+ All Categories
Home > Documents > Nr- 46. Braşov Joi 27 Februarie (12 Martie) 1914. Anul...

Nr- 46. Braşov Joi 27 Februarie (12 Martie) 1914. Anul...

Date post: 29-Jan-2020
Category:
Upload: others
View: 4 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
4
Nr- 46. Anul LXXYIL Braşov Joi 27 Februarie (12 Martie) 1914. ABONAMENTUL Pe nn an . . .2 4 Cor. Pe o jnm. de an 12 Pe trei Ioni. . . 6 „ Pentru Românie şl strâln&tate : Pe an an . . . 40 lei. Pe o jum. de an 20 REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Târgul inului Nr. 80 INSERATELE se primesc ia adminis- traţie. Preţul după tarif şi învoială. TELEFON ÎK 286 ZIAR POLITIC NAŢIONAL. Manuscrisele nu se In napoiasă. Revizuirea Constituţiei in Parlament. Articolul 7 nu va fi modificat.—împroprietărirea obştiilor ţărăneşti. Orb sau perfid? (v. mol.) Sunt oameni orbi din naştere cărora de giaba le vom .vorbi de farmecul razelor de soare. Şi mai sunt alţii orbi numai faţă de unele culori. Mai rea decât amân- două e orbia înnăscută sau prefăcută a minţii. »Filomela« opoziţiei, ie- suitul Apponyi — deşi dovedeşte toate simptoamele unui orb sufleteşte, care nu vede decât culorile ideolo- giei şoviniste — e totuşi o apariţie unică în felul său, o curiozitate al patologiei intelectuale, un mister pentru cel ce vrea să-l înţeleagă, să-i cunoască firea cea adevărată. E posibil să se ridice cineva până In regiunile cele mai înalte ale înţelegerii rostului etnic şi cultural al propriei sale rasse şi în acelaş . timp să dovedească absoluta nead- mitere ale aceloraşi aspiraţii şi idea- luri şi la celelalte neamuri? E omul acesta întradevăr orb faţă de complexul acela de mani- festaţii sufleteşti, cari îşi au sursa în cea ce noi numim sentimentul conştienţii naţionale româneşti? Sau e numai o urmare a adân- cei perfidii căreia e roabă mentali- tatea acestui om nu de toate zilele, de câte-ori e vorba de aspiraţii et- nice cari nu sunt văpsite cu roş- alb-verde ? Să ne fie milă de el ca de un biet orb sau să-i rîdem în faţă ca unui perfid? O las pe seama cetitorilor răspundă cum vor voi la întrebările j aceste. Tot ce aş adauge e, mai există şi un al treilea răspuns. El se desprinde din cele două însuşiri de rassă moştenite de noi dela Daci mândria şi îndărăt- nicia. Apponyi nu e o apariţie izolată ci un tip, un om reprezentativ al majorităţii neamului unguresc. El este numai ecoul unei opi- nii publice destul de puternice, când nu vrea să admită esistenţa etnică a neamului românesc din Ungaria, când ne tratează consecvent drept neşte cetăţeni cu grai strein, fără îndreptăţirea de-a m numi şi con- sidera de ceea-ce suntem de fapt, de un neam deosebit de oameni cu întreaga noastră lume de senti- mente şi de aspiraţii. Apponyi poate să fie orb faţă de lumea noastră naţională, dar se poate că se face numai, a nu o vedea. Dar câte milioane de oameni nu sunt în Ungaria, cari nu se cu- getă cu capul lor ci primesc de bani buni toate năsbutiile, cu cari îi ză- păcesc corifeii lor, cum sunt Appo- nyi, Rákosi Jenő etc. Faţă de aceşti nu orbi, ci or- biţi noi trebue să opunem logica sdrobitoare a vieţii şi a faptelor : mândria noastră naţională şi în- dărătnicia afirmării tuturor în- suşirilor noastre etnice. Să le-o spunem verde româneş- te, să-i facem să-o simtă la tot pa- sul că există o cetate puternică şi încă nerâsbită de nime , a cărei ziduri le alcătuesc pietatea faţă de suferinţele de veacuri ale strămo- şilor; dragostea faţă de limba dulce ca un fagure de miere a lui Miron Gostin, Alexandri, Eminescu, Coşbuc, şi Goga, interesul cald faţă de toate manifestările sufletului neamului nos- tru fie prin geniul unui Vlaicu, fie prin plăsmuirile celui din urmă ţă- ran rămas la coarnele plugului. Va veni vremea când vor în- ţelege cei ce azi nu vreau să înţe- leagă că: De inima noastră e cu mult mai aproape Moţul care trece gân- ditor şi ca spatele gârbovit, prin stradele Clujului, decât lumea aceea înbrâcată „domneşte“ ca şi noi, dar streină de noi prin grai şi sentimen- te; că ochii noştri se umezesc la auzul doinelor atât de duioase, prin cari neamul întreg îşi plânge sufe- rinţele de veacuri; pe când înfoca- tele caricaturi de ciardaşuri ne lasă reci şi nesimţitori, că pulsul nostru bate mai tare, ochii ne schin- teiază mai aprins când cetim des- pre isbânda „Domnului notar» pe scena teatrului naţional pe când produsele artei dramatice evreo-ma- ghiare ne lasă în cazul cel mai bun indiferenţi. Atunci şi numai atunci li se vor deschide ochii celor orbi sau orbiţi şi vor vedea cu mirare cum din „cetăţeni cu buze valahe“ din „blocurile celor de limba streină“ se desfăşoară mândru şi îndărătnic un neam, care a fost şi va fi pre- cum a fost un soare pe cer şi îna- inte de ce s’ar fi ivit pe pământ ochii plini de admirare ai oamenilor. Da D-le Apponyi, suntem un neam fiindcă simţim şi cugetăm ca naţiune , indiferent că nu ne vezi sau nu vreai să ne vezi. De-ale cam erei« Azi se con- tinuă în cameră discuţia asupra ches- tiunii române. Discuţia pjate du- reze 2— 3 şedinţe, dacă vor lua parte la desbatere toţi deputaţii, cari s’au a* nunţat. Zilele aceste se vor depune pe biroul camerei proiectul pentru apă- rarea onoarei şi proiectul de budget. Cel dintâiu este un proiect de mare folos pentru cetăţeni. In legătură cu proiectul de budget se spune, acesta e ultimul proiect al lui Teleszky. Disgustat de grava situaţie financiară a ţărei, Teleszky se va retrage. Porto- foliul de finanţe va fi preluat de mi* Qistrul de culte Iankovich, iar în locul acestuia va veni un vechiu aderent al iui Tisza. Ştirea o dăm cu rezervă. Un nou proces al Rute- nilor« S’a început desbaterea unui nou proces de trădare de patrie, la Ruteni, dar de astădată nu în Ungaria, ci in Austria. Şi nu sunt acuzaţi ţă- rani, ci Ruteni din clasa inteligentă. Desbaterea s’a început alaltăieri, !a tribunalul din Lemberg şi va ţinea câteva săptămâni. Acuzaţii sunt 4; un ziarist Bendasiuk, doi preoţi ortodoxi Sandovici şi Hudyma şi un iurist, Col- dra. Martorii sunt 96 de inşi. In prima şedinţă s’a cetit actul de acuză în limba polonă şi ruteană. In el se sus- ţine, acuzaţii au făcut agitaţii şi îndemnuri la răscoală în Lemberg şi alte părţi ale Galiţiei, în anii 1909— 1912. Afară de aceasta trei din ei s’au ocupat cu spionajul şi intenţia lor era să desfacă o parte a Galiţiei de la Austria; Aceasta constitue trădare de patrie in sensul secţiunii 58 a codului penal. Sandovici mai e acuzat şi cu a* gitaţie contra religiunii. In acuză se susţine, că acuzaţii au stat în strânsă legătură cu contele Bobrinski. Acuzaţii şi-au angajat fiecare câte im advocat pentru apărare. Bucureşti 10 Martie n. 1914. Iu şedinţele de eri după a- miazi a camerei şi senatului ro- mân s’a votat urgenţa următoarei propuneri do modificare a Consti- tuţiei, prezentată din iniţiativă par- lamentară. La cameră propunerea a fost prezentată de dep. M. GK Orleann, în numele mai multor de- putaţi, iar la Senat de d 1 C. Cos- tescu-Comăneanu în numele mai multor senatori. Iată textul acestei propuneri importante: Domnilor. Cea mai puternică chezăşie a li- niştitei dezvoltări a unei ţări stă în respectul Constitutiunil ei. Dar pentru aceasta se cere ca şi Constituţia să fie neîncetat expresia credincioasă a stării reale şi a nevoilor acelei societăţi. După ultimele prefaceri din Pe- ninsula Balcanică şi faţă de marile da- torii pe cari ele ni le impun, apare şi mai lămurit că ne găsim în momentul de faţă într’un stadiu al evoluţiunii noastre, In care dispoziţiunile pactului nostru fundamental nu mai corăspund tuturor cerinţelor stării noastre so- ciale. Suntem frământaţi de două mari probleme: problemul agrar şt proble- mul politic. Cât timp nu le vom rezolva, nici propăşirea, nici liniştea Statului nu vor fi asigurate. Se cuvine deci ca, în interesul însăşi al sănătoasei şi temeinicei noas- tre dezvoltări, procedăm fără în- târziere la deslegarea acestor două mari chestiuni. Problemul agrar apasă de mult asupra destinelor României. O reparti- ţie anormală a proprietăţii a creat un adânc desecbiiibru între proprietatea mare şi cea mică. Mijloacele întrebuin- ţate până astăzi pentru a îndrepta răul n’au putut răpi chestiunii caracterul ei de intensă gravitate şi periodic ea s’a manifestat cu violenţe, cari une-ori au zdruncinat temeliile Statului. Numai înmulţind numărul proprie- tarilor mici şi dându-le putinţa să for - meze o mică proprietate economiceşte de sine stătătoare vom Înlătura pri- mejdia sub a cărei grije trăim. Pentru a ajunge însă la acest re- zultat vânzarea de bunft voie a moşii- lor Statului şl ale aşezămintelor nu este îndestulătoare. Pe de-oparte fiind - că întinderile de cari mai dispun aşe- zăminte'e şi Statul nu sunt mari şi pe de altă parte fiindcă multe din acfste aşezăminte n’ar putea să se vînză de bună voe fără ca prin aceasta să se expue la revocarea titlurilor în temeiul cărora ele au fost constituite. Aşa fiind, singurul mijloc este de a autoriza Statul ca în anume condi- ţiuni şi în schimbul anei drepte şi prea- labile despăgubiri să poată exoropria marea proprietate de o parte din priso- sul ei în folosul sătenilor . Avem convingerea propunând o asemenea expropriere, departe de a iovi în dreptul de proprietate $1 vo m întări, fiindcă vom armoniza interesele marei şi a micei proprietăţi şi vom râ- zi ma vieaţa acestui Stat pe o pătura numeroasă de oameni tot mai intere- saţi a apăra princ'piul proprietăţii şi a conlucra la echilibrul soc’al. De aceea vă cerem revizuirea art. 19 din constituţie. Art. 20 şi 132 fiind în strânsă şi directă legătură cu chestiunea micei pro- prietăţi urmează să se prevadă si revi- zuirea lor.i Al doilea mare problem care se impune luării aminte a tuturor acelora ce au grijea viitorului acestui Regat este problemul politic. Nu este cu pu- tinţă ca după 40 de ani de des voit are în toate ramurile, de simţitoare şi stră- lucite progrese, România să trăiască cu formele politice din primele timpuri ale organizării ei constituţionale şi să continue a lăsa în afară de viaţa publi- că marea majoritate a cetăţenilor ei. Cu prilejul evenimentelor din vara trecută poporul nostru a dat tuturor o nouă dovadă a conştiinţei sale politice şi naţionale. Socotim deci că a sunat ceasul în care el trebuie să fie chemat să participe la viaţa publică. Desfiinţând actualele colegii electo- rale şi sporind numărul alegătorilor, avem credinţa nu numai c* vom redu- ce acţiunea pe care influenţele perso- nale ie pot exerci a asupra corpului electoral şi că voui îngădui astfel vie^ei noastre publice putinţa de a se aşeza pe temelia sănătoasa a intereselor eb* şteşti şi a maiilor curente ale opiniei publice, dar avem totdeodată şi nestră- mutata convingere că, solidarizând pe cât mai mulţi cu conducerea şi răspun- derile Statui ui, vom face o operă bine- făcătoare de consolidare politică şl în- frăţire socială. Balul sportivilor din Cluj. — Impresii. — Sunt atât de binedispus, încât fi în stare, să fac cea mai mare prostie (să mă — însor?... nu!), şi nu veţi crede motivul, pe care-1 spun: fiindcă am impresii. Asta n-aş fi cre- zut-o nici odată; ştiam, că am multe, de pildă datorii; că am prietini şi duş- mani, chiar şi prietini-duşmani, că am verişoare drăguţe şi drăguţe, cari nu- mi sunt verişoare; dar nu credeam, că voi putea am vre-odată impresii. Sunt deci sincer mulţumitor sportivilor din Cluj, cari au dat acest bal cu a- tâta succes!! Vezi-vezi, ce nu e în stare să-ţi facă o impresie adâncă; m i-e mi-a pus în mână chiar şi con- deiul ; condeiul, pe care eu de cinci ani nu i-am mai lu»t în mână. — Fie-ţi ruşine! veţi zice u n ii; «ţină-ţi D-zeu năravul!» veţi zice alţii — bineînţeles că, cu alte gânduri şi multe-multe aţi mai zice, dacă v-aşi lăsa pe d-voastră la vorbă. Dar acum In mâna mea e condeiul, care de-atâ- tea* ori m-a ars — de sine se-nţelege, că atunci, — când era în mâna... altora I * Văd, că am rămas tot cel vecbiu; am apucat pe căi greşite, scriu impresii de... mână, In loc să scriu impresii de bai. Să iertaţi... că a fost lume atât de multă (în cafenele!) atât de elegantă, atât de frumoasă şi atât de liniştită 11 Poate fiindcă a lipsit o parte a socie- tăţii din Cluj — aşa se zice, cel puţin. Ea unul nu «observ nici odată absenţa intelectualilor». Am observat insă cu atât mai mult, prezenţa mulţimei de streini, chiar şi din cele mai depărtate centre româneşti. Şi chiar nu fi luat parte personal la bal, aşi îndrăzni să afirm, că a reuşit în cel mai splen- did chip. îm i ofere In privinţa asta de- plină garanţie faptul, că după petre- cere n-a fost nevoie să scria «infor- maţii» prietinul — Romeo Dan. * Vorba Măiestrului: «lumea curgeâ elegantă». Şi tot curgeâ curgeâ.. şi mai cu seamă parale frumoase au in- curs. Şi unsprezece flăcăi frumoşi şi înalţi ca bradul, în pitorescul costum românesc, s-au avântat la horă Lu- peana, Ciobănaşul, Sârba-n două părţi şi alte dansuri naţionale ne-au cauzat deliciu sufletesc. Apei s a pornit ca o lavină întreaga sală şi până în pausă a asudat mult — taraful escelent. * Suntem la miezul nopţii şi lumea e obosită. Cina se serveşte tntr’un mod, ce te pune în uiirire. Pe-o clipă cred că nu sunt între Români. Dar d- şoara Z, — vecinica colectantă deia petrecerile româneşti pentru scopuri filantropice — îmi face pierd re- pede această impresie. Acum vinde bi- lete de vot, fotografii şi... nu mai spun ce- Ghiciţi! Lucru ingrat: să faci filantropie pe pielea — altuia, N-a spus Oskar Wilde, că damele filantropice sunt cele mai mari duşmane ale — umanismu- lui? Ei, dar biata nevinovată, unde să fi cetit ea pe Oskar W ild e! (După cât ştiu eu, n-a fost în internat... româ- nesc 11). La vânzarea fotografiilor o însoţeşte şi directorul sportiv. (De resortul a- cestuia se ţine: împărt'rea rolurilor şi primirea — felicitărilor). Prind acestuia o conversaţie c-o damă. «Poftiţi doam- nă, fotografia celor mai buni boxişti ai Clubului» — şi-i predă o ilustrată cu doi atleţi în «costum de trântă, cu mănuşi de box şi muşchii încordaţi. — «Ah nu — te rog dă-mi alta, căci vreau s-o scriu fetiţei mele din internatul din Sibiiu, şi asta e prea scandaloasă». (Pentru fetiţă ori pentru profesoare ?) — «Dar doamnă — protestă di- rectorul, sunt motive de sport, eari... — «Motive, nemotive, dragul meu, — întrerupe dama — dar cei puţin îmbrăcaţi le câte*o... cămaşă» ! * * * După pausă sunt iarăşi flăcăii la rând. Căluşarul şi bătuta au să parali- zeze efectul tango-ulul, care încă nici nu s a dansat. Lumea e încântată de dansatori, mie-mi place mai mult bă- tuta. Totdeauna am susţinut, că e cel mai potrivit şi original sport — par- don, joc, românesc. Poate de aceia s-a repetat la sfârşit chiar şi fără «la do- rinţa generală». * Publicul agitat, ca la alegeri. Se aşteaptă şi aci rezultatul votării. Eu unul sunt pasiv chiar şi în aşteptare. Ca român bun m-am abţinut dela vo- tare, fiind că n’am primit nici o îndru- mare specială dela Comitetul Naţional şi fiindcă, ca naţionalist democrat sunt contra votului plural â 10 fii. De re« zultat am rămas însă frapat — la în- ceput plăcut, apoi neplăcut. Nici azi nu ştiu încă, dacă s-a premiat frumuseţa costumelor, ori cea a purtătoarelor lor. In ori-ce caz, prind ocazia de-a vota şi eu — gratis. Şi fiind vorba mai întâiu de port, sunt de acord cu toţi aceia, cari cred, că drăguţa Păstoriţă d-şoara Vichi Puşcariu a purtat cel mai fermecător costum original româ- nesc. Motive nouă şi interesante avea portul din Secuieu al d nei Virginia Dr. Başiota şi amintesc cel din Româ- nia al d-şoarei Zoe Bianu, ca pe cel mai preţios! Iar dacă-i vorba de frumuseţă, atunci votez numai pentru una; dar din toată inima: pentru d-şoara Tiţa (Jenica) Ciuta. Parc! — fără să reflec- tez ia... ojinăii * Prin suburbiu, se au% de deja cân- tecul cocoşului, dar acela nu străbate până aci. Părechile se ’nvârt nebuneşte, cu- prinse de beţia dansului. Nu ştiu cum, dar mie bostonul de după pausă aşa mi face impresie a — tango ! Pe lângă păreţi încă tot mese în- tinse. La una poetul-studiu al d-lui Motru pare a se-ncăeră serios cu şeful secţiei de tir, pentru dudia ce stă ca paravan. Discuţia se potenţează şi scan- dalul izbucneşte. Simpaticul absintist se scoală furios şi cu’n gest de Psilander îi trage o palmă ... »Domnului Notar«. Masa se umple repede de musafiri lite- rari şi micul, Cinci nat improvizează: „Prietinul Emil Isac Cu-a volum de poezii Ş-a aprins multe pai a 'a cap. Mult mă mir, dar înzădar, Nu pot să-nţeleg de Joc, Că-ntrun cap cu atâ*a apă Cum poate, să arză foc ? !“ Mai zilele trecute, colegul său im- presionist (când e vorba de femei l) S. C. D. îmi spunea serios: »Să ştii, că lui bietul Emiluţ i s-a făcut într’adevăr râu de aiurisita aia de epigramă. Are fierbinţeli, grozave fierbinţeli, întratâta, încât ne putem aştepta la o serioasă catastrofă: apariţia unui nou volum de poezii. * Cu toate impresiile bune, ce le am, totuşi o desiluziegr ozavă îmi roade sufletul. Atâtea n i s’au promis înainte debaUChiar^i matriculâ ; şi—până şi azi, că a trecut aproape o săptămână de atunci, Încă nu s’a întâmplat — durere — nici un . .. divorţ i Jean Trâscăa.
Transcript
Page 1: Nr- 46. Braşov Joi 27 Februarie (12 Martie) 1914. Anul LXXYILdspace.bcucluj.ro/.../123456789/69747/1/BCUCLUJ_FP_P2538_1914_077_0046… · de suferinţele de veacuri ale strămo şilor;

Nr- 46. Anul LXXYILBraşov Joi 27 Februarie (12 Martie) 1914.

ABONAMENTUL

Pe nn an . . . 2 4 Cor. Pe o jnm. de an 12 „ Pe trei Ioni. . . 6 „

Pentru Românie şl strâln&tate :

Pe an an . . . 40 lei. Pe o jum. de an 20 „

R E D A C Ţ I A Şl A D M I N I S T R A Ţ I A

Târgul inului Nr. 80

INSERATELEse primesc ia adminis­traţie. Preţul după tarif

şi învoială.

TELEFON ÎK 286 ZIAR POLITIC NAŢIONAL. Manuscrisele nu se In napoiasă.

Revizuirea Constituţiei in Parlament.Articolul 7 nu va fi modificat.—împroprietărirea obştiilor

ţărăneşti.

Orb sau perfid?(v. mol.) Sunt oameni orbi din

naştere cărora de giaba le vom .vorbi de farmecul razelor de soare. Şi mai sunt alţii orbi numai faţă de unele culori. Mai rea decât amân­două e orbia înnăscută sau prefăcută a minţii. »Filomela« opoziţiei, ie- suitul Apponyi — deşi dovedeşte toate simptoamele unui orb sufleteşte, care nu vede decât culorile ideolo­giei şoviniste — e totuşi o apariţie unică în felul său, o curiozitate al patologiei intelectuale, un mister pentru cel ce vrea să-l înţeleagă, să-i cunoască firea cea adevărată.

E posibil să se ridice cineva până In regiunile cele mai înalte ale înţelegerii rostului etnic şi cultural al propriei sale rasse şi în acelaş . timp să dovedească absoluta nead- mitere ale aceloraşi aspiraţii şi idea­luri şi la celelalte neamuri?

E omul acesta întradevăr orb faţă de complexul acela de mani­festaţii sufleteşti, cari îşi au sursa în cea ce noi numim sentimentul conştienţii naţionale româneşti?

Sau e numai o urmare a adân- cei perfidii căreia e roabă mentali­tatea acestui om nu de toate zilele, de câte-ori e vorba de aspiraţii et­nice cari nu sunt văpsite cu roş- alb-verde ?

Să ne fie milă de el ca de un biet orb sau să-i rîdem în faţă ca unui perfid?

O las pe seama cetitorilor să răspundă cum vor voi la întrebările j aceste.

Tot ce aş adauge e, că mai există şi un al treilea răspuns.

El se desprinde din cele două însuşiri de rassă moştenite de noi dela Daci — mândria şi îndărăt­nicia.

Apponyi nu e o apariţie izolată ci un tip, un om reprezentativ al majorităţii neamului unguresc.

El este numai ecoul unei opi­nii publice destul de puternice, când nu vrea să admită esistenţa etnică a neamului românesc din Ungaria, când ne tratează consecvent drept neşte cetăţeni cu grai strein, fă ră îndreptăţirea de-a m num i şi con­sidera de ceea-ce suntem de fapt,

de un neam deosebit de oameni cu întreaga noastră lume de senti­mente şi de aspiraţii.

Apponyi poate să fie orb faţă de lumea noastră naţională, dar se poate că se face numai, a nu o vedea.

Dar câte milioane de oameni nu sunt în Ungaria, cari nu se cu­getă cu capul lor ci primesc de bani buni toate năsbutiile, cu cari îi ză­păcesc corifeii lor, cum sunt Appo­nyi, Rákosi Jenő etc.

Faţă de aceşti nu orbi, ci or­biţi noi trebue să opunem logica sdrobitoare a vieţii şi a faptelor : mândria noastră naţională şi în ­dărătnicia afirm ării tuturor în ­suşirilor noastre etnice.

Să le-o spunem verde româneş­te, să-i facem să-o simtă la tot pa­sul că există o cetate puternică şi încă nerâsbită de nime, a cărei ziduri le alcătuesc pietatea faţă de suferinţele de veacuri ale strămo­şilor; dragostea faţă de limba dulce ca un fagure de miere a lui Miron Gostin, Alexandri, Eminescu, Coşbuc, şi Goga, interesul cald faţă de toate manifestările sufletului neamului nos­tru fie prin geniul unui Vlaicu, fie prin plăsmuirile celui din urmă ţă­ran rămas la coarnele plugului.

Va veni vremea când vor în­ţelege cei ce azi nu vreau să înţe­leagă că:

De inima noastră e cu mult m ai aproape Moţul care trece gân­ditor şi ca spatele gârbovit, prin stradele Clujului, decât lumea aceea înbrâcată „domneşte“ ca şi noi, dar streină de noi prin grai şi sentimen­te; că ochii noştri se umezesc la auzul doinelor atât de duioase, prin cari neamul întreg îşi plânge sufe­rinţele de veacuri; pe când înfoca­tele caricaturi de ciardaşuri ne lasă reci şi nesimţitori, că pulsul nostru bate mai tare, ochii ne schin- teiază mai aprins când cetim des­pre isbânda „Domnului notar» pe scena teatrului naţional pe când produsele artei dramatice evreo-ma- ghiare ne lasă în cazul cel mai bun indiferenţi. Atunci şi numai atunci li se vor deschide ochii celor orbi sau orbiţi şi vor vedea cu mirare cum din „cetăţeni cu buze valahe“ din „blocurile celor de limba streină“ se desfăşoară mândru şi îndărătnic

un neam, care a fost şi va fi pre­cum a fost un soare pe cer şi îna­inte de ce s’ar fi ivit pe pământ ochii plini de admirare ai oamenilor.

Da D-le Apponyi, suntem un neam fiindcă simţim şi cugetăm ca naţiune, indiferent că nu ne vezi sau nu vreai să ne vezi.

D e - a l e c a m e r e i « A z i s e c o n ­t in u ă în c a m e r ă d is c u ţ ia a s u p r a c h e s ­t iu n ii r o m â n e . D is c u ţ ia p j a t e s ă d u ­r e z e 2 — 3 ş e d in ţe , d a c ă v o r lu a p a r t e la d e s b a te r e t o ţ i d e p u t a ţ ii , c a r i s ’a u a * * n u n ţ a t .Z i le le a c e s t e s e v o r d e p u n e p e b ir o u l c a m e r e i p r o ie c t u l p e n tr u a p ă ­r a r e a o n o a r e i ş i p r o ie c tu l d e b u d g e t .C e l d in t â iu e s t e u n p r o ie c t d e m a r e fo lo s p e n t r u c e t ă ţ e n i . I n l e g ă t u r ă c u p r o ie c t u l d e b u d g e t s e s p u n e , c ă a c e s t a e u l t im u l p r o ie c t a l lu i T e le s z k y . D is g u s t a t d e g r a v a s i t u a ţ ie f in a n c ia r ă a ţ ă r e i , T e le s z k y s e v a r e t r a g e . P o r t o ­fo l iu l d e f in a n ţ e v a fi p r e lu a t d e m i* Q is tr u l d e c u lt e I a n k o v ic h , ia r în lo c u l a c e s t u ia v a v e n i u n v e c h iu a d e r e n t a l iu i T is z a .Ş t ir e a o d ă m c u r e z e r v ă .Un n ou p r o c e s a l R u te ­

nilor« S ’a în c e p u t d e s b a t e r e a u n u i n o u p r o c e s d e t r ă d a r e d e p a t r i e , la R u t e n i , d a r d e a s t ă d a t ă n u în U n g a r ia , c i in A u s t r i a . Ş i n u s u n t a c u z a ţ i ţ ă ­r a n i , c i R u t e n i d in c la s a i n t e l i g e n t ă .D e s b a t e r e a s ’a în c e p u t a la lt ă ie r i , !a t r ib u n a lu l d in L e m b e r g ş i v a ţ in e a c â t e v a s ă p t ă m â n i . A c u z a ţ i i s u n t 4 ; u n z ia r is t B e n d a s iu k , d o i p r e o ţ i o r t o d o x i S a n d o v ic i ş i H u d y m a ş i u n i u r is t , C o l- d r a . M a r t o r ii s u n t 9 6 d e in ş i . I n p r im a ş e d in ţ ă s ’a c e t i t a c t u l d e a c u z ă î n l im b a p o lo n ă ş i r u t e a n ă . In e l s e s u s ­ţ in e , c ă a c u z a ţ i i a u f ă c u t a g i t a ţ i i ş i în d e m n u r i la r ă s c o a lă în L e m b e r g ş i a lt e p ă r ţ i a le G a l i ţ ie i , î n a n i i 1 9 0 9 — 191 2. A f a r ă d e a c e a s t a t r e i d in e i s ’a u o c u p a t c u s p io n a ju l ş i in t e n ţ i a lo r e r a s ă d e s fa c ă o p a r t e a G a l i ţ ie i d e la A u s t r ia ; A c e a s t a c o n s t it u e t r ă d a r e d e p a t r ie in s e n s u l s e c ţ iu n i i 5 8 a c o d u lu i p e n a l. S a n d o v ic i m a i e a c u z a t ş i c u a* g i t a ţ ie c o n t r a r e l ig i u n i i . In a c u z ă s e s u s ţ in e , c ă a c u z a ţ ii a u s t a t în s t r â n s ă le g ă t u r ă c u c o n t e le B o b r in s k i . A c u z a ţ i i ş i- a u a n g a ja t f ie c a r e c â t e im a d v o c a t p e n t r u a p ă r a r e .

Bucureşti 10 Martie n. 1914.Iu şedinţele de eri după a-

miazi a camerei şi senatului ro­mân s’a votat urgenţa următoarei propuneri do modificare a Consti­tuţiei, prezentată din iniţiativă par­lamentară. La cameră propunerea a fost prezentată de dep. M. GK Orleann, în numele mai multor de­putaţi, iar la Senat de d 1 C. Cos- tescu-Comăneanu în numele mai multor senatori.

Iată textul acestei propuneri im portante:

Domnilor.C e a m a i p u t e r n ic ă c h e z ă ş ie a l i ­n iş t it e i d e z v o lt ă r i a u n e i ţ ă r i s t ă în r e s p e c t u l C o n s t i t u t iu n i l e i . D a r p e n t r u a c e a s t a s e c e r e c a ş i C o n s t i t u ţ ia s ă fie n e în c e t a t e x p r e s ia c r e d in c io a s ă a s t ă r i i r e a le ş i a n e v o ilo r a c e le i s o c ie t ă ţ i .D u p ă u lt im e le p r e fa c e r i d in P e ­n in s u la B a lc a n ic ă ş i f a ţ ă d e m a r i le d a ­t o r i i p e c a r i e le n i le im p u n , a p a r e ş i m a i lă m u r i t c ă n e g ă s im în m o m e n t u l d e f a ţ ă în t r ’ u n s t a d iu a l e v o lu ţ iu n ii n o a s t r e , In c a r e d is p o z iţ iu n ile p a c t u lu i n o s t r u fu n d a m e n t a l n u m a i c o r ă s p u n d t u t u r o r c e r in ţ e lo r s t ă r i i n o a s t r e s o ­c ia le . S u n t e m f r ă m â n t a ţ i d e d o u ă m a r i p r o b le m e : problemul agrar şt proble­mul politic. C â t t im p n u le v o m r e z o lv a , n ic i p r o p ă ş ir e a , n ic i l in iş t e a S t a t u l u i n u v o r fi a s ig u r a t e .S e c u v in e d e c i c a , în in t e r e s u l în s ă ş i a l s ă n ă t o a s e i ş i t e m e in ic e i n o a s ­t r e d e z v o lt ă r i , s ă p r o c e d ă m f ă r ă î n ­t â r z ie r e la d e s le g a r e a a c e s t o r d o u ă m a r i c h e s t iu n i .P r o b le m u l a g r a r a p a s ă d e m u lt a s u p r a d e s t in e lo r R o m â n ie i . O r e p a r t i ­ţ ie a n o r m a lă a p r o p r ie t ă ţ i i a c r e a t u n a d â n c d e s e c b ii ib r u în t r e p r o p r ie t a t e a m a r e şi c e a m ic ă . M ijlo a c e le în t r e b u in ­ţ a t e p â n ă a s t ă z i p e n t r u a în d r e p t a r ă u l n ’a u p u t u t r ă p i c h e s t iu n ii c a r a c t e r u l e i d e in t e n s ă g r a v it a t e ş i p e r io d ic e a s ’a m a n ife s t a t c u v io le n ţ e , c a r i u n e - o r i a u z d r u n c in a t t e m e lii le S t a t u l u i .N u m a i în m u lţ in d n u m ă r u l p r o p r ie ­t a r i lo r m ic i ş i d â n d u - le p u t in ţ a s ă fo r ­m e z e o m ic ă p r o p r ie t a t e e c o n o m ic e ş t e d e s in e s t ă t ă t o a r e v o m Î n lă t u r a p r i ­m e jd ia s u b a c ă r e i g r i je t r ă im .P e n t r u a a ju n g e în s ă la a c e s t r e ­z u l t a t v â n z a r e a d e b u n ft v o ie a m o ş ii­lo r S t a t u l u i ş l a le a ş e z ă m in t e lo r n u

e s te în d e s t u lă t o a r e . P e d e - o p a r t e f i in d ­c ă în t in d e r ile d e c a r i m a i d is p u n a ş e - z ă m in t e 'e şi S t a t u l n u s u n t m a r i şi p e d e a lt ă p a r t e fiin d c ă m u lt e d in a c f s t e a ş e z ă m in te n ’a r p u te a s ă s e v în z ă d e b u n ă v o e fă r ă c a p r in a c e a s t a s ă s e e x p u e la r e v o c a r e a t i t lu r i lo r în t e m e iu l c ă r o r a e le a u fo s t c o n s t it u it e .Aşa fiind, singurul mijloc este de

a autoriza Statul ca în anume condi- ţiuni şi în schimbul anei drepte şi prea­labile despăgubiri să poată exoropria marea proprietate de o parte din priso- sul ei în folosul sătenilor.A v e m c o n v in g e r e a c ă p r o p u n â n d o a s e m e n e a e x p r o p r ie r e , d e p a r t e d e a io v i în d r e p tu l d e p r o p r ie t a t e $1 v o m în t ă r i , f i in d c ă v o m a r m o n iz a in t e r e s e le m a r e i ş i a m ic e i p r o p r ie t ă ţ i ş i v o m r â ­zi m a v ie a ţ a a c e s t u i S t a t p e o p ă t u r a n u m e r o a s ă d e o a m e n i t o t m a i i n t e r e ­s a ţ i a a p ă r a p r in c 'p iu l p r o p r ie t ă ţ i i ş i a c o n lu c r a la e c h il ib r u l s o c ’ a l .

De aceea vă cerem revizuirea art. 19 din constituţie.

Art. 20 şi 132 fiind în strânsă şi directă legătură cu chestiunea micei pro­prietăţi urmează să se prevadă si revi­zuirea lor.iA l d o ile a m a r e p r o b le m c a r e s e im p u n e lu ă r i i a m in t e a t u t u r o r a c e lo r a c e a u g r i je a v i i t o r u lu i a c e s t u i R e g a t e s t e p r o b le m u l p o li t ic . N u e s t e c u p u ­t i n ţ ă c a d u p ă 4 0 d e a n i d e d e s v o it a r e în t o a t e r a m u r ile , d e s im ţ it o a r e ş i s t r ă ­lu c i t e p r o g r e s e , R o m â n ia s ă t r ă ia s c ă c u fo r m e le p o lit ic e d in p r im e le t im p u r i a le o r g a n iz ă r i i e i c o n s t it u ţ io n a le ş i s ă c o n t in u e a lă s a în a f a r ă d e v ia ţ a p u b li­c ă m a r e a m a jo r it a t e a c e t ă ţ e n i lo r e i .

Cu prilejul evenimentelor din vara trecută poporul nostru a dat tuturor o nouă dovadă a conştiinţei sale politice şi naţionale. Socotim deci că a sunat ceasul în care el trebuie să fie chemat să participe la viaţa publică.

Desfiinţând actualele colegii electo­rale şi sporind numărul alegătorilor, a v e m c r e d in ţ a n u n u m a i c * v o m r e d u ­c e a c ţ iu n e a p e c a r e in flu e n ţe le p e r s o ­n a le ie p o t e x e r c i a a s u p r a c o r p u lu i e le c t o r a l ş i c ă v o u i în g ă d u i a s t fe l v ie ^ e i n o a s t r e p u b lic e p u t in ţ a d e a s e a ş e z a p e t e m e l ia s ă n ă t o a s a a in t e r e s e lo r eb * ş t e ş t i ş i a m a i i lo r c u r e n t e a le o p in ie i p u b lic e , d a r a v e m t o t d e o d a t ă ş i n e s t r ă ­m u t a t a c o n v in g e r e c ă , s o lid a r iz â n d p e c â t m a i m u lţ i c u c o n d u c e r e a ş i r ă s p u n ­d e r ile S t a t u i u i , vom fa c e o o p e r ă b in e ­fă c ă t o a r e d e c o n s o lid a r e p o li t ic ă ş l î n ­fr ă ţ ir e s o c ia lă .

Balul sportivilor din Cluj.— Impresii. —S u n t a t â t d e b in e d is p u s , în c â t a ş fi în s t a r e , s ă f a c c e a m a i m a r e p r o s t ie (s ă m ă — î n s o r ? . . . n u !) , ş i n u v e ţ i c r e d e m o t iv u l , p e ca re -1 s p u n : fi in d c ă a m im p r e s ii . A s t a n - a ş fi c r e ­z u t -o n ic i o d a t ă ; ş t ia m , c ă a m m u lt e , d e p ild ă d a t o r i i ; c ă a m p r ie t in i ş i d u ş ­m a n i, c h ia r ş i p r ie t in i- d u ş m a n i , c ă a m v e r iş o a r e d r ă g u ţ e ş i d r ă g u ţ e , c a r i n u ­m i s u n t v e r iş o a r e ; d a r n u c r e d e a m , c ă v o i p u t e a s ă a m v r e - o d a t ă im p r e s i i . S u n t d e c i s in c e r m u lţ u m it o r s p o r t iv i lo r d in C l u j , c a r i a u d a t a c e s t b a l c u a - t â t a s u c c e s ! ! V e z i - v e z i , c e n u e în s t a r e s ă - ţ i fa c ă o im p r e s ie a d â n c ă ; m i- e m i- a p u s în m â n ă c h ia r ş i c o n ­d e iu l ; c o n d e iu l , p e c a r e e u d e c in c i a n i n u i- a m m a i lu » t în m â n ă .— F ie - ţ i r u ş i n e ! v e ţ i z ic e u n i i ; « ţ in ă - ţ i D - z e u n ă r a v u l ! » v e ţ i z ic e a l ţ i i — b in e în ţ e le s c ă , c u a l t e g â n d u r i — ş i m u lt e - m u lt e a ţ i m a i z ic e , d a c ă v - a ş i lă s a p e d - v o a s t r ă la v o r b ă . D a r a c u m In m â n a m e a e c o n d e iu l , c a r e d e - a t â - tea* o r i m - a a r s — d e s in e s e - n ţ e le g e , c ă a t u n c i , — c â n d e r a în m â n a ... a l t o r a I

*V ă d , c ă a m r ă m a s t o t c e l v e c b iu ; a m a p u c a t p e c ă i g r e ş it e , s c r iu im p r e s ii d e ... m â n ă , In lo c s ă s c r iu im p r e s ii d e b a i. S ă ie r t a ţ i . . . c ă a f o s t lu m e a t â t d e m u ltă ( în c a fe n e le ! ) a t â t d e e le g a n t ă , a t â t d e fr u m o a s ă ş i a t â t d e l in iş t i t ă 1 1 P o a te f i in d c ă a l i p s it o p a r t e a s o c ie ­

t ă ţ i i d in C lu j — a ş a s e z ic e , c e l p u ţ in . E a u n u l nu « o b s e r v n ic i o d a t ă a b s e n ţ a in t e le c t u a l i lo r » . A m o b s e r v a t in s ă c u a t â t m a i m u lt , p r e z e n ţ a m u lţ im e i d e s t r e in i , c h ia r ş i d in c e le m a i d e p ă r t a t e c e n tr e r o m â n e ş t i . Ş i c h ia r s ă n u fi lu a t p a r t e p e r s o n a l la b a l, a ş i în d r ă z n i s ă a fir m , c ă a r e u ş i t în c e l m a i s p le n ­d id c h ip . îm i o fe r e In p r iv in ţ a a s t a d e ­p lin ă g a r a n ţ ie fa p t u l , c ă d u p ă p e t r e ­ce re n -a f o s t n e v o ie s ă s c r ia « i n f o r ­m a ţii» p r ie t in u l — R o m e o D a n .*V o r b a M ă ie s t r u lu i : « lu m e a c u r g e â e le g a n t ă » . Ş i t o t c u r g e â c u r g e â .. ş i m a i c u s e a m ă p a r a le fr u m o a s e a u in - c u r s . Ş i u n sp r e z e c e f lă c ă i fr u m o ş i ş i î n a l ţ i c a b r a d u l, în p it o r e s c u l c o s t u m r o m â n e s c , s -a u a v â n t a t la h o r ă L u - p e a n a , C io b ă n a ş u l , S â r b a - n d o u ă p ă r ţ i ş i a l t e d a n s u r i n a ţ io n a le n e - a u c a u z a t d e l i c i u s u f le t e s c . A p e i s a p o r n it c a o la v in ă î n t r e a g a s a lă ş i p â n ă în p a u s ă a a s u d a t m u l t — t a r a fu l e s c e le n t .*S u n t e m l a m ie z u l n o p ţii ş i lu m e a e o b o s it ă . C in a s e s e r v e ş t e tn t r ’ u n m o d , c e t e p u n e în u i i r i r e . P e -o c lip ă c r e d c ă n u s u n t în t r e R o m â n i. D a r d - ş o a r a Z , — v e c in ic a c o le c t a n t ă d e ia p e t r e c e r i le r o m â n e ş t i p e n t r u s c o p u r i f i la n t r o p ic e — îm i fa c e s ă p ie r d r e ­p e d e a c e a s t ă im p r e s ie . A c u m v in d e b i­le t e d e v o t , fo t o g r a f i i ş i . . . n u m a i s p u n ce- G h i c i ţ i !L u c r u i n g r a t : s ă fa c i f i la n tr o p ie p e p ie le a — a lt u ia , N - a s p u s O s k a r W ild e , c ă d a m e le f i la n t r o p ic e s u n t c e le

m a i m a r i d u ş m a n e a le — u m a n is m u ­l u i ? E i , d a r b ia t a n e v in o v a t ă , u n d e s ă fi c e t i t e a p e O s k a r W i l d e ! ( D u p ă c â t ş t iu e u , n - a f o s t în i n t e r n a t .. . r o m â ­n e s c 11).L a v â n z a r e a fo t o g r a f i i lo r o în s o ţ e ş t e ş i d ir e c t o r u l s p o r t iv . ( D e r e s o r t u l a - c e s t u ia s e ţ i n e : îm p ă r t 'r e a r o lu r i lo r ş i p r im ir e a — fe l ic it ă r i lo r ) . P r in d a c e s t u ia o c o n v e r s a ţ ie c -o d a m ă . « P o ft i ţ i d o a m ­n ă , fo t o g r a f ia c e lo r m a i b u n i b o x iş t i a i C lu b u lu i» — ş i- i p r e d ă o i l u s t r a t ă c u d o i a t le ţ i în « c o s t u m d e t r â n t ă , c u m ă n u ş i d e b o x ş i m u ş c h ii în c o r d a ţ i .— « A h n u — t e r o g — d ă -m i a l t a , c ă c i v r e a u s - o s c r iu fe t i ţ e i m e le d in in t e r n a t u l d in S ib i iu , ş i a s t a e p r e a s c a n d a lo a s ă » . ( P e n t r u f e t i ţ ă o r i p e n t r u p r o fe s o a r e ?)— « D a r d o a m n ă — p r o t e s t ă d i­r e c t o r u l , — s u n t m o t iv e d e s p o r t , e a r i . .. — « M o t iv e , n e m o t iv e , d r a g u l m e u , — în t r e r u p e d a m a — d a r c e i p u ţ in îm b r ă c a ţ i le c â t e * o ... c ă m a ş ă » !** *D u p ă p a u s ă s u n t ia r ă ş i f lă c ă ii la r â n d . C ă lu ş a r u l ş i b ă t u t a a u s ă p a r a l i­z e z e e fe c t u l t a n g o - u lu l , c a r e în c ă n ic i n u s a d a n s a t . L u m e a e în c â n t a t ă d e d a n s a t o r i , m ie -m i p la c e m a i m u l t b ă ­t u t a . T o t d e a u n a a m s u s ţ in u t , c ă e c e l m a i p o t r iv i t ş i o r ig in a l s p o r t — p a r ­d o n , j o c , r o m â n e s c . P o a t e d e a c e ia s - a r e p e t a t la s f â r ş i t c h ia r ş i fă r ă « la d o ­r in ţ a g e n e r a lă » .*

P u b lic u l a g i t a t , c a la a le g e r i . S e a ş t e a p t ă ş i a c i r e z u l t a t u l v o t ă r i i . E u u n u l s u n t p a s iv c h ia r ş i în a ş t e p t a r e . C a r o m â n b u n m - a m a b ţ in u t d e la v o ­t a r e , fi in d c ă n ’ a m p r im it n ic i o în d r u ­m a r e s p e c ia lă d e la C o m it e t u l N a ţ io n a l ş i f i in d c ă , c a n a ţ io n a l is t democrat s u n t c o n t r a v o t u lu i p lu r a l â 10 fi i . D e re« z u lt a t a m r ă m a s în s ă f r a p a t — la în ­c e p u t p lă c u t , a p o i n e p lă c u t . N ic i a z i n u ş t iu în c ă , d a c ă s - a p r e m ia t fr u m u s e ţ a c o s t u m e lo r , o r i c e a a p u r t ă t o a r e lo r lo r .In o r i- c e c a z , p r in d o c a z ia d e -a v o t a ş i e u — g r a t is . Ş i fi in d v o r b a m a i în t â iu d e p o r t , s u n t d e a c o r d c u t o ţ i a c e ia , c a r i c r e d , c ă d r ă g u ţ a P ă s t o r iţ ă d -ş o a r a V ic h i P u ş c a r iu a p u r t a t c e l m a i fe r m e c ă t o r c o s t u m o r ig in a l r o m â ­n e s c . M o t iv e n o u ă ş i in t e r e s a n t e a v e a p o r t u l d in S e c u ie u a l d n e i V i r g i n i a D r . B a ş io t a ş i a m in t e s c c e l d in R o m â ­n ia a l d - ş o a r e i Z o e B ia n u , c a p e c e l m a i p r e ţ i o s !I a r d a c ă - i v o r b a d e fr u m u s e ţ ă , a t u n c i v o t e z n u m a i p e n t r u u n a ; d a r d in t o a t ă in im a : p e n t r u d -ş o a r a T iţ a ( Je n ic a ) C iu t a . P a r c ! — f ă r ă s ă r e f le c ­t e z ia .. . o j i n ă i i*P r in s u b u r b iu , s e a u %d e d e ja c â n ­t e c u l c o c o ş u lu i, d a r a c e la n u s t r ă b a t e p â n ă a c i .P ă r e c h ile s e ’n v â r t n e b u n e ş t e , c u ­p r in s e d e b e ţ ia d a n s u lu i . N u ş t iu c u m , d a r m ie b o s to n u l d e d u p ă p a u s ă a ş a m i fa c e im p r e s ie a — t a n g o !P e lâ n g ă p ă r e ţ i în c ă t o t m e s e î n ­t in s e . L a u n a p o e t u l- s t u d iu a l d - lu i

M o t r u p a r e a s e - n c ă e r ă s e r io s c u ş e fu l s e c ţ ie i d e t ir , p e n tr u d u d ia c e s t ă c a p a r a v a n . D is c u ţ ia s e p o t e n ţ e a z ă ş i s c a n ­d a lu l iz b u c n e ş t e . S im p a t ic u l a b s in t is t s e s c o a lă fu r io s şi c u ’ n g e s t d e P s i la n d e r î i t r a g e o p a lm ă . . . » D o m n u lu i N o t a r « . M a s a s e u m p le r e p e d e d e m u s a f ir i l i t e ­r a r i ş i m ic u l , C in c i n a t im p r o v iz e a z ă :„Prietinul Emil IsacCu-a volum de poeziiŞ-a aprins multe pai a 'a cap.Mult mă mir, dar înzădar,Nu pot să-nţeleg de Joc,Că-ntrun cap cu atâ*a apă Cum poate, să arză foc ? !“M a i z ile le t r e c u t e , c o le g u l s ă u im ­p r e s io n is t (câ n d e v o r b a d e fe m e i l) S . C . D . îm i s p u n e a s e r io s : » S ă ş t i i , că lu i b ie tu l E m i lu ţ i s - a fă c u t î n t r ’a d e v ă r r â u d e a iu r is i t a a ia d e e p ig r a m ă . A r e fie r b in ţ e li , g r o z a v e f ie r b in ţ e li , în t r a t â t a , în c â t n e p u te m a ş t e p t a la o s e r io a s ă c a t a s t r o fă : a p a r iţ ia u n u i n o u v o lu m d e p o e z ii .

*C u t o a t e im p r e s ii le b u n e , c e le a m , t o t u ş i o d e s i lu z ie g r o z a v ă îm i r o a d e s u f le t u l . A t â t e a n i s ’a u p r o m is în a in t e d e b a U C h i a r ^ i m a t r ic u lâ ; ş i — p â n ă ş i a z i , c ă a t r e c u t a p r o a p e o s ă p t ă m â n ă d e a t u n c i , În c ă n u s ’a în t â m p la t — d u r e r e — n ic i u n . . . d iv o r ţ iJean Trâscăa.

Page 2: Nr- 46. Braşov Joi 27 Februarie (12 Martie) 1914. Anul LXXYILdspace.bcucluj.ro/.../123456789/69747/1/BCUCLUJ_FP_P2538_1914_077_0046… · de suferinţele de veacuri ale strămo şilor;

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I .4LNr. 47—1914.

P e n t r u a în lă t u r a în s ă n e a ju n s u ­r i le s is t e m u lu i m a jo r it a r , c r e d e m n e m e ' r i t s ă s e e x a m in e z e d a c ă d e o d a t ă c u r e fo r m a e le c t o r a lă n u tr e b u e s ă s e i n ­t r o d u c ă în C o n s t i t u ţ ie ş i p r in c ip iu l r e - p r e z e n t a ţ iu n ii m in o r it ă ţ i lo r . D e a s e m e - n e a fi in d c ă v o t u l n u e s t e n u m a i u n d r e p t , d a r ş i o d a to r ie c e t ă ţ e n e a s c ă e s t e d e c e r c e t a t o b lig a t iv it a t e a lu i ; ia r c a u n c o r o la r a l lă r g ir i i d r e p tu l lu i d e v o t , p a r a g r a fu l a l 2 - le a d in a r t . 2 6 d in C o n ­s t i t u ţ ie , c a r e s u p u n e în t r u n ir i le su b c e r lib e r la a n u m e r e s t r ic ţ iu n i , tr e b u e n e a p ă r a t r e v iz u it .S c h im b a r e a s is t e m u lu i d e r e c r u ­t a r e a m e m b r ilo r A d u n ă r i i d e p u ta ţ ilo r a t r a g e d u p ă s in e o r e o r g a n iz a r e a S e ­n a t u lu i ş i a c o le g iu lu i s ă u e le c t o r a l , p ă s t r â n d u i-s e b in e în ţ e le s c a r a c t e r u l d e c o r p p o n d e r a t o r .P e n t r u a c e s t e c u v in t e v ă r u g ă m s ă d e c la r a ţ i c ă e s te lo c u l s ă se r e v iz u ­ia s c ă t o a t e a r t ic o le le d e là s e c ţ ia 1 ş i s e c ţ ia II , a d ic ă a r t ic o le le : 5 7 ,5 8 , 5 9 ,6 0 , 6 1 , 6 2 , 63 , 6 4 , 65 şi 66 p e n t r u C a m e r ă şi 67 . 6 8 , 69 , 7 0 , 7 1 , 7 2 , 7 3 , 74 , 7 5 , 7 6 , 77 , 78 , 7 9 , 80 şi 81 p e n t r u s e n a t , p r e ­c u m ş i á r t . 26.C u a c e s t p r ile j a r fi b in e s ă p r e ­v e d e m ş i a l t e m o d ific ă r i a le C o n s t i t u ­ţ ie i . I n t r ’a d e v ă r C o n s t i t u ţ ia c u p r in d e t e x t e c a r i t r e b u e s c r e v iz u it e , f ie c ă ş i-a u în d e p lin it s c o p u l, fie că n e lă m u r it a lo r r e d a c t a r e a d a t n a ş t e r e la c o n t r o v e r s e .A s t f e l e x is t ă d e m u lt în d o ia lă a - s u p r a d is p o z iţ iu n ii d in a r t . 23 c a r e h o - t ă r e ş t e c ă în v ă ţ ă m â n t u l tr e b u e d a t fă r ă p la t ă în ş c o lile s t a t u lu i .P e n t r u a c u r m a p e v i i t o r o r ic e în d o ia lă , e b in e s ă s e in t r o d u c ă în C c n s t i t u ţ iu n e u n t e x t lă m u r it .D e o a r e c e p r in le g i le d e o r g a n i­z a r e ju d e c ă t o r e a s c ă s - a în t in s inamovi­bilitatea magistraturei, e d e v ă z u t c a a - c e s t p r in c ip iu s ă -ş i p r im e a s c ă s a n c ţ iu ­n e a c o n s t it u ţ io n a lă .A r t ic o lu l 104 d in C o n s t i t u ţ ie t r e - b u e d e c i m o d if ic a t . In le g ă t u r ă c u a - c e a s t a e n e v o e s ă s e r e v iz u ia s c ă ş i d is p o z iţ iu n ile a r t . 130.P r in t r e d is p o z iţ iu n ile C o n s t i t u ţ iu * n i i , c a r i t r e b u e s c a b r o g a t e p e n tr u c ă ş i-a u îm p lin it m e n ir e a , e s t e a r t . 131 c a l ip s it a s t ă z i d e in t e r e s ş i a r t . 102, c a r e s e o c u p ă d e c h e s t iu n e a r e s p o n s a b il it ă ­ţ i i m in is t e r ia le .In fin e , e s t e lo c u l s ă s e d e a o a l t ă r e d a c t a t e u lt im e lo r t r e i a l in ia t e a le a r t . 101, c a r e s e o c u p ă ş i e le d e c h e s ­t iu n e a r e s p o n s a b il it ă ţ i i m in is t e r ia le , p r e ­c u m ş i ^ a r tic o lu lu i a d iţ io n a l d e s u b a r t . 132 p r iv it o r l a . D o b r o g e a ( a i t . 133).In c o n s e c in ţ ă , C a m e r e le d e r e v i­z u ir e v o r tr e b u i s ă d is p u e n u m e r o t a r e a a r t ic o le lo r d u p ă o r d in e a lo r n u m e r ic ă .A c e s t e a s u n t t e x t e le d in C o n s ti» t u ţiu n e a c ă r o r r e v iz u ir e e n e c e s a r ă s p r e a d a p a c t u lu i n o s t r u fu n d a m e n t a l p u t in ţ a s ă r ă s p u n d ă n e v o ilo r ş i n ă z u in ­ţ e lo r R o m â n ie i .S u b s e m n a ţ i i , p e t e m e iu l c o n s id e - r a ţ iu n i lo r m a i s u s e x p u s e ş i p ă t r u n ş i d e Î n s e m n ă t a t e a a c t u lu i c e n e e s t e d a t s ă s ă v â r ş im , v ă r u g ă m , d - lo r d e p u t a ţ i , s ă v o t a ţ i a lă t u r a t a p r o p u n e r e .

„Potrivit art. 120 din Constituţiune, Adunarea deputaţilor declară că este nevoie să se revizuiască următoarele ar­ticole din Constituţie : 19, 20, 23, 26 57, 59, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66» 67, ,68, 69, 70, 71, 72, 73, 73, 75, 76, 7 7 , 78, 79, 80, 81, 101, 102, 104, 130, 131, 132, 133 (articolul adiţional).D e s b a t e r e a p r o p u n e r e i .

După cetirea propunerei de revi­zuire dl C. C. Árion a făcut în numele partidului conservator următoarea de* claraţiune:A d â n c m ir a t d e p r e c ip a ţ iu n e a c u c a r e s e f a c p r o p u n e r ile d e r e v iz u ir e a C o n s t i t u ţ iu n i i , t r e i z i le n u m a i d u p ă d e s ­c h id e r e a p a r la m e n t u lu i ş i în a in t e c h ia r c a o d is c u ţ iu n e a s u p r a a d r e s e i s ă fi a d u s o p r e c iz iu n e a în ţ e le s u lu i ş i în ­t in d e r e ! c e s e d ă c e lo r d o u ă p u n c t e d e c ă p e t e n ie , c a r i p r iv e s c p r o p r ie t a t e a şi le g e a e le c t o r a lă ;In s t a r e a d e o b s c u r it a t e în c a r e s ’a u f ă c u t a le g e r i le , n ic i u n a c t s a u c u ­v â n t a u t o r iz a t n e lă m u r in d o p in ia p u ­b lic ă a s u p r a in t e n ţ iu n i lo r g u v e r n u lu i , c a r e e s t e p r o m o t o r u l c e r e r e i d e r e ­v iz u ir e ;In v e d e r e c ă n u s e p o a t e s c h im b a în t r ’o g r a b ă a b s o lu t in c o m p a t ib i lă c u g r e u t a t e a p r o b le m e i u n a ş e z ă m â n t c o n s ­t i t u ţ io n a l s u b t c a r e ţ a r a s ’ a d e svo lta fc ş i p r o s p e r a t în t im p d e 4 0 d e a n i ,— p a r ­t id u l c o n s e r v a t o r d e c la r ă că p e c â t e s t e d e d o r it o r s ă în le s n e a s c ă s o iu ţ iu n e a c h e s t iu n e i a g r a r e , c u a t â t c o n s id e r ă c a o s i lu ir e , p r o c e d u r i c a r i n u s u n t d e n a ­t u r ă a în d r u m a p a r t id e le p M itic e ş i o - p in ia p u b lic ă s p r e c e r c e t a r e a l i n i ş t i t ă ş i d o c u m e n t a t ă a c e lo r m a i b u n e m i j lo a c e d e în f ă p t u ir e .D l Dr. C. Istrali a fă c u t în n u ­m e le p a r t id u lu i c o n s .* d e m o c r a t u r m ă ­t o a r e d e c la r a ţ i e :I n lip s a ş e fu lu i p a r t id u lu i c o n s .- d e m o c r a t ţ i u s ă d e c la r , c ă a c e s t p a r t id ,

în ţ e le g â n d n e c e s it a t e a ş i u r g e n ţ a r e ­fo r m e lo r , n u n e o p u n e m la a c e a s t ă s o ­lu ţ ie . N e r e z e r v ă m în s ă d r e p t u l d e -a d is c u t a p e la r g p u n c t u l n o s t r u d e v e d e r e .D l P. P. Carp d e c la r ă u r m ă t o a ­r e le : P ă r e r e a m e a e c ă o r ic e v o iţ i d -v o a s - t r ă s ă f a c e ţ i , r e fo r m e le p e c a r e le - a ţ i e n u n ţ a t , v o r lu a p r o p o r ţ ii p e c a r e e u le c r e d d ă u n ă t o a r e c la s e i ţ ă r ă n e ş t i , a r m o n ie i s o c ia le ş i t e m e lii lo r d in a s t ie i .D a c ă v r e ţ i s ă fa c e ţ i o r e fo r m ă ilu z o r ie ş i n e p u t in c io a s ă c a a c e ia d in 1907 a t u n c i v e ţ i d a o p r o b ă m a i m u lt d e n e p u t in ţ a în c a r e s e a f lă p a r t id u l lib e r a l d e a fa c e r e fo r m e , o r ic â t e a p la u z e a r în s o ţ i p r o p u n e r e a d -v o a s tr ă .D -l Ionel Brătianu s p u n e c ă e s te fo a r t e s u r p r in s d e d e c la r a ţ ia f ă c u t ă în n u m e le p a r t id u lu i c o n s e r v a t o r . P a r t id u l lib e r a l n u p o a te s ă m a i d e a în d ă r ă t în fa ţ a n e v o ie ! im p e r io a s e d e a s e r e v iz u i C o n s t i t u ţ ia . D in a c e a s t ă c a u z ă n u a m v o it s ă ^ lu ă m s u c c e s iu n e a g u v e r n u lu i c o n s e r v a t o r , la u n m o m e n t d a t ş i a m im p u s in t r a r e a d - lu i T a k e Io n e s a u în c a b in e t .N o i n u p u t e m s ă v e n im la p u te r e fă r ă s ă p r o c e d ă m ia o r e v iz u ir e im e ­d ia t ă a C o n s t i t u ţ ie i .P a r t id u l c o n s e r v a t o r n u a r e d e c e s ă fie s u r p r in s , c ă c i n e c u n o ş t e a in* t e n ţ iu n e a d e v r e m e c e a fă c u t în t r e a g a c a m p a n ie e le c t o r a lă p e c h e s t ia o p o r tu n it ă ţ e i u n e i r e v iz u ir i a C o n s t i t u ţ ie i .in c e e a c e p r iv e ş t e c e le la lt e d e - c la r a ţ iu n i e le n u n e s u r p r in d . C â n d d -l C a r p n e v o r b e a î a n u m e le u n u i t r e c u t , u i t a d e s ig u r c ă n o i r e p r e z e n t ă m a ic i m a r ile in t e r e s e a le p r e z e n t u lu i ş i a le v i i t o r u lu i .F e l i c i t ă p a r t id u l d e m o c r a t c ă ş i- a d a t s a m ă d e n e c e s it a t e a u n e i r e fo r m e s e ­r io a s e ş i v it a le .C e r â n d u - s e în c h id e r e a d is c u ţ ie i se a d o p tă u r g e n ţ a p r o p u n e r e i. M e m b r ii c a m e r e i t r e c în s e c ţ i i p e n tr u a d is c u t a p r o p u n e r e a .L a S e n a t s -a a d m is u r g e n ţ a p r o ­p u n e r ii fă r ă d e s b a te r e *După cum rezultă din pro­

punerea de modificare a Constitu­ţiei, modificarea articolului 7 dm Constituţie nu este luată în vedere.

*D u p ă ş e d in ţ a d e L u n i a C a m e r e i a a v u t lo c în s e c ţ ia 1. a c a m e r e i o in t e ­r e s a n t ă d is c u ţ ie în j u r u l r e fo r m e lo r p r o e c t a t e d e g u v e r n . L a în t r e b a r e a d e p . C . C . A r io n s ă i- s e a r a t e m o d u l c u m în ţ e le g e g u v e r n u l s ă fa c ă e x p r o p r ie r e a m a r e i p r o p r ie t ă ţ i , m i n is t r u l Costinescu a f ă c u t — d u p ă z ia r u l » S e a r a « — u r m ă t o a ­r e le d e c la r a ţ i i :D . C o s t in e s c u a d e c la r a t c ă p a r ­t id u l l ib e r a l n u fa c e e x p r o p r ie r e a d in d u ş m ă n ie f a ţ ă d e m a r e a p r o p r ie t a t e , c i p e n t r u \ d a p ă m â n t ţ ă r a n ilo r c a i i a s t ă z i n - a u d e lo c s a u a u p r e a p u ţ in .F ă c â n d a c e a s t a p a r t id u l l ib e r a l lu c r e a z ă t o c m a i p e n t r u c o n s o lid a r e a m a r e i p r o p r ie t ă ţ i , c a r e p r in e x p r o p r ie r e îş i v a m ă r i v a lo a r e a .N u m a i în R o m â n ia — a s p u s d . C o s t in e s c u — d o m n e ş te p ă r e r e a a b s u r d ă c ă e î n a v a n t a g iu l m a r e i p r o p r ie t ă ţ i c a ţ ă r a n u l s ă fie c â t m a i s ă r a c .D . C o s t in e s c u a a r ă t a t c ă r e z u l­t a t u l e x p r o p r ie r e i v a fi dispariţia cla­sei arendăşeşti, c a r e c o n s t it u e u n p e r i­c o l p e n t r u ţ a r ă , c ă c i n u în d e p lin e ş t e d e f a p t n ic i o u t i l i t a t e s o c ia lă .P ă m â n t u l v a t r e c e In s t ă p â n i r e a ţ ă r a n i lo r o r ic e a m fa c e n o i — a a d ă o - g a t m in is t r u l d e f in a n ţ e ş i in t r o d u c â n d în C o n s t i t u ţ ie p r in c ip iu l e x p r o p r ie r e i g u v e r n u l n u fa c e d e c â t s ă p u e le g e a n o a s t r ă fu n d a m e n t a lă în c o r c o r d a n ţ ă c u e v o lu ţ ia e c o n o m ic ă a ţ ă r e i .în t r e b a t c u m s e v a fa c e e x p r o ­p r ie r e a , d . C o s t in e s c u a d e c la r a t t e x t u a l :

Nu înţelegem să mai urmăm siste­mul loturilor, care n a dat rezultate prea bune şi care îngreuiase operaţia împro­prietărim. Nu vom de pământ fiecărui ţăran în parte. C i v o m î n p r o p r l e t ă r i o b ş t i i l e ţ ă r ă n e ş t i . V o m d a m o ş i i l e o b ş t i i l o r , c a r i a u d o v e d i t c ă c u l t i v ă p ă m â n t u l m u l t m a i m e t o d i c c a m a r i i p r o p r i e t a r i , c ă c i p o t i n t r o d u c e t o a t e m i j l o a c e l e m o d e r n e d e c u l t u r ă .

A l e g e r e a d e p a t r i a r h s â r ­b e s c * M u r in d e p is c o p u l Greciei, p r i­m u l a d m in is t r a t o r a l 'p a t r i a r h i e i s â i b e , a f o s t n u m it a d m in is t r a t o r e p is c o p u l M ir o n Nicolici, c a r e a s o s i t d e ja la C a r lo v iţ .

A le g e r e a n o u lu i p a t r ia r h e In p r e g ă t ir e . G u v e r n u l , d u p ă t r a t a t iv e le a v u t e c u r e p o s a tu l G r u ic i , v r e a s ă r e s - t i t u e în c ă în a in t e d e P a ş t i , a u t o n o m ia b is e r ic e i s â r b e ş t i , s u s p e n d a t ă c u d o i a n i în a in t e .D u p ă r e s t i t u ir e a a u t o n o m ie i s e v a c o n v o c a c o n g r e s u l b is e r ic e s c e le c ­t o r a l ş i a le g e r e a d e p a t r ia r h s e v a fa c e , s p r e b u c u r ia S â r b i lo r , p e b a z a v e c h iu lu i s t a t u t b is e r ic e s c .In ju ru l atentatului

din Dobriţin.— A u t o r u l s c r i s o a r e i c ă t r ă e p i s ­c o p u l M i k l o s s y a f o s t d e s c o p e r i t .Bucureşti 10 M a r t ie .C e r c e t ă r i le în c h e s t ia a t e n t a t u lu i d in D o b r iţ in c o n t in u ă c u m a r e a c t iv i ­t a t e . P o l i ţ ia n o a s t r ă fa c e t o a t e s fo r ţ ă ­r i le p o s ib ile p e n t r u a s t a b il i p r e c is v i ­n o v ă ţ ia c e lo r d o i a t e n t a t o r i : C ă t ă r ă u ş i K ir i lo w .P e z iu a d e e r i p o li ţ ia a r ă u ş i t s ă g ă s e a s c ă p e a u t o r u l s c r is o a r e i t r im is ă d in C e r n ă u ţ i , d e c ă t r ă a t e n t a t o r i , e p is ­c o p u lu i M ik lo s s y la D o b r iţ in ş i c a r e e r a s c r is ă în u n g u r e ş t e .P o li ţ ia a fla s e în c ă d e la în c e p u t c ă C ă t ă r ă u a a v u t le g ă t u r i d e d r a g o s t e c u o d o m n iş o a r ă d in B u c u r e ş t i şi c a r e e r a b ă n u it ă c a a u t o a r e a s c r is o a r e i .D u p ă lu n g i c e r c e t ă r i p o li ţ ia a r e u ş i t s ă d e a d e u r m a e i ş i s ă a f le c ă s e n u m e ş t e Mariska Solomon.F iin d a d u s ă e r i la p o liţ ie d -r a M a r is k a S o lo m o n , a a f ir m a t d - lu i p r e fe c t c ă în t r ’a d e v ă r a a v u t le g ă t u r i in t im e c u C ă t ă r ă u ş i c ă e a a s c r is s c r i ­s o a r e a în c h e s t iu n e în u n g u r e ş t e , c r e ­z â n d c ă fa c e u n m a r e s e r v ic iu p r i e t e ­n u lu i e i c a r e îi s p u s e s e , c ă fiin d d e r e ­l i g ia g r . c a t . v r e a s ă t r im it ă e p is c o p u lu i M ik lo s s y u n c a d o u .E a n u ş t iu s e c e s c o p u r i u r m ă r e ş t e C ă t ă r ă u , c ă c i e l n ic i o d a tă n u i- a p o ­m e n it d e p la n u l lu i d e a c o m it e a - t e n t a t u l .D in t o a t e a c e a s t a r e e s e c ă a t e n ­t a t o r u l C ă t ă r ă u , îş i fă c u s e p la n u l d e m a i în a in t e ş i ş t iin d c ă d - r a M a r is k a S o lo m o n ş t ia u n g u r e ş t e , a c u r t a t - o , c a a p o i c ă p ă t â n d u - i în c r e d e r e a , s ă o r o a g e s ă i s c r ie s c r is o a r e a în u n g u r e ş t e .D - r a M a r is k a S o lo m n v a fi a z i d in n o u in t e r o g a t ă s p r e a s e c u ­n o a ş t e t o a t e a m ă n u n t e le a c e s t e i n o u i d e s c o p e r ir i .

*C o n s t a t â n d u - s e , c ă m a m a fe t e i S o ­lo m o n M a r is k a s e a f lă In B r a ş o v , p o ­l i ţ ia d e -a ic i a* fă c u t a la lt a e r i o p e r c k i* z i ţ ie la lo c u in ţ a v ă d u v e i S o lo m o n c a r e lo c u e 'ş te în s t r a d a G r ă d in a r i lo r N r . 1 . V ă d u v a S o lo m o n fiin d in t e r o g a t ă , a d e ­c la r a t c ă M a r i s k á é f a t a e i ş i c ă a ş t iu t c ă e a în t r e ţ in e le g ă t u r i d e d r a g o s t e c u u n a n u m it C ă t ă r ă u . E a , m a m a , a ş i in t e r v e n it p e lâ n g ă f a t a e i , c a r e a p le c a t d in B r a ş o v d e u n a n , c a s ă r u p ă le g ă t u r i le c u C ă t ă r ă u . M a r is k a în s ă n u s ’a în v o i t la a c e a s t a şi d e - a t u n c i s ’a u r u p t o r ic e le g ă t u r i în t r e m a m ă ş i f a t ă .Polonia şi Polonii - nu se pot distruge.U n r e d a c t o r a l z ia r u lu i » A z E s t « , A d o r já n , a f o s t t r im is în R u s ia p e n t r u a s t u d ia r a p o r t u r i le d e a c o lo . In d r u ­m u l s ă u a în t â ln i t u n P o lo n , u n p r o f e ­s o r în P e t e r s b u r g , c u c a r e a v o r b it d e s p r e p o p o r u l p o lo n . P r o fe s o r u l s ’a e x p r im a t fo a r t e fa v o r a b il a s u p r a r e z is ­t e n ţ e i a c e s t u i p o p o r , s u b ju g a t d e t r e i îm p ă r ă ţ i i . C e f a c P o l o n i i ?D a c ă c ă lă t o r im p r in d if e r it e p ă r ţ i a le P o lo n ie i , — a z is p r o f e s o r u l — n e v o m c o n v in g e d e s p r e e n e r g a n e în v in s ă a unei rasse care nu voeşte să dispară. îm p ă r ţ iţ i în t r e i s t a t e , e i îş i p ă s t r e a z ă c u r a t ă n a ţ io n a l it a t e a ş i a p a r ţ in c u t o ţ i i unui ram viguros, c u t o a t e c ă s u n t c e ­t ă ţ e n i în s t a t e d if e r it e .

Viaţa economică e î n m a r e d e s- v o lt a r e la t o ţ i P o lo n ii d in c e le t r e i s t a t e . In P o lo n ia r u s e a s c ă P o lo n i i s ’a u s p o r it c u tr e i m lio a n e în 15 a n i . A - c e a s t a c o r e s p u n d e U 3 0 — e . D a c ă s o ­c o t im s p o r u l p e a n c u 2 % a flă m c ă p e rce n te !© d e s p o r a c i s u n t m a i m a r i, c a o r i u n d e m E u r o p a s a u in R u s ia .R u s ia e o ţ a r ă a g r ic o lă şi r ă m â n e la a c e a s t a o c u p a ţ ie , p e c â n d P o lo n ia r u s e a s c ă , s u b in f îu in ţ a g e r m a n ă , s e d e s v o a lt ă în d ir e c ţ ie in d u s t r ia lă . In P o ­lo n ia r u s e a s c ă ţ ă r a n ii fo r m e a z ă 6 5 % , p e c â n d în R u s ia s e u r c ă la 8 5% *S e v e d e , c ă o p a r t e im p o r t a n t ă a p r o g r a m u lu i g u v e r n u lu i d in P e t e r s b u r g e s t e apropierea între Ruşi şi Poloni. S e

n iz u ie s c , c a în o f ic i ile d in P o lo n ia să fie numiţi cât mai mulţi Poloni.I n A u s t r i a P o lo n i i a u o l a r g ă a u ­t o n o m ie , ia r d u p ă in fo r m a ţ i i le c e le a v e m , P r u s ia e p e p u n c t u l a părăsi po­litica agresivă şi a abzice de germani- zarea Polonilor din Posen.în c o r d ă r i le P o lo n ilo r s e în d r e a p t ă în n iz u in ţ a d e a-şi păstra limba. Ş i s i­l in ţ e le a c e s t e a u u n succes deplin.N ic i R u ş i i , n ic i G e r m a n ii n - a u p u ­t u t s ă fa c ă p e P o lo n i s ă - ş i a b a n d o n e z e l im b a lo r s t r ă v e c h e .E i p r o g r e s e a z ă î n c u lt u r ă ş i in p r iv in ţ a m a t e r ia lă ş i s e s p o r e s c în m ă ­s u r ă m a i m a r e , c a a c e ia , c a r i v o ie s c s ă - i c u t r o p e a s c â .N o i ş t im , c ă P o lo n ia ş i P o lo n ii v i i a z ă , e x i s t ă ş i n im e n e a n u - i p o a te d is t r u g e — a în c h e ia t p r o fe s o r u l p o lo n in t e r e s a n t a s a c o n v e r s a ţ ie . L a n o i .S u n t e m c u r io ş i c e v o r g â n d i ş i c e v o r z ic e a s u p r a a c e s t o r a ş o v in iş t i i n o ş ­t r i m a g h ia r iz a t o r i ? N u s e v o r c o n v in g e , c ă m a g h ia r iz a r e a n u m e r g e ? E i , p it ic i i , v o r p u t e a s ă s t in g ă v i e a ţ a n a ţ io n a lă a u n u i p o p o r v ig u r o s , c â n d a c e a s t a n u o p o t fa c e c u P o lo n i i , p e lâ n g ă t o a t e s fo r ţ ă r i le , p o p o a r e le u r ia ş e R u ş i i ş i G e r m a n ii ?C â n d v o r a j u n g e Ia m in t e s ă n ă ­t o a s ă ş i a c e ş t i o a m e n i , I n a p o ia ţ ii i v e a ­c u lu i m o d e r n ?

Externe.P a c e a t u r c o - s â r b ă .Din Constantinopol se anunţă

că tratatul de pace turco-sârbă a fost sem nat. A l e g e r i l e în B u l g a r i a .D in s u r s ă o fic ia lă b u lg a r ă s e c o ­m u n ic ă u r m ă t o r u l r e z u l t a t g e n e r a l a l a le g e r ilo r p a r la m e n t a r e :A u fo s t a le ş i 130 g u v e r n a m e n t a l i 4 3 a g r a r ie n i , 5 r a d ic a l i , 16 s o c ia liş t i , 19 s o c ia liş t i p r o g r e s iş t i , 21 d e m o c r a ţ i 6 n a r o d n ia c i ş i u n z a n k o v is t .P e n t r u 4 lo c u r i , la S o f ia , F ii ip o - p o li , S t r u r a iţ a ş i S t a r a z a g o r a , s ’a d e c la ­r a t b a lo t a j . H o m e r u le .In ş e d in ţ a d e a la lt a e r i a c a m e r e i c o m u n e lo r s ’a în c e p u t a d o u a c e t ir e a p r o ie c t u lu i H o m e r u le . P r im m in is t r u ! A s q u it h c o n s t a t ă , c ă d u p ă p ă r e r e a s a ş i a a d e r e n ţ ilo r s ă i p r o ie c t u l n u c o n ţ in e d is p o z iţ iu n i n e d r e p te ş i p ă g u b it o a r e f a ­ţ ă d e a n u m it e c la s e ş i d e c la r ă c ă fa ţ ă d e p r im e jd ia d e t u r b u r ă r i în U is t e r ş i în Ir la n d a î n t r e a g ă , t r e b u e s ă s e r e ­c u r g ă l a u n c o m p r o m is p r in c a r e s ă s e r e c u n o a s c ă p u t e r e a e x e c u t iv ă d in D u ­b lin d e c ă t r ă u n io n iş t i ş i t r a t a m e n t u l p a r t ic u la r a l p r o v in c ie i U is t e r d e c ă t r ă m in is t e r ia li . G u v e r n u l c r e d e c ă c e a m a i b u n ă c a le d e u r m a t e s t e d e a lă s a p e c o n ţ ii d e U is t e r l ib e r i s ă s e h o t ă r a s c ă d a c ă v o . s c sa r ă m â n ă î a m a r g in e a s a u în a f a r a h o m e r u le - u lu i . F ie c a r e c o m it e a r t r e b u i s ă s e p r o n u n ţ e în a in t e de in t r a r e a în v ig o a r e a le g e i . A r p a r t ic i­p a la r e fe r e n d t o ţ i a le g ă t o r i i d e p a r la ­m e n t .D . Bonar d e c ia r ă c ă p ro p u n e re a e s te in a c c e p t a b ilă ; c e r e d is o îv a r e a par** la m e n t u lu i s a u r e fe r e n d u m .D . Redmond, n a ţ io n a l is t , d e c la r ă : D a c ă U ls t e r u l p r im e ş t e p r o p u n e ­r e a g u v e r n u lu i c a b a z ă a în ţ e le g e ­r e ) , n a ţ io n a l iş t i i v o r lu a a n g a ja m e n t u l a r e s p e c t a le a l h o t ă r â r e a ; d a c ă p r o p u ­n e r e a e s t e r e s p in s ă , g u v e r n u l t r e b u e s ă în fr u n t e , f ă r ă te a m ă , d e o m iş c a r e e v e n t u a lă , U ls t e r u l .D . C a r s o n r e s p in g e p r o p u n e r e a g u v e r n u lu i .

Î n r ă u tă ţ ir e a r a p o r t u r i lo r r u s o - g e r m a n e . * Berii ner TagblaiU p u b lic ă în u lt im u l n u m ă r u n im p o r ­t a n t a r t ic o l în t i t u la t » V e c i n a n o a s t r ă R u s ia « . L a în c e p u t u l a r t i c o lu lu i s e fa c e m e n ţ iu n e a c ă a r t i c o lu l a f o s t in s p ir a t d in s u r s ă s p e c ia lă .A t i t u d in e a R u s i e i — z ic e » B . T .« — d e v in e in s u p o r t a b i lă f a ţ ă d e u n s t a t c o n ş t ie n t c u m e s t e A u s t r o - U n g a r i a . Im p e r iu l g e r m a n , c a r e e b o g a t , p o a te s ă m a i s u p o r t e a c e a s t ă s i t u a ţ ie .N u t o t a ş a în s ă A u s t r o - U n g a r ia , c a r e n u m a i p o a t e s ă ţ i e c o n t in u u 600 d e m ii d e o a m e n i p e p ic io r d e r ă z b o iu . A s o s it t im p u l — s p u n e » B e r l in e r T a g - b la t t « — c a g u v e r n u l g e r m a n s ă in - t e r v ie ş i s ă s p u e : p â n ă a c i ş l n u m a i d e p a r t e .L a a c e s t p r o c e d e u a l R u s ie i , G e r ­m a n ia v a t r e b u i s ă r ă s p u n d ă c u u n p r o t e s t e n e r g ic , a v â n d c o n ş t i in ţ a c ă la n e v o e G e r m a n ia v a p u n e ş i e a m â n a p e a r m e . A c e s t a a r fi s in g u r u l m i j lo c p e n t r u a s ig u r a r e a u n e i p ă c i c in s t i t e . E

m a i b in e u n s f â r ş i t în g r o z it o r , d e c â t o g r o a z ă f ă r ă d e s fâ r ş i t .>Ruskoje S lo vo t p u b lic ă in fo r m a ­ţ ia , c ă a r t ic o lu l d in » K o lo is c h e Z e i- t u n g “ d e s p r e p r e g ă t ir i le d e r ă z b o iu a le R u s ie i a fo s t s c r is d in o r d in s u p e r io r ş i a a v u t d e sco p s ă in f lu e n ţ e z e a s u ­p r a R u s ie i d e a p u n e c a p ă t în a r m ă ­r i lo r .

Din Sălaj.Lapoaia 8 M a r t ie c .C u d e o s e b it ă p lă c e r e r a p o r t e z d e s p r e u n m o m e n t în ă lţ ă t o r d e a c t i v i ­t a t e c u lt u r a h i d e p e t e r i t o r u l d e s p ă r ­ţ ă m â n t u l u i Jibou a l » A s o c ia ţ iu n e i .« în c ă în t o a m n a t r e c u t ă C o m i t e t u l c e r c u a l la n s a s e u n a p e i p e n t r u in a u g u r a r e a c u r s u r i lo r d e a n a lfa b e ţ i , c a r i s ’a u ş i in a c t iv a t în c â t e - v a c o m u n e .P e a z i d . a . a f o s t i n v i t a t c o m i­t e t u l d e s p ă r ţ ă m â n t u lu i n o s t r u la e x a ­m e n u l c u r s u lu i d e a n a lfa b e ţ i în c o ­m u n a Gâlgău, d e p e v a le a A g r iş u l u i s ft iă ja n .P â n ă la a m ia z i c ă z â n d o la p o - v i ţ ă n e în t r e r u p t ă , m a i f i in d ş i d r u m u ­r i le d e s fu n d a t e , G â lg o a n i i e r a u î n g r i ­j o r a ţ i , c ă c o m it e t u l n u v a p u t e a v e n i . I n s ă d ir e c t o r u l d e s p ă r ţ ă m â n t u lu i D l

Teofil Dragomir ş i n o t a r u l d e s p ă r ţ . D l . Dr. Aurel Hetco, n e c u n o s c â n d p e d e e i în t r e a s t fe l d e îm p r e ju r ă r i , im p r e u n ă c u D I p r e o t Laurenţiu Bran s ’a u p r e ­z e n t a t p r e e is la t e r m in u l in d ic a t în c o m u n a G â ’ g & u , u n d e în ş c o a la d in n o u r e s t a u r a t ă , c u d o u ă fr u m o a s e s a le d e în v ă ţ ă m â n t i - a în t â m p in a t în f r u n ­t e a a lo r 8 3 e le v i a i c u r s n la i d e a n a l­fa b e ţ i în t r e 1 3 — 4 6 a n i a i v â r s t e i b ă r ­b a ţ i ş i fe t e ş i a v r e -o 2 0 0 d e ţ ă ­r a n i ş i ţ ă r a n c e p r e o t u l Augustin Po­doaba cu în v ă ţ ă t o r i i s ă i loan Cioban ş i Teodor Corbean, t o ţ i - t r e i t i n e r i , ş i c u d o r p e n t r u în ă lţ a r e a c u lt u r a lă a ţ ă r a ­n u lu i r o m â n . îm b r ă c ă m in t e a c u r a t ă a e le v ilo r ş i e le v e lo r c u r s u lu i , în fă ţ iş a r e a c h ip e ş e a b ă r b a ţ i lo r ş i t r ă s u r i le d r ă g ă ­la ş e a le fe t e lo r c u m ş* p r e z e n ţ a m e m ­b r ilo r c o m it e t u lu i n e - a u p r e z e n t a t u n t a b lo u in â iţ ă t a r , c u m r a r s ă m a i v ă d în s a t e le n o a s t r e .R e g is t r e le d e în s c r ie r e ş i c la s if i ­c a r e , c u m ş i s c r is o r i le e le v i lo r ş i e le ­v e lo r s ă a f la u p e m a s a fr u m o s d e c o ­r a t ă . C o n fo r m r e g i s t r e lo r s ’a u în s c r is la în c e p u t 114 in ş i . D in t r e a c e ş t ia s ’a u r e t r a s p e r â n d 23 in ş i, 8 in ş i în t i m ­p u l d in u r m ă s a u d e p ă r t a t d in c o m u n ă , ia r la e x a m e n s ’a u p r e z e n t a t 83 e le v i ş i e le v e , d in t r e c a r i n u m a i 15 in ş i în v ă ţ a s e ş i m a i în a in te c e v a c a r t e , 2 2 c u n o s c u s e în c â t v a l i t e r i ie , ia r 4 6 in ş i fu s e s e t o t a l a n a lfa b e ţi Î n a i n t e d e in a u ­g u r a r e a c u r s u lu i a c t u a l .D u p ă o s c u r t ă v o r b ir e d e I n t r o ­d u c e r e a d lu i d ir. T e o f i l D r a g o m ir , s - a p r o c e d a t la e x a m in a r e . D in c e t i t a u f o s t e x a m in a ţ i t o ţ i e le v i i ş i e le v e le , fă c â n d u -s ă c e tir i d e p r o b ă ş i d e c o n ­t r o l ă , în d iv e r s e p ă r ţ i a le m a n u a lu lu i . C e t i t u l s ’ a fă c u t c u c la r i t a t e ş i s ig u ­r a n ţ ă ca re n e a u i m it .C e t it u l c e lo r , c a r i în a in t e d e c u r s du ş t iu r ă c a r t e d e l e c , s ă d e o s e b e a p rin o p r o n u n ţ a r e m a i t â r z ie , d a r p e n ­tru a c e e a d e p lin s ig u r ă . A u r m a t a p o i o p e r a ţ iu n i d e c o m p u t la t a b lă c u r ă s ­p u n s u r i f o a r t e r e s p ic a t e . S ’a u r e c it a t c â t e - v a p o e z ii ş i s ’a u c â n t a t c â t e v a m e lo d ii fr u m o a s e fo a r t e p o t r i v i t e m o ­m e n t u lu i .D u p ă t e r m in a r e a a c e s t o r a , d ir e c ­t o r u l d e s p a r t . D l . T e o fil D r a g o m ir , în c u v in t e p ă t r u n z ă t o a r e , r o s t it e la, în ţ e ­le s u l p o p o r u lu i , a e s p i ic a t l ip s a ş i în ­s e m n ă t a t e a c u n o ş t in ţ e i d e c a r t e p e n t r u ţ ă r a n i i n o ş t r i , a s e m ă n â n d b in e fa c e r ile a c e s t e ia c u d e p ă r t a r e a r e s p e c t iv e c u o p e r a r e a p e l i ţ e lo r d e a lb e a ţ ă d e p e o c h ii o r b ilo r d in n a ş t e r e , în d e m n â n d p e e le v i ş i e le v e , c ă p r in c o n t in u a r e a « u r s u r ilo r In a n ii u r m ă t o r i , s ă n ă ­z u ia s c ă a d e p ă r t a d e p e o c h ii lo r s u ­f le t e ş t i ş i r e s t u r i le p e liţ e lo r d e a lb e a ţ ă , c a a s t fe l s ă s e p o a t ă b u c u r a d e t o a t e b in e fa c e r ile c o t i t u lu i ş i a s c r is u lu i . C u ­v in t e le a c e s t e a a u f ă c u t o v ă d it ă i m ­p r e s ie a s u p r a c e lo r p r e z e n ţ i . D u p ă a c e s t e im p ă r ţ in d u - s ă în t r e e le v i i ş i e le v e le c u r s u lu i 100 b r o ş u r i ş i c ă le n - d a r e , d in p u b lic a ţ iu n ile » A s o c ia ţ i u n e i« , fi u r iie a s a s e r b a r e s - a î n c h e ia t c u r u ­g ă c iu n e , d u p ă c u m c u r u g ă c iu n e s a ş i în c e p u t . L a e x a m e n a u m a i fo s t p r e z e n ţ i D n i i Demetria Mu- reşan, p r e o t ; Emil Sârbu, în v ă ţ ă t o r ş i Emil Rusii, c o m e r c ia n t , t o ţ i t r e i d in C h e c h is f i s u b s c r is u l . — f î in t e r e s a n t , c a ia c u r s u l a c e s t a c e l m a i b ă t r â n e le v a p a r t i c i p a t îm p r e u n ă c u p & trn fe c io r i a i s ă i . —V r e d n ic ia a c e s t u i c u r a a n a l­fa b e ţ i , e c u a t â t m a i r e m a r c a b ilă , c ă s t a r e a în v ă ţ ă t o r i lo r r e s p e c t iv i n u e d e in v i d ia t , o d a t ă p e n t r u - c ă în G â lg ă u , ş c o a la s u b în a in t a ş i i lo r a u f o s t t o t a l n e g l i j a t ă , d e a l t ă p a r t e r a p o r t u r i le lo r d e s a la r iz a r e în c ă n u - s a r a n ja t e d e p lin . O în v in o v ă ţ ir e g r ă i t o a r e a c e a s t a la a d r e s a a c e lo r Î n v ă ţ ă t o r i ş i p r e o ţ i , c a r i in t r e îm p r e ju r ă r i n e a s e m ă n a t m a i b u n e , n u lu c r a n im ic p e t e r e n u l a e e s t a , — ş i o d o v a d ă , c ă a c o lo , u n d e e s t e a d e ­v ă r a t ă iu b ir e d e n e a m ş i p r ic e p e r e a

Page 3: Nr- 46. Braşov Joi 27 Februarie (12 Martie) 1914. Anul LXXYILdspace.bcucluj.ro/.../123456789/69747/1/BCUCLUJ_FP_P2538_1914_077_0046… · de suferinţele de veacuri ale strămo şilor;

Nr. 46—1914. G A Z E T A T R A NJSI L V AN I E I . PaginH 3.

id e a lu lu i n o s t r u c u lt u r a l , n u e x is t ă [ p e d e c i în c a le a d o ş t e p t ă r ii p o p o r u lu i I n o s t r u .D u p ă t e r m in a r e a s e r b ă r i i , in t e ­le c t u a l i i s t r e in i a u fo s t în t r u n iţ i Ia m e s e le o s p it a le a l d lu i p r e o t , şi a d lo r în v ă ţ ă t o r i lo c a li , d u p ă c a r i î n t r e u r ă ­r i le d e b in e a le ţ ă r a n ilo r n e - a m d e * p ă r t a t c u o s u v e n ir e p lă c u t ă ş i c u n ă d e jd e în u n m a i b u n v i i t o r .— I o a n C . M ic u în v .Fimdaţiuuea ziariş tilo r

rom âni.D a r e a d e s e a m ă g e n e r a lă a E p i-t r o p l e i a d m in is t r a t iv e a s u p r a a - n u lu i 1913.— Fine. —C e se a t in g e a c u m d e v i i t o r u l fu n d a ţfu n ii c e a d m in is t r ă m , c r e d in ţ a n o a s t r ă est© , c ă a u g m e n t a r e a e i d e ­p in d e în p r im a lin ie d e la m ijlo a c e le , p e c a r i ie v o m ş t i în t r e b u in ţ a s p r e a - c e s t s c o p , m i jlo a c e , c a r i d u p ă e x p e r ie n ­ţ e le d e p â n ă a c u m , a s t ă z i le p u t e m i n ­d ic a d e s t u l d e e x a c t . A s t f e l , a f a r ă d e d o n a ţ iu n ile m a i m a r i , c a r i s e v o r fa c e p r in o a m e n ii n o ş t r i c u d a r e d e m â n ă , ş i p r in c a r i fo n d u r ile n o a s t r e s e v o r în m u lţ i în m o d c o n s id e r a b il , d u p ă n o i m o d a li t a t e a c e a m a i p o t r iv it ă p e n tr u a d u n a r e a d e m ijlo a c e m a t e r ia le v a fi a p l ic a r e a u n e i t a x e p o t r iv it e , f le b e n e ­v o le , fie o b lig a t e , i a a b o n a m e n t e le z ia ­r e lo r ş i r e v is t e lo r n o a s t r e . I d e e a a c e s ­t e i t a x e a m r e le v a t - o d e ja în r a p o r t u l n o s t r u p r e c e d e n t ş i a m a r ă t a t , c ă în t o a t ă p r e s s a n o a s t r ă , a fo s t I n t r o d u s ă n u m a i p r in » G a z e t a T r a n s i lv a n ie i» , în m o d fa c u l t a t iv . D a r c u t o a t e a c e s t e a , e a a d a t r e z u l t a t e d e s t u l d e m u i ţ ă m i - t o a r e . » G a z e t a T r a n s i lv a n ie i» a c o n t i ­n u a t p a ş ii în a n u l a c e s t a , , t o t in m o d f a c u l t a t i v , e u în c e s s a r e a a c e s t e i s u p r a ­t a x e d e a b o n a m e n t ş i s u n t e m s ig u r i , e ă r e z u l t a t e le v o r fi c u m u lt m a i m a r i d e c â t în a n u l p r e e e d e n t .A m c e r u t ş i c e lo r la lt e fo i ş i r e ­v is t e a le n o a s t r e s ă u r m e z e e x e m p lu l » G a le t e i T r a n s i lv a n ie i» , d a r p â n ă a c u m n u a m is b u t i t i ă c â ş t ig ă m p e n t r u id e e d e c â t n u m a i r ă s p â n d it a fo a ie p o p o r a lă d in O r ă ş t ie » L ib e r t a t e a » , c a r e , d u p ă r a p o a r t e le , c e le a v e m , d e a s e m e n e a a în c a s s a t s u m e fr u m o a s e în a n u l c u r e n t . N u a v e m c u v in t e d e a ju n s a s t ă r u i la a c e s t lo c c a ş i c e le la lt e fo i s ă u r m e z e e x e m p lu l » G a z e t e i T r a n s i lv a n ie i» ş i at » L ib e r t ă ţ i i» , pen tracă n e -a m c o n v in s c ă p u b lic u l n o s t r u c o n t r ib u ie c u p lă c e ­r e ş i c ă d in a c e s t e c o n t r ib u ir i s e v o r a d u n a s u n e f o a r t e în s e m n a t e . D u p ă u n c a lc u l a p r o x im a t iv , c e a m fă c u t d a c ă t o a t e z ia r e le n o a s t r e m a i d e s e a m ă a r in t r o d u c e a c e a s t a s u p r a ­t a x ă b e n e v o lă d e a b o n a m e n t , s ’a r p u ­t e a în c a s a a n u a l 5 — 6 00 0 c o r .U n a l t m i jlo c d e a u g m e n ia r e ai fu n d a ţ iu n ii v a fi c o n t in u a r e a r ă s c u m - p ă r ă îU o r d e f e l k i t ă r i d e A n u i- n o u în fa v e r u l e i . C h e s t iu n e a a c e a s t a a lu a t - o în m â n ă E p it r o p ia a d m in is t r a t iv ă , c a r e , c u m a m sp u s m a i s u s , v a I n s t i t u L u n fo n d sp e cia l a l f e l ic it ă r i lo r r ă s c u m p ă ­r a t e , c o n tin u â n d s ă - l a u g m e n t e z e a n d o a n t u d o n a ţlu n ile n o u ă , c e s e v o r fa c e A f a r ă de a ce e a , E p it r o p ia v a c ă u ­t a s ă p u b lic e în tr ’o d a r e d e s e a t r ă s p e c 'a iă , în fi ca re a n , n u m e le c e lo r c e şi v o r r e s c u r n p lr a a c e s te f e i ic it ă r i . S u n t e m s i g u r i , c ă se v a fa c e o d e p r in ­d e r e g e n e r a lă c a felicitării© s ă s e r ă s ­c u m p e r e n u m a i în fa v o r u l fu n d a ţ fu n ii n o a s t r e , c e e a c e a r fi u n lu c r u şi p r a c ­t ic ş i fo lo s it o r . J a r d a c ă v o m c â ş t ig a în p r iv in ţa a c e a s t a c o n c u r s u l b ă r b a ţi­lo r ş i d a m e lo r n o a s t r e d e in im ă d in d ife r ite le c e n t r e , c a r i s ă s e in te r e s e z e a ş a p r e c u m a m v ă z u t c ă s ’a in te r e s a t î n a n u l c u r e n t u n p r ie t in a l ca u z e i n o a s tr e d in A r a d , t n r e s in g u r a a d u ­n a t , s u b a c e s t t i t lu , s u m a d e c o r o a n e 1000* — , In s c u r t ă v r e m e s e v o r a d u ­n a s u m e fo a r t e în s e m n a t e , c a r i v o r fi b m ă r t u r ie d in t r e c e le m a i fr u m o a s e p e n tr u p o s t e r it a t e , d e fe lu l , c u m p u b li­c u l n o s t r u a ş t iu t s ă fo lo s e a s c ă a c e s t p r ile j p e n t r u u n s c o p a t â t d e n o b il .M u lt s e v a p u t e a fa c e a p o i p r in e o n fe r e n ţ e ş i p u b lic a ţ iu n i v â n d u t e în fa v o r u l fu n d a ţ iu n i i . In a n u l t r e c u t , în fa v o r u l fu n d a ţ iu n i i s ’a u v â n d u t 1 20 e - x e m p la r e d in M o n o g r a fia » A r d e le n e !» d e Io a n I . L â p ă d a t u , d in c a r i s ’a în c a ­s s a t s u m a d e c o r . 834*38. C o n fe r e n ţ e s’a u ţ i n u t a b ia d o u a : u n a p r in v ic e ­p r e ş e d in t e le e p it r o p ie i n o a s t r e , D l D r . Io a n L u p a ş ia B r a ş o v , ş i a l t a p r in d e s p ă r ţ ă m â n t u l A s o c ia ţ iu n e i la B e iu ş . P r in r e z u l t a t u l m a t e r ia l a i a c e s t o r c o n ­fe r e n ţe , S im a I n c a s s a t ă s u b t i t lu l d e c o n fe r e n ţe ş i p u b fic a ţ iu n i v â n d u t e în fa v o r u l fu n d a ţ iu n ii a a ju n s la c o r . 1023*10. E p it r o p ia s ’a a d r e s a t în c u r ­su l a n u lu i t r e c u t la a p r o a p e t o ţ i s c r i i­to rii ş i b ă r b a ţ ii n o ş t r i , c a r i p o a r t ă p e a n a în m â n ă , r u g â n d i ’- i s ă ţ i n ă a s t ­fel d e c o n fe r e n ţ e t o t a s e m e n e a s ’a a - d r e s a t la a r t iş t i i n o ş t r i şl la a l ţ i f r u n ­ta şi d in d if e r it e c e n t r e , s ă a r a n je z e p ro d u o ţiu n i ş i p e t r e c e r i .A l t e c o n fe r e n ţ e n u s ’ a u ţ i n u t . P e tr e c e r ile ş i p r o d u c ţ iu n ile a r a n ja t e a u dat ud r e z u l t a t d e C o r . 801*40. N e p la ­ce a c r e d e în s ă c ă îm p r e ju r ă r i le n ’a u

f o s t p r ie ln ic e n ic i p e n t r u c o n fe r e n ţ e ş i n ic i p e n t r u p r o d u c ţ iu n i ş i d e a c e e a , a v e m c e a m a i b u n ă s p e r a n ţ ă , c ă ceea** c e n u s’ a p u t u t fa c e în a n u l t r e c u t , s e v a fa c e în ce l p r e z e n t . A v e m a ţ â ţ i s c r i it o r i , p r o fe s o r i , a r t i ş t i s i o a m e n i d e in iţ ia t iv ă , în c â t d a c ă n u m a i o p a r te d in e i a r c ă u t a s ă r ă s p u n d ă c h e m ă r ii c e l i s ’a f ă c u t , s e v a a d u n a ş i s u b a c e s t t i t lu s u m e d e s t u l d e c o n s id e r a ­b ile . C e p r iv e ş t e în f in e c o n t r ib u ţ ii le b ă n c ilo r n o a s t r e , m ă r t u r is im , c ă p e n t r u a n u l p r e z e n t , n u a v e m d r e p t u l s ă a ş * t e p t ă m p r e a m u lt d e la e le . D u p ă c u m b in e e s t e c u n o s c u t p u b lic u lu i n o s t r u , a c e s t e a ş i- a u f ă c u t d a t o r i n ţ a p e n t r u a l t ă in s t it u ţ iu n e d e în s e m n ă t a t e c u l t u ­r a lă , a ş a c ă t o t c e m a i p u t e m a ş t e p t a d e la e le , s e v a r e d u c e la c o n t r ib u ir i le , c e le v o r fa c e în a n ii v i i t o r i . D a r d a c ă d e la b ă n c i p e n t r u p r e z e n t n u m a i p u ­t e m a ş t e p t a m u lt , a ş t e p t ă m d e la p u ­b lic u l m a r e , c a r e p r in c o n t r ib u ir i le s a le d e t o t fe lu l , n e -a <?at ş i în a n u l a c e s t a a p r o a p e 5000*— c o r o a n e ş l p e d e a s u ­p r a e x e m p le fo a r t e e lo c v e n t e c ă c in e v o ie ş t e s ă n a d e e a ju t o r u l s ă u , o p o a ­t e t a c e fă r ă g r e u t a t e .S a n e g â n d im n u m a i la f r u m o a ­s e le d o n a ţ iu n i f ă c u t e d e c r e d in c io ş ii p r o to p o p ia tu lu i g r . c a t . r o m . d in S ib i iu (tău la c e le a le r o m â n ilo r d in p ă r ţ i le V â r ş e ţ u l u i ş i d in B u d a p e s t a . S ă n e g â n d im m a i d e p a r t e la c o n t r ib u ir i le f ă ­c u t e d e fu n c ţ io n a r i i d e s t a t d e m i l i t a r i şî a l t e in im i în ţ e le g ă t o a r e ş i n e v o m c o n v in g e c ă la p u b lic u l n o s t r u e s t e c e a m a i m n r e a p lic a r e d e a a j u t a fu n * d a ţi u n e a . N u n e t r e b u ie d e c â t n u m a i o a m e n i c a r i s ă p r in d ă p r i le g iu r i le p o ­t r i v i t e , p e n t r u a s e fo lo s i d e a c e s t în ­d e m n n o b il a l p u b lic u lu i r o m â n . Ş i n o i s p e r ă m , c ă a c e le b u n e o b ic e iu r i , d e a s e r ă s c u m p ă r ă a n u n ţ u r i le d e lo g o d n ă ş i c ă s ă t o r i i , s e i b ă r i o n o m a s t ic e ş i a l t e a s e m e n e a o b ic e iu r i a n iv e r s a r e ş i d o ­n a ţ iu n ile b e n e v o le , c a r i s e p o t fa c e la c e le m a l d if e r it e p r i le ju r i s e v o r c o n ­t in u a c u ş l m a i m ere in s is t e n ţ ă în a - n u l c u r e n t ş i a s t fe l s u m a , c e v o m in - c a s s a s u b a c e s t e t i t lu r i , v a fi ş i m a i m a r e .In c h ip u l a c e s t a , d a c ă t o a t e m i j ­lo a c e le a r ă t a t e în c e le p r e c e d e n te le v o m fo lo s i ş i d e s v o lt a c u e n e r g ie şi c u în s u f le ţ ir e p e n t r u c a u z a fu n d a ţ iu n ii z ia r iş t i lo r n o ş t r i ş i d a c ă s e v o r g ă s i ş î în a n u l a c e s t a d o i- t r e î b ă r b a ţ i d e in i­m ă , c a r i s ă u r m e z e e x e m p lu l D io r M o c s o n y l ş i M ih a li. v o m a v e a m â n d r ia s ă a r ă t ă m , Ia p r o x im a n o a s t r ă d a r e d e s e a m ă u n r e z u l t a t şi m a i îm b u c u r ă t o r , ca. c e i d e s p r e c a r e V - a m r a p o r t a t în c e le p r e z e n t e . C ă c i n u m a i p r o g r e s â n d d in a u în a n c u p a ş i h o t ă r â ţ i , î n a in t e , v o m p u t e a a ju n g e c u fu n d a ţ iu n e a n o a s t r ă la a c e le c a p it a lu r i , c a r i s ă p o a ­t ă a s ig u r a z ia r iş t i lo r n o ş t r i d in v i i t o r u n s p r i j in d e m n d e s a c r if ic iu l ce-1 fa c p e n t r u c a u z a n a ţ io n a lă a p o p o r u lu i r o ­m â n . A ş a s ă fie ! 1 ! 1S ib i iu , d in ş e d in ţ a E p it r o p ie i a d ­m in is t r a t iv e a » F u n d a ţ iu n ii p e n t r u a - ju fc o ra re a z ia r iş t i lo r r o m â n i d in U n g a ­ri,» » , ţ in u t ă la 1 M a r t ie 1914.Dr. Ioan Lupaş mp. Ioan 1. Lâpădatu m p .

vicepreşedinte. secretar.

Ş T 1 R I .— 26 F e b r u a r ie 191 4.Pentru fondul ziariştilor. D in b a n ii in c u r ş l la a d m in is t r a ţ ia z ia r u lu i n o s t r u , p e n tr u fo n d u l z ia r iş t i lo r , a m t r im is c u p o s t a d e a z i s u m a d e 2 4 2 ‘9 0 cor . la a d r e s a » B ă n c ii g e n e r a le d e a s ig u r a r e « în S ib i iu .Starea reginei Elisabeta a R o m â ­n ie i e e s c e ie n t â . » M o n ito r u l O f ic ia l* d e e r i p u b lic ă u r m ă t o r u l b u le t in m e d i c a l :M . R . R e g in a e s t e v in d e c a t ă d e ce le d o u ă o p e r a ţ iu n i , p e c a r i le - a s u ­fe r it . R e z u lt a t u l a f o s t fo a r t e b u n . T o ­t u ş i M a je s t a t e a S a v a a v e a n e v o e c â t v a tim p d e l in iş t e .Românii pot fi mândri de armata

ior 1 In s c o p u l r e o r g a n iz ă r i i a r m a t e i s a le , g u v e r n u l b e lg ia n a n u m it o c o r n i- s iu n e , c o m p u s ă d in d - n u l lo e o t .- c o lo n e l O l a f A . G . O fild g u a r d d e la m a r e le s t a t m a jo r a l a r m a t e i b e lg ie n e ş i d - n u i D r . G r â u f o s t o fiţe r a l a c e s t e i a r m a t e , î n - ş ă r c in â n d u - o s ă s t u d ie z e o r g a n iz a ţ ia a r ­m a t e lo r e u r o p e n e , o r g a n iz a ţ ia s e r v ic i i lo r s a n i t a r e m ilit a r e ş l o r g a n iz a ţ ia S o c . » C r u c e ? R o ş i i« în t o a te s t a t e le m a r i a le E u r o p e i . Z i le le a c e s te a c o m is iu n e a b e l­g ia n ă a f o s t ia B u c u r e ş t i , u n d e s - a c o n ­v in s d e f e l u l c u m s u n t o r g a n iz a t e şi c u m fu n c ţ io n e a z ă in s t it u ţ ii le a m in t i t e . T o a t e le - a u f ă c u t o d e o s e b ită im p r e s ie , a ş a c ă d-1 O f i ld g u a r d — în t r e b a t fiin d d e u n r e d a c t o r a i z ia r u lu i » D r e p ta te a * d e s p r e p ă r e r e a c e o a r e a s u p r a a r m a ­t e i r o m â n e — a r ă s p u n s u r m ă t o a r e le :— D in t o a t e p u n c t e le d e v e d e r e a r m a t a r o m â n ă p o a t e s u fe r i c o m p a r a ­ţ ie c u a r m a t e le s t a t e lo r m a r i d in E u ­r o p a . O r g a n iz a ţ ia e i p o a t e fi lu a t ă ca e x e m p lu . I n s t i t u ţ i i le s a n it a r e , a t â t c i ­v i le c â t şl m i l it a r e a u o o r g a n iz a ţ ie ir e ­p r o ş a b ilă ş i fu n c ţ io n e a z ă în m o d p e r ­f e c t . R o m â n ii p o t fi m â n d r ii d e a r ­m a t a lo r .

Despre incidentul dela graniţa bos* | nfacâ-muntenegreană m a l s o s e s c u r m ă ­t o a r e le ş t i r i :— D in S a r a je v o : In u r m a in c id e n ­t u lu i d in M e t a lk a , ş e fu l d is t r ic t u lu i m u n ­t e n e g r e a n a a d r e s a t o s c r is o a r e ş e fu lu i d is t r ic t u lu i b o s n ia c d in C ia n ic e , e x p r i­m â n d p ă r e r i d e r ă u p e n tr u in c id e n t u l d e g r a n iţ ă ş i p r o p u n â n d a p la n a r e a lu i .D in C e t in g e : I n s c u p ş t in a s ’a d e p u s o in t e r p e la r e în c h e s t ia in c id e n t u lu i d e lâ n g ă M a t a lk a . C it ir e a in t e r p e lă r e i a fo s t p r im it ă fă r ă m a n ife s t a ţ iu n i .— D in P a r is s e a n u n ţ ă c ă g u v e r n u l m u n t e n e g r e a n a r u g a t p e c e l r u s e s c s ă in t e r v in ă , p r in a m b a s a d o r u l s ă u d in V le n a . p e n t r u a p la n a r e a p a c in ic ă a i n ­c id e n t u lu i . M u n t e n e g r u a p d o r i c a c e le d o u ă s t a t e in t e r e s a t e s ă t r i m it ă la lo c u l in c id e n t u lu i o c o m is ie m ix t ă , c a r e s ă c o n s t a t e c ă r e i ţ ă r i a p a r ţ in e t e r i t o r iu l în l i t ig iu .

Călătoria de stadii a elevilor li­ceului nostru. P r im im s p r e p u b lic a r e u r m ă t o r u l a p e l:Ş i în a n u l a c e s t a , în v a c a n ţ e le P a ş t i lo r , c o n d u c u n g r u p d e s t u d e n ţ i d in c la s a V I I a l ic e u lu i d in B r a ş o v , în0 călătorie de studii în Italia . A r fi d e d o r it s ă p o a tă lu a p a r t e la a c e a s t ă c ă ­lă t o r ie ş i u n u l s a u d o i d in s t u d e n ţ i i d is t in ş i , d a r s ă r a c i , d in c l . V I I . In s c o p u l a c e s t a a p e le z ş i d e a s t ă d a t ă la in im a a c e lo r a , c a r i a p r e c iâ n d im p o r t a n ţ a in ­s t r u c t iv ă a a c e s t e i c ă lă t o r i i , d o r e s c s ă c o n t r ib u e c e v a , r u g â n d u - i a - m i t r im it e a ju t o a r e le c â t d e c u r â n d . Braşov 10 M a r t ie s t . n . 1 9 1 4 . Dr. Iosif B laga p r o fe s o r .

însufleţirea în Albania. S e a n u n ţ ă d in D u r a z z o : D e la s o s ir e a a ic i a n o ilo r s u v e r a n i , î n t o a t ă ţ a r a d o m n e ş t e o m a r e a n im a ţ ie . P e s t r ă z i le o r a ş u lu i e în c o n t in u u o v iie m iş c a r e . I n t o a t e p ă r ţ i le s e a c la m ă n o u l s t a t ş i p r in c ip ii d o m n it o r i . O r a ş u l e ş i a c u m fr u m o s p a v o a z a t . P e d r u m u l c a r e d u c e l a p o r t ş i p e u n d e ş i- a u f ă c u t in t r a r e a p r i n ­c ip ii , s u n t r id ic a t e m a i m u lt e a r c u r i d e t r iu m f . V e c h iu l c o n a c , în c a r e Îşi a u lo c u in ţ a S u v e r a n ii , a fo s t r e n o v a t . P a la t u l c u p r in d e 5 0 d e c a m e r e a r a n ­j a t e d u p ă c o n fo r t u l ce) m a i m o d e r n . I n d o s u l p a la t u lu i s - a a r a n ja t o m a r e ş l s p le n d id ă g r ă d in ă p e n t r u f a m il ia p r in c ia r ă . L a D u r a z z o c o n t in u ă s ă s o ­s e a s c ă d e le g a ţ iu n i d in ţ a r ă s p r e a p r e ­ze n ta o m a g i i n o u ilo r s u v e r a n i .Recorduri aviatice. P ilo t u l fr a n c e z G a r a i x a r e u ş i t s ă s e în a lţ e c u u n a p a ­r a t » S c h m id t « , a v â n d t r e i p a s a g e r i , p â n ă la în ă lţ im e a d e 3 .3 0 0 m e t r i , s t a b il in d a s t fe l u n n o u r e c o r d . M a i ’n a in t e a c e s t r e c o r d a p a r ţ in e a g e r m a n u lu i S a b ia t n ig , c a r e t o t c u 3 p a s a g e r i a t in s e s e î n ă l ţ i ­m e a d e 2 .8 5 0 m . P e u n v â n t fo a r t e p u ­t e r n ic a v ia t o r u l fr a n c e z a f ă c u t a c e l s b o r în t im p d e v r e o 5 0 m in u t e , r e c â - p ă t â n d a s t fe l F r a n ţ a r e c o r d u l m o n d ia l d e în ă lţ im e , c u 3 p a s a g e r i .O r d in e a r e c o r d u r i lo r d e în ă lţ i m e , d e p â n ă a c u m , e s t e u r m ă t o a r e a :S i n g u r ( fă r ă p a s a g e r ) : p i lo t u l L e - g a g n e u x ( c u a p a r a t » N ie u p o r t« ) 6 12 0 m e t r i .O u u n p a s a g e r : P e r r e y o n ( a p a r a t » B le r io t« ) 4 .9 6 0 m .C u d o i p a s a g e r i : I l ln e r ( a p a r a t » E t r ic h « ) 5 .011 m .C u t r e i p a s a g e r i : G a r a ix ( a p a r a t » S c h m id t« ) 3 .8 0 0 m .C u p a t r u p a s a g e r i : G a r a ix (în t o a t e r â n d u r ile c u a c e la ş i a p a r a t) 3 .1 5 0 m .C u c in c i p a s a g e r i : G a r a i x 2 .2 5 0 m .C u ş a s e p a s a g e r i : G a r a i x 1700 m .Vărsatul negru în Moscva. P e s t r ă ­z ile M o s c v e i a u f o s t g ă s it e in u l t im ile z i le , in d o u ă r â n d u r i , c a d a v r e d e a le c o p iilo r c h in e z i d in s u b u r b iu l c h in e z . A la l t a e r i d im in e a ţ a -a f o s t g ă s i t ă c h ia r în f a ţ a p a la t u lu i g u v e r n a t o r u lu i o ia d ă p l in ă d e c a d a v r e d e c o p ii c h in e z i . S e c r e d e , c ă p o p u la ţ ia c h in e z ă , în fe lu l a - c e s t a , v r e a s ă a t r a g ă a t e n ţ iu n e a a u t o ­r i t ă ţ i lo r a s u p r a v ă r s a t u lu i n e g r u , c a r e b â n t u e î n a c e s t c a r t ie r ş i c a r e fa c e z i ln ic n u m e r o a s e v i c t i m e .Circulaţia în Londra. D in o s t a t i s ­t i c ă p u b lic a t ă d e c u r â n d , r e z u l t ă c ă p o p u la ţ ia L o n d r e i s e r id ic ă la 8 .4 0 0 .0 0 0 lo c u i t o r i , în t r e c a r i în t r ă ş i c e i c a r i lo c u ie s c în t r - u n r a io n d e 5 0 c h îlo m e - t r i în j u r u l c e n t r u lu i a c e s t u i u r ia ş o - r a ş . N u m ă r u l c ă lă t o r i i lo r c e s e f a c a - n u a l In L o n d r a , p r in d if e r it e m u jlo a c e d e t r a n s p o r t , în c o m u n t r e c e a z i d e 2 m ilia r d e 3 5 m ilio a n e . N u m a i p e i i in ii le m e t r o p o lit a n e s ’a u în r e g is t r a t 4 3 6 .4 9 2 . 5 4 8 c ă lă t o r i i , Ia t r a m w a e 7 97.487-581, ia r a u t o b u s e 5 5 1 6 2 2 .3 9 8 . C u a c e s t e t r e i m ijlo a c e d e lo e o m o ţ iu n e s ’a u f ă c u t d e c i 1 .7 8 5 6 0 2 ş i 527 d e d r u m u r i , c e e a c e r e p r e z in t ă a p r o a p e în d o it c i fr a c ă lă ­t o r i i lo r d e - a c u w z e c e a n i . P r in u r m a r e c ir c u la ţ ia s ’a în d o it d e la 1 9 0 3 .0 explozie a a v u t lo c în N e w - Y o r k . In o r a ş s e e o n s t r u e ş t e u n t u n e l p e n t r u t r a m v a iu l s u b t e r a n . A i a i t ă e r i , d in m o t i­v e n e c u n o s c u t e , c o n d u c t a d e a p ă a p le s n it şi o c a n t i t a t e e n o r m ă d e a p ă | a p ă t r u n s în t u n e l . D in c a u z a m a r e i1 p r e s iu n i a p le s n it în 4 lo c u r i ş i c o n - I d u c t a c e a m a r e d e g a z , p r o d u c â n d p u r tu

d e t u n ă t u r i c a r i a u z g u d u it o r a ş u l . A c e s t e d u b le p r e s iu n i , a a p e i ş i a g a z u lu i , a u s c o s p a v a ju l în t r ’o c ir c o n fe r in ţ ă d e o m ilă , a u a s v â r l i t a u t o m o b ile p e t r o t u a r , a u s c o s d e p e ş in e t r a m v a ie le e le c t r ic e , r ă s t u r n â n d u - le ş i a u d e t e r io r a t p a t r u c lă d ir i c o lo s a le , c a r i a u t r e b u i t s ă fie e v a c u a t e . A b ia d u p ă o m u n c ă d e m a i m u lt e o r e s ’a r e u ş i t a s e o p r i a p a ş i g a z u l .0 operaţie interesantă, z ia r e le p a « r is ie n e a n u n ţ a u lu n i le t r e c u t e n a ş t e r e a a d o u ă fe t i ţ e , M a d le n a ş i S u z a n a , l ip it e u n a d e a l t a la p ie p t . C a z u r i d e a s t fe l d e n a ş t e r i s e p o m e n e s c m u lt e în m e d i­c in ă . O p e r a ţ ia în d e s p ă r ţir e în s ă n u a i e u ş i t în t o t d e a u n a .C e le d o u ă fe t i ţ e c a r i s u n t în v â r s t ă d e t r e i lu n i , a u f o s t e x a m in a t e ş i s ă p ­t ă m â n a t r e c u t ă o p e r a t e d e c ă t r ă D r . F i l l i a t r e , c h ir u r g a l in fir m e r ie i c e n t r a le a în c h is o r ilo r d in P a r is . D r . F i l l i a t r e v o ia c a o p e r a ţ ia s -o f a c ă p e s te u n a n , d a r d e o a r e c e a o b s e r v a t , c ă în c r e ş te r e f e t iţ e le s u fe r , a d e c is o in t e r v e n ţ ie g r a b ­n ic ă . O p e r a ţ ia a f o s t m u lt m a i g r e a d e ­c â t s e c r e d e a . A t r e b u it s ă fie d e s p r in s ă n u n u m a i p ie le a , d a r ş i c e le d o u ă f i ' c a t e . G r e u t a t e a c e a m a i m a r e a v e n it d e la in t e s t in e , c a r i d e ş i c o m p le c t În d e - p e n d e n t e , a u t r e b u it s ă fie a ş e z a t e f ie ­c a r e la lo o u l lo r . în a in t e d e o p e r a r e c e le d o u ă a b d o m e n e c o m u n ic a u în t r e e le . F ie c a r e in t e s t in d is p u n e a d e d o u ă c a v i t ă ţ i a b d o m in a le , d e u n d e r e z u l t ă , c ă d u p ă o p e r a ţ ie , f ie c a r e d in e le tr e b u e s ă s e s im t ă p u ţ in j e n a t e , Ia în c e p u t .F e t i ţ e le n - a u fo s t c lo r o fo r m iz a < e , l i s - a d a t n u m a i o s o lu ţ ie d e p a t r u , c in c i m ilig r a m e d e c o c a in ă d e la 1 — 5 00 d o z ă s u f ic ie n t ă p e n t r u a in s e n s ib il iz a r e g i u ­n e a o p e r a t o r ie . S e p a r a ţ ia c o m p le c t ă a d u r a t 2 0 m i n u t e ; d u r a t a t o t a lă a in t e r ­v e n ţ ie i îm p r e u n ă c u d u b iu l p a n s a m e n t n u a t r e c u t d e t r e i s fe r t u r i d e o r ă . D u p ă o p e r a ţ ie M a d le n a ş i S u z a n a a u fo s t p r e d a te d o ic e i lo r , ş i a u în c e p u t s ă s u g ă im e d ia t c u p o ft ă , c e e a c e a r a t ă c ă n - a u p r e a s u f e r it în t im p u l o p e ­r a ţ ie i .Ştiri miruote. D in R o m a s e a n u n ţ ă : D in e a u z a u n e i d e c iz iu n i lu a t e d e c o n ­s iliu ) c o m u n a l în c h e s t ia s p it a le lo r , m u n c it o r ii s o c ia liş t i a u d e c la r a t g r e v a , P e s t r ă z i s e f a c m a r i d e m o n s t r a ţ i i ş i se ţ in în t r u n ir i d e p r o t e s t a r e . A u a v u t lo c ş i c io c n ir i I n t r e m i l i ţ ie ş i g r e v iş t i .— S u b lo c o t e n e n t u l r u s I v a n o v d in P e t e r s b u r g a îm p u ş c a t p e c o lo n e lu l S e b a je w , In u r m a u n u i s c h im b d e c u ­v in t e c e l - a u a v u t .— D u p ă u n e le ş t ir i s o s it e d in C o n s t a n t in o p o l , fo s t u l S u lt a n A b d u l H a m id a r f i fo a r t e g r a v b o ln a v .— S e t e le g r a f la z ă d in C r is t ia n lac ă e x p lo r a t o r u l n o r v e g ia n L e g o n , p e r â n d s e în t o r c e a d in C a n a d a , u n d e s t u d ia s e m u z ic a e s c h im o ş ilo r , a f o s t a p u c a t d e o m a r e fu r t u n ă . V a p o r u l s ’a s c u fu n d a t , e c h ip a ju l a f o s t î n g h i ţ i t d e v a lu r i . L e g e n s ’a a le s c u d o u ă d e g e t e d e g e r a t e , ş i p r o b a b il v a p ie r d e m â n a d r e a p t ă , »— U n in g in e r eDglez a descope­r i t în m u n ţ ii d in J a m a i c a u n s t r a t de p & m â n t bogat in r a d iu m .— L a o în t r u n ir e n a ţ io n a l is t ă in P e t e r s b u r g , c o n t e le B o b r in s k y a ţ i n u t o c o n fe r in ţ ă c u t i t l u l : > C a a m v ă z u t la S ig h e t u l- M a r m a ţ ie i ş l c e s e în t â m p lă In L e m h e r g « .— D in S a in t - L o u is s e a n u n ţ ă : C a s a c lu b u lu i a t l e t ic d in M is s u r i a a r s . S u n t t m o r ţ i ş i 5 0 r ă n iţ i , m u lţ i d is ­p ă r u ţ i . S e c r e d e e ă în m o m e n t u l iz ­b u c n ir e ! in c e n d iu lu i s e a f la u c â t e v a s u t e d e p e r s o a n e în lo c a l . P a g u b e le s u n t e v a lu a t e la u n m ilio n d o la r i .— D in V le n a s e a n u n ţ ă : P e c â m ­p u l d e a v ia ţ ie d e la A s p e r n a c ă z u t a la lt a e r i lo c o t e n e n t u l E ls n e r , c â n d p r o b a u n b ip ia n » L o h n e r « . A v e a c a p a s a g e r p e s e r g e n t u l S c h e r r . A m b i i a u m u r it .- - I n s p it a lu l d in M a c ă u a f o s t a d u s ă , p e n tr u o p e r a ţ ie , o c o p ilă d e 4 Ju n i, c a r e l a a m b e le m â n i ş i l a a m b e le p ie io a r e a r e c â t e 6 d e g e t e .— P o l i ţ ia d in C r a c o v ia a a r e s t a t p e u n s t u d e n t u n iv e r s it a r , c a r e fă c e a s p io n a j In fa v o r u l R u s i e i N u m e le lu i e ţ i n u t în s e c r e t .— C o p ilu l d e 13 a n i a i u n u i c o ­fe t a r d in P e s t a a f u g i t d e a c a s ă , fă r ă să s e ş t ie u n d e . A lă s a t o s c r is o a r e , îo c a r e s p u n e , c ă p r o fe s o r ii lu i î l t r a t a u fo a r t e r ă u ş i p e n t r u a c e e a p le a c ă , p e t im p d e 10 a n i , d e a c a s ă , c a s ă le a r a t e c ă v a ş t i ş i v a p u t e a s â a ju n g ă o u i ia io c .

Din Braşov şi Ţara-Bârsei.A d u n a r e g e n e r a lă . D u m in e c ă d u n ă a m ia z i , în 23 F e b r . v . s o c ie t a t e a „ L t f -

mina" a sodalii» r r o m â n i d in B r a ş o v ş i- a ţ i n u t a d u n a r e a s a g e n e r a lă . S o c ie ­t a t e a a a v u t m a n u l 1 91 3, n n in a i 6u m e m b r i , c u 30 m a i p u y in i c a in 191/ M o tiv u l a c e s t e i s c ă d e r i , d u p ă r a p o r t u l g e n e r a l p r e z e n t a t d e d-1 s e c r e t a r C h . F r u n z ă , o a s e d a to r a fa p t u lu i c ă m u lţ i clin m e m b r ii S o c ie t ă ţ e î Işs fa c d e p r e z e n t m iliţ ia ş i m u lţ i s -a u d e p ă r t a t d in B r a ş o v . S - a c e t i t a p o i r a p o r t u l c a s -

s a r u lu i , d in p a r t e a d -lu i D . A r ­d e le a n .A d u n a r e a g e n e r a lă a a le s u n n o u c o m it e t , p e a n ii 1914— 1916 c a r e c o n s t ă d in u r m ă t o r i i : P r e ş e d in t e o n o r a r : A . V la ic u , p r e ş e d i n t e : D r . N ic . S t in g h e p a r o h , v ic e p r e ş e d in t e : C a n d id C . M u ş - le a , în v .- d ia c o n . s e c r e t a r : C h r is t e a F r u n z ă t ip o g r a f , c a s s a r : D . A r d e le a n , m ă c e la r , b ib lio t e c a r : T r a ia n P u r c ă r e a , t ip o g r a f , e c o n o m : V . F u r n ic ă , m ă c e la r ,8 m e m b r ii o r d i n a r i : N . B u n g b e z , S F r ig ă t o r , D . V la ic u . N . C o lib a n , D . G a l i . V . A r d e le a n , G. G ă m u le a , G . U r z ic ă , ş i , 4 m e m b r ii s u p l e n ţ i : V . P i t iş , N . O lt e a n , G . D r ă g h ic i ş i N . N e g u ş .Din despărţământul 1 (Braşov)

al “Asociaţiunei“- Domnii preşe-dinţi ai agenturilor de po teritoriul desp. I (Braşov) al „Asociaţiunei* sunt rngaţi a trimite Rapoartele despre activitatea anulai 1913 des- voltatâ în agenturile dânşilor cel aciuit până la finea Ixnei lui Martie st. n. altfel comitetul des­părţământului nu poate înainta la timp Raportai general.

ULTIME ŞTIRI.Budapesta, 11 Martie. (Prin

telefon) Discuţia de azi în chestia românească a început-o deputatul guv. Richter (slovac lanegat). In- tr’un discurs moderat, constată că popoarele nemaghiare ale ţării nu pot ii maghiarizate. Este de păre­re, că chestiunea naţionalităţilor guvernul o va putea rezolvi numai prin inaugurarea unei politice de stat conciliante. Cu atât mai ve­hement a fost contele Bethlen care a vorbit timp de 3 ceasnri. După o lungă escursiune în do­meniul istoriei române — după cunoscutul clişeu şovinist — atacă în modal cel mai bădăran partidul naţional român, despre care spune că gravitează Înspre Bucureşti, de unde îşi ia informaţiuni şi direc­tive. Condamnă tratativele iniţiate de contele Tisza, spunând că con­tele Tisza a comis prin atitudinea sa faţă de Români o greşeală ireparabilă.

După discursul lai Bethlen s ’a făcut o pânză. Dnpă reluarea şe­dinţei vor vorbi dep. Iuriga şi con­tele Zichy.

Viena 11 Martie. Nou numitul prim-ministru al Albaniei Turkhan- paşa a făcut mai multe vizite diplo­maţilor de-aici. Seara a plecat spre Triest.

Sofia 11 Martie. Rezultatul final al alegerilor parlamentare este următorul: 126 guvernamentali, 51 m. ai uniunei ţăranilor, 26 demo­craţi, 9 socialişti-reformişti, 9 so- cialişti-doctrinari, 7 Geşovişti, 3 Danevişti şi 7 radicali * Borna, 11 Mariie. In şedinţa deazi a camerei prim-ministrul GKolitti a anunţat dimisia cabinetului. Ca­mera a fost apoi ajurnată pe timp nedeterminat. Regele încă n*a luat nici o hotărâre.*

Valona, 11 Martie. Prinţul Wilhelm a numit pe colonelul şve- dez Thomasen plenipotenţiar ge­neral pentru districtele Argyrokas- tro şi Koriţa, nnde domnesc încă stări turbure.

P r o p r i e t a r :Tip A. M u resian u ; 'B ranişte & Qomp R e d a c t o r r e s p o n z a b il :

Idatf Bretea.

Page 4: Nr- 46. Braşov Joi 27 Februarie (12 Martie) 1914. Anul LXXYILdspace.bcucluj.ro/.../123456789/69747/1/BCUCLUJ_FP_P2538_1914_077_0046… · de suferinţele de veacuri ale strămo şilor;

Pagina 4 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr 46—1914

SAMUEL LIPOT

Braşov, Târgul Inului 31-33 (Palatul Gzell).

Mare oca si une cumpăraToată marfa din prăvălie se vinde eu preţurile de fabrică, cât va ţinea depositul, fără

obligam ent de a cumpăra.Reuniunile au favorul de preţuri scăzute. 1#_M Ori si ce concurentă eschisă.

Văpsitul cel m ai bun şi ieftin este sa v&paeşti singur eu văp seli ş l lacuri bune, că durează mai mult, esterioruf e mai f r u m o s

G ospodina n’are supărare ş i nici perderc de vrem e.

LACURI PENTRU MOBILE LACURI PENTRU PODELE

L A C U R I E M A I L f„ Bio ŞIHCîP robate de m u lţi an i, fo a r te d u ra b ile , se ca p ă tă nu m ai

fia 1 -4 6

X . „ f T L - ̂ Ä / M agazin .d e D rogu erieI tt lm J ßlttSCtl iondată lft anul 1890./ H M T fiL K FO II Ufr. 1 9 6 .

Âm onoarea a aduce la cunoştinţa on. public că am deschis un

MAGAZIN NOUfin Strada n eagră nr. 35unde vând următorii articoli şi pe rate săptă­mânale şi lunare: Pânzărîi, truscrari de srirese, cenfecţiunî pentru domni şi dame, covoare, gar­

nituri de pat şi alte diferite artictle.S e r v i c i u p u n c t u a l .

B tg sprijinul On. public. Cu toată stima

S ch w arcz Herman.

âaLAm onoarea a aduce la cunoştinţa On. public, că am deschis— in BRAŞOV, Strada orfanilor N-rn 13, un —

TJfefier de croiforie barba fi.Cu praxă. şi experieţă câştigată In ateliere de croitorie de ran­gul prim pot corespunde cerinţelor celor mai minuţioase, lucrez

Costum pentru bărbaţi, m odern stofă de lână curată cu — — — 5 0 , 6 0 , 90, 80 HJachetă — - — — OO, 90, 80, ÎOO „ 5 -5 2Pardesiuri — — — 5 0 , OO, 90; 80 „Costum de salon, frac — 90, 90 , 110 „

Execut ori ce lucrare ce se ţine de branşa croitoriei cu preţuri— solide pe lângă responzabilitate. —Rugându-m ă de sprijinul On. public semnez cu toată stima

loan Şerbânescu S S .«5T -<> - o - -Q»E

I LABÔEâTOEÏÏ - BUTOBT.[ Medic primar Da. J1KSLÎÏÏS

9 U B ^ S S S S S B H B H 9 9 i

C o n su lta ţiu n e 1 —3 o a re . S tr . V ăm ii n r . V* Cu e s c e p - ţ ie D u m in eca ş i s ă r b ă to r i .

 1F î 7 î onoare a a<̂ uce cunoştinţa OnA v i i i ■ public că mi-a sosit pentru= Sesonul de toamnă =

cele mai moderne stofe şi modeiiri.25-5 0

imam

®u t.a tă stima :

G e r g e l y S á n d o r ,eroitor de dame.

BRAŞOV, Târgul inului 28

Strămutare de prăvălie.Aduc la cun .ştin ţa On public că mi-am strămutat pră­vălia din strada Mihael W eis în s tr a d a JPorţSi 35 .

Oa până acuma, şi de aci în a; a te mă voi * trădai ca prm lucru bun şi solid a satisface şi pretensiuaile cele mai delicate.

I m i m Prav -lie se află un sortiment bogat de ghete pentru bărbaţi şi dame lucrate de mine, cum şi ghete americane pentru bărbaţi şi dame lucru de fabrică.

Comandelele esecu t solid şi punctual pe lângă preţuri convenabile

Ca toată stim a: MAGY FEREEOZ, pante tar.B raşov, Strada Porţii Nr. 95. 5—10.

F ă r ă c a p i t a lş i n ic i fitil r is ic p o a te o r i c e p e r s o a n ă în o r i c e p o z iţ ie s o c ia lă s ă c â ş t ig ă z iln ic 5—190 c o ­r o a n e prin v â n z a r e a d e h â r tii d e v a lo a r e de lo z u r i p e r m ise d e le g e c a r i s u n t n o ta te ş t M o n ito r u l I I u r s e i o f ic ia l a l B u d a p e s te i p e a n

o C a să d e B a n că v e c h e si renum ifiă.*O ferte su n t a se a d resa că tră

E f f e c t e n b a n k V. B u d a p e s t ,7—12 C utia p o şta lă Nr. 78.Negoţ nou de văpseli de pimul rang.

Aduc la cunoştinţa Onor. public, a vapsitorilor de odăi şi a comercianţilor că am deschis în

B r a ş o v e c h i, s t r a d a lu n gă No. 9, o

Prăvălie de văpseli şi uleiuri,bogat asortată cu toate sortuiile de văpseli.

A m şi un deposit de tot felul de scări. P rafu ri m o d era t® . si-so) S e r v ic i so lid .

N. Â R S O , Văpsitor de odăi şi comersant de văpseli

,^ T o © n .a ja a u e a n .t© la .

AVIZ.Ulei de sâm buri

d e b o s t a n , pentru mân­cări de post, la cerere tri­mite muştră

Lengyeiîn Panlcota.

„Gaaeta Transilvaniei”,se pot face ori şi când pe timp mai îndelungat sau lunar._______Administr. „Gazetei Transilvaniei*.

Ştofe de modăIa fel cu cele englezeştişi franţu­

zeşti, producţieproprie, recomandă

Fabrica fie Postav fiin Braşov

IMagazin de vânzare.

S |ju d a H ârsclier n o . 16.Se află circa de 500

36-50 mostre resturi.

Linia Olanda-AmericaROTTERDAM-S o c ie t a t e d e N a v i g a ţ i u n e c u v a p o a r e , O la n d e z a - A m e r ic a n ă .

Firmă protocolată In Ungaria-M e r s u l v a p o r u lu i în f ie c a r e ■---------- s ă p t ă m â n ă . ■■ ■ —ROTTERDAM-

NEWYORK-KANADÂ.Birou

Budapest VIL, Thököly út 10

C e t i ţ i ş i

r ă s p â n d i ţ i

Gazeta Transilvaniei”»»T IP A R U L TIPOGRAFIEI A. M U R IŞI ANU BRANTSOE & COMP BRAŞOV.


Recommended