+ All Categories
Home > Documents > Nr 24 decembrie 2012

Nr 24 decembrie 2012

Date post: 09-Mar-2016
Category:
Upload: cuvinte-de-fier
View: 227 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
Description:
Cuvinte de Fier decembrie 2012
8
EDITORIAL CUVINTE DE FIER PUBLICaŢIe INTeRNă NR. 24 / DeCeMBRIe 2012 Calendar 2013 pe două pagini SUCCES Ce fac alții de Crăciun? Tradiții și obiceiuri în diferite țări SOCIAL SURPRIZA REDACțIEI La MULŢI aNI! Mie nu îmi plac sfârșiturile de an. Sunt agitate și toată lumea pare cuprinsă de isteria cumpără- turilor și a gătitului pentru mesele festive. Orașele se transformă în furnicare imense, în care totul pare să se învârtă în jurul bucuriei că a mai trecut un an. Mi-ar plăcea ca lumea să fie mai liniștită, mai calmă, mai interesată de partea spirituală decât de cea materială. 2012 nu a fost un an grozav. Mult așteptata creștere economică încă se tânguie și nu a convins pe nimeni că are intenții ferme să stea pe la noi. Să aibă, de la o lună la alta, o vigoare tot mai mare care să ne readucă speranța că va fi mai bine. agri- cultura a mers prost, pentru că ploile au fost puține și nu au venit atunci când era nevoie de ele. Instalațiile noastre de irigații sunt de mult fu- rate și vândute, pe cine știe unde, ca fier vechi. In- dustria respiră și ea greu, iar europenii nu mai cumpără de la noi așa cum făceau odată, chiar dacă exporturile României dau ceva semne de însănătoșire. În concluzie, e un an care poate să treacă fără mari regrete. Pentru 2013 este normal să vrem cu toții mai multe. e firesc să așteptăm, de la un an la altul, ca viața noastră să fie mai simplă, nu mai complicată. avem familii pentru care explicațiile nu țin loc de bunăstare, iar promisiunile nu pot amâna la nesfârșit certitudinea zilei de mâine. Speranța tre- buie însă păstrată, cu atât mai mult în aceste mo- mente, iar fiecare an trebuie început cu încredere, cu optimism, cu dorința de a-l face mai grozav. În aceste condiții îmi este imposibil să îi înțeleg pe aceia care proclamă, nici mai mult, nici mai puțin, decât sfârșitul lumii. Unii dau ziua și ora exactă la care se va întâmpla, alții dau termene generice, care pot însemna orice. Desigur, nu e prima dată când auzim asta. Vă mai amintiți de trecerea în anul 2000 și de isteria care cuprinsese întreaga lume? evident, praful s-a ales de ea. Viața merge mai departe și își urmează cursul firesc. La fel și noi, trebuie să ridicăm privirile din pământ și să le îndreptăm spre ceea ce ne oferă putere: familie, credință, profesie, prietenie... Dragoș Tudor, redactor șef CADOUL NOSTRU DE CRĂCIUN interviu exclusiv cu RODICA POPESCU BITĂNESCU Mechel a participat cu succes la cel mai important eveniment metalurgic MeTaLeXPO 2012
Transcript
Page 1: Nr 24 decembrie 2012

EDITORIAL

CUVINTE DE FIERpUBlICaŢIe INteRNă NR. 24 / DeCemBRIe 2012

Calendar 2013 pe două pagini

SUCCES

Ce fac alții de Crăciun?tradiții și obiceiuri în diferite țări

SOCIAL SURPRIzA REDACțIEI

la mUlŢI aNI!

mie nu îmi plac sfârșiturile de an. Sunt agitateși toată lumea pare cuprinsă de isteria cumpără-turilor și a gătitului pentru mesele festive. Orașelese transformă în furnicare imense, în care totulpare să se învârtă în jurul bucuriei că a mai trecutun an. mi-ar plăcea ca lumea să fie mai liniștită,mai calmă, mai interesată de partea spiritualădecât de cea materială.

2012 nu a fost un an grozav. mult așteptatacreștere economică încă se tânguie și nu a convinspe nimeni că are intenții ferme să stea pe la noi.Să aibă, de la o lună la alta, o vigoare tot mai marecare să ne readucă speranța că va fi mai bine. agri-cultura a mers prost, pentru că ploile au fostpuține și nu au venit atunci când era nevoie deele. Instalațiile noastre de irigații sunt de mult fu-rate și vândute, pe cine știe unde, ca fier vechi. In-dustria respiră și ea greu, iar europenii nu maicumpără de la noi așa cum făceau odată, chiardacă exporturile României dau ceva semne deînsănătoșire. În concluzie, e un an care poate sătreacă fără mari regrete.

pentru 2013 este normal să vrem cu toții maimulte. e firesc să așteptăm, de la un an la altul, caviața noastră să fie mai simplă, nu mai complicată.avem familii pentru care explicațiile nu țin loc debunăstare, iar promisiunile nu pot amâna lanesfârșit certitudinea zilei de mâine. Speranța tre-buie însă păstrată, cu atât mai mult în aceste mo-mente, iar fiecare an trebuie început cu încredere,cu optimism, cu dorința de a-l face mai grozav.

În aceste condiții îmi este imposibil să îiînțeleg pe aceia care proclamă, nici mai mult, nicimai puțin, decât sfârșitul lumii. Unii dau ziua șiora exactă la care se va întâmpla, alții dau termenegenerice, care pot însemna orice. Desigur, nu eprima dată când auzim asta. Vă mai amintiți detrecerea în anul 2000 și de isteria care cuprinseseîntreaga lume? evident, praful s-a ales de ea.

Viața merge mai departe și își urmează cursulfiresc. la fel și noi, trebuie să ridicăm privirile dinpământ și să le îndreptăm spre ceea ce ne oferăputere: familie, credință, profesie, prietenie...

Dragoș Tudor, redactor șef

CADOUL NOSTRU DE CRĂCIUNinterviu exclusiv cu

RODICA POPESCU BITĂNESCU

mechel a participat cu succes la cel maiimportant eveniment metalurgic

metalexpO 2012

Page 2: Nr 24 decembrie 2012

ECONOMIA LA CALD

Recent, Comisia Naţională de prognoză (CNp) a publicat cele mai noi estimări pri-vind evoluţia economiei româneşti în perioada 2012 – 2016, numită prognoza detoamnă. În principal estimările se referă la:

1.Produsul Intern Brut (PIB)ar urma să înregistreze o creştere în acest an de 0,7%,sub nivelul estimat pentru 2012 în prognoza de primăvară (+1,7%).

pentru anii următori CNp estimează creşteri economice de la an la an: 2013 de+2,0%; 2014 de +2,5%; 2015 de + 3,3%; 2016 de + 3,2%.

2. Producţia industrială se estimează că va creşte cu 0,4%, din care industria ex-tractivă cu 0,4%, producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice cu 6,5%, iar in-dustria prelucrătoare va înregistra o reducere de 0,4%.

prognoza privind câteva dintre ramurile industriei prelucrătoare se prezintă astfel:- industria metalurgică, reducere cu 2,0%;- industria construcţiilor metalice, reducere cu 2,5%;- fabricarea echipamentelor electrice, reducere cu 6,0%;- fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, plus 2,5%.prognoza privind evoluţia producţiei industriale, din care a industriei prelucratoare

şi a unor ramuri ale acesteia, în perioada 2013 - 2016 se prezintă astfel:modificări procentuale faţă de anul anterior, %

3. Volumul lucrărilor de construcţii, în anul 2012, va creştere de 2,2%, bazată:- în cazul elementelor de structură, pe creşterea lucrărilor de construcţii noi cu 8,0%,

în timp ce lucrările de reparaţii capitale vor rămâne la nivelul anului trecut, iar cele deîntreţinere şi reparaţii curente se vor reduce cu 12%;

- în cazul clasificării pe tipuri de lucrări, pe construcţiile inginereşti care cresc cu9,5%, în timp ce construcţiile de clădiri vor înregistra o reducere cu 8%, iar cele re-zidenţiale chiar cu 13%.

prognoza evoluţiei lucrărilor de construcţii, în perioada 2013 - 2016:

4. Producţia în agricultură, silvicultură şi pescuit, va înregistra o reducere cu 15%.Ulterior, se prognozează o creştere anuală faţă de anul anterior cu 4,5% în 2013, cu 1%în 2014 şi câte 1,5% în 2015 şi 2016. În anul 2012, agricultura va avea o influenţă negativăasupra creşterii economice în ţara noastră cu 1%, iar ponderea acestei ramuri în structurapIB va scadea de la 6,5% în 2011, la 5,6% în acest an.

5. Comerţul ExteriorSe apreciază că exportul va creşte cu 0,2%, datorită majorării livrărilor de mărfuri

româneşti către ţările necomunitare, în timp ce livrările către statele membre Ue vor ră-mâne la nivelul anului 2011. În anii următori, prognoza indică creşterea exportului cu6,1% în 2013, cu 8,8% în 2014, cu 8,3% în 2015 şi 8,5% în 2016. Se preconizează ca rit-mul de majorare a exportului către ţările necomunitare să fie cu circa 0,5% superior celuide creştere a livrărilor de mărfuri româneşti către statele membre ale Ue, cu excepțiaanului 2016, când livrările către ambele destinaţii ar creşte cu 8,5%. Importul ar urmasă se majoreze în acest an cu 0,7% faţă de 2011, datorită creşterii intrărilor de produsedin statele Ue cu 1%, prognoza pe următorii ani indicând o majorare a importului cu7,2% în 2013, cu 9,2% în 2014, cu 8,5% în 2015 şi cu 8,7% în 2016. Faptul că prognozaindică o majorare a importului într-un ritm superior evoluţiei exportului şi mai ales căritmul de creştere va fi mai mare în relaţia cu ţările membre Ue decât cu cele necomu-nitare, constituie o dovadă a luării în calcul a necesarului de retehnologizare a economieişi reducerii diferenţei de dezvoltare faţă de ţările cu stagii mai vechi în Ue.

6. Evoluţia cursului valutarConform prognozei CNp, media cursului valutar pentru 2012 va fi 4,45 lei/euro, în-

semnând o depreciere nominală a leului faţă de euro cu 4,77%, în comparaţie cu anul2011. pentru anii următori se prognozează un curs mediu anual în creştere, la 4,50lei/euro în 2013, urmat de o uşoară scădere la 4,45 lei/euro în 2014, tendinţă care vacontinua în anii 2015 şi 2016 cursul prognozat fiind de 4,40 lei/euro.

NOUTĂŢI DESPRE COMPANIE/ 2 /

Prognoza evoluţiei economiei româneşti în perioada 2012 – 2016

Mircea Toaderconsilier mechel Service,Director executiv al Consiliului de afaceri pentru Colaborare economică cu Federația Rusă

Ca în fiecare an, standul mechel de la metalexpO a atras toate pri-virile participanților și, firește, ale specialiștilor din domeniul metalurgic.Cea de-a xVIII-a ediție a expoziției internaționale din domeniul indus-triei s-a desfașurat la Centrul de expoziții din moscova, pe parcursul atrei zile, la mijlocul lunii noiembrie.

Circa 700 de organizații, din 35 de țări, au luat parte la această întâl-nire tradițională pentru a-și prezenta cele mai bune oferte și pentru arealiza parteneriate noi. la eveniment au participat peste 30.000 de per-soane din domeniile inginerie, construcții, transport, logistică și comerțcu produse metalurgice. au avut loc peste 50 de conferințe, semninariiși mese rotunde unde au fost discutate probleme actuale, studii de caz,tendințe de pe piața mondială.

Standul mechel a prezentat gama largă de produse realizate. Circa100 de reprezentnți ai companiei (inclusiv din partea mechel ServiceGlobal) au fost prezenți pentru a oferi toate amănuntele necesare tuturorcelor interesați.

Firmele prezente la eveniment au fost interesate mai ales de prezen-tarea Întreprinderii metalurgice din Celiabinsk, mai precis a producțieide șină de cale ferată de 100 de m lungime și de diferențele tehnologiceimpuse de această producție. așa cum se știe, lansarea producției de șinăde cale ferată pentru trenurile de mare viteză este o prioritate a Grupuluimechel. O delegație condusă de Viktor evtukhov, ministrul adjunct alIndustriei și Comerțului și de Viktor Semyonov, director al direcției In-dustrie din același minister a vizitat standul mechel și a purtat discuțiicu reprezentanții companiei.

Întreprinderile mechel au câștigat câteva premii pentru implemen-tarea tehnologiilor și a echipamentelor moderne de producție, pentrurealizarea de noi produse de înaltă calitate. publicațiile interne ale gru-pului au fost declarate cele mai bune produse media din industria meta-lurgică. mechel a câștigat și cupa pentru cea mai bună expoziție.

METALEXPO 2012

- 2013 + 2,0%; - 2014 + 2,5%; - 2015 + 3,3%; - 2016 + 3,2%.

2

P

- modificări procentuale faţă de anul anterior, % - 2013 2014 2015 2016 Producţia industrială, din care: + 1,5 + 2,0 + 3,0 +3,1

- Industria prelucrătoare, din care: + 1,1 + 1,6 + 2,8 + 3,1

industria metalurgică + 1,0 + 1,6 + 2,0 +.2,2

industria construcţiilor metalice + 0,5 + 1,0 + 2,8 +.3,0

fabricarea echipamentelor electrice + 0,8 + 1,3 + 2,3 + 2,3

fabricarea de maşini, utilaje, echipamente + 3,5 + 4,7 + 5,0 + 5,0

2013 2014 2015 2016 Construcţii -total, din care: + 5,0 + 5,5 + 6,0 +5,0

- pe elemente de structură, din care:

lucrări de construcţii noi + 7,5 + 7,0 + 6,5 +.5,0

lucrări reparaţii capitale + 0,5 + 3,0 + 6,0 +.6,5

lucrări de întreţinere şi reparaţii curente 0,0 + 2,0 + 4,0 + 4,4

- pe tipuri de construcţii, din care

clădiri rezidenţiale 0,0 + 1,5 + 2,5 +3,0

clădiri nerezidenţiale + 0,8 + 2,2 + 4,4 +4,5

construcţii inginereşti + 7,8 + 7,5 + 7,3 +5,5

Page 3: Nr 24 decembrie 2012

INTERVIU PERSONALITATE / 3/

- Sunteți actriţă de teatru şi de film, o pre-zenţă constantă la televizor. Puţini oameni văcunosc în postura de regizor şi dramaturg.Cum au apărut aceste două pasiuni?

- marea mea pasiune este să scriu piesede teatru, deci sunt și dramaturg. mi-am pusîn scenă propriile piese, pe care le-am scrispentru că am simţit că am ceva de spus. toteu am făcut și distribuţia, pentru că am știutexact care sunt cei mai potriviți actori, darși muzica cea mai potrivită, cum trebuie săarate îmbrăcămintea, ba chiar și decorul.piesele mele sunt simple și adevărate. Credcă de aceea au succesul mare de public. potfi numită dramaturgul contemporan din Ro-mânia cu piesele cele mai longevive. primacomedie, Cinci femei de tranziţie, intră în alunsprezecelea an în care se joacă fără între-rupere. a doua comedie, Încă-i bine, se joacăde cinci ani, iar cea de-a treia, Viaţă de cimi-tir, merge și ea foarte bine de un an și jumă-tate. aceasta mi se pare a fi chiar cea maibună. mi-au confirmat asta oameni foarteexigenţi, dar simt și din reacția publiculuispectator. am mai scris încă două piese, darpăstrez titlul lor încă secret. Vă dezvălui,totuși, ceva. Îmi place să scriu mai ales roluripentru femei. ele primesc în general maipuține roluri spectaculoase.

- Ați declarat că există o legătură între co-medie şi dramele vieţii. Puteţi să ne lămuriţi?

- Ştii cum e asta? Ca pesimistul și opti-mistul. Unul vede jumătatea plină a paharu-lui, celălalt jumătatea goală. Dramele reiesdin problemele triste ale oamenilor, dar, amcitit undeva și mi s-a părut grozav, tot dinproblemele oamenilor, iese și comedia. esteinteresant că, la Viaţă de cimitir de exemplu,o jumătate de sală leșină de râs, iar jumătateîngheaţă. tineretul leșină de râs când vinevorba de moarte, iar ceilalţi, mai copţi, râdmai puţin, pentru că firul vieţii e mai scurtpentru ei. Reacţia publicului, apropo dedrame, e diferită, în funcţie și de experienţade viaţă, de vârstă și de sex. Dacă se discutăodată de femei nu știu cum, râd bărbaţii. Şiinvers. adevărul este că nu poţi să faci co-medie din nimic, să te dai cu capul de pragulsus sau doi inși care se ciocnesc nas în nasși lumea să râdă. Nu fac genul ăsta de come-die ieftină. eu am o experienţă foarte marede viaţă, destul de tristă în legătură cu fami-lia mea. Viaţa este scurtă, grea, trebuie să re-flectezi la ea ca să te poți detașa și chiar râdedin când în când. Spectatorii cern lucrurile,au început să aibe pretenţii, vor texte, vorconflicte de idei, lucruri profunde, care sărămână în minte. am urmărit ca spectatoriisă înveţe ceva de la mine. muncesc mult lao piesă, citesc, mă informez, ascult poveștiadevărate de la oameni.

e greu să le exprimi în așa fel încât să tesuporte lumea din sală, să nu plece din spec-tacol. poţi face oricâtă reclamă unui specta-col, cel mai important este ce spun oameniiîntre ei. așa a fost cu mine. la începutlumea n-a crezut. au zis că sunt o persoanăcare doar râde, atât. au venit „la mișto“, darle-a cam îngheţat mişto-ul pe buze, fiindcăși-au dat seama că sunt probleme foarte ade-vărate, serioase, simple, povești reale deviaţă. Sălile sunt pline, iar spectacolul sejoacă fără afișe. Viață de cimitir este singurulfără afișe în București. Sunt oameni care vinși a doua oară.

- Ne-ați vorbit despre comedie şi dramă.Ce ne spuneți despre iubire?

- Fară iubire nu se poate. Vai de cei caretrăiesc fără iubire. trebuie să iubești – oa-menii, o femeie, un bărbat, o floare, păsările– ceva. Nu poţi să trăiești fără sentimentulde iubire. trebuie să-l iubești pe Dumnezeu,pentru că dacă nu crezi în el nu iese nimic.eu pot spune că sunt credincioasă și mă rogcu respect și umilinţă. Nu ne ajută doar pen-tru că vrem noi, trebuie să și merităm. Sun-teţi de acord cu mine?

- În vremurile acestea parcă sunt momenteîn care ne eschivăm, sau ne-am dori ceva maicomod.

- Când o ducem bine, avem senzaţia căputem să rezolvăm orice. Când ne pocneșteun necaz, ne trezim brusc! asta se întâmplăla orice vârstă. până la 30 de ani nu am știutce înseamnă moarte. Nu-i dădeam impor-tanţă. atunci, însă, a murit tata. a fost un

șoc atât de mare... N-am putut să conceptcum se poate întâmpla una ca asta. trebuieînsă ca tot timpul să găsim în orice lucru șipartea bună.

- Veți împlini 75 de ani. De unde vă luaţienergia, aveţi un secret? Ce vă motivează?

- N-am nici un secret. pentru mine celmai mare balon de oxigen este că pot săscriu. Nu m-am gândit să scriu romane saualtceva.

- Aţi spus într-un interviu că dacă ar tre-bui să o luaţi de la capăt nu aţi mai alege ac-toria. De ce?

- este o meserie în care ești prea umil,prea sclav, prea servitorul tuturor regizori-lor. Sunt câţiva în care cred și care m-au aju-tat. În rest, să mă ierte, au distrus pieseledramaturgilor. Nu cred în regizorii care vorsă se vadă.

- Colegii noştri desfăşoară o muncă maipuţin creativă. Cum i-aţi invita la teatru?

- am toată admiraţia pentru cei caremuncesc. este fantastic de greu să munceștiîn continuu. e ușor să muncești o dată, dedouă ori. Dar să muncești în fiecare zi, e operformanţă. Fără ei n-am putea. Nu putemunii fără alţii. Indiferent că ești muncitor,doctor, technician, actor, nu poți trăi fărăhrană sufletească. Nu trăim doar pentru a

mânca și a bea. asta e hrana materială, pen-tru trup. Dar există hrana spirituală, sufle-tească. Nu suntem animale, care trecem prinviaţă fără să vedem o piesă de treatru. trans-miteţi-le colegilor că nu pot să trăiască fărăteatru. Vă spun râzând, să vină la pieselemele pentru că se vor simți foarte bine.

- Aveţi o căsnicie lungă. Care e secretul ei?- Căsnicia noastră s-a sudat în ani. Cu

timpul ne-am apropiat și ne-am cunoscutmai bine. Nu pot să dau sfaturi, nu știu dece! Fără iubire nu se poate, fără respect nuse poate. trebuie să-ţi respecţi partenerul.Chiar dacă ai certuri, în străfundul sufletuluitău trebuie să-l respecţi. Dacă nu-l respecţi,nu stai cu el. Nu pot să stau cu un om carenu are nici o legatură cu ce gândesc și cu cesimt eu. Dacă simţi că nu este ce-ţi trebuie,lasă-l, dute, pleacă.

- Cum vedeţi România de azi şi ce viitorcredeţi că ne aşteaptă?

- Nu sunt o expertă să discut ce se întâm-plă cu ţara. e o altă meserie. Dar în fiecarepiesă am scris ceva despre România, despreistoria românilor. e trist ce se întâmplă înRomânia și nu prea există salvare. păcat cănu ne luam după generaţiile deștepte și neluăm după derbedeii care mitocănesc ţara.mass-media au și ele o vină. au o plăcereexagerată în a mediatiza lucrurile negative,și mai puţin pe cele bune. Nimeni nu a opritla timp valul acesta, iar acum e cam târziu.Şi în alte țări e așa, nu numai în România.am văzut în străinătate oameni care știu săvorbească politicos. la noi sunt sunt mulțimârlani prin ton, prin atitudine. e o vorba:femeia nu trebuie atinsă nici măcar cu ofloare. Hai să avem mereu zâmbetul pe buze,să vorbim calm, să fim politicoși.

- Ați participat la o emisiune culinară, Ci-reaşa de pe tort. Vă place să gătiţi?

- mi-ar fi plăcut să fiu bucătăreasă. Îmiplace să stau în bucătărie la nesfârșit. Sunto pofticioasă. Înainte îmi plăceau jumările,carnea împănată la grătar, dar acum nu maimănânc gras. e mai sănătos peștele. Nu preamă omor după prăjituri, nici nu prea știu săfac, în schimb îmi plac foarte mult fructele.Fiecare să mănânce ce îi face plăcere!, astae deviza mea. mie îmi place mâncarea iute.

- Aveţi o urare pentru colegii noştri, de laMechel, pentru Crăciun?

- Să aibe sărbători fericite, să fie sănătoșiși la pungă groși, dacă se poate!

Carolina Bigu și Dragoș Tudor

interviu în exclusivitate cu celebra actriță și regizoareRodica Popescu Bitănescu

„am toată admiraţia pentru cei care muncesc“

Am urmărit ca spectatorii să înveţe ceva de la mine.

Page 4: Nr 24 decembrie 2012

LUm

am

iJO

Vi

SÂd

U

iaN

Ua

rie

LUm

am

iJO

Vi

SÂd

U

FeBr

Ua

rie

LUm

am

iJO

Vi

SÂd

U

ma

rtie

1

2

3

4

5

67

8

9

1

0

11

12

1314

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

1

2

34

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

1

2

34

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

Împr

eună

pen

tru

un a

n pl

in d

e re

ușit

e!

2013

2013

Page 5: Nr 24 decembrie 2012

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15 1

6

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15 1

6

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

LUm

am

iJO

Vi

SÂd

U

NO

iem

Brie

1

23

4

5

6

7

8

910

1

112

13

14

15

16

17

1819

20

21

22

23

24

2526

27

28

29

30

31

LUm

am

iJO

Vi

SÂd

U

ma

i

1

2

3

4

5

67

8

9

1

0

11

12

1314

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

1

2

3

4

5

67

8

9

1

0

11

12

1314

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

1

2

34

5

6

7

8

9

1

011

12

13 1

4

15

16

17

18

1920

21

2

2 2

3 2

425

26

27

28

29

30

31

LUm

am

iJO

Vi

SÂd

U

aU

GUSt

LUm

am

iJO

Vi

SÂd

U

iUN

ie

1

2

34

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

1

2

34

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

1

2

34

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

LUm

am

iJO

Vi

SÂd

U

SePt

emBr

ie

LUm

am

iJO

Vi

SÂd

U

deC

emBr

ie

1

23

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30 1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

1516

17

1

8 1

9 2

021

22

23

24

25

26

27

28

2930

LUm

am

iJO

Vi

SÂd

U

iULi

e

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1

1 1

2 1

314

15

16

17

18

19

20

21

2223

2

4 2

5 2

6 2

728

29

30

31

LUm

am

iJO

Vi

SÂd

U

aPr

iLie

LUm

am

iJO

Vi

SÂd

U

OCt

Om

Brie

Page 6: Nr 24 decembrie 2012

- Mulţi şomeri caută soluţii în străină-tate. Pot primi consultanţă de la dvs.?

- persoanele care doresc să obţină unloc de muncă în străinătate pot apela fiela serviciile oferite de Serviciul publicde Ocupare, respectiv aNOFm, fie deagenţii privaţi de mediere a locurilor demuncă în străinătate.

prin intermediul aNOFm obţinereaunui loc de muncă în străinătate sepoate face fie prin intermediul reţeleieUReS, fie prin intermediul acorduri-lor bilaterale în domeniul schimbului deforţă de muncă, încheiate de Româniacu alte state. acordurile bilaterale aufost încheiate în perioada de preaderarea României la Ue și își continuă aplica-rea pe durata menţinerii restricţiilor decătre diverse state europene, pentru lu-crătorii români.

eUReS reprezintă o rețea de coope-rare între serviciile publice de ocupareeuropene și a fost creată pentru facilita-rea liberei circulații a lucrătorilor înspațiul european și elveția. parteneri aiserviciilor publice de ocupare în cadrulacestei rețele sunt sindicatele, organiza-tiile patronale și alti actori implicați înpiața muncii.

În fiecare agenţie judeţeană pentruocuparea forţei de muncă își desfășoarăactivitatea un consilier eUReS, carepoate oferi sprijin în obţinerea unui locde muncă prin intermediul acestei re-ţele, prin consiliere în vederea întocmiriiunui CV, furnizarea de informaţii supli-mentare privind oferta de locuri demuncă (condiţii solicitate de către anga-jator pentru ocuparea postului, condiţiide muncă, salariu etc.).

aNOFm pune în aplicare acordu-rile încheiate între Guvernul Românieiși aNaem Franţa, respectiv ConsiliulFederal elveţian cu privire la schimbulde stagiari. persoanele care pot aplicapentru un loc de muncă trebuie să aibăvârsta cuprinsă între 18 și 35 ani și să de-ţină un contract de muncă semnat cu unangajator din Franţa și din elveţia.

- Care ar fi domeniile care oferă celemai multe locuri de muncă? Există o anu-mită tendinţă?

- angajatorii au obligaţia legală de aanunţa structurile teritoriale aNOFmcu privire la locurile de muncă disponi-bile, în termen de 5 zile de la vacantareaacestora. aceste oferte sunt accesate depersoanele aflate în căutarea unui loc demuncă, înregistrate în evidenţele noas-tre. În oferta noastră se găsesc locuri demuncă pentru toate categoriile de per-soane, respectiv absolvenţi cu studii su-perioare, dar și cu pregătire medie sausub-medie, predominante fiind însă celedin ultimele categorii. acesta este moti-vul pentru care în 2012 cele mai ocupatelocuri de muncă au fost cele care auvizat următoarele meserii: vânzător, lu-crător comercial, șofer autocamion/ma-șină de mare tonaj, șofer de autoturismeși camionete, muncitori necalificaţi înindustria confecţiilor, construcţii, mani-pulant mărfuri, lăcătuș mecanic, agentde securitate etc.

Cele mai multe oferte de locuri demuncă provin din domenii precum: fa-bricarea altor articole de îmbrăcăminte(exclusiv lenjeria de corp), comerţ cuamănuntul în magazine nespecializate,cu vânzare predominantă de produsealimentare, băuturi și tutun, fabricareaîncălţămintei, activităţi de protecţie șigardă, servicii de administraţie publicăgenerală, industria alimentară. Noi do-menii și-au făcut simţită prezenţa pepiață: activităţi hoteliere, restaurante,lucrări de construcţii, taximetria, trans-port urban, suburban și metropolitan decălători, cultivarea cerealelor plantelorleguminoase și a plantelor producătoarede seminţe oleaginoase, lucrări de insta-laţii sanitare, de încălzire și aer condiţio-nat etc. Oferta locurilor de muncăvariază în funcţie de activităţile sezo-niere, precum cele estivale, agricole șiconstrucţii, în funcție de județ, iar pefondul crizei economice aceste activităţis-au restrâns.

- Ce şanse de recalificare au oameniicare au ajuns în jurul vârstei de 50 de ani?Ce ar trebui să facă ei pentru a găsi un locde muncă?

- De serviciile noastre de formare/reformare profesională, precum și deservicile de mediere poate beneficiaorice persoană, care are vârsta legalăpentru a presta o muncă și care se află înevidenţele agenţiei judeţene pentruocuparea forţei de muncă din raza dedomiciliu sau reședinţă.

pentru stimularea angajatorilor să în-cadreze șomeri persoane de peste 45 deani, precum și persoane care mai au 3ani până la pensie, legea nr. 76/2002,prevede ca aceștia să beneficieze de sub-venţionarea locurilor de muncă. Ceicare încadrează pe perioadă nedetermi-nată șomeri în vârstă de peste 45 de anisau șomeri care sunt părinţi unici susţi-nători ai familiilor monoparentale suntscutiţi, 12 luni, de plata contribuţiei labugetul asigurărilor pentru șomaj, afe-rentă persoanelor încadrate din acestecategorii, și primesc lunar, pentru fie-care persoanã angajată, o sumă egală cuvaloarea indicatorului social de referinţãîn vigoare, cu obligaţia menţinerii rapor-turilor de muncă cel puţin doi ani.

angajatorii care încadrează șomericare în termen de 3 ani de la data anga-jării îndeplinesc, conform legii, condi-ţiile pentru a solicita pensia anticipatăparţială sau de acordare a pensiei pentrulimită de vârstă, dacă nu îndeplinesccondiţiile de a solicita pensia anticipatăparţială, beneficiază lunar, pe perioadaangajării, până la data îndeplinirii con-diţiilor respective, de o sumă egală cuvaloarea indicatorului social de referinţă

CE SE MAI îNTÂMPLĂ/ 6/

Interviu cu Carmen Blidaru,șef birou asigurarea Calității

Cu toții înțelegem că frauda, corupția, mitasunt infracțiuni care afectează situația finan-ciară a companiei, dar și bunăstarea fiecărui an-gajat.

angajații mechel au posibilitatea de a sem-nala conducerii aceste fapte. Informațiile tri-mise de dvs. ajung doar la Serviciul de controlrisc, care le analizează și întocmește cercetăriastfel încât conducerea să poată lua măsurilecare se impun.

Vă rugăm să NU folosiți liniile de încrederepentru glume proaste și declarații vădit false.

LINIILE DE îNCREDERE

1.OAO MECHEL, MOSCOVAe-mail:[email protected]. +7495 921 17 27

2.MECHEL TÂRgOVIȘTEe-mail: [email protected]. gratuit 0800 801 888, interior 1888Cutie poștală la poarta nr. 1

3.MECHEL CÂMPIA TURzIIe-mail: [email protected]. 0264 300 305, interior 2627 7 cutii poștale pe teritoriul combinatului

4.DUCTIL STEEL BUzĂUe-mail: [email protected]. 0238 713 490, interior 133

5.DUCTIL STEEL OțELU ROȘU 3 cutii poștale pe teritoriul combinatului

Ce trebuie să ştiţi despre şomaj şi nuaţi avut niciodată curajul să întrebaţi

răspunsuri primite de la Oana Mitea, consilier principal, Serviciul Comunicare,AgENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ

în vigoare, acordată din bugetul asigurărilor pentrușomaj.

Referitor la aceste categorii de persoane s-au obţi-nut următoarele rezultate în 2011:

Subvenţionarea locurilor de muncă ocupate de șo-merii în vârstă de peste 45 ani sau unici susţinători aifamiliilor monoparentale a condus la încadrarea în anul2011, a 20.312 persoane,din care:

- 19.817 șomeri peste 45 de ani; - 495 șomeri unici susţinători ai familiilor monopa-

rentale;Subvenţionarea angajatorilor pentru ocuparea șo-

merilor care mai au 3 ani până la pensie a condus la în-cadrarea a 266 persoane.

continuare din

numărul trecut

mai ai in plus: apeluri gratuite intre abonamentele pentru persoane fizice activate cu aceasta oferta si flota corporate Mechel Optiunea 200 minute in retea gratuita pe toata perioada contractuala

Te asteptam de sarbatori in magazinele Orange cu si mai multe surprize!

Page 7: Nr 24 decembrie 2012

TRADIŢII / CONCURS / HOBBy / 7 /

CE FAC ALțII DE CRĂCIUN? CONCURS

POVEŞTI CU PASIONAțI

OAMENI MUNCIND

plăcintă cu dovleac şi mereIngrediente: un pachet 500g foi de plăcintă, un kgdovleac de plăcintă, 3-4 mere, 100 ml ulei, 250g zahăr, unplic zahăr vanilat, 20g zahăr pudră, o linguriţă scorţişoară,o lămâie, 50g miez de nucă, trei linguriţe esenţă de rom,3-4 linguri griş.

Mod de preparare:Dovleacul şi merele se curăţă şi se dau prin răzătoareamare. Se pun într-o cratiţă, la foc mic alături de zahăr şizahărul vanilat. Când încep să lase zeamă amestecaţi cu olingură de lemn până scade, apoi adăugaţi zeama delămâie după gust şi o linguriţă de coajă de lămâie rasă,scorţişoara, nucile zdrobite cu făcăleţul, esenţa de rom şigrişul. amestecaţi până se încorporează bine şi scade detot zeama. Întindeţi pe masă o foaie de plăcintă, ungeţi-ocu ulei, suprapuneţi încă o foaie, apoi distribuiţi uniform,cam o optime din umplutură. Dintr-un pachet de foi deplăcintă ies cam 8 rulouri.Rulaţi plăcinta nu prea strâns, având grijă să ungeţilocurile în care se suprapune foaia, mai ales când o îndoiţila capete. aşezaţi rulourile în tava unsă cu ulei şi daţi lacuptorul preîncălzit, la foc mediu, timp de 35-40 minute,până se rumeneşte frumos. Scoateţi plăcinta, lasaţi-o săse răcorească, apoi pudraţi cu zahăr pudră. tăiaţi-o bucăţipotrivite, puneţi-o pe farfurii şi garnisiţi cu miez de nucă,dacă doriţi.

pasiuni am foarte multe. am în-ceput la un moment dat cu călăritul,dar am căzut de vreo două ori și mi-a ajuns. a fost un hobby de foartescurtă durată. locuiam în Ucrainape vremea aceea. mă relaxează foartemult înotul și încerc să îl practic decâte ori am ocazia.

În anul 2000 am venit în Craiova,unde am facut studiile, Facultatea deDrept și administrație publică. apoiun masterat în managementul alproiectelor europene. În 2009 amprimit cetățenia română.

Când eram foarte mică am urmato școală de dans, timp de patru-cinciani, unde am învățat toate genurilesportive. profesoara noastră a rămsînsărcinată, trebuia să ne preia alt

profesor, dar lucrurile s-au blocat șiam renunțat. pasiunea a rămas însă,așa că la petreceri cred că sunt per-soana care dansează cel mai mult.aici, în România, am învățat să dan-sez pe muzică populară - Bătuta,Hora moldovenească, Sârba olte-nească. Colegii au rămas uimiți.

am 29 de ani, dar încă nu m-amcăsătorit. Nu mi-am găsit încă jumă-tatea. Când am făcut studiile la Cra-iova, după anul pregătitor de lapetroșani m-am orientat către ca-rieră. Chiar și mama mă îndemna săîmi acord mai mlt timp liber pentrusocializare. a sperat că după facul-tate voi avea un program ceva mailiber. Dar de atunci a intervenitmereu câte ceva, din punct de vedere

profesional, astfel încât nu am avuttimp pentru căsătorie. părinții meivor nepoți, evident, și de fiecare datăcând ne vedem vorbim despre acestsubiect. Bărbați sunt mulți, intere-sanți, deștepți, frumoși, dar uite căpână acum nu a fost să fie. Nu a exis-tat momentul acela magic în care sămă prindă în mreje.

Îmi place mâncarea, mai ales cearomânească. Sărmăluțele în foi deviță sunt favoritele mele. Cu mămă-ligă, firește. mai făcea mămăligă bu-nica mea, la țară, așa că nu îmi e totalnecunoscută. aici avem tochitură,pomana porcului... mâncăruri foartegustoase. Vă ofer și eu o rețetă, carenu este deloc complicat de realizat.

Alla Popova,asistent Dir. Gen. adj. economic - Financiar Ductil Steel Buzău

grecia. Cadourile sunt asezate sub brad, însă suntdeschise de anul Nou. moș Crăciun se numește Basil, adică Vasile, și el este cel care împarte darurile.

Bulgaria. Un obicei specific este coacerea unor pâini rotunde, numite pita.moș Craciun se numește Dyado Koleda - Bunicul Crăciun.

Rusia. Crăciunul este celebrat pe 7 ianuarie, ziua care corespunde, potrivit calenda-rului Iulian, zilei de 25 decembrie. pomul de Crăciun se numește yolka. Darurile suntoferite și de anul Nou de Ded moroz − moșul Înghețat − și de Fecioara de Zăpadă, Sne-gurochka.

georgia. Crăciunul se numește alilo și presupune o plimbare colectivă pe străzi, în timpulcăreia oamenii se felicită unii pe alții. Copiii care participă la acest obicei primesc dulciuri și cântă. moș Crăciun se numește tovlis papa − Bunicul de Zăpadă.

Serbia. Crăciunul este sărbătorit pe 7 ianuarie, timp de trei zile. Urarea este „Christos s-a născut!“ și se răspunde cu „adevărat s-a născut!“.

Polonia. Sărbătoarea începe cu ajunul Crăciunului. Se face schimb de daruri, iar zilele următoare sunt folosite pentru vizite între rude. mesele sunt îmbelșugate și bogat decorate.

Marea Britanie. Sărbătoarea începe cu adventul, când se împletesc ghirlande cu două lumânări, una albă și una roșie. Decorațiunile de Crăciun se păstrează în case până pe 6 ianuarie.

Franța. De aici vine obiceiul de a pune încălțările lângă șemineu pentru ca pere Noel să aibă în ce pune darurile. Casele sunt decorate cu scene de Crăciun.

germania. Cadourile de Crăciun se dau în seara de ajun, iar tradiția a început cu martin luther. Conotația dată obiceiului este celebrarea darului făcut de Dumnezeu prin Fiul Său. Cadourile se pun sub brad, capul familiei aprinde lumânările și sună dintr-un clopoțel, după care copiii pot să intre în camera în care se află pomul de Crăciun.

CAȘTIgĂTORII CONCURSULUI SUNT URMĂTORII:

CÂMPIA TURzII:ing. Constantin mărginean, man liana, Săutean marinela,

emilia IachimDUCTIL STEEL BUzĂU:

adam Daniel, Oprea Ion, tatuca marian, Coman aurica, pruteanumarius, Carmen Blidaru, lăcrămioara minciuna, pirlea marina

LAMINORUL BRĂILA:aristița Omelco, mircea Niculescu, Iordache mihăiță

MECHEL TÂRgOVIȘTE: Decean adriana

Câștigătorii vor fi contactați pentru a-și ridica premiile de la întreprinderile la care lucrează.

Page 8: Nr 24 decembrie 2012

CONTACT

adresa:str. Rosenthal, nr. 14, etaj 5,

ap. 6, Sector 1, Bucureşti, cod poştal 011996tel: 021/305 59 00

tipar: Romprint, piaţa presei libere nr 1, Bucureşti tel: 021/317 97 88; www.tiporomprint.ro

ISSN 2068-9497 Tiraj: 6 000 exemplare

REDACŢIE

Carolina BIgUOlga CHUMAkOVA

Dragoş TUDOR (redactor-şef)

[email protected]

MODEL DE VIAŢĂ/ 8 /

site: http://cuvintedefier.weebly.com

Dacii sunt discipolii lui Hristos?trecerea Sfântului andrei, acum 2000

de ani, prin părţile Dobrogei, poate fi soco-tită drept începutul creștinării strămoșilorromânilor. mărturiile literare, folclorice șiarheologice arată că în Dobrogea de azi îșiare începutul creștinismul din țara noastră.Ucenicii lui andrei au trecut Dunărea înDacia, ai cărei locuitori aveau deja o trăirereligioasă apropiată de spiritul evangheliei.Credinţa lor într-un singur zeu (Zamolxe)și în nemurire au reprezentat un mediu pri-elnic pentru creștinare. Herodot, spunea că„geţii sunt cei mai viteji și mai drepţi dintretraci“ și că „ei se cred nemuritori. Credinţalor este că nu mor, iar cel care piere se ducela Zamolxe, o fiinţă divină. ei nu cred căexistă un alt zeu decât al lor“.

După ocuparea Daciei de către romani,în 106, au fost aduși aici coloniști din totimperiul. O parte din ei erau deja creștinați,așa că au venit și cu alte elemente ale acesteireligii. În sprijinul evanghelizării de cătreandrei vin și unele colinde sau creații fol-clorice (balada Sf. andrei), dar și unelenume de locuri (pârâiașul Sf. andrei, apaSfântului etc). În Dobrogea, aproape de Os-trov, există mănăstirea peștera Sf. andrei.Numele ei vine de la faptul că în apropierechiar se află o peșteră, săpată în stâncă, labaza unui mic munte împădurit. aici s-aadăpostit, susține tradiţia creștină, Sfântulandrei, pentru a propovădui evanghelia,trimis fiind de însuși Iisus Hristos.

Cercetări recente au pus la lumină faptulcă în teritoriul danubiano-pontic a predicatși Sfântul apostol Filip, originar, ca și an-drei, din satul Iersa Betsaida, din nordulŢării Sfinte.

procesul de romanizare și creștinare dinprovinciile romane s-a extins și în regiuniledacilor liberi, generalizându-se pe la sfârși-tul secolului III și începutul secolului IV.Romanizarea și creștinarea odată începute,au fost mereu în ascensiune, chiar și sub nă-vălirile succesive ale popoarelor migratoare,care ne-au lăsat puţine urme în materie delimbă și de credinţă. latina a devenit singu-rul mijloc de comunicare între diferitelegrupuri etnice din Dacia. aceasta s-a men-

ţinut și după retragerea militară și adminis-trativă a lui aurelian.

patriarhul Daniel spunea într-un discussusţinut recent, cu ocazia aniversării Sfân-tului andrei, că noi nu avem un an clar alcreștinării, dar avem un apostol, începătoral botezului poporului român. Un scriitor șiapărător al creștinismului timpuriu, tertu-lian, afirma pe la anul 200, chiar că „daciisunt discipolii lui Hristos”.

Creștinismul nostru este specific și sin-gular între popoarele creștine. Suntem sin-gurul popor de limbă latina de rit ortodox.Dovezi despre creștinismul latin al români-lor sunt considerate cuvintele de origine la-tină pe care le utilizăm și în prezent: cruce,lege, Dumnezeu, sărbătoare, biserică, creș-tin, păgân, preot, păcat.

La ruși, creștinarea s-a făcut într-o ziRușii aparțin marii familii a slavilor. mi-

grarea slavilor către Sud-estul și Centruleuropei a început în secolele V-VI, aceștiaîmpărțindu-se în trei regiuni: rușii, ucrainie-nii și bielorușii în est; polonezii, cehii, slo-vacii în Vest, iar în Sud sârbii, bulgarii,croații, sloveni și macedonenii. Se știe că azitrăiesc în europa aproximativ 290 de mi-lioane de slavi.

Creștinarea acestor popoare s-a făcut fiesub influența Romei, fie a Bizanțului, celedouă centre mari creștine care și-au disputatpermanent întâietatea.

misiunile bizantine în lumea slavă au în-ceput în secolul al Ix-lea prin doi sfinţi,Chiril și metodiu. erau fraţi, născuți în te-salonic. Chiril era profesor de filosofie laUniversitatea din Bizanţ, iar metodie eraofiţer în armata bizantină. amândoi s-au re-tras într-o mănăstire pe muntele Olimpunde au creat alfabetul slav (chirilic), cu 43de semne, și au tradus primele cărţi din gre-cește în limba vorbită de slavii din jurul te-salonicului. Crearea unui alfabet slav apermis transmiterea culturii creștine bizan-tine în haină slavă pentru toate popoareleslave. primul creștin rus este principesaOlga, care a primit botezul la Constantino-pol, prin anii 954-955. la reîntoarcerea în

Kiev, deși a fost însoțită de clerici și misio-nari bizantini, nu a reușit totuși să-i conver-tească pe kieveni, nici pe Sviatoslav, fiul său,un anticreștin înrăit. abia Vladimir, marecneaz al Kievului și nepotul Olgăi, va izbutisă creștineze poporul rus.

Devenit sfânt, Vladimir a fost iniţial unpăgân devotat în primii ani ai vieţii. era unmare cuceritor care avea multe neveste și aridicat multe statui păgâne pe teritoriul pecare îl guverna. După ce a aflat că există șialte credinţe în afara păgânismului său, s-ahotărât să trimită soli în lume care să-ispună care este credinţa cea adevărată. tri-mișii săi s-au întâlnit cu musulmanii, dar ausimţit că printre ei nu este nici o bucurie șică credinţa lor este foarte mecanică. De ase-menea, trimișii s-au întâlnit cu evreii și ca-tolicii dar, totuși, nu au fost impresionaţi.lucrurile s-au schimbat când au ajuns laConstantinopol. După ce au participat laSfânta liturghie în Hagia Sofia, trimișii au

spus: „Nu mai știam dacă suntem în rai saupe pământ.“

Sfântul Vladimir și supușii săi s-au bote-zat în Biserica Ortodoxă. au distrus toatestatuile păgâne din Rusia Kieveană și le-a în-locuit cu biserici. a încercat să trăiască înpace cu vecinii și a rămas cu o singură ne-vastă. În 988 a poruncit să se distrugă idoliiși a exprimat dorinţa de a se boteza tot po-porul: „Oricine, bogat sau sărac, cerșetorsau muncitor, dacă nu va veni mâine la flu-viu pentru a se boteza, va cădea în dizgraţiamea“.

Cel mai cunoscut sfânt rus este Serafimde Sarov. a fost un ascet care a trăit prin sec.al VIII-lea. practica postul și rugăciunea,dormea foarte puţin, în genunchi sau spri-jinit pe bușteni sau pe saci cu pietre.

Carolina Bigu

CReştINaReamItURI ŞI RealItate

prima zi din an este a Sfântului Va-sile cel mare. a trăit în vremea împăra-tului Constantin și a fost iubitor deînvăţătură. În anul 370 a fost ales ar-hiepiscop și mitropolit al Cezareei Ca-padociei. prin cuvântul și scrierile salea luminat creștinătatea. este cel dintâiierarh care a întemeiat, pe lângă bise-rici, azile și spitale pentru ajutorulcelor bolnavi și sărmani, îndemnândpe cei înstăriţi să-și folosească avuţiilespre ajutorul nevoiașilor. peste 600000de români poartă numele Vasile sau de-rivate ale acesta.

pe 6 ianuarie sărbătorim botezulmântuitorului în apa Iordanului. CândIisus avea 30 de ani a venit la apa Ior-

danului unde Sfântul Ioan boteza și în-demna poporul la pocăinţă. Când aapărut Hristos, Sfântul Ioan, luminatde Duhul Sfânt, l-a recunoscut și l-aarătat mulţimilor, zicând: „Iată mielullui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatullumii”. În toate bisericile în această zise sfinţește aghiazma mare.

pe 7 ianuarie sărbătorim SoborulSfântului Ioan Botezătorul. el a propo-văduit lumii că Iisus este mesia și esteultimul profet al Vechiului testament,

cel care a făcut trecerea spre Noul tes-tament. peste două milioane de creș-tini își serbează ziua onomastică înRomânia. Ion este nume iudaic și în-seamnă „Dumnezeu s-a milostivit“.

pe 30 îi prăznuim pe Sfinţii trei Ie-rarhi: Sf. Grigorie teologul, Sf. Vasilecel mare și Sf. Ioan Gură de aur. pri-mul este simbolul știinţei teologice, aldoilea al energiei și al acţiunii puse înslujba oamenilor, iar ultimul simboli-zează evlavia prin cuvânt și faptă pusăîn slujba credincioșilor. Deci unul eramintea care gândește, altul gura carepropovăduiește și altul mâna care lu-crează.

C.B.

CALENDAR RELIgIOS

IANUARIE 2013

Sursa: Conferința „Creştinarea Rusiei“, 21 iunie, Biserica Stavropoleos, Bucureşti. au participatpr.Conf.Dr. mihai Săsăujan şi pr. Conf. Daniel Benga.


Recommended