Vânătoareade lotri

Pagina 2

Bravo,rătăcitule!

Pagina 3

Adevăruldespreinvazia "refugiaţilor"musulmanicoordonatăde ISIS!

Paginile 3 ºi 5

De ce s-adat drumuldosarelormineriadei?

Sindromulcare acapareazăRomânia

UMOR

Pagina 5

Dormitul peparteastângă, ceamai bunăalegere pentru sănătate!

MUZEELEPRAHOVEI

Pagina 6

Pagina 7

Pagina 8

Anul XIII “Trăieşti o singură dată în viaţă, dar dacă trăieşti drept, o dată este destul! “

PUBLICATIe lunara de informatie, atitudine si educatie Nr 399Vom exista atât timp cât vom putea să vă oferim adevăruri, realităţi şi fapte! GRATUIT

Reporterii ob ser -va to rulph.ro au descoperitun posibil caz de incom-patibilitate al viceprimaru-lui nostru, Nicolai Paºol,care este administrator latrei firme, deºi legea inter -zice aceastã calitate.

Potrivit datelorfurnizate de Registrul Co -merþului, viceprimarul esteadministrator la trei firme:Padores SRL, PadoresTour ºi Ciovet Farm.Potrivit articolului 87 dinLegea 161/2003, privindincompatibilitatea aleºilorlocali, funcþia de vicepri-mar este incompatibilã cufuncþia de administrator lasocietãþile comerciale. Îndeclaraþia de interese din2015, acesta a trecut doar

calitatea de asociat la celetrei firme menþionate ante-rior, nu ºi pe cea de admi -nistrator, ceea ce l-ar puteaaduce în atenþia ANI. Aavut, totuºi, un moment desinceritate, în completareadeclaraþiei de candidat laConsiliul Local Mizil,unde a trecut ºi calitatea deadministrator la firmaPadores SRL. ªi asta nu etot.

Firma PadoresSRL a câºtigat mai multecontracte cu instituþii pu -blice aflate în adminis-trarea Primãriei Mizil. Estevorba de contracte încre -dinþate direct, având caobiect lucrãri de reparaþii ºirevizii, în anii 2009 ºi2012, la centralele termice

aparþinând Spitalului Orã -ºenesc "Sfânta Filofteia" ºiªcolii Gimnaziale Nr. 1.

Contactat tele-fonic de observatorulph.ro,Nicolai Paºol a declarat cãpânã în anul 2010 SpitalulMizil nu aparþinea deadministraþia publicã lo -calã, fiind al MinisteruluiSãnãtãþii, iar odatã ce a fosttrecut în grijã adminis-

traþiei mizilene, acolo nu s-a desfãºurat nicio activitatede reparaþie sau întreþinere.În ceea ce priveºte contrac-tul cu ªcoala GimnazialãNr. 1, Nicolae Paºol susþinecã acest contract nu a exis-tat. Cel mult, potrivit aces-tuia, poate fi vorba de oautorizare sau reautorizarede funcþionare pe carefirma lui a dat-o.

O nouã directivãa UE obligã statele mem-bre sã introducã un nou testmedical pentru cei caredoresc sã obþinã sau sã îºischimbe permisul de con-ducere. Astfel, de la 1 ia -nuarie 2016 ar trebui sãdevinã obligatoriu în Ro -mânia testul pentru apneeîn somn!

Pentru testare,subiectul trebuie sã doarmão noapte într-un laboratorde somn, unde este moni-torizat cu aparaturã spe-cialã. În toatã þara au com-petenþe pentru a efectuatestele de somnologie doar70 de medici. Cele 40 delaboratoare de somnologie

din þarã pot verifica circa20.000 de persoane pe an,dacã funcþioneazã la capa -citate maximã. În cazul încare este descoperit un cazde apnee, se recomandãfolosirea unui aparat derespirat cu presiune pozi-tivã, pacientul mai petreceo noapte în laborator, pen-tru ca medicii sã poatãsupraveghea reacþiile latratament.

Sindromul de ap -nee în somn reprezintãoprirea respiraþiei în timpulsomnului, urmatã de tre -zirea din cauza lipsei oxi-genului. Aceste treziriepisodice nu sunt conºtien-tizate, dar perturbã cali-

tatea somnului, astfel încâtpacientul se simte obosittoatã ziua. Sforãitul persis -tent ºi zgomotos este unsimptom la marea majori-tate a celor care suferã deapnee obstructivã. Altesimptome sunt senzaþia desufocare, mersul frecventla toaletã în timpul nopþii,adormirea în timpul unor

activitãþi de rutinã, capaci-tatea redusã de concen-trare, iritabilitatea ºi som-nolenþa în timpul zilei. Dincauza acestor probleme,riscul ca un ºofer sã adoar-mã la volan sau sã facãaccidente este crescut.

Europa moare ºiUE se piaptãnã!

DORMIŢI ÎN PACE! UE NE VEGHEAZĂ!

Incompatibilitate?

Pagina 4

Comisia pentruînvãþâmânt a Camerei De -putaþilor a avizat favorabilpropunerea legislativã pen-tru modificarea Legii edu-caþiei naþionale, care pre -vede acordarea unor ti -chete în valoare de 200 leipentru plata serviciilor detipul "ºcoalã dupã ºcoalã"pentru elevii de pânã înclasa a IV-a inclusiv.

Valoarea tichetu-lui este stabilitã în funcþiede indicatorul social dereferinþã ºi se indexeazãanual cu indicele de in -

flaþie. El reprezintãun ajutor pentrufiecare elev ºi

cuantumul acestuia va aco -peri, integral sau parþial,

costurile ºcolii sau aleorganizaþiilor non-guver-namentale care se vor ocu -pa de copii dupã fina -lizarea lecþiilor, se aratã înexpunerea de motive.

Tichetul se acor -dã pe baza unei cereri dinpartea pãrintelui saureprezentantului legal ºi seatribuie pentru fiecare co -pil în parte, la sfârºitul anu-lui ºcolar sau la momentulînscrierii la ºcoalã.

Proiectul ar urmasã intre în vigoare înce -pând cu anul ºcolar 2016-2017. Camera Deputaþiloreste primul for legislativsesizat, decizia finalãaparþinând Senatului.

"Şcoală după şcoală"

AAddeevvããrraattaa ""mmããssuurrãã"" aa vviieeþþ ii iiuunnuuii oomm nnuu ssee ppooaattee oobbþþ iinnee

ddeeccââtt pprriinn ""ll iippssaa ddee mmããssuurrãã"",,ddoorriinndd ""ffããrrãã mmããssuurrãã"",,

îînnddrrããzznniinndd ""ffããrrãã mmããssuurrãã"",,iiuubbiinndd ""ffããrrãã mmããssuurrãã""!!

Pagina 2EDITORIALEMIZILUL

Publicaþie editatã de Asociaþia Culturalã “Agatha Grigorescu Bacovia”

TEHNOREDACTARE: ADRIANA POPA adyzest@yahoo.com

ISSN 2344 - 0260

ŞTEFAN AVRAMESCU -redactor şef

Strada NICOLAE BĂLCESCU, nr. 217Telefon: 0766 329 293E-mail: publicatia_mizilul@yahoo.com

REDACŢIA

ŞTIRI

ISSN-L 2344 - 0260

INIÞIATIVÃMinistrul Mun -

cii, Rovana Plumb, sus -þine cã, începând cu datade 1 ianuarie 2016, unnumãr de 111.000 decopii din familiile defa-vorizate, cu vârste cu -prinse între trei ºi ºase ani,ar putea primi un tichetsocial, în valoare de 50 delei pe lunã, pentru a puteamerge la grãdiniþã. Acor -darea tichetului social seva face în funcþie deprezenþa fiecãrui copil lagrãdiniþã.

PRECIZARERomânia are în

prezent peste 6.060.000de angajaþi ºi 5.137.162de pensionari, fiind pentruprima datã, în ultimii treiani, când numãrul celorcare lucreazã cu contracteindividuale de muncã îldepãºeºte pe cel al pen-sionarilor, a declarat LiviuPop, ministrul delegatpentru Dialog Social.

SCHIMBÃRICandidaþii res -

pinºi la proba practicã aexaminãrii pentru ob þi ne -rea permisului auto nu vormai fi nevoiþi sã susþinãdin nou proba teoreticã,potrivit unui act normativpublicat în Monitorul O -ficial ºi care a intrat învigoare pe data de 5 oc -tombrie. Pentru ca acestlucru sã fie posibil, candi-daþii vor trebui sã plã -teascã taxa de examinareºi sã facã cel puþin ºaseore suplimentare de pre -gãtire practicã. Astfel,can didaþii admiºi la probateoreticã vor avea la dis-poziþie un an de la datãabsolvirii cursului de pre -gã tire teoreticã ºi practicãpentru a trece de probapracticã, chiar ºi din maimulte încercãri. Re feritorla persoanele care picãpro ba teoreticã, noul actnormativ dispune cã aces-tea vor putea susþine o no -uã examinare dupã cel pu -þin 15 zile de la respinge re,dupã achitarea unei taxe.

IMPOZITÎncepând din 2016,

proprietarii de lo cuinþe vorplãti impozit ºi pe terenulde sub casã, potrivitnoului Cod fiscal. Cuan -tumul sumelor vor fi sta-bilite în funcþie de cota...

c

În ACEL de -cem brie însângerat, ochiinoºtri, deja înroºiþi deplâns ºi nesomn, auurmãrit cel mai grotescepisod al imensei înºelã-torii denumitã de unii"revoluþia" românã. Înnumai câteva ore, cuplulCeauºescu a fost judecat,condamnat ºi executat deniºte haida maci irespon-sabili, deºi acuzele adusecelor doi erau cele maigrave cuprinse în CodulPenal de atunci: genocid,submi narea economieinaþionale ºi a puterii destat, prin acþiuni armateîmpotriva poporului.

O mascaradã, unact injust, sãvârºit întotal dispreþ faþã de legeºi faþã de adevãr! Pe datade 1 martie 1990, cuprinsde remuºcãri privindmârºã via în care a fosttârât fãrã voia lui,proaspãtul general dejustiþie Gicã Popa, pre -ºedintele acelui completde judecatã, se sinucidea.Nu era atunci timp depierdut cu o judecatã co -rectã, pe mãsura acu zeloraduse Ceauºeºtilor, în -cadrarea în timp eraesenþialã în vederea în -deplinirii planului; urmaun episod foarte impor-tant ºi benefic pentruorchestratorii loviturii destat: "Jaful"!

Au trecut peste50 de ani de la asasinarealui JFK, iar americaniiîncã nu cunosc adevãruldespre cine le-a asasinatpreºedintele. Probabil cãnici noi, cei care am trãitacele evenimente dindecembrie '89, nu vomapuca sã cunoaºtem rãs -punsurile la întrebãrilecare ne mistuie de 25 deani: cine au fost cei careau stat în spatele lovituriide stat, de ce la noi a fostaltfel decât la ceilalþi,cãrui scop i-au servit celepeste 1 000 de victime ºidistrugerile provocate...

Un reputat, darincomod analist econo -mic, ridica deunãzi o altãproblemã: "Dacã pânã în'89 ro mânii nu aveauvoie sã acumuleze averifãrã a intra sub incidenþaLegii 18, cea cu ilicitul,de unde au avut bani ceicare au cumpãrat perupte obiectivele indus-triale scoase la <<priva-tizare>> de cãtre statulromân? ªi dacã admitem,prin absurd, cã româniiau avut acei bani sãcumpere economia ro -mâ neascã, de ce astãzicele mai profitabile o -biective aparþin strã i -nilor?"

Astãzi, întreagalume priveºte stupefiatã"cruciada" anticorupþie

declanºatã de justiþia ro -mâneascã.

Foºti ºi actualipremieri, miniºtri, parla-mentari, conducãtori aiunor importante instituþiiale statului, procurori,judecãtori, preºedinþi deconsilii judeþene, pri-mari, oameni din fotbal,precum ºi o sumedeniepes triþã de "oameni deafaceri", indiferent deapartenenþa lor politicã,lustruiesc clanþele sedi-ilor DNA, dând "cu sub-semnatul" pentru im -plicãri în jafuri ce tota -lizeazã miliarde de euro.

Aceastã cam-panie de vidanjare acorupþiei generalizate lanivel naþional a începutnepermis de târziu!Anchetele se desfãºoarãgreoi, dureazã ani dezile, uneori se împotmo-lesc într-o stufoasã ºiprea permisiva legislaþieautohtonã, mãsurile luateîmpotriva unor vinovaþidovediþi (condamnare cususpendare!) nasc semnede întrebare privindcorectitudinea anumitorjudecãtori ºi procurori...În orice caz, spectacoluleste unul "sublim": in -fractorii se "dau în gâtunii pe alþii", unii, maiºmecheri, în câteva lunide detenþie, reuºesc sãîmbogãþeascã cultura

t e h n i c ãro mâneascãcu zeci de lu -crãri "ºtiinþifice",dar toþi aºteaptã cunerãbdare ziua elibe -rãrii când, scãpaþi deorice grijã, vor trãi pemai departe din ago-niseala lor obþinutã pevremea când erau mari ºitari. ªi atunci ne între-bãm: de ce oare i-amîmpuºcat pe Ceauºeºti,doar ca sã-i înlocuim cuãºtia? Olteanul a fost cin-stit, n-a furat, dar ãºtia audevalizat Ro mânia!

În ochii lumiicivilizate, România adevenit patria lotriilor!Degeaba continuãm sã nefãloºim cu arta, cultura,tradiþiile milenare saupeisajele de poveste... Înzadar tinerii noºtri îºidemonstreazã geniali-tatea în concursurile ºiolimpiadele internaþio -nale...

Zadarnicã estetruda semenilor noºtri înspitalele, în instituþiile,pe câmpiile sau ºan -tierele continentelor...

În mentalul co -lectiv al strãinilor, Ro -mânia a devenit þarahoþilor, a cerºetorilor, aprostituatelor ºi a crimi-nalilor!

ªtefan AVRAMESCU

Vânătoarea de lotriSTĂM

STRÂMB,

DAR JUDECĂM DREPT!

Politica e pentruTraian Bãsescu ca prosta-molul pentru bãrbatul depeste 50 de ani dinreclame.

Dupã plecarea dela Cotroceni ºi pânã cânds-a ales preºedinte laCongresul Miºcãrii Popu -lare, Bãse a avut doar sen-zaþia de putere. De douã-trei ori pe noapte se trezeasã meargã la televizor, dar

nimic. Fãcea des drumurila DNA. Nici mãcar undiscurs de-al lui Iohannisnu putea urmãri pânã lacapãt.

"Vã rog sã mãcredeþi cã atunci când amdecis sã conduc aceastãmoþiune (democraþie in -ter nã de partid tip Drag -nea: un singur candidat,cât mai mulþi alegãtori, n.m.) a fost o decizie pe care

am luat-o dupã multe zilede discuþii, mai ales cusoþia ºi fiicele mele. A fostfoarte greu sã le conving.Dacã am reuºit eu deatâtea ori sã-i conving peromâni sã mã voteze, amconvins-o si pe soþie".

Astãzi, discurs cuaccente profetice: "Avenit timpul schimbãrii!".Parcã vezi cum intrã însala congresului, vijelios,

Timpul Schimbãrii ºi,aruncând o privire de jur-împrejur, îi cad ochii peBãsescu: "Bãi, în ce hal s-a schimbat ãsta în numaiun an! Ce-a ajuns, bietul,de când nu mai e bãrbatpolitic!". ªi l-a schimbatla loc.

Culmea e cã,dupã ce ºi-a luat prosta-molul, Traian s-a cocoþatpe scaunul Elenei.

Lelia MUNTEANU

Băse şi-a luat prostamolul politic

Pagina 3 OPINII MIZILUL

indivizã de teren carerevine proprietarului, darºi de zonã. Acest impozitse adaugã la impozituluideja cunoscut pe locuinþã.

CONDAMNAREVicepr imarul

Ploieºtiului, Raul Petres -cu (UNPR), a fost con-damnat definitiv la ºaseluni de închisoare cu sus-pendare pentru complici-tate la cumpãrare de influ-enþã în legãturã cu ob þi ne -rea unui permis auto.Totodatã, instanþa a dispusconfiscarea de la inculpat-ul Adrian Alexandru O -prea, condamnat tot laºase luni de închisoare cususpendare pentru traficde influenþã, a sumei de200 de euro, bani ce aufost daþi pentru a determi-na sãvârºirea unei fapteprevãzute de legea penalã.Decizia Curþii de ApelPloieºti este definitivã.

MODIFICARECererile pentru

emiterea ordinului de pro-tecþie pentru victimeleviolenþei în familie se vorjudecã de urgenþa, în ter-men de cel mult 72 de orede la depunerea cererii, adecis Senatul, care a apro-bat o modificare a Legiinr. 213/2003.

Impunerea uneitermen de soluþionare afost determinatã de du ratafoarte mare de so lu þionarea cauzelor privind emi -terea ordinului de pro-tecþie, situaþie sesizatã atâtîn raportul CSM pe 2014,cât ºi în cele prezentate deONG-uri care acþioneazãîn domeniu.

ÎNFIINÞARESenatorii au a -

dop tat ordonanþa guver-nului prin care sunt înfi-inþate Gãrzile forestiere,pentru a combate ºi pre-veni fenomenul tãierilorilegale de masã lemnoasã.

Potrivit actuluinormativ, Gãrzile foresti -ere sunt instituþii publicecu personalitate juridicã,aflate în subordinea au -toritãþii publice centralerãspunzãtoare de dome -niul silvic.

Gãrzile preiau a -tribuþiile, posturile ºi per-sonalul de la Comisa -riatele de Regim Silvic ºiCinegetic care sunt desfi-inþate.

În dimineaþa cele-brei declaraþii, care a fãcutînconjurul lumii, JeanClaude Juncker a luat aghi-azmã ºi anafurã ºi i s-auluminat minþile la minut!Bravo, rãtãcitule! UE nutrebuie sã lase SUA sãdicteze pe continentul euro-pean! Dupã ce Juncker asimþit pe pielea Occi -dentului valul uriaº ºi tulbu-re al migranþilor ºi a fostuimit de lecþia pe care i-adat-o Putin lui Obama înSiria, a întors-o ca laPloieºti. Putin e acum bãiatbun pentru Juncker, e forþo-sul lumii ºi nu poþi sã-l vor-beºti de rãu, nici sã tedepãrtezi de el, pentru cã lanevoie, Putin va scãpaEuropa de bau-bau. "UEtrebuie sã-ºi restabileascãrelaþiile practice cu Mos -cova ºi sã nu laseWashingtonul sã dicteze înEuropa. Trebuie sã tratãmRusia decent. Trebuie sãfacem eforturi cãtre o relaþiepracticã cu Rusia. Nu estesexy, dar aºa trebuie sãfacem, nu putem continuaaºa", a declarat Jean-ClaudeJuncker, preºedintele Co -misiei Europene. Cât decurând, capii Europei vorvedea cât de "sexy" va fi

Putin la ananghie! Numaioficialii noºtri pupãpicioarele Statuii Libertãþii!Doresc ca mesajul sã nu fieinterpretat eronat. Pentrucâte a pãtimit poporul meudin pricina muscalilor, n-ammotive sã-i îndrãgesc, darrealitatea nu poate fi subnicio formã negatã.

Dacã Putin îºiapãrã þara, ortodoxia ºi creº-tinismul, Bãsescu, care vor-beºte mult ºi la lunã, mãcontrariazã însã, pentru cãîºi doreºte ori sã ajungã pre-mier ori, din nou, primar alCapitalei. ªi dã-i ºi sapã larãdãcinile altor confraþi demiºelie, dã-i repede cuadeziunea la PMP, trambu-linã spre primãrie sau sprePalatul Victoria. Ce ciudat!Dintotdeauna saltimbanciis-au bucurat de simpatianorodului! Dar, e vremea caTraian Bãsescu sã înþeleagãcã nu se poate scãlda dedouã ori în aceeaºi apã - casã-l citãm pe Heraclit. Evreme ca unii din mize -rabilii care ne conduc sãpriceapã aceasta! Nu ve -deþi? Cocoºul a stat în cuºcade lux, dupã gratii niþel,acum e liber ºi cu avereaneatinsã! La fel s-a petrecutcu toþi hoþii celebri, care au

defilat prin faþa televiziu-nilor cu cãtuºele la mâini.Cei care au votat împotrivãsunt jefuitorii care au deval-izat Þara, cei a cãror averetrebuie pusã sub sechestru!

Din nefericire Þa -ra are în frunte un absent cuduhul ºi cu fapta ºi estereprezentatã la externe de unmotoloc fãrã curaj. Sãvedeþi, boieri dumneavoas-trã, cei care nu credeþi acum,ce veselie mare va aduce încurtea noastrã scutul de laDeveselu, pentru careAmbasadorul SUA, HansKlemm, îºi permite sãafirme cã Washingtonul l-aadus în România de dragulflorilor de mãr! Într-o lumeîn care a contat ºi conteazãputerea militarã, ameste-carea cu forþa a României întreburile neortodoxe aleNATO, care are ca membristate bogate ºi puternice,este nu doar ridicolã, ciextrem de periculoasã.Rusia nu a ameninþatRomânia fãrã temei, ºtiindsigur cã scutul prezent peteritoriul României va fifolosit la un moment dat deamericani în lupta con-curentã de putere împotrivaei.

Dupã acel deo -cheat 11 septembrie, un felde "ars poetica" americanã,

George W. Bush a lansataºa-zisul rãzboi împotrivaterorismului, deschizîndfronturi de luptã în diversezone ale planetei. Însã, cutehnica lor extrem de per-formantã, le-au trebuit animulþi de cãutãri, înghilimele, ca sã-l capturezepe Osama bin Laden prinnisipurile miºcãtoare! Atâtas-au jucat de-a ºoarecele ºipisica, încât noi, muritoriide rând, am încremenit degroazã în faþa asasinatelor,violurilor ºi profanãrilor decadavre, sãvârºite de mili-tarii americani.

Mã alãtur protes-tului medicilor de la MSFInternaþional ºi cer insistentretragerea premiului Nobelpentru pace pe care l-aprimit Obama. Ce hilar! Cegrotesc! Un preºedinteamerican, autor al atâtorrãzboaie, primeºte un pre-miul pentru pace! Dacã ºiSvetlana Alexievich a luatPremiul Nobel pentruLiteraturã, aºa cum l-a luatHerta Muler pe criteriipolitice sau Obama, pentrupace, atunci ne-am lãmuritcu toþii cã Instituþia care-iînnobileazã ºi-a pierdutcredibilitatea.

Maria Diana POPESCU

Bravo, rătăcitule!

Corespondenţă din Germania de la REVISTA ART - EMIS ACADEMY

ŞTIRI

c

Dacã ar veni înDobrogea "musulmanii" pecare îi vedem la televizor,cu comportamentul lorprimitiv-agresiv, care secomportã ca niºte cuceritorimedievali pe unde ajung,terorizeazã populaþia care i-a primit cu compasiune,sfideazã legile statelor încare au ajuns, impun Shariaºi populaþiei locale, îºiimpun religia, pretind

autonomia teritorialã încartierele unde li s-au oferitlocuinþe, majoritatea trãinddin "alocaþii ºi ajutoare" ºirefuzând sã munceascã,care lasã mormane degunoaie pe unde trec...Dincât îi cunosc, cred cã turciiºi tãtarii din Dobrogea ar fiprimii care le-ar cere sãplece!

Foarte just, mãmir ca nu am observat astapânã acum! Musulmanii nusunt fericiþi în Gaza, Egipt,

Libia, Maroc, Tunisia,Yemen, Irak, Iran, Pakistan,Afganistan, Siria, Libansau în Bahrein. Deci undesunt ei fericiþi?

Sunt fericiþi înGermania, Franþa, Anglia,Is rael, Olanda, Belgia, Spa -nia, Italia, Australia, USA,Canada, Suedia, Norvegia,Austria ºi în Elveþia! Eisunt fericiþi în toate þãrilecare nu sunt musulmane! ªipe cine acuzã? Nu Isla -mul... Nu conducerea

lor...Nu pe ei înºiºi: ei acuzãþãrile în care sunt fericiþi!

ªi vor sã le schim -be, ca sã devinã aidomaþãrilor din care au venit ºiunde au fost nefericiþi!

Scuzaþi-mã, oarecât de idiot pot fi de nu leînþeleg strategia, si sã vãdîncotro se îndreaptã lumeaºi cum o sã arate viitorulcopiilor noºtri dacã nimeninu are curajul ºi, mai ales,nu are voie sã spunã nimic?

D.B.

Musulmanii

Zilele trecute,într-o searã, o cunoºtinþãmai veche m-a invitat la unpahar de vin roºu demisecpe o terasã cu specificromânesc de pe malul lacu-lului de la mine din cartier.

Aceastã cunoº -tinþã a fost membru al tru-pelor speciale sovietice dinvremea URSS-ului. El mi-a

expus o teorie interesantãdespre actuala ºi inopinatainvazie a refugiaþilor mu -sulmani, cu apucãturi ºitrãsãturi islamiste. Totul aînceput de la evenimentulCharlie Hebdo, din 7 ia -nuarie, când au fost asasi-naþi mai mulþi caricaturiºtiºi jurnaliºti francezi în cen-trul Parisului, deºi redacþia

era pãzitã de poliþiºti ºimonitorizatã de DST.

Comandoul, prinexecuþia sumarã ºi punctu-alã, a arãtat Europei cãislamiºtii de la ISIS contro -leazã din punct de vedere alsiguranþei publice continen-tul, adicã mai pe româneºtefac ce vor în UE, asta în

timp ce NATO se plimbãcu vapoarele pe MareaNeagrã. ISIS duce unrãzboi asimetric împotrivaEuropei, iar noi rãspundemcu metode învechite, ca însecolul XX. În luna febru-arie, Statul Islamic aameninþat public cã vainvada pânã în toamnã...

continuare în pag. 5

Adevărul despre invazia "refugiaţilor" musulmani coordonată de ISIS!

Pagina 4EVENIMENTMIZILUL

JAPONIA ŞI ISLAMUL

Aþi întâlnit vreo-datã ºtirea potrivit cãreia unprim-ministru dintr-o naþi-une islamicã sã fi vizitatvreodatã Japonia? Aþi gãsitvreodatã ºtirea cã vreunînalt demnitar al Iranuluisau vreun prinþ din ArabiaSauditã sã fi vizitat Ja -ponia? Japonia este o þarãcare þine Islamul dincolo deþãrmurile sale, impunândrestricþii severe asupraIslamului ºi a tuturormusulmanilor. Cum?

Japonia este sin-gura þarã care nu acordãcetãþenie musulmanilor. ÎnJaponia nu se acordã rezi-denþã permanentã pentrumusulmani. Existã o inter-dicþie severã de propagarea Islamului în Japonia. ÎnUniversitãþile din Japonia,nu se predã araba sau oricelimbaj islamic. Nu se poateimporta "Coranul" publicatîn limba arabã.

Conform datelorpublicate de guvernulnipon, le-a fost datã vizã derezidenþã temporarã pentrunumai 200 000 de musul-mani, care au avut nevoiesã studieze Legea japonezãa bogãþiilor naturale sauLegea funciarã. Aceºtimusulmani au trebuit sãvorbeascã japoneza ºi sã-ºipractice ritualurile reli-gioase numai în casele lor.Japonia este singura þarãdin lume care are un numãrneglijabil de ambasade aleþãrilor islamice.

Rezidenþii mu sul - mani care locuiesc înJaponia sunt doar angajaþiai companiilor strãine.Chiar ºi vizele de lucru nusunt acordate pentru me -dici musulmani, inginerisau manageri trimiºi decompaniile strãine.

Guvernul japonezeste de pãrere cã musul-manii sunt fundamentaliºtiºi nici chiar în epoca glo -balizãrii nu sunt dispuºi sã-ºi schimbe legile vizavi demusulmani.

Musulmanii nicinu se pot gândi cu privire laînchirierea unei case înJaponia. Dacã cineva ºtiecã vecinul sãu este unmusulman, tot cartierulrãmâne de alertã. Nimeninu poate iniþia o celulãislamicã sau "Madarsa"arabã în Japonia În Japonianu se aplicã legea islamicãSharia.

De la o zi la alta,sunt chemaþi la Parchet totmai mulþi reprezentanþi airegimului Iliescu ca sã deasocotealã despre crimelemineriadei din iunie 1990.Toþi spun cã habar n-auavut ce li se-ntâmplã.

Dacã nu vã su -pãraþi, ºtie cineva unde erastatul român în zilele aceleaîn care ne-au bãgat minerii -conduºi de toþi securiºtiitriºti - în ºut? În care ne-aucoborât în abataje? În carene-au bãgat în pãmânt?

Uite, eu unul,care, pe 13 iunie 1990, mi-am copt pantofii la flacãraautobuzului-simbol, incen-diat de miliþienii lui Chiþac,ca o chemare vie a mine -rilor spre Bucureºti, nu l-am vãzut.

Sãtul, pânã pestecap, sã scriu, ani de zile, cãmizeria mineriadelor crimi-nale a fost pusã la cale deorganele fostei securitãþi,cot la cot cu ultima e -manaþie politicã a vechiuluiregim, astãzi, când lucrurilepar sã fi intrat - perfid detârziu - pe un fãgaº normal,am sã-mi permit sã maipun, pentru ultima oarã,aceste întrebãri.

Sã-mi spunã cine-va unde erau miliþienii

democraþiei, atunci când"minerii" - general vorbind -întindeau creieri nevino-vaþilor pe pereþii clãdirilorpe care încã mai scria "JosCeauºescu - Jos comunis-mul"? Unde se aflau toþigaranþii democraþiei? Toþiemanaþii? Toþi guºaþii co -muniºti, care abia puseserãgheara pe beneficiile "re -voluþiei", disperaþi sã nucumva sã piarã societatea-socialistã-multilateral-dez-voltatã, ºi ei, odatã cu ea?De unde au fost scoasetoate fiarele, conduse desecuriºti, prin oraº, ca sãrupã oase de "golani", "fas-ciºti" ºi "legionari", de fapt,cetãþeni care nu fãcuserãdecât sã cearã alegericorecte în Româniapostrevoluþionarã?

Unde au fostIliescu, Roman, Mãgu rea -nu, Diamandescu, Chiþac,Stãnculescu, Cazimir Io -nes cu, Gelu Voican Voicu -lescu ºi toþi ceilalþi, care sescuzã, acum, susþinând cãnu ei i-au chemat pe minerila Bucureºti? Unde se aflauatunci când ar fi trebuit sãridice pumnul revoluþionar- ca în posterele de propa-gandã - în faþa hoardelor,cerându-le sã înceteze sãdistrugã, sã loveascã, sã

batã, sã schilodeascã, sãumileascã bucureºteni, ti -neri ºi tinere, care ºi-auvomitat maþele pe strãzi?De ce nu i-au împiedicat sãucidã, sã pulverizeze sim-boluri, sã umileascã oameninevinovaþi, sã devastezesedii de partide istorice, sãreþinã ºi sã aresteze, dupãbunul plac, cetãþeni ai uneirepublici democrate? Undeerai stat român, emanaþieputuros-postrevoluþionarã,atunci când nevrednici cufeþe schimonosite de urã îiaplaudau isteric pe suboa-menii care schingiuiau, rân-jind de plãcere, cetãþenii pecare ai jurat sã-i aperi cupreþul existenþei tale demo-cratice?

Au fost înregis-traþi, la morgã, reprezen-tanþi ai statului, cãsãpiþipentru cã ar fi ridicat mânaîmpotriva bâtelor mine -reºti? Împotriva "furtu -nurilor cu piuliþã", mane -vrate de securiºti odioºi,îmbrãcaþi în haina, impeca-bilã, a "ortacului" fruntaº?ªi aici îi dau dreptate luiMiron Cozma, care amin -teºte de existenþa unui grupimens de securiºti ºi fe -seniºti-diversioniºti, infil-traþi în masa minerilor; doarcã ne contrazicem pe

numãrul lor final.Scuzele de genul:

nu noi, regimul, i-am aduspe mineri la Bucureºti;odatã veniþi, n-am ºtiut cesã facem cu ei ºi i-am trim-is la curãþenie, prin oraº; i-am scãpat de sub control;le-am mulþumit încercândsã-i convingem sã se ducã,sã plece, sã disparã - suntculmile penibilului.

Iar dacã, prinabsurd - nu cred o iotã, darsã admitem ipoteza dedragul conclu ziei -, doaroculta securistã ar fi pus lacale mineriadele, aºa cumsusþin cei chemaþi laanchetã, pentru a împie dicadrumul României spredemocraþie, reprezentanþiiregimului în discuþie sunt,cu atât mai mult, de con-damnat.

Pentru cã nu i-achemat nimeni în frunteaþãrii, în decembrie 1989,câtã vreme habar n-aveauce e aia democraþie, stat dedrept ºi apãrarea demnitãþiicetãþeanului.

ªi, mai ales, câtãvreme s-au lãsat umiliþi ºicãlcaþi pe cap de structurilefostei securitãþi ceauºiste.

Marian SULTÃNOIU

Eºti ultima per-soanã din România carepoate vorbi despre drep-turile omului. Pentru cã tuºi camarila ta, timp de 10ani le-aþi încãlcat pe toate!Aþi folosit instituþiile statu-lui în interes propriu pentrua închide gura tuturoradversarilor politici. Aþiºantajat, blamat, minþit ºihãrþuit oameni care audezavuat ºi s-au opusabuzurilor continue promo-vate de voi. Iar pentru asta,afirmã chiar oameni dinanturajul tãu, i-ai aruncatdupã gratii pe: Adrian

Nãstase ca principalul tãuadversar politic, pentrucare ai nutrit o urã visceralã; Dan Voiculescu, pentru cãþi-a dezvãluit faþa hidoasãde informator al vechiiSecuritãþi ºi slugã a sis-temului comunist; pe GigiBecali, pentru cã a divulgatpublic mafia retrocedãrilorde la ANRP ºi taxele perce-pute de Dorin Cocoº.

Eºti un mincinos,niciodatã nu ai "apãratevoluþia pozitivã a statu-lui"! Dimpotrivã, ai umilitºi cãlcat în picioare destine,ai înjurat ºi ameninþat ziar-iºti. Ai ºantajat, chiar de la

tribuna Cotroceniului, unsenator al României - Ga -briela Firea, ºi pe familiaacesteia, doar pentru cãfacea parte din comisiaparla mentarã care anchetaabuzurile prin care aidobândit moºia de la Nana.

Spui cã România"a avansat enorm din2004", de când ai preluatpreºedinþia. Ceea ce este oaltã mare minciunã. În toþiaceºti ani, ai patronat ocamarilã care a furat ºidevalizat þara, în timp ce tutãiai pensii ºi salarii,motivând cã nu sunt bani labuget. ªi, în timp ce profe-

sorii, medicii ºi alte cate-gorii sociale erau în stradãstrigându-ºi disperarea,ma fia patronatã de tinefãcea shopping la Paris ºiîºi petrecea concediile laMonaco, pe iahturile pro-prii.

Timp de 10 ani,nu ai promovat decât scan-daluri, conflicte, abuzuri ºihoþie, lãsând o naþiuneîntreagã dezbinatã. Iarastãzi, fosta ta camarilã aajuns sã se denunþe reci-proc, toþi indicând undeva,în vârful piramidei, pe"tatãl hoþilor". Pentru cã tu,Traian Bãsescu, eºti acela!

Codrin ªTEFÃNESCU

De ce s-a dat drumul dosarelor mineriadei?

Dictatorule!

Un bunic, o bunicã, douã mame, patru copii, trei nepoþi,un frate, douã surori, doi fii, douã fiice, un socru, o soacrã ºi o

norã sunt aºteptaþi la o reuniune de familie. Dacã fiecare legãturã de familie (de exemplu, tatã ºi fiu) se vor prezentaambele persoane, câþi vor veni?

*Într-o grãdinã, se aflã flori purpurii, roºii ºi galbene. Oricum ai culege trei flori, cel puþin una dintre ele va fi roºie

ºi cel puþin una va fi purpurie. Câte flori sunt în grãdinã?

Rãspunsurile în pagina 8

Testează-ţi mintea!

Pagina 5 EDUCATIE - INVATAMANT MIZILUL

Eºti perfecþion-ist! Pãrinþii perfecþioniºtisunt opusul "pãrinþilormartiri". Indiferent ce facecopilul, pentru acest tip depãrinte nu este suficient. Înaccepþiunea lor, se poatemai bine, se poate maimult, se poate mai des. Eiºtiu cã cel mic are maimul te aptitudini, pot maimult ºi ar trebui sã se strã-duie mai tare. Partea proas -tã este cã cei mici nu ºtiuniciodatã cât de sus trebuiesã ajungã, nu pot mãsura"perfecþiunea" ºi neatin -gân d-o simt cã dau greº.Copiii pãrin þilor perfec -þioniºti în vaþã sã-ºi ascun -dã sentimentele, sã evitecontactul cu pãrinþii ºi sãpãstreze pentru ei oricereuºitã, pentru cã ºtiu cãori cum nu vor fi suficientde buni.

Sfat: Pãrinþii per-fecþioniºti ar trebui sã facão distincþie foarte clarãîntre ceea ce ºi-ar fi dorit eipentru copii ºi capacitãþileºi interesele copilului.Presiunile negative, criti-cile persistente nu ajutãcopilul, dimpotrivã. Încu-rajeazã-þi copilul sã îºipunã obiective ºi sã leatingã, sã-ºi descopere tal-entele ºi sã le exploateze.

Ai buzunare fãrãfund - Aceºti pãrinþi credcã luându-i copilului tot cevrea, când vrea, vor reuºisã stabileascã o legãturã"specialã" cu copilul. Maimult, ei le cumpãrã copi-ilor diverse lucruri pentru apreîntâmpina probleme decomportament. Câteodatã,cheltuie mai mult decât îºipermit financiar, pentru cãnu vor sã-ºi vadã copiii"suferind" când sunt refu -zaþi. Mai mult, copiii în va -þã cã este foarte uºor sã ob -þinã lucruri materiale, nuîn vaþã cât de greu se potachiziþiona diverse bunuri,nu ºtiu ce înseamnã re -com pensa.

Sfat: Acest tip depãrinþi ar trebui sã înveþe sãspunã NU ºi sã tolerezereacþia copilului care seconfruntã cu un refuz. Da -cã foloseºti recompensa -rea, ai grijã ca aceasta sãfie într-o conexiune cu unefort depus de cãtre copil ºinu pentru cã el a cerut.

Psiholog ºcolar Mariana FLOREA

Sfaturi părinteşti

Psihologii trag unsemnal de alarmã cu privirela un sindrom care a luatamploare în România.

Apelative precum"prinþ" sau "prinþesã", a dre -sate copiilor încã de mici, levor construi acestora o per-cepþie falsã despre reali-tatea înconjurãtoare. În a -dolescenþã sau maturitatevor dezvolta deviaþii com-portamentale destul de se ri -oase, adaptându-se cu greusocietãþii actuale, este depãrere psihologul IulianaFûlaº.

Mai mult decâtatât, copiii care dezvoltãsindromul "prinþi ºi prin -þese" vor crede cã lumeaeste un castel frumos, încare toþi sunt slugi umilepuse în slujba lor ºi vor

opune rezistenþã când vorprimi o sarcinã din parteapãrinþilor sau, mai târziu , lalocul de muncã, din parteaºefului. Victimele acestuisindrom devin extrem deegoiste, nu vor împãrþijucãriile cu alþi copii, nu vorspune "te rog", "mulþu mesc"ºi "iartã-mã" ºi nu vor învãþasã iubeascã sincer.

"Sindromul prin -þe sei - la fete ºi a prinþului -la bãieþi, constituie un set dedeviaþii comportamentale,care de multe ori trec neob-servate de pãrinþi sau, mairãu, aceste atitudini sunt ali-mentate de aceºtia, prinrepetãri obsesive a acestorapelative sau cu permisivi-tate dusã la extrem. Dindorinþa de a-i proteja ºi dea-i ajuta pe cei mici atât

pãrinþii, cât ºi societatea,contribuie la apariþia unormanifestãri care le pot afec-ta viaþa de adult".

Psihologul spunecã existã metode prin careputem preveni copiii sãdezvolte acest sindrom ºi sãtrãiascã dezamãgiri pe par-curs. "Ape lativele "prinþ"sau "prinþesã" ar trebui sãfie eliminate din vocabu-larul fiecãrui pãrinte! Nutrebuie spuse nici mãcar înglumã! Încã de mici trebuiesã-i învãþãm cã fericirea nuconstã în a primi, ci în aoferi. Fericirea lor estedatoria lor, nu a pãrinþilorsau a celor din jur, este ocondiþie a împlinirii perso -nale", con chide specialistulIuliana Fûlaº.

Anca MURGOCI

Politicienii alegpentru copiii lor ºcoli dinafara þãrii. De ce? Ale noas-tre nu sunt bune?

Majoritatea copi-ilor de politicieni învaþãpolitica de pe bãnci strãineºi se pregãtesc sã le calce peurme pãrinþilor. Fiul lui

Marian Vanghelie, Alexan -dru, se pregãteºte pentrupolitica de Dâmboviþa toc-mai la Boston. Studiazã ºti-inþele politice la o universi-tate unde taxa de ºco larizaredepãºeºte 50.000 de dolaripe an. Locuieºte într-uncomplex în care chiria unei

garsoniere sare de 3.000 dedolari pe lunã.

Mircea Geoanã îºiºcoleºte copiii în America.Alexandru este deja studentpeste ocean la SternBusiness School, iar Ana laUniversitatea din Pennsyl -vania.

Al doilea om înstat, Cãlin Popescu Tã -riceanu ºi-a trimis bãiatulcel mare la studii în Franþa.

Fiul cel mic al fos-tului premier Adrian Nãs -tase a plecat ºi el sã studiezeeconomia la Londra ºi esteconsilier al europarlamen-tarului Cãtãlin Ivan. Fratelesãu, Andrei, a învãþat toteconomie, dar în Italia,dupã care s-a întors în þarãpentru a se ocupa de unrestaurant de lux. Iar listaeste destul de lungã!

Roxana COVRIG

Unde-şi trimit politicieniicopiii la şcoală?

Sindromul care acaparează România

continuare din pag. 3... Europa cu 100.000 de

luptãtori, cu arme cum -pãrate de la ucraineni.Atunci diplomatul românSiviu Crãiescu a tras unsemnal de alarmã neluat înseamã de SRI sau serviciilesecrete occidentale. "StatulIslamic depãºeºte dimensi-unile unei organizaþii tero -riste tipice. El este organizatca o armatã neregulatã de tipreþelar, care numãrã 100.000 de agenþi înarmaþi, din-tre care 40.000 occidentali,dar ºi sute de mii de simpa-tizanþi. Re sursele se ridicã ladouã miliarde dolari, plusaccesul la resurse nonfinan-ciare, în special resursele depetrol din zonã."

În luna mai, ser-viciile secrete turceºti auinterogat mai mulþi luptãtorijihadiºti prinºi, care afirmaucã în patru luni va începeofensiva islamistã în Eu -ropa, dar Comisia Euro -peanã ºi conducerea UE nua sesizat la timp aceste sem-

nale. De ce? Din obtuzitate,datoritã unui marxism-ateiststupid, sau posibil o partedin liderii europeni au pri -mit ºpãgi uriaºe ca sã în -chidã ochii, de la traficanþiide carne vie care folosescacelaºi traseu de intrare aldrogurilor în Europa. Lasfârºitul lunii august s-a pusîn miºcare puhoiul! Dinanalizele ONU, circa 70%dintre refugiaþi sunt bãrbaþitineri, restul fiind bãtrâni,copii ºi femei. ªefulFrontlex a arãtat într-o con-ferinþã de presã cã au fostprinºi sau interceptaþi luptã-tori ISIS printre ei, unii din-tre ei au fost arestaþi lagraniþa bulgarã sau ungarã,dar grosul islamiºtilor auintrat fãrã probleme în UE!

Specialiºtii ºi a -genþii de securitate intere-saþi de viitorul Europei auobservat cã refugiaþii mu -sulmani sunt foarte bineorganizaþi ºi obraznici, nupar oameni care fug derãzboi ºi înfometaþi, pentru

cã ei aruncã mâncarea prim-itã. Ei sunt împãrþiþi îngrupuri de câte zece oa -meni, care au un lider, ce-icoordoneazã prin telefoanemobile. La cincizeci deoameni au un comandantcare le transmite, prin ºefiide grupã, instrucþiunile înlimba arabã. Se poate obser-va la Budapesta cum "refu-giaþii" musulmani intrãordonat ºi coordonaþi înautobuze ºi ascultã comen-zile ºefilor lor. Atunci cândcoboarã din autobuze, toþicitesc pe smartphonuricomenzile în limba arabã.Ei toþi, parcã sunt înþeleºi,vor sã ajungã în Germania,aici se vor coordona înaºteptarea noilor instrucþiu-ni de la Statul Islamic. Separe cã în Germania suntascunse ºi îngropate logis-ticã militarã, muniþie ºiarmament suficient pentru aîncepe Jihadul european,aºa cum ameninþã din ia -nuarie liderii Statului Is -lamic pentru a ataca UE cu

ajutorul musulmanilorislamiºti din ghetourile mar-ilor oraºe occidentale.

Zilele acestea Eu -ropa nu asistã la o crizãumanitarã, cum încearcãpresa aservitã intereselorAngelei Merkel ºi ComisieiEuropene controlate deGermania, ci la un rãzboiasimetric, o invazie musul-manã organizatã ºi coordo-natã de Statul Islamic. Înnoul Califat Islamic Eu -ropean, România va purtadenumirea de "Orobpa".

Cum vom rãs -punde noi, europenii, in -vaziei musulmane coordo-natã de Statul Islamic? Pânãacum liderii naþionali ºieuropeni s-au dovedit im -potenþi în faþa valului "refu-giaþilor" islamiºti, par cã ar fiparalizaþi de o forþã în -tunecatã.

Speranþa de liber-tate rãmâne la popoarelecreºtine!

Ionuþ ÞENE

Râzând, riºti sã parinebun.

Plângând, riºti sã parisentimental.

Întinzând o mânã cuiva,riºti sã te implici.

Arãtându-þi sentimentele,riºti sã te arãþi pe tine

însuþi.Vorbind în faþa mulþimiidespre ideile ºi visurile

tale, riºti sã pierzi.Iubind, riºti sã nu fii iubit

la rândul tãu.Trãind, riºti sã mori.

Sperând, riºti sã disperi.Încercând mãcar, riºti sã

dai greº.Dar dacã nu riºti nimic,

Nu faci nimic,Nu ai nimic,

Nu eºti nimic.

Rudyard Kipling

Adevărul despre invazia "refugiaţilor" musulmani coordonată de ISIS!

RISCUL

Pagina 6SANATATEMIZILUL

Sfaturi medicale utileDieta japonezã te

ajutã sã slãbeºti ºi întârzieîmbãtrânirea. Specialiºtiiîn materie spun cã nu tre-buie neapãrat sã gãteºtimâncare japonezã pentru ate bucura de beneficiileacestei diete. Pur ºi simplumãnâncã mai multe fructe,legume ºi peºte! Studiirecente au demonstrat cãsecretul lor constã tocmaiîn peºte ºi fructe de mare,ºi, pe lângã acestea, porþi-ile mai mici ºi plãcerea dea sta la masã, deoarece laei nu prea existã termenulde "a mânca pe fugã", cidoar plãcerea de a mâncaîncet ºi de a se bucura defiecare aromã. Sub dic-tonul "Serveºte porþii maimici ºi mãnâncã încet!",japonezii urmeazã dietedrastice de slãbire. NaomiMoriyama, autoarea cãrþii"Femeile din Japonia nuîmbãtrânesc ºi nu seîngraºã", spune despre die -ta japonezã cã este "iPod-ul alimentelor" ºi, în speþã,al siluetei de vis.

Ce boli vindecicu folia de aluminiu? Foliade aluminiu este indicatãpentru gãtit, însã nu estecazul sã o arunci cândva.Durerea muscularã sau deoase îþi poate da peste capactivitatea zilnicã, iar cal-mantele nu sunt tocmaiindicate, din cauza efec -telor adverse pe care le au.În loc sã dai fuga la farma-cie când treci prin astfel demomente, îþi propunem sãfoloseºti folia de aluminiu.Pune-o pe zona inflamatãºi ar trebui sã scapi de dis-confort. Aceastã metodãeste folositã de sute de aniîn medicina tradiþionalãchinezã ºi rusã. Folia dealuminiu calmeazã oricetip de durere: cervicalã, despate, de braþe, de picioare,de articulaþii etc. Acestremediu este eficient ºi întratarea gutei! Tot ce tre-buie sã faci este sãînveleºti degetul mare înfolie de aluminiu ºi sã îlbandajezi.

Tãmãdui tor i ichi nezi recomandã aceastãterapie timp de 10-12 zile.Aplic-o zilnic pe zonaafectatã ºi las-o sã ac -þioneze peste noapte. Fã opauzã de 1-2 sãptãmâni,iar dacã durerea nu trece,repetã tratamentul!

Pe lângã faptul cãsunt delicioase adãugate laprãjituri, aceste fructe micisunt extrem de utile pentrusãnãtatea noastrã. Dacã nuaveþi diabet zaharat, puteþiadãuga stafide atunci când

pregãtiþi creme, griº, bu -dincã de orez, salate de

fructe, îngheþatã ºi multealte preparate.

Iatã câteva reþeteutile pentru sãnãtatea dum-neavoastrã!

Reþeta ruseascãpentru tuse - În 1/2 lapte seadaugã un pumn de stafideºi se pune la foc mic. Apoi

se ia de pe foc ºi se lasãsã se înmoaie stafideleîncã o jumãtate de orã.Beþi laptele ºi mâncaþistafidele!

Ceai de stafide- În jumãtate de litru deapã clocotitã se toarnãun pumn de stafide. Seia de pe foc ºi se lasã lamacerat timp de o jumãtatede orã. Strecuraþi ceaiul.Beþi acest ceai ºi mâncaþistafidele fierte! Cu aceastãreþetã vã puteþi curãþa sto -macul, intestinele ºi rini -chii. Acest ceai este util ºidacã sunteþi anemic.

Miere cu stafide -

Se toarnã într- o ceaºcã demiere douã linguri destafide. Se amestecã bine ºise ia câte o lingurã de treiori pe zi înainte de mese.Dacã suferiþi de anemie,acest medicament estefoarte potrivit.

Stafide cu iaurt -

Se amestecã 2-3 linguriþede stafide într-o ceaºcã deiaurt. Lãsati sã se înmoaietimp de o orã, apoi mâncaþiiaurtul cu stafidele. Acestamestec este foarte util pen-tru oase ºi dinþi, deoarececonþine o concentraþie marede proteine ºi calciu.

Cei mai mulþioameni nu sunt conºtienþide faptul cã poziþia lor dedormit poate avea unimpact considerabil asuprasãnãtãþii lor. Plecând de la omai bunã circulaþie a sân-gelui pânã la buna digestie,aceastã metodã de dormitdateazã din cele mai vechitimpuri, atunci când cã -lugãrii practicau acest stil

de dormit pentru o lungãperioadã de timp, cu scopulde a stimula digestia, maiales dupã servirea meselor.

O altã dovadãpentru aceastã teorie seregãseºte în medicinaayurveda, cea mai vechemedicinã orientalã, aceastasugerând cã dormitul pepartea stângã este cea maiindicatã alegere în cazul în

care se doreºte o sãnãtate defier! Ce vei realiza adop-tând aceastã poziþie?

- Vei facilitadrenajul limfatic

- Vei uºura muncainimii de a pompa sângele

- Vei îmbunãtãþiconsiderabil digestia

- Vei stimulafuncþia splinei

- Vei îmbunãtãþi

circulaþia sângelui în totcorpul

- Vei stimulafuncþiile ficatului ºi bilei

- Vei oferi corpu-lui o mai bunã relaxare ºiodihnã

Poþi sã încercichiar din seara aceasta, dor-mitul pe partea stângã, ºi teasigur cã nu vei regreta!

Dr. Aurel ªTEFAN

O nouã vânzã-toare a apãrut în viaþa noas-trã: farmacista! Vinde latejghea. A apãrut din lãco-mia unor "bãieþi deºtepþi".Farmaciºtii s-au resemnatcu acest statut - vânzãtori demedicamente -, nu spe cia -liºti, aºa cum visau în facul-tate. Reþelele de farmacii,apãrute ca ciupercile dupãploaie, le-au scos pe nasvisul de a fi farmaciºti. Toþisunt niºte vânzãtori! Alãturide altã "mânã de lucru" ief -tinã, asistenþii de farmacie,asistenþi fãcuþi pe "bandãrulantã", ca sã acopere ce -rerea reþelelor.

Farmacia, însãºi, afost transformatã de patro -nii din acest domeniu deactivitate extrem de pro -fitabil într-o "unitate deprofit". Datele de la Mi -nisterul Finanþelor aratã cã,în 2014, principalele reþelede farmacii din România auavut o cifrã totalã de afaceride un miliard de euro.Pentru patronii reþelelor defarmacii ºi pentru bãgãtorii

de seamã din aceste firme,farmacista este un personajantipatic, care nu este înstare sã respecte regulile demaximizare a profitului: sãrecomande produse asoci-ate, sã fie dispusã la com-promisuri cu agenþii devânzãri ºi, mai cu seamã,sã-i stoarcã pe clienþi de câþimai mulþi bani. Pentru cãfarmacista este "vectorul devânzãri"! S-o ia dracu' dediplomã! Farmacista tre-buie sã vândã pentru cã far-macia nu este fundaþie cari-tabilã ºi nici societate debinefacere, este business!

Toate reclameleagresive ale reþelelor de far-macii care au inundat tele-viziunile, mistificã profesiade farmacist ºi sunt niºteminciuni înghiþite de noitoþi! Pentru creºterea vân -zãrilor, unii farmaciºti suntinstruiþi de niºte indivizicare n-au nicio legãturã cuetica acestei meserii. Pe dealtã parte, pentru pacienþiicare se împiedicã zi de zi demulþimea de farmacii de pe

strãzi, farmacista adevenit cea mai antipa -ticã persoanã de pepãmânt. Care nu vreasã-i elibereze reþeta,pentru cã-l pune pe dru-muri la medic sau laCasa de Asigurãri, pen-tru cã nu-i dã pastilelealea verzi, care i-aufãcut bine, ºi îi dã în localte pastile, pentru cã ascumpit medicamen -tele, deºi la televizor s-azis cã s-au ieftinit, pen-tru cã îl înºalã, pentru cãn-a vrut sã-i dea niºtepastile fãrã reþetã, pen-tru cã n-a vrut sã se uitela eczema de pe picior ºil-a expediat la doctor!Farmaciºtii îºi bat joc depopor! Prinºi între lãco-mia patronilor ºi ne -mulþumirile pacien þilor,ce-ar trebui sã facã far-maciºtii în România?Nimic. Deja, ei suntvânzãtori în reþele, alãturide alte reþele: pariuri spor -tive, case de amanet, sãli dejocuri de noroc ºi supermar-keturi. Dacã vor sã-ºi facãmeseria, totuºi, sã emigrezeîn þãrile unde profesia lor

este respectatã. România nuare nevoie de specialiºtipentru sãnãtatea poporuluisãu. În memoria fostuluifarmacist român, sã în -ghiþim o pastilã de Xanax!Fãrã reþetã.

Petre BARBU

Stafidele

Dormitul pe partea stângă, cea mai bună alegere pentru sănătate!

Farmacista

Pagina 7 DIVERTISMENT MIZILUL

t Un tip era într-o staþi-une, la tratament ºi aflãcã, dacã mai plãteºte 300de lei poate sã-ºi pre-lungeascã ºederea.Trimite rapid un mesajsoþiei. "Trimite-mi 300 delei sã mi-o mai pre-lungesc". În câteva oresoþia îi transferã banii ºiurmãtorul mesaj: "Vezi cãþi-am trimis 400 de lei sãîþi aranjezi ºi grosimea!".t La aniversarea a 25de ani de cãsãtorie, Ioniese pe balcon ºi, gândi-tor, începe sã fumezeþigarã dupã þigarã:- Ce-ai pãþit, Ioane?- Mai ºtii acum 25 de anicând ne-a prins taicã-tu înmaºinã?- Da!- Mai ºtii cã mi-a zis cãdacã nu te iau de nevastãfac 25 de ani de în chi -soare?- Da!- Mâine ieºeam ...t Se duce unul sãcumpere þigãri. Ia pa -chetul ºi citeºte: "Tutunulcauzeazã impotenþã".

Spe riat, se adre -seazã vînzãtoarei:- Nu vã supãraþi, din aleacu cancer nu mai aveþi?t Douã blonde stau devorbã:- ªi cu cine te-ai mai cul-cat în ultimul timp?- Pãi asearã cu un cultu -rist…- Ooo! ºi cum e fatã unbãrbat aºa plin demuºchi?- Eee… cum sã fie… ca ºicum ar cãdea peste tine unºifonier mare cu o cheiþãmicã de tot.tDe ce nu poartãgospodinele chiloþi tanga?Pentru cã, dupã ce i-aupurtat o vreme, nu potface din ei cârpã de praf!t O blondã la vul-canizare:- Cum ai reuºit sã spargipneul în halul asta? între-abã muncitorul de la vul-canizare?- Am cãlcat pe o sticlã!- N-ai vãzut-o?- Nu, tâmpitul o avea înbuzunar!t - Tati, de ce te-aicãsãtorit cu mama? Soþulcãtre soþie:- Vezi, pânã ºi copilul esurprins.

AnecdoteVine soþul acasã,

beat criþã, din nou. Soþia,sãtulã de alcoolismulomului, decide sã-l tratezeodatã pentru totdeauna. Seînfãºoarã într-un cearºafalb, se vopseºte cu negrupe faþã ºi se deghizeazãaºa încât sã arate în cel maiînfricoºãtor mod posibil,dupã care se duce la soþ,care între timp adormise

pe fotoliu. Când ajungelângã el, îl trezeºte:

- Buhuhuuu, bu -hu huuu ... !

Soþul se speriegroaznic, dar dupã câtevaclipe se dezmeticeºte ºiîntreabã uluit:

- Dar tu ci... ci...cine e-e-eºti?

- Dracul!- Aaa! Zi, mã,

aºa! Pãi cu sor-ta suntcãsãtorit de 12 ani ... .

Alcoolistul

Ion îºi cumpãrã untaur din strãinãtate. Nu trecemult timp ºi în toatãregiunea se aude cât de virileste taurul lui Ion. Toþi fer-mierii din zonã veneau laIon ºi închiriau taurul pentruvacile lor.

Vãzând cã Ion afãcut o micã avere de peurma taurului, ceilalþi fer-mieri se hotãrãsc sã con-tribuie cu bani ca sãcumpere taurul.

Se adunã ei într-ozi, se duc la Ion ºi îl în -treabã:

- Ioane, noi vremsã punem bani sã îþicumpãrãm taurul. Cât ceripe el?

Ion cere însã unpreþ prea mare, aºa cã fer-mierii, supãraþi cã nu pot

cumpãra taurul, se duc laprimar sã îi cearã ajutorul.În cele din urmã îl convingsã cumpere taurul din baniiPrimãriei ºi sã îl foloseascãtoatã lumea.

Dupã ce se facetârgul, fermierii adunã toatevacile sã le ducã, rând perând, la taur. Taurul însã,nimic.

Supãraþi, fermieriiºi primarul îl cheamã peIon:

- Pãi bine, Ioane,ce se întâmplã cu taurul?

Nedumerit, Ion seapropie de taur ºi îl întreabã:

- Ce faci, mã? Vreisã mã faci de râs?

Moment în caretaurul îl priveºte plictisit ºi îispune:

- Te rog sã nu mãderanjezi. Sunt funcþionarpublic acum!

TaurulÎntre 18 ºi 25 de

ani, femeia e precumAfrica: jumãtate a fost dejadescoperitã, cealaltã jumã-tate ascunde frumuseþi încãsãlbatice ºi delte fertile.

Între 26 ºi 35 deani, femeia e precumAmerica de Nord: mo -dernã, dezvoltatã, civilizatãºi deschisã negocierilor.

Între 36 ºi 40 eprecum India: fierbinte,relaxatã ºi conºtientã depropria frumuseþe.

Între 41 ºi 50, fe -meia e precum Franþa: uºorîmbãtrânitã, dar încã a trã -gãtoare ºi interesantã.

Între 51 ºi 60, e

precum Iugoslavia: a pier-dut rãzboiul, e tulburatã defantasmele trecutului, darlucreazã la reconstrucþie.

Între 61 ºi 70, ea eprecum Rusia: spaþioasã,cu frontiere fãrã patrule, iarstratul de zãpadã ascundemari bogãþii.

Între 71 ºi 80,femeia e precum Mon -golia: cu un trecut gloriosde victorii, dar cu puþinesperanþe de viitor.

Dupã 81 de ani, eprecum Afganistan: a -proape toatã lumea ºtieunde se aflã, dar nimeni nuvrea sã meargã acolo.

Un avocat s-aînsurat cu o femeie caredivorþase de 10 bãrbaþi. Înnoaptea nunþii ea îi spune:

- Te rog ai grijã cumine, sunt încã virginã!

- Cum? Cum sepoate asta dacã ai mai fostmãritatã de 10 ori?

- Pãi nr.1 eraagent de vânzãri: tot îmispunea ce bine o sã fie, darnu fãcea nimic. Nr. 2 eraprogramator: nu ºtia sigurcum funcþioneazã ºi îmi totspunea cã va cerceta pro -blema ºi va reveni. Nr. 3lucra la service: zicea cã averificat, cã totul este înregulã, dar totuºi nufuncþiona. Nr. 4 lucra întelemarketing: mã tot între-ba ce vreau, dar nu

primeam nimic. Nr. 5 erainginer: a înþeles, în prin-cipiu, ce avea de fãcut, darmi-a cerut trei ani ca sãproiecteze o nouã metodã.

Urmãtorul lucrala marketing: deºi avea unprodus drãguþ, nu ºtia cumsã îl poziþioneze. Nr. 7 erabugetar: credea cã ºtie cumse face, însã zicea cã nu esigur dacã e treaba lui sau aaltuia. Nr. 8 era psiholog:nu fãcea decât sã vor-beascã. Nr. 9 era ginecolog:nu fãcea decât sã se uite laea. Ultimul era filatelist: nufãcea decât sã ... oh, de elmi-e dor! ªi acum tu, ºisunt nerãbdãtoare!

- Bine, zice el, darde ce?

- Tu eºti avocat,aºa cã sigur o sã mi-o tragi!

Geografia femeii

O doamnã de 44de ani, dornicã de a pãreamai tânãrã, decide ca pen-tru ziua aniversãrii sã-ºifacã un lifting. Operaþia areloc ºi ea pãrãseºte clinicamulþumitã ºi fericitã da -toritã noii sale înfãþiºãri. Laun chioºc de ziare cumpãrãun ziar ºi-l întreabã pevânzãtor: - Amice, nu mã înþelegegreºit, aº vrea sã-þi pun oîntrebare. Câþi ani îmi dai? - Ah, aº spune cã ... 32 deani!

Femeia se bucurãºi spune: - În realitate, am 44 de ani!

Ceva mai târziu,intrã la un McDonald's,comandã un hamburger ºiîi pune aceeaºi întrebarevânzãtorului. Surprizã saunu, primeºte acelaºi rãs -puns: 32 de ani. Femeia, ºi

mai fericitã, spune: - În realitate, am 44 de ani,mulþumesc.

Pentru a ajungeacasã, femeia merge cuautobuzul ºi se aºazã lângãun om în vârstã, cãruia îipune aceeaºi întrebare: - Scuzaþi-mã, domnule, câþiani îmi daþi? - Stimatã doamnã, am 85de ani ºi nu mai vãd aºabine, dar când eram tânãraveam o metodã extrem deprecisã de a descoperi vârs-ta femeilor: bãgam mâna închiloþeii femeilor ºi astfelputeam spune cu precizievârsta fiecãreia. Femeiaezitã puþin, dar vãzând cãnu mai e nimeni în auto-buz, acceptã. Dupã zeceminute, omul dã verdictul:- Aveþi 44 de ani. - Este incredibil! Cum aþireuºit sã ghiciþi? - Eram în spatele dumnea -voastrã la McDonald's!

Vârsta

Virgina

Fetelor, alegeþi-vã cu atenþie bãrbatulvieþii voastre, deoarece copilul nu o sã semene cu

BMW-ul, ci cu ºoferul lui!Privitorule, ce minte bolnavã ai!

Este vorba doar de yoga!

MIZILUL Pagina 8

Muzeul Naþio nalal Petrolului a fost inaugu-rat la 8 octombrie 1961, cuocazia sãrbãtoririi cente-narului in dustriei pe tro -liere ro mâneºti. Este sin-gurul muzeu de acest fel înþarã ºi printre puþinele dinEuropa. gãzduit de un fru-mos edificiu care a permisamenajarea unor sãli ºi cuo curte care a fost transfor-matã într-o expoziþie în aerliber. Patrimoniul muzeu-lui a crescut de la 800piese în 1961, la peste8.000 în 1994. Înfiinþareasa la Ploieºti constituie orecu noaº tere a statutuluioraºului în cadrul indus-triei pe troliere din þaranoastrã.

În muzeu pot fivãzute exponate de mareinteres istoric ºi documen-tar: o hecnã (un fel degãleatã mare) acþionatã decal, ma cheta primei insta-laþii de foraj mecanicfolositã în România,macheta "fa bricii de gaz"din 1856 a fraþilor Me -hedinþeanu de la barieraRâfov; unelte ºi lãmpi deminer din secolul al XIX-lea, felinare cu petrol din

Bucureºti - primul oraº dinlume iluminat cu petrol în1859, utilaje de foraj dinlemn sau metalice din se -colul al XIX-lea, panouriexemplificând sistemul desolventare selectivã cudioxid de sulf, inventat deLazãr Ede leanu, ºi aplicatîn întreaga lume, istoriculfabricãrii parafinei, uleiu-lui ºi benzinelor, hãrþi geo-logice, mostre mineralo -gice, di plo me, medalii ºifoto grafii aparþinând unorpersonalitãþi din domeniu:Gregoriu ªtefãnescu, Gri -gore Cobãlcescu, LudovicMrazec, Vale riu Patriciu,Ion Tãnã sescu, VirgiliuTacit, Ion Basgan, AndreiDra gulãnescu, Lazãr Ede -leanu, Nicolae Debie.

Lazãr Edeleanua fost fondatorul pe -trochimiei româneºti ºiuniversale. S-au scrispeste 80 de lucrãri despre"marele savant supranu-mit "fondatorul petro -chimiei româneºti ºi uni-versale", lucrãri apãruteatât în România, cât ºi înalte þãri precum Germania,Anglia ºi Fran þa.

MISCELANEU

Nicolae Paulescu (1869 - 1931)

A inventat insuli-na, medicamentul caresalveazã vieþilor bolnavilorde diabet, dar din nefericirepentru el ºi din fericire pen-tru ºtiinþã, a creat acestmedicament în acelaºi timpcu alþi cercetãtori. El a fostprofesor de psihologie alUniversitãþii de Medicinãºi Farmacie din Bucureºti,iar în 1921 a creat insulinainjectabilã, înlocuind astfelhormonul secretat de pan-creas care regleazã meta -bolismul glucidelor, lipide-

lor, protidelor ºi mine -ralelor din organism.

Paulescu este celcare a demonstrat eficienþaacestei substanþe în redu -cerea hiperglicemiei ºi afolosit insulina în tratareadiabetului. Totuºi, Fre -derick Banting ºi CharlesBest aveau sã primeascã în1922 Premiul Nobel pentruaceastã invenþie. Pierderealui Paulescu se datoreazã ºiunui articol publicat într-orevistã belgianã de specia -litate. El n-a numit acesthormon artificial insulinã,ci pancreinã. Apoi, în 1916,pe când se afla în stadiul

final al cercetãrii, trupelegermane ocupaserã Bucu -reºtiul. El n-a avut astfelrezultatele finale, dar cana-dienii au reuºit sã îi fo -loseascã experimentul pen-tru a crea insulina in -jectabilã.

Bogdan EUGEN

Un articol publi-cat pe site-ul BBC Travelenumerã câteva construcþiiremarcabile prea puþin cu -noscute publicului. "Cutoþii am auzit de Colo -sseum, de Marele ZidChinezesc ºi de Taj Mahal",spune autorul articolului,pentru a atrage apoi atenþiacã existã multe alte minuniarhitecturale aproape ne cu -noscute publicului de cãlã-tori, încã "nedescoperite"de mulþimile de turiºti. Cuajutorul site-ului Quora,jurnalistul a întocmit unTop al construcþiilor monu-mentale mai puþin cunos-cute ale lumii, pe baza su -gestiilor primite de la uti-lizatorii site-ului.

Moscheea ªeiculuiLotfollah, Iran

Construit în ora ºulIsfahan, între anii 1603 ºi1619, în cursul domnieiªahului Abbas I, elegantuledificiu a fost numit dupãsocrul ºahului, ºeicul Lot -follah, un foarte preþuit cãr-turar al Islamului. Ar -monioasa construcþie, cu

minunatele ei decoruri demozaic, este neobiºnuitãprin faptul cã nu are mi na -rete ºi curte interioarã, ca -rac teristice mos cheilor,poa te pentru cã nu a fostmenitã sã fie un edificiureligios de uz public, ci unlãcaº de cult destinatfemeilor din haremul ºa -hului.

Mãdãlina BARBU

De 67 de ani,identitatea celor doi prota -goniºti ai uneia dintre celemai emblematice fotografiidin istoria Statelor Unite,"Sãrutul", realizatã în ziuaîn care Japonia a capitulat,eveniment ce a marcatfinalul celui de-Al DoileaRãzboi Mondial, a rãmasnecunoscutã. Fotografia afost realizatã de fotografulAlfred Eisenstaedt pentru

revista “Life”, în TimesSquare, pe 15 august 1945,zi cunoscutã la americanidrept "Ziua victoriei îm -potriva Japoniei".

În 2012, identi-tatea celor doi a fost divul-gatã într-o carte, în care sespune cã este vorba despremarinarul George Men -donsa ºi asistenta medicalãGreta Friedman.

A fost cea mai proastãperioadã din viaþa mea.

Am crezut cã am fostun ministru deºtept, dar

ulterior am realizat cãsunt cel mai prost

ministru din istoriaRomâniei!

Gabriel SANDU

Minuni arhitectonice

MUZEELE PRAHOVEI

DECLARAŢIA LUNII

Invenţiile româneşti fără decare lumea ar fi arătat altfelInvenţiile româneşti fără decare lumea ar fi arătat altfelMuzeul Naţional al

Petrolului din Ploieşti

RăspunsuriLa reuniune au

fost ºapte persoane: un bãr-bat cu soþia lui, cei trei copiiai lor (douã fete ºi un bãiat),mama ºi tatãl bãrbatului.Fãrã precizarea cã ambele

pãrþi ale unei relaþii de rude-nie au fost prezente, ar fiputut fi doar patru persoane:un bãrbat poate fi în acelaºitimp tatã, bunic, fiu, frate ºicumnat.

*Nu pot fi nici

mãcar douã flori roºii, pen-

tru cã altfel ar fi posibil sãculegeþi douã roºii ºi unagalbenã ºi sã nu aveþi niciofloare purpurie din cele trei.O logicã similarã sugereazãcã nu poate fi mai mult de ofloare purpurie sau roºie.Astfel, sunt doar trei flori întoatã grãdina.

O poză pentru eternitate!