Nr. 16 - Bistrita de Valcea

7/30/2019 Nr. 16 - Bistrita de Valcea

http://slidepdf.com/reader/full/nr-16-bistrita-de-valcea 1/32



i4N4STIRIORTODOX& U F

16- B de Â

PLG

Sfinţi şi cărturari . ...... . . .. ... ...

SBoer Craioveşti Bstrţa- mănăstire şi şcoalăCttoria Bibescu Ştrbei.

SFŢ Ş UDarul de demut al Craoveştlor

Minunile Sfântulu Grigorie Decapotul

UComore Bistriţei. .

GDBserca boniţe Pe cărări înguste, pe urmee pustncilor

FUŞcoaa de a Bistriţa

VŢ Ă

Patimile moartea ş Învierea Bstrţei . . .

CUV ÎŢPChemarea ui Dumnezeu un mod de vaţă

PU CPiComoara dn peşteră ... . .. . ... .

N rataţi biblirafrile speciale în care peţiclecţina seria MĂNĂRI ORTODOXE.

Biblirarile sndispnibile la hişrilede ziare la preţl de Lei/45 ML.e Agsini va annţadaele de pbliare abiblirarilr în seria de revise

MĂNĂSII priie ăpăânlă

EDITUR: De AGOSTINI HELLAS SR

ADRESĂ Vougmenis 4446 66 3 Atena

EDITOR Petos Kat

MANAGER ECONOMIC Fotis Fotou

MANAGER DE REDACŢE Ş PRODUŢIE Vgini Koutoubas

GROUP PRODUT MANAGER Meopi Ppdak

BUSINESS DEVELOPMENT MANAGER Dimiris Pasalidis

COORDONATOR DE PRODCŢIE olin Pouidou

SENIOR EDITOR Tania Skanak

JUNIOR OORDINATING EDITOR BALANI Dimiris DimiiadesMANAGER DSTRIBUE Evi Boza

ONTROLLER DISTRBUIE Yinnis Vougioukas

OORDONATOR LOGISTIĂ ŞI OPERAŢII Antons Lioumis

© 00 De Agoini He Ld.Foogrf Pg Arhiv Le Vrt Line; 7: Arhiv Mănăirii Pun(âng), rhiv Var Lne {drep) Arhia Mănăirii Pun 9

Arhv Mănăir Puna u Arhiv Le Vr Line jo 0 Arhiv Le V Lne u) Mănăr Puna j) I Arhiv Le Var Line ArhivaMănăirii BţVâ; 0 Arhv Mănăsirii BţVâ

Arhiva Le Vr Y n Arhiva Mănăirii ţVâe ArhivMănăiri BiriţVâlce (u drepa şi âng) Arhiv Mănăiri Puno) Arhv e Vr ine 2 rhi Mănăiri Biri-Vâce 9

Arhiv Mănări Pu har) Arhi Mănăiri BiriaVâlce (jo 0

Arhiv e Var LineCoper: Arhiv Mănăir BiriţVâle

ISSN: 9

SERVICI EDITORALE OERITE DE LE V ART LINE S CUAJUTORUL SFINTEI ĂSTIR BISTRIŢA VÂLCEACONSUTANT Mădălin IcbDTP: L E V ART LINE SR

TPĂRRE Ş LEGAR: G. CANAE &

DIRCOR TIPOGRIE: GIUSEPPE CANALE

IMPORTATORDISTRIBUITOR: Medi Service Zwad SLCunry Mngr: Mrin MhălnMrkeing Manger Adin BoiăRedr: Grie MunenDiribuion Mnger: Dn ordcheADRSA: Sr Loui Peur Nr 8 E 1

5, Buurei România

Preţul revstelor Preţul prulu nuă: 2,90 Ii/990 MOI

Preţul încpând cu cl de doila nuăr: 5,90 i/19,90 MDL

Drtuile uro ilsţiilo şi ale elo se a sb opygh. Ese ieiă

epodceea, soea, ansmieea sa iliea omeiaă maeialelo b

oicefoă ră aordl s is al edioli

Ediol îi poe pbliaea a de nmere n adl acesei colecii iol

ezervă del de a nepe sa pelw1i bliea oleiei, dă ese eea

ţ ţ omâa: () Molova: () 7 Pe lângă preu revistelor comandate va rebui să achitaţiramus şi coavaoaea axelor poae.Orr de servicu:

uni-Vme 0800

Vz

w.g. f@g



Sfini i căui

Mănăstirile sunt prn excelenţă un oc a rugăciui, al nduhovniciri şi al sfinţenieiÎn cei peste de ani de istore, la Mănăstirea Bistrţa e găsim pe toate acesteaDar ma găsim şi ceva în plus Bstriţa este unu dintre ocurie căruia îi datorămfaptu că astăz, n bserică, ne rugăm lmba româă.

a Mea a e mege oa o g Lol e e ee ga e elee. S mlee , e ama. e la m Vlea meg

4 e km, e m e şoeaa e g , a a8 km e al a. ml aala e em oaa m. Mele C ae a e a e ae ae m. Cha eajma aeoae Chee e, ee ma ge he aaoae a, e ae ge "a jeoa" Oao le a, o ajge a oae ş eaoo l Zmee, a o ae e 8 m .Pe ae o a Peşea şlo, o go lg e 0

e me a a mel. Pee a eee mele oa, e km e ş ajg amea aelaş me, lo e oh a omol Mae aaa Ma jo e oa e eşe meeleo ea o Sh Pşa o eol a XVIIIlea ş ae a aj am e a a.La aoxma klome e me e a PeşeaS Ggo e eaol, ee o eeeş "Oea" ş "S haghel" ş oloe e le ae ş a laş eşe. Pee oaeaeea o ee g S ea e e meeş e oe e a le aa a e o ae e ao

oaş aglomea

tânga Bsc Mc Dnc Ş

Mea a ae o ehme e ee 00 e a.e oe a ea e mae am oeeş oeeş, Caoeş. eşa a oa o oe eama moa şoal aa omea eola XVI-ea. Ş m o ae e oaşe meleag, aşa ş ml oe a e a o eae ele ale. e a Mea a aem elma eh ome me lma om,

"Zal egme me", a . La a a g a Mha Moxa, el ae a maoe eal ma om Ş o e a a ao ool Teo ş Şea, oa le aom

oeea lm ome ll ePee me a e e-a g ealo me

e. mea ehe e 00 e a, a eea oa ea oe, eaa e . Mea a, aaa e om, e m ma a,a "oa" eo 200 e a. Lega eale ee e e el ma e e a m e memoaşele Sl Co Ggoe eaol e ela Coaool e oe a Caoe, mea emaea m, moaşele S Ggoeo ooea ehea me ee e ee e ae "emle" le ae ş ş ma

e ajol a aeea ele oae

.;

G



Do1

4

Boieri Cravst�

Nmee ănăstiii Bistţa ca a mto ate mănăstii omâneş este ega e cea ne impotante famii boieeşti. ncepân c seco a X-ea omnii şi boieiiomân a fost cei cae a at n gija o ocie e găcine ae căgăio şi caea ansfoma schite şi biseicţee e emn ae acesoa în ăcaşi e pată şicăămă a căo fmseţe o ptem amia ş astăz

ăăsirea isiţa se sre şi ea aes ia almoahisml ooox.

exa a iţări ei se oaşe. Se os să ioi să:oerii Craioeşi ae e la sârşi seoll al XV-lea a riaaes lăaş e hiăe e alearâ isţa a oaee mei

Căăţâii r- o ae seeoa e eşiă reme ge shaşri 491 ese a aremăăsirea aare er imaoară r- ome. Î Careaal ar orl oeşe "săse şie e am aaos ş am miisâa Măăsre isriţa e oi mee ar a Caoes sae ţigai Sâa Măăsie e se heamă srţa hraml Usesiei Prease Năsă-oarei e mee." omiorl Vla Călgărl ăreşe

aeasă "Care" hriso aresa "lo şi eioşilorş easiţio eriilor ja ar al Craioei şi aţ săi. . . Cm eese ş hsol l Vla Căgă oerii Craioeşi ereea a i ele mai eie amiliioereşi aa omâeasă. omiol aorase amieiCaoeşio e eeiar asra egăorie e a. se ă Neagoe Craoes l să a riiall iora isrţe ajsese a ş aoi mare a al Craioei aCaioes eţie ţia âă la 0 aarie 20 â seerage a oa sa e la sţa e se ălgăeşe smee e Pahome. oă li mai âr-

tânga , Bn Bsc pn c s s n sâ Ns, c csc n n ân

eal reea ie oieri Creş ese ai omisl ie eie e a el oă imoae e gă omo:

i oms şi ao săa alie so era e ae aea gregăiea aelo e momeasă e are gsa iae şi ă m ea roooămâea ioae âgă oâă a a eea ahar alie omis aea grijă aii şi gile omeşi ar aaesăar ra a esăţi sagal oeol iarlisa aesa era oăor

em a amae. Cel eal area ior a sriţe ese

oselil lm ie ii ali Neagoe. Ca oseaea grijă amera e orm a oieol ş ogaiaaieţelor. raţii Craoeş a ma a ş o soă oaMşa a ăei me aare omeil măăsi meă ei a aţi. Ui aoi o ieiă emeieoashili e a Cor e Piaă iă ş soţe e oer aemasă ăă s-a ălgări s mele e Magaea.

Măăsiea isiţa a os sigra iorie a oieCraioeşi olo e imesiea oiiă a sljrii lorge ş eiţee omeeş oie me a şi

i maie 120 moahl Pahomie

leaă a ele eşe mormâa roaosl iseriii. Chl alia Caioes s-a ăsa âeaao şi e ereţ a a se eama ereeaiă ţişae i ea ee ereele es a seri olţe ea sţa. oea e a oeori ese Pâ Vor. Î aae eori e saeghea eaga e şioea ere ere ae ţăii. oeaă măăsri meoase moşi şoă mor. Moae al 1 2 şi ese

momâa la Măăsirea Sago. Cel

1Mree b era n senor edal, n deegat al domntorl, are aveaatrbţ sale, jdeătoreşt ş mlitare ntreţnea o rte lxoasă, n ersonal nmeros, are rvalza ea a domntorl ş, neor, har o deăşea.n anmte eroade store, în ara Româneasă, marele ban Craove eraa doiea om n stat dă domntor. enmrea de ban vne dn maghară(robabil e lera avară, bajan =bogat, avt, banl nd gvernatorl neregn de granţă dn Ungara medevală enmrea a ntrat sb aeastăformă atât n mba română, ât ş în ea slavă ban Cele ma nostebăn a fost ee ale Severnl ş Otene



odoeni, era mere reocaţi şi de larahoniceac a ieţii eiml mai aea ceacole n e a naşe, iar ogţia nc ea a laeeaşi ma c dhonicia Mnirile de la Sa

oa, Srehaia, iian, ooniţa, Gra Mori,coţ, Coraele n oae ciorii ale oierorraioeşi Oameni racici, Craioeşii a forica oae acee mniri e care e foloea şire ceţi de arare n d ţrii

Şi cioria de ng cheile Biriţei a mrcaeeaşi haine oricae, ca şi celelale mniri.in cae, ai n a mai ra nimic dindrile Craioeşilor. Nea rma nmai ceaocmene din care em "edea frmeţeaioriei iriţene Mnirea a o oera nor

eşeri aohoni, rinre care e nmr şi nnme Mane, e care anmiţi cerceori l idenc c meşer Manea de la Crea de rgeş,riţa ind rima mnire dinrn şir care a

s În sc, c n nP, c c s n B sc.

s Dn p n s csn sc,c cn n s pn ânNc sn.

conina c eal, rgoişe şi a clmina cCrea de rgeş Pan iericii ciorie de Craioeşi era aemnor c cel al iericii de la Creade rgeş Mnirea Biriţei era nconjra, afel ca mle ale caşri, c idri nale de iarCronicarl Pa de le cria n c "aceamnire ee ei n oa ţara rin oţia einri, ind nocmai ca o forreaţ Bierica eraamlaa în miocl incine, cldirile formnd oceae drenghilar n rl aceora era n id

ernic, iar crea exerioar era şi ea roea,n area eic, de n id mai c conraforri,din care, n la noi, a mai ra doa dofragmene de id

legendă sne ă Barb Craioves a ostrins de ri ând avea 18 ani şi ds la Ţarigrad

nde a ost ondamnat la moarte. n ajnlexeţiei tânăr a rivegheat întreaga noatergândse Sânli Meni Pooie entrizbăvire. imineaţa ând a intrat în ellă temnierii a văzt imiţi m tânărl ghiar isean aeeaşi dimineaţă shitl înhinat SânliProoie şi are ar exstat e lol în are se varidia viitoarea mănăsire egmenl shii aalat în aţa ioanei menili e tânărl Barblega la mâini şi la iioare Ca renoşinţă entrizbăvirea minnată tânăl boier a înălţat e lolshitli Mănăstirea Bistriţa.

CONL

SLU XI

În zona Bistriţei apar mccomuntăţ de shaştr.

2 Boierul Barb Caovesc împreună cu fraţii săi î ncridicarea Mănăstr Bstţ

Moaştele GrgoreDecapolitu sunt cumpăla Constantinopol şi aduBstriţa.

Mănăstirea este prădatăMinea ce Rău ul lui VŢepeş.

2 În ianuaie maee ban BCraiovesc se retrage lamănăstire, unde se căugsub numele de Pahomie

2 Moae în martie BarbCaiovescu - monalaoe, ctitoul Bistriţe

2

2

Soldai ungi devasteaănăstirea ş ucid căugdpă înfruntarea între MVodă ş Vlad Înecatl

La Bistrţa apare pim a

mănăstiresc n limba rom"Zapisl egumenuli E

Mihai Viteazl se adăposla Bistra pentru aşi reaarata.

Monahul Mial Moxa dela Bistra scrie prim a istouniversală în lmba româ

Constantn Brâncoveanetaureaă mănătra.

Mănăstrea este pădatărma ăzboli usoatrc

n timpul revoluţei li TuVladimiresc mănăstirea

arsăUn cutremr prodce mpagube clădiror mănăs

n a doea cemur amănăstirea la stadi de

e demolează vechle

1983

2

constucţi ş se reînceperezdiea mănăsti sub BVodă.

Reconstrucia Mănăstirise nceie sb domnia lŞtirbei Vodă

Asociaţia monahală lanAcoperământul MaiciiDonului descide la B

un ofelnatMănăstirea Bistriţa se tran în mănăstire de maici

În rma decetulu mănăstrea este desina în clădirle ei uncioneazşcoală specală pentru chandcap

Mănăstiea reintă în pospscopiei de Rîmnic şi slucările de enovare a e

pscopia de Râmnc horeorganzaea Mănăstriste adusă stavrofoa Mi

amaş



Bistrita mănăstire si scoală

Timp de sute de an, mănăsrile omâneşi a fos aât oc a sinţeniei, câ ş ula edcaiei, al căr La e ca în Apusl Erope, ş în Ţăe Române mănăstie oeeaspaţiul dea pen tipărea de care Călugăi căturari era poesorii ce ma căutaţde văstaee de domn şi de boie.

La ţin tim e a iicarea mntii, banl arbCaiovec o netea c cea mai e eţ comoa

entr o mntire moaştele ni fânt. Ace, atfee la Ţagra moaştee Sfânti Gigorie ecaoltl ecare le cmr e la n emnitar trc. nnţea aci, laitriţa o şcoa entr coiii e boieri mnten, o bolnţ,şi n ital mntrec entr clgri ş bolnavi in mejrimi. rieşte mntiri ent ntreţineea ttoracetoa ate mnţi live şi ogori, cmr crţ elb ş e irtaltate creştin şi netrea ntireac obiecte neceae clti, e mare valoare În ecare an,e ia hramli, Aomiea Macii omnli" ce atr

Bal Barb Craioec dă ce a ridica îmreă c fraţiiăi Măăirea Briţa a ţi foare ml ă o îmbogăţeacă cmoaşele îregi ale Meia doar Mroola dela Crea de Argeş e ea mdr c afel de odor acoloid ărae moaşele Se Filoeia Dă ccerrea Coaiooi de căre rci aroae o ceea ce e găea bericile echii caale de imeri a ira î oeia aeora Celemai de reţ er creşi era moaşele ţilor aşa că rciideeii rorieari îcerca ă coaă bai d area aceoraBal Barb Craoec eacă afel la Coaiool er

S:Deisis -Maica Domnului şi Sfântu Ioan Botezătorulînconjurţi de îngeri

fraţi cttoi e ntâlnea a itrţa şi mai a mncâte n at a o vie ent ntreţinerea ei. nc n ani la triţa e nnţae o aevrat şcoal e lmb n n cae nvţa coii Caioveştilor, ar ş a altor bPrnte tinerii cae rma şcoala e la Mntrea ie aa n acei rim an şi tânr Neagoe aarab viiomn al Ţri Româneşt, şcoala e la itriţa evennaici nainte o aevrat einier" entr aminitaconcerea ţii ce a an omn, eagoe a

a cmăra er oa a ciorie moaşele Sfli GrigoriDecaoll f ce a răi î ecol al VIIIlea aărăor aelor icoae î remea cd cl aceora era ieri îimeri Aj la Coaiool bal Barb a îoi c agcare aea moaşee li ă îi dea e ele aa ar c aceecărec A e aler moaşele f şi aceea rbcria rcli a îce ă are gre ă î mome care a de cealală are doar jmăae di ga de gbei balaţa -a şi echilibra Văd ace lcr rcl a exclama: Bac bac gheari gheara ţecher (Vei e creşila creşi rage) Moaşele a fo ade î ţară la rimirea lor Măăirea Biriţa d de aţă ariarhii Coaioolli şIeralimli îcă de la Dăre



us: Racla Sfânului Grigre, cum arăa ea la în jurul anului.

foloseşte ai ulte anuscrise de la Bistriţa pentru redacarea operei sale Îţr Ng r f s T-

. Piu stareţ al Bistiţei a fost eguenul Macarie, înipul căuia a fost zidită bisericuţa Ovidenia din Peştera

Sfntului Grigorie Decapolitu, pentru onaii cae tăiaun siăstrie în acea peşteră şi în urul ei. Pe pereţii bisericuţeiidicate în uru anului 1 00 se poate vedea, printre ctitori,

şi cipu eguenuui Macarie În atarul acestui lăcaş aşezat în locu cel ai întunecos a peşterii se aduceau şi sepăstau, a vree de priedie, oaştele Sfntului GigoieDecapoitul, îpreună cu alte obiecte ale ănăstiii

După oartea donitoruui Radu cel Mare (149

108) Ţara Ronească trece pintr-o perioadă de crizăpolitică, în ura căreia şi Mănăstirea Bistiţa a avut ultde suferit. urcii îl ipun pe tron pe Minea cel Rău,unu dintre f lui Vlad Ţepeş, din a doua căsătoie, carentră n conlct cu oei aoveşt. Aceştia din ură

sunt nevoţi să gă n Seia, ia Mnea se ăzbună pectitoria acestora e la Bisia Se pae că ănăsiea n afost distrusă în întregie, ci ai degrabă avaiaă, odată cedupă un an, în 110 eagoe Basarab se căsătoeşte aci cuDespina Doana, iar peste aţi doi ani, ănăstirea aparen actele vreii ca avnd viaţă de obşte şi eguen În anul1 12 eagoe Basaab aunge don al Ţării Roneşti, iar

Bistriţa va tece ai uşo peste încercarea la care fusese supusă de Minea cel Rău oul don dăruieşte ănăstiriiun sat şi vaduri de ori, precu şi acoperăinte pentrusfintee oaşte şi un inel de aur Tot în tipul doniei uise pictează şi biserica de către Dobroir, Duitru şi irop. a uătatea secolului al XV -lea, boierii aioveşti îşi

pierd inuenţa politică din cauza lipsei unor descendenţipe linie bărbătească, astfel că după oartea lui Barbu IIIraiovescu, utiu descendent diect din failie, Mănăsirea Bistriţa va trece print-o criză îndelungată Mutele

sale averi şi în special proprietăţie sae ajung să fie vnatede diferiţii boieri care aungeau să aibă o oarecare putere lacurtea donească Şcoala bistriţeană continuă să funcţioneze şi în această perioadă; de a Bistriţa se păstrează astfel

us Marele Ban Barbu Craivecu, picură în ulei de la 5 deTaarecu, aaă în bierica mare.

piul docuent ănăstiresc scs n lba ronă, p E 3 Încept secouu a XVIlea

avea să aducă la Mănăsiea Bisa pe Miai Viteazul.n octobie 1600 ac îşi va eace aata înaintea luptei

Otih ee o ae de ul oloiă de năreţii de arană are onţine rnduiaa lujbelor are e ţin înbieriă în perioada upină înre Duminia TuurorSnţilo şi Duminia Vameşului şi a arieuui u reiăpămni înaine de îneperea pouui aşior)

Tid onţine ujbele de la uminia Vameşului şiarieului pnă a Duminia aşilor

tit ee o are e onţine ujbee are e ţinîn eare i de a Duminia aşio pnă la DuminiaTuuor Snţior Cele rei ărţi de u au da şi numeeelor rei perioade n ae ee împărţi anul bierieieare dinre ee rei perioade ae anului bieie areîn enrul ei o mare ărbăoae Oihul are NaşereaDomnului umaă de Boboeaă, Tridulumineaă uVineea aimilo ia Penicarul înepe u niereaDomnuui şi e ermină u ogorrea Snului Du



Sus Bsca Bn nt an a sfâtu scuu a XIXa.

c pn dn 4 nebre Mnal Mal Mxa de laBstrţa, scre n an 620 pra stre nversală în lbarnă, Cr vrs ap tradce în lba rnăLrgr ş rv d Gvr O ată lcrre extre

de prtantă a ernal Mal Mxa este Msrs Msr Bsrţ crare alată astăz în Bltecade Stat dn Mscva D e altfe, lte anscrse ş bectede valare a lat drl Mscve, dată c tezarl şca ş acesta, n s-a a ntrs ncdată

Mănăstrea va începe nă vaţă datrtă berlrBrncven, raş a raveştr. rece prntr prăfază de restarare a ntpe a lc secll alXVlea c atrl berl Preda Brncvean,ap n anl 683 ve spăta

rl nstantn Brncvean lte a înrseţatş dn n a ct. Prntreacestea lte se nărăadăgarea n prdvr,specfc epc, c cplă ccrce înfptă într-n blbde patră, dnarea n clpt care se a păstrează şastăz, alătr de cele dăcpte dărte de cttrBarb ravesc, precş înzestrarea bserc arc n candelabr are ş c

um stăin dos moşia săşi ază,Cnd sunt întată aă d nu ot să şază;Şi a i sunt ma bătuţ d tunăŞi oagă Dumnzu d inişt bună,

Aşa şi siitoul d a ăţii sfşLaudă nîntată dă şi mulţumi"

Eunuan (77; 776)

dă seşnce, sngrele becte dărte de Brncvcare se a pt adra ş az în bserca are. Mănăsavea atnc în prpretate cele patr sctr dn rPeştera, Per , Păpşa ş Sctl Spatră (40 de zvarecr de retragere pentr căgăr drtr de se rnă începe să fe dn ce în ce a prezentă n ansele dn acea peradă, încnd ncetîncet lba slaAstel, frasa s a l nstantn Brncvean68 3 este scrsă în cea a are parte în rneşte,nall fnd scrs în savnă Pentr rganzarea şclads de la Şcala dn Şce Braşl dascăll AlexaRs, care tradce dn slavnă n rnă dă cărţprtante de clt, sr ş Trd prec ş r â c text parale sav-rn. Pentr şcaa Mănăstrea Bstrţa, secll a XVII-ea a cnsttpnerea lb rne. Datrtă n Tpgra de la nc, a egenlr de la Bstrţa ş Hrez screrea în lrnă ncepe să se dezvlte dn ce în ce a lt. ede seaă cărtrar dn această peradă a fst arand

Ilarn, căra se datrează cele a lte ansscrse în lba rnă, dn sec a XVIIlea, păspnă astăz. ăgăr de la Bstrţa a ptt ssţne att de ndelngată şcală pe care a ptea neltă pentr acee vrer ş datrtă faptl că ncec ber raveşt, dn ş ber nten a înzere ănăstrea c prpretăţ ş aver care ptea

ne astfe de actvtatete scpă pentr aceepr, n sec l al XVcarte ptnd csta adect perece de b

Astfel, Mănăstrea Ba at n prpretate ş, răspndte în jle Vcea, Argeş, Olt,ş Meednţ.Tate acera lcte de ţăranplătea ănăstr dzecea parte dn prdle cpl ş dăr pe

StângaAaa na a Bsa n uu anu

p uuct Anta



vtee pe cre le ceşteu. Pe ngăceste ănăstre pt ş cev săşe de Aceste eu

te dn gupu de l deetne ţgănescă, pte tănd pengă ănăste ş cnd deteunc c peucrre etel şătul ş cătu lenel R

gn eru în dependenţă ttăde stăpn r, ce nsă nu veudreptu să le vţ. Cu tteceste de ute se ntplc e dn znă să uzeze degn ănăst, pt ce

cut pe M Vtezu să de unsv, în jurul nuu 1598 pncre . dn e dă pruncăSnte Mănăst Bstţ, c săe ţgn e n pce ş sz decăte tte slugle ele .. nusă uceze Snte Mănăstr" Ttă eă căd cnstute n seclu XIXlede Bescu ş Şte st cută ncvă de ţgn ănăst, despe cre se şte că dnttdeun ust eşter te scusţ Aşeztă nt znă untsă,Mănăste Bstţ ve n ppette nu puţn de 1 2unţ, precu ş 3 pădur, duă dnte ee vnd 400 şespectv 00 de ecte. De pe ur cestr unţ undese pctc ceştee , căugă peu căşătul", nute pte dn nză cre se dăde pltulu dnulu ş pe ce cest dn ănăstl Mănăste

Stânga n d Bncp d B c şn d Ş d dppp d c d n.

st înzesttă ş cu nuese vş pdg, peste 30 nd test

te dcuent, ş cu 5 vez, cee ute nd n judeţu Vce.Pe ngă pprle v ş pdg, ănăste enec şde vnărcul" ( zece prte dnpducţe de l te 10 pdgCu se lseu cnttăţ r delunăr ş cu, petunc ceste eru cute nu dn ceă,ănăstre enect de dete dnţ su ă de stup, evnd ş duă stupă pentru uzuppu. Avnd te ute p

pretăţ gce, ănăstre ve plct neve ş de pentru ceele; stel nu puţn de 1 p delungul tpuu în pprette e. De seene enect de 5 ăţ su eleştee tte stute pe u Dunăr,de 6 punce ve, dn cre rezu ventu n n şprduse, ş de 2 prăvăl, ele în Cv Tte cesteprpretăţ u st cnscte de căte stt pn "Lege pentu secuze vel ănăsteşt dn 3 decee8 63, ăăst rănndu dr ecte de teren,ce, ş ceste, u st ute nu după ult tp

Snt cet şi dumneeicmănăte omeneşe-e zidită întişi dn temele de bnul Bbu Cioecu, cele ici şi îngeecul cn călugăiei lut; i duă cee euăjmăşie cudului ihne-VodăDce dn ţ ămntului o ştegeilnd . ziduile i-u urt; înă Dumnezeu n lăt tinic ohtă hnei

e ăşi de tot ci i Bbului bnuiîtăme şi utee dnd i o ecut,mi bună încă şi mi umoă I în nii ceşti de e umă Contndn e ăt rnd ăundeblgorodniei şi elei le, multe întăit mule ueţt şi din nou cut l cetă dumezecă şi tăcă, dnd şi lănd ecum i - căzutîn eci omenie nemului ău şi lui "

Pn nnn Bâncn



Cii Bibescu - Sii

Coa Caioeşo rece n secol al XIX lea pin încercăr oate gee Reoa To Vlaimiesc in 1821 ce a nceneea şi păaea mănăsii e căre rApoi cremrele in 1838 ş 840 ac căile la sail e nă Scriiol GigoAexanesc şi noa 842: a cea ânâi eee m-am as amine e cne

ecooml e a Cozia: a noi pică, a la Bsa poă Tol e ist ş ăăpănanăn otl e ech şi neîngrj pe nafară"

titoria raoveştilor nu ai aveaniic din fruuseţea şi grandoarea de altădată otul era o rună

Donitorul George Bibescu (18218 8) otărăşte n anul 18 6 ca Bistrţasă e restaurată Ma nti se doreşte săse aplice acelaşi plan ca la isana şiArnota şi anue să se păstreze veceabiserică iar clădirile vec ruinate săe dărate şi construite altele noi Însănecesitatea nivelării terenului specicănoior construcţii a ipus şi deolarea vecii biserici care data din tipul raioveştilor În tipul deolăriiconstrunctorii au observat că biserca aost edicată n ai ulte etape de construcţie (pria biserică a raioveştlorărirea ei realizată de eagoe Basarabadăugarea pridvorulu de onstantinBrncoveanu) fapt care dpreună cu cele două ar cutre

ure ia cut pe aritecţi să aungă a concuzia că bisericapeste puţin ani s-ar dărat de la sine Pentru acese lucrări de restaurare care sau transfora de fapt n lucrăride reconstruire donitorul George Bibescu agaează ungrup de aritecţi vienezi oan Sclatter ulus Frayald şiAnton He u toate greutăţile datorate erenul ucrărileau ers foarte repede astfe nct biserica a fost aproape gataiar cele două ar pavilioane sudic şi nordic erau terinatela roşu Evenientele politice dn 88 au dus la ncetarea lu-

Stâng Barbu Şirbi, a rinciGhrgh Bibscu, a fs scraru ccar a rdaca Rguamnu Organicar 1a îmbunăăţi în imu dmni

crărilor donitorul George Bind nevoit să abdice le au fostate abia peste ani n 1852 Bsefost pria clădire terinată la 1gust 1855 itropoitul ifon al Roneşti n prezenţa donitoŞtirbeiVodă (189-1853 1851a sfnţit biserica n cinstea AdorMaicii Donului Un an ai tsau terinat toate lucrăre pe zidteror al clopotniţei punnduse pcare ainteşte odu n care ănăa fost reclădită de donitorii GeBibescu şi Barbu Ştirbei Din v

Bistriţă s-au păstrat doar biserica Bolnţei şi cele două

ricuţe din Peştera Sfntului Grigorie Decapolitul Ansaănăstiresc ne apare astăzi ca o construcţie onuentastil neocasic specic perioadei paşoptiste

În incinta ănăstirii se pătrunde prin poarta sudică Întrul priei incinte este apasată bserica ridicată n acelaritectonic cu puternice inuenţe roanice cu nueferestre nalte care perit luinii să invadeze spaţiul ior atapeteasa neogotică este din len de tei aurit şi executată la Viena Pictura care se păstrează şi astăzi es

originală şi aparţine renuitului pGeorge Tattarescu Scenele scriptice sunt puţine snţi sunt suprad

sionaţi sau ncadraţi n edalioane entate cu lori stilizate iar spaţiile iită decoraţiile n piatră şi n aru attarescu studiase ulţi ataia pictura bisericii este stil rinspirată din pictura renascenisărica Bistriţei este ancaă pe atura sşi pe cea nordică de două clădiri şi nalte Una dintre ele fusese dedapartaenteor Donitorului şi sale cealaltă căugărilor ănăsti

Stâng: Înr a mănăa funcţina un sia miiar



Drept: Mi Domnuui u sni,îngri şi prooroi, piă p bo

sfânuui r

atura vestică, cele două pavilioane suntunie de zid care are în iloc o clopotniţă înală de 33 de eri a început,ea avea un turn cu creneuri, dar apoi,

datorită inltrării apei, crenelurile au fostnlăturate, ar copotniţa a fost acoperităcu o conişă dentică celei a întreguluiansablu. Zidurle clopotniţei păsreazăşi astăzi, încastrate, piatra nerară a banului Preda 1529), pisania lui onstanin Brncoveanu (1683) şi pisania de laeinarea coplexului onaal (1 856)

Pavionul sudic al ănăstirii sese lanceput dedicat donitorului şi doa

nei sale oridoarele erau lungi şi largi şise descideau spre saoane, sufragerii şiapartaene doneşti. Etaul cuprndea

14 caere din care 4 erau ae doitoruui. ngă aparaenele donuluise aau cele 3 apartaente ale Doanei. De aseenea etaul ai cuprindeasalonul voievodal, locul de întlnire alDonului cu sfetnicii săi, sufrageria şialte 4 doritoare Pateul cuprndea 19caere rezervate îngrijitoror şi gărzlorDonitorului. Pavolionu nordic, destinat călugărilor, avea caere odeste,specice ciliilor, cu excepţia celor aleeguenului, care erau ai spaţioase

În anul 182, Miniserul de Război cere Ministeului ulteor să treacă iobilee Mănăstirii Bistriţa să treacă în custodia

sa şi să aibă un caracter social. Se înnţează astfel un sanatoriu ilitar, care adăpostea, în anul 182, peste 200 de soldaţiAenaările cute de Ştirbei Vodă se degradează, iar obierul dispare. În anu 1933, Virgil Drăgiceanu scria întrun

Ghorgh Taarsu (1818 1894) s robab l ma uos

u or d bsr al solulu al XX la A a s 50 dbsr, rr asa adu-s l al măăsrlor Căţua,Ghghu Colau, bsra S Srdo Nou Zlăar dBuurş ş bsra mroolaă d Iaş A îu ura aîdmul uhulu său ar ra or d bsr, ao a urmaŞoala asua d la Buzău Esoul Chsar a Buzăulu î

rm u o bursă d sud la Aadma Sa Lua d Roma,ud sudază 6 a Cosdra u rrza al olassmulu î ara romasă a fos susţăor al roluţ d188 d a l rămd orrl uor aşoş uosuţ

artico, citat de părintee Veniain Mi e, că a un cciuar

a văzut patul, lavoarul ş canapeaua de bou ale apartaentelor doneşti, şi ni s-a spus că în tot satul se ală cîte una (dinpiesele de obiier, nn) .

Arata aduce în ănăstie însă nu nuai răniţi, cu senţeese cu Episcopa, c şi pzonier turci bolnavi Apoi, între1883 şi 903, aici a nconat o şcoală de suboţeri

a Bălsu, Maghru ş Golsu mruă u Thodo Aa s Îngr nro iziun risă, pină d dinmism.înţază Şoala d Ar Frumoas d Buurş Diu din frs bisriii



1

Dul de dem al ioetilo

Ciorie a eei mai puernie famiii boereşi oeneşi i seoee XV XVI,Craoveş Măăsrea Bisrţa a os nzesraă e aeşia u ee ma e preururi Timpu a reu însă pese oae şi in bogăţia e emu nu a rămasaproape nimi. U n singur ar a Craioveşior s-a păsra până în ziee noasre

e mai e preţ nre oae moaşee Sfâuui Grigorie Deapoiu

oaşee Sl Grgoe eaol aaj a Măăirea

Bra rmă 500 e aă rmii ai e exieăai măăi Coaiool e aa eja ăeaeaă a moaşee or

rereea iej e mogăe er emar Bal Ba Caoe a lea ae ehea aaă aImerl Bai a ă m ee e ma e e a emăăirea e ae o ioiee S Ggoreeaoi ia lă gelao oei olea şi momel are a reă ă e aer aiaea ea egală geaea moaşeo i ă m eeelegeea

"a lăa şor" ş ă jmăae e gă e gaealaa a ehlira ă e ă exame "ei gharl la gha age"Bal Caioe a mi aeaă mie a e o ieae a li şi a re moaşee aeare Măăiea Ba

S Ggoe a ă al 80, la Ioo a re eăile eaoe Iae e

Ll

lconocasmu, proveit di tele greeşti kn hipşi ks distgere este o dotiă apătă î ImperilBizati, î seolele al VIII lea şi al I lea, odamatăa erezie la siaodele VI şi VII emeie şi are lptă împotiva repezetării hipli li Hristos şi al sţilor îioaă. Ioolasml îepe î al 6, âd eo al IIIlea distge ioaa li Histos de deaspa Poţii de Boz

Stâa ân Dcp cn pc pn sc X n ccns

e M e e a ao şi "eao" e

eoe e eia imee e Ggoe VaaImei Bia a şeo al VIIea ş el eoli al IXea a maaă e ooera oaă Îmăai aereeă ll eoae iar ei are e ea ag eea Meşi e a earh la măra iea şi ei aeeee a măao a8 a ieea Îmăăa Ia ooaă al VIISo mei are amă ooam Lă moria oaelo

a ra ma e e 20 0 e a aea ă iară imeă oamaea ei La e eoll a IXooaml aea ă reiă. e eşi oroooi o e ioae aa eeea ael ee eoaă eaa eoaee er oml aea era e lrrie ee mai morae

a Palatli di Costatiopole şi o îloieşte semlCii. eastă lptă se termiă î al 843, âd PatriahlMetodie repiteaă imagiea li Hristos alăti de Ce pePoata de Broz te aeşti ai ioolasml avea să e politia oială a Impeili, ei ae o espeta avâd deseit. Cea mai impotată poziţie î apăarea ioaelor îhiar aei ai, avea să aibă Sâtl Ioa amashi ae vasrie tei tatate teologie î apăarea stelor ioae. U altimpotat apăător al ioaelo va Sâtl eodo Stditlde la Măăstiea Stdio di Costaiopo



ourl ust sut u uma u l o d lşt ar tîmb sr rugău ş u lo a îrărlor Aasatru ă d mult or sut lout d dmo Pştraî ar a als să trăasă Sftu Grgor ra u astfl d

o D mo au îrat să-1 alug ălugărul Grgord al lo Sa îfţşat î h d ostaş îarmaţ fdmultă larmă Ao sau rshmbat î şr ma ş î sor ş au ăălt asura sftulu Văzd ă asta u aa

d gd să l sau rzt asura lu ş au îut să-1 Sus Pee fântuu Ggoe cu mc bsecuă dnmşt rădu1 dar sftul u a luat î samă durra ş neosrţa rooată Ao dmo au folost o stă dadrata adă u a r a îrau să1 aru î atmamdr D sărbătoara Sţlor 40 d Mu au aărutsub forma uor tr u uu sud ă sut har

vaţa sa, pate char cel a prta D acest v,prbeatca caelr precupa creştăaea r-astfel de atsferă ve pe lue Sftul rgre, trae î care aa sa era feee precupată de cee

se, ar aă era a degrabă aras d e cele ale trupuluCrescu sub ueţa ae sae, că de cp, rgreprde drag de bser că ş de vaţa ăăsrească pe care cuscuse cu ajuru ae sale ste dat a şcaă lavrsta de 8 a ; descperă Scrptura ş eţle Sţlr, araaşaetul său faţă de vaţa duhvcească creşte dce ce a ult La vrsta îsurătare fuge de acasă

40 d Mu ş ă au t să da utr sftulu Darl a ruosut ş ast lşug ar dmo sub h d sţ au dsărut

î etul î care părţ îcep să caute sţe şse preşe îtr ăăstre Ac era egue u epscp rtdx care gse d scauu arheresc d cauzaprgrlr cclaşlr aces lc a deprs prpaş a rduel ahae ş ac la găst ş aa sa,răasă văduvă ş care a peca săş caue ful pr ăăstr Aceasa a becuva aegerea că pe ca reş alesese î vaţă ş a rugat să te ît- ăăste îcare era călugăr uul dtre fraţ să după rup Sful ascultă ş tră î acea ăăstre, î care stareţ era ucălugăr cclast Tăru ah rgre u se sfeştesă ustre pe ace stareţ petru greşeala sa dcrară,

fapt care- atrage băae cuplă d partea susţătrlr acestua Fuge d a cea ăăstre îtr alta, păsrtă de rudă dea sa, pe ue Se O îţelept şduhvcesc, Se avea să e îdruătru Sfulurgre de ac îate Pasprezece a petrece Sftulgre î ăăstrea uchulu său, Se, ap cerebecuvare petru a petrece sgur î puste Se ret rage îtr peşteră ude va trece pr ulte cercăr dprca delr, prd ap, de la Duezeu, darulSftulu Duh, care u îl va a părăs tată vaţă

Călătreşe ap pr dfere raşe ae peruu ş îîtăreşte pe ae csrea sftelr cae ş îtr

vaţă dusă î Duhul Sft Multe u se fac ecarelcatae î care Sftul rgre ppseşte Se blăveşe ap grav de eplepse, dar se ragă ca Dusă dea b ala hdrpce, ca să abă parte de suferţătrupească, precu ucec Du îgădue bala,gădudu- astfel să sufere Băr, uchu său Se cheaă să a vadă daă, ş cu ată baa sa,rgre pleacă la acesa Îş cuaşe sfrşu cu 2 zlea devree ş a răasbu de a ce aprpaţ, ar pe20 cbre 842 Sfu rgre trece a cele veşce

Stânga Au bsec n Ahnghe Mh G,dn pee ce poă numee sfânuu



Muni fâuu

Ggor Dpou

St goe a rt arl vecălo îcă vaa a pă teacă Şc D ee ete ăş Veş ca v ecăr le acloae la racla c oaşte

t cotă ş a la a lt e le e la tecerea a la Do

T rpl Sfntli Grigorie s-a arătat cător de inniîncă înainte de a ps în pănt. Astfel car pe drl spre n bonav grbov s-a vindecat nai apro

piind-se de trpl sfntl De atnci şi pnă az, la racla coaştele Sfntli Grigorie Decapolitl innie n a încetatAstăzi la Mănăstirea Bistriţa ăicţele păstrează nenărateleărtrii ale oaenilor pe care sfntl i-a atat Aşa c în

tr-o ote, î tim ce rieghe î eşter î creihătre o lmiă, c orele îcojrt îtregeşteră şi îmrejrmile şi o miremă de eoeti ei l crezt că tot dr dec o oră droi , dă reîtorcere ceici cre eceă l lt mo, că ăe î ce imire eteşte zie Mirem mi imito l mlte ziledă cee Ace edeie mită 1 idect de doăeiţe, trecă o ece bolă e cre o e, ş i etecă Dă cee St Grigorie mătriichii şi doicli ă, că mltă ce şi iişteete î iim mePrmrea aruu Sântuu Duh e către Sântu Grgore

Sus: Seram ncarat e o herum etau n sercaSn Arhanghe.

ră c ai lt de o ie de ani vndeca pe bătrnl gaşa şi în zilee noastre Sfntl Grigorie este atător şi vindeîn lte boli Astfel o feeie din Bcreşti pe ne Eleărtriseşte c în anl 2004 i s-a descoperit o toacreer; a rezat interenţia cirrgicală riscantă şi şi-a psnădedea în Dneze. În anl 200 ind la Mănăstirea ţa şi stn la trenie sb sfnta raclă a siţit o căldră pteîn cap; ocil care se ase de la toare era dezlat ce s-a ridicat iar toarea a scăzt vizibl O altă feeie

nea din deţ Tiiş povesteşte c avea o eczeă detip pe ătate din corp ş pe care doctorii n o pteadeca dpă trei zile de rgăcne la oaştee sfntli la rea din ănăstire eczea n se ai cnoştea O altă întextraordinară s-a petrect în agst 199 c o fetţă de din Bcreşti pe ne Ana Părinţii ei a venit disperaţi lnăstirea Bistriţa deoarece icţa Ana avea toare cancela nerii optici s-a citit rgăcini şi olite de dezlegtrect pe sb racla Sfntli Grigorie apoi a fost nsă c len din candela sfntli. Ura ca să e poenită 40 dete itrgii de preoţii ănăstirii. a 1 decebrie se priescrisoare dn partea aei fetiţei Părinte snt din Bcă nesc Marana . A fost prenă c faiia în lgst la Mănăstire c n are necaz etia ea Ana de



avea tuoare la nerii optii A fostoperată, dar ediii nu au pututfae nii . Sper ă observaţi ăa sris a avut tuoare, pentruă Sfântul Grigorie Deapolitul asăvârşit o inune şi u fetiţa ea-a ut toograe după 4 deile, şi tuoarea nu ai exista, fapt

onstatat de edii Vorbele eenu sunt suiente pentru a ulţui Sfântului Grigorie şi BunuluiDuneeu

Sfinţii au fost întotdeaunagrabni asultători a durerileelor are nu puteau să nasă Esteşi aul unei feei din udeţuliiş, pe nue asina J are întoana anului 28, a venit a ralasfântului a să se roage să răânăînsărinată avea dea unspreeeani de ăsniie şi nu reuşea să aibăun opil După doar două luni, ea arăas însărinată şi a năsut un băieţel. ot u aeeaşi durere a venitla Sfântul Grigorie în aeaşi an, o altă failie din raiova, ăreia dotorii nu îi dăduseră niio speranţă ă vor avea vreodatăopii. ei do au partiipat la Denia anon ului el Mare, apoiau itit Aatistul Sfântlui După patru luni, ei doi au venit săulţueasă sfântlui

întâplare inunată a avut lo în anul 955, ând s-a înerat utarea oaştelor sfântuui de la Mănăstirea Bistriţa aEpisopia de la âniu Vâlea. Se vede însă ă nieni nu ntrebase şi pe sfânt daă vrea să pee ând au alat despre

peare, aile s-au rugat în eare seară sfântului să nu pleeaenii din satele din juru ănăstirii au îneput să vnă şi eiîn nuăr are la ănăstire. În iua pleării, urtea ănăstiriiera ariplină, iar oii tuturor erauîn larii de durere, are aveau să setrasfore, apoi, în unele de feriire.În oentl în are ei de a Episopie au înerat să pună raa în aşină, u toate ă erau şase preoţi, pur şisipu nu au reuşit Au înerat peeare uşă laterală a aşinii, apoi peuşa din spate, rala u oaştele sfân

tului nu înăpea. Doi oaenii din satau luat atuni rala, uşoară în înalor, şi au readuso în biseriă. Maiult, sătenii sau obliat şi au neput să faă de paă, în ture, la ralasfântului, pentru a nu ai luată deei de la Episopie De toată povesteaa aat şi Seuritatea, are a arestat peprinipalii agitatori, dar după untip lea dat druul Sfântul Grigorie avsese au el însuşi griă deapărătorii săi

Dintre ei are au priit autor dinpartea sfântului nu puteau să lipseas

SFINŢI ŞI M U I

ânga "ăn uas Gg,agă u Hss Dumnzu săn dăuască nuă ma mă "

ă aiile din Mănăstirea BistriţaMaia Ignatia povesteşte despredouă situaţii în are a priit spri

in, personal, din partea SfântuluiGrigorie. Într-una din seri, aia aavut o riă de ere atât de puterniă înât nu a reuşit să iteasă deâtîntinsă Aatistul sfântlui Neaiavând putere să iteasă ultiele rugăiuni, ia is sfântului artăă,Ste Grigorie, eu atâta a pututn seunda urătoare toate durerileau înetat, iar aia a ăut într-unson adân ând sa treit, nu aiavea nii A doua întâplare, povestită de aeeaşi aiă gnatia, sapetreut în anul 22, ând lura laioana sfântului e ura să e aşeată la rala u sntele oaşte La

un oen dat sa îbonăvit foarte tare de stoa şi având ourere aută şi febră ăea la pat, neaiputând pita u nuavea ine să o aute, aia s-a gândit să faă un efort să iasă puţin afara ănăstirii unde se aa un punt edial Aunsă u greun utea ănăstiii, în faţa biseriii a ut trei nnăiuni ugându-se Vindeăă, Snte Grigorie, a să-ţi pot terinaioana şi apoi sa ndreptat spre poartă Nii nu a ut âţivapaşi ă deodată s-a sţit deată şi o are buurie a siţit înset Maia a ut o plibare pe olina din spatele ănăstirii

şi apoi s-a dus la ateier de pitură să luree la ioanăSntul Grigorie a fost ereu un ugător pentru oaeni şi în

perioadele de seetă Maia lorentia povesteşte u în vree

"entr ă eeta şi anila a înepă deină nişte atori otidieni în jdeţnotr S Ghera organizează o eriede ljbe şi rgăini peiale pentr ad

erea ploii În aet en de tea ile laatedrala epiopaă e ală oaştele Sntli Grigorie Deapolil ade de laMănătrea Biriţa, depre are e pne ănt adătoae de ploaie Se pare ă n aot zadarnie joi, 1308ora200 o aerăde ploaie a abăt apra Rnili

uu Va, 15 agt 99

ânga: Lumna u Hss smbu adăuu snţn ş aţ şnc



Sus Rou umânării ee ă ardă rou omuui ee ă eroage. ..

d stă s sotau oaştl în ura bisrii s npau rugăiunil pntru ploai ătr sfân ş ni nu s trnau asaşi înpa să plouă P d stă vnau ţărani din satldin ur şi rau snl oaş pntru a l du în sa or În

anul 939 oaştl au fost ru d i din Roanai şi dinal oraş şi sat d p alul Dunăr P und tra SfântulGrigori înpa să plouă a un on înr-un sa oaştlsfântului nu au ai putut lintit din lo După âtva i

"Snte Grigorie, ajută mie nevredncului căci sunt păcătoRoagă-te lui isus Hrisos Domnul nostru la ÎnfricoşataJudecaă pentru noi Snte Grigorie te rog ajută pe tatpe mama şi pe toate rudenie mele cele după d şi după

trup ca să ne mntum şi ca Dumnezeu să aibă miă de noiIaă asăz eu îţi aduc această ert pentru inee ce l-amprit atât eu câ şi familia mea de a tne. Sne, îmi ceierare nmele amiei mee, căci nu am ma fos pe la tneşi că nu neam ma rugat să ne ajuţi greutăţi şi ispitPreacuvioase Părinte Grigorie bucurăte! "Rugăcunea unui şcoar găiă a raca cu nee moaşe

întro fântână din apropir, a fost găsi rupul unui opil îiar oaştl au plat ai dpar n ut alt sat în aînâplau lururi rl oaştl nu putau şat şi, durăul ra dsoprit alaiul oaştlor porna ai dpart

Şi rşinii din bănia lui Barbu raiovsu, din raiovunosut inunil sfântului. În vara anuui 939 oSfânului Grigori au fost adus pntru patrui d bisra Sfântuui Duitru După o săptăână, întoraş vorba d inuna ptrută u ţganul noad Alxandru. Asta ra paraliti d âna şi piiorul drra onvins ă paraliia sa ra o pdapsă divină, doarură u âţiva ani uras nişt ond d aur După spovdit, asa sa ruga ndlung a rala u oaştltulu, iar după un tip, s-a sulat singur d os şi a înpplângă şi să sărut rala d argin a Sfântului Grigori Dlitul Mâna ş piiorul său s vndasră

]os Moaee Sfânuui Grigorie Decapoiu, adue de Barraioecu de a onaninopo n 97



Su d c nmu monh d i Epicopuuioomu ncu.

Aşa cu în viaţa tupească, Sfântul Gigoie ia ustat peconoclaşti, aşa şi după oate ia ustat pe cei cae, înci

nânduse la oaştele lui, aveau păcate gele, ca astfel aceştiasă poată să înţeleagă geşeala în ae tăiesc şi să se întoacăa deapa cednţă .. n anul 2, a acla cu oaşee Sfânuui Ggoie sa încinat o feee cae venise îpeună cu

un băbat. În oenul încină a început să ţipe de duee,spunând că sie ca nişe cuţite intândui în cane Păintele

a încecat să ale ce este cu ea, şi feeia a ătuisit că a fostcăsătoită cu un peot, pe cae la păăsit, ia băbatul cu caetăeşe este un uc.

u o sută de ani înaine, în anul 9, geneaul V Geogescu povestea o întîpae aseănătoae, petecută în satul Foleş

Dreapta Diu din cpm d mn d i uiuc in

... în nul 9 , e ve ner l ân. tr uut r u bt ş ş - r pele ă ut rnăprnă purulentă, l ân, e ntrue n e un .p etfn ă brbă upur. - tr pe e l ştelefântulu u ăşă e npte, preură ş v pentruSfânt turghe; ăş pu- rl fântulu r upăLturghe, pretu re luje rut ş - t unteen e l nel ner şte. - un u unteen ş n tre le înh ent rn upă et u- pe l ptl, ătt- l re r trul pu ă tte rgnele nt ănăte ş nu e nură e ture. ii D iiu, mi 99

,

ti de Sus, pe când oaştele eau în pocesiune După teinaea ugăciunio pentu ploaie, cedncoşii au es, pe ând, săsăute oaştele Sfântulu ând sa apopat Maia lui Sudu, ofeee ca de 5 de ani, foate fuoasă, cae iubea ult pietena băbaţilo şi a tineio, capacul acle sa lăsat busc os,cu foţă oată luea înceenise Atunci peoţii au uato cubândeţe pe feeie, au duso deopate şi au îndenat o ca, dacăae veun păca, să se oage sfântulu să o iete Din acel oent,Maa lui Sudu sa aătat exe de a în ue Megea desla biseică, nu vobea cu nieni, nu se uita a nien şi eeuţnea piviea în os Aşa a tăit până a batâneţe, nien din sat

neaputând spune veun cuvânt ău despe dânsa.



18

ooile BititeiJ

"Odoaee ecesastice ae Bistţei stau în fiinţ spe a atesta antica spendoae a acesteMnstiri şi geneoasa dncie a ctitorior şi a urmaşior o( Aexandru Odobescu)

tăveh lo de sihăsie ş şoală pentu tnei boeioteni Mănăsea Bisia a aduna n ei peste 5 dean de exsenă adevăate oo. Unele dnte ee

sau pedut, atee bogăes oeiile Muzeulu Naionalde Ată, dn Buueşi ş ele ale Botei Aadeie o

âne Dnte aesea, pune oiete se ai găses asăz nfondul ănăsti.

Mh Mox 1585150) fost călgăr l MăăstreBsrţ. N se cosc măte despe ţ d cosct do d cărţe pe ce le scs s le trds.Scre l îdeml Epscop Teol l Râmc ococă vesl, De cept mee deţt lztă

Mc Dn E pzn cnc pn n ş Dnz

ea a vee oană ae s-a păstat n ănăsie o ioană a Sntului Evangels Lua, din seolul al XVAutou e nu se unoaşte, ioana peznă nsă aseănu ea de la Handa, din seoul al XVlea. De la vebiseiă a Bolnie se a pot adia astăz e fuoioane ptae n st bizantn. Pa dne ele nedatatăs, piaă poa ne seolee XVXVII, î nişeazisus Histos pe ton. elelate două, ae au fost n â

sei Bolne, datează dn anu 1 74, ind opea u Goge Zugavu, un po e apane oli bânovende la Mănăstea Huezi. ala epeznă pe Iisus HDeptul udeăto, u Maa Donuu ş Sfânul Ioanezătou n poziie de ugăiune n spaee lui, a ea ddoua pe Maia Donuu eusa, Înduăoaea, u esn aanghel, Ma şi Gavil, n spatele său. Din seal XVIlea (posibl neeputu elui de-al XVII-ea se tează n atau biseiii a ale două oane Maa Dnuui Îpăăteasă, u 12 pooo ptai aea n sâş deapta, ş isus Histos Dess, u e 12 aposol npae ş aa, o ioană e povne din şoala anauznpuă, ă a se unoaşe auou. Mule ale oane veau fost luae de-a ungul pulu şi tansfeae a difeuzee; nuai n anu 19 , Spiu Hae, pe auni inial utelo, a lua 1 ioane pazniae, foate veh, penMuzeul ase Bsei.

altă olee ipotantă a ănăsiii a fost ea de tu şi odeii Din bogatul tezau s-au păstat până asdoa e pese un epaf, Puneea n oân a Mâoului pobabil dn seou al XVI-lea, onfeionat aifea oşe, o ăaşă ăăneasă de n, n ae fuseseăat Sfânu Ggoe Deapoul, e daează dn seal XVlea, donată de ednoş dinun sa apoş un ovo oiental dona de e Vodă şi ut n a

852 Dinte esătue ele ai vaooase ae au apaBistiei aint un eptail de ăase, e daează dn

î l 1 0 ş coscă sb mele de Croogr Ţăromâeşt Prm lcrre de cest ge î m româăcroc îcepe c "fcere m ş releză pte pâă l 148 9. Este trdcăor Prvle de Govo. De l els m păs mscrs omâesc c 137 de o cecprde văţătr e Sţor Vsle cel Me ş Grgoreeologl, mscrs ce stăz se ă l Btsh Msem"

d Lodr



.····-······

··-

Su andeă de argint aurit, de a

52 - 1 52 1 donat ănăstirii de upâniţa Neagoslava soţaui Barbu raiovesu onfeţionat din ătase şi brodat u

r de argint aurit epitrailul uprinde ee ipuri de snţn piioare pe un fond auriu n alt epitrail parte a veşt

ântului preoţes ră de are nu se poate fae slujba itugiei brodat u aur şi ărgăritare a fost donat ănăstirii deonstantin Bânovanu n anul 692

Între obietele de ut ele ai preţioase pe are le găsin ănăstirie noastre un lo aparte l oupă eptaful Aes

ta este o ioană brodată de diensiuni ari e înţişeaăpunerea în orânt a Mântuitorului şi are se foloseşte

nuai în Săptăâna Patiilor n speia în Vinerea MareEpitarile sunt obiete foarte preţioase din ateriale foaresupe de ele ai ulte ori usute u r de aur şi argintpodobite u pietre preţioase iar usătura anuală ne

esită ani de uru Pe lângă epitaful din ătase roşie arese păstreaă şi astăi în ănăstire a ai existat epitaful luiBoris Godunov Nuele vine de la ţarul usiei Boris Godnov ( 1598 165) în tipul ăruia a fost lurat Epitaful a fostdonat de ţar ănăstirii din ivin apoi a auns la Bistriţa Afost depus la Ministeru ulturii în anul 1865 îpreună ualte obiete apoi i s-a pierdut ura nee dintre obietelespeie Bistriţei sunt aoperăintele pentru rala u sn

tele oaşte nul dintre ele ai valoroase şi deosebite înaelaşi tip a fost donat în anul 54 de voievodul NeagoeBasarab fiind onfeţionat din atifea abastră ţesută u leuroni în fir de argint aurit Pe o atură a sa este sris în slavonă n nele atăui al iului şi al Sfântului Du eu robului Duneeu o Neagoe voievod a dus la Mănăstirea

Bistriţa rau Preauratei Năsătoare de Duneeu şi adăruit Sfântului Grigorie Deapolitul un aoperăânt şi unnel de aur; şi ine va stria să e anatea u uda

ele ai deosebite lurări de sulptură au aparţinut biseriii Bolniţei şi au fost exeutate de un eşter din şoala

Dp: Ad Mc l c c l l

Ian Sfnuu Mre Muen Ppe

Sf rocope ee îşa ae de olda aşeza pe

jl a C ma gă e a ar c cea deapădezleagă are c cae ee lega ăl Barb CraoecAcea ee mbăca ae boeeş ş rdcă me pe per a cere zbăe. coaa ameşe de egeda caepoeeşe laea maă a boer Bab Craoecde căre S ocope ă boer ee d de rcla Ţagrad ş ma ă e omo Noapea a rga Sflrocope căa a fo îca cl de călgă ce e aape oc de e a dca Măea Ba Deaa egme sc la gă pe ăr boe, lega la m î aacoae Sfl ocope Dep mmre per ajopm boe Bab Caoec a co Mărea Brae conă e părează o cpe cae ameşe a acer

le, 908 ş ap că a foelzaă îocma cm afo cea ece ş aă

Dreapaa iuie e prănuieteSfântu Proopie, are a

trăit n ia, n timpumpăratuui Dioceţian

TEZU



brânoveneasă Vasile eroonaul fnd te în anul634. ste vorba de tâpa (atapeteasa biseriii din ares-au păstrat doar fragente depozitul ănăstirii

na dintre ele ai fruoase pese ae Mănăstiri Bistriţa,

dar are au se găseşte la Mzel Naional de Artă este fereătra de argnt arit a etraevangeliarului postelniuliMarea, donat ănăstirii în anul 59 . Fereătura prezintă,pe pra opertă sena nverii Donului iar pe operta dinspate pe ea a Adorrii Maiii Donului abele foarte

aa Sânt rgr Deapt

În nul 656, voivodul onstntin Şbn şi domn sBălş su otăt să dăuiscă Sntului o nouă clă Aucomndt unui dint ci mi buni ginti in Euopbşovnul Minus Wiss cl Băn o clă din gintuit. Acst măsoă 145 mti lungim şi pntin io 1 d snţi cuvioşi ltuil ungi l cpculuid o p şi d lt sunt ct şs postoli i p cl scut,scn ăsigniii şi sm ăii omnşi cpc l mijloc

eapa Raca de agn au în cae sau maşee a fs ucaă a Baş în 656

Su apu Sfânuu anBezău ascuns ş găs de e , ese una dnemaşee cee ma peuede dcş.

Su Dmnu nsu IsuHss în Sfânu Pepeznă jea euhas

Meu u Dumnezeu cadcă păcau um "

Sânga Sfânu Ian Bezău cană pcaă pe emn9

inuţios lurate urarea aparţine unor eşteri gerdin Nrnberg aduşi în Muntenia de voevodl Neagosarab. Mănăstirea a avu şi o bogată oleţie de argintăetae de aproiativ de piese prinzând sfeşndelnie ăţi potire, ivoturi andee et Dntre asau ai păstrat în bseria are ele două sfeşnie de adatate din anul 687 şi donate de onstantin Brânovpe vreea ând era vellogot eşter nd braşoveoas Klos ot de a Brânoveanu a a răas

poiandru dn bronz aurit deorat u ouă de stru ş etat la Viena în an 7

Vaţa unei ănăstri este puntată de ritl lturgopotelor. Părntele Arsenie Papao spunea atnroânul ade «bătaa lopoteor are eaă vi, pl

st cipul snului Gigoi Dcpolitul vnd l piciolsl îngnunchţi p voivodul onsntin şi p domnBălş. În nul 1657 conicul ul d Alp sci dsp clcă "dcă t uiţi l , îţi i ocii. Nnumătl pocsiun

l c lut pt cu cl d lungul scollo u dus ldtio i stl căîn nul 904 ost condiiontd gintul h. Andscu din Bucuşti Şi să moştlSntului Gigoi Dcpoliul odinsc în cstă clă.



orţii şi îprăştie vioree», iar daă nu este un trăior, se înină institiv, ndă site ă aest sunet este o

eare sueteas lopotele Bistriţei glăsuies însăşi istoria ănăstirii Dintre ele trei lopote, danie a oieriorraioveşti, astăi au ai răas doar două Aee au ost ute în anu 49 7 şi ântăres 3, respetiv 4 de g Dupădărâarea veii iseriii în seolu XIX-ea, aestea aufost păstrate şi aşeate în opotniţa e se ridiă în partea de

vest a ănăstirii Piesa ea ai ipresionantă este însă opotu are, donaţie a lui onstantin Brânoveanu din anul683, ântărind 8 de g

ooara ea ai de preţ a Mănăstirii Bistriţa răânefondu său de anusrise Senaeaă existenţa a Bistriţaa 1 de anusrise, dintre are 8 slave, 4 roâneşti şi 3greeşti Dintre toate ănăstirile eretate, aeasta adăpostea ele ai vei, ai valoroase şi ai nueroase anusrise Odoesu srie guvernanţilor insistând a aeste anusrise să e păstrate în oleţiile Aadeiei oâne şi aleMueului de Artă ntervenţiile sale dau roade, până în 1884anusrisee Bistriţei luând druul Buureştiului, unde segăses şi astăi, în speia în Biiotea Aadeiei oâne ee ai ulte anusrise istriţene sunt ee srise înia slavonă e ai vaoros din oleţie este Psaltirea utâl a lui Brano Madenovii, unul din onsiierii ţaruluisâr Ştefan Duşan Este unu din ele ai vei anusrisesave păstrate în ţara noastră A ost opiată de un anueoan eologul, în anu 1 346 şi, proail, a ost adus în ţară de

Miiţa Despina, soţia lui Neagoe Basara şi ia despotuluiIoan Branovii al Seriei artea este srisă pe foi de pergaent galen, u erneaă neagră şi este legată u soarţe delen, înveite în piee neagră Un at anusris despre areOdoesu ară ă a fost adus la Bistriţa de ătre NeagoeBasara, este Manusrisul de a Hilandar, sris în 148, are

atuaente este pierdut oleţia de anusrise de liăsavă ai uprinde înă 6 anusris e aparţin seolului alXVea, şi aproxativ 2 de anusrise din seoul al XVIea Dintre anusrisee roâneşti de a Bistriţa, unul dintreee ai fruoase în eea e priveşte aigraa se găseşte înpreent a Aadeia oână, şi anue Viaţa Sfântului Grigorie Deapolitul, are dateaă din urul anuui 163 3 Dupău reiese din însenarea păstrată pe priele file, arteaiaste a Boniţei Bistriţii' ind vora de o traduere din iaslavonă în ea roâneasă, fapt e reută din nuărul arede savonise n seoul XVI -ea, la Mănăstirea Bistriţaa trăit unul din ei ai iportanţi ăugări ărturari, Mi

ai Moxa raduător din lia savonă al ai utor ărţi,aesta este onsiderat de anuiţi istorii unul din posiiliiautori ai Vieţii Sântuui Grigorie Miail Moxa este, însăsigur traduătorul Pravilei, o arte de drept iseries eonţine onstituţie apostolie' anoane ale Snţior Părinţi' preu şi legiuirie ivile şi penale Dintre anusrisee are se păstreaă astăi în ănăstire, e ai vei esteo Sfântă Evangeie a lui Anti Ivireanul, tipărită la Snagovîn anul 1687, restul anusriseor, în ur de 4, ind dinseoul al XX lea

Pe lângă anusrise, Aexandru Odoesu a desoperitla Mănăstirea Bistriţa şi o oeţie ogată de arte vee:peste 3 de volue vei, din păate destul de degradate Aeasta deoaree, de ulte ori, ele uau druul peşterii,

ZU

aolo unde erau adăpostite îpreună u elălate averi aeănăstirii În anul 188 , 393 de exepare au fost ridiate şiduse a Biiotea Aadeiei oâne ea ai vee artedin teauru de la Bistriţa este pria arte tipărită pe teritoriul ţării noastre iturgierul slavon a ieroonaului Maarie, are apare la noierie 8, a nuai 3 de ani dela apariţia priei ărţi a lui Guttenerg Biia latină ot dela ieroonul Maarie s au ai păstrat două Evangeliare,

unul tipărit în 1 2, iar elăalt, în anul 27 O ată lurarede o are iportanţă pentru ultura roâneasă, aată laMănăsirea Bistriţa, este Psatirea slavo-roână a diaonuluioresi, de a Braşov, tipărită în anul 1 77, ş i srisă pentru

fraţii ei preoţii să vă e de învăţătură, şi grăatiilor

COnTEXTan trpt u aee

este lurre rigilă Î uie de ughiuldi e prieşi e feră priirii u u hp. e prte hipul lui isus rists l Mii Dului şi lSului teătrul e eltă prte sut Siirei erhi I Gură de Aur sle e Mre şi Grigrie elgu I prie di selul XXle diş huui he. A fst pittă î ul de rtele Gherghe Zugrul petru Măăstre istr

Jos Desis Maica Dmnuui pictată pe patea stngaa amee eticae isus pe funda, Sfntu Ian, pepatea deaptă.



"

22

Bec bnte1

Actaa cnă a Mănăst Bstra d caă n seco a XIX-ea ma amteştedeoc de echea cttoe a boeor Caoeşt otş aceasta n a pe t înîntegme n bseca boe în cee doă bsece dn peşteă ptem gsta şastăz famec ş frm seea no em despe care ştm dn păcate pea p

B seria onieeste astăzi prnpa pnt de

atraie a MănăstiriBstria. forma ei deasă ărăneasă, aopertă minte şă, o extraordinară pitră n nterior, soasă

a vedere prn timeerestarăr, ma seriă este onsderată despeiaişt a avnd eama mare nsemnătatedin tot e-a mai rămasa Bistra dimensinie de 7,65,3 metri,seria şi-a păstrat, nmare, formee sae orignare, dpă m reiese dn tao votiv, nare Bar raioves,mprenă soa sa,Neagosava, n n mnă maheta n privina datări iser, speiaşti n a ăzt de aord, n psa ni domentarfiator. aol votiv lămreşte, aproxmaie, doardata ptări serii, n ş pe ea a edfării ei. onstriae este nadrată de ei ma mi dntre speiaişti ntre anii495-52, onsdernd-se ă Barraioves este ş titor a aestei isere. ămn nsă anmite ntreărş proeme n privina datei zidrii eiSt arhteton a epoii este reprezentat de apodoperee de a Dea şi

rtea de Argeş, or arhtetra seri Bone este pn oşntă n Ţaraomneasă Nin eement arhteton al epoi n apare n iseria de peatra de vest a Mănăstri Bistria. Maimlt, ea respetă tpl de serăsală,e a apărt pe tertor ăr noastren seoele X-X Şi apo, anl Barraoves, are era n om extrem deogat, nosător a ltri tmplsă, de e ar titort o seră att demodestă? Ma mt, a restararea dn

an 1995 sa onstatat ă materia de

Su Bc n, nu c n cn

onstre şi tehne folosite a fost dest de rdmenşi diferte de zdrile din veinătate, făte n timpl an

Bar. Dn aeste motive există szia ă iseria oniei ar data de dn seo a XIV-ea, atn nd nahsml romnes a fost organzaSfntl Nodim de la smana Mtee aaros mlte peşter ş păd

e dn preamă asgra ondii fone pentr o viaă sihăstreasă Senoaşte ă n Peştera Sfnt GrigDeapoitl a trăt pstni mnainte de a se onstri ee doăserie din ăntrl ei, Sfntl Nodim găsnd aeşti ăgări sihni dintre e proail enii a St Grigorie Sinait de a Paror

Stâga: Pn n n uc n-un n cu

cn



Mănăstirea situată undeva pe teritoriul actuaei Bugarii afost ocul unde Sfântul Grigorie Sinaitul a întemeiat o puternică obşte isihastă din monai veniţi din tot Răsăritulnclusiv din ărie Române, pe care ia trimis apoi în ocurile

de baştină, ca misionari l i-a organizat în mici obşti care sentâlneau duminica, în biserică la Sfânta Liturgie Se spune

că şi castanii comestibili din apropiere de biserică sunt dintre cei pe care sfântu i-a plantat pentru rana pustnicilor

Astfel una dintre supoziţiile referitoare la originea bisericiibolniţei este aceea că ea ar fi fost ridicată de aceştia pentrua deservi mica lor obşte. În spriinul acestei păreri vine şiraml bisericii şi registrul picturii Bisericuţa are ca ramSchimbarea la Faţă, evenimentul din viaţa lui isus ristoscare aminteşte de lumina necreată a ui Dumnezeu prin careomul poate să se nească real cu Acesta entrul preocupărilor călugărilor isiaşti este unirea cu Dumenzeu, care seface prin primirea arului Duului Sfânt. Programul iconografi al bisericii este unul care se centrează pe trăirea călugărilor isiaşti. u excepţia altarului unde sunt înfăţişaţiconform erminiei ortodoxe sfinţii ierarhi în restul bisericii

nu sunt prezenţi decât sfinţi cuvioşi, de la Sava cel Sfinţit şiPahomie la Maxim Mărturisitorul şi Grigorie Decapolitulipul Sfântului Grigorie din biserica bolniţei este, de altfel una dintre cele mai vechi reprezentări iconografice aleacestuia Pe lângă sfinţii cuvioşi călugări registrul prezintăîn 6 scene viaţa Sfântuui Ioan Botezătoru, sfânt consideratmodeul monailor. Un alt aspect extrem de interesant esteacea că, exceptând scena ăierii apului Sfântuui oan Botezătoru, din registru lipseşte cu desăvârşire orice referire amoarte ori ce temă funerară, ca Judecata de Apoi sau ador

Dreapta n conca ataruu, Ce ech de Ze Maca Donuu Patytera

Stânga: Prdoru de az a fot adăugat de Şerban Cantacuzno oa a, drana, a

mirea unor sfinţi nefiind reprezentate nici măcar Patimile şiMoartea lui Hristos ntreaga pictură pare a te conduce astfe spre ideea transfigurării prin arul dumnezeiesc a dobândirii Duului Sfânt Pictura bisericii după cum rezultă şidin tablou votiv a fost realizată de banul Barbu raiovescu

cândva între anii 14913 (istoricii nu au ajuns la un consens). Mai probabiă este realizarea ei în ultimul deceniu alsecolului al XV-lea ţinânt cont că pe tabloul votiv titulaturaboierului Barbu raiovescu este cea de ban Pisania de la9 îl numeşte dea mare ban deci pictura de la bisericabolniţei este posibil să fie anterioară P boierul Barbuocupând atunci o funcţie mai mică.

Denumirea de biserica bolniţei i se trage de a casa construită de boieri i raioveşti în apropierea bisericuţei careavea să o deservească de atunci încolo Din păcate nu se ştiecine este zugravul acestei biserici mai ales că odată demolatăbiserica raioveştilor sa pierdut şi posibilitatea unei comparaţii. Se cunoaşte însă cine a zugrăvit pridvorul bisericii. În

timpul domniei lui onstantin Brâncoveanu, zugrăvitusadin bun gândul dumneaei upânesei Adrian ei vorniceasei adumnealui Şerban antacuzino vel vornic' în anul 1 7O decătre osif ieromonaul din şcoala de pictură brâncovenească de la urezi

Aici în pridvor printre nenumăratele grate specice vecor măăstiri au fost găsite şi trei semnături ale lui Aleandru Oobesu, pe care restauratorii nu leau şters şi carese mai văd şi acum



Pe căăi îngute,

pe uele putnicil

O pecă c epe cbe î piatră e ce e-a lng cheir, pe b creatnei a gra e vizni îge, pin cae abia e tecri ap e cbi pe

făr ări e paă, în a Peşei a paacli Sfnt Gigie icane şepeeţi afaţ, acpeţi e vechi panii ele pnclr cae şa nc viaţe bnăvie, î ainiţee aceea ee şi înnecae' (România Ptorească�Alexandru Vlahu,ă)

S pr tra Sfântului rigori capolitul cunoscută i sub nu d Ptra Lilicior s placă din incinta ănăstirii upă un iotru d

urcat p o potc ă d unt până la alitudina d 850d tri s ajung a o scobitură în stâncă p und sintră în ptră Actual nt ptra st închisă cu ungrilaj d fir accsu l putândus ac doar c u ajutorulghidului ănăsti rii S intră printo galri îngustă ijoasă priii 0 tri fiind parcuri în rsul piticului sau cu posta cronicarul Paul d Ap în scolul al XIIa când a izitat ptra. Acasta ar 2 0d tri ungi i după tunlul d nar s dschidîntro gari ai argă. n drapta s cobo ară spr bisrica Sfinţii Arhanghli în sânga s rg sp clai întuncoas garii al ptri ca în ca s afăbisricuţa Oidnia i galria nuită a lilicior. n

acasta din ur ă îi au săla câta spcii d lilicar î i zi agăţaţi d prţii galrii în tot tipului accsul st intrzis în acastă gari tocaitru a înc rca protjara icilor iţuitoar al p

Tradiţia spun că ptra a fost dscoprită d unbanânător încă înaint d a s ridica Mănăstiratriţa. oc untar a st nţionată abia a încscolului a XIla d Mitropoitu Mati al Mist foart posibil ca a să fi fost loc d pustnici pcălugării trăitori în acastă zonă Astf la sfâritucouui al Xa când boir ii Craioti au ctitorinăstira Bistriţa ptra dja cuno scută d călugărzon ă a încput să fi folosită ca oc d rfugiu MoaSfântului rigori capolitul rau ascuns întrunc două bisricuţ construit în ptră.

Bisrica Oidnia st aplasată în xtristică a ptrii în cl ai întunco

al acstia ul i in din slaonvovdee car însană intrar hricii bisrici fiind Intrara în bisrMaicii onuui sărbătorită d crortodoci la 21 noibri Călugăriifolosit d spaţiu natura în anabisricii spaţiu p car au coptzidări d cărăidă i au copartitat după spcificu uni bis rici ortodrintro uă îngustă i joasă s intră însu cu dinsiuni foart rdus 3/2,2rtl nordic st zidit cu cărăid

prţii sudic i stic au fost ralizaţi fora ptrii. Atnţi la dtaii călusihatrii au sculptat în prţi ici fasna frstror în car au fost psfinţi Bisricuţa st pictată i p prtra incusi p tâpă i p cataptzidită cu cărăidă. Chiar d acă picturadtriorată chipuril s pot disting dd bin. chia bisricii pa r a fi d xiati 500 d ani pictura d�tând îns

Stânga: edere spre fereastra peşterii, ocu

care pătrude oaree pâa a bierică SfiiArhaghei Mihai şi Garii.



Sus: Interoru bser Ovena , n Petera e/r,rată a e ătre eguenu Maare.

secolu al Xea Masa altarului i proscoiiarul

sunt ziite ngă stnca peterii pe peretele e su alaltarului iin aenajată tainiţa Legena spune că eaora e o niă a cărei intrare se ziea upă ascunerea tezaurului ănăstirii i apoi se picta ziul aina otiau oarte puţini călugări e oicei eguenu i n căo persoană in acest oti sa întplat ca zeci e anioatele ntului să ie pierute atorită aptului căoae nii cae cuno teau taina au ost ucii atunci cnănăstiea ea inaată La ree e pace însă nturigorie apărea însă în is cte unui călugăr cu iaăsfntă i îi escoperea locul în care era asc uns

Sus: Deta n ptura atapetese Răstgnrea Donuu.

Biserica inţii Arangeli este construită la apro

xiati 0 e etri e Oienia întro escizătură are a peteii u ea se cască o prăpastie e 0e etri escizătura iin iziiă in ruul carestrăate ceie Bisericuţa es te riicată in piatră i cărăiă an iensiuni cea ai ari ect cea ininterior 7/ ; ziurile au o grosie e 0 etriisericuţa iin îpărţită în pronaos naos i altar Pictura în rescă este realizată în stilul untenesc speciicepocii lui Matei Basara Anul riicării isericii nu secunoate ce a ai are parte a cercetătorilor atnoin secoul al Xlea Actuala pictură a isericii estea onaului Partenie oa i atează in anul 829

nsă su această pictură s au ai ientiicat alte ouăstraturi e une rezultă că iserica a trecut prin aiulte restaurări intre sinţii care se pot eea pe pereţii isericuţei atrag atenţia ntul rigorie ecapolituli nta Parascea e la ai pictaţi pe peretele suici icoana ipunătoare a Maicii onului pictată pe caot a asiei sntului altar În acelai corp cu iser ica seai păstrează i o cilie lipită e peretele pronaosuluiar cu intrare separată ultiul ieroona care a trăitîn peteră pecn e aici în 99 in pricina ărţuieliiecurităţii

Stânga Bseruţa Sfnţ or Arhanghe rată pe un oţ e stână

H D



LlzLl:

26

Scol de l Bitt�

Pmele şcl e e el ăr e ă î mă ă Î e e că ş gl e vece e e egăe v m ş c c cel lmeş măă , m mâă - şe e m ă e âe ş

c ă m c e mâ e că ăă

Mănăsea Bsa încă dn cpa înnăi sae a

deveni un cen culual exem de impoanpen Ţăe Române. Babu aiovesc co

Mănăsiii ca unul din cei ma luminai i boga boiei munen a îneles olul esenal pe cae educaia va avea de aiciînane în condceea ă În ul Mediu în Ţăle Româneca în mle ale locu din lme edcaia ea exem descmpă nd desnaă cu pecădee caseo conducăoae.ee mai dezvolae cene de cuuă eau mănăsle. Suae în ocu ee depae de oaele pncpale depaede consecinele scmbăilo pe cae polica le-a culvadnodeauna mănăsiile au benecia mee de inieanecesaă une ceei duhovncei. Monah avea i pi

legul ca ndeen de medl dn cae povenea daoiă

Stânga Bc z ft pctt n 855 ttc n t În cnt cn t Bâncn.

saui apae pe cae ocpase dedce sduui. N înâmplăoma mai căai ai vuli Medios călgă n înâmpăo ple manuscise i pimele ipăiuapă mănăs.

Mănăsiea Bisa s-a înscs iîn aces cen al impu. a Bisa sun ad asel călgăi căuia i nepo aioveo daa alo boei mneni vin "la sla mănăsie. Bisa va până încolul al lea când învăămânva deveni de sa na dne cee mimpoane col omâne cu o acae exem de impoană în cuivambii omâne

Până la jumăaea secoluli al ea Mănăsea Bsa ea n pnc cenu de clă slavonă. din secolee limba savonă oae pezenă în oae cele e ŢRomâne. a ea oosiă în speciacanceae domne în c bicesc. Din secoul a I-lea poplaomânească ea înconjaă de zode nenă savă nod-vesul slvaniei Maame ea în sde inenă bsecească caMoaviei ailo hi i Meodiu

sud simndse nena epscopio oodoxe bzan

de la Duosoum dn ea oae mae căile de cnd în mba savă însă cedina oodoxă culva aceconace sânse c limba slavă inând con că îne Roană i ienul oodox inevense schisma de a 10Pin mae în mod absolu esc la Mănăsea Bisimba slavonă se oosea cuen în coala descsă de boiaiove coaă cae avea să ineneze de aci înaaâ aa poiică a Ţăi Românei câ ma aes vaaală a uuo povinclo omâne

Pine pim elevi a coli de a Bsa de câîninaă sa nmăa i ânăl pe anc Neagoe Bab. Aici va depinde vioul domn eooga osoa

a dep da lmbe slavonă geacă. La Mănăs



Bsra eagoe Basarab î cunoae peSfânul fon, fos parar al onsannopoluu adus în ara Roâneascăde Radu ce Mare, penru a pune rânduală în Bsercă. Ucencee un pângă Pararhul fon, cel care avea săe pru sfân canonza pe erorulăr noasre, în 16 augus 51, char în

pu done sale care a adus deafe oaele la Mănăsrea ealu. Însu donorul eagoe Basarab dupăo done arcaă de o adevăraă înlorre a culur spruaă, care aarca înregul seco al XV-lea, aveasă e canonza de Bserca OrodoxăRoână în anu 28 .

e la uăaea acesu secol, încoaa de a Mănăsrea Bsra lbavorbă de popor lba roână începe să capee dn ce în ce a ul porană. La Bsra sa păsra ce avec ac ănăsresc scrs în roânee, redaca la 2 decebre 1573 deeguenul Ee. Zas egmeEme sub denurea cu care ese cunoscu se rearcă prn puraea uneb roâne psă de savonseceea ce denoă o foosre o cunoaere exre de aenă a b roâne.

Sus fânul Muen fae fo general roman n mpul mpăraulu

Traan

Dreapta fânul Cuo me elmare, prănu la anuare.

Psarea savoroână, a u ores pără la Braov înanu 1 5, descoperă la Bsra de Alexandru Odobescua uca probabl ro poran în coala bsreană. Gusulpenru lba roână avea să e aprns în nle nle

lor ner avea să rodească în an urăorncepuul secolulu al XV-ea avea să ale ca eguen

al Mănăsr Bsra pe cel despre care colae orga aveasă spună că a fos

unu dnre ce dnâu cor a b

roâne în Bsercă, eroonau eo n an în care

a sa eguen a ănăsr a aes după ce va aunge ropo al ăr Roâne (1636168, Teol va încurajaproovarea lb roâne. n pul lu s-au înna pograe de a âpulung, Govora eau Târgove, unde

s-au păr a ule căr în slavonee roânee El esecel care- îndeană pe ucencul său onaul Mhal Moxade la Bsra să scre pra ucrare de sore unversaă înlba roână în anul 162 Tre anuscrse sau păsra dnaceasă lucrare două la no în ară unul a Bbloeca de Sadn Moscova. ea a cunoscuă lucrare radusă de onahuMa Moxa ese cea pără la Goora sub nuele de Praa în anu 6. Ea apare în două ed: una penru ara Roânească ala penru Transvana uprnzând raducerale onsulor Aposoce ale canoanelor Snor Părna Bserc Orodoxe, ale snoadelor ecuence locale precu egur penale cvePraa de a Goora va deven

una dnre căre esenale ae bserc orodoxe dn cele reprovnc. Ma ul, pra care pără în lba roână dnara Roânească ese pra care în ba roână carecuprnde dspoz cvle ae drepulu lac.

Mănăsrea Bsra avea să e un cenru de radere spruală nu na penru carea roânească, c penru pcurabsercească roânească conar de la Bsra, connuaora celor a auence col bzanne au lăsa oenre adevărae ezaure în frescă a bserca Bolne la Ovdena dnPeera Sfânulu Grgore ecapolu, sau la Schu Păpua.

Stânga Buna Vere, pe uşle mpărăeş ale alaruluFeoara Mara ş Arhanghelul Gar l.



N-

28

Pe, eA

Inee Be� �

Scll al XXa a n Mănăia iţa la ca n l ănăiinş nl a ăii ă anii iicili ai cl ă ăa n al a

igana cniă ca a clina c iinţaa ănăii Sll n icaănăiii a a n anl 1 983 a iaţa naală a înc aia în anl 1 992

A

1 a 9 a Măăsiea Bisia se iează o-felia aa s paoajl asociaţiei

"Acopeăm

Maicii Domi" o ogaizaţie moaaă aopică ică moaisml omesc dpă cm spea aimadil Ioaicie Băa odcăoaea asociaţiei eamaica piaia Moisesc ăscă Săcee Baov i călgăiă la Măăsiea Szaa fosă decoae a Leagăide copii Sfa caeia di Bcei Aceasa vsa să iţeze o măăsie de maici ce die ofaii pe cae iceea Măăsiea Bisiţa ea apoape păăsiă mome ajgeii ei acolo aa că asociaia asfomă "de faco"

măăsiea -a de maici cia dacă "de je" asociaia

"Acopeăm Maicii Domli" săea " cie" măăsie Siaţia va ăme aa pă 98 cd Măăs

iea Bisiţa deve de maici i ese declaaă saopigiepaiaală Maica piaia ajaă de cele doă epoae

Dpă povesea maca orea Brda eromoahSa oc a Măăsrea Bsrţa veea a '4 pe ţere rgăcea Iss u grp de a Măăsrea care cea pare d mşcarea "R aprs" Era

Stnga Lmân n n mn c Dmnz.

ae sale maicile Oga i Teodosia Gga i mează vsl descide dl ofeiai o gădiiţă o ceemeaă c pa case sem

moaal de călgăie ice pefeee ofae i o fel de aeieeofaee cae ia oea mală maica piaia e imiea cae pe ceiala măăsiii Băofai săea pă dpă emiaceo pa case elemeae apoi eepaizai căe ale isiii cede ai de eiseă pese 000 defai a ec pi ofeia măesc de la Bisiţa Maica piaia

isesc peacă al 9 ca saeă a Măăsiea Hoofeia i măăsiea de maici ămd gija maOlga Gologa Dpă cm povesee ieomoal SiAoi caea sa Monahii ortodoxe purtătoare de lnă în întunericul comunismului, maica Oga ea o femfoae iioae căeia oţi ofaii i se adesa c apea

"mama Olga" da i o căgăiă foae demă cd egMaia a vizia măăsiea maica Oga a eza să-i sămă spd-i "căgă e mai pess de gei dmai pess de oamei" egia Maia a apecia demimaicii Oga i de aci a aja m ofeia

Veiea comismi a pee a sema ceppăimiii pe Măăsiea Bisia Maica Oga Goompeă c soa sa i ma sa deapă maica Teod

ea deloc bie văze de o egim Dm smăăsiea Aoa fsese c de ie iei egio

vorba despre părţ Soa Bog Beedc Ghş FeDbeac ş Sad Tdor vor păre Da TdorMaca Forea ş ameşe de Sad Tdor: "cd ave mam sm că a ve c paao scrţ ş vorbea de Dmee Dar vorbea c aa oc . că mă mram:Doame cm om aşa vie paao scrţ şvorbeşe ca Sf poso Pave!"



ncuraaţi e maca Olga Genarau Anonescu sese rimis n surghiun e Carol a ea a Bisria une fuseseoare bine prm e maica Oga ş e maca Teoosia

Prmul lucru pe care l a cu noua puere comunsă nMănăsirea Bsrţa a fos să esneze orfelinau şi şcoi e e copii Maca Oga Googan a rămas oar cu orfanee

monah care erau la acea vreme aproape 2 Apo n948 maca Oga a fos aresaă eoarece auase şase ineri

are se hoărâseră să fugă n munţi. Cei 6 au fos mpuşa char n faa mănăsrii ar maica Oga a sa rei lunin ares upă ares a hoărâ că ese ma bine săş ea

emsia in nca e sareţă. ncercarea cea mai mare aveni n anul 1 959. Prn ecreul 4 1 Mănăsirea Bsriţaa fos esinaă iar cele 2 e maci aungae Cu oaeă ecreul preveea ca macile cu vârsă ma mare e 6

e ani să rămână n mănăsre surorie Olga şi eoosiaGologan n vârsă e 7 respeciv 6 e ani au fos şi eleae afară in mănăsire. Un mp au sa nro casă eângă mănăsre apo cu ajuorul pararhului Jusinan

au fos ransferae la Mănăsirea Viforâa e une au şpeca a omnu.

upă esnţarea mănăsrii in anul 19 9 n clărileei se insalează o şcoală speciaă care a ncţona până nanu 198 2. upă aces an clăre mănăsri au rămas lbee şcoala muânuse e aci n oamna anuui 98 arh

manrul V eniamn Mce elega la Mănăsirea Bisrţapenru săvârşrea slujelor ncepe emersur penru reorganizarea vei monahae. Gânu părnelu Venamn Mcleera acea e a recă a Bsriţa o acaeme monahaă e aennţa raia cărurărească veche e umăae e mile

niu a Bsrţei n aces scop upă resiurea mănăsri cărepscopia âmncuui se ncepe o reamenajare a căirilorfoare eerorae penru amenaarea unu cenru e resa

urare ş conservare a unurilor e parimoniu un muzeua iparuu românesc ar ş să e conferne e lecurăe simpozioane specce une vioare acaemii monahae

În anul 1992 pscopia e âmnic hoăreşe reorganizarea Mănăsirii Bisra Se esch aeiere e conograe eroerie e sculpură n lemn Un muzeu care să cuprnăucrurie e preţ ae mănăsirii ese n curs e amenajare

Acualmene a Bisrţa răesc aproxmaiv 7 e monahiisareţă in savrofora Mihaela amaş.

Ă

EPăs

' .'-_-��'WioHARTA ZONE I

Comet - mănăsi de ma, hramuea Capulu Snlu Ioanotezătol lăcaşu a fost ctort deml Maş Băjes ş de Maa, soa, la.Dn ca ce au rdca e sauma păsat pâădoar dure ştuu de apăra dn patea de nord�de est a b ş u foor Costcacă rae a avut ca eaţ a 898,demoaa unu nu de .Huz -Mănăre de ma, epzentatvă pent aectuamedevaă omânească ş nt stulbâncovenc Anmblu, alcău dndouă nnte, pnde mănăsrea cue, bseca, o varană smpcaă acee de la Crtea de Ag, bolnqa, c

domnească Parasu, de pe atuade apus, ş tapeza vn să completezeansamblul Bbloteca cuprnde volumedn vmea u ânoanu, câtevacaedare ş un pomelnc dn aceeaşperoadă

Păp-Cttoe a egumenuubean Şten Ahmandtul, stuese datat a 70ş a fost rdcata5dede mănăsteo-Mănăs de ma,cuhamu,Sn Ahanghel Mhal şGav': Legenda spune că a fost dcaăn acese locu de Mate Basarabpentu că a găssese cândva,vme de şe, ocsă ascundă Şa, ca n mue ae lo, amprentabrâncovenească este evdentă, de lapctura

"dreasă"până a pina n care

se căaese uş lea Contantnâncoveanu velogotTroian ScttotncoluaXIIIlea, cu hamuTăeea CapuluSntlu oan otezătol, a fostdcat de un fost egumen a MănărHuez în aortăe bserceştau apobat lu Gheoghe Maghestabaaia catelu general alpandulor

PLRDJ

în dminici şi săbăti şi înte ee

7:009:30 în est zie

Mănăstie este deschisă înte ee7:00 şi 20:00 şi în timp sbeMănăstie n e mze Înte ee12:0016:00 în dminici şi de săbăti şiînte ee 10:0016:00 în est ziese pte vizit epziţi de biectebiseiceşti cte în teieee mănăstiii

Pgm sjbeSfnt Litghie înte ee 8:00 1 :30

eceni c Litie şi Uteni înte ee1700 21 :30 în dminici şi de săbăti.eceni înte ee 17:00 19 :00 estzieUteni şi Mieznptic înte ee 2:00şi 02:00 în est zieCntct Mănăstie Bistit c. Csteştin 127A cd 271 1 5 jd. ceeefn 0250.863.327Emi sgd@mnstiebistit

mnbistit@yhcm



wAw.wI-z

< -

w

z-

>:u

30

hee lu Dunezeu, un

d de tă

p biic blii p că îi i pil biic pclPic i p ă cf că i ic biică pici câii cvişi şi c i v Sâ li I ăl cil hi l

De de ai şi caşe rl şieze drg c i ea bicii

·

şri a cbrâ a i a c O a a e Ii şi ea ara er ce ea crea erce ea ad di efii la ii A dezei fireaar a arâde ce direcie ergee c e dr . i a cc e i riglal ali care ea aa di lie aceaee şi şi hl Sfâ ia iefabil ea ara e Ce ibi al Tai şi Fi şi e a ara ele Tali S şi a ri ca ridicâdSe a cer e ariie e h Sfâ er ca El râ c ier deaa şi h Sâ şi a cbrâ şi râe i eide şi âde aderl

crie Sfâl rigrie Pala a. Rl r ee aşada rdbâdirea hli Sâ şi ri E caşerea aderli Sre acea dbâdire a hli Sâ echeai i aeii difere de al ial deaal e care i lcr le idifere dace cgri a irei. hl Sâ eghe az ca i e fere rice cli. Tragedia cea are a i eec ace ai iic er a rii ace ar ai i şi cear şi cr ce ai ragic i şi c exi eze a zera e c liberae er cdragea ai iberae ae rdi Afel ee eie ca şi şeac r e eze chee

Cgr ee cel care ace di chearea i eze

chmbe Fă, hmu boe

d de ia Ee cel cae re la baa c iedic şi reze c acriie c i ai cei ai li ii ri di râd ah di ace i e ereii ier icii iei de aria icai ai fii cişi Saa ce Siie Efiie c e are axi rriirl arPaiie Ahil Pahie ce are rigrie eca icae. Sii care reaga r ia şia dediccrii i eze. Sii care h Sâgrâ şi a r a şi ace h Sfâ a cAder Ei czele ahi şi er ace

a ic ai e ereii biericii. iaa lr era careaal a dhicirii a dbâdirii hi Sal riirii iii Tabrice Priid a ei cgrieeg ai bie la lr rei c biciea irieeşi c lea şi c erie ericli.

Prd chi Sâi Pahie cgrii eleaeia r rebie e drea ai ae re cee lrl. Priid chil Sâi Saa decer c bee biericii er ah acra ce i a ie ai de arile gâdrir Prid chi Sâaxi rriirl e rec dreaa credieleg c r aceaa erl r aceic şi dhi

ae eri rice cli



Co din peşterăMaica Filoia l pom copio că a oa i iminaţa în m p pşă l apoi p comoaa ca acnă acolo c co în mă opiii aşpac năa ia măoa şi a aomi c ân la oăţil acn în pşă

Copiii su tezit cu ândul l comoă Umu să o întânescă pe mică după ce se temin LituhiSluj începuse deeme ş că imedit după ce se

teziă mic iloei şi sosi de l iseică să îi l tpezăpentu micul dejun. Dulceţ de utui îi cu pe copii să uitepentu câte minute de comoă şi de dumu pe ce eusă că până l peşte comoilo După msă se peătiăde dum îşi uă hetee îşi mi eică o dtă lnten eeşi poniă.

O uă pe ână cetue mănăstiii şi începuă ucuşulspe peşteă. Şi Mic ioei începu şi e poeste

- Mi întâi teuie să ştiţi că cum tei ptu sute de niMănăstie Bistiţ e o mănăstie ote otă şi ote impotntă mi es pentu că ici l Bistiţ e o şcolă Peeme cee nu existu şcoli c cum copiii c oi nu ştiusă scie şi să citescă şi nu ştiu pentu că nu u eu ce citi.

- um dică nu eu ce citi? înteă contită o etiţă Păi pe tunci căţie eu ote puţine şi ote scumpe;

mjoitte căţilo eu scise de mână tipul de i seinentse O cte cost tunci cât o peeche de oi dicăpope cât cost o mşină cum. Şcolie eu ote puţine şi l ele înăţu în speci copiii de oiei. Şi după cumă spunem Bistiţ e o ste de şcoă n tmp ici mănăstie se dunseă multe căţi ce ind ote scumpeeu

- u c o deătă comoă copletă muţumită en etiţ ce miîndăzneţă dinte copii.

- D pentu că ele ceu de ptote mulţi ni şi dincolo de nieu ote eu de ăsit pentu că cinee pe tunci o cte nu mi oi să oândă pe niciun peţ.

Se opiă puţin săşi tă suetul.Dumu nu e chi uşo potec începuse să se înusteze ş că mic le-

popus copiilo să că un pops în cesă continue poeste comoii din peşteă

- Pe eme cee mănăstie nuăt c cum e zidui de cettecu cenelui u tote ceste utmult de sueit de ece dtă când seîntâmp să e lupte în ţă Şi de ece

DreaptaBaachiu şi aca ue se păsează

moaşee Sfâuui Gigoie,

aae aici i 97

dtă păinţii mănăstiii uu comoe în spte şi le duceu înpeşteă. omoie căţile dică sele iseiceş din ntşi u . .

- Deci e şi ce u ăsuă uşut ălin ce nu se împăc deoc cu idee că como nu e din u şi nestemte

- E şi ce u d nu cel mi de peţ. el mi de peţ eînsă tce decât uul şi căţie

Adică ce? înteă puţin neîncezăto ăin Moştele Sântului Gioie ăspunse suâzând mic

ioei. Pentu păinţii de ici moştee Sântului eu celmi de peţ lucu ând ene câte un peicol steţu u

c în ţe şi o duce pe ici pe unde meem noi până lpeşteă unde o scunde împeună cu căţe înt-o tiniţăo uă în peetele tului ce e poi zidită şi picttăstel încât nimeni nu şti că colo se ă de pt comomănăstiii i cum t cu odihn hideţi să edem şi noilocul comoo şi pe seă ă pomit că n să ă mi spunşi lte poeşti.

Au uct în tăcee până l peşteă u piit uimiţi echileiseicuţe. Pe dumul de întocee s-u ândit meeu câtde eluite pot comoile şi cât sunt de pope de noi ăc noi să ne dăm sem Ş i şi -u pomis de tunci să piescăşi cu lţi ochi cele din juul o ine ştie ce noi comoi odescopei!

zc

-



MNĂSTIREASFINTII TREI IER

'

" . . .am ridicat acestă cttore în nu l ceor

trei sţi: Vasie ce Mar, Grgr Tlog,

Ioan Gră de Ar si a fos n n luna'

mai, zia a sasa, a an 714 ( 1 639) de'

Mitropoi t Varaam . . . . spun n anabisericii , Va Lupu unul n ar

apărători a orox O el

prmior părinţ ai ec g

n1ceee.

D E S C O P E R Ă L O C U R I L E S F I N

Date post:	14-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	danilosu
View:	235 times
Download:	0 times

Nr. 16 - Bistrita de Valcea

Documents