Revista saptaminala de informatie, reportaj si atitudine studenteasca
16
Actualitate S-a spart Oglinda Poporului despre `njum\t\]irea licen]ei audiovizuale a OTV au comentat jurnali[tii Indira Crasnea, Tudor C\lin Zarojanu, Ionu] Codreanu [i Ioana Av\dani pagina 13 De Zilele Francofoniei, pasiunea s-a jucat la Ia[i dramaturgul Matei Vi[niec a fost principalul invitat al celei de-a XVII-a edi]ii evenimentul a reunit conferin- ]e, sesiuni de comunic\ri [i spec- tacolele artistice pagina 12 S-a ales noul Senat la Politehnic\ prof. univ. dr. ing. Anghel Stanciu este noul pre[edinte al insti- tu]iei de `nv\]\m`nt superior au fost desemna]i [i prorectorii pagina 2 ~n sf`r[it, studen]ii nu se mai pot pl`nge c\ s`nt n\p\stui]i. Actualul ministru al Educa]i- ei, Cercet\rii, Tineretului [i Sportului, C\- t\lin Baba, le-a recunoscut oficial drepturile [i obliga]iile. Conform noului cod care vizea- z\ o „educa]ie centrat\ pe student”, ace[tia pot lipsi lejer de la cursuri, seminarii [i labo- ratoare, f\r\ a-[i pierde statutul de reprezen- tan]i `n structurile de conducere, chiar [i `n cazul unor performan]e academice slabe. ~n a- ceste condi]ii, nu doar c\ `[i vor putea evalua profesorii, ale c\ror „note” vor fi publicate pe Internet, ci `[i vor p\stra reprezentativitatea `n Senat [i, implicit, puterea de decizie. Gata [i cu programul stresant [i suprasolicitant: pro- fesorii nu mai au dreptul s\-i ]in\ la [coal\ pe studen]i mai mult de opt ore pe zi, pentru a e- vita orice surmenaj. Gata [i cu posibilele a- buzuri din partea unor cadre didactice care nu ofer\ suport de curs, le cer acestora s\ pl\- teasc\ sume exorbitante pentru ele, nu le co- munic\ metodele de evaluare sau nu `i con- sult\ c`nd modific\ programa. {i `n plus, orice-ar fi, studen]ii vor avea 50% reducere pentru transport [i 75% reducere pentru in- tr\rile la manifest\ri culturale [i muzee. ~n schimb, au obliga]ia de a p\stra ordinea [i cu- r\]enia `n spa]iile universitare [i de a nu veni be]i sau droga]i la ore. {i de a produce lucr\ri de absolvire [i teme originale, nu „copy-paste”. Implica]iile acestor prevederi ridic\ mai multe probleme. Una dintre ele este aceea le- gat\ de ce (mai) `nseamn\ statutul de student – simpla calitate de a fi `nscris la o universi- tate `ntr-un regim de buget sau cu tax\ ori o anumit\ conduit\, o anumit\ ]inut\ intelectua- l\? Conform noului cod, apreciez c\ este `n- curajat\ prima accep]iune, de[i m\car este descurajat plagiatul. ~n continuare, s\ ne `n- treb\m, este legitimat un student care nici nu vine la ore [i nici nu manifest\ performan]e notabile `n domeniul `n care studiaz\ s\ aib\ putere de decizie `n universitate [i s\ `[i eva- lueze profesorii pe care este posibil nici s\ nu-i cunoasc\, nevenind la ore? Cei care particip\ – cum s-ar spune, `ntr-un limbaj de lemn, „activ la procesul educa]io- nal”, – mi se pare firesc s\ aib\ dreptul de a pu- tea s\ apeleze la un instrument legal prin care s\ poat\ preveni gesturile reprobabile ale u- nor profesori. Nu este normal din partea unui cadru didactic care „nu d\”, s\ „cear\”. ~ns\ atunci [i reciproca trebuie s\ fie valabil\. Da- c\ profesorul trebuie s\ fie corect, s\ aplice metode de predare [i evaluare transparente, s\ ofere materiale de studiu gratuite, atunci [i studentul acela trebuie s\ fie `ndeajuns de fl\- m`nd de carte. {i `n aceste condi]ii, da, merit\ pe deplin s\ poat\ avea acces la manifest\ri culturale la pre]uri mult mai mici dec`t cei care nu au acest statut [i s\ nu-[i dea jum\tate de burs\ pe biletele de autobuz. Cred `ns\ c\ ar trebui `ncurajat\ g`ndirea diferen]iat\, fiindc\ de la un principiu demo- cratic se poate ajunge prea lejer la o idee po- pulist\ [i la crearea unor mase de manevr\ formate din indivizi cu carnet de student, dar f\r\ nici o alt\ calitate `n afar\ de aceasta. ~n contextul sistemului educa]ional actual, nu putem spune c\ to]i studen]ii s`nt la fel [i c\, indiferent de ce-ar face [i de cum ar evolua din punct de vedere academic, ei ar trebui s\ beneficieze de acelea[i avantaje ca unii pe care `i intereseaz\ doar diploma [i un pui de putere politic\. S\ nu uit\m c\ principiul tre- zirii la studen]i nu se refer\ numai la calitatea de a nu veni mahmuri la ore. Laura P|ULE} EDITORIAL Dezbatere Cultural este editat\ de studen]i ai Departamentului de Jurnalism [i {tiin]e ale Comunic\rii [i se adreseaz\ exclusiv mediului academic. Tablet\ Anul XL 2012 2 - 8 aprilie 2012 Nr. 426 IA{I GRATUIT 5000 de exemplare telefon: 0746/230.032 [email protected]www.opiniastudenteasca.ro Dezbaterea privind implicarea statului `n politica intern\ a universit\]ilor se poart\ `nc\ de la `nfiin]area primelor insti- tu]ii de `nv\]\m`nt superior `n ]ar\. Aceasta a revenit, `ns\, `n actualitate, prin decizia Guvernului de a impune `nfiin]area unei Facult\]i de Medicin\ cu predare exclusiv `n limba ma- ghiar\ la Universitatea de Medicin\ [i Farmacie din Târgu Mure[. ~ns\, dincolo de proteste, `n comunitatea academic\ din Ia[i p\rerile s`nt acum rezervate. Da, poate obiectivul guver- nan]ilor „s-a dorit a fi unul nobil”, dar dac\ Senatul institu]iei de `nv\]\m`nt superior nu [i-a dat acordul atunci „poate nu este cea mai bun\ solu]ie”. ~n spatele tuturor ne`n]elegerilor, r\m`ne aceea[i dezbatere veche de 150 de ani: statul ofer\ finan]are, acrediteaz\, evalueaz\, dar c`t are dreptul de a se im- plica `n buc\t\ria universit\]ii? pagina 5 DOSAR Cine d\ banu’ face legea Tinerii pot refuza participarea la cursuri, seminarii [i laboratoare mai mult de opt ore pe zi m\ consider un pictor ratat [i frustrat care nu are abilitatea de a ]ine o pen- sul\ `n m`n\ paginile 8 – 9 vineri, 30 martie, ministrul educa]iei C\t\lin Baba [i pre[edin]ii celor trei federa]ii studen]e[ti din ]ar\ au semnat Codul Drepturilor [i Obliga]iilor Studen]ilor tinerii vor primi gratuit\]i de 75% pentru accesul la manifes- t\ri culturale evalu\rile pe care ace[tia le fac profesorilor vor fi publice Dac\ mi-a[ da seama c\ am un ]el, a[ suferi o mare dezam\gire La facultate, cu sau f\r\ legitimitate interviu cu fotograful R\zvan Voiculescu Cum ne cre[te nasul `n oglind\ via]a e un 1 aprilie perpetuu da- c\ ]inem cont de c`te minciuni se r\sfr`ng asupra celor care le spun oamenii se am\gesc singuri cu chipuri puternic fardate pagina 6 Autonomia universitar\, o libertate atent controlat\ Dup\ un an de dezbatere, studen]ii cap\t\ un statut pagina 3
Transcript
Actualitate
S-a spart OglindaPoporului despre `njum\t\]irea licen]ei
audiovizuale a OTV au comentat
jurnali[tii Indira Crasnea, Tudor
C\lin Zarojanu, Ionu] Codreanu
[i Ioana Av\dani pagina 13
De Zilele Francofoniei,pasiunea s-a jucat la Ia[i dramaturgul Matei Vi[niec a
fost principalul invitat al celei
de-a XVII-a edi]ii
evenimentul a reunit conferin-
]e, sesiuni de comunic\ri [i spec-
tacolele artistice pagina 12
S-a ales noul Senat laPolitehnic\ prof. univ. dr. ing. Anghel
Stanciu este noul pre[edinte al insti-
tu]iei de `nv\]\m`nt superior
au fost desemna]i [i prorectorii
pagina 2
~n sf`r[it, studen]ii nu se mai pot pl`nge c\s`nt n\p\stui]i. Actualul ministru al Educa]i-ei, Cercet\rii, Tineretului [i Sportului, C\-t\lin Baba, le-a recunoscut oficial drepturile[i obliga]iile. Conform noului cod care vizea-z\ o „educa]ie centrat\ pe student”, ace[tiapot lipsi lejer de la cursuri, seminarii [i labo-ratoare, f\r\ a-[i pierde statutul de reprezen-tan]i `n structurile de conducere, chiar [i `ncazul unor performan]e academice slabe. ~n a-ceste condi]ii, nu doar c\ `[i vor putea evaluaprofesorii, ale c\ror „note” vor fi publicate peInternet, ci `[i vor p\stra reprezentativitatea`n Senat [i, implicit, puterea de decizie. Gata[i cu programul stresant [i suprasolicitant: pro-fesorii nu mai au dreptul s\-i ]in\ la [coal\ pestuden]i mai mult de opt ore pe zi, pentru a e-vita orice surmenaj. Gata [i cu posibilele a-buzuri din partea unor cadre didactice care nuofer\ suport de curs, le cer acestora s\ pl\-teasc\ sume exorbitante pentru ele, nu le co-munic\ metodele de evaluare sau nu `i con-sult\ c`nd modific\ programa. {i `n plus,orice-ar fi, studen]ii vor avea 50% reducerepentru transport [i 75% reducere pentru in-tr\rile la manifest\ri culturale [i muzee. ~nschimb, au obliga]ia de a p\stra ordinea [i cu-r\]enia `n spa]iile universitare [i de a nu venibe]i sau droga]i la ore. {i de a produce lucr\ri deabsolvire [i teme originale, nu „copy-paste”.
Implica]iile acestor prevederi ridic\ maimulte probleme. Una dintre ele este aceea le-gat\ de ce (mai) `nseamn\ statutul de student– simpla calitate de a fi `nscris la o universi-tate `ntr-un regim de buget sau cu tax\ ori oanumit\ conduit\, o anumit\ ]inut\ intelectua-l\? Conform noului cod, apreciez c\ este `n-curajat\ prima accep]iune, de[i m\car estedescurajat plagiatul. ~n continuare, s\ ne `n-treb\m, este legitimat un student care nici nuvine la ore [i nici nu manifest\ performan]enotabile `n domeniul `n care studiaz\ s\ aib\putere de decizie `n universitate [i s\ `[i eva-lueze profesorii pe care este posibil nici s\nu-i cunoasc\, nevenind la ore?
Cei care particip\ – cum s-ar spune, `ntr-unlimbaj de lemn, „activ la procesul educa]io-nal”, – mi se pare firesc s\ aib\ dreptul de a pu-tea s\ apeleze la un instrument legal prin cares\ poat\ preveni gesturile reprobabile ale u-nor profesori. Nu este normal din partea unuicadru didactic care „nu d\”, s\ „cear\”. ~ns\atunci [i reciproca trebuie s\ fie valabil\. Da-c\ profesorul trebuie s\ fie corect, s\ aplicemetode de predare [i evaluare transparente,s\ ofere materiale de studiu gratuite, atunci [istudentul acela trebuie s\ fie `ndeajuns de fl\-m`nd de carte. {i `n aceste condi]ii, da, merit\pe deplin s\ poat\ avea acces la manifest\riculturale la pre]uri mult mai mici dec`t ceicare nu au acest statut [i s\ nu-[i dea jum\tatede burs\ pe biletele de autobuz.
Cred `ns\ c\ ar trebui `ncurajat\ g`ndireadiferen]iat\, fiindc\ de la un principiu demo-cratic se poate ajunge prea lejer la o idee po-pulist\ [i la crearea unor mase de manevr\formate din indivizi cu carnet de student, darf\r\ nici o alt\ calitate `n afar\ de aceasta. ~ncontextul sistemului educa]ional actual, nuputem spune c\ to]i studen]ii s`nt la fel [i c\,indiferent de ce-ar face [i de cum ar evoluadin punct de vedere academic, ei ar trebui s\beneficieze de acelea[i avantaje ca unii pecare `i intereseaz\ doar diploma [i un pui deputere politic\. S\ nu uit\m c\ principiul tre-zirii la studen]i nu se refer\ numai la calitateade a nu veni mahmuri la ore.
Laura PP|ULE}
EDITORIAL
Dezbatere
Cultural
este editat\ de studen]i aiDepartamentului deJurnalism [i {tiin]e aleComunic\rii [i se adreseaz\exclusiv mediului academic.
Tablet\
Anul XL 2012 2 - 8 aprilie 2012 Nr. 426 IA{I GRATUIT 5000 de exemplare
Dezbaterea privind implicarea statului `n politica intern\ auniversit\]ilor se poart\ `nc\ de la `nfiin]area primelor insti-tu]ii de `nv\]\m`nt superior `n ]ar\. Aceasta a revenit, `ns\, `nactualitate, prin decizia Guvernului de a impune `nfiin]areaunei Facult\]i de Medicin\ cu predare exclusiv `n limba ma-ghiar\ la Universitatea de Medicin\ [i Farmacie din TârguMure[. ~ns\, dincolo de proteste, `n comunitatea academic\ dinIa[i p\rerile s`nt acum rezervate. Da, poate obiectivul guver-nan]ilor „s-a dorit a fi unul nobil”, dar dac\ Senatul institu]ieide `nv\]\m`nt superior nu [i-a dat acordul atunci „poate nueste cea mai bun\ solu]ie”. ~n spatele tuturor ne`n]elegerilor,r\m`ne aceea[i dezbatere veche de 150 de ani: statul ofer\finan]are, acrediteaz\, evalueaz\, dar c`t are dreptul de a se im-plica `n buc\t\ria universit\]ii?
pagina 5
DOSAR Cine d\ banu’ face legea
Tinerii pot refuza participarea la cursuri, seminarii [i laboratoare mai mult de opt ore pe zi
m\ consider un pictorratat [i frustrat care nu areabilitatea de a ]ine o pen-sul\ `n m`n\
Dac\ mi-a[ da seama c\ am un]el, a[ suferi o mare dezam\gire
La facultate, cu sauf\r\ legitimitate
interviu ccu ffotograful RR\zvan VVoiculescu
Cum ne cre[te nasul `noglind\ via]a e un 1 aprilie perpetuu da-
c\ ]inem cont de c`te minciuni se
r\sfr`ng asupra celor care le spun
oamenii se am\gesc singuri cu
chipuri puternic fardate pagina 6
Autonomia universitar\, o libertate atent controlat\
Dup\ un an de dezbatere, studen]ii
cap\t\ un statut
pagina 3
22 AACCTTUUAALLIITTAATTEEAu apus, `n sf`r[it, alegerile
Opi
nia
vech
e –
Nr.
426
– 2
- 8
apr
ilie
2012
~n coloan\,adunarea
Centrul Cultural Francez(CCF) [i Centrul Cultural Ger-man (CCG) din Ia[i organizeaz\cea de-a VII-a edi]ie a proiectului„Cafékultour”, ̀ n perioada 3-29 apri-lie. „Maratonul” cultural va `ncepemar]i, 3 aprilie, de la ora 10.00, `nSala „B. Fondane” de la CCF, cuproiec]ia seriei de filme documen-tare „Dimine]ile lumii”.
„Ideea proiectului «Cafékultour»este de a merge [i `n alte locuri, un-de de obicei nu s`nt programe cul-turale, precum cafenele sau cluburi,astfel ̀ nc`t s\ ie[im din «hibernare»”,a declarat Alexander Rubel, direc-tor al CCG din Ia[i. Astfel, eveni-mentele „Cafékultour” se vor des-f\[ura `n diferite cluburi sau cafe-nele din Ia[i, printre care Club RS,Cafeneaua Phoenix sau Cafenea-ua Maideyi. José Maria Queiros,directorul CCF, a ]inut s\ subliniezefaptul c\ regret\ lipsa de implicaredin partea altor parteneri culturali`n organizarea seriei de evenimente„Cafekultour”. „Ceea ce ne dorimeste c\ [i locurile unde se desf\-[oar\ evenimentele s\ devin\ dince `n ce mai active la nivelul orga-niz\rii programelor, pentru ca tine-rii s\ poat\ beneficia de ele”, a de-clarat directorul CCF Ia[i.
Programul CCG `ncepe mier-curi, 4 aprilie, de la ora 17.00, `nLondon Pub, cu vernisajul expozi-]iei foto-literare „Shiller – Locuri[i peisaje”,
C\t\lina CCHIRIL|
S\pt\m`na trecut\, colegiul aca-demic de la Universitatea Tehnic\„Gheorghe Asachi” din Ia[i (UTI)[i-a desemnat pentru a doua oar\ se-natorii. Ace[tia au fost obliga]i s\ re-fac\ alegerile pentru Senat de c\treMinisterul Educa]iei, Cercet\rii,Tineretului [i Sportului deoarece,la primul scrutin, nu au respectat prin-cipiul votului universal. Astfel, luni,26 martie, au fost ale[i cei 48 de pro-fesori care vor alc\tui Senatul Poli-tehnicii.
La vot s-au prezentat 623 din cele737 cadre didactice cu drept de votde la cele 11 facult\]i ale UTI. Dincele 6853 de buletine au fost anulate894 iar 114 votan]i au fost absen]i.
Lini[tea dde ddup\ ffurtun\~n [edin]a de miercuri, 28 martie,
a noului Senat al Politehnicii a fostales [i pre[edintele structurii de con-ducere `n persoana prof. univ. dr.Anghel Stanciu. „Avantajul domnu-lui rector [i al meu, dincolo de expe-rien]a pe care o avem, este lipsa noas-tr\ de orgolii pentru c\ noi mai avemtrei ani, nu mai putem candida la unnou mandat [i ]inta nostr\ este bineleinstitu]iei [i nu satisfacerea orgoliilorpersonale. De aceea ne propunem ca,dup\ aceast\ campanie furtunoas\, s\readucem un climat academic propi-ce activit\]ii didactice [i [tiin]ifice,f\r\ ur\ [i f\r\ r\zbun\ri”, a declarat
prof. univ. dr. ing. Anghel Stanciu. Mai mult dec`t at`t, `n cadrul ace-
leia[i [edin]e, au fost desemna]i [i noiiprorectori ai institu]iei, care vor faceparte din echipa managerial\ `n man-datul 2012-2016. „Prorectoratele vorfi redenumite `n scurt timp, dar eler\m`n `n principiu cele [ase conformCartei universit\]ii”, a previzat prof.univ. dr. Neculai Seghedin, care va firesponsabil ̀ n urm\torul mandat de pa-tru ani de activitatea didactic\. Dup\vechea denumire, prorector cu imagi-nea universitar\ [i rela]ii interna]ionaleva fi conf. univ. dr. Irina Lungu, iarde problemele studen]e[ti se va ocupaprof. univ. dr. {tefan Grigora[. Decercetarea [tiin]ific\ va fi responsa-bil\, ca [i `n mandatul precedent, prof.univ. dr. Carmen Teodosiu, prof. univ.dr. Daniel Condurache va fi la [efiaunui nou prorectorat care se va ocupade informatizare, iar prof. univ. dr. IoanCioar\ va dirija strategia universitar\.„F\r\ `ndoial\ este o onoare, o mareprovocare intelectual\ [i profesiona-l\. Acesta este un foarte bun prilej dea m\ implica `n via]a comunit\]ii”, aad\ugat prof. univ. dr. Neculai Se-ghedin.
Urm\toarea etap\ `n alegerile dela Politehnic\ este reprezentat\ de in-terviurile pentru desemnarea decani-lor la fiecare dintre cele 11 facult\]i,desf\[urate pe 2 [i 3 aprilie.
C\t\lin HHOPULELE
prof. univ. dr. Anghel Stanciu este noul pre[edinte al structurii de conducere
S-a ales noul Senat la Politehnic\
Vor p\[i fe]e noi prin u[a intr\rii din Corpul Rectorat
Miercuri, 4 aprilie, `ncep`nd cuora 14.00, va avea loc ̀ n Aula Mag-na „Mihai Eminescu” a Universi-t\]ii „Alexandru Ioan Cuza”(UAIC) din Ia[i, conferin]a „Elitaintelectual\ rom=neasc\ `ntre anii1930 [i 1950”, sus]inut\ de istori-cul Lucian Boia. Manifestarea vafi urmat\ de lansarea la Ia[i a volu-mului omonim „Capcanele istoriei.Elita intelectual\ rom=neasc\ `ntreanii 1930 [i 1950”. Evenimentulva fi primul dintr-o serie de confe-rin]e organizate `n cadrul proiectului„Conferin]ele UAIC”. Printre invi-ta]ii manifest\rilor UAIC se vornum\ra personalit\]i din domeniulliterar [i artistic, din lumea [tiin]ei [ia sportului, precum [i absolven]i aiUAIC, care lucreaz\ `n str\in\tate.
„Este pentru prima dat\ c`nddomnul Lucian Boia vine la univer-sitatea noastr\ [i dac\ ar fi s\ ]inemcont de ecourile pe care le-am pri-mit p`n\ acum, exist\ oameni carea[teapt\ cu foarte mult\ ner\bdareaceasta `nt`lnire. Sper\m s\ fie uneveniment cu mul]i participan]i, nunumai studen]ii no[tri, ci [i ie[eniicare ne tot `ntreab\ c`nd vine LucianBoia”, a declarat Lidia Bourceanu,responsabil eveniment de la Depar-tamentul MEDIA al UAIC.
Proiectul „Conferin]ele UAIC”a primit avizul rectorului `n 2009,`ns\ abia de anul trecut au avut locprimele manifest\ri. Pe 25 febru-arie 2011, a conferen]iat `n AulaMagna, Uca Marinescu, prima ro-m=nc\ ajuns\ `n Antarctica, apoiDan C. Mih\ilescu, Victor Reben-giuc [i Stere Gulea, iar pe 16 maia fost prezent la UAIC C\t\lin{tef\nescu.
Laura-EElena BBEJINARIU
La o cea[c\ de cultur\, prin cafenele
Lucian Boia, la Ia[i
S\pt\m`na trecut\ au avut locultimele dou\ etape pentru alegereadecanilor de la facult\]ile Univer-sit\]ii „Alexandru Ioan Cuza”(UAIC) din Ia[i. Astfel, `ncep`ndcu 23 martie, au fost intervieva]ide c\tre o comisie format\ din rec-tor [i de prorectori, to]i candida]iiaviza]i `n consiliile profesionale alefiec\rei facult\]i. ~n urma interviului,au fost numi]i decani pentru toatefacult\]ile universit\]ii, cu excep-]ia celei de Informatic\ (FII), undenici prof. univ. dr. Ferucio – Lau-ren]iu }iplea [i nici lect. univ. dr.Sorin Iftene nu au trecut proba.Ulterior, pe 29 martie, `n [edin]a deSenat a UAIC, cei 14 candida]i,care au ob]inut un r\spuns favora-bil din partea conducerii UAIC,au primit [i votul de investitur\,urm`nd ca situa]ia de la FII s\ fierezolvat\ `ntr-o `nt`lnire ulterioar\a Senatului. „~n c`teva zile se vaajunge [i la Informatic\ la o solu]ie,o s\ se mai g`ndeasc\ [i colegii, os\ mai reflect\m [i noi, pentru c\este bine s\ facem lucrurile aces-tea `n bun\ `n]elegere. Comisia deselec]ie nu a optat pentru niciunuldintre cei doi candida]i. Domnulprofesor }iplea este un cercet\torde nota zece, dar nu este obligato-riu ca ni[te competen]e excelentes\ se transpun\ automat `ntr-un altdomeniu de activitate” a declaratprof. univ. dr. Vasile I[an, rectorulUAIC.
Astfel, p`n\ `n 2016, la condu-cerea a [ase dintre facult\]i vor r\-m`ne acelea[i cadre didactice: prof.univ. dr. Tudorel Toader la Drept,prof. univ. dr. Dinu Airinei la Eco-nomie [i Administrarea Afaceri-lor, conf. univ. dr. Marin Chirazila Educa]iei Fizic\ [i Sport, prof.univ. dr. Nicu Gavrilu]\ la Filoso-fie [i {tiin]e Social – Politice,prof. univ. dr. Ion Dafinoiu la Psi-hologie [i {tiin]e ale Educa]iei [iprof. univ. dr. pr. Emil Dumea lacea de Teologie Romano – Cato-lic\. La celelalte opt facult\]i, de-canii se afl\ la primul mandat: prof.univ. dr. Mircea Nicu[or Nicoar\la Biologie, prof. univ. dr. IonelMangalagiu la Chimie, conf. univ.dr. Sebastian Dumitru Popescula Fizic\, prof. univ. dr. Cornel Ia]ula Geografie [i Geologie, prof. univ.dr. Petronel Zahariuc la Istorie,prof. univ. dr. Codrin Liviu Cu]i-taru la Litere, prof univ. dr. C\t\-lin George Lefter la Matematic\[i prof. univ. dr. pr. Ion Vicovanula cea de Teologie Ortodox\.
Audieri [[i iinterviuri~n acela[i timp, la celelalte in-
stitu]ii de `nv\]\m`nt superior dinIa[i procedurile pentru alegerea de-canilor se `ndreapt\ tot spre ultimaetap\. Astfel, la Universitatea de{tiin]e Agronomice [i Medicin\Veterinar\ „Ion Ionescu de laBrad” din Ia[i, procedura s-a fi-nalizat `n urm\ cu o s\pt\m`n\, pe26 martie, c`nd `n [edin]a Senatuluiau fost valida]i cei patru decani. Pede alt\ parte, `ntre 16 [i 23 martie,la Universitatea de Medicin\ [iFarmacie „Grigore T. Popa” dinIa[i (UMF), au avut loc audieriledin cadrul comisiilor profesorale,unde „nu au fost candida]i respin[i.Vom vedea cum se vor desf\[ura in-terviurile s\pt\m`na viitoare, deoa-rece to]i s`nt buni, dar unii au maimult\ experien]\ dec`t ceilal]i” adeclarat prof. univ. dr. Vasile As-t\r\stoae, rectorul UMF. ~n ace-ea[i etap\ se afl\ [i alegerile deca-nilor de la Universitatea Tehnic\„Gheorghe Asachi” din Ia[i (UTI),unde, `n perioada 29-30 martie, „`ncadrul consiliilor profesionale aufost acceptate toate candidaturiledepuse, urm`nd ca la `nceputul s\p-t\m`nii viitoare s\ aib\ loc intervi-urile `n comisie” a declarat prof.univ. dr. ing. Ion Giurma, rectorulUTI.
Alegerile de la Politehnic\ aufost decalate fa]\ de celelalte uni-versit\]i deoarece institu]ia de `nv\-]\m`nt superior a fost obligat\ deMinisterul Educa]iei, Cercet\rii,Tineretului [i Sportului s\ refac\alegerile pentru Senat [i ConsiliileFacult\]ilor.
Laura EElena BBEJENARIUIulia CCIUHU
Decanii din Copou `[i intr\ `n atribu]ii
Joi, 29 martie, prof. univ. dr. Ste-lian-Traian Dumistr\cel, profesor laDepartamentul de Jurnalism [i {ti-in]e ale Comunic\rii (DJSC) de laUniversitatea „Alexandru Ioan Cu-za” din Ia[i (UAIC) a primit din par-tea Universit\]ii „Alecu Russo” dinB\l]i, Republica Moldova, titlul deDoctor „Honoris Causa”. Acordareadistinc]iei a avut loc în [edin]a festiv\a Senatului institu]iei de `nv\]\m`ntsuperior, `ncep`nd cu ora 13.00.
Comisia de profesori de la Uni-versitatea din B\l]i l-a avut ca pre[e-dinte pe prof. univ. dr. habilitat Gheor-ghe Popa, iar invita]i au fost prof. univ.dr. Gheorghe Chivu, membru core-spondent al Academiei Rom=ne dela Universitatea Bucure[ti, prof. univ.dr. Traian Diaconescu, de la UAIC [iprof. univ. dr. Rodica Zafiu, lingvist,de la Universitatea Bucure[ti.
„Pentru mine, acordarea acestuititlu a însemnat, în primul r`nd, recu-noa[terea [i pre]uirea unei vechi cola-bor\ri, didactice [i [tiin]ifice, cu pro-fesorii din Republica Moldova: am par-ticipat la manifest\ri [tiin]ifice de laB\l]i, ace[tia au fost invita]ii no[tri,la manifest\ri [tiin]ifice organizate deInstitutul «Alexandru Philippide» alFilialei Ia[i a Academiei Rom=ne. Am]inut un ciclu de lec]ii «Frazeologiarom=neasc\ [i discursul repetat» la Uni-versitatea «Alecu Russo» din B\l]i `n
mai, 2003. Am acordat asisten]\ de spe-cialitate mai multor doctoranzi de launiversitatea respectiv\ ale c\rorteme s-au referit la problematica ling-visticii co[eriene [i am colaborat lapublica]ii din B\l]i”, a declarat prof.univ. dr. Stelian Dumistr\cel.
Prof. univ. dr. Stelian Dumistr\-cel coordoneaz\ departamentul de dia-lectologie de la Institutul de Filolo-gie Rom=n\ „Alexandru Philippide”al Academiei Rom=ne, Filiala Ia[i.Titlul primit din partea Universit\]ii„Alecu Russo” este al doilea de acesttip pentru prof. univ. dr. Stelian Du-mistr\cel, acesta fiind distins cu Doc-tor Honoris Causa de c\tre Univer-sitatea „Dun\rea de Jos” din Ga-la]i, unde a fost profesor titular `ntreanii 1997 – 2001 la Facultatea deLitere, Istorie [i Teologie [i membrucorespondent din anul 2004.
Anca TTOMA
Stelian Dumistr\cel, DoctorHonoris Causa peste Prut
doar la Facultatea de Informatic\ de la Univer-sitatea „Cuza” situa]ia nu este finalizat\
profesorul coor-doneaz\ departamentulde dialectologie de laInstitutul de FilologieRomân\, Filiala Ia[i
S-au num\rat toate voturile
Prof. univ. dr. StelianDumistr\cel
Pe 24 martie a murit Ion Miti-can, scriitor ie[ean originar din Vas-lui care [i-a ar\tat dragostea fa]\ decapitala Moldovei prin numeroase-le articole [i c\r]i pe care le-a dedicatacestui ora[, evoc`ndu-i [i ap\r`ndu-icl\dirile cu `nc\rc\tur\ istoric\. A[acum se ̀ nt`mpl\ deseori ̀ n apreciereavalorii `n raport cu nonvaloarea, nus-au „dat” prea multe despre acestpersonaj simpatic, inteligent [i mar-cant al Ia[ului. S`nt `ns\ convins c\dac\, Doamne fere[te Maica Dom-nului!, p\]ea ceva vreun membrual clanului Corduneanu, se auzeap`n\ la Timi[oara vestea.
~ns\ b\ie]ii de la cotidianul „Bu-n\ Ziua Ia[i”, vigilen]i ca ̀ ntotdeauna,nu au ratat [tirea [i au f\cut chiar unmaterial special pentru a-l comem-ora pe Mitican: o filmare de la `n-morm`ntarea sa, cu cadre patetic-morbide pe care se suprapune me-lodia „Vine o zi” de la Holograf –imagini cu crucea pe care e scrisnumele inginerului [i scriitorului, ca-pacul co[ciugului, cimitirul [i chiarmomentele `n care sicriul este l\satu[or `n p\m`nt [i `n fundal se aude„vine o zi, vine o zi c`nd se va sf`r[i”.Consider c\ alte comentarii s`nt deprisos.
Nici articolul acesta nu este `ntotalitate etic. ~n general nu se faceasta – o institu]ie de pres\ s\ scriedespre alta. Poate foarte u[or s\ fieinterpretat\ ac]iunea ca o ieftin\mi[care de publicitate. ~ns\ cum noiap\rem gratuit [i cu un tiraj fix, credc\ ne putem permite aceast\, cel maiprobabil, neobservat\ remarc\. „Bu-n\ Ziua Ia[i” reu[e[te, nu pentru pri-ma oar\, s\ transforme moartea unuiom, un eveniment tragic, `ntr-un sim-plu „fapt de pres\” din care esen]ialeste s\ se stoarc\ lacrimogenul [isenza]ionalul, `n pofida decen]ei.
~ns\, pentru c\ mor]ii nu s`nt deajuns, miercurea trecut\ a mai ap\-rut o chestie. {tirea „Un boschetar,pre[edintele Senatului UTI”, `n careAnghel Stanciu, proasp\t ales,este catalogat ca fiind „boschetar”doar pentru c\ a fost „acuzat (nueste specificat de c\tre cine) `n di-verse r`nduri de adoptarea unui lim-baj suburban [i surprins (din nou,autori necunoscu]i) `n stare avan-sat\ de ebrietate” [i pentru c\ b\ie-]ii de la BZI au ni[te poze cu res-pectivul beat. S\ fie `n]eles, nu s`n-tem (aici vorbesc `n numele `ntregiiredac]ii) nici pro, nici contra AnghelStanciu, iar investirea sa `n susnumita func]ie nu ne avantajeaz\ sauincomodeaz\ cu nimic. Observa]iamea este una singur\: dac\ din treipoze [i dou\ acuze neidentificateun om poate fi numit boschetar, a[a[i eu, simplu privitor [i consuma-tor de media, pot, dup\ „mirosul”articolelor, s\ spun c\ o publica]iee un gunoi.
Ioan SSTOLERU
33
Opinia veche – N
r. 426 – 2 - 8 aprilie 2012
{ah - mat
AACCTTUUAALLIITTAATTEE
Bun\ s\ v\ fieinima
RATFAm auzit c\ ar fi ap\rut o
specie nou\ de vie]uitoare `n Ia[i:controlorul de autobuz femeie.Controlorul de autobuz femeie eacea mam\ care `[i iube[te copiii,dar `i bate de trei ori pe zi, careg\te[te foarte bine, dar m\n`nc\
tot [i care taie singur\ bradul`nainte de Cr\ciun. P`n\ aici ne-afost, dragi studen]i. Ne-a mers cublatul c`t ne-a mers, dar de-acumchiar trebuie s\ ne lu\m bilete.
~n ddirectTot legat de RATP, am observat
c\ au ap\rut camere de filmat `nc`teva dintre mijloacele de trans-port `n comun [i, odat\ la c`tevaminute, imaginile apar pe micultelevizor de l`ng\ cabina [oferului.~n sf`r[it, o decizie care folose[tec`t se poate de corect [i inteligentbanul public. Adic\, dac\ tot `mi
au fost `n ultima vreme, multerafturi de dulapuri s-au rupt sub
greutatea fetelor [i-a b\ie]ilorcare s-au ascuns, `n lips\ de viz\de flotant. P\rerea noastr\ estec\ ar trebui s\ ne organiz\m maibine. Nu [tim `n alte ora[e cum se`nt`mpl\, dar nu ar strica s\avem ceva informatori la Poli]ie,care s\ ne anun]e din timp c`nd [iunde s`nt controale.
Vineri, 30 martie, la Ministerul E-duca]iei, Cercet\rii, Tineretului [iSportului (MECTS), C\t\lin Baba,[i pre[edin]ii celor trei federa]ii studen-]e[ti din ]ar\ au semnat Codul Drep-turilor [i Obliga]iilor Studen]ilor. Do-cumentul, denumit ini]ial „Statutul Stu-
dentului”, a fost astfel adoptat dup\ maibine de un an de dezbateri `n urma c\-rora, `n c`teva r`nduri, organiza]iile aurecurs la proteste `n `ncercare de a-[iimpune sugestiile. „Semnarea acestuidocument are o importan]\ deosebit\pentru c\ preia principalele prevederidin Legea Educa]iei Na]ionale. Pe de al-t\ parte, reu[e[te s\ prezinte în detaliumecanisme, structuri [i s\ dea r\spunsurila c`teva dintre problemele esen]iale pecare le-au ridicat toate organiza]iile stu-den]e[ti”, a declarat ministrul C\t\linBaba `n finalul `nt`lnirii.
nizat\ la sediul MECTS, au participatDaniela Alexe, pre[edintele Asocia]ieiNa]ionale a Organiza]iilor Studen]e[tidin Rom=nia (ANOSR), Cristian Lu-mezeanu, liderul Uniunii Studen]ilordin Rom=nia [i Ion Cristian Poenaru,liderul Uniunii Na]ionale a Studen-]ilor din Rom=nia. „Forma final\ esteuna pe care am agreat-o `n comun cuministerul. S-au schimbat ca form\ c`te-va aspecte dar nu exist\ punct esen]ialcare s\ nu fie cuprins de noul cod”, adeclarat Daniela Alexe, pre[edinteleANOSR.
Printre prevederile codului se nu-m\r\ [i dreptul studen]ilor de a bene-ficia de reduceri de 75% pentru accesulla muzee, spectacole de teatru, oper\[i la alte manifest\ri culturale organi-
zate de c\tre institu]iile publice, dar [ide o reducere de 50% pentru transpor-tul `n comun la nivel local, dar [i in-tern (feroviar, auto sau naval).
Catalog ppentru pprofesoriMai mult dec`t at`t, tinerii care stu-
diaz\ la universit\]ile de stat pot s\ re-fuze participarea la cursuri, laboratoare[i seminarii, `n condi]iile `n care aces-tea dureaz\ pentru mai mult de opt ore`ntr-o zi. „Ace[tia vor mai beneficia deun suport de curs gratuit [i de accesgratuit la materialele didactice, deoare-ce s`nt unele universit\]i care percep taxefoarte mari. Sau s`nt institu]ii care aumateriale didactice dar studen]ii nu auacces la ele pentru c\ s`nt `ncuiateundeva `ntr-un laborator. Universit\]ilenu vor mai percepe taxe pe care noi leconsider\m nejusticate. De exemplu,diplome, adeverin]e, legitima]ii, carnetede student [i toate documentele oficialevor fi asigurate gratis de c\tre univer-sitate”, a ad\ugat Daniela Alexe.
Una dintre cele mai importante pre-vederi ]ine `ns\ de posibilitatea stu-den]ilor de a evalua cadrele didactice,
evaluare care va fi transparent\, anual\[i cu rezultate care vor fi publicate pepagina universit\]ii, sub forma unuicatalog. „Acesta este un proces care sedesf\[oar\ [i ast\zi. Problema pe carenoi am `nt`mpinat-o este aceea c\ demulte ori notarea nu are nici un efectasupra studen]ilor. Profesorii s`nt eva-lua]i, chestionarele `ncuiate `ntr-un du-lap [i nimeni nu afl\ nici un rezultat.De acea, prin statut, am dorit s\ facemaceste rezultate publice pentru a creao presiune, astfel `nc`t, acele cadre di-dactice care nu corespund nevoilor stu-den]ilor s\ fie vizibile. S\ nu fie doarun proces formal”, a conchis Diana Ale-xe, pre[edintele ANOSR.
Prima discu]ie privind `ntocmireaunui statut al studen]ilor au avut loc `nurm\ cu cinci ani de zile. Universit\-]ile din ]ar\ au la dispozi]ie 30 de zilede la publicarea documentului ̀ n Moni-torul Oficial pentru a elabora statuteindividualizate pe propriile institu]ii, da-t\ la care vor intra `n vigoare [i majo-ritatea prevederilor din cod.
CC\\tt\\lliinn HHOOPPUULLEELLEE
Tinerii r\m`n f\r\ motive de a protesta
Dup\ un an de dezbatere, ssssttttuuuuddddeeeennnn]]]] iiii iiii aaaauuuu uuuunnnn CCCCoooodddd tinerii vor primi gratuit\]i de 75% pentru accesul lamuzee [i alte manifest\ri organizate de institu]ii publice ace[tia vor putea [i evalua cadrele didactice
~ncep`nd cu anul universitar ur-m\tor vor cre[te taxele de [colari-zare la Universitatea „AlexandruIoan Cuza” (UAIC) din Ia[i.Conducerea institu]iei de `nv\]\m`ntsuperior inten]ioneaz\ s\ le aduc\la nivelul finan]\rii bugetare acor-date de Ministerul Educatiei, Cer-cetarii, Tineretului [i Sportului(MECTS). Astfel, dac\ la Facul-tatea de Chimie, taxa pentru anulde studiu 2011-2012 a fost de 1.600de lei, iar pentru un student bugetar,MECTS cheltuia 2.400 de lei, deanul urm\tor, taxa de studiu pentrucei `nmatricula]i `n anul I va ajungela nivelul acestui plafon de finan]a-re de la bugetul de stat. Studen]ii cares`nt `n anii al doilea si al treilea destudiu, `n regim „cu tax\”, vor pl\ti`n continuare aceea[i sum\ cu care[i-au `nceput studiile.
„Este firesc, [i legea stipuleaz\aceast\ obliga]ie, de a avea taxe destudii cel pu]in la nivelul finan]\riibugetare, ]ine de o corectitudine aaloc\rii resurselor publice. Contri-buabilul nu are obliga]ia ̀ n mod ab-solut, ca un criteriu presabilit, s\ sus-]in\ orice tip de educa]ie universi-tar\. Dar nu po]i s\ schimbi regulilejocului `n timpul jocului, deci, odat\ ce ai stabilit o tax\ de studiuacum doi ani sau trei ani, pentrustuden]ii care s`nt `n curs, nu o maipo]i schimba, nu e corect. Dar, pen-tru cei care vor fi `nscri[i `n anulacademic 2012-2013, sigur c\ taxade studiu va fi la nivelul finan]\riibugetare. Vi se pare corect s\ finan-]\m din bani publici studen]i cu ta-x\? Nici invers nu este corect”, adeclarat prof. univ. dr. Vasile I[an,rectorul UAIC.
Cuantumul noii taxe de studiu,care va fi valabil `ncep`nd cu anuluniversitar 2012-2013, de la toatecele 15 facult\]i ale UAIC, va fiafi[at `n urmatoarele zile, pe site-ulwww.admitere.uaic.ro.
Laura-EElena BBEJINARIU
Taxe mai marila Universitatea
„Cuza” studen]ii care s`nt `nanul al doilea sau altreilea de studiu vorpl\ti acela[i cuantum
Institu]iile de `nv\]\m`nt superiorvor fi nevoite s\ organizeze admitereape baz\ de examen `n loc de dosar.Ministerul Educa]iei, Cercet\rii,Tineretului [i Sportului (MECTS)a emis un Ordin de Ministru publicat ̀ nMonitorul Oficial la data de 13 mar-tie `n care se precizeaz\ faptul c\ exa-menul de admitere la universit\]i poateconsta `n una sau mai multe teste ora-le sau/[i scrise. „De asemenea, pot filuate `n considerare notele de la pro-bele de bacalaureat sau media de la
bacalaureat, licen]\ sau diserta]ie, du-p\ caz, dar nu pot fi luate `n calcul me-diile sau notele din anii de studii, seprecizeaz\ `n articolul 1, alineatul 2,privind organizarea admiterii.
Conducerile universit\]ilor ie[eneau `nceput s\ se adapteze acestei direc-tive primite de la MECTS, dar se pl`ngde faptul c\ ordinul de ministru vinemult prea t`rziu ca acestea s\ respecteprevederile impuse. ~n acela[i docu-ment este precizat [i faptul c\ insti-tu]iile de `nv\]\m`nt superior trebuie s\`[i realizeze metodologia de admitere ̀ nconformitate cu ordinul primit de laminister, cu [ase luni `naintea `nceperiiconcursului pentru viitorii studen]i.
„Aparent, norma privind modul deadmitere prin prisma exclusiv\ a me-diei notelor de la bacalaureat se situ-eaz\ `n afara legalit\]ii datorit\ tardi-vit\]ii ei. Ar fi fost de dorit ca aceas-ta s\ fie adoptat\ cu [ase luni ̀ nainte deperioada examenelor de admitere `n`nv\]\m`ntul superior. ~n esen]\, esteo norm\ salutar\. Este echitabil\ `n ra-port cu elevii merituo[i [i binevenit\pentru `nceputul redres\rii `nv\]\m`n-tului superior rom=nesc. ~n sf`r[it, seface dreptate elevilor bine preg\ti]i”,a declarat prof. univ. dr. Valeriu Ciu-c\, de la Facultatea de Drept a Uni-
versit\]ii „Alexandru Ioan Cuza”(UAIC) din Ia[i [i fost judec\tor `ncadrul Tribunalul Uniunii Europene,de la Luxemburg.
Mai mult dec`t at`t, institu]iile de`nv\]\m`nt superior ie[ene au stabilitprograme pentru admitere. Universi-tatea de {tiin]e Agricole [i Medicin\Veterinar\ „Ion Ionescu de la Brad”din Ia[i a stabilit drept criterii de ad-mitere nota de la bacalaureat de la lim-ba [i literatura rom=n\, care are o pon-dere de 50% [i nota de la matematic\/ istorie sau una dintre probleme scrise,cu aceea[i pondere. ~n s\pt\m`na careurmeaz\, universit\]ile din Ia[i vortrebui s\ prezinte o ofert\ pentru vii-torii studen]i bazat\ pe criteriile im-puse `n ordinul de ministru.
Oana AANGHELACHEC\t\lin HHOPULELE
Revista „Opinia veche” folose[teinforma]ii furnizate de CUZANET,Agen]ia de {tiri a Universit\]ii„Alexandru Ioan Cuza”.
www.cuzanet.ro
Se revine la admiterea pe baz\ de examen universit\]ile vor ]ine cont de nota de la bacalaureat, nu de mediile din timpul anilor
~napoi cu burta pe carte
C`nd ni s-au aprins ideile
44 IINNCCOOGGNNIITTOOO
pini
a ve
che
– N
r. 42
6 –
2 -
8 ap
rilie
201
2
Nici nu m\ g`ndeam c\ `mi voi g\-si vreodat\ o lamp\ care s\ se asortezemobilierului meu din camer\, cu banipu]ini [i cu un minimum de efort. ~nThe Rock aerul vechi se `mbin\ cumirosul de lemn proasp\t care vine de
la etaj, iar c`]iva studen]i cu ochi [im`ini de artist, pe care i-am auzit de c`-teva ori la t`rgurile handmade, `[i vor-besc `n termeni simpli, de art\ decora-tiv\, „Pentru `mpletitur\ `]i trebuie celpu]in dou\ culori de sprijin [i apoi s\
faci c`teva noduri succesive”, `lsf\tuie[te unul dintre organizatori pecolegul s\u cu care `mparte o sticl\ debere. Pe m\su]\ stau `ntinse sfori, a]ecolorate, materiale textile, becuri [ipahare, ceea ce `mi aduce aminte deorele de abilit\]i practice de la [coal\,`n care mi se lipeau degetele deja mur-dare de la at`tea culori [i de la h`rtiacreponat\.
Joaca dde-aa `̀mpletitulPrimul meu g`nd c`nd am deschis
u[a barului a fost c\ indica]iile pe carele vom primi de la organizatori vor fiasemenea unui dans care va fi f\cutgradual, `n pa[i. „Este tot ce v\ trebuiepe mas\, nu ave]i nevoie dec`t de ima-gina]ie [i pu]in\ dib\cie”, spune cu unz`mbet larg unul dintre studen]ii orga-
nizatori care ]ine mereu aparatul de fo-tografiat la g`t. C`nd m\ g`ndesc lam`ini iscusite, automat privirea `mi a-lunec\ undeva c`t mai departe de pro-priul corp [i se opresc la Marian, coe-chipierul meu, care `[i alege c`tevasfori, o bucat\ de lemn [i un fierestr\u,ustensile cu care ̀ [i ̀ ncepe lucrul. „Vomface o lamp\ `n form\ de femeie, iarbecul va fi undeva `n zona capului s\u”,`mi spune acesta `n timp ce `mi acop\rurechile, deranjat\ de zgomotul fier\-str\ului care taie lemnul.
Pentru c\ m\ pot identifica demulte ori cu acel tip de om f\r\ ima-gina]ie creatoare [i f\r\ `ndem`nare,singura idee care `mi vine `n minte es-te ca femeia-lamp\ s\ aib\ o rochie, ac\rei crinolin\ s\ fie format\ din a]\ro[ie [i albastr\ `mpletit\. „Dac\ vre]is\ `i confec]iona]i o astfel de pies\, v\mai trebuie cel pu]in dou\ mosoare(n.r. pies\ cilindric\ de lemn pe care se`nf\[oar\ diferite tipuri de fire) de a]\”,m\ sf\tuie[te un organizator `n timp ce`mi `ntinde mai multe variante. De[ilucrez de c`teva ore bune, firele de a]\mi se amestec\, iar Marian `mi z`m-be[te [i g\se[te ideea salvatoare doarridic`nd un deget. „Uite, `i punem ofust\ din h`rtie creponat\ [i o s\ arateca `n filmele de odinioar\”. De pe ma-sa al\turat\, p\l\ria pe care o purta pecap Madlen `mi face cu ochiul. Dac\nu ar fi plecat `ntre timp, cu siguran]\o ad\ugam omule]ului de lemn care ]i-ne un pahar de martini `n m`n\.
M\d\lina OOLARIU
Scheletul ~n fa]a mea st\ un morman de
lucruri f\r\ nici o aparent\ leg\tu-r\: h`rtie creponat\, [ipci, dou\ pa-hare, lipici, o bucat\ de material dincatifea, un foarfece de t\iat cu mo-del. Fiecare dintre mesele din jurulmeu este ocupat\ cu materiale si-milare, `n fa]a unor oameni carestau cinci minute g`nditori `naintes\ se-apuce de lucru. Muzica de pefundal, cu swing-urile interpre]ilorde blues, este la mici r\stimpuri `n-trerupt\ de zgomotele de borma-[ini sau rotopercutoare, care anun]\c`t de serios se munce[te pe hol. {ipentru c\ recuzita din dotare s-ar pu-tea s\ nu fie suficient\, organizato-rul workshop-ului face un gest largcu m`na spre camera de la ie[irea dinbar, ̀ nso]it de un „v\ mai pute]i lua deacolo ce-ave]i nevoie” c\lduros. Cucapul proptit `n m`na pe care [i-osprijinea de mas\, colegul meu `miface semn c\ nu prea [tie ce saucum anume o s\ facem, dar c\ ar fitimpul s\ ne apuc\m. Dup\ ce `n-chipuim un concept pentru lampanoastr\, nu dureaz\ mult p`n\ s\ a-vem nevoie de ajutor. Lumina di-fuz\ din `nc\pere dubleaz\ contu-rurile barului, ale tinerilor apleca]iconcentra]i peste mese [i ale sticle-lor goale de bere, astfel c\ atmo-sfera m\ face s\ `i percep drept ac-tori ai unui scurt-metraj.
Decorarea~n fa]a mea, organizatorul work-
shop-ului `mi sugereaz\ s\ [lefu-iesc mai `nt`i buc\]ile de lemn, pen-tru ca, mai apoi, s\ „le d\m cu lac[i s\ arate prezentabil, nu?”. M\ ̀ nar-mez cu dou\ buc\]i de [mirghel [i`ncep s\ finisez, urm`nd momentulcapsatului. Dup\ ce-am pl\m\ditcu eforturi admirabile un schelet delemn `n form\ de cub [i i-am ata[atun suport, de altfel cam [ubred, totce r\m`ne de f\cut este design-ull\mpii. Din lips\ de idei, d\m untur al atelierului `n speran]a c\ vomavea [i obiect de inspira]ie. ~ntretimp, la mesele din jur au `nfloritdiverse modele [i forme care maide care mai futuriste, dar pl\m\-dite cu sim] estetic, chiar dac\ s`ntf\cute din tuburi de plastic sau rezer-ve de mop.
Becul~n fa]a mea, construc]ia sche-
letic\ a[teapt\ materialele pe carele-am burdu[it `n bra]e care mai decare, iar procesul de `nfrumuse]are`ncepe cu decupatul catifelei ne-gre. Un foarfece f\r\ model esteimposibil de g\sit, iar h`rtia cre-ponat\ trebuie rupt\ de-a dreptul.La fiecare pas, ne ascundem st`n-g\ciile cu un: „las\, arat\ mai ino-vativ [i mai neconven]ional a[a”.Dup\ ce catifeaua este lipit\ binecu aracet pe structura de lemn, iarh`rtia creponat\ va l\sa ca luminas\ aib\ reflexii ro[iatice, singurullucru care r\m`ne de f\cut este un-gerea lemnului cu bai], c\ oricumpentru lac nu mai este timp. Privindlampa cu pensulele `n m`n\, ob-serv\m c\ are un singur mic de-fect, pe l`ng\ faptul c\ este ni]el [u-bred\. Nu are bec.
Livia RRUSU
A[ fi mers mai `ncet spre TheRock, ca s\-mi imaginez ce fel delamp\ s\ construiesc, dar ploaia m-agr\bit `n bar. Pe hol m\ `nt`mpin\Tibi, b\iatul blond cu codi]\ prins\artistic [i care se ocup\ de workshop,„pentru asta am venit”, `i zic [i `miarat\ masa de lucru. Pe ea [i pe joss`nt tot felul de obiecte din fier, [ipci[i textile. Din toat\ `nc\perea semi`n-tunecat\, o plas\ de s`rm\ `mi face cuochiul [i m\ `mpiedic\. La mesele dinbar c`]iva deja `ncep s\ contureze oidee de lamp\, iar l`ng\ mine, M\d\-lina face t`mpl\rie cu un b\].
Iau plasa [i `ncerc s-o fac cilin-dru, dar macheta nu iese a[a cum `midoresc. Dup\ c`teva `ncerc\ri o lasdeoparte [i m\ orientez s\ g\sesc ce-va mai interesant [i care s\ nu `n]epesau s\ m\ taie. Ghiveci de flori, h`rtiecreponat\, ]evi de instala]ii, nici o i-dee. Dac\ tot am `nceput s-o `ndoi
pu]in, lucrez `n continuare pe plas\ [ic`nd reu[esc s\ m\ apropii de formadorit\ un alt concurent `mi zice c\a[a-s [i l\mpile de la bar. Eh, eu ammuncit la plas\ [i n-o las; dac\ a vruts\ o ia el? ~i propun s\ lucr\m `mpre-un\ [i calculez premiul `n beri, el[apte, eu [apte, `ns\ nu accept\. C`ndse contureaz\ un fel de lamp\ m\ o-pre[te din procesul artistic un apel e-nervant [i uit ce voiam s\ mai `mbu-n\t\]esc la ea. E timpul s\ merg la bar.
Creativitate, nnu matematic\
Pentru c\ nu `mi iese cilindrulperfect, `ncerc s\ fac un romb. Acumtotul e mai limpede, [i m\ `ndreptspre mas\ s\ iau h`rtie creponat\ [ifolie de aluminiu. Cel c\ruia i-am pro-pus s\ fim parteneri de proiect se ui-t\ mirat la ceea ce vreau s\ fac [i m\`ntreab\ dac\ o s\ c`[tig. „Fac cevafuturistic”, `i spun, [i apuc o sc`ndur\ca s\ pliez laturile rombului. Reu[esc`n schimb s\ fac un „Z” l\b\r]at, a[acum `l scriu cei mici c`nd `nva]\ alfa-betul.
De-acum urmeaz\ s\ decorez pre-supusa lamp\ [i pe-o parte `i aplic oh`rtie ro[ie, pe-o parte f`[ia de alumi-niu; mai g\sesc o band\ de plastic cualb-ro[u [i c`rpesc trei buc\]i din ea.C`t caut ceva s\ o mai `mpodobescarunc un ochi [i la ceilal]i partici-pan]i, unul dintre ei [lefuie[te lemnult\iat armonios, o fat\ leag\ un paharde sticl\ de inven]ia ei, iar al]i doiparticipan]i se `ntreab\ c`te laturi arecubul. Am g\sit o sfoar\ [i cred c\ os\ termin lampa printre primii, `ns\c`nd pun becul observ c\ decora-]iunile ar lua foc u[or pentru c\ s`ntprea apropiate. ~i `nm`nez totu[i lam-pa lui Tibi, „se putea [i mai bine”,zice el. Sper numai s\ nu o pun\ `npriz\.
Georgel CCOSTI}|
Ne-am petrecut dup\amiaza de joi `ntr-un
atelier care ne-a pus la`ncercare creativitatea [icuno[tin]ele despre in-ven]ia lui Edison. Unoradintre noi li s-a aprinsmai repede becul ideilorbune [i au construitl\mpi cu forme femininecare au ie[it c`[tig\toaredin The Rock. Mai bogate cu un bon deconsuma]ie [i o lamp\pe care s\ o aprind\noaptea, c`nd `nva]\pentru examene.
Art\ cuborma[ina m\ `narmez cu do-u\ buc\]i de [mirghel[i `ncep s\ finisez
Cauza incendiului: o lamp\ eu am muncit la plas\[i n-o las
Abajur pentru nop]i scurte
„Se putea [i mai bine”
Cu lumina printre degete
de[i lucrez de c`teva orebune, firele de a]\ seamestec\ pentru c\ nu`mi iese cilindrul perfect,`ncerc s\ fac un romb
De la concurs am plecat cu premiul cel mare
„este tot ce v\ trebuie pe mas\, nu ave]i nevoie dec`tde imagina]ie [i pu]in\ dib\cie”
Treptele de pe care se observ\ ur-me de pa[i s`nt pline de rumegu[, iarsunetul care vine de undeva de sus d\impresia unui atelier de t`mplarie. A-juns\ `n capul sc\rilor `mi dau seamac\ dac\ ar fi vorba `ntr-adev\r de o `n-c\pere de lucru, dintre to]i cei prezen]icel mai u[or i-a[ putea recunoa[te pe u-cenici. Cei care stau [i a[teapt\ cumin]ica Sorin s\ termine de conturat cu aju-torul unei ma[ini de t\iat o plac\ dinlemn, ale c\rei scobituri par creionatede `nsu[i Br=ncu[i, pentru a [ti ce tre-buie s\ fac\ mai departe.
venit pentru atelier?”, atunci c`nd ob-serv\ c\ privesc dezorientat\ spre bu-c\]ile de catifea [i papiote de a]\, afla-te pe masa de lucru, al\turi de c`tevadulii `n care urmeaz\ s\ fie `n[urubatebecuri atunci c`nd micile exerci]ii decrea]ie se apropie de sf`r[it. Cum ceicare deja lucreaz\ nu pierd nici o clip\,`mi las haina la una dintre pu]inele me-se r\mase libere [i `n lumina venit\ dela cele trei reflectoare pe de-o parte [ide cealalt\ a scenei, pornesc scotociri-le printre materiale, n\d\jduind c\ voig\si o idee original\ de lamp\.
„Deci lemn sau metal?”, m\ `n-treab\ Iura av`nd `ntr-o m`n\ trei [ipci[i `n cealalt\ trei tije argintii care „se`ndoaie u[or” [i „pot fi prinse cu sfoa-r\”. Ca `ntr-o adev\rat\ simfonie de bur-
ghiu [i fier\str\u electric, desenez `naer laturile unui cub imaginar `naintede a t\ia [ipcile. Cum nici una din noinu se pricepe, rug\m pe cineva s\ necapseze buc\]ile sub]iri din lemn, dup\ce m\sur\m din priviri bucata din cati-fea neagr\ pentru a [ti c`t trebuie s\t\iem. C`nd cubul e gata, `l fix\m peun suport din plastic, `ns\ ni se spunec\ „lampa voastr\ e cam simpl\ [i artrebui s\ `i mai ad\uga]i c`te ceva”, iarpe mas\ apar dou\ pahare de martini,care urmeaz\ s\ fie prinse de laturi.
Arunc o privire [i la ceilal]i „con-curen]i” [i dup\ formele nonconfor-miste [i peticele de h`rtie colorat\ prin-se pe s`rm\, realizez c\ am r\mas at`t de`n urm\, `nc`t [i duliile s-au terminat.Pentru c\ lampa noastr\ a r\mas f\r\lumin\, dar noi `nc\ s`ntem `nscrise `nconcurs, alegem s\ termin\m de aran-jat bucata neagr\ de ]es\tur\ care `i d\un aspect gotic, similar cu cel al m\[tiiuria[e aflat\ pe peretele din spatelemeu.
Nu m\ a[tept s\ ne `ntrerup\ ni-meni din lucru, pentru c\ toat\ lumea econcentrat\, dar din c`nd `n c`nd semai z\re[te c`te un blitz ce lumineaz\`ntreaga `nc\pere, semn c\ am fost ofi-cial `nscri[i `n concurs.
Pe scen\, felinarele care s`nt gatade control a[teapt\ a[ezate lini[tit apre-cierea juriului, dar mai ales momentul`n care `l vor face pe Thomas Edisonm`ndru.
M\d\lina MMORARU
Becul care se `ndoaie u[or nu m\ a[tept s\ ne `ntrerup\ nimeni din lucru pentruc\ toat\ lumea e concentrat\
DDOOSSAARR 55O
pinia veche – Nr. 426 – 2 - 8 aprilie 2012
Cine d\ banu’ face legea
~n articolul 32 din Constitu]ia Ro-m=niei, la aliniatul 6, sub titlul „Drep-tul la `nv\]\tur\”, este specificat faptulc\ „autonomia universitar\ este garan-tat\”. Dincolo `ns\ de aceast\ garan]ie,nu exist\ nici `n legea fundamental\ a]\rii [i nici `n cea a Educa]iei Na]io-nale o defini]ie sau o explica]ie a ter-menului „autonomie”. Iar ̀ n baza aces-tei ambiguit\]i semantice, multe din-tre deciziile luate la nivel central, ̀ n ge-neral de c\tre Ministerul Educa]iei,sub diferitele sale forme [i denumiri,au fost acuzate c\ `ncalc\ acest princi-
piu constitu]ional. „Se spune c\ trebuies\ lu\m m\surile unui sistem universi-tar perfect. Eu m\ crispez c`nd aud deno]iunea aceasta de sistem de `nv\]\-m`nt superior. Ca [i cum ar fi un sistemde c\i ferate. Pentru c\, dac\ vre]i, o aso-ciere de elemente mecanice care func-]ioneaz\ dup\ un principiu [i `n care ci-neva trebuie s\ le coordoneze de sus nueste un sistem de `nv\]\m`nt superior.At`ta timp c`t depindem de finan]areapublic\, de bugetul public, finan]atorulpretinde, legifereaz\ [i reglementeaz\.P`n\ la urm\, universit\]ile nu s`nt in-
stitu]ii bugetare. S`nt entit\]i publice au-tonome distincte de administra]ii, deprim\rii sau de direc]ii teritoriale aleGuvernului”, a precizat prof. univ. dr.Vasile I[an, rectorul Universit\]ii „A-lexandru Ioan Cuza” din Ia[i (UAIC).
Cazul TTârgu MMure[La sf`r[itul anului 2010, c`nd Legea
Educa]iei era `n dezbatere, una dintrecele mai importante pl`ngeri f\cute dec\tre institu]iile de `nv\]\m`nt superiordin Rom=nia era legat\ de faptul c\acest pachet de norme cuprinde preve-deri care `nc\lc\ autonomia universitar\.Printre problemele semnalate atunci senum\ra [i posibilitatea Guvernului dea modifica structura intern\ a unei insti-tu]ii de `nv\]\m`nt superior f\r\ ca, `nprealabil, s\ ob]in\ acordul din parteaSenatului acesteia. ~n mod concret,dac\ art. 132, alineatul 2 din LegeaEduca]iei Na]ionale precizeaz\ fap-tul c\ „orice facultate se `nfiin]eaz\ lapropunerea [i cu aprobarea Senatuluiuniversitar, prin hot\r`re a Guvernuluiprivind structura institu]iilor de `nv\-]\m`nt superior”, `n alineatul 5 al acelu-ia[i articol se prezint\ o alternativ\. „Prinexcep]ie, `n situa]ii temeinic justifica-
te, Guvernul, lapropunerea Minis-terului Educa]iei,poate `nfiin]a fa-cult\]i, ̀ n cadrul u-niversit\]ii de stat,cu consultarea Se-natului universitar”.
Iar s\pt\m`natrecut\, mar]i, 27martie, `n cazul Universit\]ii deMedicin\ [i Far-macie din T=rguMure[, Guvernula decis, printr-o Ho-t\r`re de Guvern,c\ se ̀ nt`lne[te aco-lo o astfel de situ-a]ie „temeinic jus-tificat\” [i a inter-venit pentru a `n-fiin]a Facultateade Medicin\ cupredare exclusiv`n limba maghiar\.Decizia a fost mo-tivat\ prin faptulc\ nu s-a ajuns laun consens `ntreprofesorii care pre-dau `n limba ma-ghiar\ [i cei carepredau ̀ n limba ro-m=n\ legat de a-ceast\ separa]ie. ~nschimb, `nc\ de di-nainte de aceast\hot\r`re, studen]ii[i profesorii de laUMF T=rgu Mu-re[ au `nceput oserie de proteste con-damn`nd „ames-tecul politicului `nchestiuni care im-
plic\ doar Senatul institu]iei. C`t\vreme autonomia universitar\ `[i p\s-treaz\ esen]a, atunci ministerul nu tre-buie s\ intervin\ [i nici m\car Guver-nul `n activitatea unei universit\]i.Este o mentalitate de stat centralist [iautoritarist care vine de dinainte de’89, pentru c\ toti care conduc acum aufost educa]i `nainte de ’89. Nu are nicio justificare, ei spun c\ dac\ este oinstitu]ie public\ trebuie s\ o con-trol\m. Nu! Trebuie s\ faci legi [i s\controlezi doar dac\ legea se aplic\ `nacel loc, nimic altceva”, a afirmatprof. univ. dr. Vasile Ast\r\stoae, rec-torul Universit\]ii de Medicin\ [i Far-macie din Ia[i.
Acesta apreciaz\ c\ decizia Gu-vernului `n privin]a situa]iei de la T=r-gu Mure[ face mai mult r\u dec`t binestuden]ilor care doresc s\ studieze `nlimba maghiar\. La universitate exist\`n prezent linii de predare `n limba ma-ghiar\, iar o astfel de decizie nu facedec`t s\ `i izoleze pe tineri [i s\ `i ]in\departe de limba rom=n\ de care ar aveanevoie dac\ doresc s\ profeseze `n Ro-m=nia. „Dincolo de faptul c\ este o ̀ n-c\lcare a autonomiei, se observ\, ceeace este mai grav, o derogare de la cri-teriile de calitate. Pe de o parte, toateuniversit\]ile s`nt evaluate [i li se cercriterii de calitate, mai pu]in la aceast\facultate, unde se spune «peste cinciani mai vedem [i discut\m». Af\cut maimult r\u. Autonomia trebuie s\ revin\`n limite normale, cu at`t mai mult cuc`t este vorba de un principiu consti-tu]ional”, a ad\ugat prof. univ. dr. Va-sile Ast\r\stoae.
~nc-oo llege [[i mm\ dduc ~ns\ situa]ia din T=rgu Mure[ nu
este dec`t un caz concret `n care ra-portul dintre institu]iile de `nv\]\m`ntsuperior [i minister a suferit modifi-c\ri. Conducerile universit\]ilor ie[eneau remarcat faptul c\, de-a lungul ani-lor, au existat diferite m\suri luate dec\tre minister care, `n opinia lor, au li-mitat sau au restr`ns autonomia univer-sit\]ilor.
Printre acestea se num\r\ [i restric-]iile de ordin financiar, care `mpiedic\institu]iile de `nv\]\m`nt superior s\fac\ investi]ii din fonduri proprii f\r\acordul ministerului. Mai mult, aces-tea nu pot scoate nici m\car posturi laconcurs f\r\ aprobare, chiar dac\ mul-te dintre universit\]ile care dispun deposibilit\]i financiare ar fi dispuse s\pl\teasc\ acele cadre didactice din pro-priul buzunar. Iar conducerile institu-]iilor de `nv\]\m`nt superior indic\ su-prareglementarea ca fiind r\d\cina aces-tor probleme. „Calitatea cercet\rii [i per-forman]ele academice nu rezult\ dinm\suri administrative, ci dintr-o com-peti]ie a valorilor intelectuale [i a talen-telor profesorilor [i studen]ilor. De obucat\ de vreme nici nu m-am mai re-ferit la autonomia universitar\ sau lacea institu]ional\, pentru c\ e greu s\
vorbim despre ea `n condi]iile `n carepredomin\ suprareglementarea saulegisla]ia pretoric\, care o s\ ne salve-ze pe noi de mediocritate intelectual\,[tiin]ific\ [i o s\ ne duc\ la un nivel dedezvoltare comparabil cu al ]\rilor ci-vilizate din apusul Europei. E simplu– una-dou\ se spune c\ nu avem legis-la]ie sau este insuficient\, trebuie s\ maiadopt\m o lege”, a declarat prof. univ.dr. Vasile I[an.
~n plus, conducerile universit\]ilorie[ene s-au declarat tot timpul deschisec\tre o colaborare cu ministerul, c`t\vreme aceast\ colaborare nu presupune`nl\turarea lor din procesul decizional.Pentru c\, de[i Ministerul Educa]iei,Cercet\rii, Tineretului [i Sportuluiare dreptul de a controla, conform ar-ticolului 121 din Legea Educa]iei, „mo-dul `n care universit\]ile `[i exercit\ au-tonomia universitar\, `[i asum\ misi-unea general\ [i `[i exercit\ misiuneapublic\”, institu]iile de `nv\]\m`nt su-perior au libertatea, conform articolu-lui 123, s\ se „organizeze [i s\ func-]ioneze independent de orice ingerin]eideologice, politice sau religioase”. ~nmod concret, conducerile universit\-]ilor din Ia[i sus]in faptul c\, `n luareaunei decizii trebuie s\ fie implica]i [icei din mediul academic, s\ nu fie doarexecutan]i, pentru a se respecta prin-cipiile autonomiei universitare. „Desi-gur, atunci c`nd exist\ un amestec dinafar\ nu este corect, dup\ opinia mea.Trebuie s\ fie dolean]ele celor din in-terior, ale comunit\]ii academice `n ase dezvolta `ntr-o direc]ie sau alta. Lanoi, dac\ ar veni Guvernul cu propu-nerea s\ `nfiin]\m, la Ia[i, o speciali-zare de agricultur\ supermodern\ saubiologic\, am supune-o aprob\rii Se-natului [i s-ar putea face. Dac\ este im-pus\ f\r\ acordul Senatului, atunci nucred c\ este solu]ia cea mai bun\”, adeclarat prof. univ. dr. Vasile V`ntu,rectorul Universit\]ii de {tiin]e Agri-cole [i Medicin\ Veterinar\ „Ion Io-nescu de la Brad”.
***Libertatea institu]ional\ se transfor-
m\ dintr-un bun de pre] `ntr-unul r`vnitde universit\]ile din Rom=nia. Sub pre-textul binelui na]ional [i ced`nd pre-siunilor politice, ministerul `ncepe s\ seimplice din ce `n ce mai mult `n orga-nizarea intern\ a institu]iilor de `nv\]\-m`nt superior din ]ar\. Iar concesiilef\cute la publicarea Legii Educa]iei `nMonitorul Oficial la `nceputul anuluitrecut s-au `ntors s\ `i b`ntuie pe cei ca-re s-au l\sat p\c\li]i de „perfoman]a”,„vizibilitatea” sau „recunoa[terea inter-na]ional\” promise de reforma `nv\]\-m`ntului rom=nesc. Prof. univ. dr. Va-sile I[an concluzioneaz\ c\, la un andup\ aplicarea legii, „dac\ autonomiainstitu]ional\ nu este un principiu respec-tat, atunci nu po]i s\ pretinzi calitate”.
C\t\lin HHOPULELEAnca TTOMA
Autonomia universitar\, o libertate atent controlatt\\Dezbaterea privind implicarea statului `n politica
intern\ a universit\]ilor se poart\ `nc\ de la `nfiin-]area primelor institu]ii de `nv\]\m`nt superior `n ]ar\.Aceasta a revenit, `ns\, `n actualitate, prin deciziaGuvernului de a impune `nfiin]area unei Facult\]i deMedicin\ cu predare exclusiv `n limba maghiar\ laUniversitatea de Medicin\ [i Farmacie din Târgu Mure[.~ns\, dincolo de proteste, `n comunitatea academic\din Ia[i p\rerile s`nt acum rezervate. Da, poate obiec-tivul guvernan]ilor „s-a dorit a fi unul nobil”, dar dac\Senatul institu]iei de `nv\]\m`nt superior nu [i-a datacordul atunci „poate nu este cea mai bun\ solu]ie”.~n spatele tuturor ne`n]elegerilor, r\m`ne aceea[i dez-batere veche de 150 de ani: statul ofer\ finan]are,acrediteaz\, evalueaz\, dar c`t de mult are dreptul dea se implica `n buc\t\ria universit\]ii?
Restric]iile impuse universit\]ilor se r\sfr`ng `nt`i asupra profesorilor
autonomia institu]ional\este garantat\ prin Con-stitu]ie au existat, `ns\,mai multe m\suri prin ca-re s-a `ncercat restr`ngereaacesteia de c\tre minister
TTAABBLLEETT||66P\c\leli pe propria r\spundere
De m`ine m\ las de b\ut. De m`inescriu pentru licen]\. De m`ine m\ a-puc de sport [i-am s\ sl\besc. De m`i-ne nu mai fumez. De m`ine `mi sun p\-rin]ii cel pu]in o dat\ pe zi. De m`ine numai ies nepiept\nat [i `mi fac patul i-
mediat ce m\ trezesc.~n prima lui carte (Crome Yellow,
1921), Aldous Huxley critica socie-tatea britanic\ a anilor ’20 ca fiind u-na bazat\ pe ipocrizie. ~ns\ speran]a pecare o nutrea autorul englez folosindtimpul trecut nu-[i are rostul nici m\caracum. Ne min]im `n fiecare zi, `nce-p`nd cu cele mai m\runte lucruri [i cul-min`nd cu aspecte care ne guverneaz\`ns\[i rostul vie]ii.
Ne min]im c\ tr\im `ntr-o demo-cra]ie, c`nd de fapt e un fel de capita-lism ur`t parfumat; ne min]im c\ avempre[edinte, c`nd el singur se nume[te„juc\tor”; ne min]im c\ vrem unirea cuBasarabia, dar ne uit\m ur`t la un mol-dovean care nu vorbe[te cu acela[i ac-
cent ca noi; ne min]im c\ ne pas\ deRo[ia Montan\, dar citim ̀ n continua-re ziarele care s-au v`ndut ca ni[te tra-seiste pe un A5 de reclam\ mincinoa-s\; [i, ̀ n fine, ne min]im c\ ]inem la tra-di]ie [i la „neamul rom=nesc”, c`nd nu[tim cum s\-i copiem mai mult pe ame-ricani.
{i cea mai mare bucurie [i alinareeste faptul c\ de m`ine ne putem min]idin nou. Vor veni vremuri mai bune.Ies `n strad\ [i se schimb\ treaba. M\duc [i lucrez trei luni ̀ n Spania, pe 50de euro l\di]a de usturoi, [i m\ `ntorccu Mercedes [i bani de cas\. Mai r\ude-at`t n-are cum s\ fie.
A[ `ndr\zni chiar s\ spun c\ pemul]i `ns\[i minciuna `i ]ine `n via]\.Nu [tiu c`]i ar rezista dac\ ar [ti de di-minea]\ c\ totul pentru ei e pierdut, c\toate speran]ele pentru care s-au trezits`nt doar visuri de om trist care s-a ̀ m-b\tat.
Ioan SSTOLERU
De[i era mic la stat, era un om m`n-dru. ~[i purta propria personalitate cape-o mantie de purpur\. {tergea cu eape jos [i peste to]i cei care credea el c\ar fi putut `ndr\zni s\-l calce pe coad\.~i pl\cea poza de om r\u, sarcastic p`-n\ `n m\duva privirii. ~nainte s\ ias\ dincas\ `[i ciufulea spr`ncenele `mpreu-nate [i-[i `mp\turea cutele fe]ei una pes-te alta. Nu rata nici o ocazie s\ umileas-c\, s\ jigneasc\. Fiindc\ ̀ [i permitea: elera prototipul omului care nu gre[e[teniciodat\ [i care are o p\rere avizat\despre orice, ̀ ntruchiparea perfec]iunii.C`nd cineva `ndr\znea s\-l contrazic\,se asigura c\ acel om `l va ]ine minte.~l a[tepta la cotitura oric\rei vorbe, `isanc]iona orice respira]ie, p`n\ c`nd ad-versarul ceda. Vexat, `[i scuipa dispre-]ul de la distan]\. Maestrul nostru era[i un om al g`ndului [i al ac]iunii, o spe-cie de o rar\ statur\ [i fine]e moral\.Mereu prea sus, pentru micimea lumii.
***Fiind mic la stat, era un om comple-
xat. Propria personalitate `l ap\sa caun giulgiu de fier. ~[i t`r`ia zilele, ca unom sf`r[it [i l\sa cu]itele tuturor s\-i p\-trund\ `n suflet. Era un om bun, darvia]a `l `nv\]ase c\ nu trebuie s\ arateasta. De-ar fi fost femeie musulman\,[i-ar fi ascuns ochii dup\ un v\l, s\nu-i citeasc\ nimeni tremurul timid alpupilei. N-ar fi ie[it din cas\, nici mort– numai g`ndul la `nt`lnirea cu oame-
nii `i provoca atacuri de panic\. Deasta, nu rata nici o ocazie s\ se eschi-veze de la orice interac]iune. Ar fi vruts\ refuze politicos, ca s\ nu fac\ pe ni-meni s\ se simt\ prost. Credea c\ ori-cine [tie [i poate mai mult dec`t el, fi-indc\ lui nimic nu-i ie[ea vreodat\a[a cum [i-ar fi dorit. ~n orice conflict,ar fi cedat primul, l\s`ndu-i celuilaltdreptatea de partea lui. Resemnat, arfi `ntins m`na a respect [i [i-ar fi ̀ nclinattrupul a reveren]\. Fiindc\ maestrulnostru era doar un om al g`ndului, nu[i al ac]iunii, o specie de o rar\ statur\[i fine]e moral\. Mereu prea sus, pentrumicimea lumii.
Laura PP|ULE}
Se oglinde[te `n geamul p\tat altramvaiului cu `ncrederea reaprins\.Lumina soarelui de la 3 dup\ amia-z\ `i pare mai curat\ [i parc\ nu-imai traverseaz\ chipul at`t de t\ios cadiminea]a. ~[i spune c\ acum e maibine, c\ oamenii-s mai `n]eleg\tori,c\ [eful `i e prieten, iar via]a ei emai curat\.
I se pare c\ e fericit\ [i-n vitri-nele pe l`ng\ care trece m\g\oaia defier se vede pr\fuit\, dar frumoas\.Nu-i mai bubuie capul, probabil [i-af\cut efectul doctoria g\sit\ pe fundulgen]ii. A `nghi]it-o f\r\ ap\, ca dup\o re]et\ de cas\ [i [tie sigur c\ i-a f\-cut bine. Dou\ vorbe-n plus de lamedic ar fi scuturat-o de bani, nu dedurere. {i de[i ur\[te toate femeileacelea care [tiu cel mai bine cu cetrece orice boal\, de data asta ea aredreptate. Ea [tie cel mai bine.
Pe „el” o s\-l uite. De fapt, par-c\ l-a [i uitat de c`nd a schimbatvatmanul macazul la ultima sta]ie.L-a l\sat `n parc [i pe el [i toate cu-vintele pe care i le-a spus `nainte s\
plece, voit [i subit. {i cum ea a decisa[a, tot ea o s\ treac\ mai departe,cum trec acele ceasului unul pestealtul pe cadran.
Are [i timp. ~l ]ine `nchis `ntr-`n-sa a[a cum tot `n\untru ]ine [i tot ce-i,de fapt, adev\rat la ea. {i nu, nu-i cunimic mai bl`nd\ lumina de la 3 dec`t[fichiuirile soarelui din r\s\rit. De[io ]ine str`ns de frunte o durere sinis-tr\, a[teapt\ ca ea s\ se sting\ [i s\-idea dreptate. Nu-i mai frumoas\ cade obicei, doar c\ ochii-i s`nt at`t deobosi]i de pl`ns `nc`t se uit\-n celemai `ndep\rtate buc\]i de sticl\, cas\ nu vad\ brazdele de lacrimi [iro-indu-i, negre, pe obraji. „El” i-a spuss\ plece, [eful a sunat-o de cur`ndpentru c\ „poate are prea multeatribu]ii pentru c`t e ̀ n stare s\ fac\”.
Oamenii nu-s mai pu]in tic\lo[idec`t de obicei [i nici ea nu e mai na-iv\. Ar vrea, `ns\, m\car o dat\, caminciunile amestecate-n colb de pegeamuri [i vitrine s\ fie adev\rate.
Anca TTOMA
Cum ne cre[te nasul `n oglind\
Omul cu masca de tin\
Re]eta minciunilor albe
De c`nd eram mic m-am `nv\]ats\ mint. Cu prostii minore la `nce-put, desigur, de la borcane de dul-cea]\ pe jum\tate m`ncate de bunica,nu de mine, p`n\ la cl\tite care disp\-reau din farfurie [i despre care eunu [tiam nimic. Era pactul acela alinocen]ei: to]i [tiau c`nd min]eai, tu`ncercai s\ o ascunzi dar mai r\u f\-ceai [i toat\ lumea z`mbea.
Cu v`rsta `ns\ am dezvoltat uncult al minciunii. Primele succesele-am notat atunci c`nd am reu[it s\scap f\r\ s\ fiu prins. Satisfac]ii mici`n sine, pentru c\ n-am avut o copi-l\rie rebel\. Nu eram pu[tiul care lip-sea cu s\pt\m`nile de-acas\ [i nicinu m\-ntorceam de la [coal\ f\r\ din]i`n gur\ [i cu ochii vine]i. Dar, mai a-poi, am `nceput s\ elaborez p`nze `n-tregi de p\ianjen. Minciuni pesteminciuni, ipoteze, concluzii, supozi-]ii, toate aveau nevoie de `nc\ o n\s-cocire ca s\ fie veridice. Le puneamuna peste cealalt\ at`t de mult `nc`tam ajuns s\ nu mai [tiu nici eu c`t lasut\ e real sau dac\ mai exist\ vreungr\unte de adev\r printre ele.
Mi-am r\scolit `ntr-o zi aminti-rile [i am ajuns la concluzia c\ nu mais`nt ̀ ntregi. S-au alterat ca merele b\-tute iarna de `nghe]. E ca `n dimi-ne]ile `n care te treze[ti [i nu mai [tiidac\ ce-ai visat nu cumva s-a `nt`m-plat cu adev\rat. {i m\ amuz, pentruc\, ast\zi, m\ mint con[tient, de bun\-
voie [i nesilit de nimeni. M\ uit la oa-menii din jurul meu [i am `ncredere`n ei, fie c\ `i v\d pentru prima oar\sau `i [tiu de jum\tate de via]\. Indi-ferent de c`te ori m-am p`rlit p`n\ a-cum.
~ncet-`ncet, am `nceput s\-mitransform p`nza de minciuni ̀ ntr-unade `ncredere. Doar c\ s-a rupt deat`tea ori `nc`t am ajuns s\ o cos laloc cu non[alan]\. Aidoma doctoru-lui care a v\zut at`tea fe]e desfigura-te `nc`t accidentele i se par plictisi-toare [i fiecare suflet pierdut e doaro nou\ „mort\ciune”. Cred c\ m\ a-propii de zen. Dup\ minciun\ [i `n-credere, m-am ascuns `n nep\sare.
C\t\lin HHOPULELE
Cele trei v\mi ale sufletului
primele succese le-am notat atunci c`nd am reu[its\ scap f\r\ s\ fiu prins
era bun, dar via]a `l`nv\]ase c\ nu trebuie s\arate asta
[i-a f\cut efectul doctoria g\sit\ pe fundul gen]ii
Diminea]a, oglinda minte f\r\s\ ro[easc\. Numai eu m\ `ncingc`nd v\d cum `mi tr`nte[te `n fa]\toate co[marurile cu care m-amluptat ani de zile. De obicei m\ spe-rie cu un cap umflat [i cu c`teva gu-i]\turi, iar atunci `n]eleg c\ obra-jii at`rn\ neobi[nuit. Pe urm\, ca o[ireat\, m\ `ntoarce `mpotriva o-chilor. ~i prinde o dat\ bulbuca]i [iapoi, precum o camer\ care red\acelea[i imagini f\r\ s\ se opreas-c\, mi-i arat\ la nesf`r[it `ncorda]ide parc\ s`nt o broasc\ [i v\d cio-cul cocost`rcului `nfing`ndu-se `npicioru[ul dinapoi. Tresar c`nd daude nas [i simt cum, `n smuncealaaceea, rozaliul se love[te de etaje-ra cu cosmetice, zg`r`ind un pic dinlustrul b\tr`nului sculptor, Gepe-tto.
La amiaz\, `ns\, oglinjoara esteamabil\. Nu trebuie s\ m\ retrag ̀ ncamer\ cu capul plecat pentru c\perlele [i-au f\cut treaba, iar bron-zul pare natural. Buzele s`nt `nc\r-cate [i totu[i senzuale, iar ochii aurevenit `n matc\, dup\ ce pleoape-le au fost conturate cu creion [i ge-nele alungite cu rimel. ~n mare,nici o urm\ de dezastrul de la ora08.00 diminea]a. Poate doar dac\o pic\tur\ de ap\ `mi atinge fa]a [iatunci miracolul dispare. Se scurge,l\s`nd urme asem\n\toare unor [an-]uri mici pe care ploaia le-a f\cut`ntr-un chip proasp\t lucrat `n lut.A[a, cu fa]a lipsit\ de culoare [i cusim]urile `nnebunite, aud un `n-demn `n]elept de l`ng\. Se pare c\ o-glinda, speriat\ de ce vede, m\ pu-ne la `ncercare [i `mi roste[te s\ osparg ca s\ netezesc cicatricile l\-sate de otr\vurile care au dat lucirechipului cu cioburile ce o alc\tu-iesc. Numai atunci voi str\luci la felca broscoiul din poveste, chiar da-c\ broasca `nc\ nu s-a transformat`n regin\.
Iulia CCIUHU
Via]a e un 1 aprilieperpetuu dac\ ]inem
cont de c`te minciuni ser\sfr`ng chiar asupracelor care le spun. ~ncer-ca]i de nevoia de-avedea lumea mai colo-rat\ dec`t este, oameniise am\gesc singuri cuchipuri puternic fardate[i `mbrac\ alte perso-nalit\]i ca s\ o protejezepe cea adev\rat\.
mi-am r\scolit amintirile [i am ajuns la concluzia c\nu mai s`nt `ntregi poate are prea multe atribu]ii pen-tru c`t e `n stare s\ fac\ dac\ o pic\tur\ de ap\ `miatinge fa]a atunci miracolul dispare
Nisip `n ochi
Uneori ne-ascundem dup\chipuri de lut
Adev\rul st\ printre degete
Opi
nia
vech
e –
Nr.
426
– 2
- 8
april
ie 2
012
la amiaz\, oglinjoaraeste amabil\
C`nd se sting felinarele cea mai mare bucurie [i alinare este faptul c\ dem`ine ne putem min]i din nou
RREEPPOORRTTAAJJ 77O
pinia veche – Nr. 426 – 2 - 8 aprilie 2012
Ordinul motocicli[tilor din Fr\]ie
~[i ]in motocicletele ordonate cape un raft, `ntr-un garaj `nghesuit, mic,`n care fac atmosfer\ niscaiva pieserock. Oreste [urub\re[te c`te ceva la omotoret\ de-a sa de teren, care arat\precum un schelet. I-a dezmembrat car-casa [i o roat\ din fa]\ [i acum s-amurd\rit de vaselin\ `ncerc`nd s\ str`n-g\ nu [tiu ce [urub. ~[i trage [apca depe ochi [i `[i scarpin\ cu podul pal-mei p\rul ciufulit, e usc\]iv [i c`ndspune, cu privirea proptit\ `n jos, c\„astea `mi s`nt hainele de garaj, eunormal port geac\ din piele, exact camotocicli[tii pe care `i vezi duminicaaduna]i `n fa]a Casei de Cultur\”, maic\ nu `l crezi. Repar\ motociclete dec`nd se [tie, `nc\ de la prima sa mo-toret\ ruseasc\, pe care a avut-o prinliceu. „Am avut sentimentul c\ ni[tefluturi mi se ridic\ din stomac primaoar\ c`nd m-am urcat pe ea”, poves-te[te t`n\rul cur\]`ndu-[i `ncet vaseli-na de pe degete.
C\t\lin are 42 de ani [i iubireapentru motoarele pe dou\ ro]i a pri-mit-o ca mo[tenire. „La mine e dintat\-n fiu, a `nceput de pe timpul luiCeau[escu. }in minte c\ tata m\ du-cea pe c`mp, lua o motociclet\ de aca-s\ [i de acolo ne-o l\sa mie [i fratelui
meu”, `[i aminte[te motociclistul ]i-n`nd bra]ele str`nse la piept. C\t\linare un chip t`n\r, este simplu la vorb\[i de fiecare dat\ c`nd discut\ despremotoare, se `nsufle]e[te, dar prefer\s\ lase amintirile `ntr-una din cutiileacelea `n care adun\ oamenii suveni-ruri.
„Fi]obikerii” vvor ss\ ppar\ ccenu ss`nt
Motociclet\ are [i azi, dar o ]ineacoperit\ cu o hus\, ca s\ nu se pr\-fuiasc\, nu prea mai merge cu ea. Pri-ve[te `n gol c`nd revine `n prezent [ivede cum arat\ motociclismul. „Aiobservat c\ au ap\rut [i motocicli[tii deduminic\, din aceia care se plimb\prin Copou `ntr-o roat\, noi le spunem«fi]obikeri»; ei nu [tiu cu ce se m\-n`nc\ adev\ratul motociclism, prin astavor doar s\ demonstreze c\ s`nt altce-va”, spune Cristi mu[c`ndu-[i buza par-c\ pentru a se ab]ine din a spune maimult.
Toate amintirile g\[tii „Motorex”,r\m`n `n garajul lor. C`nd `ncep a po-vesti, se ̀ ntrec ̀ n istorisiri care mai decare [i se `ncurc\ unul pe cel\lalt `nvorbe, dar r`d cu entuziasm c`nd `[i
aduc aminte de „Dilimanu’ care i-aaruncat motocicleta `n tomberon luiMalaca” sau, cum spune C\t\lin amu-zat, de „M`nu]\ care mi-a «furat» Ox-fordul \la verde”.
Cristi este „lupul b\tr`n”, are 21 deani de c`nd merge cu motocicleta.Poart\ p\rul lungu] prins la spate [i etemperat `n gesturi. Pare un p\rintecare se `ngrije[te ca fiii s\i s\ aib\grij\ de juc\riile din cutie, s\ nu lestrice [i s\ nu fac\ schimb cu al]i co-pii. Doar c\ ei nu au ni[te simple ju-c\rii, ci din acelea pe care dac\ leturezi, gone[ti ca v`ntul [i treze[ti to]ivecinii. „S\ vezi cum era c`nd pe lapatru diminea]a porneam motocicle-ta `n scar\ de bloc, cu filtrele scoase,ce zb`rn\ial\ f\cea. Dar asta a fostatunci, acum ei nu mai au microbul\sta `n s`nge”, se consoleaz\ motoci-clistul cel mai vechi din garaj. „Da,`ntr-adev\r, nu `l mai au. C\, practic,asta e, un microb. E ca [i cum iube[ti pecineva [i nu po]i s\ `l p\r\se[ti”, `n-g`n\ Cristi c\z`nd pe g`nduri.
Cristina BBABII
Vindeca]i de microbul motociclismului
ei nu au ni[te simple juc\rii, ci din acelea pe caredac\ le turezi, gone[ti ca v`ntul pentru Liviu }ig\na[u„motorul e o fabric\ de amintiri pentru b\tr`ne]i” af\cut mai multe accidente dec`t `[i poate aminti, iar peunele i le-au povestit prietenii
~nt`lnirile lor se las\ cuurme negre pe asfalt [i
cauciucuri sf`r`ind. S`nt u-ni]i sub un jur\m`nt neros-tit, care `i str`nge la unloc [i `i arunc\ `n garajeascunse unde `[i ]in mo-tocicletele `nvelite ca peni[te bibelouri. Serile deduminic\ pe care [i lepetrec `n fa]a Casei deCultur\ a Studen]ilor s`ntdoar un semn discret cuochiul pe care `l fac ie[e-nilor. Pentru c\, altmin-teri, ei tr\iesc pe drumuri,`nc\leca]i pe dou\ ro]i.
„C\lare pe motoare” este melodiacare i-a pl\cut cel mai mult `ntotdea-una lui Drago[. Acum s-a plictisit deea, dar nu [i de via]a pe dou\ ro]i, lacare nu ar renun]a cu nici un chip. Af\cut mai multe accidente dec`t `[ipoate aminti, iar pe unele i le-au po-vestit prietenii, `n timp ce el se-amuzacopios de pe patul de spital. {i asta nupentru c\ nu con[tientizeaz\ pericolul,ci fiindc\ „vezi tu, oamenii normalis`nt plictisitori, ei nu se pot bucura dinnimic `n adev\ratul sens, pentru c\ nu[tiu s\ tr\iasc\ la intensitate maxim\.
Dup\ ce-ai v\zut moartea cuochii, altfel m\n`nci o bucat\ de p`i-ne sau fumezi o ]igar\”. Adun\rile demotoare nu le scap\ sub nici o form\,iar calendarul lui este organizat `n fun-c]ie de escapadele prin ]ar\, pe motoci-clet\.
De tatuaje s-a apucat „prea devre-me, n-aveam dec`t vreo [apte[pe ani”,iar despre pasiunea pentru acul plin
de tu[ a sim]it pe propria piele „[i lapropriu [i la figurat” cum creeaz\ de-penden]\.
„Michelangelo eelectric”A `nceput simplu, ca un mic
hobby [i a ajuns s\ `[i transformedormitorul `n atelier de tatuaj, dotat cuustensile dintre cele mai distincte [icu tu[uri „de culori pe care le produ-ceam foarte greu [i care costau foartescump. Pe m`ini are diverse puncte co-lorate `n zona `ncheieturii, „mai `n-cerc tu[urile [i nu e profesionist s\ ex-perimentezi culori pe client, a[a c\uneori a trebuit s\ testez pe mine”.Nu mai face tatuaje de aproximativun an de zile, dec`t prietenilor. Spunec\ a `nv\]at c\ arta asta devine foartepersonal\ la un moment dat, „c`nd numai vrei s\ `nsemnezi pe oricine”.Fumul de la ]igara proasp\t aprins\abia las\ s\ se vad\ ochii negri mari,
cu privirea sigur\ [i structura uneife]e suple [i buzele fredon`nd „Fallen”a unui anume Burzum, care se audepe fundal.
~n sufragerie nu a avut covor deani buni de zile, iar parchetul este me-reu uns de uleiuri sau motorin\. Chiardac\ st\ la etajul trei, iarna `[i ]inemotorul ̀ n cas\, iar uneori le aduce lael `n „atelier” [i pe cele pe care le re-par\, mai ales dac\ s`nt doar compo-nente de motociclete, „dar cel maimult am avut trei motoare-n cas\, dincare unul st\tea pe hol, l`ng\ cuier,iar celelalte dou\-n sufragerie”. Pe jos
e plin de cuie, [urubelni]e [i chei detoate dimensiunile care a[teapt\ re-para]ii sau retu[uri oric`t de mici. „Mo-torul meu l-am desf\cut de cel pu]indou\zeci de ori `n cei doi ani de c`nd`l am, e ceva ce vine natural. C`nd nuam nici o alt\ cerere sau am vreunb\ nu], `l desfac [i-i mai `nlocuiesco pies\, `i mai pun o `nt\ritur\”.M`ine, „dac\ e vreme bun\”, pleac\la o prim\ tur\ cu motorul pe prim\-vara asta. Nu [tie unde, asta va sta-bili `mpreun\ cu prietenii lui dimi-nea]\, c`nd or s\ porneasc\ la drum.
Livia RRUSU
Cu tu[ul `n m`n\, pe motor `n sufragerie nu a avut covor de ani buni de zile, iarparchetul este mereu uns de uleiuri sau motorin\
C\t\lin are 42 de ani [i iubirea pentru motoarele pedou\ ro]i a primit-o ca mo[tenire
CCCCaaaavvvvaaaallll eeeerrrr iiii iiii aaaallllbbbbiiii ,,,, c\lare pe sute de cai putere
„S`nt motociclist de la trei ani”,spune `n glum\ Liviu }ig\na[u.Atunci, `n ‘64, a f\cut prima sa po-z\ pe o motociclet\. Se afla ̀ ntr-o sta-]iune pe malul m\rii. De zece ani`ns\, s-a al\turat comunit\]ii de mo-tocicli[ti [i particip\ la `nt`lnirileacestora, iar `n prezent este pre[e-dintele asocia]iei „Fr\]ia motoare-lor”. A `nfiin]at grupul pentru ca,sprijinit de prietenii pasiona]i de c\-l\toriile pe dou\ ro]i, s\ `i ajute pecei mai pu]in noroco[i organiz`nddiferite campanii umanitare.
„~ncerc s\ sprijin comunitateac`t pot de mult. De exemplu, `nt`l-nirea «Motors» de anul trecut aveaca bilet de intrare o juc\rie. Le str`n-geam pentru tab\ra de la Ciric [i pen-tru copiii de acolo”, spune motoci-clistul. Are p\rul grizonat, z`mbe[temereu [i l-ai putea u[or confundacu Irinel Columbeanu. Seam\n\ cuacesta ca dou\ boabe `ntr-o p\staie.
Sculeni, uultimul ddrumPe l`ng\ campaniile de ajutorare,
s-a implicat cu drag [i de c`te ori aavut ocazia [i `n unele de con[tien-tizare a pericolului la care seexpun bikerii. „Cu toate c\ [tii cares`nt riscurile, acestea te fac de fapts\ iube[ti via]a. E un paradox”. ~[iaminte[te `ns\ de ceva care `i `n-tunec\ privirea, senin\ p`n\ atunci.Continu\ s\-mi povesteasc\ cuochii c\ut`nd `n cea[ca de ceai cumfaptul c\ un foarte bun prieten a mu-rit „m-a f\cut s\-mi schimb via]a,dar [i opinia despre modul `n care semerge cu motorul”. Brusc `[i ridic\privirea `n care sc`nteie amintireacamaradului de drum. „~n memo-ria lui am f\cut drumul de la Scu-leni. Atunci am facut cel mai li-ni[tit traseu [i pentru prima dat\ amv\zut pe unde merg, am v\zut pei-sajul. Mi-am dat seama de fapt cum
ar trebui s\ merg pe [osea”. Pentru Liviu }ig\na[u „moto-
rul e o fabric\ de amintiri pentrub\tr`ne]i”. ~[i aminte[te cu pl\cerec`nd `mpreun\ cu al]i 20 de bikeria ajuns `n Bra[ov unde a urcat p`n\la Sfinx. „A fost o idee nebuneasc\.Al]ii urcau acolo cu telecabina. Noiam ajuns pe motociclete”. Pe viitor
`[i dore[te s\ treac\ Bosforul `not.„Va fi `n parteneriat cu membrii uneiasocia]ii de motocicli[ti din Turcia.Vrem s\ ne ̀ nt`lnim la mijlocul str̀ m-toarei `n semn de unitate”. Z`mbe[te,apoi se apleac\ un pic peste mas\[i-mi face semn s\ m\ apropii. „S\[tii c\ la motocicli[ti e ca `n via]\”,`mi `mp\rt\[e[te aproape [optit.„Num\rul de kilometri parcur[i `]ischimb\ percep]ia. Pe cei tineri `iintereseaz\ direc]ia, drumul. Cei b\-tr`ni ajung `ns\ s\ fie interesa]i doarde destina]ie. Ca `n via]\”.
Andrei MMIHAI
~n]elepciune m\surat\`n kilometri
„Distan]a parcurs\ `]i schimb\percep]ia”
„A ajuns s\ `[i transforme dormitorul `n atelier de tatuaj”
Liviu a ajuns la Bra[ov[i a urcat s\ vad\ Sfinxulcu motocicleta
OPINIA VECHE: Face]i „fotogra-fii” sau „poze”?
R|ZVAN VOICULESCU: Eu am zismereu c\ fac fotografii. Din punctul meude vedere, diferen]a dintre acestea dou\este c\ „poza” e rezultatul unui click pecare un om `l face cu un aparat `n urmaunei emo]ii de moment, ca s\ `[i aduc\aminte de ceva – de la clasicele „nunt\”p`n\ la peisajul din Malaysia pe care l-adescoperit el –, iar „fotografia” este o pic-tur\ cu o pensul\ foarte modern\.
P`n\ la urm\, m\ consider un pictorratat [i frustrat care nu are abilitatea de a]ine o pensul\ `n m`n\ ca s\ reproduc\ cuemo]ie ceea ce vede. {i dac\ nu am pututstudia pictura, am studiat fotografia, pecare nu o consider o art\ inferioar\, dar cusiguran]\ mai limitat\.
O.V.: Dar dumneavoastr\ v\ places\ sta]i la fotografiat?
R.V.: Nu, recunosc c\ m\ simt foarteincomod, nu e `n natura mea s\ stau invers[i atunci, `mi produce un disconfort, [tiindce dificultate are cel care st\ de cealalt\parte a aparatului. Mie fotografiile mi leface o doamn\ pe care o [tiu de aproape20 de ani [i cu care m\ simt confortabil.C\ de fapt asta conteaz\, trebuie s\ existeun confort. Exact ca `n portretele mele,mai mult dureaz\ s\ m\ acomodez cu per-sonajul dec`t s\ `i fac fotografia. Pentru c\din c`nd `n c`nd `mi vine c`te o somitate [ie clar c\ se simte stingher\ `n fa]a mea,pentru c\ eu am o arm\ `n m`n\ [i o
`mpu[c tot timpul. Iar ea trebuie s\ `nghit\[i s\ spun\ „bine, bine, dar trebuie s\ ar\tcumva”, iar eu trebuie s\ o ajut printr-odiscu]ie.
De multe ori `i invit s\ vad\ prin apa-ratul meu, `n spatele meu, `n universul lor.{i atunci, eu vreau s\ `i eliberez de strespentru c\ vreau s\ v\d prin ochii lor ce seafl\ `n suflet. Nu `n pozi]ii filosofice. Uite,lui Horia Patapievici i-am f\cut nu [tiuc`te din astea pentru c\ a[a a vrut el. {i i-am zis: „Horio, hai s\ `]i fac [i altfel” [imi-a zis: „Scuze, dar a[a `mi place mie”.
O.V.: S`nte]i „fotograful scriitorilorrom=ni” mai degrab\ dec`t cel carestr\bate cu motocicleta drumuri neum-blate?
R.V.: Nu, partea cu scriitorii a fostpentru c\, `ntr-o perioad\, au venit ni[teintelectuali la mine, `ncep`nd cu Patapie-vici [i le-am f\cut fotografii. Dar a fost in-corect pus\ eticheta asta, pentru c\ nule-am f\cut multora [i nici nu mi-am doritenorm.A fost un moment, un an de zile `ncare am fost eu la d`n[ii sau ei la mine.
Eu s`nt mai degrab\ omul care se ur-c\ pe motociclet\ [i o [terge de unul sin-gur, „c\l\uza”. Dar pentru minemotocicleta este doar o bucat\ de fier, num\ intereseaz\ `n mod special. Am grij\s\ nu se strice, dar asta nu `nseamn\ c\ m\ocup ca diminea]a s\ luceasc\. Ideea de amerge hai-hui [i pl\cerea de a descoperilocuri complet necunoscute, de care habarnu aveam c\ s`nt la o arunc\tur\ de b\] de
locul unde eram cu o or\ `nainte – aces-tea s`nt de fapt marile satisfac]ii pentrumine.
R.V.: Nu, nu. Nici nu m-a interesatvreodat\ fotografia perfect\, ci doar s\ amfor]a necesar\, pe care o pierd c`teodat\,de a vedea pe c`t de des posibil imagininev\zute `n mod normal un om care nu fa-ce fotografie nu le vede.
O.V.: {i pentru asta e nevoie de r\b-dare?
R.V.: Mai degrab\ de mult\ concen-trare.Aaa, c\ dup\ aia trebuie s\ a[tep]i s\se `nt`mple ceva, ca s\ prinzi, asta e parteaa doua. Dar dac\ nu ai v\zut imagineaatunci, nu o mai vezi dup\ aceea. {i mi se`nt`mpl\ c`teodat\ s\ treac\ pe l`ng\ mine[i eu s\ stau ca un bou [i s\ nu v\d nimic.
O.V.: Ansel Adams, un „geniu al fo - tografiei de peisaj”, cum spunea]i chiardumneavoastr\, a descoperit mai `nt`ipianul, c`nd avea 12 ani. Dumnea -voastr\ ce descoperea]i la acea v`rst\?
R.V.: Atunci `mi amintesc c\ am f\ -cut o „sesiune foto” c`inelui meu s\rind.M\ amuza s\ `l surprind `n postura aceea,s\ `i studiez mi[carea c`nd sare, ca o ga -zel\ – de[i c`inele meu era un boxer, decinu sem\na sub nici o form\ – [i am fostbucuros c\ l-am surprins cum s\rea pesteun bolovan cu urechile f`lf`ind, dar dup\aia am uitat. Mai am [i acum acele fo to -grafii pentru c\ s`nt singura dovad\ c\ m-apasionat pe mine ceva atunci; pentru c\p`n\ prin ultimul an de liceu nu am maipus m`na pe aparat. Nu am mai sim]it nicio emo]ie.
O.V.: Atunci cu ce v\ omora]i tim-pul?
R.V.: Ca pe orice b\iat de 12 ani, m\pasiona, cum m\ pasioneaz\ [i acum,schiatul. De fapt, era mai mult dec`t o pa-siu ne. {tiu c\ ajunsesem, la un momentdat, pe la 14 – 15 ani s\ fiu `n lotul de ju-niori al Bucure[tiului, apoi am `nceput s\pre dau schi copiilor, ceea ce fac [i a cum.Asta era o mare parte din via]a mea, `nsensul c\ descoperisem c\ este mai multdec`t un sport, este [i o ac]iune so cial\.Pentru c\, de exemplu, la atletism, te vezicu unii [i alergi [i totul se `nt`mpl\ `ntr-unoval de 400 de metri, schimbi trei, patrucuvinte, `]i str`ngi catrafusele [i te duciacas\. La schi mi se pare mult mai com-plex, pentru c\ este o ac]iune `n pri mulr`nd pe un domeniu neuzual al omului deora[. Asta este prima mare diferen]\.
A doua este c\, odat\ ce e[ti `ntr-uncontext foarte special – muntele – au to -mat `nseamn\ c\ ai mai multe pasiuni `ncomun cu cel cu care schiezi. ~nseamn\ c\`]i place ideea de munte, de frig, de alu -necare, de a practica un sport care, im per-ativ, te socializeaz\. Pentru c\ nu pleci deunul singur, tot timpul ai o echi p\, te`nt`lne[ti cu al]i oameni.
Un foarte mare c`[tig al nostru, cei dingenera]ia trecut\, este c\ la anii \ia ne-amhr\nit cu foarte mult\ cultur\, bine`ns\m`n]at\ ca valoare. Dar atunci `]i per-mitea [i timpul, pentru c\ aveai for]a a -
ceea a t`n\rului, iar eu am avut bafta s\ am[i ni[te p\rin]i educa]i care s\ `mi predeamai departe aceast\ educa]ie [i apoi s\stau `ntr-un climat al unui om care m`n cape p`ine cultur\, at`t c`t o `n]elegeam eu.Asta consider c\ a contat `n tot ce `n -seamn\ no]iunea mea despre anumitetipuri de valori `n via]\ care s-au perpetu -at.
O.V.: Dar a]i sim]it bucuria cu v`n -tu lui „familie”, cu toate presiunile po li -tice de atunci?
R.V.: Da, chiar dac\ tata a fost b\gat`n pu[c\rie pe criterii politice. A fost unpluton cunoscut de studen]i care au mani -festat o s\pt\m`n\ `n ’47 la abdicarea Re -gelui. {i erau proregali[ti care au ie[it `nstrad\ [i au strigat: „Nu se poate!”, iar ta -ta a fost unul dintre ei. L-au prins [i l-aub\gat la bul\u. Nu l-au ]inut cu anii, aufost c`teva luni, dar l-au c\s\pit bine `n b\ -taie [i p`n\ la urm\ cu traumele astea r\ m`isub o form\ sau alta. Bine, nu se poa tecompara cu marii no[tri martiri pre cumCoposu (n.r.: Corneliu Coposu, de ]inutpolitic sub regimul comunist), care s`ntni[te „Tutankamoni” pentru mine. Pen truc\ mi se pare fabulos ca dup\ 20 de ani depu[c\rie grav\ s\ ie[i [i s\ spui c\ i-ai ier-tat.
Consider c\, provenind dintr-o familiecare, `nc\ de la genera]ia str\buniculuimeu, are oameni cu studii superioare, ori -ce am face, s`nt lucruri care se transmitmai departe [i care consider c\ au foartemare `nsemn\tate `n educa]ia gene ra]iilorurm\toare.
O.V.: S-a rev\rsat [i asupra dumnea -voastr\ povara pe care a dus-o tat\l?
R.V.: Cu siguran]\. Ceea ce am sim]iteu c`nd am `nceput s\ am no]iunea exis-ten]ei mele, a fost c\ nu trebuie s\ `mi facplanuri `n Rom=nia, ci s\ plec. Nimeni nuputea s\ anvizajeze `n anii ’70, c\ peste 20de ani avea s\ cad\ comunismul. Noi cre-deam c\ mai vin m\car dou\ genera]ii laconducere, fiul lui Ceau[escu, apoi ne po-tul lui, [i a[a mai departe. C\ p`n\ la urm\,aveam exemplul chinezesc, unde `[i totpredau [tafeta. Dar la ei func ]io nea z\, pen-tru c\ s`nt chiar buni muncitori. S`nt buniexecutan]i, trebuie s\ le dai trea b\ pentruc\ e ̀ n spiritul lor. Aici nu e, noi ne g`ndim„cum facem s\ aranj\m pu]in, s\ fie maisimplu pentru mine, mai complicat pen-tru \la, dar eu s\ fiu au to rul, pentru c\ ammuncit extrem de mult”. E trist, pentru c\s`ntem lene[i. S`ntem un popor lene[.
O.V.: De asta a]i [i plecat atunci, la`nceputul anilor ’80?
R.V.: Am plecat pe considerente po -litice. Am fost crescut `n ideea s\ o [tergdin Rom=nia, s\ m\ exprim liber [i s\ `mialeg singur via]a, iar `n anii ’70 – 80, ce s\`]i alegi? Terminai o facultate [i `]i spu -neau: „~n satul cutare mergi [i predai fran -ceza” [i acolo erau doi copii care nu [tiaubine nici m\car rom=na, dar\mite alt\limb\. Asta era una dintre milioanele deutopii ale sistemului comunist, care nu]inea cont de ce era necesar, a[a era direc-tiva. Atunci normal c\ nimeni nu voia s\munceasc\.
O.V.: Cum de nu v-a]i ag\]at de
zg`rie-norii din New York ca s\ r\ m` -ne]i acolo?
R.V.: America nu m-a atras nicioda -t\ ca ]ar\ de locuit, chiar deloc. ~n pri mulr`nd pentru c\ ei s`nt crescu]i foarte diferit.Dac\ ne uit\m pu]in la istoria american\,doar cu un spirit ca al lor pu teai s\ faci `n250 de ani ce au f\cut ei. Exist\ na]ii cares`nt de mii de ani [i au r\mas `n urm\ eco-nomic [i \[tia `n 250 de ani conduc lumea[i nu pentru c\ au c`[ ti gat la jackpot bani,ci pentru c\ au mun cit [i au muncit pe unsistem foarte drastic. Oa menii \ia a[a s`ntf\cu]i, s\ des co pe re, s\ cucereasc\, s\ con-struiasc\, s\ con solideze. {i atunci normalc\ pun osul la b\taie [i vor s\ arate c\ s`ntcei mai buni. {i din cauza faptului c\ s`nta[a cons tru i]i, eu recunosc c\ s`nt pu]incam drastici pentru mine. Adic\, nu c\ ̀ miplace s\ fiu mai molcom, dar parc\ ei s`ntcu un pas ̀ naintea puterii mele de a spuneceva ca european.
Ca s\ spui ceva, trebuie s\ o faci [e f-ului t\u [i \luia dac\ `i place de tine, te as-cult\, dac\ nu te place, te trimite acas\.Pentru c\ el are `n r\spundere business-ul unui investitor [i el consider\ c\ asta elinia. La europeni e[ti mai ascultat, voceata, at`t la nivel social, c`t [i la nivel profe -sional, se face mai auzit\, sentimentul es tec\ ai c`]iva milimetri `n plus de drepturi.
O.V.: Asta `n primul r`nd. Dar `n aldoilea?
R.V.: P\i, te m\n`nc\ lucrul \sta, caeuropean. Cei care se duc pentru c\ visulvie]ii lor este o cas\ cu dou\ etaje [i vreodou\ ma[ini mi[to ̀ n fa]\, au parte de con- fortul banal, iar cu acesta mintea uma n\ seobi[nuie[te cel mai repede. Dar oa meniicare `[i pun capul la contribu]ie, care aupreten]ii de la ei, `ncearc\ s\ g\ seasc\ altec\i ale rafinamentului care s\ stimulezemintea [i s\ fac\ pl\cere. Nu [tiu, simplulb\ut al unui vin excep]ional care poatecosta [i 300 de dolari sticla ̀ mi dau seamac\ este precum citirea unei poezii min-unate de-a lui Edgan Allan Poe. ~ns\ [ipe asta, ca s\ o `n]elegi, trebuie s\ aipu]in\ cultur\. Degeaba `l cite[ti, c\ nu`n]elegi nimic din el, nici m\ car peArghezi, s\ zicem, c\ e mai dige rabil. Eibine, `n zona asta, trebuie s\ ajungi lanivelul la care s\ `]i fac\ pl\cere s\ spui:„Asta este o poezie cu adev\rat valoroas\[i a produs o vibra]ie `n\untru”.
Acolo e o societate construit\ foartemult pe principiul „Just do it”. Ei, uite deasta nu m-a atras America, de[i recunosc
c\ oric`nd mi-a[ petrece `nc\ [ase luniacolo, chiar s\ muncesc [i s\ v\d foartemulte locuri, pentru c\ America este foar -te darnic\. Dar nu am cum s\ fac asta,dec`t dac\ am descoperit ]i]ei `n spatelecur]ii.
Pentru mine, cel mai important r\m`ne drumul
O.V.: Cum arat\ un instantaneu alRom=niei din perioada `n care v-a]i`ntors definitiv?
R.V.: Nu mai diferit dec`t `n prezent.Sigur c\ acum Rom=nia e pu]in mai or do- nat\, dar atunci era o form\ foarte sa ti ri c\a unui Turn din Babilon, pe care nu a[putea-o reproduce fotografic. Sem\na cureprezent\rile lui Escher (n.r.: graficianolandez ale c\rui lucr\ri au ca punc te deplecare iluziile optice) ale Turnului `ncare s`nt foarte frumos jucate `n multetrep te, planuri, subplanuri, cu diver[ti omu -le]i; compozi]ional este magnific\, dar `nacela[i timp te ame]e[te, `]i fur\ ochii.
P`n\ la urm\, era normal ca rom=nii,dup\ 50 de ani `n care li s-a spus ce s\fac\, s\ fie confuzi, d`ndu-[i seama c\ tre-buie s\ fac\ ei totul. {i de aici toat\ mi[ -carea asta brownian\ (n.r.: mi[carespontan\, haotic\ a unor molecule delichid sau gaz), care nu avea nici un fel de`n ce put, nici un fel de sf`r[it. A[a amv\zut-o eu plastic.
O.V.: Spunea]i c\ `n Dobrogea a]iv\zut drumuri care nu duc nic\ieri, darpe care oamenii locului le str\bat zilnic.Ale dumneavoastr\ unde duc?
R.V.: Sper c\ nic\ieri. Este un r\s punsc`t se poate de sincer. Pentru c\ nu ̀ mi do -resc s\ am ]eluri. Eu am un drum pe ca re`ncerc s\ `l dovedesc la fiecare lu crare de-a mea. Pentru mine, drumul r\ m`ne celmai important. Unde duce, nu m\ intere-seaz\, dar nu `nseamn\ c\ nu `l am. Vreaus\ am sentimentul c\ `n fiecare zi am mai`naintat, am mai `n]eles ceva din extremde pu]inul pe care a[ putea s\ `l `n]eleg.
Dac\ mi-a[ da `ntr-o zi seama c\ defapt am un ]el, momentul acela ar fi omare pierdere pentru mine, deoarece nudoar c\ nu `mi doresc s\ `l [tiu, dar s`ntconvins c\ ar fi o mare dezam\gire. Astapentru c\ toate marile expectan]e s`nt f\r\un ]el. Eu nu cred c\ s`ntem construi]i cas\ avem scopuri `n via]\. Pentru c\ fami -lia, copilul, nu s`nt ]eluri, ci drumuri. Eumai departe nu v\d.
Este, conform legii geometriei, un -ghiul de fug\. Unghiul infinitului pe carecu c`t `naintezi, cu at`t vezi cum ]i se des -hide [o seaua. Nu `nt`mpl\tor se spune, tot`n geo metrie, c\ acele dou\ paralele, se `n -t`l nesc la infinit. Finalul meu este in fi -
nitul? Care este acela? Complet neimpor-tant.
Sigur c\ a[ putea s\ am un scop, acelade a-i vedea pe p\rin]ii mei s\n\to[i c`tmai mult sau s\ am c`]iva oameni `n jur pecare s\ `i v\d `mplini]i. Nu vreau s\ v\ddurere, m\ afecteaz\ durerea, cu toa te c\eu cred c\ prin durere `n]elegem lu crurile,nu prin cele de fericire. Dar nu dorescnim\nui care se respect\ s\ zic\: „Acela e]elul meu”, pentru c\ nu cred c\ [tie careeste de fapt.
O.V.: Dac\ Dobrogea este „~n ce pu -tul lumii”, care este sf`r[itul ei?
R.V: Tot Dobrogea. {i albumul fotodin cealalt\ perspectiv\ ar ar\ta exact lafel. Nu a[ schimba nimic pentru c\ pentrumine ele s`nt sinonime. Este o no]iunefoarte vag\ asta de „schimbare”; c`nd seschimb\? ~n timp? Care timp? El are o va -loare diferit\ pentru fiecare. {i atunci,consider c\ proiec]ia mea de `nceput esteproiec]ia mea de sf`r[it.
Eu nu am vrut s\ tratez evolutiv acestaspect, din simplul motiv c\ nu este un su -biect potrivit [i nu mai vreau s\ fac un altalbum despre Dobrogea. Mi s-a mai pro-pus, primul a fost destul de bine primit [iam avut o ofert\ de la cineva care mi-a zis:„~]i finan]ez eu `nc\ un album”, dar i-amspus c\ eu nu mai fac asta niciodat\. S-aterminat, \sta trebuie s\ r\m`n\ a[a pentrumine. {i cred c\ a[a cum l-am perceputatunci, a cunoscut maximum de valoare.A doua oar\ ar fi ca [i cum ai privi unfilm. Dac\ ai v\zut unul la o anumit\ v` r -st\ [i ai `n]eles ni[te substraturi, s\ nu tea[tep]i ca peste zece ani s\ ai aceea[i emo -]ie. Nu doar c\ tu nu mai e[ti deloc acela[i,dar vei avea [i un complet alt punct devedere, a[adar ri[ti s\ fii de za m\ git, s\ `]iperturbe memoria minunat\ de atunci.
Poate c\ la capitolul imagini statice –fotografie – este mai simplu deoarece v\dc\ am evoluat `ntr-un anumit fel [i emo]iapar c\ se maturizeaz\.
Satul românesc moare ur`tO.V.: Crede]i c\ a[a [i-a imaginat
Duiuliu Zamfirescu „Via]a la ]ar\”,exact ca `n fotografiile acestea?
R.V.: P`n\ la urm\, „via]a la ]ar\” esteun organism viu care este ̀ n perpetu\ mi[ -care, schimbare. Dintre cele zece albumeale mele, cinci s`nt despre asta, pen tru c\vreau s\ fac parte din acei c`]i va care dinpropria lor interpretare imortalizeaz\ pen- tru genera]iile viitoare ceea ce ele nu or s\mai vad\.
Exact ca `n anii ’50, `n statele vestice,c`nd modernizarea a venit ca un fel det\v\lug [i diferen]a dintre state [i ora[e erac\ aveau mai pu]ine case [i via]\ cultural\.Dar altfel, ei, ca grad de ci vi li za ]ie, erau
asem\n\tori. Fa]\ de Fran]a, unde ]\ ranulst\tea la el [i Parisul sau Lyonul erau`ntr-o complet alt\ lume, decalajul erafoarte mare. {i la noi, acest a[a-zis pro gresface acela[i lucru. Nefericirea la noi estec\ s`nt legi care ne permit s\ nu mai con-serv\m nimic [i efectiv toat\ lu mea poateconstrui cum are chef. {i atunci satulrom=nesc moare ur`t fa]\ de satele ]\rilorvestice unde oamenii au fost mai de[tep]i[i au zis: „Da, construi]i, dar fa ce ]i-otradi]ional. Pe din\untru face]i ce vre]ivoi, dar pe afar\, nu”. Vine un turist [ivrea s\ vad\ ce `nseamn\ istoria unuipopor p`n\ la urm\.
La noi, t`n\rul care a plecat de la ]ar\[i s-a dus `n Italia s\ munceasc\, a trimisbani `n Rom=nia [i i-a trimis lui taic\-suo fotografie cu o cas\ care i-a pl\cut luide acolo [i taic\-su, cum a interpretat elpoza, a zis: „Constructorule, cam a[a s\-mifaci”. {i \sta a mai schimbat el ni[te feres -tre, ca s\ fie mai mari [i ies ni[te erori cares`nt plantate ca ni[te plombe `n sate. Deasta spun c\ moare tot ce era mai frumos,natural, simplu, acel bun-sim] de ar hi -tectur\, de construc]ie, care era f\cut\ f\r\[coli, cu un sim] al ]\ranului, al es te ticului,foarte frumos, de altfel. Spre exem plu, bo-jdeucile astea, culmea, aveau ni[te pro-por]ii care veneau dintr-o ma te ma tic\interioar\ a omului.
O.V.: Dar ]\ranul a r\mas acela[i?R.V.: Nu, nu, Doamne fere[te. S\ ter-
min\m cu Miori]a, pentru c\ nu mai estesub nici o form\ valabil\. Acum ]\ranulnostru este foarte chitit, foarte [mecher.Nu neap\rat `n sensul ur`t, dar are o doz\acolo. C\ ici-colo am g\sit ni[te sufleteangelice, asta e altceva.
O.V.: Deci nu a]i mai `nt`lnit oa- meni ca „nea’ Puiu”, de o sinceritatenedisimulat\.
R.V.:Mai s`nt ca el, dar s-au dimi nu -at. Iar pe nea’ Puiu l-am cunoscut acumvreo 15 ani, avea urechile mai blegi ca alemele [i era ca la 15 ani, de[i avea vreo 60– 70. ~l `ntreba lumea c`]i ani are [i elr\spundea: „Opt, opt [i-un pic”, „Hai, m\i,Puiule, nu te ui]i la tine?”, „A[a mi-a zismama, c\ am opt ani”. {i era `mbr\cat de
iarn\, cu un fular enorm [i erau 35 degrade afar\. {i dac\ `i ofereai o bere, nurefuza. M-am `ndr\gostit de el pentru c\avea un tip de inocen]\ a unui om pe care`l vezi la marginea unui sat, nefiind ur`t`mbr\cat, ci foarte simplu, r\pciugos, a[a,dar destul de curat [i avea o privire naiv\`ntr-o lume care se mi[ca foarte rapid `njurul lui.
Din bucurie nu `n]eleg nimic,ci din durere
O.V.: Seam\n\ cotiturile uli]elor cuformele imperfecte ale unei femei?
R.V.: Nu chiar, virajele acelea la carete referi nu s`nt de fapt dec`t ni[te curbeale liniei, pe care cred c\ le avem `n sub-con[tientul nostru matematic, care cre ea -z\ un fel de armonie, de echilibru, atuncic`nd urm\re[ti cu privirea o mi[care. Exactca `n filmul „American Beauty”, `n scena`n care t`n\rul care se uit\ cum, `ntr-uncol] de cas\, v`ntul `ntoarce o pung\. |staeste nudul pentru mine. Punga aceea areun joc, un vals fabulos, o linie pe care odeseneaz\ [i care, printr-un joc natural almi[c\rii, are ceva din structura armonieinoastre. Ele, mai departe, duc spre ex pre -sivitate. De asta am spus c\ nu m\ in te -reseaz\ s\ lucrez vreodat\ cu modelele.Pentru mine ele s`nt deja „`mboln\vite” deno]iunea „orice, `n afar\ de natu ra le ]e”.Ori eu exact asta vreau. Adic\, am lucratcu ni[te femei (unele dintre ele nu aveaufeminitate) la care am v\zut ceva acolo,un [old anume, o curb\ a s` nu lui, care eraufoarte speciale. Foarte pu]ine nuduri lamine au chipuri, pentru c\ fa]a te in-fluen]eaz\.
Nudul poate s\ fie la fel de bine [i unportret, important este ce `]i transmite,pentru c\ eu vreau s\ te fac\ s\ te g`n de[ti.Vreau ca un nud s\ fie o judecat\ a uneiarmonii sau a unei non-armonii vo ite demine.
O.V.: „Pictorialele mele s`nt foartespectaculoase tocmai pentru c\ s`ntfoar te banale”, spunea]i `ntr-un inter-viu. Atunci unde st\ ascuns\ amprentadumneavoastr\?
R.V.: Trebuie s\ te g`nde[ti la o in ver- sare `ntre expectan]\ [i ceea ce vezi. ~ntot-deauna cele mai fabuloase lucruri `n via]\s`nt cele simple. ~ns\[i fericirea noas tr\ seraporteaz\ la lucruri simple. A[a e [i cu fo-tografia, cel pu]in pentru mi ne. Nu cautspectacolul din ea, caut o poveste, darcare trebuie s\ fie simpl\.
De ce s\ nu recunoa[tem c\, `ntr-ovia ]\ a[a-zis modern\, avem miliarde delucruri complet inutile `n apartamentelenoastre de care de multe ori am [i uitat.Asta ne duce c\tre nic\ieri. Nu putem s\tr\im. De aceea invit mereu oamenii s\ se`ntoarc\ la simplu. Le spun: „Duce]i-v\ la]ar\, `mprieteni]i-v\ cu un ]\ran, bate]i-i lau[\ [i poate pleca]i de acolo pu]in maiboga]i, c\ a]i avut o discu]ie simpl\ des prep\m`nt [i fructele lui cu un om care v-a elib-erat de o energie de care nu avea]i ne vo -ie”.
O.V.: ~n albumele personale se re -g\ se[te mai degrab\ pierzania, golul.G\si]i mai mult farmec `n acestea dec`t`n fream\tul citadin?
R.V.: P\i da, acolo `n]eleg ceva. Dinbucurie nu `n]eleg nimic, ci din durere.Cred c\ mai degrab\ bucuria este dat\ s\fie extrem de trec\toare, Slav\ Domnului,c\ a[a `i d\m valoare, fa]\ de durere, cucare muncim, pentru c\ nu este conforta-bil\. Iar asta ne face s\ judec\m, s\ anali -z\m lucrurile, s\ `ncerc\m s\ ̀ n]elegem ceeste cu noi. Atunci devenim un pic maide[tep]ind s`ntem bucuro[i, nu ne g`n dimla nimic, ci doar la prostii.
O.V.: Spunea]i c\ s`nte]i precum„C\ l\uza” lui Tarkovski. Adic\ cel ca reg\se[te drumul pentru ceilal]i sau celcare mereu se caut\ pe sine?
R.V.: C`te pu]in din fiecare. Da, `miplace s\ iau oameni [i s\-i ghidez, s\ lesugerez s\ vad\ ni[te lucruri. Este decizialor dac\ vor s\ o fac\ p`n\ la urm\. Darspun asta ̀ n primul r`nd pentru c\ m\ caut`ntotdeauna [i Slav\ lui Dumnezeu, nu m\g\sesc, cea ce m\ face foarte fericit. Asta`mi d\ energie s\ m\ caut [i m`ine.
Cristina BABII
Opinia veche — Nr. 42
6 — 2 - 8
aprilie 20
12
88 MMIICCRROOFFOONNUUL DE SERVICIU
~ntr-un timp, R\zvan Voiculescu era „fotograful scriitori -lor”, mari autori `[i treceau chipul sub ochiul aparatuluis\u. ~ntr-o zi `ns\, [i-a pus [aua pe motociclet\, s-a `nar-mat cu o camer\ de fotografiat [i a plecat s\ caute dru-muri pe care s\ `[i lase primul urmele. F\r\ vreun ]el sau]int\, pentru c\ niciodat\ nu i-a pl\cut s\ [tie dinainte ce `la[tepat\ sau ce urm\re[te.A c\utat s\ lase mo[tenire celor care vin imagini cub\tr`nii de acum, cu satul `n paragin\, gol, c\ci doar cuastfel de imagini se poate `mp\ca. Doar `n durere g\se[teemo]ie [i fream\t. Restul e bucurie — care ne face s\ nu neg`ndim la nimic.
� interviu cu fotograful R\zvan Voiculescu
P`n\ la urm\, m\ consider un pic torratat [i frustrat care nu are abilitatea dea ]ine o pensul\ `n m`n\ ca s\ re pro-duc\ cu emo]ie ceea ce vede.
„
Dac\ mi-a[ da `ntr-o zi seama c\ de fapt am un ]el, momentulacela ar fi o mare pierdere pentru mine
OPINIA VECHE: Face]i „fotogra -fii” sau „poze”?
R|ZVAN VOICULESCU: Eu am zisme reu c\ fac fotografii. Din punctul meude vedere, diferen]a dintre acestea dou\este c\ „poza” e rezultatul unui click pecare un om `l face cu un aparat `n urmaunei emo]ii de moment, ca s\ `[i aduc\aminte de ceva – de la clasicele „nunt\”p`n\ la peisajul din Malaysia pe care l-ades co perit el –, iar „fotografia” este o pic-tur\ cu o pensul\ foarte modern\.
P`n\ la urm\, m\ consider un pictorratat [i frustrat care nu are abilitatea de a]ine o pensul\ `n m`n\ ca s\ reproduc\ cuemo]ie ceea ce vede. {i dac\ nu am pututstudia pictura, am studiat fotografia, peca re nu o consider o art\ inferioar\, dar cusiguran]\ mai limitat\.
O.V.: Dar dumneavoastr\ v\ places\ sta]i la fotografiat?
R.V.: Nu, recunosc c\ m\ simt foarteincomod, nu e ̀ n natura mea s\ stau in vers[i atunci, ̀ mi produce un disconfort, [tiindce dificultate are cel care st\ de cealalt\parte a aparatului. Mie fotografii le mi leface o doamn\ pe care o [tiu de aproape20 de ani [i cu care m\ simt confortabil.C\ de fapt asta conteaz\, trebuie s\ existeun confort. Exact ca `n por tre te le mele,mai mult dureaz\ s\ m\ acomodez cu per-sonajul dec`t s\ ̀ i fac fotografia. Pentru c\din c`nd ̀ n c`nd ̀ mi vine c`te o somitate [ie clar c\ se simte stingher\ `n fa]a mea,pentru c\ eu am o arm\ `n m`n\ [i o
`mpu[c tot timpul. Iar ea trebuie s\ `n ghit\[i s\ spun\ „bine, bine, dar trebuie s\ ar\tcumva”, iar eu trebuie s\ o ajut printr-odiscu]ie.
De multe ori `i invit s\ vad\ prin apa -ratul meu, ̀ n spatele meu, `n universul lor.{i atunci, eu vreau s\ `i eliberez de strespentru c\ vreau s\ v\d prin ochii lor ce seafl\ `n suflet. Nu `n pozi]ii fi lo so fice. Uite,lui Horia Patapievici i-am f\ cut nu [tiuc`te din astea pentru c\ a[a a vrut el. {i i-am zis: „Horio, hai s\ `]i fac [i altfel” [imi-a zis: „Scuze, dar a[a `mi place mie”.
O.V.: S`nte]i „fotograful scriitori lorrom=ni” mai degrab\ dec`t cel carestr\bate cu motocicleta drumuri ne um - blate?
R.V.: Nu, partea cu scriitorii a fostpentru c\, `ntr-o perioad\, au venit ni[teintelectuali la mine, `ncep`nd cu Pa ta pie - vici [i le-am f\cut fotografii. Dar a fost in-corect pus\ eticheta asta, pentru c\ nule-am f\cut multora [i nici nu mi-am doritenorm.A fost un moment, un an de zile `ncare am fost eu la d`n[ii sau ei la mine.
Eu s`nt mai degrab\ omul care se ur -c\ pe motociclet\ [i o [terge de unul sin-gur, „c\l\uza”. Dar pentru minemotocicleta este doar o bucat\ de fier, num\ in te reseaz\ `n mod special. Am grij\s\ nu se strice, dar asta nu ̀ nseamn\ c\ m\o cup ca diminea]a s\ luceasc\. Ideea de amerge hai-hui [i pl\cerea de a descoperilocuri complet necunoscute, de care ha barnu aveam c\ s`nt la o arunc\tur\ de b\] de
locul unde eram cu o or\ `nainte – aces-tea s`nt de fapt marile satisfac]ii pentrumine.
R.V.: Nu, nu. Nici nu m-a interesatvreodat\ fotografia perfect\, ci doar s\ amfor]a necesar\, pe care o pierd c`teodat\,de a vedea pe c`t de des posibil imagininev\zute `n mod normal un om care nu fa -ce fotografie nu le vede.
O.V.: {i pentru asta e nevoie de r\b -dare?
R.V.: Mai degrab\ de mult\ concen-trare. Aaa, c\ dup\ aia trebuie s\ a[tep]i s\se `nt`mple ceva, ca s\ prinzi, asta e parteaa doua. Dar dac\ nu ai v\zut imagi neaatunci, nu o mai vezi dup\ aceea. {i mi se`nt`mpl\ c`teodat\ s\ treac\ pe l`ng\ mine[i eu s\ stau ca un bou [i s\ nu v\d nimic.
Marii no[tri martiri, precumCoposu, erau ni[te „Tutanka-moni” pentru mine
O.V.: Ansel Adams, un „geniu al fo - tografiei de peisaj”, cum spunea]i chiardumneavoastr\, a descoperit mai `nt`ipianul, c`nd avea 12 ani. Dumnea -voastr\ ce descoperea]i la acea v`rst\?
R.V.: Atunci `mi amintesc c\ am f\ -cut o „sesiune foto” c`inelui meu s\rind.M\ amuza s\ `l surprind `n postura aceea,s\ `i studiez mi[carea c`nd sare, ca o ga -zel\ – de[i c`inele meu era un boxer, decinu sem\na sub nici o form\ – [i am fostbucuros c\ l-am surprins cum s\rea pesteun bolovan cu urechile f`lf`ind, dar dup\aia am uitat. Mai am [i acum acele fo to -grafii pentru c\ s`nt singura dovad\ c\ m-apasionat pe mine ceva atunci; pentru c\p`n\ prin ultimul an de liceu nu am maipus m`na pe aparat. Nu am mai sim]it nicio emo]ie.
O.V.: Atunci cu ce v\ omora]i tim-pul?
R.V.: Ca pe orice b\iat de 12 ani, m\pasiona, cum m\ pasioneaz\ [i acum,schiatul. De fapt, era mai mult dec`t o pa-siu ne. {tiu c\ ajunsesem, la un momentdat, pe la 14 – 15 ani s\ fiu `n lotul de ju-niori al Bucure[tiului, apoi am `nceput s\pre dau schi copiilor, ceea ce fac [i a cum.Asta era o mare parte din via]a mea, `nsensul c\ descoperisem c\ este mai multdec`t un sport, este [i o ac]iune so cial\.Pentru c\, de exemplu, la atletism, te vezicu unii [i alergi [i totul se `nt`mpl\ `ntr-unoval de 400 de metri, schimbi trei, patrucuvinte, `]i str`ngi catrafusele [i te duciacas\. La schi mi se pare mult mai com-plex, pentru c\ este o ac]iune `n pri mulr`nd pe un domeniu neuzual al omului deora[. Asta este prima mare diferen]\.
A doua este c\, odat\ ce e[ti `ntr-uncontext foarte special – muntele – au to -mat `nseamn\ c\ ai mai multe pasiuni `ncomun cu cel cu care schiezi. ~nseamn\ c\`]i place ideea de munte, de frig, de alu -necare, de a practica un sport care, im per-ativ, te socializeaz\. Pentru c\ nu pleci deunul singur, tot timpul ai o echi p\, te`nt`lne[ti cu al]i oameni.
Un foarte mare c`[tig al nostru, cei dingenera]ia trecut\, este c\ la anii \ia ne-amhr\nit cu foarte mult\ cultur\, bine`ns\m`n]at\ ca valoare. Dar atunci `]i per-mitea [i timpul, pentru c\ aveai for]a a -
ceea a t`n\rului, iar eu am avut bafta s\ am[i ni[te p\rin]i educa]i care s\ `mi predeamai departe aceast\ educa]ie [i apoi s\stau `ntr-un climat al unui om care m`n cape p`ine cultur\, at`t c`t o `n]elegeam eu.Asta consider c\ a contat `n tot ce `n -seamn\ no]iunea mea despre anumitetipuri de valori `n via]\ care s-au perpetu -at.
O.V.: Dar a]i sim]it bucuria cu v`n -tu lui „familie”, cu toate presiunile po li -tice de atunci?
R.V.: Da, chiar dac\ tata a fost b\gat`n pu[c\rie pe criterii politice. A fost unpluton cunoscut de studen]i care au mani -festat o s\pt\m`n\ `n ’47 la abdicarea Re -gelui. {i erau proregali[ti care au ie[it `nstrad\ [i au strigat: „Nu se poate!”, iar ta -ta a fost unul dintre ei. L-au prins [i l-aub\gat la bul\u. Nu l-au ]inut cu anii, aufost c`teva luni, dar l-au c\s\pit bine `n b\ -taie [i p`n\ la urm\ cu traumele astea r\ m`isub o form\ sau alta. Bine, nu se poa tecompara cu marii no[tri martiri pre cumCoposu (n.r.: Corneliu Coposu, de ]inutpolitic sub regimul comunist), care s`ntni[te „Tutankamoni” pentru mine. Pen truc\ mi se pare fabulos ca dup\ 20 de ani depu[c\rie grav\ s\ ie[i [i s\ spui c\ i-ai ier-tat.
Consider c\, provenind dintr-o familiecare, `nc\ de la genera]ia str\buniculuimeu, are oameni cu studii superioare, ori -ce am face, s`nt lucruri care se transmitmai departe [i care consider c\ au foartemare `nsemn\tate `n educa]ia gene ra]iilorurm\toare.
Am fost crescut `n ideea s\ o[terg din România
O.V.: S-a rev\rsat [i asupra dumnea -voastr\ povara pe care a dus-o tat\l?
R.V.: Cu siguran]\. Ceea ce am sim]iteu c`nd am `nceput s\ am no]iunea exis-ten]ei mele, a fost c\ nu trebuie s\ `mi facplanuri `n Rom=nia, ci s\ plec. Nimeni nuputea s\ anvizajeze `n anii ’70, c\ peste 20de ani avea s\ cad\ comunismul. Noi cre-deam c\ mai vin m\car dou\ genera]ii laconducere, fiul lui Ceau[escu, apoi ne po-tul lui, [i a[a mai departe. C\ p`n\ la urm\,aveam exemplul chinezesc, unde `[i totpredau [tafeta. Dar la ei func ]io nea z\, pen-tru c\ s`nt chiar buni muncitori. S`nt buniexecutan]i, trebuie s\ le dai trea b\ pentruc\ e `n spiritul lor. Aici nu e, noi ne g`ndim„cum facem s\ aranj\m pu]in, s\ fie maisimplu pentru mine, mai complicat pen-tru \la, dar eu s\ fiu au to rul, pentru c\ ammuncit extrem de mult”. E trist, pentru c\s`ntem lene[i. S`ntem un popor lene[.
O.V.: De asta a]i [i plecat atunci, la`nceputul anilor ’80?
R.V.: Am plecat pe considerente po -litice. Am fost crescut `n ideea s\ o [tergdin Rom=nia, s\ m\ exprim liber [i s\ `mialeg singur via]a, iar ̀ n anii ’70 – 80, ce s\`]i alegi? Terminai o facultate [i `]i spu -neau: „~n satul cutare mergi [i predai fran -ceza” [i acolo erau doi copii care nu [tiaubine nici m\car rom=na, dar\mite alt\limb\. Asta era una dintre milioanele deutopii ale sistemului comunist, care nu]inea cont de ce era necesar, a[a era direc-tiva. Atunci normal c\ nimeni nu voia s\munceasc\.
O.V.: Cum de nu v-a]i ag\]at de
zg`rie-norii din New York ca s\ r\ m` -ne]i acolo?
R.V.: America nu m-a atras nicioda -t\ ca ]ar\ de locuit, chiar deloc. ~n pri mulr`nd pentru c\ ei s`nt crescu]i foarte diferit.Dac\ ne uit\m pu]in la istoria american\,doar cu un spirit ca al lor pu teai s\ faci `n250 de ani ce au f\cut ei. Exist\ na]ii cares`nt de mii de ani [i au r\mas `n urm\ eco-nomic [i \[tia `n 250 de ani conduc lumea[i nu pentru c\ au c`[ ti gat la jackpot bani,ci pentru c\ au mun cit [i au muncit pe unsistem foarte drastic. Oa menii \ia a[a s`ntf\cu]i, s\ des co pe re, s\ cucereasc\, s\ con-struiasc\, s\ con solideze. {i atunci normalc\ pun osul la b\taie [i vor s\ arate c\ s`ntcei mai buni. {i din cauza faptului c\ s`nta[a cons tru i]i, eu recunosc c\ s`nt pu]incam drastici pentru mine. Adic\, nu c\ `miplace s\ fiu mai molcom, dar parc\ ei s`ntcu un pas ̀ naintea puterii mele de a spuneceva ca european.
Ca s\ spui ceva, trebuie s\ o faci [e f-ului t\u [i \luia dac\ ̀ i place de tine, te as-cult\, dac\ nu te place, te trimite acas\.Pentru c\ el are `n r\spundere business-ul unui investitor [i el consider\ c\ asta elinia. La europeni e[ti mai ascultat, voceata, at`t la nivel social, c`t [i la nivel profe -sional, se face mai auzit\, sentimentul es tec\ ai c`]iva milimetri `n plus de drepturi.
O.V.: Asta `n primul r`nd. Dar `n aldoilea?
R.V.: P\i, te m\n`nc\ lucrul \sta, caeuropean. Cei care se duc pentru c\ visulvie]ii lor este o cas\ cu dou\ etaje [i vreodou\ ma[ini mi[to ̀ n fa]\, au parte de con- fortul banal, iar cu acesta mintea uma n\ seobi[nuie[te cel mai repede. Dar oa meniicare `[i pun capul la contribu]ie, care aupreten]ii de la ei, `ncearc\ s\ g\ seasc\ altec\i ale rafinamentului care s\ stimulezemintea [i s\ fac\ pl\cere. Nu [tiu, simplulb\ut al unui vin excep]ional care poatecosta [i 300 de dolari sticla `mi dau seamac\ este precum citirea unei poezii min-unate de-a lui Edgan Allan Poe. ~ns\ [ipe asta, ca s\ o `n]elegi, trebuie s\ aipu]in\ cultur\. Degeaba `l cite[ti, c\ nu`n]elegi nimic din el, nici m\ car peArghezi, s\ zicem, c\ e mai dige rabil. Eibine, `n zona asta, trebuie s\ ajungi lanivelul la care s\ `]i fac\ pl\cere s\ spui:„Asta este o poezie cu adev\rat valoroas\[i a produs o vibra]ie `n\untru”.
Acolo e o societate construit\ foartemult pe principiul „Just do it”. Ei, uite deasta nu m-a atras America, de[i recunosc
c\ oric`nd mi-a[ petrece `nc\ [ase luniacolo, chiar s\ muncesc [i s\ v\d foartemulte locuri, pentru c\ America este foar -te darnic\. Dar nu am cum s\ fac asta,dec`t dac\ am descoperit ]i]ei `n spatelecur]ii.
O.V.: Cum arat\ un instantaneu alRom=niei din perioada `n care v-a]i`ntors definitiv?
R.V.: Nu mai diferit dec`t `n prezent.Sigur c\ acum Rom=nia e pu]in mai or do- nat\, dar atunci era o form\ foarte sa ti ri c\a unui Turn din Babilon, pe care nu a[putea-o reproduce fotografic. Sem\na cureprezent\rile lui Escher (n.r.: graficianolandez ale c\rui lucr\ri au ca punc te deplecare iluziile optice) ale Turnului `ncare s`nt foarte frumos jucate `n multetrep te, planuri, subplanuri, cu diver[ti omu -le]i; compozi]ional este magnific\, dar `nacela[i timp te ame]e[te, `]i fur\ ochii.
P`n\ la urm\, era normal ca rom=nii,dup\ 50 de ani `n care li s-a spus ce s\fac\, s\ fie confuzi, d`ndu-[i seama c\ tre-buie s\ fac\ ei totul. {i de aici toat\ mi[ -carea asta brownian\ (n.r.: mi[carespontan\, haotic\ a unor molecule delichid sau gaz), care nu avea nici un fel de`n ce put, nici un fel de sf`r[it. A[a amv\zut-o eu plastic.
O.V.: Spunea]i c\ `n Dobrogea a]iv\zut drumuri care nu duc nic\ieri, darpe care oamenii locului le str\bat zilnic.Ale dumneavoastr\ unde duc?
R.V.: Sper c\ nic\ieri. Este un r\s punsc`t se poate de sincer. Pentru c\ nu ̀ mi do -resc s\ am ]eluri. Eu am un drum pe ca re`ncerc s\ ̀ l dovedesc la fiecare lu crare de-a mea. Pentru mine, drumul r\ m`ne celmai important. Unde duce, nu m\ intere-seaz\, dar nu `nseamn\ c\ nu `l am. Vreaus\ am sentimentul c\ `n fiecare zi am mai`naintat, am mai `n]eles ceva din extremde pu]inul pe care a[ putea s\ `l `n]eleg.
Dac\ mi-a[ da `ntr-o zi seama c\ defapt am un ]el, momentul acela ar fi omare pierdere pentru mine, deoarece nudoar c\ nu `mi doresc s\ `l [tiu, dar s`ntconvins c\ ar fi o mare dezam\gire. Astapentru c\ toate marile expectan]e s`nt f\r\un ]el. Eu nu cred c\ s`ntem construi]i cas\ avem scopuri `n via]\. Pentru c\ fami -lia, copilul, nu s`nt ]eluri, ci drumuri. Eumai departe nu v\d.
Este, conform legii geometriei, un -ghiul de fug\. Unghiul infinitului pe carecu c`t `naintezi, cu at`t vezi cum ]i se des -hide [o seaua. Nu `nt`mpl\tor se spune, tot`n geo metrie, c\ acele dou\ paralele, se ̀ n -t`l nesc la infinit. Finalul meu este in fi -
nitul? Care este acela? Complet neimpor-tant.
Sigur c\ a[ putea s\ am un scop, acelade a-i vedea pe p\rin]ii mei s\n\to[i c`tmai mult sau s\ am c`]iva oameni `n jur pecare s\ `i v\d `mplini]i. Nu vreau s\ v\ddurere, m\ afecteaz\ durerea, cu toa te c\eu cred c\ prin durere ̀ n]elegem lu crurile,nu prin cele de fericire. Dar nu dorescnim\nui care se respect\ s\ zic\: „Acela e]elul meu”, pentru c\ nu cred c\ [tie careeste de fapt.
O.V.: Dac\ Dobrogea este „~n ce pu -tul lumii”, care este sf`r[itul ei?
R.V: Tot Dobrogea. {i albumul fotodin cealalt\ perspectiv\ ar ar\ta exact lafel. Nu a[ schimba nimic pentru c\ pentrumine ele s`nt sinonime. Este o no]iunefoarte vag\ asta de „schimbare”; c`nd seschimb\? ~n timp? Care timp? El are o va -loare diferit\ pentru fiecare. {i atunci,consider c\ proiec]ia mea de `nceput esteproiec]ia mea de sf`r[it.
Eu nu am vrut s\ tratez evolutiv acestaspect, din simplul motiv c\ nu este un su -biect potrivit [i nu mai vreau s\ fac un altalbum despre Dobrogea. Mi s-a mai pro-pus, primul a fost destul de bine primit [iam avut o ofert\ de la cineva care mi-a zis:„~]i finan]ez eu `nc\ un album”, dar i-amspus c\ eu nu mai fac asta niciodat\. S-aterminat, \sta trebuie s\ r\m`n\ a[a pentrumine. {i cred c\ a[a cum l-am perceputatunci, a cunoscut maximum de valoare.A doua oar\ ar fi ca [i cum ai privi unfilm. Dac\ ai v\zut unul la o anumit\ v` r -st\ [i ai `n]eles ni[te substraturi, s\ nu tea[tep]i ca peste zece ani s\ ai aceea[i emo -]ie. Nu doar c\ tu nu mai e[ti deloc acela[i,dar vei avea [i un complet alt punct devedere, a[adar ri[ti s\ fii de za m\ git, s\ `]iperturbe memoria minunat\ de atunci.
Poate c\ la capitolul imagini statice –fotografie – este mai simplu deoarece v\dc\ am evoluat `ntr-un anumit fel [i emo]iapar c\ se maturizeaz\.
Duiuliu Zamfirescu „Via]a la ]ar\”,exact ca `n fotografiile acestea?
R.V.: P`n\ la urm\, „via]a la ]ar\” esteun organism viu care este ̀ n perpetu\ mi[ -care, schimbare. Dintre cele zece albumeale mele, cinci s`nt despre asta, pen tru c\vreau s\ fac parte din acei c`]i va care dinpropria lor interpretare imortalizeaz\ pen- tru genera]iile viitoare ceea ce ele nu or s\mai vad\.
Exact ca `n anii ’50, `n statele vestice,c`nd modernizarea a venit ca un fel det\v\lug [i diferen]a dintre state [i ora[e erac\ aveau mai pu]ine case [i via]\ cultural\.Dar altfel, ei, ca grad de ci vi li za ]ie, erau
asem\n\tori. Fa]\ de Fran]a, unde ]\ ranulst\tea la el [i Parisul sau Lyonul erau`ntr-o complet alt\ lume, decalajul erafoarte mare. {i la noi, acest a[a-zis pro gresface acela[i lucru. Nefericirea la noi estec\ s`nt legi care ne permit s\ nu mai con-serv\m nimic [i efectiv toat\ lu mea poateconstrui cum are chef. {i atunci satulrom=nesc moare ur`t fa]\ de satele ]\rilorvestice unde oamenii au fost mai de[tep]i[i au zis: „Da, construi]i, dar fa ce ]i-otradi]ional. Pe din\untru face]i ce vre]ivoi, dar pe afar\, nu”. Vine un turist [ivrea s\ vad\ ce `nseamn\ istoria unuipopor p`n\ la urm\.
La noi, t`n\rul care a plecat de la ]ar\[i s-a dus `n Italia s\ munceasc\, a trimisbani `n Rom=nia [i i-a trimis lui taic\-suo fotografie cu o cas\ care i-a pl\cut luide acolo [i taic\-su, cum a interpretat elpoza, a zis: „Constructorule, cam a[a s\-mifaci”. {i \sta a mai schimbat el ni[te feres -tre, ca s\ fie mai mari [i ies ni[te erori cares`nt plantate ca ni[te plombe `n sate. Deasta spun c\ moare tot ce era mai frumos,natural, simplu, acel bun-sim] de ar hi -tectur\, de construc]ie, care era f\cut\ f\r\[coli, cu un sim] al ]\ranului, al es te ticului,foarte frumos, de altfel. Spre exem plu, bo-jdeucile astea, culmea, aveau ni[te pro-por]ii care veneau dintr-o ma te ma tic\interioar\ a omului.
O.V.: Dar ]\ranul a r\mas acela[i?R.V.: Nu, nu, Doamne fere[te. S\ ter-
min\m cu Miori]a, pentru c\ nu mai estesub nici o form\ valabil\. Acum ]\ranulnostru este foarte chitit, foarte [mecher.Nu neap\rat `n sensul ur`t, dar are o doz\acolo. C\ ici-colo am g\sit ni[te sufleteangelice, asta e altceva.
O.V.: Deci nu a]i mai `nt`lnit oa- meni ca „nea’ Puiu”, de o sinceritatenedisimulat\.
R.V.:Mai s`nt ca el, dar s-au dimi nu -at. Iar pe nea’ Puiu l-am cunoscut acumvreo 15 ani, avea urechile mai blegi ca alemele [i era ca la 15 ani, de[i avea vreo 60– 70. ~l `ntreba lumea c`]i ani are [i elr\spundea: „Opt, opt [i-un pic”, „Hai, m\i,Puiule, nu te ui]i la tine?”, „A[a mi-a zismama, c\ am opt ani”. {i era `mbr\cat de
iarn\, cu un fular enorm [i erau 35 degrade afar\. {i dac\ `i ofereai o bere, nurefuza. M-am `ndr\gostit de el pentru c\avea un tip de inocen]\ a unui om pe care`l vezi la marginea unui sat, nefiind ur`t`mbr\cat, ci foarte simplu, r\pciugos, a[a,dar destul de curat [i avea o privire naiv\`ntr-o lume care se mi[ca foarte rapid `njurul lui.
O.V.: Seam\n\ cotiturile uli]elor cuformele imperfecte ale unei femei?
R.V.: Nu chiar, virajele acelea la carete referi nu s`nt de fapt dec`t ni[te curbeale liniei, pe care cred c\ le avem `n sub-con[tientul nostru matematic, care cre ea -z\ un fel de armonie, de echilibru, atuncic`nd urm\re[ti cu privirea o mi[care. Exactca `n filmul „American Beauty”, `n scena`n care t`n\rul care se uit\ cum, `ntr-uncol] de cas\, v`ntul `ntoarce o pung\. |staeste nudul pentru mine. Punga aceea areun joc, un vals fabulos, o linie pe care odeseneaz\ [i care, printr-un joc natural almi[c\rii, are ceva din structura armonieinoastre. Ele, mai departe, duc spre ex pre -sivitate. De asta am spus c\ nu m\ in te -reseaz\ s\ lucrez vreodat\ cu modelele.Pentru mine ele s`nt deja „`mboln\vite” deno]iunea „orice, `n afar\ de natu ra le ]e”.Ori eu exact asta vreau. Adic\, am lucratcu ni[te femei (unele dintre ele nu aveaufeminitate) la care am v\zut ceva acolo,un [old anume, o curb\ a s` nu lui, care eraufoarte speciale. Foarte pu]ine nuduri lamine au chipuri, pentru c\ fa]a te in-fluen]eaz\.
Nudul poate s\ fie la fel de bine [i unportret, important este ce `]i transmite,pentru c\ eu vreau s\ te fac\ s\ te g`n de[ti.Vreau ca un nud s\ fie o judecat\ a uneiarmonii sau a unei non-armonii vo ite demine.
O.V.: „Pictorialele mele s`nt foartespectaculoase tocmai pentru c\ s`ntfoar te banale”, spunea]i `ntr-un inter-viu. Atunci unde st\ ascuns\ amprentadumneavoastr\?
R.V.: Trebuie s\ te g`nde[ti la o in ver- sare ̀ ntre expectan]\ [i ceea ce vezi. ~ntot-deauna cele mai fabuloase lucruri `n via]\s`nt cele simple. ~ns\[i fericirea noas tr\ seraporteaz\ la lucruri simple. A[a e [i cu fo-tografia, cel pu]in pentru mi ne. Nu cautspectacolul din ea, caut o poveste, darcare trebuie s\ fie simpl\.
De ce s\ nu recunoa[tem c\, `ntr-ovia ]\ a[a-zis modern\, avem miliarde delucruri complet inutile `n apartamentelenoastre de care de multe ori am [i uitat.Asta ne duce c\tre nic\ieri. Nu putem s\tr\im. De aceea invit mereu oamenii s\ se`ntoarc\ la simplu. Le spun: „Duce]i-v\ la]ar\, `mprieteni]i-v\ cu un ]\ran, bate]i-i lau[\ [i poate pleca]i de acolo pu]in maiboga]i, c\ a]i avut o discu]ie simpl\ des prep\m`nt [i fructele lui cu un om care v-a elib-erat de o energie de care nu avea]i ne vo -ie”.
O.V.: ~n albumele personale se re -g\ se[te mai degrab\ pierzania, golul.G\si]i mai mult farmec `n acestea dec`t`n fream\tul citadin?
R.V.: P\i da, acolo `n]eleg ceva. Dinbucurie nu `n]eleg nimic, ci din durere.Cred c\ mai degrab\ bucuria este dat\ s\fie extrem de trec\toare, Slav\ Domnului,c\ a[a `i d\m valoare, fa]\ de durere, cucare muncim, pentru c\ nu este conforta-bil\. Iar asta ne face s\ judec\m, s\ anali -z\m lucrurile, s\ ̀ ncerc\m s\ `n]elegem ceeste cu noi. Atunci devenim un pic maide[tep]ind s`ntem bucuro[i, nu ne g`n dimla nimic, ci doar la prostii.
O.V.: Spunea]i c\ s`nte]i precum„C\ l\uza” lui Tarkovski. Adic\ cel ca reg\se[te drumul pentru ceilal]i sau celcare mereu se caut\ pe sine?
R.V.: C`te pu]in din fiecare. Da, `miplace s\ iau oameni [i s\-i ghidez, s\ lesugerez s\ vad\ ni[te lucruri. Este decizialor dac\ vor s\ o fac\ p`n\ la urm\. Darspun asta ̀ n primul r`nd pentru c\ m\ caut`ntotdeauna [i Slav\ lui Dumnezeu, nu m\g\sesc, cea ce m\ face foarte fericit. Asta`mi d\ energie s\ m\ caut [i m`ine.
CCrriissttiinnaa BBAABBIIII
Opinia veche — N
r. 426 — 2 - 8 aprilie 2012
MICROFONUULL DDEE SSEERRVVIICCIIUU 99
„Nu `mi do resc s\ am scopuri. Eu am un drum pe ca re `ncerc s\ `l dovedesc la fiecare lu crare de-a mea.”
� interviu cu fotograful R\zvan Voiculescu
P`n\ la urm\, m\ consider un pic torratat [i frustrat care nu are abilitatea dea ]ine o pensul\ `n m`n\ ca s\ re pro-duc\ cu emo]ie ceea ce vede.
„
Dac\ mi-a[ da `ntr-o zi seama c\ de fapt am un ]el, momentulacela ar fi o mare pierdere pentru mine
De la filosofie la avia]ie
RREEPPOORRTTAAJJO
pini
a ve
che
– N
r. 42
6 –
2 -
8 ap
rilie
201
2
1100
Ca s\ `l g\se[ti, trebuie s\ te uiti c\-tre nori. Acolo vei `nt`lni cea mai mareparte a instructorilor Aeroclubului „A-lexandru Matei” din Ia[i. De sus, cl\-direa pare c`t o minge, [utat\ cu preamult zel dinspre Stadionul „Tinere-tului” ce [i-a g\sit loc `n mijloculc`mpului, r\t\cit\ pe c\r\rile b\tucitede vreme de pe dealul Abatorului.
Dup\ ce trec de poarta mare [i greadin plas\ de s`rm\ [i de cei c`]iva mai-danezi `ntin[i la soare pe iarb\, dau debiroul comandantului. Sorin ConstantinEnghel e exact a[a cum ne imagin\mpilo]ii de lupt\, cu musta]\, ochelari desoare circulari cu rame sub]iri, geac\de f`[ [i ton ferm. A r\mas loial aero-clubului din Ia[i `nc\ din liceu, c`ndurma cursurile de para[utism. Ast\zi`ncearc\ s\ transforme ambi]ia [i pa-siune tinerilor care frecventeaz\ clubul,`n performan]\. ~l `ntreb dac\-[i maiaminte[te de primul s\u salt [i `ncepes\ r`d\. „~]i mai aminte[ti de primadragoste? Cam a[a e [i cu primul salt,nu po]i s\-l ui]i. Nu po]i s\ descrii emo-]ia pe care o ai la al X-lea sau [i laXV-lea salt. Numai acolo sus `]i po]ida seama cum e.”
ne c\ ̀ n Ia[i s-a dezvoltat ̀ nt`i planoris-mul, care trimitea oameni `n aer `nc\de prin 1912, cu un planor al elevilorLiceului Na]ional. Mai apoi, `n 1938c`nd s-au pus bazele aeroclubului, auluat na[tere [i primele ini]iative ale pa-ra[utismului. Nici zborul cu motorulnu a fost ignorat, `ns\ lipsa resurselor[i a unui teren adecvat a dus la dispari-]ia sa `ntre timp. {i nu e u[or s\ rezi[ticu fondurile pe care le ai, mai ales c`ndsponsorii evit\ s\ fac\ parteneriate. „Nuv\d reclam\ mai frumoas\ `n a s\ri cupara[uta [i a vedea c\ un para[utist ate-rizeaz\ [i scrie ceva pe para[uta lui.Cred c\ toat\ lumea cite[te ce scrie pepara[uta lui, nu ? Ei, oamenii de afac-eri nu `n]eleg chestia asta”, spuneinstructorul. Singura finan]are pe careo primesc este de la bugetul de stat,exist`nd locuri gratuite pentru cei care
vor s\ fac\ para[utism sau planorism,cu v`rsta `ntre 16 [i 22 de ani. ~ns\, `nciuda dificult\]ilor, centrul a reu[it s\scoat\ sportivi aprecia]i la nivel na]io-nal [i s\ c`[tige premiul pentru aero-clubul anului c`]iva ani la r`nd ̀ n 1999,2000, 2001 iar ultima oar\ `n 2007.
Sorin Enghel `mi spune cu m`ndriec\, `n 2008, au participat, `n premier\pentru Rom=nia, la campionatul mon-dial de para[utism din Olanda, unde,de[i au avut ni[te rezultate modeste, auajutat la stabilirea unui record europeanla suprapunere (n.red.: para[ute a[eza-te una peste alta, form`nd un diamantsau un romb, `n func]ie de num\rul depersoane) care mai este valabil [i acum.„Noi am participat `n 2008 cu para[utecu care s-au concurat `n anul 1980, laaceea[i prob\. Ca s\ v\ face]i o idee,adic\ te duci la Formula 1 cu traban-tul”. Pe rafturile din spatele s\u staunenum\rate cupe [i trofee ob]inute desportivi de-a lungul vremii la tot felulde competi]ii na]ionale [i interna]io-nale, dar pu]ine dintre ele s`nt recente.
~n aaer ccre[ti mmai rrepedeUna dintre cauzele pe care mi-o
explic\ b\rbatul pentru panta descen-dent\ a rezultatelor este `mb\tr`nireamembrilor din lotul jude]ean, „`n sensulc\ nimeni nu-i mai poate bate, nimeninu mai are frica c\ cineva le poate lualocul [i nu mai dau randament, nu `n-cearc\ s\ urce mai departe”. De aceea,dar [i din cauza resurselor [i a dorin]eide a ridica [tacheta mai sus, num\rul delocuri subven]ionate este limitat, par-tajarea f\c`ndu-se `n urma unui testteoretic. „Nu-i ca la facultate, am luat[i merg mai departe. Dac\ ai luat exa-menul \la nu `nseamn\ neap\rat c\ [imergi s\ zbori. Sus, pot s\ intervin\al]i factori psihologici. Poate s\ inter-vin\ blocajul [i ]i-a [ters tot hardul, numai [tii nimic”, a spus b\rbatul.
Pe u[a micului birou intr\ Codrin,unul dintre cei doi gemeni ai coman-dantului, fericit c\ ast\zi nu a mers lagr\dini]\ [i c\ st\ al\turi de tat\l s\u,care-[i dore[te ca m\car unul dintrecopii s\ mo[teneasc\ pasiunea. Ori dela mama, ori de la tata. Domnul Enghel`mi d\ de `n]eles c\, la fel precum `norice sport, avia]ia te ajut\ s\ te maturi-zezi. De aceea, acesta prefer\ s\ antre-neze copii de la v`rste mai mici [i s\-ipreg\teasc\ nu doar pentru competi]ii,ci [i pentru via]\. „Avia]ia `n general,pilo]ii, [i para[uti[tii, chiar [i aeromode-li[tii cl\desc caractere. P\i, g`ndi]i-v\
c\ vine un copil mic la [ase-[apte ani[i se apuc\ de aeromodele. ~n primulr`nd c\-[i ocup\ timpul cu ceva, nu st\pe calculator, nu-[i pierde vremea prinfa]a blocului, ̀ nva]\ cum s\ construiasc\o aeronav\. Poate e doar o joac\, darfar\ s\ vrea `nva]\ aerodinamica,`nva]\ legile fizicii, c`nd el nu [tie s\calculeze sau s\ scrie. {i ajunge `nmomentul `n care vrea s\ devin\ pilotsau para[utist, cu multe lucruri pecare deja le [tie.”
De aceea, instructorul `mi zice c\cei care reu[esc de mici s\ treac\ deaceste probe, primesc la v`rsta de 16ani permisul de s\rit, care, din punctulde vedere al maturit\]ii, este mult maiimportant dec`t un carnet auto, deoa-rece ceea ce ei `nva]\ jos de la sol, nupoate fi repetat dinainte. {i aici inter-vin o serie de riscuri, dar acestea s`ntcalculate [i adesea [tii exact la ce anu-me te supui – spre exemplu vremea deafar\, sau efortul fizic pe care-l depui.„Dac\ faci o compara]ie `ntre c`]i `[irup g`tul cu ma[inile, c`]i `[i rup g`tulcu b\utura sau cu drogurile, nu credc\-s la fel de mul]i ca la noi. Da, s-a`nt`mplat s\-[i sclinteasc\ piciorul sauchiar s\ [i-l rup\, dar asta se `ntampl\[i pe strad\. Cobori din autobuz, aic\lcat str`mb, sau aluneci pe ghea]\ [i]i l-ai rupt”, spune Sorin Enghel. Prin-tre cei care s-au format la aeroclubul„Alexandru Matei” se num\r\ pilo]ide la TAROM, solda]i din armat\, me-dici, sau chiar [i un profesor universi-tar de la Politehnic\. Acesta din urm\a venit de pe vremea c`nd era elev,`ncerc`nd pe r`nd para[utismul [i pla-norismul. ~n prezent, el este membrual lotului jude]ean, reprezint\ Ia[ul `ncompeti]iile na]ionale [i, mai mult, aces-ta [i-a cump\rat [i propriul s\u planor.
{tiin]a aavioanelor `̀nminiatur\
De cealalt\ parte a complexului,`ntr-o camer\ destul de `nc\p\toare ceserve[te drept atelier pentru pasiona]iiaeromodelelor, instructorul [i mecaniculEugen Ciurariu lucreaz\ din zori.Acesta, cu o pil\ `n m`n\, aduce c`tevaretu[uri unei aripi de avion, care va fifolosit pentru cursa la clasa F3B (A-croba]ii cu modele telecomandate, `ninteriorul unor spa]ii delimitate). Pe pe-re]ii din jurul nostru stau at`rnate zeci deavioane `n miniatur\, sau aeromodele,dup\ cum s`nt ele ai bine cunoscute, cum\rimi diferite [i pove[ti aparte. Pe me-
se zac menghine, pile, imagini cu avioa-ne, borcane cu clei, [ipci din lemn [ifel de fel de alte instrumente elec-tronice. B\tr`nul `nc\ `[i mai aminte[tede cum a ajuns prima oar\ la cercul deaeromodele [i, de[i acesta a terminat Fa-cultatea de Filologie, pasiunea l-a `n-dreptat `napoi c\tre ingineria mache-telor. ~mi poveste[te c\ nu doar ceimici `i p\[esc pragul, ci [i oameni mai`n v`rst\ sau chiar pensionari. Duminicadiminea]a este de obicei ziua `n careace[tia se `nt`lnesc, fie c\-s veni]i pen-tru sportul de performant\, fie pentrurelaxare.
Iar pentru el, adesea, cel mai mareimpediment `n construirea unui modeleste timpul, care variaz\ `n func]ie dece vrei s\ asamblezi. „De exemplu, veziaici macheta unui avion care a zburatdup\ Primul R\zboi Mondial, MoraneSaulniere 35. Pentru a realiza o ase-menea machet\ care trebuie s\ core-spund\ `ntru-totul avionului real, ainevoie de c`teva luni bune de docu-mentare, uneori chiar [ase, dup\ caremai lucrezi aproape un an la realizareamachetei. E o munca mig\loas\, `ns\plin\ de satisfac]ie”, spune b\tr`nul `ntimp ce-[i preg\te[te alt\ pila. Mai po]is\-]i cumperi [i modelul neechipat, pen-tru o sum\ nu tocmai mic\, dar care `]ipermite s\ te apuci mai rapid de zbor.C`t m\ plimb prin camer\, casc ochiila fiecare juc\rie, iar domnul Eugenchicote[te `n timp ce-mi d\ de `n]elesc\ aceste machete construite nu s`ntde pus `n vitrin\, ci s`nt menite s\ r\z-bat\ cerul.
C`t despre competi]ii, b\tr`nul aco-perit de rumegu[ `mi spune c\, de[i `n-c\ s`nt la `nceput, membrii clubului aureu[it s\ ob]in\ rezultate onorabile, `nspecial la categoria captive, `n care treiavioane `n miniatur\ comandate princabluri de o]el trebuie s\ se `ntreac\`ntr-o curs\ de 100 de ture, la care sin-gurul mod `n care-]i po]i dep\[i adver-sarul este pe sus sau jos. O alt\ catego-rie interesant\ la care ace[tia au par-ticipat este cea de lupte. „Dou\ mode-le care au de coad\ at`rnate o panglic\,se lupt\. Cel din spate trebuie s\-i taiebanda celui din fa]a [i a[a mai departe.”Mecanicul z`mbe[te [i, cu o m`ndrietr\dat\ de ochi, `mi poveste[te despreunul dintre juniorii care a participat [ia ob]inut rezultate la mai multe com-peti]ii, printre care cupa Moldovei [icampionatul na]ional. Cristi Sandule-a l\sat o impresia pl\cut\ celor de laclub prin modul `n care a crescut `n di-b\cie at`t de rapid, ̀ ntr-o perioad\ at`t descurt\ de timp. El a reu[it ca, `ntr-o lu-n\ de zile, s\ treac\ de la un model micla unul mult mai mare, st\p`nind o se-rie `ntreag\ de scheme noi, dar [i maidificile.
~n timp ce Eugen Ciurariu `mi po-veste[te despre b\iat, acesta din urm\`[i face apari]ia la atelier, abia ie[it dela ore. Dup\ ce-l `ntreb cum se descur-c\ la [coal\, apuc\ doar s\-mi r\spund\c\ e `n clasa a opta, c`nd b\tr`nul com-pleteaz\ „se descurc\ chiar foarte bine”.B\iatul `[i aminte[te c\, `ntr-o zi, a ob-servat mai multe planoare `n aer [i, dincuriozitate, a mers p`n\ la stadionul„Tineretului”. La o privire mai atent\c\tre cer, a observat [i ni[te avioane `nminiatur\. „Aveam [i eu un aeromodeldin \sta [i nu prea aveam pe unde s\
zbor, `l mai foloseam doar pe la bunica.{i dup\ ce am v\zut c\ aici zboar\ maimulte aparate ca al meu, `ntr-o zi amvenit [i eu. L-am folosit, totul a fost ok,[i m-am `nt`lnit [i cu domnul profesorcare m-a adus aici”. De atunci, Cristia venit ̀ n mod regulat, iar vara, c`nd era`n vacan]\, st\tea chiar [i 12 ore, antre-n`ndu-se de trei ori pe zi.
~n spatele nostru, bateria de laplanorul teleghidat s-a terminat de `n-c\rcat [i b\iatul preg\te[te modelul pen-tru antrenament. Ie[im afar\ pe c`mp,stabilim direc]ia din care bate v`ntul[i ne preg\tim de lansare. Din c`tevaap\s\ri de butoane de pe telecomand\pentru a-i porni motorul, instructorularunc\ planorul `nainte [i acesta seurc\ c\tre cer. C`teva clipe mai t`rziu,apare [i Codrin, curios s\ vad\ ce se`nt`mpl\. ~ncearc\ s\ ocheasc\ pas\readin plastic, dar nu reu[e[te. Degeaba`ncearc\ domnul Eugen s\-i arate undee, c\ci baiatul se entuziasmeaz\ [i, du-p\ ce se `nv`rte de c`teva ori `n jurulnostru cu bra]ele `ntinse, exclam\ r`-z`nd: „Uitati-v\ [i la mine! Eu pot s\zbor mai bine”.
Iulian BB~RZOI
Cristi a venit `n mod regulat, vara st\tea c`te 12 ore,antren`ndu-se de trei ori pe zi aceste machete nu s`ntde pus `n vitrin\, ci s`nt menite s\ r\zbat\ v\zduhul
Singurul motor de la aeroclub lanseaz\ `n aer planoarele
Cristi a `nv\]at toate schemele cu dib\cie
De pe peretele micii `nc\perii,aeromodelele `[i iau zborul
Clubul pentru nomazii ceruluiFie c\ este vorba depara[utism, planorism
sau aeromodelism,instructorii de la aero-dromul din Ia[i au grij\s\ deschid\ cutez\torilorne`nfrica]i ai norilor oporti]\ c\tre ie[irea dinmonotonia de zi cu zi.Ace[tia nu au reu[it doars\ creeze campioni na-]ionali [i interna]ionali, ciau ajutat [i la formareacelor care le-au c\lcatpragul ca oameni. Dintreace[tia, mul]i ajung s\c`[tige medalii la concur-suri na]ionale, dar majo-ritatea au reu[it s\-[i`mbine pasiunea cumunc\, d`nd la schimbcombinezonul depara[utist pentru unifor-ma de ofi]er sau halatulde medic.
Opinia veche – N
r. 426 – 2 - 8 aprilie 2012
1111Trafic de cultur\
RREEPPOORRTTAAJJ
Pe la 10 ajungem `n vama Scu-leni, unde s`ntem informa]i din startc\ nu putem trece cu „at`tea c\r]i”, deparc\ avem alcool sau ]ig\ri. Sc\pa-sem cu bine de vame[ii rom=ni, care`ns\ ne-au avertizat c\-s slabe [anse-le s\ avem acela[i noroc [i cu cei mol-doveni. Aici, dup\ ce am prezentatlotul de carte, afl\m c\ trebuie s\ mer-gem la [eful de post vamal s\ discut\mcu el. Respectivul spune c\ suma lacare s`nt evaluate c\r]ile este preamare [i c\ ne trebuie un document dela Ministerul Educa]iei, semnat de
Ministerul Muncii, care s\ atestelotul ca fiind ajutor umanitar [i im-plicit s\ fie scutit de taxe. ~n baza ace-lui document, ne poate face actele deimport pe dona]ie. „Noi am spus c\acum un an am trecut cu aproape 5.000de c\r]i [i nu au fost probleme la va-ma Albi]a”, ̀ mi poveste[te Constantin,pre[edintele ATRAG. El [i cu Igorpoart\ negocierile [i `ncep s\ dea te-lefoane. St\m, `i a[tept\m [i pe cei dela Ministerul Educa]iei s\ termine dem`ncat, c\ i-am prins `n pauza de ma-s\ [i p`n\ la urm\ primim un fax dela Ministerul Culturii, ̀ ntruc`t biblio-tecile s`nt `n subordinea acestuia [iau hot\r`t c\ este cea mai potrivit\ in-stitu]ie s\ ne ajute. Tot nu este de ajuns,acum ne trebuie [i un act de la Direc-]ia de ~nv\]\m`nt a raionului de un-de s`nt liceele la care vrem s\ mergem.Cu ajutorul unui primar `l ob]inem [ipe acesta. „~n momentul `n care l-amprezentat, [eful de post `[i d\ seamac\ nu poate face acte de import pe do-na]ii pe direc]ia de `nv\]\m`nt. Eradeja ora 5 sau 6, c`nd nici un angajatde stat nu mai e la servici ca s\ neemit\ alte acte”, `mi mai spune Con-stantin.
Soldat iinvoluntar{oferul a fost agitat [i oarecum
speriat tot drumul. „Completa]i caie-tul \la de sarcini mai repede, dar cuscris frumos” [i „nu ie[i]i din ma[in\,c\ nu le convine \stora de la vam\”,ne tot avertizeaz\. Cu toate astea, st\cu noi [i pare c\ se al\tur\ indirectacestei mici lupte, ca un infim r\zboirece, spun`ndu-ne „eu [tiu cum e cucomuni[tii, doar am tr\it at`]ia ani `nperioada aia”. S\ tot fi trecut vreo[ase ore de c`nd st\m `n vam\ [i v\d
`n dreapta noastr\ un domn pe la vreo50 [i ceva de ani [i cu a sa nevast\f\c`nd o manevr\. Au fost `ntor[i dec\tre vame[i pentru c\ aveau prea mul-te kilograme de varz\ `n spate, a[a c\s-au `n]eles cu alt tip care a[tepta s\treac\ s\ `i dea lui jum\tate din marf\,s\ se `nt`lneasc\ dup\ ce au trecut fron-tiera [i s\-[i ia varza `napoi, cel maiprobabil l\s`ndu-i [i lui un mic tribut.„Eu stau cu voi p`n\ diminea]\. Cinevrea, pleac\ acas\ [i diminea]\ c`ndv\ `ntoarce]i aici m\ g\si]i”, ne spuneiar [oferul, c`nd vede c\ situa]ia nuse `mbun\t\]e[te, `n ciuda eforturilor,cu nimic. La un moment dat `[i tragebasca peste ochi [i-i `nchide. {tie c\mai avem de stat, dar ne asigur\ c\nu doarme. Doar a[teapt\.
Cu c`t st\m mai mult, cu-at`t `n-cepe s\-mi semene povestea cu ceadin California Dreamin’, `n care un[ef de gar\ cu porniri comuniste nuvrea s\ lase s\ treac\ un tren cu echi-pament NATO doar pentru a-[i demon-stra autoritatea local\. „Eu nici nucred c\ se face import de bunuri careo s\ fie donate”, `l aud pe Constantinvorbind la telefon, dup\ ce am aflatc\ ne mai trebuie [i un document debrokeraj. A]ipesc la loc.
TrezireaP`n\ la urm\, problema se rezolv\
– dup\ 12 ore de stat `n vam\, `n frig,ploaie [i f\r\ m`ncare, cum se rezol-v\ orice `n lumea asta – cu un tele-fon. Unul la Ministerul Educa]iei, u-nul la Ministerul Culturii, `nc\ unulla Ministerul Muncii, `nc\ c`teva zecipe la prieteni [i cunoscu]i, „rela]ii”, `n-c\ unul la un consilier al unui politi-cian cu ceva influen]\ la Chi[in\u [i,dintr-o dat\, solu]ia salvatoare. „Trece]ipe la marf\, s\ v\ c`nt\rim.” „Nu mainum\ra]i c\r]ile, b\ie]i, lua]i-le a[a,la ochi, [i l\sa]i-i s\ treac\”. S-au datat`tea telefoane c\ nici noi nu [tim carea fost cel decisiv, \la care a `nclinatbalan]a `n favoarea noastr\ [i ne-aajutat s\ trecem grani]a. „Ideea e c\p`n\ la ora asta [tie cam toat\ Moldovade noi [i se fac presiuni foarte mari asu-pra v\mii, de nu mai [tiu cum s\ nelase [i ce porti]\ `n legi s\ g\seasc\ s\trecem”, mai spunea Constantin. {ichiar [tie toat\ lumea de noi, [i b\ie]iide la Duty Free ne iau peste picior c`ndintr\m `n magazin: „Ce face]i, b\i,contrabandi[tilor?”.
Odat\ ce trecem de vama moldo-veneasc\ pornim cu vitez\ spre raio-nul Flore[ti, ne[tiind dac\ mai e acolocineva treaz care s\ ne a[tepte sau da-c\ s-a culcat, cum ar fi fost [i firesc,
toat\ lumea. Dar noi tot gonim, iar cu-tiile pe care le-am dosit `n spate `nceps\ cad\ sub greutatea c\r]ilor, de e ne-voie s\ punem c`teva `n str`mtul cu-loar dintre noi.
~mi pare c\ aventura asta are toateingredientele unei pove[ti bine scrise.Dac\ `n primul sat abia am cunoscut-ope doamna primar, am l\sat c\r]ile [iam plecat, `n al doilea am stat cevamai mult de vorb\ [i am m`ncat pegrab\ o bomboan\ (tot aici am g\sit[i mere ro[ii pe biroul „catedr\” aldoamnei primar, fost profesor de lim-ba rom=n\), `n ultimul s-a schimbat,f\r\ ca vreunul dintre noi s\ se a[tepte,foaia. Pe la 1.30 diminea]a, Igor d\ untelefon. „Ne scuza]i c\ v\ deranj\mla ora asta, dar noi venim cu c\r]ile ladumneavoastr\, dar cum s\ v\ g\sim?”.Prime[te ni[te indica]ii de la primarulproasp\t sculat din somn [i ajungem`n vreo 15 minute la Consiliul S\tescPrim\ria Bahrine[ti.
Aici ne `nt`mpin\ doamna Elena,contabil [ef, [i doamna Tania, paznicde noapte [i ghicitoare `n timpul liber.Nu e lumin\ `n fa]a cl\dirii, dar celedou\ femei se mobilizeaz\ imediat. Du-p\ ce schimb\ becul, Tania `l d\ Eleneipe cel ars „na, pune-l la num\r”. E no-roi, a[a c\ facem un fel de covor dincartoanele cutiilor goale p`n\ la intra-rea ̀ n prim\rie, unde c\r\m pe r`nd c\r-]ile `mpachetate `n ambalaj de ]ig\riCarpa]i. „Lua]i [i din alea de jos,c\-s de istorie, din alea faine, [i deliteratur\, importante”, `l mai aud peIgor cum d\ indica]ii. Aici `mp\r]imc\r]ile r\mase pe dou\ mese – una pen-tru satul Bahrine[ti, una pentru Uni-versitatea din B\l]i. C`nd s\ plec\m,doamna Tania ne trage pe c`]iva dem`nec\: „Dar voi a]i stat toat\ ziua `nvam\ [i pe drum [i n-a]i m`ncat nimi-ca, nu? Da’ nu se poate s\ pleca]i a[a,g\sim noi ni[te lapte de cas\ [i unpahar de vin s\ v\ d\m.”
{i ̀ n c`teva minute se apuc\ Elena
de t\iat ro[ii la borcan [i de turnat che-fir ̀ n c\nu]e mici, de un crem familiar,`n timp ce Tania pune c`teva sticlede vin pe biroul camerei `n care ne-am `nghesuit cu to]ii ca ni[te copiientuziasma]i. ~l aducem [i pe [ofer [i`ncepem a povesti. Tania, femeie „n\s-cut\ sub avioane”, care vorbe[te `ntr-o combina]ie de rus\ cu rom=n\ [i al c\-rei so] cre[te trandifiri [i `i vinde aici,`n Rom=nia sau `n Rusia, pe undepoate, ne ghice[te viitorul folosindni[te calcule complicate pe baza da-tei de na[tere [i ne d\ sfaturi de via]\.Toate astea `n timp ce bem vin [ichefir [i molf\im din col]uri de p`ineproasp\t\ [i ro[ii la borcan.
nul [i doamna Tania ne ureaz\ „Dum-nezeu s\ v\ ierte, eu o s\ m\ duc aca-s\ s\ deschid cartea la o rug\ciunetare scump\ mie”. Ne-a mai r\mas osticl\ de vin de la cele dou\ femei,c`teva c\r]i pe care nu am mai apucats\ le `mp\r]im pentru c\ am ajuns a[at`rziu [i dou\ pachete de biscui]i [iun salam luate de Igor [i Constantinla primul stop. M`nc\m, bem [i poves-tim `n timp ce ma[ina sare [i se zgu-duie peste gropile din drumul `napoispre Ia[i, uit`nd c\ nu am apucat s\mai vedem vreun copil dar bucur`n-du-ne totu[i c\ am fost ca un fel deMo[ Cr\ciuni, venind t`rziu `n noap-te [i l\s`nd cadouri unor prichindeicare vor afla de ele abia a doua zi,diminea]a. Iar Constantin `[i aduceaminte de cum `i povesteau buniciic\, acum mul]i ani, „mergeau noap-tea la biseric\ la slujb\, s\ boteze uncopil sau s\ fac\ o fapt\ bun\, feri]ide ochii lumii, pe ascuns” [i simte c\`ntr-un fel le-am c\lca [i noi pe urme.
Ioan SSTOLERU
Ne-am pornit pe la 9jumate diminea]a,
s\ avem timp s\ ajun-gem `n toate cele treisate din raionul Flore[ti.Aici am mai fi popositpentru c`teva ore, `ntruc`tprimarii ne a[teptau cudans, muzic\, momenteculturale [i copii ferici]ic\ au c\r]i `n limba ro-mân\ din care pot `nv\-]a literatur\, gramatic\,biologie [i istorie. Apoiam fi plecat spre Univer-sitatea „Alecu Russo” dinB\l]i, cu `nc\ un lot dec\r]i de drept, istoriepolitic\, diploma]ie,medicin\, psihologie [ieconomie politic\. Amtrecut cu bine de vamaromâneasc\, dar ne-am`mpotmolit de cealalt\parte, unde ni s-a spusc\ avem „prea multec\r]i”. L\s`nd la o partetermenii [i argumentelejuridico-administrativecare ne-au fost prezen-tate, treaba a sunat cama[a: „Aici orice fapt\bun\ se pl\te[te”.
[oferul a fost agitat [i oarecum speriat tot drumul `mi pare c\ aventura asta are toate ingredienteleunei pove[ti bine scrise
Sub greutatea volumelor au cedat [i cutiile
O zi [i o noapte cu 6.000 de c\r]i peste Prut
Pentru al patrulea an la r`nd, stu-den]ii din Asocia]ia TinerilorRom=ni din Afara Grani]elor(ATRAG) au str`ns c\r]i `n limbarom=n\ pentru sate din RepublicaMoldova ale c\ror [coli au nevoiede acestea. ~n 2009, au fost adunateprin campania „Trimite o carte pes-te Prut” aproximativ 5.000 de c\r]i,`ns\ din cauza piedicilor puse de ser-viciul vamal, ace[tia nu au reu[it s\le aduc\ la destina]ie. Dup\ eforturiconsiderabile, prima localitate carea primit un astfel de ajutor a fostMihuleni, raionul {old\ne[ti. Au ur-mat Mire[ti, L\pu[na [i S\rata Gal-ben\ din raionul H=nce[ti [i patrulocalit\]i din st`nga Nistrului: Co[ni-]a, Corjova, Doro]caia [i Grigori-opol.
~n acest an, au fost adunate apro-ximativ 6.000 de c\r]i din parteaATRAG, Universitatea „Petre An-drei” din Ia[i [i asocia]ia ASTRAIa[i, iar transportul p`n\ `n Repu-blica Moldova [i `napoi a fost asi-gurat de c\tre Departamentul Ro-m=nilor de Pretutindeni. Dup\ 12ore de stat `n Vama Sculeni, insis-ten]e, telefoane la cinci dintre cele
16 ministere [i la al]i oameni influen]ide la Chi[in\u, vame[ii i-au l\sat petinerii basarabeni s\ treac\ grani]acu c\r]i pentru satele Elizaveta, M\r-cule[ti [i Bahrine[ti din raionul Flo-re[ti [i Universitatea „Alecu Ru-sso” din B\l]i.Podul de carton peste Prut
Naveta cu manuale
La drum, c\lare pe c\r]i
Teatru [i carte, cu sedil\
1122 AACCTTUUAALLIITTAATTEEAA CCUULLTTUURRAALL||
Dup\ ce l-a avut invitat pe Mi-hai R\zvan Ungureanu, MihaiG=dea a difuzat, `n edi]ia de lunia emisiunii „Sinteza zilei”, un in-terviu cu Tony Blair, cel care a o-cupat func]ia de prim-ministru alMarii Britanii pentru mai binede zece ani de zile.
R\zvan Dumitrescu a prezen-tat, c`nd i-a f\cut introducerea luiG=dea `n platou, invita]iile pentrucei din PDL la „Sinteza zilei”, pecare ei, membrii partidului, nicio-dat\ nu le onoreaz\. Acesta ar fi [imotivul pentru care postul de tele-viziune Antena 3 a primit sanc-]iuni din partea Consiliului Na]io-nal al Audiovizualului.
G=dea nu sc\pase `nc\ de ac-centul britanic atunci c`nd a intrat`n emisie, astfel c\ `n prima partea emisiunii a vorbit rom=na ca Ili-escu engleza, cu un accent fals [ichinuit. Una dintre `ntreb\rile adre-sate lui Blair a fost „care s`nt celetrei lucruri pe care le-a]i face dac\a]i fi prim-ministru al Rom=ni-ei?”, la care r\spunsul primit a fost„Romanian politics is for you, notfor me”(n.r.: „Politica rom=neasc\este pentru voi, nu pentru mine”),reac]ie `ntemeiat\ dac\ ne g`ndimla Tony Blair ca la unul dintre ceimai bine pl\ti]i oratori `n proble-me de politic\ [i strategie econo-mic\.
Dup\ ce G=dea a demonstratincertitudine [i lips\ de fermitate ̀ nmoderarea propriei emisiuni `n e-di]ia `n care l-a avut invitat peMRU, a fost r`ndul lui Tony Blairs\-i spun\ c\ problematica refe-ritoare la aderarea Rom=niei `n zo-na euro este de „middle schooleconomics” (n.r.: economie de[coal\ general\). „Sigur c\ este be-nefic\ pozi]ionarea de acceptare`n cazul Rom=niei a zonei euro,dar s\ v-o [i asuma]i”, a completatacesta.
~n a doua parte a emisiunii, in-vitat a fost pre[edintele UniuniiSocial Liberale, Victor Ponta, ca-re a afirmat sub impulsul momen-tului c\ „am `nv\]at c\ trebuie s\fac politic\ de la Adrian N\stase [icum s\ o fac de la Tony Blair”, ur-m`nd s\ spun\ apoi c\ „PDL-ul `[ipermite s\ fac\ acum ce mai poa-te, ca s\ vin\ USL-ul dup\ alegeris\ rezolve problema”, cu certitudi-nea c`[tig\rii alegerilor care voravea loc `n toamn\. ~ntrebat deG=dea dac\ nu crede c\ PDL-ulse va folosi de Articolul 103 alConstitu]iei, care prevede c\ nego-cierea premierului se realizeaz\c`nd pre[edintele cheam\ „parti-dele” la consult\ri [i nu „alian]ele”,Ponta a r\spuns c\ nici `nsu[i pre-[edintele nu crede asta. Cu un ase-menea electorat, `ntrebarea pe careG=dea a uitat s\ o adreseze `nain-te este cine va c`[tiga alegerile.
Livia RRUSU
LENTILA DDE CONTACTA LLUMII
Fostul lider al Partidului De-mocrat Liberal (PDL), Sorin Frun-z\verde, [i-a dat demisia s`mb\t\,31 martie [i urmeaz\ ca luni, 2 aprilie,s\ se retrag\ [i de la conducerea Con-siliului Jude]ean Cara[-Severin(CJCS). Acesta [i-a f\cut public\inten]ia de a candida pentru acela[ifotoliu `n CJCS `ns\ din partea U-
niunii Social Liberale (USL), `nc\de miercuri. Motivul pe care fostulpedelist l-a invocat a fost cel al unorconflicte cu conducerea actual\ aPDL-ului. Acesta a fost apreciat deValeriu Tab\r\ ca nefiind „un mo-tiv de baz\ al plec\rii sale din partid.Sigur, ca administrator la nivel jude-]ean, d`nsul sim]ea mai bine pulsulprim\riilor, dar mie mi se pare nefun-damentat\ decizia” (Mediafax, mier-curi, 28 martie).
~ntr-un articol de pe Antena3.rodin aceea[i zi, se spune c\ „ democrat-liberalii sper\ ca plecarea prim-vice-pre[edintelui partidului s\ nu aib\ e-fect de avalan[\”. ~ns\ retragerea luiFrunz\verde din PDL a atras ime-diat dup\ sine [i alte demisii, `ncli-n`nd balan]a puterii din Parlament `n-spre for]a de st`nga. „Al\turi de el se
pare c\ s`nt [i 42 de primari care vorpleca, dar [i doi deputa]i [i un sena-tor de Cara[-Severin. La un simplucalcul, reiese un total de 65 de sena-tori pentru coali]ia de guvernare. A-[adar, locul înt`i ca raport de putere înSenat revine USL-ului, care num\r\67 de senatori”, arat\ acela[i articol.
Reac]iile din partea conduceriiPDL au ap\rut imediat dup\ decla-ra]ia lui Sorin Frunz\verde de mier-curi. Pre[edintele partidului, Emil Boc,a declarat despre acesta c\ „[i-a a-bandonat [i a tr\dat dou\ crezuri scri-se [i nescrise ale pedeli[tilor adev\-ra]i. Primul este chiar în imnul parti-dului [i spune: «Vântul bate, apa tre-ce, pietrele r\mân»” (G=ndul.info, du-minic\, 1 aprilie).
Nici pre[edintele PDL Suceava,Gheorghe Flutur, nu g\se[te `n]e-
leapt\ decizia fostului lider al parti-dului. De[i consider\ c\ plecarea a-cestuia este „regretabil\”, el `l critic\totu[i pentru c\ „nu se pleac\ la greu.Este din punctul meu de vedere o mi[-care gre[it\ cu care nu o s\ fiu de a-cord [i nu o s\-l `n]eleg niciodat\ peSorin” (Evenimentul Zilei, vineri, 30martie). Tot el a subliniat, s`mb\t\, c\partidul s\u „«nu cade, nu se `nclin\[i nu cedeaz\», indiferent de ce frun-ze cad. «S`ntem ma[in\ria electoral\cea mai important\»” (Mediafax, du-minic\, 1 aprilie).
Decizia fostului lider PDL, So-rin Frunz\verde, de a se retrage dinfruntea partidului, a atras a[adar du-p\ sine alte aproape 50 de demisii dinParlament, sl\bind puterea partidu-lui aflat la guvernare. Surpinz\tor c\celor r\ma[i la putere nu li se pare a-ceasta o problem\.
Cristina BBABII
Sinteza cuaccent britanic
Prim\vara cade Frunz\verde retragerea politicianului din PDL a atras [i alte demisii
Opi
nia
vech
e –
Nr.
426
– 2
- 8
april
ie 2
012
„Francofonia nu este doar o lim-b\, ci o stare a spiritului pe care otr\im `n fiecare zi”. Aceasta a fost i-deea `n jurul c\reia invita]ii [i-au con-turat discursul pentru deschidereacelei de-a XVII-a edi]ii a Zilelor Fran-cofoniei, „La francophonie proble-matique”. Odat\ cu conferin]a de lan-sare a evenimentului care s-a desf\[u-rat timp de dou\ zile au fost delimita-te [i principalele dou\ dimensiuni aleacestui fenomen. Pe de o parte cul-tural\ [i pe de alt\ parte economic\.
Prima dintre acestea poate fi ex-plicat\, dup\ cum a sus]inut [i rec-torul Universit\]ii „Alexandru IoanCuza”, prof. univ. dr. Vasile I[an,prin afirma]ia filosofului Virgil Ne-moianu, care consider\ c\ „ceea cepoate salva spiritul uman este comu-nicarea `ntre culturi”. Astfel, ZileleFrancofoniei devin „necesare pentru
a conserva o anumit\ identitate cul-tural\ [i pentru a afirma c\ s`nt capa-bile s\ hr\neasc\ dialogul `ntre cul-turi aflate la diferite distan]e”. Maimult dec`t at`t, spa]iul francofon estecaracterizat de importan]a componen-telor de geopolitic\ [i economie, ̀ n ca-drul c\rora ]ara care face prima mu-tare este Fran]a. Despre aceasta `n-s\, noul ambasador al Hexagonului`n Rom=nia, Excelen]a Sa PhilippeGustin, sus]ine c\ „trebuie atras\ nudoar prin limb\ sau cultur\, ci [i prininvesti]ii, mai ales `n Rom=nia, undemediul afacerilor este `n plin\ dez-voltare”.
Totodat\, Excelen]a Sa a marcatcei 50 de ani de la `nfiin]area Aso-cia]iei Membrilor Ordinului „Pal-mes Académique”(AMOPA), prinoferirea celei mai vechi decora]ii a-cademice, pentru `ntreaga activitate,prof. univ. dr. Norina Forna, deca-nul Facult\]ii de Medicin\ Dentar\de la Universitatea de Medicin\ [iFarmacie „Grigore T. Popa” dinIa[i.
La mmesele rrotundePrincipalul moment al primei zile
dedicate francofoniei a fost conferin-]a sus]inut\ de poetul [i dramaturgulrom=n Matei Vi[niec care a m\rturi-sit cu pasiune celor din Aula MihaiEminescu de la UAIC c\ „R\d\u]ieste centrul universului, acolo unde seafl\ arborele sacru ”. Scriitorul a vor-bit despre impactul lecturilor din pe-rioada copil\riei [i a adolescen]ei f\-cute `n biblioteca municipal\, care aucreat adev\rate „[ocuri culturale”, de-termin`ndu-l s\ adopte din atitudineadiferi]ilor filosofi sau a unor perso-naje. De atunci se identific\ cu eroullui Dumas, D’Artagnan, [i acum„`nc\ mai am ceva din spiritul mus-chetarului”.
Dac\ toate aceste amintiri au fostevocate [i receptate pe m\sura umo-rului cu care au fost spuse, faptul c\
Rom=nia este oglindit\ `n mass-me-dia fran]uzeasc\ cu focalizare pe anu-mite subiecte negative „ho]i, ]igani,orfelinate pline cu copii”, a fost primit`n sal\ cu un r`s amar. „Nu este co-rect ca Rom=nia s\ fie cunoscut\ `nFran]a numai prin trei sau patru su-biecte negative. Atunci, de multe orile zic jurnali[tilor c\ ]ara noastr\ estemult mai bogat\ `n subiecte negative.Chiar le sugerez c\, dac\ vor, pot vor-bi cu Guvernul rom=n s\ le pun\ ladispozi]ie o list\ cu toate aceste pro-bleme pentru c\, dac\ vor diversificasubiectele vom ap\rea [i noi ca o ]ar\normal\, altfel, v\zu]i numai din pris-ma a patru chestiuni, ap\rem ca o ]a-r\ anormal\.”
~n afar\ de teza sus]inut\ de scrii-torul rom=n stabilit la Paris, pe par-cursul celor dou\ zile au fost discutate[i alte teme care definesc francofoniasub forma unor sesiuni de comunic\ri.Astfel, cadre didactice, speciali[ti, stu-den]i [i participan]i din public au pre-zentat argumente [i pozi]ii care auavut rolul de a stabili identitatea, com-plexitatea [i interdisciplinaritatea a-cestui curent, v\zut ca o lume `ncontinu\ formare.
Pe sscen\Dup\-amiezile Zilelor Franco-
foniei au fost s\rb\torite al\turi de in-vitatul special al evenimentul, MateiVi[niec, `n s\li de spectacol, acolounde creativitatea uman\ se transfor-m\ `n art\. Pasiunea pe care directo-rul companiei „Delegare et CIE”,
Moustapha Aouar, a pus-o `n recitalulde poeme „Ora[ul cu un singur locu-itor” sus]inut la Biblioteca Central\Universitar\ pe 30 martie, s-a sim]it`n public ca o izbucnire a naturii. In-terpretul francez care ne-a citit din po-eziile postmoderne ale lui Matei Vi[-niec, Lucian Vasiliu sau Nichita Da-nilov a fost pe scen\ ca un vulcan ca-re s-a trezit dup\ sute de ani [i [i-a re-luat activitatea cu o intensitate la carenimeni nu se a[tepta. Astfel, versurileurlate, [optite, c`ntate [i acompaniatede chitar\ [i contra-bass au demon-strat c\ limba francez\ are o muzica-litate special\ care relaxeaz\ spirite-le, `n\l]`ndu-le.
Tot exaltat a fost jucat\, a doua sear\, la Teatrul Na]ional „Vasile A-lecsandri” din Ia[i, [i piesa dramatur-gului Matei Vi[niec „Negustorul detimp” `n regia lui Ovidiu Laz\r. Per-sonajele de pe scen\ au conturat po-vestea unui b\rbat de v`rsta a doua ca-re nu `[i mai reg\se[te lini[tea `n fa-milia sa, motiv pentru care `[i vindetimpul ([i nu via]a) unui „afacerist”specializat. De pe scaun, din pozi]iade spectator, efectul de scurgere a tim-pului s-a sim]it la propriu, f\r\ ca a-cesta s\ treac\ cu vederea decalareamomentelor zilei, deoarece pe l`ng\faptul c\ ceasurile din decor func]io-nau [i se roteau continuu, scena se mi[-ca `n timp ce un reflector o `nso]ea,la fel cum p\m`ntul se `nv`rte `n jurulsoarelui.
Iulia CCIUHU
~n perioada 30 – 31martie, Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza”din Ia[i `mpreun\ cuInstitutul Cultural Francezau organizat cea de-aXVII-a edi]ie a ZilelorFrancofoniei. Edi]ia deanul acesta a fost cele-brat\ printr-un colocviude dou\ zile, numit „Lafrancophonie problema-tique”, (n.r. Francofoniaproblematic\) care areunit conferin]e, sesiunide comunic\ri [i specta-colele artistice.Principalii invita]i aievenimentului au fostdramaturgul MateiVi[niec [i ambasadorulFran]ei `n România,Excelen]a Sa, PhilippeGustin. Odat\ cuaceast\ s\rb\torire afrancofoniei, s-auaniversat [i „r\d\cinilecomune ale ]\rilor careau `mbr\]isat-o”.
De Zilele Francofoniei, pasiunea s-a jucat la Ia[i
Gâdea a vorbit ro-mâna ca Iliescu engleza
au fost discutate diverseteme sub forma unorsesiuni de comunic\ri
Matei Vi[niec a vorbit despre impactul lecturilor din copil\rie
DDEEZZBBAATTEERREE 1133O
pinia veche – Nr. 426 – 2 - 8 aprilie 2012
Ole, ole, am sc\pat de OTV!
Clubul Român de Pres\ a fostconsecvent [i f\r\ echivoc critic, întimp, fa]\ de ceea ce se nume[te [ipromoveaz\ canalul OTV. DeciziaCNA de înjum\t\]ire a licen]ei deemisie a fost finalul u[or de prev\-zut al unui „drum” al OTV pres\ratcu numeroase sanc]iuni, între care [io retragere a licen]ei de emisie – în2002.
Dispari]ia din peisajul mass-me-dia a OTV nu este [i sf`r[itul nevro-zelor existente, induse [i între]inutede acest canal de televiziune. Într-unviitor apropiat, se pot reg\si mani-fest sau în subtext în alte mass-me-dia. Îns\, o îngrijorare imediat\ pen-tru cei care s`nt observatori aten]i,
echilibra]i [i influen]i ai vie]ii publi-ce ar trebui s\ fie faptul c\ exist\ oasociere între OTV [i un partid po-litic. Dac\ este s\ d\m crezare son-dajelor de opinie, acest partid va in-tra în Parlament.
Via]a, dispari]ia [i poate regene-rarea OTV în alt context readuc înactualitate, pentru jurnali[ti [i public,discu]iile despre limitele [i modul lu-cid, responsabil de folosire a libert\-]ii de exprimare, standardele scrise[i nescrise ale ocupa]iei de jurnalist[i importan]a creditului pe care unpublic avizat îl acord\ jurnali[tilor.
Dureros de actual este ca standar-dele impuse prin autoreglementares\ fie respectate [i [efii editoriali s\
fie cei dint`i care s\ impun\ aceast\conduit\. Altfel, oric`nd, se vor g\sipoliticieni – mul]i dintre ei îndoiel-nici ca persoane publice, dar care aup`inea [i cu]itul – care ne vor ame-nin]a cu o lege a presei f\cute de ei,chiar dac\ spun, mieros, c\ o putemface noi. Dar s\ decid\ tot ei.
De asemenea, dureros de actualeste ca în redac]ii, jurnali[tii cu ex-perien]\ s\ fie repere profesionale [ijurnali[tii tineri [i talenta]i – s`nt maimul]i dec`t se crede – s\ fie sus]inu]iputernic. Mai mult ca oric`nd, pute-rea exemplului personal trebuie s\ac]ioneze.
Altfel, oric`nd un OTV ar rena[-te. {i cine î[i dore[te asta? Nu ceibuni, talenta]i [i one[ti dintre noi.
S-a spart Oglinda Poporului dac\ este s\ d\mcrezare sondajelor deopinie, acest partid va intra în Parlament dac\vrem s\ ne bucur\m dede libertatea de exprimare, trebuie s\respect\m cadrul care opermite
„Nevrozele” OTV se pot regenera,nu este sf`r[itul pove[tii
Dan Diaconescu a p\]it-o din nou. ~ntruc`t a continuatdup\ diverse amenin]\ri [i sanc]iuni s\ difuzeze
publicitate Partidului Poporului, a primit pedeapsa ceamai dur\: `njum\t\]irea licen]ei audiovizuale. Astfel,mai OTV mai are voie s\ emit\ doar p`n\ la 28 sep-tembrie 2012. Avem de a face cu o `nc\lcare a libert\]iide exprimare sau cu o victorie a demnit\]ii [i a bunuluisim] asupra tabloidiz\rii presei [i a societ\]ii române[ti?
„{i tot n-am aflat ce s-a `nt`mplat cu br`nzeturile Del”
Înainte de orice, ]in s\ spun c\închiderea unui post de televiziune(sau a altui canal mass media),chiar dac\ perfect justificat\, nupoate fi pentru mine un motiv debucurie. Fie [i m\car pentru c\ m\g`ndesc la cei care lucreaz\ acolo,inclusiv personalul tehnic [i admi-nistrativ, oameni a c\ror singur\ vi-n\ e c\ s-au chinuit s\-[i g\seasc\ unloc de munc\, pe o pia]\ media [i a[amuribund\.
OPINIA VECHE: Reprezint\aceast\ sanc]iune în vreun fel o în-gr\dire a dreptului de exprimare?
TUDOR C|LIN ZAROJANU:Contrar impresiei generale, dreptulla liber\ exprimare este limitat chiarprin legisla]ie, încep`nd cu Consti-tu]ia. {i e normal s\ fie a[a! Calom-nia, minciuna, propaganda extre-mist\, insulta s`nt doar c`teva dintrelucrurile interzise în societ\]ile celemai liberale [i permisive cu putin]\.E foarte u[or – dar [i jenant – s\ teascunzi în spatele acestei sintagmepentru a încerca s\ justifici orice. Înal doilea r`nd, exist\ (totu[i!) legilebunului sim], chiar dac\ nu s`ntprev\zute în normele CNA. În altreilea r`nd, exist\ aceste norme.OTV [i-a „c\utat-o cu lumânarea”, [inu într-o zi, punctual, accidental - ciaproape permanent. De data aceastaa fost vorba despre propagand\politic\ (argumentele invocate înap\rare, din care am aflat c\ DD n-arfi membru al partidului DD!, au fostridicole), dar nu putem uita c\ în tre-
cut acela[i post a fost sanc]ionat [ichiar închis din alte motive. Deci,nu, nu este niciun fel de îngr\direabuziv\ a dreptului la exprimare.
O.V.: Va reu[i Dan Diaconescu,folosindu-se de imaginea martiru-lui, s\ acumuleze [i mai mult\ sim-patie din partea poporului?
TCZ: Da, probabil c\ DD vaprofita de împrejurare. GheorgheBecali a ajuns europarlamentar pentruc\ fusese re]inut, cu c\tu[e la m`ini.N-a[ folosi totu[i sintagma „simpatiedin partea poporului”, pentru c\ nucred în sprijinul de mas\ al PPDD [is`nt circumspect cu rela]ia sondaje –rezultate electorale. Mai mult casigur, PPDD va intra în Parlament[i, poate, va participa la ni[te jocuripolitice. Mai mult de at`t, îns\, nu m-a[încumeta s\ afirm. Vom tr\i [i vomvedea.
O.V.: Va rezolva suspendareaOTV ceva concret, din punctul devedere al popula]iei?
TCZ: Aplicarea legilor trebuies\ fie necondi]ionat\ nici m\car deutilitatea m\surilor. Nu iei o anumedecizie doar dac\ e eficient\ – o ieidac\ e cea corect\. Nu, nu cred c\suspendarea OTV va rezolva cevaconcret. Probabil se va reînfiin]a subalt nume [i sub alt\ umbrel\ – doar amai f\cut-o! În acela[i timp, cred c\este esen]ial ca, oric`nd e posibil, s\existe semnale c\ nu po]i face oricef\r\ teama nici unei sanc]iuni. Altfelspus, nu sper c\ DD o s\ se schimbe,dar sper s\ se schimbe publicul.
Sub alt\ umbrel\
Indira CRASNEATudor C\lin ZAROJANU
dureros de actual este ca standardele impuse prinautoreglementare s\ fie respectate
În diminea]a zilei de 18 martie2009, în studioul matinalului „Zoride Zi”, difuzat de postul de televiziu-ne OTV, moderatorii au fost nevoi]is\ intervin\ într-o disput\ în careerau implicate Sexy Br\ileanca [iRoxy Manelista. Trei luni mai t`rziu,Roxy Manelista, mult dup\ miezulnop]ii, tot la OTV, se implica într-oalterca]ie cu numita Ana-Maria. Ac-tele de violen]\ fizic\ [i verbal\ aufost repede ascunse telespectatori-lor OTV, care au fost invita]i s\ ur-m\reasc\ o declara]ie înregistrat\[i, probabil, [ocant\ a Oanei Z\vo-ranu.
Personajele [i situa]iile descrises`nt c`t se poate de autentice. Desi-gur, putem pune la îndoial\ sincerita-tea presta]iilor, dar risc\m s\ alune-c\m într-o tirad\ estetic\. {i nu s`n-tem pu]ini cei care ne angren\m înprocese publice de demonizare aOTV-ului. Dezbaterile s`nt, de fieca-re dat\, predictibile. Care s`nt limitelelibert\]ii de expresie [i ale bunuluigust? Salva]i România de oteviza-re! {i tot a[a.
OTV nu poate fi suspectat de li-ps\ de autenticitate. {i-a ar\tat in-gredientele de la prima emisie. Re-]eta a r\mas aceea[i, doar persona-jele [i platourile s-au mai schimbat,în func]ie de agend\ sau în func]iede buget. Omul-emblem\ pentru
OTV, Dan Diaconescu, merit\ in-vidia celorlal]i actori de pe pia]amedia. A reu[it s\ fac\ bani cu mate-rialul clientului. În acest caz, vor-bim despre un segment de Româniepe care nu-l în]elegem, dar îl judec\m.Roxy Manelista este cet\]ean român.Nu [tim dac\ este la zi cu taxele [iimpozitele (în semn de pre]uire fa]\de patrie), dar [tim c\ a ajutat, dup\posibilit\]i, un alt cet\]ean s\ pros-pere [i s\ creasc\ în notorietate. Edrept, Roxy nu a avut acela[i succesprecum Sexy Br\ileanca. Cea dinurm\ a alimentat ratingurile mai mul-tor posturi de televiziune, cu bugete[i discursuri mult mai glamour.
În toat\ povestea cu închidereaOTV, ar trebui s\ ne hot\r`m de ces`ntem a[a vehemen]i. Ne pas\ deetica jurnalistic\? În acest caz, ar tre-bui decimate institu]iile de pres\ dinRomânia. Ne pas\ de morala pub-lic\ [i valorile neamului? De acord,s\ suspend\m, la pachet, [i mandateleunor lideri politici contemporani.
Este nedrept [i pu]in ira]ional s\afirm\m c\ societatea se otevizeaz\.Poate c\, dimpotriv\, OTV-ul s-aromânizat cu o p\rticic\ din ]ara as-ta. Nu degeaba s-a numit, ini]ial,Oglinda TV. Programele OTV s`nto oglindire a unei Românii care nupoate fi negat\ sau boicotat\. Dac\întrerupem emisia OTV, nu vor dis-
p\rea personajele care au dus laascensiunea postului-garsonier\ larang de fenomen [i de partid. Cucertitudine, vor fi invitate de alte te-leviziuni.
C`t despre murmurul pseudo-e-lectoral care se aude în jurul su-biectului OTV, s\ fim pe pace. S`ntscenarii [i re]ete specifice perioade-lor electorale. Fumigene. Dac\ via]ademocratic\ din România este ame-nin]at\ de un partid-garsonier\, e unsemnal c\ trebuie s\ ne implic\m maimult în via]a cet\]ii. To]i s`ntem egalicu Elodia. Orice ar însemna asta.
Rom=nia nu se otevizeaz\Ionu] CODREANU
ar trebui s\ ne hot\r`m de ce s`ntem a[a vehemen]i;ne pas\ de etica jurnalistic\? În acest caz, ar trebuidecimate institu]iile de pres\ din ]ar\
S`nt unul dintre cei – extrem depu]ini – care a protestat public în2002, c`nd CNA a decis retragerealicen]ei OTV. La vremea respectiv\, ise repro[au OTV-ului „repetateleînc\lc\ri, unele de o gravitate extre-m\, ale Legii audiovizualului nr. 504/ 11.07.2002, în special prevederile art.40: „Este interzis\ difuzarea de pro-grame care con]in orice form\ deincitare la ur\ pe considerente deras\, religie, na]ionalitate, sex sauorientare sexual\”. Pic\tura care um-pluse paharul r\bd\rii CNA (niciacela prea ad`nc, la vremea aceea)fusese o interven]ie în direct a sena-torului Corneliu Vadim Tudor, lideral Partidului România Mare. At`tde furibund fusese Tribunul ca însu[ipre[edintele ]\rii scrisese CNA-ului,cer`ndu-i s\ intervin\ întru resta-bilirea legalit\]ii. Ceea ce s-a [iînt`mplat. Interven]ie, adic\.
Am protestat atunci, împotrivav`ntului, pentru ca mi se p\rea om\sur\ brutal\, periculoas\ [i carecontrazicea principiul liberei expri-m\ri, chiar dac\ respecta litera (învigoare) a legii.
Zece ani mai t`rziu, acela[i CNAimpune aceleia[i televiziuni (m\ rog,în scripte e o alt\ companie, dar M\riae aceea[i, p\l\ria difer\) o sanc]iunela fel de dur\ – [i zelul protestatar nu-mi d\ ghes. M-oi fi muiat, m\ întreb?De ce oare mi se pare justificat\decizia CNA-ului – c`nd, vorbim, înfapt, de reducerea la t\cere a unuiradiodifuzor, chestie grav\, serioas\,de r\u augur pentru libertatea deexprimare?
Scandalul din 2002 a adus oschimbare în bine. În trena sa, s-aschimbat legea astfel înc`t „înc\lc\ri-le repetate” s\ fie sanc]ionate gra-dual. {i au fost. Nu toate, nu drastic,nu toate la fel de drastic. Dar exist\ ogradare, cu siguran]\. Ceea ce a scosla iveal\ o la fel de gradual\ nep\sarefa]\ de sanc]iuni, fa]\ de lege, a tutur-or radiodifuzorilor. În campania elec-toral\ trecut\ nu a existat televiziune cuacoperire na]ional\ care s\ nu fiesanc]ionat\ – [i cele mai multe au
preferat s\ accepte sanc]iunea [i s\continue cum au început. Ceea ce nelas\ pe noi, observatorii [i telespecta-torii lor, s\ credem c\ avantajeleelud\rii legii s`nt mai mari dec`tsanc]iunile de la CNA.
OTV a adoptat dintotdeaunaaceast\ atitudine sfid\toare. Dar ceeace în 2002 p\rea frond\, în 2010 –divertisment îndoielnic, arat\ în 2012a dispre] fa]\ de lege, de orice lege,fa]\ de ceilal]i care în]eleg s\ orespecte. {i s`ntem azi sili]i s\ punemîn balan]\ libertatea de expresie [ifunc]ionarea statului de drept [i s\ neîntreb\m dac\ merg una f\r\ cealalt\.
Nu îmi place deloc ideea înjum\-t\]irii licen]ei unui radiodifuzor. Num\ bucur\ de fel c\ s-a ajuns la asta.Nu am sentimentul acela de paceinterioar\ pe care ]i-l d\ convingereac\ „s-a f\cut dreptate”. Dar îmi totrepet c\ dac\ vrem s\ ne bucur\m delibertatea de exprimare, trebuie s\ res-pect\m cadrul care o permite. C\ liber-tatea nu înseamn\ nimic f\r\ respons-abilitate [i c\ sfidarea unora poate s\afecteze libertatea tuturor.
Ioana AV|DANIDilemele
mele
Opi
nia
vech
e –
Nr.
426
– 2
- 8
april
ie 2
012
OOPPIINNIIAA DDEE LLAA CCEENNTTRRUU
Oricine poate s\ cread\, s\ cread\fierbinte [i s\ fac\ mii de cruci regu-lamentare, de sus în jos [i de la dreap-ta la stînga. Îns\ cine vrea s\ ob]in\un beneficiu concret de pe urma cre-din]ei sale – o împlinire în planprofesional sau personal, un r\upentru du[mani – trebuie s\ apelezela doamna Doina. În fiecare zi demar]i, dumneaei a[teapt\ aproape deintrarea în Biserica de la CurteaVeche, în dreptul Hanului Manuc.
Ajutorul divin poart\ ochelari [iare p\rul scurt, ondulat; [ade pe un sc\-unel, într-un grup mai mare de femei.În mîn\ are un teanc de acatiste gatascrise în mijloc: „…(nume) Se roag\la Maica Domnului, Domnul IisusHristos, Sf. Anton, pentru iertarea p\-catelor, s\n\tate, sporul casei, dez-legarea de blesteme, de farmece, deduhuri rele, ferirea de accidente”.Acatistele doamnei Doina sînt a[adarun soi de formulare, unele maispeciale, scrise de mîn\ [i f\r\[tampile. Se completeaz\ cu numelesolicitantului de favoruri cere[ti,precum [i cu cele ale beneficiarilorde rug\ciuni. Doamna Doina întrea-b\ scurt: „Nume de botez!” [i a[teap-t\ cu pixul în mîn\, ca un poli]ist d\-t\tor de amenzi.
La o adic\, doamna Doina poateveni în întîmpinarea dorin]elor cre-dincio[ilor cu o list\ mai lung\, încare ace[tia s\ bifeze dup\ pofta inimii.La cerere, adaug\ în josul paginiialte solicit\ri de natur\ sufleteasc\ saumateriale. Pentru cine nu [tie s\-[i per-sonalizeze cererea, doamna Doinapune de la ea: „succes în carier\”, „li-ni[te în familie”, „pace sufleteasc\”.Cic\ publicul larg cam asta solicit\ [i,la urma urmei, prinde foarte bine olini[te în familie sau o pace sufle-teasc\ din oficiu.
Dup\ aceea, doamna Doina zicec\ trebuie s\ încheie, s\ nu-l plicti-seasc\ pe Cel de Sus [i scrie mare„AMIN”, pune semnul exclam\rii [isubliniaz\. „Data viitoare veni]i aici?Trebuie s\ facem zece mar]i! În fie-care mar]i cîte un acatist. {i în a ze-cea mar]i facem acatist de mul]umire.C\uta]i-m\ pe mine, s\ mergem peaceea[i mîn\”, zice ea, iar vocea eoarecum sever\. Face o programarepentru s\pt\mîna viitoare. Scriitoareade acatiste î[i mai avertizeaz\ clien-tul c\ se va l\sa a[teptat\ doar dac\trece Poli]ia prin zon\. Iar doamnaDoina merit\ a[teptat\, „c\ în\untrun-are cine s\ v\ scrie”. Pe urm\, în-caseaz\ cît o fi, c\ „nu lucr\m pe taxe”.
Cu banii în mîn\, mai vine o în-drumare, una din suflet: „Uita]i,merge]i [i lua]i de la omul \sta lumî-n\ri…” [i arat\ spre un domn zdren-]\ros, care zîmbe[te. „Decît s\ lua]icu 4.000 bucata din biseric\, da]i unleu pentru [apte buc\]i. Apoi da]i lap\rinte o lumînare [i un b\nu] pentruo zi. Data viitoare da]i alt b\nu], darun leu, doi, nu mult. Hai, preg\te[teni[te lumîn\ri!”, strig\ ea c\tre res-pectivul coleg, [i omul zîmbe[te totmai larg. O industrie întreag\ se ur-ne[te cu fiecare rug\ciune.
Vlad OODOBESCU
JJuurrnnaalluull uunnuuii ooaarreeccaarree
Toarn\ tare în Bucure[ti [i corpo-rati[tii care-au ie[it vineri de la munc\ seopresc în centru, la prima bere din wee-kend. E nasol s\ pleci de la birou un-deva pe la [ase seara. N-ai loc s\ res-piri în metrou de taioare [ifonate dup\ ozi de lucru, de pungi de h`rtie în care stauînghesuite casolete goale [i reviste carete înva]\ cum e treaba cu cea mai tarediet\ de detoxifiere din prim\vara asta.Moda c\r]ilor verzi, cu coperte carto-nate, v\d c\ a trecut. La Universitate seaglomereaz\ [i mai tare. Pasajul e plin desteaguri [i pancarte ude de pe care scri-sul, executat cu marker-ul, se scurge ne-uniform prin porii cartonului.
În cafeneaua de sub intersec]ia de lakilometrul 0, protestatarii, \ia care auprins dragul de-a se întâlni ori de c`teori mai tu[e[te vreunul în Parlament,sorb din cafele. Pe lâng\ ei, mald\rede nimicuri: h`rtii A4 împr\[tiate pe
scaune – pe care scria ceva despre dic-tatur\ - un banner împ\turit [i voci ri-dicate. L`ng\ toate astea, o prin]es\. Onobil\ cobor`t\ într-un pasaj rece [iplin, care r`de larg pe o canapea dincatifea uzat\. E o îndr\zneal\.
O militant\ cu accent fran]uzit, carest\ picior peste picior, bea cafea cu paiul[i se învele[te în fum de ]igar\. O re-cunoa[te lumea, î[i d\ coate. În localul\sta de m`na a doua, se v`nd savarinemari [i vin fiert dulce, ceaiuri la plic [isanvi[uri calde.
„Am sstat îîn îîntuneric pp`n\acum”
N-am putut în]elege niciodat\ de ceo prin]es\ poate fi sup\rat\, cum n-amputut pricepe de ce, dup\ at`]ia ani devia]\ monden\, c\s\torii multe [iscandaloase, î]i vine s\ vorbe[ti desprelibertatea de exprimare. S\ te îmbr`n-ce[ti cu jandarmii [i s\ te fluiere toat\Pia]a Universit\]ii c`nd te iau [i te bag\în dub\. Firul se leag\. C`nd ie[i dinsec]ia de poli]ie, înjuri [i strigi c`t de
mul]i î]i iube[ti ]ara. Altfel, ai fi statbine-mersi la Paris, s\ bei cafea cu pa-iul l`ng\ Place de la Concorde, nu încafeneaua asta în care am\r`]ii se as-cund de ploaie.
„Am fost brusca]i. Nu-mi dau sea-ma, pentru c\ am stat în întuneric p`n\acum. Sper s\ fie o trezire poate bruta-l\ la realitate pentru c`]iva oameni ca-re privesc Pia]a Universit\]ii din fo-tolii, din cas\. Ce se înt`mpl\ azi e unprecedent foarte grav la adresa libert\]iituturor”, gl\suia Brianna, într-o zi încare s-a nimerit s-o întrebe cineva cenaiba i-a venit s\ ias\ tocmai acum„din întuneric”.
O bbasc\ rro[ie pprintresacouri nnegre
S\ nu ne oprim doar la libertatea deexprimare. Prin]esa asta colorat\, cu p\rportocaliu, basc\ ro[ie pe-o ureche [i
fular albastru, î[i scrie în CV c\ e ac-tivist\ pentru drepturile omului [i pro-tec]ia mediului. Vrea o ]ar\ curat\, încare s\ nu existe ACTA, nici gaze de[ist, nici mine de aur, nici de cupru, nicijandarmi, nici dube [i nici guverne.Nu [tiu care e [mecheria cu gazele de[ist. Am v\zut c\ protestele au început laBârlad, chiar în fa]a Prim\riei. R\z-boinica Brianna i-a onorat, într-un fel,cu prezen]a. Nu [tiu pe unde ar mai fifost a[teptat de at`ta lume acest vl\starnobil, care s-a ridicat din mul]ime cas\ ne arate edi]ia de buzunar a Consti-tu]iei ]\rii, într-un ora[ în care str\zileurl\ de foame de asfalt [i în care numult\ lume [tie ce e \la gazul de [ist.În afar\ c\ d\ dureri de cap [i provoac\„apari]ia exploziv\ a bolilor sistemu-lui nervos”, prin]esa n-a putut explicaaltceva. Dar ne-a dat o lec]ie: c\ pestetot poate exista o agora.
Ionela SS|VESCU
1144
Mi-e fric\ de cum va ar\ta lumea:Consiliul Na]ional al Audiovizua-lului a anun]at, s\pt\m`na aceasta, c\înjum\t\]e[te perioada de acordare alicen]ei OTV, din cauza propagandeipolitice pe care postul o face de c`tevaluni încoace pentru Partidul Poporu-lui. Ceea ce înseamn\ c\ „aventura”lui Dan Diaconescu printre audien]ef\cute cu benzi galbene stridente (pre-luate, de altfel, [i de televizuni cupreten]ii), pe care cuv`ntul „Senza]io-nal” a tronat ani de zile, s-ar puteasf`r[i. Elodia, Magda Ciumac, SexyBr\ileanca, Nikita, balaurieni, [er-pilieni, to]i [i toate s`nt puse în peri-col de decizia CNA.
Sub pretextul unui „spa]iu liberde exprimare”, televiziunea lui Dia-conescu a str`ns, de-a lungul anilor,la un loc politicieni - în campania elec-toral\ din 2009, chiar pre[edintele Tra-ian B\sescu a acceptat o invita]ie lapostul lui Diaconescu, a vorbit vrute[i nevrute acolo, a extras chiar [i unc`[tig\tor al unui concurs -, noi îm-bog\]i]i pu[i pe tabloidizare, interlopi[i personaje „n\scute” practic acolo,în studiou, sub ochii telespectatorilor.
Cu unele dintre ele, „jocul” pemicul ecran al lui Diaconescu a atinscote ce par s\ ]in\ de suprarealism. Darcare au produs audien]\.
Dar, în ultimii ani, de OTV nu s-arfi vorbit at`t de mult, dac\ Diaconescunu ar fi impus, noapte dup\ noapte, poa-te cel mai celebru caz de crim\ ne-elucidat\ a ultimilor 20 de ani. Dia-conescu a f\cut din „cazul Elodia”obliga]ie pentru celelalte canale TV,dup\ ce a sus]inut un serial de peste200 de episoade, unde a dezb\tut teo-rii stupefiante [i a „anchetat” dispari-
]ia avocatei din Bra[ov. Totul în sti-lul caracteristic, printre manele, „in-vestigatori” obscuri [i ghicitoare.
În timpul „serialului Elodia” s-atrecut cu non[alan]\ de la dansul pemas\ al Magdei Ciumac, la „intervi-uri”cu îns\[i disp\ruta. Sub o band\cu titlul „Aceast\ femeie sus]ine c\poate vorbi în direct cu Elodia”, o„ghicitoare”, cu ochii închi[i, lumi-nat\ misterios, a dat, într-unul din e-pisoade, detalii despre ce mai f\ceaavocata disp\rut\. Deasupra, pe o alt\band\, telespectatorii erau anun]a]i c\asta nu e tot: urma „Primul interviu cuNicolae [i Elena Ceau[escu dup\ 20de ani de la dispari]ia lor”. Dedesubt,oamenii erau invita]i s\ transmit\„întreb\rile dumneavoastr\ pentru Ni-colae, Elena Ceau[escu [i Elodia”.
O alt\ invitat\ din aceea[i emisiu-ne. „Clarv\z\toarea Ildiko”, devenit\brand OTV ulterior, întindea m`na [i„citea” de pe cartoane cuvinte, nume,orice i se cerea, cu capul bine înfofo-lit în ni[te prosoape.
Dar s\ nu uit\m de un alt „punctde v`rf”al televiziunii lui Diaconescu,de data asta de la postul-sor\, DDTV:emisiunile realizate de Lorin Fortu-na. În timpul lor, rom=nii au putut afla,lucruri extrem de folositoare, infor-ma]ii utile pentru via]a de zi cu zi. Deexemplu, c`]i dintre voi [tia]i c\ „ma-ximum 20% din popula]ia lumii a-par]ine civiliza]iei autohtone, gori-liene, cam 5-10% civiliza]iei [erpili-ene, vulturiene [i pe[tiliene”? Restulapar]ine, evident, „civiliza]iei balau-riene”. Adic\, „oamenii respectivi auanimatori corespunz\tori acolo [isunt inadaptabili la civiliza]ia noas-tr\”. Trebuie ad\ugat c\, rostind toateacestea, Lorin Fortuna nu glumea.A[a c\ ar fi trist s\ b\nuim c\ ar fiînc\rcat de at`ta metafor\.
Andrei UUDI{TEANU
Ce r\m`ne dup\ OTV
C`nd se pitea pe dup\ copaci îisticleau ochii ca unui animal de prad\.În bra]ele bunicului îns\ era cel maidomestic pisic din istorie. L\sa capulpe spate a alint [i mieuna într-un felanume, ca în timpul unei [edin]e demasaj la coad\. }urelu’, c\ci a[a îl che-ma, prindea [oareci numai de ochiilumii. Uneori pe dup\ [opron ori înbeci, ca s\-l vad\ [i s\-l laudeprivitorii. De blan\ avea grij\ ca deochii din cap, mai ceva ca o lady,f\cea c\r\ri pe limb\ de la at`t sp\lat[i era un motan r\bd\tor. De dragullui, bunicul îi preg\tea ochiuri întigaie, îi fierbea lapte cu gris [i îldelecta cu muzic\ popular\, de laradio, c`nd st\teau am`ndoi în para-vanul de var\. Pentru mine, bunicul[i motanul lui au r\mas ca o poveste.
Apoi mai e tanti Vergina, care îmid\dea pere cu poala [i coac\ze pentrusirop. Îmi f\ceam leag\n în nucul del`ng\ f`nt`n\, iar ea î[i mai omoratimpul cu mine, din prea mult\singur\tate. C`nd i-a murit b\rbatulmi-am v\zut tat\l pentru prima dat\pl`ng`nd. A fost un om bun, înalt,
slab, cu oasele înafar\, dar cu unsuflet de copil. M\ ascundeam de elprintre sacii cu f\in\ de gr`u, iarmama m\ trimitea destul la ei, s\ faccrupe pentru pui. R`[ni]a de boabede porumb era mare, b\tut\ în cuieîntr-o banc\ de lemn. D\deam la ea[i c`te jum\tate de zi, p`n\ m\dureau din]ii în gur\.
Dar cel mai bine m-am în]eles cuStela, iapa tatei. Era sur\, bl`nd\ [iparc\ [tia c\ sunt copil. Mergeamdup\ ea pe [es, îi smulgeam priponul[i o aduceam de c\p\stru acas\. M`naabia îmi ajungea la botul ei, iar eap\[ea cuminte l`ng\ mine. Adesea îic`ntam, iar ea ciulea curioas\ urechile.Un an mai t`rziu mi l-a d\ruit pe Ha-ssan, un m`nz mare, cu picioare groa-se, cu o coam\ uria[\. A sf`r[it mici peundeva, dup\ ce l-a v`ndut tata, iar euam pl`ns zile la r`nd. Visam s\ îl c\-l\resc într-o zi, s\-mi cump\r o [a. Dartata a avut nevoie de bani pentru pri-ma mea zi de [coal\.
{i mi-au mai venit în minte o miede momente, de parc\ am avut o du-zin\ de copil\rii. {i nu e nimic r\u îna-mi aminti. Simt nevoia s\ m\ prindde amintiri ca fluturele în p`nza dep\ianjen pentru c\ dup\ ce-mi facrug\ciunea de sear\, în lume, nimicnu m\ mai mul]ume[te.
Paula SSC~NTEIANU
DDiinn CCeettaatteeaa lluuii {{tteeffaann
Brianna î[i scrie în CV c\ e activist\ pentru drepturile omului
Paula SSC~NTEIANU eeste senior eeditor lla rrevista„Opinia vveche”
Andrei UUDI{TEANU eestereporter sspecial lla ccotidianul „Evenimentul zzilei”
Cinci minute de amintiri
MMOOZZAAIICC 1155-O
pinia veche – Nr. 426 – 2 - 8 aprilie 2012
Evenimentuls\pt\m`nii
~n perioada 29 martie - 29aprilie 2012 la Muzeul Unirii dinIa[i se poate admira expozi]ia„Grigorescu - Art\ sacr\”.
Cu aceast\ ocazie, vizitatoriipot vedea `ntreaga colec]ie detablouri a pictorului d`mbovi]ean,aflate în patrimoniul M\n\stiriiAgapia.
Mai multe informa]ii g\si]]i pesite-ul www.muzeul-moldova.ro
EEXXPPOOZZII}}IIEE
Dintr-o mie de CD-uri
Scoate-]i din minte ideile despresuflete pereche [i dragoste etern\ a-tunci c`nd ascul]i „Eat Dirt”, c\ci pie-sele de pe album `[i croiesc singuredrumul dincolo de pove[tile pe care le[tiai deja. Pu]in `mpinse de la spate,ajutate de versuri `n care orice per-soan\ care a suferit m\car o dat\ dindragoste se reg\se[te, melodiile al-c\tuiesc o atmosfer\ melancolic\, bo-gat\ `n simboluri dramatice.
Cel de-al doilea album al solisteiSusan Cagle (cu numele de scen\„Susan Justice”) este ca un roman dedragoste al unui scriitor t`n\r care ]inepentru prima dat\ condeiul `n m`n\.Cele 13 piese s`nt ni[te capitole scrisest`ngaci, cu episoade predictibile [ireplici care au stat pe buzele at`t demultor personaje, `nc`t nota persona-l\ abia se face sim]it\.
„Eat Dirt” este o poveste de dra-goste e[uat\, care c`nt\ despre uitare ̀ naceea[i m\sur\ `n care o face despresperan]\, a[a `nc`t la sf`r[it nu [tii dac\s\ pl`ngi pentru c\ s-a terminat sau s\te bucuri c\ o iei de la cap\t. „I packedmy bags, moving on/Grabing just si-de of my things and I’m gone” (n.r.:„Mi-am f\cut bagajele, merg maideparte/ Am luat doar o parte din lu-cruri [i am plecat”) s`nt versuri `m-pachetate `n mesajul optimist al pie-sei „Hello Goodbye”.
Susan Justice a `nceput s\ c`nteprima oar\ `n sta]iile de metrou dinNew York – de altfel, primul ei al-bum s-a numit „The Subway Recor-
dings” (n.r.: „~nregistr\rile din sub-teran”) – `ns\ pu]ine dintre pieselede pe cel de-al doilea material disco-grafic evoc\ acele perioade. Ai credec\ este dovada unei maturit\]i artisti-ce, dar versurile sub]iri [i fade spuncontrariul. Singura melodie care teduce cu g`ndul la soli[tii aceia pier-du]i prin sta]iile de metrou care ]incutia de la chitar\ deschis\ este „For-bidden Fruits” – `ndr\znea]\ ca liniemelodic\ [i mesaj, renun]`nd pu]in lachitara pl`ng\cioas\ de p`n\ acum.
„Eat Dirt” este ca un roman dedragoste pe care `l cite[ti `n zilele lip-site de soare, iar c`nd `nchizi ultimapagin\, nu te las\ s\ fii singur.
Cristina BBABII
Despre dragoste [i altele
Susan Justice – „Eat Dirt”, 2012
Un concept care se `nt`lnea des `nproduc]iile de pe marele ecran pre-zenta oameni cu puteri supranaturalecare ajungeau fie personajul pozitiv cucap\, fie criminalul care `[i r\suce[temisterios musta]a. Filme precum Kic-kass sau SUPER au ̀ ncercat s\ schim-be acest trend, prin prezentarea trans-form\rii unui om obi[nuit `ntr-un su-pererou c\ruia `i lipsesc abilit\]ile spe-
ciale. ~ns\ „Chronicle” `ncearc\ s\combine vechea metod\ de prezenta-rea a unei pelicule cu cea nou\.
Ac]iunea se `nv`rte `n jurul per-sonajelor Andrew (Dane DeHaan) ,Matt (Alex Russel) [i Steve (Mi-chael B. Jordan), trei tineri care ajungmai deosebi]i dec`t cei din jurul lor. ~ntimpul unei petreceri, ace[tia descope-r\ `n apropiere o gaur\ `n p\m`nt [i seaventureaz\ s\ afle dac\ de]ine vreunsecret. ~n\untru g\sesc o piatr\, scoas\parc\ din benzi desenate, care le ofe-r\, pe l`ng\ dureri de cap [i ame]eli,puteri psihice. ~ns\, de[i aceste scenes`nt un punct cheie al scenariului, nuse explic\ `n nici o secven]\ din filmce este cu acel bolovan sau cum `iafecteaz\ pe oameni.
„Chronicle” abordeaz\ tema fil-melor cu indivizi normali care cap\t\subit for]e nemaib\nuite din mai multepuncte de vedere. Pe de o parte, peli-cula este o comedie, fiind amuzantetoate experimentele [i metodele princare tinerii ̀ [i folosesc noile abilit\]i. La`nceput, s-ar putea crede c\ s`nt doarni[te adolescen]i care tot ce vor face vafi s\ abuzeze ceea ce-i face diferi]i derestul lumii. Filmul ̀ ns\ decurge ̀ n a[afel `nc`t publicul s\-i vad\ pe Andrew,Matt [i Steve ca pe ni[te persoaneobi[nuite, fiecare cu greut\]ile [i via]alor. Nici unul nu este perfect, iar pe par-curs se vede faptul c\ cei trei for-meaz\ o prietenie durabil\ [i adev\-rat\. Astfel este prezentat\ [i povesteaprincipal\ a peliculei, unul din tineri,
sim]indu-se tot mai ap\sat de grijile zi-lelor sale , ajunge s\-[i foloseasc\ ta-lentele condus de furie [i ur\. Iar cei-lal]i doi `[i risc\ p`n\ [i propriile vie]ipentru a-[i salva prietenul de sine `n-su[i [i restul lumii de puterile sale.
De la un timp peliculele cu su-pereroi au demonstrat c\ pot spune opoveste dramatic\ [i interesant\, f\r\ s\se lase purtate doar de scenele de ac-]iune. Iar „Chronicle” duce mai depar-te aceast trend, amintindu-[i `ns\ c\spectatorul vine la cinematograf nu doarpentru a vedea filme bune, ci [i pentrua se distra.
Paul AANDRICI
Stop cadru Ultima poveste cu eroi
El, Ferdinand Clegg, este unfunc]ionar public care duce o exis-ten]\ mediocr\, al\turi de m\tu[a saAnnie, ̀ n grija c\reia a r\mas ̀ nc\ dec`nd era copil, dup\ ce mama l-ap\r\sit, iar tat\l a c\zut `n patimab\uturii. El `[i r\scump\r\ dramatr\it\ `n copil\rie [i st\rile de nesi-guran]\ printr-un hobby: colec]io-neaz\ fluturi. Iar clipa `n care m\-tu[a sa se stinge din via]\ coincide [icu momentul `n care c`[tig\ o sum\impresionant\ la Loto. Acum, t`n\rulse decide s\ adauge o nou\ pies\colec]iei sale.
Ea, Miranda Grey, este o t`n\-r\ student\ la Arte care provine din-tr-o familie bun\ [i are mari aspira-]ii `n a-[i dovedi talentul `n acest do-meniu. Drumurile celor doi se inter-secteaz\ `ntr-o sear\ `n care, Miran-da se opre[te s\-i dea lui Ferdi-nand indica]ii ca s\ poat\ ajunge `ncealalt\ parte a ora[ului. Acesta pro-fit\ de momentul de neaten]ie [i o r\-pe[te, adormind-o cu o batist\ tratat\cu cloroform. Brusc, realitateaMirandei devine o iluzie [i ea setreze[te `ntr-o camer\ necunoscut\ lasubsolul casei lui Ferdinand.
Structurat `n dou\ p\r]i, subforma unui jurnal, romanul de debutal lui John Fowles prezint\ dou\lumi [i dou\ clase sociale diame-tral opuse, `n care influen]a baniloreste asemenea unui p\pu[ar, `ntrea-ga oper\ fiind creionat\ `n umbraunui thriller psihologic.
~n prima parte, Colec]ionarul,numit mai `ncolo Caliban (n.r. a-semenea personajului din piesa„Furtuna” a lui William Shakespe-are) prezint\ ticluirea planului [i iu-
birea boln\vicioas\ pe care o are pen-tru t`n\ra student\, cu care ajunges\ se compare `n mod obsesiv.
Cea de-a doua parte surprindeuniversul `n care Miranda Grey`ncearc\ neputincios s\ scape. Cumlumina zilei lipse[te, pere]ii par c\aproape se pr\bu[esc al\turi de toa-te convingerile celei lipsite de liber-tate. {i, sub p`lp`itul neoanelor carenu se sting niciodat\, autorul schi-]eaz\ o zi far\ sf`r[it. Sigurul ei aliateste un caiet `n care noteaz\, `ntrevizitele la ore fixe ale lui Caliban,diferitele amintiri pe care le are des-pre G.P.- mentorul s\u, ̀ n speran]a c\cineva `i va g\si `ntr-o zi noti]ele.
De[i scris acum mai bine de cincidecenii, romanul lui John Fowles r\-m`ne actual asemenea unei fr`nturi dinvia]a cotidian\ prin complexitateapersonajelor `n demersul lor psiho-logic [i social, m\rginit de convinge-rea c\ simpla dorin]\ nu este `ndea-juns pentru a reu[i.
M\d\lina MMORARU
„Eat Dirt” este opoveste e[uat\, care c`nt\despre uitare `n aceea[im\sur\ `n care o facedespre speran]\
publicul vede personajele ca pe ni[te oameni obi[nui]i
trecut\ ai ie[it din c\min s\ iei o gur\ deaer [i te-ai trezit cu o piatr\-n cap.
BERBEC: Vrei s\ scapide datorii [i, mai mult, s\reu[e[ti s\ te angajezi unde-
va. Din p\cate, primul pas e s\ dai deun loc `n care s\ nu te g\seasc\ Poli]ia.
TAUR: De-abia a[tep]is\ vin\ vacan]a de Pa[te.Nu ca s\ m\n`nci ou\ sau
ca s\ bei vin ro[u, ci ca s\ fii [i maiaproape de cea de var\.
RAC: De c`nd ai renun-]at la produsele Herbalife,via]a ta este un co[mar. Ai
prea mul]i bani, prea mult timp liber [i`ncep iar s\ te sune vechii prieteni.
C`t de important este antrenorulunei echipe pentru continuitatea a-celei forma]ii? Aceasta este una din-tre acele ̀ ntreb\rile care fr\m`nt\ celmai puternic sportul mingii rotun-de, mai ales pentru c\ exist\ r\s-punsuri care sprijin\ ambele p\r]i.
{i avem pe de o parte echipelecare schimb\ antrenorii ca pe [o-sete. C`nd nu te a[tepti, deja apareun alt nume pe banca iar ca juc\tor,asta nu poate fi dec`t frustrant. Maiales `n condi]iile `n care fotbali[tiiau renumele de a „o mai [pri]ui”,s`nt cazuri `n care ace[tia intr\ peteren la antrenamente [i nu `n]elegde ce url\ la ei un must\cios `n locullui „Mister”. La polul opus, s`nt echi-pele unde antrenorii schimb\ pa-tronii. Echipe pe ale c\ror b\nci stautehnicieni, care au f\cut [i perfor-man]\ timp de decenii, dar care s`ntmai mult dec`t un simplu „coach”.Ei s`nt tipul manager, urm\resc cres-c\toria intern\ de juc\tor, de la ju-niori p`n\ la echipa de sub 17 ani.Ace[tia nu-[i fac planuri pe jum\-t\]i de sezon, ci `[i permit s\ g`n-deasc\ o `ntinerire sau o schimbarede strategie care s\ se `ntind\ pec`teva campionate `ntregi. Dar eis`nt mai rari.
~n Rom=nia predomin\ [ose-tele. Cei care se pleac\ `n fa]a patro-nului, care s`nt da]i afar\ pe u[a dinspate, dar c`nd s`nt chema]i `napoiintr\ pe fereastr\ cu un z`mbet maimare dec`t fa]a. La noi, cei care aveaucoloan\, managerii, s`nt de mult timppleca]i. Se `ntorc `n vacan]e laPoiana Bra[ov [i-[i mai dau o dat\pe lun\ cu p\rerea pe la emisiuni,doar ca s\ fie imediat critica]i deperechile de ciorapi autohtone.
Dar, p`n\ la urm\, totul ]ine depatroni. S\pt\m`na trecut\, Ilie Stan,antrenorul echipei Steaua Bucu-re[ti, a fost demis de Gigi Becali pen-tru c\ n-a jucat cum voia cel supra-numit „ciobanul”. ~n noiembrie2012, Sir Alex Ferguson va `m-plini 26 de ani de c`nd este manage-rul clubului Manchester United.Mul]i suporteri nici nu [tiu cum `lcheam\ pe patronul echipei londo-neze. ~n schimb, Becali are rubric\permanent\ ̀ n The Guardian, undese public\ toate prostiile cu [i despreel. Explica]ia pentru „Gigi news” edestul de greu de g\sit. Poate, p`n\ laurm\, rom=nii chiar au talent.
C\t\lin HHOPULELE
Scor la pauz\
Dinastiatr`ntorilor
p`n\ la urm\, totul]ine de patroni
Ajuns aproape de miezul nop]iila Super Copou, `mi frec ochii [i m\uit `nc\ o dat\ la baloanele de s\punap\rute brusc `n fa]a noastr\. Dup\ cesparg vreo c`teva s\ fiu sigur c\-s re-ale, imagina]ia `[i intr\ `n rol [i-mipreg\te[te scena pentru „noaptea top-less”. Din p\cate aceasta se pr\bu-[e[te c`teva secunde mai t`rziu, c`ndaflu c\ baloanele ie[eau de fapt din
Queen’s, unde la intrare erau doi b\-ie]i pe piciorange, pu[i s\ p\zeasc\probabil covorul ro[u din fa]a clu-bului.
Cutremurul „„Hugo”~ns\ convins c\ `n Skye trebuie
s\ fie mai interesant, mai facem c`]i-va pa[i p`n\ la clubul vecin. Aici,dup\ cum ne-am obi[nuit, `nghi]im`n sec [i a[tept\m s\ fim perchezi]io-na]i pentru a putea intra. Prindemcoad\, un grup de fete fiind `n fa]anoastr\, iar aten]ia cu care le verific\
bodyguardul m\ face s\ cred c\ ̀ n tre-cut au avut probleme cu vreo t`n\r\.
Ajuns `n sf`r[it `n\untru, r\m`nsurprins. Pl\cut. Se pare c\ propor]ia`ntre sexe este aproximativ egal\, [ia[a cum era de a[teptat, locurile de laetaj din apropierea c\rora urmau s\danseze animatoarele se ocup\ ra-pid.
Tot `ntr-acolo ne `ndrept\m [inoi, dar finaliz\m ̀ n a ne a[eza aproa-pe de bar, pentru a ne fixa un plan ge-neral, dar [i ca metod\ de precau]ie`n caz c\ nu o s\ se `nt`mple nimic.{i cum muzica nu era `ndeajuns s\ ne
perturbe berea cump\rat\ cu ultimiibani de buzunar, mai avem parte [ide ni[te mici cutremure cauzate deun b\iat cu tricoul roz, pe care amdistins doar cuv`ntul „Hugo” din cescria pe pieptul s\u. Nici nu m\ mirc\ nu e nimeni `n jurul s\u pe o razade trei metri, deoarece la modul `ncare „danseaz\”, po]i face rost cu u-[urin]\ de ni[te v`n\t\i. Noroc c\ a-cesta s-a oprit `n clipa `n care au a-p\rut animatoarele, lipindu-se debara din fa]a sa. ~n jur, dup\ apari]ialor, ringul de dans r\m`ne populat a-proape `n `ntregime doar de fete.
Str\inii ssup\ra]iPus la grea `ncercare de berile pe
care le-a b\ut, Mirel `ncepe s\-mi `m-p\rt\[easc\ din folosofia lui desprecei din ring - „Man, tu [tii ce e mair\u `ntre s\ po]i dansa [i s\ nu o faci [i`ntre s\ dansezi, dar s\ o faci prost?”Mirel e genul de prieten care pentrua contrabalansa sticla de bere dinm`na dreapt\, `[i mai cump\ra unapentru cea st`ng\. „Deci tot respec-tul pentru \[tia care au curaj s\ dan-seze, [i nu ca mom`ile astea care staudegeaba” completeaz\ acesta, `ntimp ce-[i d\ verdictul asupra „cura-jo[ilor”.
Printre petrec\re]i se distinge [iun grup de b\ie]i, care dup\ hainele`mbr\cate [i accentul care ajunge [i pela urechile noastre, deduc c\ s`nt dinalt\ ]ar\. Printre ei umbl\ [i un tipcare a vrut s\ ias\ `n eviden]\ prin[apca pe care o poart\ pe-o parte, a-sortat\ la cureaua de la pantaloni care`n mod cert c`nt\re[te mai mult dec`tblugii alba[tri [i rup]i `n genunchi pecare `i poart\. B\ie]ii s-au adunat labarul de jos, unde to]i, cu spatele laanimatoare [i cu fa]a c\tre ring pars\ p`ndeasc\ ceva. ~ns\ dup\ vreunsfert de or\, ace[tia se plictisesc [i segr\besc dezam\gi]i c\tre garderobier.
Dup\ vreo dou\ ore de la apari-]ia animatoarelor, acestea `ncep par-c\ s\ prind\ via]\ pre] de c`teva me-lodii, dar din p\cate minunea nu ]inemult, c\ci acestea se dau jos de l`ng\DJ, [i se `ndreapt\ c\tre vestiar. Iarplec`nd de la meme-ul „Nothing todo here” (n. red: nimic de f\cut aici),ne `ndrept\m [i noi spre ie[ire, deunde planul de a merge `n Queen’seste anulat, deoarece de[i mai exist\covorul ro[u, ei au r\mas f\r\ s\punpentru baloane.
IIuulliiaann BB~~RRZZOOII
F\c`nd parte din vi]a regal\ brita-nic\, Kate Middleton [i prin]ul Wil-liam pot st`rni agita]ie de propor]ii `npresa interna]ional\ chiar [i atuncic`nd cump\r\ un c\]el. Ceea ce s-a [i ̀ n-t`mplat, de altfel, `ns\ asta nu i-a oprit,se pare, din a permite publicului largs\ afle despre dorin]a lor de a-[icompleta familia cu un copil.Elementul surpriz\ al dezv\luirilor afost, totu[i, faptul c\ cei doi s`ntdispu[i s\ adopte unul.
Astfel, por]ile palatului s-ar puteadeschide c`t de cur`nd pentru un noumembru al familiei regale, graba st`nd,spun surse din interior, [i `n faptul c\ducesa de Cambridge a `mplinit deja30 de ani. Adop]ia ar fi, conform ace-lora[i apropia]i, unul din subiectele demult discutate de Kate [i William,care se apropie de prima aniversare ac\s\toriei [i se consider\ preg\ti]i pen-tru a fi p\rin]i. ~ns\ decizia a trebuit s\treac\, mai `nt`i, de judecata mai multsau mai pu]in formal\ a reginei [i aprin]ului Charles. Iar dac\ acesta din
urm\ a l\sat s\ se ̀ n]eleag\ c\ e de acord[i consider\ planurile tinerilor drept„splendide”, regina Elisabeta a avutc`teva observa]ii de f\cut. F\r\ s\ `inege nepotului William dreptul de aface fericit un copil defavorizat [i cu-nosc`ndu-i firea generoas\, aceasta afost, `ns\, c`t se poate de strict\ `n ceeace prive[te ordinea `n care se vor pe-trece lucrurile. A[a `nc`t cei doi vorputea trece la planurile de adop]ie cubinecuv`ntarea bunicii abia dup\ ce vorfi dob`ndit cel pu]in doi mo[tenitoriproprii.
Bine`n]eles, publica]iile tabloideau `nceput deja s\-i pun\ pe acela[italer pe Kate [i William cu alte cu-pluri de vedete cu `nclina]ii deosebitespre ajutorarea unor copii f\r\ p\rin]i,pe primul loc `n compara]ii fiind chiar„Brangelina”. Pe de alt\ parte, priete-nii celor doi s`nt convin[i c\ hot\r`realor nu vine dintr-un soi de gregarismmonden, ci ca urmare a vizitelor la nu-meroase orfelinate [i alte centre so-ciale care le-au marcat, se pare, percep-
]ia asupra viitorului.Prioritatea lui William [i a lui
Kate r\m`ne, a[adar, aducerea pe lumea unor mo[tenitori legitimi. Ceea cele-a dat de `n]eles regina, totu[i, este c\se pot implica ̀ n astfel de „fapte bune”numai dac\ au grij\, mai `nt`i, de ter-menii [i obliga]iile de succesiune aletronului britanic.
Anca TTOMA
VVIIPP,, VVIIPP,, UURRAA!!
DIRECTOR: Laura P|ULE}REDACTOR-{EF: C\t\lin HOPULELEREDACTOR-{EF ADJUNCT: Oana OLARIUSECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Ioan STOLERU{EFI DE DEPARTAMENT: Cristina BABII, Iulia CIUHUREDACTORI: Alexandra IV|NESCU, Dan CONDREA, Iulian B~RZOI, Georgel COSTI}|, Anca MATCOVSCHI, Andrei MIHAI,M\d\lina MORARU, M\d\lina OLARIU, Livia RUSU, Anca TOMACOLABORATORI: Paul ANDRICIPUBLICITATE: Bogdan COBUZEDITOR: Daniel CONDURACHE
Opinia veche – N
r. 426 – 2 - 8 aprilie 2012
1166
Liber la adop]ie, dar mai t`rziu
Despre goliciunea Evei
Casa de Cultur\ a Studen]ilorStr. Vasile Conta nr. 30, et. 2, 700106 Ia[i. Tel.:0746/230.032, 219520,e-mail: [email protected]
Punctul pe V.I.P. Punctul pe V.I.P. Punctul pe V.I.P.
Petrecerea din Skye s-a lungit p`n\ la trei diminea]a
atmosfera din club surprinde `n mod pl\cut Mirel egenul de prieten care pentru a contrabalansa sticla debere din dreapt\, `[i mai cump\ra una pentru st`nga
Cuplul `mpline[te un an de la c\s\torie
decizia a trebuit s\ treac\, mai `nt`i, de judecatamai mult sau mai pu]in formal\ a reginei [i a prin]ului
Dup\ noaptea dedi-cat\ femeilor acum
c`teva s\pt\m`ni, ceide la club Skye s-aug`ndit s\ organizeze [iceva `n cinstea b\ie]i-lor, [i mai exact opetrecere „Toplessnight”. Din nefericire,ace[tia s-au uitat pecalendar [i au obser-vat c\ petrecerea se`ntinde p`n\ pediminea]a de 1 aprilie.Astfel, show-ul „extra-vagant, incitant [i plinde senzualitate” [i„distrac]ia care ]inep`n\ `n zori”, nu aufost altceva dec`t op\c\leal\ de sezon.
{edin]ele de redac]ie au loc luni [i miercuri, de la ora 20.00. Revista se poate procura [i de la sediul redac]iei.
»
Cum o plimbare lung\ pe Copoucre[te uneori apetitul, v\ pute]i opripentru o gustare la Family Pizza.Pentru doar 25 de lei `[i pot ast`m-p\ra foamea dou\ persoane [i chiars\ mai ia dou\ felii din preparatulitalian la pachet. Servirea e prompt\[i, oric`t de mohor`t e afar\, aici me-reu e[ti `nt`mpinat cu un z`mbet larg[i un „bine a]i venit” sincer. Tot aicipo]i urm\ri cu prietenii [i meciul e-chipei de fotbal al c\rei fan e[ti, cucondi]ia s\ `i z`mbe[ti frumoschelneri]ei [i s\ o rogi s\ schimbepe canalul TV dorit. Berea are camacela[i pre] ca oriunde, tarifeleindicate de meniu `nv`rtindu-se `njurul sumei de cinci lei. Trebuie s\sco]i mai mult din buzunar doardac\ vrei s\ `]i satisfaci curiozitatea[i s\ bei o sticl\ de Guiness sau uncocktail sofisticat.
Dac\ te sup\r\ fumul de ]igar\, aiposibilitatea s\ te retragi `n zonanefum\torilor, unde po]i savura `nlini[te un ceai sau o cafea, separeul
pentru cei care ur\sc nicotina fiind`n spatele localului, departe de zum-zetul str\zii. Ferestrele mari nu telipsesc nici de priveli[tea de afar\,`ns\ sticla fumurie nu las\ privirilecurioase s\ se uite cum amesteci `ncea[c\ sau cum gu[ti din bucatele co-mandate. Family Pizza are `ns\ [ic`teva neajunsuri. Scaunele s`nt tari,inconfortabile, `n cazul `n care vreis\ `]i petreci aici mai mult timp, saudup\ o mas\ copioas\, c`nd de mul-te ori sim]i nevoia s\ stai mai comod[i s\-]i savurezi berea.
De asemenea, `]i este greu s\ testrecori p`n\ `n spatele localului, maiales dac\ pe scaune se afl\ al]i clien]i,`ntruc`t spa]iul e destul de mic, iarp`n\ s\ ajungi la masa dorit\ e po-sibil s\ deranjezi mai multe persoa-ne. Un alt minus e ora `nchiderii,chelnerii `ncheind programul la ora24, iar buc\tarul cu o or\ mai devre-me.
Cu toate acestea, pizzeria nueste de ocolit, ba din contr\. Blatulsemicrocant, ingredientele pres\ratepeste el din bel[ug [i berea rece ̀ ]i voraduce la fel de mult\ satisfac]ie ca opizza cu urme de carne [i ulei dem\sline de vizavi de Colosseum-uldin Roma.
Andrei MMIHAI
O felie din Italia dac\ te sup\r\ fumulde ]igar\, ai posibilita-tea s\ te retragi `n zonanefum\torilor
