REDACŢIUTiEA,Adm inistraţiunea ţ i TipograHa.BBAŞOV, piaţa mare Nr, 30.

Scrisori ne francate nn ae primesc. Manuscripte nu se retrimet.INSERATE se primesc la AD-

MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la oimăttfrole Birouri de «nunoiurl:

In V ie n a : N. Dukes Nachf. ■ u . Augenfeld 4 Emerioh Lesner H*lnrloh Sohalek. Rudolf Moaae. A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. In B u d a p e s t a : A. V. Qoldber-Ser, Ekstein Bernat. In H am ­

u r g : Marolyl 4 Llebmann. PREŢUL IHSERŢIUNILOR : o şe­

i i » garmond pe o colână 6 cr. ţ i 30 or. tim bra pentra o pu­blicare. — Publicări m ai dese după tarifă şi învoială.

RECLAME pe pagina a 3.a o •eriă 10 or. sân 30 bani.

Ü 1 T T J L ■ н м mm utţm iÉÍMÜ Ml m

„g a z e ta ^ ieSe în floare iji.

Abonamente pentru Anstro-Ungaria:Pe nn an 12 fl., pe ş6se luni

6 fl., pe trei luni 3 fI. N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.

Pentru România şi străinătate:Pe un an 40 franoi, pe ş6se luni 20 fr., pe tre i luni 10 №.

N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumeră la tote ofl-

ciele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori.

ADonaientnl pentru BmtvAdnunistraţiunea, Piaţa maic

Târgul Inului Nr. 30, e tă ţ ii I . : Pe un an 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe tre i luni 2 fl. S0 or. Cu dusul în casă : Pe nn a i 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po tie i luni 3 fl. — Un esemplar 5 or. v. a. s6u 15 bani. — Atât abo­namentele cât şi inserţinnile sunt a se p lăti înainte.

Nr. 184. Braşov, Sâmbătă 21 Augnst (2 Septemvre). 1899.

Şovinism român în Bucovina?Cine ar fi crecjut, că Românii

bucovineni, cei aşa de mult negli­ja ţ i de guvernul central din Viena, locuitorii băştinaşi a i Bucovinei, vor deveni peste nópte nisce „şovinştî44, cari sé íngrijésca cabinetul Thun într’un mod pănă acuma ne mai pomenit?

Cetind foile jidano-germane din Cernăuţi şi V iena s’ar páré în ade- vér, că o nouă furtună se ridică asupra capului contelui Thun, atât de mult strîmtorat din tote părţile, şi că ea vine de astă-dată din Bu­covina din partea „şovinsmului ro­mân44 de acolo.

Situaţiunea se presentă în ade- vér pentru moment aşa, ca şi când guvernul central din Viena ar fi dat avisul representantului seu, faimosului president al ţerii baron Bourguignon, se declare résboiu pe v iaţă pe mórte Românilor naţionalişti bucovineni pentru atitudinea lor oposiţională şi pentru demonstraţiunile, ce le-au inscenat aceştia în contra celui mai nepopular archiereu din câţi au ocu­pat pănă acuma scaunul archiepis- copesc din Cernăuţi.

Fapt este, că acest president al guvernului provincial bucovinean nu s’a sfiit a face lucrul acesta, şi încă cu o ocasiune din cele mai solemne, când cu recepţiunea la c}iua nascerii Majestăţii Sale monarchului în 18 August. Seim cu ce cuvinte s’a adresat br. Bourguignon cătră de- putaţia consistorului greco-oriental condusă de însuşi Metropolitul Ciu- percovici. El a dăscălit preoţimea română bucovineană naţionalistă în­tr ’un mod provocător şi cu totul nedemn pentr’un şef a l guvernu­lui provincial; acésta procedere a sa apare în circumstanţe şi mai agravante şi este şi mai condam­nabilă prin aceea, că baronul nu s ’a sfiit a se iolosi de ocasiunea so-

lemnă a serbării cjilei nascerei îm- pératului pentru a face ce a făcut.

Etă pe scurt cu ce murdare in­sinuări a debutat presidentul ţerii în faţa am intitei deputaţiuni: Vor­bind de lea litatea şi de atitudinea patriotică, ce a observat’o pănă acuma clerul greco-oriental, a înce­put a dojeni pe acei preoţi români, carî folosesc tricolorul naţional — „nisce insemne44, cum фее, „în colo­rile unui stat strein vecin, deşi am ic“— şi carî printr’asta nu ar mani­festa sentimente de credinţă cătră împerat şi de iubire de patriă. După acesta reamintintind demonstraţiile, ce s’au făcut în contra M itropolitu­lui la gara din Cernăuţi, când a ple­cat, critică purtarea câtor-va mem­bri ai Consistoriului, carî la reíntór- cerea Metropolitului au lipsit dintre cei ce l ’au întempinat, şi фее, că densul în locul Metropolitului ar fi propus neamânat pensionarea aces­tor membri consistoriali, dovedin- du-se, că ei au absentat la primire în mod demonstrativ.

In faţa unei astfel de procederi nesocotite cjiarul naţional român „Patria44 afirmă nemerit, că baronul Bourguignon nu mai póte ofensa pe Românii bucovineni şi că el şi-a pierdut calificaţiunea de a puté fi interpretele devotamentului şi oma- giilor lor de fidelitate cătră tron.

Are dreptate organul român bu­covinean, când mai departe afirmă, că dăscălirile lui Bourguignon nu vor schimba întru nimic sentimen­tele naţionale ale Românilor buco­vineni, cari nu au alterat nici un moment şi nu pot altera sentimen­tele ce-i léga de coronă.

Tote aceste afirmări şi declara- ţiiini sunt fórte juste, dér spre a do­bândi ceea-ce doresc fraţii noştri bu­covineni : satisfacţiunea cuvenită pen­tru prigonirile şi ofensele, cu care sunt tractaţi de un timp încoce, — ele nu sunt de ajuns. Trebue se inter­vină energic deputaţii bucovineni pe

FOILETONUL „G-AZ. TRANS44.

Din scrierile Carmen Sylvei.— Fine. —

Etă şi legenda mănăstirei Argeşului, minunata biserică cu turlele în spirale, cn aurăriile scânteietore, reconstruită sub dom­nia regelui Carol, de d-1 Lecomte de Nouy. E frum6să, ca un vis din 1001 de nopţi, cum nu mai e nici o zidire. Când Alexandri & cules legenda, Curtea-de-Argeş era în ruine şi n ici el nu-i scia locul.

(Urmeză trad. bucăţii „Mănăstirea Argeşu-ui“).

El are un volum întreg de poesii po­pulare. Redăm aici câte-va bucăţi, oele oare par mai atrăgăt6re, pe oare el însu-şl le iubia mai mult. Povestirile lu i despre Ţigani erau deliciose. El avusese în copi- lăriă un tovarăş Ţigan, care avea acelaşi nume, Vasile, Vasile Porojan. Era ceea-ce se numea odată prin şcolile germane acei Prilgeljunge, adecă primea pănă şi lovitu­rile hotărîte tînărului stăpân. Când Alexan­dri primea dela preot vre-un canon, cam

de vre-o 60 séu 100 de mătănii, el rémánea liniştit, îşi chiăma amicul, îi dédea câţl-va bani, şi-l punea sé-i facă mătăniile — eser- ciţii destul de obositóre, deóre-ce trebuia s’atingă pământul cu fruntea. Plecând la Paris, n’a mai soiut nimic despre amicul lui. Dér după ani de cjile, pe când dejuna într’o grădină, vő4ú venind spre el un Ţ i­gan îmbrăcat cu nisce pantaloni larg i, ga l­beni. Imediat îl recunoscu: era Vasilie, Vasile Porojan!

L ’a primit ca pe un frate. I-a dat tot, ce-a fost mai bun în casă.

A doua 4i diminâţa i-se anunţa, că mult iubitu-i óspe a dispărut cu cel mai bun cal din hergheliă ! Alexandri, încântat, n’a permis nicidecum sé fiă urm ărit: „Ţi­ganul se nasce h o ţ; el trebue sé fu re ! sé nu cum-va sé-1 u rm ăriţi!“

Scumpul amic nu s’a mai a ră ta t; a fost ultima întâlnire.

Alexandri a descris bucuria fără sémén a Ţiganilor, la au4ul eliberării lor din ro- b i ă ! Au fost beţi morţi timp de 3 4 i l e ; dér când a fost vorba s0*şl câştige traiul, se reîntorceau cu sutele, cerând sé fiă re-

lângă contele Thun, ca se-’l facă së strige un veto representantului guver­nului din Cernăuţi, care se vede a dat mâna cu clica veneticilor din ţâră, cari îşi tem posiţia lor, pe nedrept câş­tigată pe spinarea ei, ve4end, că na­ţionalismul românesc îşi ridică cu putere şi mândriă capul şi că acţl mâne el va nimici tote uneltirile şi netrebniciile lor.

Acésta pătura streină suprapusă nu póte se atace pe Români din altă parte, decât suspiţionându-i şi calumniându-i, ca lipsiţi de lealitate şi de patriotism. Aşa se întâmplă pretutindeni, aşa e şi în Bucovina. Dreptul Românilor de a pretinde se fiă respectaţi în tote, cum se cuvine, esistă şi este nedisputabil, garantat în constituţia austriacă. Dér hai, îşi фс veneticii, së le înegrim sen­timentele de lealitate şi de credinţă cătră tron, şi atunci ne va fi uşor se continuăm a-i desconsidera şi a ne îngrăşa pe spinarea lor. Ce este mai uşor decât а фее, c& lupţi în contra „şovinismului român“, care ameninţă adevëratele interese ale statulu i?

Un raport al фагикй „Neue fr. P resse44 din Cernăuţi presentă lucrul tocmai în sensul indicat mai sus; scriitorul lui înse totuşi pare a fi stăpânit de-o mare îngrijire. „Trebue së observ41, фее el, „că br. Bour­guignon a plecat de câteva ф1е la V iena; nu se scie, décá a fost chiă- mat acolo şi décá a mers în aface­rea demonstraţiunilor naţionaliste ro­mâne. In tot caşul însë trebue së ne aşteptăm la noue procederi furtu- nóse, deórece „Românii tineri" vor continua lupta în contra presidentu- lui ţerii în mod şi mai intensiv, şi mai ales după deschiderea dietei la tomnă44.

Dorim, ca profeţia raportorului фаги1ш vienes së se ímplinéscá, şi se succédá energicei lupte a Româ­nilor naţionalişţi bucovineni de a rësturna sistemul odios de guvernare, ce l ’a introdus veninosul president

prim iţi; nu pricepeau libertatea, şi chiar biciul li-s’a părut mai dulce decât ea.

Helmstron, Suedezul, compunea la Sinaia o operă românâsoă, „Neaga44, al că­rei poem îl scriam eu. Aveam nevoiă de-o scenă, în care sé véd o cétá de fete au- 4indu-şl prorocirile de viitor.

— Ce-i mai uşor, 4ise Alexandri. O sé v ’arăt imediat, numai sé nu fiu dat de g o l !

In séra aceleaşi 4^® ne-am întâlnit sub lumina lun e i; Peleşul murmura, frasinii se înfiorau la suflarea véntului de sâră, şi bra4ii îşi întindeau umbrele lor fantastice pănă la piciórele nóstre. Imediat ceru un ciur şi bóbe de porumb.

— Vréu sé vé ghicesc norocul! 4iae el tinerelor fete. Ş i ele îl şi înconjurară, cu ochii scânteietori, cu obrajii înflăcăraţi. Nu-o sé uit nicl-odată frumosul şi veselul cap al bétránului, cu ochii vii, cetind în ochii de foc aţintiţi asupra lui ceea-ce el voia sé cetâscă,'şi desfătându-se el însu-şl, schimbând pentru noi espresia tuturor ace­lor drăguţe chipuri, atât de nesciutóre, că servesc în acel moment drept modelurl. Cum mai petrecea cu e l e ! El adora tine-

actual al ţerii. Acésta o dorim nu numai în interesul poporaţiunei ro- mânejbucovinene, ci al ţerii Bucovinei şi al monarchiei.

Misiunea baronului Chlumetzky.Am arătat, că br. Chlumetzky a fost primit Marţi într’o lungă audienţă de M ajestatea Sa în Isehl. Foile cehice susţin, că Chlu­metzky ar fi primit, ou considerare la si­tuaţiunea actuală cisleitană, o misiune im­portantă. nPolitiku din Praga 4ice, eă „crisa politică devine ârăşl actuală în ajunul con­vocării parlamentului central din Viena, şi e lucru remarcabil, oă monarchul a primit pe br. Chlumetzky tocmai înainte de că- létoria sa în Boemia. Opiniunea publică va avé cunoscinţă, póte, în curând despre aceea, ou ce stă în legătură cálétoria dele Ischl a baronului Chlumetzky14.

Monarchul în Praga.Alaltăerl a sosit M ajestatea Sa mo­

narchul Francisc Iosif în Reichstadt (Boe­mia) pentru a lua parte la marile manevre ale corpurilor de armată VIII şi IX.

In drumul său spre Reichstadt mo­narchul a trecut prin Praga, capitala Boe- miei. Mare şi însufleţită primire i s’a făcut aici Maj. Sale. Deja u’o 4i înainte prima­rul oraşului Praga a provocat poporaţiunea să manifesteze pentru capul statului în cel mai însufleţit mod. „Las’ să se convingă Maj. Sa — 4ice apelul primarului — că poporul ceh e pătruns de sentimente mo- narchice.41

Monarchul a sosit în Praga ala ltăieri înainte de amia4l. La gara Francisc Iosif din Praga s’au presentat locţiitorul conte Coudenhove şi primarul Dr. Podlipny. Peronul şi strada Park erau ocupate de mii de 6menl. De faţă erau în curtea gărei mem­brii consiliului comunal şi a lţi bărbaţi de d istincţiune; deputaţiuni numărose şi pri­mari de-ai oraşelor şi comunelor din apro­piere. Când trenul curţii întrâ în gară, pu­ternice strigări de „sZava44 isbucniră din mii de piepturi.

reţa. El însu-şl era o viuă idilă. Socotea amorul destul de frumos, pentru-că e na­tural ; ca şi Bion, Moschos, Teocrit, el era de-o frăge4ime de nespus. Pesimismul n’a putut găsi n ici o portiţă, pe unde sé se strecóre în firea lui sănăt0să şi plină de armoniă. Spunea adesea, că la o anumită vârstă trebue sé încetezi a cânta amorurile şi durerile tale, şi trebue sé te ridici de-a- supra ta însu-ţl, sé devi impersonal.

*Voiű încerca sé redau una din legen­

dele, în care se arată întréga graţiă şi adânca lui dragoste pentru lumină.

(Urmézà trad. bucăţii „Legenda Ciocârliei1').Cum vedeţi, Alexandri n’a vë4ut in ­

fernul, dér a vë4ut cerul, ca şi Dante — şi numai aste doué sunt, cum le-au vé4ut ei. Boticelli l’a desemnat de 40ce ori, şi în tote nu găseai, decât pe Beatrice. Acéstá poveste cu 4>ne e aşa de poetică, oă n’aşl îndrăsni o vorbă sé-i pierd în prosă. Im! lipsesce spaţul, ca sé redau altele, dér voiü îndrepta nedreptatea asta.

*Aşi vré sé v’arăt talentul scumpului

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 3 84.—1899.

M ajestatea Sa s’a dat jos din cupeu însoţit de adjutantul suprem contele Paar şi de cavalerul Hôhnel, adjutant de aripă. Locţiitorul Coudenhove saluta pe M ajestatea Sa, după care păşi înaintea monarchului primarul Podlipny salutând pe Majestatea S a prin următorea vorbire în limba cehă :

„M aiestate! Preagraţiose împërat şi rege apostolic ! Oraşul nostru regesc a fost îm părtăşit de mare distincţiune prin aceea, că Majestatea Vostră v’aţî îndurat de a da voie, oa eu, ca primar al acestui oraş, sô tălmăcesc înaintea Yôstrà cea mai adâncă fidelitate a poporaţiunei renumitei capitale a regatului boem, şi sô depun cele mai sin- oere omagii ale poporului, care e alip it strîns de strălucitul tron al M ajestăţii Vos- tre. Rog pe Majestatea Ta, sô primesc! preagraţios espresiunea plină de respect a sentimentelor nôstre, şi sô permite-Ţi tot­odată a Vô adresa rugarea, de a Vê în­dura sô ne împărtăşiţi de fericirea, ca pe viitor se petreceţî timp mai îndelungat în re- sidenţa veche şi respectabilă a înaintaşilor Majestăţii Vâstre, pentru-ca astfel întreg poporul ceh sô se p6tă bucura de graţia acésta. Acum mai ales ca vr’odată, dorinţa cea mai fierbinte a poporaţiunei este, ca M ajestatea Vostră së binevoiţi a Vô con­vinge despre devotamentul acestui popor faţă de domnitorul său prea înalt, ca în chipul acesta sô se întâréscâ şi mai mult legăturile dintre coronă şi popor. Timpurile sunt critice şi cerinţele nemăsurate. Ou atât mai mare este interesul nostru, ca cea mai înaltă graţiă a M ajestăţii Vôstre sô se în­drepte cătră oraşul nostru, pornit spre în­florire, căcî prin acésta pentru regatul în­treg vor răsări 4*1® ma-i înfloritorew.

Majestatea Sa răspunse tot în limbacehă :

„Cu buriă primesc salutarea omagială „esprimată în numele poporaţiunei căpită­niei iubitului meu regat boem şi dove4ile „de sentimente dinastice leale, cuprinse în cuvintele Vostreu.

Apoi în limba germană :„Fiă, ca capitala regéscà să se bu-

„cure de binecuvântările unei desvoltărî75„statornice şi liniştite. Sortea şi bunăsta­r e a Pragei o urmăreso cu interesare pă- rintéscàu.

După acésta monarchul s’a dus în strada Park, unde i s’au presentat membrii consiliului comunal şi ai dietei, dintre cari pe unii i-a agrăit afabil. După recepţiunî, M ajestatea Sa între sunetele imnului pGott- erhalteu merse dinaintea gardei civile, apoi s ’a reîntors 0răşl pe peron şi urcând trenul a plecat între sgomotôse strigări de „slavaw şi „hoch“.

La 11 ôre a sosit în Reichstadt, car­tierul principal pe timpul marilor manevre.

poet, sub altă înfăţişare. El a atacat drama, dér ca un adevărat poet liric, a alcătuit poeme dramatice, pline de gândiri sublime şi de versuri minunate.

Dér cu totul popular n’a devenit el, decât ou cântecele-i de résboiü, care-s mai greu de redat în prosă. Căldura, sborul r it­mului, sonoritatea rimei scade, fără îndo­ia lă . Dér într’un corp frumos, în primul rend scheletul e frumos; el lasă a se ghici şi restul. Armata teritorială românescă portă numele de Dorobanţi. Dér poporul i-a po­reclit Curcani, pentru-că neajungându-se penele de vultur, li-s’au dat pene de curcan.

In timpul răsboiului din 1877, promi­siunile ameninţau să lipséscá, din pricina gróznicului frig, care nu mai îngăduia ca­relor să trécá Dunărea şi s’ajungă la ar­mată. Unul din oficerii noştri găsi câţl-va dorobanţi căsnindu-se să sfărîme nisce bóbe de porumb sub pietrile unei mori părăsite.

— Sărmani copii, ce faseţt acolo ? nu Ti-s’a dat alt-ceva să m âncaţi?

— Ce să ne dea domnule locotenent, tse se dă la curcani, bőbe de porumb! 4*_ seră ei veseli, arătându-şî frumoşii lor dinţi albi.

Huşii şi Polonii.Panslavismul, ce-i drept, este

de-ocamdată numai o gogoriţă pen­tru cei slabï şi lesne de înfricat, în esenţa sa însă şi în eventualele suc­cese, ce le póte avé cu timpul, este un ideal, după care se sbat ac[î mai tóté seminţiile slave, unii în mod mai consciu cu un plan >bine deter­minat, a lţii póte numai din instinc­tul de rassă.

Cari sunt scopurile finale ale acţiunei şi agitaţiunei panslaviste, atât de mult alim entată şi propa­gată în primul rênd din partea Ru­siei, e lesne de înţeles tocmai din faptul, că rolul conducetor în acâstă agitaţiune îl are Rusia. Idealul mai apropiat al celor mai slabi politici dintre Slavi póte fi emanciparea şi con­solidarea lor naţională sub auspi­ciile şi protectoratul Rusiei, ér sco­pul final al imperiului în acéstá miş­care, de-ocamdată platonică, nu póte fi altul decât egemonia asupra celor­lalte seminţii slave, sub devisa pan* slavismului, şi apoi prepotenţa poli- tică-naţională faţă de celelalte rasse.

Şi de fapt Rusia este aceea, care în direcţiunea acésta desvoltă o politică tot mai conscie, şi ca un semn al timpului — şi încă forte sem­nificativ — putem înregistra un fel de apropiere în sensul ideilor pan­slaviste între Poloni şi Ruşi, cele doue estreme antagoniste ale rassei slave.

Un semn din cele mai evidente ale acestei apropieri, e un articol al lui „Narodni Listya , care pe basa unor informaţiunî din Petersburg, scrie următorele :

Ţarul a cercat să se înţelâgă cu Po­lonii deja dela suirea sa pe tron. Uşurarea sorţii Polonilor depinde dela ei înşişi, întru cât vor recunósce adevăratele in- tenţiunl ale Ţarului şi nu-şl vor închipui cumva, că acesta lucră sub influenţa altora. Ţarul ar fi forte mulţămit, décà ar puté vedé pe Poloni mulţămiţl, din punct de vedere naţional, firesce, numai întru-cât mi­siunea istorică a imperiului rusesc rămână neştirbită. Polonii s’ar puté aştepta şi la alte favoruri, décá ar fi supuşi leali ai sta­tului rusesc şi décà în scopul ameliorării lor naţionale n’ar tinde spre slăbirea in- tregităţii statului rusesc. Décá Polonii ar ajunge la convingerea, că problema lor nu este problema Rusiei, ci că trebue să lu ­creze paralel cu Rusia, s’ar puté afla şi calea unei. acţiuni comune. Precum Rusia va puté demonstra, că n’are să se porte cu neîncredere faţă de Poloni, aşa nici Po­lonii nu vor mai avé motive, să se plângă de asuprirea lor naţională.

Faţă de Cehi şi-a dat Ţarul semnele

Alexandri îmi povestea, că un rănit, care nu vô4use de luni de 411® mămăliga, (polenta românéscâ) trase spre el óla, în care fierbea mălaiul, 4icându-i :

— Vino-’ncoa, scumpa mamii, să te mănânc !

In poesia Peneş Curcanul, a sciut aşa de bine să redea înfăţişarea soldaţilor, cari povestesc, că-ţl pare, că-i au4l. E cea mai frumosă descriere a resbelului. Nu e copil în România, care să n’o scie.

(Urméià trad. bucăţilor „Peneş Curcanul“, „Căpitanul RomanoM şi „Sergentul*.)

*Gura de aur a scumpului poet a tă­

cut pentru veciă ; frumoşii lui ochi s’au acoperit cu firele paiangenului, marea lu­mină a marelui suflet s’a stîns, şi pleópele s’au îuchis înaintea clarităţii eterne, prea puternică şi prea splendidă, chiar pentru ochii unui poet.

El a fost îngropat de noué soldaţi şi de un sergent, cari plângeau toţi ca nisce copii.

jR.'Sărat, Iulie 1899.Trad. D. M unteanu-R îm nic.

simpatiei sale în anul trecut, cu ocasiunea sărbărilor lui Palaczky, prin telegrama ma­relui principe Constantin. înaintea naţiu- nei oehe, marele principe nu „s’a plecatu de capul său, ci cu aprobarea Ţarului. In Ger­mania şi Rusia acéstá telegram ă a făcut adevărată sensaţiă. Cehilor însă li-a trebuit un an de 4He> p&uă au ajuns să înţelâgă, că acéstá telegramă are pentru ei o im­portanţă, a cărei mărime depinde numai dela ei.

Privesce forte mult pe Cehi pactul astro-rusesc din 1897, care asigură la tot caşul integritatea graniţelor austriace.

Décá Polonii la rândul lor ar înţelege intenţiunile Ţarului, décá s'ar apropia de Cehi şi dimpreună cu ei s’ar apuca de reali- sarea problemei istorice a Slavilor de vest — de care problemă i-a înstrăinat pănă acum politica orientală a sutelor trecute — atunci va sosi din nou timpul mărirei, puterei şi fericirei pe séma Slavilor de vest, cari sub condiţiunea desvoltărei independente, vor fi şi un puternic scut al panslavismului contra apusului şi orientului.

Atitudinea Ţarului faţă de Slavii de sud o marechézá delegarea marelui prin­cipe Constantin la nunta din Cettinje, ceea-ce s’a întâmplat tocmai pe timpul ce­lui mai adenc doliu după mórtea moşteni­torului la tron. Acesta e un fapt de enormă importanţă politică. Faptul acesta trebue remarcat nu numai în interesul adevărului, ci şi faţă de evenimentele din Serbia. Ţa­rul Nicolae II nu e numai succesorul pe tronul lui Alesandru III, ci şi moştenitorul ideilor şi simpatiilor acestuia. Décá Ale­sandru III a fost „mare slavu, Nicolae II va fi şi „mai mare Slavu. . . .

Din Bucovina.Numărul dela 18(30) August al „Pa-

trieia din Cernăuţî are în frunte un important articul, care, mirare ! n ’a fost confiscat, deşi este îndreptat contra baronului Bourguignon. Cen­sura înse şi-a iăcut şi de astădată „da­toria", a confiscat un al doilea articul din „Patria" întitulat ^Guvern escesivu Confiscarea acésta e a 27-a.

Pentru-ca cetitorii noştri se aibă cunoscinţă şi mai de aprópe, care este ±aţă cu situaţia de acjï din Buco­vina atitudinea Românilor bucovi­neni, reproducem o parte din arti­colul prim al „Pariéi" dela 18 (30) August. Etă-l :

Este evident, că baronul Bourguignon n’a fost în vitat la Viena de dragul ochilor săi. N’avem decât să ne dăm sémá despre situaţiunea în care a ajuns monarchia, ca sè înţelegem, că tocmai acum nu-i pot veni la soootélà contelui Thun isprăvile făcute de presidentul ţării.

Stăm în prejma convocării Corpuri­lor legiuitóre. Faimosul § 14, pe lângă în- trega sa putere miraculosă, nu ajunge la tóté, şi astfel va fi necesitat guvernul să íntrunéscá Corpurile legiuitóre, décá nu în alt scop, cel puţin sô alegă delegaţiunile.

Budgetul afacerilor comune se póte vota numai de delegaţiunl, ér aceste tre­bue alese din Corpurile legiuitóre. A de­creta bugetul afacerilor comune pe basa §-lui 14, séu a numi delegaţii pe basa acestui paragraf, nu este cu putinţă, chiar pe lângă cea mai fantastică interpretare.

Ministerul Thun este deci necesitat, de voie şi nevoie, să convóce Corpurile le­giuitóre. Este însă clar, că de astă dată va fi situaţiunea guvernului şi mai dificilă, decât pănă acum.

Impositul pe zahar, decretat pe basa §-lui 14, pactul cu Ungaria etc, etc. au produs o escitaţiune atât de estra-ordinară în întréga monarchiă, încât fără dar pro­fetic putem pre4ice şedinţe fórte furtunóse, cum chiar nici la Viena nu s’au mai po­menit pănă acum.

Agitaţiunea şi nemulţumirea au luat dimensiuni atât de mari, încât chiar şi m ajoritatea voturilor este de tot dubiă pen­tru guvern. Ér pentru cabinetul Thun este reuşita alegerii delegaţiunilor o cestiune de esiatenţă. Décá nu obţine guvernul ma­jo ritatea pentru compunerea delegaţiunilor,

este absolut necesitat să se retragă, lăsând locul altui cabinet, care oferă garanţiile a puté compune delegaţiunile.

In situaţiunea acésta sunt voturile „Clubului român “ din camera imperială de deosebită importanţă, şi pentru contel® Thun nu póte fi irelevant, de votézà Ro­mânii cu guvernul, său contra lui 1& ale­gerea delegaţilor.

De altă parte este mai pe sus de ori ce îndoială, că contele Thun, informat des­pre cele ce se petrec în Buoovina, nu póte presupune despre deputaţii români, oă vor vota cu guvernul, câtă vreme dăinuesce în Bucovina actuala situaţiune.

Rechemarea bar. Bourguignon, care a provocat situaţia acésta, este deci „con- ditio sine qua nona pentru contele Thun, décá contézá la voturile Românilor şi nu rischézâ să rămână în minoritate la compu­nerea delegaţiunilor.

Dér mai mult ! Este cu nepuţinţă a presupune, că contele Thun va trim ite în actuala situaţiă un alt président al ţării în Bucovină, căcî furtuna indignaţiunei pro­vocate prin bar. Bourguignon, a aruncat valuri uriaşe, încât ori ce om nou ajuns în postul de président al ţării, divine din primai moment imposibil a face ceva spre liniştirea spiritelor, fără de a sgudui din temeliă viata publică.

Bar. Bourguignon trebue deci sô ne- tedéscá calea succesorului său, ca acela să ajungă în o situaţiune, din care cu obiec­tivitate, iubire şi interes pentru ţeră, să potă readuce lucrurile în alvia lor firescă.

Bar. Bourguignon va trebui deci să ispăş0scă în Bucovina păcatele guvernării sale, şi aici, unde a făcut tóté năsdrăvăniile sale politice, trebue së le şi refacă.

Astfel apoi înţelegem telegrama din Viena şi călătoria subită a bar. Bourguig­non, astfel este pe deplin motivată nedu­merirea, care a cuprins pe triştii sfetnici în palatul din piaţa Austriei.

Este altă cestiune întru cât a reuşit contele Thun să înţelâgă situaţiunea din Bucovina, şi întru cât va afla remediul ne­cesar. ca să readucă în ţ0ră 0răşl pacea şi liniştea mult dorită.

F ără îndoială, vor face şi deputaţii noştri toţi paşii necesari, ca contele Thun să ajungă în posiţiunea a vedé clar tóté păcatele, cari s’au comis de guvernanţi în Bucovina.

Pentru noi este situaţiunea clară : Suntem pregătiţi pentru orl-şi-care even­tualitate. Suntem gata de pace şi gata de răsboire. Décá va aproba contele Thun sistemul de guvernare al ţării contra in­tereselor românesc! — vom face cea mai energică oposiţiune pe tóté terenele, ér décá ne va da satisfacţiunea cuvenită, vom merge ér alături spre binele ţării şi al mo- narchiei.

Din tóté câte s’au petrecut în timpul ultim, trebue să reiasă clar pentru toţi po- litic ian ii serioşi conclusiunea, că Bucovina nu se póte guverna contra Românilor.

SC1RILE PILEI.— ‘20 August, v.

Tarul în Darmstadt. Lui „Kolnische Zeitungu i-se telegrafeză din Petersburg, oă Ţarul a plecat alaltăerl la Darmstadt, unde are de gând să petrecă timp mai în­delungat.

Petroleul român în streinetate. Cetim în „Budapesti H irlapu : „In Germania e o luptă acută între petroleul american şi petroleul rusesc, sâu mai bine 4 is Ger­manii ar dori să distrugă monopolul socie- tăţei „Standard 011 Company* cu ajutorul Ruşilor. In acest scop oăile ferate prusiene pentru petroleul rusesc, au redus tarifele de transport. Cu tote acestea, mulţi se în- doesc de succesul acestei disposiţii. Chiar Ruşii înşişi mărturisesc, că societăţile lor de petrol nu sunt dispuse să facă mari sforţări pentru pieţele din Germania, căci dividendele grase esistă şi fără de asta. Nu este improbabil, că Rothschil4ii, car! sunt interesaţi în exploatarea petroleului rusesc, nu doresc să facă greutăţi lui Rochfeller, oare e stăpânul petroleului american, în

Nr. 184—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3

exploatarea pieţelor germane. Pentru noi e interesant, că Românii au isbutit să-şl deschidă o piaţă în Germania pentru pe- troleul lor, profitând de oombinaţiile co­merciale din Germania în contra petroleului american. De un an e un mare deposit de petroleu român în Regensburg, lângă Du­năre, şi petroleul român e dovedit, că soie sê susţină orl-ce concurenţă în Germania. In prima jum ëtate a anului 1899 s’au ex­portat in Germania 6,227 tone de petroleu român. Deci totuşi Ta avé un folos pentru Români canalisarea Porţilor de fier,"

Contra ciumei. Măsurile nôuô pro­puse pentru împedeearea ciumei sunt : Apli­carea cordonului sanitar român, declararea măr ei de Azov şi a coastei Mărei-negre, din partea asiatică, ca suspectă şi vapórele din aceste părţi së fiă supuse la o caran­tină de 10 cjile. Din totă regiunea infectată& Rusiei se vor opri cálótorii şi se vor lua môsurï de desinfectarea coletelor poştale.

Manevrele armatei italiene. Se dăo mare importanţă marilor manevre din anul acesta ale armatei italiene, la cari vor lua parte vre-o 10,000 de ómen! dintre reserviştii în verstă de 30 pănă la 33 de ani. E vorba së se vadă cum va funcţiona în aplicarea sa legea de mobilisare din 1897. Generalul Leon Pelloux, fratele pre­şedintelui consiliului, va dirigia aceste ma­nevre, cari vor avé ca teatru văile si­tuate de-alungul fluviilor Po şi Tanaro. Regele Umberto îşi va avó cartierul sëu general la Raconigi.

„Miinchener Neuster Nachrichtenu, precum anunţă unanim foile din Viena, a fost oprită de a mai în tră pe teritoriul Aus­trie i. Fóei germane i-s’a datras debitul postai fără îndoială din pricina atitudinei hotârîte, oe a luat’o în timpu.1 din urmă faţă de anomaliile, ce domnesc dincolo, ca şi dincóce din Leita ,

Morminte hunice. Din W iener Neu- stadt se serie: In hotarul comunei Katzels- dorf de lângă Wiener Naustadt, la graniţa de cătră Ungaria, s’au descoperit nisce mor­minte hunice, cari trec şi peste hotarul unguresc. Autorităţile atât austriace, cât şi unguresc!, au fost momentan avisate, së încépà lucrările de esplorare. Descoperitorul e profesorul Bella din Şopron.

0 rugare. Suntem rugaţi a da loc următorelor: Subscrisului Elie Pop învăţ, pensionat în Şomcuta-mare (N. Somkut, Szatmár m.) lipsindu-i fascicolul VIII pe an. 1878 din „Resbelul orientai1* de profes. Alexi şi Maxim Pop, rog pe cei ce &r avé acéstá făscloră, a-ml comunica eon- diţiunile, pe lângă car! ar puté-o vinde,— eventual pe lângă ce preţ ar cumpôra dela mine fă9ciorele I—XV fără de făsciora ă V III? — Şomcuta-mare 30 Aug. 1899. Elie Pop.

Dela comună. In trei şedinţe con­secutive şl-a exhauriat representanţa oră- şenâscă programul adunării sale generale convocată pe Luni. Părinţii oralului s’au presentat de astădată într’un numër ne- obiclnuit de mic, gşa că deja la prima şe­dinţă n’au fost mai mulţi de ‘24, cu mem­brii magistratului cu tot. In şedinţa de Marţi s’a intregit comitetul permanent prin alegerea protopopului Baiulescu, Iul. Millier, Fr. Neugeboren şi Dr. E. Lassel. S ’a sta­bilit apoi budgetul pentru enul viitor, care presentă un scâcjëmênt de 172,S i l coróne ^i 22 filerï, cari së vor acoperi printr’o Tepartiţiune, şi anume 38°/0 din partea po­sesorilor de case, ér 34°/0 din partea celor­lalţi contribuenţl.

T. Burada în Asia-mică. D-1 Teodor Burada se află acum în oraşul Nicotnedia .din Asia-mică, aflător în golful Astacus şi veche reşedinţă a lui Diocleţian. De acolo va porni mai departe în Nikeia lângă lacul Asoanius. Oraşul acesta a fost patria isto- rioului Dion Casiu3 şi e aşezat la marginea provinoiei asiatice, numită Rumănia. Nikeia e vestită, e celebră, dela marele Sinod ecu­menic, convocat de împăratul Constantin la anul 325 d. Chr. când s’a alcătuit „Sim­bolul credinţei“ nostre, CreZul. Din anu_

1261 Nikeia se află sub dominaţiunea tur- céscá. D-1 Burada îşi va continua ceroe- tările sale etnologioe şi istorice.

Independenţa Cubei- Preşedintele Mac Kinley a semnat o proclamaţiă, care va fi afişată peste puţin timp în Cuba. El promite Cubanilor, că vor fi convocaţi la alegeri generale imediat după-ce se vor termina operaţiunile de recesăment, cari vor dura pănă la finele acestui an. Inten- ţiunea Statelor-Unite, adaugă d-1 Mac K inley, e de a da Cubei cât mai curând posibil independenţa sa desăvîrşită şi un guvern constituţional.

Studenţii în Rusia. Ca epilog al turburărilor studenţesc! din Rusia, se póte considera îndepărtarea aprópe a tuturor inspeotorilor regiunilor şcolare. Pe lângă îndepărtarea rectorilor universităţilor din Petersburg şiK asan, „Monitorul guvernului* anunţă destituirea inspectorului din Char- kow, consilierul secret Cruoîow. In locul séu a fost numit savantul Dr. Anrep, oare se bucură de o mare simpatiă în cercurile studenţesc!. Pe lângă acéstá schimbare de persóne în învăţământul superior, ordonată de Ţar, ministrul rus de culte Bogoljepow a adresat inspectorilor universitari o cir­culară, prin care îi învită să fiă fórte pre­venitori faţă de studenţi. Spre a se preveni pe viitor orl-ce turburărî studenţesc!, Ţarul a sacţionut proiectul ministrului de interne în virtutea căruia studenţii, cari vor pro­voca turburărî în massă, vor fi elim inaţi şi înrolaţi în armată.

Din Rennes i-se rapartâză lui „Fi- garou : Eri nópte stând la vorbă cu mai mulţi colegi ai mei pe una din pie­ţele publice, li-am atras atenţiunea asupra lunei, care strălucea într’o lumină fórte in ­tensivă şi li-am Zis: n "Priviţi» ce frumos răsare lu n a !“ Unul din cei presenţl ob- sevâ în g lum ă: „Trebue că e ceva ineen- diu“. — MDa“ Z*se altul, continuând gluma, „trebue, că a aruncat cineva casa lu i La­bori în aer“. O damă, care trecea din în­tâmplare pe lângă noi şi prinse ultimele ouvinte, le luâ în serios, şi cât ai bate în pălml, oraşul întreg era alarmat de sen- saţionalul svon. Lumea se grăm ădia a g i­ta tă la locuinţa lui L abori: chiar şi po­liţia s’a presentat momentan la faţa locului Ş i totă învălmăşala ncósta a produs’o dră­gălaşa lună cu blânda sa lumină.

Cassarea mărcilor poştale. Noua ideiă, care va surpinde fără îndoială în mod neplăcut mai ales pe oulegătorii pasionaţi de mărci poştale, a pornit dela oficiul pos­tai din Londra. Francarea se va face după noul proiect ou ajutorul unei maşini au­tomate, în oare aruocându-se epistola dim­preună cu preţul transportului postai, cum se obiolnuesce la tóté automatele ounesoute, epistola va eşi s ig ilată şi aşa procedura destul de obositóre de pănă acum de a procura mărcile, a le lipi şi apoi de a le mai sigila, va fi în mod considerabil redusă.

Aparate de fotografie pentru diletanţi. Firma A. MOLL, liferantul curţii c. şi r. din Viena Tuchlauben Nr. 9 îsl recomandă amatorilor de fotografare, articolele sale necesare pentrua fo tografa. La cerere trimite liste ilustrate conţi­nând preţurile. Deposite în Braşov la F. Jekelius, F. Kelemen, Victor Roth. farmacişti. Teutsch şi Tartler, D. Eremias nepoţi

Procesul Dreyfus.(Audienţa dela 30 August )

Din audienţa dela 30 Aug. remarcăm urmátórele deposiţii:

P. Mayer, profesor de universitate şi membru al institutului „de France“ Z*86» că e convins, că Eszterhazy e autorul bor­deroului, Combătu esperimentele lui Ber- tillon, şi Z'se, că aserţiunile lui s’ar potrivi timpurilor antediluviene.

Molinier se alătură la părerile lui Ma­yer. El Z*se» sunt ce-i drept asdmănăr! între scrisul din borderou şi cel al lui Drey­fus, dér sunt şi multe abateri.

Picot, membru al institutului „de France4*, povestesce, că a avut o întreve­dere cu ataşatul m ilitar al Austro-Unga-

riei. — Comisarul Carriere protestâză în contra indiscreţiunilor comise de martor.— Martorul însă continuându-şl deposiţiu- nea spune, oă în conversaţia sa ou respeo- tivul ataşat s’a vorbit de afacerea Drey­fus. Ataşatul m ilitar s’a m irat de incorec­titudinea unor ofiţeri frances!, cari se în- doesc de cuvântul altor ofiţeri străini. Mar­torul a primit impresiunea, că ataşatul mi­litar voia să proclame nevinovăţia absolută a lui Dreyfus. Ataşatul consideră pe Esz- terh izy de un escroc plătit, care aducea scirl fără nici un interes. Pe timpul acela a înceroat Eszterhazy să între la ministe- riul de résboiü.

Generalul Roget protestézá în mod viu în contra cuvintelor lui Picot. „Ce crede martorul — striga el — despre un ofiţer (Schneider), care după-ce publică în „Figaro“ desminţire bombastică la adresa gen. Mercier, este totuşi în fine nevoit sé re- cunóscá, că el este autorul acelei piese, a că­rei origine o negase.

Generalul Deloye, directorul artileriei la ministerul de résboiü, dă esplicaţiunl technice cu privire la tunul 120 scurt.

Dreyfus interpelat declară, că confe- renţa asupra acestui tun a fost ţinută în 1890 la Bourges, în presenţa generalului Meroier şi a tuturor ofiţerilor din artileriă din Bourges. Nicl-odată însă n’a văZut tră- gându-so cu acest tun.

Comisarul Cartiere anunţă, că gene­ralul Deloye póte comunica documentele cerute de cătră apărare, însă sub aceleaşi reserve, cari s’au luat pentru dosarul secret.

In urma acésta consiliul de re^boiü ordonă şedinţă secretă, care s’a ţinut eri.

Dare de sémâ.Cu ocasiunea „petrecerii de varău

aran jată la 6 Augst st. n. a. c. în Câm­peni în favorul bisericei gr. cat., au biue- voit a da ajutorul moral şi material urmă­torii marinimoşl contribuitor! şi suprasolvi- torl, şi anume :

Dr. Zosim Chirtop 10 fl., Constantin Cothişel 5 fl., Iuliu Poruţiu 5 fl., Dr. Lau- renţiu Pop 3 fl., I)r. Basiliu Preda 3 fl., „Auraria4' 3 fl., Eduard Nemeş 3 fl., Georg Arnăut 3 fl., Hans Binder 3 fl., Dr. Iuliu Anca 2 fl., Nieolau Tobias 2 fl., Hajdu Béla 2 fl., Iuliu Christian 2 fl., Danii Popp oberleut. 2 fl., Dr. Vasile Fodor 2 fl., Dio- nisiu Muntean 2 fl., Alexandru Papiu 2 fl., Petru Simu 2 fl., Ioan Vlassa 2 fl., Vasi- liu Tomuţia 2 fl. Radu Jan tea 2 fl., Eufe- mia Aranyosi 2 fl., Alesandru Ivascu 2 fl., Danii Ioanette 2 fl., Alesandru Morariu2 fl., Irimie Buda 2 fl., An» Fil ip 2 fl., Aviron Macavei 2 fl., Nicolae Ungurean2 fl., George Ivascu l fl. 50 cr., Mihail Pa- lade 1 fl. 50 cr., Ioan Motora preot 1 fl. 50 cr., Nicolae Duşia 1 fl. 50 cr., Avram Sârb 1 fl. 50 cr., Iustin Corcheşiu 1 fl. 50 cr., Elena Lazar 1 fl. 50 cr., Georgiu Tatar 1 fl. 50 cr., Gerasim Morariu 1 fl. 50 cr., Vasile Marcu sen. 1 fl. 50 cr., Ge­orge Mucia 1 fl. 50 cr., Todoruţ Morariu1 fl. 50 cr., Carolina Cothişel 1 fl. 50 cr., Fani Csegezi 1 fl. 50 cr., Sismund Löwy 1 fl. 50 cr., George Todea 1 fl. 50 cr., Iosif Corcheş 1 fl. 50 cr., Vasile Chirtop 1 fl. 50 cr., Vasile Marc jun. 1 fl. 50 cr., A le­sandru Ciura 1 fl., Alesandru Băeşan 1 fl., Silviu Lazar 1 fl., Ioan Paul 1 fl., Ioan David 1 fl., Teofil Faur 1 fl., Molnár Á r­pád 1 fl., Ioan Maior 1 fl., Iustina Cosma1 fl., Nicolae Palade teol. abs. 1 fl., Mihail Mihon 1 fl., N. Lazar 1 fl., Nicolae Coroi1 fl., Iosif Ariéban 1 fl., Nicolae Palade1 fl., Stefan Paul 1 fl., Traian Raţiu 1 fl., Ana Manoviciu 1 fl., Sofia Schmidt 1 fl., Iosif Sohanzel 1 fl., Ana Anca 1 fl., Ge­orge Haiduc 1 fl., N. Mabeller 1 fl., Aurel Oprea 1 fl., Ioan Moga 1 fl., Ioan Vlas1 fl., Petru Ioanette 1 fl., Ioan Câmpean1 fl., Babinecz Mihály 1 fl., V irgil Corcheş1 fl., Lanes Giurchescu 1 fl., Aron Palade1 fl., Fiore* Topârcean 1 fl., luonuţ Mo­rariu 1 fl., d-ua Arnăut 1 fl., Romul Marcu preot 1 fl., Nicolae Sabo 1 fl., Dumitru Trifa 1 f l , Simionuţ Marc 1 fl., Iuli Muşia 50 cr., Ioan Olariu 50 cr., Petru Morariu 50 crucerl, Amalia Henzel 50 crucerl, Ioan Macavei 50 crucerl, Ioan G. Macavei 50 crucerl, Elena Macavei 50 crucerl, Petru Achim 50 cr., Jan i Tabakovics 50 cr., Ni­colae Armeana 50 cr., Terenţiu Giurchescu 50 or., Coloman David 50 cr., Nicolae Cir- lea 50 or., Tuhutiu Alesandru 50 cr., Ge­orge Sienila 50 cr.

Suma tuturor intratelor a fost 153 fl. v. a., din cari subtrăgându-se spesele de 60 fl. 62 or., rămâne un venit curat de 92 fl. 38 cr.} cari s’au transpus la casa s. biserici.

j Tuturor marinimoşilor contribuitor! şisuprasolvitor! ii-se aduce pe acâstă cale cea mai bine simţită mulţumită.

Câmpeni, în 27 August 1899.George Mucea, Nicolae Ungureanu,

controlor. cassar.

ULTIME SCIRI.Rennes, 31 August. Astăcji s’a

ţinut şedinţa secretă hotărîtă erí, pen­tru a-se comunica documentele cu­lese de genaralul Deloye cu privire la fréna hidropneumatică a tunului 120 scurt. Şedinţa a durat 9 óre.

Deschi(}endu-se şedinţa publică a fost ascultat căpitanul Lebrun Re nauld, înaintea căruia Dreyfus după condamnarea sadin 1894 şi-a recu­noscut vinovaţi a. Lebrun Renauld face istoricul acelei scene, când Dreyfus a fost degradat. Atunci Dreyfus a declarat între altele urm ătorele: „Mi­nistrul scie, că deşi am estradat ‘do­cumente Germaniei, acestea n’au avut nici o însemnătate, şi am fă- cut’o ca în schimb sé primesc altele mai im portan te i L a scena acésta a fost de faţă şi căpitanul Daltel. Măr­turisirea acésta a acusatului a repe- ta t’o Lebrun-Renauld şi înaintea ge­neralului Gonse.

Colonelul Guérin declară, că Le­brun-Renauld îndată după degrada­rea lui Dreyfus a iost la el şi i-a re- peţit mărturisirea osénditului, care recunoscea, că a comis tradare, înse se scusa cu aceea, că strălucirea epoletelor l ’au orbit. Renauld a re- peţit mărturisirea lui Dreyfus şi îna­intea altor ofiţeri.

Bruxeila, 81 August. „Messager de Bruxellesw publică un articol sensaţional în afacerea Dreyfus. Nu­mita foia declară, că a primit infor- maţiunile dela un diplomat rus de înaltă posiţiă In articul se susţine cu hotărîre, că borderoul l’a scris Dreyfus şi l ’a trimis lui Schwartz- koppen, care l ’a trimis la Berlin, unde împeratul Wilhelm a făcut no­tiţe pe marginea borderoului, apoi l ’a retrimis lui Schwartzkoppen în Paris, şi aici a fost confiscat. Gu­vernul frances era în mare strímtóre, nu scia ce sé facă, sé aresteze pe Dreyfus ori nu? După arestarea lui Dreyfus, ambasadorul german Müns- ter a pretins în numele guvernului séu dela guvernul frances se declare, că Germania nu este amestecată în afacerea Dreyfus, ér când Münster a luat cunoscinţă, că borderoul se află în mâni íranceze, a pretins, sé 1 redea Germaniei, căci altfel va pă­răsi Parisul. Guvernul trances, ca sé încunjure un résboiü, a redat bor­deroul. Din causa acésta nu se póte stabili ac}î cu documente originale crima lui Dreyfus. înainte de ce borderoul ar fi fost redat, ministrul de résboiü cu a lţi colegi ai séi, a luat o copiă de pe el, din care înse lipseau notiţele împăratului Wilhelm. L a pertractarea de faţă lui Mercier i-s’a oprit, sub grea pedépsá, de-a arăta clişeul unic al borderoului. Aici zace totă greutatea,

Londra, 31 August. Lui „Mor- mingpost“ i-se anunţă din Pretoria, că în cercurile de acolo résboiul e considerat ca inevitabil. Burii, afară de cei din Johannesburg, sunt bine înarmaţi.

L i t e r a t n r ă .D in I s to r ia lu m ii , „tălmăcită de

preoiul Constantin Morariu din cartea nem- ţâscă a D-rului Th. H. W elter şi întocm iţi pentru folosul poporului român din Buco­vina*, a apărut în editura „Deşteptării“ din C ernăuţi: partea a doua. Ea este scrisă tot atât de bine şi de uşor, ca şi partea íntáiü, care a avut şi la noi mare trecere mai ales printre popor. Preţul 50 cr. (plus5 cr. porto.) — Cu acelaşi preţ se mai pot căpăta dela Tipografia „A. Mureşianuu şi câte-va esemplire din partea íntáiü, adău­gând şi pentru acésta 5 cr. porto.

Pagina 4» GAZETA TRANSILVANIEI- Nr. 184—1899.

Dela Tipoarafia „A. Mureşiann,,«lin B r a ş o v ,

se pot procura urmâtârele cărţiS c r i e r i ş c o l a r e .

I s to r ia p ed ag o g ie i de V. Gr. Bor- govan O carte nouă şi de mare interes pentru toţi bărbaţii de şc61ă. Preţul 1 fl. 50 cr. (cu posta 1 fl. 60 cr.)

I s to r ia B ib lic ă pentru folosul sco- îelor poporali din diecesa Gherlei. (Ou per­misiunea superiorilor) T ioărită în 1898, Partea l (Testamentul vechiti) costă 25 crM 6r partea II (Testamentul nou) ‘20 cr. plus câte 3 cr. porto de fiă-care.

C ân tu l în şc6 la p o p o ra lă de luliu Pont înveţător în NăsSud. Teoriă, praxă şi fântărl. Este o scriere întocmită pentru cei ce propun cântările. Preţul 30 cr. (cu posta 33 cr.)

M a n u a l catechetic pentru prim ii ani şcolasticî, ca îndreptar pentru catecheţi, învăţători şi părinţi, prelucrat de BasUiu Boţiu, fost profesor în seminariul din Blaşiu şi vicar la Făgăraş. Preţul 40 cr. (cu posta 45 cr.)

„Învăţătura creştin6scă, seu Catechis- Titul m a re pentru tinerimea greco-cat.“ Ediţiunea III. (1898). Cu binecuvântarea episcopului de odinioră al Gherlei, loan Alexi. Noua ediţiune a apărut cu îmbună­tăţiri şi e tipărită cu ortografia cu semne. Conţine 284 pag, format 8°, e legată solid şi costă 80 cr. (cu posta 90 cr.)

C â r ţ î d e r u g ă c i iu m şi p r e d ic i .A n g h ira M ă n tu ir e i , cărticea de

rugăciuni şi de cântări pentru mângăerea sufletescă a drept credincioşilor creştini, Ediţiunea I V corectata. Gherla, Tipografia diecesană 1899, Un esemplar în păreţi tari coloraţi 35 cr. (plus 5 cr. porto.)

M ă r g ă r i t a r u l S u fle tu lu i, carte de rugăciuni şi cântări, întocmită pentru tote trebuinţele vieţii. Ediţiunea IV. Gherla, Tip. ^Aurora14 A. Todoran 1899. Conţine peste 834 pag. Legată în păreţi tari coloraţi, costă 50 cr. (cu posta 55 cr.)

M ic u l m ă r g ă r i t a r sufletesc , căr­tic ică de rugăciuni şi cântări, întocmită mai ales pentru copiii mai mărişori. Gherla, Tid. „Aurora“ A. Todoran 1898. Un esemplar legat în păreţi tari coloraţi costă 22 cr. (cu posta 23 cr.)

C arte de r u g ă c iu n i , c e re r i ş i la u d e întru onorea Preacuratei Feciore Mari a, pen tru folosul şi m ângăiarea sufletelor. Gherla, Tip. Diecesană, 1898. Preţul unui esemplar legat în păreţi tari coloraţi 20 cr. (cu posta23 cr.)

C u v â n tă ri b ise ricesc i pe sărbăto ­r i l e de peste a n , scrise de Prepositul ca- pitular loan Papiu. Pe lângă predici, se mai află în text câte-o instructivă notiţă istorică privitore la însemnătatea diferitelor sărbători. Conţine vre-o 400 pag. Preţul 1 fl.

50 cr. (în loc de 2 fl. cum era la început), prin postă 1 fl. 60 cr. Aceste predici sunt favorabil apreţiate şi din partea clerului înalt din România.

C u v â n tă ri fu n e b ra li ş i ie r tă c iu n i p e n tru d ife r ite c a ş u r i de m ó rte , întoc­mite de loan Papiu, cunoscutul scriitor bi­sericesc. Conţin vre-o 400 pag. Preţul nu­mai 1 fl. 50 cr. (prin postă 1 fl. 60 cr.)

P ,re d id p e n tru D u m in e c i de Ius­tin Popfiu, învăţatul scriitor bisericesc, ma­rele orator şi bunul Român de odinioră. E o carte de vre-o 500 pag. format mare, tipar modern, cuprindénd predici frumóse pentru tote Duminecele de peste an. P re­ţul 2 fl. 20 cr. (prin postă recomandat 2 fl. 35 cr.)

P re d ic e p e n tru D u m in e c ile de peste a n , compuse după catechismul lui Decharbe, de Vasiiiu Christ?. Conţine pre­dici dela Dumineca X I după Rosalii pănă la Dumineca Vameşului. Preţul 80 cr. (prin postă 85 cr.)

P re d ic i pe tote D u m in e c ile ş i s ă r ­b ă to rile de peste a n , d« Em. Elef tér eseu, ouaosout atât de bine î*-1 cercuri)0* româ­nesc! din număroseie sale scrieri atât de mAduóse, iostruotive şi on atâta gnst ce­tit**. E o aarte mare, do 350 pag. Preţul 1 fl. 50 cr. (4 lei).

*Pentru comercianţi funcţionari şi

to\:I omenii de afaceri, precum şi studenţi putem recomanda următorele c ă r ţ i :

M a n id de d re p tu l c a m b ia l , lucrat de loan Socaciu, profesor la şcola română gr. or. din Braşov. Cartea e tipărită pe spesele „Albinei14 şi e menită a face mari servicii tutu or, cari au afaceri cu cambii poliţe). Preţul 2 fl. (cu posta 2 fl. 10 cr).

XJn capitol din C o n tab ilita tea d u p lă de 1. C. Panţu, prof. la şcola comercială áuperióra din loc. Tractézá principiile conta­b ilităţii duple ilustrate cu diferite esemple, pe cari studiindu-le cu atenţiune, póte orî şi cine să înveţe contabilitatea, adecă ţ i­nerea socotelelor în economia proprie şi în afacerile comerciale. Preţul 50 cr. -f- 5 cr. porto.

„ C u rs com plet de coresp on d en ţa c o m erc ia lă " f de I. C. Panţu. Conţine mo­dele de circulare, scrisori de informaţiuni, recomandaţiunl şi acreditive; scrisori în comerciul cu mărfuri, comisiune şi spedi- ţ iu n e ; cestiuni cambiale, afaceri cu efecte, monede şi cupóne etc. Preţul 1 fl. 60 cr.

P rocen tf P ro m ii, In te rese ş i T eo ria c o n tu r ilo r cu ren te de I. C. Panţu. Arată calcularea intereselor pe ani, pe luni şi pe cjile într’un mod p ractic ; sunt mai multe esemple esplicate amănunţit, aşa ca să fie înţelese de ori şi cine; de-asemenea modul de calculare al intereselor la bănci şi teo­ria conturilor curente. Preţul 40 cr. plus3 cr. porto.

Proprietar: Dr. Aure! Mureşianu. Redactor responsabil: Gregoriu Maior

A B O N A M E N T E |l iA X

„GAZETA TRANSILVANIEI"Preţul abonamentului este:

Pentru Anstro-Uugaria:Pe trei lun i..................... - . . 3 fl. —

Pe şese iuni ................................................................ 6 fl. —Pe un a n ............................................... 12 fl. —• W

P entru Eom ânia şi s tră in ă ta te : gPe trei luni..................................................... 10 fir.Pe şese l u n i .......................... ..... 20 ir.

5 Pe un a n ..................................................... 40 fr.g ------:--------------------------------

K A b o aam eite l i num erele eu d a ta de D um inec i5 Pentru Austro-Ungaria:

Pe a n ..................... ....................................... 2 îl. —Pe şese lun i..................... ..... . . . 1 fi. —Pe trei lu n i ............................................... 50 cr.

Pentru România şi străinătate:Pe a n ..........................................................8 franci.

K Pe şese lu n i............................................... 4 franci.Pe trei lu n i ..................................... . 2 franci.

Abonamentele se fac m ai uşor şi ma i r epede prin mandate poştale. ţţj

Domnii, cari se vor abona din nou, se binevoiescă ^ a srcie adresa lămurit şi a arăta şi posta ultimă.

Âdministraţiunea „Gazetei Transilvaniei11. X

Metasurî Henne'berg'dela 45 Cr. până la fl. 14.65 cr. metru, veritabile numai dela iacricele mele; negr0, HIbo şi colorate— ţesătură, col6re şi desenu cel mai mo­dern. — Particularilor li-se trimite franco şi liberate de vamă în casă.

M o stre se trimit imediat la cerere. ..... cu

î ale ll î Or, Henneberg (ÆVÎ.) ZürichC u r s u l la b u r s a d in V ie n a .

Din 31 August 1899. ilenta ung. de aur 4% . • . .1 1 7 .9 0 &enta de corone ung. 4% . . • . 95.80 tmpr. căii. fer. ung. în aur 47 20/o* 119.20 mpr. căii. fer. ung. in argint 4 1/2°/o* 100.— ib lig . oăil. fer. ung. de ost. I. emis. 119.30 Bonuri rur&k uugare 4% . . . . 93.50 Bonuri ruraie croate-slavone , . . 96.25 Cmpr. ung. ou premii . . . . . 161.50 Losurî pentru reg. Tisei şi Seghedin . 139.75Renta de argint austr........................... 100.30Renta de hârtie austr............................ 100.20Reata de aur austr................................. 117.95Losurî din 1860......................................... 137.—A.eţii de-ale Băncei austro-imgară . 905.— â.oţii de-ale Băncei ung. de cred it. 889.50 âc ţii de-ale Băncei austr. de credit. 385.70M &poleondorI..........................................9.55l/2Mărci imperiale germane . . . 58.90

uondon vista . • ........................... 120.60Paris p i s t a ........................................... 47.75Sente de corone austr. 4°/0 • • • 100.40îiote i t a l i e n e .........................................47.40

C u r s u l p ie ţe i B r a ş o v .Din 1 Septembre 1899.

Bancnota rom. Cump. 9.36 Vênd. 9*39 Argint român. Cump. 9.30 Vênd. 9.35 iiapoleond’orl. Cump. 9.52 Vênd. 9.550-albeni Cump, 5.60 Vend. 5.65Ruble Rusesc! Cump. 126.— Vend. 127.— Mărci germane Cump. 58<5r> Vend. 58 70 Lire turcesei Cump. 10.70 V^nd. 10.90 3oris.fono. Albina 1 0 ! . - -V*nd tA', 101.50

„G-azeta Transilvaniei ' eu numérul à 5 cr. se viade la librăria Mic. I. Ciarcu şţ la Eremias Nepoţii.

Prafurile-Seidlitz ale lui MoliV e r i t a b i l e n u m a i , d e e ă f i ă e a r e e u t l ă e s t e p r o v e i f u t » e u m a r e a d e

a p e r a r e a I u l A . M o l i ş l e u s u b s c r i e r e a s a .Prin efectul de lecuire durabilă al Prafurilor-Seidlitz de A. Moli în contra greu­

tăţilor celor mai cerbicose la stomach şi pântece, în contra cârceilor şi acrelei la sto- macii, constipaţiunei cronice, suferinţei de ficat, congestiunei de sânge, haemorhoidelor şi a celor mai diferite bdle femeesci a luat acest medicament de casă o respândire, ce cresce mereu de mai multe decenii încoce. — Preţul unei cutiioriginale sigilate I fl, v. a.

Ealsificaţiile se vor urmări pe cale judecătorescâ.

Franzbranntwein şi sa re a lui Moli.U o r i f ^ h l l i i m i m o i decă fiecare sticlă este provedută cu marca de scutire şi cu V e r i I d U I I U I l U l l l a l , plumbul lui A . M o l i .

$

&

Franzbranntwein-u! şl sarea este forte bine cunoscută ca un remediu poporal cu de- osebire prin tras (frotat) alină durerile de şoldină şi reumatism şi a altor urmări, de râcelă. Preţul unei sticle-originale plumbate 90 cr. 0

Săpun de copii a lui Moli. MCel mai fin săpun de copii şi dame fabricat după metodul cel mai nou pentru cui-

tivarea raţională a pelei, cu deosebire pentru copii i adulţi. Preţul unei bucăţi 20 cr. Cinci bucăţi 90 cr. Fie-care bucată de săpun ‘pentru copii este provedută cu marca de & aperare A. Moli.______________ ______________________________________________________

T r i m i t e r e a p r i n c i p a l ă prinF a rm a c is tu l A . M O L L ,

c. şi r, fornisor al curţii imperiale Im, TacManta I.Comande din provinciă se efectueză jlilnic prin rambursă poştală.

La deposite se se cerâ anumit preparatele prove^ute cu iscălitura şi marca de apărare a lui A. MOLL.

Deposite în Braşov : la d-nii farmacişti Ferd. Jekelius, Victor Roth, Franz Kellemen şi engros la D. Eremia Nepoţii, Teutsch & Tartler. _ i

Sos i rea şi pleca rea t renur i lor fle s ta t ni m g . î i Braso?.V a la b il d in 1 M a iii st. n . 1 § 9 9 .

Sosirea trenurilor în Braşov: | Plecarea trenurilor din Braşov.Dela liudapesta la Jiraşov:

I. Trenul de pers6oe 1» 8 6re dim.II. Tr. aooeî. peste Cluşiu la 2 6. 9 m. p. m.

III. Trenul mixt la 10 6re 25 min. s6raIV. Trenul accel. la 5 ore 7 min. dimin.

Dela Bncuresci la Braşov:Trenul mix<\ earecirouîă numai Vinerea

dela Predeal, la 5 ore 20 min. dim. î l . Trenul aocel. la 2 6re 18 tniD. p. m.

III. Trenul mixt, la 5 ors 20 min. p. m.IV. Trenul d?> pers., la 9 ore 27 min. s6ra.V. Trenul accel. la 10 ore 14 min. sera.

Dela Kezdi-Oşorheiu la Braşov:I. Trenul de persoce la 8 6re 25 m. d.,

(are legătură în St.-Greorgi cu Ciuc- Saerda şi Ciuc-Gyimes).

II. Trenul de persone la 1 oră 51 m. p. m.III. Trenul mixt, la 6 6re 48 m. sâra, (are

legătură ou Ciuc-Szereda).Dela Zârne8cl la Braşov (G. Bartolomein).

I. Trenul mixt la 6 ore 22 min. dim.II. Trenul mixt la 1 oră 12 min. p. m.

III. Trenul mixt la 8 ore 18 min. s6ra. Dela Ciuc-Gyimes la Braşov:

I. Trenul de pers. la 8 6re 25 min. dim.II. Trenul de pers. la 2 oră 51 min. p. m.

III. Trenul m ixt la 6 ore 48 min. sera.

Dela Braşov la Budapesta:I. Trenul mixt la 5 óre 8 min. diminâţa

II. Tr. nooel. (peste Cluşiu) la 2 ó. 45 m. p. m.III. Trenul de pers. la 7 óre 48 min. sóra.IV. Trenul aocel. la 10 óre 26 min. sóra.

Dela Braşov la Bucuresci:I. Trenul de persóne la 3 óre 55 min. d.

II. Trenul mixt la 11 óre a. m.III. Trenul accelerat (ce vine pe la Oradig.

Cluşiu) la 2 óre 19 min. p. m.

Dela Braşov la Kezdi-Oşorheiu:I. Trenal de persóne la 5 óre 19 min.

dim. (are legătură ou Tuşnad) Ciuc-Szereda. 3 ó. 15 m.

II. Trenul mixt la 8 óre 50 min. a. m.III. Trenul de pers. la 3 óre 15 m. p. m, are legătură ou Jinia Tuşnad-Ciuc-Szereda.

Dela Braşov la Zérnesci (G. Bartolomeiu).I. Trenul mixt la 9 óre şi 2 min. a. m.

II. Trenul mixt la 3 óre 18 min. p. m.III. Trenul mixt la 9 óre 30 m. sóra.

Dela Braşov la Ciuc-Gyimes:I. Trenul de pers. la 5 óre 19 min. dim.

II. Trenul mixt la 8 óre 50 min. a. m.III. Trenul de pers. la 3 óre 50 min. p. m*

Tipografia A. Mureşianu, Braşov.