Nr. 140. Braşov, Luni-M arţi în 26 Iunie (9 Iulie) 1912. Anul LXXV,

tata»

Apare în fiecare zi de lucru.Abonamentul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe i/s an 12 cor., pe V4 an 6 cor. Pentru România şi streinătate pe an 40 franci, pe */> an 20

franci, pe y4 an 10 franci.

R E D A C Ţ I A ,TIPOGRAFIA Şl ADMINISTRAŢIA: BRAŞOV, PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 226.

Pentru Braşov cu dusui acasă pe an 24 coroane. Fără dus acasă pe an 20 coroane, pe y, an 10 coroane, pe y4 an 5 coroane. Un număr 10 bani. Inserate; un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

I.

Cu »cest titlu dl Dr. M ihaiu Folii publică în *Vildg* un articol de inte­res şi pentru noi. Articolul are puţin gust de slavism, dar de altă parte a- rară politica greşită a oligarhiei ma­ghiare, atât în ce priveşte popoarele balcanice, cât şi naţionalităţile.

Dăm din acest articol părţile mai iutc-resante;

Ilegalitatea uriaşă şi violenţa, cu care contele Tisza a trecut în ca­mere proiectele militare, stă în ceva legătură cu dorinţa cercurilor normative vieneze, ca cu privire la războiul italiano-ture, care poate să se estindă şi în Balcani, fii Ungariei să fio gata a-şi vărsa sângele în Balcani pentru poziţia de mare pu­tere a monarhiei, respective pen­tru interese austriaco pe contul li­bertăţii popoarelor balcanice, care însă nu este nici la un caz intere­sul Maghiarilor.

Căci Ungaria şi poporul ma­ghiar n’a avut nici o necesitate a se pune în contrarietate cu popoa­rele din Balcani. O politică ma­ghiară balcanică corectă ar fi de- lăturat ori ce pericol de la Ma­ghiari. Dar bărbaţii de stat ma­ghiari a u fost conduşi de u n a- n u m it in s tin c t de g ra n d o m a n ie la acea greşalâ uriaşă, că Maghiarii sunt în stare să facă o p o lit ic ă balcanică im p e r ia lis ta , pe când se ştie, că ceea ce se face este o po­lit ic ă balcanică im p e r ia lis tă aus tr ia c ă ş i n u m a g h ia ră . Dar toc­mai din cauză, câ Ungaria s’a so­lidarizat cu politica balcanică, a a tra s a su p ra sa resensul ş i u ra , care stăpâneşte întreagă peninsula balcanică contra politicei austriace imperialiste.

Isvorul politicei balcanice gre­şite a Maghiarilor a fost ocuparea, respective anexiunea Bosniei şi Herţegovinei.

înainte cu 30 de ani poporul maghiar avea un instinct natural contra ocupăiii Bosniei. Pe ace! timp nu se auzea pe Ia noi decât exclamarea: Nu ne trebue Bosnia. Pe atunci, deşi ca deputat naţio­nalist nu eram bine văzut, am lupat cu succes în cameră, con­

i, I IDe A le x a n d r u C iu r a .

i Cetesc zilnic, cum scriitorii jurna-I lelor străine îşi iau adiojidela redacţie,

dela călimara plictisitoare, dela artico­lele de comandă dela urgisitele file..

Se duc — asemenea fericitelor paseri călătoare — In alte ţări, cu ce­rul mai limpede, cu văzduhul mai lu­minos. Şi o Sună-două hoinăresc în cu­tare cătun de pe ţărmul Adriaticei, pe vre-o insulă din Arhipelag, pe ţărmul de eternă frumseţă al Neapolului...

f Trec prin Luvru, prin muzeul britanic, i prin cel din Roma... prin ruinele eter- I nei cetăţi, a rămăşiţelor mândrei A- | tene, sau ale piramidelor cu creştetul

in nouri ..Ei nu mai sunt nevoiţi să scrie în

vremea aceasta de dulce hoinărie: creerul lor e un receptor numai, un acumula­tor,.. Impresiile multiple se îngrămă-

ţ dese de-a valma, fără nici o rânduială.Cum însă ele au destul răgaz să se

| orânduiască cu vremea, ele se în- chiagă încetul cu încetul într’un întreg armonic.

tra ocupaţiei. Partidul independist şi 48-ist m’a aplaudat. Primul mi­nistru de atunci, Tisza K á lm á n avea lipsă de popularitate, şi toc­mai cu privire la ocupaţie s’a fo­losit cu emfasă de fraza succesă, câ p r in ocupaţie s'a s t r iv i t capu l h id re i slave.

Opinia publică maghiară şi-a perdut cu încetul resensul, ce-1 avea faţă de ocupaţie: s-a obici­nuit cu ea şi a început să o con­sidere că este u n in teres v e r ita b il m a g h ia r. Şi când s-a răspândit concepţia falşă, că p o lit ic a balca­n ică im p e r ia lis tă a u s tr.a că este to todată ş i p o lit ic ă m a g h ia ră , h fost pregătit terenul în Ungaria pentru anexiune.

Aceasta s-a putut vedea mai bine, când eu am ţinut un discurs în cameră contra anexiunii, atunci reposatul Ugrón Gábor, care la 1878 mi-a aplaudat vorbirile ros­tite contra ocupaţiei, acum m-a întrerupt în cuvântarea mea contra anexiunii strigând :

— Cum cutează cineva să rostească o astfel de vorbire în camera ungară? Iar contele Iuliu Andrâsy, lăudând în o vorbire me­ritele tatâne-său, ce şi le-a câştigat în jarul libertăţii popoarelor balca­nice, a zis, că e îndreptăţită nizu- inţa popoarelor balcanice ca Bal- canul i3ă fie al popoarelor balca­nice. Eu l-am întrerupt cu urmă­toarea întrebare:

— Ce înseamnă anexiunea Bosniei şi Herţegovinei? la care el a răspuns astfel:

— Bosnia şi Herţegov na ne tre­bue nouă (Maghiarilor).

Aşadar atât Andrâsy, cât şi ceilalţi bărbaţi de stat maghiari ave mu acea m are iluz ie , că anexi­unea va servi intereselor maghiare, ca şi când Viena abia ar aştepta să prezinte pe tavă Ungurilor Bosnia şi Herţegovina.

Acuma e foarte evident înain­tea popoarelor din peninsula balca­nică, câ Maghiarii şi-au identificat întru toate interesele lor cu iute resele austriace în Balcani. Nu este deci de mirat, dacă popoarele bal­canice iau o poziţie duşm ănoasă fa ţă de M a g h ia r i.

Popoarele balcanice ştiu să-şi

In dolce farnientul acestor zile de vacanţă şi de visare, ei nu mai cetesc jurnale nu se mai agită de nimic. In odihna lor, îşi adună forţe noui pentru munca de mai târziu, işi ageresc min­tea tocită în munca uriaşă de sclavi al ideei.

Fericiţi muritori şi fericită naţie, asupra căreia aveţi să vărsaţi apoi pri­sosul talentului vostru! Puteţi zice şi voi cu păstorul lui Vergiliu:

Deus nobis haec otia focit!Unul din ei a pornit cu un yacht

— cu yachtu! propriu — pe coasta ră­săriteană a Adriaticei. Trei prietini buni, Intre cari unul pictor, şi doi ma­rinari.

Stăpânul yachtului li-a propus pro­gramul: nu e permis să se discute po­litică în întreg decursul excursiei, nici să se vorbească despre — femei! Pleacă deocamdată fără o ţintă determinată. Se vor opri unde le place şi vor rămâ­nea acolo cât vor vrea.

Programul a fost acceptat.Să ţi-i imaginezi acum pe aceşti

oameni, cari au trăit zece luai de zile în aerul pestilenţial al oraşelor mari, între zidurile strâmte, In fumul şi du­hoarea cafenelelor, scriind şi ziua la

explice prin politica maghiară bal­canică, toată politica internă a Ma­ghiarilor, atât faţă de naţionalităţi, cât şi faţă de Croaţia-Slavonia. Ele nu atribue politicei vieneze, ci n u ­m a i p o lit ic e i u ng u reş ti acele scan­daluri, ce le-au produs în opinia publică procesul de lesă-maiestate din Zagreb, cum şi procesele poli­tice Friedjung din Viena şi Vla- sici din Belgrad. Scandalul şi-a ajuns culmea cu numirea lui Cuvai de comisar reg. In Croaţia.

Nu de mult contele Apponyi a solicitat în cameră pe primmi- nistrul Lukács, că presa din strei­nătate antimaghiară ar trebui în­dreptată pe „o cale mai bună“. Aceasta însă e imposibil până a- turci, până când p o lit ic a ba lcanică m a g h ia ră stă pe acelăş teren ac­tu a l, cu p o lit ica m a g h ia ră in te rn ă . De prezent în străinătate se a* plică nu asupra Ruşilor, ci asupra Maghiarilor cunoscuta frază a lui Napoleon cu Ruşii. Azi nu se zice: „Grattez le Russe et vous trouve- rez le Tartar« ci a ş a :

— Grattez le M a g ya r et vous trouverez le Tartar.

Şi oare au meritat Ungurii a- tât în peninsula Balcanică, cât şi în general în opinf;^ publică, acest ro l in fe r io r? Nu, la nici un caz nu. Nu atât politica austriacă, cât mai mult p o litica f i i lo r să i p ro ­p r i i a adus, că azi poporul ma­ghiar, este fo a rte cu fu n d a t în o p i­n ia p ub lică europeană. Aristocra­ţia maghiară, oligarhia, cu resen­sul ei faţă de orice instituţie de­mocrată, îngâmfarea şi trufia ei, cu care consideră pe popoarele néma- ghiare din patrie, cum şi popoa­rele balcanice de rassă in fe r io a ră , — aceste sunt cauzele, că popo­r u lu i m a g h ia r i-a mers veste rea în lum ea m a re .

Despre consiliul comun de m iniştri,care are loc astăzi la Viena, se spune că nu se va ocupa cu stabilirea defini­tivă a budgetului pe anul viitor. St MH- rea acestui budget va forma obiectul unui r i t consiliu de miniştri, ce se va ţinea deabea în luna Septemvrie înainte de întrunirea delegaţiundor. Consiliul de azi va pregăti numai materialul de lipsă în vederea acelui consiliu.

lumina lampei electrice; să ţi-i imagi­nezi tolăniţi pe yachtul lor, respirând aierul de mare, în legănarea molcomă a valurilor, sub cerul luminos al lito­ralului. Să-i vezi, frigându-şi peşte în cutare colibă de pescari, durmind pe mantalele lor, între stâncile litoralului, la vuetul sau la şoaptele mării, sub tainica clipire a stelelor.

Câtă vigoare, câtă renaştere în a- ceasta pribegie, în acest vagabondaj, pentru oatnenii-mecanisme ai oraşelor mari, cari nu cunosc natura decât din cărţii

Un altul pleacă la Egipet.Va hoinări şase săptămâni pe ma­

lul Nilului. Va vedea piramidele uriaşe, va auzi tânguirea statuiei lui Memnon, va sta înduioşat în faţa obeliscului de granit, care povesteşte în hieroglife macabre de Cleopatra, cea mai frumoasă şi cea mai ticăloasă femeie... In faţa sfinxului nepătruns va sta şi el să în­ţeleagă nedeslegata, vecinie nepătrunsa întrebare: Ce e vieaţa? De unde venim noi şi încătrău mergem? Şi sfinxul va privi neclintit, ca un simbol al îndoel i, fără să ia seamă de muritorul, care vrea să-i turbure reveria...

Mii de ani s’au strecorat, mii şi mii de oameni s’au prefăcut în ţărână,

Iarăş o încălcare ds lege. J>tnp r i l e ju l a p r o b ă r i i s ta tu te lo r r e u ­n i u n i i r o m â n e d e c â n tă r i ,* D o in a » d i n I A p o v a , m in i s t r u l d e in te r n e s -a d i m i s i a r ă ş la o în c ă lc a r e d e leg e . Ml, a p r o b â n d s ta tu te le , a o b li­g a t r e u n iu n e a s ă - ş i în ş t i in ţe z e ş i s ă fo lo s e a s c ă n e c o n d i ţ io n a t s i în u n u u r e ş te n u m e le .

P r e te n s iu n e a e p r i m u l u c a z d e f e lu l a c e s ta î n U n g a r ia . P r i n el s e c a lc ă în p i c io a r e le g e a , c a r e n u a r e a s tf e l d e d i s p o z i ţ i i . M i n i s • t^ u l în s u ş i in tr o d u c e c e v a n o u , c o n tr a r le g ii. A c e a s ta n u m a i în U n g a r ia s e p o a te în tâ m p la .

P r o te s tă m , c o n tr a a s to r f e l d e m ă s u r i ş i a t r a g e m a te n ţ ia d e p u ­ta ţ i lo r n o ş t r i a s u p r a f a p tu lu i . O in te r p e la ţ ie în c a m e r ă s e im p u n e !

întrevederea ţarnlnl Rusiei cu îm­păratul Wilhelm, care a avut loc Vineri şi Sâmbătă în Baltijskij-Port, este con­siderată de întreaga pressă mondială ca cel mai însemnat eveniment politic- diplomatic din timpul din urmă. Se constată unanim, că convorbirile celor doi suverani şi consfătuirile miniştrilor germani şi ruşi, au o deosebită impor­tanţă pentru asigurarea păcii mon­diale.

Fostul ministru de externe al Franţei Hanotaux publică un articol din prilejul acestei întrevederi. Intre altele autorul spune, că cei doi suve­rani vor conferi ş i a su pra războiului italo-iurc. Odată cu chestia sorţii insu­lelor din Arhipelag se va aduce pe ta­pet şi chestia Dardanelelor, care va fi rezolvită şi cu concursul Franţei.

In urma întrevederei dela Baltij- skij-Port sosesc atât din Berlin cât şi din Constantinopol ştiri despre apro­piata încheiere a războiului italo-turc. In cercurile financiare beriineze se spune, că se vor face îa cei mai scurt t5mp demersuri, cari să pună capăt răs* boiului şi anume pe baza, ca Turcia să cedeze Italiei numai Tripolitania.

După ziarul »Ikdam«, ministrul de externe al Turciei a comunicat con­siliului de miniştri din ultimUe zile te­legramele ambasadorilor otomani sem­nalând dorinţa puterilor de a pune ca­păt războiului.

Sancţionarea legilor militare-M a j. Sa a sancţiona t legile m i l l-

împăraţii s’au ridicat şi s’au prăbuşit — şi sfinxul rămâne nepăsător de ce- le-ce ee desfăşură în juru-i, preocupat de o singură enigmă întunecoasă, p* care n’o va deslega-o niciodată.

Nilul, tainicul Nil deodată, va mur­mura în dulce clipocit de unde, în nop­ţile luminate de lună, vrând să reche­me la o nouă vieaţă, zidurile moarte. Şi beduini cu fata de bronz, îi vor po­vesti de puterea iui Alah, de nestator­nicia norocului şi a femeii...

Un al treilea porneşte spre — Pales­tina. Pământul sfânt, călcat de Mântui­torul, stropit de lacrămile Lui, de su­dorile Lui de moarte în grădina Ghet- sernani, şi de sângele Lui pe Golgota...

Din fuga trenului, Ciceronele îi va arăta Marea Moartă, fără sâ-l poată desluşi, care din stanurile de sare — de pe ţărm e nevasta lui Loth... Va trece peste un minunat pod de fier apa Ior­danului, şi se va opri apoi, să popo­sească într’un hotel modern — cu ser­viciu prompt şi lumină electrică — pe ţărmul lacului Genezaretului. Englezi apatici vor discuta în sala splendid iluminată, mâncând cu poftă, scoţân- du-şi ia iveală dinţii cei laţi.. • Şi când se va urca în lift pentru a se odihni în camera iui din catul al doilea, va

tare. D in acest p r i le j sem iofic iosul „ M a g ya r Nemzetu avertizează opo­z iţ ia , să se păzească pe v i i to r de a g ita ţ i i con tra acestor legi, p e n tru a n u a junge în con flic t cu codul p e n a l, care prevede pedepse grele fa ţă de acei c a r i a g ită în con tra w nor leg i sancţionate.

A se n tâ rile se vo r începe în U n g a ria în 12 A u g u s t n.

In jarul demisiei Arhiducelui Leopold Salvator- „Vossische Zei-tung“ anunţă, ca arhiducii Frede- rich şi Leopold Salvator, inspec­tori în armată în curând îşi vor da demisia din posturile ce ocupă. Arhiducele Leopold Salvator a de­clarat de mai multe ori in tim pul din urmă că într’adevăr voeşte să demisioneze.

In locul lui va fi numit mi­nistrul comun de război, Aufîen- berg, care se va retrage înaintea deschiderei delegaţiunilor.

Externe. Din Salonic vin ştiri des­pre agravarea mişcării revoluţionare între ofiţerii resvrătiţi, cari au refuzat condiţiunîle de pace. Guvernul a trimis noui trupe îa ţinuturile răsculaţilor. Lângă Mitroviţa s’a dat o luptă sânge­roasă între albanezi şi trupele turceşti. Albanezii au avut 54 morţi şi 150 răniţi.

— In Forlugalia s'au da t de u r­mele unei noui conspiraţii antirepubli- cane în districtu l B raga. Sosind trupe la fa ţa locului desordinele au fost re­prim ate, operândU'Se numeroase arestări.

— Din Peking se anunţă, că gu­vernul provinciei chineze Kanton a a- nunţat guvernul central, că provincia K anton se declară indepedentă de imperiu. Mişcarea revoluţionară continuă.

— Dup* o informaţie primită de Poartă, doi ţărani bulgari, cari vroiau să introducă două care de fân în ora­şul Bitolia, au fost opriţi; trei bombe au fost găsite în fân; cei doi ţărani au fost arestaţi.

— Pe drumul de la Mouforte (Spania) un automobil care, se îndrepta spre portul Vigo, a fost oprit şi con­fiscat; în el se găseau 90 puţti sistem Mauser şi 19.000 cartuşe fabricate în 1912.

deschide geamul, emoţionat, şi va privi cum valurile Genezaretului se agită, în reflexul orbitor al luminii electrice. O barcă de pescari e purtată în voia valurilor, dar Metru nu mai e într’ânsa, nici Mântuitorul nu e, să mai poto­lească, furtuna, cu un gest...

Şi stă pierdut în reverii, gândin- du-3 3 că locurile aceste sânte, trebue ferite oarecum, pe pufăitul locomoti­velor de splendoarea hotelelor apusene, de spiritul mercantil şi vulgar al lumii.

Un al patrulea. —Dar nu mai înşir.E vorbă de scriitori sirăini şi nu

mă gândesc — ia ai noştri.Câţi dintre scriitorii noştri se pot

măguli, să petreacă măcar o lună-două de vacanţă t haită? Câţi dintre mun­citorii condeiului pot să se bucure de astfel de roade ?

Nici-unul.Deasupra întrării Parnasului ro­

mân, o mână răutăcioasă a schimbat cuvintele lui Vergiliu, adăugând un cu­vânt fatal:

— Deus nou nobis haec o!ia fecit!

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 140—1912.

Apropiere româno-bulgară? Ulti­mul număr al ziarului >Jeune Turc«, organul partidului tinerilor turci, se ocupă de chestiunea confederaţiunei balcanice şi constată, că Bulgaria este aceea, care doreşte mai mult ca ori cine o alianţă a statelor balcanice.

Bulgaria însă nu poate şi nici nu va putea să-şi ajungă scopul, pentru că vrea să excludă pe Turcia din combi- naţiunile sale politice.

Prima încercare de alianţă a Bul­gariei a fost făcută la Atena, după ce mai întâiu aranjase o escursiune a stu­denţilor bulgari în Grecia. N’a avut insă succes, din cauză, că intervenise chestiunea schismei.

Apoi, diplomaţii bulgari au vrut să realizeze o triplă alianţă între cele trei regate slave din Peninsula Balca­nică. Rusia însă s’a opus şi a pus mari stăruinţe ca pianul Bulgariei să nu fie realizat, de teamă ca nu cumva slavii uniţi să nu mai recunoască după aceea influenţa Rusiei.

Nici încercarea unei apropieri bul- garo-sârbe n’a avut succes, din pricina neînţelegerilor ivite cu privire la ches­tiunea macedoneană, astfel, că Bulgariei nu-i mai rămânea decât să se gân­dească la o apropiere cu România, ale cărei interese în Macedonia >nu sunt covârşitoare«. In Bulgaria este format un curent puternic în favoarea acestei idei, dar ea nu va putea fi realizată şi va rămânea utopică, atâta timp cât Turcia va fi exclusă din planurile Bul­gariei.

*Le Jeune Turc« termină spu­nând, că Bulgaria, ca şi ori-ce alt stat balcanic ar trebui să înţeleagă, că Tur­cia este sâmburele Peninsulei Balcanice şi că ea fiind cea dintâiu interesată faţă de ori-ce alianţă a vecinelor sale, nu va putea permite atare lucru fără consimţământul sau participarea sa.

Serbarea încheierii anuluila {coaiele primare centrale-

B raşov, 8 Iulie n. 1912.In faţa unui public numeros,

în majoritate părinţi ai elevilor şi elevelor dela şcoaleie noastre pri­mare centrale, s ’a făcut eri înche­ierea solemnă a anului la aceste şcoli.

Serbarea de eri a avut deas- tădată o deosebită importanţă prin faptul, că atât directorul şcoalei de fetiţe dl Romul F ra teş , în discursul ocazional rostit, cât şi protopopul Braşovului Dr. V. S a ftu , sub a cărui presidiu a decurs ser­barea, an ţinut să sbiciuiască în terminii cei mai energici marele flagel, care bântue o parte însem­nată a poporului nostru din Şcheiu: a lcoo lism ul şi cu deosebire consu­marea de ra c h iu , a cărui urmări le sim te atât de cumplit cu deo­sebire şcoala, care stă neputin­cioasă în faţa acestui pericol.

A u fost cuvinte grele, consta­tări dureroase, cari s ’au spus — dar ne bucurăm că a’au spus pe fa ţă ş i fă ră în c u n ju r , tocmai în- tro zi, în care atât şcoala cât şi

Din scrierile lui C. Negri.

închinare pentru unire-Dela O. Negri ne-a rămas, în­

tre altele, şi o închinare pentru unire, cuvântată de el în ziua de 27 Decem­vrie 1848, ziua Sf. Ştefan.

Erau strânşi la Paris mai mulţi tineri pribegiţi din ţară, in urma revo­luţiei din acel an. In fruntea lor era el, Negri.

La una din intrunirile frăţeşti, dânsul a închinat paharui său pentru unirea Românilor.

Dăm mai la vale călduroasa şi pa­triotica cuvântare a lui Negri, ca pe una din dovezile strălucite ale iubirii lui nemărginite de patrie.

»Depărtaţi de dornicul sân al mai- cei patrii, fraţilor Români, dulce ne e astăzi a înnoi neperitoarea amintire a marelui Ştefan, domnul războinic, zidul creştinătăţii, cătră care s-au sfărâmat în trecerile lor nenumăratele ordii ale păgânătăţli, zidul neclintit ce în timp de 46 ani a oprit împingerile sălbati­celor cohorte musulmane, care aveau de ţintă cotropirea Europei.

Şi, însă, care a fost răsplata noa­stră pentru atâtea lupte crâncene? Nu­mai prestigiul istoric, căci sângele văr-

părinţii aveau să-şi dea seamă despre esperienţele făcute îu de­cursul unui an de munca cultu­rală.

i Se sperăm, că aceste consta­tări şi cu deosebire apelul călduros al părintelui protopop Dr. V. Saftu, de-a porni o acţiune de regenerare, n ’au răsunat în pustiu şi că so­cietatea braşoveană, dar cu deo­sebire fruntaşii poporului nostru din Şcheiu, meditând asupra celor spuse şi auzite, vor căuta căile potrivite pentru stăvilirea măcar în parte a acestui flagel cumplit.

In următoarele lăsăm să ur­meze discursul d-lui director Ro­m u l F ra te ş :

P rea Onorate d-le Protopop,Stim at Public,E un îndemn natural al firii ori

şi cărui om cu scaun la judecată, ca de câteori începe o lucrare, să-şi facă un plan, după care să o îndepli­nească, iar dacă a isprăvit-o, să se oprească şi să-şi dea seama acupra ei din toate punctele de vedere, agonisind prin aceasta esperienţe şi cunoştinţe folositoare pentru viitor. La lucrări de interes public, aceste dări de seamă dau prilej pentru cele mai solemne sărbători.

O astfel de sărbătoare este stimat Public, ziua de astăzi pentru şcoala noastră primară.

Ne-am dus azi dimineaţă, învăţă­tori şi şcolari Înaintea altarului, ca să aducem mulţămită ferbinte celui atol puternic pentru ajutorul Său în munca noastră de propăşire pe calea culturei şi pe drumul cinstei şi al omenirei, şi ne-am întrunit acum în acest' locaş, isvor de lumină al multor generaţii trecute şi viitoare, ca să vă destăinuim rodul muncii noastre de un an.

Conştiinţa muncitorului cinstit şi sigur de sine ne porunceşte să ne dăm amănunţit seamă de tot ce favorizează munca noastră, precum şi de tot ce-i stă împotrivă.

Şi datori suntem să vă încunoş- tiinţăm despre toate acestea, rând pe rând, şi pe DVoastrft, pentru-ca în caz de lipsă să ne putem sprijiDi umăr la umăr, căci constatat este, ci, în rela­ţiile vieţii de azi, şcoala fără familie şi familia fără şcolă rămân două instituţii sterile şi fără de nici un folos real pentru omenire.

Dacă arunc o ochire asupra muncii mele şi a colegilor mei mai ales în anii din urmă, trebuie să constat cu mare durere sufletească, că roadele a- cestei munci pe mine nu mă pot sa­tisface. Şcolarii şi şcolăriţele noastre nu dovedesc, nici în învăţătură, nici în creştere, rezultatele, pe cari ar fi de aşteptat ca să le dovedească.

Constat mai departe, cu toată tăria convingerii mele, câ de-am lucra noi Învăţătorii, în viitor, cu puteri şi cu cunoştinţe însutite, elevii noştri tot nu vor fi aceea ce ar trebui să fie, atât ca intelect, cât şi ca educaţie.

Mă întrebaţi, miraţi, cum se poate un a ca asta.

Vă răspund: se poate, şi nu nu« mai, că se poate, dar aşa este. — Si iată de ce 1

Progresul în învăţământ şi creş­tere nu depinde numai dela hărnicia şi iscusinţa învăţătorului, ci în prima linie dela elementele, ce ie ai sub con­ducere.

Ai în şcoală copii buni, înţeleg sănătoşi atât la corp, cât şi la minte, fa c i ispravă . Ai copii debili, te trudeşti în sec.

sat pentru Europa este acoperit cu o neagră uitare.

»Adâncă pildă, că pe nădejdea şi pe ajutorul altora să nu cate a se ră- zâma suferitoarea omenire !

»Câţi alţi domni pământeni au luat parte la acea îndelungă luptă pen­tru sfânta cruce!... nume strălucite, cari vor rămânea vecinie neşterse din ini­mile fiilor României, cât timp va mai mai bate în lume o inimă de Român !

»Mireea, mare în pace, mare în războaie!

»Mihai-Viteazul, frunte între vi­teji, biruitorul a sute de mii de duş­mani c*o mână de fruntaşi cât şi el nepăsători de moarte!

»Novac hatmanul, mâna dreaptă a iui Mihai, el, care striga înaintea unei crunte loviri:

»Agerii mei fraţi, decât o vieaţă cu ruşine, mai bine zece morţi cu cinste !«

»Şi insă, inima-mi se împovăra de mâhnire, când gândesc, că ace! Mihai, de care în vremea lui poporul cânta :

„Viteazul Mihaiu „Sare pe şapte cai,„Şi strigă Banatul va l !

»Acei Mihaiu purtă foc şi sabie în Moldova I Asemenea Ştefan, insuş ma-

Dar oare copii noştri nu sunt des­tui de sănătoşi şi de cuminţi?

Aşa s’ar părea şi totuşi nu e aşa.Un demon spurcat le roade cor­

pul şi sufletul; îi face incapabili de muncă, mai ales spirituală; îi îndeamnă la neascultare faţă de învăţători şi i ţă de părinţi ; le tâmpeşte ori ce simţ de stimă faţă de ihai marii lor şi le escită pofte, cari îi coftduc la cele mai urâte şi ruşinoase fapte.

Lè stăpâneşte corpul, sufletul, acei demon ademenitor, care a şters de pe faţa pământului popoare vestite, cum a fost spre ex. poporul Romanilor şi a.

Şi acest demon e alcoolul, sau otrava, ce*o conţin toate băuturile spirtuoase şi în deosebi rachiele de tot soiul.

Acest demon sărăceşte lumea, naşte criminalii, şterge ruşinea din su­fletul bărbaţilor şi al femeilor, caşte monştri şi stârpituri, copii fără de vreme, copii cuprinşi de tot felul de boale rele, sau-cel puţin aplicaţi spre acestea, şi naşte mai ales copii stupizi sau, în cel mai bun caz, copii greoi la minte.

Acest duşman în calea progresu­lui omenirei, —- aş putea să dovedesc cu zeci şi zeci de exemple, dacă locul şi ocazia mi-ar permite — s-a cuibărit şi în sânul poporului nostru din Şcheiu şi obiceiul de a bea fără cumpăt să lăţeşte şi la noi pe zi ce merge.

Beau bătrânii şi beau tinerii, beau bărbaţii şi femeile, ba beau până şi copiii nevârstnici. Bem cu toţii cât mai strajnic la toate ocaziile: Ia nunţi, la Îngropăciuni, la boteze, bem când mergem la vr-o grădină, sau în alte escursii, când mergem ia lucru şi când ne ’ntoarcem dela lucru ; căci doară aşa ne ’ndeamnă cântecul :

Omul cu inimă bună,Intr&’n crâşmă şi se’nchină,Ca să-şi facă voie bnnă.

Omni on inimă rea,Intră In crâşmă şi bea,Ca să-i treacă voia rea.

Ne lăsăm ademeniţi de vorbe dulci ca acestea şi ne seduce gâdili- tura alcoolului, în cât nu ne mai dăm seama, că această otravă e ruina noa­stră materială şi morală.

Pe neştiute şi pe nevrute alune­căm in ghiarăle nesaţiului după beu- tură. Şi ajunşi pe această cale, nu ne mai pasă, că băuişorii noştri munciţi cu atâta trudă se scurg toţi-toţi în punga cârcium&rtjlui, iar părul ne ese priu căciulă şi pistele prin haină ţi n-arem nici ochi, nici urechi pentru chinurile şi suferinţele soţiilor şl copi­laşilor, pe cari de dragul heuturei ni-i aruncăm în cea mai neagră mizerie.

Beutura fără cumpăt despoaie casa, celui ce a Indrăgit-o, până şi de cei din urmă cui şi cu drept cuvânt se zice:

De când beau rachiu de prună,Nu mai port căciulă bună.De când beau şi de bucate,Nu mai port cojoc In spate.De când stau tn. birt la masă,Nu mai am noroc în casăŞi de când mă chefuiesc,Toţi copiii-mi flămânzesc.

Dar alcoolul ru despoaie pe om numai de agoniseala osio&elelor sale, ci el — au dovedit-o sote de oameni luminaţi şi dacă ne vom deschide bine ochii, o putem vedea şi noi — strică şi sănătatea celui ce i se ’nchină. Ii atacă cele mai de căpetenie organe ale corpului, cum e inima, stomahuS, fica­tul, rinichii şi altele, îl predispune spre tot felul de boaie şi îi duce în mor­mânt, înainte de vreme.

Tot alcoolul schimbă şi firea oa­

reie Ştefan, purtă sabie şi foc în ţara muntenească, ţaţă de frăţie! Cruntă neunire, din care jsvorî în urmă slăbi­rea şi robia amândoror ţărilor; căci cine ie-ar fi călcat, la un loc fiind ele, când în parte fiecare împrăştia grozava .spaimă I a

»Matei Basarăb al Valahiei şi Va- sile Lupu al Moidrvei, vrednici de stră­baterea veacurilor, înfiinţează şcoli spre luminarea neamului, şcoli, prin care mult mai temeinic se ridică un popor, decât prin crudele mijloace de sânge şi de stârpiră I

»Ei înzestrară şcolile cu averi de moşii... Astăzi pradă unor călugări greci de prin munţii lumii! Dar bun este Dumnezeul părinţilor noştri! Venî-va odată ziua dreptăţii, unde fiecare să ră- mâie cu ale sale!

»Fraţilor! Azi e ziua sf. Ştefan, azi e sărbătoarea Domnului Ştefan cel Mare, acest fiu al unei mame române, care înăduşindu-şi glasul inimii, zicea de pe zidurile cetăţii Neamţului:

»Mergi, fiule, de te bate cu duş­manii ţării noastre şi să nu mi-te în­torci, decât mort învins sau viu învin­gător l

»Azi e ziua să serbăm sfânta a~ ducere aminte a atâtor bărbaţi de slavă, care ne-au păstrat o patrie dulce şi frumoasă!

menilor. Din buni, pac!nici şi munci­tori, el ii face certăreţi, arţăgoşi, fu­rioşi şi leneşi. Şi tot ol le răpeşte ori ce simţ de ruşine şi de cinste, le fură minţile şi îi împinge în noianul celor mai îngrozitoare păcate, cu certe, bă­tăi, furturi, omoruri şi câte alte gro­zăvenii, şi ia urma urmelor îi aruncă prin spitale, puşcării şi case de ne­buni.

E înspăimântător halul, în care ajunge omul, care bea fără cumpăt beuturi spirtuoase! Dar şi mai mari şi mai păgubitoare sunt efectele alcoolu­lui asupra copiilor, zămisliţi în stare de beţie sau născuţi din părinţi be­ţivi, sau cărora părinţii, încă de când sunt mici, ie dau tot felul de beuturi spirtuoase şi mai ales rachiu.

E dovedit, că urmările alcoolului nu rămân numai asupra celui necum­pătat, ci trec ca moştenire dureroasă şi asupra copiilor lui.

Copiii, născuţi d in p ă r in ţi a l­coolici sunt p laga , ruşinea ş i nefericirea neam urilor.

Unii se nasc morţi, alţii fără vreme, mulţi cu scăderi corporale: strâmbi, şchiopi, cu capul mare şi tn tot felul diformi şi cuprinşi de cele mai urâte boaie: epilepsie sau boala cea rea, boala englezească şi — Doamne fereşte — încă câte şi mai câte altele.

Cei cari au norocul, să scape te­feri la corp, sunt slabi la minte; hă­băuci, tâmpiţi şi idioţi, iar când ajung mari, înclinaţi spre toate bl&stămăţiile.

Ascultaţi, Vă rog, ce ne spune un vestit doctor francez despre copiii părinţilor alcoolici. Având în grija sa 215 familii de alcoolici, «a observat, că din 814 copii ai acestor familii, 16 s-au născut morţi, 37 s-au născut în- nainte de vreme, 121 au murit în cu­rând după naştere. Deci 174 de copii adecă a cincea parte a copiilor născuţi din părinţi alcoolici, n-au avut parte de vieaţă; Din ceilalţi 640 de copii ai părinţilor alcoolici 427, adecă mai bine de jumătate din numărul total de 814, au devenit şi ei alcoolici după cum erau nefericiţii lor părinţi; 60#, adecă iarăş mai bine de jumătate, au fost degeneraţi, adecă tâmpiţi şi idioţi; 134, adecă 14 >a sută, au devenit desfrâ­naţi; 318, adecă 39 la sută, au fost epileptici; iar 155, adecă 19 la sută, au devenit nebuni».*)

Un alt învăţat ne spune iarăş, că ia anul 1740 s-a născut in Anglia o femeie cu numele Ada Jurke. A fost o vagabundă şi aicoolieă, care a avut Ő43 de descendenţi.

învăţatul a aflat date sigure nu­mai despre 709 şi a constatat, că 106 dintre ei au fost copii din flori, 142au a- juns cerşitori, 64 au fost internaţi în azile ce copii, 81 au fost femei perdute, iar 76 criminali ordinari.

Cercetări de acestea asupra co­piilor născuţi din părinţi alcoolici au mai făcut încă mulţi alţi învăţaţi şi cu toţii au dobândit aceleaşi rezultate, dovedind în general, că moştenirea, ce o iasă beţivii urmaşilor lor este: în prima generaţie: copii »immorali, stricaţi, depravaţi şi aplicaţi la excese alcoolice, adecă beţivi şi fără nici un simţ bun şi moral.«

»In generaţia a doua... beţivi cu patimă, cu accese maniace... nebuni şi cuprinşi de paraliză (amorţeală, slăbire generală).«

In generaţia a treia; »ipocondrici, cu manie de persecuţiune şi cu ten­dinţe de ucidere şi sinucidere.«

>A patra generaţie va fi* compusă din cele mai nenorocite fiinţe, de stu-

D. Voniga: „Mizerie, boală, crimă şi de­generare“ pag. 52 şi 53.

»Aşezaţi precum suntem în mijlo­cul îndoitului despotism ai Europei şi al Asiei, să ne dăm împreună frăţească, ajutătoare mână de unire şi să zicem cu toţii:

»Trăiască Moldova 1 Trăiască Va- labia!« dar Invrednicească-ne Dumne­zeu să putem striga într-o z i: »Tră­iască România unită 1« Atunci fraţilor, soarele luminii va pătrunde şi va îm­prăştia adâncul întunerec, în care ză­cem ; atunci numai vom fi ceeace tre- bue să fim, adecă fii unei singure şi puternice moşii!

»In visurile mele înflorit se arată viitorul României. Suntem milioane de Români răsleţiţi I... Ce ne lipseşte, ca să ajungem un neam tare? Unirea, nu­mai unirea!... Să trăiască unirea Ro­mânilor !

»Urarea şi închinarea mea este ca această strălucită zi, la care ne-am adunat, ca să serbăm falnica umbră a lui Ştefan, patronul faptelor măreţe, a- ceastă zi să fie şi pornirea unei strânse încleştate legări între noi, de-a lucra cu toţii la ridicarea din ţărână a Ro­mâniei şi de-a ne trezi tn sfârşit la gla­sul eroicului său trecut, strigând cu to­ţii : »Trăiască unita Românie!«

pi zi, de idioţi şi cu tot felul de sl&4- ciuni şi morburi mentale. Cu aceste fiinţe nenorocite se atinge apoi familii şi se ispăşeşte în mod nevinovat gre- şala şi păcatul comis de străbuni.«2)

Acestea sunt, stimat Public, roa­dele băuturii fără cumpăt, pentru care omul pătimaş îşi cbeltueşte, fără nici0 mustrare de cuget, toată agoniseala şi tot avutul său.

Şi tot acestea sunt şi efectele, ce le produc păhărelele de rachiu, ce le dăm, iarăşi fără cea mai mică mustrare d8 cuget, copilaşilor noştri, deja de când sunt în leagăn şi pânâ-ce se fac mari, pentru-ca, vezi Doamne, să ie aline durerile şi să-i scape de boaie ; ba poate şi numai pentru-ca să ne putem făli, că »uite, dragul tatii, cum ştie să ’nchine şi cum bea ca un voi­nic!« Da, da... Aşa suntem noi dedaţi: cu »dragul tatii« şi cu »tui«, până-când »dragul tatii« şi »draga mamii« ţi se suie ’n cap şi dacă are putere te scu­tură şi de pâr. Iar pe strada şi’n tot locul se potriveşte şi ia vorbă şt ia fapte cu cei mai ordinari derbedei şi la şcoală face isprava racului, pentrucâ abuzul beuturilor alcoolice i-a stricat mintea şi judecata sănătoasă şi el nu-i nici mai mult nici mai puţin, decât o păpuşe cu ochi de sticlă şi poate din nefericire cu graiu omenesc.

Sarbăd din creştet si până’n tălpi, copilul nutrit cu beuturi spirituoase e cu mintea vecinie buimacă şi învăţătu­rile şi sfaturile, buce, frumoase şi folo­sitoare, ce le aude în şcoală de sufletul lai nu se leagă, in schimb însă toate relele corporale şi sufleteşti sunt prie­tinii lui nedespărţiţi.

Cam între anii 6 şi 12 îl vezi, că1 se umflă gâtul, capătă dureri de mâni şi de picioare, stomahul îi e veci­nie în nerânduială, iar corpul întreg îi e în suferinţă din causa lipsei de sânge şi îşi pierde ori-ce rezistenţă faţă de boaie mai grele.

Şi noi ia tcate acestea ne mân- găiem, ba că va fi răcit băiatul, ba că una, ba că alta şi ca să-l vindecăm, ia­răşi îl îndopăm cu alcool, fără să ne treacă prin minte, că prin aceasta îi ruinăm şi mai mult sănătatea, ba îi stri­căm şi sufletul.

Sufletul...Acesta devine incapabil de a mti

cuprinde şi cele mai clare şi frumoase învăţături şi sentimentele nobile în el nu mai pot prinde nici o rădăcină.

Copilul se face răutăcios, arţăgos şi pierde şi cel mai elementar simţ de ruşine: se gâlceveşte cu toţi soţii lui de joc ; se trânteşte ’n mijlocul drumu­lui, când mamă-sa nu-i împlineşte toate voile ; se pune-n. proptă şi se ceartă cu tată-său, când îl dojeneşte pentru vr-o faptă rea, iar faţă de mai marii şi faţă de binefăcătorii săi, precum şi faţă de toată lumea — atât'în vorbă, cât şi în fapte — el se poartă cu cea mai mare neruşinare, de când creşte, până moare.

Şi toate acestea numai din cauza alcoolului, căruia poporul nostru din Şcheiu dela mic şi pân’ ia mare îi face pat de aur în corpul şi sufletul său.

Nil voiesc, stimat public, să vă mai obosesc atenţia, aducându-vă probe, că aceasta precum şi tot ce am zis până aci sunt adevăruri triste şi dureroase. Tot aşa nu mă iartă locul să vă dove­desc cu exemple, că necumpătul la beu- tură este cea mai de căpetenie pricină, care aduce în familiile noastre sărăcie crescândă, boli şi moravuri stricate şi că prin obiceiul râu, cel practiz&m, dând copiilor noştri, încă din faşe beuturi al­coolice, facem să ie degenereze şi cor­pul şi mintea şi contribuim ia ruina totală a neamului nostru.

Am însă datorinţa, să vă atrag atenţia asupra acestei mari primejdii, de care nu ne poate mântui nici bise­rica, nici şcoala, dacă noi familiile nu le dăm sprijinul de lipsă.

Se impune fiecăruia dintre noi şi cu deosebire acelora, cari suntem pă­rinţi să ne grăbim şi cu inima deschisă să le dăm acest ajutor.

Se impune fiecărui tată şi fiecărei mame, care-şi iubeşte copiii şi care ţine la cinstea sa de părinte, să se ferească pe sine cât se poate, iar pe copii săi să i ferească cu toată stricteţa de tot soiul de beuturi alcoolice şi mai cu seamă de rachiuri.

Nu inzlst ca cei mari să seabţinâ total dela orice beutară spirtuoasă, pen* trucă, pe de-o parte însăşi legea noa­stră creştinească e întocmită astfel, d de ex. cuminecătura, una dintre sfintele taine, na se poate îndeplini fără a lo- iosi vinul; pe de altă parte pentrucă însuşi Mântuitorul lumii, domnul nostru Isus Cristos prin exemplul propriu şi prin minunea, ce-a făcut-o la nunta din Cana, n-a oprit pe om dela folosi­rea cumpătată a vinului.

Inzist însă cu toată puterea cu­vântului meu şi vă rog cu toată căl­dura inimei mele, să ne hotărâm cu toţii la lupta crâncenă contra aceiu şarpe amăgitor, dar grozav de veninos care se chiamă alcool.

Să ne impune îî o voinţă de fler. Să punem stavilă nesaţiului după bău-

2) Op. c i i pag. 54 şi 51,

Nr. 140— 1912. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

tară şi rachiul să n-aibă voia de a trece pragul buzelor noastre.

ier pe copii noştri să i ferim, ca de ioc şi de ciuma, de orice fe) de beu- tură, pentru-că numai şi numai aşa vom putea păstra din agoniseala zilelor albe ceva şi pentru cele negre şi nu-

I mai fc şa ne vom putea feri de strică- ieiune cele şapte vieţi şi pieptul de aramă.

*întreaga serbare şcolară a avut un

ptours solemn, Corul elevilor şi eleve­lor a esecutat sub conducerea d-lui or. N. S tokovici trei coruri frumoase, ri au fost cu căldură aplaudate. Tre­se să constatăm şi 'cu acest prilej, că liscipiina şi prestaţiunile micilor cân- eţi, in număr de vre-o sută, au fost

eproşabile, dovadă despre instrucţia »oremică şi bună, pe care o dă d-1 N. oicovici elevilor şi elevelor sale. A- et fapt a ţinut să-l releveze şi părin- e(e protopop Dr. Vasile Saftu aducând d. Stoicovici laude binemeritate.

După discursul d-lui director R. ateş a luat cuvântul d-1 protopop şi, robând întru toate adevărurile du- roase relevate de orator, a tăcut un lduros apel cătră cei întruniţi, ca să rmeze o ligă puternică pentru com­iterea alcoolism ului şi a luxului, cari tntuie intr’o măsură atât de cumplită sporul nostru din Scheiu. Cuvintele ■lui protopop, prin cari a des văii t fără ruţare urmările alcoolului şi luxului,

fâcut o profundă impresiune asupra plor întruniţi.

De încheiere a urmat împărţirea etniilor în cărţi elevilor şi elevelor

lâiose. Cu aceste s a terminat tru­sa serbare.

Din România.C u r s u r i le d e la V ă le n i i d e

mte din anul acesta vor începe la Italie st. v. Pentru primirea şi incvar- pea oaspeţilor s’a constituit în Vă-

un comitât special. Participanţi­lor avea favorul reducerei de 75 pro-

pe C. F. R. Deschiderea cursuri- br se va face în mod deosebit de so- fcmn cu serviciu divin oficiat de I. P. Metro poli tul Pimen al Moldovei fiind

Principele Car ol, care va asista cursuri până la 15 Iulie. Pentru ziua ichiderii se prevăd 4000—*5000 vizi- ori. Pe lângă cursurile obicinuite • avea loc în Văleni tot atunci şi ■şurile institutorilor din România, lemnâm pe ori cine din ai roştrii sâ parte la aceste cursuri menite a îu-

Î ga tot tnai mult conştiinţa noastră lonaiă şi a ne reînprospăta puterile rezistenţă naţională.

Programul complet al cursurilor } următorul: Virgll Arion : Sociolo-

Gh. Antonescu: Pedagogie. G Igdan-Dufoâ : Pedagogie. Şt. Bogdan : beate nouă în chimie. V. Bogrea: paturi străine. C. Coroiu, conferen­ţia Universitatea din Iaşi, Drept pa. D. N. Cioturi: M toiogie şi l‘te- pml nordică. N. Cartojan : Din lite- pn populară. A. C. Coz»: Economie focală. N. Dobrescu: Istoria Bisericii iâne. Constantin Georgescu: Bud- kNerva Hodoş: Tiparul românesc iwegao : Horticultura în gospodăria istrâ naţională. N. lorga: Scrisori de iri şi jupănese. Enache lonescu : Pe-

Tjogie. Prof. Dr. M. Manicatide : >Câ* li chestii de medicină socială şi de Mk G. Murgociu: Pământul româ­na S. Mândrescu: Influenţa germană Bp literaturii noastre. C. Moisil : Me antice din România (trei lec­ui), Pericle Papahagi; Din vieaţa Mnilor. V. Pârvan : Civilisaţfi ita- iN. Popovici-Lupa: Vieaţa agricolă ihească. N. O. Popovici-Lupa : Din aomia noastră agricolă. N. O. Popo- l;Lupa: Despre asistenţa publică. I.

iic&au: Ficţiuni şi realităţi din vieaţa economică. 1. Râducaou : Poli- socială. C. Şumuleanu: Vinurile re. H. Stahl; Cum se vorbeşte ? su: Cauzele măririi şi scăderii re, 3 - 4 lecţii.m ă r u n te . înmormântarea

Menentului aviator Gh. Caranda s-a Bt in cimiterul »Eternitatea« din eu mari onoruri militare. La cere-

lie au azistat toţi ofiţerii garnizoa- iprecum şi d-nii generali Lambrino (justatză. Onorurile au fost date de icadron din regimentul 7 roşiori l companie din regimentul 13 cu

Pe cosciug au fost depuse nu- D888 coroane din partea Orcului Iar, şcoala militară, ofiţerilor regim. 113. Serviciul divin a fost oficiat ihiereul Petrescu, vicarul Mitropo- La groapă, au vorbit d-nii colonel

Cernătescu, maior Macri şi locotenent Adamovici.

— Zilele acestea se va pune piatra fundamentală a „Teatrului Em inescu“ la Botoşani: Pentru această festivitate ee va fixa o zi, când va putea lua parte şi d-1 mi­nistru C. C. Arion.

— Principele Ahmet Ferad Paşa. unchiul Kedivului Egiptului şi profeso­rul V Fag», din Cairo, au fost primiţi eri în audienţă la Castelul princiar din Sinaia şi reţinuţi la prânz.

— D. Waldhausen, noul ministru al Germaniei în Bucureşti, va sosi ia postul său peste două săptămâni.

Ş T I R I .— 25 Iunie 1912.

{d o m n ii abonaţi a i foa ie i nea* siz0f cavi cu 4 S u tié n .n u ş i* a u zeînoit a b o n a m e n tu ls u n t z u g a ţi a * t zeîneij ca să n u ti-se foitze* zupă expeBazea zegutală a foa ie i.

A dm inistraţiunea„Gazetei Transilvaniei“.

Contrlbuiri la «Fundaţiunea ziariş­tilor român!». «Rev. Econ.» scrie urmă­toarele: In favorul fundaţiunii ziarişti­lor au mai intrat la administraţia Re­vistei noastre următoarele contrbuiri şi anume: Deîa «lulia», Alba Júlia, cor. 50*— «Mercur», Năsăud cor. 251 — dl Emil Tişca, Năsăud cor. 5’—; în total cor. 80-—.

Cu aceasta suma contribuirilor băncilor noastre pentru fundaţiunea a- mintită se urcă la cor. 8,259 44. îndem­năm institutele noastre de bani, cari încă nu au adus obolul ior ia «Funda- ţiune» să trime&tă contribuirile lor fie direct la «Ardeleana», fie la adminis­traţia Revistei noastre.

— Pentru fundaţiunea ziariştilor s-au mai făcut ia redacţia ziarului nos­tru următoarele contribuiri: Dl Savu Luca, înv. 2 cor.

Pentru năpăstuiţii de potop amprimit dela d-1 înv. Vasile Bărbier din Mâeruş suma de 3 cor, d-1 Savu Luca înv. în Satulung 2 cor.

0 decislnne curiaiă importantă.Io praxă băncile în general nu dau tot­deauna atenţia cuvenită tuturor rece- rinţeior legale, ce ar trebui observate cu ocazia escontârii cambiilor. Se mul- ţămesc de cele mai multe ori cu simpla subscriere a cambiilor din partea celor interesaţi şi îo deosebi ignorează dis­poziţiile § 66 ai legii cambiale, în sen­sul căreia declaraţia de chizeşie trebue să fie scrisă pe însăşi cambia.

Este adevărat că clientela băncilor noastre arareori ridică excepţii în pro­cesele cambiale, condusă fiind de nizu* inţa de a-şi conserva creditul.

Lumea însă progresează şi devin mai rafinaţi şi ţăranii noştri şi astfel pentru evitarea de complicaţii şi excepţii viitoare, din cari se pot naşte şi pa­gube, va fi consult ca băncile noastre încetul cu încetul să-şi obicinuiască de- bitorii cambiali a face înşişi în forma recerută declaraţiile cambiale, anume acceptanţii să scrie pe cambie ei înşişi, cu mâna lor propria, declaraţia: »Elfo­gadom« sau „Angenommen« (acceptat), iar cavenţii să adauge cu mâna proprie iângă semnătura ior cuvântul »kezes« sau »Biirge«.

In privinţa indicării calităţii de cavent in cambie există şi o deciziune recentă a Curiei, asupra căreia atragem luarea aminte a băncilor noastre, fiind de cea mai mare importanţă pentru ele.

Este deciziunea Nr. 753/911 dela 10 Februarie 1912 in senzul căreia:

»Dacă calitatea de cavent nu este indicată in Cuaibi«$ subscnitorul cam­biei nu poate fi judeca*, la plată«.

Mari serbări In Arad. «Românul» scrie următoarele: Primăria oraşului Arad a încuviinţat sborut lui Vlaicu pe ziua de 1 4 Iulie nou (Dumineca). Sbo­rul va avea Joc pe câmpul de lângă pădurea Ciala, după amiazi după orele 3.

Probabil că tot Dumiuecă în 14 Iulie nou să se facă şi punerea p ietrii fundam entale pen tru noua şcoală de fetef în cadrele unor solemnităţi, cari să învedereze deplin importanţa mare a acestui viitor focar de cultură în a* ceste părţi.

Tot Duminecă în 14 Iulie nou, seara la erele 9, în sala hotelului Cru- cea-Albă vor avea loo presta ţiiin ile a r ­tistice ale d-şoarelor M ârioara Dim a, laureata elevă a conservatorului din Bucureşti, Aurelia Foparadu , elev a d is ­tin să a acehuaş conservat ir, precum şi ale d-lor Corist. Calmuschi, Oheoryhe Cosma ş i Aur. t . Banul artişti d ra m a ­tici. Programul se va publica din vreme.

In asemenea împrejurări data de 14 Iulie n, 1912 va rămânea memora- bi â peatru mişcările româneşti din a- cest comitat. Va fi o grandioasă ade­verire a vigoarei româneşti, aici )a ho­tarele apusene ale românismului.

Aeroplanul lui Vlaicu este expus spre vederea publică in sala de joc a hotelului Central. Intrarea 50 flleri de persoană.

S’au făcut cele mai întinse demer­suri pentru asigurarea succesului. Da­toria tu uror românilor din aceste ţi­nuturi e să facă cea mai viuă propa­gandă pentru ziua de 14 Iulie nou, Dumineca viitoare.

— La revedere în Arad, pentruca să probăm puterea noastră de vieaţă tuturor neamurilor din ţară!

Faceţi să străbată marea veste pretutindeni!

mulţi medial. Din Viena se anunţă, că senatul universitar de acolo e silit să recurgă la oarecari restricţi- uni în ce priveşte înscrierile la faculta­tea de medicină, de oarece numărul znediciniştilor e prea mare. Anul trecut numărul medicioiştilor a fost cu 500 mai mare, decât locurile dela mesele de operaţiune, de cari dispune institu­tul anatomic.

Doi gemeni de două rasse. La cli­nica de'femei din Mtiuchen o femee a dat naştere la doi gemeni. E interesant faptul din cauză că urul din gemeni e Negru, iar celălalt Alb. Feraeea a măr­turisit câ tatăl copiilor este un Negru. Acest caz e interesant şi din punct de vedere ştiinţific, de oare ce a răsturnat teoria, că: copilul trebue sa aibă tot-* deauna culoarea (de rassă) a tatălui.

Catastrofă do linie forată. încă nus’a avântat sângele pe locul catastrofei de linie ferată dela Corning, şi tot din America S9 vesteşte o nouă catastrofă de acelaşi fel. Lângă Ligonier, in pro­vincia Pensyivania din Statele Unite s’a ciocnit un tren de marfă cu unul de persoane, în csre se aflau mai mulţi escursionişti.

Trenul de persoane, era compus dintr’un vagon şi o locomotivă. Vago­nul mergea înaintea locomotivei. Trenul de marfă avea 2 locomotive. Ciocnirea a fost atât de puternică, încât toţi'pa­sagerii din trenul de persoane au căzut pe şine, iar locomotiva a trecut peste ei. Conducătorul şi fochistul au rămas morţi pe loc. Au fost în total 21 morţi şi 30 răniţi, dintre cari unii foarte grav.

DeiflOBSiraţii anticatolice în Anglia.Din Beliast (Anglia) se semnalează de monstraţii stabile în contra locuitorilor catolici, Lucrătorii catolici sunt perse­cutaţi prin fabrici şi atacaţi pe străzi. Poliţia stă neputincioasă faţă de aceste demonstraţii. Vineri seara vre o 4000 membri ai organizaţiei anticatolice »Ora* nie< s-au dedat la tot felul de excese. Când cortegiul a ajuns în centrul ora­şului, mulţimea sporise ia 10.000 , astfel că poliţia n a fost în stare sâ împie­dece demonstraţia. Mulţimea a spart şi a jefuit o mulţiwe de prăvălii şi ate­liere. In strada Senegal au fost dărâ­mate mai multe case. Demonstranţii a- tacau de preferinţă casele locuite de catolici, spărgând geamurile. Demonstra­ţiile au durat până după miezul nopţii. Pagul ele sunt enorme. Sunt temeri, că şi în oraşele mai mici se vor produce asemenea demonstraţii. Intr-un oraş diu provincie demonstranţii anticatohci au bombardat o procesiune compusă din elevi şi eleve catolice.

Demonstraţiile se pun în legătură cu agitaţiile întreprinse de nişte agenţi in potriva legei »Home-Rule«.

Ştiri năruote. Alaitaeri s-a înce­put la Stockholm concursul internaţio­nal de gimnastică. După o cuvântare rostită de Principele moştenitor, Regele a declarat concursul deschis. Reprezen­tanţii tuturor naţiunilor au fost salu- taţ< într’un mod foarte entuziast.

— Muncitorul Schatz din Berlin a fost condamnat la 4 luni închisoare pentru crima de Ies maiestate. Schatz a fost găsit culpabil pentru faptul că pe când se afla la cafenea, întorsese bus­tul împăratului cu faţa spre părete.

— Jandarmeria din Sătrnar a a- restat o bandă de hoţi cari prin jefui­rile şi tâlhăriile lor, bâgaserâ în groază întreg comitatul.

— Din Paris se anunţă ; Săptă­mâna trecută s-a ţinut la S ubonna o mare ceremonie franco-italîană pentru glorificarea lui Leonardo da 1 iaci, pre­cursorul aviaţiunii. Erau de faţa iiu»i mulţi miniştri. — D-nii Puin are şi Tittonii au pronunţat discurs iri, cele­brând amiciţia f^anco-italiană.

Cancelisî advocaţi român, perfect d* li ubeie română, maghiară şi ger­mană, absolvent de şcoalde civile, cu praxă de 13 ani, diplomă de esecutor, causă aplicaţie. Lucră independent.

Adresa ia administraţia Gazetei.

Din Braşov şi Ţara-Bârsei.Pentru masa studenţilor români

din Braşov s-au mai fâcut următoarele contribuiri: Văd preot. Elena Maximi- lian, cu ocavia sărbătoarei Naşterii Sf, Ioan Botezătorul întru amintirea răpo­satului ei soţ Ioan Maximilian, fost pa- rocb în Stupinele Braşovului, 30 cor.

Primească marinimoasa donatoare sincerile noastre mulţumite. — Direcţ. şcoalelor m edii gr, or, rom . d in Braşov.

In restaurantul Suciu dela prome­nadă concertează, începând de astăzi seară, un vestit taraf de lăutari din Ro­mânia, costumat în haine naţionale, care distrează publicul românesc prin fru­moase cântece naţionale. Avis publicului românesc I

Convieţui diecezandin Lugoş.

Condiţiuni de primire.1. Cu ziua de 1 Septemvrie n.

1912 îşi începe al 3-lea an de ezistenţă sub acrotirea Ordinariatului episcopesc al diecesei greco-catolice române, con­vieţui diecezan din Lugoj pentru creş­terea tinerimei, care frecventează cur­surile şcolare dela gimnaziul de stat, eventual şi dela şcoala reală din Lugoş.

2. Convieţui va fi aranjat pentru primirea aior 30 elevi. Dintre aceştia 19 vor fi provâzuţi cu mâncare, locuinţă, cură medicală şi spălat, fără a plăti ceva pentru întreţinere, »şezaţi fiind în locuri fundaţionale. Alţi 10 vor plăti la an pentru cele de mai sus, în trei rate anticipative egale, anume în 1 Septem­vrie, 1 Decemvrie şi 1 Februarie, câte 50 coroane, laolaltă 150 coroane; res­tul de 150 cor. se va plăti din funda- ţiuni anumite.

Pentru complinirea acestor locuri beneficiate s’a escris concurs prin cir­cularul diecesan de dto 12 Iunie 1912 Nr. 1669—1912 cu terminul de 27 Au­gust st. n. a. c.

Alţi 10 tineri se vor primi în convict, având a p ăţi părinţii tacsa de întreţinere de 400 coroane la an, în rate anticipative de câte 100 coroane şi anume în 1 Septemvrie, 1 Noemvrie, 1 Februarie şi 1 Aprile a fieşte-cărui an şcolar.

3. Doritorii de a fi admişi în Cou- vict au să-şi adreseze cererile de pri­mire Preaveneratului Ordinariat epis- Copescfdin Lugoş până la terminul po­menit de 1 August 1912. Cererile aceste au să fie pro văzute cu estras de botez, testimoniu de pe anul şcolar premer­gător şi atestat de re vaccinare. In ce­rere părinţii sau îngrijitorii au să-şi însemne limpede şi esact locuinţa şi posta ultimă, declarând deodată, că cu­nosc toate condiţiuniie aceste de pri­mire şi că se conformează acelora întru toate. Pentru răspuns vor fi a să ală­tura marcele postaie recerute.

4. Afară de preţul întreţinerii, fie­care elev, aşa dar şi cei stipendiaţi, va avea a plăti la intrarea sa In convict în locul taxei de înscriere de 10 co­roane de până acuma; o taxă de 50 cor. avându-se în vedere scumpetea mare a victualelor — care se va putea solvi în 2 rate anticipative — una la înscri­ere, şi întru cât doreşte a-i-se scrobi (întări) rufele, alte 10 coroane pentru anul întreg şcolar. Taxele plătite odată nu se vor mai restitui la băieţi de a- ceia, cari în cursul anului şcolar ar pă­răsi convieţui.

De didactru şi alte spese şi tacse, ce ar fi prescrise la gimnas ori şcoala reală, au să se îngrijească părinţii ori îngrijitorii băieţilor deosebit.

In vederea tacselor moderate, mai sus înşirate şi a seumpetei neobicinuite a traiului, este netrecută condiţiune, ca plătirca tuturor tacselor să se întâmple cu cea mai mare acurateţâ. Superiorita­tea convictului cu părere de rău se va vedea constrânsă a dimite din convict pe acei elevi, ai căror părinţ» ar plăti cu întârziere şi neregulat tacsele pres­crise.

5. Elevii vor avea să aducă cu sine la intrarea ior în convict urmă­toarele obiecte :

a) O carte de rugăciuni.b) Patru părechi bune de schim­

buri pregătite din pânză ori gioigiu.c) Batiste 12.d) Două părechi de ghete (încăl­

ţăminte).e) Şase părechi de ciorapi.t) O saltea (sac de paie) şi 2 co-

peritoare (cearşafuri) de saltea.g) Două periai şi patru feţe de

perini.h) O plapomă şi două eoperitoare

(lepedee) de plapomă.i) Patru ştergarej) Cuţit, furcuiă, lingură şi linguriţă.k) Patru şervete.t) Un păhar de sticlă.m) Perie de vesminte şi de ghete.n) Pieptene şi perii de cap, de

dinţi şi de unghii.

La l-a OCTOMVEIG se deschide depozitulidios de mobile a fabricelor de m o b i l e a d-lorM a r o s v á s á r h e l y ............................................

e l y ,în Braşov, Strada Porţi Kr.

Pa toate rufele are să fie însem­nat numele băietului proprietar cu li­tere cusute. Vesminte neînsemnate după prescriere să resping. Pentru vestminte au să poarte grijă şi să răspundă în­suşi elevii, şi au să înştiinţeze îndată, dacă ceva obiect le-ar peri la spălătorie.

6 Băieţii aşezaţi în convct vor beneficia de următoarele:

a) Locuinţă pro văzută cu mobilia­rul de lipsă.

b) Vipt (mâncare) complet şi a- nume: la dejun lapte ori cafea cu pâne ; la prânz 2—3 piese, la cină 1— 2 piese; la ojină pâne şi poame ori alte de a- ceste. c) Spălatul, eventual şi scrobitul rufelor.

d) Luminat şi încălzit la timpul recerut.

e) Medic şi medicină. In cauză de morb mai greu şi îndelungat spesele a- ceste cad în sarcina părinţilor.

i) Superioritatea va purta grijă, ca elevii mai slabi să fie controlaţi şi a- jutoraţi în ştudii prin ştudenţi mai buni. Dacă Insă cutare părinte ar dori pen­tru băiatul său instructor deosebit, va avea însuşi să solvească onorariul sta- torit cu ştirea şi aprobarea superiori­tăţii. 7. Elevii sunt răspunzători pentru întregitatea mobiliarului, ce li-se dă spre îutrebuinţare ; prin urmare strică­ciunile, ce Je-ar face în mobiliarul con- victului, au să le despăgubească părin­ţii ori îngrijitorii lor.

8 . Părinţii sunt recercaţi, să bine- voiească a trimite fie bani, fie alte lu­cruri destioate pentru fii lor, esclusiv şi totdeauna la adresa Superiorităţii, care va controla, ca toate să ajungă la destinaţia lor şi să fie întrebuinţate a- măsurat dorinţei părinţilor ; aşa totuşi ca ordinea şi disciplina din convict să nu aibă scădere.

9. Elevii la gimnas şi eventual şcoala reală vor fi supuşi întru toate regulamentelor aflătoare în vigoare la acelea institute, şi în urmare şi părin­ţii au a*se conforma întocmai acelora. De aici urmează, că şi cei primiţi în convict vor putea rămânea elevi con- victuali până când sunt de faptă stu­denţi la respectivele institute.

10. Elevii vor avea a-se prezenta Înaintea Superiorităţii în 1 Septemvrie n. 1912 însoţiţi de părinţii sau îngriji­torii lor, unde vor plăti taxele statorite, vor consigna obiectele lor, şi vor primi în samă locurile destinate în şalele de ştudiu şi de durrait, cum şi mobiliarul destinat lor spre întrebuinţare. Tot cu acel prilej li-se vor da şi alte îndru­mări, de cari vor avea trebuinţă.

Lugoş la 4 Iulie 1912.Dr. Victor B drlea, prefectul conrictului.

Litere, arte şi ştiinţe.Concertul dela Alba-Iuiia.

Mult aşteptatul Zaharie Bârsan a refuzat să ne mai înveselească inimele prin turneele sale adevărat artistice. Cauza nu o ştim. la locu-i ne-au sosit alţi călători cântăreţi cu glasuri senine şi plăcute, cari ne-au înălţat pe câteva clipe peste gândurile zilnice şi ne-au făcut să ascultăm pe câteva clipe far­mecul doinelor alături ue trumseţa cân­tărilor etrâiue.

D-nii Ionel Crişian şi Ştefan Mâr- cuş au venit sâ dea examenul al doi­lea şi înaintea naţiei, care i-a trimis la conservator. Şi examenul a reuşit cât se poate. Ei ţi~au arătat dexteritatea în cântat. Mai ales d-aui Mărcuş a în­sufleţit şi plăcut tare mult. D-sa ştie sâ se ridice spre cuin i, ca apoi să se sfârşească glasu-i în o mlădiere dulce, soră cu a doinelor.

Iar amândoi şi-au arătat puterea în duetul Don Charlos, unde cântarea italienească şi a arătat şi frumseţea rară şi în care şi bursierii şi-au pus în deplină vigoare talentul cu care ia dăruit Dumnezeu.

D-şoara Barbu a interpretat câ­teva piese grele ca «CLrcile» şi Aria din «Ugenoţfi» cu destul succes.

Inteligenţa din Alba-lulia a putut să strângă la sâuu*i pe doi câiâturi cântăreţi, cari sunt fala noastră. Viito­rul de va fi lrate cu prezentul ni*i va arăta pe cântăreai de acum ca artişti... artişti mari spre mândria ior şi a noastră.

Cărţi şi reviste*Am anunţat* apanţia cărţii d-lt i

Alexandru Ciur a , cu titlul '.Foiletoane,*. (1907—1910) Cum şi din titlu se vede, ea este o colecţie de foiletoane, apă­rute prin ziare şi acum strinse în un volum. Sunt schiţe drăgălaşe, cu dife­rite teme, cari fac plăcere deosebită cetitorilor. Atragem atenţia asupra lor. Dăm din ele azi la foiţă schiţa drăgă­laşă: In vacanţe.

Proprietar:Tip. A. M ureşianu : Branisce & Comp

Redactor responzabil :Ioan Brotea.

6 0 .

Pagina 2

Apropiere roromul număr al ziar^ organul partidului ocupă de chest balcanice şi con aceea, care do: cine o alianţă

Bulgari? va putea s vrea să ex naţiunile

Pirgariei e mai îo den ţi1 însă chf

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 140—1212,

croitor civil şi militar

ftAŞOV, Strada Mihael-Weiss Nr. 10.ceusa, proprie-— T E L E F O 5 499. —

Deposit de cele mai nouă s to fe indigene şi din străinătate»

Serviciu prompt! Preţuri solide

Văpsitoria artistică de lux şi curăţirea hemică

G. SOLINGER S u c c e s o r i .Str. Spitalului 64, vis-à-vis cu Hotel Coroană,

se recomandă pentru toate lucrările ce cade în branşa aceasta. Curăţire hemică de garderobe de dame şi domni, tu mătase, lână, bumbac, întindere modernă de perdele pe cadre patent etc. Costume de bărbaţi se curăţă hernie şi reparea^ă în ate-

1FOV1TATE! Hei propriu ca nouă. j v o v i t a t e i

P E N E D E S T R U Ţse curăţă sau vopseşte în colori moderne şi leagă cu preţ ieftin în Pleureuse. Rochi de dame, haine bărbăteşti se zugrăveşte în colori modeme, asemenea stofe de mobile, perdele de lână, draperi etc. Negru pentru jelit îa dorinţă se executa în 48 ore.

Onor. muştiri vor lifera lucrări ireproşabile. Rog de sprijin

6. SOLINGER succesor, Str. Spital doi 64 vis-â vis de Ho ■ el Coroană.

>9

£

u9

L

««6fa

S t r a d a P ă r ţ i i Hír. 51 .

Nu seăpaţ i ocazia!Pentru săibătorile de Paşti, Rusali, sezonul de vară,

a Vă aprovisiona cu haine de dame şi bărbaţi dela firma

Fraţii F ischerB ra şo v , Strada Porţii Nr. 51.

Se pot cumpăta cele mai frumoase, moderne pardetiuri de dame d e l a ........................ . 14 coroane în sus.Pardesiuri elegante de fetiţe . . . 10 „ „ „Pardesiu fin modern de bărbaţi Raglan 20 „ „ „Costume m o d e r n e .............................18 „ „ „Costume pentru b ă e ţ i ........................ 12 „ „ „Costume pentru copii . . . . . . 4 „

Atragem atenţia On. public asupra firmei.166,3-50.

© S t r a d a P o r ţ i i Nr. £»«. #

Wim-*53

»*9

Magazin de concurentă,Strada Porţii Nr. 59, vis-à-vis cu hotel „f'oroanft“.

Puteţiumpăra cu preţuri ieftine şi fixe : dantele panglice*br.odârîe» couverte pentru pat, covoare- ciorapi, albituri, ba' tiste» umbrele de soâreşi ploae, bastoane, cravate, corsete a- grafe, porii de dinţi, săpunuri şi parfumuri.

Cu stimă :

25. Adolf Rozenfeld.;iiyJL

te

iinU)

PmSRU

S ta b ilim e n tu l b ă i lo r d in T â r g u l C a ilo rAvem onoarea a aduce la cunoştinţă că s’a deschis

deja baia d8 înotat împreunată cu duşuri.Tot odată suntem in stare după o acurată comparare

a elemente!or scaldelor naturale, a face băi minerale în vane anume pentru acest scop cu piatră acră, iod, maras- tină, ciocăfan de brad, sare, pucioasa, acid ca bonic, fer, tanîn, soda şi fiori de fân.

Preţurile şi orele se pot vedea din ordinea băilorAdministraţia băilor.

TELMANN BÉLAsa lon de modă» i r a ş o v , piaţa Fran­c is e lo sif, Colţul d e l a Târgul ca i­lor, d easu pra mag» Scherg. eftj I.

Confecţionează cu lucrători de rangul prim din stofe moderne

h a in e b ă r b ă te ş t iMantale engleze de danie şi costume.

Comande din provincie se esecută cu garanţie, fără probă şi defect.

in fiecare stil şi execuţie, s e g ă ­s e s c ie f t in e , şi pe lângă cele mai avantajioase condiţii la

Âsociaţiunea de vânzare de mobile,S t r a d .a TToa^CLii 3>Tr© 3 6 .

Tot aci se găsesc dorm itoare, elegante., $ofra^e?ftl, odăi pentru dom ni şi a lte aran­

ja m en te interioare»Covoare de Toinay tu preţul i brice! se capătă immai aici,— — Se serveşte cu preliminare de preţuri gratuit. — — j

Untul nostru pentru cieai Primase distinge:

prin CS-uustvűL e s c e l e x x t .c â c iXJ-Ol

pasteriă&m smântâua;

prin puţinul conţinut de apăspălăm bine untul.

prin Forma plăcută şi pachetare cu atenţiune,căci noi nu economisim hârtia de pergament pe cos­tul curăţeniei.Cu toate acestea Ulltal pentru Ceai Prima al nos­

tru este cel mai ieftin în târg.Untul pentru ceai Prima ai nostru se capătă în toata

prăvăliile şi la toţi cari dnc laptele nostrnCereţi e sp r e s productul nostru»

în so ţirea Lâptâriei.

m

De minune preţuri ieftinecu toată scumpetea cea mare, ia

Arnold Schapira,deposit de giuvaericale, şi

articole de bijuterie.Braşov, Strada Porţi Nr. 36-Binevoiţi a Vă convinge, — nu silesc— — pe nimeni la cumpărat. — —

ăfnlinn iln reparaUiiuterii şi cia- m o u o i uo somice cugaranţie.— S erv icS /u . i e f t i n . —Filială la CSIESZEREDA,

^ 0 ,© ,€3hO O O O O O O O O O O (

0 Atelier tehnic dantistic

I. SO L EBRAŞOV, Strada Vămii Nr. 19

Execută toate lucrările ce ocad în branşa dantisticăl ids şi cu preţ moderat. — Spe­cialist în coroană ţi pod

) Pacienţii din provincie să ser- j) vesc în 24 oare. 102

Stofe pentru sesonul de primăvară şi vară,Produs propriu

pentru

Costume de bărbaţiŞi

Costume de dame.Esecutare de clasa primă şi desen modern

recomandăFahricele de postav, modă şl Împletitori

T ’v T IID a .e lin c L S d x e r g r d z > C i e .

Nr. 2Ü8-1912 a. f. c. sc. d-

Concurs la post de profesor,La gimnaziul superior funda

ţional din Naazód e de a se uni: ple cu în cepatul din 1 Septembri 1912 pe cale de alegere o catedri de profesor ordinar.

La aceasta catedra pot supli] ca concurenţi cualificaţi din limii maghiară'germană eventual magi ră-română pentru şcoalele mfdÜ cu limba de propunere română

Aceasta catedra e împreunai cu următoarele emolumente:

1. Dacă se umple cu prof« sor suplent, 1600 cor. annal.

2. Daca însă se umple profesor ordinar:

a) . Plata fundamentală ! cor anual, care să întregeşte á visteria statului pe baza Normali vului Nr. 95363—1906 la 260( coroane.

b) . Promovare în clasă mi înaltă de plată în înţelesul No? minativului amintit mai sus.

c) . Cel mult în cinci rânduri adause cincenal© de 200 cor.

d) . Ouartir liber.e) .Profesorul ordinar care 88

va alege e membru îndreptăţit obligat la fondul de penziuue profesorilor cari nu sunt du stai

Aceasta catedră are a cupa la începutul anului şool 1912/13.

Concurenţii să-şi trimită rerile adjustate cu documente să jnatiiice religiunea lor, eta şfcudile făcute, cuahficaţmnea pi fesorală, serviciul de până aici referinţele de obligament mii şi adresate la subscrisa comisie administratoare până la 10 gust 1912 pe calea direcţia gimnaziului superior fundaţo din Naszód şs aceasta cu ai mai vârtos pentrucă cererile M: trate mai târziu no se vor lua considerare.

Din şedinţa comisiunei adu nistrative de fondurile centrii şcolastic şi de stipendiile din trictul Năsăudnlui ţiuută în 74 szód la 1 Iulie 1912.

Prezident: Dr. D. Ciuta m.pb Secretar: Dr. Nestor Simon

Avis!Recomand on., public

Magazinul meu cu cia»din Strada neagră 24, modem ranjat cu diferite ciasoruice. îţ asortiment de pendiculare. Pr foarte ieftine.

Repapaturi ce cad în bn mea, le execut cu preţ ieftin garantez.

Tot odată fac cunoscut, di, tru cbsornicile reparate ce s mine de un an, şi na s’a deocamdată dau ţeduli noi nu se vinde, on. muştirii să 1 anunţe la mine.

Cu toata

i-2b- W ilL K m

T o t o m u l cu m s e c a d eÎşi poate procura m m SI 5- XX © £ŞÎ X SL 1 "I© X t XX X X

cu înlesnire de a le plăti lunar san la săptămânădela cea mai veche şi solidă firmă

RONAI HENRIK, Strada Mihail Weiss 22.

TIPARUL KPOGRAJFIEl A. MUREŞ! ANU : BRAMS50Ë & COMP, BRAŞOV.