A NUL IX. Nr. 2321 10 BAN FXE MPLAP UL SAMBATA 13 APRILIE 1885.

ALIPATIJE 1N 71r0.AZIME ZICIAELAEBE

ABONAMENTELE :tn Capital: Pentru 1 an 30 lel; 6 lunl 15 lel; 3 lunl 8 laIn DIStriete: 1 an 36 lel; 6 lunl 18 lel; 3 lunI 10 let

In StrMnAtate: 2, 1 an 48 lel; 6 lunl 24 lel; 3 lunl 12 let

Director : D. AUG. LAURIAN

0138.ERVATORIUL METEOROLOGIO

Rah atmosferic, Vineri 12 Aprili

Elernente eitmatie,e 2 ore 8 ore 8 orep. ii6ra dim

Toniperatara aorulnI la amhd . .

inatima. . .

niaintL . .

af'oritor.Baronlotral Ilk; It Or . . .

Teftionea nporilor in miliogiro .

0oitua1 a rektili n prontodirocti

VetuRa 4ont.insolf, .

inotho

haporatignea ape

Ploaia. . . . ....kotinomotn (0-100)

Nebolooltatea (0-10) .

93.0 16.9 13 624.1

7.026.0 15.6 18.0

752.9 752.0 753.810.3 9.9 8 0

49 70 69s. S.E. N.E.

2 0 3.5 4 20.4 0".6 0.40.0 0.0 0.0

53A 59.53 2 1

Aspectul /lief :Ert. 'lost& ziva i noaptea senin, vent slab, soa-

rele a stralucit 11 ore.Asteizi dimineatd. Roua multa, senin, v8nt slab,

Barometru se urea.Directorul Observatorulul:

NOTA.Temperatura este data in grade centigra-de Vi media calculata prin formula

8 a+2 p+8 p+Min.4

inaltimea barometrulul in milimotre de mercuriii.Iuteala medie a vèntulul este data in metre pe se-

Evaporatiunea apei si ploaia sunt socotite inmilimetre de grosime. Gradul de claritate a cerului se mesoara cu grade actinometrice, socotite 0grade la intuneric i 100 grade, atunci cand cerular fi cu des8vörVre fara nori V. in atmosferd n'ar fivaporl de apa. Nebulositatea este mesurata de la 0la 10 ; cifra 0 inseamna un cor cu totul senin iar10 arata un cer cu desgverVre acoperit de norf.

TELEGRAFICEdin ziarele streine.

Berlin, 21 AprilieTonul nelinistitor al preset ruse

este un simtom pentru parasirea luI;fadpfone de cAtre partida panslavistA,

care' Pana aci avea simpatiI pentruddnsul, dar aceasta nu schimba intrunimic situalia, precum nici asigurarilede pace din «Pall Mall Gazette». Si-tuatia a rdmas neschimbata ; nid nus'a agravat, nici ameliorat. De am-bele pArti dorinta de a pastra paceapare egal de mare, dar pana acum nus'a facut nimic care sa aplaneze an-tagonismul real dintre pretentiunileengleze si ruse. Rusit asteapta de laEngleji primul pas spre o intelegere,Engleja viceversa de la RusI. Deciintrebarea de pace sad rdsboiii e cutotul pendinte.

Berlin, 21 Aprilie.Toate foile discuta cu vioiciune pre-

tentiunile rusesti din «Moskowski Wie-domosti». Ele zic, cA navelor engle7enu li se poate opri trecerea prin Cana-lul de Suez §i a aranjamentele austro-g,ermano-turce se rapoarta numai laDardanele, nu la Canalul de Suez. Ce.rerile ruse privitoare la inchiderea Maraorientale stint ridicole.

«Kreuzzeitung» Buie : Ocupatiuneaportulul Hamilton de Engl ezi este ocapodopera strategich prin care se pa-raliseaza cu totul actiunea navelor rusede capturaj in Oceanul pacific.

Odessa, 21 Aprilie.In Batum se fac marl' pregAtift mi-

blare.Doud nave de rdsboid sunt ocupate

cu transportarea de material de re's-boid, de cetate, baterii si munitii in a.cel port. Se zice ca se va concentra Uflcorp insemnat cu scopul de a asigurapentru or' ce cas importanta linie stra-tegicA Titlis-Poti. Tot asa se lucreazaenergic si in portul Azow. Fortifica-tifle d'acolo se inarmeaza cu tunuride cel mai mare calibru ; se asazAin grab& o serie de baterii litorale,menite sa apere golful de la Kerci.

Lemberg, 21 Aprilie.bin Petersburg se telegraflaza toi-

ler Won?, : Escadra mediterana rush,C6-reia s'a adresat ordih de rechiemare,va intAri escadra din Marea balticA,Ocupand o positiune in Pewel.

()air, 21 Aprilie.In cercurile militare egiptene dom-

ne§te parerea, ca in casul rdsboitianglo-rus vor rdmAnea ocupate de tru-pele engleze numai Delta si o partea Egiptului superior pAna la Assiut,Precure si Cairul, iar teritoriul la sudde Assiut va fi ocupat de trupele turce.

Londra, 21 Aprile..Agenzia Reuter anuntA din Ottava :

CirculA sgomotul, ca fortul Pitt ar ficAzut in mAinile lnsurgentilor. To y aparatoril ar fi lost macelariti.

o 'Priest, 21 Aprilietirile din urmA spun, cA holeracreste in India, Bombay si Calcutta.

Pentru Abonamente, Anunciurl. i Reelame a se adresa:In Roinfinia : La administratiune, Tipografia S`tefan Mihdlescu, Strada Covacl, NI% 14 0 la corespon-

dentii ziarulul din judeto,In Paris : La Societe Bavas, place do la Bourse, 8.In Viena : La Heinrich Schalek, I, WolNeile, 12, Biuroul Central de arinn iiri pentru Austro-Ungaria.In Hamburg: La Adolf Steiner, Gansemarkt, No. 58, Biuroul de anunturi pentru Gorrnania.

VONLIZEMERIESCZegzvAlgim=-2YZEWIMMESZENSIMIESSEEZZegoi Nr4LtMeNfeWlanalattle22p.a.

Starea sanitara in Egipt este satifa-cä

Scutari:, 21 ASultanul a amnistiat, dupa cum se

a§teapta, pe top Albanejii cart aib lu-at parte la ultima rescoala. Emigratiifruntasi eati inapoiat deja la vetrelelor. Sefil tri)urilor muntene ad depusjuramintul de credintit Sultanului: inpresenta maresalulut Mustafa Assim.

Londra, 22 AprilieConeiliul de cabinet de ieri s'a ocu-

pat cu depesa lui Lumsden. Dupa se-dinta s'a adresat o depesa la Peters-burg "spune «Standard in care seaccentuiazA, ca RIOT. ad lost atAcato-rut in lupta de la Ak-Tepe si de aceeaguvernul britanic se vede nevoit sarepete cererea facuta ;'mai nainte capurtarea generalului Komarow sä fiedesaprobata.

oServiciul telegrafio al ,Rom. Lib."

23 Aprilie 1885--3 ore seara.

Llndra, 23 Aprilie.Daily News" constata ea in urma refu-

sultii espriulat de Rasia de a face o anchetaasupra luptel do la 30 Martie, raporturileintro guvernul rus §i cel englez sunt din cein ce mat: rele.

Standard" crede c discutiunea privitoarela incidentul din Pendjeh va tine un oare-care timp.

(Havas).

A se vedea ultimo ftiri pe pagina Ill-a

Bueuresell, 12 Aprilie

Tott Romänit sunt patriott. Cinepoate tagadui acest lucru ? Nu eRoman, credem not, care sa nu do-reasca binele, márirea, fericirea pa-triet. In acest punct suntem cu 'lothde acord, de la mic pana la mare,de la proletar panä la cel mat bo-gat, de la cel lipsit de cultura panala cel mat instruit. Deosebirile dintrenot se nase, cand se pune intreba-rea : prin ce mijloace s poate a-junge mat sigur la acest unanimscop patriotic ?

Pana mai in anit trecutt, parti-dele 1st aruncati o multime de in-jurit : unit erati consideratt de re-acOonart, oament cari vreti sa des-groape regimul trecutulut, cu cen-sura, cu rangurile, cu inegalitateasociala, cu dreptul boierulut d'astapani pe mojict ; altit erad consi-deratt ca nebunt, revolutionart, carttind la imparteala averilor si la a -narchie. Nict unit nict altit n'aveatidreptate in acuzarile lor : nici con-servatorit nu erat asa de strigotcum a infatisati unit rosit ; nici libe-ralit nu erad asa de descreierattcum a infatisati unit allat. Ba incain timpurile din urinal s'a pututconstata ca conservatorit impingliberalismul pand la revolutionareaunor straturt sociale, iar liberalit,in dorul d'a fi partid de guverna-mint, stranend frinele liberalismu-lui infierbantat.

Din punct de vedere constitutional, nu stim unde ar fi linia de deo-sebire intre liberal! si conservatort,case pana acum, or-de-cate-ort le-am cerut-o, i unit si altit s'ad fe-rit de a o arata ldmurit. S'a inga-nat cate ceva icï i colo, dara liniade deosebire constitutionala tamn'o cunoaste, cad n'o cunose sevede nict partidele, ce par atat deinviersunate in polemica de pe hartie.

Cine nu primeste constitutiuneaactuala cu principiele coprinse in-tee'nsa ?

Care este anume principiul, incontra caruia s'ar declara unit sadaltit ?

Ce nu recunosc conservatorit dinconstitutiune, ce nu recunosc libe-ralit ?

Sunt vre-unit in contra monar-

chiet ereditare ? sunt vre-unit in con-tra libertatilor din constitutiune ?

Am clod sa ni se respunda la a-ceste intrebart.

fiind-ca suntem sigurt, cd.unit si abstractie fac'endde cate-va accidente pe carI cet cele-ail produs singurt le regreta, pri-mese constitutiunea en toate prin-cipiele coprinse intr'ensa, este na-tural a't intreba Daed nu existadeoscbire de caracter constitutionalintre stinga i dreapta, in ce con-sta deosebirea care ye tine intr'olupta asa de inverstinata, de plouacuvintele violente i acuzarile exa-gerate ?

Ca unit vread sa stea la putere, elucru foarte natural ; eä altit vreadsä ajunga la putere, resturnand pecet ce poseda guvernul, este iarasto dorinta naturala. Dar intr'un re-gim constitutional lupta pentru pu-tere nu este legitimata decat candse reazima pe o sumä de idet la-murite, in raport cu folosul Statu-lui, pe cart unii le primesc iar altitle combat, punènd in locul lor al-tele. Unde sunt aceste idet ? am in-trebat adesea-orT atat pe cet ce de-tin puterea ca i pe eel cart cu a-tata foc o revendica, dar respunsulreclarnat de starea normala a re-gimului representativ nu ne-a so-sit inca.

Tara aceasta, daca vrem cu a-devërat sa desteptam constiinta po-litica a poporulut, trebue sa stie dece se duc unit si de ce vin la pu-tore altit. Numat ast-fel se intare-ste regimul nostru constitutional,care are la bazele sale guvernareanatiunii prin natiune. Alt-fel ne mi-scam in intuneric, ducem o viataanormala, putem cadea in primej-dit. Pentru aceasta, am cerut notdes partidelor sa'si spuna limpede

amanuntit vederile lor de deosi-bire in privinta ingrijiril de intere-sile publice.

Cu generalitatt de ridicarea ma-gistraturit, imbunatatirea bisericet,reforma scoalelor, sporirea avutietnationale, ordinea in administratie

alte multe tot de felul acestora,nu se desteapta constiinta publica,nict nu se legitimeaza venirea laguvern. Partidele trebuesc sa spunalimped; in liniele principal; cumcred ca se pot aduce la indeplinireacele generalitatt, ce denota numatdorinte dar nu si capacitate poli-tied.

A avea ast-fel de dorinte, cart toatese topesc in fericirea tërit, nu estelucru gred. Or-ce cetatean poateO. le aiba i sa le esprime cu matmult sad mat putin pathos ; darnu or-cine este in stare sa 'st deaseama de mijloacele prin cart s'arfaptui aceste patriotice dorinte. Cetce fac insa politica i aspira la gu-vern sunt datort a cunoalte mijloa-cele, a le spune tèrit si a se legadinaintea et ca le vor pune in ese-cutare pentru ajungerea la scop.Alt-fel lupta este o amagire, carepoate profita unor individualitatt,dar nu va profita tèrit.

In noua faza in care am intrat,trebue sa inceteze amagirile,inceapa lupta nobila, frumoasa, fo-lositoare, de idet.

oCRONICA ZILEI0 telegrama din Iasi anunta incetarea

din viatA a d-nel Alina Costiescu, sotiad-lul colonel de artilerie Costiescu si acumnatei aceluiasl d. colonel, sora dece-datel sale

ANUNCIURILE :Linia mica, po pagina IV 30 banlReclame pe pagina If-a 5 lel. I Reclame pe pagina III-a 2 lei

Scrisorile nefrancate se refusa.Articolil nepublicatif nu se inapoiaza.

Pentru inserta si reclarne, redacUrtnea mi esto responsabila

-3614MMAXIMEISEMINIEMZ gat78-'54MIZZateM41,73

Aceasta din urmA §1-ar fi tras o lovi-tura de revolver in creed, indata ce-aaflat de moartea surorel sale.

Alalta-ieri d. C. Esarcti a inmkat d-luiN. Cretulescu adresa prin care II cotnu-nick cA. in ,sedinta din 27 Martie d-sa alost ales presedinte al Ateneulul romAn.

Ceilaltilmembri al biuroulul ce s'ad alessunt: d-nil Esarcu si P. S. Aurelian, v.-prese-diny ; StAncescu si Gr. N. Mano, secre-tart si G. M. TAtArAscu, casier.

Se stie cä presedintele de onoare alAteneulul este M. S. Regele.

Studentil romAn1 de la Viena ad fostrepresintatl erl la inmorméntarea lul C.A. Rosetti de d. Al. Ciurcu, directorulziarulul «L'Indépendance roumaine»,

Studentii Universitatel din Iasi ad fostrepresintatl de d. Inotescn, prezidentulsocietAtil stud. in medicinl din Bucu.restl.

M. S. Regele a primit ieri in audien-tä pe d. Ion BrAtianu, primul-ministru.

La Cotreceni se vor face mAine es-periente cu tunurde-revolver Nordenfeldinaintea comisiunel de apArare.

S. Regele va fi de fatA la acesteesperiente.

Comisiunea ce a insotit pe d. Stolo-jan, ministru al domenielor, la Severinspre a alege un loc pentru construireaocoalelor de rAmAtori, a ales doué lo-curl, unul din susul oraplui pe margi-nea Dunarel, iar altul din josul orasululin apropiere de Topolnita.

A mal remas acum constatarea caredin aceste doué locuri presintA mal multeavantagif igienice pentru oras.

in strada Teranilor s'a surpat ieri-noapte o casA pAna in temelil. Din no-rocire nu s'a intamplat nid un pericul.

Ieri dimineatA un lucrAtor a fost stri-vit intre doué mash)i la gara de la Nord.Nenorocitul se afla in spitalul Filantro -pia, intr'o stare foarte criticA.

Ieri s'a presintat d-lui prim-ministru odelegatiune a judetului Tulcea, insarci-nat6 a supune Regelul, conform legel deorganisare a Dobrogiel, dorintele i im-bunätAtirile ce ar trebui introduse in ju-detul Tulcea.

Azi, poate, aceastA delegatie va fi pri-mitI in audientä la M. S. Regele.

Neintrunindu-se, in zioa de 7 Aprilie,numèrul membrilor fixat prin statute, a-dunarea generalA a societatil pentru invé-tatura poporulul roman", s'a amAnat pen-tru ziva de DuminicA Aprilie.

Intrunirea, in localul societatil din cur-tea bisericel Sf. Ecaterina.

Cestiunile la ordinea zilei sunt : a) vo-tarea budgetului, b) darea de seamA defondurile generoOlor donatarl acute infolosul societatil, c) i alte cestiunl carise vor propune de cAtre membra socie-

La 25 sad 26 Aprilie va sosi in Bucu-rest1 unul din distinsii inginerl captatorl,d. Fauch. D-sa va fi insArcinat de mi-nisterul domenielor, spune «Vointa Na-tionalA», cu captarea apelor de la baneCalimancsci din judetul Valcea.

Tot in acest scop ks'a comandat easelLitmann et Comp. o sondi pentru consta-tarea isvoarelor.

D. S. Hepites, directorul observatoru-lui meteorologic de la Herdstrdd, esteinsircinat de ministerul domenielor cufacerea und statiuni meteorologice laConstant&

D. Gafencu, inginerul liniel Cernavoda-Constanta, s'a insArcinat cu facerea ob-servatiunilor.

«RomAnul» spune c redactiunea zia-rulul umoristic Calicul" din Sibie (Tran-silvania) a trimis pentru reposatul Ro-setti o cununA, jumétate de laurl i ju-métate de margAritArele, legata cu opanglicA alba cu aceastA inscriptiune :

Calic at venit, pentru calici aT luptat, §icalic te duct !

Du-te in pace la Dumnezed §i '1 roagasit nu ne lase WI de esecutorf al testamen-tulut :

«Voe§te §i vet putea.Lumineaza-te §i vel

o

Imormôntarea lui C. A, Rosetti(10 Aprilie 1886)

Discursul Presel pronuntat de d. Bor-deanu, redactor la Natiunea".

Domnilor.Un mare dolid se intinde asupratd-

rei intregi. C. A. Rosetti nu mai este.Adevdratul creator al ziarismului po-litic la not, el a luptat fara preget a-proape o jumdtate de secol pentru li-bertatea presei, si cele din urina cu-vinte rostite de clènsul in represinta-tiuna nationala ad fost pentru apara-rea acestei libertay. Smuls din mij-lout nostru el a trebuit sa aiba celputin multurnirea intimA ca a reusitin fine a distruge toate barierele cartne impedicad de a esprima cugetarilenoastre prin scris si prin grai. El n'acrutat nici un sacrificid ca sà ne laseacest patrimonial nepretuit §i care varknanea in veci cel mai mare §i celmar frumos titlu al lui la recunostintageneratiunilor viitoare.

Aprig aparator al drepturilor natio.nei, pe care o iubea mal presus deor-ce in lume, el stia ea nu le puteamcueeri de cat prin libertatea absolutAa preset. Depuse dar toatA activitateasi devotamentul de care era capabilpentru a atinge acest scop atat de mA.ret si atat de mAnos in resultate fe-ricite, i gee eroasele sale silinte furAincununate de succes.

In 1848 el funda ziarul Pruncul ro-man", §i scurtul interval de trei luniin care acest organ apAru, fu de a-juns ca BA sdruncine pana in temelfileluI regimul inaugurat la noi de pute-rile strdine, i sA lumineze poporul a-supra drepturilor sale antice si ne-prescriptibile. De si cu intrarea ar-matelor turco-rusesti in tarA, liber-tatea preset fu sugrumatA si autorilmiscArei de regeneratiune a RomAnieltuna esilati, Rosesti continua aposto-latul ce intreprinsese, aparA cu aceeasicaldurA de inima in ziarele streine drep-turile noastre, §i fu destul de fericit ale vedea recunoscute in parte printractatul din 1856.

Reintrand in tara, el relua in 1857publicatiunea ziarului sdd, dandul astadata titlul de «Romanul,» care cores-pundea mat bine cu era de maturi-tate politicA in care intra natiunea.

Puind interesele permanente ale ta-rei mai presus de ori-ce considerati-uni personale, RomAnul" nu inceta unsingur minut de atunci a fi eel malcalduros aparator al institutiunilor cene dedeseram §i in special al liberth-tei presei, pe care asta-zi, multumitafundatorului lui, o poseclAm intreaga§i neatinsA.

WA, domnilor, marele cetatean ceplange Romania ; iata aprigul luptatorce perde presa. Durerea de care taraintreaga e patrunsä, este tot asa devie, tot asa de profunda ca §i aceeade care suferA familia:sa care perdeintednsul un sot si uu parinte WA sea-man. i multimea care s'a grabit aveni din toate unghiurile Orel. ca sàurmeze astA-zI ramasitile 1111 C. A. Ro-setti, ne atestA incA odatA ca Romaniitiù sa apricieze pe compatriotii lor

earl s'ati sacrificat pentru binele comun.In numele Societati Presei venim

dar sA depunem aci tributul nostru derecunostinta, ilustrului el Presedinte.Peste putin ne vom desparti pentrutot-d'auna de dènsul, dar piatra sepu-lerala care va acoperi precioasele salerdma§ite nu va putea nici-odata stergedin memoria noastrd §i a generatii-lor viitoare aceasta mare figurA careapartine istoriei.

SA pastram dar intact patrimoniulce ne-a lAsat si pentru care a luptatpana la cele din urma momente alevietel lui.

latà singura rdsplatA la care el aspira

D. Mucenic Dinescu, in numele tdra-nilor, a rostit acest discurs :

Durere mare este in lard, ; vitile n6s-tre aü rdsunat intristate.

PrAnimea plange amar ; un cata-clism se intAmpla in noaptea de 7 spre8 Aprilie. C. A. Rosetti muria.

SAtenif afi cunoscut si iubit pe Ro-setti, pentru cA ddnsul 'i-a cunoscut,'i-a iubit i 'i-a ajutat.

ROMANIA LIM R A.Amolommlamiggirmwoollomm-

Ultimul sèü cuv6nt fost-a : «De soar-ta sAteanulul sa ne preocupam mat easeama».

N'a ajuns cà o viata iutreaga s'ainteresat de soartea noastra ; dar §i

urmasilor s61 le-a lasat prin testamentgrija despre not'.

Mult ne,a iubit §i mult a suferitpentru not. De aceea durerea noastraeste mare. De aceea, sdrobiti suntemcu sufletul astazi, and sprijinitotulnostru pleaca dintre not.

Mormantul rece va inchide corpuls6d neinsufletit ; dar niel cared n'arputea sa ne r6ceasca recunovtintanoastra.

Lacramile säteanulut vor inealzi ne-incetat mormantul marelul patriot. In-sufletitt de sfintele sale sfaturi, sa nesilim a deveni ceea- ce el a dorit sá fim.

Si faca cerul ea actele marelul ce-tatean sa inspire §i pe altit sa rneargape calea grea §i spinoasa pe care adeseris'o ei-a mers parintele Patriei,ilustrul Rosetti !

0IIIECARAEM

Gimnasiul din Roman, gimnasiul real dinT6rgoviste i Peatra i gimnasiul din T6rgo-viste tree cu totul in sarcina Statulur si sevor inscrie in budgetul ministerulut cultelor

instructiunet publice.Primariele comunetor Roman, Peatra

nrgoviste cedeaza, Statulut localele undosunt instalate actualmente zisele gimnasirimpreuna cu mobilierul i coleqiunile didac-tice ce posed, pentru a servi si in viitorpentru acele gimnasit.

Primariele comuneler Roman, Peatraconsiliele judetiane ale judetelor Roman,Neamtu si Dambovita vor plati Statulul pefle-care an subventiile urmatoare, cart i sevor inscrie de ofleiti in budgetele respective :

Primaria comunel Roman . .

Consiliul judetulul Roman . .

Primaria comunet Peatra . .

Consilul judetuiut Neamtu . ,

Primaria conaunet T6rgovisteaConsiliul judetulut Dambovita .

Let. 10,000. 5,000

5,0005,0004,0006,000

Or-ce alta comung, urbanä care ar aveaun gimnasia poate, platind sumele coprinsein articelA de sus, obtine trecerea gimna-siulul sù pe seam. Statulut.

D-nit doctorT Butatt si Ziteos se depAr-teaza din functiunea de a dministrator1 in e-ptropia averel repausatulut Dositeiu Mitro-politul.

D-nit Gr. Caracas, Gr. 5tefanescu, Ap.Manescu, C. P. Filitis si Hem Opran senumesc administratort at averel repausatu-tut Dositeiu Mitropolitul.

C. stefan Hepit-s, inginer st doctor insciintem matematice si &ice, s'a nuinit, peziva de 1 Aprilie 1885, in functiunea de di-rector al institutulut meteorologic din Bu-curesti.

DIN AFARAAnglia §1 Rusia.

Stirile din Londra sunt iara§T neli-ni§titoare. Organul lut Glastone «DailyNews» declara de;scorniturI sgomoteledespre cedarea Pendjehulut care Ru-sia §i a altor puncte de la granite afegana ei zice, ea pregatirile militarestint §i acnm neaparat trebuincioase.

«Standard» zice, ca eansele pentrunegocierile privitoare la delimitareagranitel sunt iarael mat putin favora-bile, cad Rusia a sulevat cestiunt, ceerad privite ea deja resolvate. Gu-vernul englez mat a§teapta amanuntede la generalul Lumsden in privintaluptel de la Pendjeh. Catre numitafoae se anunta din Tirpul de la4. c. : De 14 zile, ce ail trecut de la

,1.1010

FOITA «ROMANIEI LIBERE»12 Aprilie 80

HECTOR MALOT

ORFAN!A DOUA PARTE

IV.

Povestirile lut Alexis nu 'net spuse-sera tot ce voiam sa §tid, §i niel r6spun-surile unchiulul Gaspard nu m6 satis-facuserA, cad and '1 intrebam :

Ce este carbunele de pam6nt ?El 'mt respundea tot-d'auna.

Este un fel de carbine care segaseete in pament.

Due6ndu-ne6 ins4 acasa la maestruam aflat mat multe anafinunte, si vi-zita mea a durat papa, noaptea, cadla fie-care bucata de peatra ce avea inmuz6u1 s60, maestrul '§1 reincepeaexplicatiunile, aea ea, in cele de peurma, intelesesem ceea ce, la ineeput,me mirase a§a de mult.

A doua zi de dimineata ne regasi-ram in mina.

El bine ! zise unehiul Gaspard,al fost multumit de bMat, maestre?

Da, da, are urechi, si sper cit incurAnd va avea ei ochl.

Mink atunci sa eiba astazt brate !zise unchiul Gaspard.

atacul Ru§ilor, ali fost folosite de mem-brit misiunil lut Lumsden de a desco-peri cause conflictulut. Resultatul cons-tata ea un ce neindoios, ca atacul ge-neralulul Komarow a lost pe deplin eiabsolut neprovocat. Afganil n'ad ina-intat, ins& Komarow a impins inainte3000 de Ruel, pana ce aù stet in fataAfganilor cart in vederea acestel ina-intarl ad brat numal mésurile cele matnecesare de precautiune.

«Times» a declarat deja, ca acestincident mat poet() provoca marl difi-cultatt §i dupa ce s ar resolve cestiu-nee granitel.

Niel foile ruse nu linistesc lumea inprivinta temerii de un rèsboid. AeaGazeta de Var§ovia spune, cà Rusiaface acum toate pregatirile necesarespre a lua Heratul. Numita foaie scrie:«Guvernul nostru n'a declarat niel o-data in mod acial sad oficios, ea Ru-sia n'ar avea pretentiunt asupra Ile-ratului ; cared insa norocul resboiulutva da Heratul in mainile noastre, vom§ti negre§it sa ne folosim de avanta-jele situatiunil §i, tiind sabia lut Da-mocle d'asupra imperiulul anglo-m-dian, vom reu0 fär. indoeala sa hota-rim multe cestiuni arz6toare europenein folosul nostra. Pentru not resboiulcu Anglia nu e Frozav §i n'avem mo-tiv de a ne sperm de amenintarile en-gleze §i a ne da indärat ; in Asia an-trala vom avea de operat intr'o popu-latiune care simpatiseaza cu noi ; He-ratul poate fi in mainile noastre matnainte, de cat ea un deta§ament detrupe anglo-indiane sa treaca graniteafgana ; e'apoT nu ne va fi gred de aintari Heratul §i a'l asigura pentrunoi ; paguba insa, pe care oetirea noa-stra va educe Indiei, nu va putea ficomparata cu blocada coastelor noa-stre §i eu pierderile comertulul no-stru ....»

Articolul numitel foi termina textual :«Resboiul Rusiel cu Anglia nu poatefi localizat in Asia, el se va intindein Europa §1 va duce poate la redes-chiderea cestiunit europene §i la unresultat, care cu gred va fi in favoa-rea Angliel. El va fi o mare nenoro-cire internationala, ce va strica An-gliel mat mult decat tutulor, pe careinsa ea 61 poate inlatura, indata ce vapreferi o pace rea until conflict bun.

Dad, guvernul englez, care asigurape toata lumea de tendintele et paci-fice, le-ar avea in realitate, atunci eaneintarziat ar revoca pe lordul Duffe-rin §i pe Lumsden, cart am6ndout joacarolul de agenti provocatort.

Italia in Africa.Serisorile primite din Massauah de

catre societatea afrieana din Neapoleanunta : Regele Joan starue§te a aratasentimentele ostile ; nu de mult el astilt pe calittorul Traversi sa se in-toarca la Massauah. Egiptenil paraseseoraeul Keren. O mie de camile cu fe-met §i copil aU sosit la Massauah §ise a§teapta o alta mie. Prin urmareeste neapärat necesara inaintarea Ita-lienilor spre a asigura drumurile.

Din Dongola se anunta cu data 8Aprilie : Indigenit colporteaza sgomoteea trupele italiene inainteaza de laMassauah spre Kassala.

Arabil de pe Nilul Alb, dincolo deChartum, parasesc pe Mahdiul, care apus pe oamenit set sa se jetuiasea pre-tindenr.

0

0.1111.1111,

Si dete in acela§ limp o parghieca ajut a deslipi o bucata de car-bune.

Pe cared 'ml duceam apol vagona§u1med spre putul Sainte -Alphonsine pen-tru a treia oara, auzil din acea parteun sgomot formidabil, o sguduire spai-mantatoare, aea cum n'auzisem de candlueram in mina, : era oare o pravalire ?or o scufundare generala ? Ascultal ;sgomotul continua repercutêndu-se dintoate partile. Ce insemna aceasta ? Pri-mul med sentiment fu spaima, §i m6gandit sa scap fugend spre said ; darfusesem de atatea ort luat in rls, incat'net fu rushee §i de asta-data de spaimamea, §i statut pe loc. Era o explosiu-ne de mina ; vr'un vagona§ cal e cadeain put ; sad poate grinzl cart Weedprin culuare.

D'o-data un batalion de §oarecl 'mttracu printre picioare, alerg6nd ea unescadron de cavalerie care a luat fu-ga ; apol nel se paru ea auz o atingerecurioasa de pAm6nt §i de peretil gale-riel, cu un gAlgait de apa. Locul undem6 oprisem find cu des6varsire uscatacest sgomot de apa era neesplicabil.

Lual lampa ca sa vez, §'o aplecalpe pAna6nt.

Era apa in adever ; venea din parteaputulut §i urea galeria. Acest sgomotformidabil, acea detunare era aea darprodusA prin cAderea apel care se pre-cipita in mina.

Lasandu'mt vagonavul pe vine aler-gal la unchiul Gaspard.

Unchiule, apa este in mina !Tot prostilS'a ant o spartura sub Divona ;

sa fugim !

DIN TRANNSILVANIA

Citim in «Gazeta Transilvaniel de laro Aprilie

Stirile telegrafice, ce ne sosirti erTseara §i azT de dimineata de la Deva,ne spun ca. procesul intentat d-lui ad-vocat dr. Avram Tincu inaintea tribu-nalulut din Deva s'a terminat eu achi-tarea acusatulut.

Judeatorii din Deva ad gasit caniel un fel de delict nu i se poate im-pute d-lui Tincu dupa lege. El a vor-bit in adev6r in Martie 1883 catre po -por in biserica din Deva criticand cuasprime proiectul de lege pentru ecoa-lele medie, asupra caruia avea sa sepronunte adunarea poporala de atunci,dar vorbirea hit nu cuprinde nimic, ces'ar putea interpreta dupa lege ca agi-tatiune in contra nationalitatil ma-ghiare.

Cu alte cuvinte actul de acusatiuneMorita la 29 Septembre 1883 contrad lui Tincu vi a sotulut sü n'are nielun temeid legal, de unde resulta cabietil cement' aU fost hartaitt si prigo-nip clout ant de zPe farA a fi vinovattde vre-o crima sad de vr'un delict.

Inteadev6r nimic nu putea ilustramat bine §i mat invederat regimul vol-niciel ei al terorismulul, sub care gemeastazi poporul nostru romanese, ea a-ceasta sentinta a judec6torilor din Deva.

Ce a vorbit d. Tincu dare popor ?A zis cA Unguril dela 1848 §i pana

eat n'ad inv6tat nimic ; a zis ea abso-lutismul nemtesc nu ni-a atacat limbaei nu ni-a impedecat desvoltarea cumface azi liberalismul maghiar ; a ac-centuat ca proiectul de lege pentruecoalele medie este menit a impedeca

paralisa inv6tAm6ntul nostru roma-nese ; a constatat ca legea poreclita«pentru egala indreptatire a nationali-tAtilor» §1 sanctionata de MaiestateaSa nu este luata in considerare §i caguvernul nu pune in aplicare legilesanctionate, ceea ce dovedesce ca gu-vernul faà cu natiunea romAna nu esincer, el din contra o persecutA ei eade aceea §i-a pierdut increderea laRomani; in fine a aecentuat cA azisuntem amenintatt a ne perde scoaleleromane, mane va fl amenintata limbaromanii §i in biserica.

Toate acesteale-a pronuntat d. Tincuin convingerea ea intr'un stet, care selauda a fi model de stat constitutional§i liberal, este iertat a critica fapteleguvernulul §i a discuta proiectele delege ce se presinta Parlamentulut.

Dar d. Tincu a vorbit inaintea t6-ranilor Romani, adecti, inaintea unor ce-tatent de a doua mana, carora nu leeste permis a avea derinte, aspiratiunl,ba chiar postulate. De aceea d. Tincua agitat.

Par'ca t6ranul Roman nu simte §1a§a destul de amar, ca regimul ungu-resc tracteaza mult mat ma§ter cu el,de eat ad tractat guvernele nemtescllPeed, nurnal discursul d-lul Tincu ar11 produs marea nemultumire din tara !

Dar in zadar ! A§a este azi la notobiceiul teril, ea cet ce pledeazi pen-tru drepturile popoarelor nemaghiareO. fie infierati de agitatort vi turbura-tort periculovi §i sa fie urmariti tArAconsiderare, dad aU caleat legea sad nu.

Prigonirea cu orl-ce pret a frunta-§ilor poporulul nostru mat are inca unseep destul de infernal §i periculos.Contrarif no§tri voesc ea prin asementprigoniri sa descurajeze pe conduc6-

Lesa-m6 in pace !Ascul la.

Accentul mete era a§a de emationatincAt unchiul Gaspard r6mase cu cas-maua in mana ascultand ; acela§l sgo -mot continua mat tare, mal sinistru. Numat era indolala, apa sosea cu putere.

A learga repede, striga el,apa este in m'nä.

Pe cand striga apa este in mina"unchlul Gaspard '§I JuA lampa, citelaceasta este tot d'auna prima mi§carea until uvrier, §1 se lasa s'alunece ingalerie.

Nu facusem zece pa§l, §i v6zul pemaestru care de asernenea se coborain galerie ea sa se convinga de sgo-motul ce auzise.

Apa in mina! striga unehiul Gas-pard.

Divona curge peste noi ! adao-gal ed.

Esti prost !Fugi ! 'ml striga maestrul.

Nivelul ape se ridicase repede ingalerie ; se ridica acum nand la ge-nuchil met , ceea ce ne impedieamersul.

Maestrul incepu sa fuga impreunacu not si cAte trel strigam, tree6nd pelangA lucratorl :

Fugitt ! apa este in mina !Nivelul apel se ridiea cu o repezi-

dune furioasa ; din fericire nu eramprea dep.! tatt de scar!, cad alt-felniel n'am fi putut ajunge pana la ele.Maestrul ajunge eel d'ant6it, dar seopri :

Ureati-v6 vet mat ant6id, ne ziseel, ed sunt mat bètrân, i am §i con-vciinta lini§tita.

toril popornlul roman, sa-t faca 0, as-v6rle cat colo arma legel §i sa se a -runce in bratele fatalismulut §i ale re-signatiuneT mute. E natural, ca in ca-sul acesta le-ar fi foarte u§or terori-etilor de la putere a «ferici» aceastatara in infinit dupa pofta inimel lor.

Fie sigurt adversaril neamuluT no-stru cA poita d'a ne vedea pe toti pitu-lAndu-ne §i tarandu-ne dinaintea lor,nu li se va implini niel odata !

Cuvine-se omulut de caracter §i deomenia, barbatulut conscht de demni-tatea sa de-a da pept cu orT §i cine eid'a lupta en curagifi ei cu energiapentru drepturile poporulul.

SA §tie asupritoril no§tri de azi caacest soid de 'Dement inea n'a dispa-rut din mijlocul poporulul roman §i eaDiet un tel de terorisare nu-1 va puteaabate din calea datoriel lor sfinte, pa-triotice §i nationale.

Adev6rul ei dreptatea vor trebui BAtriumfeze mat curand sad mat tArzid.Sentinta tribunalulut din Deva esteo dovada viuA pentru aceasta.

alf

«Democratul» spune ca. la Ploe§tiuntul-de-lemn vine atat de falsificat§i amestecat cu alte substante oleoaseincat nu se mat §tie de gustul ade-v6ratulut unt-de-lemn de alta data §inu se mat poate manes, §i niel ardeprin candele fara un miros grett vi denesuferit.

«Orientul roman» din Galati atrageatentiunea administratiel eomunale lo-cale asupra starel in care se afla plan-tatiunea de pe pieta Stefan-cel-Mare,d'inaintea gradinet publice.

Pentru ea sl se prindl si sa, se desvolteboschetele din cele douè patrate, ele fuse-sera ingradite cu grilaje sonde de lemn, si intimp de zi un gardist in permanenta isgo-nia dobitoacele erbivore pripasite, ce se a-dunaa imprejurul grilajelor ea sa le atace.De la un timp, gardist nu s'a mat vdzut,d'atunet erbivorele ne mat flind impedicate,aa escaladat bariele, aa navalit asepra bos-chetelor si le aa sparcuit de uinple jalea peprivitort. Tot din causa lipsel de pad., mareparte din grilaje si mat toate bancile fixatepe ales aa disparat, iar vagabonzit depun latulpina arbustilor, cu totul alt-ceva de catespresia recunostintet pentru umbra ce li semat oferit.

Cu putine parale comuna, ar putea redaarbustilor viata i visitatorilor placuta pri-veliste de mat 'nainte. Dar si gardistului depunct trebue sA i se preciseze bine punctul,interziandu-i-selescursiunile pe la eArciumilevecine.

Consiliul cornunel Galati aü alestrot ajutoare : pe d. A. Calineseu, in-giner, C. Serbesc 1, fost magistrat,licentiat in drept, advocat §i C. Dra-ganescu, comerciant.

S'a inchiriat local pentru §coala co-merciala.

«Dunarea de jos» din Tulcea afiaCA trel soldati ru§i, desertand din ran-durile armatet ruse ad lost arestati inTuleea. Ei ar fi desertat din prieinalipsel de hrana §i a batail or.

«Ace§tt trel soldatl ad deelarat eavor sa remae supui, Romani. Prefec-ture le-a procurat haine civile nouiretinAnd uniformele lor la depositulpoiitiel; §i find meete§ugart (tamplarl)s'ad vi angajat sA lucreze in locali-tate».

Cu inima string/ de durere am putut con-stata prin not iosine in judet putina araturA

Nu eram atunci in situatiunea d'ane face politete ; unchiul Gaspardtrecu eel d'ant6iti, 61 urtnal, si mae-strul veni in urma, apol chip el, §ila un interval destul de mare, att.-yemelee cart ne ajunserA.

Nict-odata cot patru. zeci de metricart despart al douilea de primul niveln'ad lost trecuti cu o asemenea repe-ziciune ; dar inainte d'a ajunge la ul-time treapta, un val de apa ne cazain cap §i ne ineca lampele. Era o ea-seada.

Tineti-v6 bine ! striga un hiulGaspard.

El, maestrul si où ne agataram de-stul de solid de sold ea sa resistam,dar cel-ce venead dui:A not fura ti-rati, vi bine inteles ea, (lea, aveammar mult de zece trepte de urcatam fl lost aruneeti, ea §i d6n§ii, dietd'odata cascade devenise o avalanea.

Ajunst la primul nivel nu eram sea-pap, cad aveam inca cinel-zect de me-tre paria sa eeim, §i apa era si in a-cea galerie ; eram fara lumina, lampelefiind stinse.

Suntem pierduti, zise maestruleu o voce aproape calma, ruga-ciunea, Remi.

Dar in acelall minut, in galerie, a-darurit eapte sad opt lampe earl aler-gad spre noi ; apa ne sosea deja lagenucht, fArà sit ne aplecarn, o atin-geam cu mane ; nu era o apa lioi-vtita, ci un torent, un vartej care du-cea totul in trecerea el, ei facea bu-catile de lemn sa se inv6rteascA eapenele.

Oamenil earl venead spre not, ei

ale caror lamp! le zarisem, voied

Mena intro comunele Congaz i Hagilar, dinplasa Babadag; de a dreapta i de a stAnga'soselet campul e pustia. Cocenit de porumbde anul trecut uscatt rÉimasi pe camp facprivelistea si mat tristl. AflAm cA s'aa luatmèsurt ea din casele comunale sl se ajutelocuitorit de tot sAract cart n'aa avut pangacum en ce sit'st facA semAnAturt de popusotpentru gura eel putin. Felicitam din suflet-pe d. prefect StAtescu pentru aceasta misu-rA. (DunArea de jos", din Tulcea).

Un nod organ de publicitate a apA.,rut in Ia§1 Orazeta Medicala" redac-tata. de un num6r de tinerl §i distinlmedici ei anume : V. I. Bejan direc-tor; E. Rizu, C. Botez, V. Negel,Sokor, §i E. Rigler redactorl.

Nu m6rul AnlèiU coprinde, spune «Lup-ta», urmatoarele materil : Myxoedem§i Cachexie pachydermica. Salubrita-tea oraeulut Iael. Hygiene copiilor

Activitatea Institutulut Grego-rean in anul 1883 etc.

Cairn in «Liberalul» din het :Un domn sub-locotenent numit P.

Ghiorghiu din regim. 25 Dorobantl,in fate pietel sf. Spiridon a palmuitpe un seldat intr'un mod ava de brutalcad la fie-care tragere de palm& ne-norocitul soldat able se putea tinea anu Wee, jos. Aceasta fapta eta deneomenoasa a seandalisat publieul nu-meros ce se afla in pieta.

Atragem atentiunea celor in drept,de a pune cap6t unor asernenea taptemacar in public daca nu in parti-cular».

PARTEA LITERARA

ESTETICA LUI SCHOPENHAUER

32.

In urma cereetarilor noastre de 'Anaacum, cu toga concordanta interna in-tre Kant §i Platon §i cu toata identi-tatea resultatulut la care aspired sada modului de contemplatiune, prin caread lost de§teptati ei condu§1 spre filoso-fare, totu§1 ideea §i lucrul in sine nu nesunt de-a dreptul identice : ci ideea neeste numal objeetitatea nemijlocita (*)ei prin urmare adequata a lueruld insine, care insuel este vointa, vointa in-tru cat nu este inea objectivatA, nu incarepresentare. Cact lucrul in sine, toe-mat dupa Kant, trebue sa, fie liber detoate formele legate de cunoscinta noes-tra asa cum o avem, §i este numal oeroere a lut Kant de a nu fi admis in-tre aceste forme, mat nainte de toate,forma de ea fl object pentru un sub-ject)), aceasta find cea d'Ant6id ei ceamat generala in or-ce fenomen, adecain or-ce representare ; in urrna caratadmitert Kant ar fl trebuit sa nege lu-crulul in sine pull* de a fi object,ceea ce l'ar fl aparat de acea inconse-quenta mare §i de malt descoperitä.Din contra ideea Platonica este cu ne-cesitate object, ceva intrat in cunos-tinta, o representare, §i toemat prinaceasta, insa numal prin aceasta, deo-sebita de lucrul in sine. Ea s'a des-bracat numal de formele subordonateale aparintet, pe cart le cuprindem toatesub principiul causet suficiente, sadmat bine nu le-a imbracat Inca ; lima.cea d'ant6e1 ei cea mat generala formaa imbracat-o, forma representaril ingenere, adecti forma de a fi object

(*) AdecA nestrecurata incl prim limp,spatiu i causalitate.(Nota traduc.)

urmeze galeria i sa ajunga ast-felseArtle ei treptele cart erad aproape ;dar in fata unut asemenea torent eracu neputinta ; cum sa'l dal inapol,cum sa resi§tt impulsiunit lui §i bu-catilor de lemn pe cart le ducea.

Acelael euv6nt pe care 61 zisese ma-estrul, 61 repeta §i el :

&intern pierdutt !Sosisera pana la not.

Numal pe act, striga maestrul,care singur intre nol Wee CA '§I--apastrat sAngele rece, numat pe aci,spre vechile luerArif, ne este singurulnostril refugid.

Vechile lucrArt era o parte a mineiparasita de multa vreme, §i unde ni-merit nu se ducea, dar pe care mae-strut o vizita adesea, Mild era in ca-utarea vr'unel curiositati.

Intoarce-ti-v6 inapoi, striga el,§i dati-'mi o lampa, ca sa v6 conduc.

De obiceid, cand vorbea, 61

Wee in tata, sad i se intorcea spa-tele dand din =ell ; dar acum eelmat tart 6§1 pierdusera puterile de

care end a§a de mandri, §i, la voceaacestul batran de care Mee eu chiefminute inainte, tot! se supusera ; in-stinctiv toate lampele lt fura intinse.

Repede WA. una, §i cu cealalta a^pucandu-m6 de mama, formartim eapul

trupel. Pentra ca ne duceam in ace-

la§T sens cu curentul , mergeam re'pede :

Nu §tiam in cotro ne ducearn, dar

'ml revenise speranta.(Va

pentru subject. Forme le subordo-nate acesteea (a cAror expresie gene-ralA este principiul cause)." suficiente)

sunt mijlocul, prin care ideea se mul-tiplicA in indiviza isolatt §i treatorT,a cAror numèr in privinta ideeT estecu totul indiferent. Principiul causeleste asa dar o a doua formA, in careintrA acum ideea, ajungènd la clines-tinta subjectulul ca a unlit individ.

Lucrut isolat, precum ne apare con-form principiulut causet, este dar nu-mat O objectivare mijlocitd a lucruluTin sine (care este vointa), intro carelucru in sine si acel lucru individuali-zat se mat aflA ideea, ca singura ob-jectitate nemijlocitA a vointet, care nua prima alta lormA proprie cunostin-tot asa precum ne este data de cAt a-ceea a representAril in genere, adecAde «a fi object pentru un subject».De aceeasi este easingurA objectitateacea mat axlequattt ce este cu putintAa vointel sail a luerulut in sine, estechiar intregul lucru in sine, numatsub forma representarir : j aci estecausa mud concordante intre Platon§i Kant, de O. dupA toatA rigoarea,ceea ce spun a méndol nu este iden-tic. Lucrurile individuale insA nu auntobjectitAtt, cu totul adequate ale voin-tel, ci in ele vointa este intunecatAprin acele forme a ettror expresie co-munA este principiul cause! suficiente,dar cart sunt condltia cunostintet, a§aprecum este datA individulul ca indi-vid ; cAct in adevèr, dacA este permisa argumenta dintr'o ipotesA imposi-bilA, noi nu am mal cunoaste lucrurtindividuale, niet intAmplArt, nict scum-bare, nict multime, ci inteo cunostintApurA i neintunecatA am contempla nu-mat idet, numat scara objectivArit a-celet uneT vointe, a adevératulut lucruin sine, si prin urmare lumea noastrAar fi un Nunc stans : dacA noi, ca sub-jecte ale cunostintet, nu am fi totde-odatA indtvizi, adecA dacA percepereanoastrA nu ar fi mijlocitA printeuncorp, dela ale cAruT afectiunt purcede,care insust nu este de cat vointA con-cretA, objectitate a vointet, prin urmareun object intre objecte, §i care, ca unasemenea object, indatA ce intrA inconstiinta cunoscetoare, nu intrA deeAt numat sub formele principiulut ea-tad suficiente §i prin urmare presu-pune si prin aceasta introduce timpul§i toate celelalte forme, ce le exprimaacel principig. Timpul este numat pri-virea frAnth §i impArtitA, ce o are in-dividul despre ideile earl sunt afarAdin timp, adecA eterne : de aceea zicePlaton ca timpul este imaginea mis-_ 91.4, !eternitAtil : oci(i)yee eixew mvejTeio xpoveç.

33.

A§a dar not ca indivizi nu avem nicio altA cuno§tintA de cAt aceea supusAprincipiulut cause suficiente, aceastAformA insa esclude cuno§tinta ideilor.Ast-fel, dacA este tot ust cu putintAsA ne ridicAm de la cunostinta lucru-rilor individuale la cunostinta ideeler,aceasta nu se poate inttimpla decAtprintr'o schimbare in subject, cores-punzetoare si analogA acelet mart schim-WI a intregulut fel al objectulul §iin urma ctireea subjectul, intru cät cu-noaste o idee, nu mat este individ.

SA ne adueem aminte din carteaprecedentA, cA intelegerea in generase tine si ea de objectivarea vointetpe treptele et mat inalte §i cA sensibi-litatea, nervil, creeril, nu sunt alta decAt expresiuni ale vointet in acest gradal objectitAtir sale , ca si celelaltepArtt ale fiintet organice, si cA prinurmare representArile ast-fel proidusestint tot a§a de destinate la serviciulel, ea ni§te mijloace spre ajungereascopurilor el mat complicate (iroXtrrs)se-=spa), spre sustinerea unet fiinte cumulte si felurite trebuinte. Din ori-gine dar si dupA natura el, inteligentaeste in totul supusA vointet si precumobjectul nemijlocit, care prin aplicarealegit causalitAtit devine punctul et deplecare, este numal vointA objectivatA,asemenea §i or-ce cunostinta fermatain aplicarea principiulut causet rèrnAneintr'un raport mat mult sag mat putinde aproape cu vointa. CAct individul

aflA trupul sèl'i ea un object intreobjecte, cu care acest trup are rapor-turt si relatiunl felurite dupti principiulcauset, a cAror cercetare '1 conducedar tot-d'auna, and mar de aproapeand mat de departe, iarAst inapot spretre-ul s6g, asa dar spre vointa sa.Objectele intrAnd in acest raport cutrupel, adicA cu vointa, prin formapnnclpjulul causet, inteligenta supusAvointet nicl nu va putea tinde la alt-eeva de cat la cunoa§terea relatiunilorprodese in objecte dupa principiul cau-se! suficiente, adicA a diferitelor lorraporturl in spatig, timp si eausalitate ;act numal prin acestea objectul esteinte: esant individulub, adica are o re-aie eu vointa ht. De aceea inteli-

intru cat este in serviciul voin-te)', nict cà cunoaste alt-ceva in ob-jecte de citt, relatiile lor, cunoaste ob-jectele nurnat intru cAt i se infAti§eazAin acest timp, la acest loc, sub acesteinrre jurarT, din aceste cause, cu a-cute el ete, cu un cuvènt : ca objecte

individuale ; si dacà s'ar ridica toateaceste relatit, i-ar disparea §i objec-tele, tocreal fiind-cA ea nu cunoascein ele nimic alta. Si nu trebue sA as-eundem, cA niel stiintele in esenta nustudiazA in objecte alt-ceva de cAt totnumat relatiile lor, raporturile de timp,de spatig, causele prefacerilor natu-rale, compararea figurelor, motiveleintAmplArilor, va sa zicA numat relatit.Ceea ce deosebeste §tiinta de cuno§tintacomunA este numat forma el, sistema-tizarea, inlesnirea intelegerit prin subsumarea casurilor individuale sub ogeneralitate in urma subordinArit no-tiunilor §i prin cuno§tinta completAee se dob6ndeste ast-fel. ToatA relatianu are insAst de cAt o existenta rela -tivA, d. e. or-ce exisistentA in timp esteasemenea o neexistentA : cAct timpuleste numat forma, sub care unuia siaceluia§T object i se pot atribui insusirtopuse : de aceea tot ce este ca feno-men in timp, este si nu este : cActceea ce desparte inceputul s6(1 de stir-sit este tocmaI timpul si numat timpul,ceva in esenta sa treator, relativ, WA.consistentA, ce se nume§tie aci durata.Timpul insi este forma cea mat gene-ralä a tutulor objectelor cunostintetsupuse serviciulut vointet si tipul pri-mitiv al tutulor formelor eL

De regula inteligina r6mAne tot-d'anna supusA serviciulut vointet, pre-cum s'a si nAscut pentru acest servi-eig, oare-cum a inflorit din vointA casi capul din trup. In animale aceastAservitute a inteligentet sub vointa nupoate inceta niel odatA. In om o ase-rnenea incetare se intampla numat escep-tional, precum vom vedea indatA matde aproape. Aceastit deosebire intreorn §i animal se esprima in afarA prindeosebirea raportulut intro cap §i trup.La animalele inferioare capul i tru-pul sunt crescute §i confandate intr'una:la toate capal este plecat spre pAmènt,unde se afla objectele vointet, chiarla cele superioare capul i trupul suntmult mat unite de citt la orn, al cArutcap pare a fi asezat liber pe trup, pur-tat de acesta, dar nu supus Int. Aceastaerninena omeneasca o arata in gra-dul cel mat inalt. Apollo din Belve-dere : capul zeulut muselor, privesteinteun orizont intins §i stA cu atAtalibertate pe umeri, in cAt pare a ficu totul liberat de trup, liberat de gri-jibe pentru sustinerea lut.1110=4111

ROMANIA MBE A,vmint

vara se urcd din nod : in casul acesta. pen-tru a isbuti in combaterea lor, prin proce-deul bentelor de pAcurA, trebue sd nu existein preajme, arbuati i subarboreT, cact acestiaar putea nutri omizile pang in rnomentulmetarnorfozet lor in nimfd, cand pacura n'armat putea fi intrebuintata cu succes.

Pacura se mat poate Mel intrebuinta cu fo-los, and femelele fluturilor sunt fare. aript,pentru cd in acest cas ele depun ouele loraproape de pament, dedesuptul centuret depacurd, ai, cand tinerele omizi inviazd, elenu pot strabate mal sus pe tulpind, asa inat mor de foame.

Sunt unele Lepidoptere cart depun ouelelor pe corpul arborilor, i anume la subti-oara ramurilor principale ; in acest cas, ra-murile trebuiese a fi separate prin bante depdcura de care partite vent ce urmeazd ase protege. Afard de aceaste, imprejurareexceptionala, bentele de pdcura se fac in ge-nere la inaltimea deam metru.

Vdpsitul cu 'Acura se mat poate intrebu-inta asemenea cu suedes pentru a impedicaurcarea oinizilor in arbort, dupd ce ad fostdoborite jos, prin scuturarea intr'un modbrusc. In casul de fate nu e necesar de-a totreinoi beutele de pdcura, cad, dupa o jume-tate de ore, de la scuturare, omizile umbld.sa so urce din nod, ai se grAnaddesc toatecats ad cdzut dedesuptul bentei de pacurit.Acolo se pot strivi cu mare inlesnire, impu-tinand in acest mod numerul lor pagubitor.

Singurul neajuns ce-ar presenta aceastasistema de protectie este dificultatea de-aputea sd ne procurana destui luer&tort, pen-tru a putea sfîri operatiunea numat in edte-vazile. (Jonditia este esentiala, de oare-ce nutrebue sa iacepern manjirea de cat cu putintimp inainte de urcarea omizilor, peutru aevita pe de o parte desicatnmea pacurel, iarpe de alta pentru a termina operatiuneamainte ca omizile sd ajungd la frunze.

Cu toate acestea, procedeul aci descris nepresinta noud folosul eftinatatil pdcuret, pen-tru ca cheltuiala totald a guclrondril, inmod convenabil, a until hectar de pomtroditort la nof, improspatAnd pensularea lafie-care 5 sad 6 aile, n'ar trece, cred, peste15 sad maximum 20 let.

Recomandim dar cu tot dinadinsul arbori-cultorilor nostri acest preceded, mat ales acumcaul, cu inceputul prima-verel, ivirea orni-zilor va pate% aduce pagabe insemnate ineconomia gradinarilor al a noastrd a tutulor.

V A.RIEITATIPAcura ca preservativ in contra invasiu-

neI omizilor. Toata lumea cunoaste desas-trele caus ite de ogre omizt. Partite verzi,datatoare de viate, vegetatiunit stint atacatefAre, mild, a i in special frunzele pomilor ro-ditorl.

Mijloacele pentru stexpirea acestor van-dall pagubitorl nu ne ar ti necunoscute, da-ce, am sti momentul and trebue se, le a-pliam.

Cine nu atie d. e. cit insectele depart oua-le lor pe cracile si trunchiurile arborilor,in prevederea lor instinctiva, pentru a le a-sigura in contra iernelor riguroase. ele leinvelese intr'un fel de pAnza subtire, sadle tapiseaze cu un sold de pert foarte fiat ?

Mijlocul cel mat simplu pentru a sea-pa de ele ar fi ne i,pdrat de a culege toa-te acele cuiburl de pe craci de-a curdtigramezile de mid de pe tulp'ne indatace-a cazut frunza arborilor , de oare-cemat tärzid coloarea acelor cuiburl e mo-dificata prin plof i, deve dud cova mai in-chise, ele se fac mat putin vizibileIn urind, toate acele cuiburt, adunate la unloc, trebuie absolut distruse prin ardere.

La not insu neingnjirea arborilor e aaa demare, incet Ind o mesura ca lumea nu sepane in practic i re 11 nu se vede de cat in mo-mentul cend arborele, frumos inverzit, a fostcu deseviraire despuiat:de organele sale res-piratoriT.

SA pdresim odata nepesarea care ne aduceatittea pagube, ai sä clutdm a inveta ai alucra luminat.

Unul dintre mijloacele cale mat eficace aimai practice in acelaa timp, pentru a nimiciread chiar i dupe, aparitiunea luT, adicadupe, invierea oinizilor, sad mat ales pentrua opri invasiunea lor i asupra arborilor ve-cini, ce pand atund sunt neatacatt, este in-trebuinprea pacurei in bante circulare petulpine.

Acest proceded este foarte uaor.Pe tulpina arborelut neatins de omizi, se

face cu ajutorul unet pensu'e o 1)1)10, circu-lar& de pacurd sad chiar doue, cdutandu-se

pe cdt e posibil, ea pdcura intrebuin-tata sd fie de varietate grease,. Bentele circulare de pleura, vor avea o lungima de la10 pang la 15 centimetri, dupa cum ai orni-zile sant de numeroase i dupti cum ad matmulta energie de a se urca. Viscositatea(cleiciunea) pacuret trebuie intrebuin tatd prinreinoirea stratelor la fie-care 3 sad 6 zile,dupd cum timpul ste mat mult sad mat pu-tin uscacios, repetendu-se aceastd operatiunein timpul uredrit lor pe arbori, care aproxi-mativ e de-o land sad done.

Aceaste, ban* prin gradul sed de consis-tenti, prin compositia i mirosul et, este unabstacol infringetor pentru omizt ; ele flindametite si sldbite, foarte rar se intempldde a invinge. Dacd inceared chiar trece-rea bentif de 'Acura, omizile se mAnjescse lipesc de tulpina art.,orelut ; dad, reuaeateinse, vre-una din ele sà treacd peste bante,starea in care se gaseate, dupe, aceastd cd1A-torie anevoioasti, e deplorabli. Insecta e inadever aaa de muiatti, in cat stigmatele (resu-flatorile el) sunt astupate de pitcurd, i morinainte de-a ti putut ajunge la partite verziale arboreluf.

Prin aust pro ceded de-a implcura arborils'a scdpat ii Franta opt Pint (Pinus), careai-ad conservat coronamentul lor de frunzeneatins, de ai erad adunate la basa tulpinellor peste '20,000 de omizi, un numer enorm,de oare-ce numai a zecea parte din ele arti fost deajuus pentru despaiarea completha color opt pint.

Stint unele omizt cart desciud toamna dinarborf, pentru a ierna in plmeut, lard prima-

Clavir Yorbi to r. In saloanele din Bel-vedere Houve, la New-Yorc, so add oma-aind nutnita clavirul vorbitor, adus decurtind din Viena de o societate de anonimt.Aceasta maaina este foarte complicate., arein naijlocul et un fat de foale i este incon-jurat i trece prin ea o multime de resor-turf, pistoane, tubarl, etc. Aproape de gurafoalelor se atla o cutie de lemn de mdrimeaunet caramizt destinatd a indeplini functiu-nile unut larinx omenesc, Naintea larinxululse vede Mate buze i o limba de cauciuc decoloare rosie.

Limba ai de buza dedesubt sunt mobile sitrebuie unse necontenit cu unt-de-lenn, careeste saliv'a maainet vorbitoare. Dedesubtullarinxlulut se aria o mica cutie ovala de md-rimea unet Ilmat din care ese un tub intorsservind de nas, pentru pronuntarea consoa-nelor dui)/ moda Englejtior. Printr'o altd ma-tte mal mica trace un os de hipopotam caredli tonul.

Mal sent hied patru-spre-zece chet regu-latoare i o multime de mict pdrticele a ca-ror descriptiune ar fi prealunga. Pare ca cla-viral vorbitor este foarte von de manevrat

ca numeroase pArtt ale ingeniosulul seamecanism sunt expuse a fi deranj ate. CAndoperatorit vor fi bine exercitati, se asigure,ca se poate vorbi ort-ce. Pena acum, cuven-tul tate este aproape singurul ce se poatepronunta ea totul bine. Este de ajuns coamat mica greaeala a esperimentatorilor pen-tru a scoate din malina o serie de st.neteasurzitoare, intocmat cotcorozituluT &Jailor.

o

NOTITE LITERARE

Tara nouA krevista sciintificd, politici, e-conomica i literard, redactor loan Neni-fescu) anul H, nr. 5 are surnarul :

A 4-a scrisoare cdtre Galdteni, de I. Neni-tescu.Pentru Patriotism in §coalele ele-mentare, de C. Dobrescu.Ridic pleoape a-dormite; (poesie) de Emanoil Anastasescu.Un chip de a incuragia industria nationald,de Un student,Amintirt de pe insulagen, (poesie) de Samson Bodudrescu.-0 po-ticnire a spiritismulut, (urmare) de T. N.Tinerele calator, (poesie) de T. G. Dj. Can-tec arab. (poesie).Corespondentd.

ULTIME yTIRIConsiliul comunal al CapitaieT este

convocat pe astA-zi, la 3 ore dup. a-miazi.

D. inspector Vitzu ar fi constatatla seminarul din Valcea §i pe la unelescoale din Pite§tt mat multe neajunsurt.

Din BrAila ni se comunica cum ehjuriul gimnazial a condamnat la con-surA si permutare pe o institutoare dinCAlArast, data judecAtit pentru purtarenecuviincioasti.

D. Ep. Francudi, profesor de lim-ba §i literatura elinA la facultatea delitere din BucurestY, a lost ales decanal numiteI facultAtI.

S'a inceput publicarea noulul dic-tionar al Academiel RomAne, cu careeste insArcinat eruditul nostru filolog§1 istoric, d. B. P. Hasdell.

"Recreatil stiintifice", anul III, nr. 3 aresumarul :

Geometrie. Elementele lui Euclide, G. I.Rosiu. Trigonometrie. Cate-va aplicai tit(urmare), G. I. Luceseu. Probleme rezol-vite ; 19, 106, 128, 136, 137, 138, 139 de E.Pangrati, M. Georgian, D. Bungetianu, G.Levezan, Bug. I. Vasiliu, T. G. Nica, T.Canandu ai G. B. Nicolescu. Problemepropuse,

oServiciul telegrafio al Rom. Lib."

24 Aprilie 1885.-9 ore dimiueata.Londra, 23 Aprilie.

Camera comunelor. D. Gladstone refusdsa face, vre-o declaratiune inainte de cliscu-tiunea creditelor, eare se va face hint, inte-meidndu-st refusul sú pe imprejurarea cd co-respondeuta sehimbata intre Cabinetele dinLondra i st Petersburg a luat un caracter deo gravitate extrema, §i ea o declaratiune arputea sl creeze o ueintelegere. Totuat eldinsistli pentru ca discutiunea sa se face, luaeaviitoare.

Atena, 23 Aprilie.Ministerul ce era presidat de cl. Tricupis

clandu-ai demisiunea, Regele a chiemat pe d.Delyannis i l'a insdrcinat cu formarea nou-lut Cabinet.

Comisiunea comunala, insArcinatA cupregAtirea lucrarilor pentru nouile c1A-dirt de §coale primare, se va adunamAine pentru a fixa loçurile, unde sAse ridice aceste clAdirl.

De la cornitetul de initiativA pentrurldicarea statuet nemuritorulul poetDirnitrie Bolintineanu primim acetistain§tiintare :

Domnule Redactor,Din cauza nenorocirit ce a lovit tara, cu

moartea mareluf cetatean Q. A. Rosteti, MSa Regina a bine-voit a suspenda balul ceavea sa aibe, loc in ziva de 15 curent.

Me grilbese a ve face cunoscut aceastaatiind cat ve interesati pentru reuaita sco-pulut ce urmarirn.

In curand voin avea onoare a ve comu-nica ziva ce Majestatea Sa va bine voi a de-semna din nod,

Primitt, ve rog, incredintarea prea deosebi-tel mete consideratiuni.

Vice presedinte N. Bordeanu.

Viena, 23 Aprilie.Gazeta Coloniel" este informatd de cores-

pondentul sad vienez ingajat intre-vorbiri intro Cabinetul din Viena i Poartain privinta dreptulut dc garnisond ce pretin-de Austria can are asupra teritorului strablitut de Lim, ai cit doue divisiunf vor fi mo-bilisate pentru a intdri trupele stabilite intinutul respectiv.

Aceaste *tire e cu desdveraireMayas).

AstA-searti, in sala Ateneulut, concer-tul revistei muzicale Doina".

oSP,MOTA-COLM

SALA. ATENEULUI. Vinert 12 Aprilie1885 va avea loc Concertul vocal sl Instru-mental organisat de redactiunea revisteimusicall Doina", cu gratiosul concurs ald-net Bessie D. Ionescu si al d-lor Habsch,Demetrescu, Carini , Schipek , Rubinstein,Cairetti, Rasianu , Vasilescu , Teodorescu,Gabrielescu ai Barcdnescu.

Partea I.1. Mendelsohn Quartet in mi-bemol ma-

jor, executat de d-nit Hilbsch, Dimitrescu,shipek ai Rubinstein. 2. Faure Kruci-fix, Cairetti. 3. Mendelsohn Capricioso,d-na Ionesau. 4. a) Massenet PrintempsDernier, Rasianu ; b) Gounod Serenada,Rasianu.

Partea II.1. ChopinPolonesa, d-na I3nescu i d-nu

Dimitrescu. '2. Massini Hirondelles-duo,Cairetti i Rasianu. 3. BeethovenConspi-ratorit, aranjat dupe Simfonia in la si ut mi-

pentru 4 vocl berbdtesci. D-nit Vasi-lescu, Theodorescu, Gabrielescu i Wired-nescu.

Acompaniamentul va fi sustinut de d-nuE. Carini.

Preciul locurilor : Locuri reservate , 8lei ; Locul I, 6 lei ; Locul II, 3 lei.Biletele se pot gdsi la redactiunea Doinet",str. Serban-Voda, 118 ai la Magasinul demusicd Gebauer. Inceputul va fl la orele 8seara precis.

SALLA BOSSEL. Viuert 12 Aprilie 1885debutul trupel francese, sub directiunea d-lorClaudius §i Sandré. 1-a representatiune,mare succes, Le Maitre de Forges, comedic)in 5 acte, de d. Georges Ohnet.

Pretul locurilor : Loje 30 let. Stal I 5 let.Stal II 31el. Stal HI 2 let. Galeria 1 led.

pit. LAzArelul. Caloianul si pa-parudele. Ghicitort, intrebArT §i pro-bleme numerice (comparate). Glu me.

Oratit de nuntA. CAntece de lume(doine, 'loll, etc.). DescAntece siprognostice. ImbArburarea. Ver-surt din basme. Cantece vecht (le-gende, baiade).

Simpla eniintare a coprinsului arate insern-ntitatea operil ce se promite : de aceea o re-comandam de pe acum solicitudinit i aten-tiunil tuturor acelora, cart iubesc limba,moravurile ai literatura poporulut roman.

TEATRUL NATIONAL. SAmbdtd la 13Aprilie 188a, a 19-a representatiune a pieset :Boceaclo, operd comicd in 3 acte, tradusd dinfrantuzeate de d.[IA.,Bagav. Musica de Fran-eois de Suppée, costume nout de d. Ilie Ber-gher costumier al Teatrului National.

SALLA ORPHEU Sitnabltd Aprilieiar in sala Orfed d-ra iL Alderowa, cu bine-voitorul concurs al d-lui I. Bettelheim ai aldloaret Vermont va represinta scene din : I.Deborah, tragedie de Mosenhal, II Karlss-chiilber de Lulbe, III Briganzit de Schillerai IV Emilia Galotti de Lessing.

Din diferitele ziara se pot vedea en prisossuccesele insemnate ce numita tragediand arepurtat pe scenele teatrelor de acolo i malales pe acelea al Muncipalitatel din Aix-la-Chapelle,

TEATRUL ORPHEU. Duminicd 14 A-prilie 1885, sub conducerea d-lul Th. Po-pescu; se va representa pentru prima ()are,piesa : nadir Calomfirescu saA triumful luiMihaiii Brand, drama istorica cu cantece in4 acte si 2 tablourf.

Pretul locurilor: Loja de jos 15 let; loja desus 12 lei. Stal I 3 let. Stal Il 2 lef. Parter1 leg. Un loc in lojd 3 lei.-0

BIBLIOGRAF1E

o

Primarul Comunei Bucure§tf

PUBLICATIUNE

Pentru a se putea da o mat repedesatisfactiune tutulor cerarilor sag re-clamatiunelor relative la serviciul decurAtire a gunoaelor particulare, cel"

interesatt sunt invitati sa se adresezedirect cAtre seful salubritAtii si pohiieicomunale, insAreinat eu direetiunea a-cestut

Primar, N. FLEVA..Secretar-general, BolintIneanu.

No. 12955.11 Aprilie, 1885.

AVISPersoanele slAbite de boala deescese, tinerile fete anemice,

femeile cart sunt lAuze si bCtrAnit vorgäsi in vinul de Quinium Labarraquetonicul íi digestivul cel mat activ slcel mat plAcut.

Quinium Labarraque, aprobat deAcademia de medicina din Paris, esteun vin pe care doctoril si bolnaviT potsA conteze. Se vinde in principalelefarmaciLFabricattunea, 19 strada Ja-cob, Paris.

Adam ca in curand se va pune sub tiparo pretioasd culegere intitulatd popu-lare romAneo, cu note, aratärt de varianteai indice analitict de G. Dem. Teodorescu,profesor in cursul superior al liceielor sf. Sava

Matheid Basarab. Aceasta lucrare intre-prinsd din anul 1865 pan& astazi, va apdreainteun mare vnlum, pe 2 coloane, coprin-zend peste 45,000 versurt in 1,200 variante,grupate in ordinea urmtiaoare :

Mosig Ajunul. Sorcova. Colin-dele. Plugusorul. Steaua si Vi-cleimul (cu jocul pApusilor). Vasilca.

RugAciuni, cAntece si jocul de en-

.111/1111

Dr. J. BRAUNSTEINmedic, Hirurg i Mamos 94

fostd medial pr. in Viena in clinicele lutBraun (Boale de feline i facerf)Herba (Syphilis §i bale de piele)

ConsultaliunI de la orele 3-5 p. m.Strada Decebal, No. 20, (in dosulit Barkid).

NB. Bealele de gAt, gurA, nas §I urechile trateazA print-10o arth specialA.

MEDIC SI CHIRURG

71E3n SLA.X..21903Ft.de la facultatea din 'Mena.

Special: boale de femel si Syphilistrateazd radical ort-ae boald sifihitied, Ble-noragie, poala albli, rant de ort-ce naturit,boale de piele, polutiunf spermatorhde. Dis-cretiunea cea mai mare.

Consultatiuni in toate zilele de la 1-4Strada PeseAria-veche 8, (vis.d-vis de Hotel

Londra, calea Mosilor).10.101111=11211111IMM

II AVIS I ISehimb i commision

MIHAIL BENZ A.L41 bis. Strada Lipscanl 41 bis

Cumperl i vincle ori-ce efecte de StatScompteaza cupoane de or-ce naturd. Faceorf-ce schimb de bant.OIORMISMIIMINI10

VIN NEGRUde Orevita i Golu-Draueea

Vechift de 4 anit qualitate saperioara tu-turor altor vinuri. 16 fr. vadrali

ALB DE DRAGASIANIdin resolta annlui 1881.-15 fr. vadra la

PAUN POPESCU & CompStrada---------CASA DE BOHM

ci STERIU & Comp.No. 19 STRADA LIPSOANI, No. 19.

OURBUL BUOUREICIPe ziva de 12 Aprilie 1885, ora 10.

541/4 Imprumutal Comunal (cou-Yersiunea 8°I. imp. corau-nal (1883).

501. Scrisurl Funciare UrbaneComunale nol 1884V/. Sc"isurt Funciare RuralePis Renta Rominit perpetuA ,

5'Is amortisabilit . . .

Scrisurt Funclare Urbane6°10 Oblig. de Stat (cony. Rural).

Citil. Fer. Rom.Scrisurl Funciare Urbane .

N Rurale. .

i/. .mprumutul Stern . . .

80/, j Oppenheim. .

0 blig. Case Pensiun. (Now. 300)Impr. cu prime ora§ul Bucur.Active Credit Mobiliar

Constructimal ., Nationale .

Dacht-Romfinia .

Banca Nationallt .Fiorinil Valuta AustriacaMitrci GermaneBilete Francese

EagleseRuble Ruse§tI ,Aur contra Argint §i Bilete

Onsna_ VAnd,

74 7580112 81 '/,k881/,

82'12 82'486 8789 89Ia88'14 8985'i 86

100 100"/.94'4/4 95'a978/4 981/.

210 21532 33

190 195205 210226 227285 2901100 1120

201 202123 124

99'/. 9984

24'14 25'1,250 260

15 451/8

NB. Oursul de mal sus este in monecla de aur socoOtdap& mum] ilsoului.Capeerte se aquitft fara scinsamlint

Adroit& pentru tolograaas s8TE111.110

11111111a

Mifflin Constantin, (cofetarl)Piata Sf. Anton, Nr. 16.

r ratil L Gio1ogan, recoman-r wagasiuuld nostru deColoniale i Delicatese diu Ca-lea Victoriet No. 80, at 1 celdtn Strada Lipscaui No. 53, pelinga acestea posedgm un maredapod de cascaval si branzeturf de brasov. So primese ort.co comenst de la D-nit comer-c,iantl, se gaseste i o adevt3-rata tuica dantranttg eu preturlconvenabile.jordaehe N. Ionecsn (restau-

rant) Strada Covaci, No. 3,t )eposit de vinurl indigene sistreine.

Joan PencoTIcI, (lipscant) Stra-da Lipscant Nr. 24, Specia.

litatt de matasurf, lAnurt, dan-tole, confectioano gata, stofe de

covoare, pordnIttrif deManta calitI. Venzare cu pre.turi foarte reduse.tjasile Gleorgescu, Fabricantn

de Paste , Uleiurl , Scobealltmoar ). de macinat fainuri,

str. Soarelut No. 13. Suburbiaanea Brutaru, Culoarea Verde

De vinzare maclaturI14, Strada Covaci, 14.

IL J. INITINVIIs'a mutat

St. Carol I, No. 2

aLtta.ISIBIF

ROMANIti LIBFRA111111illeel111111111111111111M1

-IflIHiI!IIIÌI I II a-7e idt,;11

,

Tdedalie de aur

.7seernmnrisieri micsmilionimillionummvpmetHE:wellimilitlyt t.tvitti!ttly

TIPOLITOGRAFIAFABRICA DE REGISTRE, LINIATURA, STERIOTIPIE I GALVANOPLASTICA

Medalie de aur

STEF. MIHALESCULATELIERUL

IATOZZAFICesecuta elegant

TABLOURI GRAFICE,

PORTRETE,DINH, GARTH, ACTIUM,

PLANURI, FACTURI, etc

in dtferite cuter!.

11:3T7cDrIxtmeicsi:, teerma..z1L3:)..a.. CONT.A..C,X,

ACEST STABILIMENT

efectueazA tot felid e lixer5r1 atuJ-tOaP. de speciahtatenprecurn:

Cartj Ziare in orm-ce formate j n liferto Afi,e in dift,rte ,nlurT,

---- - CompturT, CArtiT de vti,it't .sfi de l000dn,), livitatir de ounni1,1_

Regktre pentrn tonte spe,-Ic le le t-ervT,

Boning in diferite culorl fine, Tarifa i affuni,urT comereiale i Mdustria:e,

OrT-ce fel de imprimate ale tutor a utortAf.ilo",

Bilete condicT 1.entru pãduri, camp, morT, necIse, etc. etc.

FABRICADE

se primeac

OBI CE COMANDE IN

ACESTA SPECIAL1TATE

se efectueaza

promm i eleganhi.

Se primesca comande de Liniaturà, Stereotipie i Galvanoplastica.

i1,lI111111111111a1111111111111111111'111't

larnpirma k.4

smolt 51 PASTA- DE LAGASs,de Sevë de Pin (Brada) Maritlmù

Persônele slabe de peptil, acele atinse de Tusse,Rägu§eta, Grippd, Catarrhe, Bronchite, Stingereevocal Asthmil , suntO sigure d'a gsssi uä poto.lire rapida si curarissire in intrebuintarea prin-cipurilord balsamici a-le bradulul maritimO con-centrate in Siropula si in Pasta de sevë dePin (bran) de Lagasse.Depositii la Bordeaux pharmacia LAGASSE

§i in principalele Pharmacit

NEINTRECUT PANA ACUM(Medalie de merit)

G. MAAGERC. R. esclusiv privilegiat.

UM de heat tie Morn purificat

Huile de foie de morue purifiée) a luT

GUILLAUME MAAGER in VienaEsaminat de la primele autorittql medicale pi

din causa upoarei lui digestibilikql ma1 ales ordonatpentru copil ca cel mat curat, cel mal bunl natural0 recunoscut ca cel mal folositor remedid contramaladielor de pept pi a pldmcinilor contra, scrofulelor,pecinginilor, ulcerelor, maladielor glandulare pi ald-Mauna. In Romania la farmacitrti ti droguerl.

*) Mat multe firme de curdfnd ample o ealitate infe-rioartt de unt de ficat de morun in flacoane triangularesi incearci a-1 debita drept tintutut de ficat de moruna lut G. Maager.

Pentru a evita o asemenea lesiune, se roagtt a con-stdera mime acele fiacoaue umplute cu adeveratul unt

ficat de morun purificat, pe af carer perett, eti-chetta si receta de intrebuintare se gaseste impriainumele MaagereAgentf generalf §i depositari in Rominia la d. A pel & Comp. Bucnre0

DOI iuuiide lux tineri sunt de vènzare

in str. Berzi, 56.

DE INCHIRIATIn curtea caselor din calea

Vacaresd No 46 sunt de in-chiriat da la Sf. Gheorghe vii-tor, o pivnittt boltita, un grajdcu odae, un sopron mat multemagazil. Doritorit de a le luacu chirie se vor adresa CaleaVitcdresct 42, la d. Pancu. 66

iHÌiiIs a II

rl`A,111_44'1' U t

tati NUMPLAFUNURI IN RELIEF,

VERVE ALAMA PENTRU SCAR!, STICLE PENTRU 1ISI

(GARID-PORT)din cele mal renumite fabrice, cu preturt foarte mo-derate, recomandà Onorabilulul Public sub.muoatui

mr. xi iv I raTapiter l decorator

No. 3, Strad°, ft;t1rbelt-Vod.K, NO. 3.

IIMINEINEW

INSTITUTUL STEFAN VELESCU(FONDAT IN ANUL 1871)

No. 1, Strada Armeana, Buouresci.I I 1I

INTEIZINT.A.T(JURSURI PRIMARE I LICEALE

PREPARATIUNI PENTRU BACALAUREAT I COLI SPECIALELOCAL ANUME CLADIT PENTRU INSTITUT

Dormitoare si salt de studfa, spalioase si bine aerisite; toate condifiunite igienice deaproape i sertos observate. Bat in institut, calde i rect.

Aparat de sudage, dust, etc. Gimnastica de camera. tiimnasLca de vara. In finnerie.Refectorift organisat dupì sistemul cel mat noti.

Biblioteca. Museit cu obiecte de studift. Gradina botanica.

Cursurile f6c6ndu-se conform programelor oficiale, elevit tree esamenele la scoalele publice.Limbele francesi si germantt sunt obligatorie, cele-l-alte raman facultative.Institutul po-sed/ un bogat material pentru cercurile de intuitiune si profesorit dad cunoscintelor mate-matice si naturale o intindere reclamatä de progresul stiintelor positive.

Studiile Institutului, oopr nd urmitoarele seopuni :1). Cursul primar complet cu limbele francesd i germana, obligatorie, desemnul

musica cuprinse ;-2). Cursurt !gimnasiale predate in Institut, de profesort recunoscutl ;3). Sectia claselor V, VI si a VII licealA, elevi primese numat meditatie in Institut, ur-mand cursurile la liceele Statulut.-4). Preparatiunl pentru esamenele scoaler militare, co-merciale i claselor gimnasiale sad bacalaureat.

Pentru informaitunt amtiauntite, a se adresa in toate zilele de la 8-10 a. in. si de la4-6 p. mn. la cancelaria Institutulut : strada Armeana, No. 4. Bucuresct.

Director-proprietar, Stefan Veleseu.Effignau,

INSTITUTU MEDICALBUCURESCE

6, STRADA VE8TEI, 6.

sectia medicalfi., Hydro+ nerapia, 2. Electri-

zare, 3. Or.hopedie, 4 Gifts..stia Medicalk 5, Inhalatit, 6,Masajiti sistematic, 7. Serviciulla domicilia, 8. Consultatit me.dicale.

Sectli iligiAnteABae aburBae de puting cu §i fArAdu§emedicamente . . . .

du§e rece aistematicA .

2.601.1.50

BAI DE ABUR*I DE

Ertl TIN-A.Nota. 4. Bane de abur Bunt

deschise In toate zilele de la 7ore dimínéta pênA la 7 ore s6ra.

2. Pentru Dame in* bAile deabur, odata pe sAptAmAnA Vine-rea, la 7 ore dimineata Oa la2 post-merid.

Preturile la sectla medicallconform prospectulut.

Directlunea.

DE INCHIRIATÇamere l§i apartamente mo-

bilate in Strada Lipscani , No.81 cu luna i anu in cea matbung curatenie §i servicia cupreturt scklute, de la 20 1o1camera pe lunA i pant{ la 55let platitT inainte pe 15 zile,

CAPSULE GRIMAULT &CU

MATICOResultatil infaillibilii in tratamentun

gonorrhee, färA a osteni stomachulii dupecumil teen tóte Capsulele cu copahuDepositù la Paris, cease GRIMAULT &C", 8, rue Vivienne,

§i in principalete Pharmacit.

11111111 .1

Primulù biuroú concesionatilde informa-tiuni

pentru institutort, educatoare sat) guvernante, companioane, Bonepentru copif rnicbi cameriste mat superioare. Loeuinte pentru gu-vernante Mil post. .A.cleD11:Lede=1 33.1,32.clitax.

Institutóre dlplomatl. Str. tIrbey-irodA , 19

De yënzare Mlete de inchiriat de lipit la casecu 10 si 15 bant bucata

A se adresa in Strada Covaci No. 14.

1.1.Minstitutul BERGAMENTER6

(Fondat §i autorisat de onor. Minister 1875)Directiune.a are onoare a face cunoscut cIt Institutul in

I aursul tuner Aprilie a. c. se va muta inStrada, Tigibeseu-Vodal, 1

(Oasele dl-ui Obedeanu)din causa mamam numerultu elevilor. 1ncaperile spatioaseluminoase indeplinind toate cerintele igenice §i pectagogice

Internat, Semi-internat, Externat,pentru baett de la 6-14 ant.

jstructiune in limba romAna, germanit si francesa predatitde profesorT probatt conform programet onor. Minister alCultelor si instructiunit publice.

Pentru elevi cart frecuenteaza regulat cursul, pirectiu-nea garanteasa promovirea lor in g s:mnasift saU scoalade Comercia. Localul ne permite d'a primi chlar"sl acumaelevI miel pentru clasa I-a spre a fl preparatt mat binepentru anul scolar viitor.

Deslusirile necesarit se pot afia in Cancelaria Institutuluf.Direetiunea.

ImportanfilDe inchiriat si de v6nzare unnumar foarte insemnat de case,pravAlit i locurt de diferitepreturt, si la cele mat frumoasepositiunt ale Bucurestelut.

Amatorit pentru a vedea ta-blourile sa se adreseze in stradaClementel No. 25 lan0 farma-cie vis-a-vis de sci5la comunall.

DE INCHIRIATde la Sf. Gheorghe viitor apar-tamentul de sus din casele si-tuate in Calea Mosilor, No. 132,coltul strader. Mantuleasa, com-pus din 6 odal, cuhnie i pim-nitn. Doritoril se vor adresachiar in acele case sus. 626

Administratiunea :PARIS, 8, bonlev. Montmartre.G RANDE-GRIL LE. Afec tin ni

limfatice, bÓl oior mistuitóre,nmflars ficatuld s'a splinel ops-tructiuni viscerlae, calcule bfflare.

HOPITAL. AfectiunT aleailor mistuitóre, greutate la sto-macq, mistuire grea, nepoftl demancare, gastralgie, dispepsie.

CELESTINS. Afectinnile re-.nichilor ale besicel, nisip, piStd,gad., diabed, tabuminärig.

HAUTER1VE. Afectinnilerinichilor, ale besicel, nAsip, ptitd,guti, diabed,A se eere numeleievorulta pe copeuid.

Depositul Iii Bucuresel la ddWartanovitz i Hertog.

Metre numeroasa noastrd Clienteld din Capitalä §i Provincie.

Domnilor,Avem onoare a v6 inform, cä primul transport de haine confectionate pentru_btrbatI §i baetY de Prima-Vara §i Vara al sosit deja la

EN GROS

EH DETAIL 11MARELE BAZAR DE ROMANIA"

BUCURESCI, STRADA 5ELARI No. 7, SUB HOTEL FIESCHIdin propria noastrd fabricatiune din Europa, eel mai distin 41 ¡i ranurnitA pentru eleganta croelif, soliditatea confectiuniT §i ne-merita aiegare a nuantelor, ast-fel ca, putem zice : in comande speciale, §i ea intreitul prat ce atT putea plati aiurea, 11U ai pu-tea avea avantagele fabricatiunef noastre destul de modeste §i in preturI.

Reeomandam la atentiunea D-vbsträ marele asortiment ea am primit de

EN GROS

EN DETAIL

PARDESIURI I COSTUME T3IVICI0INTdin veritabile stofe, Cotcimen, Diagonal, Travers, Camgarn, *eveot, Tricot, etc., etc.

6 6

3FL 13 I IV cr 4:31 pp 13 ie;Pantaioni fantasie-Caro si Rap. Gile-Brosche de Lana si Docs Englezesc

COSTUME FINE PENTRU SALON FRACUM §1. GHEROACEde Pervien, de Brün & Drap de Sedan.

Metrala iar de FLomemaaita,STRADA *ELARI No. 7. SUB HOTEL FIESCHI

ruglim a nota INum4ru1 '7" sp-r-a.k a evita eonfusiunt regretabile.

ANUNCIUDe v6nzare en prat avanta-

giosa Mosia mea din atunuldCoslugea, plasa Silistra-Noud,judetul Coustanta in intinderede 227 hectare pam6nt de cul-tura, 414 hect. padure 11!/,, hect.fsmete, o grAdina pentru zar-zavat arendata cu 50 lire anual,mat multe case de locuintl pen-tru stapan i servitort, ham-bare, saivane, 2 mod cu abur,

batoza de treerat, instrumen-tele de agricultty 6, vite mart

semlnaturn de tOaa-mol 250 chile de Dobrogea grátisi 32 chile orz.

Doritorit sn bine-voiasel a seadresa in Coslugea la subsem-natul proprietar.

Ali? Pala.

DE INCHIRIATCasele din Strada Clopotaru

No. 13 eu 3 camere sus si 4 joso bucdarie in curte. avand

pi innita.

DE INCHIRIATCasele cele mart din curte, Ca-

lea Mo§ilor 138 cu 20 camera,4 saloane, grajd, sopron, buaepentru un pension, sad §cual5.realti, de comert sail gradmna decopit,sati pentru o berarie, clubaltele, avand gradina mare Oain Strada Vintuluf. 107

J. TIEDGEPICTOR *11 FOTOGRAF

Bueureoti, 7863

CaleaVietoriel 13,11ngi Pattie.

Tipo-litografia Stefan Mihalescu, Strada Covaci, 14.T.. SI Isa