Nr. 422

Actualitate

Academia American\ deFilm, un regizor prost�� despre premiile Oscar au

comentat jurnali[tii Cristian

Tudor Popescu, Florentina

Ciuverca [i Anca Gr\dinariu

pagina 13

Haosul colec]ionarului dinpalatul fotografiei�� Ioan Matei Agapi nu lipse[te

de la evenimentele culturale din

Ia[i, dar `[i ascunde chipul `n

spatele aparatului

�� nu a pretins niciodat\ c\ este

un artist, `ns\ ì place s\-i `nve]e

pe al]ii pagina 10

Agronomia [i-a desemnatnoul rector�� prof. univ. dr. Vasile V`ntu a

fost numit la conducerea insti-

tu]iei de `nv\]\m`nt superior

�� la alegerile de pe 28 februarie

acesta a ob]inut 113 voturi

din 170 pagina 2Ia[ul a avut prilejul s\ intre pentru dou\

zile din nou `n pielea unei capitale. {i s\ `n -vie, pl\p`nd, `n c`]iva ideali[ti, iluzia re`n tre -gi rii. ~nt`lnirea Guvernului Rom=niei cucel al Republicii Moldova, care a dus la sem -narea a opt acorduri bilaterale, ne-a alimen-tat cu sunet de fanfar\ amor]itele spirite u -nio niste. Sectorul energetic, transporturile,se curitatea social\ [i educa]ia au fost dimen -siu nile pentru care omologii rom=ni [i mol -do veni au `ncheiat tratate care promit rela]iimai str`nse [i proiecte economice comune.Mihai R\zvan Ungureanu a b\tut palma,simbolic, cu fostul lui coleg, Vlad Filat, c\Rom=nia va face tot ce-i posibil ca s\ spri-jine integrarea european\ a Republicii Mol -do va. O eventual\ absorb]ie ar duce la o u -ni re indirect\ a celor dou\ jum\t\]i care aufost `nstr\inate `n dou\ state. De[i deo cam -da t\ totul este o utopie, este una c\ re ia i se a -so ciaz\, cel pu]in simbolic, un ca pi tal de `n -cre dere `n poten]ialul ei, de-a deveni, c`n d -va, realitate.

Nu s`ntem `n vreme de r\zboi, `ns\ `n fa -]a Universit\]ii „Alexandru Ioan Cuza”,flancate de SPP-i[ti, s-au amestecat `n tim-pul [edin]ei cu u[ile `nchise scand\rile beli -coa se de „Jos B\sescu!” cu cele de „Vremunire!”. Dintre pu]inele voci (printre care senu m\rau mai cu seam\ cele ale basarabeni -lor veni]i special de dincolo de hotare), c` te -va declamau `n for]\ c\ unirea este tot ceeace conteaz\ ca form\ de rezisten]\ `n fa]avic isitudinilor sociale [i horelor politice.Gra ni]a e o no]iune superficial\ pentru ceicare au venit s\ strige c\ s`nt rom=ni [i credc\ poate aceast\ vizit\ o s\ fie un prim passpre spulberarea ei. Iar Ia[ul e locul `n careeste evident c\ `ntre moldovenii de peste [ide dincolo de Prut orice for]\ care se `n c\ -p\ ]`neaz\ s\ separe apele este `nfr`nt\ de la si -ne de eviden]a de-a fi „unul [i acela[i lucru”.

Faptul c\ aceast\ [edin]\ comun\ de laIa[i a fost prima ac]iune de politic\ extern\a Guvernului investit pe 9 februarie, spe -r\m s\ nu fie o `nt`mplare. Primul ministruMihai R\zvan Ungureanu ne-a reamintitc\ „Ia[ii nu au fost niciodat\ o provincie, aufost de la `nceput capital\ [i `[i merit\ `n con-tinuare acest statut”. Iar dac\ p`n\ acum nus-au comportat ca atare [i-au fost uita]i, poa -te c\ e momentul s\-[i aminteasc\ de sine.Ia [ii no[tri au f\r\ doar [i poate o putereistoric\ de-a fi locul `n care lucrurile se pot`nt`mpla `n mod miraculos, atunci c`nd nicim\car cei care luptau pentru ele nu le maia[teptau. A[a c\, `n valul de pesimism gene -ral [i team\ de fantoma serviciilor secrete,care ne b`ntuie s\ ne `ntoarc\ pe dos oriceur m\ de `ncredere, haide]i s\ ne g`ndim c\poate vizita premierului a fost `ntr-un ceasbun. C\ nu doar a inaugurat dou\ muzee [i l-a`nviat pe Mihail Kog\lniceanu cu ajutorultehnologiei 3D, ci c\ ne-a amintit c\ avemde ce s\ vrem s\ `nviem. C\ avem o misiuneis toric\ de `ndeplinit [i c\ nu trebuie s\ re -nun ]\m s\ credem c\ r\m`nem ce-am fost: ocapital\ de r\zboi. Numai s\ ne `ncredin]\mc\ lupt\m pentru ceea ce trebuie [i `mpotrivacui trebuie.

LLaauurraa PP||UULLEE}}

EDITORIAL

Dezbatere

Personaj

este editat\ de studen]i aiDepartamentului deJurnalism [i {tiin]e aleComunic\rii [i se adreseaz\exclusiv mediului academic.

Tablet\

�� Anul XXXIX �� 2011 �� 5 - 11 martie 2012 �� Nr. 422 �� IA{I �� GRATUIT �� 5000 de exemplare

telefon: 0746/230.032 [email protected] wwwwww..ooppiinniiaassttuuddeenntteeaassccaa..rroo

~n perioada 29 februarie – 4martie, Ia[ul a fost un templu alscrierilor. La T`rgul Interna]ionalde Carte LIBREX, organizat laSa la Polivalent\, au expus peste120 de participan]i [i au fostsus]inute peste 100 de evenimenteculturale. ~n lumina acestora,scriitorul Ioan Hol ban crede c\„pia]a c\r]ii din România mergebine”. Printre mi i le de volume, ca[i la Teatrul Lu cea f\ rul, underuleaz\ p`n\ la 60.000 de specta-tori pe stagiune, el se simte acas\.

pagina 5

EVENIMENT Literatura are un metabolism al ei

Premierii Vlad Filat [i Mihai R\zvan Ungureanu au fost mul]umi]i de cum a decurs `nt`lnirea

�� la Rohia am g\sit osalvare a idealurilornoastre culturale

paginile 8 - 9

�� ccuu pprriilleejjuull pprriimmeeii [[eeddiinn]]ee ccoommuunnee aa cceelloorr ddoouu\\ ]]\\rrii ss--aauu sseemmnnaatt ooppttddooccuummeennttee ddee ccoollaabboorraarree bbiillaatteerraall\\ �� pprriinnttrree aacceesstteeaa ss--aa nnuumm\\rraatt [[ii uunnppaarrtteenneerriiaatt ssttrraatteeggiicc ppeennttrruu iinntteeggrraarreeaa eeuurrooppeeaann\\ aa RReeppuubblliicciiii MMoollddoovvaa ��pprriimm mmiinniissttrruull rroommâânn aa ddiissccuuttaatt ccuu ssttuuddeenn]]iiii bbaassaarraabbeennii ddeesspprreenneemmuull]]uummiirriillee aacceessttoorraa

Poe]ii adev\ra]i s`nt uneori maiaproape de Dumnezeu dec`t preo]ii

Capitaleinoastre, cu onor

iinntteerrvviiuu ccuu ccuu ssccrriiiittoorruull [[iipprreeoottuull IIooaann PPiinntteeaa

~n spiritul r\t\cirilor deturm\ �� c`t\ vreme te ]in picioarele, tot

ce trebuie s\ faci e s\ ]ii capul jos

�� s\ cread\ ce vor, numai s\ fie

de bine pagina 6

~n Ia[i, studen]ii s`nt baza t`rgului de carte

Rom=nia [i RepublicaMoldova s-au `nt`lnit laUniversitatea „Cuza”

22 AACCTTUUAALLIITTAATTEEUltimul manager a fost ales

Opi

nia

vech

e –

Nr.

422

– 5

- 1

1 m

artie

201

2

~n coloan\,adunarea

Aproximativ 30 de studen]i aifacult\]ilor de Matematic\, Litere(specializarea englez\-german\) [iInformatic\ Economic\ de laUniversitatea „Alexandru IoanCuza” (UAIC) au participat mier-curi, 29 februarie, la Ziua Por]ilorDeschise: „Open Day” care a avutloc la compania Continental Auto-motive.

Ini]iativa este parte din proiec-tului european „Managementul Co-munic\rii cu alumni pentru insti-tu]ii de `nv\]\m`nt superior din Ro-m=nia”. „Obiectivul vizitei a fost castuden]ii s\ `n]eleag\ ce `nseamn\s\ lucrezi [i cum po]i ajunge s\ mun-ce[ti `ntr-o companie care se bazea-z\ pe tehnologie, pe informatic\. ~nurm\torii doi ani vor exista cel pu]in`nc\ [apte evenimente de acest gen”,a declarat M\d\lina Cocea, respon-sabil PR al proiectului european.Aceasta este a treia vizit\ organi-zat\ `n cadrul proiectului: prima aavut loc `n noiembrie 2010, odat\cu lansarea proiectului, iar a doua afost organizat\ pe 29 noiembrie 2011,la compania Antibiotice S.A. dinIa[i.

Proiectul se desf\[oar\ peparcursul a 30 de luni [i esteimplementat `n parteneriat cuMinisterul Educa]iei, Cercet\rii,Tineretului [i Sportului , UAICfiind unul dintre parteneri.

M\d\lina OOLARIU

Prof. univ. dr. Vasile V`ntu a fostvotat noul conduc\tor al Universit\]iide {tiin]e Agricole [i Medicin\ Ve-terinar\ „Ion Ionescu de la Brad”din Ia[i (USAMV) `n urma alegerilordesf\[urate miercuri, 29 februarie. Ca-drele didactice [i studen]ii cu dreptde vot [i-au putut exprima op]iunea`ntre 9.00 [i 17.00, `n Aula Magna„Haralamb Vasiliu”, ace[tia av`ndposibilitatea de a opta fie pentru prof.univ. dr. Vasile V`ntu, prorector res-ponsabil cu activitatea [tiin]ific\, cadrudidactic la Facultatea de Agricultu-r\, fie pentru prof. univ. dr. ValeriuV. Cotea, prorector cu activitatea di-dactic\, profesor la Facultatea deHorticultur\.

„A[tept\m s\ soseasc\ [i confir-marea dup\ analiza dosarului de c\treminister. Deocamdat\ s`nt doar rec-tor ales [i astept confirmarea, dar amdeja o responsabilitate pe care eu oconsider un mare privilegiu [i carederiv\ din prerogativele unui rector.Cu aceasta vreau s\ `mi `ncep man-datul; cu responsabilitate fa]\ de me-diul academic”, a declarat prof. univ.dr. Vasile V`ntu.

C`[tig\tor ccu 668,5%Din totalul de 174 de persoane cu

drept de vot `nscrise pe liste s-au pre-zentat la urne 170, dintre care 155 decadre didactice [i 19 studen]i, rezul-

t`nd o prezen]\ de 97.7%. Doar cincibuletine au fost declarate nule din ca-uza nerespect\rii normelor [i a meto-dologiei de votare, astfel `nc`t 97.1%dintre voturi au fost valabil exprimate.Prof. univ. dr. Vasile V`ntu a fost de-semnat rector al USAMV `n urma ob-]inerii a 113 de voturi, ceea ce `nseam-na un procent majoritar de 68.5%,fa]\ de cel de 31.5% ob]inut de prof.univ. dr. Valeriu V. Cotea, cu 52 devoturi.

La Comisia Electoral\ a Uni-versit\]ii (CEU) nu s-a depus nici ocontesta]ie, iar absen]ele au fost mo-tivate obiectiv. „Cei de la minister auapreciat c\ alegerile la universitateanoastr\ s-au desf\[urat f\r\ incidente[i au fost bine organizate. Totul afost transparent, vizibil, dar am asigu-

rat condi]ii pentru fiecare votant princabine individuale, votul fiind secret”,a declarat prof. univ. dr. Ioan }enu,pre[edintele CEU.

Alegerea `n func]ia de rector alUSAMV a prof. univ. dr. Vasile V`n-tu va fi confirmat\ de MinisterulEduca]iei, Cercet\rii, Tineretului[i Sportului pe parcursul lunii `ncurs. ~n acest interval, noul conduc\-tor al universit\]ii va trebui s\ de-semneze, cu avizul Senatului, pro-rectorii institu]iei de `nv\]\m`nt supe-rior [i s\ organizeze concursul pen-tru func]ia de decan `n cadrul fiec\-reia din cele patru facult\]i, Agricul-tur\, Horticultur\, Zootehnie [i Me-dicin\ Veterinar\.

Anca TTOMA

Agronomia [i-a desemnat noul rector

~ntre 11 [i 13 mai 2012, la Ia[i,va avea loc Gala Profesorului Bo-logna, organizat\ de c\tre Alian]aNa]ional\ a Organiza]iilor Stu-den]e[ti din Rom=nia (ANOSR).Cadrele didactice c`[tig\toare vorfi premiate cu un titlu onorific, f\r\alte recompense financiare, „aceas-t\ distinc]ie de onoare reprezent`ndo valoare `ns\[i”, a declarat AncaPris\cariu, vicepre[edinte educa-]ional ANOSR.

Pentru jurizarea evenimentului,ANOSR a organizat, `n perioada3-4 martie, la Universitatea deMedicin\ [i Farmacie „Grigore T.Popa” din Ia[i (UMF), traininguri[i ateliere dedicate studen]ilor `nma-tricula]i la universit\]i din regiuneaMoldova. Echipa care va analizacine este „prof tare” va fi alc\tuit\din studen]i care nu fac parte din or-ganiza]ie. Viitorii evaluatori au luatparte la cursurile cadrelor didacticenominalizate, pentru ca s\ ì inter-vieveze, „procedur\ `n urma c\reiase vor desemna profesorii c`[tig\tori,plec`nd de la propunerile [i desco-peririle studen]ilor”, a explicat An-ca Pris\cariu. Aceasta a mai com-pletat c\ procedura este una sufi-cient de „flexibil\” pentru a analiza`n mod egal at`t profesorii care sededic\ activit\]ii de cercetare c`t [icei care s`nt atra[i mai mult de com-ponenta didactic\.

Anual, `n cadrul acestei gales`nt nominaliza]i aproximativ 800de „profesori Bologna”, dintre care`n jur de 100 intr\ `n competi]iafinal\. Studen]ii pot nominaliza pesite-ul profitari.ro profesorii caremerit\, `n opinia lor, s\ participe lacompeti]ia ajuns\ la cea de-a cin-cea edi]ie.

Livia RRUSU

~n vizit\ la locul demunc\

Ioan Holender, fostul directoral Operei de Stat din Viena, sus]ine`n perioada 4-7 martie un curs des-pre managementul cultural interna-]ional. Evenimentul se desf\[oar\ laini]iativa Universit\]ii „AlexandruIoan Cuza” (UAIC) [i a Universi-t\]ii de Arte „George Enescu”(UAGE) din Ia[i [i are loc `n SalaSenat a UAIC. S`nt a[tepta]i s\participe reprezentan]i ai institu]i-ilor muzicale [i de `nv\]\m`nt supe-rior cu profil artistic din Ia[i, Cluj-Napoca [i Bucure[ti, dar [i cadredidactice [i reprezentan]i ai Tea-trului de Oper\ [i Balet din Chi[i-n\u [i ai Universit\]ii „Alecu Ru-sso” din B\l]i.

O vvizit\, ddou\ llans\ri„Av`nd `n vedere anvergura per-

sonalit\]ii domnului Holender [i re-zultatele deosebite pe care dumnea-lui le-a `nregistrat `n calitate de ma-nager cultural, UAIC `n colaborarecu UAGE, a lansat anul trecut invi-ta]ia de a sus]ine acest curs. Dom-nul profesor `[i bazeaz\ disciplinelepe cursul de «Management cultu-ral» pe care `l pred\ la Universitateade Arte din Viena”, a declarat LidiaBourceanu, de la Departamentulde Marketing Educa]ional, Eveni-

mente [i Imagine Academic\ alUAIC.

~n cadrul vizitei sale la Ia[i, IoanHolender `[i va lansa volumele „Dela Timi[oara la Viena”, prima sa car-te publicat\ [i „Spuse. Tr\ite. Dori-te. Amintiri”, lucrare tradus\ [i edi-tat\ la Editura Universit\]ii „Alex-andru Ioan Cuza” `n 2011. Dublalansare va avea loc mar]i, 6 martie,`ncep`nd cu ora 18.30 la Libr\ria„Tafrali”. Vor participa prof. univ.dr. Vasile I[an, rectorul UAIC, prof.univ. dr. Andrei Corbea Hoi[ie, di-rectorul Editurii Universit\]ii, prof.univ. dr. Bujor Prelipcean, direc-torul Filarmonicii din Ia[i, LuanaUngureanu, manager proiect „GalaPremiilor VIP pentru Artele Spec-tacolului Muzical” [i regizorul Mi-hai Z\boril\.

Ioan Holender a fost director alOperei de Stat din Viena `ntre anii1992-2010, aceasta fiind cea mai lun-g\ perioad\ ocupat\ de un director`n fruntea institu]iei vieneze. Ultimasa vizit\ la Ia[i a fost `n octombrie2010, cu prilejul `mplinirii a 150 deani de la `nfiin]area UAIC, c`nd asus]inut o conferin]\ cu tema „EsteRom=nia o ]ar\ a culturii?”.

Cristina BBABII

Jurnalistul Cristian Tudor Po-pescu a sus]inut vineri, 2 martie, la Ia[i,o conferin]\ pe tema „Filmul surd `nRom=nia mut\. Politic\ [i pro-pagand\ `n filmul rom=-nesc de fic]iune (1912-1989)”. ~nt`lnirea custuden]ii a avut loc `nAula Magna „MihaiEminescu”, de la Uni-versitatea „Alexan-dru Ioan Cuza” dinIa[i (UAIC), de la ora 13.00. Aceastaa fost moderat\ de George Onofrei,redactor-[ef la Suplimentul de Cul-tur\ [i l-a avut ca invitat pe jurnalis-tul Emil Hurezeanu.

Tema prelegerii a fost cea care adat [i titlul ultimului volum semnat deCristian Tudor Popescu, lansat [i laIa[i, care a ap\rut la editura Polirom`n colec]ia „Cinema”. Emil Hure-zeanu a spus despre autor c\ a f\cutpentru prima oar\ o istorie a filmului,demont`nd resorturile artistice [i con-textualiz`ndu-le politic. Jurnalistul aad\ugat c\ „filmul rom=nesc al ani-lor comunismului a fost unul anti-im-persialist, anti-capitalist [i anti-inte-lectualist. Filmul nu voia s\ aud\, Ro-m=nia nu putea s\ vorbeasc\, `mpre-un\ `n neputin]\, regres [i absen]\.”

Pe l`ng\ faptul c\ volumul s\ucon]ine „o colec]ie de cazuri clinice”despre cum reac]ioneaz\ arti[tii „o-bliga]i s\ fac\ film `ntr-un mediu ca-

re nu le este propriu”, Cristian TudorPopescu a spus c\ acesta este impor-tant [i din alt punct de vedere. „Dic-tatorii Rating [i Share s`nt mai puter-nici dec`t tovar\[ii Ceau[escu. Dicta-tura politic\ a fost `nlocuit\ cu dicta-tura mass asupra media, nu mai exist\Comitetul Central, `n schimb exist\ po-porul suveran care cere ce s\ se dea peecran, sub o presiune a v`nz\rii”, a spusscriitorul celor prezen]i. Totodat\, aces-ta a mai declarat c\ legile propagan-dei s`nt `n esen]\ acelea[i, fie c\ estev`ndut un produs sau c\ se sus]ine uncandidat politic.

Cristian Tudor Popescu este se-nior editor al G=ndul.info [i doctor `ncinematografie al Universit\]ii Na-]ionale de Art\ Teatral\ [i Cinema-tografic\ „Ioan Luca Caragiale” dinBucure[ti.

Georgel CCOSTI}|

Curs de patru zile cuIoan Holender la „Cuza” s`nt a[tepta]i s\ participe reprezentan]i ai `nv\]\m`n-tului cu profil artistic din toat\ ]ara

Se caut\ profi tari `namfiteatre

Propaganda, adus\ `nmartie de la Bucure[ti volumul s\u con]ine „ocolec]ie de cazuri clinice”despre cum reac]ioneaz\arti[tii „`ntr-un mediucare nu le este propriu”

prof. univ. dr. Vasile V`ntu a fost numit la [efia insti-tu]iei de `nv\]\m`nt superior la alegerile de pe 27februarie acesta a ob]inut 113 voturi din 170

Prof. univ. dr. Vasile V`ntu, c`[tig\tor f\r\ contesta]ie

Fostul director al Operei din Viena viziteaz\ iar Ia[ul

S`mb\t\, 5 martie 2012, a avut locprima [edin]\ comun\ a GuvernelorRom=niei [i al Republicii Moldovala Ia[i, `n Sala Senat a Universit\]ii„Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) dinIa[i. Cu ocazia acestei `nt`lniri s-au sem-nat documente de colaborare bilatera-l\, s-au pus bazele unor programe trans-frontaliere, cele mai importante fiindcele din domeniul energetic [i al trans-portului, [i s-a semnat „Planul de ac-]iune pentru implementarea Declara]ieicomune privind instituirea unui Parte-neriat strategic pentru integrarea euro-pean\ a Republicii Moldova”.

La 10.30, delega]ia de peste Prut,condus\ de c\tre premierul Vlad Filat,a fost `nt`mpinat\ `n fa]a UAIC de

Garda de Onoare a Rom=niei, urm`ndca cele dou\ Cabinete de Mini[tri s\ seretrag\ pentru o [edin]\ cu por]ile `n-chise care a durat cu aprope o or\ maimult dec`t a fost stabilit `n program. Laconferin]a de pres\ din `ncheierea eve-nimentului, prim-ministrul Rom=niei,Mihai R\zvan Ungureanu, a declaratc\ este mul]umit de discu]iile purtate`n Sala Senat, pun`ndu-se baza uneicolabor\ri de durat\ cu obiective pre-cum „apropierea Republicii Moldovade Uniunea European\, prosperitateacet\]enilor ambelor ]\ri, `mbun\t\]ireamediului de afaceri, posibilitatea de agenera export rom=nesc dincolo dePrut, c`t [i proiecte energetice de an-vergur\”.

De cealalt\ parte, premierul VladFilat a recunoscut c\ `nt`lnirea a fostutil\, fiindc\ „s-au `nt`lnit mini[tri res-ponsabilii de domenii apropiate careau putut s\ discute despre provoc\rile[i problemele nerezolvate p`n\ acum.Problemele economice au fost domi-nante, securitatea energetic\ fiind dis-cutat\ `n detaliu.”

La mmas\ ccu sstuden]iiLa ora 16.00 era organizat\ o `n-

trevedere cu studen]ii basarabeni a ce-lor doi prim-mini[tri la Colegiul Na]io-nal „Constantin Negruzzi”. ~ns\, du-p\ ce s-a l\sat a[teptat o or\ [i jum\ta-te, doar Mihai R\zvan Ungureanu aintrat `n Sala de Festivit\]i a colegiu-lui, fiind `nso]it de ministrul Educa-]iei, Cercet\rii, Tineretului [i Sportu-

lui, C\t\lin Baba [i de Eugen Tomac,secretar de stat pentru rom=nii de pre-tutindeni la Ministerul Afacerilor Ex-terne din Rom=nia. Premierul [i-a ce-rut scuze pentru ̀ nt`rziere argument`ndc\ [edin]a comun\ de Guvern Rom=-nia – Republica Moldova a durat, sprebucuria lui, mult mai mult dec`t eraplanificat [i „am reu[it s\ transform\mun eveniment formal `ntr-o ocazie ex-cep]ional\ de a construi, [i voi `ncercas\ v\ r\zbun pe calea aceasta”.

Constantin Vlas, pre[edintele Aso-cia]iei Tinerilor Rom=ni din AfaraGrani]elor, i-a `nm`nat premieruluiMihai R\zvan Ungureanu o list\ cuprobleme cu care se confrunt\ studen-]ii basarabeni din Rom=nia, dup\ careal]i elevi [i studen]i din sal\ [i-au ex-pus personal nemul]umirile.

Problemele ridicate au fost legatede faptul c\, `n baza permiselor de [e-dere pe care le au basarabenii aici, ei nuse pot angaja. Mai mult, ace[tia s-aupl`ns de cursul obligatoriu de limba ro-m=n\ pe care s`nt obliga]i s\ `l fac\ launele facult\]i, chiar dac\ au dat baca-laureatul la limba rom=n\, `n detrimen-tul `nv\]\rii a unei limbi str\ine. Ace[-tia au mai reclamat [i faptul c\ unorstuden]i, dup\ ce ob]in cet\]enie rom=-n\, li se cere s\ ̀ napoieze retroactiv bur-

sa pe care au primit-o de la statul rom=n.De asemenea, elevii basarabeni au

reclamat faptul c\ num\rul de locuri pecare le au rezervate `n universit\]ile deaici nu este `n concordan]\ cu cel deabsolven]i de liceu de peste Prut, ast-fel `nc`t unii s`nt nevoi]i s\ se `ntoarc\acas\ chiar dac\ ar fi vrut s\ urmeze [istudii superioare aici.

Cei trei demnitari au r\spuns la pro-blemele ridicate de studen]i, explic`ndfaptul c\ unele dintre ele le-au fost de-ja aduse la cuno[tiin]\ [i c\ s`nt `n cursde rezolvare, promi]`nd c\ se vor inte-resa [i `n privin]a celorlalte. Dup\ ojum\tate de or\, Mihai R\zvan Ungu-reanu [i C\t\lin Baba s-au scuzat [iau p\r\sit sala, l\s`ndu-i pe Eugen To-mac [i Viorel Badea, senator pentruEuropa [i Asia, s\ continue discu]iile.Acesta din urm\ a subliniat c\ „nu tre-buie s\ v\ sim]i]i complexa]i, s`nte]i lafel de st\p`ni `n licee [i facult\]i ca ceicare s-au n\scut aici”.

Aceast\ [edint\ comun\ de la Ia[ia fost prima ac]iune de politic\ extern\a Guvernului investit pe 9 februarie.

C\t\lin HHOPULELEIoan SSTOLERU

Prof. univ. dr. Vasile Ast\r\stoaea fost confirmat `n func]ia de rector alUniversit\]ii de Medicin\ [i Farma-cie „Grigore T. Popa” de c\tre minis-trul Educa]iei, Tineretului, Cerce-

t\rii [i Sportului, C\t\lin Baba. De[iconfirmarea de la minister trebuia s\vin\ la 30 de zile de la terminarea ale-gerilor [i trimiterea dosarului la Bucu-re[ti, ordinul de ministru care aprob\legalitatea celui de-al doilea mandat alprofesorului a fost emis luni, 17 feb-ruarie 2012, la dou\ luni de la `nche-ierea voturilor din 16 decembrie 2011.

„Noi am fost printre primele uni-versit\]i care au finalizat alegerile, iarla minister `nc\ nu exista o metodo-logie clar\ care s\ explice ce acte tre-buie depuse pentru confirmare. Iar abiadup\ ce am depus dosarul ni s-au maicerut alte acte”, a declarat prof. univ.dr. Vasile Ast\r\stoae. Acesta a ob]inutla alegerile din iarn\ 480 de voturi dincele 688 ale cadrelor didactice cu dreptde vot [i 19 din cele 25 de voturi alestuden]ilor. Contracandidatul acestuiaa fost prof. univ. dr. {tefan Georgescu,conduc\tor de reziden]iat de chirurgiela UMF.

Tot la sf`r[itul anului trecut, prof.univ. dr. Vasile Ast\r\stoae a fost acu-zat de incompatibilitate de c\tre Agen-]ia Na]ional\ de Integritate, institu]iasus]in`nd c\ profesorul `ncalc\ LegeaEduca]iei prin faptul c\ de]ine maimulte func]ii de conducere, pe l`ng\ cea

de rector fiind [i director al Institu-tului de Medicin\ Legal\ din Ia[i [ipre[edinte al Colegiului Medicilordin Rom=nia. „Nu neg c\, fiind at`teadiscu]ii, acest dosar a fost analizat maicu aten]ie. Poate au trecut `nainte ni[tedosare care n-aveau h`rtiile cerute ul-terior, dar ministerul a vrut s\ fie dosa-rul complet ca s\ nu fie ataca]i. {i acestlucru este normal, nu este de condam-nat. Aceast\ confirmare arat\ c\ min-isterul a respectat legea”, a ad\ugatprof. univ. dr. Vasile Ast\r\stoae.

Actualul rector se afl\ la cel de-aldoilea mandat care va dura doar treiani de zile deoarece `n 2014 prof. univ.dr. Vasile Ast\r\stoae va `mplini v`rstalegal\ de pensionare de 65 de ani.

C\t\lin HHOPULELE

Prof. univ. dr. VasileAst\r\stoae

~nc\ nu a trecut un an de zile dela aplicarea din 9 aprilie a Legii Edu-ca]iei Na]ionale c\ au [i ̀ nceput s\ sevad\ compromisurile care au fost f\-cute la `nceputul lui 2011. Pentru a-[iasigura majoritatea de voturi, PDL-ul nu a evitat s\ acorde f\r\ nici o ezi-tare toate amendamentele aduse deUDMR, legii. {i ast\zi au ajuns s\fie tra[i de m`nec\, `n public.

~n aprilie a fost un joc frumos.De fiecare dat\ c`nd presa aducea pro-blema cerin]elor ungurilor din zonaTransilvaniei de ratificare a legii, dela minister mai vedeam c`te un amen-dament: pensionarea „dinozaurilor”din sistem la 65 de ani, eradicarea„nepotismului” care paraziteaz\ `n-v\]\m`ntul superior sau „depolitiza-rea” unui sistem aflat `n ghearele rec-torilor care nu vor s\ se desprind\de putere. Subiecte bune de primapagin\, nu?

Ast\zi `ns\ st\m [i ne num\r\mbomboanele, dar f\r\ ne d\m seamac\ am str`ns p`n\ acum doar nasturi.Pu]ine s`nt cadrele didactice care s-aupensionat la data `mplinirii v`rsteilegale, majoritatea r\m`n`nd `n con-tinuare `n universit\]i, fie pl\ti]i cuora, fie ilegal. C`t despre nepotism,amendamentul a fost `mbl`nzit [i, iardac\ rudele nu s`nt subordonate di-rect una alteia, pot s\ fac\ parte nudoar din aceea[i universitate ci [i dinaceea[i sec]ie sau departament.

Colegii no[tri cu r\d\cini dincolode C`mpia de Vest au pus `ns\ pi-ciorul `n prag. Acum ne `ntreb\m lace ne folose[te autonomia universi-tar\, c`nd de la minister se cere im-punerea unei linii de predare `n lim-ba maghiar\ la universit\]ile care s`nt`n s`nul comunit\]ilor de unguri dinTransilvania. ~ns\ cei de la Uni-versitatea de Medicin\ [i Farma-cie din „T=rgu Mure[” nu s-au l\-sat `ndoi]i. Studen]ii au ie[it `n stra-d\, profesorii au protestat `n [edin-]ele structurilor de conducere [i p`n\[i nou-numitul ministru al Educa]iei,C\t\lin Baba, a f\cut un drum p`n\acolo ca s\ vorbeasc\ personal cu [e-fii universit\]ii.

Constr`ngerile celor de la UDMRau ajuns `ns\ la amenin]\ri deschise,declar`nd, fiecare pe unde apuc\, c\partidul va ie[i de la guvernare dac\nu se va institui acea linie de `nv\-]\m`nt.

Iat\-ne deci, la aproape un an dela schimbarea radical\ a sistemuluinostru „putred” de `nv\]\m`nt. Ne`ntreb\m dac\ acele compromisuripe care le-am f\cut n-au fost cumvaprea mari. Dar n-avem ce face. A[acum copiii pl\tesc pentru p\catele p\-rin]ilor, a[a [i noua echipa de la mi-nister va trebui s\ g\seasc\ o cale dea ne mul]umi vecinii. Pentru c\ dac\ei nu vor putea, vor fi g\si]i al]ii cares\ o fac\. Prin alte compromisuri.

C\t\lin HHOPULELE

33

Opinia veche – N

r. 422 – 5 - 11 martie 2012

{ah - mat

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

Meseriaochilor `nchi[i

De ssezon~n c\min circul\ ve[tile mai

repede ca pe Internet. Astfel, da-c\ are cineva norocul s\ prind\ap\ cald\, `n c`teva minute afl\to]i b\ie]ii de pe paliere. Nu dealta, dar `n ultima vreme o astfelde minune se `nt`mpl\ din ce `n

ce mai rar. Deja ne-am obi[nuits\ ne [ampon\m [i s\ `njur\m,pentru c\, exact c`nd eram pecale s\ ne cl\tim, s-a oprit apacald\.

Contribu]ia dde lla ccentruA venit prim-ministrul Mihai

R\zvan Ungureanu la Ia[i, motiv

prielnic s\ se trezeasc\ autorit\]ilelocale s\ bage o lopat\ `n n\me]iicare sufoc\ ora[ul. Dar nu tot ora-[ul, doar bucata mic\ de strad\ peunde avea s\ se plimbe demnita-rul, adic\ din Funda]ie p`n\ pu]inmai sus de Universitate. ~n rest, lafel de `nz\pezit. Sper\m astfel castimabilul premier s\ se `ntoarc\

c`t mai cur`nd, poate ne mai desz\-peze[te ni[te str\zi.

Prea ppu]ine ccaloriiNu ne place postul. Prea mul-

te legume [i `nlocuitori seci pen-tru carne la cantin\. {tim c\exist\ b\ie]i care au impresia c\pot s\-[i spele p\catele `nainte de

sesiune m`nc`nd p\st`rnac [i fetecare vor s\ sl\beasc\ `nainte desezonul de purtat fust\, dar `n]e-lege]i-ne [i pe noi, studen]ii sin-ceri, care nu se jeneaz\ nici cufaptul c\ [i cu, [i f\r\ Dumnezeu,vor lua acelea[i note [i nici cufaptul c\ abia ne mai cuprindecureaua.

PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS

Primii pa[i, prin acorduri

ne `ntreb\m la ce maifolose[te autonomia

Parteneriatele s-au semnat `n Sala Senat

prim-ministrul Mihai R\zvan Ungureanu a discutat custuden]ii basarabeni despre nemul]umirile acestora

Vasile Ast\r\stoae, confirmat de minister rectorul Medicinei estela al doilea mandat la[efia institu]iei de`nv\]\m`nt superior

Revista „Opinia veche” folose[teinforma]ii furnizate de CUZANET, A-gen]ia de {tiri a Universit\]ii „AlexandruIoan Cuza”.

www.cuzanet.ro

Profesorii nu vor mai fi nevoi]is\ se pensioneze la data `mpliniriiv`rstei de 65 de ani. Conform uneiini]iative legislative adoptate tacitde c\tre Camera Deputa]ilor, ace[-tia `[i vor putea duce la bun sf`r[itactivit\]ile din anul universitar `ncurs, urm`nd s\ se pensioneze oda-t\ cu ̀ ncheierea acestuia. ~n prezent,articolul 284 din Legea Educa]ieistipuleaz\ c\ „Personalul didacticde conducere, de `ndrumare [i decontrol din `nv\]\m`ntul de stat sepensioneaz\ la data `mplinirii v`rs-tei legale de pensionare. Dup\ data`mplinirii v`rstei legale de pensio-nare, se interzice `ndeplinirea ori-c\rei func]ii de conducere, de `n-drumare sau de control”.

Propunerea legislativ\ a fostini]iat\ de c\tre deputatul ie[eanPDL Petru Movil\, `mpreun\ cuindependentul Mircea Giurgiu,deputatul dr. Tudor Ciuhodaru [iAmet Aledin, reprezentantul mino-rit\]ilor na]ionale. „Chiar dac\ pro-fesorii `mplinesc 65 de ani, estecorect ca ace[tia s\ predea `n con-tinuare dac\ conduc\torii institu-]iilor ì doresc `nc\ `n sistem, cucondi]ia s\ nu mai fie titulari”, adeclarat Petru Movil\.

Ini]iativa a[teapt\ decizia Se-natului, care este for decizional`n acest caz. ~n prezent, profesoriicare `mplinesc v`rsta de 65 de anipot r\m`ne `n continuare `n uni-versitate, fiind remunera]i `n sis-tem de plat\ cu ora.

Claudia DD|N|IL|

România [i Republica Molddddoooovvvvaaaa ssss--aaaauuuu `̀̀̀nnnntttt `̀̀̀llllnnnniiii tttt llllaaaa IIIIaaaa[[[[ iiii

Ini]iativade 65 + 1 cadrele didactice afla-te la v`rsta de pension-are vor putea s\ termineanul universitar `n curs

Trifoiul nu mai poart\ noroc

44 IINNCCOOGGNNIITTOOO

pini

a ve

che

– N

r. 42

2 –

5 -

11 m

artie

201

2

floarea Simonei ar\ta numai bun\ de v`ndut latarabe surprizile s`nt figurinele din p\nu[i

P`n\ s\-mi cump\r zece m\r]i[oa-re, am trecut pe L\pu[neanu de maimulte ori ̀ n ultimele dou\ zile din fe-bruarie. ~ns\ ̀ n nici una dintre ele pre-]urile nu erau at`t de accesibile cumau fost pe 1 Martie. Dac\ mar]i, tan-ti Maria din Vaslui nu l\sa din cei[ase lei nici m\car cincizeci de banipentru co[ule]ul de flori, ornat cu cele

dou\ fire de a]\ colorat\ care aduc pri-m\vara, joi aproape nu mai sc\pamde ea. Se bucura s\-i las [i trei lei pen-tru co[ule]ul `mpletit din papur\ debalt\, chiar dac\ pentru el toat\ fa-milia s-a str\duit s\-l expun\ `naintede martie `n Ia[i.

„La noi lucrurile astea se fac `ncas\, p\rin]i `mpreun\ cu copii”, `mispune ar\t`ndu-mi podoabele care s`ntf\cute de ea, cu andreaua, [i care s`ntlucrate de so]ul ei, la cuptor. Pe celedin a]\ `mpletit\ le ]ine `ntr-un col],l`ng\ cele din ceramic\, numai celepictate `n m\rime natural\ pe lemns`nt a[ezate `n primele r`nduri, s\ poa-t\ lua ochii tuturor. „Dac\ pip\i fa]aghiocelului \stuia o s\ vezi c\ nu-ivreun autocolant lipit”. {i, `ntr-ade-v\r, pe bucata de lemn `nc\ se simtecum a trecut pensula Mariei, acumc`teva zile, l\s`nd `n urm\ un ghio-cel pe un c`mp `nverzit.

Opinci mm\rimea zzeroLa taraba de al\turi, cump\r\torii

nu se `mbulzesc. Fetele care au ve-nit la „T`rgul me[te[ugarilor” cu m\r-]i[oare str\lucitoare nu au v`nzare

anul acesta. Oamenii, `nfofoli]i `n pri-ma zi de prim\var\, se `ndreapt\ maidegrab\ spre m\r]i[oarele din mate-riale naturale dec`t spre cele f\cutedin plastic roz pulverizat cu sclipicialb\strui. A[a spune [i b\tr`nul Va-leriu venit din Boto[ani cu m\r]i-[oare f\cute din os, lemn, frunze [ipiele. Surprizele pe care mo[ul le-apreg\tit anul acesta pentru ie[eni s`ntopincile prinse `ntr-un m\r]i[or, ca oalbin\ `ntr-un chihlimbar [i figuri-nile femeii, al\turi de b\rbatul s\u, f\-cute din p\nu[i `ncinse cu brù [i `m-br\cate tradi]ional.

Dac\ nu s-ar ocupa cu me[te[u-g\ritul [i dac\ nu ar sta `n spatele ta-rabei, despre mo[ Valeriu ai puteazice c\-i un duhovnic din mun]i r\-t\cit `ntr-un ora[ str\in. {i asta pen-tru c\ poart\ haine negre lungi, bar-b\ alb\ `ngrijit\, iar c`nd vorbe[te cucump\r\torii folose[te pildele. Deexemplu, ca s\ explice cum a reu[its\ ajung\ s\ expun\ `n Ia[i anulacesta, v`nz\torului de la taraba de vi-zavi, ì spune ap\sat: „Am dat Ceza-rului ce-i al Cezarului”. Atunci i-amdat [i eu „taxa” pentru cinci ghivecedin coaj\ de ghind\ `mpodobit\ cuflori de c`mp [i am plecat s\ duc ce-lor dragi prim\vara.

Iulia CCIUHU

„Obiectele astea mici numite [isimboluri ale prim\verii s`nt ca oa-menii, s\ [ti]i. Nu e posibil s\ nu emi-t\ o anumit\ emo]ie, s`nt expresive.Au chiar o ̀ nc\rc\tur\ special\, tran-smit o energie puternic\, mai ales da-c\ s`nt confec]ionate din pietre pre-]ioase”, `mi explic\ o doamn\ de laprimul stand de m\r]i[oare lucratemanual, ̀ n timp ce eu nu m\ pot dez-lipi de o pereche de cercei cu pietri-cele turcoaz.

Cu dou\ zile p`n\ la M\r]i[or,magazinele s`nt pustii, iar pe lastanduri nu-i vezi dec`t pe v`nz\to-rii care `[i fac periodic vizite reci-proc pentru a schimba c`te o vorb\sau c`te 100 de lei `n bani m\run]i.

De tteama sspiritelor rreleLa acela[i stand la care stau de

c`nd am venit, pu]inii oameni care se`nv`rt printre m\su]e se opresc [i seuit\ mai atent, c\ut`nd din priviri ex-plica]ia podoabelor expresive. „Dum-neavoastr\ p\re]i a[a, mai sensibil\.V\ recomand s\ purta]i un m\r]i[orcu coral, v\ ap\r\ de spiritele rele [ide deochi”, spune aceea[i v`nz\toa-re cu p\rul ro[u, ciufulit [i cu br\]\ricare z\ng\nesc la m`n\. V\z`nd c\`mi arunc privirile curioase pestecaseta cu talismane, v`nz\toarea ̀ mi

prinde unul dintre m\r]i[oare ̀ n piept,aranj`ndu-l discret cu m`na. „A[ave]i fi [i la mod\ [i cu bani pu]ini”,]ine s\ adauge dup\ ce `mi`nm`neaz\ podoaba.

C`]iva pa[i mai `ncolo, pe un pa-nou vertical stau `ngr\m\dite zeci de`mpletituri alb-ro[ii de care at`rn\mici pietricele de toate culorile [i m\-rimile, al\turi de br\]\ri [i altebijuterii. „Uita]i, \sta `l pute]i folosica pandativ [i ca inel. {i ce bine searanjeaz\, mai ales dac\ ave]i g`tulsub]ire”, `ncearc\ s\ m\ conving\ odomni[oar\ pu]in trecut\ de 16 aniasupra unei pietre semipre]ioase.„Topazul mistic accentueaz\ crea-tivitatea [i v\ deschide noi orizon-turi, dar ajut\ [i la regenerarea or-ganismului”, ]ine s\ adauge `n timpce se `ntinde dup\ o bijuterie ce cre-eaz\ impresia de caleidoscop. Par-c\ mi-ar sta bine cu un inel care s\con]in\ un curcubeu de culori u[or ne-definite, a[a c\ `l cump\r, fiind si-gur\ c\ am f\cut o afacere bun\.

Av`nd senza]ia c\ de acum voifi cu siguran]\ `nc\rcat\ cu energie[i c\ voi reu[i s\ g`ndesc pozitiv, m\`ndrept spre facultate cu cele dou\noi talismane. ~nc\ nu am perceputvibra]ia energetic\ a achizi]iilor me-le, `ns\ am auzit c\ e valabil\ doar`n anumite zile ale s\pt\m`nii. Mo-mentan a[tept duminica.

M\d\lina OOLARIU

Odat\ cu schimbarea paginii ca-lendarului pe martie, a ap\rut [i roiulde m\r]i[oare de la tarabe. Din p\-cate, egoismul din mine f\cuse calcu-lul c\ un bra] de astfel de podoabecump\rate m\ ]inea [i mai departe debiletul la film din s\pt\m`na aceas-ta, a[a c\ apelez la ajutorul studen-]ilor de la Facultatea de Arte [i De-sign, care au organizat `n The Rockun workshop de creat m\r]i[oare.„Haide, intr\!” m\ invit\ `n\untruIuliu, unul din `ndrum\tori.

Ar\t ca un elefant `ntr-un maga-zin de bibelouri c`nd intru `n salamic\ [i `mpodobit\ pentru s\rb\toa-re, unde toate mesele s`nt acoperitecu materiale [i instrumente pentru ̀ m-pletirea m\r]i[oarelor. Observ`nd unpic terenul, am ales un loc `nconju-

rat de al]i confec]ionari, `n speran]ac\ a[ putea „`mprumuta” pu]in\ me-serie de la d`n[ii, f\r\ s\ am ̀ ns\ preamult noroc. „Nu vrei s\ te mu]i cu ei,dac\ tot nu [tii cu ce s\ `ncepi?” m\`ntreab\ Alexandra, unul din coor-donatori, c`nd vede `ncercarea meast`ngace de a t\ia o bucat\ dreapt\ dinh`rtia creponat\.

~nc`lcit `̀n iinstruc]iuni~nainte de a realiza un m\r]i[or, a

trebuit s\ `nv\]\m s\ facem un mo-]oc. At`t eu, c`t [i Simona, colega mea,am aflat c\ nu este at`t de simplu pec`t credeam; am petrecut cam unsfert de or\ `ncerc`nd s\ afl\m cumse fac. „Nu, ]ine degetele desp\r]ite[i apoi `nv`rte a]a ro[ie `n jurul lor”ne explic\ binevoitor Sergiu, coor-donatorul echipei noastre. Surprinz\-tor, am reu[it s\ facem trei mo]uri [inici unul nu s-a desprins mai t`rziu.

Dup\ ce am terminat nivelul debaz\, am trecut la avansa]i, unde atrebuit s\ ne `nchipuim conturulm\r]i[orului. Pe c`nd cei din jurulmeu s-au mul]umit s\ urmeze mod-ele precum flori sau animale, eu amales s\ merg pe un [ablon mai difer-it. Astfel, am ajuns s\ visez la unmodel `n chipul unui urs de plu[mascat `n Rambo. „E[ti sigur de as-ta?”, m\ `ntreab\ amuzat Adrian, u-nul din colegii de la mas\.

P`n\ la final, de[i `nc\ st`ngace,mo]urile f\cute de cei din jurul meu

arat\ efortul depus de ace[tia. De lat\ierea formelor p`n\ la lipirea mate-rialelor, to]i, `n afar\ de mine, au re-u[it s\ realizeze podoaba imaginat\.Floarea Simonei ar\ta numai bun\ dev`ndut la tarabe, iar Adrian a f\cut unm\r]i[or demn de oferit mamei. „Uitece trebuie s\ faci”, ̀ mi sugereaz\ Ser-giu, v\z`nd c\ m\ `ncurc `n a]e [i c\eu m-am cam ghidat p`n\ atunci penoroc chior dec`t pe instruc]iuni maiprecise.

Dup\ ce termin, `ncerc s\ `mi ima-ginez cum ar ar\ta m\r]i[orul meuprins ̀ n pieptul altcuiva, dar pun pariuc\ tot eu am s\ fiu cel care `l va purta.

Paul AANDRICI

Trotuarele Ia[ului au devenitbrusc mai str`mte odat\ cu apari]iav`nz\torilor de m\r]i[oare, juc\rii deplu[ [i bibelouri ce amintesc de pri-m\var\. Micii comercian]i, dornicis\-[i v`nd\ marfa confec]ionat\ de eisau cump\rat\ mai ieftin de prin altep\r]i, au `ndurat frigul de pe str\zi, auignorat stropii de ploaie doar, doarvor convinge trec\torii s\ cumpere[nururile ce `mpletesc prim\vara.

~n Podu Ro[ nu prea ai timp s\admiri marfa, iar dac\ te hot\r\[ti maigreu, ri[ti s\ fii apostrofat de cei ca-re stau la r`nd. „Hai dom’le c\ `nt`r-zii la serviciu”, m\ `ndeamn\ o „cu-coan\”, cum ì spune z`mbind v`nz\-torul tuciuriu. „Ce s\ v\ dea Fane?”,

spune acesta ar\t`ndu-[i doi din]i a-urii. La o privire mai atent\, „cucoa-na” realizeaz\ c\ nu-i place nimicdin cutiile comerciantului, a[a c\ str`m-b\ din nas [i merge s\ `[i fac\ loc [ila alte mese. Dup\ o jum\tate de or\de umblat pe la tarabele cu produseartizanale din Podu Ro[, nu apucs\ cump\r nici m\car un m\r]i[or,dar reu[esc s\ `nghe] bine [i s\ fiu`njurat temeinic [i pe `ndelete pen-tru c\ ocupam trotuarul, admir`ndmicii vestitori ai prim\verii.

Renun] la `mbr`ncelile de l`ng\Bahlui [i m\ opresc pe Copou, la doipa[i mai sus de universitate. Aici v`n-tul s-a r\zvr\tit, iar doamna Geta,artizan cu experien]\, e nevoit\ s\alerge dup\ cortul suflat de vijelie.„Gicu]ule, vino s\ str`ngem co[meliaasta” strig\ impacientat\ aceasta c\-tre so]ul ei, a c\rui tarab\ e cu zecemetri mai sus. Acesta `ns\ se chinu-

ia la r`ndul s\u s\-[i ]in\ cutiile cum\r]i[oare ca s\ nu fie luate dev`ntul ce sufla `n rafale. Mi se facemil\ de doamna trecut\ de 50 deani, a[a c\-mi scot mìnile afundate`n buzunare [i o ajut s\ `mpachetezecortul alb ce proteja masa plin\ debro[e, co[uri, anim\lu]e sau flori deplastic, toate legate cu a]e colorate.

De[i azi e nevoit\ s\ se lupte cuv`ntul, doamna Geta e mul]umit\ c\s-a mai `nc\lzit afar\. „Fa]\ de ieri,azi e boierie. Dar ce s\ faci? St\m [inoi s\ facem un ban pentru copii”.Chipul acesteia se lumineaz\ bruscatunci c`nd vorbe[te de copii ei.De[i portofelul meu e la fel de tareb\tut de v`nt cum s`nt [i tarabele,las `n m`na doamnei Geta 15 lei, iareu m\ aleg cu zece m\r]i[oare. „S\mai trece]i pe aici [i pe la alte s\r-b\tori”, r\sun\ glasul acesteia dinspatele unui z`mbet larg, z`mbet pecare `mi doresc s\-l g\sesc [i la ceic\rora le voi da micile daruri.

AAnnddrreeii MMIIHHAAII

Familie cu me[te[ugNe ]inem pieptul

seme] str`ng`nd taredin din]i c`nd cineva`ncearc\ s\ ne `n]epe cuun m\r]i[or. Credem cut\rie c\ un [nur alb-ro[une-ar aduce soarele [iar topi prin minunez\pada. Dar s`ntemni[te naivi, c\ci ele numai au rolul uneiamulete magice care s\alunge iarna. Au devenitmai cur`nd obiecte decomer] pentru care nus`ntem dispu[i s\ pl\timmult. Dar pe care leag\]\m cu m`ndrie ca s\ne poarte noroc.

Prim\vara se las\ a[teptat\

T`rgul de energii ezoterice

„topazul misticaccentueaz\ creativitatea”

podoabele s`nt f\cutede ea cu andreaua

Culisele atelierului de mo]uri

V`nz\torii de prim\var\ doamna Geta enevoit\ s\ alerge dup\cortul suflat de vijelie

Adrian a f\cut un m\r]i[or demn de oferit mamei

Nego] sub semnul M\r]i[oruu lluuii

~mpletiturile s`nt cele mai grele

EEVVEENNIIMMEENNTT 55O

pinia veche – Nr. 422 – 5 - 11 m

artie 2012

„Literatura are un metabolism al ei”

OPINIA VECHE: Cum ara-t\ ast\zi cel mai vechi t`rg de c\r-]i din Rom=nia?

IOAN HOLBAN: Acesta esteun motiv de o mic\ nostalgie. S`ntprintre fondatorii (al\turi de Lu-cian Vasiliu), unei expozi]ii decarte neolatin\, care se `nt`mpla `nprimii ani dup\ 90 la Muzeul „Mi-hai Eminescu” din Parcul Copou.Nu era t`rg, cum `l vede]i ast\zi,era doar ideea de a face a[a ceva.Erau ni[te c\r]i expuse sub ni[te vi-trine. Dup\ aceea, ideea a fost pre-luat\ [i dezvoltat\ de Camera deComer] [i Industrie Ia[i, dar ger-menele, s\m`n]a ca s\ spun a[a, afost pus\ `n Copou `n urm\ cu 20de ani. Din parc s-a mutat la Uni-versitatea „Alexandru Ioan Cu-za”, `n Sala Pa[ilor Pierdu]i, darpentru c\ se dezvolta mereu [i cre[-

tea, acum e la Sala Sporturilor,fiind posibil s\ se mute de la anul`ntr-un spa]iu mai elegant, maiadecvat.

Spiritul ccritic ss-aa nn\scut la JJunimea

O.V.: Cum se `mbin\ litera-tura, jocurile pentru copii [i dez-baterile la un festival al c\r]ii?

I.H.: Realizarea spa]iilor de joa-c\ pentru copii a fost o idee de-amea, pe care am oferit-o anul tre-cut organizatorilor, c`nd le-am spusc\ ar fi bine s\ se `nt`mple foartemulte lucruri conexe `n afara mis-iunii culturale literare. Acum v\dc\ ideea aceasta a prins [i se orga-nizeaz\ tot felul de evenimente ca-re au leg\tur\ cu lansarea unei c\r]i,un concert simfonic sau un spec-tacol de teatru. Literatura este, spreexemplu, o lume mai special\, o lu-me care are un metabolism al ei. Vintineri din spate [i, astfel, lumea a-ceasta `[i asigur\ din ea `ns\[i ge-nera]iile [i succesiunea, motive pen-tru care din punctul nostru de ve-dere, al criticilor, pia]a c\r]ii dinRom=nia merge bine.

O.V.: Atunci s`nte]i de acord[i cu motto-ul editurii organizatoa-re „Cartea este o pasiune, iar pa-siunea se `mparte”.

I.H.: P\i se `mparte, da. Legat

de asta, `mi mai aduc acum amintede o fraz\ extraordinar\ pe care aspus-o Liiceanu la Ia[i, la edi]iadin 1998. „O carte nedeschis\ e caun morm`nt pentru c\ are lespedeapus\. ~ns\ o carte deschis\, r\sfoi-t\, e o fiin]\ vie”. Eu locuiesc ̀ n zonac\r]ii [i mi-a pl\cut metafora aceas-ta frumoas\. Cartea este a treia mealocuin]\. Casa mea e acas\, a douae la teatru [i a treia printre c\r]i. M\duc, flotant, c`teva zile, c`nd este t`r-gul de carte [i `n rest stau `n biroula mine, tot l`ng\ c\r]i.

O.V.: Ce mai are de `nv\]at„Prim\vara c\r]ilor la Ia[i” dela sora sa mai mic\ „Toamna c\r-]ilor din Bucure[ti”, T`rgul Gau-deamus ?

I.H.: Avem de `nv\]at de ori-unde, numai c\ t`rgul de la Ia[i areo personalitate distinct\ `n peisajulevenimentelor de acest gen dinRom=nia, `n ideea c\ are o dimen-siune cultural\ foarte ap\sat\, dat\de aceste manifest\ri conexe. Ci-neva mi-a spus „’da e mai s\rac de-c`t anul trecut”. Nu este mai s\rac,dar anumite edituri [i-au restr`nsnum\rul de metri p\tra]i cump\-ra]i din motive financiare. Nume-ric `ns\ s`nt mai mul]i dec`t alt\da-t\. Apoi s`nt premiile care au rele-van]\. Nu neap\rat financiar\, darì intereseaz\ foarte mult s\ ia unpremiu la t`rgul de la Ia[i deoare-

ce acesta se adaug\ la un CV alediturii care ajunge la o acreditare,pentru ca s\ poat\ s\ publice man-uale. Este o miz\ [i pentru noi, `nspecial fiindc\ e vorba de Ia[i. In-clusiv Nicolae Manolescu a m\r-turisit, oric`t de mult l-ar fi durutlucrul acesta, c\ spiritul critic s-an\scut la Ia[i cu Junimea, cu Ma-iorescu, cu ceilal]i. Atunci, desf\-[uram [i noi flamura asta cu Maio-rescu [i spunem a[a „premiile led\m pe valoare, nu pe altceva”. Pevaloarea c\r]ilor sau pe valoareastandurilor. Astfel am constatat,fiind timp de ani de zile `n poves-tea asta, ca un actor, c\ este bine,c\ func]ioneaz\, f\r\ s\ avem re-clama]ii de vreun fel. ~n timp amv\zut c\ a prins lucrul acesta, amv\zut c\ s`nt oameni [i edituri ca-re `[i trec `n CV deja c`nd au luatPremiul „Ioan Petru Culianu” laIa[i, sau Premiul „Otilia Cazimir”.

Era ccoad\ lla cc\r]i cca llapìne ppe vvremuri

O.V.: Dac\ ar fi s\ facem oparalel\ `ntre emisiunea prezen-tat\ de Dan C. Mih\ilescu la PROTV [i t`rgul organizat la Ia[i, ci-ne a fost „omul care a adus car-tea” la edi]ia de anul acesta?

I.H.: Dan C. Mih\ilescu a fostcel care a adus cartea [i la t`rgul dela Iasi pentru c\ a primit deja pre-miu pentru o carte ap\rut\ la „Edi-tura Ponte” din Bucure[ti, la careacesta a scris prefa]a. Este o lucra-re foarte frumoas\, de aceea a pri-mit premiul de bibliofilie. Nu tre-buie s\ o lu\m `n sensul foarte cla-sic pentru c\ nimeni nu investe[teacum s\ fac\ o carte bibliofil\ a[acum [tim noi c\ exist\ la Bibliote-ca Central Universitar\, dar esteo carte care se apropie `n mod certde cerin]ele termenului.

O.V.: Tradi]ia spune c\ oa-menii se trezeau cu noaptea `ncap [i mergeau la t`rguri. Exist\

un astfel de interes [i pentruc\r]i?

I.H.: O s\ r`de]i, dar o s\ v\spun ceva. Eu merg `n fiecare anla t`rgul acesta la deschidere, carese `nt`mpl\ de regul\ `ntr-o mier-curi la ora 11.00. De asemenea,de ani de zile, este acolo o tombo-l\ `n care se dau ni[te bilete. Nuoricine poate pune biletul `n urnade la intrare, doar cei care au cum-p\rat o carte. Anul acesta, `n con-di]iile `n care t`rgul era deschis dela ora 10, am v\zut c\ erau aduna-te cel pu]in 20 de bilete. ~nseamn\c\ fuseser\ deja 20 de oameni carecump\raser\ ceva din prima zi det`rg. Asta spune ceva.

O.V.: Se `ngr\m\desc ast\zistuden]ii s\ cumpere c\r]i?

I.H.: C`nd au fost edi]iile `nSala Pa[ilor Pierdu]i nu era loc,nu puteai s\ te mi[ti. ~n st`nga [i `ndreapta erau puse standuri [i ne mi[-cam pe un culoar. Era ca la coad\la pìne [i la lapte pe vremuri, ajun-sese aproape de sufocare. De aceeas-a [i mutat. Deci studen]ii s`nt ba-za `n Ia[i.

Dac\ s-ar face t`rgul acesta `naugust sau la final de iulie, nu aravea nici un fel de rezonan]\. A[acum [i spectacolele `n Ia[i au sta-giunea p`n\ la sf`r[itul lui iunie pen-tru c\ [i cursurile se desf\[oar\ `naceast\ perioad\. Noi s`ntem efec-tiv, ca institu]ii, lega]i de activita-tea tinerilor. Nu putem s\ spunemc\ tinerii nu citesc sau c\ nu mer-ge lumea la teatru. Eu, aici la Lu-ceaf\rul, rulez 60.000 de specta-tori pe stagiune. Cine s`nt \[tia? Nuì m`n\ nimeni din urm\, nu vin hu-nii [i t\tarii dup\ ei. Este criminals\ spui c\ lumea nu mai r\sfoie[teo carte, pentru c\ nu e adev\rat.Dac\ ar fi adev\rat a[ `n]elege. {i,dac\ lumea n-ar mai citi, m-a[sinucide.

Iulia CCIUHU

~n Ia[i, studen]ii s`nt baza t`rgului de carte

~n perioada 29 februarie– 4 martie, Ia[ul a fost

un templu al scrierilor. LaT`rgul Interna]ional deCarte LIBREX, organizat laSala Polivalent\, au expuspeste 120 de participan]i[i au fost sus]inute peste100 de evenimente cultura-le. ~n lumina acestora,scriitorul Ioan Holbancrede c\ „pia]a c\r]ii dinRomânia merge bine”.Printre miile de volume, ca[i la Teatrul Luceaf\rul,unde ruleaz\ [i c`te60.000 de spectatori pestagiune, el se simteacas\.

Ioan Holban, scriitorul Paul Leibovici [i Adi Cristi,directorul editurii 24 Ore

Marele Premiu LIBREX– Pentru cel mai valoros programeditorial – „Editurii POLIROM”Ia[i; Premiul OVIDIU – Pentru

editarea culturii clasice - „Edi-turii ALL” Bucure[ti [i „Grupuluieditorial UNIVERS ENCICLO-PEDIC GOLD” Bucure[ti; Premiul SOCEC – Pentru

promovarea culturii române con-temporane – „Editurii PARA-LELA 45” Pite[ti [i „EdituriiCURTEA VECHE” Bucure[ti; Premiul {ARAGA –

Pentru cea mai important\ edi]iecritic\ – „Editurii SAECULUMI.O.” Bucure[ti pentru lucrarea:„B. P. Ha[deu, Satyrul”; Premiul BEST SELLER

– Pentru cartea de cultur\ cu celmai mare succes de libr\rie – „E-diturii HUMANITAS” Bucure[tipentru volumul „R\spuns critici-lor mei [i neprietenilor lui NegruVod\” de Neagu Djuvara; Premiul OTILIA CAZI-

MIR – Pentru editarea de litera-tur\ pentru copii [i tineret – „Edi-turii PRUT” Bucure[ti [i „Editu-rii LITERA” Bucure[ti; Premiul DOSOFTEI –

Pentru bibliofilie – „Casei edito-riale PONTE” Bucure[ti pentruvolumul „Amintiri. Frumuse]e,

gra]ie, armonie, noble]e. Adic\ totce am pierdut!”, autor: Zoe C\-m\r\[escu, cu o prefa]\ de DanC. Mih\ilescu; Premiul VASILE POGOR

– Pentru importul de carte, publi-ca]ii culturale [i [tiin]ifice – „Cen-trului de carte str\in\ FISCHERINTERNATIONAL” Bucure[ti; Premiul IOAN PETRU

CULIANU – Pentru cea mai im-portant\ editur\ care promoveaz\

istoria culturii [i civiliza]iei – „Edi-turii EIKON” Cluj-Napoca; Premiul MIHAIL KO-

G|LNICEANU – Pentru edita-rea c\r]ii [tiin]ifice [i de speciali-tate – „Editurii Universit\]ii «A-lexandru Ioan Cuza»” Ia[i [i „E-diturii Universit\]ii” din Bucure[ti; Premiul THEOFIL SI-

MENSKY – Pentru editarea lite-raturii universale – „Grupului edi-torial RAO” Bucure[ti [i „Grupu-lui editorial CORINT” Bucure[ti; Premiul LAUREN}IU

ULICI – Pentru antologie liter-ar\ – „Editurii TIPOMOLDO-VA” Ia[i pentru seria „Opera om-nia – poezie român\ contemporan\[i „Editurii PRINCEPS EDIT” Ia[ipentru antologiile poe]ilor: Grigo-re Vieru, Valeriu Matei [i Nico-lae Dabija; Premiul THEODOR PA-

LLADY – Pentru cartea de art\– „Editurii DANA ART” Ia[i [i„Editurii JUNIMEA” Ia[i pentrualbumul „IA{I – Metropola Mol-dovei” de Ozolin Du[a; Premiul MULTIMEDIA

– „Editurii HUMANITAS MUL-TIMEDIA” Bucure[ti;Men]iune special\ LIBREX

2012 – „Editurii DOXOLOGIA”Ia[i pentru editarea de literatur\de reflec]ie cre[tin\.

Premiile T`rgului Interna]ional de Carte LIBREX

interviu cu Ioan Holban, pre[edintele comisiei de jurizare de la LIBREX [i directorul Teatrului Luceaf\rul din Ia[i

TTAABBLLEETT||66O

pini

a ve

che

– N

r. 42

2 –

5 -

11 m

artie

201

2

Simptomele vie]ii trase la indigo

Nu ne-am vindecat nicic`nd de teama de ridicol [ine-am deprins cu aplecarea capului `n fa]a

privirilor critice. Am tot cusut cu a]\ alb\, de jur`mprejurul temeiului nostru sufletesc, ra]iunile colorateale altora. Ca p`n\ la urm\ s\ nu mai recunoa[tem `noglind\ dec`t pe cei cu care ciocnim berile [i l`ng\care ne-nghi]im cuvintele.

trecea de la un grup la altul – azi era roc\r, mìne punker, poimìne hip hoper c`t\ vreme te ]in picioarele, tot ce trebuie s\ faci e s\ ]ii capul jos s\ cread\ ce vor,numai s\ fie de bine

Pe }ighi l-am acceptat mereu cumetehnele lui `n grupul nostru derockeri de liceu. Chiar dac\ era deculoare, purta ochelari de soare curam\ alb\, groas\, noaptea [i dansape Metallica [i Iron Maiden caorice manelist `ncerc`nd s\ seconverteasc\. Nu ne deranjau niciactivit\]ile lui din restul s\pt\m`nii,c\ umbla prin baruri „de noapte”, c\f\cea combina]ii cu telefoane, par-fumuri [i adida[i – chestiile obi[-nuite, de „b\ie]a[” – at`ta timp c`t nule f\cea de fa]\ cu noi. Dar `n fiecareweekend, oric`t de ur`t era afar\, `[ipunea m`ndru geaca de blugi [i tri-coul negru cu Ozzy (nu ierta nicijum\tate de sticlu]\ de parfum) [ivenea s\ petreac\ al\turi de prietenii

lui roc\ri, printre care, uimitor, seintegrase at`t de bine, chiar dac\ nuera pur-s`nge. Cum spuneam, noi ìtreceam cu vederea caracterul ade-v\rat [i faptul c\ venea aici deghizata[a numai ca s\ aga]e pu[toaice bete[i el ne mai d\dea c`te o bere din c`[-tigurile acumulate pe parcursul s\p-t\m`nii. {i nici nu se sup\ra c`nd mair`deam pe seama lui, cum a fost a-tunci c`nd a adormit `ntins lat pe omas\ [i am vrut s\-l arunc\m cu totcu mas\ `n lac. {i cred c\, l\s`nd la oparte toat\ f\]\rnicia, chiar ne cre-dea, `ntr-un fel, prietenii lui.

~n schimb, pe C\rbune nu l-amsuportat niciodat\. La el era prea pefa]\. Cu fiecare s\pt\m`n\, trecea dela un grup la altul – azi era roc\r,

mìne punker, poimìne hip hoper,r\spoimìne hardcorist [i tot a[a – `nfunc]ie de unde erau mai multe fete[i care grup c`[tiga b\t\ile din week-end. {i, odat\ ce f\cea tranzi]ia, semai [i l\uda c\ a[a a fost dintotdeau-na [i c\ asta-i e credin]a, de parc\ nu-lv\zusem cu c`teva zile `n urm\ `n cutotul alte haine. Astfel, c`nd s-au ter-minat b\t\ile [i toat\ lumea s-a `m-prietenit, nu s-a mai sim]it `n largullui al\turi de nimeni, a[a c\ a disp\-rut, a r\mas doar un c\rbune.

IIooaann SSTTOOLLEERRUU

~nc\ de la gr\dini]\ lui Alex ìpl\cea s\ fie `n trend cu ultimelenout\]i `n materie de mod\. Nucitea reviste de specialitate [i nicinu avea computer sau acces la In-ternet, dar mai arunca c`te un ochila hainele celor trecu]i de clasa aIV-a `n gusturile c\rora avea ceamai mare `ncredere. Ace[tia se ins-pirau [i ei de pe la trupele pe carele vedeau pe postul de televiziuneAtomic, cu sloganul „TV KLu-mea!”, semn c\ ei stabilesc trendu-rile. Mai t`rziu, c`nd a ajuns [i el i-dol pentru cei de gr\dini]\, s-a abo-nat la reviste pentru adolescen]i [ii-a convins pe „babaci” s\-i ia unPC [i cel mai ieftin abonament laInternet – nu putea r\m`ne `n urm\cu nici o veste legat\ de gardero-bele celebrit\]ilor de peste ocean.

Pasiunea pentru `mbr\c\minte,catalogat\ de ai lui drept nebunie,i-a mers [i mai departe c`nd au a-

p\rut cei de la Tokio Hotel [i cu-rentul emo. Hainele colorate de p`n\atunci [i relativ normale au fost `n-locuite de altele `nchise la culoare,rupte de el ca mai apoi s\ le pet-iceac\ cu buc\]i din alte „boarfe”mai vechi.

Banii de buzunar i se duceauacum pe machiaje c`t mai obscure,dermatografe negre, pe zeci detuburi de fixativ pentru p\r sau pepiercing-uri, iar bra]ele ì eraucrestate artistic cu lama. ~n c`]ivaani a trecut [i de etapa asta [i aadoptat una mai serioas\. Acum`ns\ nu se mai `mbrac\ dup\ ten-din]e, ci scoate de la naftalin\ hai-nele purtate odat\ de tat\l s\u saude bunici. Se crede hipster. P\cat`ns\ c\ cicatricile de pe mìni nu i-au disp\rut `nc\.

AAnnddrreeii MMIIHHAAII

O s\ salut `ncet, dar s\ m\ aud\.Volum perfect, am p\rut de bun sim][i mi-au r\spuns vreo doi. Dar oaretrebuia s\-i fac s\ se `ntoarc\? Nu s-au`ntors to]i. Eh, lucrau pe laptopuri,vorbeau, poate nu m-au observat.Nu prea `n]eleg de ce nu z`mbesc,m\car, la glumele mele. Uite-i cumhohotesc la vorbele tipului care totaprinde [i stinge, arogant, ]ig\rile.Poate dac\ a[ fuma [i eu…Nu, nu,sacrificii din astea nu fac. S\ cread\ce vor, numai s\ fie de bine.

Cic\ Pink Floyd s`nt mai mul]i.Credeam c\ e un tip bolnav de vreo

obsesie cu roz. ~n fine, oricum am ogroaz\ de piese de scos de pe Wall `-nainte s\-l adaug pe vreunul `n listade prieteni. Pot s\ ascult de-ale meleacas\ [i dau share numai la sofisti-c\rii din astea despre care vorbescei. Numai s\ nu m\ `ntrebe ceva m\s-c\riciul \la care glume[te pe seamaaltora, c\-s ]int\ sigur\ [i nu [tiu ces\ spun. Mie una mi-a pl\cut filmul\la, dar au dreptate, era cam prostu].Sau, m\ rog, „absurd”, cum spun ei.

Dac\ nu mi-ar tremura glasul, a[spune ceva comic despre ce se dis-cut\, dar…ah, a spus tipa de l`ng\geam deja. Apropo de ea, ar trebuioare s\ port [i eu cercei din \ialungi? ~i v\d at`rn`nd greoi `n multeperechi de urechi, poate e-un speci-fic. Poate de asta nu m\ aud. Saupoate vorbesc `ncet. Doamne, s`ntun adev\rat paranoid! S\ respir maipotolit [i s\-mi smulg z`mbetul \stat`mp de pe fa]\. Uite cum z`mbesc ei,un pic sec, `ntr-o lehamite pedant\ [icu d`re de bere pe buza de sus. {i euam comandat cafea! Poate dac\ m\cert `ntr-o doar\ cu chelneri]a [i-ispun c\ am zis „Silva neagr\” defapt…

***Mi-au livrat ast\zi tricoul cu

Pink Floyd [i colec]ia de albume. Ecam absurd sistemul po[tal, ama[teptat dou\ luni [i am cheltuit dejajum\tate din bani pe cercei lungi [ipe ]ig\ri.

N-o cunosc pe tipa care st\ `npicioare, trebuie s\ fie nou\ pe-aici.Nu fumeaz\, are cercei m\run]i [i ìr\sun\ trop\it de dubstep din c\[ti.Ar trebui m\car s\-i spun s\-[i co-mande o bere.

Anca TTOMA

~n spiritul r\t\cirilor de turm\

Doi negri mititei `n fiecare weekend, oric`t de ur`t era afar\, `[i puneam`ndru geaca de blugi [i tricoul negru cu Ozzy

Pionier de [ifonier banii de buzunar i se duceau acum pe machiajec`t mai obscure

numai s\ nu m\ `ntrebe ceva m\sc\riciul \la careglume[te pe seama altora

~mi iau pantalonii cu turul l\satcam de dou\ palme, tricoul larg cu50 Cent, nu uit s\-mi pun [apca cucozorocul `ntr-o parte [i s`nt gata.M\ uit `n oglind\ [i ur\sc ce v\d. Daries pe u[\, din nou, am `nt`lnire cuga[ca la opt jumate.

Clubul e unul din acelea care ni-ciodat\ nu mi-au pl\cut. Ascunsprintre ni[te blocuri vechi, la sub-solul unei cl\diri destul de dubioasepe care scrie „Art Tattoo”. Pe ring sepreumbl\ ni[te omule]i care poart\pantalonii exact ca noi [i [apca lafel, `ntr-o parte. S`nt „de-ai no[tri”.Mergem s\ d\m m`na cu ei, avemchiar salutul nostru. L-am `nv\]at re-pede, se las\ cu o b\taie `n piept cupumnul [i un „Respect, frate!” prin-tre din]i, cu buzele pe jum\tate des-chise.

Beau. Beau de toate, numai s\aib\ alcool. Prietenii mei cred c\ are

un aer mai „dur” dac\ te `ntre]ii custicla de bere; cum ar ar\ta un om destatura noastr\ cu un p\h\rel de t\rie`n m`n\? A[a c\ trec [i eu pe bere`ns\ e a[a amar\! ~nghit `n sec, darr`d `ntruna de parc\ a[ fi `n trans\.

Ajung acas\ [i arunc [apca pecuier. A[a mai merge! M\ eliberezde hainele largi [i trec `n pijamalelede bumbac cu Spiderman. Ce-armai r`de b\ie]ii din ga[c\ dac\ ar ve-dea cu ce m\ `mbrac noaptea. Mi-al\sat mama ceai. ~mi pun o can\ [ibutonez telecomanda p`n\ adorm.De obicei m\ sun\ Robert [i m\ tre-ze[te ca s\ mergem la fotbal. Nicio-dat\ nu vine la mine, altfel ar vedeaposterele cu Metallica [i ar afla to]i.Nu cred c\ m-ar deranja, oricum ni-ciodat\ nu mi-a stat bine cu pan-taloni largi.

Cristina BBABII

E simplu s\ fii oaie. E un felde stru] cu l`n\. ~n loc s\-]i `ngropicapul `n nisip c`nd vin coio]iidup\ tine, te bagi cu capul `ntrepicioarele oii din fa]\. Cine te maig\se[te acolo? Nici decizii nu tre-buie s\ iei. {tie el ciobanul sau a-cea oaie din fa]\ `n ce direc]ie tre-buie s\ mergi. C`t\ vreme te ]inpicioarele, tot ce trebuie s\ faci es\ ]ii capul jos, s\ nu ui]i s\ maismulgi c`te o tuf\ de iarb\ de ici-colo, s\-]i ]in\ de foame [i s\ a[-tep]i cuminte s\ te duc\ cineva laap\. {i pentru toat\ bun\starea as-ta nu trebuie dec`t s\ accep]i ca ci-neva s\ te mulg\ [i s\ te tund\.Asta da via]\!

Mai prost e atunci c`nd te crezioaie. C`nd vine primejdia, ai un-de-nfunda capul dac\ ]ii neap\rat,dar n-o s\ te ajute s\ scapi de vre-un pericol. C`t despre ciobanii pecare ]i-i alegi ca reprezentan]i,ace[tia te `mbie s\ te-ascunzi peunde-apuci, numai „s\ tr\ie[tibine”. S\-i la[i pe ei s\-[i fac\ trea-ba, c\ doar au experien]\. Te mulg`n reprize de c`te patru ani de zile[i `]i tund toate veniturile defiecare dat\ c`nd ajung la putere.Au arat `ntr-un asemenea halp\m`ntul `nc`t nici iarba nu maicre[te. S`nt zile din astea `n caree[ti `ndrept\]it s\ visezi c\ e[ti oa-ie. Cine n-ar vrea s\ tr\iasc\ f\r\nici o grij\ pe lume?

Dar dac\ pretinzi c\ ai discer-n\m`nt, c\ [tii s\ faci [i altceva cucapul dec`t s\ ]i-l pleci `n p\m`nt,nu `]i dai seama c\ e prea cald. C\a venit timpul s\ arunci l`na deopar-te, s\ te pui la acela[i nivel cuciobanii [i s\ le ceri socoteal\? {idac\ te-mbie din nou la tr\it bine,nu crezi c\ ar fi timpul s\-ntorci lar`ndul t\u ciomagul asupra lorvreo patru ani de zile?

Pentru c\ dac\ stai [i pa[ti `ncontinuare, realitatea nu se schim-b\. Majoritatea ciobanilor `nc\mai poart\ c\ciuli de oaie.

C\t\lin HHOPULELE

St`na arde,oaia pa[te cine n-ar vrea s\tr\iasc\ f\r\ nici o grij\pe lume?

Alter ego ascuns `n buzunar ce-ar mai r`de b\ie]ii din ga[c\ dac\ ar vedea cu cem\ `mbrac noaptea

Jurnalul unui convertit

Ar trebui oare s\ port [i eu cercei din \ia lungi?

RREEPPOORRTTAAJJ 77O


artie 2012

Amintiri dup\ cheia sol

Dirijorii recitalurilor timpurii domnul Enciu vorbe[te cu bl`nde]e despre to]i copiiipe care i-a crescut `n camera mic\ tapetat\ cu fotografii profesorul Cozma este m`ndru s\ fi avut printre stu-den]i copii ca Mihai Tr\istariu

Unele suflete seacord\ dup\

ecourile ce r\zbatprintre coarde de chi-tar\ ori de sub clavia-turi b\tr`ne pe care s-auimprimat simfoniiuitate. Mae[trii vechi [inoi ai m\surilor [icaden]elor `nscrise peportativ n-au r\masniciodat\ cu prea pu]intimp pentru a `nrùripatima muzicii `n inimi`nc\ nedirijate.

Nu-mi amintesc s\ fi v\zut vreo-dat\ claviatura pianului din Sage des-coperit\ [i nici stativul de partiturimai aproape sau mai departe de el. ~l[tiu a[a, `n]epenit `n echilibru. ~ns\Raluca `[i aminte[te cum vibraucoardele la atingerile ap\sate ale de-getelor ei pe clape. Natural, ginga[ [iviu ca sunetul acela ì este acumz`mbetul c`nd `mi vorbe[te, f\r\veleit\]i de artist, despre ce `nseamn\s\ `ndrumi mìnile altora printrenotele `n alb-negru ale instrumentu-lui.

De fapt, pentru copiii dar [i pen-tru cei mari cu care se a[az\, acas\,pe sc\unel, dinaintea pianului, muzi-ca este chiar ea, femeia aceasta t`n\-r\, cu p\rul de un ro[u domolit [i c-ostr\lucire `n privire care-aminte[te deportretele de abecedar ale dasc\lilor.Pred\ educa]ie muzical\ `n clase degimnaziu [i liceu, iar c`nd se `ntoarceacas\ `[i face vreme pentru al]i `nv\-]\cei. Aceia care caut\ taine direct `ncutia de rezonan]\ a pianului, nu `nmanuale.

{i, de[i totul porne[te, ca mai me-reu, de la ideea de a face un b\nu] `nplus, „medita]iile, mai ales la un ins-trument, pornesc din dragoste”, `mispune Raluca. Iar ea [tie ce `nseamn\patima muzicii, c\ci a gustat dintr-`nsa[i la pian, [i `n corul `n care c`nt\ saula concertele [i repeti]iile celor dou\trupe de care nu se poate desp\r]i, cutoate c\, uneori, timpul nu-i ajunge.Dar pe primul loc s`nt piani[tii la de-venirea c\rora vrea s\ simt\ c\ puneun um\r. „Am o responsabilitate ̀ n pri-mul r`nd fa]\ de copii. S\ [tiu c\ aur\mas ei cu ceva”.

Calmul dde ddinainteamedita]iilor

M\ `ntreab\ sur`z`nd dac\ m-amg`ndit s\ studiez un instrument, ca [icum ar fi [tiut c\ nu st\p`nesc unul,`nc\. „Noi, muzicienii, ne sim]im,

parc\, unii pe al]ii”, `mi explic\ ea [iarunc\ o privire spre cel\lalt cap\t alcafenelei, unde-l recunoa[te pe bate-ristul trupei de rock alternativ `n carec`nt\. Revine `ntr-un suflet la mas\ [i-[i aminte[te de primul lor concert. A-vea, atunci, pe scen\, „o cl\pi]\ primi-t\ la opt ani pe care am exersat p`n\la 16 ani. Dintotdeauna mi-am dorit s\fac pian [i-am `nv\]at teoria prinpractic\”.

O vvr\jitoare `̀n }}araMuzicii

Pentru Raluca cea mai impor-tant\ e, de altfel, practica. Se simteasta [i din felul `n care prive[te sprepian, din c`nd `n c`nd, st`nd pe scau-nul cel mai apropiat de el din toat\ `n-c\perea. De la medita]ii r\m`ne cu a-mintiri care-i dau calmul faptului c\ eparte din lucrurile care `mbun\t\]esc,cumva, genera]ile ce vin din urm\.„Am acum o feti]\ de [ase ani la pre-g\tire. Am inventat «}ara Muzicii»pentru ea. C-o vr\jitoare [i mai mul]iprieteni, iar asta e broscu]a”, chicote[-te ea, `n timp ce scoate din geant\ uncreion cu clape de pian desenate de-alungul lui [i o figurin\ verde `ntr-unuldin capete. ~n realitate, ca [i `n jocullor, „se `nt`mpl\ tot felul de tragedii [ibucurii `n lumea muzicii”.

Uneori trece mai rar peste clapelepianului de acas\, dup\ ce ì pleac\elevii. ~ns\ nu-l uit\ niciodat\ [i pen-tru ea conteaz\ la fel de mult ca [i pen-tru cei pe care-i `nva]\. „Seara, oric`tde obosit\ a[ fi, m\ a[ez la pian, c`nt,studiez, `mi dezleg degetele”, `mim\rturise[te ea cu temeinicia unuiom care nu vrea s\-[i uite chemarea.~n joac\ sau mai `n serios, lumea Ra-luc\i se `mparte `ntre studiouri derepeti]ii, s\li de clas\ [i cei c\rora lepred\, acas\, dragostea de pian.

Anca TTOMA

Domnul profesor st\ la catedr\, `npicioare [i `n loc de ar\t\tor, ]ine `nm`n\ o vioar\. Pe mas\ se odihnesc otrompet\ [i dou\ fluiere pe care acestale `ncearc\ din c`nd `n c`nd. ~n spateles\u zac m`zg`lite c`teva note muzicalepe un portativ neterminat. Aceasta adevenit casa domnului profesor IoanEnciu `nc\ de prin anii ’80 [i a deco-rat-o, treptat, cu toate instrumentele defanfar\ [i taraf.

~n jurul s\u, aduna]i ca la serbare,stau elevii s\i care au `n fa]\ nu c\r]i, cifoi cu partituri. Este `n `nc\pere unzumz\it ca `ntr-o zi proasp\t\ de pri-m\var\, dar la un semn al „dirijorului”se las\ t\cerea. „Un’, doi/ Un’, doi!” [iprintr-o fluturare de arcu[, fiecare elev`ncepe s\ `[i spun\ poezia pe note mu-zicale.

Primul cc`ntec ddin ccodruVorbe[te cu bl`nde]e despre to]i co-

piii pe care i-a crescut `n camera mic\tapetat\ cu fotografii. S-a `mp\cat demult cu titlul de „primul profesor” alcelor pentru care taraful de la Palatul

Copiilor din Boto[ani a `nsemnat unbilet spre marile orchestre. ~i ]ine dem`n\ c`nd fac primii pa[i ca mai apois\ ì lase s\ alerge pe propriul drum.„Am avut copii foarte talenta]i, pe carenu a trebuit dec`t s\ ì [lefuiesc, a[acum e Anton, care c`nt\ extraordinar lafluier. Uite-l, acolo era la un spectacolunde a luat locul I”, poveste[te pro-fesorul ar\t`nd cu privirea spre o foto-grafie de pe perete prins\ `n pioneze.Anton ì aminte[te de el c`nd a `nceputs\ c`nte. A primit primul fluier de la ta-t\l s\u [i „`n seara aceea nici nu am pu-tut dormi de fericire. Am mers a douazi cu oi]ele la p\scut [i p`n\ s-a l\sat a-murgul am `nv\]at o melodie, a[a, decapul meu. Atunci am `nceput s\ fiuautodidact”.

I-a r\mas foarte drag\ amintireamelodiilor pe care le auzea de la bu-nicul s\u [i se m`ndre[te c\ de la el amo[tenit dragul de c`ntec. „~mi amin-tesc c\ eram mititel, aveam vreo cinci,[ase ani [i bunicul `mi c`nta «Bulg\ra[de ghea]\ rece»; `mi puteam da seamade pe atunci c\ voi face acela[i lucru [ieu mai t`rziu”, poveste[te b\tr`nul `n-

doind col]urile unei c\r]i vechi. {i astaa f\cut. A luat `n m`n\, pe r`nd, vioara,trompeta, trombonul, clarinetul, man-dolina, a rupt [i c`teva coarde de ]am-bal [i [i-a realizat visul.

Domnul Enciu are o expresie par-c\ sculptat\ `n cear\, domoal\ [i calm\.Vorbe[te rar, adulmec`nd cuvintele [iare obiceiul de a folosi pildele ca s\ sefac\ `n]eles. Poart\ o barb\ alb\ `ngri-jit\ [i d\ vina, r`z`nd, pe copiii care aufost obraznici pentru c\ „mi-au albitp\rul”. Cu toate c\ au fost unii care s-aur\zvr\tit, profesorul [i-a p\strat rolulde dasc\l [i „cu mult\ r\bdare, am re-u[it s\ ì redresez”, recunoa[te acesta.Dar a preferat s\ ì `nve]e pe to]i de lazero, s\ numere pe note muzicale [i s\citeasc\ de pe portativ, s\ nu inter-preteze doar dup\ ureche. Pentru c\„a[a cum zice chinezul, mie dac\ `midai pe[te, voi reu[i s\ m\ hr\nesc olun\, dou\, trei; dar dac\ m\ `nve]i s\pescuiesc, voi fi s\tul toat\ via]a”. {idomnul Ioan Enciu a devenit cu tim-pul un foarte bun „pescar”.

Cristina BBABII

Dasc\lul care num\r\ penotele din portativ

i-a r\mas foarte drag\ amintirea melodiilor pe care le auzea de la bunicul s\u

Partituri `ntre dou\ t\r`muri

uneori trece mai rar peste clapele pianului deacas\, dup\ ce ì pleac\ elevii

Muzica e o lume n\scut\ `n inima copiilor

„Aburii care ne ie[eau pe gur\odat\ cu sunetele, `n timp ce tremu-ram de frig” `n timpul comunismu-lui, nu au fost o piedic\ `n calea repe-ti]iilor clubului de canto RichardOschanitzky pe care Romeo Cozmal-a `nfiin]at `n 1979. De-atunci a `n-drumat ne`ntrerupt activitatea clubu-lui, iar ast\zi studen]ii care `[i petrecserile de joi `n sediul Casei de Cul-tur\ a Studen]ilor v\d `n dasc\luldin fa]a lor un mentor.

~n sediul clubului, scaunele delemn, a[ezate c`te dou\ `n r`nd laintrarea `n sal\ arat\ c\, nu demult,aici au avut loc repeti]ii, iar afi[ele cuspectacole, `mp`nzite pe pere]i, amin-tesc de fiecare succes `n parte, pentrua r\spl\ti munca de at`]ia ani a profe-sorului. „Ra]iunea pentru care am f\-cut asta `n tot acest timp este c\ iu-besc muzica [i `mi place s\ lucrez cu

tineri care `mp\rt\[esc aceea[i pasiune,iar clubul acesta de canto este cadrul`n care `ncerc\m s\ g\sim cele maibune formule pentru ca aceia carevor pur [i simplu s\ c`nte sau chiar s\aib\ performan]\ s\ poat\ face asta”.

~n timpul repeti]iilor, profesorul`[i acompaniaz\ discipolii la pian,instrumentul la care c`nt\ de la v`rstade [ase ani. Este m`ndru s\ fi avutprintre studen]i copii ca Mihai Tr\i-stariu, ale c\ror performan]e s-au re-marcat la nivel na]ional [i inter-na]ional, iar convingerea lui este c\„tinerii nu au renun]at niciodat\ lamuzica de calitate [i la principii, iarcine sus]ine altceva nu este `n cuno[-tin]\ de cauz\”. De sub spr`ncenelegroase, ochii calzi [i mari vorbesc a-proape singuri despre entuziasmulorganic, despre cum „c`nd iube[ti cefaci, `]i pare mult mai u[or”.

~i place s\ lucreze cu tinerii inte-resa]i, cu at`t mai mult cu c`t „aici, laclub, este [coala f\r\ catalog”, iar ceamai mare realizare a profesoruluiCozma este satisfac]ia celor c\rorale-a fost mentor, „pentru c\ ei de astavin aici, ca s\-[i `mplineasc\ un vis”,De[i pred\ la Universitatea de Arte„George Enescu”, cu aceea[i dedi-care vine [i la clubul de canto. Lec]iide pian pred\ rar, doar atunci c`nd ci-neva apeleaz\, dar chiar [i atunci `n-curajeaz\ creativitatea, pentru c\„nu mi-au pl\cut niciodat\ studen]iicare doar vin [i reproduc partituri saunote f\r\ semnifica]ii”, golite de va-lori emo]ionale. Acum, c`nd la clubulde canto studen]ii nu mai trebuie s\stea `mbr\ca]i cu gecile [i cu c\ciulile`n cap, ei se adun\ doar pentru notelecare nu au mai `nc\put `n catalog.

Livia RRUSU

Portretul artistului, dup\ ureche `n timpul repeti]iilor, profesorul `[i acompaniaz\discipolii la pian

OPINIAVECHE: C`nd a]i c\zut ul-tima oar\ pe g`nduri?

IOAN PINTEA: O, cad de foartemulte ori pe g`nduri c\ a[a le st\ bine po-e]ilor, scriitorilor, s\ cad\ pe g`nduri. E ostare anume pe care o am foarte des pen-tru c\ citesc foarte mult, citesc mai multdec`t scriu [i asta `mi face foarte bine. Iaratunci c`nd citesc o carte sigur c\ meditez,la ce vrea s\ spun\ autorul, la ce poate fibenefic pentru lumea `n care tr\iesc. Poa-te de multe ori filosofez, poate de multeori nu s`nt un mare teolog s\ interpretezanumite evenimente care m\ pun [i m\ facs\ cad pe g`nduri, dar cu siguran]\ c\ amo stare de om care nu las\ fenomenele s\treac\ neg`ndite pe l`ng\ mine. Iar g`ndi-rea face bine min]ii, dar face foarte binemai ales sufletului.

O.V.: Cine a fost „B\tr`nul” dum-neavoastr\ [i ce a]i primit `n ucenicie dela acesta?

I.P.: Dintre to]i oamenii pe care i-amcunoscut, „Avva” (n.r.: duhovnic) mi-afost p\rintele Steinhardt. Sigur, acumrela]ia noastr\ cultural\ [i duhovniceasc\este cunoscut\ [i am scris foarte mult des-pre aceast\ `nt`lnire, dar ce pot spune `nt-otdeauna despre ea este c\ a fostbinecuv`ntat\ [i esen]ial\. A fost `nt`lnireavie]ii mele, de[i `nainte am cunoscut foartemulte alte personalit\]i teologice [i scrii-torice[ti, cum ar fi Ioan Alexandru sauDumitru St\niloae. Pe vremea aceea,eram elev `nc\ la liceu [i, s\ spun a[a,eram pu]in rebel, dar nu `n sensul r\u alcuv`ntului. Citeam foarte mult\ teologie [ifoarte mult\ literatur\ care mergea spreteologie, pentru c\ vizitam duhovnici foarte

buni care `mi d\deau c\r]i s\ lecturezmereu. {i, la un moment dat, am fugit dinliceu la M\n\stirea Rohia, dar atunci`nc\ nu [tiam de p\rintele Steinhardt.Amstat c`teva luni de zile, am fost impre-sionat de biblioteca lor [i am zis c\ nu maiplec de aici, unde lucra p\rintele, care erabibliotecar. Dup\ vreo trei luni a venit `ns\Mili]ia `mpreun\ cu inspectorul [colar [ipe to]i cei care eram fugi]i din liceu ne-aadus `napoi. A[a am fost `ntrerup]i oare-cum, am fost preda]i vie]ii de dinainte [ilucrurile s-au schimbat. Pe urm\ am c\u-tat toate posibilit\]ile s\ ajung la teologie[i iat\ ca lucrurile au fost bune [i am ajunspreot, ceea ce mi-am dorit.

Era atunci o vreme `n care, nu numaieu, ci foarte mul]i tineri c\utau mae[tri,c\utau un anumit tip de [coal\. Una `n ca-re s\ `nve]e liber, una `n care s\ primeasc\de la maestru, de la profesor, toate cuno[-tin]ele [i toate binefacerile culturii. Noi `n-v\]am `n ni[te [coli laice `n care nu ni sespunea tot, nu ni se vorbea despre mariiteologi, poe]i sau filosofi. Nu aveai la dis-pozi]ie totul [i atunci, `n momentul `n carec\utai un asemenea om de tipul lui Stein-hardt, deja intrai `ntr-o bibliotec\ univer-sal\, deja aveai acces la marile teme alelumii, la r\spunsurile `ntreb\rilor pe care]i le puneai.

O.V.: Tinerii de ast\zi mai caut\astfel de mae[tri?

I.P.: S`nt sigur c\ exist\ tineri care ca-ut\ p\rin]i `mbun\t\]i]i, sau care caut\mae[tri `ntr-ale scrisului, de la care mereuse poate `nv\]a, chiar dac\ tr\im alte vre-muri, c`nd putem s\ dob`ndim cuno[tin]edin foarte multe p\r]i. Dar nu e de ajuns

doar s\ le dob`ndim. E foarte important\`nt`lnirea cu un om `mbun\t\]it, cu un om`n]elept, „Mai Mult {tiutor” cum spuneaMihai {ora `ntr-o carte, unde are un dialog`ntre „Mai Pu]in {tiutorul” [i „Mai Mult{tiutorul”.Au [i tinerii ast\zi nevoie de un„Mai Mult {tiutor” pentru c\ este foarteimportant contactul acesta [i prezen]a ta,ca om t`n\r, `n apropierea unui om deplindin toate punctele de vedere. Eu am avutacest noroc [i am tr\it pe propria-mi pieleaceast\ atmosfer\, a leg\turii dintre„Avv\” [i ucenic.

O.V.: Vasile Mititean a fost [i el unastfel demaestru pentru dumnevoastr\?

I.P.: Vasile Mititean a fost, s\ spuna[a, cel care mi-a `ndrumat pa[ii, `n copi-l\rie, `n momentul `n care eu c\utam lec-turi importante [i autori importan]i, pentruc\, nu-i a[a, la `nceput citim tot [i citimhaotic, nu cunoa[tem foarte bine cam careeste raftul important al culturii. AcestVasile Mititean era un om simplu, c\ruiaì port o mare admira]ie [i ì mul]umescmereu pentru c\ el a fost acela care mi-aindicat [i mi-a spus c\ trebuie citit Dosto-ievski, Turgheniev, trebuie citi]i Sado-veanu,Preda,Eminescu [iPsalmii.Acestelecturi s`nt foarte importante, s`nt lecturicare te formeaz\, lecturi pe care dup\ ce lecite[ti nu mai r\t\ce[ti, nu e[ti haotic `ntr-ozon\ a culturii.

LLaa RRoohhiiaa aamm gg\\ssiitt oo ssaallvvaarreeaa iiddeeaalluurriilloorr nnooaassttrree ccuullttuurraallee

O.V.: S-au mai p\strat ast\zi din bi -bliotecile acestea alea s\tenilor dinRunc?

I.P.: Da. Este o `nt`mplare extraordi-nar\ vizavi de acest Vasile Mititean. ~nvremea copil\riei mele, el avea o biblio -te c\ uria[\. Din biblioteca aceasta am pri -mit foarte mult [i am citit la fel de mult.Vasile Mititean era un t`mplar care lucracase, un t`mplar care avea mereu `n rani]alui [i c\r]i, pe l`ng\ uneltele de cons truc]ie.~n t`mpl\ria lui se petrecea un fel de sim-posio, el `mi `mprumuta c\r]i [i pe urm\ne `nt`lneam [i dicutam ce am citit, cumam citit [i ce cred despre ceea ce am citit.De pild\, `mi aduc aminte c\ discutam de-spre Tolstoi, iar eu spuneam sus [i tare c\„R\zboi [i pace” este un mare ro man, c\„Ana Karenina” este un mare ro man. {i el`mi spunea, „da, s`nt c\r]i im por tan te, darcea mai tare proz\ scris\ de Tolstoi este«Moartea lui Ivan Ilici»”. {i peste ani mi-am dat seama c\ istoria lite ra turii, criticaliterar\, a[ezau aceast\ car te a lui Tolstoiundeva foarte sus, pe raf tul cel mai de sus[i mi-am zis: „Uite, acest Vasile Mititeang`ndea `n aceea[i ar mo ni e cu criticii liter-ari cei mai profesioni[ti”.

Biblioteca t`mplarului acesta a fost im- presionant\, o bibliotec\ f\cut\ din c\r]i [iautori esen]iali, nu din maculatur\, nu cuc\r]i `n plus. {i `mi spunea el mie `n co pi -l\rie „o s\ vezi, toate c\r]ile astea o s\ led\ruiesc, o s\ scap de ele, c\ va trebui cuanii s\ ajung la o singur\ carte”. Nu l-amvizitat de mult, dar prieteni de-ai mei ca -re merg pe la d`nsul mi-au spus c\ biblio -te ca lui con]ine acum trei c\r]i. Deci detoate celelalte a sc\pat [i s-ar putea p`n\la urm\ s\ r\m`n\ una. Sper s\ fie Biblia.

O.V.: {i a]i `nv\]at `n curtea acestui]\ran cum trebuie citit\ o carte?

I.P.: Da. Cred c\ pentru a putea spu -ne c\ am citit cu adev\rat o carte trebuies\ intri `n lumea acelei c\r]i. S\ devii pri- e ten cu personajele de acolo, s\ faci partedin lumea aceea. At`t de mult trebuie s\ tefure o carte [i s\ te absoarb\ lectura ei,`nc`t trebuie s\ faci parte din fic]iunea ei.Este foarte important s\ reu[e[ti acest lu -cru.

O.V.: Cum vede un „iubitor al P\l -ti ni[ului locuitorii s\i”?

I.P.: Tinerilor trebuie s\ li se spun\mereu c\ `nainte de ’89 au fost dou\ mo -dele culturale. Nu spun eu acest lucru, `lspune Luigi Bambulea, un critic foartebun care a f\cut o dezbatere pe tema P\l t-ini[ – Rohia. El spune c\ au existat dou\[coli culturale, cu arderi diferite, dar extrem de importante pentru vremea aceea.Constantin Noica s-a retras la P\ltini[,undeva `n v`rf de munte, iar Nicolae Ste -inhardt s-a retras la Rohia, tot undeva `nv`rf de munte. {i ei au fost c\uta]i, au ex-istat oameni tineri care au dorit s\ pri -meas c\ din preaplinul lor cultural. Sigurc\ {coala de la P\ltini[ este deja foartebine a[ezat\ `n istoria culturii rom=ne[ti.Dar Luigi Bambulea a avut aceast\ ̀ n de -m`neal\ s\ spun\ c\ s-a `nt`mplat ceva [i laRohia. A fost [i acolo o altfel de [coa l\,de alt\ natur\, poate cu arderi mai a[ezate,dar Rohia a dat, ca [i P\ltini[, alternativeculturale `ntr-o vreme `n care `n alte p\r]i,`n alte institu]ii, alternativele erau estom-pate sau chiar nu mai func ]io nau.

O.V.: {i i-a]i mai mul]umit lui Ga -briel Liiceanu pentru „Jurnalul de laP\ltini[”?

I.P.: Eu s`nt foarte pasionat de {coa -la de la P\ltini[. Pentru mine a `nsemnatmult ̀ n anii ’80, c`nd am citit cartea. Atuncimi-a schimbat total perspectiva asu praculturii rom=ne [i universale. A fost o car -te esen]ial\ pentru c\ `n momentul ace laam `n]eles c\ cultura este cu totul [i cutotul altceva.

Mai t`rziu, Gabriel Liiceanumi-a d\ -ruit un autograf cu un mesaj `n care mi sespunea „lui Ioan Pintea, c\ruia ì do rescs\ devin\ un locuitor al P\ltini[ului”. Eui-am r\spuns `ntr-o pagin\ din jurna lulmeu, spun`ndu-i c\ m-a `nc`ntat foartemult acest `ndemn, dar nu puteam s\ de -vin un locuitor al P\ltini[ului de vremece eram un locuitor al Rohiei [i nici nu m\]ineau puterile pentru P\ltini[. Acolo ]i secerea un alt efort cultural, un alt efort in-teletual. P\rintele Nicolae Ste in h ardt eramult mai `ng\duitor dec`t era, s\ spunem,Constantin Noica. La P\l ti ni[ s-a f\cutcultur\ de performan]\, s-a f\cut altceva,dar s\ nu uit\m c\ se aflau tineri [i laRohia `n vremea aceea, printre care m\aflam [i eu. Acolo am g\sit o salvare aidealurilor noastre culturale, ceea ce estedup\ p\rerea mea foarte important. Maivenea la Rohia Virgil Ciomo[, un ilustruprofesor de filosofie de la Uni versitatedin Cluj, autor de adev\rate opurifilosofice, care avea o rela]ie foarte bun\cu p\rintele Steinhardt. Lui i-a `n -credin]at manuscrisul „Jurnalul fericirii”ca s\ nu fie confiscat, cum mie mi-a `n -cre din]at manuscrisele Steinhardt. P\ rin -te le mi-a l\sat o scrisoare testament peca re eu o de]in [i care a fost publicat\ pe

ici pe colo dar [i `n cartea noastr\ de dia-loguri, „Primejdia m\rturisii”. Astfel, toa -te manuscrisele din chilie mi-au fost l\ sa temie. Eu le-am restituit m\n\stirii Ro hiapentru c\ aceasta dore[te s\ fac\ un muzeuSteinhardt [i atunci e mai bine s\ fieacolo. Dar toate manuscrisele de laRohia, inclusiv c\r]ile de predici „Cu vin -te de credin]\” sau „D\ruind vei do b`n di”mi le-a l\sat `n testament, mie.

~~nn `̀nncchhiissooaarree,, pp\\rriinntteellee aacc\\zzuutt ppee gg`̀nndduurrii [[ii `̀nngg`̀nndduurriillee aacceelleeaa ss--aa ssccrriiss„„JJuurrnnaalluull FFeerriicciirriiii””

O.V.: Spunea]i c\ de la Virgil Cons -tantin Gheorghiu sti]i c\ „dup\ preot,poetul este omul care se apropie cel maimult de Dumnezeu”. Ca poet, c`t demult v-a]i apropiat dumnevoastr\?

I.P.: Desigur, ca fiu de preot, [i el `n -su[i fiind preot, Virgil Constantin Gheor -ghiu are aceast\ apoftegm\, care ne arat\c\ preotul [i poetul s`nt foarte apropia]i deDumnezeu. Pentru c\ [i preotul [i poe tullucreaz\ cu cuvinte, [i lucr`nd cu acesteaslujesc Cuv`ntului, adic\ lui Dum ne zeu.~n „G`nduri despre poezia cre[tin\”, un felde ars poetica, mi-am exprimat p\ re riledespre cam cum v\d eu poezia cre[ tin\ saupoetul care scrie poezie fundamentat\cre[tin. Eu nu consider, de pild\, c\ unscriitor care folose[te mereu cuvintele„`nger” sau „Dumnezeu” poate s\ fie unastfel de poet. Ca s\ fii un poet cre[tin po]is\ scrii despre un fir de iarb\ pe care `lvezi c\ r\sare [i sparge crusta p\m`ntului,sau po]i vorbi despre o parte de cer saudespre un rù care curge puternic `nmunte. Deci po]i s\ vezi lucr\rile lui Dum- nezeu `n tot ceea ce te `nconjoar\, cumavem exemplu din Psalmi, unde se vor -be[ te despre m\re]ia lui Dumnezeu [i des -pre puterea Lui. Sigur c\ poe]ii, prin fe lullor de a fi, prin felul lor de a avea o re la]iecu Dumnezeu ca iubitori de cu vin te, s`ntaproape de D`nsul, ei s`nt aproape desacru. Poe]ii adev\ra]i, Friedrich Höl der-lin, Paul Claudel, Mihai Eminescu s`nta[eza]i `n sacru. Poe]ii adev\ra]i s`nt `ncasa sacr\, ̀ n locul sacru [i atunci si gur c\

ei s`nt foarte aproape de Dumnezeu, une -ori mai aproape dec`t preo]ii.

O.V.: Istoria „Jurnalului fericirii”spune c\ dup\ ce a fost confiscat\ pri -ma variant\, p\rintele Nicolae Stein- hardt a rescris alta, mai ampl\ de dataaceasta. Putem spune c\ acest jurnal„s-a z\mislit `n subteran, unde a fostscris pe creier [i depozitat ̀ n memorie”,dup\ cum m\rturiseste p\rintele Va le -riu Anania `n Prefa]a c\r]ii „Amin ti ri -le peregrinului apter”?

I.P.:Da, sigur. P\i tot ceea ce a pus peh`rtie p\rintele s-a ̀ nt`mplat dup\ ce a ie[itdin `nchisoare, pentru c\ m\r tu ri se[ te c\nu a scris `n `nchisoare jurnalul, dar ac\zut [i el pe g`nduri [i `n g`ndurile ace-lea s-a scris „Jurnalul fericirii”. Carteaaceas ta este una la care p\rintele a ]inutfoarte mult. Eu [tiam despre ea, mi-a spusde foarte multe ori [i mi-a spus c\ a l\sat-olui Virgil Ciomo[ `n loc sigur, cum `mispunea mereu c\ „dup\ moartea mea tuvei primi manuscrisele din chilie”. „Jur -na lul fericirii” este o carte esen]ial\ nu nu -mai pentru cultura rom=neasc\, ci [ipentru cea universal\. Din p\cate, ea nueste receptat\ ca atare, de[i a fost tradus\`n multe exemplare. Dar nu a avut im pact.Cred c\ impactul ei dincolo de grani]\ nus-a realizat pentru c\ nu s-a dorit, cred c\au fost alte strategii care au fost str\inecul turii rom=ne[ti, care au f\cut ca „Jur -nalul fericirii” s\ treac\, de pild\, la Pa ris,aproape neobservat. Cert este c\ p\ rin telea mizat foarte mult pe aceast\ carte pentruc\ dincolo de jurnal, dincolo de orice tipde literatur\, este o m\rturisire total\ acredin]ei lui, a convertirii lui.

O.V.: A]i g\sit motivul pentru careNicolae Steinhardt s-a refugiat defini-tiv `n vatra M\n\stirii Rohia?

I.P.: ~n primul r`nd trebuie s\ v\ spunc\ la un moment dat era acuzat c\ s-a c\ -lug\rit din interes. C\ s-a convertit din interes. {i el a r\spuns prompt, direct: „da,m-am c\lug\rit din interes. Da, m-am con-vertit din cel mai mare interes ca s\ fium`ntuit de Hristos. S\ pot fi salvat deHristos”.

O.V.: {i cum se descurca printre vo l-ume bibliotecarul Steinhardt?

I.P.: Pe vremea aceea eu eram biblio -tecar la Bistri]a, iar el era bibliotecar laRohia [i ne `n]elegeam foarte bine. Nunu mai c\ exista la m\n\stire o bibliotec\imens\, dar o mul]ime de c\r]i s`nt fi[ate,trecute cu num\r de `nregistrare chiar dec\tre el. E un document [i \sta, fiindc\ escris de m`na lui. De asta se ocupa el, de

biblioteca m\n\stirii, care este uria[\. Afost biblioteca tinere]ii mele de[i venea [ieu dintr-una. Dar ce am g\sit la Rohia nug\seam `n biblioteca de la Bistri]a. Acoloerau cei mai importan]i clasici ai literatu -rii rom=ne, cele mai importante traduceri,colec]ii ale revistelor funda]iilor regale,carte veche [i mai era un col]. Unul pecare `l [tia p\rintele, eu [i `nc\ foarte pu -]ini din m\n\stire. Se chema col]ul se cret,loc `n care erau c\r]ile scriitorilor din exil.Acolo am citit eu Eugen Ionescu c`nd lanoi nu erau ap\rute c\r]ile de ese uri, doardramaturgia era tradus\ `n vremea aceea.Am citit ̀ nainte de ’89 „Nu” a lui Ionescucare, `n epoc\, a fost un boom, a datna[tere la multe polemici lite rare. Deasemenea, am citit „Proba labirin tului” a luiMircea Eliade, o traducere a DoineiCornea. {i cred c\ [tiu din ce ca u z\ amajuns s\ le citesc. Cred c\ `n culturarom=n\ s-a f\cut samizdat, c\ aces te c\r]icirculau totu[i dactilografia te, sau ma nu-scrise [i nu editate. Tot atunci am cititopere ale lui Virgil Ierunca sau aleMonic\i Lovinescu, volume care nu ex-istau la vedere de care p\rintele Stein- hardt f\cea rost [i mi le oferea [i mie.

O.V.: {tia p\rintele despre rela]ia safamilial\ cu Freud?

I.P.: Da, mi-a spus-o mie. Mi-a m\r t-u risit-o `ntr-unul din dialogurile noastrec`nd mi-a vorbit despre despre rela]ia luide rudenie cu Freud [i despre leg\tura fa- milial\ cu Einstein. P\rintele provenea nudoar dintr-o familie cu asemenea ru de, ci[i dintr-una foarte bogat\. Tat\l lui, OscarSteinhardt, avea o fabric\ de che restea ̀ nactualul cartier Pantelimon din Bu-cure[ti. Pe l`ng\ aceasta, a fost [i un marepatriot rom=n, un evreu care a fost deco-rat cu „Virtutea militar\” `n b\t\lia de laM\r\[e[ti.

Provin dintr-o familie]\r\neasc\ care niciodat\nu a falsat `n comportament

O.V. : C`nd a]i descoperit c\ dincolode rug\ciunea Psalmilor exist\ [i poe -zie?

I.P.: La [coala general\ nu ]in minteca profesorul de rom=n\ s\ ne fi vorbit de-s pre ce este poezia. Sigur c\ au fostpreda]i autorii din manual, dar cel caremi-a spus despre poezie a fost tot VasileMititean. A mai fost [i un alt om simplu,Vasile Dancu. De la ace[ti doi ]\rani, ca -re aveau un spirit uluitor, am ̀ nv\]at ce `n -

seamn\ poezia. Cu ei am citit primele vol-ume din biblioteca lor. }in minte c\ a[a i-am descoperit pe pe Dimitrie Ste laru, peOctavian Goga, pe Mihai Emi nescu [ipe George Co[buc. Poezia am `nv\]at-o[i datorit\ faptului c\ oamenii ace[tiascriau poezie. Vasile Mititean, nu, dar eraVasile Dancu [i Grigore Pop ca re `n[irauversuri [i atunci `nv\]area despre poezie adevenit ceva foarte firesc. Noi, c`nd ne`nt`lneam, vorbeam despre poe zie ca de-spre dealul din fa]\, ca despre p\ dureacare cobora p`n\ `n curtea casei. Discutamdespre „Divina comedie”, des pre Dante,[i ]in minte c\ eram foarte m`n dri c\ acestafusese tradus de Co[buc, care se n\scusepeste un deal de satul ̀ n care locuiam noi.Eram foarte m`ndri c\ eram vecini cuCo[buc [i c\ acesta nu e numai un poet lacare trebuie s\ revenim mereu, ci era [i untraduc\tor genial. Asta ̀ mi spuneau mereumae[trii mei din sat „s\ nu ui]i c\ GeorgeCo[buc este un c\r turar extraordinar din-colo de poetul foar te adorat [i arhicunos-cut”.

O.V.: La ce v`rst\ se `nt`mplau lucru rile acestea?

I.P.: Eram prin clasele primare. Princlasa a [asea am `nceput, `n clasa a optaeram deja preg\tit de ace[ti oameni s\ m\`nt`lnesc cu al]i intelectuali extraordinarila ora[ [i pe urm\ s\ m\ `nt`lnesc cu p\ -rintele Steinhardt. A fost o ucenie per-manent\ [i etern\. {i ast\zi `nv\] foartemult de la cei mai `n v`rst\ [i deopotriv\de la cei mai tineri. S`nt foarte mul]i au toritineri c\rora le citesc c\r]ile pentru c\ m\intereseaz\ temele pe care le pun `ndiscu]ie. E foarte important s\ ai aceast\dispozi]ie de a `nv\]a, de a primi de la ce -l\lalt, pentru c\ astfel dob`nde[ti smerenie[i bine a[ezare.

Eu am crescut `ntr-o familie `n careexistau reguli. Mersul la biseric\ intra `nr`nduiala casei, munca la c`mp intra `nr`nduiala familiei, iar mersul la [coal\ ]i -nea tot de aceste reguli. Provin dintr-o fa -milie ]\r\neasc\ care niciodat\ nu a falsat`n comportament. Aici s-a n\scut [i do rin -]a mea s\ devin preot pentru c\ am cres cut`ntr-o cas\ [i o familie cre[tin\ cu mama,o femeie foarte credincioas\. Ea este ceacare m-a dus la m\n\stiri [i astfel am prinsraza aceasta fa]\ de biseric\ [i fa]\ de

Hristos. Am dorit sa ajung preot [i uite c\Dumnezeu m-a ajutat [i p\rintele Stein-hardt a avut un rol foarte im portant `n tre-aba asta pentru c\ el vedea `n mine unpoet notabil, un scriitor de vii tor care,zicea el, c\ poate s\-[i g\seasc\ loculmereu [i s\ `nsemne ceva. Dar el m-a [i`ndemnat mult s\ urmez teologia. Decipreo]ia a fost dorin]a mea, a mamei mele,a p\rin]ilor mei [i desigur a fost [i aceast\`nt`lnire cu p\rintele.

Este o problem\ foarte complicat\ c`nd poetuldevine maimu]\

O.V.: Care este instrumentarul„omu le]ului frumos”?

I.P.: „Omule]ul frumos” este poetul,un om „cu mìni mici [i puternice”, ca`ntr-un vers din „Casa teslarului”. E unvers despre poezie [i despre poe]i. Eu amun cult pentru marii poe]i ai lumii [i ì re-citesc. Mi-am f\cut un a[a plan de lectur\`nc`t `n fiecare an recitesc c`teva c\r]iesen]iale, c`]iva poe]i mari. Recitesc, depild\, Eminescu, recitesc Co[buc, dar `lrecitesc [i pe Umberto Saba, un marepoet italian de o simplitate ie[it\ din co -mun [i de o profunzime egal\ cu simpli-tatea, care a tr\it `n Trieste. ~l recitesc peBoris Pasternak [i recitesc poe]ii modernipentru c\ eu cred, [i nu s`nt singurul, c\recitirea este cea mai bun\ lectur\. Esteim portant s\ ne re`ntoarcem mereu la ma r-ile c\r]i ale omenirii, la Tolstoi, la Dos to -ievski. S\ recitim marile c\r]i, acesta este`ndemnul meu.

O.V.: ~mpreun\ cu Nicolae Stein- hardt a]i construit o prietenie `n carediferen]a de v`rst\ era aproape de 50 deani. Au existat bariere de dialog pe par-cursul acestei prietenii?

I.P.: P\rintelui ì pl\ceau foarte multtinerii, g`ndirea lor [i felul lor de a vedealucrurile din jur. ~mi aduc aminte c\ ascris o carte despre Geo Bogza, care senumea „Geo Bogza. Un poet al Efectelor,Exalt\rii, Grandiosului, Solemnit\]ii, Exu - beran]ei [i Patetismului” [i l-am `ntre batde ce a scris despre el, c\ a fost totu[i unscriitor care a pactat `ntr-un fel cu re gi mulcu care p\rintele era total `mpotriv\.

Atunci, el mi-a spus c\ are de pl\tit opoli]\ mai veche pentru c\ `n tinere]e scri - sese „~n genul tinerilor”. Acea carte esteuna `n care p\rintele se apropie de cartea„Nu” a lui Eugen Ionescu, parodiind scri- i tori din genera]ia lui Eliade, Cioran, dar[i pe Geo Bogza pentru c\ scrisese poe -mul obscen pe care comuni[tii nu l-au ed-i tat, „Poem invectiv\”.

Iar p\rintele a avut acest curaj extra-ordinar s\ scrie `ntr-o carte despre „Poeminvectiv\”. Este o treab\ uluitoare. GeoBogza era foarte t`n\r c`nd l-a scris [i af\cut pu[c\rie pentru el, iar un c\lug\r lav`rsta aceasta vorbea despre aceast\ carte`n care lucrurile nu erau cumin]i deloc, cidimpotriv\. Prin umare, Steinhardt caspi rit era foarte t`n\r. A scris foarte multdespre c\r]ile autorilor din genera]ia ’80.A fost o genera]ie cu un versant poeticfoarte puternic, `n frunte cu C\rt\rescu,Iaru, iar p\rintele a scris pagini extraor-dinare despre ei pentru c\ [i-a reg\sit pro-priile lui idealuri [i propriile lui atitudini`n poezia lor. El mereu ne spunea c\ `npoezie [i `n literatur\ trebuie s\ fii sincer,s\ nu maimu]\re[ti. S\ spui tu cu talentult\u, cu imagina]ia ta, lucrurilor pe nume,s\ le spui sincer pentru c\ e o problem\foarte complicat\ c`nd poetul devine mai -mu]\. „Ai grij\ s\ nu devii maimu]\”, a[aspunea.

O.V.: C`nd a]i auzit prima dat\„Ioane, ai reu[it s\-mi bucuri c\ run te -]ele?”

I.P.:Noi f\ceam foarte multe plim b\riperipatetice `n care discutam despre liter-atur\, teologie, autori sau personaje [imergeam `ntr-o c\l\torie de la chilia luip`n\ undeva ̀ ntr-o poian\ din mijlocul p\ -durii. Acolo, ne retr\geam [i po ves teamnestingheri]i, nu ne temeam sau fe ream denimeni. ~ntr-una dintre aceste c\ l\ torii,mi-a spus pe drum la un moment dat c\ i-am bucurat c\runte]ele, iar eu i-am r\spunsc\ „mi-a]i bucurat [i mi-a]i fericittinere]ile” pentru c\ am primit foarte multde la p\rintele Steinhardt. Din p\cate, nupot s\ ofer celor tineri at`t de multe c`temi-a d\ruit el.

Iulia CIUHUOpinia veche — Nr. 42

2 — 5 - 1

1 martie 201

2

88 MMIICCRROOFFOONNUUL DE SERVICIU

Poe]ii adev\ra]i s`nt a[eza]i `n sacru, uneori mai aproapede Dumnezeu dec`t preo]ii

Peni]a scriitorului Ioan Pintea s-a format `n copil\rie,atunci c`nd a primit de la ni[te locuitori din satul Runc

c\r]ile de pe „raftul de sus” al literaturii universale. Aurmat „`nt`lnirea esen]ial\” cu p\rintele Nicolae Stein-hardt, c\ruia „i-a bucurat c\runte]ele” petrecute zeci deani `n biblioteca M\n\stirii Rohia. A[a a fost p\rinteleIoan Pintea ucenic toat\ via]\. Mai `ntì unor „mae[tri”apoi unui „Om deplin”. Ast\zi din amvonul Bisericii„Sfin]ii Trei Ierarhi” din Bistri]a p\rintele `ncearc\ s\ oferetinerilor ceea ce a primit `n dar de la „Avva” s\u. Iar fa-milia, so]ia `mpreun\ cu cei doi copii ai s\i, nu se maisatur\ s\-l asculte.

� interviu cu scriitorul [i preotul Ioan Pintea

Eu am un cult pentrumarii poe]i ai lumii [i ì re-citesc; `n fiecare an recitescc`teva c\r]i esen]iale, c`]ivapoe]i mari.

„

OPINIA VECHE: C`nd a]i c\zut ul-tima oar\ pe g`nduri?

IOAN PINTEA: O, cad de foartemul te ori pe g`nduri c\ a[a le st\ bine po -e ]ilor, scriitorilor, s\ cad\ pe g`nduri. E ostare anume pe care o am foarte des pen-tru c\ citesc foarte mult, citesc mai multdec`t scriu [i asta `mi face foarte bine. Iaratunci c`nd citesc o carte sigur c\ me di tez,la ce vrea s\ spun\ autorul, la ce poate fibenefic pentru lumea `n care tr\iesc. Poa -te de multe ori filosofez, poate de multeori nu s`nt un mare teolog s\ interpretezanumite evenimente care m\ pun [i m\ facs\ cad pe g`nduri, dar cu siguran]\ c\ amo stare de om care nu las\ fenomenele s\treac\ neg`ndite pe l`ng\ mine. Iar g`n di -rea face bine min]ii, dar face foarte bi nemai ales sufletului.

O.V.: Cine a fost „B\tr`nul” dum-neavoastr\ [i ce a]i primit ̀ n ucenicie dela acesta?

I.P.: Dintre to]i oamenii pe care i-amcunoscut, „Avva” (n.r.: duhovnic) mi-afost p\rintele Steinhardt. Sigur, acumrela]ia noastr\ cultural\ [i duhovniceasc\este cunoscut\ [i am scris foarte mult des - pre aceast\ `nt`lnire, dar ce pot spune `n t-ot deauna despre ea este c\ a fostbi ne cu v`ntat\ [i esen]ial\. A fost `nt`lnireavie]ii mele, de[i ̀ nainte am cunoscut foartemul te alte personalit\]i teologice [i scrii -to ri ce[ti, cum ar fi Ioan Alexandru sauDu mitru St\niloae. Pe vremea aceea,eram elev `nc\ la liceu [i, s\ spun a[a,eram pu]in rebel, dar nu `n sensul r\u alcu v`n tu lui. Citeam foarte mult\ teologie [ifoar te mult\ literatur\ care mergea spreteologie, pentru c\ vizitam duhovnici foarte

buni care `mi d\deau c\r]i s\ lecturezmereu. {i, la un moment dat, am fugit dinliceu la M\n\stirea Rohia, dar atunci`nc\ nu [tiam de p\rintele Steinhardt. Amstat c` teva luni de zile, am fost impre-sionat de biblioteca lor [i am zis c\ nu maiplec de aici, unde lucra p\rintele, care erabiblio te car. Dup\ vreo trei luni a venit `ns\Mi li ]ia `mpreun\ cu inspectorul [colar [ipe to]i cei care eram fugi]i din liceu ne-aadus `napoi. A[a am fost `ntrerup]i oare-cum, am fost preda]i vie]ii de dinainte [ilucrurile s-au schimbat. Pe urm\ am c\ u -tat toate posibilit\]ile s\ ajung la teologie[i iat\ ca lucrurile au fost bune [i am ajunspreot, ceea ce mi-am dorit.

Era atunci o vreme `n care, nu numaieu, ci foarte mul]i tineri c\utau mae[tri,c\utau un anumit tip de [coal\. Una `n ca -re s\ `nve]e liber, una `n care s\ pri meas c\de la maestru, de la profesor, toate cu no[ -tin ]ele [i toate binefacerile culturii. Noi `n -v\]am `n ni[te [coli laice `n care nu ni sespunea tot, nu ni se vorbea despre ma riiteologi, poe]i sau filosofi. Nu aveai la dis-pozi]ie totul [i atunci, `n momentul `n carec\utai un asemenea om de tipul lui Stein-hardt, deja intrai `ntr-o bibliotec\ univer-sal\, deja aveai acces la marile te me alelumii, la r\spunsurile `ntreb\rilor pe care]i le puneai.

O.V.: Tinerii de ast\zi mai caut\astfel de mae[tri?

I.P.: S`nt sigur c\ exist\ tineri care ca -ut\ p\rin]i `mbun\t\]i]i, sau care caut\mae[tri `ntr-ale scrisului, de la care me reuse poate `nv\]a, chiar dac\ tr\im alte vre-muri, c`nd putem s\ dob`ndim cu no[ tin ]edin foarte multe p\r]i. Dar nu e de ajuns

doar s\ le dob`ndim. E foarte im portant\`nt`lnirea cu un om `mbun\t\]it, cu un om`n]elept, „Mai Mult {tiutor” cum spuneaMihai {ora `ntr-o carte, unde are un dialog`ntre „Mai Pu]in {tiutorul” [i „Mai Mult{tiutorul”. Au [i tinerii ast\zi nevoie de un„Mai Mult {tiutor” pentru c\ este foarteimportant contactul acesta [i prezen]a ta,ca om t`n\r, `n apropierea unui om deplindin toate punctele de ve de re. Eu am avutacest noroc [i am tr\it pe propria-mi pieleaceast\ atmosfer\, a leg\turii dintre„Avv\” [i ucenic.

O.V.: Vasile Mititean a fost [i el unastfel de maestru pentru dumnevoastr\?

I.P.: Vasile Mititean a fost, s\ spuna[a, cel care mi-a `ndrumat pa[ii, `n co pi -l\rie, `n momentul `n care eu c\utam lec-turi importante [i autori importan]i, pentruc\, nu-i a[a, la `nceput citim tot [i ci timhaotic, nu cunoa[tem foarte bine cam careeste raftul important al culturii. AcestVasile Mititean era un om simplu, c\ruiaì port o mare admira]ie [i ì mul]umescme reu pentru c\ el a fost acela care mi-aindicat [i mi-a spus c\ trebuie citit Dos to -ievski, Turgheniev, trebuie citi]i Sa do -vea nu,Preda, Eminescu [i Psalmii. Aces telecturi s`nt foarte importante, s`nt lecturicare te formeaz\, lecturi pe care dup\ ce lecite[ti nu mai r\t\ce[ti, nu e[ti haotic `ntr-ozon\ a culturii.

La Rohia am g\sit o salvarea idealurilor noastre culturale

O.V.: S-au mai p\strat ast\zi din bi -bliotecile acestea alea s\tenilor dinRunc?

I.P.: Da. Este o `nt`mplare extraordi-nar\ vizavi de acest Vasile Mititean. ~nvremea copil\riei mele, el avea o biblio -te c\ uria[\. Din biblioteca aceasta am pri -mit foarte mult [i am citit la fel de mult.Vasile Mititean era un t`mplar care lucracase, un t`mplar care avea mereu `n rani]alui [i c\r]i, pe l`ng\ uneltele de cons truc]ie.~n t`mpl\ria lui se petrecea un fel de sim-posio, el `mi `mprumuta c\r]i [i pe urm\ne `nt`lneam [i dicutam ce am citit, cumam citit [i ce cred despre ceea ce am citit.De pild\, `mi aduc aminte c\ discutam de-spre Tolstoi, iar eu spuneam sus [i tare c\„R\zboi [i pace” este un mare ro man, c\„Ana Karenina” este un mare ro man. {i el`mi spunea, „da, s`nt c\r]i im por tan te, darcea mai tare proz\ scris\ de Tolstoi este«Moartea lui Ivan Ilici»”. {i peste ani mi-am dat seama c\ istoria lite ra turii, criticaliterar\, a[ezau aceast\ car te a lui Tolstoiundeva foarte sus, pe raf tul cel mai de sus[i mi-am zis: „Uite, acest Vasile Mititeang`ndea `n aceea[i ar mo ni e cu criticii liter-ari cei mai profesioni[ti”.

Biblioteca t`mplarului acesta a fost im- presionant\, o bibliotec\ f\cut\ din c\r]i [iautori esen]iali, nu din maculatur\, nu cuc\r]i `n plus. {i `mi spunea el mie `n co pi -l\rie „o s\ vezi, toate c\r]ile astea o s\ led\ruiesc, o s\ scap de ele, c\ va trebui cuanii s\ ajung la o singur\ carte”. Nu l-amvizitat de mult, dar prieteni de-ai mei ca -re merg pe la d`nsul mi-au spus c\ biblio -te ca lui con]ine acum trei c\r]i. Deci detoate celelalte a sc\pat [i s-ar putea p`n\la urm\ s\ r\m`n\ una. Sper s\ fie Biblia.

O.V.: {i a]i `nv\]at `n curtea acestui]\ran cum trebuie citit\ o carte?

I.P.: Da. Cred c\ pentru a putea spu -ne c\ am citit cu adev\rat o carte trebuies\ intri `n lumea acelei c\r]i. S\ devii pri- e ten cu personajele de acolo, s\ faci partedin lumea aceea. At`t de mult trebuie s\ tefure o carte [i s\ te absoarb\ lectura ei,`nc`t trebuie s\ faci parte din fic]iunea ei.Este foarte important s\ reu[e[ti acest lu -cru.

O.V.: Cum vede un „iubitor al P\l -ti ni[ului locuitorii s\i”?

I.P.: Tinerilor trebuie s\ li se spun\mereu c\ `nainte de ’89 au fost dou\ mo -dele culturale. Nu spun eu acest lucru, `lspune Luigi Bambulea, un critic foartebun care a f\cut o dezbatere pe tema P\l t-ini[ – Rohia. El spune c\ au existat dou\[coli culturale, cu arderi diferite, dar extrem de importante pentru vremea aceea.Constantin Noica s-a retras la P\ltini[,undeva `n v`rf de munte, iar Nicolae Ste -inhardt s-a retras la Rohia, tot undeva `nv`rf de munte. {i ei au fost c\uta]i, au ex-istat oameni tineri care au dorit s\ pri -meas c\ din preaplinul lor cultural. Sigurc\ {coala de la P\ltini[ este deja foartebine a[ezat\ `n istoria culturii rom=ne[ti.Dar Luigi Bambulea a avut aceast\ ̀ n de -m`neal\ s\ spun\ c\ s-a ̀ nt`mplat ceva [i laRohia. A fost [i acolo o altfel de [coa l\,de alt\ natur\, poate cu arderi mai a[ezate,dar Rohia a dat, ca [i P\ltini[, alternativeculturale `ntr-o vreme `n care `n alte p\r]i,`n alte institu]ii, alternativele erau estom-pate sau chiar nu mai func ]io nau.

O.V.: {i i-a]i mai mul]umit lui Ga -briel Liiceanu pentru „Jurnalul de laP\ltini[”?

I.P.: Eu s`nt foarte pasionat de {coa -la de la P\ltini[. Pentru mine a `nsemnatmult ̀ n anii ’80, c`nd am citit cartea. Atuncimi-a schimbat total perspectiva asu praculturii rom=ne [i universale. A fost o car -te esen]ial\ pentru c\ `n momentul ace laam `n]eles c\ cultura este cu totul [i cutotul altceva.

Mai t`rziu, Gabriel Liiceanumi-a d\ -ruit un autograf cu un mesaj `n care mi sespunea „lui Ioan Pintea, c\ruia ì do rescs\ devin\ un locuitor al P\ltini[ului”. Eui-am r\spuns `ntr-o pagin\ din jurna lulmeu, spun`ndu-i c\ m-a `nc`ntat foartemult acest `ndemn, dar nu puteam s\ de -vin un locuitor al P\ltini[ului de vremece eram un locuitor al Rohiei [i nici nu m\]ineau puterile pentru P\ltini[. Acolo ]i secerea un alt efort cultural, un alt efort in-teletual. P\rintele Nicolae Ste in h ardt eramult mai `ng\duitor dec`t era, s\ spunem,Constantin Noica. La P\l ti ni[ s-a f\cutcultur\ de performan]\, s-a f\cut altceva,dar s\ nu uit\m c\ se aflau tineri [i laRohia `n vremea aceea, printre care m\aflam [i eu. Acolo am g\sit o salvare aidealurilor noastre culturale, ceea ce estedup\ p\rerea mea foarte important. Maivenea la Rohia Virgil Ciomo[, un ilustruprofesor de filosofie de la Uni versitatedin Cluj, autor de adev\rate opurifilosofice, care avea o rela]ie foarte bun\cu p\rintele Steinhardt. Lui i-a `n -credin]at manuscrisul „Jurnalul fericirii”ca s\ nu fie confiscat, cum mie mi-a `n -cre din]at manuscrisele Steinhardt. P\ rin -te le mi-a l\sat o scrisoare testament peca re eu o de]in [i care a fost publicat\ pe

ici pe colo dar [i `n cartea noastr\ de dia-loguri, „Primejdia m\rturisii”. Astfel, toa -te manuscrisele din chilie mi-au fost l\ sa temie. Eu le-am restituit m\n\stirii Ro hiapentru c\ aceasta dore[te s\ fac\ un muzeuSteinhardt [i atunci e mai bine s\ fieacolo. Dar toate manuscrisele de laRohia, inclusiv c\r]ile de predici „Cu vin -te de credin]\” sau „D\ruind vei do b`n di”mi le-a l\sat `n testament, mie.

~n `nchisoare, p\rintele ac\zut pe g`nduri [i `ng`ndurile acelea s-a scris„Jurnalul Fericirii”

O.V.: Spunea]i c\ de la Virgil Cons -tantin Gheorghiu sti]i c\ „dup\ preot,poetul este omul care se apropie cel maimult de Dumnezeu”. Ca poet, c`t demult v-a]i apropiat dumnevoastr\?

I.P.: Desigur, ca fiu de preot, [i el `n -su[i fiind preot, Virgil Constantin Gheor -ghiu are aceast\ apoftegm\, care ne arat\c\ preotul [i poetul s`nt foarte apropia]i deDumnezeu. Pentru c\ [i preotul [i poe tullucreaz\ cu cuvinte, [i lucr`nd cu acesteaslujesc Cuv`ntului, adic\ lui Dum ne zeu.~n „G`nduri despre poezia cre[tin\”, un felde ars poetica, mi-am exprimat p\ re riledespre cam cum v\d eu poezia cre[ tin\ saupoetul care scrie poezie fundamentat\cre[tin. Eu nu consider, de pild\, c\ unscriitor care folose[te mereu cuvintele„`nger” sau „Dumnezeu” poate s\ fie unastfel de poet. Ca s\ fii un poet cre[tin po]is\ scrii despre un fir de iarb\ pe care `lvezi c\ r\sare [i sparge crusta p\m`ntului,sau po]i vorbi despre o parte de cer saudespre un rù care curge puternic `nmunte. Deci po]i s\ vezi lucr\rile lui Dum- nezeu `n tot ceea ce te `nconjoar\, cumavem exemplu din Psalmi, unde se vor -be[ te despre m\re]ia lui Dumnezeu [i des -pre puterea Lui. Sigur c\ poe]ii, prin fe lullor de a fi, prin felul lor de a avea o re la]iecu Dumnezeu ca iubitori de cu vin te, s`ntaproape de D`nsul, ei s`nt aproape desacru. Poe]ii adev\ra]i, Friedrich Höl der-lin, Paul Claudel, Mihai Eminescu s`nta[eza]i `n sacru. Poe]ii adev\ra]i s`nt `ncasa sacr\, ̀ n locul sacru [i atunci si gur c\

ei s`nt foarte aproape de Dumnezeu, une -ori mai aproape dec`t preo]ii.

O.V.: Istoria „Jurnalului fericirii”spune c\ dup\ ce a fost confiscat\ pri -ma variant\, p\rintele Nicolae Stein- hardt a rescris alta, mai ampl\ de dataaceasta. Putem spune c\ acest jurnal„s-a z\mislit `n subteran, unde a fostscris pe creier [i depozitat ̀ n memorie”,dup\ cum m\rturiseste p\rintele Va le -riu Anania `n Prefa]a c\r]ii „Amin ti ri -le peregrinului apter”?

I.P.:Da, sigur. P\i tot ceea ce a pus peh`rtie p\rintele s-a `nt`mplat dup\ ce a ie[itdin `nchisoare, pentru c\ m\r tu ri se[ te c\nu a scris `n `nchisoare jurnalul, dar ac\zut [i el pe g`nduri [i `n g`ndurile ace-lea s-a scris „Jurnalul fericirii”. Carteaaceas ta este una la care p\rintele a ]inutfoarte mult. Eu [tiam despre ea, mi-a spusde foarte multe ori [i mi-a spus c\ a l\sat-olui Virgil Ciomo[ `n loc sigur, cum `mispunea mereu c\ „dup\ moartea mea tuvei primi manuscrisele din chilie”. „Jur -na lul fericirii” este o carte esen]ial\ nu nu -mai pentru cultura rom=neasc\, ci [ipentru cea universal\. Din p\cate, ea nueste receptat\ ca atare, de[i a fost tradus\`n multe exemplare. Dar nu a avut im pact.Cred c\ impactul ei dincolo de grani]\ nus-a realizat pentru c\ nu s-a dorit, cred c\au fost alte strategii care au fost str\inecul turii rom=ne[ti, care au f\cut ca „Jur -nalul fericirii” s\ treac\, de pild\, la Pa ris,aproape neobservat. Cert este c\ p\ rin telea mizat foarte mult pe aceast\ carte pentruc\ dincolo de jurnal, dincolo de orice tipde literatur\, este o m\rturisire total\ acredin]ei lui, a convertirii lui.

O.V.: A]i g\sit motivul pentru careNicolae Steinhardt s-a refugiat defini-tiv `n vatra M\n\stirii Rohia?

I.P.: ~n primul r`nd trebuie s\ v\ spunc\ la un moment dat era acuzat c\ s-a c\ -lug\rit din interes. C\ s-a convertit din interes. {i el a r\spuns prompt, direct: „da,m-am c\lug\rit din interes. Da, m-am con-vertit din cel mai mare interes ca s\ fium`ntuit de Hristos. S\ pot fi salvat deHristos”.

O.V.: {i cum se descurca printre vo l-ume bibliotecarul Steinhardt?

I.P.: Pe vremea aceea eu eram biblio -tecar la Bistri]a, iar el era bibliotecar laRohia [i ne `n]elegeam foarte bine. Nunu mai c\ exista la m\n\stire o bibliotec\imens\, dar o mul]ime de c\r]i s`nt fi[ate,trecute cu num\r de `nregistrare chiar dec\tre el. E un document [i \sta, fiindc\ escris de m`na lui. De asta se ocupa el, de

biblioteca m\n\stirii, care este uria[\. Afost biblioteca tinere]ii mele de[i venea [ieu dintr-una. Dar ce am g\sit la Rohia nug\seam `n biblioteca de la Bistri]a. Acoloerau cei mai importan]i clasici ai literatu -rii rom=ne, cele mai importante traduceri,colec]ii ale revistelor funda]iilor regale,carte veche [i mai era un col]. Unul pecare `l [tia p\rintele, eu [i `nc\ foarte pu -]ini din m\n\stire. Se chema col]ul se cret,loc `n care erau c\r]ile scriitorilor din exil.Acolo am citit eu Eugen Ionescu c`nd lanoi nu erau ap\rute c\r]ile de ese uri, doardramaturgia era tradus\ `n vremea aceea.Am citit `nainte de ’89 „Nu” a lui Ionescucare, `n epoc\, a fost un boom, a datna[tere la multe polemici lite rare. Deasemenea, am citit „Proba labirin tului” a luiMircea Eliade, o traducere a DoineiCornea. {i cred c\ [tiu din ce ca u z\ amajuns s\ le citesc. Cred c\ `n culturarom=n\ s-a f\cut samizdat, c\ aces te c\r]icirculau totu[i dactilografia te, sau ma nu-scrise [i nu editate. Tot atunci am cititopere ale lui Virgil Ierunca sau aleMonic\i Lovinescu, volume care nu ex-istau la vedere de care p\rintele Stein- hardt f\cea rost [i mi le oferea [i mie.

O.V.: {tia p\rintele despre rela]ia safamilial\ cu Freud?

I.P.: Da, mi-a spus-o mie. Mi-a m\r t-u risit-o `ntr-unul din dialogurile noastrec`nd mi-a vorbit despre despre rela]ia luide rudenie cu Freud [i despre leg\tura fa- milial\ cu Einstein. P\rintele provenea nudoar dintr-o familie cu asemenea ru de, ci[i dintr-una foarte bogat\. Tat\l lui, OscarSteinhardt, avea o fabric\ de che restea `nactualul cartier Pantelimon din Bu-cure[ti. Pe l`ng\ aceasta, a fost [i un marepatriot rom=n, un evreu care a fost deco-rat cu „Virtutea militar\” `n b\t\lia de laM\r\[e[ti.

PPrroovviinn ddiinnttrr--oo ffaammiilliiee]]\\rr\\nneeaasscc\\ ccaarree nniicciiooddaatt\\nnuu aa ffaallssaatt `̀nn ccoommppoorrttaammeenntt

O.V. : C`nd a]i descoperit c\ dincolode rug\ciunea Psalmilor exist\ [i poe -zie?

I.P.: La [coala general\ nu ]in minteca profesorul de rom=n\ s\ ne fi vorbit de-s pre ce este poezia. Sigur c\ au fostpreda]i autorii din manual, dar cel caremi-a spus despre poezie a fost tot VasileMititean. A mai fost [i un alt om simplu,Vasile Dancu. De la ace[ti doi ]\rani, ca -re aveau un spirit uluitor, am `nv\]at ce `n -

seamn\ poezia. Cu ei am citit primele vol-ume din biblioteca lor. }in minte c\ a[a i-am descoperit pe pe Dimitrie Ste laru, peOctavian Goga, pe Mihai Emi nescu [ipe George Co[buc. Poezia am `nv\]at-o[i datorit\ faptului c\ oamenii ace[tiascriau poezie. Vasile Mititean, nu, dar eraVasile Dancu [i Grigore Pop ca re `n[irauversuri [i atunci `nv\]area despre poezie adevenit ceva foarte firesc. Noi, c`nd ne`nt`lneam, vorbeam despre poe zie ca de-spre dealul din fa]\, ca despre p\ dureacare cobora p`n\ `n curtea casei. Discutamdespre „Divina comedie”, des pre Dante,[i ]in minte c\ eram foarte m`n dri c\ acestafusese tradus de Co[buc, care se n\scusepeste un deal de satul `n care locuiam noi.Eram foarte m`ndri c\ eram vecini cuCo[buc [i c\ acesta nu e numai un poet lacare trebuie s\ revenim mereu, ci era [i untraduc\tor genial. Asta `mi spuneau mereumae[trii mei din sat „s\ nu ui]i c\ GeorgeCo[buc este un c\r turar extraordinar din-colo de poetul foar te adorat [i arhicunos-cut”.

O.V.: La ce v`rst\ se `nt`mplau lucru rile acestea?

I.P.: Eram prin clasele primare. Princlasa a [asea am `nceput, `n clasa a optaeram deja preg\tit de ace[ti oameni s\ m\`nt`lnesc cu al]i intelectuali extraordinarila ora[ [i pe urm\ s\ m\ `nt`lnesc cu p\ -rintele Steinhardt. A fost o ucenie per-manent\ [i etern\. {i ast\zi `nv\] foartemult de la cei mai `n v`rst\ [i deopotriv\de la cei mai tineri. S`nt foarte mul]i au toritineri c\rora le citesc c\r]ile pentru c\ m\intereseaz\ temele pe care le pun `ndiscu]ie. E foarte important s\ ai aceast\dispozi]ie de a `nv\]a, de a primi de la ce -l\lalt, pentru c\ astfel dob`nde[ti smerenie[i bine a[ezare.

Eu am crescut `ntr-o familie `n careexistau reguli. Mersul la biseric\ intra `nr`nduiala casei, munca la c`mp intra `nr`nduiala familiei, iar mersul la [coal\ ]i -nea tot de aceste reguli. Provin dintr-o fa -milie ]\r\neasc\ care niciodat\ nu a falsat`n comportament. Aici s-a n\scut [i do rin -]a mea s\ devin preot pentru c\ am cres cut`ntr-o cas\ [i o familie cre[tin\ cu mama,o femeie foarte credincioas\. Ea este ceacare m-a dus la m\n\stiri [i astfel am prinsraza aceasta fa]\ de biseric\ [i fa]\ de

Hristos. Am dorit sa ajung preot [i uite c\Dumnezeu m-a ajutat [i p\rintele Stein-hardt a avut un rol foarte im portant `n tre-aba asta pentru c\ el vedea `n mine unpoet notabil, un scriitor de vii tor care,zicea el, c\ poate s\-[i g\seasc\ loculmereu [i s\ `nsemne ceva. Dar el m-a [i`ndemnat mult s\ urmez teologia. Decipreo]ia a fost dorin]a mea, a mamei mele,a p\rin]ilor mei [i desigur a fost [i aceast\`nt`lnire cu p\rintele.

EEssttee oo pprroobblleemm\\ ffooaarrttee ccoommpplliiccaatt\\ cc`̀nndd ppooeettuullddeevviinnee mmaaiimmuu]]\\

O.V.: Care este instrumentarul„omu le]ului frumos”?

I.P.: „Omule]ul frumos” este poetul,un om „cu mìni mici [i puternice”, ca`ntr-un vers din „Casa teslarului”. E unvers despre poezie [i despre poe]i. Eu amun cult pentru marii poe]i ai lumii [i ì re-citesc. Mi-am f\cut un a[a plan de lectur\`nc`t `n fiecare an recitesc c`teva c\r]iesen]iale, c`]iva poe]i mari. Recitesc, depild\, Eminescu, recitesc Co[buc, dar `lrecitesc [i pe Umberto Saba, un marepoet italian de o simplitate ie[it\ din co -mun [i de o profunzime egal\ cu simpli-tatea, care a tr\it `n Trieste. ~l recitesc peBoris Pasternak [i recitesc poe]ii modernipentru c\ eu cred, [i nu s`nt singurul, c\recitirea este cea mai bun\ lectur\. Esteim portant s\ ne re`ntoarcem mereu la ma r-ile c\r]i ale omenirii, la Tolstoi, la Dos to -ievski. S\ recitim marile c\r]i, acesta este`ndemnul meu.

O.V.: ~mpreun\ cu Nicolae Stein- hardt a]i construit o prietenie `n carediferen]a de v`rst\ era aproape de 50 deani. Au existat bariere de dialog pe par-cursul acestei prietenii?

I.P.: P\rintelui ì pl\ceau foarte multtinerii, g`ndirea lor [i felul lor de a vedealucrurile din jur. ~mi aduc aminte c\ ascris o carte despre Geo Bogza, care senumea „Geo Bogza. Un poet al Efectelor,Exalt\rii, Grandiosului, Solemnit\]ii, Exu - beran]ei [i Patetismului” [i l-am `ntre batde ce a scris despre el, c\ a fost totu[i unscriitor care a pactat `ntr-un fel cu re gi mulcu care p\rintele era total `mpotriv\.

Atunci, el mi-a spus c\ are de pl\tit opoli]\ mai veche pentru c\ `n tinere]e scri - sese „~n genul tinerilor”. Acea carte esteuna `n care p\rintele se apropie de cartea„Nu” a lui Eugen Ionescu, parodiind scri- i tori din genera]ia lui Eliade, Cioran, dar[i pe Geo Bogza pentru c\ scrisese poe -mul obscen pe care comuni[tii nu l-au ed-i tat, „Poem invectiv\”.

Iar p\rintele a avut acest curaj extra-ordinar s\ scrie `ntr-o carte despre „Poeminvectiv\”. Este o treab\ uluitoare. GeoBogza era foarte t`n\r c`nd l-a scris [i af\cut pu[c\rie pentru el, iar un c\lug\r lav`rsta aceasta vorbea despre aceast\ carte`n care lucrurile nu erau cumin]i deloc, cidimpotriv\. Prin umare, Steinhardt caspi rit era foarte t`n\r. A scris foarte multdespre c\r]ile autorilor din genera]ia ’80.A fost o genera]ie cu un versant poeticfoarte puternic, `n frunte cu C\rt\rescu,Iaru, iar p\rintele a scris pagini extraor-dinare despre ei pentru c\ [i-a reg\sit pro-priile lui idealuri [i propriile lui atitudini`n poezia lor. El mereu ne spunea c\ `npoezie [i `n literatur\ trebuie s\ fii sincer,s\ nu maimu]\re[ti. S\ spui tu cu talentult\u, cu imagina]ia ta, lucrurilor pe nume,s\ le spui sincer pentru c\ e o problem\foarte complicat\ c`nd poetul devine mai -mu]\. „Ai grij\ s\ nu devii maimu]\”, a[aspunea.

O.V.: C`nd a]i auzit prima dat\„Ioane, ai reu[it s\-mi bucuri c\ run te -]ele?”

I.P.:Noi f\ceam foarte multe plim b\riperipatetice `n care discutam despre liter-atur\, teologie, autori sau personaje [imergeam `ntr-o c\l\torie de la chilia luip`n\ undeva ̀ ntr-o poian\ din mijlocul p\ -durii. Acolo, ne retr\geam [i po ves teamnestingheri]i, nu ne temeam sau fe ream denimeni. ~ntr-una dintre aceste c\ l\ torii,mi-a spus pe drum la un moment dat c\ i-am bucurat c\runte]ele, iar eu i-am r\spunsc\ „mi-a]i bucurat [i mi-a]i fericittinere]ile” pentru c\ am primit foarte multde la p\rintele Steinhardt. Din p\cate, nupot s\ ofer celor tineri at`t de multe c`temi-a d\ruit el.

IIuulliiaa CCIIUUHHUU

Opinia veche — N

r. 422 — 5 - 11 martie 2012

MICROFONUULL DDEE SSEERRVVIICCIIUU 99

Poe]ii adev\ra]i s`nt a[eza]i `n sacru, uneori mai aproapede Dumnezeu dec`t preo]ii

„P\rintele Nicolae Steinhard era mult mai `ng\duitor dec`t era, s\ spunem, Constantin Noica”

� interviu cu scriitorul [i preotul Ioan Pintea

Eu am un cult pentrumarii poe]i ai lumii [i ì re-citesc; `n fiecare an recitescc`teva c\r]i esen]iale, c`]ivapoe]i mari.

„

B\tr`nul tr\ie[te `n casa Braun-stein, din Pia]a Unirii, `nc\ din ’77,c`nd {coala Popular\ de Art\ i-a datdou\ camere s\-[i desf\[oare activi-tatea de profesor. Uneia ì spunea ca-s\, iar `n cealalt\ `[i ]inea orele. Dup\’89, a transformat sala de clas\ `nstudiou, ad\postind ast\zi probabil ceamai mare colec]ie de fotografii din]ar\. ~n camera mic\ stau `ngr\m\di-te peste dou\ milioane de instantanee`nghe]ate de timp. ~nsumate, ele s`ntrodul a trei genera]ii de fotografi, dela tat\l colec]ionarului p`n\ la fiicaacestuia.

Dup\ ce primesc aprobarea paz-nicului maidanez din fa]a u[ii, IoanMatei Agapi m\ prime[te `n aparta-mentul s\u vechi. ~n `nt`mpinareamea au venit „Chioara” [i „{chioapa”,dou\ din cele trei pisici ale fotogra-fului. ~n\untru, peste tot unde-mi a[ezprivirea `[i fac loc tot felul de cutii,fiecare pline cu „amintiri”, iar deasu-pra capului meu z\resc mai multe c\[tivechi de r\zboi, unele dat`nd [i dinPrimul R\zboi Mondial. De[i laprima vedere lucrurile par amplasatehaotic prin toat\ casa, b\tr`nul `mi spu-ne c\ toate s`nt ordonate minu]ios,ar\t`ndu-mi `n spatele meu zeci deborcane din plastic pline ochi cu totfelul de cuie, fiecare scris cu markerul.Pe un alt perete se v\d, prinse de oplan[\, mai multe unelte `nnegrite iardeasupra uneia g\sesc scris „cheie dela un tanc Panzer 1943”, chiar l`ng\ oalta pentru „mutelci osii la c\ru]e1993”.

~nceputurile ffotografiei~ntr-o alt\ camer\, `n care foto-

graful se odihne[te de obicei, un tabloutroneaz\ `n mijlocul celorlalte. Estevorba despre un portret al s\u, real-izat `n 1983 de c\tre pictorul C\linAlupi, „recompens\ pentru filmul pecare i l-am f\cut”.

~nclina]ia spre fotografie o arede la tat\l s\u, profesor de matemati-c\ `n Hu[i, care „`n 1920 a `nceputfotografia… la vremea aceea pe su-prafe]e de sticl\, cu un aparat (care[e g\se[te `n colec]ia sa [i acum) maibuni[or ce putea s\ schimbe [asepl\ci”, poveste[te Ioan Agapi `n

timp ce st\ a[ezat pe pat, cu bra]eleprinse pe unul dintre genunchi [i cuprivirea-i p\trunz\toare fixat\ pe unpunct imaginar undeva dincolo detavan. „Tat\l meu m-a `nv\]at foartemulte. Era un encicloped. C`nta lavioar\, vorbea corect fran]uze[te, [tiamult\ matematic\ [i era priceput `n-tr-o sam\ de activit\]i tehnice deose-bite. M-a `nv\]at o groaz\ de chestii.”Probabil cea mai important\ lec]ie pecare a primit-o a fost s\ nu-i fie fri-c\, la [apte ani l\ud`ndu-se c\ [tie s\schimbe prizele din cas\. ~mprumu-t`nd aparatul de la tat\l s\u, colec]io-narului ì f\cea mare pl\cere s\-[i fo-tografieze colegii, curcanii din curte[i `n special florile de zarz\r [i dem\r prim\vara.

Din cauz\ c\ `n tinere]ea sa s\ fiifotograf presupunea mai mul]i banidec`t putea `mprumuta, acesta a de-cis s\-[i urmeze o alt\ pasiune. A mersla cursurile Facult\]ii de Matema-tic\ din Ia[i, de unde `n cel din urmase va re`ntoarce c\tre blitzul aparatu-lui. „~n anul al V-lea am avut un pro-fesor cu care f\ceam fundamentelegeometriei. Rimer `l chema. Unevreu, simpatic, de[tept, micu] de sta-tur\, foarte prietenos cu studen]ii, laseminarul c\ruia, `ntr-o discu]ie, am

pus problema c\ ar fi interesant s\putem ar\ta elevilor filme animatecu geometrie pentru ca s\ le poat\`n]elege copilul mai u[or.” ~n acelmoment, de[i nu [tia o boab\ despreanima]ie, acesta hot\r\[te s\-[i con-centreze studiul pe fotografie, pen-tru a `ntelege mai bine fenomeneleanima]iei [i filmului. Mai t`rziu, ajun-ge s\ lucreze ca fotograf pentru o `n-treprindere [i s\ aibe numeroase ex-pozi]ii cu pozele sale. C`t despre stu-dii, [i le-a finalizat la Sahia, de undea deprins bazele reportajului [i aledocumentarului.

La uun eepsilon dde aartistDin studiou `mi aduce o serie de

instantanee cu care se m`ndre[te, f\-cute `n ’89. „Am o unicitate a Revo-lu]iei de la Ia[i, un album absolutnemai`nt`lnit”. Au mai fost fotograficare au f\cut c`teva poze, „dar nu camine, trei zile la r`nd cu toate eveni-mentele din Ia[i din 22, 23 [i 24decembrie”. Fotografiile `nc\ maipar proaspete, de parc\ le-ar fi deve-lopat cu o zi `n urm\, pentru el tim-pul fiind o simpl\ conven]ie. Primaimagine a fost f\cut\ de la geamulcamerei `n care ne afl\m, cinemato-graful Victoria ap\r`nd pe fundal,`mpreun\ cu mul]imea unit\ pentruacela[i scop – libertate.

Cu modestie `mi spune c\ nu sedeclar\ un fotograf artist, ci un docu-mentarist [i niciodat\ nu a ]inut s\ se`nscrie `n Asocia]ia Arti[tilor Foto-grafi din Rom=nia. „Artist intr\ t`r-ziu `n titulatura unui fotograf. Sigurc\ foarte mul]i spun c\ fac fotografiiartistice. Po]i s\ spui c\ po]i s\ schi-ezi pe Mont Blanc, c\ ai fost `n Ti-bet, po]i s\ spui orice. Dar ca s\ [ifaci, e mai complicat. Eu s`nt un do-cumentarist care tind spre artist. Ca`n matematic\, cu tindere c\tre artis-tic, la o diferen]\ de un epsilon. Ni-ciodat\ nu-l ating”, spune b\rbatul.

Recunoa[te c\ la [tiin]a numerelornu a renun]at prea u[or [i c\ l-a ajutatfoarte mult `n munca sa, pentru o pri-cepere mai profund\ a lucrurilor. Acontinuat mult timp s\ dea medita]iielevilor mai slabi la `nv\]\tur\ [i ce-lor care se preg\teau s\ fac\ trecereac\tre liceu sau universitate. Ast\zi,singura care se mai bucur\ de sfa-turile sale este nepo]ica sa de opt ani,care `l mai sun\ din c`nd `n c`nd pebunicul pentru indica]ii.

Colec]ionarul `mi m\rturise[te c\[i-a schimbat religia la v`rsta de 54de ani, renun]`nd la ortodoxie. Aces-ta urmeaz\ crezul evreilor, f\r\ a prac-tica `ns\ [i ritualurile lor. „Numai eu[i Dumnezeu”, `mi spune cu m`ndrie.Chiar dac\ lumea `l cunoa[te maimult ca fotograf dec`t ca regizor, IoanAgapi admite c\ cele mai multe pre-mii [i statisfac]ii materiale le-a pri-mit din arta documentarului [i ajurnalismului cultural. Acesta a fostmul]i ani de zile corespondentul te-leviziunii rom=ne pentru jude]eleVaslui, Ia[i [i Boto[ani. „~n total credc\ am f\cut aproape 400 de reporta-je”, majoritatea cu teme date de c\-tre Partidul Socialist Rom=n, cutendin]e socialiste. „O mare parte lemai am [i acum. Mi-au spus «tovar\[uAgapi, p\streaz\-le dumneata, pen-tru c\ le ]ii mai bine dec`t noi»”.

Acestea `[i au locul [i acum pe unuldintre rafturile `ndesate de cutii.

Despre noile tehnologii de prelu-crare [i editare precum Photoshop`mi spune c\ nu este `mpotriva lor [ic\ i se par interesante, dar „trebuie s\`ncerc\m s\ plec\m de la o a[a ma-nier\ a conceptului `nc`t s\ nu ne ba-z\m c\ eu o s\ adaug sau o s\ scot `nPhotoshop ceva neap\rat. Trebuie s\g`ndim de la `nceput corect”, [i b\r-batul `[i `ndreapt\ privirea c\tre cal-culatorul din col]ul camerei.

Drumuri ccu ddenivel\riPe un umera[ din spatele meu z\-

resc un costum pe care b\tr`nul ̀ l poar-t\ anual, o singur\ dat\, [i anume stra-iele lui Mo[ Cr\ciun, care se potri-vesc perfect b\rbii lungi [i albe pecare acesta o are [i a `ntre]inut-o de-alungul anilor. ~n fiecare iarn\ `l poar-t\ pentru copiii pe care ì place foar-te mult s\-i fotografieze.

Dar cum Cr\ciunul e doar o dat\pe an, Ioan Agapi practic\ `n restultimpului cealalt\ mare pasiune a sa,dup\ fotografie: c\l\toritul pe jos.„Am c\l\torit foarte mult. Am f\cutde vreo cinci ori turul Rom=niei pejos. Am o colec]ie de poze pe care amf\cut-o `n vreo doi-trei ani cu oamenipe care i-am `nt`lnit `n diverse satedin Moldova, Oltenia [i Maramure[care seam\n\ cu dacii de pe Colum-na lui Traian. Erau formidabili dom’le.Eu nu numai c\ i-am fotografiat. Le-am scris numele, v`rsta [i satul `n ca-re i-am g\sit. Deci am f\cut un doc-umentar foarte serios”. Tot f\r\ a sefolosi de tren sau autobuz, Ioan Aga-pi a c\l\torit [i ̀ n ]\ri str\ine ca Fran-]a, Iugoslavia, Ungaria sau Cehia,aparatul l\s`ndu-l acas\, deoarece nu-mai a[a putea s\-[i deschid\ mintea.„Am mers foarte mult pe jos. Amf\cut `n ’68 o lun\ jumate de la Ia[ip`n\ la Paris. Por]iunile care nu m\interesau `n mod deosebit le f\ceamcu autostopul. Tat\l meu tr\ia pe atunci[i pe oriunde treceam ì trimiteam ve-deri cu ora[ul `n care eram. El primeabine`n]eles vederea, avea harta Eu-ropei, [i punea bolduri cu stegule]e`n ora[ele `n care m\ aflam, f\c`ndu-mi tot traseul. C`nd am ajuns acas\mi-am g\sit tot drumul f\cut”, `mispune b\tr`nul, iar fa]a i se modelea-z\ cu un z`mbet cald.

Ast\zi, ̀ mi spune cu regret `n vocec\ nu prea mai c\l\tore[te deoarece„nu mai am vreme”, prefer`nd s\ ur-m\reasc\ fenomenele din politic\ latelevizor, sau s\-[i revad\ pozele dincalculator. Acesta a trecut prin multecumpene de-a lungul vie]ii de carenu vrea dec`t s\-mi povesteasc\, de

parc\ au trecut pe l`ng\ el ca ano-timpurile. ~n 2006 era diagnosticat cucancer pulmonar, de care s-a vinde-cat f\r\ medicamente cinci ani mait`rziu, `n 2010. „Asta e o cu totulalt\ problem\. Cum m-am vindecat,ce am f\cut, ce fac pentru treaba asta]ine doar de cine s`nt eu `n fa]a vie]ii[i `n fa]a v`rstei [i de ce nu renun]”.

~ntre ffotografie [[i ffilmDup\ ce-l `ntreb care camer\ ar

alege-o `ntre cea de filmat [i cea defotografiat, b\rbatul `mi r\spunde f\-r\ ezitare c\ ar alege camera de curs.„Foarte mult mi-a pl\cut didactica.Deci repet: eu nu s`nt artist fotograf,iar ceea ce fac doar tinde c\tre artis-tic. ~n schimb, s`nt un foarte bun di-dact, s\ predau [i s\ fie `n]eleas\ fo-tografia de la mine”. ~n Ia[i, a ]inutcursuri la Casa de Cultur\ Munici-pal\ p`n\ `n anul 2008, c`nd i-a pre-dat [tafeta fotografului Dan Mititelu.Acum ofer\ lec]ii private pentru ama-torii care vor s\ vad\ mai departe deconcept [i care doresc s\ con[tienti-zeze partea artistic\ pe care o poateda un aparat de fotografiat. „M\ pre-ocup\ foarte mult povestea compo-zi]iei, filozofia imaginii [i gramaticaartisticului.” ~nc\ de la prima lec]ie,Ioan Agapi ]ine s\-[i invite elevii `n„familia fotografiei”. „Am aceast\mare capacitate de a dezvolta teoretic,u[or [i pe `n]elesul celui de l`ng\mine subiecte, teme, discipline [i con-cepte”. Se vede c\ nu este str\in pre-datului, b\rbatul vorbindu-mi simplu,rar [i corect.

Pierdut printre fotografiile b\tr`-nului, soarele a apus demult. Dar, ̀ na-inte de a ne desp\r]i, colec]ionarul ̀ midezv\luie secretul pentru longevitateasa, precum [i calea corect\ a drumu-lui br\zdat `n sepia c\tre auto`nv\]are.„~n tot ceea ce faci `n via]\, trebuies\ fii condus `ncetul cu `ncetul de:`ng\duin]\ [i `n]elegere fa]\ de al]ioameni, simpatie, dragoste [i iubire ̀ nsensul aproapelui, [i ultima chestiu-ne, foarte mare, e s\ nu-]i iei neca-zurile altora asupra ta. De exemplu,la televior vezi o crim\. Schimb\dom’le canalul! C`t e[ti t`n\r, nuconteaz\. E[ti tare. Dar, `ncetul cu`ncetul toate astea `ncep s\ se adune.Iar `n art\, exist\ acel ceva pe care`ncerc s\-l v\d. Dac\ nu pot din pri-ma, `l las, apoi iar revin. Pentru c\`ntre timp, mintea se acomodeaz\.”

Prins `n lumea peisajelor nemi[-cate, realitatea `l g\se[te pe IoanAgapi `nc\ inadaptat.

Iulian BB~RZOI

Cu via]a `n sepia

RREEPPOORRTTAAJJ1100

Haosul colec]ionarului din palatul fotografiei

Opi

nia

vech

e –

Nr.

422

– 5

- 11

mar

tie 2

012

Cheia de la un tanc panzer st\lipit\ de un perete

are un album unic de poze din zilele Revolu]iei din ’89 de la Ia[i la [apte ani,b\tr`nul schimba prizele din cas\ „s`nt un documentarist care tinde spre artist”

Din lips\ de bani, `n tinere]e, s-a orientat spre matematic\

„Ofotografie nu se face la `nt`mplare” `mi spune`n timp ce-[i a[az\ barba lung\ [i alb\, [i `[i

[terge ochelarii cu o bucat\ de h`rtie igienic\. IoanMatei Agapi este unul dintre oamenii care nu lipse[tede la evenimentele culturale din Ia[i, dar `[i ascundemereu chipul `n spatele camerei de fotografiat. Nu apretins niciodat\ c\ este un artist, dar se str\duie s\ì `nve]e pe al]ii cum s\ devin\ unul. {i mai mult chiardec`t blitz-ul aparatului, i-au pl\cut dintotdeaunadocumentarul [i mersul pe jos. A f\cut turul Românieide mai multe ori, dar [i a ]\rilor din jurul ei, iubindor\[elele mici [i magazinele de antichit\]i. La cei 76de ani ai s\i, acesta a str`ns `ntregi colec]ii de foto-grafii, aparate vechi, tablouri, ceasuri sau fel de felde unelte. P\streaz\ la loc de cinste o cheie dereparat tancuri.

Prima dat\ c`nd l-am v\zut peAndrei pe scen\, avea zece ani [i]inea timid un fluier `n m`n\, dege-tele mici acoperind perfect g\urileinstrumentului din lemn. Dac\ nu arfi fost o orchestr\ `n spate care s\ `lacompanieze, ai fi zis c\ la el s-ag`ndit Liviu Rebreanu c`nd i-a datna[tere lui Ion: b\ie]andrul care iu-be[te p\m`ntul [i c`nt\ prin cr`ngurila fluier. Privea pierdut `n sal\ deparc\ ar fi citit partitura pe chipu-rile spectatorilor [i sufla cu putereca nu cumva s\-[i piard\ sunetul.

A l\sat apoi repede jos b\]ul dinlemn [i toat\ sala a avut impresia c\a uitat ce urmeaz\. Nu au trecutnici c`teva secunde [i Andrei a luatdintr-un suport aflat pe podea unnai. A continuat s\ c`nte de parc\nu s-ar fi oprit o clip\ [i, `n spatelelui, viorile `l acompaniau zb`rnìnd.Pe suport a[teptau `nc\ dou\ instru-mente gata s\ prind\ via]\ `n mì-

nile b\iatului. Urm\toarea a fostocarina, o buc\]ic\ de lemn ro[ucare ar\ta ca un m\r pe care copi-lul avea s\ `l m\n`nce cu poft\. De-getele i se mi[cau cu repeziciune [ila un moment dat am pierdut rit-mul. Singurul care `n]elegea c`ndtrebuie s\ lase aerul s\ treac\ pring\urile instrumentului era miculc`nt\re].

~ntotdeauna se apleca cu grab\`n fa]a publicului, str`ngea repedebuc\]ile din lemn, ca un comerciantcare `nchide pr\v\lia, [i fugea re-pede `n culise.

Cavalul cc`t uun ppui dde oomAu trecut [apte ani de c`nd An-

drei Maxim ap\rea sfios pe sceneledin Moldova [i, acum, c`nd prive[-te `n trecut, `mi spune c\ nu i-al\sat nici o amintire mai grea. „~miaduc aminte doar c\ mama m-a `n-v\]at s\ m\ aplec `n fa]a publicu-lui. ~mi spunea mereu: «apleac\-te, c\ to]i soli[tii fac asta [i tu pur[i simplu pleci a[a»”, poveste[teamuzat t`n\rul. O p`ndea pe mamasa cu col]ul ochiului, punea m`nadreapt\ grav la mijloc [i aplecadintr-o smucitur\ capul. Avea peatunci p\rul p`n\ aproape de umeri[i un breton care ì acoperea pu]inprivirea.

De atunci a `nv\]at s\ c`nte la12 instrumente de suflat [i pe toate`[i aminte[te c\ le-a `nsu[it din am-bi]ie, f\r\ studiu sau profesori. „La`nceput nu aveam `nclina]ie spre a[aceva, dar tata, care f\cea clarinet,m-a pus s\ c`nt la fluier”, spuneAndrei ridic`nd firesc din umeri.Din trusa de instrumente pe care aavut-o tat\l s\u la `nceput, i-a mair\mas doar acest fluier la care b\-iatul a `nceput s\ c`nte mai multdin curiozitate. „La `nceput nu-mipl\cea deloc, de[i c`ntam bini[or,apoi am `nceput s\ `l st\p`nesc dince `n ce mai bine [i mi-am zis «staia[a, c\ `ncepe s\ `mi ias\»”. Cucelelalte instrumente, munca a venitde la sine.

Andrei `[i fr`nge degetele [i lea[az\ cuminte pe genunchi, ca la orade muzic\. ~mi spune c\ singurelerepeti]ii pe care le face `nainte despectacolele tradi]ionale s`nt celec`teva acorduri dinainte de a intrape scen\. {i-a `ntip\rit at`t de binemi[c\rile degetelor `nc`t partiturilear fi de prisos. „~nainte de c`ntare,mai dau oleac\ din buze [i gata.Le-am studiat la vremea lor, acumdoar mi le amintesc, mi-ar fi inco-mod s\ ̀ nv\] popular\ dup\ note pen-tru c\ ar fi ceva mecanic”, recunoa[-te t`n\rul solist cobor`nd privirea `npodea, de team\ s\ nu par\ obraznic.

C`nd [i-a cump\rat cavalul dela un t`rg din Bistri]a, era mai maredec`t el. „Ca s\ pot c`nta, trebuia s\m\ a[ez pe pat [i s\ stau lungit,uite a[a”, poveste[te Andrei `ntin-z`ndu-se pe sp\tarul scaunului [iarunc`nd picioarele sub mas\, imi-t`nd pozi]ia `n care exersa la ins-trumentul lung c`t el. Abia pestejum\tate de an a reu[it s\ `l st\p`-neasc\ bine, c`nd „am mai crescutun pic”. Cu cimpoiul a fost aceea[ipoveste, era mare [i abia `l puteacuprinde `n bra]e, „mai lipsea s\m\ `mbrac `n kilt (n.r.: fust\ sco-]ian\) [i zici c\ eram din alt\ lu-me”, poveste[te t`n\rul r`z`nd cu`nsufle]ire.

Fluierul, ddichis `̀ntr-oocamer\ aaglomerat\

Acum Andrei petrece p`n\ lapatru ore pe zi studiind muzica sim-fonic\, `n timp ce populara ì mair\sun\ din c`nd `n c`nd `n urechi laauzul vreunei melodii cunoscute.„Mai pun c`teodat\ m`na [i pe nai,mai c`nt [i la instrumente, nu le lasa[a, mai ales c\ am toat\ camera ̀ m-p`nzit\ cu ele”, spune t`n\rul juc`n-du-se cu degetele deasupra mesei.

Cel mai greu a st\p`nit naiul pecare a mers s\ `l `nve]e la un pro-fesor ̀ n Ucraina c`nd avea zece ani.Este singurul instrument tradi]i-onal pe care l-a studiat pentru c\tehnica sufl\rii este diferit\ de acelorlalte. ~n rest „populara pentrumine este ca o joac\, improvizez,ascult, c`nt”. De altfel, este unicajoac\ pe care o st\p`ne[te foartebine pentru c\ „`n timp ce prieteniimei alergau la fotbal, eu trebuia s\stau [i s\ studiez; la `nceput m\]inea tata doar jum\tate de or\ peceas, altfel nu st\team, dar mi se p\-rea o ve[nicie”, `[i aminte[te t`n\rulsolist.

~n dormitorul s\u, fluierele ]inloc de bibelouri, se g\sesc peste tot;are de toate dimensiunile, „nici eunu [tiu de ce le mai ]in”. Pe cele-lalte `ns\ le p\streaz\ `n ni[te husepe care tat\l s\u i le-a f\cut. La unmoment dat avea o geant\ pentrulaptop unde le ]inea [i cu ea umblamereu p`n\ la Palatul Copiilor dinBoto[ani, unde avea lec]ii, [i `na-

poi. „}in minte c\ `nainte de astaam avut un diplomat `n care le pu-neam [i mergeam a[a m`ndru cu elprin ora[”, spune Andrei `ndrept`ndspatele [i flutur`nd m`na dreapt\`nainte [i `napoi.

Primele spectacole nu i-au adusdeloc satisfac]ie, a luat c`teva men-]iuni p`n\ s\ ajung\ la premiile mari.„C`nd am urcat prima dat\ pe scen\,a fost la Palatul Copiilor, undevaafar\, c`nd a trebuit s\ port o «cu[-m\». {i acum `mi vine s\ r`d c`nd`mi amintesc, nu [tiu ce a fost `ncapul meu”.

„{i lla ppian ppentru ffete”Sala de clas\ unde repet\ An-

drei e mic\ [i este p\zit\ de dou\piane mari c`t pere]ii. Dintr-un ta-blou p`nde[te cu un ochi compozi-torul Richard Wagner, pictat dinprofil, iar fereastra cu gratii amin-te[te de vechea func]ie a cl\dirii,aceea de penitenciar. Soba veche erece [i unul din piane scoate un su-net a pustiu de fiecare dat\ c`nd cla-rinetul lui Andrei atinge o not\mai `nalt\.

T`n\rul se a[az\ `ncet la pian [i,cu repeziciune, f\r\ a scoate uncuv`nt, `ncepe un [ir de note care,pe m\sur\ ce avanseaz\, cap\t\ [i`n mintea mea sens. Este coloanasonor\ a filmului „Pira]ii din Cara-ibe” pe care micul instrumentist a`nv\]at-o „dup\ ureche”, mai multpentru c\ „le place fetelor”. ~ncro-pe[te ni[te „floricele”, amestec`ndrepede degetele de parc\ ar fi dingum\ [i sf`r[e[te printr-un ritm depopular\. Se opre[te din c`nd `n

c`nd `ncerc`nd s\-[i aminteasc\ ceurmeaz\ pentru c\ „pianul `l [tiua[a, pentru mine, nu la nivel profe-sionist”.

{i-a a[ezat clarinetul pe pian [ise uit\ cu jind la el. „A[a a[ vrea s\c`nt, dar f\r\ armonie nu merge. Es-te ca [i cum ai citi o carte f\r\ po-veste, nu s-ar `n]elege nimic”, `miexplic\ t`n\rul dezam\git. Cu toateacestea, apuc\ instrumentul negru`n m`n\ [i, provocat de coleguls\u, Vlad, care st\p`ne[te trompe-ta, `ncrope[te pe loc o hor\ moldo-veneasc\. Clapele lovesc g`tul lungal clarinetului la intervale regulate,Andrei `[i arunc\ privirea `n gol [ist\ cu urechea atent\ la trompeta pri-etenului s\u. „Melodia asta nu o[tiam, am c`ntat-o pentru prima dat\”,recunoa[te acesta, umezindu-[i bu-zele dup\ c`ntare.

Dac\ nu ar improviza, nu ar pu-tea s\ simt\ populara. Poveste[te a-muzat cum, la unul din primele spec-tacole, a luat flautul [i a `nceputmelodia `ntr-o alt\ gam\ dec`torchestra. „M-am oprit repede [iam `nceput de unde am r\mas, `ngama corect\, am f\cut o `nflorit-ur\ [i mi-a ie[it”, se m`ndre[te b\-iatul ap\s`nd din c`nd `n c`nd c`te oclap\ a pianului. „De asta spun c\nu se compar\ simfonia cu popu-lara. Prin melodiile clasice te expri-mi altfel, s`nt mai profunde”.

***„La mine, tot ce fac se `nv`rte

`n jurul muzicii. Dac\ ies p`n\ `nora[, dup\ aia [tiu c\ trebuie s\ ajungacas\, tot la muzic\, tot la studiu.Nu am mai avut de mult o zi `ncare s\ spun c\ nu am nimic de f\-cut”, recunoa[te Andrei. Acum, dac\`nchide ochii, `[i imagineaz\ aceea-[i sal\ plin\, ca la primul spectacol,dar el nu mai c`nt\ la obiecte dinlemn, ci la clarinet. {i nu mai aparesingur, ci ̀ ntr-o orchestr\ simfonic\.

C`nd interpreteaz\ piese clasi-ce, b\iatul trebuie s\ stea cu ochii`n partituri. Din copilul care odini-oar\ schimba instrumentele rom=-ne[ti de abia vedeai ce mi[c\ri face,a r\mas acum doar z`mbetul [treng\-resc [i ochii care devin mici c`ndr`de. Acum ]ine m`ndru clarinetul`n fa]a portativului [i nu mai pri-ve[te `n sal\ c\ut`nd note muzicalepierdute pentru c\ le ]ine mereu pefoile din fa]a sa. F\r\ ele nu ar [tis\ mai c`nte.

Cristina BBABII

Opinia veche – N

r. 422 – 5 - 11 martie 2012

1111Populara dup\ ureche

RREEPPOORRTTAAJJ

dac\ nu ar improviza, nu ar putea s\ simt\ muzica a `nv\]at s\ c`nte de mic la 11 instrumente, doar lanai a avut nevoie de un profesor [i a fost `n Ucraina

Cele 12 muze ale copilului orchestr\

Schimba instrumentele pe scen\ `n timpul spectacolelor

Muzica simfonic\ se c`nt\ doar cu portativul `n fa]\

C`nd a ap\rut pentruprima dat\ `n fa]a

publicului, era at`t demic `nc`t c\ciula deoaie ì acoperea privi-rea [i `n pauzele dintremelodii trebuia s\ oaranjeze. Opincile `l`ncurcau [i abia puteamerge cu ele. Nici lacaval nu ajungea binecu degetele pentru c\era mai mare dec`td`nsul. Dar a c`ntat lael, la ocarin\ [i cimpoip`n\ a ajuns s\`mbl`nzeasc\ 12 instru-mente de suflat care ìcedeaz\ acumdegetelor precum lutulmoale `n mìnile olarilor.A renun]at la joac\pentru asta, dar a`nv\]at un altfel de joc,unul `n care nu a trebuitvreodat\ s\ ]inteasc\poarta, ci publicul dinmarile s\li de spectacol.

u

a

r

t

a

n\

\

a

n

\uu

\

De la 10 ani b\iatul prindeamelodiile f\r\ antrenament

C`nd se fr`neaz\ gluma

1122 AACCTTUUAALLIITTAATTEEAA CCUULLTTUURRAALL||

La sf`r[itul anului 2010 ne-amtrezit cu un post de televiziuneproasp\t `ncropit, av`ndu-l laconducere pe Radu Moraru. ~ns\acel 10 TV a cobor=t deja de mult\vreme storurile [i a disp\rut de pefa]a audiovizualului mai repededec`t s-a ivit. Zoltan Teszari, omulde afaceri or\dean care de]ineoperatorul de cablu RCS&RDS, nus-a l\sat p\guba[ dup\ experien]a10 TV [i a revenit cu un produs nou.De la 1 martie, `n pachetul de pro-grame rom=ne[ti a intrat Digi 24News, o sta]ie de portofoliu ca [iDigisport sau Digifilm, ce apar]inde acela[i operator.

Despre lansare s-a tr`mbi]at dinbel[ug, pun`ndu-se accent pe faptulc\ Digi 24 News este prima televiziu-ne de [tiri din Rom=nia cu emisie24 de ore din 24 `n format HighDefinition (HD). Proiectul a culesdeja „vedete” ale altor posturi, prin-tre care se num\r\ Cosmin Stan,Emma Zeicescu [i Cosmin Pre-lipceanu, jurnali[ti de la RealitateaTV sau Sanda Nicola, care a p\r\-sit B1 pentru a colabora la noul proiectRDS&RCS. Digi 24 va fi sus]inutdin buzunarul operatorului de ca-blu, iar grila va cuprinde 60%programe de informare, printrecare se vor `mpleti 30 de procentede produc]ii cultural-educative [i10 de divertisment.

Lansarea propriu-zis\ a sta]iei,care a avut loc joia trecut\ de la ora19.00, a st`rnit, `ns\, `ntreb\ri lega-te nu de bugetul alocat sau de genulproduc]iilor, ci mai degrab\ de oposibil\ orientare politic\ a materia-lelor pe care urmeaz\ s\ le transmi-t\. {i asta pentru c\ singurul politi-cian invitat s\ ]in\ un discurs, primministrul Mihai R\zvan Ungurea-nu, a l\sat s\ se `n]eleag\ c\ postulse va ̀ nh\ma tot la carul actualei con-duceri a ]\rii, declar`nd c\ sper\ ca„Digi 24 s\ fie o televiziune la nive-lul a[tept\rilor noastre”. ~n cazul `ncare afirma]ia premierului n-a fosto sc\pare `ntr-un discurs de comple-zen]\ [i ]in`nd cont de apriga cam-panie electoral\ practicat\ `n ultimavreme, n-ar fi de mirare ca proiectullui Teszari s\ se `nscrie `n seria deteleviziuni de propagand\ cu oanumit\ orientare politic\, precumGiGA TV, care apar]ine primaruluipedelist al ora[ului Piatra Neam],Gheorghe {tefan sau TVH 2.0, a[acum a fost redenumit\ fosta televiz-iune Rom=nia de Mìne a Univer-sit\]ii „Spiru Haret”.

Probabil c\ afilierea de orice fela noului post se va l\muri pe par-curs. Cu promisiunea de mai multe[tiri respectiv mai pu]in\ publicita-te [i comentarii pe marginea subiec-telor, Digi 24 News se anun]\ dreptpostul la care vedet\ este informa-]ia.

Anca TTOMA

LENTILA DDE CONTACTA LLUMII

Comunitatea rom=nilor minoritaridin Serbia [i-au cerut `n repetate r`n-duri drepturile, `ns\ ParteneriatulEuropean [i Acordul de Stabilizare[i Asociere semnate `n 2008 n-au fostde ajuns. De[i nu o dat\ s-a pus prob-lema minorit\]ii din Valea Timocului,p`n\ nu am tras de m`nec\ Organi-za]ia pentru Securitate [i Cooperare

`n Europa (OSCE) nu s-a rezolvat ni-mic.

Foarte tran[an]i, reprezentan]ii Ro-m=niei `n Consiliul Afacerilor Ge-nerale au hot\r`t ca „Rom=nia s\ blo-cheze, la 28 februarie, adoptarea de-ciziei de a acorda Serbiei statutul de]ar\ candidat\ la Uniunea European\.Decizia Rom=niei are leg\tur\ cu ne-respectarea drepturilor minorit\]ilor,respectiv a etnicilor vlahi, [i nu va fimodificat\ ca urmare a acordurilor sem-nate de Pri[tina [i Belgrad” (Media-fax.ro, luni, 27 februarie).

B\sescu a z`mbit larg dou\ zilemai t`rziu, spun`nd non[alant c\ „pro-blema Serbiei este rezolvat\”, dup\ ce„oficialii de la Bucure[ti au f\cutpresiuni la Bruxelles, Serbia a semnatprotocolul bilateral privind recunoa[-terea drepturilor minorit\]ilor rom=ne.

~n cadrul reuniunii mini[trilor de ex-terne din UE, declara]ia Bucure[tiuluisublinia necesitatea unor rezultateconcrete rapide `n leg\tur\ cu semna-rea protocolului privind statutul mino-rit\]ilor din cele dou\ state [i prinmonitorizarea atent\ a OSCE [i Consi-liul European” (Evenimentul Zilei,vineri, 2 martie).

Ulterior, „`ntrebat de ziari[tii s`rbi,la sosirea la summitul liderilor eur-openi la Bruxelles, dac\ problema mi-norit\]ii a fost rezolvat\, Traian B\ses-cu a r\spuns simplu «Da»” (Hotnews.ro,joi, 1 martie).

Imediat `n urma acestei decizii, pre-[edintele Mi[c\rii Democrate a Ro-m=nilor din Serbia (MDRS), Di-mitrie Cr\ciunovici „[i-a exprimat u-nele rezerve legate de angajamenteleluate de Belgrad cu privire la minori-

tatea rom=neasc\, fiind cunoscut\ po-zi]ia guvernan]ilor s`rbi «ori de c`te oriinstitu]iile europene le-au cerut s\ res-pecte dreptul etnicilor rom=ni la limbamaghiar\, la biseric\, la `nv\t\m`nt [imass media»” (Evenimentul Zilei,joi, 1 martie). Mai mult, acesta a maideclarat pentru institu]ia de pres\ c\ `nspiritul reprezentativit\]ii ar trebuidesfiin]at Consiliul Na]ional al Mi-norit\]ii Vlahe, institu]ie despre careacesta consider\ c\ „nu reprezint\” in-teresele rom=nilor din Serbia.

Dup\ cinci ani de prezen]\ maimult pasiv\ `n forurile de decizie aleUE, Rom=nia d\, `n sf`r[it, semnele`ndelung a[teptate de a fi `nv\]at meca-nismele proceselor decizionale euro-pene. {i dac\ acesta e doar un exempluizolat, tot nu-i nimic, rom=nii au g\sitmereu solu]ie de compromis. Poate,cine [tie, un nou Kosovo.

Livia RRUSU

Adev\rulnou-nou]

Capul lui Mo]oc? P\stra]i-l! B\sescu a z`mbit larg, spun`nd non[alant c\ „proble-ma Serbiei este rezolvat\”

Opi

nia

vech

e –

Nr.

422

– 5-

11

mar

tie 2

012

Urc`nd sc\rile din Arte observi c\se pune ceva la cale printre m\su]elecafenii ale barului, c\ci localul e plinde oameni, de fum [i de un haz care `n-c\lze[te, parc\, atmosfera `naintea aceea ce se anun]\ drept un show de im-proviza]ie. ~n `ntuneric se disting cinciscaune `nalte, aliniate pe fundalul unorperdele de catifea. Iar c`nd luminile seaprind asupra acestei neconven]ionalescene, ne z\p\ce[te interven]ia lui O-vidiu Ivan, actor al trupei IDIOT [i,cel pu]in `n aceast\ sear\, moderator alpieselor spontane c\rora urmeaz\ s\ lise dea via]\. Cu o voce impecabil\ deradio [i un [arm dat tocmai de lejerita-tea cu care ne invit\ s\-i intr\m `n joc,Ovidiu `[i cheam\ colegii sub reflec-toare.

Alexandru Petril\, Theodor Ivan,Codrin D\nil\, Roxana Konyar [iDiana Roman i se al\tur\ `n formule

originale, de dup\ c`te un pilon delemn al barului sau de prin mul]imeade scaune ocupate, st`rnind fream\t `nr`ndul „spectatorilor”. ~ns\ noi s`ntemdeparte de a fi simpli „privitori ca lateatru” `mprejurul celor cinci actori,fiindc\, a[a cum ne spun chiar ei, „tru-pa asta improvizeaz\. N-avem nimicregizat, ne vom distra `mpreun\. Aten-]ie, `mpreun\, c\ci temele le alege]ichiar voi”. Iar prima lor g\selni]\ e unc`ntecel cu versuri n\scute [i stinsepentru prima dat\ aici, acum [i cuplecare de la un nume `nt`mpl\tor alesdin local [i o meserie. Astfel ajungeDamian, militarul pensionat, personajde comic\rie liric\.

Printre mmese, ddup\ nn\luci„Schimb\-invers” e jocul urm\tor,

la care Ovidiu reu[e[te s\ treac\ print-re izbucnirile `n r`s ale celor din bar.Plimb`ndu-se cu microfonul de la omas\ la alta, el iscode[te doi-trei privi-tori dup\ o poveste absurd\. {i de la olovitur\ ipotetic\ de topor `n capul u-nui la fel de ipotetic Dumitru, ceilal]ipatru bezmetici se amestec\, se `nv`rt[i se agit\ la comanda moderatoruluilor, `mprumut`ndu-[i unul altuia rolu-rile construite de la zero, spre amuza-mentul publicului.

Iar nebunia se opre[te numai c`ndOvidiu scoate un sunet ce aduce azgomot de fr`n\, `nainte ca glumelespontane ale colegilor s\ se transforme`ntr-un fiasco epuizat. Trecem apoi,halucinant, la o improviza]ie care neprovoac\ s\ vedem `ntr-un obiect, opern\ bej culeas\ de pe unul din foto-lii, diferite buc\]i de realitate. Dac\ levedem sau nu, e greu de spus, `ns\z`mbetele binevoitoare din `nc\pere setransform\ repede `n hohote necontro-late, c\ci bufoneriile celor cinci dep\-[esc limitele imagina]iei care-a r\masneadormit\ chiar [i la ora asta t`rzie.

Un rr\spuns aanapodaF\r\ str\danii prea mari, reu[im s\

le urm\rim [i fuga pe p\m`nturi nev\-zute, cu saci de bani `nchipui]i, `n con-tra unor poli]i[ti pierdu]i, orbe[te, prin-

tre siluetele celor ce comand\ b\uturide la bar. „A[teapt\-m\!”, `[i strig\ al-ternativ Alexandru, Codrin [i Ovi-diu, izbindu-se, adesea, z\p\ci]i, descaune, de oameni ori de trupurile ce-lor pe care `nv\]\m s\-i cunoa[temdoar cu mintea, din cuvintele lor. Spec-tacolul ia „atitudini” `n jocul cu acela[inume, `n care Ovidiu `[i antreneaz\tovar\[ii de comedie s\ `mbrace roluri-le unor frizeri provoca]i s\ r\spund\mofturilor greu de `n]eles ale Roxa-nei. „A[ vrea s\ m\ tunzi a[a, cu bre-ton. Cum s\-]i explic, a[ vrea s\ fie [ipu]in blond, cu extensii ro[cate p`n\ lac\lcìe”, spune, f\r\ noim\, clienta pre-ten]ioas\, desen`nd linii indescifrabilepe p\rul ei brunet.

„Cea mai nepotrivit\ replic\” ni sed\, `ns\, `n timp ce prezentatorul r\s-punde `ntreb\rilor adunate, `ntr-un co-[ule] plin de bile]ele albe, din public.Abia descifr`nd scrisul celor care-au

`ndr\znit s\ le sugereze actorilor de laIDIOT motive de comedie impromp-tu, ace[tia `ncearc\ s\ reac]ioneze ladilemele de duminic\ ale b\utorilor debere din Arte, precum „care e cea mainepotrivit\ replic\ atunci c`nd pierdeSteaua un meci?”.

S-au jucat cu min]ile noastre `nfelurite chipuri cei de la trupa IDIOT,iar sub energia entuziasmului lor s-azdruncinat podeaua de lemn a baruluide la etaj `n care ne-am adunat f\r\ s\[tim `n ce hor\ ne prindem. Dar c`ndam realizat, la ie[ire, c\ tremur\m nudoar de frig, ci [i de oboseala excesu-lui de z`mbete [i aplauze, le-am datdreptate celor cinci nebuni, „uneori,peste Ia[i, se las\ lini[tea doar ca s\ seaud\ o m`n\ de oameni r`z`nd din toat\inima”.

Anca TTOMA

Anun]urile nu ne-audezv\luit prea multe

despre spectacolul deimproviza]ii de duminic\,4 martie, din Arte Bar.Asta poate pentru c\reprezenta]ia celor cinciactori ai Trupei de TeatruIDIOT a fost `ntocmaidespre toate nimicurile [ipreaplinurile `nchise `nmin]ile lor [i-ale celorcare i-au urm\rit de pescaunele din local. Timpde aproape dou\ ore,`ncep`nd cu 19.30, ni s-ademonstrat c\ o por]iefireasc\ de r`s poate trezi`n fiecare din noi nu doaruitarea frigului de afar\,ci [i aducerea aminte afaptului c\ teatrul, atuncic`nd nu `nseamn\ scenarii[i regie, se cl\de[te din[treng\riile unor sufletetinere [i f\r\ ast`mp\r.

Comediile teatrului de buzunar

Digi 24 va fi sus]inutdin buzunarul opera-torului de cablu

Ovidiu iscode[te c`]iva privitori dup\ o poveste absurd\ bufoneriile celor cincidep\[esc limitele imagina]iei care-a r\mas neadormit\ chiar [i la ora asta t`rzie spectacolul ia „atitudini” `n jocul cu acela[i nume

Actorii `[i construiesc rolurile de la zero

DDEEZZBBAATTEERREE 1133O


artie 2012

Premii f\r\ num\r

Sincer\ s\ fiu, Oscarurile m\ plic-tisesc teribil. Dac\ nu mi-ar fi fost at`tde u[or s\ stau treaz\ noaptea (avanta-jul insomniacilor), nu m-a[ fi deranjats\ urm\resc timp de trei ore o gal\ at`tde pr\fuit\ înc`t p`n\ [i b\tr`ne[tile re-uniuni ale Uniunii Cinea[tilor din Ro-m=nia par mai pline de via]\. Sigur, eînduio[\toare toat\ (auto)reveren]aaceea în fa]a cinema-ului (cel de laHollywood, fire[te), dar, suprapus\peste un palmares at`t de previzibil, eca [i cum ai m`nca un borcan de miere[i unul de dulcea]\ la micul dejun. Num\ în]elege]i gre[it – s`nt fericit\ c\ aluat „The Artist”, e singurul care meri-ta premiul dintre cele nou\ nominali-zate – dar da]i deoparte filmul mut [ivede]i ce mai r\m`ne. Aproape nimic.{i atunci, unde s`nt filmele bune?

Poate c\ întrebarea corect\ nu e ceade sus, ci asta: de ce ne a[tept\m s\ fie

filme bune la Oscar? B\nuiesc c\ pri-mul r\spuns care v\ vine în minte sun\a[a: pentru c\ cea care d\ statuetele senume[te Academia American\ deFilm, deci un for superior îndrept\]its\ ierarhizeze. Doar c\ aceast\ Acade-mie, spre deosebire de altele împr\[ti-ate prin lume, nu e o adunare sobr\ deindivizi ultra-preten]io[i, ci o mas\ de6.000 de oameni din industrie, de la[oferi, scenografi [i costumiere, la su-neti[ti, directori de imagine, regizori [iactori. Oameni cu gusturi foarte dife-rite [i mult prea ocupa]i s\ fac\ filmeca s\ apuce s\ le mai [i vad\. S`nt pes-te 250 de filme eligibile la Oscar înfiecare an, pentru nominaliz\ri (înaceast\ prim\ etap\, la Cel mai bunfilm voteaz\ toat\ lumea, iar la celelal-te 24 de categorii, fiecare ramur\ înparte – actorii voteaz\ actori, regizoriila regie etc. Apoi to]i voteaz\ c`[tig\-

torii, la toate sec]iunile), [i pu]ini autimp s\ vad\ at`tea amar de DVD-uri.A[a c\ voturile merg automat c\tre ce-le mai populare (deja premiate, intenspromovate) titluri, despre care mem-brii Academiei au citit / auzit sau pecare le-au v\zut deja. As simple asthat. Iat\, deci, întunecatul „secret”:Oscarul este doar un premiu de popu-laritate.

De aceea, înc\ m\ uimesc cei careau a[tept\ri mari (uneori m\ uimesc [ieu). Prin a[tept\ri mari m\ refer la no-minalizarea filmelor care chiar merit\premii [i nu a celor mai bine marketa-te, cu mai multe staruri pe afi[ sau cuun regizor suficient de respectat înc`ts\ fie luat în considerare by default etc.Catastrofe ca „Shakespeare in Love”– Cel mai bun film în 1999! – au fostposibile [i s`nt foarte probabile [i peviitor, a[a c\ seta]i-v\ a[tept\rile, Os-carul nu vede [i nu aude (bine).

Academia American\ de Film, un regizor prost n-au fost niciodat\ unindicator al calit\]iicinematografice voturilemerg automat c\tre celemai populare titluri laCannes a existat un curent`n care au aflat c\ româ-nii fac filme bune, dar afost o perioad\ trec\toare

Oscarurile, a[a cum (n-)artrebui s\ fie

De la an la an, premiile Academiei Americane deFilm inspir\ tot mai pu]in\ `ncredere. Au devenit

previzibile [i mul]i critici spun c\ se dau mai mult pepopularitate [i marketing intens. S`nt neglijate filme va-loroase [i iau premii produc]ii superficiale, dar care au`n spate produc\tori influen]i. De[i a pornit ca un felde documentar, Oscarul e acum mai mult comedie.

„{i `nc\ unu’ pentru Artist”

OPINIA VECHE: Cum v\ ex-plica]i rezultatele de anul acesta laOscaruri?

CRISTIAN TUDOR POPES-CU: C`teodat\, `n critica mondial\,printre deciden]ii din jurii apar ni[tetrenduri, ni[te mode, ni[te curente greuexplicabile. Moda, la urma urmei, are odoz\ mare de ira]ional `n diverse pe-rioade ale omenirii. A[a se `nt`mpla [iaici. S-a impus acest vintage p`r`t sauretro p`r`t, \sta e curentul acum printredeciden]ii din juriile festivalurilor, careconsider\ c\ e de bontón a[a, de sub]i-rime intelectual\ s\-]i plac\ acest „TheArtist”. A[a se explic\ faptul c\ a fostpremiat un film nul din punct de vedereartistic, din punct de vedere al scenari-ului. Scenariul este nul, e o colec]ie decli[ee f\r\ nici un fel de inventivitate [if\r\ distan]\ post-modern\ sau parodic\sau ceva de soiul acesta. Nu, pur [i sim-plu se iau acele cli[ee [i se asambleaza,e un film asamblat, f\r\ valoare. Sigur,cu date tehnice remarcabile, imaginea,sunetul, dar valoarea lor deosebit\, ac-tual\ din punct de vedere tehnic, faptulc\ ele s`nt foarte bune nu servesc cu ni-mic filmului. Dimpotriv\, pentru mineau contribuit la senza]ia de fals, dechiar dezgust\tor – av`nd `n minte ma-rile filme ale mutului, pe care le-am v\-zut cred aproape pe toate, pe cele im-portante, s\ vad aceast\ f\c\tur\, aceas-t\ ̀ ns\ilare de cli[ee dat\ cu o spoial\ depixeli.

O.V.: Considera]i c\ Oscarul are[i el un caracter de manipulare `nsocietatea american\?

C.T.P.: Uneori, da, uneori, nu. Depild\, faptul c\ s-a dat la „The Artist”acum n-are nici o valoare. Dar `n pe-rioada R\zboiului Rece sau `n anumi-te momente puteau fi v\zute `n distri-bu]iile de premii care se d\deau la Os-car ni[te tendin]e din societatea ame-rican\. De pild\, corectitudinea politic\legat\ de negri, legat\ de homosexuali.Nu `nt`mpl\tor a ap\rut un film cum afost „Philadelphia”, care a fost oscari-zat imediat. El a ap\rut ̀ ntr-un moment`n care problema homosexualilor, pro-blema SIDEI `n societatea american\era acut\ [i de aceea a fost tratat [i os-carizat. Deci se `nt`mpl\ adesea ca pre-miile Oscar s\ fie influen]ate de anu-mite tendin]e politice, sociale din Sta-tele Unite [i chiar din lume.

O.V.: Vi se pare c\ au `nceput s\se premieze produc]ii mai accesibile,mai u[or de `n]eles, `n defavoareaunora mai profunde?

C.T.P.: Nu-i chiar a[a. De pild\, afost premiat cu Oscarul mare acum

c`]iva ani un film numit „Crash – L.A.Stories”. Un film care era orice, dar nusimplu [i nu prea accesibil maselor.Unii au identificat [apte, opt, al]ii 12fire narative care erau `mpletite `n fil-mul \la, o construc]ie scenaristic\ im-presionant\ [i care a fost premiat cuOscarul. „The Hurt Locker” de ase-menea, nu e deloc un film de consum.Este un film greu, un film pentru cine edispus s\ se uite cu aten]ie, pentru cine-fili [i totu[i a fost premiat, a luat Osca-rul `n dauna „Avatarului”, care ar fifost mult mai `n sensul a ceea ce spu-ne]i. Deci iat\ c\ op]iunea a fost acolopentru filmul deosebit, nu pentru fil-mul comercial, mai simplu, atractivpentru mase.

O.V.: Criticul de film americanMovie Bob a spus c\ Oscarurile auajuns doar un fel de premii care s\mul]umeasc\ pe toat\ lumea, anul\sta se dau premii unor anumite ca-tegorii de filme, anul viitor altora [itot a[a. Considera]i c\ exist\ astfelni[te reguli „de culise”?

C.T.P.: Are dreptate, dar nu-i nu-mai la Oscaruri. {i la Cannes se `n-t`mpl\ lucrul asta, [i la Berlin. Pe lafestivaluri fire[te c\ exist\ niste regulinescrise, „domne, anul \sta d\m iranie-nilor, la anul nu mai d\m tot iranienilor,le d\m altora, trebuie s\ mai venim [icu cinematografii emergente”. De pil-d\, la Cannes a existat odat\ o mod\extrem oriental\, o mod\ asiatic\, „d\mchinezilor”. Una, dou\, se d\dea pre-miu la chinezi. Alt\ perioad\ iranian\,`n care se d\dea cinematografiei iranie-ne. A existat o perioad\ rom=neasc\ laCannes, noi ne `nscriem tot a[a `ntr-uncurent `n care au descoperit ei c\ cine-a[tii rom=ni fac filme bune. Dar te p\r\-se[te perioada asta, aia vine [i trece. {ila Oscar e la fel, exist\ perioade ̀ n carese prefer\ un anume tip de film. De pil-d\, iat\, pot s\ v\ dau un exemplu poli-tic `n cazul de fa]\. Cel mai bun film alanului 2011, dup\ p\rerea mea, care nuare nici o leg\tura cu Oscarul, este„Melancolia” lui Lars von Trier. Nicinu i s-a pomenit numele. De ce? Dincauza declara]iilor f\cute de von Trier`n leg\tur\ cu Hitler [i cu evreii, cu an-tisemitismul, iar la Hollywood a[a ce-va este sinucidere curat\. {i atunci, el aie[it pur [i simplu din discu]ie, a deve-nit nomina odiosa un film excep]ional,o capodoper\ a cinematografiei dintoate timpurile, deci func]ioneaz\ ni[tecriterii `n afara valorii cinematograficela toate festivalurile.

Ioan SSTOLERU

A fost premiat un film nuldin punct de vedere artistic

Am renun]at demult s\ mai pierd onoapte ca s\ v\d ceremonia Oscaru-rilor. Nu e ca Olimpiada, un eveni-ment musai de urm\rit în direct. Efoarte lung\, uneori interminabil\, plic-ticoas\ [i scremut\. Ie[i mult mai c`[ti-gat dac\ urm\re[ti rezumatul de o or\jum\tate de a doua zi sau te ui]i la co-mentariile online vitriolate în leg\tur\cu rochiile vedetelor. Oricum, Oscaru-rile s`nt mai mult un eveniment mon-den ce str`nge crema cremei în materiede glamour hollywoodian [i mai pu]in

o celebrare a celor mai valoroase filmedintr-un an. Premiile AcademieiAmericane n-au fost niciodat\ unindicator al calit\]ii cinematografice;mai des au fost r\spl\tite filmelemediocre, pompoase sau teziste,împinse în fa]\ de o campanie agresiv\de advertising, dec`t cele care ar fimeritat cu adev\rat (printre cele mairevolt\toare omisii se num\r\ „TaxiDriver”, „Raging Bull”, „CitizenKane”, „Saving Private Ryan” sau„Brokeback Mountain”). Pentru mine,

singura miz\ ar fi fost dac\ a[ fi antici-pat ceva suspans – dar era mai multdec`t previzibil c\ „The Artist” va fi ma-rele c`[tig\tor. „The Descendants” n-aveanici o [ans\: era prea calculat, prea ]ipaprin toate fotogramele „da]i-mi unOscar!”. „The Artist”, în schimb, e unartefact hollywoodian, o od\ adus\unei epoci de glorie de mult apus\ a ci-nemaului american, mizeaz\ pe nos-talgie, are un amestec nimerit de pa-tos, verv\, melancolie [i tandre]e, in-ventivitate vizual\, [i un cìne – Uggie– care fur\ toate scenele. }in`nd contc\ Hollywood-ul iube[te filmele „des-pre sine” [i c\ l-a avut pe influentulproduc\tor Weinstein în spate, pelicu-la a fost, de la distan]\, favorita. Spec-tacolul de anul \sta a fost cuminte [iobosit, cam ca pentru pensionari: glu-mele lui Billy Crystal au fost r\sufla-te; montajul cu „r\posa]ii” a f\cut gre-[eala de prost gust de a folosi ca fun-dal sonor „What a wonderful world”(?!); iar dac\ produc\torii cred c\ iri-tan]ii Cirque du Soleil s`nt o gur\ deaer proasp\t, probabil c\ senilitatea îiface s\ se cread\ înc\ în anii ’90.Vedetele edi]iei au fost „completa”Meryl Streep, care a luat al treilea s\uOscar (oarecum nescontat) pentrurolul din „Iron Lady”, unde s-a meta-morfozat incredibil în MargaretThatcher [i care, pe scen\, a fost de-adreptul hipnotic\ [i piciorul AngelineiJolie. Acesta, ridicol de hiper-expusprin [li]ul unei rochii negre, a p\rut c\prinde o via]\ a sa [i a devenit, rapid,un feti[ pop cultural foarte ironizat.Pentru mine, ceremonia mai ireveran-t\, mai picant\ [i mai sc\ldat\ în alcoola Globurilor de Aur e mult mai exci-tant\.

Florentina CIUVERCA

Cristian Tudor POPESCU

Mai mult dec`t previzibil

`nc\ m\ uimesc cei care au a[tept\ri mari, adic\nominalizarea filmelor care chiar merit\

Anca GR|DINARIU

„The Descendants” n-avea nici o [ans\: era preacalculat, prea ]ipa prin toate fotogramele „da]i-mi unOscar!”

Opi

nia

vech

e –

Nr.

422

– 5

- 11

mar

tie 2

012

OOPPIINNIIAA DDEE LLAA CCEENNTTRRUU

Jurnalismul narativ predicat deCristian Lup[a e o colec]ie descheme: se ia povestea, se pune ladospit – nu degeaba trebuie lunide zile! – , se desface în buc\]ele.Fiecare guguloi de text se lipe[teapoi în locul indicat de s\ge]i. Lua]iorice exemplar din „Decît o Re-vist\” [i ve]i recunoa[te un num\r li-mitat de re]ete (o avea [i [coala a-merican\ limitele ei!). Majorita-tea articolelor sînt întinderi corectexecutate, bine stoarse de umor.Caut\ s\ impresioneze, în schimb,prin aglomerarea detaliilor. De e-xemplu, ucenicul domnului Lup[ava descrie cu nesa] cea[ca de cafeadin fa]a interlocutorului s\u, maiales atunci c`nd obiectul cu pricinan-are nimic de-a face cu povestea.Nu face tr\irea cît o cea[c\ de cafea.

Primitivul reportaj românesc o-bi[nuie[te s\ sar\ peste am\nuntulirelevant. E prea gr\bit s\ constru-iasc\ scene vii, redate chiar [i într-obanal\ ordine cronologic\, dac\ a[aîi vine bine cititorului. Paragrafelesînt stropite cu un umor anume,care supravie]uie[te miraculos dela „M\rirea [i dec\derea celui maigras om din România” al lui Bru-nea Fox la „Vie]a[ii de pe Raho-va” al lui Eugen Istodor sau la„T\cerea melcilor” lui Viorel Ili[-oi. Românii obi[nuiesc s\-[i tr\iasc\necazurile, ba chiar [i tragediile cuumor. S\ scrii dup\ re]et\ de importpresupune, printre altele, s\ extragiacest zîmbet amar, s\ mutilezi po-vestea.

Se întîmpl\ ca, dup\ ce-a aler-gat pe uli]ele vreunui sat uitat deDumnezeu, reporterul s\ n-apuces\-[i [tearg\ bocancii de noroi laintrarea în redac]ie. Îl a[teapt\ otastatur\, cîteva televizoare cu vo-lumul dat la maxim [i-o cafea ori-bil\, de la automat. Editorul vrearepede o machet\ pentru pagin\,are [i altele pe cap. S-ar putea s\n-aib\ cine s\ se uite peste articol,poate nici peste titlu. În condi]iileastea, cel care reu[e[te s\-[i adunegîndurile [i s\ scrie un materialcare s\ supravie]uiasc\ dincolo deziua urm\toare merit\ felicit\ri, nudispre]ul unor robo]ei de pres\.

Precizare: Nu mi-a pl\cut ni-ciodat\ s\ scriu despre pres\, n-a[fi în stare s\ dau lec]ii. N-am intratniciodat\ în vreun cor de plîng\cio[i,n-am întrebat nicicînd: „Unde neeste reportajul?”. Chiar dac\ scri-se oarecum la nervi, ca reac]ie laceea ce am considerat o nedrep-tate, rîndurile de mai sus se vor maidegrab\ o pledoarie pentru jurnalis-mul cinstit, a[a cum l-am v\zut f\-cut în atîtea locuri. Reportajul nutrebuie s\ fie într-un fel anume,nu cere scheme complexe: trebuiedoar scris.

Vlad OODOBESCU

JJuurrnnaalluull uunnuuii ooaarreeccaarree

Mult\ vreme, pentru mine, Pi-pera era sinonim cu un cartier de vi-le din capital\, f\cut f\r\ cap [i f\r\ ca-nalizare, a[a cum sînt mai toate car-tierele noi din Bucure[ti. Era cap\tulde linie al metroului unde nu ajun-geai nici din gre[eal\, absorbit fiindprobabil de ultimul roman de urbanfantasy. În fine, era locul unde uniicolegi de breasl\ mergeau s\ lucreze.Eu, de[i locuiesc într-unul din cartie-rele muncitore[ti ale mizerului Bu-cure[ti, aveam preten]ia c\ m\carlucrez în centru.

Puteam s\ trec, în fiecare zi, ele-gant, prin Ci[migiu. Sau dac\ voiams\ iau pulsul vie]ii negustore[ti, tra-versam pia]a Matache, cu ultimelesale cl\diri monument în demolare,pe zidurile c\rora cineva a scris cu al-bastru „Prive[te cerul!”. Lucram laultimul etaj al unei cl\diri nu foartebusiness, iar în pauza de ]igar\ pri-veam acoperi[urile caselor vechi dinjur sau pe domnul din casa vecin\,care prefera s\ frece blatul de la bu-c\t\rie în pielea goal\.

La începutul acestui an, trustulde pres\ la care lucrez a fost înghi]itde un altul. A[a am ajuns în Pipera.Diminea]\ de diminea]\, atunci cîndcobor împreun\ cu alte sute de tineride vîrsta mea în sta]ia Pipera, simt c\se fac experimente pe mine. Cînd m\uit în sus pe sc\ri, v\d spin\rile ple-cate ale corporati[tilor de 30 [i ceva deani, acoperite de paltoane [i geci gri,înaintînd încet, împotmolindu-se înbarele de la ie[ire. Dac\ în ora[ e soa-re, în Pipera e cea]\, dac\ în ora[ euscat, în Pipera plou\.

Odat\ ajun[i afar\, la lumin\, în-cepem slalomul printre n\me]ii îm-biba]i cu benzin\ [i b\ltoci. Am im-presia c\ în Pipera ghea]a nu se to-pe[te niciodat\ complet. Gr\bi]i s\bifeze pontajul înainte s\ treac\ orazece, corporati[tii gr\besc pasul, in-tr\ în dep\[iri, î[i caut\ din priviricolegii [i, din loc în loc, se las\ în-ghi]i]i de u[ile de sticl\ ale cl\dirilorde birouri: HP, Banc Post, Ringieretc. Salut\ fata de la recep]ie, se a-[eaz\ cumin]i la calculatoare, în bi-

rourile open space, î[i iau ap\ Cum-p\na în pahare de plastic, verific\e-mail-urile, ies la ]igar\. Merg la ba-ie, verific\ e-mail-urile, r\spund latelefon, intr\ pe Facebook, r\spundla telefon, ies la ]igar\.

În pauza de prînz, tineriicorporati[ti merg la cantin\.Cantina e la standarde europene, laHP e chiar mare, dar se face coad\în jurul orei 13.00. Miroase sinistrua mîncare ambalat\ în plastic,lumea m\nînc\ politicos, cu tacî-muri de plastic, se socializeaz\, dincînd în cînd mai auzi pe cinevavorbind în englez\. Dar e curat [i pefiecare mas\, fie ea verde, porto-calie sau galben\ sînt vaze cu flori.Pauz\ de ]igar\, e-mail, telefon, Fa-cebook, [edin]\.

La cinci seara, corporati[tii sescurg în [iruri neregulate spre metrou,nu înainte de a bifa cartela electro-nic\. Circul\ pe Facebook un banccu corporati[ti, poate l-a]i mai citit:„Te treze[ti, Nokia, Colgate, Nescafe,Hochland, Orbit, Renault, Compaq,Epson, Nokia, Nokia, Nokia, McDo-nalds, Coca-Cola, Orbit. Compaq,Epson, Nokia, Nokia, Nokia.Renault. Tuborg. Tuborg. Tuborg-Tuborg-Tuborg-Tuborg. Nokia…Nokia. Durex. Colgate. Te culci.”

În sta]ia de metrou Pipera, in-variabil, un peron este gol, cel\lalteste aglomerat. Nimeni nu vine înPipera seara, nimeni nu pleac\ deaici diminea]a. A[a stau lucrurile.

AAlliinnaa BB||IISSAANN

1144

„Bine c\ acum se tope[te z\pada,c\ a[a vedem [i noi c`te javre avem încartier”, se pl`nge o b\tr`n\ în timpce a[teapt\ administratorul de bloc.Discu]ia continu\ pe casa sc\rii, iarcelelalte persoane deja v\d viitoa-rele greut\]ile care vor veni odat\ cuprim\vara: facturile mari, din tim-pul iernii, le vom pl\ti prin aprilie, înjurul blocului este prea mult\ mize-rie („cine-s b\d\ranii care arunc\ za]de cafea la intrarea în bloc?”), prim\-ria trebuie s\ schimbe ]evile [i veci-nul sigur va vrea s\ termine vila lui.

C`t timp stai [i a[tep]i s\-]i pl\-te[ti factura la între]inere, g\se[tiacel spirit comunitar de care toat\lumea se plânge c\ nu exist\. Adu-na]i în jurul problemelor [i al b\d\-ranilor de pe casa sc\rii – nimeni nui-a v\zut, dar ei sînt acolo -, loca-tarii unui bloc formeaz\ o mic\ Ro-mânie urâcioas\, plin\ de repro[uri,dornic\ de ceart\, îns\ la[\ pentru aavea o confruntare. Ai impresia c\,odat\ cu factura, oamenii trebuies\-[i verse [i tot amarul adunat întimpul unei luni. Dac\ tot dai unban, m\car s\ merite!

Dup\ un timp, c`nd discu]iileajung la neajunsurile asocia]iei,deja observi cîte un rictus pe chi-purile lor. Întotdeauna este o „ve-cin\” la mijloc, care trebuie s\ aib\,

fie copii g\l\gio[i, fie tocuri preazgomotoase. Ace[ti oameni, care seadun\ între cutiile po[tale de tabl\[i camera de serviciu a administra-torului o v\d ca pe reprezentarea]\rii noastre. {i s`ntem plini de ur\ [idispre]. Cînd îi întrebi ce fac, î]i r\s-pund, sec, „nu a[a de bine ca dum-neavoastr\”.

Pentru to]i vecinii de bloc, lepropun „Action for Happiness”. Aînceput, în 2010, cu un grup de bri-tanici care – de la cît zîmbesc ei –[i-au dat seama c\ fericirea nu ducenumai la îmbun\t\]irea tonusului, ci[i a societ\]ii. Cu alte cuvinte, ei spuncam a[a: fi]i ferici]i! Dar peste tot, [iacas\, [i în metrou, c\ astfel socie-tatea noastr\ se îns\n\to[e[te, noidevenim mai în]elep]i, iar mediuleste mai curat (Sic!).

În loc s\ ne cump\r\m nou\ ca-dou, mai bine l-am d\rui unuia careare nevoie. Creierul ne va face la felde ferici]i. S\ avem grij\ de corpulnostru [i s\ înv\]\m cît mai multelucruri noi. Ace[ti oameni de la„Action For Happiness” ne ofer\ [i-un jur\mânt pe care ni-l facem [i vincu un kit pentru fiecare aspect alvie]ii. Fericirea ne cre[te imunitatea,iar ea îi influen]eaz\ [i pe cei dinjurul nostru.

România nu e foarte fericit\, nue nevoie de topurile f\cute de Eu-rostat sau un grup de cercet\toribritanici. Trebuie doar s\ mergem s\ne pl\tim între]inerea.

GGeeoorrggee GGUURREESSCCUU

S\ nu fim tri[ti

O pereche de ciorapi sub]iri dedam\ [i o ciocolat\ „Africana” cualune. Acesta era cadoul standard pecare îl primea înv\]\toarea mea. Iarde la 20 de copii, câ]i avea în clas\,se f\cea cu dresuri pe un an de zile.Cei mai înst\ri]i mai strecurau [i opung\ de cafea ori un buchet deflori, cump\rat de la ora[, nu din gr\-din\. {i pentru c\ doamna era [ifemeie [i m\mic\, îi c`ntam un c`n-tecel [i ei îi d\deau lacrimile. Apoine mângâia cre[tetul [i st\tea l`ng\noi în cei patru ani ca o clo[c\ l`ng\pui. {i era frumos. Nici în clasele degimnaziu nu am avut profesoripreten]io[i, din cale-afar\. F\ceamcheta clasei [i ie[ea de c`te un cadoudecent, pentru care primeam to]i c`-te un s\rut pe obraz. Dar asta a fostcu mult timp în urm\, poate preamult. În 2012 lucrurile au alt\ a[e-zare.

Înc\ de pe 1 Martie începe febracadourilor [i febra, la propriu, ap\rin]ilor. Cinci fete [i distinsa doa-mn\ intr\ în magazinul unui com-plex comercial de renume ca o tur-m\ r\t\cit\ de oi. Modeste din fire,elevele se opresc la un raft plin cutot felul de cutiu]e pentru bijuterii.Diriginta ia una bucat\ cadou în

m`n\: „Eu, sincer, nu a[ da banii pea[a ceva. Haide]i s\ v\ ar\t ce mi-a[dori eu!” [i merge ]int\ ca s\geata luiCupidon direct la etajerele cu por-]elanuri. Începe s\-[i aleag\. Un bolpentru salat\, [ase farfurii la 10 leibucata, [ase de alt fel, în concluzieî[i pune deoparte un cadou de 200 delei. „{i pentru profesoara X lua]icinci farfurii de astea, la fel [ipentru Y”.

Mai r\m`ne s\ aleag\ cadourilepentru înc\ cinci profesoare. Ele-vele prind o nuan]\ ciudat\ pe chip,li se învine]esc treptat cearc\nele,apoi buzele [i se schimonosesc cadup\ un pumn de porumbi]e. Unadintre ele, mai timid\ st\ retras\ spreu[\. Celelalte o privesc disperate:„Georgiana, pui [i tu bani, da?”.Georgiana se pierde [i nu reac]i-oneaz\ în nici un fel. {i mi-amamintit pe loc de diriginta mea, ceacare ne f\cea tort de ziua copilului,cea care ne cump\ra la to]i la sf`r[itde an [colar c`te o înghe]at\. Ceacare ne-a adus într-o zi o rodie la[coal\ de am m`ncat toat\ clasa dinea. P`n\ atunci noi nu mai v\zusemrodii. Iar dumneavoastr\, doamnadirigint\ a zilelor noastre, dori]i bu-chete imense de flori, pe care maiapoi s\ le arunca]i, [i cadouri pecare nici so]ul nu vi le-a f\cut vre-odat\.

PPaauullaa SSCC~~NNTTEEIIAANNUU

Fericirea dintr-o rodieDin Cetatea lui {tefan

Seara, corporati[tii se `mbulzesc la metrou

Paula SSC~NTEIANU eestesenior eeditor lla rrevista „Opinia vveche”

Alina BB|ISAN eeste redactor lla rrevista EELLE

Decît ni[teobserva]ii

(II) românii obi[nuiesc s\-[i tr\iasc\ necazurile,ba chiar [i tragediile cuumor

HHaaii hhuuii llaa kkiilloommeettrruull zzeerroo

fericirea duce la îmbu-n\t\]irea tonusului [i asociet\]ii

Vlad OODOBESCU eestesenior eeditor lla rrevista„Opinia vveche”

diminea]a, cînd cobor în sta]ie `mpreun\ cu alte sutede tineri, simt c\ se fac experimente pe mine

„Georgiana, pui [i tubani, da?”

Andreea ARCHIP, Dana BALAN – BÂLU, Oana BALAN, Alina B|ISAN, Andrei CIURCANU, Florentina CIUVERCA, Anastasia CONDRUC

Ionu] FANTAZIU, George GURESCU,Diana IABRA{U,Liviu IOLU, Roxana LUPU,Nicoleta NASTASE, Vlad ODOBESCU,

Diana ROTARU,Ionela S|VESCU,Paula SC~NTEIANU,Andrei UDI{TEANU, Lina VDOV~I

SENIORIEDITORI: »

~n Pipera

George GGURESCU eesteredactor lla ppostul dde televiziune TTVR

MMOOZZAAIICC 1155O


artie 2012

Evenimentuls\pt\m`nii

P`n\ pe 7 martie, ̀ n Sala Se-nat a Universit\]ii „Alexan-dru Ioan Cuza” din Ia[i, IoanHolender, fostul director alOperei de stat din Viena vasus]ine un curs de manage-ment cultural interna]ional.

Intrarea este liber\.

CCUURRSS

Dintr-o mie de CD-uri

~[i drege vocea gutural\ pentru ca-re l-ar recunoa[te oricine [i `[i `ncepespectacolul. Acela[i care dureaz\ demai bine de 40 de ani [i care l-a f\cutat`t de admirat `nc`t a ajuns s\ nu maipoat\ fi scos din playlisturi. Albumul„Old Ideas” reu[e[te `nc\ de la primaaudi]ie s\ te re`ntoarc\ pentru 42 deminute `n vremea anilor ’80, c`nd Co-hen `ncepea s\ devin\ un nume foar-te cunoscut `n muzic\.

Melodiile de pe albumul lansat du-p\ opt ani de pauz\ s`nt [oapte carese `mbin\ periodic cu instrumentelecare vibreaz\ armonios. Versurile s`ntfr`nturi din g`ndurile unui `ndr\gostitde via]\ [i de tot ce `nseamn\ fericire,`mbinate cu declara]ii scurte de dra-goste. Ritmul se men]ine acela[i ca[i `n albumele precedente, chitara elec-tric\ fiind ajutat\ de acordurile graveale chit\rii bass ciupite, piesele ase-m\n`ndu-se cu roman]ele de demult.

„Going Home” `ncepe ca o po-veste [optit\ la ureche iubitei [i se`ncheie pe acela[i ton, Cohen demon-str`nd c\ `[i men]ine stilul simetric almelodiilor cu care ne-a obi[nuit. „Cra-zy To Love You” te prinde `n mrejede la primele acorduri, chitara acusti-c\ d`nd impresia c\ te afli `ntr-o ca-fenea pictat\ `ntr-un col] uitat de lu-me. La polul opus se afl\ „The Dark-ness”, cu un ritm `ntrerupt de versurilecare `]i aduc aminte c\ via]a este multprea scurt\. „I know my days arefew / The present is not that pleasant/ Just a lot of things to do” (n.r.: {tiuc\ zilele `mi s`nt num\rate/ Prezen-tul nu-i at`t de pl\cut / Doar multelucruri de f\cut). Melodia se termin\

`n zgomotul clopotelor care se pierdtot mai mult pe fundal, care contras-teaz\ cu ritmul juc\u[ din partea in-strumental\ cu care debuteaz\ „Banjo”.

Cel supranumit „maestrul meta-forelor”, devenit cunoscut pentru tim-brul vocal [i pentru calmul transmis,mai semneaz\ un album. „Old Ideas”este colec]ia marcat\ de vocea unuiadev\rat poet al muzicii care `[i c`nt\fiecare clip\ din via]\.

M\d\lina OOLARIU

Vechile idei `mprosp\tate

Leonard Cohen – „Old Ideas”2012

Hugo este o poveste a recuno[tiin-]ei iar micul orfan eponim care tr\-ie[te `n cotloanele unei g\ri din Pariseste un erou. Din turnul cu ceas dinmijlocul acelei g\ri ì urm\re[te peto]i cei care locuiesc `n micile cl\dirireziden]iale sau `[i duc traiul v`nz\torila tonetele de pe peron. Ca un obser-vator neutru al sor]ii, ì observ\ f\r\s\-i judece sau s\-i `n]eleag\. C`t\ vre-me ceasurile din gar\ se `nv`rt, pen-

tru ei Hugo nu exist\.Dar b\iatul nu s-a n\scut l`ng\ [i-

nele de cale ferat\. R\mas orfan du-p\ moartea tat\lui s\u, Hugo este luat`n grjia unchiului care lucreaz\ ca `n-grijitor al tuturor ceasurilor din garadin Paris. ~n forfota cu care este ne-voit s\-[i p\r\seasc\ locuin]a, b\iatulnu poate lua dec`t hainele de pe el [iun robot ciudat, pe care se str\duias\-l repare `mpreun\ cu tat\l s\u `na-inte de moartea acestuia. Iar dup\ ceunchiul s\u a disp\rut, Hugo con-tinu\ s\ ì fac\ treaba, f\r\ ca nimenis\ `[i dea seama c\ b\rbatul care `n-grijea ceasurile a disp\rut. {i `ntr-unadintre c\ut\rile b\iatului pentru pie-sele necesare ca s\ repare robotul, aces-

ta o ̀ nt`lne[te pe Isabelle, fiica lui „Pa-pa” George. ~mpreun\ cu aceasta, Hu-go porne[te `ntr-o aventur\ care `l va`mp\ca cu soarta tat\lui s\u [i `n ca-re, precum repararea unui ceas defect,va `nv`rti roti]ele destinelor tuturor ce-lor din gar\ cu 180 de grade. ~n bine.

Iar Martin Scorsese este cu ade-v\rat perfid. Prin referirile la GeorgesMelies, unul dintre creatorii pelicule-lor artistice de ast\zi, lumea filmuluia interpretat Hugo ca un tribut. ~ns\nominalizarea la Oscar arat\ c\, din-colo de orice trimitere, Scorsese a [ti-ut s\ apese pe butoanele corespunz\-toare. F\r\ a pica `n patetic, dar la li-mita unei drame siropoase, filmul re-d\, cu efecte 3D deosebite, via]a din-

tr-o gar\ lini[tit\ din centrul Parisu-lui [i a orfanului care ì va ajuta peto]i s\ se reg\seasc\. Parc\ sun\ vag fa-milliar, fiind teribil de multe pelicule,ce-i drept, cu alt decor, dar pe aceea[ipoveste.

Dincolo `ns\ de toate criticile, Hu-go merit\ urm\rit, `n special la cine-matograf. Este o poveste care `ntine-re[te cu performan]ele de excep]ie alefiec\rui actor care-[i `mbrac\ hainade personaj `n fa]a camerelor. Iar Pa-risul interbelic str\luce[te cum rar amai f\cut-o ̀ n fa]a camerelor, ̀ ngenun-chind `nainte de l\sarea cortinei `nfa]a lui Scorsese.

C\t\lin HHOPULELE

Stop cadru T`n\rul st\p`n al timpului

~n „Fanaticii. Portretele a zeceoameni cu voca]ie”, Vlad Mixichne ̀ nf\]i[eaz\ o serie de nou\ repor-taje [i un interviu cu oameni „uni]iprin devotamentul lor fa]\ de o idee,un vis sau un proiect”. Jurnalistul aprecizat acest lucru `n prefa]a c\r-]ii, `ncerc`nd s\ r\spund\ la `ntreba-rea „de ce Fanaticii?”

Cei zece fanatici ai c\r]ii luiVlad Mixich s`nt medici, sportivi,politicieni, scriitori sau actori. Au-torul poveste[te despre munca lor[i despre cum au schimbat mediul`n care se afl\ sau pe care l-au p\r\-sit, el contur`ndu-[i personajele [i cuajutorul celor cunoscu]i, oferind de-talii pe care ele poate c\ nu le-ar fidezv\luit. S`nt oameni cu candoare,retra[i, curajo[i, romantici, nemul]u-mu]i sau manageri care pot „s\ ci-teze un monah f\r\ s\ fie consideratde mod\ veche, habotnic sau nebun”,cum o parafrazeaz\ autorul pe Ana,care comentat la interviul cu MihaiGhyka, manager `n mediul privat[i urma[ al familiei de nobili Ghica.

Pentru realizarea reportajelor,Mixich petrece toat\ ziua cu per-sonajele sale, observ\, le investi-gheaz\ modul de via]\ simplu [i, `nfinal, `nv\luie personajul cu fana-tism, „singurul care degaj\ suficien-t\ energie pentru a schimba lumea

din jur”. Jurnalistul este prezentl`ng\ Theodor Paleologu `n ziuaalegerilor parlamentare din 2008.Men]ioneaz\ candid c\ politicianul`[i uit\ documentele [i este nevoits\ se `ntoarc\ acas\ pe jos pentru c\nu are ma[in\ [i este prea frig pen-tru biciclet\. ~n satul Cetate, Di-nescu cap\t\ o alur\ romantic\,departe de vulgaritatea televizoru-lui. ~n pustietatea de pe malurile Du-n\rii, `ngerii s`nt acas\, arti[tii c`nt\[i picteaz\, iar musafirii [i ospe]elepe care Dinescu le d\ nu-s la locullor pentru localnici.

Citind cartea lui Vlad Mixich,de altfel prima a autorului, observic\ acesta ofer\ o imagine diferit\ afanatismului. Oamenii s`nt contu-ra]i din dorin]a acestora de a facelucruri normale, pe care al]ii nu ar`ndr\zni s\ le fac\.

Georgel CCOSTI}|

versurile s`nt fr`nturidin g`ndurile unui `ndr\-gostit de via]\

filmul se schimb\ cu performan]ele fiec\rui actor care`mbrac\ haina de personaj

„~n OOld IIdeas nnu eeste vvorbadoar ddespre mmoarte, ttr\dare[i DDumnezeu, ooric`t dde ssucu-

lente aar ffi ssubiectele aastea., ccidespre ddorin]\, rregret,

suferin]\, iiubire, ssperan]\.”www.guardian.co.uk

„Hugo” ((2011)Gen: aaventur\, ddram\Regia: MMartin SScorsese

Un normalchibzuit

`n realizarea reporta-jelor, Mixich st\ toat\ziua cu personajele sale,le investigheaz\ modulde via]\ simplu

De dragul diversit\]ii, cite[te o carte

Editura HHumanitas207 dde ppagini, 22011

25 dde llei

HOROSCOP HOROSCOP HOROSCOP HOROSCOP

GEMENI: ~ntruc`t te-ailuat prea tare cu [coala [i aicam uitat de problemele fa-

miliale, ai hot\r`t ca s\pt\m`na asta s\ `]iacorzi o mini-vacan]\.

LEU: E al treilea an defacultate `n care `]i promi]ic\ te la[i de fumat. ~n rit-

mul \sta, mai repede termini de scrislicen]a.

FECIOAR|: Studen]iate-a ajuns din urm\. Te doarestomacul [i nu [tii dac\ e gas-

trit\ sau doar foame acut\. Mai renun]\[i tu la bere.

BALAN}|: Ai ajuns s\dormi at`t de mult c\, dinc`nd `n c`nd, colegii de ca-

mer\ te mai `mpung cu o rigl\, s\ vad\dac\ mai tr\ie[ti.

SCORPION: }i-ai pro-pus ca de azi s\ nu mai `n-t`rzii la facultate. {i, ca s\ fii

sigur c\ te ]ii de promisiune, la multecursuri nu te mai duci deloc.

S|GET|TOR: Ai `nt`l-nit o ghicitoare `n pasaj laUnirii [i ]i-a spus c\, dac\

mai min]i, orbe[ti. Cum ai mai auzit deastea la via]a ta, nu ai luat-o `n serios.

CAPRICORN: Ai at`tde multe pe cap c\ transformifiecare or\ de somn `ntr-un

plic de 3 `n 1 Strong. F\-]i rezerve deh`rtie igienic\.

V|RS|TOR: B\nuie[tic\ laptopul t\u e b`ntuit. Totauzi ]ipete ciudate noaptea,

dup\ ce te culci. ~ncearc\ s\ intri pe maipu]ine site-uri cu con]inut pentru adul]i.

PE{TI: Chiar dac\ staila c\min [i traiu-i greu, vreineap\rat s\-]i iei un cìne.

~l vei boteza „Burs\” [i te vei bucurade fiecare dat\ c`nd `l vezi.

BERBEC: Nici nu te-ai`ntors bine `n Ia[i [i deja ]i-edor de cas\. Ai de g`nd s\-]i

faci toate proiectele din timp [i s\ trans-formi vacan]a de Pa[te `n cea de var\.

TAUR: De c`nd a `nce-put s\ se topeasc\ z\padade pe l`ng\ c\min, tot g\-

se[ti provizii, m`ncare [i bere, ascunseprimprejur.

RAC: Visezi s\ ajungic`t de cur`nd la Atelierul deBere [i s\ bei o halb\ de doi

litri [i jum\tate de bere din partea ca-sei.

Stimate domnule pre[edinteMircea Sandu,

Subsemna]ii, suporteri ai fotba-lului rom=nesc, domicilia]i pretutin-deni, bugetari, [omeri sau angaja]i„la privat”, roag\ s\ binevoi]i a leaproba eliberarea sportului nostruna]ional. De acesta avem nevoiepentru ca noi, genera]iile care aufost [i genera]iile care vor veni `nurma noastr\, s\ ne sim]im `ntregi.V\ rug\m s\ nu trece]i cererea noas-tr\ la categoria diverse, pentru c\ nuam fi ajuns s\ facem acest apel da-c\ ne-a]i fi l\sat [i alternative. Amscandat, am ]ipat, am ie[it `n strad\,am pl`ns [i noi, au pl`ns [i al]ii `na-intea noastr\, dar ast\zi ni s-au us-cat ochii.

C`nd na]ionala s-a stins `ncet,am dat vina pe juc\tori. C`nd s-a scu-fundat campionatul, am dat vinape patroni. C`nd au `nnebunit arbi-trii n-am [tiut pe cine s\ d\m vina[i am cerut s\ aduce]i al]ii din str\-in\tate. Dar acum nu a mai r\masnimeni pe care s\ d\m vina! A]iucis f\r\ mil\ Craiova, una dintrecele mai frumoase echipe de dina-inte de ’89, f\r\ s\ v\ g`ndi]i nici oclip\ la suporterii ei [i la tradi]iape care o avea `n spate. L-a]i sabo-tat pe R\zvan Lucescu la na]iona-l\, f\r\ a-i spune un lucru `n fa]\ [ide a ̀ ncheia parteneriatul atunci c`ndna]ionala juca prost, nu atunci c`nda `nceput s-o fac\ bine. Iar `mpre-un\ cu Dumitru Dragomir, a]i „re-gulat” groaznic (`n termenii dum-neavoastr\ `nseamn\ reglementat)fotbalul rom=nesc de prea mul]i anica s\ nu ne mai pese.

Fie pleca]i, fie `nchidem fot-balul `n Rom=nia. Facem juc\toriibrutari, antrenorii cizmari [i pe ar-bitri avoca]i. Pentru c\ am preferas\ ne pa[te oile pe stadionul dum-nevoastr\ de 250 de milioane deeuro dec`t s\ mai vedem meciuristricate de un management de preamul]i ani defectuos. La partida cuUruguay de s\pt\m`na trecut\ aufost aproape 20.000 de mii de oa-meni care scandau `mpotriva dum-neavoastr\. Dac\ ve]i continua a[a,vom fi 20 de milioane.

C\t\lin HHOPULELE

Scor la pauz\

Ultimatumulsportului rege a]i ucis f\r\ mil\Craiova, una dintre celemai frumoase echipe dedinainte de ’89

„I love Ibiza” a `nceput ca o ie-[ire la bere. Diferen]a era muzicaelectronic\ ce avea butonul pentrusonor `ncercat din greu [i laserele ca-re proiectau numele sponsorului prin-cipal direct pe mutrele noastre. Ca-dou c\ am ajuns exact la ora indicat\pe afi[, trei fete `mbr\cate ca pentru`nc\lzirea global\ p\[esc l`ng\ mine`mpreun\ cu o sticl\ de votc\. De[inu am `n]eles exact ce mi-au spus laureche, am interpretat c\ a fost cevade bine [i am luat un shot de pe t\-bli]a pe care o c\rau cu grij\.

Pe ringul de dans `nc\ nu-[i f\-cuse nimeni curaj s\ se mi[te peritmurile DJ-ilor, cu excep]ia unui t`-n\r `mbr\cat cu o malet\ neagr\,adida[i ro[ii [i o pereche de blugiprea largi, pe spatele c\rora aveaimprimat num\rul „73”. Acesta

`ncerca o adaptare a celebruluimoonwalk al lui Michael Jackson,pe ritmuri de muzic\ tehno, iar labarul de jos, unul dintre barmani seamuza cumplit pe seama coleguluis\u care tot sc\pa sticle pe jos`ncerc`nd s\ imite jongleriile de laIbiza, pe care probabil le v\zuse peYouTube.

Apropiindu-ne de miezul nop]ii,canapelele `ncepeau s\ fie ocupatetimid, `n timp ce „c\m\[ile albe” o-cupau ringul cu mìnile aruncate prinaer, pentru a-[i etala ultimele ceasuricump\rate. ~ncerc`nd s\ m\ camu-flez `n mediu, am c\utat s\ m\ inspirde la cei din jur, s\ `nv\] mi[c\rile po-trivite de dans. M-am uitat ̀ n dreaptamea, unde un b\iat echipat cu un felde bil\ de discotec\ la g`t [i ni[te blugizdren]ui]i `n genunchi, st\tea ghe-

muit [i `[i arcuia bra]ele p`n\ la cap[i `napoi. ~n cealalt\ parte, „73” `[i`ncerca norocul cu o blond\ a c\reipicioare erau acoperite de o rochiero[ie [i lung\, asortat\ cu bluza alb\a acesteia. Din nefericire pentru el,a fost respins, [i `ncearc\ din nou lagrupul de l`ng\.

~n ccap ccu 773Aproape de ora 01.00 `[i fac apa-

ri]ia [i cei doi DJ chema]i s\ reabili-teze atmosfera aflat\ `n declin. Odat\cu ei vin [i animatoarele, spre bucu-ria publicului masculin. Astfel, `nscurt timp, muzica a `nceput s\ vor-beasc\ `n ritmurile petrecerilor de laIbiza, iar camerele de la telefoaneleinteligente au pornit s\ surprind\ figu-rile tinerilor ghiftui]i mul]umit\ bo-nului de consuma]ie primit la intrare.

~n acela[i timp, grupul de tineriafla]i `n spatele meu, afla probabilpentru prima oar\ cum se folosesteun fluier. Ace[tia s\rb\toreau ziuaunui prieten de-al lor, c`nt`ndu-i lafiecare jum\tate de or\ „La mul]i ani”.Jos, printre dansatorii `nfl\c\ra]i era[i 73. De data aceasta, `ncerca mi[c\ride break-dance st`nd `n mìni [i`nv`rtindu-se `n cap.

La ccr\patul ppetreceriiUn lucru sup\r\tor pentru urechi

a fost adaptarea de c\tre DJ a melo-diei celor de la Queen „We will rock

you” la ritmuri de club. Noroc c\piesa s-a terminat rapid, iar barmanula revenit la `ncercarea de a face jong-lerii cu sticle, de data asta `n fl\c\ri,e[u`nd iar\[i.

Pentru a ̀ ncuraja iubitorii de mu-zic\ electronic\ s\ coboare `n ring,angaja]ii clubului au decis s\ elibe-reze aici c`teva zeci de baloane colo-rate `n albastru [i alb. Din p\cate, a-ce[tia nu au prea ̀ n]eles mesajul [i au

pornit un concurs de strivit baloanecu picioarele, l\s`nd `n urm\ zeci depetice bucluca[e. Pe m\sur\ ce am`naintat spre ora la care cei mai mul]ipleac\ la serviciu, nici petrec\re]ii numai p\reau s\ se mi[te la fel de bine. Oparte dintre ace[tia decid s\ vizitezegarderobierul, cu mine `n urma lor,recunosc\tor c\ nu mai trebuie s\vizitez Ibiza.

Iulian BB~RZOI

Cum pia]a muzical\ din Rom=-nia ducea lips\ de c`nt\re]e care s\pozeze pentru pictoriale nud, cares\ mai provoace un scandal cu c`te unfotbalist [i care s\ mai falseze c`nds`nt pe scen\ la concertele organizatede prim\rii, Gina Pistol s-a apucat [iea de c`ntat. Nu de alta, dar nu erausuficiente artiste ap\rute peste noap-te, cu numele c\rora este greu s\ ]iipasul, c\ci dispar la fel de brusc cumau ap\rut. Dup\ ce a filmat ̀ n urm\ cumai bine de opt luni videoclipul pie-

sei house „Lonely” ̀ mpreun\ cu DJ-ulAdrian Eftimie, Gina Pistol a spusc\ `nc\ munce[te la vocea ei. Acea-sta a declarat pentru Protvmagazin.roc\ ia lec]ii de canto cu t`n\rul tenorOliver Popa. Doar de canto, [i nu demodelare electronic\ a vocii.

Mai nou, vedeta se afund\ `nmunc\, mai ales dup\ ce a `ncheiat orela]ie de [apte ani cu celebrul omde afaceri libanez Nicola. Pe l`ng\ ca-riera muzical\ pe care aceasta do-re[te s\ o construiasc\, Gina Pistolare `n plan s\ reapar\ pe micile ecra-ne ca moderatoare a unei emisiuni,`ns\ a declarat c\ este rezervat\deocamdat\.

Invitat\ la emisiunea CanCanTV `mpreun\ cu Adelina Pestri]u,aceasta a m\rturisit c\ s-a `mp\cat cufaptul c\ rela]ia ei s-a `ncheiat, de[i`nc\ `l iube[te pe omul al\turi de carea stat [apte ani. Aceasta a mai afirmatc\ cel mai mult ì lipse[te companiacelor doi pisoi ai ei care au r\mas,

din p\cate, la fostul ei iubit, `mpreu-n\ cu milioanele de dolari din afa-cerile cu petrol.

Vedeta a mai spus c\ nu se g`n-de[te `nc\ s\ `ntemeieze o familie [iprefer\ s\ mai a[tepte, iar bani aravea, chiar f\r\ finan]area libanez\.Nu [tim `ns\ dac\ a[teapt\ un prin]c\lare pe un cal alb sau pe unul `ntr-o limuzin\ de aceea[i culoare. Ori-cum sus]ine c\ este `n continuareenergic\ pe timpul nop]ii, chiar dac\tot ce face este s\ converseze cufanii pe Facebook.

Bine`n]eles, doar dac\ nu einvitat\ la evenimente sau la emisi-uni TV. Iar de cor\biile i se `neac\ [i nuva mai c`[tiga bani din showbiz sepoate oric`nd re`ntoarce la vechea sameserie, v`nz\toare la chio[c `n Ro-[iorii de Vede. S-o fi g\sind vreunpatron de butic s\ o primeasc\ [i peea.

Andrei MMIHAI

VVIIPP,, VVIIPP,, UURRAA!!

DIRECTOR: Laura P|ULE}REDACTOR-{EF: C\t\lin HOPULELEREDACTOR-{EF ADJUNCT: Oana OLARIUSECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Ioan STOLERU{EFI DE DEPARTAMENT: Cristina BABII, Iulia CIUHU, Alexandra PANAETEREDACTORI: Alexandra IV|NESCU, Dan CONDREA, Iulian B~RZOI, Georgel COSTI}|, Anca MATCOVSCHI, Andrei MIHAI,M\d\lina MORARU, M\d\lina OLARIU, Livia RUSU, Anca TOMACOLABORATORI: Paul ANDRICI PUBLICITATE: Bogdan COBUZEDITOR: Daniel CONDURACHE

Opinia veche – N

r. 422 – 5 - 11 martie 2012

1166

Regimul armelor singure

De pe plaje `nsorite

Casa de Cultur\ a Studen]ilorStr. Vasile Conta nr. 30, et. 2, 700106 Ia[i. Tel.:0746/230.032, 219520,e-mail: [email protected]

Punctul pe V.I.P. Punctul pe V.I.P. Punctul pe V.I.P.

Dup\ miezul nop]ii, mìnile nu se mai agitau prin aer

DJ-ii veni]i au adus „un nou concept” [i o nou\ „atitudine” ringul de dans a fostp\r\sit `n favoarea canapelelor barmanului nu i-au ie[it jongleriile cu sticlele

Diva `nc\ lucreaz\ la voce

Gina Pistol s-a apucat, mai nou, de muzic\ dup\desp\r]irea de prietenul ei, vedetei ì lipsesc doar pisoii

Muzica de club adus\ de pe meleagurile medite-raneene [i-a croit drum c\tre diminea]a de s`m-

b\t\, adun`nd tineri amatori de muzic\ electronic\.La pupitrele din Skye au mixat Dj Mike Jones [i DjJon Mancini, care au anun]at sf`r[itul s\pt\m`nii pen-tru studen]ii din Ia[i. De[i ecourile din Ibiza s-u auzitcu o or\ jum\tate mai t`rziu de ora 23.00 (c`nd eraanun]at pe afi[), cei veni]i mai devreme au primitc`te un shot din partea casei pentru h\rnicia lor.

{edin]ele de redac]ie au loc luni [i miercuri, de la ora 20.00. Revista se poate procura [i de la sediul redac]iei.

»

La fel ca pe vremea menestre-lilor, „Atelierul de Bere” sau „lo-cul `n care se m\n`nc\ [i se bea cala carte” este situat chiar `n centrulora[ului, l`ng\ Hala Central\. Maiexact, sub privirile curioase ale ce-lor care [tiu c\ `n urm\ cu c`]ivaani puteau savura `n tihn\ o b\utu-r\ de calitate la ber\ria „Dun\rea”. Acum este locul `n care g\sescpeste 40 de sortimente pe care lepo]i degusta pe una dintre b\ncilelocalului al\turi de o pung\ de„cr\n]\nele” sau dup\ o por]ie din„sertarul cu [ni]ele”.

Aspectul familiar al pub-uluieste dat de faptul c\ po]i bea beregerman\, ceh\ sau belgian\ dinpropria halb\, pe care atunci c`ndpleci o po]i `ncuia cu lac\t `ntr-unadintre casete, `n cazul `n care deviiclient fidel. Un alt plus al localuluieste dat de atmosfera pe care o in-spir\, atelierul fiind locul unde `]ipo]i petrece o dup\-amiaz\ citinddin c\r]ile [i revistele care ocup\c`teva rafturi, `nso]it de o halb\plin\ brumat\. ~n serile de miercuri,joi [i vineri po]i asculta muzic\live la vioar\ sau pian [i chiar fan-far\ sau jazz.

Pere]ii s`nt `n]esa]i cu ilustra-]ii vechi, din perioada celui de-Al

Doilea R\zboi Mondial, ini]ial so-vietice [i naziste, din care au fosteliminate toate referirile politice,transform`ndu-se `n afi[e de pro-movare a consumului de bere sublozinci de genul „men drinkingtogether” („b\rba]i care beau `m-preun\”). De[i pre]ul mic al berii decas\ (400 ml cost\ doar 4.5 lei) arputea s\ ]i se par\ `nvechit sau ui-tat printr-un col] de meniu, trebuie[tiut faptul c\ acesta se actuali-zeaz\ lunar, sub forma unei publi-ca]ii care con]ine programul muzi-cal, promo]ii sau oferta felurilorde m`ncare, denumite „me[te[uguride atelier”. Pentru cea mai scump\bere draught pl\te[ti 37 de lei, `ns\halba este de 2500 ml. Cea mai ief-tin\ bere la sticl\ se `nv`rte `n jurulpre]ului de cinci lei, iar la polulopus se situeaz\ Brooklyn Lagerla 12.5 lei. Tot la atelier po]i serviun vin fiert aromat servit `n carafede un litru, pentru 24 lei.

Ceea ce face ca localul s\ fiemai mereu `mp`nzit de oameni estediversitatea b\uturilor oferite, pel`ng\ cele 40 de sortimente de bereaici put`nd fi servite [i spirtoase, coc-ktail-uri non-alcoolice sau diges-tive [i calmante, la pre]uri care de-p\[esc pu]in zece lei. Dac\ pleci cupapilele `mb\tate de gustul am\-rui al berii, `nseamn\ c\ ultima `n-ghi]itur\ `]i va reaminti c\ ]i-ai `n-cuiat halba la „Atelierul de bere”.

M\d\lina OOLARIU

O bere me[te[ugit\ pre]ul b\uturii se actualizeaz\ `n fiecarelun\

Localul Troian

Un dans `n balonul spre Ibiiii zzzzaaaa

Date post:	09-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	opinia-studenteasca
View:	226 times
Download:	8 times

Nr. 422

Documents