Nr. 469

M\rturia unei românce care a învinsîn r\zboiul din Siria

Îţi port portul, dar tu nu telegi de ceea ce am învăţat eu

să cred.| PAGINILE 8-9

După trei ani în bătaia raidurilor aeriene

Discuția despre absolvenții defacultăți și piața muncii e un subiectnesfîrșit de dezbateri îmbibate de clișee șiprejudecăți. Electrocutează pe toatălumea cu sentimente de revoltă și scepti-cism, în virtutea unor opinii insur mon ta -bile despre „cum ar trebui să stea lucru -rile”. Deși încă nu se știe care ar trebui săfie natura relației stat-Minister-universități-studenți-absolvenți-piața-muncii-particulari-stat. Dacă e liniară sau dacă e un șir debucle întortocheate. Dacă ar trebui să fierigidă sau flexibilă. Însă, fiecare dintrepărțile implicate manifestă nemulțumiriprofund deznădăjduite.

Universitățile ar vrea să rămînă înturnul de fildeș (să insufle valori și manierede gîndire), dar studenții le cer să coboarede acolo și să dea mîna cu partenerii eco -no mici, cîtă vreme beneficiază de sprijinfinan ciar de la stat. Studenții ar dori ca ofacultate să le asigure un loc de muncădupă terminarea ei, dar se declarăsusținători ai capitalismului și ai libertățiide a alege. Reprezentanții mediului eco -no mic vor absolvenți cu patalama, dardeclară că ea nu valorează de fapt nimic.Statul parcă e sătul să dea, nu are deunde, reclamă autonomia universitățilordoar cînd îi convine și le pretinde să sedescurce singure. Tot acest „conflict”reflectă că, de fapt, misiunea uni ver si tă -ților românești s-a rătăcit în necesitatea dea răspunde unei nevoi pragmatice a celorcare caută diploma-ce-TREBUIE-să-le-asi gure-un-loc-de-muncă-după-terminarea-facultății, corelate cu o subfinanțare crasăși cu o ridicare de sprînceană din mediulprivat. Discursul public este doldora declișee care fac apel la „alinierea și adap ta -r ea curriculumului cu cerințele de pe piațamuncii”. Dar de fapt, sistemele func ț io -nează compulsiv, fiecare com po nentă asistemului depinde de alta, dar e pe contpropriu. Autonomie? Nu, deri ziu ne.

Le putem reproșa universităților căhabar nu au ce se întîmplă cu absolvențiilor. Că nu au sisteme de monitorizare

bine puse la punct, că în afara unui ches -tionar pe care îi obligă pe studenți să-lcompleteze pentru a-și ridica diploma (șipe care aceștia în completează „la mișto”ca să scape mai repede) nu au niște studiicoerente care să urmărească parcursulacestora. Nu se știe care specializări sîntpăguboase și care nu, cîți ajung să seangajeze în domeniu și după cît timp.Nici nu mai vorbim de variabile specificesau corelații între specificul programuluide învățare, stilul didactic, raportulteorie-practică din activitatea de predareînvățare și reușita pe piața muncii.

Cine are de suferit? „Copiii ăștia”,„viitorul țărișoarei”, care nu știu de cemai fac facultatea, nu știu dacă o săconteze la ceva că o fac bine sau o facprost. Care nu știu dacă ar trebui să steacu mîinile la spate sau să iasă în stradă.Mai ales în contextul în care cele mai mariramuri ale organizațiilor studențești sîntafiliate politic și servesc cuminteinteresele „capului”. Unii le zic să șadăcalm, alții să spargă. Unii că trebuie să sedescurce singuri, alții că școala ar trebuisă le servească aptitudini și oportunități.Și așa mediul academic a devenit ovînătoare de vrăjitoare. Va urma. n

ACADEMIA DE GARDĂ

Subvenţiile pentrucămine și cantine, cu10 % mai mari l majorarea este cuprinsă în bugetulEducației pe 2013. | PAGINA 2

CAP ÎN CAP

Ucraina se dezice deEuropal situația țării este una conflictuală.Țara s-a rupt practic în două, iar pro tes -tele continuă de ambele părți. Însă de -cizia a fost luată: Ucraina nu va semnaAcordul de Asociere.| PAGINA 13

PASTILA DE DUPĂ

/opiniavechewww.opiniastudenteasca.ro telefon: (0746) 230 032

HONORIS FĂRĂ CAUSA LUMEA PE JAR

EDITORIAL

Universităţivs. piaţamuncii (I)

Săptămîna trecută a fost prezentată la Iași o ini -ția tivă a Ministerului Educației de a integra pepiața muncii tinerii absolvenți. Proiectul constăîntr-o platformă online de joburi. | PAGINA 5

Îmblînzitor cuexperienţă, caut turmăîmblînzitoarel ne place ca pe cărțile noastre se vizităsă scrie „șef”. Și nu contează unde. Șefde scară, la parcarea din spatele bloculuisau la raionul cu băuturi de la super-market. | PAGINA 6

Nou\ vie]i de celebritate? NU.

Mihai Dragoș și Sheila Adbulamit, președinții ANOSR și UNSR.

Laura PĂULEŢdirector

[email protected]

««

l Anul XLII l 25 noiembrie - 1 decembrie 2013 l IAȘI l Nr. 469 l GRATUIT l 5000 de exemplare l apare lunea

Planurile de viitor ale studen]ilorse bat cap în cap

Fie că a fost prin acțiunile studenților sau nu, ministerul a luat cîteva decizii de a suplimenta bugetul educației pe anul acesta. Însă cele 9,5%procente cu cît a crescut sînt departe de 6% din Produsul Intern Brut cît au cerut tinerii în stradă. Dacă este fezabil sau nu, asta încă nu potspune nici ei sigur. Cer sprijinul societății și în același timp discuții civilizate. Afirmă că ligile s-au unit în viziuni deși acestea încă au filosofii

diferite. Mișcările studențești din ultima perioadă nu se compară, într-adevăr, cu cele care scot sute de mii de tineri în alte țări europene. Însă,spre deosebire de alți ani, ceva a început să se miște. Studenții au strîns rîndurile și au ajuns cu toții la o singură concluzie: viitorul va arăta la feldacă ceva nu se schimbă și schimbarea aceea trebuie să vină de la ei. | citiți interviurile cu președinții ANOSR și UNSR în PAGINILE 8-9

lGrumpy Cat este una dintre pisicile vedete careau ajuns cunoscute în toată lumea, datorităInternetului. | PAGINA 4

”

Ministerul construie[teun pod între absolven]i[i angajatori

e‐mail:[email protected]

Una dintre organizaţii susţine protestele, în timp ce cealaltă preferă„discuţiile civilizate”.

2ACADEMIA DE GARDĂNumărul 469 | 25 noiembrie - 1 decembrie 2013

Subven]iile pentru c\mine [icantine, cu 10 % mai mari

Liceenii, viitori protectoriai mediului

Subvenția acordată de la statpentru cămine-cantine va fi mărităcu 10% de la 1 decembrie, dupăcum a anunțat Ministerul Educa -ției Naționale, creștere ce este cu -prinsă în bugetul Educației pe

2014. Decizia a fost emisă în urmaîntîlnirii ministrului delegat pen -tru învățămînt superior, cercetareștiințifică și dezvoltare tehno lo -gică, Mihnea Costoiu, cu repre zen -tații Uniunii Naționale a Studen -ților din România (UNSR) de pe 15noiembrie.

„Era odată vorba că sub ven ți ilevor crește cu 30%, și că felul în ca re

vor fi folosite acestea depinde defiecare universitate în parte. Deexemplu, în campusul Tudor Vladi -mirescu din Iași 8% merg spre can -tină pentru cheltuieli precum ali -mente, iar restul de 92% pe cămine.

Prin aceste măriri vor crește puținaceste procente, dar Politehnica sedescurcă și cu bugetul actual”, adeclarat Bogdan Budeanu, direc -torul Direcției de Servicii Stu den -țești pe campusul universitar Tu -dor Vladimirescu din Iași.

Creșterile au fost anunțate lascur tă vreme după ce AsociațiaNațională a Organizațiilor Stu den -

țești Române (ANOSR) a des fă -șurat o serie de proteste prin careau cerut mărirea bugetului alocatpentru educație în 2014 cu 6% dinProdusul Intern Brut. În urmaacestora, Guvernul a mai anunțatpe lîngă creșterea subvențiilor șiacordarea unei măriri salariale cu

10% pentru profesorii universitariși preuniversitari care au numaișase ani vechime în sistem. De a -semenea, medicii și farmaciștii re -zidenți vor beneficia de o bursă de670 de lei. Aceste majorări vor fisus ținute prin creșterea bugetuluialocat pentru educație de la 19,8mi liarde de lei la peste 22 de mili -arde de lei. n

Peste 550 de elevi de liceu dinzo na Moldovei au participat laconcursul de științe inginerești „A -cademician Cristofor Simiones cu”,organizat de Facultatea de In gi ne -rie Chimică și Protecția Mediu luide la Universitatea Tehnică „Gheor -ghe Asachi” din Iași. Competiția aavut loc sîmbătă, 23 noiembrie, la se -diul facul tății și s-a desfășurat subforma u nei probe scrise.

„Nu ne-am așteptat la o așa am -plo are a evenimentului, mizînd ini -țial pe un număr de 50-100 de parti -cipanți, fiind și prima ediție a con -cursului. Se pare însă că interesulpen tru domeniul Inginerie Chi mi -că revine în atenția tinerilor, ca ooportunitate cît se poate de con sis -tentă pentru viitoarea lor carieră”,a afirmat prof. univ. dr. Nicolae Hur -duc, prodecan al Facultății de In -ginerie Chimică și Protecția Mediu -lui. Elevii au fost însoțiți și de 100de cadre didactice, care au pututco ordona cel mult zece parti ci panți.

„Modul în care au răspuns profe-sorii din mediul preuniversitar înraport cu acest eveniment a fost ab -solut impresionant, în unele școlide plasarea elevilor fiind suportatădirect de cadrele didactice, care aufăcut chetă pentru a-și putea trimi -te elevii la Iași”, a adăugat prof. u niv.dr. Nicolae Hurduc. Liceenii au a -vut de rezolvat un test grilă cu 30de întrebări, struc turat pe două sec -țiuni: chimie și in gineria mediului.S-au acordat trei pre mii și o men -țiune pentru fiecare clasă de liceu șipentru fiecare dome niu. În să, în ur -ma rezultatelor la sec țiunea protec -ția mediului, obți nu te de elevii dincla sa a X-a, au fost a cor date șase pre -mii I, toți aceș tia ob ți nînd punctajulmaxim.

Aceasta este prima ediție a con -cursului și a fost organizată de Fa -cul tatea de In gi ne rie Chimică și Pro -tecția Mediu lui în cola borare cu In s -pectoratele Școlare Ju de țene din Bo -toșani, Iași, Vaslui și Vrancea. n

Opt studenți de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” dinIași (TUIAȘI) s-au calificat la faza națională a concursului anual EBEC.Etapa lo cală a competiției a avut loc pe 22 și pe 23 noiembrie, pe holulFa cultății de Chimie Industrială a TUIAȘI, începînd cu ora 10.00 și afost alcătuită din două probe, pentru fiecare fiind alocate patru ore.

La proba de Team Design, care constă în realizarea unui prototip dinmateriale neconvenționale ce îndeplinește anumite condiții de re zis -tență, stabilitate și mobilitate, studenții au avut de construit un pod mo -bil. Echipa cîștigătoare a fost formată din Diana Marcela Bejan, OvidiuStangaciu, Tomas Betiuc și Andrei Botezatu de la Facultatea de Con s truc -ții și Instalații. La a doua categorie, cea de Case Study ce presupune re -zolvarea unei probleme din viața de zi cu zi, participanții „au avut dedezbătut o problemă de management. Au trebuit să explice ce ar faceda că ar fi la conducerea unei companii de transport aerian, în condițiileîn care ar erupe un vulcan și trecerea prin acea zonă ar fi interzisă.Practic, au avut de găsit o soluție pentru ca pasagerii să ajungă la des -tinație”, a explicat Petru Rareș, membru BEST Iași. Echipa cîștigătoarela această secțiunea a fost formată din Victor Bojică, Radu Iulian Ilie,George Mocanu și Alexandru Florariu, de la Facultatea de Automaticăși Calculatoare. Pe lîngă premiile oferite de către sponsori, echipeleclasate pe pri mul loc vor reprezenta Iașul la faza națională a competițieidin Timi șoara

În cadrul EBEC au loc 85 de competiții locale, 13 faze re gionale și ofi nală europeană. Con cur sul, care la nivel european se află la cea de-aIX-a ediție este orga nizat și în Româ nia pentru a cincea oară. Anul trecuto echipă de la TUIAȘI a ajuns pînă în ultima fază a competiției la cate-goria de Team Design. n

de Paul ANDRICI| [email protected]

de Cătălina DOBROVICEANU|[email protected]

Majorarea este cuprinsă în bugetul Educaţiei pe 2014.

OFF THE RECORD

Mărirea subvenției va fi făcută de la 1 decembrie.

La concurs s-au înscris peste 550 de elevi.

Cîștigătorii vor participa la faza națională a competiției.

Poliţia, la vînătoare de vize înCopou

27 de tineri din campusurile studențești ale Univer si -tății „Alexandru Ioan Cuza” din Iași au fost amendați cu cî -te 40 de lei, pentru că nu aveau viza de flotant pe buletine.Măsurile au fost luate în urma unui control al poliției, carea avut loc vineri, 23 noiembrie.

În urma raziei, s-a descoperit că 15 dintre studenți eraucazați în C4, alți șapte în C2 iar restul cinci în C1. Ei urmaucursurile la diferite facultăți ale Universității „AlexandruIoan Cuza” din Iași și au încercat să le explice polițiștilor lip -sa vizei, motivînd că s-au cazat cu întîrziere și n-au avutsu ficient timp să-și depună formularele de cerere a schim -

bării reședinței pe buletine.Razia forțelor de ordine a fost una neanunțată, fără

pre zența unui reprezentant al administrației campusului înechipele de control ale acestora. (P.A.)

Record de vizitatori la expoziţia„Flori de Toamnă”

Expoziția „Flori de Toamnă” organizată de GrădinaBo tanică a adunat în perioada 20 octombrie - 17 noiembrieun număr de aproximativ 50.000 de vizitatori. La des chi -derea evenimentului, în jur de 10.000 de persoane au vi -zitat expoziția. Aceasta se află la cea de-a 37-a ediție, iar stu -

denții de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” și copiiiproveniți din mediul rural sau de la instituții de protecțiesocială au avut intrare liberă.

„Ne bucurăm de succesul expoziţiei, mai ales ţinândcont că Grădina Botanică a realizat această expoziţie fărănici o cheltuială suplimentară, doar prin resurse proprii.Exponatele au aparţinut exclusiv Grădinii, iar aran ja -mentul a fost realizat de către echipa noastră, prin reci -clarea creativă a unor deşeuri de lemn şi fier”, a declaratprof. univ. dr. Cătălin Tănase, directorul Grădinii Botanice.

În urmă cu doi ani, expoziția „Flori de Toamnă” astrîns în jur de 33.000 de oameni și în 2012 a fost vizitatăde 36.000 de persoane. (P.A.)

ȘT

IRI

PE

SC

UR

T

Începutul Iadului albConform prognozei meteo, de mîi -

ne, autoritățile vor fi surprinse de nin -sori. Totuși, ca și a nul trecut, plugu ri -le vor avea grijă să treacă pe strada luiNichita și vor uita de restul orașu lui.Sfatul nos tru ar fi să se parcheze depe a cum o mașină de deszăpezire lapoarta primarului, nu de alta dar a cușiîn cepe perioada de curățare și toa le -ta re a copacilor.

O, brad kitchosPe lîngă decorațiunile atîrnate pe fie -

care stîlp, în fața Primăriei Muni ci piuluiIași a fost pus și un brad de 18 me tri, împo -dobit și gata să-și primească colin dătorii. Neîntrebăm dacă în dimineața de 25 decembrieclericii și funcționarii pri mă riei își vor luacadourile de sub bradul de pe Ștefan. La cîtde cuminți au fost si gur vor avea cadourifrumos împachetate, însă goale. La fel capro misiunile lor.

Misiune impasibilăSăptămîna trecută, 26 de studenți

din anul I din Galați au fost arestațide jandarmi într-un parc. Au fost reți -nuți după ce la doi dintre ei au fost gă -site pliculețe cu tutun „plasate” deniș te complici. După sperietură bobo -cii au aflat că totul a făcut parte dintr-o farsă pregătită pentru Balul Bobo -cilor. Noi credem că jandarmii au ie -șit mai curînd la agățat prospături,iar percheziția a fost doar o scuză.

Tinerii ingineri din Iași sînt mai aproape de Europade Iulian BÎRZOI | [email protected]

Guvernul a mai anunţat pe lîngă creșterea subvenţiilor și acordareaunei măriri salariale cu 10% pentru profesorii universitari șipreuniversitari care au numai șase ani vechime în sistem

3ACADEMIA DE GARDĂNumărul 469 | 25 noiembrie - 1 decembrie 2013

La lansarea ultimei sale cărțiîn Iași, Adelin Petrișor a spus că,uitîndu-se la politicienii dinRomânia (înfiorător, inclusiv lacei tineri), își dă seama că mulțiși-ar dori să ne vadă încolonați laînviorare dimineața, cîntînd„Deșteaptă-te, române!”. Cu altecuvinte, să revenim la dictatură.Știu, pentru mulți pare exageratăafirmația, însă nu poate fi maiaproape de adevăr.

Un proiect de Ordin publicatpe site-ul Ministerului de Finanțeva permite inspectorilor AgențieiNaționale pentru AdministrareFiscală să demareze verificări aleveniturilor persoanelor fiziceinclusiv prin cercetări ladomiciliu, pentru care cetățeniitrebuie să permită accesul, riscîndaltfel să fie verificați pe baza unuiordin judecătoresc. Da, ați cititbine, vor intra băieții de la Fiscpeste voi în casă. Desigur, pe „ei”nu-i verifică mai nimeni, doarcîțiva jurnaliști înzestrați cu curajși perseverență. Pe 18 noiembrie,Centrul de Investigații Media apublicat o anchetă în care arăta cășeful Fiscului, Gelu-ȘtefanDiaconu, a omis să-și treacă îndeclarația de avere o firmăoperată de soția sa împreună cuun offshore din Cipru legat deinteresele lui Dan Radu Rușanu,președinte al Autorității deSupraveghere Financiară. Exact,cei care-i trimit pe băieți să văîntrebe de bani și sănătate. Cummare parte din populație seinformează doar de la Antena 3,mulți vor afla de aceste lucruri

de-abia cînd se vor trezi cuinspectorii la ușă (dacă treceproiectul care-n orice țarăsănătoasă nici n-ar trebui lua înserios).

Duba cu surprizeȘi pornirile securiste nu apar

doar în instituții de vîrf.Săptămîna trecută, cîțivajandarmi gălățeni au săltat dintr-un parc 26 de studenți, le-au spussă-și închidă telefoanele mobile, i-au urcat în dube, i-au dus lasediu și i-au percheziționat, pemotiv că ar avea la ei substanțeinterzise. „A fost o farsă”, au spusla sfîrșit, și aproape nimeni nu s-ascandalizat.

Atît multor politicieni, cît șicelor din forțele de ordine, le-aroferi o plăcere bolnavă să-și poatămanifesta pornirile dictatorialedupă placul inimii, fără cacetățenii să aibă puterea să spună„pîs”. Și noi stăm în casă, neuităm la Românii au Talent, nesupărăm cînd pierde Steaua și nebatem unul pe celălalt pe spatedacă am ieșit într-o duminică săprotestăm pentru ce e în trendsăptămîna respectivă, în loc să neinformăm mai bine și să acționăminteligent și eficient, mai ales înperioade electorale. Pînă una alta,vine 1 Decembrie, și Primăria dăîn centru 7.500 de porții de fasolecu cîrnați, vin și țuică fiartă.#unițisalivăm. n

ȘAH-MAT

Perna animalelor

Ioan STOLERUsecretar-general de

redacţ[email protected]

La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” bursele vor fi cu 100 de lei mai mici decît în 2012.

Studenţii ieșeni, răsplătiţi pentru activităţilesociale în campusuri

La trei dintre cele cinci universitățipublice ieșene se acordă studenților bursepentru activități sociale în campus. Su -mele alocate pentru acestea variază de lainstituție la instituție, dar se calculează șiîn funcție de activitatea îndeplinită detineri.

***Universitatea „Alexandru Ioan

Cu za” din Iași (UAIC) va acorda șianul acesta 11 burse pentru activitățisociale în campus, însă cu 100 de leimai mici, acestea revenind la valoa -rea lor din 2011. „ Anul acesta, burse-le pentru activitatea în campus vor fimai mici, probabil vom putea da doar400 de lei și nu 500 de lei cum a fostanul trecut bursa. Cu toate acestea, înciuda dificultăților financiare, am fă -cut tot posibilul să le acordăm în con-tinuare”, a declarat ing. Bogdan-E -

duard Pleșcan, director general ad -ministrativ al UAIC. Bursele acesteavor fi acordate separat de cele pentruactivitatea la bibliotecile din cămine șipentru activitatea la cantină, pentrucare s-au hotărît deja beneficiarii.

Dacă la „Cuza” noutatea din a -cest an este suma alocată pentrubur se, la Universitatea Tehnică

„Gheor ghe Asachi” din Iași (TUIAȘI)este pentru prima dată cînd studențiipot face internship-uri în cadrul pro -rectoratelor instituției de învățămîntsuperior. „Avem 11 burse la cantinăde 400 de lei și altele de 350 de leipentru studenții care fac internship-

uri. Pe fiecare prorectorat s-au re -partizat minimum doi studenți, caresînt la dispoziția prorectorilor. Deexemplu este un student care este in -tern la departamentul meu (n.r. Di -recția de Servicii Studentești) și a fă -cut din octombrie pînă acum un ches-tionar despre serviciile cantinei. Lade partamentul de informatizare sîntîn jur de cinci interni, iar la relații in -ternaționale sînt doi”, a declarat Bog -

dan Budeanu, director al Di recției deServicii Studențești de la TUIAȘI.

Ca să primească burse pentru ac -tivitățile din campus, studenții Uni -versitatății de Ştiinţe Agricole şi Me -dicină Veterinară „Ion Ionescu de la

Brad” (USAMV) trebuie să depunădosare sociale. „USAMV acordă 13bur se pentru activități de în fru mu -sețare și curățenie în campus, pentruacestea studenții fiind nevoiți să lu -creze 20 de ore pe săptămînă. Bursaeste în valoare de aproximativ 400 delei, în funcție de numărul de ore pecare studenții le vor face”, a declaratprof. univ. dr. Gheorghe Săvuță, pro -rector responsabil cu probleme so -cial-studentești la USAMV.

Activitățile în urma cărora tineriivor putea primi bursele sînt diferite lafiecare universitate în parte. Printre a -ces tea se numără protejarea şi cură -ţarea spațiilor verzi din jurul că mi ne -lor și al universităților, editarea şi re -dactarea unor reviste și broşuri, îm -bunătățirea activităţilor admi nis tra ti -ve desfăşurate în căminele stu den -ţeşti şi în cantine, dar și impli ca rea înorganizarea manifestărilor rea lizate decătre universități. n

Universitatea „Alexandru IoanCuza” din Iași (UAIC) figurează pelocul al treilea într-un clasa mentpri vind numărul de absolvenți ca -re au promovat examenul de in -tra re în avocatură, în sesiunea dinseptembrie. Statistica a fost făcutăpublică de Uniunea Națională a Ba -rourilor din România, la mijlo cula cestei luni.

Astfel, cei 82 de absolvenți de laUAIC reprezintă 10,54% din tota -lul celor 778 de candidați. „Este unprocent bun. Însă trebuie avut învedere că mulți absolvenți de laDrept sînt admiși la magistratură.

Oferta pentru juriști este destul debogată și fiecare își alege opțiunilepe care le apreciază ca fiind celemai bune pentru el. Dar este unrezultat bun, mai ales că împreunăcu Universitatea București și Uni -versitatea «Babeș-Bolyai» din Cluj-Napoca furnizăm mai bine dejumătate din totalul absolven ți lor”,a menționat prof. univ. dr. TudorelToader, decanul Facultății de Dreptde la UAIC.

Pe primul loc s-a clasat Facul -tatea de Drept de la UniversitateaBu curești, cu 291 de candidați ad -miși, adică 37,40% din totalul can -

didaților, iar pe locul al doilea ceade la Universitatea „Babeș-Bolyai”din Cluj-Napoca, cu 134 de absol -venți. Însă, din cele 47 de instituțiide învățămînt superior incluse încla sament, la 12 nu a fost admis niciun candidat. „Nu știm dacă de lafa cultățile respective au fost sau nuau fost candidați. Statistica spunecă nu a fost nici un student admis,dar nu și cîți au participat”, a com-pletat prof. univ. dr. Tudorel Toader.

La Facultatea de Drept de laUAIC au fost 340 de absolvenți aicursurilor de licență, din promoția2012-2013. n

La „Agronomie”, se acordă 13 burse pentrucare tinerii trebuie să lucreze 20 de ore pesăptămînă.

de Andrei MIHAI| [email protected]

Bursele pentru munca în campus a tinerilor de la trei universităţi ieșenesînt, în medie, de 400 de lei.

82 de studenți la Drept dinIași au susținut examenul de

intrare în avocatură

Cărţi împrumutate cu unclick

De la începutul lunii noiembrie, BibliotecaCentral Universitară „Mihai Eminescu” (BCU)din Iași a lansat un nou serviciu prin in ter -mediul căruia pot fi împrumutate cărți și ziaredirect de site-ul bibliotecii. „Noul serviciu a a -părut pentru a micșora timpii de așteptare șicozile. După o jumătate de oră de la comandă,cititorul o poate ridica în timp de 24 de ore”, adeclarat Camelia Boca de la Departamentul deMarketing al BCU.

Serviciul online poate fi folosit de oricine de -

ține un cont pe site-ul bibliotecii, însă trebuiecompletată și o fișă personală cu datele per -misului de bibliotecă. (P.A.)

Moldovenii din cinci colţuriale lumii vor fi premiaţi

Studenții basarabeni care învață într-o altățară vor putea participa la „Gala Studenților Ori -ginari din Republica Moldova”- Excelență Aca -de mică pentru Moldova, un concurs prin carevor fi premiați cinci studenți care învață în Sta -tele Unite ale Americii, Canada și Europa.

Pentru a participa, studenții trebuie să com-pleteze formularul de înscriere disponibil pewww.galastudentilor.md pînă la 1 decembrie,să redacteze o scrisoare de motivație, un CV șisă obțină o scrisoare de recomandare. „Ne-am do - ri ca pre miul pentru cel mai bun student din E -uropa Centrală și de Est să rămînă la Iași, pen - tru că a ici există peste 3300 de elevi și stu denți.Ti nerii trebuie să-și reamintească că ei sînt opreocupare constantă a Guvernului Repu bli ciiMoldova și că meritele lor sînt recunoscute”, adeclarat Ion Coșer, consul al Republicii Moldova.

Pe 4 ianuarie va avea loc la Chișinău „GalaStudenților Originari din Republica Moldova”,care se află la prima ediție. (M.O.)

Absolven]ii de Drept de la „Cuza”, în top 3 al avoca]ilor pe ]ar\de Cătălina DOBROVICEANU|[email protected]

Imaginați-vă că există un Ho lly -wood al animalelor. Gîndiți-vă laele ca la niște celebrități. Au unmanager? Unul cu acte în regulă.Cîștigă bani? Zerouri peste zero -uri. Fani? Cu sutele de mii. Le vezipeste tot și toată lumea vorbește des -pre ele. În ultima vreme, s-a cre atși un soi de cult al animalelor peInternet, iar adepții au ajuns să în -drăgească pisici, cîini sau papagalivorbitori pe care nu i-au văzut ni -cio dată în afara monitoarelor. Grum -py Cat (n.r. „grumpy”, în limbaengleză înseamnă țîfnos) este unadintre noile vedete patrupede carea ajuns cunoscută în toată lumea.

O cafea morocănoasă, vă rog

Dar cum de a devenit GrumpyCat un fenomen? Totul a începutde la o poză pe Internet. Prin sep -tem brie, în 2012, a apărut pe site-ulRe ddit o imagine cu o pisică îm -buf nată, trăsătură de la care și-apri mit și porecla. Utilizatorii nu aucrezut însă că fotografia este reală,așa că stăpîna patrupedului și fra -tele său au început să o filmeze șisă facă publice materialele. În 36 deore de la postare, numărul de vi -zualizări al primului videoclip peYouTube a trecut de un milion. Decînd a început să devină din ce înce mai cunoscută, Internetul a fostinvadat cu imagini ale pisicii pestecare au fost scrise mesaje inspiratede figura mereu nemulțumită. „M-

am distrat o dată, a fost îngrozitor”sau „NU” sînt unele dintre celemai răspîndite dintre mesaje. Deșipare țîfnoasă, de fapt stăpînii spundespre ea că este foarte dră găsto -asă. Nici n-ai crede că îi place să fiealintată și să toarcă.

N-a durat mult pînă ce Grum -py Cat a pus gheara pe Facebook,Twitter și Instagram. Și-a luat și unmanager, cunoscut pentru cola bo -ră rile sale cu alte feline faimoase,

care a văzut în ochii pisiciisimbo lul dolarului. Acume un brand înregistrat, iarGrumpy Cat a de ve nit oafacere. Cum altfel aiputea cumpăra de pesite-ul oficial un sor -timent de cafea, denu-mit „Grum puccino”?Pentru aproape 50$,

primești un pachet cu 12 sticle șiun tricou. La început au fost ma -gneți și căni cu fața pisicii, dar cutimpul a apărut și o carte, din carese presupune că învățăm trucuriprin care să devenim îm buf nați.„Grumpy Cat: A Grum py Book” afost pe lista celor mai bine vîndutecărți în New York timp de o lună șia fost tradusă în limba ger mană,rusă și japoneză.

Chiar dacă urmează să fie șiprotagonista unui film, deja pisicaa apărut în unele pro ducții ani-mate. Într-unul dintre acestea, di -fuzat la un post de te leviziuneamerican, Grumpy Cat s-a în tre cutcu primul rege al îmbufnării, Gar -field. „Crezi că ești singura pisicămorocănoasă? Am fost un nesu -

ferit dinainte să te naști.”Doar că vremea mo -ta nului portocaliu atrecut, iar acum co -

roa na îi e purtată deun nou patruped, deda ta aceasta unul ade -vă rat.

Pentru a promovaimaginea Grumpy Cat,managerului și stă pî -

nilor nu li s-au părut în -deajuns cele 1,2 milioane

de fani pe Facebook saucei aproape 120.000 de

followeri pe Twitter. Auadus-o la emisiuni televi za -

te, au plimbat-o pe la Dis -neyland și au făcut-o protag-

onista unei reclame la mîn -care de pisici. Fața morocă -

noa să, care este de fapt marcaGrum py Cat, a a pă rut și pe coper-ta revistei americane „DirectMarketing News” drept unul dintrebrand-urile care au a ca parat indus-tria mar keting-ului în ulti mul an.

Pisica a ajuns să prevestească șivremea, direct pe telefonul mo bil.Una dintre apli cațiile disponibilepe site-ul oficial, care în re gistreazăun milion și jumătate de vizitatoriu nici pe lună, este „weather kitty”prin care, pe lîngă informații legatede starea vremii, primești și o ima -gine cu o pisică. Pînă și crea torulaplicației pentru smart phone-uri arecunoscut că „pisicile do mină In -ternetul, așa că aceasta a fost o de -cizie logică”. Doar că, pentru a pri -mi starea vremii de la Grum py Cattrebuie să plătești 2 $, întrucît ver -siu nea este integrată într-o seriepre mium, spre de o se bire de cele -lal te opțiuni care sînt gratuite. To -tuși, nu ți s-a mai spus pînă acumcă în fiecare zi „sînt 100% șanse deeșec”.

Autograf cu ghearePrima apariție în public a pi -

sicii, după ce a ajuns cunoscută peInternet, a fost la Festivalul de Filmși Muzică SXSW din Texas, de anulacesta. Atunci, vizitatorii au aș tep -tat la coadă cu orele, pentru a ovedea și a face poze.

Unii dintre aceștia i-au întrebatpe stăpînii patrupedului dacă nu

cumva pi si ca a fost sedată, pentrucă era foar te liniștită. Atît deliniștită, încît aproape tot timpul adormit.

Într-una din zilele festivalului,Grumpy Cat a reușit să îi eclipsezepe alți invitați. Deși regizorul Da -nny Boyle, producătorul filmului„Slumdog millionaire” care a cîș -tigat premiul Oscar, se afla la cîțivametri de pisică, vizitatorii nici nu l-au observat, ci chiar au trecut pelîngă el pentru a se încrunta în po -ze, alături de pisica lor preferată. Ofe meie a spus că a venit din Aus -tra lia numai pentru a o vedea peGrumpy Cat.

Chiar și așa, proprietarii pisiciiau fost acuzați că își exploateazăanimalul de companie pentru a ob -ține bani. Deși aceștia nu au spusconcret ce profit obțin de pe urmaGrumpy Cat, au recunoscut că nuau devenit milionari și nici nu aucîștigat într-atît încît să renunțe lalocurile lor de muncă.

În schimb, Grumpy Cat nu aavut nimic de pierdut de pe urmafaimei sale. Anul acesta, a obținutmarele premiu la Internet Cat Vi -deo Festival, din Minnesota. Exact,există un festival al pisicilor cele-bre pe Internet, la care au partici-pat 13.000 de oameni. Unii dintreei s-au machiat astfel încît să se me -ne cu felinele lor preferate, iar alțiis-au costumat în unele. Te-ai în tre -ba c ine e, de fapt, stăpînul. Omulsau pisica? n

4 LUMEA PE JARNumărul 469 | 25 noiembrie - 1 decembrie 2013

de Cătălina DOBROVICEANU | [email protected]

Grumpy Cat este una dintre pisicilevedete care au ajuns cunoscute întoată lumea, datorită Internetului.

Știți că, în realitate, nu sînt deloc grumpy?

Nouă vieţi de celebritate? NU.

1,2 milioane

116.000fani pe Facebook

followeri pe Twitter

Majoritatea ar spune că o pisică e doar un animalde companie. Greșit. O pisică poate deveni într-o clipă un fenomen pe Internet, dacă știi să-i

faci pozele care trebuie și să le postezi pe site-ulpotrivit. Așa a făcut și Bryan Bundesen cu pisica suroriisale. Poate că dacă ar fi fost un animal obișnuit nu ar fiadunat atîţia fani, însă din cauza unei afecţiuni, pisicaeste mult mai mică decît una de rasa ei și are mereu ofaţă îmbufnată. Tardar Sauce, pentru că așa o cheamă,a ajuns din Ohio pe cănile, tricourile și în biblioteciledin toată lumea. Însă nimeni nu o strigă așa. Toţi îi zicpe numele de scenă: Grumpy Cat.

n Grumpy Cat s-a născut înaprilie 2012.n prima imaginecu pisica a apărutpe Reddit în sep-tembrie 2012.n în 24 de ore, aajuns pe primapagină a site-ului, cu aproape

25.000 de voturi.n în 36 de ore, primul

videoclip cuGrumpy Cat de

pe Youtube aavut peste un

million devizualizări.

n cartea costă aproximativ 10 $, untricou ajunge și la 25 $.n s-au vîndut peste 100.000 de tri-couri peste tot în lume.

Universitățile din România secon fruntă cu două probleme majo relegate de absolvenți. Una pri veș tein tegrarea acestora pe piața mun cii,iar a doua vizează lipsa datelor re -feritoare la ceea se întîmplă cu stu -denții după ce termină facultatea.

De aceea, în prezent, instituțiile deînvățămînt superior caută forme dea păstra o legătură cît mai strîn să cuabsolvenții lor. O inițiativă care săsprijine acest demers vine de la Mi -nis terul Educației Naționale (MEN)care a creat o platformă online dejo buri pentru absolvenți. Aceastafa ce parte dintr-un proiect POSDRUdezbătut încă din 2009, denumit„INSERT – Managemen tul corelăriisistemului de învăță mînt cu piațamuncii”.

Pe lîngă ajutorul dat studențilorîn a-și găsi un loc de muncă, pro -iec tul mai are în vedere și creareaunei baze de date care să func țio -ne ze precum o punte între învă ță -

mîn tul superior și piața muncii.Con cluziile vor ajuta Ministerul săde termine starea privind inserțiape piața muncii a absolvenților princolaborarea cu 50 de universitățipartenere din țară. „Eu cred că prinpro iectul acesta inserția pe piața

mun cii a devenit un efort de echi pă.Ministerul, universitatea și absol ven -tul împreună. Nu lăsăm studentulsingur în jungla pieții muncii undea dispărut specializarea pentru ca reel s-a format” a declarat Laura Ch ira,consilier pe afaceri europene la MEN.

De asemenea, pe termen lungMi nisterul plănuiește să lase plat -for ma în mîinile universităților,pen tru ca acestea să o poată folosica un instrument de urmărire a ab -sol venților sau ca modalitate princare poate verifica dacă ce se predăîn prezent în amfiteatre cores pun decu nevoile reale de pe piața muncii.„Metodologiile acestea sînt impor-tante pentru Minister. Rapoartele

de asemenea. În schimb, ce este im -por tant pentru studenți este caunul dintre dumneavoastră să măsu ne pe mine la Minister peste cî te -va luni și să-mi spună că s-a înscrispe platformă, a văzut niște joburi șia aplicat la unele dintre ele. Pentrumine asta e important. Dincolo,restul rezultatelor sînt ale Minis te -ru lui, pentru ca banii pe care i-amin vestit să se întoarcă la noi” adeclarat Laura Chira.

Universitatea, un furnizorde caractere

Totodată, dr. ing. GheorghePle șu, membru al Consiliului di -rec tor al Asociației Oamenilor deAfa ceri din Iași a pus în discuțiefaptul că și studenții trebuie să de -pu nă un efort atunci cînd își cautăceva de lucru. Acesta trebuie să-șido rească să „devină cel mai bun înmeseria lui. La ora actuală, bătaiape piața muncii se dă în țările undecosturile pentru angajare sînt totmai mici. Și atunci, noi trebuie sădăm ceea ce poate da mai bun po -po rul ăsta. Însă, în străinătate exis tăun sistem care pune în valoare in -di vidul mai bine decît în România.De asta la noi pînă cînd o să func -țio neze la nivel statal un astfel desistem, studenții trebuie să fie foar -te bine pregătiți”.

Ideea proiectului a venit dupăce coordonatorii au vizitat univer -si tăți din Austria, unde au cons ta -

tat că sistemul este unul mult maisim plu și bine pus la puct. Acolo,du pă ce fac mai multe stagii deprac tică, studenților le este ga ran tatun loc de muncă. Astfel, se for mea zăo relație directă între student, pro -fe sor și angajator. Cît despre situa -ția din România, prof. univ. dr. ing.Ne culai Seghedin, prorector res pon - sabil cu activitatea didactică la Uni -versitatea Tehnică „Gheorghe Asa -chi” din Iași (TUIAȘI) este de pă re re

că relația dintre absolvent și ins ti -tu ția la care a urmat cursurile esteproastă. „Problema se pune în felulurmător. Universitatea nu trebuieprivită ca un simplu furnizor deforță de muncă, ci ca un furnizorde competențe și atitudini. De oa -meni care sînt altfel decît toți ce i -lalți din punct de vedere caracterial”,a subliniat prof. univ. dr. ing Ne cu -lai Seghedin.

Un email cît un jobNu oricine poate avea acces la

platforma programului, singuriica re se pot înregistra cu un cont fii ndangajatorii care postează oferte delucru. Cît despre studenți, aceștiapot intra doar dacă și-au terminatstudiile anul acesta și au primit oinvitație prin e-mail. Restul trebuiesă aștepte tot un e-mail din parteauniversității de la care fac parte,prin care vor primi un cod de au -ten tificare.

În momentul înregistrării, pen-tru a putea aplica la oferta de jo buri

sau pentru a-și urca CV-ul pe site,studenții trebuie să completeze unchestionar cu aproximativ 30 de în -trebări despre parcursul profe sio -nal sau așteptările pe care aceștia leau de la noul loc de muncă. Prinur mare, ei vor fi încadrați într-un„profil” care nu va fi util doar an -ga jatorilor, ci și Ministerului careva putea ajunge la niște concluziimai precise. De asemenea, coor do -na toarea proiectului spune că in -formațiile înscrise pe platformăsînt confidențiale, nefiind vizibilenici chiar pentru Minister. Rapoar -te le pe care le primește acesta au uncaracter general, în care apar doardate și nu informații precum răs -pun suri din chestionar sau identi -ta tea studenților. Absolvenților dinanii trecuți le-a fost promis și loraccesul la platformă, dar aceștiatre buie să meargă pînă la secreta -ria tul facultății la care au învățat șisă-și lase adresa de e-mail pentru aprimi o invitație.

Săptămîna trecută s-a încheiatofi cial campania de promovare în -tre studenți, urmînd o alta pentruprincipalii angajatori din România.„O să mă întrebați probabil cu cediferă portalul ăsta de E-Jobs saualtele. Noi am vrut să trecem prinuni versitate și să acordăm un girabsolvenților ei. Ea să fie conștien -ti zată și să controleze cumva ce seîntîmplă pe piața muncii”, a con-chis Laura Chira.

A mai încercat în trecut Minis -te rul să insereze tinerii pe piața mun -cii, însă niciodată cu o abordare ca -re să implice atît studenții și uni -ver sitatea, cît și pe angajatori. To to -dată, avînd în vedere că platformaeste online, se așteaptă ca ideeapro iec tului să prindă la tineri, de -ve nind probabil un instrument in -dis pensabil pentru viața studen țeas -că. Totuși, deocamdată nimeni nu apomenit dacă există destule locuride muncă pentru măcar 10% dintreabsolvenți și nici ce se va întîmplacînd va apărea adevărata sumă așomerilor cu diplomă. n

Numărul 469 | 25 noiembrie - 1 decembrie 2013

Ministerul Educa]iei construie[te unpod între absolven]i [i angajatori

Săptămîna trecută afost prezentată la Iașio iniţiativă a

Ministerului Educaţiei de aintegra pe piaţa munciitinerii absolvenţi.Proiectul constă într-oplatformă online dejoburi, destinată exclusivabsolvenţilor, care implicădeopotrivă universităţile șiangajatorii și de pe urmacăreia toate părţileimplicate în proiect auceva de cîștigat. Dacăstudenţii își pot găsi unjob, Ministerul poaterealiza rapoarte despresituaţia învăţămîntului dinRomânia, universitateapoate verifica maiîndeaproape ce se cautăpe piaţa muncii și își poateîmbunătăţi ofertaeducaţională, în timpangajatorii pot face ocăutare mai segmentatăprintre candidaţi. „Universitatea nu trebuie prividă ca un simplu furnizor de forță de muncă.”

Platforma poate fi folosită ca un instrumentde urmărire a absolvenţilor sau ca modalitate prin care poate verifica dacă cese predă în prezent corespunde cu nevoilereale de pe piaţa muncii.

Săptămîna trecută s-a încheiat oficialcampania de promovare printrestudenţi, urmînd oalta pentru principalii angajatori.

de Iulian BÎRZOI | [email protected]

Viitoarea platformă de joburi va fi disponibilă doar absolvenţilor.

5HONORIS FĂRĂ CAUSA

Singurii care se pot înregistra la platformă sînt angajatorii care postează oferte de lucru.

6PASTILA DE DUPĂNumărul 469 | 25 noiembrie - 1 decembrie 2013

Îmblînzitor cu experienţă,caut turmă ascultătoare

Nu se știe sigur dacă am scăpat de spiritul de turmă, însă un altrăcnet începe să-și ţeasă existenţa în fibrele noastre. Nu-i onoutate că sîntem expeţi în politică, femei și fotbal, iar mai nou, ne

place ca pe cărţile noastre de vizită să scrie „șef”. Și nu contează unde.Șef de scară, la parcarea din spatele blocului, în raionul cu băuturi de lasupermarket, ori stăpîn peste hectarele de teren din Farmville, esenţial esă ai în subordine pe cineva care să-ţi asculte ordinele. Păcat însă cămajoritatea subestimează ce-ar trebui să facă cu adevărat un lider și,urmînd exemplul lor, alţii ajung să le ia locul. Doar că o fac și mai prost.

- Ce vrei să te faci cînd ai să fii mare?- Șef.Mircea e un băiat inteligent. Așa i s-a spus de mic și de-a lungul ani -

lor i s-a tot repetat pînă a băgat bine la cap. Mircea o să ajungă un omim portant, cu o carieră de invidiat și cu mulți bani..

Acum își caută de lucru. De dimineață tot scrie în CV-ul ăla, de parcăar avea 50 de ani vechime. Să nu cumva să uite vreo calitate, vreun jobpe care l-a avut sau să greșească vreo literă la cît de bine vorbește ellimbi străine. A trecut toate diplomele pe care le-a primit la școală, ca săa rate că de mic a fost studios. La facultate nu a mai avut timp de premii,a colo a învățat lucruri care să-l ajute în viață. Cum să se descurce cu in -vi dioșii, cum să conducă o echipă și cum să își pregătească un discurs înpu blic. E foarte bun la asta. N-are trac, pare sigur pe el, de parcă ar fi fostfă cut să fie plăcut de oameni. Ar putea trece și asta în CV, poate l-ar a ju -ta. Deja a scris că e sociabil, își face prieteni ușor, se descurcă în condițiide stres și e un bun coordonator de echipe.

La experiență are dubii. Pentru ce vrea el să se angajeze, nu prea a e -xer sat. Poate totuși nu o să se observe prea tare la interviu, o să încercesă pară sigur pe el, se pricepe la asta. Cînd va fi întrebat de ce crede căeste potrivit pentru post, o să zică răspicat: „m-am născut pentru asta!”.Nu degeaba a crescut cu vorba asta în minte, de a ajuns să o spună cape-un crez.

Cu atîtea pe cap, nici nu și-a dat seama cînd a ajuns la firma undevrea să se angajeze. Intră în birou încrezător, își știe discursul, nu areemoții.

- Ce post credeți că vi se potrivește?- Cel de șef! n

Un vechi proverb asiatic spu -nea că o navă nu poate avea maimulți căpitani. Din păcate, la cî te -va mii de kilometri depărtare ni -mă nui nu-i prea pare să-i pese dece cred aceștia. De mici creștem cumentalitatea că trebuie să ajungemfoarte sus, în cel mai scurt timppo sibil. Ne îmbarcăm într-o ra che -tă pe care scrie „șef”, aruncăm pa -ra șutele afară pentru un plus deavînt și sîntem mai unidirecționalidecît un glonț de argint.

Pe drum scoatem cuțitele și to -poarele afară și ne războim să oluăm înaintea celorlalți lăsînd fair-play-ul în seama sportului. Cecon tează cîteva vînătăi și zgî rie -turi atunci cînd reușești să ajungi

la „căldurică”, pe scaunul di rec to -ru lui, așa cum mama ne punea i -ma ginar încă din fașă. Trist e că lanoi, deseori atunci cînd o astfel depersoană ajunge în cele din urmăla conducere, uită faptul că că pi ta -nul este ultimul ce trebuie să pă ră -sească vasul și nu să-l vîndă pi ra -ților pentru o valiză plină cu bani.

Asta probabil pentru că demul te ori, din exterior imagineaeste una deformată. Ce trebuie șe -ful să facă e să țipe de colo-colo, săsemneze niște hîrțoage, să iasă laun pahar cu partenerii de afaceri șigata, are cardul plin cu bani. Saumai e cealălalt clișeu, că în preaj-ma unei probleme mai dificile, li -de rul trebuie să-și echipeze ar mu -

ra aurie și să rezolve totul cu osimplă bătaie din palme. Ah, iardacă salariul meu scade, e din ca -uză că directorul are nevoie deniș te bani în plus să-și cumpere unFerrari, și nu din cauza producției.Totuși, adevărat tragic este atuncicînd ultima afirmație nu mai echiar o glumă.

Eu încă aștept ziua în care vomlăsa imaginea de ansamblu de o -par te și vom realiza că fiecare bu -cățică din puzzle e importantă, a -se meni unei vene din corpul u -man. Desigur, e normal și să îți do -rești să ajungi undeva și să-ți placăce faci, nu să dai la mătură toatăvia ța și să fii mulțumit. Dar totuși,un regat cu mai mulți regi se des -tra mă singur, din interior. n

Ce conteazăcîteva vînătăi șizîrieturi atuncicînd reușești să

ajungi la„căldurică”, pe

scaunuldirectorului, așa

cum mama nevedea încă dinfașă. Trist e că

la noi se uită căcăpitanul e

ultimul caretrebuie să

părăsească nava

Cu lecţia-nvăţatăde Cătălina DOBROVICEANU| [email protected]

Este o vorbă că un geniu senaște o dată la o alienere planetarăa tuturor corpurilor cerești din sis -te mul nostru solar, iar raza ce co -boară printre nori peste mamaviitorului talent muzical, artistic,teh nologic sau bucătăresc o evi -denția învelind-o într-o străluciredi vină.

Da, este foarte stupidă aceastădescriere, însă la fel de bine s-arpu tea concepe un geniu. Sau unșef, ori următorul model literarsau filozofic. Cînd îi vezi cum în -vîrt, înnoadă și deznoadă do me ni -ile în care se simt ca acasă, parcănu-ți vine să crezi că un astfel deom nu s-a născut cu o stea ocro ti -toa re deasupra capului, și pătuțulîn care a fost pus era acoperit cupraf magic. Dar astea sînt pînă la

ur mă doar basme prin care îi ex -plici mai ușor plodului de ce Iondin banca de alături are note maimari, sau este mai popular decîtel. E greu să-i explici că de faptpoa te studiază mai mult, sau pă -rinții lui sînt mai aspri și-l țin toatăziua cu fața în cărți. Ori faptul căpur și simplu știe cum să abordezeoa menii, ce să le spună pentru a-iatrage în cercul său.

Nu ai cum să te naști astfel,poa te sînt tendințe sau mici semnedar nimic mai mult decît atît, oricefel de geniu sau șef se formează,este modelat de viața sa. Așadarde geaba poate că simțim o oa re ca -re ură și gelozie pentru acești oa -me ni, dar totul devine mai simpluși clar cînd ajungi să-i înțelegi.Poa te vedem și alte straturi decîtcele de la suprafață, și poate că n-o să mai avem nevoie nici de o che -la rii rozalii prin care percemaiurea lumea înconjurătoare. Mă -car atît. n

Orbit cu pulbere de stelede Paul ANDRICI|[email protected]

Mama bo[ilor e mereu gravid\de Iulian BÎRZOI | [email protected]

Îţi place. Îţi place mult de tot să o domini şi să ofaci pe şeful cu ea. Îţi dă un sentiment liniştitor, să ştiică tu eşti ăla care e capabil să ţină frîiele în mînă. Maieşti şi bun al naibii şi ştii asta. Ştii să o atingi, să o fră -mînţi şi să o întorci pe toate părţile în cel mai nă u ci -tor mod posibil. Profiţi mult de faptul că te ştii bun şinu o laşi niciodată să uite asta. Ăsta eşti tu. Simplu,dar nemaipomenit de eficient.

Îi place. Altfel nu s-ar trezi aşa obosită şi boţită înfiecare dimineaţă. Nu ar arăta atît de epuizată şistoar să de toată energia, aşa trîntită pe o parte lamar ginea patului cum stă. Doar cînd o vezi, în go li -ciunea şi simplitatea ei, ţi se trezesc amintirile dinnop ţile trecute, cînd în momentele de luciditate îţiveneai în fire şi încercai să îţi dai seama unde te afli,ud leoarcă de îţi puteai stoarce tricoul de pe tine fără

nici un fel de probleme. Şi doar pe ea o vrei să teîncălzească atunci cînd te cuprinde cîte un tremurici.Doar cu ea vrei să te pierzi între cearşafuri şi să numai ştii de tine.

Că veni vorba de ele. De cearşafuri. Ele vă suntsin gurii martori. Părtaşe şi vinovate în aceeaşi mă su -ră. Măcar de ar avea gură să strige. Că voi vă con su -maţi povestea pe tăcute şi pe nesimţite, într-un e go -ism greu de înţeles.

O domini clar. Sau cel puţin aşa crezi. Că ţi-e su -pusă. Că eşti stăpînul ei. Că o ai la piciorele tale şi căfaci ce vrei din ea. Spune-i cum vrei. Eşti liber să vi -sezi la asta. Oricum ea e numai a ta, devreme ce te la -să să o joci cum vrei şi nu ţi se împotriveşte niciodată.Recunoaşte însă. E doar un joc de suprafaţă cu carete păcăleşti singur. Ea te domină de cele mai multeori. Căci în definitiv, ce alt rol mai bun poate avea obiată plapumă, dacă nu să te învăluiască pe toatepărţile. n

Așii dintre așternuturide Ana SIPOȘ | [email protected]

„Îi vezi cum în vîrt,înnoadă și deznoadă.

71001 DE MĂȘTI

Noaptea în care se nasc studen]iileLa balul bobocilor, toată lumea are 20 de ani.

De la balcon, acțiunea se vede mai bine.

Chiar dacă amîmbătrînit, amvrut să ne mai

reamintim o datăcum e să te pierzi peholurile universităţiicăutînd sălile decurs. Însă cum timpnu prea avem, ne-am luat hainele celebune și am dat fugaprintre bobociîncercînd să-iconvingem că înseara următoareoricum nimeni nu-șiva mai aminti cine aieșit miss.

Nu a fost nimeni din ‘60?Hai, vreun ‘80, ‘90? Cum, toți din2013? Se pare că la balul bo bo ci -lor de la Facultatea de Psihologieam fost neascultători, pentru cănu prea am respectat dresscode-ulde pe invitație. Două-trei fete auvenit îmbrăcate în rochii cubuline, la care au asortat mănușipînă la coate, însă s-au pierdut înmulțimea de tineri care au um -plut Oxford Pub miercuri seară.

Cel puțin, concurenții la ti -tlul de miss și mister boboc i-aua dus pe scenă pe James Bond șipe Don Corleone și ne-au arătatce înseamnă o coregrafie discosau cum se dansează rock ’n roll.Ba chiar am aflat și de ce în Si ci -lia nu sînt martori ai lui Iehova,

direct de la Nașul: „pentru căno uă nu ne plac martorii”.

Star wars arăbescCînd din microfon au în ce -

put să se audă numele juraților,ur mate de cîte un „iuhuu”, ne-am adunat ca furnicile din toatecol țurile pub-ului să-i vedem pebo boci. Am aflat că o concurentăare 1,60 m și îi plac copiii sau căo altă „psihoboboacă”este în zo -di a fecioarei iar partenerul ei eun „berbecuț”. Unul singur afost Luke Skywalker. De ce?

„Sînt Lucian, dar mi se spuneLuke pentru că forța e cu mine.”Nu prea a convins publicul, căcidin spre un grup de fete răsunauîn trebări fără răspuns. „Dar cinee Luke ăsta?”

După ce am cunoscut pri me -le trei echipe, printre spectatoriau început pariurile. „Îți zic eu,ori prima, ori a treia o să cîștige”.Un băiat însă, teleportat parcădin vremea revoluției industria -le, cum i-a zis un prieten, a fostmult mai darnic. A prevăzut elcă toți concurenții vor fi cîș ti gă -to ri. Alții n-au fost deloc im pre -sio nați de participanți, de parcăei ar fi fost jurații. La dansul ară -besc al uneia dintre concurente,publicul s-a împărțit în două ta -

be re: băieții i-ar fi dat pe loc co -roa na de miss, doar că fetele nicin-au vrut să audă de asta. Înschimb, la trucul de cărți al unuibo boc, aplauzele au fost egale.

Probele de talente au fost detot felul. De la duete cu cea maibu nă prietenă, pînă la parodiimu zicale. Una dintre echipe ne-acam păcălit, făcîndu-ne să cre -dem că nu prea s-a pregătit cumtre buie. Au început cu o scenetă,din care publicul a prins doar cî -te va replici. Cînd spectatorii îșifă ceau loc să plece spre meselelor, s-a auzit deodată din di fu -

zoa re vocea cîntăreței Andra.Doar că Andra nu era nicăieri.Psi hoboboaca și partenerul ei aucîntat versiunea lor a uneia din-tre melodiile interpretei, de aufă cut furnicarul din fața lor să sezbîn țuie. O fată din public, carenu a fost convinsă de nici o e chi -pă, ar fi bătut cu pumnul înmasă, dacă ar fi avut una lîngăea. „Cu o voce ca asta și mă plic -ti sești cu o scenetă din care n-ampriceput nimic?”

Pînă la urmă, cu toții au cîș ti -gat. Însă cine a pariat pe dansuldin buric și pe magicianul căr ți -lor de joc a putut să spună la fi -nal „v-am zis eu”. n

Don Corleone la psihologde Cătălina DOBROVICEANU |[email protected]

Din spatele scenei țîșnesc în fațajuraților cinci băieți îmbrăcați la patruace, care încearcă să imite mișcările u -nor bărbați sexy pe melodia OliverTwist a celor de la D’Banj. Fetele care îiprivesc de la balconul clubului Skye ți -pă entuziasmate și aproape fluieră a -tunci cînd mîinile și picioarele lor se a -gi tă tot mai îndrăzneț. Sub luminileco lorate care se mișcă amețitor în toatedi recțiile, crinolinele fetelor care aparpe scenă pe melodia Single Ladies seun duiesc și atrag atenția partenerilorca re le prind de mijloc. Balul Facultățiide Educație Fizică și Sport este prezen-tat ca o desprindere dintr-un basm cuprinți și prințese și nu dintr-o povestecu atleți și sportivi. Te simți însă ca la opri mă întîlnire, în care fiecare dintrepar teneri încearcă să îl impresionezepe celălalt cu ceea ce știe să facă.

Proba de aptitudini trezește înmin tea fetelor ideea de competiție, tre -cînd dincolo de clasicul cîntat sau dan -sat. Îmbrăcată în kimono de culoare al -bas tră, una dintre concurente aratăpar tenerului ei că artele marțiale pot ficonsiderate mișcări elegante. Estecom pletată de o rivală de a sa caredan sează din buric în stil oriental, a -run cînd ocheade partenerului său dinspatele cortinei. Răspunsul acestuiaes te un moment de scrimă artistică,de ghizat în muschetar sau un numărde jonglerii cu o minge aruncată dinpu blic. Pentru că etapa de cucerire

pre supune cunoașterea cît mai a pro -fun dată a celui de lîngă tine, pe o mă -su ță care este împinsă discret de doibă ieți sînt așezați cinci pantofi diferiți,ai concurentelor. Iar partenerii lor tre -bu ie să ghicească care dintre cele în tin -se acolo îi aparține partenerei. „Cinenu ghicește are două...întrebări, ce cre -deați?” spune amuzat prezentatorulaș teptînd o aprobare care să-i dea cu -raj din partea fetelor.

În schimb, ele chicotesc ana li zînd u-șidin ochi pantoful și sperînd să se tran s - for me măcar pentru cîteva clipe în Ce -nușărese. Și pentru că doar unul din treei reușește să își închipuie în ca repantof ar încăpea piciorul par te ne rei,ceilalți rămîn în dreapta pre zen ta to -rului care îi chinuie cu întrebări ce letran sformă culoarea obrazului în tran -da firiu. „De ce pîinea este la genul fe -mi nin, iar cozonacul la masculin?”, în -trea bă prezentatorul, însă este acoperit de publicul care rîde cu mîinileatîrnate peste balustradă. „Cozonaculare rahat, de asta”, răspunde unul din -tre concurenți, fiind completat de chi -co tele complice ale fetelor din public șide șuierăturile băieților care strigă„pentru că are ouă mă, ouă.” Probacunoașterii ne-a convins că băieții nu-și cunosc partenerele îndeajuns și cătot prin mînuirea armelor albe precumspada și sabia reușești să o cucerești.Asta dacă și ea îți răspunde cu un dansdin buric. n

În Club Skye tinerii privesc scena de sus, ca la un co lo -sseum. Așteaptă ca din clipă în clipă cei doisprezece pre -tendenți la titlul de miss și mister boboc de la Facultatea deAutomatică și Calculatoare, gladiatorii din această seară, săînceapă lupta.

Dar înainte de a-și ciocni armele con cu renții ies pe scenamicuță pentru o sesiune de dansuri. Mu zi ca latino, vocea lui50 Cent, ritmuri de vals sau muzica po pu lară le mai fac pecele șase cupluri să se ciocnească din cînd în cînd, pentru a-și face loc lîngă masa juriului, ori pen tru că tocurile fetelorsînt prea lungi.

Tatonările iau însă sfîrșit, iar după o pauză în care am a -vut timp să trecem pe la bar și să ne umplem paharele, prima

con curentă urcă pe scenă. Daniela, o fată brunetă, micuță șitimidă ca un copil, însă îmbrăcată cu o rochie roșie, mulatăși cu un șlițul pînă aproape de șolduri, face o reverență tre -mu rată în fața juriului.

Emoțiile îi dispar însă de îndată ce mu zica începe să suneîn boxe, iar din copil, Daniela se tran sfor mă în femeie, jocuriale seducției fiind prezentate pe rit mu ri de tango și în pașide dans.

Echipa a patra este cea care rupe seria de dansatori, Oanaîncercînd să arate juriului că știe să cînte, iar partenerul săucă poate face un portret din vopsea și sclipici în doar cîtevami nute. Numărul nu prea le-a ieșit însă, vocea concurenteitre murînd de trac, iar pictura care se voia un chip de om se -mă na mai mult cu un cartof.

Publicul începe parcă să nu mai aibă răbdare, iar toate te -le foanele „deștepte” încep să se conecteze la rețelele de so -cia lizare. Cu toate astea nu renunță la locurile lor de la bal -con, iar cu colțul ochilor încă îi cercetează pe gladiatori.

Radu a vrut să arate și el că are voce și în mare parte a re -u șit să arate asta cu piesa lui Tom Jones, Sex Bound. Ba a iz -bu tit să facă și cîteva fete de lîngă scenă să roșeascăzîmbindu-le galeș și făcîndu-le din ochi. Cu toate astea totdansul a fost cel preferat de concurenți, partenera lui Raduarătînd că se poate mișca ca și cum nu ar avea oase, iar co -loa na ver te bra lă i-ar fi din cauciuc.

Romantismul este adus din nou pe scenă de Simona, o fa -tă înaltă pînă și în papucii de balet cu care este încălțată. Hai -ne le albe și largi peste care îi cad buclele blonde o fac să parăun miraj, o fantasmă, un vis al unui poet, iar muzica și dan -sul par rupte din aceleași cadre ca hainele concurentei. Pu -bli cul a așteptat cu nerăbdare însă dansul lui Șerban, par te -ne rul ei, care ne-a arătat că știe să facă street dance, iar miș -că rile roboților nu sînt un secret pentru el.

Însă cei prezenți do reau mai curînd finalul, căci după cejuriul a deliberat, s-au îngrămădit cu toții la bar, să-și umplepaharele cu li chi dul ce aduce „fericire”. n

Cenu[\reasa sportiv\de Mădălina OLARIU |[email protected]

de Andrei MIHAI | [email protected]

Cînd spectatorii își fă ceau loc să plecespre mesele lor, s-a auzit deodată din di -fu zoa re vocea cîntăreţei Andra. Doar căAndra nu era nicăieri.

La dansurile arăbești feteles-au descurcat cel mai bine.

Pantofii tot pierduți au rămas.

Un papion cu sclipici


8 MICROFONUL DE SERVICIUNumărul 469 | 25 noiembrie - 1 decembrie 2013

6% este realizabil atîta timp cît exist\voin]\ politic\ [i societatea se mobilizeaz\

Interviu cu Mihai Dragoș, președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România

Săptămîna trecută, studenții au ieșit înstradă pentru a protesta față de lipsuriledin învățămîntul superior, însănumărul lor a fost unul foarte mic. Dece la o astfel de mișcare nu reușesc să semobilizeze măcar jumătate din ei avîndîn vedere că interesul este pînă la urmăunul comun?

În societate există o apatie față dezona civică și oamenii nu mai par ti -cipă la acțiuni de stradă pentru că nuau foarte multă încredere că lu crurilese vor schimba. Este foarte multădezamăgire din cauza clasei po liticedin ultimii ani, care a luat foartemulte decizii nocive pentru Ro mâniași inclusiv interesele sis te mu lui deeducație au fost călcate în picioare.Atunci, evident că multe per soane nus-au ambiționat pentru a lupta.

Mai este și problema că, din pă ca -te, nu toți reprezentanții stu den țilorau înțeles să se alăture unei lup te carea fost pînă la urmă a tuturor pen tru ofinanțare mai bună a edu cației.

Ca lider al unei organizații stu dențeștinaționale, cît de mult crezi că s-auschimbat în ultimii ani ligile stu dențeștiîn ceea ce privește aceas tă latură civică?

Ele s-au schimbat foarte mult, dardepinde de la organizație la or -ganizație înspre care latură. De e xem -plu, Alianța Națională aOrga ni zațiilor Studențești din Româ-nia a pro movat mereu și latura de

civil, de luptă pentru drepturile și in-teresele noastre, într-un mod mai di-rect, prin folosirea mecanismelor depresiune. Însă, se resimte faptul că ascăzut această latură civică în mediulstu den țesc.

De exemplu, protestul din 13 no -iembrie a fost cel mai mare de acestfel din ultimii ani. A fost un efort ca -re a dat rezultate și a arătat că stu den -ții sînt încă o forță.

Deci crezi că manifestările din 13noiembrie au influențat deciziile Minis-terului Educației. Dar în ce măsură?

Acțiunile studenților au in flu en -țat cu siguranță deciziile minis te ru -lui. De altfel, dacă înainte șiMi nis te rul Educației și cel de Finanțespu seseră că ar putea să acorde ocreș te re de cel mult 5% a sub vențiilorpen tru cămine-cantină, a doua zidupă pro teste s-a hotărît o creștere cu10%.

În învățămîntul superior aveamniște situații extrem de complicate.De exemplu, multe universități erauîn pragul falimentului, nu își puteauplăti salariile pe acest an. Sînt lucruricare s-au întîmplat și datorită pre siu -nii, pentru că la Ministerul de Fi nan -țe se pare că este mai greu decomunicat altfel. În continuare, noinu sîn tem mulțumiți de cum aratăbugetul pentru Educație, chiar dacăs-a în re gis trat o creștere cu 9,5 % fațăde a nul trecut. Sînt rezultate pe care

nu le putem neglija și care, în mod si -gur, fără o presiune nu ar fi arătat lafel.

Ar fi bine la un moment datsă existe o singură voceunitară a studenților

Odată cu stabilirea bugetului pentruEducație pe 2014, subvențiile pentrucămine și cantine vor crește cu 10 %.De asemenea, salariile profesorilordebutanți vor crește și ele cu 10 % deanul viitor. Încep lucrurile să se în-drepte?

Deocamdată este cam devreme săspun dacă încep sau nu să se în-drepte, pentru că noi nu am văzut unplan multianual. În situația în care nuse va ajunge la o mărire a bugetuluipentru Educație pînă la 6% din PIB înacest an, trebuie să ve dem un plan decreștere, pe care mo mentan nu l-amvăzut.

Mai este și problema că ministruldelegat pentru învățămînt superior,cercetare științifică și dezvoltaretehnologică, Mihnea Costoiu, și-aasumat că va propune și o creștere afondului de burse cu 10%. Însă îndezbaterile din Parlament, ministrulEducației Naționale, Remus Prico pie,pentru că el a fost prezent acolo, nu asusținut această creștere și a spus că

se vor căuta soluții în interiorul buge-tului ministerului. A fost un pasînapoi față de stadiul ne go cierilor depînă în acel moment. În fine, sîntmulte lucruri nerezolvate. Într-adevăr, este o creștere pe care nu oputem ignora, dar care este de pa rtede nevoile actuale.

Dar luînd în considerare stadiul de dez-voltare a țării, comparativ cu alte stateeuropene, consideri că această creșterede pînă la 6% din PIB este realizabilă întotalitate?

Cred că este realizabilă. Era di fi -cil de pus în practică în 2014 fără opolitică financiară asociată, adică fărăsă existe un plan clar unde se in-vestesc banii, pe care ar fi trebuit să îlfacă Guvernul. Dar 6% este rea li zabilatîta timp cît există voință politică șiatîta timp cît societatea semobilizează pentru a lupta pentruasta. Aici nu e vorba doar de ce îșidoresc studenții sau profesorii, ci deo societate care trebuie să înțeleagălegitimitatea investiției în educație șicercetare. Sînt analize care arată căinvestiția în educație produce bene -ficii economice imense, pe termenlung.

S-a vorbit la un moment dat despreunificarea celor trei federații studențești(ANOSR, UNSR și USR) în unasingură. Ar ajuta această variantă lagăsirea unui punct comun în

reprezentarea studenților?O mișcare studențească unită ar fi

mult mai puternică. Problema șicondiția este ca toate organizațiile săfie critice, să spună lucrurilor penume și să lupte pentru studenți. Tre -buie să vedem că acest lucru se în -tîmplă și că acea voce unită va fiputernică în interesul studenților.Fie care poate avea obiectivele, acțiu -ni le și propriul stil de lucru. Ar fi binela un moment dat să existe o sin gurăvoce unitară.

Organizațiile studențeștitrebuie să se asigure căinstituțiile funcționează îninteresul comunitățiloracademice

Care este portretul studentului deastăzi?

Ce s-a constatat în urma studiiloreste că foarte mulți nu ajung la facul-tate într-un mod care să reflecte cuadevărat nevoile și abilitățile lor. Ma-joritatea se duc acolo unde le spunpărinții, acolo unde se duc și colegii,fără să fie conștienți că asta are un im-pact decisiv asupra vieții lor. Ulterior,în facultăți, mulți sînt dezamăgițipentru că nu au reușit să găseascăacolo un mediu în care să se dezvolteașa cum își imaginau.

Această lipsă de orientare esteuna din problemele care face castudenții să nu se implice civic. Înmomentul în care nu ai făcut o ale ge -re din pasiune și cu gîndul la ce se vaîntîmpla în continuare în viață, e greusă obții beneficii a căror re le vanță nuai cum să o vezi. A tunci, e ta pafacultății poate să de vină doar oetapă intermediară, nu foar te bineînțeleasă și de care stu denții nu potprofita așa cum ar trebui.

De unde ar trebui să vină schimbarea?Atîta timp cît Guvernul nu își

asumă responsabilitatea pentru sis te -mul de educație și, cel puțin, în ac te -le normative asta se întîmplă, trebuiesă fie făcute politici publice ca re săasigure o alegere corectă și un par-curs optim al studiilor. Ce se întîmplăeste că aceste politici au nevoie desusținere financiară și aici este șiproblema bugetului pentru educație.Dacă nu investim, nu o să putem săasigurăm nici consiliere, nici o infor-mare corectă a elevilor asu pra a ceeace vor să facă.

Atîta timp cît învățămîntul estefinanțat la limita supraviețuirii, estefoarte greu să obținem mai mult decîtfacem deja. Și asta trebuie săînțeleagă și societatea, dar și de ci den -ții, clasa politică. Dacă vrem un viitormai bun, atunci ar trebui să vedemcare sînt problemele și să și investimfinanciar pentru rezolvarea lor.

Pe lîngă problemele deja enumerate, unalt minus identificat de studenți estelipsa unei transparențe în universități.Cît de răspîndită este aceasta problemăîn România, azi?

Este o problemă reală, care aremai multe laturi. Din păcate, faptul că

multe cursuri sînt învechite, face castudenții să nu mai fie atît de prezențila ceea ce se întîmplă îm mediul aca-demic, adică să nu se mai simtă caîntr-o comunitate academică, ci să ovadă mai degrabă ca pe o da to rie.Asta și pentru că există și pro b lemede calitate și atunci, evident că și in-teresul studentului de rînd pentrutransparență scade, iar cei ca re seluptă pentru a avea informații sîntvăzuți ca niște excepții ale sis te mului,și nu ca oameni care își asu mă drep-tul de membru al unei co munitățiacademice.

Care sînt alte laturi ale transparenței înmediul universitar?

Sînt multe organizații studențeștiși reprezentanți ai studenților pre o -cu pați de activități care nu vizeazăbunul mers al instituțiilor de în vă ță -mînt superior. Rolul organizațiilorstudențești este și acesta, să se asi g u -re că instituțiile funcționează în in -teresul comunităților academice. Deasta am și promovat Statutul Stu den -tului.

Altă problemă de transparențăeste modul în care se comunică de ci -ziile dinspre conducerea unei u ni ver -sități înspre studenți. De asemenea,taxele, contractele de studii nu se potschimba în timpul anului. Sînt șimulți reprezentanți ai studențilorcare au probleme de transparență. Deexemplu, nu își publică con tac te le,unii sînt mai greu de găsit decît rec-torii, unii se simt reprezentanții rec -torilor în rîndul colegilor și îșiadmonestează colegii.

Cum ar arăta un sistem de învățămîntmai bun, în viziunea ta?

Un sistem de învățămînt mai bunar trebui să fie capabil să răspundănevoilor fiecăruia dintre parti ci pan țiila educație. Respectiv, să se a si gurecă cineva poate să meargă pe untraseu educațional și de carieră careeste în acord cu interesele și ne voilesale și că beneficiază de cur su ri, delaboratoare, de dotări și o por tu ni tățide practică relevante pentru a cestparcurs. Și că este sus ți nut în aconștientiza acele nevoi și in terese șia merge în respectiva direcție. n

Fie că a fost prin acțiunile studenților sau nu,ministerul a luat cîteva decizii de a supli-menta bugetul educației pe anul acesta. Însă

cele 9,5% procente cu cît a crescut sînt departe de6% din Produsul Intern Brut cît au cerut tinerii înstradă. Dacă este fezabil sau nu, asta încă nu potspune nici ei sigur. Cer sprijinul societății și înacelași timp discuții civilizate. Afirmă că ligile s-auunit în viziuni deși acestea încă au filosofiidiferite. Mișcările studențești din ultima perioadănu se compară, într-adevăr, cu cele care scot sutede mii de tineri în alte țări europene. Însă, spredeosebire de alți ani, ceva a început să se miște.Studenții au strîns rîndurile și au ajuns cu toții la osingură concluzie: viitorul va arăta la fel dacă cevanu se schimbă și schimbarea aceea trebuie să vinăde la ei.

„Protestul din 13 no iembrie a fost cel mai mare de acest fel din ultimii ani.”

„Acțiunile studenților au in flu en țat cu siguranță deciziile minis te ru lui.”

Foarte mulți studenți nu ajung la facultateîntr-un mod care să reflecte cu adevăratnevoile și abilitățile lor.

Cătălina DOBROVICEANU | [email protected]


Noi n-am sprijinit aceste pr o tes te,doar Alianța Națională a Orga ni za -țiilor Studențești din România(ANOSR) s-a ocupat și poate acestaar fi răspunsul pentru care nu s-aumobilizat. În București știu că au fostcam 200 de studenți. Oricum, este oproblemă generală cauzată de faptulcă rezultatele nu sînt mulțumitoare.De exemplu, noi ca federație avemmul te cerințe, am protestat și acumdoi ani, iar lipsa rezultatelor de lasfîr șitul protestelor nu i-a im pul sio -nat atît de mult în acțiunile urmă toa -re pe studenți.

Cît crezi că influențează aceste acțiuniale studenților (mobilizările acestora dinultima vreme, proteste, greve japoneze)deciziile celor din structurile de conduc-ere ale statului?

Din octombrie și pînă în prezentnoi am încercat să avem discuții cîtmai oficiale cu aceștia, pentru că noifo losim protestele ca ultimă soluție.De exemplu, subvențiile pentru că mi -ne au crescut într-adevăr și asta sedatorează discuțiilor pe care le-amavut cu domnul ministru, am maiavut discuții și cu Guvernul legate definanțarea educației. Acum avem dis -cuții privind creșterea cuan tu mu luiburselor măcar pentru semestrul aldoilea, pentru că în semestrul I cuan -tumul nu a crescut. Noi credem încontinuare că prin purtarea unor dis -cuții civilizate vom ajunge la unrăspuns pozitiv.

Există nemulțumiri pe toateplanurile, nu ne putemminți că sînt probleme doarîn planul învățămîntului

Studenții au spus ca politicienii s-auobișnuit cu lipsa de reacție din parteasocietății. Societatea s-a trezit. Ce agăsit cînd a deschis ochii?

Dacă urmărim situația actuală,vedem că este plin de proteste pestetot, sînt nemulțumiri pe toate pla nu -rile, și pe planul sănătății și pe cel alînvățămîntului. Este greu să spui căeste o problemă doar într-o singurădirecție, nu ne putem minți. Însăfiecare trebuie să lupte pentru ceea cecrede, în momentul în care noi deci-dem că trebuie să protestăm să nu ofacem din obligație. Dacă alții do rescsă ni se alăture, îi vom primi cu ceamai mare bucurie, dar să creadă într-adevăr în ceea ce fac, să nu fieinfluențați de protestele din trecut.

S-a vorbit la un moment dat des preunificarea celor trei federațiilor stu -dențești (ANOSR, UNSR și USR) înuna singură. Ar ajuta această variantăla găsirea unui punct co mun înreprezentarea studenților?

Din păcate nu cred că este o va -rian tă bună, avem viziuni și mo da li -

tăți de abordare diferite și e greu săajungi într-un moment din asta la unnumitor comun. Nu cred că ăsta estescopul nostru, este bine să existe treivoci care împreună să poată expuneun punct de vedere în fața ministeru-lui. Fiecare are identitatea sa proprie.

Însă Ministrul delegat pentruînvățămînt superior, cercetareștiințifică și dezvoltare tehnologică, Mi-hnea Costoiu spunea că ar exista uneledivergențe privind unele solicitări. Nus-ar ajunge la un numitor comun dacăar fi o singură federație?

Nu cred că asta ar fi o problemă,fie care își dorește ca studenții să be -ne ficieze de ceea ce merită. Noi re -pre zentăm vocea lor și atunci cîndexistă probleme este normal ca noi săne sesizăm, să ne expunem punc tulde vedere în fața instituțiilor, în fa țauniversităților sau a minis te ru lui. Șiaici nu mă refer ca forma de protest,ci ca formă de comunicare.

Studentul de astăzi estenemotivat din cauza faptu-lui că nu are asigurat un locde muncă

Ca lider al unei organizații studențeștinaționale, cît de mult crezi ca s-auschimbat în ultimii ani ligile studențeștiîn ceea ce privește latura civică?

De-a lungul timpului este nor malca ligile să se alinieze contex tu lui încare se află. Depinde foarte mult și derelația lor cu univer sita tea, de relațialor cu instituțiile locale. Din 2007 noimilităm pentru drepturile noastre și

a existat o uni tate în ceea ce priveștepărerea noastră referitor la drepturi.Dacă ne ra portăm la diferite eveni-mente pe care organizațiile le fac, astase con cre tizează și în funcție de cenevoi au ei. În mare parte, nevoile aurămas aceleași, dar pe vremuri eraucereri de la cele mai mici neajunsuripînă la cele de nivel național. Uneles-au con cretizat, altele s-au normal-izat, însă în continuare trebuie să nelup tăm pentru a ajunge la ceva maibun.

Care este portretul studentului astăzi?Depinde în ce mod îl privim, po -

zi tivist sau negativist. Studentulromân este un tînăr care dorește săfacă ceva în viață, însă care se loveștede această barieră cînd termină unprogram de studii și ajunge la mo -men tul angajării. Astfel își pierde dindorința cu care a început. Este mainemotivat, noi încercăm mo men tansă găsim o modalitate de a corela pro-gramele de studiu cu cerin țele de pepiața muncii. Vrem să vedem dacăputem găsi o soluție viabilă, sîntfoarte mulți care termină facultatea șinu își găsesc un loc de muncă pedomeniul studiat și este păcat. Noi nedorim să avem tineri cu studii supe-rioare, dar ar trebui să ne gîndim și

dacă au ce face după ce le termină.UNSR încearcă să intro ducă mai multcompaniile în facultăți, vedem caresînt job-urile ca re se caută în realitate,să nu mai existe în continuare pro-grame de studiu care să scoatăabsolvenți care nu au pe ce să seaxeze.

Salariile profesorilor debutanți vorcrește si ele cu 10 % de anul viitor. În2012 a fost adoptat și Statutul Studen-tului. Încep lucrurile să se îndrepte?

Eu așa sper, dacă nu ar fi așa, nuaș mai fi în poziția asta. Sîntem opti -miști, vom avea în continuare dis cu -ții, am programat și în decembrie oîntîlnire cu domnul ministru pri vindcreșterea cuantumului bur se lor soci -a le și a burselor de merit, dar în con -tinuare căutăm soluția via bilă în acestsens.

UNSR crede că trebuiegăsite metode alternativede finanțare, pentru că sînt atît în sprijinul nostrucît și în sprijinuluniversităților

Adoptarea Statutului Studentului a fostși una din măsurile propuse de studențipentru obținerea transparenței înuniversități. Cît de răspîndită esteaceastă problemă în România, azi?

Din păcate, acesta trebuia să fieadoptat în 60 de zile, discuția avuseseloc în luna martie a anului trecut, ur-mînd ca fiecare universitate să-și

asume acest statut, dar la nivel na țio -nal nu avem un procent de 100%.UNSR a făcut întotdeauna presiunidin punctul acesta de vedere prinorganizațiile care ne reprezintă. Într-a devăr, studentul trebuie să fie maiinformat din mai multe puncte devedere, trebuie să știe că există aceamodalitate de evaluare a pro fe so ru -lui, să știe că beneficiază de drep turi,de reduceri la transportul în comun,să știe că beneficiază de acea reducerepentru teatru, sînt lucruri carecontează și ar trebui mai mult promo-vate.

Mobilizarea la nivel național a tinerilorcare au cerut alocarea a 6% din PIBpentru educație nu a fost trecută cuvederea. Nu s-a ajuns la acest procentîncă, însă bugetul alocat educației acrescut cu 9.5 %.

Din păcate, nici nu cred că se vaajunge, avînd în vedere discuțiilenenumărate, părerea noastră este căar trebui să găsim metode alter na ti vede finanțare, nu trebuie să fim ne ga -tiviști să ne gîndim că dacă nu amajuns la cei 6% nu vom avea un în vă -ță mînt de calitate. Trebuie să gîndim„outside the box”, să accesăm fon-duri europene, care sînt în sprijinulnostru și al universităților implicit. Nis-a promis că vom avea mai multe se-siuni de formare pe partea aceasta deaccesare a fondurilor, am venit și noicu cîteva propuneri.

Luînd în considerare stadiul de dez-voltare a țării, comparativ cu alte stateeuropene, consideri că această creșterede pînă la 6% este realizabilă în totali-tate?

Nu, mai ales dacă avem în ve de -re și numărul protestelor care existăîn ultima perioadă. Întrebarea este:ok, dăm 6%, dar de unde luăm? Esteun adevărat lanț al slăbiciunilor. n

de Mădălina OLARIU | [email protected]

9MICROFONUL DE SERVICIUNumărul 469 | 25 noiembrie - 1 decembrie 2013

6% este realizabil atîta timp cît exist\voin]\ politic\ [i societatea se mobilizeaz\

„Interviu cu Mihai Dragoș, președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România

Noi credem în continuare în purtarea unordiscu]ii civilizate cu cei de la minister

Interviu cu Sheila Abdulamit, președintele Uniunii Naționale a Studenților din România


În societate există o apatie față dezona civică și oamenii nu mai par ti -cipă la acțiuni de stradă pentru că nuau foarte multă încredere că lu crurilese vor schimba. Este foarte multădezamăgire din cauza clasei po liticedin ultimii ani, care a luat foartemulte decizii nocive pentru Ro mâniași inclusiv interesele sis te mu lui deeducație au fost călcate în picioare.Atunci, evident că multe per soane nus-au ambiționat pentru a lupta.

Mai este și problema că, din pă ca -te, nu toți reprezentanții stu den țilorau înțeles să se alăture unei lup te carea fost pînă la urmă a tuturor pen tru ofinanțare mai bună a edu cației.

Ca lider al unei organizații stu dențeștinaționale, cît de mult crezi că s-auschimbat în ultimii ani ligile stu dențeștiîn ceea ce privește aceas tă latură civică?

Ele s-au schimbat foarte mult, dardepinde de la organizație la or -ganizație înspre care latură. De e xem -plu, Alianța Națională aOrga ni zațiilor Studențești din Româ-nia a pro movat mereu și latura de

civil, de luptă pentru drepturile și in-teresele noastre, într-un mod mai di-rect, prin folosirea mecanismelor depresiune. Însă, se resimte faptul că ascăzut această latură civică în mediulstu den țesc.

De exemplu, protestul din 13 no -iembrie a fost cel mai mare de acestfel din ultimii ani. A fost un efort ca -re a dat rezultate și a arătat că stu den -ții sînt încă o forță.

Deci crezi că manifestările din 13noiembrie au influențat deciziile Minis-terului Educației. Dar în ce măsură?

Acțiunile studenților au in flu en -țat cu siguranță deciziile minis te ru -lui. De altfel, dacă înainte șiMi nis te rul Educației și cel de Finanțespu seseră că ar putea să acorde ocreș te re de cel mult 5% a sub vențiilorpen tru cămine-cantină, a doua zidupă pro teste s-a hotărît o creștere cu10%.

În învățămîntul superior aveamniște situații extrem de complicate.De exemplu, multe universități erauîn pragul falimentului, nu își puteauplăti salariile pe acest an. Sînt lucruricare s-au întîmplat și datorită pre siu -nii, pentru că la Ministerul de Fi nan -țe se pare că este mai greu decomunicat altfel. În continuare, noinu sîn tem mulțumiți de cum aratăbugetul pentru Educație, chiar dacăs-a în re gis trat o creștere cu 9,5 % fațăde a nul trecut. Sînt rezultate pe care

nu le putem neglija și care, în mod si -gur, fără o presiune nu ar fi arătat lafel.

Ar fi bine la un moment datsă existe o singură voceunitară a studenților

Odată cu stabilirea bugetului pentruEducație pe 2014, subvențiile pentrucămine și cantine vor crește cu 10 %.De asemenea, salariile profesorilordebutanți vor crește și ele cu 10 % deanul viitor. Încep lucrurile să se în-drepte?

Deocamdată este cam devreme săspun dacă încep sau nu să se în-drepte, pentru că noi nu am văzut unplan multianual. În situația în care nuse va ajunge la o mărire a bugetuluipentru Educație pînă la 6% din PIB înacest an, trebuie să ve dem un plan decreștere, pe care mo mentan nu l-amvăzut.

Mai este și problema că ministruldelegat pentru învățămînt superior,cercetare științifică și dezvoltaretehnologică, Mihnea Costoiu, și-aasumat că va propune și o creștere afondului de burse cu 10%. Însă îndezbaterile din Parlament, ministrulEducației Naționale, Remus Prico pie,pentru că el a fost prezent acolo, nu asusținut această creștere și a spus că

se vor căuta soluții în interiorul buge-tului ministerului. A fost un pasînapoi față de stadiul ne go cierilor depînă în acel moment. În fine, sîntmulte lucruri nerezolvate. Într-adevăr, este o creștere pe care nu oputem ignora, dar care este de pa rtede nevoile actuale.

Dar luînd în considerare stadiul de dez-voltare a țării, comparativ cu alte stateeuropene, consideri că această creșterede pînă la 6% din PIB este realizabilă întotalitate?

Cred că este realizabilă. Era di fi -cil de pus în practică în 2014 fără opolitică financiară asociată, adică fărăsă existe un plan clar unde se in-vestesc banii, pe care ar fi trebuit să îlfacă Guvernul. Dar 6% este rea li zabilatîta timp cît există voință politică șiatîta timp cît societatea semobilizează pentru a lupta pentruasta. Aici nu e vorba doar de ce îșidoresc studenții sau profesorii, ci deo societate care trebuie să înțeleagălegitimitatea investiției în educație șicercetare. Sînt analize care arată căinvestiția în educație produce bene -ficii economice imense, pe termenlung.

S-a vorbit la un moment dat despreunificarea celor trei federații studențești(ANOSR, UNSR și USR) în unasingură. Ar ajuta această variantă lagăsirea unui punct comun în

reprezentarea studenților?O mișcare studențească unită ar fi

mult mai puternică. Problema șicondiția este ca toate organizațiile săfie critice, să spună lucrurilor penume și să lupte pentru studenți. Tre -buie să vedem că acest lucru se în -tîmplă și că acea voce unită va fiputernică în interesul studenților.Fie care poate avea obiectivele, acțiu -ni le și propriul stil de lucru. Ar fi binela un moment dat să existe o sin gurăvoce unitară.

Organizațiile studențeștitrebuie să se asigure căinstituțiile funcționează îninteresul comunitățiloracademice

Care este portretul studentului deastăzi?

Ce s-a constatat în urma studiiloreste că foarte mulți nu ajung la facul-tate într-un mod care să reflecte cuadevărat nevoile și abilitățile lor. Ma-joritatea se duc acolo unde le spunpărinții, acolo unde se duc și colegii,fără să fie conștienți că asta are un im-pact decisiv asupra vieții lor. Ulterior,în facultăți, mulți sînt dezamăgițipentru că nu au reușit să găseascăacolo un mediu în care să se dezvolteașa cum își imaginau.

Această lipsă de orientare esteuna din problemele care face castudenții să nu se implice civic. Înmomentul în care nu ai făcut o ale ge -re din pasiune și cu gîndul la ce se vaîntîmpla în continuare în viață, e greusă obții beneficii a căror re le vanță nuai cum să o vezi. A tunci, e ta pafacultății poate să de vină doar oetapă intermediară, nu foar te bineînțeleasă și de care stu denții nu potprofita așa cum ar trebui.

De unde ar trebui să vină schimbarea?Atîta timp cît Guvernul nu își

asumă responsabilitatea pentru sis te -mul de educație și, cel puțin, în ac te -le normative asta se întîmplă, trebuiesă fie făcute politici publice ca re săasigure o alegere corectă și un par-curs optim al studiilor. Ce se întîmplăeste că aceste politici au nevoie desusținere financiară și aici este șiproblema bugetului pentru educație.Dacă nu investim, nu o să putem săasigurăm nici consiliere, nici o infor-mare corectă a elevilor asu pra a ceeace vor să facă.

Atîta timp cît învățămîntul estefinanțat la limita supraviețuirii, estefoarte greu să obținem mai mult decîtfacem deja. Și asta trebuie săînțeleagă și societatea, dar și de ci den -ții, clasa politică. Dacă vrem un viitormai bun, atunci ar trebui să vedemcare sînt problemele și să și investimfinanciar pentru rezolvarea lor.

Pe lîngă problemele deja enumerate, unalt minus identificat de studenți estelipsa unei transparențe în universități.Cît de răspîndită este aceasta problemăîn România, azi?

Este o problemă reală, care aremai multe laturi. Din păcate, faptul că

multe cursuri sînt învechite, face castudenții să nu mai fie atît de prezențila ceea ce se întîmplă îm mediul aca-demic, adică să nu se mai simtă caîntr-o comunitate academică, ci să ovadă mai degrabă ca pe o da to rie.Asta și pentru că există și pro b lemede calitate și atunci, evident că și in-teresul studentului de rînd pentrutransparență scade, iar cei ca re seluptă pentru a avea informații sîntvăzuți ca niște excepții ale sis te mului,și nu ca oameni care își asu mă drep-tul de membru al unei co munitățiacademice.

Care sînt alte laturi ale transparenței înmediul universitar?

Sînt multe organizații studențeștiși reprezentanți ai studenților pre o -cu pați de activități care nu vizeazăbunul mers al instituțiilor de în vă ță -mînt superior. Rolul organizațiilorstudențești este și acesta, să se asi g u -re că instituțiile funcționează în in -teresul comunităților academice. Deasta am și promovat Statutul Stu den -tului.

Altă problemă de transparențăeste modul în care se comunică de ci -ziile dinspre conducerea unei u ni ver -sități înspre studenți. De asemenea,taxele, contractele de studii nu se potschimba în timpul anului. Sînt șimulți reprezentanți ai studențilorcare au probleme de transparență. Deexemplu, nu își publică con tac te le,unii sînt mai greu de găsit decît rec-torii, unii se simt reprezentanții rec -torilor în rîndul colegilor și îșiadmonestează colegii.

Cum ar arăta un sistem de învățămîntmai bun, în viziunea ta?

Un sistem de învățămînt mai bunar trebui să fie capabil să răspundănevoilor fiecăruia dintre parti ci pan țiila educație. Respectiv, să se a si gurecă cineva poate să meargă pe untraseu educațional și de carieră careeste în acord cu interesele și ne voilesale și că beneficiază de cur su ri, delaboratoare, de dotări și o por tu ni tățide practică relevante pentru a cestparcurs. Și că este sus ți nut în aconștientiza acele nevoi și in terese șia merge în respectiva direcție. n

„Fie care își dorește ca studenții să be ne ficieze de ceea ce merită.”

Sînt multeorganizații

studențești pre-ocupate de

activități care nuvizează bunul

mers aluniversităților.

Rolulorganizațiilor esteși de a se asi g u ra

că instituțiilefuncționează în

interesulcomunităților

academice.

„Este nor mal ca ligile să se alinieze contex -tu lui în care se află.

Cu cît ne adîncim mai mult înpădurea Ciric de la marginea ora -șu lui, cu atît nu mai auzim nimic.Sîn tem înconjurați doar de tros ne -tele și crăpăturile ca de oase alecren gi lor căzute din copacii carene-n conjoară pretutindeni. Mari anne conduce pe mine și pe Sandu, unlicean de 17 ani, pe o cărare făcutăde el și coechipierii lui în foișorulunde vom avea primul meci de

airsoft, un joc pe care ghidul nos -tru îl practică de aproape doi ani.„Bine băieți, aveți grijă pe undecălcați, iar Paul tu să ai grijă cumcari shotgun-ul, n-a fost ușor să-lgăsim, iar altul mai bun n-ai săcapeți”, ne spune pe un ton gravMarian. Tînărul de 22 de ani avenit deja echipat în vesta și pan-talonii lui de camuflaj, care-l facaproape invizibil în labirintul detufișe și bușteni întinși pe pămînt.

Ne apropiem încet de loculunde ne așteaptă David și Radu,care, din depărtare, par a fi doimilitari rătăciți prin pădure. Tragușor dintr-o țigară și vorbesc înșoaptă încît să n-audă nimeni des -pre ce discută. În timp ce pregă -tesc bilele de plastic, de 20 – 30 de

milimetri, încărcătoarele și curățăde praf și alte gunoaie țevile puș ti -lor, Radu îl întreabă pe colegul săuce plănuiește să facă după vară.„M-am decis să dau la poliția defrontieră. Nu prea am cum să ter -min facultatea și nici n-am reușitsă-mi găsesc o slujbă. Măcar la Ora - dea știu că o să am cazare și un jobgarantat”, îi spune pe sub barbadeasă David. Înainte să-și termine

de povestit planurile ne aud dupătrosniturile din urma noastră șipun ținta pe noi. Radu, care ne în -trece pe toți în înălțime, ne aver ti -zează că dacă mai facem un singurpas, „voi fi obligat de datorie să trag.Și la cît zgomot faceți, într-un jocpe bune erați de mult eliminați”.

Prima zi a amatorilorTînărul însă scoate un rîs pu -

ternic, apoi ne invită la o țigară șiîmi cere să-i arăt arma recentcumpărată de pe un forum undemai mulți amatori se adună să dis -cute ponturi și strategii de joc. Așas-a format și echipa lui Marian,Da vid și Radu care, înainte să gă -sească site-ul respectiv, nici nu ști -

au că există un astfel de joc. Fie ca reîși avea propriile griji și ocupări.Radu, de exemplu, dezmembra șicons truia la loc tot felul de obiectede prin casă. „Trage bine, dar n-aide loc țintă pe el. Dă-mi voie o se -cun dă să-i pun niște bețe de chi -bri t ca să ai după ce te ghida. N-o săți nă o veșnicie, însă nici noi n-avemcum să facem rost de accesorii scum -pe, ca și băieții ce joacă airsoft doardin pasiune”, îmi spune lunetistulpe un ton cam dezamăgit, uitîndu-sela arma din mîna mea. Aflu de laDavid că și-a modificat pușca culunetă tot cu ajutorul lui Radu șică acesta se pricepe foarte bine laastfel de improvizații. La cît descum pe sînt armele de calitate, bă -ie ții trebuie să se descurce cumpot, cînd pasiunea nu le e îndea -juns. Radu așteaptă cîteva secun -de pînă să-mi adreseze un cuvînt,timp în care mă privește insistent.Apoi începe să-mi povesteascădespre airsoftul profesionist carese joacă pe alte terenuri de pe lîn -gă Bucium sau aeroport. „Acolo auloc turnee adevărate. De la kala -shni kov-uri pînă la arme automa -te ce trag zeci de bile pe secundă,toți care joacă sînt avocați sau no -tari care-și permit să-și modificemereu puștile. Știu pe unul care adat și 20 de milioane să-și pregă -tească sniperul pentru un turneu.”Pare să regrete faptul că nu poatejuca printre ei, dar și foișorul încare ne aflăm pare că-i surîde.

Vînători de la distanţăTerminăm țigările și ne pregă -

tim de joc. Fiecare își pune cîte opereche de ochelari de protecție,„că doar nu vreți să pă țiți caMarian. Prima dată cînd a par ti ci -pat la un meci și-a luat o bilă directîn față, umflîndu-i ochiul stîng”, nepovestește cu un zîmbet strîmbRadu. Marian se apropie în cet deel și-și pune ușor palmele pesteumărul colegului, privindu-l ame -nin țător în ochi. „Părinții mei încămai cred că m-a atacat o mîță tur -bată”, și tot grupul izbucnește înrîs. Nu mai stăm mult pe gîn duriși-ncepem meciul împărțindu-neîn două echipe. Eu, Marian și San -

du sîntem puși împotriva celor doilunetiști. Nici că apucăm să tîrîmdoi pași pe noroiul alunecos căsîn tem obligați de două focuri ra -pide să ne ascundem după ce pu -tem. Marian, lipit de un copac,Sandu de spatele lui, iar eu întinspe burtă. „De unde a tras? A văzutcareva?”, ne întreabă agitat Ma -rian, care își mișca ocazional capulde după trunchiul gros. Nu reu -șeș te să-l prindă în vizor pe vî nă -tor, însă Sandu, mai atent decîtnoi, ne spune că vede ceva, un vîrfde țeavă de după un dîmb din fa ță.Încercăm să-l scoatem din ascun -ziș, dar fără noroc, iar cei doi lune -tiști par să ne fi prins în capcanăpentru că nu știm unde se află ce -lălalt. Din nou, Sandu îl vede și peacesta, iar după cîteva focuri ra -pide, Marian îl scoate din rundă.

Mai rămîne doar cel de dupădîmb, spre care trag vreo patrubile cînd observ că se pregăteștesă-și scoată capul. Cu ambele mîi niridică arma în aer și se declarăînvins. „Mort”.

Negocieri ca la talciocDupă acea zi, băieții au profi -

tat de fiecare sfîrșit de săptămînăca să-și testeze armele recent cum -părate sau „după cum ar spuneame ricanii, ne lustruim abili tă ți le!”,spune în glumă David. Este du mi -nică dimineață și ne-a adunat petoți la el acasă pentru a-l ajuta cu oproblemă. Și-a dat recent coman dăde pe forumul unde s-au cunoscutde o armă nouă, un sniper cu olunetă de vînătoare și cadran me -ta lic, pe „care vreau să-l vînd întalcioc. O duc cam prost cu banii șiultima dată cînd am fost pe-acoloam văzut băieți care vindeau echi -pamente de airsoft la prețuri mult

mai mari decît pe online”. Seridică în picioare și-ncepe să nepo vestească cu patos. Aparent, obu nă parte din comunitate nu fo -lo sește forumul de airsoft, iar ceicare îl vizitează zilnic încearcă cudiferite șiretlicuri să profite deaceștia.

Mai întîi comandă din străi nă -tate o armă nouă, despre care aflăprin diferite ponturi, „cum a fostși cu shotgunul tău. Tu ai dat subun milion pe el, dar în talcioc o săgăsești pe cineva care să ți-l dea șicu unu-jumate, chiar două milioa -ne. Așa se fac bani din airsoft”, semîndrește David cu noua sa des -co perire. Mînați de curiozitate, îlurmăm pe acesta pînă într-unbazar îngrămădit unde încercămcu greu să ne găsim un loc ca să nedeschidem taraba. Însă acolo îl în -

tîlnim pe unchiul lui Radu, unbărbat la fel de slab și de înalt canepotul său, care ne lasă să ne pu -nem, ca la o expoziție militară, ar -me le.

Stăm timp de cîteva ore sub unsoare torid și încercările noastrede a-l învinge nu au succes. Ma -rian este singurul care s-a gînditsă-și aducă un evantai de acasă,în să pînă să ne povestească cum l-adobîndit este întrerupt de un primclient, care pare interesat de maitoate produsele puse la vînzare.Între timp aceștia se înmulțesc iarnumărul armelor de pe tarabe sesubțiază. „Cu cît am cîștigat aiciputem să dăm comandă de cevamai bun și apoi poate chiar o săparticipăm la turnee adevărate,acolo unde se joacă airsoft-ul ade -vă rat”, spune Radu, văzîndu-sedeja cu noul sniper de camuflajpitit între două trunchiuri de co -paci, așteptînd să-i pice careva înțintă. n

10 POVEȘTI FĂRĂ TIMBRUNumărul 469 |25 noiembrie - 1 decembrie 2013

Soldaţi la adăpostul gloanţelor urbaneÎn fiecare meci se pierd sute de bile prin pădure.

Cu amicii la plimbare printre codri.

La cît de scumpe sînt armele decalitate, băieţii trebuie să se descurcecum pot.

Mai întîi comandă din străinătate oarmă nouă, despre care află prindiferite ponturi, după care o dă întalcioc la suprapreţ.

de Paul ANDRICI | [email protected]

În Moldova Mall din Iași existăun magazin ce vinde echipa-mente pentru un sport numit

airsoft, un joc asemănătorpaintball-ului doar că în loc debile cu vopsea se folosesc celede plastic sau metal. Uniiamatori îl practică în sălietanșate între patru pereţi,însă în pădurile și terenuriledin jurul orașului poţi auzizilnic focuri de armă și strigătede luptă. La fiecare sfîrșit desăptămînă, pasionaţii de acestjoc formează echipe ce se-ntrec în meciuri asemănătoarecelor confruntărilor dinrăzboiele adevărate. Fiecaretrebuie să-și facă rost de armăoricum poate pentru a puteadeveni, pentru cîteva ore, sol-dat plecat în misiune.

Camuflajul îi face pe jucătorii de airsoft aproape invizibili înpădurea de la Ciric.

11Numărul 469 | 25 noiembrie - 1 decembrie 2013

M\rturia unei românce carea învins în r\zboiul din SiriaDupă trei ani petrecuţi în zona de conflict, ieșeanca s-a întors acasă.

La intrarea în sat, soldații dintr-un tanc avertizau că urmează un cîmp minat.

Maria Grădinariu a ajunsîn iulie în România,după trei ani de zile

petrecuţi într-una dintre celemai fierbinţi zone alerăzboiului sirian, în Daraa. Arăzbit aproape de una singurăsă își salveze cei patru copii,luptîndu-se cu vămile care senășteau peste noapte lamarginea fiecărui sat. ÎnRomânia s-a întors înDumești, în preajma Iașului,unde s-a născut în urmă cuaproape 40 de ani, și undelocuiește împreună cu mamaei, pe o pensie de 350 de leipe lună. Fără acte ca să poatăobţine ajutor de la statpentru copii, femeia încăașteaptă să se poată întîlni cusoţul ei, care lucrează înCipru, și să treacă împreunăpeste coșmarul raiduriloraeriene, bombardamentelorpe timp de noapte și aluptelor de gherilă. Fie că ovor face în România, în Ciprusau în ce le-a mai rămas dincasa din Siria.

I-a fost greu Mariei, chiar șiînainte să plece în Siria. A avut ocopilărie sărăcăcioasă, dar liniștită.A trăit în valul românilor de la înce -putul anilor ’90 care plecau în afarățării în căutarea unui „mai bine”ca re nu știa nimeni cum arată. Mulținici nu l-au găsit vreodată, pierzîn -du-și tinerețile aplecați deasupracîm purilor pline de căpșuni. DarMa ria a fost norocoasă. Îmi spunecă muncea în agricultură, în Cipru,ținîndu-și bărbia sus, cu mîndria pecare doar oamenii care au trudittoa tă viața o pot avea. Dar noroculei nu a fost nici banii puși deoparteși nici cei patru copii pe care îi areastăzi, ci soțul cu care s-a întîlnit peplantațiile vecinilor greci. Soț dupăcare avea să meargă pînă la capătullumii. Sau pînă în Siria.

Cînd a intrat Maria Grădinariuîn Siria i se părea că localnicii seîne cau. Că-și înghit limba de fie -care dată cînd graiul arab le șuieraprintre dinți. Departe de șoapteleme lodioase ale românilor sau delim ba aspră, pietroasă, a grecilor, încare vorbește astăzi cu soțul ei. Sefoiește pe scaun și încearcă să-șiaco pere poșeta cu cotul. O sună iarsoțul din Cipru dar nu vrea să-i răs -pundă. Ce să-i spună? Că dupăcîteva luni de cînd ambasada Ro -mâ niei i-a facilitat intrarea în țarătot nu are acte la copii? Că încă tră -iește din pensia mamei sale? Dindifuzorul telefonului vocea băr ba -tului se aude răstită, neputincioasă.Femeia vorbește șoptit, încearcă să-lîmpace. În ultimii trei ani pe care i-apetrecut pe frontul de război alSiriei a învățat să-și păstreze destulde bine cumpătul. Le-a purtat degrijă celor patru copii din clădiriledărăpănate din Daraa pînă la casadin chirpici în care s-a născut, în Du -

mești, unde locuiește acum cu ma -ma sa.

Sfîrșitul lumii, episodulSiria

Maria s-a îndrăgostit de soțul eifiindcă i-a acceptat fiecare bucată dinRomânia pe care a adus-o în Ori ent;a putut să-și păstreze atît numele cîtși religia, doar portul lor l-a ac cep -tat, fără tăgadă. „Am făcut cununiacivilă în Cipru și la o lună de zileam fost în Siria. Eu am stat separat,la casa lui, deși acolo familia stă îm -preună și toate neamurile se țin gră -madă.Am avut alte prietene care s-audus în Ucraina și spuneau că le de -ran jau tradițiile, dar pe mine nu. Atîti-am zis doar, că religia o am de labunici. Îți port portul dar tu nu te legi

de ceea ce am învățat eu să cred. Șiam rămas ortodoxă.” În simplitateacu care vorbește femeie ascunde unstrop de mîndrie și multă teamă.

Își aduce aminte și acum de pri -ma noapte în care războiul s-a abă -tut asupra casei sale din Siria. Caseisale, fiindcă bărbatul, după 40 dezile de la cununie, s-a întors înapoiîn Cipru la muncă, iar ea a rămascasnică, îngrijindu-se de copiii lorîm preună cu rudele dimprejurulca sei lor. Pînă cînd a venit armatapeste ea în casă. „Cînd am ajuns euera deja începută toată nebunia, eraîn 2010 cred. Eu nu prea am înțelesatunci ce se întîmplă, m-am trezitdoar la un moment dat că au adusarmata și au ocupat orașul căutîndrebeli. Tot apărea pe la televizor căsînt conflicte în Daraa, ei bine acoloeram eu. La început, au intrat pestetoți în casă au strîns toate armele,muniția. Auzeam noaptea împuș -că turi și am văzut că le-a ars mo to -re tele tuturor”, își amintește Maria.

Însă femeia nu ține ranchiunănici armatei și nici rebelilor care auînceput apoi să hîrjonească trupeledin garnizonă prin tactici de ghe ri -lă. Însă își dă seama că de atunci aînceput sfîrșitul lumii sale, așa cumși-o imaginase. O lume în care aveasă aibă grijă de copii pînă cînd soțulei strîngea destui bani în Cipru casă se întoarcă acasă, să-și cumpereun microbuz, și să poată munciaproa pe de familie.

Războiul de pe front„Prin iulie vorbeam cu mama și

îi spuneam că nu mai pot. Îmi spe -rie copiii, bombardează pe afară, cadbombele atît de aproape, au înce putsă dea de peste tot.” Într-o noaptes-a luat curentul la ora 4 dimineață.În bezna și liniștea de afară auzeaubombele cum se apropie ca un avioncare stă să se prăbușească. Una din -tre ele a căzut în spatele casei, tre cînd,în bolta ei, la cîțiva metri de aco pe riș.În noaptea aceea rebelii reușiseră săocupe o bucată bună din oraș șiluptele se dădeau în stradă. Mariaîși aduce aminte că prima bomba acăzut într-o livadă de măslini a ve -ci nului ei. Nu era nimeni acasă. Apoi,una a căzut peste casa de vizavi,chiar în camera unde stătea o tînărăde 18 ani, care a murit pe loc. Spe -ria tă, femeia și-a luat copiii și a în -cer cat să plece spre Cipru, undesoțul ei, care auzise că luptele auajuns pînă în Daraa, încerca sămear gă spre țară. Însă Maria nu aveatoate actele făcute pentru cei doi co - pii ai săi care se născuseră în Siria.Iar fără acte nu puteau primi azil înCipru. „Am plătit un avocat să facăacte, a mers foarte greu fiindcă înperioada aia nu lucra nimeni. Euam luat și amendă fiindcă ultimeleșase luni le-am stat fără viză, darnu fiindcă am vrut eu, dar undeaveam să vin singurică cu toți patrudupă mine?” Însă într-un finalMaria a fost nevoită. Cei din sat auadus o mașină frigorifică în care auurcat femeile și copiii și au ieșit spredrumul care ducea spre Iordania,

unde era un centru UNICEF. „Amintrat într-un alt sat unde era uncîmp liber dar la un moment dat avenit un tanc în față și nu ne-a lăsatsă mai trecem fiindcă terenul erami nat și în urmă cu două zile autre cut cîteva mașini pe acolo și fu -se se măcel.” Așa că s-au întors însat, însă acolo luptele erau în toi.

Mașina sătenilor a fost oprită derebeli, însă cînd au văzut că eraudoar femei și copii i-au luat, i-auco borît lîngă un bloc unde i-au pusla adăpost și le-au adus pîine cu orez.Atunci a văzut femeia de aproapeprimul bărbat mort. Unul dintre re -belii care le ajuta să se miște spreadă post a fost împușcat în piept detrei ori și a căzut la pămînt fără su -fla re. „Dimineața mă gîndeam că ve -cinii care sînt plecați în armată, da cănu se predau, le dărîmă casele, îiîmpușcă. Dar am reușit să trecemde armata lui Bashar, care era la mar -ginea satului și ne-am îndreptat spreDamasc, spre ambasadă. Trecem chi -purile prin sate mai libere dar fiincăerau ocupate de rebeli armata lebombarda întruna.” Atunci a reu șitsă se întîlnească cu soțul ei, căruia i-au trebuit zece zile să trecă dins preSiria spre Daar, și au plecat îm pre -ună spre ambasada din Damasc. 15zile au stat apoi la ambasada dinRo mânia pînă cînd, într-o dimi nea ță,un funcționar le-a transmis că aupri mit „ok”-ul din țară și că pot ve ni.

Războiul de acasăDe atunci, femeia locuiește cu

ma ma sa, în casa în care s-a născutși a copilărit din Dumești. De cinciluni de cînd e întoarsă în țară, încănu a găsit pe nimeni care să o ajutesă facă actele la copii, iar soțul ei îitrimite, fiind iarnă, cîte 150 de europe lună. Cu un milion mai mult de -cît pensia pe care o primește mamaei și din care trăiesc cinci persoane.Casa din Siria au lăsat-o în grija so -crului, care, bătrîn fiind, n-a vrut săplece. Femeia poartă și acum, dupăcinci luni de zile, cheile de la casă înpoșetă, chiar dacă nu știe cînd va

mai apuca să se întoarcă pe acolo.Pe cea mai mare fată, care are 10ani, a dat-o acum în clasa întîi, „darmai mult pentru ea. Au primit-o ne -o ficial, fiindcă nu am acte să le do -ve desc că de fapt ea a învățat pînăîn clasa a treia acolo. Mai am o fatăde patru ani, băiatul de trei și ceamai mică are un an și ceva. Trăimacum din ce trimite soțul de pe cîmp,de la cules măslini și cartofi. Ori -cum, dacă cei mici nu au înțeles ces-a întîmplat, fata mea cea mare nuo să uite niciodată.” Copiii ei mici îispunea mereu „mama, împușcă turi,împușcături”, chiar dacă nu știauexact ce se întîmplă, însă fata ei ceamare, povestește Maria, și acum i seghe muiește la piept cînd se aude cî teun zgomot mai puternic. Cînd trecavioanele, copiii de vîrsta lor se ui tăcu ochiii boldiți de parcă ar încercasă ochească păsări. Copiii Mariei auînvățat să se ascundă și să se teamă.„Toți sunt cetățeni români”, spunefemeia. „Chiar dacă fata s-a născutîn Siria nu i-a dat cetățenie. Nu amluat nici un ban de nicăieri pentruajutor social, nici în Cipru nici înSiria. A țipat mama la mine dar i-amexplicat «acolo e război, cine îmi dămie acte doveditoare ca să îmi bagcopiii la școală?»” Pe toți copiii a ți -nut să îi învețe și limba română, pelîngă greacă și arabă, iar cea marevorbește cel mai bine dintre toți.

Văzînd că nu îi poate lăsa pe ceimici acasă ca să muncească undevași că nici nu a primit nici un fel deajutor pentru a se instala, femeia segîndește să strîngă suficienți baniîncît să plece. Să le facă acte la copii,suficiente cît să treacă granița spreCipru. Iar apoi, „cu voia Dom nu lui”,să se întoarcă înapoi în Siria. Săvadă dacă i-a rămas casa în picioare,să se apuce de reconstruit și să-șiaștepte soțul cu suficienți bani încîtsă-și cumpere acel microbuz la carevisa în urmă cu trei ani. I-a fostgreu Mariei; și înainte să plece dinSiria, și cînd a ajuns în România.„Dar dacă nu a căzut o bombă pecasă și putem să o luăm de la capăt,o să o facem.” n

Femeia locuiește împreună cu mama eiși cei patru copii, cu o pensie de 350de lei lunar.

de Cătălin HOPULELE | [email protected]

POVEȘTI FĂRĂ TIMBRU

Intrarea la filme a fost gratis.Iar prin gratis a se înțelege o dozăde suc sau măcar o bere cum pă ratăde la barul ArtHouse, de lîngăcinema-ul cu același nume. Chiar șiașa, Institutul Francez împre u nă cuAmbasada Franței și Cen trul Cul -tural German ne-au de mons trat căse pricep la filme, selectînd nu me -roase producții care ne-au plim batca un carusel scăpat de sub con trolprin tot felul de emoții, ma jo ritateaproducțiilor fiind de ori gi ne fran -ceză, germană și română.

Iadul pușcărieiFilmul francez a fost palpitant și

revelator. Aflăm din „Noii cîini depază” că deși industria media ti căse consideră a fi împotriva pu te rii,to tuși majoritatea ziarelor, radiou -

ri lor și televiziunilor sînt legate dinpunct de vedere financiar de tot fe -lul de partide. Este o poveste des -pre minciună, știri trunchiate, re -pu tație și compromisuri, ideea ple -

cînd după cum ni s-a spus încă dela început, de la cartea lui PaulNizan din 1932, „Les Chiens degarde” (n.r.: Cîinii de pază). Acestascria că sub pretextul neutralitățiiintelectuale, scriitorii și filosofiivre mii erau ca niște paznici ai po li -ti cienilor și ai deciziilor acestora. Înprezent, filmul ne-a prezentat că

ro lul respectiv a rămas, însă a fostpreluat de către jurnaliști.

Filmul german a fost o aven tu răși o călătorie în necunoscut. Dupăce bunica regizorului Arnon Gold -fin ger moare, lăsîndu-l cu misiuneade a elibera apartamentul din Tel

Aviv, bărbatul își ia camera de fil -mat și pornește într-o vînătoare decomori. Aici, pe lîngă rădăcinile ger -manice, de care nu i s-a povestit ni -ciodată, descoperă că familia sa aavut un trecut misterios, strîns le gatde nazism, evrei și cel De-al Doi leaRăzboi Mondial. Apoi, a unit totulcap la cap și a ieșit „Apar ta men tul”.

Filmul românesc a fost șocant,amuzant și sadic în același timp. În„Turn off the lights” am urmăritcum s-au reintegrat trei pușcăriașiproveniți cu toții din comunități șigrupuri cu probleme. Dacă „Versa -ce” a fost așteptat de către aproapetoată șatra tigăneacă la ieșire, celmai mult fiindu-i dor de „ochilariimuzicali” și „combinațiile” sale,Andrei pare o persoană distrusă.Abia dacă realizează că a ieșit dinînchisoare, iar cînd dă ochii cu fiicasa de vreo trei ani care nu-l re cu -noaște, pare total pierdut într-uniad interior. Tot într-un iad pare sătrăiască și Alex, însă el spune că nu

există nimic pe lumea aceasta caresă-l întristeze. Nici măcar cri ma pecare a săvîrșit-o la 14 ani, cînddecis să o „sperie” pe prietena luiși învățat „că-i greșit să dai într-ofemeie”, o apucă de gît pînă-și dăultima suflare.

A șaptea ediție a DocEst a fostcu siguranță mai mult decît o ieșirela popcorn, răsfățîndu-ne cu nișteproducții ce ne-au provocat multegînduri și stări. Și chiar dacă întotal numărul participanților a fostdoar cît să umple sala cinema to gra -fului, am redescoperit că esența do -cumentarelor stă în poveștile și înoamenii pe care-i întîlnim zi de zi. n

O poveste de dragoste într-unspectacol de balet în două acte afost piesa pe care Opera NaționalăRomână Iași ne-a oferit-o vinerisea ra în Sala Mare a Teatrului Na -țional din Iași. Sub atenta dirijare alui Adelin Cătinean, piesa „Giselle”,compusă de Adolphe Adam, a rea -dus magia baletului în arta nara -țiu nii fără cuvinte, întrebîndu-neda că minciuna și trădarea pot saunu învinge iubirea ce pare să do -boa re și morminte bîntuite.

***Cortina de un roșu mai stacojiu

decît mărul din basmul Albă ca Ză -padă ne conduce privirea pe o sce -nă care și ea pare scoasă dintr-ocar te cu povești, cu o pădure aco -pe rită de copaci primăvăratici și ocasă de lemn unde locuiește eroina,Giselle. Dar imaginea casteluluipic tat în fundal ne trezește în satulunde locuiește balerina noastră, că -utată cu patos de către Hans, un în -drăgostit fără cusur, dar ale căruigreșeli îl vor afecta mai tîrziu.

Orchestra condusă de dirijorulAdelin Cătinean își joacă cu de să -vîr șire propriul rol, cel de narator acărui abilitate de a povesti prin no -te muzicale absolvă piesa de oricedialog. „Giselle” ne transmite doarprin mișcări de dans, crescendo-uri

și descrescendo-uri ale orchestrei șijocuri teatrale sentimentele ce sere dau în fiecare scenă. Momentulîn care eroina îl întîlnește primada tă pe ducele Albert, deghizat subo mască de om simplu, este cu atîtmai jovială cînd vioara și violonce -lul ne povestesc pe timpi semi ra -pizi ce se-ntîmplă. Bărbatul de vițănobilă este menit să se căsătoreascăcu o altă femeie din aceeași cate go -rie socială, însă frumusețea lui Gi -selle îi sucește mințile, iar cei doiîncearcă să-și demonstreze iubireaîn pași de dans. Scenele acestoracurg rapid, cu o oarecare inocențăco pilărească în felul în care sînt pu -se în scenă, dar captează din primaatenția publicului, care pare să-lsusțină pe duce atunci cînd fatarupe din petalele unei flori cînd îșitestează sentimentele. Subit, frica ocuprinde și se oprește din cio pîr ți -tul plantei, însă Albert o ridică depe jos și termină proba. Cu nota„Iu bire”, cei doi îl trec și danseazăalături de alți săteni în cinstea aces-tei descoperiri.

Singurul care nu-l vede cu ochibuni pe băiat este Hans și cu o urăsusținută de orchestra stridentă, elîncearcă să descopere orice l-ar pu -tea distruge pe rivalul său. După ceîi scotocește prin cabană, desco pe -

ră o sabie poleită cu aur și un corn devînătoare. Cu aceste obiecte, Hansreușește să-l demaște pe ducele Al -bert, iar Giselle descoperă și despreviitoarea căsătorie a acestuia cuprin țesa Bathilde. Infatuarea carepî nă acum i-a adus doar fericire oduce pe frageda Giselle aproape denebunie, chiar maniacală după cumne anunță ritmul alert pe care paresă-l inspire orchestra. Totul este alert,fata fuge de la un personaj la altul,se uită adînc în ochii acestora și doarprin aceste priviri pare să le po ves -tească amăgirea și tristețea pe carele resimte în adîncul inimii. Tră da tă,ea ridică sabia fostului iubit, însănu arma este cea care o doboară, cifragilitatea ei este cea care o lasă peGiselle întinsă în brațele lui Albert.

Ambii bărbați se simt vinovațide pierderea vieții fetei, iar friguldin timpul nopții le umple și maitare sufletele pierdute. Amîndoi în -cearcă să găsească mormîntul încare a fost îngropată eroina, însăfan toma ei nu uită atît de ușor.Acum, atît Hans cît și Albert sîntcondamnați să-și înfrunte greșelilesăvîrșite, bîntuiți de chipul lui Gi -selle, care și pe lumea cealaltă totprin dans și mișcări lascive ne tran -simte ceea ce simte: trădare, amă gi re,dar și o fericire ce străbate șigranițele dintre lumea celor vii și acelor morți. n

12 DE PE SCENA IAȘULUINumărul 469 | 25 noiembrie - 1 decembrie 2013

DocEst, o călătorie în sadicul lumii de astăzi

Săptămîna trecută, ieșenii au pututurmări pe parcursul a cinci zileaproape 20 de filme documentare,

în cadrul celei de-a șaptea ediţii aleDocEst. Nu au fost doar producţii cine-matografice, în pauze am stat de vorbăcu regizori, producători, scenariști șieditori, pentru ca mai apoi să încheiemseara cu un concert. Astfel, în penultimazi, „The Brad Pits” ne-au adus maimulte furnicături la picioare cu ritmurilede rock alternativ, pentru ca la final,Maria Răducanu împreună cu cea maibună prietenă a ei – chitara, să nemîngîie urechile cu niște jazz.

Scenă din „Apartamentul”, de Arnon Goldfinger.

Filmul francez a fost palpitant și revelator,cel german fost o aventură și o călătorie înnecunsc, iar filmul românesc a fost șocant,amuzant și sadic în același timp.


de Paul ANDRICI | [email protected]

Caruselul cinefililor in delir lacinematograful ArtHouse.

Giselle în cuvinte scurte [i pa[i lungiBALET CA-N POVEȘTI

Artistul care și-a pictat demonii

Săptămîna trecută, strigătul pic -torului norvegian Edvard Munchs-a auzit pînă la Iași. La Uni ver si -ta tea „Alexandru Ioan Cuza”, cei150 de ani de la naș te rea ar tis tu -lui au fost sărbătoriți timp de do uăzile prin proiecții de filme despreviața lui Munch, prelegeri și prin -tr-o expoziție.

Miercuri, în prima zi a eveni-mentului, Sala Senatului de la„Cuza” s-a umplut de tineri careurmează cursurile de limba nor -ve giană de la universitate, dar șide studenți norvegieni, veniți laIași prin programul Erasmus.„Edvard Munch aparține lumii,în aceeași măsură în care aparțineși Norvegiei”, a spus scriitorulbri tanic Robert Ferguson, care de30 de ani locuiește în Oslo. Ală -turi de Jan Erik Holst, editor laInstitutul Norvegian de Film dinOslo și de tinerii din sală, a ur mă ritdocumentarul „Munch’s Mothers”.

Cele două mame ale luiMunch

Viața lui Munch ne-a trecutprin fața ochilor într-o liniște cade doliu. Am răsuflat cu toții adi -e rea morții care l-a înconjurat peartist de cînd era copil, pînă ce apierdut-o și pe cea de-a doua ma -mă a sa, mătușa Karen. De la celedouă femei a moștenit talentul,însă pensonul i-a fost îndrumat

de întîmplările din viața sa. „Nupictez ce văd, ci ceea ce am vă -zut”, spunea Munch. De aceea,pe pînzele sale a desenat în culorireci, cu mișcări grăbite și ner voa -se, alei înzăpezite, copii pe drumde munte sau oameni cu capurileplecate. Palma grea a morții parcăi-a încălzit mereu umărul. Printablourile sale, Munch își strigadis perarea, în timp ce criticii îiapreciau arta. S-a internat și într-unospiciu, pentru a-și vindeca euldoborît. Doar mătușa Karen, cucare a făcut schimb de scrisorime reu, fie că picta dintr-un atelierdin Paris ori Berlin, îi ghicea me -reu tușele negre din mintea sa. Lafel și Munch știa dacă mătușa saare vreun necaz, după scrisul demînă. Caligrafia elegantă a fe me ii,cu majuscule rotunjite, contrastacu literele mărunte, ascuțite și ine -gale ieșite din condeiul artistului.

Unele dintre tablourile pe ca -re le-am văzut în documentar aufost reproduse pe 15 afișe expuseîn holul Corpului I al univer si tă ții.„Strigătul” înfățișează cel maibine disperarea lui Munch, pe ca rea pictat-o în linii albastre și roșii.„Oamenii își vor ridica pălăriileîn fața tablourilor mele ca în bi se -rică.” Așa au făcut, apoi au trecutnepăsători mai departe, la fel cacele două umbre din pictură pen -tru care nu există altceva în afarapropriilor gînduri. n

STRIGĂTUL MUT

de Cătălina DOBROVICEANU |[email protected]

Împărţită între Est şi Vest, condusă de oclică de politicieni corupţi şi clienţii lor, oli -garhi care îşi urmăresc interesele personale,U craina pare să se fi oprit din drumul spreEuropa, pentru a se întoarce spre Moscova.Este rezultatul contextului politic şi eco no -mic dificil în care se află ţara, rodul presiuniiexercitate de Rusia „ţarului” Vladimir Putinşi, spun unii, al lipsei de abilitate cu care anegociat UE.

Nu în ultimul rînd însă, este şi rezultatuleşecului uriaş al Revoluţiei Portocalii, pecare ucrainenii o aniversează zilele acestea.

La ora la care scriu aceste rînduri, prie te -nul Sergiy, fost ziarist, în prezent director alunui ONG din Kiev, participă la protestulpro-european şi anti-guvernamental dincapitala Ucrainei pentru a denunţa deciziare gimului lui Viktor Ianukovici, care a sus-pendat negocierile pentru semnarea Acor -

du lui de Asociere cu UE, ce ar fi trebuit să ai -bă loc la summitul de la Vilnius.

Sondajele de opinie arată că majoritateaucrainenilor susţin semnarea acordului, darrămîne de văzut cum se va simţi această sus -ţinere în stradă şi în general, în societate, pe#euromaidan, aşa cum a fost botezată pe re -ţe lele sociale mişcarea pro-europeană.

„Sînt realist, dar totuşi mai sper că pu temface ceva. Ucrainenii, însă, în general, sîntde zamăgiţi de eşecul Revoluţiei Portocalii”,îmi spune Sergiy. „Am ieşit deja la protesteîn 2004 şi ce s-a schimbat?”, se întreabă ei.

Nu s-au schimbat multe, de la nivelul detrai scăzut pînă la cel al corupţiei la nivelînalt. Iar certurile din cadrul coaliţiei aflatedupă 2004 la guvernare nu au făcut decît săpună paie peste foc şi să pregătească terenulpentru întoarcerea la putere a lui ViktorIanukovici cu care, ce greşeală!, liderul Re -

vo luţiei Portocalii, Viktor Iuşcenko, a în che -iat un pact de neagresiune imediat ce a cîş ti -gat alegerile prezidenţiale.

Nu trebuie să ne sur -prin dă baletul lui ViktorIa nukovici, care din „omulRusiei” a devenit un pre şe -

dinte vizionar european, numai pentru a re -veni zilele trecute la personalitatea care îlcon sacrase. Schimbînd ce e de schimbat, săne reamintim că Vladimir Voronin a trecutprin aceleaşi etape, convertind roşul comu-nist în portocaliu, în 2005, pentru a revenimai apoi la culoarea sa preferată, după ce

păcălise Vestul.Poziţia anti-europeană a oligarhilor uc ra -

ineni este şi ea explicabilă, în condiţiile încare interesele lor economice se îndreaptăspre Est, iar deschiderea pieţelor, odată cusancţiunile Rusiei, i-ar afecta în mod direct.Poate că mai puţin explicabil este însă, în lu -mina actualei evoluţii, optimismul lideriloreu ropeni, care aşteptau un „summit istoric”la Vilnius.

Există o şansă teoretică şi minusculă caUcraina să semneze totuşi acordul la Vil -nius, dar cei mai mulţi se îndoiesc că un ast-fel de scenariu e posibil. Pîrghiile economiceale Rusiei, care ar strivi financiar Ucraina petermen scurt, sînt mult mai puternice decîtcele ale UE, care oferă perspective pe termenlung.

După Vilnius, viitorul Ucrainei este in -cert. Dar uşa UE, ai cărei lideri sînt acumfurioşi şi dezorientaţi, nu trebuie să seînchidă. n

Ucraina a avut întotdeauna o pozițiede putere în raport cu Rusia și Uniu -nea Europeană (UE) sub auspiciul că -re ia și-a permis o libertate destul demare. Cum credeți că se va schimbaacum raportul acesta în momentul încare Ucraina a declarat că a încheiatrelațiile cu UE?

Este o situație schimbată fațăde ceea ce a însemnat extinderea cucelelalte țări care, pînă la urmă, auajuns să facă parte din Uniunea Eu -ropeană. În celelalte state a existatși există o dorință a opiniei publiceclar exprimată de a se integra, exis -tă o conștiință publică de aparte -nen ță la spațiul european. Chiar șiîn Balcanii de Vest. În Serbia, gu ver -nul și președintele Tadici au pututsă facă niște compromisuri în le gă -tu ră cu Kosovo care păreau de ne i -ma ginat și asta numai în ideea uneiapartenențe la UE, pentru a mergepe un drum european. Există aceas -tă conștiință cît și cea a realizăriianumitor sacrificii care merită fă -cu te de dragul unui proiect ce vadu ce la rezolvarea mai ușoară a uneiprobleme. Așa a fost și în cazul Ro -mâniei și al Bulgariei. Ei bine, înpri vința Ucrainei și a RepubliciiMol dova lucrurile sînt fundamen-tal schimbate. Avem de a face cusocietăți împărțite în jumătate întrecele două realități geopolitice, cueli te economice care au și ele atitu-dini ambivalente. Pe de o parte, de -sigur că le-ar conveni garanțiile ofe -rite de proiectul european, pe deal tă parte nu vor să își asume și în -da to ririle pe care le-ar avea sau con -dițiile puse de apartenența la pro -

iectul european. Ei ar vrea să fiepro tejați ca în UE, să nu vină o pu -tere politică abuzivă care să le iaafacerile, să le confiște bunurile șisă îi oblige să facă afaceri cu anu -mi te persoane, însă, în același timp,

nu vor să își asumeși condițiile legate

de această pro tec ție. În plus, au șiniște elite po li ti ce care vor sărămînă la putere și lor le esteaproape indiferent că o fac într-unspațiu sau celălalt. Emoția lor estede a rămîne la putere și de a ges tio -na această putere în folos propriu,într-o parte sau alta. Deci, dacăpentru restul țărilor, apar te nen ța laUE este inclusă într-un pro iectnațional care este asumat uneiconștiințe, în care înțeleg că esteunul al negocierii și al com pro mi -su lui, pentru țările acestea două es -te mai degrabă o chestiune de ale -ge re pragmatică. În sensul de „ce-mi dai” și „ce-ți dau” și de cum ieseu în final. Așa că lucrurile sînt fun -damental schimbate în ceea ce pri -veș te aceste țări. Cred că și UE afăcut greșeala să le trateze cam cape niște state din Europa Centralăși de Est, cu o anumită perioadă de10-15 ani de întîrziere, or lucrurilesînt calitativ și fundamental diferit.Sîntem calitativ și fundamentaldiferiți – și o spun cu tristețe – și

față de Republica Moldova. Aici e oproblemă complicată, de alegereîntr-un mod foarte pragmatic.

Au contat presiunile făcute de UE și încazul Iuliei Timoșcenko?

Eu cred că asta a fost o con di -țio nalitate care a încurcat mai multlucrurile. Dacă a fost judecată deUE ca pe un fel de probă asupraho tărîrii statului ucrainean de amerge pe drum european, cred că aupus în mod greșit problema. Cred căe o condiție de care ambele părți seîncurcă.

Păi cam așa a fost pusă problema. Da, și a ajuns o problemă pen -

tru ambele părți fiindcă a părut săfie unica și nu e deloc așa. E una ca -re mai mult a încurcat negocierile.

Deci putem spune că, pînă la mo men -tul în care a fost pusă în fața unei ale -geri, Ucraina a fost avut o libertatemai mare tocmai fiindcă se afla întrecele două puteri care încercau, ambele,să o tragă în direcția lor.

Ucraina are, desigur, libertateade a-și alege drumul pe care să mear -gă. Totuși, din punct de vedere eco-nomic, cea mai mare parte a schim-burilor comerciale sînt cu UE în acestmoment. Apoi UE reprezintă un -de va la 25% din PIB-ul mondial, iarUniunea Euroasiatică reprezintăcam 3%. Economic vorbind, datelear conduce către o apropiere deUE. Însă dacă revenim la Ucraina,aceasta este o țară nu numai socialîmpărțită în două, dar delimitatăfoarte clar economic și geografic.Or, în aceste condiții, o alegere du -ră din partea regimului ucrainean,pus în fața unei decizii din ca te go -

ria ori cu unii ori cu alții, este oches tiune extrem de complicată șicare pune statul ucrainean chiar înfața unei perspective cu semn deîn trebare asupra continuității. Ale -ge rea este extrem de dificilă.

Și cum arăta Republica Moldova încontextul acestei decizii a Ucrainei?

Republica Moldova e cumva înumbra acestei alegeri. S-ar puteatotuși ca acest proces Vilnius să nuse încheie cu un eșec total. S-ar pu -

tea ca această decizie să fie favo ra -bilă Republicii Moldova și Geor gi -ei, fiind singurele state care rămînancorate în acest proces și care potprimi ceva. S-ar putea deci ca ne go -cierile să continue inclusiv la nivelUE-Rusia. Însă pe alte paliere, nupe cel al șantajului și a supraoferteicare i se face Ucrainei dintr-o partesau din alta. Nu mi se pare corectca UE să pluseze într-un fel de li ci -ta ție cu Rusia asupra Ucrainei. As -ta nu cred că nu ar fi acceptat nicide statele membre și cu atît maipuțin de opiniile publice din acestestate. Salvăm Grecia, salvăm Portu -ga lia, salvăm Spania, dar de ce săplusăm pentru Ucraina despre carenu avem nici o garanție că va fi departea noastră?

Deci păstrează în continuare șanse de

a parafa acordul de asociere cu UE?Da, dar asta nu înseamă mare

lucru. Parafarea înseamnă o pe rio a -dă lungă de negocieri pentru im -plementare. Acest proces depindefoarte mult de felul în care vor ară -ta rezultatele alegerilor din primă -va ră din Republica Moldova. Timpscurt din păcate, timp în care be ne -ficiile unei relații apropiate cu UEnu au timp să se vadă. Nici li be ra -li zarea vizelor nu are timp să se în -

tîmple pînă atunci. E foarte sigurcă avem acest semnal de la ComisiaEuropeană, dar ea depinde de sta -te le membre, în Consiliu, iar acololucrurile pot deveni extrem decomplicate. E suficient ca un singurstat membru să aibă o problemă le -gată de justiție, de imigrație sau decine știe ce altceva și această libe ra -li zare să nu se producă. Și s-ar pu -tea să ajungem în situația în caresîn tem noi, acum, în privința intră -rii în Spațiul Schengen: Parlamen -tul și-a dat acordul, Comisia la fel,cele mai multe state membre la rîn -dul lor dar dacă un stat sau douănu vor situația e compromisă. E oches tiune de drum lung și cred cămomentul Vilnius e doar o etapă,poate mai slabă decît ne-am fi aș -teptat, în relațiile UE cu statele dinest. Dar nu cred că ușa se închide. n


Ucraina se dezice de EuropaOţară împărţită între proeuropeni șisceptici nu este o ţară liniștită. Ovedem și la vecinii noștri de peste

Prut care organizează cînd proteste pro-unirea cu România cînd anti-semnareaAcordului de Asociere cu UniuneaEuropeană. Însă Kievul s-a dezis,săptămîna trecută, complet de UniuneaEuropeană. „Acordul nu va fi semnat,misiunea noastră se încheie“, a declaratemisarul UE în Ucraina, AleksandrKwasniewsk. Însă situaţia ţării este unaconflictuală. Ţara s-a rupt practic îndouă, iar protestele continuă de ambelepărţi. Însă decizia a fost luată: Ucrainanu va semna Acordul de Asociere.Rămîne să așteptăm summitul să vedemcare va fi soarta Republicii Moldova.

Viktor Ianukovici, un îi iubește și pe ruși și pe europeni, în funcție de cum bate vîntul.

13CAP ÎN CAP

Ovidiu NAHOIjurnalist „Adevărul”

Nu mi se pare corect ca UE s\ pluseze într-un fel de licita]ie asupra Ucrainei

Ucraina, ultimul eşec al Revoluţiei Portocalii

Conducerea ţării a schimbat macazul, cu direcţia Rusia.

Salvăm Grecia, salvăm Portu ga lia, salvămSpania, dar de ce să plusăm pentru Ucrainadespre care nu avem nici o garanţie că va fide partea noastră?

de Cătălin HOPULELE | [email protected]

Adrian Cochinoredactor-șef adjunct realitatea.net

Acțiunea din „The Wolverine” are loc la operioadă după cea de-a treia parte din X-menși-l găsim pe Logan drept un pustnic, trăind depe-o zi pe alta pe vîrful munților. Totuși,chiar și aici sus este bîntuit de fiecare dată cîndînchide ochii de către Jean Grey, pe care aiubit-o, însă căreia i-a spintecat stomacul dupăce puterile ei de mutant scăpaseră de subcon trol.

Trăind mai bine de cîteva sute de ani,fiind practic nemuritor mulțumită puterilorsale și fiind neputincios în fața morții tuturorper soanelor de care s-a apropiat, lui Wol ve -ri ne îi este oferit tocmai din Japonia, „cadoulsu prem”. Șansa la o viață normală, în care săse poată iarăși îndrăgosti și întemeia o fa mi li e.Totul ca răsplată din partea unui moșuleț a -flat pe patul de moarte, director al celei maiim portante și mărețe companii din țară, pecare Logan îl salvase cu cîțiva zeci de ani înur mă în timpul atacului nuclear de la Naga -

saki. De aici, acesta se trezește în mij lo cul u -nui conflict major care în primă in stan ță ecen trat pe poziția de conducere a impe ri u luirămasă în grija lui Mariko, ne poa ta muri-bundului.

Povestea filmului este ingenios gîndită,și depășește rangul filmelor de weekend, cum

sînt majoritatea producțiilor cu super-eroi.Totul, învăluit într-un frumos peisaj asiaticcu samurai, săbii katana, yakuza, luptătorinin ja, mutanți și mult sake. Și chiar dacă esteal doilea film cu X-Men a cărui acțiune estecen trată pe Logan, nu se simte deloc ca un

balast, Hugh Jackman avînd o ma re con tri -bu ție în sensul acesta. De a se me nea, scenelede luptă sînt așa cum trebuie. Rapide, clare, săl -batice, sîngeroase și cu membre sfîrtecate,exact în stilul lui Wol ve ri ne.

Ce m-a nemulțumit însă este finalul, caredeși vine cu vreo două surprize neașteptate,pare făcut în grabă, cu găuri în scenariu, iarmodul în care progresează povestea la unelescene se apropie periculos de mult de ri di -col. În plus, o altă greșeală vine din parteaper sonajelor secundare, care deși sînt foartebine introduse și se potrivesc în puzzle, nusînt exploatate la adevăratul lor potențial.Chiar și așa, The Wolverine este un film so -lid, cu multe lupte pline de adrenalină șisus pans, una dintre cele mai memorabilefiind cea de deasupra unui tren ultra-rapid,executată aproape fără cusur. Iar ca bonus, înscenele de după credite, ne este prezentat unteaser din Days of the Future Past, următorulfilm X-Men, Wolverine continuînd să fie ce afost dintotdeauna – un ronin (n.r.: un samu -rai fără maestru). n

Peste Coreea de Nord se înalță o mînă defier. Și mîna aceasta trage sfori actoricești întoată țara. Pîrghiile ei intră în cele mai as cun seunghere, iar acolo urlă din toți rărunchii fap -te le cele de slavă ale celui care cunoaște lim baanimalelor și care, la moartea sa, a fost de -plîns de triste rîndunele. De fapt, în „Țara cuun singur gras”, ultima apariție editorială ajur nalistul de război de la TVR, AdelinPetrișor, se subliniază că întreaga țară estetris tă, colorată doar în nuanțe de gri și lipsităde oameni care să cunoască zîmbetul. În plus,coreenii nu au nici un motiv care să le lu mi ne -ze ziua și sînt prinși într-o galerie fără capete încare se strigă și se arată doar minunele mări -tu lui conducător.

La împlinirea a 100 de ani de la naștereadic tatorului Kim Ir Sen, Coreea de Nord a fostîn extaz. Milioane de oameni obosiți s-austrîns la Phenian ca să-i aducă laude, flori șibaloane colorate. Pentru că numai el merităsă cunoască și alte nuanțe pe lîngă cea de grisub care trăiește populația de la nașterea lui.„În 2012 am plecat împreună cu colegul șioperatorul meu Cătălin Popescu la Phenian.Am fost acolo cînd nord-coreenii sărbătoreau100 de ani de la nașterea fondatorului KimIr-Sen și bineînțeles că au făcut o paradă

mare și au încercat să lanseze o rachetă. Eraun moment de sărbătoare a regimului de laPhenian pentru a arăta lumii pe noul linderKim Jong-un”, a precizat Adelin Petrișor.

Nord-coreenii se feresc de jurnaliști. Bachiar reporterii își lipesc pe haine etichete su -gestive, care să arate locuitorilor că sînt de lapresă, astfel încît să nu intre în conflict cu le gi -le statului conform cărora orice legătură ne -a utorizată cu reprezentanții mass-mediapoate duce la moarte sigură. Chiar echipa TVRa fost însoțită mereu de un ghid, Ri, cel carele-a presărat călătoria cu glumițe și ironii pecare reporterul le-a surprins în cartea sa.

De curînd, lumea civilizată a fost în gro zi -tă de uciderea unui stadion de oameni pen trucă s-ar fi uitat la televiziunile sud-coreene.Potrivit presei, din ordinul lui Kim Jong-un,80 de oameni au fost asasinați numai acumdo uă săptămîni pentru că au îndrăznit să în -cal ce normele și să se abată de la programulstandard. Dictatorul, care în august a datordinul de execuție a fostei sale iubite șialtor trei colegi de-ai săi, are acum 29 sau 30de ani. Nici acum nu știe sigur ce vîrstă aretî nărul conducător suprem, cum nu se știanici anul trecut cînd jurnalistul TVR a ajunsla Phenian. Dar, cu toate acestea, AdelinPetrișor a adus prin cartea sa o poveste a uneilumi îndepărtate, care putea deveni cîndvași a României. n

ADUSE DE TORENȚINumărul 469 | 25 - 1 decembrie 2013

AS

TR

ELE

DIX

IT

14

Ai răcit dincauza friguluide afară și eștinevoit să îțicumperi pas -

tile. Ți-ai dori însă ca far -ma cista să încurce pastileleși să-ți dea ceva care să tețină drogat măcar pînă înmartie, cînd se va topi ză -pada. Te-ai săturat să cum -peri chestii diluate de labișnițarii din RepublicaMoldova.

Abia aștepțiCrăciunul,dar nu pen -tru zăpadăsau colinde

și nici pentru cadourile desub brad. Tot ce-ți doreștieste să poți mînca răcituri,tobă, salată boeuf și apoi sălenevești în voie. Kilo gra -me le în plus nu vor fi opro blemă. Și așa îți doreaisă-ți schimbi garderoba.

Speri ca săp -tămîna asta săreușești săajungi laexamene.

Mereu adormi și nu reu -șește să te trezească nicitelefonul și nici colegii decămin care ascultă manelela maximum. Ți-ar prindebine dacă examenele s-arda și pe timpul nopții ca săpoți ajunge și tu.

Începînd demîine începisă te antre -nezi seriospentru mun -

te. Dimineața vei face cîte-va serii de genuflexiuni, laamiază jumătate de oră dealergare, iar seara, ca să fieexact ca pe pîrtie, vei bea osticlă de votcă. De acum îțimai trebuie doar zăpada.

Vrei să vinăzăpada și săscoți în sfîrșitsania la plim -bare. Trebuie

totuși să găsești pe cinevacare să-ți tragă sania. Nu aivrea să pățești ca anultrecut cînd te-au amendatpolițiștii pentru că te-ailegat de tramvai și ai maistat și o lună în spital pen -tru că ai căzut și ți-ai ruptun picior.

Șeful te-a pussă faci cevafoarte impor -tant în urmăcu cîteva săp -

tămîni, iar tu încă nu aireușit să duci la capăt sar -cina. Speri totuși să reu -șești săptămîna asta să-țitermii treaba. Altfel iar o săte cicălească în ședința delucru și nici nu o să-ți deavreun ban luna aceasta.

Ri, ghid la Phenian

FĂ UN STOP-CADRU


de Iulia CIUHU|[email protected]

După lansarea albumului de debut în2010 și a turneului ce a durat 2 ani, trupaHurts propune fanilor un nou album,„Exile”. Noul CD a fost gîndit tocmai pentrua merge pe valul succesului pe care l-auavut cu primul album. Cei doi membri, TheoHutchcraft și Adam Anderson, au avut derezolvat o problemă dificilă cu care seconfruntă toate trupele la această etapă: sănu-și piardă farmecul și stilul inedit din pri -mul album și, în același timp, să nu-l copiezeorbește. Deși albumul este în con ti nua re plinde viață, sarcina pe care o avea duo-ul a fostrealizată doar pe jumătate, mul te compozițiisemănînd între ele. Cîntecele „Miracle”,„Somebody To Die For” și „The Rope” oglin-desc idei similare precum cele din compi la țiaanterioră, iar muzica se asea mă nă izbitor cucea a formațiilor Delphic, Muse sau Coldplay.

Piesa „Exile” sună minunat. Începutulliniștit devine treptat mai agitat și preia oformă elec tronică spre refren. Este urmatăde un segment cu acorduri de chitară și seîncheie cu un vîrtej cosmic de sunete gener-ate pe com puter. „Miracle” se aseamănă cupiesele din albumul de debut, vocile epice șipre zen ța corului ne permit să ne reamintimde lu cra rea muzicală „Stay”. Însă rezultatuleste un sentiment de nostalgie pe care doar

fanii ade vă rați îl pot savura din plin.Ideea declarată a formației Hurts ar fi

aceea de a aduce pe piață un album într-onotă pozitivă, a speranței, a încercărilor. Însădacă acesta ar fi scopul lor cu adevărat, aeșuat simțitor cu cea de-a treia piesă,„Sandman”, care este însoțită de note des -prin se din filmele de groază. Glasurile co pi i -lor creează o atmosferă tensionată prin care

se observă cum „Hurts“ trec de partea în tu -ne ricului. Cu toate acestea, trecerea dată nudu rează mult, iar o dată cu piesa „Blind” neîntoarcem într-o compoziție excentrică cu a -ceeași dispoziție pozitivă pe care o aveau șiprimele melodii ale albumului.

Pus cap la cap, „Exile” se dovedește a nufi atît de captivant precum era de așteptat.Hutchcraft și Anderson au oferit o mulțimede idei interesante, dar nu au fost suficientepentru a rămâne în Top 40. Indiferent deceea ce vrea să transmită muzica, prezențalucrurilor întîlnite anterior: cor, fluier, chi ta ră,dar și celelalte instrumente folosite, obosescși dau senzația de deja vu. „Exile”, deși este unalbum bun, se află totuși la ani lumină fațăde cel de la debut. n

de Doina SÎRBU | [email protected]

Un samurai cu piele de lup

NAVIGHEAZĂ PE-O PAGINĂ DE CARTE

Titlu: „Ţara cu unsingur gras” Autor: AdelinPetrișor An: 2013Editură: PoliromGen: Jurnal

ASCULTĂ DE (LA) NOI

Album: „Exile”Artist: HurtsAn: 2013Gen: pop- rock, electro

Logan îl salvase pe direc-torul celei mai impor tantecompanii din Japonia întimpul atacului nuclear dela Nagasaki.

Titlu: „TheWolverine”Regizor:JamesMangoldAn: 2013Actori: HughJackman, WillYun Lee, TaoOkamotoGen: Acţiune,Aventură, S.F

Exilul orbului

Albumul nu se dovedește afi atît de captivant precumera de așteptat.

Pînă acum și un șofer de tramvai care a înul timii trei ani și-a ținut calculatorul în amaneta auzit de celebrul „Black Friday”(n.r: VinereaNea gră), cea mai sinceră și neoficială sărbă toa rede pînă acum. Ce se-ntîmplă în această zi caremar chează începutul weekend-ului? Prețuriledin anumite supermarket-uri și magazine onlinescad chiar și la jumătate față de cel original șitoa tă lumea cumpără orice are sau nu are ne -voie. Nu mi-ar trebui un încărcător de iPhonepen tru că eu folosesc un Samsung, dar totușimi-l cumpăr pentru că este foarte ieftin.

În România fenomenul s-a răspindit maibine printre tinerii care își căutau produse elec-tronice sau gadgeturi pentru aparatele mobile,însă pe parcurs a devenit una din cele mai aș tep -tate sărbători de iarnă. Original, Black Friday aapărut în America pentru a mai vărsa puținăapă peste focul care-i cuprindea pe cumpă ră to riide Crăciun, ce înainte devastau magazine întregi

pentru acel cadou de sub pom. Dacă la noi încă arămas la nivelul online, în State oamenii aș teap tăși cu orele în fața supermarketurilor, iar spiritulconsumatorist al acestora a început să-i înfurieși chiar să-i înfricoșeze pe unii. De ce? Pentru căîn 2011 și 2012 au apărut imagini cu persoanecare se băteau pentru o jucărie, în California uncli ent a fost condus de gloanțe spre mașina sa,iar în Los Angeles o femeie și-a împroșcat vreocinci com petitori cu spray paralizant.

Sună foarte trist și oricine se comportă atîtde stupid pentru un telefon care în mod firescar trebui să coste 40 de dolari, față de 200, nueste un exemplu bun pentru lista bărbosului înroșu. Însă nu e atît de simplu să ne-ndreptămde getul spre Black Friday și să spunem că ne-amgăsit țapul ispășitor. Cînd vedem alte astfel de

incidente la lansări de hipermarketuri, cel deanul trecut cu lampi oa nele din mall-uri și nebu -nia dinainte Crăciu nu lui nu mai poți zice că estevina unei singure zile de reduceri și apoi să-nchizi ochii la restul.

Au apărut pe Internet mai multe voci care sîntde părere că cea mai bună soluție este să fieboicotat Black Friday-ul, pentru că este o „săr -bă toare a capitalismului și distruge vieți umaneîn cele cîteva ore ale sale”. Bine, sînd de acorddoar dacă boicotăm și tăiem și restul sărbă to rilordin calendar, pentru că măcar asta este singuracare are un strop de sinceritate în ea. Ce se facede Black Friday? Se vinde și se cumpără. Cumeste promovat? Cu publicitate despre re du ceriși stocuri limitate. N-are nevoie de pomi saucolinde și nici de iepuri cu ouă colorate. n

A mai murit o șansă de a partici -pa la Campionatul Mondial, dar lacîte vise fotbalistice și-au dat duhulîn ultimii ani, nici măcar lacrimi decro codili nu mai avem. Putem deacum să adunăm toate hoiturilespe ranțelor pierdute și să facemexpoziție cu ele, precum făceam înclasele primare cu gîndacii prinși cubolduri într-o bucată de lemn. Maiales după barajul de pe 19 noiem -brie, dintre România și Grecia.

Șansele ca anul viitor să dăm ovizită prin Brazilia erau destul debune, le-am învins pe Andorra șiEstonia, cu vecinii noștri unguri amfăcut un egal, dar i-am și bătut, iarOlanda și Turcia au fost cam singu -re le care ne-au dat frisoane. Darnu-i bai, jocul rezultatelor ne-aadus departe, iar lunile septembrieși octombrie au fost unele cît de cîtmulțumitoare pentru naționalanoas tră.

Apoi am dat de Grecia, pe caream făcut prostia să o subestimăm șisă o vedem ca pe o echipă de tip pod,care ne va permite trecerea spremon dial. Doar că am uitat să luămîn considerare faptul că poate po -dul e făcut din lemn șubred, mîncatde molii, iar frînghiile mai au puținși se rup. Am avut încredere că se -

lec ționerul Pițurcă o să devină unfel Indiana Jones, care să taie corzileunei punți și-n timp ce cade înprăpastie să se agațe de frînghiileretezate și să urce pe partea cea lal tă.După cum au observat comen ta to -rii meciului, bloggerii de sport șisu por terii, Victor Pițurcă nu este unIndiana Jones. Pe site-ul prosport.ros-a făcut un sondaj despre cine con -si deră microbiștii că poartă vinapentru ratarea calificării. Din celeșa se variante, „conducerea tehnică”a ieșit învingătoare, cu un procentajde 45% din voturi.

Se pare că nimeni nu-l mai vreape antrenor în rolul de selecționer,dar cum contractul acestuia cu Fe -de rația Română de Fotbal nu-l o bli -gă să-și răscumpere păcatele, niciPițurcă nu este nevoit să plece. Și dece să plece, că doar 50 de mii de gla -suri ce-i scandează demisia nu sîntun motiv prea bun, iar altul n-are. Lacum merg lucrurile, poate că și-n2018 vom face alte proiecte pentruorele de biologie, doar că în loc deinsecte vom pune la expoziție bu -căți dintr-o minge și fibre din trico uritricolore. n

de Paul ANDRICI |[email protected]

ADUSE DE TORENȚINumărul 469 | 25 - 1 decembrie 2013

În 1995, când a fost arestat pen-tru atacul asupra serverelor Bancad’Italia, Raoul “Nobody” Chiesafă cea parte din elita hackerilor lu -mii. Ca și Julian Assange sauKevin Mitnick, era un puști curios,care învăța cucerind. Hackuise camtot ce se putea hackui la vremeaaia, își trecuse în palmares rețeleletuturor marilor companii de tele co -municații. Erau vremuri romantice,în care nu se făceau bani din asta,iar legile Internetului abia apăreau.Legea italiană, de exemplu, a fostcroită pe măsura lui Chiesa. Primulcaz a fost al lui. „Judecătorul nuștia nimic despre computere, avo -catul – la fel. Iar eu stăteam acolo,într-un birou al procuraturii, și ledesenam amîndurora scheme caredescriau acțiunile mele”, poves -tește acum Chiesa. Tribunalele l-ausperiat rău și s-a transformat cu -rând într-un așa-numit „hackeretic”, specializat în securitateainformației. Împreună cu alți doiautori, a scris o carte în care des -crie nouă profiluri de hackeri aizilelor noastre („Profiling Hackers”,2009). Pentru a defini aceste pro -filuri, am studiat toată „litera turade specialitate”, de la romane labiografii. Am început apoi să mer -gem la conferințe de hacking, săvorbim cu oameni, să întâlnimhackeri adevărați în mediile lor",spune Chiesa. De un lucru putemfi siguri, adaugă el: că hackerul nue tocilarul acela care tastează febril,cu fața luminată de un monitor.Oamenii ăștia citesc, beau, ascultătot felul de muzici. Atîta doar că

sunt mai istețidecât media. Îi

întîlnește pe la conferințe și vedecît de mult s-a schimbat lumeaasta. S-au dus vremurileromantice. Furia și banii sînt, înziua de azi, principalele motoareale hacking-ului, explică Chiesa.„Furia vine din lumea în caretrăim. (...) Întreaga omenire seschimbă, avem o criză în plinădesfășurare, țări în curs de dez -voltare… În anii ’50 – ’70, dacătinerii erau împotriva RăzboiuluiRece, a rachetelor din Cuba ori aRăzboiului din Vietnam, ocupaupiețe publice. Acum, pot lansa unatac DDoS, pot distruge o paginăpentru a arăta lumii că sunt împo -triva a ceva”, adaugă el. Cel puținpe alocuri, virușii informatici auînlocuit pietrele; instituțiile rămîncu geamurile întregi, dar cu ser ve -rele compromise. O fi asta o față aprogresului? n

DE LA CENTRU

Hackeri deșcoală nouă

Vlad ODOBESCUjurnalist freelancer

15

Ai așteptat săvină BlackFriday de anultrecut, iarvinerea tre -

cută te-ai trezit de dimi -neață, ți-ai pregătit pa -chețele cu mîncare și aiplecat la colindat maga -zinele. Acum însă trebuiesă-ți cauți un apartamentmai mare. La cîte ai cum -pă rat nu mai ai loc nici săintri în casă.

Se apropieCrăciunul șinu ai niciun ban înbuzunar. Ți-

ai dori însă să-ți cumperiatît de multe încît ai înce -put să te rogi zilnic să-șigăsească prietenul tău unjob mai bine plătit. Însă lacîte lucruri vrei este musaica să-și găsească un post desenator sau deputat, ori undirector de bancă.

Ca să nu teprindă 2014singură aiînceput să-țicauți iubit pe

site-urile de socializare. Aipus poze care să dezvăluiesuficient, o descriere gene -roasă, iar pretențiile nu-țisînt prea mari. Acum însănu știi cum să scapi de me -sajele insistente sau de te -le foanele în miez denoapte.

De cîtevasăptămînicălătoreștiprin toatățara, iar la

facultate ajungi doar noap -tea, în drum spre vreunbar. În ritmul ăsta o să ți seîndeplinească visul și vei fiîncă zece ani student. Lacîte drumuri faci prin țarăai putea totuși să te anga -jezi la o firmă de curiere rat.Mai faci un ban de bere.

Ai strîns pînăacum toțibanii de bu -zu nar, mai aide gînd să

împrumuți cîțiva de la pri -eteni, iar părinții urmeazăsă-ți trimită și ei. Îi vei in -vesti însă pe toți în bilete laLoto sau Bingo. Vei cîștigasigur. În fiecare noapte vi -sezi că ești milionar, iarpal ma stîngă te mănîncă înfiecare zi.

Toți colegiităi sînt depărere căte-ai îngră -șat consi de -

ra bil. Probabil ar trebui sănu mai mănînci fast food,să eviți sucurile cu zahărși să încerci să mergi și pejos, nu doar cu taxiul oriRATP-ul. Ca să scapi deten tație ai putea să le aducipachetul de acasă cole -gilor.

AS

TR

ELE

DIX

IT

SCOR LA PAUZĂ

Piţurcă pecalul troian

Oricît de apreciat ai fi în tagmata, mereu se găsește cîte o persoanăcare să fie de cealaltă baricadă.Dacă tu crezi că îți faci treaba bine, îțiva spune să te mai gîndești. Pri -mești laude și distincții? Nu o im -pre sionezi. Nici chiar dacă te nu -mești Adelin Petrișor.

Materialele jurnalistului inspi-rate din vizita sa în Coreea de Nordau stîrnit discuții, aprecieri, dar șicontestări. Cea mai recentă nemul țu -mire referitoare la ultima carte a luiAdelin Petrișor, „Țara cu un singurgras”, îi aparține lui Daniel Dediu,președintelui Asociației RomâniaMuncitoare, o organizație comu nis - tă. Acesta, în calitate de „bun pri -eten cu personalul diplomatic alAm basadei R.P.D. Coreea la Bucu -rești” și de redactor-șef al Publi ca -ți ei România Muncitoare, i-a trimiso scrisoare directorului general alSo cietății Române de Televiziune(SRTv), Claudiu Săftoiu, prin carei-a cerut să interzică lansarea lucră riila Tîrgul de Carte Gaudeamus.

Dar plîngerile nu se opresc aici.Lui Daniel Dediu nu i-a plăcut niciatitudinea pe care jurnalistul a avut-o la emisiunea „Garantat 100%” deluni, cînd a vorbit despre vizita saîn Coreea de Nord. „Dl. Adelin

Petrișor a prezentat în emisiunearespectivă numai cuvinte insultă -toa re la adresa poporului coreean.Și ca să pună sare pe rană, a scris șio carte pe care a intitulat-o «Țaracu un singur gras», prin asta fă cîn -du-se aluzie la conducătorul sta tu -lui, de parcă în această țară nu armai fi și alte persoane grase”, a re -cla mat Dediu în scrisoare.

Însă ne mul țumirile vin multmai de sus, tocmai de la amba sa do -rul Coreei de Nord, cu care Dediuar fi vorbit și care dorește ca di rec -torul SRTv să ceară scuze Am ba sa -dei. Altfel, pre șe dintele AsociațieiRo mânia Mun ci toare crede că s-arisca un război diplomatic între celedouă țări, „care să nu ne avanta-jeze”.

Daniel Dediu se mai întreabădacă nu cumva, imaginile cu cetă țe -nii coreeni executați pe un stadion,care au apărut săptămîna trecută peInternet, au fost răspîndite tocmai deAdelin Petrișor. I se pare prea marecoincidența dintre momentul în careau fost lansate și ziua în care a fostdi fuzat interviul televizat. Are însăîn credere că problema se va re zol va.Dacă nu de la președinte la pre șe -din te, măcar de la jurnalist la jur-nalist. n

de Cătălina [email protected]

MAI PLAȚI CA ECRANUL

„Ţara cu un singurgras”, la regim


În România fenomenul s-a răspîndit mai bine în rîndul tinerilor care căutau gatgeturi.

PRIMUL RĂCNET Pre]urile sub boicot


ȘOC, ȘOC, GROAZĂ!

În Club Skye răsună muzicaelec tro nică, dar pe ringul de dansdoar cîți va dansează pe ritmurilede dub step. Cei mai mulți tineri în -să privesc ironic la cele cîteva feteși băieți care își mișcă trupurile pemuzica hipno ti că. Brusc, mulțimease pune în miș care, se aud zumzetede peste tot, iar vocea lui Chelooră sună din boxe. „20 de tone debere, 20 de kile de haș, 20 de mii demotive să nu le lași, 20 de prieteni,de 20 de ori mai mulți bani, 20 defe mei de 20 de ani.” Lîngă mine unpuști căruia abia i-a mijit mustațastri gă din toți rărunchii însă „20 defemei de 90 de ani”, iscînd glumedin partea prietenilor lui, ceva maimari decît el.

Paraziţii arată poliţiștii cudegetul

După o scurtă negociere cu fa -nii care nu-i lăsau pe cei doi artiștisă se urce pe o boxă îngustă, Om -bla don și Cheloo reușesc într-un fi -nal să stră ba tă marea de fani dor -

nici să-i atin gă. „Arde! Uite cumar de! Dăm semnale cu fum să nevezi de departe”, sînt ver surile ca -re repornesc petrecerea. Prin tre ze -ci le de tricouri cu Paraziții își fa celoc și o fată blondă care, deși nu știenici un vers de-al trupei, se chi nu iesă-i atragă atenția lui Che loo cu de -col te ul său. Cu succes, pentru că aces -ta îi și face semn unui body guard să oia pe tînără din dreptul său.

Treptat, în club parcă nu mai estenici loc și nici aer. Sticlele de be re segolesc unele după altele, iar celegoale nu mai ajung pe mese, ci li sedă drumul direct pe ringul de dans.De aceea, Ombladon le și u rea ză ce -lor care ascultă ma ne le „Mergi la sa -lă ca un prost, fără rost, Hugo Bossnu știe că îmbracă un prost. Cînd lașigeamu' jos, băi, ai grijă ce zici, Că tezbor din X5 înapoi în opinci.”

După „cocălari” vine rîndulpo lițiștilor să fie arătați cu degetulde către cei doi artiști, însă nu celară tător. Iar exemplul lor îl iau șicei din club. Unul dintre pe tre că -reți, care pînă atunci stătea pe o ca -

na pea se ridică brusc și începe săstrige și el pentru că acum cîtevazile „Po li ția i-a luat permisul”. Su -părarea îi tre ce însă imediat ce u -nul dintre pri etenii lui mai aduce osticlă de Fin landia și se așează îna -poi pe ca na pea.

Viciile care animăLîngă bar un grup de boboci nu

bagă în seamă mulțimea adu na tăîn jurul celor de la Paraziții. Începsă rîdă însă de o colegă imediat ceCheloo amintește de Monica,ceaca re „iu bea cărucioarele, C-alergatdu pă moși cu bani pînă și-a ruptpicioa re le”. Iar glumele se pornescdin toa te colțurile clubului atuncicînd cineva recunoaște numelenici unei colege sau prietene, aces -tea din ur mă încercînd să nu searate su pă ra te.

În mulțimea de fani mîinile nus-au odihnit de cînd cei doi artiștiau în ce put să cînte, iar genunchii lise miș că aproape în același tempo.Dea supra cîntăreților, la balconulcare înconjoară ringul de dans,patru fe te privesc plictisite la cei

care fre do nea ză fiecare vers. Înspatele lor, cîți va băieți burtoși șicare nu au re nun țat la gecile depie le, își bu to nea ză impasibili tele -foa nele.

Fanii care încă nu au renunțatsă-și țină iubitele în brațe, se în de -părtează brusc atunci cînd Parazițiine spun că „toate-s la fel”. Cel maivehement pare că este totuși un li -cean micuț, care stă chiar în fața luiCheloo. Puștiul dă răzvrătit dinmîini și spune cu năduf fiecare cu -vînt din melodie și de aceeaartistul îl lovește ușor cu palmadupă cap și îi zîmbește.

În club brațele încep să obosea -scă, iar vocile urmăresc tot maigreu melodiile Paraziților. „Schimb

de vicii nimic anormal, Caut încon -ti nuu o ieșire din banal.Nu posedla imaginație porți, Fără vicii am fidoar niște roboți” sînt versurile ca -re vin ca un duș rece și animăîntreg clubul. Pînă și barmanii,care pînă atunci fumau liniștiți cîteo țigară încep să cînte și să-și miștemîinile prin aer.

Iar dacă melodia nu i-a trezitpe toți din amorțeală, îndemnul luiCheloo de a „pune mînă de la mînăca să facem mai multe mîini” îi rea -duce pe toți pe ringul de dans.Totuși concertul live nu mai durea -ză mult și fără vreun avertismentmuzica se oprește brusc. Doar Che -loo rămîne în urmă și spune rîzîndcă își cere scuze „pentru calitatea

Dacă și-ar despleti părul, solistul Cristi Rangu arse măna unui menestrel din Evul Mediu, care-și purtame reu cu el chitara, cîntînd versuri scrise de propriamînă. Însă păru-i este strîns liniștit într-o coadă, iarvocea sa puternică și masculină este acompaniată de

alte chitări, tobe și de o vioară vioaie, care-l plaseazăîn barurile din vremurile reale. Vineri seară, în LaBază, concertul celor de la Odyssey a colindat o Bu co -vină întreagă și apoi s-a întors în vremurile medievale,acolo de unde trupa își trage inspirația și energia. „Dedoi ani ne simțim la Iași ca acasă”, spun sucevenii dela Odyssey, care dau dru mul unui șir de cover-uri ro -mâ nești, în încercarea de a dezlega picioarele celorcare îi privesc și de a-i acomoda cu melodiile reor ches -trate. Pentru că pot fi cu ușurință confundate, melo di -i le „Fata verde” și „Nunta” a celor de la Phoenix sîntdiferențiate după intensitatea țipetelor publicului. Da -

că la „Fata verde” luminile verzi s-au zguduit de în -cîn tarea spectatorilor, la „Nunta”, picioarele lor audansat ca într-o horă pe loc, fără ca glasurile să se maiaudă.

Haiducii și descîntecele, bătrînii povestitori și fo -curile vii nu și-ar găsi loc în versurile unei trupe rockda că n-ar exista o vioară care să te trimită într-unspațiu medieval. Împreună cu celelalte chitări, aceastasuspină a tristețe, însă toate se opresc brusc și lasă locunui moment de acapella care face ca spinarea să-ți fieinvadată de fiori reci. „O mie de ani în iad n-ar alina,setea asta oarbă pentru iubirea ta / Cînd lipsa ta e celmai rău, tu, cea mai frumoasă rană a sufletului meu”.Mîinile care dau impresia că tremură pe griff în încer-carea de a reproduce încheie melodia armonios, cu ungest în aer.

Pentru că în bar s-a lăsat liniște, băieții dau drumulinstrumentelor concomitent, ieșind o furtună de acor-duri ritmate, asemenea muzicii irlandeze, sub numelede „Descînt”. Acestea este dezlegat însă de versurilemelodiei “Epitaf”, asemenea unui foc stins de furtună.Chiar dacă este cel de-al doilea bis, tot „Bună seara,doamnelor și domnilor” ne rămîne salut și piatră detemelie, băieții dînd impresia ca nu ar vrea să ne lasesă fredonăm singuri melodiile, în lipsa lor. Asemeneahaiducilor care ar fura toată energia de la cei ce au șine-ar dărui-o nouă, să o folosim în numele muzicii. n

Marţi seară, după miezulnopţii, Club Skye i-a primitpe Ombladon și pe Cheloo.

Invitaţi de cei de la Facultatea deAutomatică și Calculatoare, Paraziţiiau adus fani de toate vîrstele, de laliceeni la persoane trecute deprima tinereţe, care au cîntatîmpreună cu cei doi artiști. Fărăprejudecăţi, cu degetele ridicate înaer, cu toţii au petrecut 90 deminute, au strigat îmrepună „Arde”pînă au ajuns „Toate-s la fel“. Cei de la Paraziții au avut un manifest special pentru fanii manelelor din club.

de Andrei MIHAI| [email protected]

de Mădălina OLARIU | [email protected]

Șpagat pedouă reclame

O primă întrebare mai întîi. Ci neîși mai aduce de Jean Claude VanDamme, actorul karatist care în anii’90 era principalul erou de filme deacțiune a postului Antena 1? A maicochetat el și cu alte canale, pe laPro TV, pe la Prima, dar nicăieri al -t undeva nu-l vedeai mai des decîtpe antene. Street Fighter era alter na - tiva la filmul Mortal Kom bat, ge me - nii din Dublu Im pact cred că au de - venit o creșă în trea gă și cred că potnumăra pe de ge te ori de cîte ori areînviat în Soldatul Universal.Peli cu lele sale nu erau ele cele maibine cotate, realizate sau bune îngeneral, dar belgianul avea un oa -re care șarm ce te ținea lipit de mi -cul ecran de fiecare dată cînd făceao mișcare de arte marțiale, de ge nulroundhouse kick.

După începutul noului mile niu,Van Damme a cam început să dis -pa ră din radarul multora și pînăde curînd nu cred că a mai fost învreo producție importantă. Acum,la cei 53 de ani ai săi, demons trea zăîntr-o reclamă pentru camioaneleVolvo de ce anume se afla, înmaterie de actori de acțiune, acolosus cu Stallone sau Schwar ze neg ger.Spotul începe cu actorul stînd peretrovizoarele a două camioane, ca -re treptat dau în marșarier și se-n -de părtează unul de celălat. Cu VanDamme încă pe ele. Cu cît se-n de -păr tează mai mult, cu atît și pi cioa -re le belgianului se-nde păr tea ză u nulfa ță de celălalt pînă în punctul înca re ajunge în poziția șpagat, întredoi bolizi în mișcare.

Ce să mai, clipul a devenit viralpe Internet, mai ales după ce s-ades coperit că nu este trucat, iar vi -te jia actorului i-a inspirat pe mulțisă-și încerce propriul exercițiu degim nastică. Se găsesc zeci de paro-dii în care copie cu exactitate toatătehnica de filmare a spotului, iarune le au mers chiar mai departeîncît să-l pună pe Chuck Norris înrolul șoferilor, că poate numai așase explică cum a fost posibil șpa ga -tul.

Nu numai că a pornit un nouval de viitoare meme-uri și parodiiinternautice, dar l-a și readus cît decît pe Van Damme în văzul lumii.Și-a început el bine reîntoarcereacu rolul din Expendables 2, însăda că mai face multe astfel de cli -puri își va schimba cariera în starde reclame. De abia aștept mo men -tul cînd o să-l văd pe Van Dammegătind șnițele cu tigaia Dry Coo -ker. n

PUNCTUL PE VIP

Amintire cu haiduci

16Studenţii ieșeni au avut Paraziţii pe buzeÎn lipsă de scenă, cei doi MC și DJ-ul au cîntat pe boxe.

DIRECTOR: Laura PĂULEŢREDACTOR-ȘEF: Cătălin HOPULELEREDACTOR-ȘEF ADJUNCT: Oana OLARIUSECRETAR GENERAL DE REDACŢIE: Ioan STOLERUȘEFI DE DEPARTAMENT: Iulia CIUHU, Anca TOMA (Portugalia)REDACTORI: Dan CONDREA, Paul ANDRICI, Iulian BÎRZOI, CătălinaDOBROVICEANU, Andrei MIHAI, Mădălina OLARIU, Ana SIPOȘ (Norvegia)PUBLICITATE: Bogdan COBUZEDITOR: Daniel CONDURACHE

Casa de Cultură a StudențilorStr. Vasile Conta nr. 30, et. 2, 700106 Iași. Telefon: (0746) 230. 032e-mail: [email protected] site: www.opiniastudenteasca.rowww.facebook.com/opiniaveche

Ședințele de redacție au loc luni și miercuri, de la ora 20.00. Revista se poate procura și de la sediul redacției.

Odiseea unui descîntec


Prima oară cînd a văzut reclama, Mircea Badea a plîns.

Băieţii dau drumulinstrumentelor concomitent,ieșind o furtună de acorduri.

Date post:	24-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	opinia-studenteasca
View:	231 times
Download:	6 times

Nr. 469

Documents