere, iarîn aula aceea arhiplină a apărut elînsoțit. Cînd a anunțat subiectul, s-a lăsat o tăcere de mormînt. A ți -nut o conferință superbă și în finala recitat un poem „Salut Iașul”.Dar nici pînă la el, nici de la el nua rămas nicio descriere atît desuperbă a orașului. El a stat aiciunde are casa memorială. Eu amcunoscut-o pe Otilia Cazimir, pri-etena lui, care ne-a povestit cum l-a asistat pe Topîrceanu în ultimeleclipe ale vieții. A murit aici. La geamera o tufă de liliac mare, frumos mi -rositoare, și ultimele lui cuvinte ise adresau Otiliei cu termenul de„duduie”. Iar ultimele lui cuvin teau fost „duduie Otilia, închide gea -mul că nu pot muri din cauza mi -resmei florilor de liliac.” Și așa aînchis ochii și a murit. n
Eu înţeleg plantele. Vorbesc cu ele.Dragostea mea faţă de plante pornește dinfragedă copilărie pentru că noi cînd ne-amtrezit, ne-am trezit cu plantele și cuanimalele. Și mama parcă avea mîini cudegete verzi.
Botanistul ieșean a fost singurul din familia sa care nu s-aîmbolnăvit de tifos în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Cînd s-a datterenul pentru
actuala grădină,universitatea a
trimis pe un coleg,Costică Bâlc, maitîrziu, și a vizitat
vreo 20 de grădinibotanice din lume.
Și cînd a venitînapoi în ţară nu a
mai acceptat săfie director la
grădină pentru căa văzut ce trebuie
să facă un astfelde director.
„
Basarabenii au luptat în războiul din Afganistan de partea UniuniiSovietice și a forţelor afgane de orientare marxistă.
10POVEȘTI FĂRĂ TIMBRUNumărul 508 | 27 aprilie - 3 mai 2015
Moartea afgan\ îl bîntuie de 26 de ani pecolonelul Vladimir Furtun\Afganistanul schimbă
omul și rămîne cu elpînă la moarte. Nu
poţi trece cu privirea coasacare a luat sute și mii devieţi. „Acele amprente deatunci îmi amintesc cîtedouă-trei nopţi pesăptămînă de coșmarul pecare l-am trăit înAfganistan. Eu sînt acolopînă și acum”, îmi spunecolonelul Vladimir Furtună.Visurile urîte încă îlurmăresc, iar în fiecare an,ziua de 15 februarie, încare ultimele trupesovietice au fost retrase dinAfganistan, adună toţisoldaţii la un loc pentru că„acea traumă psihologicănu dispare”.
Colonelul Vladimir Furtună s-anăscut în satul Chetrosu, raionulDrochia, Basarabia. Părinții eraucol hoznici, mama a fost mul gă toa -re de vaci la o fermă, iar tatăl s-aocupat de creșterea vitelor. Basara -beanul are un frate mai mic care arămas în casa părintească și aregrijă de mama care este singură decinci ani.
„De cînd mă țin minte studiamcîte ceva”, îmi spune cu zîmbetulpe buze veteranul de război. Dupăab solvirea școlii medii din sat,acesta a fost student la Universi ta -tea Agrară, care purta pe atuncidenumirea de Institut Agricol. Aales Facultatea de Inginerie Agra rădeoarece aceasta deținea o catedrămilitară unde se studiau tancurile.„Părinții nu au fost de acord cu vi -sul meu de a fi ofițer și nu am pu -tut păși peste cuvîntul acestora”.
Fără binecuvîntarea lor a uitatpentru scurt timp de școala mili ta -ră și a plecat în armată unde a fostîncorporat în calitate de ofițer petermen de doi ani. Însă, peste unan, Vladimir Furtună a depus ra -por tul pentru a fi angajat să își ape -re țara cu contract de muncă. Nuvoia să fie doar un soldat ce poartăuniformă, ci rîvnea să dețină ofuncție importantă și, astfel, trep-tat, s-a ridicat în ierarhie. „Simțulde carieră trebuie să persiste, tre-buie să tinzi spre ceva mai mult”,îmi spune acesta cu încredere. Du -pă absolvirea Școlii Militare dinSverdlovsk a urmat o altă școală,Afganistanul, iar în 1991 a fostadmis la Academia Lenin din Mos -cova. Terminînd-o în 1995, a făcutparte din armata națională a Repu -blicii Moldova.
15 luni în iadul războiuluiColonelul Vladimir Furtună a
fost detașat în trupele din Afgani -stan în octombrie 1987, la vîrsta de28 de ani. Avea mulți colegi careau plecat cu aceeași misiune pen-tru că războiul presupunea prezen -ța trupelor cu completare tem po -
ra ră. Pe acel deșert nesfîrșit a întîl-nit „un mediu drastic din punct devedere al situației climatice și acelei sanitare”. Pe acele vremuri,Kabul era singura capitală dinlume care nu avea un sistem decanalizare. După cum îmi poves -tește veteranul de război, sovieticiicare aveau parte de niște „condițiide acvariu” au simțit pe propriapiele temperaturile ridicate și soa -rele ce pîrjolea pămîntul și așa us -cat. Inamicul soldatului nu erau doararmele localnicilor, dar și zecile deboli care îi atacau nemilos sănă ta -tea, precum hepatita, tifosul sau ma -laria. Nu puteau să bea un ceai sausă mănînce ceva fără să se spele pemîini, iar fiecare soldat avea în bu -zunar un ambalaj de „panto țî tă”,pastila care neutraliza microbii.Cu toate aceste precauții și chiardacă înainte de plecare pe teritori-ul afgan soldații au fost vaccinați,hepatita a luat viața unor camarazi,cîțiva ani mai tîrziu, după întoar -cerea acasă.
Cînd a fost încorporat în armatasovietică, Vladimir Furtună a fostcomandant de pluton de tancuri, iarmai tîrziu în cadrul serviciului mi -li tar „colegii au observat o vînă deeducator”. Atunci i s-a propus sătreacă la funcția de secretar al or -ganizației comsomoliste (o organi -za ție care a funcționat pînă în 1990,care avea ca rol propagarea idea -lu rilor comuniste), divizia de ra -che te, iar în Afganistan colone lul,pe atunci în grad de locotenent ma -jor, a fost în structurile educative,fiind secretarul organizației com-somoliste a regimentului, „funcțiace prevedea lucrul educativ cu sol -da ții în vederea promovării ideilormarxist-leniniste și educarea spiri-tului de devotament în serviciulmilitar față de misiunea pe care oavea un soldat”, îmi explică Vladi -mir Furtună. Văd cum ochii îi sti-clesc cu toate că deseori privirea eațintită undeva în jos, amintirile în -văluindu-l de parcă ar privi caîntr-un film.
Divizia din care făcea parte
colonelul deținea controlul asupratunelului Salang, tunelul care uneș -te nordul de sudul țării. Pe parcursula 15 luni pe care le-a petrecut în Af -ganistan, Vladimir Furtună a par-ticipat la opt-zece operațiuni mili -tare de scară mare. Prima a fost ceamai mare operațiune din toți ceizece ani în care a stat armata so -vietică pe teritoriul afgan. Opera -țiunea purta denumirea Magistra lași presupunea deblocarea orașuluiHost din sud-estul Afganistanu lui.Aceasta a durat 68 de zile și băr ba -tul își amintește că „a fost una delungă durată și una din cele maicrîncene operațiuni”. Chiar în a do -ua săptămînă, asupra coloanei cu ca -re se deplasa a fost deschis focul,moartea îi privea fără milă direct înochi, iar ploaia de gloanțe și ra che tenu se oprea. „În acel moment simțică pielea ți se face găină, chipiul seridică în sus, iar în organism apareo adrenalină mai degrabă nega ti -vă”, spune colonelul.
Radiouri transformate înbombe
Aproximativ 100.000 de bărbați,începînd cu soldații și terminîndcu comandantul contingentului, par -ticipau anual la luptele din Af ga -nistan din partea Uniunii Sovie ti -ce. Cei grav răniți erau purtați înspate prin focul inamicului și eva -cuați în spitalele militare cu ajuto -rul elicopterelor, iar cei cu răni ușoa -re primeau ajutor direct pe cîm pulde luptă. „Eram soldați și un sol-dat care nu îndeplinea ordinul co -man dantului era rău”, spune Vla -di mir Furtună, încercînd să-mi ex -plice că nu există război fără pier -deri și răniți. Regimentul de arti-lerie a pierdut în lupte 22 de tineri,dar pierderile au fost mult maimari la infanterie.
Colonelul a luptat cot la cot cualți trei moldoveni, un locotenentmajor și doi maiori. Unul din ei, Jo -san, a venit din Tighina, altul, To -pa lă, din Ungheni, Vladimir Furtu -nă fiind din districtul Odessa. Cutoate că „am venit cu misiunea no -bilă de a acorda un ajutor, de-a
lungul anilor din cauza unor gre -șeli în politica Uniunii Sovietice băș -tinașii ne-au întors spatele”, o ma reparte a populației fiind ne mulțu -mi tă de prezența trupelor străine.
Vladimir Furtună îmi poves -teș te că Uniunea Sovietică a pier-dut în luptă în jur de 14.000 desoldați, iar trupele afgane de cîte-va sute de ori mai mulți, fiindcă„noi dețineam mai multă tehnicăși armament mai puternic. Ei eraunevoiți să recurgă la diferite șiret -li curi pentru a cîștiga unele po zi ții,fie și temporare”. Sovieticii erau ata -cați cînd mergeau pe drumurile ne -favorabile dintre munți sau stînci.Rebelii islamiști Mujahedini aveauascunzișurile pregătite din timp și,deseori, armata sovietică era ataca -tă prin surprindere, iar une ori ra -dioul portabil era transformat în -tr-un dispozitiv exploziv impro vi -zat. Aceste „surprize neplăcu te”,cum le numește veteranul războiu -lui din Afganistan, duceau la moar -te sau la rănirea mîinilor sau a fe -ței.
Alteori, bărbații musulmani seîmbrăcau în haine femeiești, iar fe -țele le acopereau cu un voal pen-tru a nu fi văzuți, și loveau forțeleafgane de orientare marxistă nepre -gătite pentru un astfel de atac.
Prizonerii au fost obligaţisă se convertească
Nu doar ploaia de pietre, gloan -țe și ură ucidea, dar și în jur de 300de soldați ai trupelor sovieticecare au ajuns prizonieri de război.Majoritatea a nimerit în mîna duș -manului în timpul luptelor, în mo -mentele de confuzie sau după ceși-au pierdut cunoștința. „Unii din -tre prizonierii sovietici, după anu-mite chinuri, erau nevoiți să primeas -că religia musulmană și să înțelea -gă că nu au șanse de a se întoarceacasă”. Colonelul îmi spune căavem parte de o singură viață, iarpentru a supraviețui cei captivațiacceptau islamul și se căsătoreaucu femeile musulmane. Doar mulțiani mai tîrziu unii prizonieri rămașiîn Afganistan au putut să se în -toarcă acasă, însă și atunci foștiisoldați sovietici au decis să rămînăpe pămîntul pîrjolit de soare ală -turi de soție și copii. „Anii își auamprentele sale. Astfel unii dintreei s-au asimilat atît de mult cu tra -iul din Afganistan încît era practicimposibil să observi o trăsătură amilitarului sovietic”, spune colone -lul, marcat și astăzi de sutele de morțipe care le-a văzut în țărîmul pîr-jolit de soare al Afganistanului. n
Colonelul este măcinat și astăzi de fantomele conflictului.
Mai mulți camarazi de război nu au ajuns acasă.
POVEȘTI FĂRĂ TIMBRU
Medicii au venit la Iași să opereze bolnavi cu malformaţii craniofaciale.
Pentru unii oameni viaţa este oluptă violentă, în care bătăliase dă pentru normalitate și
pentru un chip pe care îl pot privicu drag în oglindă, nu să îl ascundăîn căușul palmelor. Ei s-au născutcu gură de lup, cu buză de iepuresau alte malformaţii craniofacialeîn faţa cărora, de multe ori, luptase încheia cu resemnare. Tratareaacestui tip de afecţiuni necesitămulte operaţii și mulţi bani, decare puţini pacienţi dispun, motivpentru care se va înfiinţa primulcentru craniofacial din România, laIași, cu sprijinul cluburilor RotaryInternaţional. De aceea, zileleacestea, pragul Institutului Regionalde Oncologie din Iași (IRO) a fostpășit de o echipă de doctori de laUniversitatea din Virginia care auavut misiunea de a schimbazîmbete, chipuri, oameni și în celedin urmă, de a schimba vieţi.Fiecare și-a rupt măcar o săptămînădin concediu pentru a zburaaproximativ 8.000 de kilometripentru ca să opereze gratuit copiiși adulţi cu malformaţiicraniofaciale care le-au îngreunatviaţa.
Numărul 508 | 27 aprilie - 3 mai 201511
Echipa americană alături de doctorii ieșeni care alcătuiesc misiunea Rotaplast 2015.
Doctori americani care înlăturăumbre de pe chipuri
Barierele culturale,ridicate de filantropie
Pe treptele de la intrarea princi -pală a spitalului stă aliniată echipaproiectului. Medicii, rezidenții și asis -tenții români alături de cei ameri-cani stau umăr la umăr și aruncăzîmbete crispate de oboseală cătreobiectivul unui aparat de fotografi-at. După poză s-au strîns în brațe,s-au salutat călduros, apoi s-au dis-persat pe holurile întortocheate aleclădirii. La intrare au rămas doardoi oameni care vorbeau în englezădespre copiii care fuseseră operațiîn ziua respectivă. Richard H. „Rich”Zegar și Win Schoneman au venitîn Iași în calitate de membri ai clu -bu lui Rotary din Honolulu. Ideeaînființării centrului a fost a dr. Da -niel Murariu, membru al clubuluiRotary. „El a venit la noi și ne-a spuscă în România se pot face multe lu -cruri frumoase. S-a oferit să găseas căvoluntarii și medicii, iar noi amstrîns fonduri organizînd evenimen -te de caritate, iar la final am ob ți -nut 160.000 de dolari”, mi-a spusRichard, pe fața căruia se citeau res -pectul și admirația pentru dr. DanMurariu. Dintre cele 52 de cluburirotariene din Hawaii, 25 au contri -buit cu bani pentru proiect. În plus,au donat bani și șapte cluburi dinRomânia: patru din Iași și cîte unuldin Suceava, Vaslui și Botoșani.
Dr. Black Jonathan Steven are 34de ani și este specialist în chirurgieplastică. Deși a terminat facultateaîn urmă cu un an, a făcut deja vo -luntariat în India, Jamaica, Austra -lia și Vietnam fiindcă vrea să vadăcum sînt și celelalte sisteme medi -cale din lume. „În România am vă -zut cel mai bun sistem medical depînă acum și față de alte țări, se ve -de că vă străduiți și aveți spitale înadevăratul sens al cuvîntului. Tot
aici am observat că malformațiilecraniofaciale sînt mai grave decîtcele din SUA și prin urmare, aveținevoie de oameni bine instruiți”,mi-a mărturisit el. Vocea lui pu ter -nică și sigură se izbea de zidurilereci ale spitalului și răsuna în ho -lul de la intrare, făcîndu-i pe pa -cienți să se uite curioși la noi. Ceamai grea operație făcută de John,după cum își spune el, a fost fă -cută în România, unui copil caresuferea de gură de lup și este fericitcă a făcut față provocării, fiind aju-tat de colegii lui.
Operaţiile sînt plătite înzîmbete
Dr. Dan Murariu, specialist închirurgie generală care urmeazăsupraspecializarea în chirurgieplastică la Universitatea din Vir gi -nia, este cel care a avut ideea aces-tui proiect și cel care s-a implicatcel mai mult în derularea lui. Fiindo persoană generoasă, răbdătoareși plină de respect pentru oameniipe care îi întîlnește, indiferent declasa socială din care provin, el aînființat o fundație în Iași, în anul2007, începînd astfel să meargă însate din județele Iași și Bacău, pen-tru a face consultații. Așa a întâlnitrezidenți de la UMF, iar apoi l-acunoscut pe prof. univ. dr. DragoșPieptu, chirurg plastician. Împreu -nă cu el a pus la cale proiectul șiau aplicat pentru un grant de laRotary International. Atunci auhotărît că în loc să vină din SUA săstea o săptămînă în România ca săopereze, mai bine vin de mai mul -te ori și apoi medicii români plea -că în America, într-un schimb deexperiență. „Zilele acestea am ope -rat o persoană care suferea de mi -crosomie hemifacială, intervențiepen tru care am adus echipamentedin State, fiindcă nu există astfel
de aparate în România. Majorita teapacienților operați au plecat, maisînt doar patru internați”, mi-a spusdoctorul în timp ce își bea cafeaua.
Conversația ne-a fost întrerup -tă de dr. Birchenough Shawn Ar -thur, care s-a oprit în fața noastră,pentru a-și lua la rămas bun. Rîse te -le lui sincere animau holul spitalu-lui, făcîndu-i pe cei care erau acolosă uite pentru o clipă de probleme.Mi-a spus pe fugă că a acceptat săia parte la această experiență pen-tru a ajuta oamenii de aici, dar maiales pentru a vedea cum funcțio -nea ză lucrurile într-o sală de ope -rații din România. Pentru el, celemai dificile intervenții sînt cele dereconstrucție mamară deoarece„pacienții sînt foarte preocupațide cum arată și au multe reținerichiar și înainte de examinare, iardupă ce termin operația, mă asi gurcă nu am atins alte organe cum arfi inima sau plămînii, apoi cămunca mea arată bine”, mi-a spusArthur. S-a înțeles bine cu mediciidin România și a apreciat că aceș -tia s-au străduit să îi facă să se sim -
tă ca acasă fie că erau la masă sauîn sala de operații.
Anastasia studiază de Universi -tatea din Virginia și este rezidentanestezist. Ea a venit aici la invi ta -ția mentorului ei. În timp ce vor -beș te, fața ei acoperită de pistruiparcă radiază, iar ochii verzi sîntplini de viață. Îmi povestește cubucurie despre experiența ei dinIași și despre cît de bine a colabo-rat cu oamenii de aici. „Personalulde aici este foarte bine instruit șiprietenos, iar pacienții sînt respec -tuoși și blînzi. M-a impresionat ofetiță blondă, de șapte ani, care su -fe rea se gură de lup într-o etapădes tul de avansată și căreia i s-afăcut rău înainte de operație. Dinpăcate, nu am putut să o operăm șivom face asta în septembrie, daratît ea, cît și bunica ei s-au com-portat foarte frumos, deși situațiaa fost foarte dificilă pentru ele, darși pentru chirurgi. Am lucrat înechi pă și atunci am realizat că aces -ta este, de fapt, scopul acestui pro -iect: să rezolvăm situațiile dificileîmpreună”, mi-a mărturisit ea ui -
tîndu-se în gol. Apoi s-a ridicat depe scaun, și-a luat la revedere și aplecat împreună cu colegii ei cătrehotel.
Primul pas în proiect a fost o -pe rarea a 20 de pacienți, 12 cu afec -țiuni craniofaciale și opt interven -ții de reconstruire a sînilor pier duțidin cauza cancerului mamar. Pînăîn anul 2017, doctorii americani vorveni la Iași anual, în fiecare pri mă -vară și toamnă pentru a opera pa -cienți noi, dar și pentru a-i ajuta pecei care au nevoie de mai multeintervenții chirurgicale. În plus,echipa din România care va con-duce centrul va merge în SUA, un -de va fi instruită conform standar -de lor medicale de acolo. Efortullor de echipă își primește răsplatadupă fiecare operație, doar în zîm-betele bolnavilor care își admirănoile fețe.
***Scopul proiectului este instrui -
rea medicilor români și înființareaprimului centru pentru operareamultidisciplinară a malformațiilorcraniofaciale din Europa de Est.Pînă acum, un pacient care sufereade afecțiunea gură de lup trebuiasă caute singur medicii care să îlopereze și trebuia să suporte maimulte intervenții, iar procesul devin decare dura mai mult timp. Prinînființarea acestui centru, mai mulțimedici specializați în diverse ra muriale medicinii, cum ar fi chirurgi pe -diatri, chirurgi plasticieni, oreliștisau neurochirurgi, lucrează simul-tan în timpul operațiilor și astfel sereduc efortul și resursele pacien ți -lor, dar și numărul intervențiilorsuportate de acesta. Înființareaunui astfel de centru se va face înbaza unui parteneriat dintre Uni -ver sitatea de Medicină și Farmacie„Gr. T. Popa” din Iași și Universi -ta tea din Virginia, SUA. nTrei dintre doctori, într-o scurtă pauză dintre intervenții.
Nimic nu poate anima mai bi -ne un apartament plictisitor al bur -gheziei franceze decît un amic carese întoarce acasă. Iar după ce a ho i -nărit prin lume, Fernand (Ionuț Cor -nilă) o vizitează în sfîrșit pe iubitasa, Lucette, o cîntăreață faimoasă,alături de care are o relație de maimultă vreme. Există totuși o pro ble -mă. Făcînd ghiduș doi pași însprepublic, bărbatul mărturisește că vreasă se căsătorească de fapt cu Viviane,fiica înstăritei contese Duverger, șinu e prea sigur cum să rupă po -vestea actuală fără să o rănească peLucette, care-l iubește necontenit.
De la replici haioase și scurte șibîrfe inocente, în apartamentul lu -xos își fac apariția mai multe per-sonaje care aduc odată cu ele și ne -ca zurile pentru tînărul franțuz. Pri -mul bucluc este cotidianul „Le Fi -ga ro” care, într-unul dintre artico -le, dă de gol nunta lui Fernand. Casă se salveze, acesta din urmă fugeprin toate părțile atacînd fiecare bu -cățică de ziar pe care o vede, spu nînd
naiv că ziua-i prea frumoasă pen-tru a fi stricată de știri furtu noase.
Printre personajele care trec pra -gul casei cîntăreței se numără Fon -tanet, un domn sobru care are o re -putație proastă pentru mirosul ca -re-l emană, făcîndu-i pe toți săstrîmbe din nas și să se scuze dedureri intestinale ori că le-a intratceva în ochi atunci cînd se apropiede el. Iar la un moment dat, iritatde privirile ciudate ale celorlalți,puturosul le povestește o mică bîr -fă despre florarul său personal, care„miroase un pic cam ciudat” re pe -zindu-și palma la nas. Pe scenă maiapare un tînăr, căruia îi vedem doarcapul după prag, cînd se ridică în -ce tișor și se lasă în jos, ca într-oscenă din desene animate. Plin deambiție, acesta din urmă încearcăsă-și promoveze cîntecelul, pe caredoar o ureche fină și culturalizatăîl poate aprecia. „Eu înțep cu ace ta -re; doamnele cu pernuțe între pi -cioa re”.
Văzînd că nimeni nu-i apre cia -
ză geniul muzical, Bouzin (HoriaVeriveș) se resemnează și pleacă,dar nu înainte de a-și lăsa o cartede vizită în interiorul unui buchetde flori uriaș și presupus anonim.E de apreciat aici jocul lui Horia,care reușește nu doar să se adap te -ze la ritmul alert al piesei pline dereplici tăioase, ci și la stările per-sonajului, limbajul său nonverbal,țicnit, anunțîndu-ne de fiecare datăcă ceva urmează să se întîmple.
Odată ce Lucette descoperă bu -chetul împreună cu cartea de vi zi -tă, Fernand gîndește cu voce tare șicu fața spre public că asta-i ocaziaperfectă de a se despărți de cîn tă -reață și se pune pe făcut planuri.Din păcate însă, acestea se facțăndări cînd adevăratul expeditor alflorilor își face apariția. Împopo țo -nat cu un sacou verde pe care stauprinse numeroase medalii și cu obască roșie pe cap, Generalul Ir ri -gua dă buzna pentru a-și exprimaiubirea pentru Lucette. Jucat deCălin Chirilă, generalul e un fostministru de război din America deSud, care se încurcă permanent în
cuvintele franțuzești și apelează laAntonio de fiecare dată cînd nu ni -merește o expresie. „Antonio! Cumse spune la «a subjuga»? (...) Dom -ni șoară Lucette, m-ați subjugat cufarmecul dumneavoastră”. Însă tru -curile nu funcționează, căci cîn tă -reața spune că doar moartea arpu tea s-o despartă de alesul ei.Irrigua nu renunță și trece la ur -mă torul plan - „Muerte lui Bo de -gă”, Bodegă fiind Fernand, al că -rui nume franțuzesc îl pune îndificultate pe general.
Astfel, pentru personajul prin-
cipal, totul devine o fugă întrucîtvizitîndu-și mireasa află cu teroa -re că Lucette va urma să cînte înseara respectivă și că pe lista deinvitați la petrecere se află și Irri -gua. Iar ca scena să fie completă șihaosul mai mare, își fac aparițiaatît geniul muzical neînțeles (Bou -zin), cît și Fontanet care iar se plîn -ge de mirosul insuportabil al flo-rarului. Și chiar dacă a încercat săși-i facă aliați, toți aceștia mai degra -bă îi pun bețe în roate ajungîndîntr-un final ca toate farfuriile cucare jonglează să-i ajungă în cap. n
Printre schele bîntuie umbre, prezențe misterioasevenite de pe vremea cînd Mănăstirea Argeșului se zi -dea. Cîteva construcții din lemn sînt așezate pe scenajoasă din clădirea în formă de cub a Teatrului Națio -nal „Vasile Alecsandri” din Iași și de la ora 19.00, pe 21aprilie, reîncepe construcția „Monăstirii Argeșului”.Pie sa „Ana”, realizată după balada populară culeasăde Vasile Alecsandri despre meșterul Manoli, o are înprim-plan pe soția sa, Ana, care este sacrificată și sesacrifică pentru artă și pentru împlinirea angajamen-tului pe care l-a făcut Manoli față de Dumnezeu.
Rîsetele zgomotoase și discuțiile înflăcărate aleunui grup de șapte studenți s-au stins odată culuminile din sală. Incantații șoptite însoțesc sunetullipsit de culoare care se naște din lovirea unor bucățide lemn, în timp ce pielea de pe corpul privitorilor sestrînge pe mîini, pe piept, iar inimile le saltă la fiecarebătaie. Vo cea actriței Mihaela Gârlea se lovește depereții subțiri ai sălii și își impune măreția asupra în -tu nericului.
Scenaristul și scenograful piesei „Ana”, CiprianHu țanu, a ales să îmbine teatrul cu dansul abstract,cu teatrul de păpuși și cu muzica. Mihaela Gârlea
cîntă balada sacrificiului de la Argeș și lasă publiculsă se confrunte cu propriile gînduri și trăiri, iarRaluca Bu joreanu joacă rolul Anei care este însăr ci na -tă și care, îmbrăcată în alb, s-a lăsat chinuită de „oploaie cu spume” și de un vînt ce răstoarnă munții.Cînd ajunge la soțul său, acesta trebuie să își sacrificeiubirea pentru cuvîntul dat, iar Ana este zidită. Cei -lalți zidari încă șoptesc incantații și execută mișcăriample în fața publicului care respiră cu grijă pentru anu alunga sacralitatea actului artistic. Meșterii mutăschelele, se urcă pe ele, se tîrăsc pe ele, cînd doborîțide eșec, cînd înălțați de sentimentul unei reușite.
Piesa „Ana” este spectacol de tip „Open Opera”cu o scenografie simplă care îmbină textul popular cumetafora. Această metaforă este întărită de cele treipăpuși de diferite dimensiuni care o reprezintă peAna care este din ce în ce mai aproape de împlinirearostului ei. Spectacolul construit pe muzică arhaică șidramatică ne-a ținut cu sufletul la gură. Nu s-a rîs șinu s-a vorbit.
Doar s-a respirat aerul încărcat de artă și s-a trăitsuspansul ieșit din puterea femeii care răspundeatunci cînd este strigată „Ana”. n
12 DE PE SCENA IAȘULUINumărul 508 | 27 aprilie - 3 mai 2015
Fernand rătăcește între două ibovnice, fără să știe momentul încare să se despartă de cea pe care nu o iubește.
DESPRE MITUL JERTFEI
Joi seara, 23 aprilie, pescena mare a TeatruluiNaţional „Vasile
Alecsandri” din Iași, CristianHadji-Culea a dat viaţă uneipovești de dragoste cu oţesătură pe cît de complicată,pe atît de amuzantă. „Colivia”de Georges Feydeau nedemonstrează cum fiecaredintre noi percepem iubireaîntr-un mod diferit. Astfel,încercînd să rupă o relaţie pecare o are de mai mult timp cuo cîntăreaţă pentru a secăsători cu fiica unei femeiînstărite, Fernand, un burghezfrancez descurcăreţ, se loveștede toţi pereţii. Atît din cauză căîncearcă să menţină secretul detoată lumea, dar și deoarecemereu apare cineva careîncearcă să-l „saboteze”.
Sacrificiul din zidul M\n\stirii Arge[ului
„Săptămîna Ateneului Tătă -rași”, eveniment aflat la a V-aediție, a adus în atenția ieșenilorîmplinirea a 95 de ani de activi-tate a instituției culturale anteriormenționată. 25 aprilie 1940 a fostziua în care Ateneul și-a deschisporțile și de atunci cultura și artași-au făcut casă pe scena clădirii.Pentru a celebra această zi, în pe -rioada 17-25 aprilie s-au organizatdiverse evenimente cu acces gra-tuit, cu excepția spectacolelor deteatru „Astă seară Lola Blau” cu Ma -ia Morgenstern și „Vizitatorul” cuAlexandru Repan, la care prețulunui bilet a fost de 30 de lei.
Pentru a sărbători eforturile ne -întrerupte timp de 95 ale echi pe -lor de conducere ale Ateneului înîncercarea de a păstra dinamismulculturii ieșene, publicul a par tici -pat la numeroase spectacole or -ga nizate cu acest prilej. Evenimen -tele principale au fost spectacolulde teatru „Astă seară Lola Blau”în care a jucat Maia Morgenstern,Spectacolul de muzică folcloricăsusținut de artista Laura Lavric,spectacolul „Vizitatorul” susținutde Teatrul Nottara din Bucureștiși Alexandru Repan și gala Ate -neului Tătărași. Vineri, 24 aprilie,la Ateneu a avut loc proiecția fil-mului „QED” (quod erat demon-strandum), iar după vizionare,
publicul a participat la o sesiunede întrebări și răspunsuri cu Ioa naPetcu, senior editor la altiasi.ro.
În plus, au mai fost organiza tedezbateri, un spectacol de muzicălăutărească, o promenadă cu tram -vaiul de epocă pe traseul TătărașiNord – Copou, concursuri de cul -tură generală, șah, dans și desen,lecții de balet pentru copii, pro -iecții ale unor spectacole și fil meși vernisajul expoziției „Co ne xiunisubiective” de Marinela Ru su.
Șirul de evenimente s-a în che -iat cu gala Ateneului Tătărași carea avut loc la Ateneu, sîmbătă, 25aprilie, de la ora 19.00. În cadrulga lei, au fost premiați actorii Do -ru Aftanasiu (spectacolul „MiticăPopescu”, regia lui Viorel Vârlan)la categoria cel mai bun rol prin-cipal masculin, Cezara Fantu pen -tru cel mai bun rol principal femi -nin (spectacolul „Cerere în căsă -to rie”). Distincția de cel mai bunspectacol și cea mai bună regie afost acordată regizorului Radu Ghi -laș, pentru „Cerere în căsătorie”,piesă care a primit și premiulpublicului. În plus, seara a fostanimată de momente artistice șiun joc de lasere pe fațada Ate ne u -lui. Jocul energic de lumini pro -iec tat pe zidurile construcției anun -ța împlinirea a aproape un veacde educație prin artă și cultură. n
De vreo cinci ani locuiesc într-untren în viteză – un tren ce nu maipoate fi oprit și care urmează, în scurttimp, să intersecteze un cîmp mi nat.Trenul în care mă aflu duce spremoar te. Toți cei din tren am conș tien -tizat asta. Unii, ca să salveze luc ru ri -le valoroase, le aruncă peste geam.Fac asta neîntrerupt ca să salveze cîtmai mult cu putință. Alții, cei hră pă -reți, care toată viața lor au trăit din fu -rat, fură chiar și în aceste clipe. Aublocat accesul spre cabina mașinis tu -lui, pentru ca nimeni să nu pătrun dăacolo să apese frîna, și îi vînează peprimii - îi omoară, le fură banii, ine -lele din aur, le dezbat dinții din aur…Iar trupurile le aruncă peste geam.Nu e nimic bacovian aici. În general,stilul acesta nu-mi este propriu șinu-mi place. Dar asta simt că se în -tîm plă acum cu Basarabia (Repub li -ca Moldova). De mai bine de un ande zile, viteza trenului care ne du ce
spre moarte a crescut de cîteva ori,iar de aproape cinci luni trenul a în -ceput a se dezintegra – cad bucățidin el.
Din cauza nedreptății și a gru pă -rilor de crimă organizată care au pre -luat puterea, Moldova se autodistru -ge. Discuțiile despre încrederea oa -menilor în instituțiile statului nu maiau niciun rost. Toate problemele serezolvă cu voia căpeteniilor a do -uă-trei clanuri care și-au împăr țit(vagoanele) sferele de influență. Așacă majoritatea celor care încă nu ausărit din tren caută pîrtie spre că pe -teniile celor trei clanuri. Vrei să be ne -ficiezi de fonduri guvernamentalepentru susținerea agriculturii ca ur -mare a pierderilor suportate de peurma grindinei de anul trecut? Tre -buie să „cotizezi” cu jumătate din su -ma primită. Vrei să te angajezi lavamă într-o funcție aducătoare debani murdari? „Taxa” de intrare la
serviciu e de 70 000 - 100 000 de euro.Vrei grad de invaliditate ca să bene-ficiezi de indemnizația cuvenită?„Taxa” – 5000 de lei moldo ve neș ti…
În țara aceasta toțifură, iar puș cărie facdoar găinarii. Mainou, marii corupți s-
au plictisit să fu re cu miile și su telede mii. Fură cu miliar dele directdin sistemul bancar! Și nu li se în -tîmplă nimic. Instituțiile ca re ar tre-bui să le dea peste mîini și să-i bagela pușcărie tac mîlc, se fac a nu ve -dea. La conducerea acestora stau fieapropiați ai șefilor de clanuri, fiebirocrați șantajabili după care plîn -ge pușcăria. În Moldova complicita -tea la crimă nu se mai pedepseștede mult, mai exact de atunci de cîndnici pentru crime nu mai este tras ni -
meni la răspundere. Numai în pri malună a anului 2015 contrabanda cuhe roină prin Moldova a depășit pro -porțiile ultimilor 5 ani. Prin clu bu ri -le de noapte pastilele Ecstasy cir cu -lă din mînă în mînă. În Moldova,unii judecători menajează trafi can țiide droguri. Fenomenul a stîrnit inclu -siv revolta procurorilor. În Mol do va,șefii de la Procuratură discută la te -lefon cu asasinii din pușcărie. Asa -si nii îi felicită cu ocazia zilei profe-sionale a procurorului, iar șeful de laProcuratură le spune că „o să deaDumnezeu și o să fie totul bine” cudosarul. În Moldova criminalii destat de la Tiraspol au acces liber prinAeroportul Internațional Chiși nău,iar polițiștii moldoveni îi apără peaceștia de jurnaliști. Aici tinerii de 22de ani mor la spital după o ope ra țiebanală de apendicită. În Moldova,jurnaliștii integri care refuză să slu -jească puterea coruptă au obișnuit onouă meserie – pun teracotă, se an -trenează pentru plecarea la muncă înstrăinătate.
Într-o astfel de Moldovă inves teș -te astăzi Uniunea Europeană, in clu -siv România. Numai că banii contri -buabililor europeni sînt furați înMoldova. Nu ajunge nimic din aju -toarele pe care ni le dați la ce tă țe -nii de rînd. De aceea vă rugăm să nune mai dați bani pînă nu scăpăm decorupție. Sau dacă ne dați – vă ru gămcel puțin să instituiți un control ri -gu ros asupra gestionării fondu ri lorși granturilor oferite. Și nu mai nu mi -ți forțele prezente astăzi la guver na -re „partide pro-europene”, pentru căastfel este compromisă încrederea(percepția) oamenilor în structu ri leeuropene și este pus în pericol par -cursul european al țării. Urmăriți ul -timul Barometru de Opinie Pub li călansat la Chișinău: cota celor care arvota în cadrul unui referendum pen -tru aderarea Mol do vei la UE a scă zutde la 51% la 39% în numai 5 luni.Dacă nu reușim să oprim „trenulmor ții” pînă la summit-ul UE de laRiga din luna mai, scăpăm trenul pecîmpul minat. n
Numărul 508 | 27 aprilie – 3 mai 2015
Mai poate fi salvată Basarabia?Drumul pe caremerge RepublicaMoldova nu a fost
niciodată unul neted șiușor de parcurs. Pînăla alegerile locale aurămas mai puţin dedouă luni, despre integrarea în Uni u neaEuropeană se vorbeșteîncă din anii ‘90, darabia la Summit-ul de laRiga se vor putea clarficașansele adevărate pecare le are pentruaderare. Însă popu la ţiași-a pierdut din spe - ranţe încă de laalegerile ante rioare,ceea ce ne duce cugîndul la o Basarabiecare bate pasul pe loc. Situația din Moldova este una sinonimă cu autodistrugerea.
CAP ÎN CAP
SOS din trenul morţii!
Alegerile locale vor avea loc pe 14 iunie.
Vitalie CĂLUGĂREANUjurnalist
Partidele pro-europene din Republica Mol -dova vor da un test destul de important pe 14iunie cînd cetăţenii moldoveni sînt chemaţi înfaţa urnelor, pentru a-şi alege viitorii edili într-un moment dificil pentru viitorul ţării, carese află pe punctul de a intra în recesiune eco -nomică.
În această situaţie, partidele aflate în or bi -ta Kremlinului vor supralicita pe această te măşi vor muta campania electorală către integra -rea Republicii Moldova spre Uniunea Euro-Asiatică, în timp ce partidele pro-europene (şiaici mă refer la PLDM şi PDM) trebuie să ex -plice electoratului asocierea cu PCRM şi sus -ţinerea unui cabinet minoritar Gaburici, în de -trimentul unei alianţe fireşti cu PL. În bă tă liaalegerilor locale, partidele pro-europene au unmare handicap întrucît nu acţionează unitar iartemele europene au fost anulate de PLDM şiPDM în momentul în care s-au asociat cu PCRMla guvernare. De cealaltă parte, PSRM, PCRMşi formaţiunea oligarhului ruso-moldoveanRenato Usatâi par decise cu sprijinul financiaral Moscovei să-şi adjudece victoria în ale ge ri -le locale, în contextul în care visul european s-adestrămat, iar PLDM şi PDM nu au reuşit săcîş tige bunăvoinţa Bruxellesului întrucît nu aufost interesate de eradicarea corupţiei.
Bătălia principală din alegerile locale se vadesfăşura la Chişinău între candidatul PL,
Do rin Chirtoacă şi candidatul PSRM, Zenai daGreceanâi, care a mai încercat să cîştige pri -măria capitalei moldave în anul 2005. Ca ima -gine, în avantaj este Chirtoacă care se află înpostura de edil şef al Chişinăului din 2007, fiindun pro-european convins în vreme ce Gre -ce anâi are probleme pe subiectul 7 aprilie 2009
cînd din postura de prim min-istru la or di ne le lui VladimirVo ronin a anunţat că vor fi fo -losite armele de foc şi torturaîmpotriva ti ne rilor care mani -
festau atunci în stradă. „Nu a fost o surpriză.Din păcate, este pentru a do ua oară cîndZinaida Gre cea nâi candidează la func ţia deprimar nu atît din proprie ini ţia tivă, darmai curînd la cerere: în 2005 acest lucru i l-ace rut Vladimir Voronin, iar acum în 2015 -acelaşi lu cru i l-a cerut Igor Dodon. Nu ştiucît de bine le stă celor doi să se ascundă înspatele unei femei, eu unul aşa nu aş face.Pauza de participare la alegeri a fost de 10ani, în acest timp doamna nu tocmai s-a
manifestat în ceea ce priveşte Chişinăul şiproblemele acestuia, iar în anul 2011, fiindproaspăt alea să în funcţia de consilier mu -nicipal, a abandonat-o în favoarea func ţieide deputat”, a declarat Dorin Chir toa că, înpresa centrală de la Chişinău. Potrivit edilu-lui şef al capitalei moldave, es te inexplicabilfaptul că Ze naida Gre cea nâi care provinedintr-o familie moldo ve nească deportată deruşi în 1949 în Siberia, s-a regăsit la co mu -nişti şi la socialişti care „ri di că în slăvi re -gimul co mu nist de la Mos co va”.
La rîndul său, Greceanâi s-a mărginit în adeclara că: „va fi mai bine în toată ţara, dacăla conducerea statului şi a Chişinăului vorveni oameni profesionişti, care să mun ceas -că pentru cetăţeni şi oameni. Să nu se pre-ocupe mai mult de problemele proprii, decîtde cele ale statului”. Chiar dacă Chirtoacăşi-a dovedit calităţile de bun gospodar alChi şinăului îi va fi foarte greu să cîştige fărăsprijinul PLDM şi PDM în faţa banilorMoscovei care vor fi alocaţi PSRM pentrusprijinirea lui Greceanâi, după modelul dejapa tentat cu succes în cazul Irinei Vlah, în re -centele alegeri încheiate în Găgăuzia. Înmomentul de faţă, Zenaida Greceanâi nu aprezentat un proiect concret pentru dezvol -tarea Chişinăului ci doar un slogan frumosambalat de Kremlin: „Va fi bine…..pentru că
Moscova veghează”. „Zenaida Grecianâi este un candidat ca -
re nu corespunde pentru postul de primaral Chişinăului, deoarece nu are experienţă deadministrare a oraşului şi pentru că e preaim plicată în politică”, a declarat VictorŞelin, preşedintele Partidului Social-De mo -crat, citat de kp.md. În opinia lideruluiPSDRM, candidatul PSRM pentru primăriaChişinăului „va avea nevoie de patru anidoar pentru a me mo ra denumirile străzilorcapitalei”. O pro ble mă de imagine pentrucre dibilitatea şi onestitatea candidaţilor PSRMîn campania pentru alegerile locale o fur ni -zează însuşi li de rul formaţiunii, Igor Dodonacuzat în pre sa centrală de la Kremlin că aprimit 500.000 de dolari pe săptămînă pen-tru partid şi implicit pentru candidatura Iri -nei Vlah în alegerile din Găgăuzia, bani pecare lide rul PSRM nu îi poate justifica oa -me nilor lui Vladimir Putin.
Astfel, jurnaliştii de la publicaţia og.ruau sugerat citînd surse din cadrul admi nis -traţiei centrale de la Kremlin că Dodon şi-arputea pierde statutul de politician prorusnumărul 1 din Republica Moldova pe motivcă nu poate să justifice cum a utilizat aceştibani. În acest sens, jurnaliştii ruşi mai ci tea zăsurse din cadrul Ambasadei Federaţiei Ruseîn Republica Moldova care afirmă că Igor Do dona prezentat rapoarte dubioase referi toare lauti lizarea mijloacelor financiare, ceea ce vaduce la deteriorarea serioasă a re la ţiilor aces -tuia cu Kremlinul. n
Articol apărut pe adevarul.ro pe 24 aprilie
Sebastian RUSUjurnalist
13
Alegerile locale din Republica Moldova, în cheia Kremlinului sau a Bruxellesului?
„Furious 7”, ultimul film din seria Fastand Fourious, aduce un elogiu regretatuluiac tor Paul Walker, protagonistul care a de -ce dat în 2013 în urma unui accident de ma -și nă. Filmul păstrează aceeași manieră cucare ne-am obișnuit încă de la apariția sa în2001: curse ilegale, mașini superbe, casca -do rii, replici amuzante, actori carismatici șire unirea vechii echipe care urmărește un rău -
făcător. Doar că, în acest an, laitmotivul fil - mului îl constituie dragostea familială, careeste menționată pe tot parcursul prin re -plicile lui Dom (Vin Diesel) „You willalways be with me, and you will always bemy brother” (n.r. Mereu vei fi cu mine șime reu vei fi fratele meu) și ale lui Brian (Paul
Walker) „We are all family” (n.r. Noi toțisîn tem o familie).
Acțiunea se petrece în mare parte pestră zi le din Colorado și pornește de unde s-aîn cheiat al șaselea fim, unde după evenimen -tele din Londra, fiecare pare că și-a găsitliniștea în felul său. Cu cazierul curat, Brianeste tatăl unui băiețel și încearcă să trăiascăo viață liniștită alături de soția sa Mia(Jordana Brewster), departe de gloanțe, pe ri -cole și curse.
Însă viața lor este dată peste cap odatăcu explozia ce le distruge casa, pen tru careresponsabil este Deckard Shaw (JasonStatham), fratele lui Owen Shaw, pe care l-aueliminat în filmul anterior. Acesta cautărăzbunare cu orice pret, dar lucrurile secomplică cînd în peisaj apare și o or ga ni za -ție secretă care caută să obțină „OchiulDomnului”, un sistem de supraveghereglobal.
Cele mai dinamice momente din film sîntsaltul mașinilor cu parașuta dintr-un avion
și evadarea spectaculoasă a lui Brian din au -tocarul ce se prăbușește într-o prăpastie imen -să. Producătorii au afirmat că fiecare cas-cadorie cu mașini a fost făcută clasic și nus-au folosit de magia calculatorului, în totalestimîndu-se că au fost distruse 230 de ma -și ni pentru scenele de acțiune.
Sfîrșitul filmului este dedicat exclusivlui Paul Walker. Imaginea care rămîne înmin tea fanilor care au vizionat filmul estecel al familiei fericite și liniștite, iar bi fur ca țiadrumului reprezintă căile diferite pe care oiau protagoniștii.
Timp de 14 ani, franciza care îi are capro ta goniști pe Vin Diesel și Paul Walker atre cut de bariera ecranelor transformîndu-seîntr-un fenomen global, care a dus la apa ri țianu me roaselor filme inspirate de seria „Fastand Furious”, dar mai mult decît atît, ac to riiau reușit să creeze o conexiune cu fanii, careau devenit din ce în ce mai numeroși odatăcu apariția fiecărui film. n
„Am visat de-ajuns pentru o viață atît demică. Și am visat la nebunii precum iu bi rea,drep tatea, prietenia, slava. Și la cum să fiiînalt.” Acesta este unul dintre primelecitate care deschid „Din Înțelepciunea luiTyrion Lannister”, prezentîndu-ne în primulcapitol modul în care „jumătatea de om” sera por tea ză la cei din jur și care sînt celemai mari re grete ale personajului din cauzaînăl ți mii. După cum spune și titlul cărții,
volumul nu este mai mult decît o colecție decitate pe care unul dintre personajele prin-cipale (Tyrion) le-a dat atît în seria de vol-ume „Cîntec de Gheață și Foc” cît și în seri-alul „Urzeala Tronurilor”.
Cartea a știut să aleagă unele dintrecele mai caracteristice expresii ale lui Tyrionși le-a grupat sub mai multe tematici, de laamor sau muzică pînă la condiția umană șire ligie. Astfel, volumul este unul amuzant,dar și serios, folosește cuvinte simple însăpoa te fi și vulgar. Este puțin nedrept faptulcă colecția de citate a apărut înainte de a sepu blica toate cărțile din serie și înainte decon cluzia serialului de pe HBO, restul expre-siilor apărînd probabil în vreo nouă ediție.
Asta riscă să-i facă pe editori să vrea sămulgă pînă la epuizare tot ce ține de „Gameof Thrones”, mai ales dacă luăm în calcul șifap tul că fix cu cîteva zile de la pornirea di -fu zării următorului sezon al serialului, auapă rut pe Internet patru episoade ale aces-tuia.
Totuși, acest volum demostrează pe de-oparte și popularitatea lui Tyrion din rîndulfanilor, amintindu-ne că „oricărui cara ghios
îi place să audă că e important”. Din păcateînsă, spre deosebire de alte cărți similare decitate din universuri ca Star Trek ori StarWars, contextul este inexistent ori celălaltpersonaj căruia Tyrion îi adresează citatuleste necunoscut, făcînd ca efortul realizat săpară unul stîngaci. De asemenea, „Din În țe -lepciunea lui Tyrion Lannister” deși se a -xea ză pe un singur personaj, editorii nu auinclus și alte informații de fundal, despreTyrion, așteptîndu-se probabil ca fanii să șile reamintească dinainte.
„Poți să cumperi un om cu aur, dar credin-cios îți va rămîne numai cu ajutorul sîngelui șial oțelului”. n
ADUSE DE TORENȚINumărul 508 | 27 aprilie - 3 mai 2015
AS
TR
ELE
DIX
IT
14
Toată lumea îțispune că estetimpul să teapuci de unsport, dar ție
nu prea îți place să facimișcare. Cum ești însăcampion la stat pe scaunai considerat că echitațiați se va potrivi. Un calculcît se poate de greșit, maiales că fotoliul tău nu o ianiciodată la trap.
Ai cam lipsitde la ul ti mi -le petreceriorganizatede către pri -
e tenii tăi, dar îți propui săîți iei revanșa. De acum, timpde cîteva zile, nu mai ai degînd să bei strop de apă șite vei hidrata cu mult, vinși votcă. De mîn ca re nu enevoie. O să-ți iei ca loriiledin halbele de bere.
Febra mus -culară începesă îți treacă,dar nu pentrucă ai fi făcut
prea mult sport ci pentru căsăptămîna trecută, seară deseară, ai fost campion peringul de dans. Problemaeste însă că ficatul este celcare începe să cedeze, chiardacă ai dat jos cele cîtevakilograme în plus.
Abia aștepțiziua de sa la -riu, dar nupentru a-țiplăti chiria
sau facturile la apă și lu mi -nă ci pentru a-ți achita no -te le de plată de săptămînatrecută pe care le-ai făcutprin baruri și cluburi. Tetemi însă că nici salariul pedouă luni nu va fi suficientsă acopere costul lor.
Toată lumease apucă desport, iese la otură cu bicicle-ta sau măcar
la o plimbare prin parc. Latine însă nu țin prostiile as -tea. Îți este cum nu se poa -te mai bine atunci cînd staiîn pat, sub o păturică și teuiți la serialele preferate.Iar dacă ai și o pungă defloricele ești cel mai fericit.
Cum a dat căl -dura începe casportul să teintereseze dince în ce mai
mult. Ești prezent în fiecareseară pe stadion, echipat cudouă pungi de semnințe șicîteva doze de bere, pentrua admira domnișoarelecare ies la alergat. Ar trebuisă fii totuși atent laviitoarea burta de bere.
de Iulian BÎRZOI | [email protected]Între Bob Dylan și celebrul Frank Si na tra
stă țeapănă o barieră de o generație în caresti lurile muzicale au fluctuat, însă în noul al -bum scos de Bob Dylan pe 2 februarie, dupăo pauză de trei ani, numit „Shadows in thenight” ni se arată cu succes faptul că în ceeace privește curentul muzical și me sa jul uneimelodii, timpul a stat în loc. Albumul a doz-gropat zece „umbre” care au fost cînta te lavremea lor de Frank Sinatra și care „aveaunevoie să fie scoase din mormînt”. Dylanspune că pentru el Sinatra nu a dis pă rutniciodată și îl compară pe acesta cu unmunte. „Trebuie să îl urci, chiar dacă știi căn-o să ajungi în vîrf. E greu să îl întreci.Frank cîntă pentru voi, nu în fața voastră. Iarasta e ceea ce am încercat mereu să fac.”
Și o face cu succes. Versurile baladelorcîn tate de Frank Sinatra și timbrul vocal allui Bob Dylan se pliază pe nevoile umane in -trinseci și astfel îți dă o stare că timpul stă peloc în timp ce gîndurile tale aleargă gin gașede la univers, la dragoste, la moar te și înapoi.După o zi extenuantă, melodia „Stay withme” te relaxează atît fizic cît și men tal făcîndca orice om rece să devină in stantaneu nos-talgic. Și nu neapărat prin ver suri, ci maidegrabă prin ritmul lent și vo cea răgușită aartistului. În majoritatea me lodiilor, instru-mentalul de pe fundal ur mărește timidvocea lui Bob pentru ca nu cumva să re u șeas -
că s-o depășească pu nîn d-o inconștient înumbră. Artistul este sigur pe el și cîntă ca șicum de-a lungul vieții sale le-a văzut petoate, iar acum se comportă ca un „bătrînînțelept” care le sugerează tinerilor ce să
facă. „Why try to change me know” n.red:De ce să încerci să mă schimbi ac um”) vor be -ște despre un cuplu aflat în im pas din cauzaschimbărilor venite în ur ma trecerii timpuluiadmițînd printre altele faptul că nicio relațienu este tot timpul roz „Don't you rememberI was always your clown? Why try to changeme now?” (n.red.: Nu-ți amintești că erammereu clovnul tău? De ce încerci să măschimbi?).
Dacă privești compilația din perspectivatim pului și iei în considerare că aceasta esteinterpretată de un artist peste care s-au aș -ter nut aproape trei sferturi de veac, ai pu teaspune că acest album este un testament al luiDylan. Un testament în care la să moștenireoa menilor versurile lui Frank Sinatra și tim-brul său vocal cu ele. n
Filmul „Furious 7” este unelogiu adus actorului PaulWalker.
După o zi extenuantă,melodia „Stay with me” terelaxează atît fizic, cît șimental.
Lannister-ul f\r\ datorii
Cartea a știut să aleagă cele mai caracteristice expre-sii ale lui Tyrion și le-a grupat pe mai multe tematici.
Cu toţii ştim că securitatea online nu estechiar una dintre cele mai eficiente. Însă neavî ntăm în mediul virtual cu impresii, gîn-duri şi îi lăsăm pe ceilalţi să dea scroll pestevia ţa nostră privată. Ce decidem noi să pos tăme una, dar cînd deja sîntem delogaţi de pe Face -book, iar echipa platformei ne poate urmăritoată activitatea online parcă situaţia seschim bă. Reţeaua de socializare nu doar că are ușit să atragă critici negative, ci chiar riscăsă scoată bani din visterie. Max Schrems, unju rist austriac, împreună cu alţi 25.000 de utili -zatori au dat în judecată reţeaua de so cia li za rela o curte din Viena. Şi pentru ca efortul să nufie zadarnic, au cerut despăgubiri de 500 deeuro pentru fiecare persoană în parte.
Oamenii sînt alarmaţi de ideea că echipaFacebook foloseşte ilegal datele lor personale.Ei spun că acesta ar utiliza programul de su pra -veghere Prism al NSA (Agenția de SecuritateNațională Americană) pentru a ne ţine sub con -
trol non-stop. Pentru ca această teorie a con -spi raţiei să capete credibilitate într-o oarecaremă sură, cercetătorii de la UniversitateaCatolică „Louvain” din Belgia au supus lates te „cookies”-urile reţelei de socializare. Sepa re că acestea memorează informaţii despreu tilizator şi despre activitatea lui online,chiar şi atunci cînd aceştia nu mai sînt logaţi.Dacă cineva are contul dezactivat, odată ce afo losit Facebook, acesta îi poate monitorizafi ecare click sau mişcare de mouse.
Ca soluţie pentru această problemă, site-ulYour Online Choices îi învaţă pe internauţi cumsă scape de aceste „cookies”. Însă cercetătoriibelgieni presupun că echipa Facebook esteatît de dibace încît le-a luat-o înainte celor de
la site şi au inventat un bug care le strică planu -rile. În apărare, reprezentanţii platformei aune gat totul spunînd că singura problemă esteo eroare informatică ce ar putea trimite „cook-ies” unor persoane care nu sînt conectate lareţeaua de socializare.
Sîntem conştienţi că în mediul virtual sîn-tem expuşi total şi că nu prea există „Or ga -nis me” care să ne protejeze la fel de bine ca înspaţiul real. Asociaţiile în genul ACTA (Acor dulcomercial de combatere a contrafacerii) nupar a prinde la public, asta pentru că de mul teori, astfel de organizaţii ne încalcă libertăţile.Intimitatea pe on line este o chestiune de li ca tă,iar Facebook are aproximativ 1,35 de mili ar dede utilizatori activi pe lună. n
Simona ar fi bătut pe oricinesîm bătă. Dar nu și pe CarolineWozniacki. Timp de aproape treiore cele două jucătoare s-au alergatdintr-un colț al terenului în ce lă lalt,de la linia de fund și pînă la fileu.Mingile Simonei ajungeau aproa -pe mereu în colțuri sau în lungulliniei, loviturile sportivei noastrefă ceau terenul să răsune. Dar la felau fost și loviturile Carolinei Woz -niacki.
În prima oră a jocului celedouă sportive nu fac nici o gre șea -lă pe serviciul propriu, iar disputase prelungește. Se ajunge la 5-5,fă ră niciun break în primele 10ghe muri. În ciuda avantajului a -pa rent al Simonei, daneza își ad ju -decă primul set cu 7-5, după cere ușeste break-ul care pune ca pătcaznei de pînă atunci. A fost un setcîștigat în defensivă, în ciuda a ta -curilor sportivei noastre.
Setul al doilea a fost clar al Si -mo nei, dar nu fără ca Wozniackisă-i creeze probleme spre final.În cîteva minute s-a ajuns la 2-0, iarapoi la 3-0. De aici însă noroculpa re să se fi stabilit în partea dete ren a lui Wozniacki. Chiar dacăro mânca joacă foarte bine, min -gi le sfîrșesc totuși în jumătatea deteren a Simonei. Abia după foar te
mult efort, nervi întinși la maxi-mum și o recuperare im pre sio nan -tă a scorului din partea danezei,setul este cîștigat de Halep cu 7-5.
În al treilea set, prima impre-sia a fost aceea că Simona își vaad judeca cu siguranță jocul. Spe -ran ță spulberată rapid de cătreWozniacki. Chiar dacă româncaa jucat extraordinar, adversara ei afost mereu cu un pas înainte șipar că a avut și ceva mai mult no -roc. După un 1-1, daneza cîștigăpatru ghemuri la rînd, dar nu fărăca Halep să opună rezistență. Iarasta s-a văzut cel mai bine în ur mă -torul ghem cîștigat de Halep,care a durat aproape zece mi nu te,însă unde românca și-a ars și ul -ti mele rezerve de energie. Joculse încheie, după două ore și 58 deminute, iar Wozniacki cîștigă setulcu 6-2.
Meciul a fost o luptă întretitani sau cel puțin așa s-a văzut depe margine. Totuși cîștigătorul me -ciului nu a fost neapărat cel maiputernic combatant, ci s-au mă -su rat mai curînd nervii și con di țiafizică. Ar fi fost egalitate și aici,însă în final norocul a vrut să ai băși el un cuvînt de spus. De dataasta nu a fost de partea român-cei.n
ADUSE DE TORENȚI
Cel mai bine se vede de peHoover Dam: pe unde apele ob i ș nu iausă treacă, malurile Black Canyon sîntvăruite în alb, palide ca piatra de mor -mînt. Rîul Colorado, acest uriaș careadapă și hrănește 40 de milioane deoameni, pare umilit și epuizat. Mii deani la rînd, a fost generos cu oamenii,a făcut posibilă agricultura în inimau nui deșert. Nu e nevoie să citești știrialarmante ca să înțelegi cît de dra ma -ti că e seceta de acum în partea astade America: o fotografie de la HooverDam îți spune povestea întreagă.
Mai alarmantă e însă atitudineaoamenilor, puterea lor de a rezistacelor mai simple argumente. Cumintri în California, poți vedea peluzeperfect tunse și irigate în fața celormai multe case, hectare de terenuride golf și oameni ce răcoresc trotu-arul din fața casei din furtunuri gen-eroase. Am întrebat-o pe o prietenăamericancă ce-i face pe oameni să secomporte așa. Cum de nu văd oa me -nii ăștia pericolul dinaintea ochilor?Mi-a spus că oamenii știu că atîtatimp cît plătesc pentru apa lor, simtcă au dreptul s-o folosească dupăcum doresc. „- Bine, dar cînd o să se
termine?” „- Ei cred că apavine de undeva, și o să
vină în continuare.” E adevărat, opti-mismul este parte din măreția Ame ri -cii, dar numai atunci cînd este utilizatîn doze legitime.
La începutul lui, aprilie guverna-torul Californiei, Jerry Brown, a la n -sat un ordin prin care încearcă săreducă utilizarea apei în mediul ur -ban cu 25 la sută. La rîndul lor, fer-mierii au de-a face cu restricții, darsunt încă autorizați să foloseascăpom pe pentru apele subterane.
Un articol recent publicat de TheCenter for Investigative Reporting aarătat un foarte posibil scenariu pen-tru viitorul apropiat, pornind de la ocomparație cu ceea ce s-a întîmplat înArabia Saudită între 1987 și 2000.Masivul sistem acvifer care a în ver -zea oazele Arabiei Saudite timp demii de ani a fost uscat în doar undeceniu și jumătate, pentru ceea cepărea a fi o agricultură etern înflori-toare. California se bazează pentru 65la sută din apa pentru agricultură dinrezervoarele subterane. Anul viitor,Arabia Saudită va avea ultima recoltade grîu. California încă joacă golf.n
Vlad ODOBESCU este în Arizona, Statele Unite ale Americii de
Nord, fiind beneficiar al unei burse încadrul „The Hubert H Humphrey
Fellowship Program”
268 DE ZILE ÎN DEȘERT
Ce ţineCaliforniaverde
Vlad ODOBESCUsenior-editor
„Opinia Studenţească”
Te-ai în dră -gos tit lulea deo colegă defacultate, așacă în fiecare zi,
după moda filmelor ro mâ -nești, îi lași cîte o floare înbancă. Norocul tău că pre -țul lor a început să scadă și,la nevoie, mai poți trage ofugă și prin parc. Pe lîngăTe iul lui Eminescu sînt celemai frumoase lalele.
Categoriceste timpulsă te apucide o dietă,dar nu îți
plac cele clasice. Salata nu-țipriește, supa de varză aratăprost, iar mișcare faci doardin dormitor pînă lafrigider. Prin urmare singu-ra dietă care ți s-ar potrivi arfi cea cu ciocolată, cel puțintrei porții pe zi.
Cum nu maieste foartemult pînă înluna mai, iarvisul tău este
să te măriți la începutul verii,șansele ca acesta să seîndeplinească scad din ce înce mai mult. De acum începisă speri ca măcar pînă deCrăciun să te remarce cinevași să fie și dispus să te ia...cuacte.
De cîteva ziletot vrei să ieșila o șaorma,dar bugetul nute lasă nici să
mergi la o porție de cartofiprăjiți. Săptămîna asta aiînsă noroc. Un prieten carea împrumutat bani de latine acum ceva timp își vaonora obligația. În sfîrșit veiputea avea și tu o masă maiîmbelșugată.
Ai văzut atît demulte filme de-ale luiTarantino, încîtîncepi din ce în
ce mai mult să îți dorești săai viața unui mafiot. Ți-arplăcea să fii înconjuratmereu de femei, să ai accesla droguri și să poți împușcape toți cei care te enervează.Sfatul nostru e să-ți instaleziGTA5.
Te-ai hotărîtsă devii stu-dent modelși să îți recu-perezi toate
seminariile, să-ți predai latimp temele și să învețitemeinic pentru examene.Toate astea pentru că vreisă prinzi o bursă înurmătorul an. Vei puteacumpăra astfel cu treiperechi de pantofi în plusîn fiecare lună.
AS
TR
ELE
DIX
IT
SCOR LA PAUZĂ
Noroc, game,set și meci
După interviul realizat acumdoi ani cu Quentin Tarantino, încare jurnalistul britanic KrishnanGuru-Murthy a fost pus la zid decătre regizor, prezentatorul postu -lui Channel 4 își poate trece săp -tă mîna aceasta încă un interviucon troversat în catastif. Invitat săpro moveze următorul său film,The Avengers: Age of Ultron, ac to -rul american Robert Downey Jr.a plecat din studio în mijlocul in -terviului, fiind deranjat de în tre -bă rile indiscrete ale jurnalistului.
Deși totul părea să decurgănor mal, întrebările adresate in -vi tatului pînă atunci fiind înstrînsă legătură cu rolul acestuiadin franciza Iron Man, situația aluat o întorsătură neașteptată înmo mentul în care jurnalistul aschimbat subiectul. La jumă ta teainterviului, fără nicio legătură cuîntreaga discuție purtată anterior,prezentatorul i-a propus luiRobert Downey Jr. să comenteze odeclarație dată cotidianului „TheNew York Times” în trecut, înca drul căruia acesta vorbea des preperioada pe care o petrecuse în -car cerat. Răspunsul primei între -bări a venit din partea actorului înmod elegant însă răbdarea aces-tuia nu a rezistat și în fața celuide-al doilea atac al lui KrishnanGuru-Murthy, prin intermediulcăruia îi erau scoase din nou în
evidență problemele personale.Acesta din urmă a ripostat, în tre -bîndu-și confuz gazda: „Aici pro -movăm un film sau ce facem?”.Jocul prezentatorului nu s-a în -che iat, ci a continuat pînă în mo -mentul în care Robert DowneyJr. l-a amenințat direct pe jurnalist.
Dorind să-și justifice compor -tamentul, Krishnan a încercat, încele din urmă, să-i explice ac to ru -lui care este motivul pentru carel-a chestionat atît de insistent în le -gătură cu trecutul, punînd ac -cen tul însă, din nou pe aspectelepersonale ale vieții sale.
În tre ru pîn du-i fraza, RobertDowney Jr. nu a mai dat dovadăde vreo urmă de toleranță saurăbdare și a în tre bat brusc: „Îmipare rău, dar ce facem noi aici?”,apoi s-a ridicat în grabă, a spus„La revedere!” și a părăsit stu-dioul de televiziune.
În urma acestei scene și a in -ter viului precedent, în care pre -zen tatorul l-a înfuriat cu în tre bă -rile sale insistente chiar și pe re gi -zorul Quentin Tarantino, rămîneca noi să judecăm în liniște care-arfi casa în care profesionalismulși-a găsit locul. Vom putea apre-cia apoi dacă mai merită presadin țara noastră să fie judecatăatît de aspru și să sufere zilnicde pe urma comparațiilor cu ceastrăină. n
După ce am trecut de mulțimeade la intrare și m-am izbit de treiper soane încercînd să cobor niștetrep te, am intrat în cortul unde eraam pla sa tă scena principală. Organi-zatorii au mizat pe conceptul deDisco Modern și au amenajat douăsce ne: una cla si că, în cortul de lîn găpiscină și una de „silent dance” pe te - rasa clubului. Sce na de silent dance eo tendință no uă în cluburi și nu nu -mai, unde bo xele puternice sînt scoa -se din pri ză și înlocuite de căști. Prac -tic, fie ca re persoană de pe ringul dedans poar tă o pereche de căști, iarîn a fa ra dispozitivelor care a ca pa rea -ză timpanele nu se mai au de nimic.Fie ca re ascultă aceeași me lodie, darnu mai pentru el, iar dan satorii nupot in te racționa altfel decît prin
priviri sau a ti ngeri. Singura mu zi căde aici era scîr țîitul po delei, a pă sa tăde pașii ho tărîți și zglo bii ai ro bo țe -ilor a gi ta ți. La a ceas tă scenă muzicaa fost a sigurată de Keeble, EvolveDubz, SIBTR, Skiny, Prankie, Shy-zlee, Floyd, Cody, OFFCENTER șiBlo om.
Atracția serii a fost Dj Shiver, acă rui muzică a îngenunchiat la pro - priu mulțimea. Pe beat-uri electro ela poruncit „get down!”, iar ti ne rii dinfața lui s-au trîntit în genunchi, depar că îl venerau. Dj-ul a ridicat mîi -nile către tavan în semn de a pre ci ere,iar la comanda lui toată lu mea s-aridicat, începînd să se foiască depar că nu își găsea locul și să sară e -ner gic, zguduind podeaua. În dansulhaotic al mu lți mii, doi băieți s-au
luat la ceartă și înainte să apuce aîn cleșta pumnii, au fost săltați dedo uă gărzi masive. Pe unul din eil-au apucat de braț și în cîteva se-cunde a ajuns din mijlocul cortului,în parcare.
Dans în vîrtej de ceaţăÎn învălmășeală, un băiat a scos
un cub de gheață din pahar și i l-abă gat unei fete în geacă, apoi s-a fă -cut ne văzut după un tip masiv, cuglu gă în cap. Ea a început să chi co -teas că, apoi a scos din geantă o pe -re che de o chelari de soare și i-a puspe ochi, de și în cort era bez nă. Înju rul meu se făcea din ce în ce maicald, iar ti ne rii renunțau la geci șică măși în fa voa rea trico u ri lor, apoi serăcoreau cu al coolul ca re îndoia raf -
turile barului.Razele puternice ale laserelor
erau tăiate de scheletul metalic alcor tului, astfel încît pe tavan sepro iectau o mulțime de puncte albece se mă nau cu stelele și toți tineriidan sau cu mîinile întinse, încercîndsă ajungă la ele. Apoi luminile îșischim bau culoarea și țin teau violentmulțimea, pier zîndu-se în dioxidulce carbon ce țîșnea din tu nuri.
După ce se dispersa ceața, la se -re le erau mai dinamice, iar dan sa -to rii se mișcau și mai energic, dîn -du-și coate și picioare fără să sim tămă car. Cînd se stingeau laserele și selăsa bezna peste chipuri, fie ca re sco -tea telefonul și își făcea poze cu bli -zu rile aprinse.
Tunurile de CO2 amplasate pemar ginile corturilor ridicau fustele
fe telor de fiecare dată cînd re văr sauun nou val de ceață pe fețele tinerilor.Cu fustele în cap, ele continuau sădan seze pe piesele mixate de Bla ni -lla și Dudawles care au acapa rat perînd scena principală.
Cînd o bo seau, ieșeau lîngă pis ci -nă, făceau cî teva poze sau fu mau. Laintrarea în club, în fața co loa nei de ta -xiuri care aș teptau să ducă tineriibeți acasă, era parcată o ambulanță,în care a urcat un tînăr. Pentru elbalul s-a terminat prea devreme, înaș ter nu tu rile reci ale unui pat despi tal, în timp ce prietenii lui mai co -mandau un pa har de vodcă cu sucde mere de la bar.
A doua zi dimineață, un pri e tenpos tează pe F acebook: „am ajunsa ca să cu un alt tricou decît al meu,știți cumva ce am făcut a sea ră?” n
Cu gențile în spate, pe care au uitat să le arunce a -ca să după ce s-a terminat școala, copiii fac tururi prinsa lă și se comportă de parcă abia au scăpat dintr-o cuș -că. Dezinvolți se trag de mîini, se îmbrățișează și sarîn același pas pe ritmul electro a lui Gojira și Planet Hca re au venit vineri seara în Dublin Pub. Două umbrese văd la barul de la capătul sălii care fac flair bartending.Acestea jonglează cu sticlele de băuturi, pahare șishakere, iar pentru că tinerii tot intră și ies din sală nuo bservă performața barmanilor.
Gojira și Planet H, cu ochii închiși și cu mîinile ridi-cate animă atmosfera și printre melodiile mixate, a ceș tiaantrenează publicul să le urmeze mișcările. Cinci per-soane se țin de umeri, de parcă sînt prinși la horă, tro -pă ie și țipă aclamînd niște nuntașii imaginari. Un o -mu leț cu părul electrocutat îți fură privirea prin dansulcontinuu în care făcea doar fandări. Pe de altă partebar manul care executa scamatorii acum are o bară înmî nă și cu ea face exerciții pentru piept. Deși bara eragoa lă acesta arată că depune mult efort în exercițiilerea lizate de parcă avea greutăți de cîte 50 de kilogra mede pe-o parte și pe alta.
Cînd se aude din boxe mixajul melodie în care „fe -te le se mișcă bini de tăt” toți convin ca fetele prezentesă fie în centrul atenției și astfel toate dau ce pot maibun. Prin strofocarea lor acestea mai aruncă stîngaci
cî te un picior, o mînă necontrolată care nu intră în ritmuldansului și parcă te afli într-o colonie de furnici legi -o nare care se plimbă agresive.
George Dorin Andre es cu, zis Gojira, stă cu degetularătător de la o mînă îndreptat spre tavan, iar cu pum-nul de la cealaltă bate o to bă imaginară agațată comodîn fața lui. Sunetele e lec tro fac pe oricine să se miște șidacă te uiți la cei de la aparatul de mixaj ai impresia căacestea vin din mișcările calculate ale mîinii lor.
La un moment dat Gojira își întreabă audiența da -că a obosit, iar el primește un „da” convins. Pentru cănu s-a așteptat la un asemenea răspuns își lasă ca pul înjos și-și continuă mixajul. Un băiat cu părul prins în susca un samurai își închipuie că sare gropi de un me tru șideranjează oamenii care au avut ghinionul să se așezeîn fața și în spatele lui. În sărituri dă și peste femeiade serviciu care traversează sala cu mîinile la u re chica să oprească sunetul ce-i invadeze intimitatea.
Cu vintele „Cum să te joci de-a mama și de-a tata”ies din boxe și copiii au prins mai mult curaj. Un băiat stăcu telefonul ridicat și se mută după el precum o făceaTom, motanul din desene cînd își urmărea coada înmo mentele de ezitare.
Momentul de slăbiciune a tipu lui este sesizat de ungrup de trei tineri care, rîzînd în hohote, mimeazăstîngăcia semenului. n
Cînd se apropie luna iunie,studenţilor le stă capul la douălucruri: la sesiune și la festivalul
Electric Castle (EC), care este unuldintre cele mai populare evenimentede muzică electronică din România șinu numai. Acesta are loc anual, înluna iunie, în Cluj, la castelul Bánffy,dar pînă atunci, echipa de la BoilerEvents care se ocupă de festival,colindă ţara organizînd petreceri depromovare a EC. Un astfel deeveniment a avut loc și în Iași, pe 25aprilie, la Sunrise Club de la Ciric,unde s-au strîns o mulţime de tinericare au dansat cu înflăcărare peritmurile muzicii electronice. Pe scenele petrecerii de promovare a Electric Castle au mixat 13 DJ.
Kylie Jenner, sora lui Kim Kar-dashian, este cunoscută pentru re-ality show-ul ,,Keeping up withKar dashians”(n.r. „Ținînd pasul cufamilia Kar dashians”) și din revis-tele pentru a dolescenți. Este fai -moa să și in tens mediatizată, deșinu are un ta lent anume.
Se pricepe de minune, însă, laa-și mări propriile buze pe ste noa -pte. Au fost emise multe i po tezede către mass-media, ei mer geaupe varianta unei o pe ra ții es tetice,dar se pare că își ma chia ză timpde vreo patru ore... buzele. Pen truo tînără de 17 ani, sti lul îi este con-siderat ne co res punzător, lă sînd u -ne ori prea mult la vedere. Cu toa - te acestea, pentru mulți ti neri atre cut drept un e ta lon al fru mu se -ții.
În urmă cu cîteva săptămîni afost lansată o provocare pe Insta-gram și Twitter sub numele de#kyliejennerchallenge. Aceasta con - stă în mărirea temporară a bu ze -lor. Tehnica e una destul de sim plă,cu un pahar de shot sau cu oricealt ce va care să aibă capacitatea dea e xercita o presiune asupra bu ze -lor.
Cu cît e mai mică suprafața re-cipientului, cu atît se creează unefect și mai mare de volum. Ceeace nu a știut majoritatea tinerilor
par ti ci pan ți e că vasele de sîngepot fi spar te și se pot produce vî -nă tăi în re giunea cavității bucale.Efectele pot fi de lungă durată șiîntrec în grandoare chiar și ceamai ne re ușită operație estetică demărire a buzelor. Mulți dintre cu -ra joși des criu experiența ca unatra u ma ti zantă și dureroasă.
Kylie Jenner este în tabăra ce -lor care cred că experimentul nueste unul bun și a răspuns cu ini -mioa re și drăgălășenii pentru căvrea să în curajeze tinerele să nufie ca ea, să nu le fie frică să exper-imenteze mai multe stiluri.
Nu dorește ca alții să consi -dere că e bine să fie o re plică a ei,deși ea se a u to pro mo vea ză masivpe conturile folosite de tineri și înrevistele adresate tot a ces tora. Eaa înțeles că adolescenți vor să ocopieze, dar de fapt aceștia o iro -ni zează cît de mult pot. n
16Spectacol de lumini mai puternic decît steleleBăieţii și fetele au dansat fără încetare mai mult de șase ore.
Furnicile se hr\nesc cu muzic\ electro
Kylie Jenner și-a mărit buzele peste noapte.
Casa de Cultură a StudențilorStr. Vasile Conta nr. 30, et. 2, 700106 Iași. Telefon: (0746) 230. 032e-mail: [email protected] site: www.opiniastudenteasca.rowww.facebook.com/opiniaveche
Ședințele de redacție au loc luni și miercuri, de la ora 20.00. Revista se poate procura și de la sediul redacției.
GHIOZDANELE DANSATOARE
DIRECTOR: Cătălin HOPULELEREDACTOR-ȘEF: Ana-Maria BUCURREDACTORI-ȘEFI ADJUNCŢI: Iulia CIUHU, Ioan STOLERUSECRETAR GENERAL DE REDACŢIE: Mădălina OLARIUȘEFI DE DEPARTAMENT: Iulian BÎRZOI, Adelina MEILIESECRETAR DE REDACŢIE: Andrei MIHAIREDACTORI: Dan CONDREA, Doina SÎRBU, Liza CÎRJĂ, Diana GAINA, RoxanaGĂINĂ, Elena GUŢANUCOLABORATORI: Aryna-Alexandra CREANGĂ, Beatrice JURAVLE, Bianca VIERUEDITOR: Daniel CONDURACHE
