NOVELEDE

N. G A N E.

V OLUMUL 111-lea

EDITIA it DOBA

BUCURE§TIEDITURA LIBRARIEI SOCECU 8c Comp.

1888.

NOVELE

Toate drepturlle rezervate.

Stabilimentul gmfic :

SOCECU & TECLU. BUCUREgTI

Strada Berzei, 96.

[28,488].

6 11.11LTARIII, DID 110DBEITI

Borzegtii, sub un soare frumos de prima-vara,. In douO taberi era despartitit ceatacopiilor una infaitiga tabara Tatarilor subcomanda lui Gheorghie, un copilandru cuplate negre gi cu ochi de inure, iuteneastOmporat ca gi Trotogul ce se prgvalede la munti, cealaltl, era tabara Moldove-nilor sub comanda lui Stefan, un copilan-dru cu plate blonde, cu ochi albastri gln-ditori gi cu inimit cutezatoare. Cel intiti erafiu de Oran, cel Ea doilea fiu de Domn.

Ei ins se jucau la un loc pe earba ver-de, in re coarea aerului, sub stApAnirea dreap-tit a soarelui de primitvara.

§i ambele taberi inarmate panel 'n dinticu pugti de soc, cu sitbit de cusulii de trestii, se bateau amarnic intreele de clocoteau vane Trotugului gi se spa,-riau toti graurii din tufgriguri. Ear coman-dantii calitri pe fugari aprigi de nuele aler-gau cand la aripa dreapt1, cand la aripasting . a ogtirilor ingirate, imbarbatausoldatii la luptti.

A tinut citt a tinut bathlia nehotaritl,dar insfirgit copilul eel cu ochi albastri gan-

§i

§indila,

§i-§i

STEJARUL DIN BORZESTI.')

A fort odata un timp pe °And Molna §iPrutul nu faceau hotar intre trei tgri su-rori, pe °and bourul moldovenesc era sin-gur stapan pe-o tarn larga, indemanatica,locuita de-un popor ager §i drept Ninon-tean. De pe atunci deci gi pang, 'n zilelenoastre, remas'a vorba din tata'n fiu, cumca un joc de copii se incinsese odinioarape gesul Trotugului, nu departe de satul

1Sublectul aoestei novele mi-a foot istorisit de poetulVasile Aleosandri propribtarul DIOQiet Borzegtii.

STEJABUX1 DIN zoiumerrx 7

ditori, care avea darul de a se resbol mo§-tenth de la tathl -seu, invinse pe Tatari,prinse pe Hanul lor, pe neastOmporatulGheorghie , §i -1 legit, de-un stejar betranmartur de cea intki isbandg, a viitoruluiDoran.

Apoi toti hatmanii §i capitanii lui Stefanse adunaro imprejurul stejarului §i prinseresä judece pe Hanul tat ,rest, unii pentruvre-o minge furata, altii pentru vre-o ce-tate de hkrtie daramatit, tot fapte r6le cenu puteau fi ertate; ear bietul Han, cuochii plecati in jos, Lf a§tepta osinda abiastltpitnindu-se de ris.

illSfir§it Stefan dupa, ce asculta, parereamai marilor o§tirii sale, zise cu sprinceneleincreite:

Porunca Domniei mele este sa -1 span-zurati de creanga cea de sus, ca sä fie depilda §i altor neamuri I

Apoi nenorocitul Han ra. legat cu fran-ghie de subsuoara §i ridicat pe creanga insus in salvele pu§tilor de soc §1 in strigit-tele de bucurie a o§tenilor invingetori. Joenebunatic, copilitresc la care soarele, in ma-

8 BTEJABIIL DIN soasalwr

retia lui, se uita zimbind, el care vezusemulte altele pe coaja noastrg, pmonteascg, 1.

Dar, o Doamne, ce se aude?... Ce clocotaduc apele Trotugului de sus in jos? . . .

Un vifor se sternegte de puterea citruia seleague in aer micul Han tAtttresc,mentul prinde s se clatine gi s sunepar'cg, s'ar fi resturnat stincile cele marlde la obargiile Trotugului. Ear in timp ceStefan gi intreaga lui Vire statedu nedu-meriti de vuetul ce se apropia, in timp cemicul Gheorghie in bratele vezduhului segAndea la cei ce's spanzurati aevea, deo-data, se veza o ceattt nenumerata de ade-verati Tittari venind in goana mare a cailorspre §'atunci... vail... to i copiiicupringi de groazA, apucare la fug care 'ncotro, uitand pe micul Gheorghie, care a-ternat de creanga stejanilui zimbea Ana innevinovittia lui, negtiutor de urgia ce-1 a-meninta. Da 1 el zimbea dar a tot-vgzetorul scare inceta de a zimbi, cad inacel moment o sutit de sAgeti, o sutg, desuliti se infipsero in trupul lui. Ceriul se

§i *pa-

den§ii...

tined

9711.1.1811L DIN Boasirs 9

posomorl, frunzele §i crengile copacului partate de sange copilarese se clatinara in-fiorate.

Treizeci de ani au trecut dupa, aceastaintomplare, §i micul Stefan schimband sa-bia de lemn pe palopl de otel se urea depe treapta, pe treapta, pe scara lumii, panace ajunse sa fie numit la Direptate DomnOrli Moldovei, inscaunat kii miruit de Mitro-politul Teoctist. Astfel fac6ndu-se insu§i filtorpeste toatd fare incept viata grea §i ane-voioasa, tot in resboae fi ostenelil, cad Carafiind bogata, larga §i indemanatica de§teptasetea tuturor vecinilor. Dar cu cat nevoileveneau mai grele peste d6nsul, cu atat ini-mo§ia lui cre§tea; §i a voit Dumnezeu cael sg, mearga din biruinta, in biruinta, ginumele lui sa se mareasca tot mai molt,incat sa resbata peste hotarele Moldovei,departe in lumea apuseana §i O. resbata prinpatura veacurilor pans la noi. Ear el, Domndrept credincios §i pam6ntean, de fiecarebiruinta inalta cate o biserica spre marturie

1 Letopisetul Ureche.

10 OTNIAILIIL DIN BOININLITI

neperitoare de trainicia neamului nostrude bunAtatea lui Dumnezeu. Multi ani domniStefan Voda cel Mare in care tinap agezg,cu nestrgmutare temeliile stApanirii noastreasupra cAmpiilor Dungrei, pecetluind gi sfin-tind aceastg, stApAnire cu sAngele versat.

Dar tot nu era linigtit. Un Wind in-daratnic it urmarea din copilArie, gandulmicului Gheorghie ucis de Tatari; onunde s'ar fi dus, on ce-ar fi facut, chipulcel oacheg gi draggle§ i se infltiga, necon-tenit cerondu-i par'ca rgsbunare.

Eatd, cg, intr'una din zile i se aduce vestecum ca o multime de oaste tAtArascg, anavalit in Cara peste apa Nistrului, pustiindplmentul, rApind cArdurile de vita, dAndfoc satelor i girezilor de pane, robind fe-meile gi

Iute Stefan isi intocml oastea le eglinainte la satul Lipin i. 01 de asta -datanu mai era ca acum treizeci de ani, pegesul Trotugului, la stejarul din Borzegti;era o adevoratg, batalie cu TAtarii. Stefancel blond, cu ochi albastri ganditori,rea nu ca atunci pe o nuea de alun, ci pe

§i

§i

copili.§i

call-

OTNIARIIL DIN zonampx 11

un cal aprig de soiu moldovenesc *) gi a-lerga ca un fulger la toate punctele de bg,-tae virindu-se uncle primejdia era mai mare.

i 'n loc de sail de lemn se 'ncrucigauacum Wail de fer, gi'n loc de pugti de so;detunau tunuri de schijg,, Mat se 'negreavezduhul de fum, de uneori nu se mai ve-dea om cu om. Pang, 'n ceriu se ingata re-sunetul restrigtei de pe pg,m6nt; ear WA-rimea cuprinsg, din doug 04 se macinagi se mistuea ca pleava intr'un vortej dedoug furtuni ce se ciocnesc. Rog era soa-rele sus ca in timp de grea cumpona, roseera pg,m6ntul jos de sangele ce ggiglea.Dar sufletul bataliei, acel ce vedea gi starpg,nea toate: era chipul blond a lui Stefancare se areta pretutindene ca o icoang, deimbarbatare, dand inimg, ogtenilor lui gifacendu-i sg, meargg, la biruintg, sigurg,.

§i in adevgr sigurg, gi deavergitg, a fostbind* Moldovenilor, caci n'apucase a a-sfintl soarele, gi intreaga urdie tAttkreascaa fost sfgalmata gi robitg, prinandu-se pe

`) Proverb persienesc: nNimic mai frumos cleat untOnbr persan dare pe un cal moldovan.0

12 OTEZAILIIL DIN MORBLIEFI

basil§ §eful lor, fiul Hanului Wares° depeste Volga.

Ear Stefan a dat laud& lui Dumtiezeua trimis sol de bucurie sotiei sale Evdo-chia, sora Tarului Simeon.

Apoi nu trecit mult timp dupti, aceastagi auzind bdtranul Han de peste Volga de-spre nimicirea ogtirii sale la Lipini, tri-mise lui Stefan soli incgrcati cu odoarepentru roscumperarea fiului sell din robie,ear Stefan respunse solilor cgri vd, da dru-mul daca se vor invol la aceasta mai mariiogtirilor lui card au a fi adunati i intro-bati pe malul Trotugului la satul Borzegtii.

Era o zi frumoastt, o adeverata zi deprimavara, ziva in care Stefan Igi adunahatmanli §i clpitanii pe malul Trotuguluisub bdtrttnul stejar unde micul Gheorghiefusese ucis de 'Mari.

Trist parea acum copacul i garbovit atItde povoara celor treizeci de ani trecutipeste cregtetul lui, cum gi de amintireadureroasa a faptului ce insitngerat. Dealtfel nimic nu era schimbat : acelag campverde infiorit, aceleagi ape iuti. i neastem-

§i

l'a

EITZTA.7117L DIN souzzapi 13

/aerate ale Trotugului, care curg fara repaospe agternutul for de prund, acelag soaredulce .§1 zimbitor care a desmierdat odi-nioara jocul eel nebunatio de copii. De ace-lag stejar sta acum legat un adeverat Tatar,fiul Hanului Mengli Gherei de peste Volga,gi roan, imprejurul lui erau mai marii ogti-rilor lui Stefan : Hatmanul Arbore, Hatma-nul endrea , Aprodul Purice , LogofotulTautu, Vornicul Boldur, gi alti multi ogtenigi oameni de frunte ; ear in mijlocul lor,drept in fats Tatarului sta insult Stefan co-pilandrul de odinioara peste capul caruiadeasemenea trecuser6 cei treizeci de ani ce-au garbovit stejarul, inst din mladita decopil crescuse acum un alt stejar mai falnic,cu ramuri intinse dela munti gi panti, laMare, la umbra carora se adapostea un po-por intreg de plugari §i de ogteni. Ear maila o parte stateau solii lui Mengli Ghereicu darurile de peste Volga.

Voi hatmani gi capitani 1 zise Stefan,nincretind din sprincene ; v'am adunat aicenca sa dau in judecata voastra pe fiul Ha-nului tataresc, gi sa hotariti voi ingivo de

14 STSJARITL DIN Bowmen

ni se cuvine ertare sau pedeapsl. Sunt acumtreizeci de ani, eram mic gi me jucam subacest stejar bOtran c'un copil Gheorghiedin Borzegti, and deodatl 'avail Mtveste asupra noastra Meng li G-herei HanulMari lor de peste Volga cu o urdie nenu-Ifmorata, gi ucise flrl mill pe nevinovatulGheorghie. Eata ca acum, cu ajutorul vos-tru gi al lui Dumnezeu, fiul aceluiag Hana cazut prins in manile noastre, dupti cegi el ne-a Watt Cara WI dreptate, a arsmultime de holde gi sate, a ucis multimede femei gi de copii. Parintele sou ne tri-mite soli gi daruri pentru rescumperarealui. Las la voea §i intelepciunea voastrase hotariti ce i se cuvine 1

Atunci toate fruntile se posomoriro, tatiochii se pironire asupra Tltarului, care inacel moment avi neauzita obraznicie slscuipe asupra Moldovenilor flcendu-i clni";ear betrAnul Hatman Arbore zise urml-toarele :

Maria Tal... N'am aye, ce face cu viatanacestui Tatar, ce ne batjocuregte, caci Caras'a adapat cu indestul sange 'Agnew,

EINISTARIIL DIN BORZISTRI 15

§i sAngele unuia mai mult, n'ar spori. intrunimic roada ptimentului nostru. Dar acestunul este fiul Hanului tataresc, §i MariaTa care to lupti deatatia ani pentru inte-meiarea neamului nostru, e§ti dator BO,

faci dintr'ensul pilda, ca sft mearga vesteapeste cele patru hotare ale terii, cumcgori-cine samona moarte pe plimOntul nostru,

onioarte culege 1Atunci toti intr'un glas strigare : la

moarte, la moarte 1 Ear Stefan intor-cOndu-se atria, solii lui Mengli Gherei lezise :

Duceti-ve cu dartni cu tot ]a stOptinulvostra §i spuneti-i ca. atat de mult s'ascumpit capul flului sou prin slingele Greg-tines° ce-a versat, incat el nu are indes-

aVere poata rescumpera. Ear dad,vrea sa -1 intOlneasca, in locul unde s'adus, atunci sO, se incumBteze ne calce

hotarele 1Apoi dupa ordinal lui, fiul vestitului Han

tatAresc Mengli Gherei de peste Volga, sttt-panul Crimeei §i al Ucraniei, spaima Polo-nilor §i a Moscovitilor, fu ridicat in sus cu

:

tula sä-1

sg,

16 OTHIARIIL DIN soazatiTz

naginile legate la spate §1 spInzurat de ace-ea§i creangg de care se legana odinioarg,mini Gheorghie and ft strapuns de sage-tile tatgre§ti ; §'atunci surlele, trOmbitile §1darabanele li Azure cinstea cea de pe urma,§i o salvg, puternica de sinete imprit§tiindvestea Twill lui, facurti sg, sake apele Tro-tuplui.

Ear Stefan judeand c betranul stejar§i-a indeplinit menirea, de oare-ce frunzele§i ramurile lui cu sange au fost spalate desange, a poruncit a, i se dea foc, §i'n locu-ia zidit, in ii.mintirea tovarg§ului sou dincopilarie, o bisericg, cu hramul SfantuluiGheorghie.

Deatunci §i pg,ng, astlzi multe s'au intern-plat, cg ci patru sute de ani trecut'au pestetarg, intovarg,§iti de voi §i nevoi, dar Ana,§i astUi and merg alOtorii sg, viziteze bi-serica cea neagrg, din Borze§ti, simt o tai-nicg, stringers de inima, aducOndu-§i amintea pe acele lespezi de peatrti, a calcat odi-nioarg, piciorul lui Stefan care a fost sufle-tul de viall, chiagul neamului romanesc,

ETZTAILITL DIN BORDZIVTI 17

§i astazi anca ocbii for par'cl vad rasarinddin intunecimea boltilor marea lui umbra.care deacum va plutl peste not in adencaviitorime ca un spirit proteguitor.

28,4138 III. 2

SGARCITUL *).POVESTE.

Era °data, citci daca n'ar fi fost nu s'arfi povestit era odatit un sgIrcit cumnu s'a mai dat in lume, slab, cu fats afu-matit, cu spinarea indoitit gi ferfenitos Meatai fi crezut ca -i lipit pgmentului de Article,gi doar in beciul casei sale gedeau putinelecu bani de our gi de argint cum ar gedeala ,altii putinele cu castraveti gi cu varza.Lisa, fereasca sfAntul sg, fi pus el //Ana in-teonsele, gi and o punea era numai pen-tru a sport numorul banilor, ear niciodata,

*) Poveste de peste Olt spusll, mie de d-nul GheorghieChita.

2

20 BeiROITIIL

pentru a-1 imputina. El, cu femeea gi cutrei copii, mAncau abia at trebuea pentruca sl nu moard. de foame, gi se irnbrIcauabia cat trebuea ca sit nu se zica a umblAin pielea goals; de altminterea erau goi ladegetele picioarelor, goi la coate, goi la spi-nare, Moat vOntul ii cuprindea din toatepile.

Barbate 1 ii zicea uneori fomeea ; cenu cumperi nigte cizmulite §i nigte hainemai calde pentru bietii copii, ea vezi cumtremura de frig grmanii ?

Cu ce drag sit le cumpor ? ... Nugtii el n'am de uncle.

Cum n'ai de unde ? ... Dar nu suntin beciul casei destui bani sg, imbraci ooasts intreagA zece ani dearendul gi And.sal mai romae.

Taci soro 1... SA nu to -auda cineva...Acolo nu putem pone mAna ; aceia suntbani albi pentru zile negre.

Astfel duceau ei o viatA chinuitA gi ti-cAloasit, intocmai ca nigte cergitori, gi incasa for nu mai era nici vreme buntt, niciveselie, nici dragoste intro parinti, niti jo-

selaaxwom 21

curi intre copfi, aci §i copiii sermanii erauimbetremiti fare vreme de necazurile ce-iincunjurau. Numai un singur om dintredon§ii avea ate o clips trecetoare de bucu-rie : era sgexcitul and se coborea noapteain beciu ca un hot cu fenarul acoperit§i-§i reveduia putinele. fi vezut atuncicum 1§1 vira rattna pans 'n coate in baniide argint §i de aur, cum ii vravuea, cumii Sem sa sune, cum se uita dus la zimtii§i la pajurile for strelucitoare. Atunci erafericit 1... Ace§tia toti sunt ai mei 1" §opteael inecandu-se de bucurie. Dar fiinda, nu-ilac de bucurie fare, un strop de venin :Ah I De-a§ puth indoesc adlugea elsuspinend. Apoi se urea tot in virful de-getelor precum se coborise §i cand ajungeasus, iii mai arunca enc'odata ochil spregura beclului unde-§i §tia comorile mistuite,§1 gAndea in sine : Nu 1 Nu 1 fereasa Dum-nezeu . nu pot se, -i cheltuesc. . . A§ credeca-mi cheltuesc insu§i zilele vietii 1"

§i cum sta el astfel in toate zilele, §i intoate noptile cu gandul pironit numai lapastratul §i sporitul banilor, eate. ca i se

SI-1

sl-i 1"

22 sablorruz

infAtiga un om baran cu barba alba gi

lung& pAn1 la br6u, un fel de pusnic venitpar'ca de pe ceea lume (mare lucre s& nufi fost un nazdrIvan) spuse in taint clpe cutare virf de deal, Mg cutare teiueste o comoara ingropatl de sute de ani,aga de bogatit, inclt lumina aurului nemaiputend sta inAdugitg, in pam8nt, a izbucnitintr'o zi afar& ca o par& de foc mare ginalt& cat teiul de allturea. Ochii sgarcituluise aprinsere de poftl.

i tine va cheltul cu saparat comorii ?intreba el.

Apoi de asta doar am venit la d-neta.Aur la our trage, ca eu unul n'am decAtb6trInetele.

Dar data nu voiu gag nimic, cum varem&nb cu cheltueala facutli.

Atunci, fereascl Dumnezeu, to voiuargd,ti eu o luny de Ale fArti leaf& numaipIE; pe apt.

Far& One gi fart apa, data -tiplace 1 adause sgArcitul

Fie gi aga l r6spunse mogneagul.A doua A. in zori de ziva, patru oameni

§i-i

pane §i...

rastit.

eGLROITUL 23

sapau pe virful eel de deal, langa tad' a-retat de mo§neag ; ear sgarcitul sta pe ma-lul gropii cu ochii atintiti in jos par'c'ar A.voit sa petrunda cu vederile pang in ma-runtaele pamentului. *i sapau oamenii, sa-pau in sudoarea fruntii; §1 groapa se %Leatot mai adonca : de-un stanjin, de doi, detrei, cand eats ca harletul lucratorilor atinseo peatra care resuna a gol.

Aice e comoara 1... Windt sgarcitul.E§iti oameni buni afara sa intru eu 1

Oamenii e§iro pe scare afara i sgarcitulse coborl inlauntru §i prinse cu harletulsa cerce sunetul petrei §1 sa o curate depamont, Boar va putb-o urns mai u§or dinloc, cand debdata piatra mi§cata ca de-oparghie, se ridica singura, li un puiu dedrac nostim §i mititel e§i de sub densaintr'o volbura, de foc, li sari naprasnic ingatul sgarcitului sarutandu-1 §i multamindu-ica, l'a scapat din inchisoare.

De cinci mii de ani, din vremea po-topului, zise dracu§orul, decand stau aloeghemuit cu genunchile la guilt ; §i deasupramea s'a adaus pamontul paturi peste pa-

24 Beim:11mm

turi, gi de n'ai fi venit to sä-rni ridici pia-tra de pe piept, tine §tie de nu mi-ar fi pu-trezit oasele aici de bOtrtinete.

Vorbind astfel, puiul eel de diavol in-tr'una sttrea gi sburda de bucurie, gi era haz-liu batarl sg,-1 bath, cu pielea lui cea neagrg,gi lustruitg, par'c'ar fi fost unsg,"cu smoala,cu aripioarele lui de Mac, gi cu ochii ceirogi gi isteti care par'ca-ti gateau &IdaDe n'ai fi §tiut ca -i uciggrl crucea, ti-ar fifost mai mare dragul sg, to uit,1 la el.

Haide sti, to duc la tata cel botrgn, laScaraoski, 1i zise drgeugorul; §i drept mul-tgraita cg, m'ai scgpat, iti va da ce-i core.Sgarcitul vezgnd ca in be de corneal% adat peste duct -se pe pustii, dar ca prin-tr'6nsul poate tot atat de bine sgrgi ajungg,la stop, prim] sit,-1 intovarageascg, in iad,insg, li ceril mai intgi sli jure pe coarnelelui de drac, ca nu-1 va face nisi un nea-juns, gi eg,-1 va aduce inapoi viu gi sAngtosin lumea cu soare.

Jur ! rgspunse acesta intinzend mana cuevlavie. Nu suet doar om s% resplatesc curou binele ce nt-ai flout. Negru -i dracul,

OGIROITIIL 25

dar tot nu-i aga de negru precum 11 cre-deti you!

Atunci... intocmai cum ar ridica vulturulun puiu de gaing, in aer, drttcugorul ridicain sus pe binefacotorul sOu, 11 puse Wareduptt cap, intinse aripile gi se inttlttt cu elin yOzduh. i merse, gi merse pang, ce a-junse deasupra buricului pttm6ntului, undese facea o groaptt ca o fttntana partisitAdin care era un miros greu de sllitrtt gipucioasa.

Deacum intram in importttia iadului,zise el; tine-te bine gi nu to teme.

Amendoi prinsert3 deci BA se coboare incea groaptt fioroasa care mergea drept injos, gi de ce se coboreau, de ce luminazilei se imputina, pang, ce de la o vremese fact mica ca o stea ce abia mai licuradeasupra cregtetului. Eattiri ajungi dinainteaunei poi mari de arama, in care puiul dedrac ciocitni de trei ori.

Pe aice, zise el, au intrat Isus Christos,Todericit jucatorul de carti gi Ivan Tur-binca.

Ear sgitrcitul asculta gi se mira.

26 salsomm

S'a deschis deci poarta in doue laturiscartiind in nine gi dupg, ce-au trecut cit-letorii, earg,§ s'a inchis; ear ei au mersinainte, g'au mers tot in jos spre adonculpamentului prin o pustietate neagra., lumi-natg, numai de fulgere gi de fg,ntg,nele cupacuril, arzotoare in care se scgidau suite-tele pkg.togilor... §'au mers... g'au mers...pang, ce-au dat de-o apg, mlagtinoas g. giuritg, la malul areia ii agtepta o luntre§'un luntrag.

Gitte§te un gologan pentru luntra§ I zisepuiul de drac sggrcitului.

Eu... un gologan I... respunse acestainspaimontat, acoperindu-0 buzunarele cumitnile; pentru ce sg, dau luntragului ungologan?

Ca sg, ne treaca dincolo... Nu gtii cg,deaceea se pune mortilor totdeauna un go-logan in palmg,.

Nici mort, nu voiu face aceastg, chel-tueala, da And, viu. N'am gologani de pier-dut. Luntragul m'a trece 0 degeaba, saudacg, nu, voiu romaine dincoace pe mal.

5GI11.01TIIL 27

Ai uitat ca mergem la tata ScaraoskiBali resplateascg, binele ce mi-ai facut:

Ai dreptate, zeu 1... rgspunse sgarcitulresgandindu-se. Apoi el scoase un gologandin buzunar, gi dupg, ce-1 privi cu drag peamandoug fetele ca pe un odor de la caretrebue sa-gi iee ziva bung,, 11 dadt ofthndin maim luntragului; ear in mintea lui igizise: E ban pus la dobenda; cu pegtele celmic se prinde pe cel mare.

Luntragul prinse sa vesleasca, gi luntreacu calgtorii pleca pe apa mlagtinoasg, spremalul celalalt.

Ajungi dincolo, ei au luat-o inainte lapicior..., g'au mers... g'au mers, cgri lunggi larga imperatia lui Scaraoski, cu loc de-ajuns sft 'ncapa toate sufletele pacatogilordin lumea on soare: gi 'n calea for au in-talnit turme intregi de suflete pe care yen-tul cel roil be biciuea §i be 'nvoluea; §i auauzit feliurite limbi gi graiuri gi bocete givaete, incat perul bietului sgarcit se ridicamaciuca in vlrful capului.

Mu lt o 0, mai mergem aga? intrebael pe puiul de drac.

28 saInonsuri

.1)Tu 1... la cat cole... Un deal g'o valeg'o limbs de padure.

§i-au mai trecut inteadever un deal: eradealul osindei de pe virful care a, p6catogiidadeau drumul la cate -o sting de-a roatain vale, g'apoi se coboreau de o ridicaupe umeri pita in virf, gi ear Ii dadeaudrumul gi aga necontenit in vecia veacu-rilor.

§i-au mai trecut o vale; valea plangeri-lor in fundul careia curgea un riu adunatnumai de lacrimi.

§i-au mai trecut gi o padure, padurea defoc undo nenumerate suflete unse cu smoalapans la broil ardeau cum ar arde o padurede brazi. §i insfirgit au ajuns dinaintea ce-tatii lui Scaraoski.

Ce face tata? intreba dracugorul peportar.

cede la mass, respunse acesta.Cu atat mai bine it vom gasl in chef

bun.Intr'o gala mare, afumata, cu bolt' spri-

jinite pe coloane, gedea in capul mesei In-ttmecimea Sa, Marele Scaraoski negru ca un

EIGARCITIIL 29

fund de ciaun, cu doull coarne in fruntecu toiagul imp6ratiei in mans. De-oparte

gi de alts, roata imprejur, gedeau fill §i fif-cele lui, nepotii §i nepoatele, stranepotiistranepoatele: sumedenie de draci de toata,mama, de toata mesura, care de care mainegri gi mai sluti. Ear la masa cine slujeau,cine schimbau tacttmurile, cine umpleau pa-harele cu yin, clue apgrau mesenii de mutecu apargtori de palm?... erau sufietele goaleale Domnilor §i Domnitelor, ale CrailorCI-Use lor, ale Imperatilor §i Impargteselor,ale Mitropolitilor, Patriarhilor, a tot ce-afost odinioarg in lume mai mare gi maiputernic peste popoare §i peste §iundo nu se lafgea Scaraoski v6zandu-se in-cunjurat de nigte slugi aga de neam, caregtiau bine sluji, fiindcg §i ele fusese °databine slujite in vials, pamonteasca.

Poftg bung, tats stria.puiul de dracfacendu-§i loc cu coatele pintre multimeaslugilor, ca sa ajunga mai aproape de el.

Ahl Tu egti Michidulg I .... Undo aifost pang acuma, §i cine-i acest nemernic

;i

§i

§i

oVri.

1...

30 BGAROITVL

muritor care indrAznegte sl calce in impe-rAtia mea?

SA vezi tatAl respunse Michidute, cu aersmerit; gtii atunci cand a fost potopul . . .

atunci cand am impoporat gi not iadul cuathtea suflete.

Ei... bine?Ei bine atunci... Sfentul Die cel care

umblA cu caruta prin nouri, mlnios se vedecA i-am smomit o multime de suflete pecare ar fi dorit sit le alba in cerhi, rapeziasupra mea o Aiwa uric, a care me pre,-bugi in pement, gi deatunci gi pAnA as-tAzi am stat ghemuit sub stria cu genun-chile la gurl fail se, me pot invert niciin dreapta nici in stinga; cand insfirgit a-cest muritor sapend pementul ce s'a fostagezat plturi peste plturi deasupra stincii,in scapa din inchisoare... DA-i tate, o res-plAtire 1

Tu ai scipat pe Michiduta. de substinca? zise Scaraoski atintindu-gi ochii Beide jaratic asupra sgarcitului.

Eu, Intunecim ea VoastrA 1 respunse sgar-citul plecAndu-se MA la pament.

seciammm 31

§i ce vrei de la mine? . . . adause elcam pe nas, a§a cum au obiceiu cite -odataDomnii sit vorbeasck

Bani 1... Intunecate Imporate... §i earbani 1

Atunci Scaraoski care era ceva cam dupamasa, ne mai put6ndu-§i stapani cheful,trgalti un hohot de ris de se clatinare bol-tile §i temeliile iadului.

Da prost mai e§ti omule1 . . . Mai canu-mi vine a credo ca, tu ai scapat peMichiduta de sub sting,.

Da-i, tata, da-il mijloci Michiduta cu glasinduio§at.

Ce sa-i dau, copile? ... Da nu §tii tuca eu n'am tarapana aice in iad ; ca totibanii de pe pamont cunt d'inainte hota-riti la cine sa se imparts §i ate cat a-nume?... Eu nu fac bani, ci iau de la unii§i dau la altii dupa imprejurari.

Atunci is de la toti §i da la mine, its-punse sgarcitul.

E§ti prea pofticios, baga de sama sta-panul tartarului ; aceasta n'o pot face: in-tail pentruca a§ calca insumi cline mele

82 segnoxwom

imperategti prin care am prevezut toateanume cum sa fie deacum pana'ntr'o sutade ani; al doilea, pentruca de azi panit'nteosuta de ani ar trebul sit-mi inchid portileiadului gi sa nu mai am nici un cagtig desuflete in imperatia mea.

Pentru ce ?... intreba sgarcitul nedu-merit.

Pentrucit banul duce pe om in ispita.§i daca ti-a§ da numai tie toate comoriledin lume, te-a§ cagtiga numai pe tine, ceeace nu-mi e deajuns. Care dar altaceva I ...

Sgarcitul igi bath. capul ca a ceara, darnu se pricepti ; gandul lui tot la bani era.

Tata, zise atunci Michiduta ; n'ai sitlagi tu, cogemite imperat, pe acest om sase intoarca cu mitna goal de la scaunulimporittlei tale. Ditruegte-i.macar averea lui,acea care o are mistuita in beciul casei sale.

Cum sit i-o daruesc ? ... Nu gtii tuca acea avere e a lui loim sin Itic ?

Ce loim sin Itic ? zise sgarcitul deg-teptandu-se ca dintr'un vis.

Da 1 da I aga e scris in cartea neagra.Tu ai s'o vatajegti, s'o ingrijegti gi s'o spo-

EIGIROITITL 83

regti ca o slug credincioasit gi fail simbriea lui §loim sin Itic ; dar n'ai voe sit puimana pe ea, stl, cheltuegti un ban macar.Ear dupe ce-i muri, copiii t6i au s'o batstoata la talpe in cativa ani, gi toatit are 0,intro in punga lui §loim sin Itic. M'ai lute-les acuma ?

Val de mine gi de mine 1 . . . strigaatunci sgarcitul desperat. . . De asta m'ammuncit eu o viata de om §i .am adunat ocomoara intreagg, de aur, tot galbeni unulgi unul, frumogi, cu zimt gi drepti la cum-ponit, ca sti pue mana pe ei un parhal dejidan 1 . . . Nu te'ndura, stapane, de mine§i de banigorii mei 1

Fie-ti mild, de donsul, tats, zise Mi-chiduttl,, gi daruegte-i averea lui, pentru ha-tirul meu 1

Nu-mi e de alta, respunse betranulScaraoski pe jumetate induplecat, dar pierdsufletul lui §loim sin Itic.

N'aibi grija, tats, iii voiu aduce eu -altizece in loc.

Ei b l u e . . , hait 1 . . . zise Scaraoski,a lui sa, fie ; i-o dikruesc pentru hatirul tou.

23.488 III. a

84 liGi11011147L

Atunci sgarcitul patrons de bucurie seinching pang, la pament, ear Scaraoski, carese alla in momentele lui de marinimie fidadt . pe deasupra un pahar de vin, pe caresgarcitul it bell de dugcli, in sanatatea In-tunecimii-Sale apoi incalecand pe umeriilui Michiduta plea, cu intreita rapeziciunein sus spre lumea cu soare, cat ai bate'npalme ajunse descaleca la uga caseisale.

Cand insa iii arunca el ochii in launtrulcasei \Tom). femeea desculta §i ferfeni-Vasa, copiii storgi la fats, goi flamanzi,se simtl cuprins de groaza.

Da bine femee, se poate sa umblirupta ca o cergitoare sa tii copiii agade Mu ? Uite 1... n'au nici cisme, nicihaine pe dengit. Ce insemneaza aceasta?

Ce sa fac, bgxbate, de unde sit le dau?Din banii nogtri, ca doara's drepti ai

nogtri. Pentru ce-i avem ?... ca sä ne uitamnumai la dongii, gi sa perim de frig gi defoame. . . Trimite indata cumpOra tot cetrebue pentru imbrticaminte gi hrana..Na 1 . grabegte-te 1

,

§i

qi

§i-§i

§i

§i

§i

..

selsorrim 35

Atunci el scoase din buzunar un pumnde bani gi-i dadt nenumorati in maim fe-meei lui care se uita cu mirare la densul,necrez6ndu-gi ochilor gi auzului.

Apoi putine zile dupg, aceea, and Igi vezt.el casa grijitg,, vg,ruitg, gi imbracatg, cum stinttoate casele unde locuesc oameni de omenie;nand Igi v6zu femeea Si copiii veseli, ggliticu haine noue §i curate cum nu mai fuseseniciodatg and vezil pe masa lui mancaride-acele ce merg la inimg, gi aduc rume-neala 'n fatgl el, sgIrcitul de odinioarg,, stagi se uita uimit in toate WV% par'c'atuncipentru intgiag-datg, intelegea bucuria viatii;gi nu se mai Atura de a-gi privi gi a-gidesmierda femeea §i copiii, par'c'atunci pen-tru intliag-datg, simtea in inima lui dragosteade sot gi de tath.

§i aka a trait inainte, traiu bun gi feri-cit . . . and intr'una din zile i se infatigg,earl mogneagul cel nazdravan cu barbaalbg, pang, la brou gi-i zise :

Am vent sa to argatesc o luny dezile flrg, simbrie, nig pane gi fail aptt. . .

precum ne-a fost tocmala.3*

36 BGLIICIITUL

Ear fostul sgarcit, cad acum nu-i maiputem zice aitfel, In loc sa-1 iee la argatitii darui o punga cu bani gi-I pofti la mass,o mass imbelgugata ca de Domn, la caream fost gi eu poftit ; gi dupg, ce am =neatbine gi m'am saturat, am incalecat pe ogea gi v'am spus-o aga 1

ION URDILA.

I.

Dau unde dau §i ear me 'ntorc la timpultineretelor mele . . . zise Constantin priete-nului sou Gheorghie.

AmOndoi stAteau la gura sobei, adenciticats-inteun jilt §i pufleau din lulele.

S. vedem ce vei desgropa dintr'Onsele ?rospunse Gheorghie, care se a§eza, mai in-demanatic spre a asculta.

Constantin tu§1, I§i. drese glasul, se uitIun' moment g/nditor la rotile de fum ce

38 ION 711,DILA

e§eau din lulea, apoi incept astfel pe unton melancolic

0 st -mi zici : nee-i putt lumii de ti-neretele tale 1" A§a-i 1 dar ce fac,daca, mie unuia, acolo imi place st -mi des -f.tez gandul, dace, numai acolo regesesczilele cele frumoase, pline de sanatate, desperanta §i de voe bunt, zile care n'ause mai intoarca. . Am ajuns §1 eu ca bo-gata§ul saracit, cazut in slabiciunea de-anumai vorbi cleat de pierdutele lui averi...Rescolind deci vraful filelor rupte din viatamea, eats, c dau peste o istorioara, uitate,sub colbul trecutului, care insa se leageatat de strins cu inima mea, incat niciastazi, cll. au trecut zecimi de ani.lanu o pot spune fare. un pic de induio§are.

Aveam, zic, in casa noastra oveche §i credincioasa, la care tata Linea fOrtemult ; dar era slut, mania pamentului. Aveamai intai ni§te ochi fara culoare, far/ gene§i fare sprincene. Oand se uita la mine Imivenea cred ca nu me vede. Apoi eraciupit de versat, de nu gaseai loc sanatospe obrajii lui nici eat ai pune un vIrf de

:

... SI

sa

mijloc,

slug.

sa

ION ininna 89

ac ; gi mai era pleg la cap ca un genunche7avea picioarele haitige par'c'ar fi fost in-doite de calorie §i pe Mg, toate aceste itchiema gi Ion Urdilg,. Te las sg, judeci cehaz fAceau fetele de donsuL SA nu creziinsa cg, era Gm moracAnos, reu sou pizmar-taret, cum swat obicinuit oamenii sluti.Dincontra era blajin, glumet gi cinstit deputeai zidi o cetate pe cuventul lui. Nimicnu fAcea tata WA sg, se sfAtueascg, cu densul.

Thane, oare sg, fie vreme de scos laplug ? .

Ioane, oare grAul nu-i de secere ?bane, oare cum vor sta preturile

anul acesta ? Ear Ion respundea agezat gilamurit ca un carturar. Pe lAngl lucrul cam-pului el mai §tia §i multe megteguguri, pre-cum : strugAria, butngria, gradinAria, ba gtia,sg, fact gi vutca, gi sl coast, la gherghef.Un fel de om, cum s'ar zice, bun la toate.Lui ii erau incredintate cheile de la camasgi de la pivnita, cad nu era betiv ; el stala ciuruitul §i datul grauntelor la cat, el laimparitul tainurilor in curte. Degi nu erarecunoscut, nici prin leafa ce lua, nici prin

40 ION tranni

hainele ce purta, ca mai mare asupra celor-lalte slugi, cad din causa sluteniei n'ar fiavut indestulg, autoritate pentru aceasta,totug trebile de incredere el le indeplinea.§'apoi ce leafg, mai avea bietul Ion Urdilg,Treizeci lei vechi pe lung, gi done rendmide aputaturi pe an ... cum se &Idea pe-atunci... 0 nimic pentru atitta dragostede lucrul sta,pg.nesc. Ear hainele lui erautotdeauna aceleasi gi vara gi iarna : nigtepantaloni largi cu prohab, increpti la mijlo-cul trupului in forma galvarilor gi un sur-tuc acarui poale lungi ii cadeau oblu pegenunchi toate aceste croite vecinic dinacelag soiu de gaiac mong,stiresc gi de ace-eagi culoare. De cum m'am trezit, am vezutpe Ion Urdila in casa noastra, tot aga debOtrgn, tot aga de slut, tot aga imbracat,incat timpul curgea par'ca fara sa -1 schimbe;gi cat pentru mine n'ag fi putut intelegecasa noastra far g, donsul, aga cum era, darnici el s'ar fi putut intelege pe sine insultde-altfel sau aiurea undeva decgt la noi.

Pe vremea aceea nu era pogtg, de cai,nici telegraf, nici drum de fer, abia de erau

?

!

;

ION IIRDILI 41

drumuri Mute ; ear hotii foeau in toate'Agile ca prin satul lui Cremene. Tot Ionera purtliorul nostru de §tafete. Numai ceauzeai pe tata zicondu-i :

Thane I tine scrisoarea §i punga asta cubani §i du-le la Ia§i, la =tare.

Ion punea scrisoarea in sin, punga lachimir, sub clme§A, apoi mergea pe jos,trei zile incolo §i trei zile incoace, pe el-Arlie cele mai drepte, pe poticele cele maineumblate, mergea mai rapede cu picioarelelui haiti§e cleat ar fi mers altul cu picioa-rele drepte §i niciodatl nu lipsea im ban,niciodath nu intarzia cu o call.

Toate mergeau bine, numai cu fetele dincasA. Ion Urdill nu prea ducea traiu bun,cAci nu era zi 'luta de Dumnezeu ca elesA nu chicoteascA la spatele lui, M. nu-ifacl fel de fel de §otii : ba schimonosindu-inumele, ba aninandu-i petici pe la spate,§i ate §i mai cAte. nTaci ca to dau pemans, lui Urdill I" era amenintarea cea mailuAtoare in ris ce se putea face unei fete.Ear bietul Urdill, care avea con§tiintA des-pre slutenia lui, le suferea toate, §i fata-i

42 Icor vannal

blajin nu destoinuea niciodata vre-o urmILde manie sau de dor. Treceau fetele oachegei balm pe dinaintea lui, sburdau, se hAr-

joneau de le saltau sinurile gi el le priveacu ochii soi gtergi, ca un filosof ce nu-gibate capul cu asemene nimicuri. Bietulom 1... Toata dragostea lui se'ntelenise inlucrul stapanesc, §i on -ce alta simtire.pareastraina de inima lui.

Dar binele nu tine cat lumea ; dupa seninvine furtuna, zic oamenii cad aga ne edat sg, cunoagtem, pe rond, ambele fete ale

Aga intr'una din zile, tata, sufletul caseinoastre, omul eel scurt la vorba cald lainimik, -care tinuse atEta, trap, spre multa-mirea tuturk arma trebilor in mans, in-chise ochii pe rieagieptate, gi la versta deoptsprezece ant, remasei trist gi orfan subepitropia unei matuge, varga lui Dumnezeu.0, Doamne ce schimbare 1 Cu venirea ei,focul a intrat intro noi. Naha gi sdrayana,cu nigte ochi aspri, bulbucati, gata de pal-muit vecinic nemultamita de tot ce seflow, eats, noua noastra stapana. Din ziva

;

vigil.

§i

§i

ION manna 43

d'intai ea ilia, cheile de la cgmarit, de lapivnitit, de la hambar, prinse sg, grijascl,sit varueascit in toate pitrtile, schimba, mo-bilele dintr'o Wile intr'alta, par'c'ar fl voitsit nu remite nici o urmg, de ce-a fost mainainte, gi toate acestea le fitcea intoviirl-gite de vuet, cu vorbe ca de-aldeaceste, zisein gura' mare : ,Da bine, asta cast de omera ?... Se poate mai mare risipi, mai marebg,tae de joc ? ..." Astfel ii umbla gura dedimineatg, pitnit'il sara gi nici a mai obosea.

§'apoi era evlavioasa, scumpa mea mg,-tugg,, gi cu visul Maicii Domnului totdeaunain sin. Mai ales dimineata era cu inimapling, de umilintg,, ciind se inchina dingifiteaiconostasului : ;fatal ildstra carele egti inceriuri, sfintascit-se numele tau, facit-se voeata"... Man; arda-te-ar pars focului, strigadeodatit in mijlocul rugitciunk nu vezi colbulpe scrin F... Apoi sarind, ca o leoaicii, inspatele slujnicei ce-i egea inainte, o lua de,ureche gi o virea cu nasul in oclb ; gi ear10 urma inchinticiunea : precum in ceriu agagi pe pitmant ; pitnea noastra, cea de toatezilele"... etc.

44 xort uaraLl.

Ciudat era, ca pentru a ocari gi a batenu avea trebuinta sa-gi easl, din fire, ca altioameni. Dupd, o pereche de palme, date deexemplu in timpul mesei, ea mistuea totaga de bine ca-gi cand ar fi bout un paharde aptl. rOcoritoare. Ochii ei stapaniti de do-rinta de-a gasi totdeaune pricini, alergaunecontenit prin colturi, pe mobile gi pe submobile, ca doar vor descoperl vre-o atä depaingan sau vre-un luau cat de mic, cares i t nu fie la locul sou, g'atunci . . . vaiOmar 1...

Incetul cu incetul zimbetul gi voea bunsperir6 din casa noastra, lumea umbla numaipe virful degetelor, vorbea numai la ureche,slugile fugeau pe-un cap; numai Ion Urdill,incontra caruia se indrepta cu deosebireura matugei mele, sta nedeslipit de pragulcasei noastre. Eu unul abia agteptam zivaplecarii mele in strainatate, spre a-mi urmastudiile §i a pune capet vietii nesuferite ceduceam. Pan'atunci faceam toate chipurilesa v6d, cat se poate, mai rar pe iubita meamatt*. MO duceam pe la vecini, me prim-blam calare prin Carina, mergeam la vonat

ION IIRDILi 45

sau la pescuit cu undita la iaz ; dar maides deck on -unde, mergeam la iaz undeintglneam pe Ilinca, o fat de suflet a mo-ritritei, cu care-mi placea sg, stau de vorbg,,nu doar c'a§ fi iubit-o sau cg, m'ar fi iubitea pe mine, ci pentrud, era tenerg, §i ye-selg,, §i eram prieteni din copilarie.

Neinteles insg, era cg, lui Ion Urdilg, nu-iplacea sg, me vadg, impreung. cu Linea. Fe-liurite cuvinto ggsea el, care de care mainepotrivite, spre a me impiedeca sA mergla moarg, ; ba se temea sg, nu rocesc dincauza umezelei, ba Doamne fere§te sg, nume 'nee, tot vorbe fg,rg, temeiu, care-miintrau pe-o creche §i-mi e§eau pe cealalta;ear eu, nelaggiltor de samg, cum eram, imipuneam pitlaria pe ceafg. §i me duceampu§d, la moarg,. De la un timp observal cg,de ate on me intorceam de-acolo, trebueasg, intalnesc pe Ion prin imprejurimi, fg,-

cenduli feliurite trebi, insg, tot mai trist §imai slabanogit imi Area. Oare nu cumva...?gandii eu in mine... Ce vorbg, 1 . .. Ar putbMA fie bunic, nu tatg, 1_ E cu neputinta,

46 ION inuntul

Astfel nelteau i pereau, rend pe rend,prepusurile in mintea mea.

Intr'o zi coborindu-me, dupe, obiceiu, laiaz, vezui pe Ilinca cum sta intr'o mice,luntre legate, de mal. Atunci nig se, megendesc mai departe, seat in luntre, o des-prinsei, gi din doue, trei lopei, o dusei laadenc. Negregit, n'am avut nici a precuge-tare and am remit toate aceste, cacipre-cum. spusei nu iubeam pe Ilinca, nici eanu me iubea, ci eram numai qa, nigte bunitovare,gi din copile,rie... Dar ac_ um, fiind agaaproape de densa, lege,nat pe fata apei, ne-auzind alt suet dealt vuetul mecinigului,neavend alai marturi dealt batlanii ce seroteau deasupra capetelor noastre, i colasus soarele care ne imbratiga in razelelui, merturisesc c eram Da, erammigcat, gi And, atet de mult, 'flat nu pu-team se, deschid gura, se. zic un cuvent...Ce se petrecea in mine ? ... Nu §tiu 1...*du numai ce. aveam un fel de stringerede inime, i lucru ciudat gaceam a inacelag timp gi ea era cuprinse, de simtireastranie ce me turbura ; gi ea intelegea ce

migcat...

ION IIRDILL 47

intro noi e ceva care nu fusese mai nainte,ca deastadata sunase pentru noi o oars cenu Be mai asemena cu celelalte, o oar& carein §irul, vietei noastre punea hotar intretrecut §i viitor ; §i toate aceste mute des-tainuiri se preschimbau in sufletele noastrecu iuteala fu]gerului, par'ca acum pentruintaia data ne vedeam §i ne pricepeam. In-teadever, me uitam acum la Ilinca ea unom ce se treze§te din somn, §i nu me du-meream cum de n'o vezusem tot astfel dincapul locului, eu care o cuno§team de atatiaani; cum de nu-i vezusem ochii cei mari §1negri, talia sublire, perul eel frumos caredespletit i -ar fi atins genunchii, picioruelecele mici, %cute la strug, pe care le des-mierda apa. Priveam, ce-i drept, cum apale desmierda, cum, geloasa par'ca de privi-rile mole, tot mai rank le cuprindea ; nubagam de sama ins,, in ameteala mea, Caapa se reversa in luntre peste margini, caluntrea, prea mica pentru a ne sustinb peamendoi, incet, incet se cufunda, §i impreunacu densa ne cufundam §i noi... 0 Doamne 1...Eata-ne dui pang, la glezne, Nall la ge-

48 ION 1711,DILL

nunchi .. . eram pierduti . . . adOncul ne in-ghitea. . . . Cand deodata Ilinca !gi deschisebratele gi se inclegta de mine. Era palidaca moartea sermana, farg, resuflare, MILcongtiinta de sine , ear eu n'am graiu saspun ce-mi fulgera prin creeri in acel mo-ment suprem, in care vedeam pe deoparteca prapastia me soarbe, ear pe de alta sim-seam pOrul Ilincli ca -mi atinge obrazul, sim-team inima ei ca bate peste a mea. Cuge-tele cele mai ciudate §i mai contrare iminavaleau in minte, aka ca nici acum nu potsa-mi dau sama ce mo stapanea mai multin acea clipita de cumpena : frica de moarte,sau dragostea pentru Ilinca ? tiu atata, cadegi vedeam moartea cu ochii, totug imbra-tigati cum eram, piept la piept, gurg, lagura, in cea d'intai gi inai caldg, marturisirede dragoste, par'cl-mi venea sit, strig : de-acum c e - m i p a s e l 1" Apoi m i d i nogtri se in-chisere, buzele noastre se atinsere . . . gi

de-aci inainte numai gtiu nimic, caci eramdui pe altg, lume. . .

ION tranxil 49

U.

Ne-am trezit in moarg, cu Ion Urdilg, lacapetgiul nostru. El care nu me pierdea dinochi, m'a vezut and am sprit in luntre,cgnd .m'am cufundat in apg, intr'o clipg,ne-a scos pe amendoi. Sormanul Urdilg, 1...Cum era de palid, cum i se bittea pieptul 1Era mai sporiet cleat not insine. Intr'una

frgingea mg,nile, se viticara, ne scuturade apg,, ne inc lzea gi tot nu -1i mai veneain fire, degi ne vedea acum deplin sang,togi.Ear eu unul, me simteam cuprins de-un felde rugine fata, cu privirile lui mustrg,toare,aga ca, dupg, ce m'am intors acasg,, trei zileam stat inchis in odae, faxg, sg. mai dauochi cu Ilinca. Eram intr'o stare sufleteasca,cu anevoe de lamurit. Parica visasem unvis §i -mi remasese, oare-cum, inima impar-titg, in doue : intre dragostea care Ilincagi recunogtinta care Ion care imi scg,paseviata. Ins de astadatg, Ion auta, intr'unchip cu totul vederat sa, me departeze deLinea.

Cuconagule, imi zicea el cu voace tristg,28.488 III. 4

§i

10

60 ION usual

gi rugatoare, ce-ti bati capul dupg, o biatg,fatg, de t6ran ? Neat gi de d-ta gi dedensa. Ce-ar zice reposatul boerul nostru,dacg, ar deschide ochii ?... Las-o in plataluf Dumnezeu caute de nevoi ca des-tule are, sermana n'o intoarce de la datinaei, ca nici ea nu-i pentru d-ta, nici d-ta pen-tru Musa ; g'ar reman6 numai un sufletstricat pe lume, de ti-ar fi mile gi d-tale.

pasg, de densa ? ce drept ai asu-pra ei? rospundeam eu cu cruzimeade inimil, a unui tengr negtiutor de durerilealtora.

§'atunci Ion se incurca, ingaima vorbefare noima gi ochii lui gtergi pareau a sesting cu desav6rgire. Surpat mum din dougparti de necontenitele banueli gi m-maririale matugei mele, care avea ideea fixa ca eltrebue sa fi furat multa avere de la tata-meu, cum gi de grija ce purta pentruLima, bietul Ion se usca vOz6nd cu ochii,aga ca sbarcit, span, stricat de versat gipleg cum era, ajunsese de samona GU o babaimbracata in haine barbategti.

Eata ca intr'una din zile matugg, mea, care

sg,-§i

;

Ce-ti

ION VRDILL 51

necontenit ferbea de necazul ce avea incon-tra nhotului celui, mare", precum numea eape Ion Urdila, intro, ca o furtuna in odaealui gi prinse sa-i r6scoleasca toate lucrurile,ca doar va da de urma averii furate. N'aremas lads, saltar, tureatca de cisma, as-tupatoare de sobs, undo sa null fi bagatmarine ; gi de ce cauta mai mult, WI agaseasca nimic, de ce ochii ei se incruntau,ii parea ou sa, vaza intemeindu-se nevino-vatia lui.

Ha 1 striga ea, galbena ca gofranul,uitandu-se tints in ochii lui. Egti om pri-ceput d-ta 1... gtii ascunde I-

- Multamita lui Dumnezeu, respunse Ionfacendu-gi cruce, in neamul Urdilegtilor, pang,in ziva de astazi n'a fost nici un hot, cu-contta.

Aga 1... Vra sa zica scum o iei pemare ; to fudulegti cu neamurile, adausematugica, la culmea furiei. Apoi sal areteu, mai badeo, cum gtiu plat celui ce seobraznicegte cu mine, gi ... trosc ... pliosc I..mana ei greoae lovi amendoi obrajii neno-rocitului Urdila. Asemenea lucru nu i se

e

52 ION IIIIDILI

intgmplase in viatg. Urdilg remase impietrit,cu gura intredeschisg, farg sg clipeascg mg-car din ochi , ear ea, recorita de ciuda ceclocotise intr'onsa atgta timp, e§1 din odaetrgntind up, in urma ei. Atras de vuet,intrai la IJrdilg §1 -1 vgzui, sormanul, sthndgncti, in picioare nemi§cat, cu privirea fixg,ca un om care nu-§i poate da samg de celece i s'au intomplat. Se cuno§teau and, peobrajii lui urmele vinete ale degetelor cei-au necinstit botrgnetele. Petruns de milg,Il cuprinsei in brate §i-1 sgrutgi pe amendoiobrajii; in locul uncle a fost lovit. Ea tobate, eu to sonit I" Ii zisei cu vocea indu-io§ata. Atunci ochii lui se umezire §i.pier-zondu-§i puterile, el citzu sfg§iat pe un scaun.

Eatg, ce mi-a fost dat sg primesc la bg-tranetg, zise el cu glas stins. Dar Dumnezeunu m'a litsa sg, port multi vreme ast. ru-§ine. In cur gnd toate au sg se sfi.r§eascl.

Mi se rupea inima, vezend lacrimile be-trgnului nostru servitor. Un altul indatftne-ar fi pgrasit §i s'ar fi dus in lume , darIon cum era' sg, se deslipeascg de casa unde,dupg cum spunea el, a mtncat pane §i sare

ION uanrzi 58

treizeci de ani dearendul, unde m'a vOzutdeschizond ochii pentru intlia datg, la lu-mina soarelui, unde a ingropat pe tunii luistapgni : pe mama §i pe tata I ... Cum erael sg, se deprindg, la betrInetg, sä, urce altescarf, sg, nu mai vazg, acei pireIi vgruiti,care-i vorbeau din trecut, acea grading, cuatatia copaci restditi de maim lui, acel lungcerdac de jur-imprejurul casei, de unde tata,§ezond la vorbg, cu el, privea plugurile in-Orate pe brazdg, ? .. . Toate aceste faceauparte din mruntgile, din inima, din su-fletul lui.

A§a, dar, Ion a remas credincios loculuide care-I legau atatea amintiri ; dar nu §i-apurtat must ru§inea, caci indatg, a §i cgzutla pat pentru a nu se mai scula. Cinci zilenumai a zg,cut ; ear in ziva, a cincea, ceadin ulna a vietii lui, m'a rugat sg, oprescceasornicul ce era in odae §i pe care sedeprinsese sg, citeascg, oarele.

Nu vreau sit mai §tiu vremea cum curge,Imi zise el cu aerul lui rabdator §i hotgritla toate.

Apoi °hieing, pe o slujnicg, sg, deschidg, o

54 ION intana

lad veche bragoveneascg,, ce sta intr'uncolt acoperitg, cu Biker% gi-i zise IA swath,lucrurile din ea.

Cu cgmega asta, cusutg de mama Ilincaisg, m6 imbracati dupg, ce-oiu mull.

Ear ochii lui luneand de-alungul firelorde altite, cusute de mans. Bincgi, desthinueauo vederatg, turburare sufleteasca. NegregitV aducea el aminte de ceva, caci sta lunggi cugeta, gi incretea din sprincene, par'c'arfi voit, in ggndul iui, sg, lege grin acelefire ceea ce a fost cu ceea ce este, &lid, am-bele capete ale vietii sale pgm6ntegti. Apoiadause el dupg, cateva momente de Were :

Sgrmi puneti hainele cele de postav ne-gru, dgruite de boerul nostru, Dumnezeusa -1 ierte, in anul and a reposat.

Eu, unul, stam uimit gi ascultam cumIon punea la cale, cu limbit de moarte,toate cele privitoare la ingroparea lui. Erade mirare cu ce kluge rece spunea el careanume preot sit-i citeasca prohodul, undosg, i se ageze sicriul, ce icoang, sg, i se puepe piept, cui sg, i se impart% hainele lui ;gi cu cAt mai mult spunea §i intra in ama-

ION IIILDILL 55

nunte, cu atat fata lui se insenina , par'cargiugua inima , par'c'o rag imbucuratoarecgdea de sus peste fruntea lui cea brazdate,de ani gi-i inalta simtirile astfel, el el acumvoios se preggtea pentru ultimo, caletorie.

Venise preotul seri dee impOrtagenia. Incase, era cea mai adonce, Were. Un aeroarecum solemn, incarcat cu miros de termge, ne impresura gi ne umplea de sfiale, ;nimeni nu cuteza se, sufle ; insagi luminazilei potrundea nehotaxite, gi tremurttoareprin perdelele de cit ale odgei, nevoind peasa turbure sfintenia momentului ; vedeam cuochii cum abia mai pelplea, cum se des-prindea de trupu-i slaba flacgre, a vietei ;ear el statea acum tacut gi linigtit, ca unom ce gi-a luat o grija, gi-gi pironea vede-rile cand pe-un obiect, cand pe altul, sause uita in degert lung gi pierdut, gi din cein ce ochii lui straluceau mai mult gi semgreau, par'eg vedeau tot mai departe,peel se 'nstritinau din ale lumii . . . sanddeodath, intinzend mina sere mine, me a-trase lange. capAteiul lui gi-mi zise la urecheMeet, foarte incet :

56 ION 17EDILA.

Ilinca e fiica meal Te rog crut-o 1Atunci un fer ars imi treats.' prin inima;

ear el inchise ochii pentru a nu-i mai des-chide §1 sufletul lui sbura spre plaiurile ne-cunoscute, de unde cei du§i nu se mai in-torc. Nici azi nu pot uita acel moment incare Urdilg, a murit sub ochii nlei, desco-perindu-mi taina inimii sale, Moment in caream simtit adenc c s'a dus eel din urmasuflet prieteneso ce-mi mai remasese peurma tat. -meu, §i care plutea Inca asupra-mica o umbra proteguitoare.

Am plans deajuns pe bietul Ion Urdila§i l'am ingropat cu toatg, cinstea cuvenith.unui prieten al nostru, vechiu §i credincios,§i a volt Dumnezeu ca ziva-i de immormen-tare sa fie calda §i senina ca inima lui ;ear dupa ce mi-am uscat lacrimile, ne-mai§tiind ce sa fac in casa parinteasca, underemasesem fara, parinti, sub un acoperementcu routacioasa de matu§a-mea, mO hotariisg, plec in strainatate. Dar cum sg, plec fait

ved pe Ilinca, st -i zic un nremas bun" ;§i eara§ cum sg, o ved, °and acel remasbun avea sg, fie pentru totdeauna ? Ce sa-i

sa

ION vanzLi 57

vorbesc ? . . . Cum se, o mangaiu ? . . . Cadacum nu-mi era de mine ; eu trebuea, vrendnevrond, se, ascult cuventul lui Ion ; darImi era de densa, sermana, care me iubeala nebunie. 0 pot spune aceasta, WI same laud, caci o vedeam in toga fill*, ei,in felul cum se uita la mine, in tremurulce o apuca cand o prindeam de mane, ; earin mine, o Doamne 1 simteam o mare schim-bare. Fie ca vorbele lui Ion rostite pe patulmortii Muse intiparire asupra mea, fie ce,§i eu aveam inima ciudata a celor careobicinuit fug de ce au la indemana §i a-learga dupe, ceea ce nu pot avea ; §tiu atatace, acum judecam lucrurile de altfel, ine-legeam cat de dreaptA era grija lui Ion §ice death datorie aveam de a crula pe ne-vinovata Bina. ram dus, deci, la Ilincahotarit seri zic remas bun §i sa curm on-ce legaturi mai departe cu densa. Dar sevede ca, aveam ceva infrico§at in figuramea, cad in momentul cand deschisei u§a,Ilinca I§i pierdu cumpetul cu desaver§ire.Me apropiei de donsa cu o nespusa stin-gacie, incepui seri ingan cAteva cuvinte de

58 ION IIRDILA.

dragoste, de neuitare, de curondl intoarceregi altele . .. dar ce falg sunau vorbele ingura mea I Aveam shntirea stranie a unuiom prins intr'o retea din care nu §tie cumsg, scape. A§ n volt nici ei sa ri fac vre-unroil, nici eu sa cal° cuventul lui Ion, adiasä impac lucruri ce nu se pot impgca ; gi

in aceastg indoitg nazuintg, fall sg, vreau,jucam un rol fgtarnic gi me simteam oare-cum injosit fall cu marea gi netagaduitaiubire a Ilincgi. Pentru a pune dar capetincuraturei in care me aflam, me inarmgide tot curajul meu, o lutii de mang gi-izisei aremai sangtoasg, l" hotgrit, astitdata,sg numai umblu pe ai piezige, dandu-i spe-ratite degarte ce nu se puteau implini, apoicu pagi bgrbittegti me indreptai spre ugg,pentru a-mi auta de drum ; and insg sittree pragul, far& voe me intorsei Ina, odatg,spre densa, Tatunci.. . Doamne sfinte, cevezui I ... Prin lacrimile ce-i staluceau inochi vezui atata durere Tatitta desperare insufletul ei, inat nu §tiu cum se 'ntempla ...dar deodatg, me degteptai in bratele ei.Lamureasca cine poate, cum gi prin ce mi-

ION IIRDIL1 59

nune s'a flout aceastO, schimbare ; eu unul,voiu spune numai cO, parc'un vertej mi-aluat mintile §i Mt nici o congtiintl de fap-tele mele, o stringeam acum la piept, osttrutam de nenumOrate on gi'n gull, gi pefrunte gi pe ochi gi pe perul cel lung ginegru care par'ca, ardea pe capul ei ; earea, sOrmana, era pierdutil, in bratele melegi Mr1 nici o impotrivire, gi eu asemeneeram pierdut, tremuram ca varga §i nu m6mai puteam deslipi de la sinul ei. 0 I cemai nrOmas bun" era gi acesta 1 Unde memai gamin acum la plecare 1 Unde eraustavilele ce se ridicase, aga de neinvinse,intre mine gi Ilinca ?

Ina deodatO., in mijlocul farmecului ceme cuprinsese, o voace tainia imi gopt1 laureche :

E fit= mea, te rog crut -o I . . ."§'atunci, sguduit ca de-un trctsnet in adon-

cul inimii, me retrasei iute din bratele eigi cu ochii spitrieti mo uititi imprejur, ca gicand un martur nevezut ar fi venit O. tur-bure dragostea noastra. §i doar nu eram

60 ION rauml

cleat not doi ; nimeni n'ar fi putut sa oapere incontra dorintelor mele insetate ; niciea msagi nu se apOra. Totug, remasei inloc incremenit ; o lumina mi se fact dina-intea ochilor, care-mi dadt puterea de ame stapani, sau mai bine zicond, imi ni-mici puterea de a mai d o n . . . g'atunci cuo naivitate copilareasel, de care imi vinetfacum sa rid, 1i zisei :

Ilinco 1 nu ti supOrata pe mine 1 Amfost aga de ametit, c n'am mai gtiut cefac. EartOrme, ca n'am voit sal fac nici unreu 1 Itemai sanatoasa 1... La revedere 1...

Apoi de asta-data stringOnd-o de mans,o parasii de-a binele gi me dusei acasa undeme agtepta trasura cu call inhamati.

0 oars, dupe aceea eram pe drum, cucapul mai recorit gi oare-cum multamit demine. Umbra lui Ion n'avea nimic a-mibanul. Dar cu cat me legana mai mult tit-sura in mersul ei regulat, intovaragit desunetul monoton al clopotului de la oigte,cu atat mo cuprindea un fel de melancoliegi mi se redegteptau dorurile din urma. In-cepui sit me uit indarapt, sa mosur in Band

ION inumul. 61

distal*, ce me despartea de "Linea, §i and,de pe inaltimea unui dOmb, aril c o b . . .

departe, la orizon, satul nostru cu casa pit-rinteasa, cu moara, cu Ilinca care negre§itplangea §i pe care cine tie and era s'omai ved, Imi veni o a§a durere in inima,inat crezui a mo sfir§esc. De douOzeci deon era sO, strig viziteului sO. intoara, ins&de atatea on glasul mi se stinse in piept§i trasura me ducea inainte, tot inainte... §i.

nu §tiu de ce... mi se pares tot atO,t de nefi-resc, tii peste puterile male, de a opri mersultrasurii, precum mi-ar fi parut de a opripamentul in calOtoria lui. Ursita care m6lua inainte, era mai tare cleat dragosteace mo Linea din urmit.

Trecut-au la mijloc zile, septemani §i ani,dus-am in stritinatate o via* plina de fur-tuni, in mijlocul ispitelor ce intaineam lafiecare pas §i durerea mi se alma, aci tim-pul indulce§te totul, dar dupit ce-mi sfuliistudiile §i se apropib oara intoarcerii in Lard,dorul de-acasa mO incle§ta de inima cu a§a,ttrie, incgt, in nerObdarea mea de-a ajungemai. curend, a§ fi voit sO, sorb depOrtarea.

62 ION IIRDILI

Matuga-mea murise; eram acum in verstaprin urmare singur stapan pe a-

verea parinteascit, aveam un titlu de gtiintain buzunar, ce-mi mai lipsea ca sa fiu omdeplin ?... Insuratoarea... Da, insuratoarea ...Vine o oars, in viata noastra, in care cre-dem ca asta-i tot ce ne mai remAne de fl-out. Acea oars, se vede ca sunase gi pentrumine. .. Insa intrebarea era, cu cine ? .

Atunci toate figurile femeegti ce intelnisemin tare, gi in strainatate mi se infatogau ininchipuire, le vedeam, le cercetam pe rend,dar dintre toate, trebue se, marturisesc cafigura Ilincai Imi p.rea mai frumoasa, maiatrAgetoare. Vezuta din departarea copilerriei mele, avea un farmec poetic care intu-neca pe celelalte. §'apoi ochi mari i negrica densa n'avea nici una, nici chip aga debland, nici inima aga de bun& . i adicade ce n'ar fi ea ? . 1mi goptea un gandascuns §i sfiicios, care able iii facea Theprintre celelalte ce se 'ncrucigau. S'au vezutregi luelnd pelstorite, §i mie unuia, sa-mi fierugine sa iau pe aceea care-mi place 1 . . .

Auzi vorba 1 . . .

legiuita,

ION IIEDILI 68

Astfel de idei incolteau pe nesimtite giprindeau rldacinl in mintea mea, gi deginu pot zice ca luasem hotarirea nestrImu-tate, de-a me insura, totug vedeam eu in-cotro me duce valul. Bantuit de aceste gAn-duri ajunsei insfirgit acasa dupe. mult drumgi necaz, gi and me scoborii din trasurAgi prmsei sl urc waffle incunjurat de toateslugile ce-mi egise inainte spre intimpinare,imi simtii inima bAtend aga de tare, a abiede-mi puteam pasta cumpetul. ate amin-tiri nu-mi degteptau aceste lopuri unde seresfgase odinioare, zburdalnica mea copi-larie ? ... Locurile erau tot acele, numai eume schimbasem. Eram acum om, in putereacuventului, dovada semnele de respect gide supunere ce mi-se dadeau din toate par-tile ; ear eu, urmelit de un singur gAnd,incepui se, vorbesc cu unii gi cu altii desprecele petrecute in lipsa mea gi tocmai laurma, pentru a nu-mi trada secretul, aduseivorba despre Ilinca.

nilinca ?.., imi respunse atunci o slug,(land din umere, n'o cunosc, n'am auzit.

64 ION uzin.L.A.

Cum n'o cunosti ? . . . Fiica morttritiidin sat.

M iertati, cucona§ule; pe morar §timcg,-1 chiama Die §i Flu -i insurat.

ven1 atunci o grozavg, stringere dedar me stapg,nii.

Inteadever, d-ta n'ai de undo §ti.Uitasem cl, in timpul mg.tu§ei male slugilenu se prea invecheau la noi.

In acela§ moment vezui intrInd pe poartacurtii locuitorii satului, care veneau se urezepe noul lot, stapttn. Botranii inaintau infrunte, tinend unul un miel, altul oaltul o strachina cu ouo, pocloane ce mise aduceau de bung, venire. De pe la mij-locul curtii ei i§i luare §i se plecareadanc indatg, ce me zarire ; ear eu, fare, sa -ia§tept mai mult, mg dusei grabnic introdon§ii, dAdui maim cu cei mai betrgini §i-iintimpingi cu cuvintele :

Bine v'am ggsit sanitto§i, oameni bun! 1..Ce mai veste ? . . .

Bine-ati vent, cuconaple 1 Sg traitila multi an 1 Intro noi, pace bung,.

Apoi ei Yrni dadure pocloanele in primire

imiinimg,,

&nal

caciulile

10N IIRDILi 85

gi eu, la rendul meu, poruncii sit li se im-parte, citteva vedre de vin. Eram fericit se,me ved, dupit ate.tia ani de instreinare,ear la locul de nagtere, intro ai mei. Eate,mog Nichifor, vechiu vornic de sat, fruntagcu patru boi ; eat mog Alaute,, cimpoerulde la gezotori gi de la scrinciobe ; eata gimog Toma vonetorul, cel care mi-a pusIntel gi'ntei ciubeica'n gured §i. pu§cain 'nand.Ii revedeam acum pe toti, ins e, mai albi,mai gerboviti de cum li lasasem la plecare;ear dintre rendurile lor, ici colea, lipseacate unul, strins de mans, lui Dumnezeu,dupe, cum ziceau ei in limba for carnpe-neasa. Apoi intorcendu-me eareg la gendulce me stepenea, Ii intrebel de nevestele,de copiii, de ogoarele for §i tot aga, inainte,pane, and, dupe, mult incunjur, ajunsei penesimtite la Ilinca.

He 1... Ilinca 1... respunse mog Tomaventitorul, se. fiti sfingtogi, cuconagule 1 einegtie unde i-or fi stralucind ochii. De cumati plecat de la noi, a pribegit din sat ginime nu i-a mai dat de urine,.

Se vede ce, nu prea tam, bine cu re-28,488 III. 5

66 ION 'mina

posata, matu§a d-voastra, Dumnezeu s'oerte 1 . . . WV, de samit cimpoerul.

C'o fl fost pricina asta sau altg. pri-cing., Dumnezeu §tie, adause mo§ Nichifor.De vr'un bine, de sigur, nu s'a dus ea dela noi. Am citutat-o multi vreme, sa -i dauni§te lucruri ce i-a lgsat, cu limbg. de moarte,bietul Ion Urdilg., dar n'am gitsit-o nicitiri.N'am putut macar sit aflu de mai trAs§tesau nu.

Eu unul, nu mai intrebam nimic, nu maiauzeam nimic.

Aici Constantin Mei, se uita lung la fo-cul ce pg,lpgsa in sobs, apoi cu voace caminecatg. urma, :

S'au strecurat multi ani deatunct, iu-bite prietene, incat am avut timpul sa in-cgruntesc §i in lunga mea holteie am maiiubit de vr'o trei, patru on cu multA aprin-dere, de-mi pgrea ca atunci iubesc pentruintitia§-datiL. Am avut chiar certe din pri-cina femeilor, am fost de doue on logodit,

ION unnul 67

dar, precum vezi, am remas holteiu. Ideeainsuratulul nu m'a mai putut invinge. Insatoate aceste intomplari §i incurcaturi s'au§ters, ca §i cum n'ar fi fost, fara a-mi lasain amintire nici cea mai mica urma. Singurchipul 'lineal mi se infatiraza tinca dinand in dad, duke, poetic ca un vis dincopilarie. Hotarlt lucru 1 Cea mai curata amea simtire a fost pentru o fate de loran.

Vezi dar ca nu puteam sail spun aceastaistorioara fara un pic de induiopre, fiindcaprea se leaga deaproape cu trecutul vieliimele.

Apoi daca-i a§a, respunse Gheorghienu mai puffin induio§at, vei fi silit sa 'asculti§i to o istorie din viata, mea, mani tot laoarele aceste, aid dinaintea focului. La re-vedere pe mane 1...

La revedere 1

56

ORA DIN COPILARIE.

I.

A doua zi la oara hotaritli arn6ndol aniiciise aflau in aceeagi odae agezati dinainteafocului.

Te ascult, iubite, zise Constantin .su-rizond. Incepe : A fost a lost, at dad, n'arfi fost, nu s'ar fi povestit.

Gheorghie ins, nu suridea de loc. Subpovoara amintirilor care invieau gi se in-trupau in mintea lui, el Nina intristat. Aveade-a face cu o intreaga lume care asfintisedimpreung, cu *soarele tineretei lui. Apoicu glas migcat prinse sti, povesteascit astfel :

70 17B.A. Ditf OOPILAIBIZI

Voiu incepe ceva mai de departe, toc-mai de pe and aveam v6rsta de vase ani.Eram prin urmare numai o ruling de om.Din departarea din care privesc astizi aceiani ai vietii mele, intelegi amice, c,t tre-bue sit-mi partt de frumovi. Pang, la aceaTerstg, nu trecusem barierele torguvoruluiin care m'am nasaut ; un tttrguvor mic, Liarcurat, vesel, cu case albe varuite, gatite cade serbgtoare, cu strade drepte, largi, binepnmduite ; un terguvor unde-ti era maimare dragul sh, tritevti. Pe ambele laturiale stradelor se ridica ate un vir de plopinalti, frumovi, care par'cti stritjueau asupralinivtii locuitorilor vi de Veal cttrora adese-ori mi -am aninat zmeii in jocurile mole go-pillrevti.

Cea mai insemnata, zidire cafe pe-atunciatragea privirile mole era biserica nAdor-mirea", al carui acoperiv de tinichea imi luaochii, singurul acoperiv de tinichea in ora.2pe vremea aceea, vi in al doilea r6nd veneacasa parinteascit.

Casa pkinteasca era o lume intreaga pen-tru mine. Devi sunt multi ani de and m'am

IIRA Dr, COPIL1813 71

instrainat de densa, pribegind prin alte lo-curl , totuv gandurile mele necontenit seintorc cu drag WO, acei pareti, catra aceleunghere de care me leaga copilaria. A.§pute, Bali istorisesc zi cu zi toate jocurile,toate bucuriile , toate suporarile mele deatunci, caci imi sunt mai proaspete in mintecleat intemplarile de eri, insti, nu voiu same departez de la virul istorisirii mele.

Intr'o zi, o trasura cu patru cai buziv,incarcatg cu gemandane, trase la scar. Mamame lua in brate, me puse alaturi cu donsain trasurti, vi-mi zise :

Fiindca ai fost cu minte, to iau cumine la movie."

Simteam ca me ineaca bucuria vezendu-me pentru intaiavi-dati in vial's, mea intr'otrasura cu patru cal, care avea clopot laoivte §i mergea la movie. Trecui bariera cu'ant de fer, poarta tainica, care despartealumea cunoscuta de mine de cea necunos-cuta, vi me vezui in prelargul campiei.

Mergem la movie 1" repetai in gandulmeu.

Nu puteam tocmai bine sa-mi dau sama

72 uza DIN COPILIREI

ce insemneaza cuventul mofie, dar imi in-chipuiam di trebue se. fie ceva frumos, devreme ce era nevoe de data pregatire pen-tru a ajunge acolo. Inaintam mereu pe undrum cotitt care §erpuea printre among,-turi, §i peste puffin pierdui ormul din vedere.Ochiul meu, deprins intr'o lume marginitaintre ziduri de case, nu se putea acum sa-tura de-a ratacl in voe peste §esurile, dea-lurile, vaile care, inlantuite unele de altele,se pierdeau in nesfir§itul departarilor. Cenoun, ce frumoase mi se pareau toate a-ceste 1

Uncle se mantue campia asta ? intreblipe mama.

NicAiurea.Cum, nu se sfir§e§te la mo§ie ?Nu.,

Aceste respunsuri putin ].murite 1mi a-prindeau §i mai mult inchipuirea. Lacomme uitam de jur imprejur §i fiecare lucru,cat de mic, cat de neinsemnat, se intipareaadenc in sufletul meu. Necontenit me mi-ram §i ameteam pe mama cu intrebari.Ceea insa ce me supera uneori, era sä o

URA DIN COPILIRIB 78

ved pe derma, pe viziteu gi pe sluga dincaprit stand linigtiti la locul lor, fere, s seminuneze catugi de putin de tot ce li seinfa,tiga dinaintea ochilor.

i cum, oare erau nimicuri toate acestea ?Un camp care nu se gtie uncle se sfirgegte,acoperit cu for! gi cu samenaturi, §i nenu-morate pasori care sburau in aer, gi cocos-Weil cu lungile for catalige care priveaunepasittori tot alaiul trasurit noastreToate aceste nu se vedeau doar in oragulnostru, gi ceea ce era nou pentru mine, cre-deam ca trebue sit fie negregit gi pentrualtii. Astfel, leganat de trasurit gi de gan-durile ce me invelueau, orbit de atata spatiugi atitta lumina ce-mi juca dinaintea ochilor,imbatat de aerul proaspet gi viu al dimi-netei, prinsei de la o vreme sa inchid ochiigi adormii de-a binele lange, mama.

Dormii dus cateva ciasuri buns in coltulmeu de trasure, and deodata, un vuet ne-obicinuit me degtepta, in fata, unei priveligtineagteptate. Trasura intrase intr'o apa mare,curgetoare. Stropii sareau pang pe not , calltrageau din resputeri plirondu-mi-se a fug

74 URL DIN OOPILIRIN

in susul apei ; trasura and de and par'clsl se restoarne ; rotile nu se mai vedeau;o framontatura, un valmagag de valuri,care-mi lua ochii gi auzul; insfirgit era cevainfricogat §i frumos totodata. 0 apO, aga demare, aga de lath, aga de adona nu maivezusem niciodata.

Ce este ? intrebli pe mama inspOimontat.Trecem Moldova, imi respunse ea li-

nigtita.Ajungi aproape de malul celalalt, trasura

se opri un moment ca sh se adape caii, giatunci avui ocazie sl privesc mai in linigteacea apO, mare, limpede, care venea nu §tiude undo, se ducea nu §tiu undo §i curgeaMat sfirgit pe albia ei de prund, %and infall mici creti ce strOluceau la soare canigte petre scumpe.

Nu departe mo agtepta o alta intomplaregi mai curioasa. Trasura intro., intr'un felde gradinti, intunecoasit, Nina de copaci, darcare nu sOmOna a grading; ad nu se vedeade loc lucrul manei de om. De ce inaintam,de ce copacii erau mai degi, mai fiorogi gidrumul mai anevoios. In once parte mo

171141. DIN OOPILLRIB 75

intorceam, nu vedeam decat trunchiurile gifrunzigul copacilor, un nesfirgit pustiu deverde* plin de crengi, de re,dacini imple-ticite,. de adencimi tainice, de voci ingttna-toare, de perm) furigate prin fundul ripilor,toate aceste inecate intr'un fel de luznineindoioase. Unde gi unde citte-o peseruice,sfiicioask mistuite, sub frunze, se auzea ci-ripind ; unde gi unde cete-un cue cents ajale ; ear eu simteam ce, o grije me cuprindesub intunecoasele gi nesfirgitele bolti de ver-de*, prin care chiar razele soarelui abiaindrezneau se, potrunda.

Suntem in padure, imi zise mama.A 1 In pe,dure 1 ... repetli cu glas

serios.Vrea se, zice, aici se ade,postesc urgii gi

lupii, aid s'atin telharii, aici sitlagluegteMama- padurli 1 Mai auzisem de paduri far-mecate, de paduri negre gi dese ca peria,de paduri de anima ; to las prin urmare sejudeci ce zbor ma inchipuirea mea. In fie-care tufa 131t se perea a ved nigte ochicrunti atintiti asupra mea; in flecare coltmi se parea a and un glas care me chiema.

76 USA DIN OOPILIEDI

Nu-mi era de ]oc indemana. Necontenit mevarcoleam in trasura gi me grarnadeamMg mama, ca nu cumva sg, fiu inhatatde vre-una din dihaniile ce mi se nazareau,insa cu nici un prey n'ag fi marturisit fricace me stapanea. DO I aveam gi eu mandriameal Mama nici grija n'avea de vedenfilece me impresurau ; call mergeau regulat indrumul lor, indemnati din and in and debiciul viziteului care plesnea in aer ; fecioruldormita. pe capra par'a n'ar fi fost in pa-dure ; numai eu me resuceam in toate par-Vle ca 'n gurub, privind in fiecare copacate-un dugraan.

Dar nici roul nu-i fara capet. De la o

vreme incept sa se lumineze dinaintea mea,ceriul sg, se deschida, copacii sa se rareascagi insfirgit eats -mo ajuns earl la camp gol.Intr'o clips s'au risipit toate nAlucile, toatespaimele ce me cuprinsesere, gi-mi aducaminte §'acuma ca dupg, ce am vezut pa-durea remasa hat in urma, m'am intorsmanios atre donsa gi i-am aruncat o po-reche de ochi de voinic, zicendu-i in mine :

.--- Deacum mai fa-mi ceva dacg, poi I

URA nnr aopxx.liar 77

Putin dupe, aceea ajunsei la mo§ie, undeme a§teptau toate placerile : casele cu far-mewl noutelii lor, curtea cea mare, undoputeam bate mingea 'n larg, gradina cu pomiroditori §i cu-o iarbe, verde §i curate, depar'cil, me 'ndemna se, me rostogolesc pedensa , apoi libertatea, nebuniile, pofta men-carii §i somnul cel neintors. §tiu cermi mer-ges bine acolo, toatg, ziva la soare, intregeinile, stele, curcanii §1 paunii, care car-duri ctirduri se roteau imprejurul meu, gra,-indu-mi fiecare in limba for §i uitendu-segall§ la mine, ca la un nou ste,pen. Ili serumenea rata vezend cu ochii, ear mama cuprivirea umedg, de bucurie Imi zicea, drag&doamne mustandu-me :

N'am mai vezut copil ca tine neastem-perat §i peat de soare 1 Nu-ti e gendul de-cat la me.ncare §i la nebunii 1

§i inteadever a§a era. In fiecare zi fg,-ceam cite -o bae in riuletul rem §i ]impedeca lacrimal ce curgea prin fundul gritdiniitli in undele ce,ruia me le.fleam ca un 'As-tray, ear dupe. bae, se. dea Dumnezeu bine,tot ce.mpul. Imi 'Area strimt. Astfel pe toate.

78 use DIN ooralaa

ziva prindeam ate-un dram de came sg-natoasa, care imi da putere in trup §1 voebung in inimg.

Intr'o zi, mama primi vestea cg, o cu-coana mare, §i anume Marghiolita Daniel cuun copil al ei, litihgitg, are sl ne vie ingazdg.

0 °maul mare L.. gandii in mine ; ce..o

fi asta ?Cucoang e doar §i mama, cftci toate slu-

gile o chiamg a§a. Dar cealaltg, se vede cg,e alminterea de vreme ce-i zic mare. Eramfoarte nedumerit, cu atata mai mult c nu-miputeam inchipul sit fie o altg cucoan, maimare cleat mama.

Se faceau toate preggtirile pentru o pri-mire mai deosebitA. Odgile se grijeau, sevgrueau, se cerueau ; se aduna in grabg §icu imbel§ugare tot soiul de provizii pentrumass : curcani, claponi, venat, pescgrii, p-trii and insfir§it, intr'o amiazgzi, multa§teptata cucoang mare sosi intr'o trasuritinchisg cu patru cal, intovarg§itg de doi ca-lareti la oblon.

0 vezui and se coborl din trgsurg, dim-

;

URA nut COPILL11711 79

preung, cu copilul gi o slujnica, gi dupe cemama li fact primirea cuvenita, eu plecitila jocurile mele, Wit sa-mi mai bat capulde donsa. Aveam, ca sit zic aga, o ciuditascunsg, pe ea. Mai intai pentru a nu vezuila densa nimic mai deosebit care sa indrep-titteasca cuvontul de cucoana mare, §i aldoilea pentruca mama nu-mi dada voe sg,ged ca de obiceiu la mass cu totii, ziconda sunt prea mic, prea ptrlit de soare giprea neastemparat, ca sft pot sta cu cinstedinaintea oaspetilor. Aceasta mg jigni oare-cum in mandria mea copilareascg, gi deaceeanici me mai aretam prin casa.

A doua 4 pe and ma jucam in grading,vezui pe cucoana cea mare cu slujnica gi cucopilul venind inspre mine. Cel intai gandal meu a fort sg, fug, dar m'am resganditgi am stat pe loc, sit nu creazg, ea cumvaa mi-e rugine de (Musa sau de copilul celimbracat in catifea gi cu fats, obraznicit,care nu mi-a intors sarutatul in ziva sosir;i.A trecut deci pe langa mine cucoana ceamare, intepata gi fudula, fitra sa-mi zia uncuvont, fare sa-mi arunce o ochire, ca gi

80 uzA DIN OOPILABI

and a§ fi fost un copil de ogradt, eu careeram deprins sa fiu desmierdat §i purtat pebrate de top. Aceasta me atinse la inima§i pornirea ce aveam in contra ei se prefaciiin urn,. Cand deodata me simtii pe nea§tep-tate lovit in spate.

Iute me intorsei §i ce vezui ?... Vezui,spre marea mea mirare, pe Mihaita, cuco-na§ul eel imbracat in catifea, carabanindu-mila pumni in spinare, a§a fara nici o pricing,,numai doar pentruca, me intalnise in cale.Nu pot zice ca loviturile lui me dureau,cad crescut pe put, cum fusese, neatins devent §i de soare, avea sermalml oasele moi;dar simtii o ciuda nemarginita §i gata eramsit -i ark 1.e data ce deosebire este intrepumnii lui de cucona§ ginga§ §i ai mei de O-ran prajit la soare, dad mana mumei salemi se puse in piept §i me desparti de pro-tivnicul meu. Apoi lini§tita §i nepasatoareca §i and nimic nu s'ar fl petrecut, cucoanacea mare iFi urma, primblarea mai departs,dimpreuna cu slujnica §i copilul.

Furios §1 cu ochii in lacrimi romasei in

URA DI oopnizia 81

urmg, aretand pumnii lui Ali lagill gi stri-gAndu-i in gura mare :

Las cg te-oiu prinde eu 1 Am sg to facturtg 1

El nici 110 intoarse capul spre mine, eareu alerggi desperat la mama, care, ascul-tandu-mi plangerea, me sarutg pe amendoiobrajii zicondu-mi :

Nu-i nimic, drAguta L.. Ei plead. astezi.Sunt musafirii nostri : n'avem ce face 1

In ziva aceea cucoana cea mare plea,inteadever, gi mama avii mare greutate BAme fa,cil, sg vin spre a-mi lua ziva bung dela Musa.

Miligitg, cgruia se vede ca -i pgrea Mu deisprava ce Meuse, me sgrutg de astgdaticu voe bung, ear eu la rendul meu nu-i in-torsei sgrutatul gi remasei posomorit gi cubuzele umflate pang ce musafirii se urcarein trAsurg gi se &cure nevezuti.

Deatunci am Minas mult timp cu un felde dugmlnie incontra tuturor aga numitelorcucoane maxi, cunoscute sau necunoscute,fAcendu-1e pe toate respunzetoare de nea-

280188 Is 8

82 URA DIN OOPILLBIE

junsurile ce suferisem de la cucoana Mar -

ghiolita Darie.

II.

R1Lpede ca un vis au trecut cele inteizile ale copilariei mele, §i eaterme ajuns laversta unde incepe necazul invotaturii. Celintei care mi-a pus cartea in mane, a fostpopa Ion Catichetul de la Adormire". Dela densul am invetat az, buche, vede, glagoredupe, mods veche ; ear nemtmte incepuicu un..profesor care §edea in casa noastra§i care era mai mult vongtor cleat dascal.In toate duminicele §i zilele de serbetori,fl vedeam intorcendu-se. de la vonat cu ateo rate, sau un epure la torbl, ceea ce mefecea se, am despre densul o mare idee.

Dar toate, invetAtura mea era numai o§age,, c$ci putin mo stingherea de la joculmijoarcei, al zmeilor §i al °Nei.

Mai gesisem §i mmtmugul de a ascundeprefe,cendu-me ce, le-am pierdut, sau

de-a rupe filele unde mi se dIdeau lectiile,ma c involltura mergea nu mergea, dar

card le,

vita arN csopinta 83

nebuniile mergeau strung. Ins& and hn-plinii opt ani, atunci, vorba ceea, mi seinchise calea 'n codru. Parintii mei mo a-duser6 in capital gi me agezarO intr'o gcoalg.

Cea mai amara zi a copilgriei mele a fostnegregit aceea and, departe de tot ce-miera drag in lame, de pgrinti, de Casa undoeram deprins, de gradina cu flori, de patulmeu, de c &mara cea piing cu bungtati, mevOzui intre ptretii posomoriti ai gcolii, inmijlocul unor dascali gi pedagogi cu figuristrain gi serioase, gi a unei turme de bgeti,care fgceau o larmg asurzitoare gi se uitaula mine ca la urs. Mu lte lacrimi am versatintr'un colt, MIL ca nimeni sg-mi zia uncuvent de manggere, insg de la un timpsuspinele incetaro, lacrimile se uscare giinseningndu-mi fata, prinsei sg me uit lin-prejur.

Doamne, ce uritg odae 1 Nigte mese giband de lemn inegrite, scrijilate cu cupta-gul ; o sob % stricatg la gura gi afumatg ;nigte pgreti painjiniti, acoperiti cu harti maripe care mi-aduc g'acum aminte a am cititatunci pentru intliag-data cuvintele : Ocean

6'

84 URA DIN 001.114.1313

boreal, Ocean austral". Apoi intr'un colt otabelg, neagrA, pe care erau ni§te semneneintelese, scrise cu crida, ear in fata me-selor §i a bancilor o catedra de lemn mai,naltl, care sta ca o statornicg, amenintaredinaintea noastrA. Cate gAnduri mi-au tre-cut atunci prin mints 1 Schimbarea era atlade mare, cg, par'cl insu§i eu me schimba-sem ; simteam a s'a rupt firul intre trecut§i prezent, §i a deacurn am intrat, fArg,

sperantg, intr'un noean de necazuri.Incetul cu incetul WO se apropiare de

mine intrebAndume unii cum me chiamA,altii impingAnd curiozitatea pAna a me pi-pill ca pe o dihanie selbaticg, cAnd deo-datg, ztrii printre den§ii pe MihAitg, cel careme pumnise in grAdina noastrA de la tail.Fara sg, me mai gg,ndesc la cearta noastrAde acum doi ani, §i bucuros cA insfirgit vezuio fiintA cunoscutg. intre atiita lume stilling,aril in gg,tul lui sA-1 serut, ins, se vedecg, el nu avea inima blajinA ca mine, cadme imbranci fArA veste ma de tare, cA im-piedecandu-me de-o banal cAzui jos. Un

URA DIN OOPILARIE 85

hohot de ris se stirni ca o furtunl in ju-rul meu.

E slAbut mititelul 1 ... striga unul.E papa lapte ; striga altul.Cuconag hrinit cu papanagi 1 adause un

al treilea.Ear Mihlitg,, punendu-gi manile in golduri,

me mesura cu nigte ochi obraznici, de par'-cl-mi zicea :

Poftim gi altAdata !Atunci tot sAngele clocoti in vinele mele.

lute ca sageata me aruncli asupra lui, gi

o lupta furioas/ incept intro noi. Lupta insg,nu fu lung, cici eu, cel cu bratele coaptela soare, pot sa zic el n'am avut ce facecu Ilihaitil eel plapand, deprins in catifele.lute() clipg, l'am trintit la pament gi aminceput sai.-i plates° cu dobendl pumnii dingrAding, gi banes, dela gcoall. I-am dat cati-a inceput in piele, ear dupg, ce a scapatdin manile mele ca un epure floclit, tog/dragostea bletilor se intoarse cake mine.Invingetorul are totdeauna dreptate.

Ei bravo, ti-ai clgtigat rangul 1 ziseunul.

86 URA DIN OOPILLILIN

Vrednic e§ti sit fii din tagma noastraadause un altul.

IBM* de atunci ca mai ba sa-mi catemart& Din contra se arota dulce catre mine,incat remaserem prieteni. Ce-i drept, uneoripar'cit zaream o lumina indoioasa in fundulochilor lui, care nu-mi mergea la inima,dar, neprepuelnic cum eram, nu darn nici o in-semnatate acestei pareri. Negre§it, nu puteasg, mai alba, nimic incontra mea. 3/16 biLtuse,11 batusem ; eram quit.

3f6 deprinsesem acum cu %data de §colar,§i nu-mi mai parea sarcina a§a de greanumai cu manciarile nu me prea impacam,cad erau pe sponci §i nu tocmai gustoase.De altfel cheful !rni venise la loc, §i daca lacarte nu eram chiar eel apoi la joc§i la nebunii pot zice el nu m6 intreceanimene.

A mers treaba cu bine o jumotate dean, in care timp MihiLita din ce in ce seimprietenea cu mine. La orice imprejuraresau cearta, in fata sau in lipsa mea, eltotdeauna 1mi Linea parte, aga ea baetii iidetero porecla de nevasta mea.

;

d'intail

URA DIN OODILLEDI 87

Dar °data se intgmpla un lucru care mepuse pe ganduri. Se apropiase examenelegi fiecare dintre not avea datoria sg, fact, ocompunere oarecare, dupa placul lui. Eu Imialesesem in taint, ca subiect o furtuna pemare. Ce-i drept, nu vezusem marea nici-u lata gi mai putin awl o furtuna pe mare ;dar cine mai scrie despre lucruri *gtiute givezute ? imi trebuea un subiect mai deo-sebit, care sg, mite pe cititori, gi acestaimi para cel mai nimerit. Astfel, din celece cetisem prin call gi vezusem prin pa-norame, alcatuii o compunere in care ful-gerele jucau negregit un rol stragnic despi-cnd ceriul de sus pang, jos, valurile se in-telege ca se ridicau cat muntii, corabiapariia in toate incheieturile ei, ear capita-nul, cu fruntea senina, sta pe punte gi in-curaja pe marinari, zicend :

Copii, n'aveti grija, sunteti. cu mine 1Nimorui n'am citit aceasta compunere.

Nimeni nu §tia ce am scris macar. Tottimpul am tinut-o ascunst in saltarul meu,sub lacata. Ina, lucru de mirare 1 In zivahotgrita pentru a areta profesorului incer-

88 vas DIN CIOPILIRIN

aril° noastre, se intOmpla ca furtuna measa semene bucatica rupta cu furtuna luiMihaita, care alesese tocmai acela§ subiect.Dar ce asemonare? .. . cuvent cu cuvent,punct cu punct, virgule cu virgule. Par'cafusesem amendoi insuflati de acela§ duhdant. Te las sa judeci in ce ameteall ca-zui 1 A fost o adeverata maciuca ce primiiin cap. Dar pe and stam bezmetic gi mut,negtiind ce sa cred §i ce M. zic, deodataamicul meu MAO apuca cu gura inaintea sunt un reutacios, ca i-am copiat corn-punerea, gi vorbea apasat, gi cu atata cal-dull gi sigurantitt, inat oricine ar fi pututcrede ca sunt adeverate spusele lui. MES a-poram gi eu cat puteam, dar pe Mug canu aveam inlesnirea lui de vorba, apoi §ifrica ce-mi intrase 'n inima, ca nu cumvasit fiu banuit, imi micgura puterile gi-mitam, glasul, aga ca r6spundeam slab gi in-tr'un chip de tot stingaciu. Mihaita, sim-tindu-se mai tare, m6 rupea din cuvinte ;apoi, cu o migcare. plinit oarecum de odreapta mane, ridica cu amondouo ma-nile caetul ski in sus §i-1 rupse in ye-

UBA DIN COPILIBIE 89

zul tuturor, zicend ea, se leapiidg, de mun-ca lui, ear eu reman liber sg, me folo-sesc de densa, dad, nu mi-e rugine. Atunciprofesorul voind sti descurce adevorul, &etcercetgri in class, al cgror resultat a egitin defavoarea mea; cg,ci s'a constatat cg,saltarul lui JOAO a fost totdeauna des-cueat, gi al meu incueat; ca Iiihg,itg, vechiuscolar, intrat cu doi ani inaintea mea, n'afost niciodatg, pedepsit pentru vre-o min-clung. sau Ora nedreapta; cg, dela veniresmea in gcoall, el mi-a aretat totdeaunaprietegugul cel mai sincer, gi a, prin ur-mare nu era de crezut a ar fi voit faritnici un cuvent sg, me compromitti, dinainteaprofesorilor. Astfel, toate banuelile cg,deauasupra mea. Ruginat, pierdut dinaintea nA-pastii, n'aveam nici o putere alta de a meapara, decitt de a cauta sg, dovedesc ceram gi eu in stare a face o compunerefarg, sg, am trebuintg, de a copia. Acestmod de probare fu primit de profesor, carene dada la amendoi acelag subiect, cu or-din de a nu comunica cu nimeni dintrestrain gi nici not doi unul cu altul. Din

90 IIRA DIN OOPILiBIN

aceasta nou g, ineercare e§ii eu invingOtor,caci compunerea mea s'a recunoscut a fimai bung, dealt a lui. La examen de ase-menea 1-am ropu8 in toate materiile. Cutoate aceste, chestiunea cu furtuna pe marea rOmas incurcata; iar eu lesne ertator cumeram, it= neajunsurile ce-mi facuse §i meimprietenii din nou cu el, nefiind in naturamea de a pastra urn, incontra mai ales aunui mai slab decat mine.

Alte §ase luni le-am petrecut cu bine in§coala, and intr'un rend, jucand mingeain curte, Mihaita in kc sa me loveasct cumingea, dupg, cum era regula jocului, molovi Cu o piatrg, in spate, hicat din aceastg,pricing, m'a inabu§it sangele pe guru, §i amstat vreo trei septemani in pat. Nimeni nus'a arOtat mai nenorocit §i mai nemangliatdeal Mihaita, care de sigur farg. precuge-tare a comic aceasta, gre§ala. Dar era ve-derat c prietenia cu densul nu-mi era abine. Dupt un an inst el e§1 din §coalgnefiind in stare sg,-§i mtntue invOtaturile;ear eu trecui clasele treptat, treptat, pang,°And insfir§it facui examenul clasei din

RA. DIN COPLLARIE 91

urma. A fost o serbatoare mare pentrumine and profesorii imi de,dure atestatulde isprIvirea cursului. Aceaste, hartie ca§ti-gate, cu pretul munch mele o priveam cape cel mai nepretuit odor, §1 multi vremedupe, aceea nu me puteam oprl de a o totscoate din buciumul ei de tinichea §i dea-mi ceti §i resceti numele. Par'ca aveauun farmec literele cele de aur, care necon-tenit Imi atregeau privirile; pea prin tron-sele mi se sporise meritele, schimba-sem la Eram inteadever alt om decAnd urcasem aceasta inteie treapte, pescara invete,turei, §1 cu drept cuvont mguitam de sus la cei ce-mi romesesere in urmd.

Null mai povestesc, amice viata ce ampetrecut apoi in straingtate, caci :n'are nicio legature, cu Istoria ce voesc spun.Destul sa zic ca revenit in tare, burduf deteorii, dar cu sacul ispitelor gol de tot,prinsei sa intru in lume, sa fac vizite, cu-no§tinti, and' intr'o zi, spre marea meabucurie, intalnii pe vechiul meu camaradde §coala Mihaite, Darie, in casa doamnei

mefail.

ail.

92 VILA DIN OOPIANSE

Zorescu, a carei frumuseta atragea multalume.

Amendoi furem incantati de a ne revededupe. atata timp de despartire. El era acumschimbat, om in tot locul, cu barbs §i Cumust* ; insa in fundul ochilor lui mi separii un moment ca zaresc aceeai flacaraindoioasa pe care o zarisem °data in Urn-pul copilariei mele, flacera care ca un ful-ger stralucea §'apoi se facea nevezuta. Darnegre§it eram inriurit de altintirea celorpetrecute odinioara intre noi, caci ar fi fostcu totul neinteles se. mai WM, el vre-unghimpe contra mea.

De vre-o cloud, trei on Inca 11 intalnii insalonul doarnnei Zoreicu, uncle se vede cael nu mergea fara oarecare scopuri, caddin ce in ce se arata mai rem catra mine§1 mai nemultamit. Cea din urma data,mi-aduc aminte ce, abia m'a salutat. 11 lerstii la o parte ca pe un om cu toane, §i

me resbunai in contra-1 petrecond de mi-nune cu doamna de gazda. A doua zi, in-chipue§te-ti lucru nea§teptat, doi domni ber

wag. DIN CIOPILLEIE 93

ture la uga mea. Ei Imi remisero urine,-toarea scrisoare din partea lui Itti Mite,:

Domnul meu,

olfergerea d-tale in casa doamnei Zo-n rescu Imi desplace cu totul. Prin urmarevei aye bunetatea a nu mai pone picio-Jul acolo. Ear dad, ai de gand se, trecipeste vointa n\ea, atunci to rog se-mi tri-nmiti marturi.

Al d-tale etc..."

Am cazut cu adeverat din ceriu cetind a-ceaste, scrisoare degantata, gi un momentam stat la indoeale,, dace, el nu gi-a pierdutcumva simtirile. Cu toate aceste, in rataprovoctirii lui gi a declaratiunilor netedeale marturilor, nu aveam cleat doue clide ales : sau sl me hot/rose a nu maimerge la doamna Zorescu cm, ce ar fifost o rugine pentru mine, in fata mai alesa unei amenint/ri, sau sa, me bat cu den-sul in duel. Fla multg, socotealg, me ho-titrii pentru acest din urmil, mijloc de a

94 uza. DIN aoymbila

deslega galceava, gi in aceeagi zi fi trimiseimarturii mei.

Aga dar eatg-me cu un duel in spinare,Mr& nici o pricing bine-cuventata gi cu unvechiu camarad de Foal& 1 Ciudat lucru I...Aga-i ?...

Vei credo negregit, mice, cg aceastaimprejurare, oricum serioasg in viata unuiom, a trebuit sa me tulbure, sa me neli-nigteascg, deoarece a doua zi aveam sg-mipun pieptul in fata unui pistol? ei bine,de loc . . . Mai luta' gtieam cl Mihail& nupusese in viata lui mgna pe o arrmy de foc,in timp ce eu eram recunoscut ca un trg-gaciu destul de bun. grin urmare, aveammulti sorti de a scgpa cu obraz curat dinincercarea duelului. Dar osebit de aceastasimtearn in mine un fel de tainicg sigu-rantil, de altfel neintemeiatg pe nimic, cumca e cu neputintg sl mor de liana lui IM-MO,. De unde imi venea aceastg sigu-rantl?... Eu singur nu §tiu. Negregit de laversta tineretelor totdeauna nepgsgtoare deziva de mini; cad la douozeci trei deani omul e ca boggtagul risipitor, care nu

1

§i

'URA DIN °OPIUM]. 95

crede in putinta de a sail& Credeam cg,orice se poate inthmpla in lume, afara caplumbul lui Mihaita sit me atingA pe mine.Astfel, in ajunul duelului meu, in loc sl-mifac testamentul ca un om cu rendueall §iprevezotor, sau eel putin prin o scrisoarest -mi cer ertare de la pArinti in cazul ne-norocit al cAderii mele in luptl, eu meculcli ftirg. grip, §i dormii dus pAnA adouazi,a§a c marturii mei au trebuit sg, me scu-ture bine, pentru a me trezi din somnuladenc ce me cuprinsese. Adouazi merseifArg, bAtae de inimg, la luta locului, intr'opoenitit din pidurea invecinata cu ormul,§i marturisesc in cuget curat nit toga in-scenarea duelului meu Imi pare o comediedemng, de ris. IncArcarea §i alegerea pistoa-lelor, numerarea palilor, luarea positiunilornoastre fatg. in falg, aerul serios §i preo-cupat al marturilor, in be sit me mi§te,me fAceau sg, surid, nu doar c voeam säme aret voinic, ci pentru cg, eram incre-dintat a toate aceste sunt numai ni§teforme goale, din care n'are sa, easg, nimic.Mid vent momentul comandei: una, doue,

96 URA DIN aopmhera

trei, eu luei la ochiu un trunchiu de copac§i-1 §i lovii, ear Iiihaita me lua pe minela ochiu, dar lovl un alt trunchiu de co-pac; apoi, onoarea fiind satisfacuta dupittoate formele admise, dadui mane protiv-nicului meu, gi fare, nici o exp]icare me im-pacai cu dCnsul pentru a treia oars. Nein-teles lucru l Mihaite, nu avea inima rea,nici era cautAtor de geiceava; dovada caniciodata cu nimene n'a avut cea mai micacearta. Dincontra, era molatic, un fel denlasa-me se to las", ca toll tinerii crescutipe saltea, cheltuesc averile cu luxul§i jocul cartilor. Cu mine rose avea ce a-vea. De ate on fl intalneam mai ales fAraveste, mi se parea ca tresare gi ca i s'a-prinde in fundul ochilor lumina cea indo-ioasa care me supara. Dar aceasta puteasit fie numai o parere, §i fara a cauta saurmaresc mai departe causele certelor noa-stre, odate impacat cu densul, inchideamochii asupra trecutului §i remaneam bunprieten cu el.

vas DIN COPILIBIN 97

Dupg cgtva timp intglnii pe stradg, peamicul meu Miheitg, galben la Ng gi agade sdrenteros, incat dacg, n'ag fi gtiut cinee, l'ag fi luat drept un cergitor. Dar intoc-mai ca gi un cergitor el imi intinse mlna,zicondu-mi:

lie vezi in ce stare sunt ; to rog aju-ta -mO cu ce pop gi nu me intreba maideparte.

Buzele-i tremurau rostind aceste cuvintegi "ochii lui cautau in altg, parte, spre a nuse intglni cu ai mei. I-am dat tot ce amavut la mine, fait, a-1 cerceta, farg, a-i ziceun cuvent de mustrare. Nu era mare lu-au ce i-am dat, el insa mi-a multamit gis'a depgrtat. Apoi intorcOndu -se iute indg-rapt, me opri din nou, zicondu-mi :

SI §tii ca-ti voiu inapoea acegti bani,cad manila mele s' au deprins acum amund, gi fgra sg, agtepte rOspuns de lamine, fugl ca un om ce se teme sit nu fieurmarit.

Trect o bucate, de vreme, flrg, sti, am98,488 m. 7

DI.

98 un.AL DIN commis=

vre o §tire despre dOnsul, and intr'o dimi-neata, pe and mg gateam dinaintea oglin-zii, ca sa fac cea intfti vizitA doamnei RA-deanu, o frumoast veduva WM, care aveamo scrisoare din partea unei matuge a mele,eats c uga se deschise cu sgomot gi Ili-h ita se infatiga dinaintea mea. Astadataera bine imbracat §i ochii lui nu se maifereau de-ai mei.

Am venit salt inapoesc imprumutul,1mi zise el, punendu-mi in 'liana punga cuparalele ; banii toi au fost cu noroc, cacimi i-ai dat", se vede, cu bung. lilting.

Ii sarutai §i -1 intrebai despre intompla-rile lui trecute, ear el Mai rOspunse cutristeta :

Frate 1 ce-a fost, nu meritg, sal spun ;dar atata pot sa-ti spun ca ce-a fost n'osA mai fie.

Atunci schimband vorba, 11 intrebai dad,cunoagte pe d-na Radeanu, pentru ochii ca-rets, faceam atata gateala dinaintea oglinzii.

N',o cunosc, dar am auzit de Musa, imirospunse el. Se zice ca e cea mai frumoasg,femee din orag gi cea mai primejdioasa.

UNA DIN 00=1E111 99

Primejdioasa, pentru ce?Pentru ca nu-i om care sa nu fi ca-

zut in 14111 ei §i to statues° sit nu preaai

SA nu am, cum s'ar zice, in din sauin manecti, cu Musa. Auzi, me rog, e pri-mejdioasa I... Dar dace, s'ar intempla se, -miplace, asemine primejdie, atunci ce-ai zice?

- A§ zice ca vei e§1 §i to din aceastaincercare cu capul dogit sau cu punga de-§arta, cum au patit-o §i alti §'ar fi pa-cat de tine.

Apoi Mihai urma a-mi face icoana ceamai inspaimentatoare despre frumoasa ye-duva, de paece, era o mancatoare de oa-meni. El vorbea vesel, cu glas tare §i gesti-cula mult, ceea ce nu era in deprinderealui. Prin lumina veseliei lui insa, vedeamuneori cum un nor de tristeta Yi impresurafruntea §'apoi ear Be risipea. Poate ce, eraunumai urtnele, nu tocmai bine §terse, alesuferinDelor prin care trecuse, sau poate canu era nimic, dar glasul lui nu-rai parea'impede resunator, nici cautatura lui nu .era.

7.

. . .

100 vaa DIN OOPIIGLILIN

deschisa §i netulburata, cum e a mini omce nu are nirnic pe con§tfinta.

Apoi luandu-§i palaria §i stringendu-mode mane, Imi zise :

Renal sanatos ; ni doresc buns iz-banda 1

Ear eu, aruncand cea din urma privirein oglinda, Ii respunsei : la revedere 1 Cu-rioasa fiinta de om mai era §i amicul meuMihaita 1 Dupa ce §i-a risipit averea §1 ti-neretele ca un destramat, dupe ce-a facuttoate nebuniile din lume, ertate §i neertate,eats -1 acum pocait §i cuminte, vrend oare-cum sa me privigheze in calea vietii . . .Ell ?.. Auzi doamna Radeanu primejdioasa 1Rizend in mine de aceste copilArli, imi a-flezai pe cap palaria cea nalta §i pe mainni§te manu§i noue, bine intinse, §i plecaispre locuinta primejdioasei veduve. Trebuesa marturisesc insa c de ce inaintam, dece simteam un soiu de neastemper. Parscavizita aceasta nu era ca toate vizitele,par'c'ar fi atornat ceva de la aceasta primaintrevedere a mea cu doamna Radeanu, in-tr'atata cuvintele lui Mihaita me patrun-

II It DIN OOPILIBIN 101

sesero fara voe. Ajuns la uga salonului ei,abia m6 puteam r6sufla; me agteptam saved o frumuseta care sa-mi is ochii... In-sfirgit eats, -me in fata ei. Vorba ceea : lalauda mare cu sacul mic I Uncle a vezutMihaita atata primejdie?... 116 mir gi eu.Inchipuegte-ti un cap acoperit cu per gal-ben, cum ag zice auriu, nimic mai deose-bit. Cate capete astfel mai v6zusem in vistamea 1 Nigte sprincene de asemene aurii, dealtfel bine arcate, sub care se migeau nigteochi albastri, lirnpezi gi vii ce -i dreptul, darcare nu aminteau, dupa zisa poetilor, nicialbastrul ceriului, nici adoncul marl Res-tul era destul de bine proportionat. Inti-parirea ce mi -a facut a fort cu mult maipre jos de ceea ce m6 agteptam dupa spusalui Mihaita, gi de unde imi simtisem mimaMend, in rata nccunoscutului, eats -me a-cum linigtit gi nepasator dinaintea icoaneivii a doamnei Radeanu. Inteadever nu a-yea in intregimea ei nimic poetic, gingag,melancolic, precum imi inchipueam eu fe-meea in visurile mele. Dincontra, nasul eiputin intors in sus, incontra regulelor fru-

102 URA. DIN OOPILIBLII

musetei clasice, gura ei mica, dar croitaoarecum pe luare in ris, insfirgit chipul eiblond, foarte blond din cauza porului, iiWean aerul unei lune pline, dar girete. Ede prisos se istorisesc aici convorbirea meacu densa. Destul sli, zic ca, ne mai gasin-du-mo in fata unui dugman care sLt -mi in-spire cea mai mice sfia,11, i-am vorbit cusenge 'toe despre lucrurile cele mai nein-semnate din lume gi dupe o jumotate deoars am plecat.

Bun 1 gandii eu in mine, primblendu-moin sus gi 'n jos pe strada; se vede ce In-help, are puheele pe ochi. Dace gi aceastafemee me va face se-mi pierd capul, apoiatunci capul meu nu mai pletegte doi bani.

Ce to primbli aga ca Voda prin loboda?imi zise Miheite, egindu-mi fere veSte ina-into la o cotiture de ale.

Ce me primblu ?... Ia am fecut cuno-gtinta cu cea mai frumoasa gi mai primej-dioase femee din orag. M'am expus sage-tilor el ucigotoare, gi eats, privegte acumin mine un om inamorat, pierdut, desfiintatgi gata de a se sinucide.

URA DIN OOPILARIE 103

Nici in glumg, nu e bine sa vorbegtiasemene lucruri, rospunse el cu glas se-rios. Am mai vezut eu viteji din gurit catine, care s'au intors acad., smulgi de pene,de nu gi-au mai vent in fire.

Ce spui, hibite? Tu par'c'ai ave oare-care parapon de vorbegti aga... Nu cumva ?..

Eu... eu... nu-i vorba de mine 1...Te-am pries cu meta in sac . . . Tu

e1ti cel smuls de p e n e . . . Apoi dacgri aga,spune-mi incaltea tot, ca sa, gtiu gi eu dece sa, me feresc. i fiindca tot e vremeamancarii, zisei eu, aretand tocmai oteluldinaintea caruia ne afiam din intemplare,haide sa, intram aici sg, pranzim impreung,,gi cu aceasta ocazie Imi vei spune istoriato pe larg.

Dupg, cateva minute eram amendoi intr'oodae deosebitg, a otelului, agezati fatg, 'nfate, la o masa rotunda gi cu cate o ga-raft de Cotnar dinainte. Mihaita avea frun-tea incretita, aerul misterios gi profetic.Me agteptam se, and grozavii.

Cunogti pe Valerian, me intreba el dupeo pauza.

104 VILA DIN OOPIL.LEIE

Aded, l'am cunoscut, caci a muritsermanul.

Aga este, a murit; insg, de oftica dincauza ei.

Din cauza ei I...Cunogti pe Dragog?Adeci l'am cunoscut, fiindcg, de vre-o

diva ani a dispgrut dintre noi. Nu cumvao fi murit gi el de add, din cauza ei?

N'a murit, dar s'a inrolat ca volun-tar intro armat strains gi a clutat sg,moarg, in resboae? insg, n'a isbutit. Duceviata cea mai tristg, in gunoaele cazarmelor§i tot din cauza ei.

Tot din cauza AuziCunogti pe Arbore?Da.Ei bine, Arbore, bogatagul Arbore,

acela care numgra cu sutele de mii, a a-juns vada tot avutul vendut la dara-bang, §i asttzi manginclt pe la mesele creg-tinilor.

Ciudat I... i ea i-a mg,ncat averea?Nu zic asta, dar din cauza ei a pier-

eil...

sl-gi

UNA DIN OODLLARIN 105

dut-o, caci s'a dedat la carti §i la betie casa se ameteasca.

Apoi atunci ?...Asculta 1... Pe mine mo cuno§ti, nu-i

a§a?... Ei bine, eu, camaradul tOu de §coall,am fost din cauza ei pe marginea prapa-stiei... era sa-mi implant mana in crime...§i numai multamita intomplarii §i banilorthi, mES vezi astazi cu fruntea curate,.

ZicOnd aceste cuvinte, Mihaita se result&din greu §i beix de du§ca paharul de Cot-nar, ce-i sta dinainte. Eu insa, ce BO, spun?...nu mo simteam de loc spariet. Dincontra,eram oarecum in mirare, cum aceasta pro-zaica femee a putut sa tulbure mintile a-tator oameni?

tii una?... rOspunsei eu, aceasta femeee o napaste, un biciu asupra omenirii, unfel de sugrumatoare, care merits toata, pe-deapsa. Imi vei da voe insa sa obsery cajudecata to asupra ei nu o cred tocmainepartinitoare, cad to o iube§ti anal Mi-haital...

Sunt doi ani de and n'am mai vo-zut-o §i vor curge toate zilele vietii mete,-

106 inee. DIN ooprzlias

nal sit caut a o mai vedea. Fiint,a ei estemoartl pentru mine; am suferit destul, case, am dreptul de a rupe orice leglturi cudensa.

Atunci me sculai in picioare gi umpluidin nou paharele.

Daceri aga, fapta cere resbunare, stri-gai eu cu aprindere. Asculte, Mill litl, meinsexcinez se, vo resbun pe toti; gi andac,eastl gerpoaice, de veduvl, care a sfagiatatatea inimi, se va tart la plment gi-mi vauda picioarele. cu lacrimi, am se,-i despre-Vies° iubirea gi am se, to chiem sa fit mar-tur la umilirea ei.

Sermane flutur, lesne creator L.. Itiplang de pe acum de mill, cum ai sailparlegti aripile.

De astazi pane, in Base luni vei prim'scrisoarea mea, prin care-ti voiu vest,. bi-ruinta. Dace, in adever to at rupt oricelegaturi cu densa gi ranele tale sunt vin-decate, primegte prinsoarea cu mine.

Primes; respunse el, gill. dau ter-men de-un an.

URA DIN COPILIILIN 107

§i cu bine! ziserem amendoi, doe-nind paharele §i dandu-le pa gat.

N.

La dreptul vorbind, nu eram mare dori-tor de a cagtiga prinsoarea, nu doar an'a§ fl avut sorb de isbandit, dar nu metragea inima se, intreprind lupta 1 intria-tata-mi p.rea de neatragetoare vestita vo-duva. 0 intalneam pe la gradinile publice,prin saloane, §i-rai venea cu atat mai putinse, me apropii de densa §i seri vorbesc,-Cu cat me credeam intru catva indatoritla aceasta. Cele mai placute lucruri omulnu le face bucuros, and e de datorie. §'apoiimi trebuea multa cheltueala de timp §i devorbe, mai ales vorbe me§te§ugite, nesim-tite de inima; §i la toate aceste cand nuto imbolde§te dragostea, e§ti dela inceputcuprins de-o lene, de-un fel de desgustcare to face sa zici: oDucd-.96 'n co/o/u

Intro zi eram din intemplare poftit lamass la doamna Zorescu, unde se afla §idoamna Radeanu. Hotarit lucru, aveam se,

108 usa DIN OOPILIREI

pierd prinsoarea. Tot timpul am stat rece§i neplisetor; abia de am desclegtat dintiiseri spun pentru buna cuviinte, cateva cu-vinte in treacet. Dupe, mass ins& simtin-du-mi capul mai infierbentat, me apropiaide densa, aga de glume., ca se, nu se zice,c am renuntat cu totul la prinsoare, §i.

incepui seri laud frumusetele pe un toncam indrIgnet, cum ar vorbi un om carenu §tie incunjurul. Deodate, ochii ei se des-chisere marl §i se pironire intr'ai mei cuo cluteture.. atat de ciudate,, incel remlseiun moment surprins. Niciodate, n'ag fl cre-zut c ochii ei pot a sticleasca a§a, in-vapaiat gi se, reverse attta despret §i luarein ris. Par'ca me desfiintau de viu.

AI dace, - i e ma, povestea, gandii in mine,apoi stiti c'avem de fume, impreunl; §i in-tocmai ca un cal lene§ care se simte lovitde pintenii celeretului, me rapezii la atacin fuge.

316 ertati, doamna mea, dace. am in-dre,znit sä zic un cuvent despre frumuse-tele d-voastre. Altii mai inainte cleat mineau avut ocazie se, le pretueasck intro care

URA nu; ooPulats 109

se numora gi cativa amid gi fogti amid aimei. Zic fogti amici, pentrucA unul din-triengii, Valerian, a incetat din viata, earaltul, Arbore, a incetat de a-mi fi amic.Nu mai pun in socoteall §i pe Mihaita,care mi-a vorbit despre d-voastrA cu unentusiasm L. cu un entusiasm 1...

116 agteptam acum la o a doua clutaturl§i mai ironic, gi mai fulgerAtoare, care sAm6 mature de pe fata plmentului. Midcolo nu 1... Dincontra; pe fata §iretei ye-duve se intipArl un aer de blandeta ne-agteptat gi ridicanduli evantaliul pang lainAltimea ochilor, care de astadata me pri-veau cu o expresie oare-cum mustrAtoare,imi zise :

Frumuseta femeilor, domnul meu, nutrebue mult laudata, precum nu trebue flo-rile atinse cu maim, fiindca se vegtejesc.De oare ce insl impArtagiti pArerea dom-nilor Valerian, Arbore gi MihAita, apoi vodau voe BA faceti ca dengii, adica sA-mipretuiti frumuseta cAt yeti vol, dar sA nu-mivorbiti de dAnsa.

Sfirgind aceste cuvinte, ea imi zimbl cu

110 mu. DIN OOPIGialll

un aer de bunetate, care parea a-mi zicecg, nu trebue se, me super de lectia ce mi-adat, apoi, strecurandu-se prin multimea in-vitatilor, se puse la piano.

Din cele urmate, era vederat ca resboiulincepuse intre not doi, de oare ce primelesegeti fusesere aruncate; cu toate aceste,tot nu me simteam destoinie de a ducelupta pang, la sfir§it. Mi se 'Area ca-i preacochete, prea traits 'n lume, prea vicleane,doamna Radeanu §i nu respundea la idea-lul meu.

Preferam fiintele naive §i nevinovate. Nuse potriveau de loc caracterele noastre: eu,temperament aprins, entusiast, gata a meincrede on -cui fere, rezervit; ea, proza inpicioare, cu feliurite ascunsuri §i prevederi,inarmatg, de toate §iretlicurile unei vietipline de ispite.

Nepotrivirea noastra se vedl la cea intAiintalnire, dovade, receala, pot a ZiC0 anti-patia ce simii pentru. densa. Cearta, dinurme avu de resultat a ne deperta §i maimult unul de altul; prin urmare, ce erase-mi bat capul cu o intreprindere a cerei

use DIN COPILIRIN 111

isbanda chiar nu era sa-mi aduca nici omultamire. Mo hotarii deci sf, o las in pacei sa declar lui Iiihaita di, am pierdut prin-

soarea. Aceasta hotarire o luai fara greu-tate, fara inima rea, cum se zice, nevoindde bun cheful mO supun la o adeveratamunca gi odata hotarirea luau, imivent un nou §uvoiu de veselie. Par'ca melepadasem de un reu.

Astfel, toata seara cat am stat la doamnaZorescu, nu §tiu data am mai schimbatdouO vorbe cu doamna Radeanu me uitamla dOnsa ca i cand n'ag fi cunoscut-o.Nici chipul, nici spiritul, nici cantecul einu me migcau catugi de putin, de'i toatalumea parea incantat §i o aplauda mereu.Par'ca lumea mai vorbegte cum i-e gandul 1

A doua zi Mihaita vent sa me intrebecum stam cu vestita vOduva. Ear dupa, ce-ispusei hotarirea ce luasem de a lasa ne-rOsbunate toate victimele facute de dOnsa,el statA un moment pe ganduri.

Ciudat 1... Ciudat 1... Dar oricum, egtimai cu minte decat to credeam, adause el.

slsilnicg.,

;

112 Ini.A. DIN 00Pr LABIA

V.

Era vreme de toamna cu ceriul senin,statornic, recorit de ar§itele soarelui, cucampul plin de cantecul prepelitelor §i desunetul coasei, cu un aer imbalsamat §i li-ni§tit, care par'ca-ti indulcea inima cii tdindemna O. visezi sub indoita simtire afrumusetei presente §i a grijilor viitoare ,ear eu in primavara vietii, nepasator degriji cum eram, me pregateam pentru ocalotorie in munti. Era lucru mare pentrumine o a§a caletorie, caci nu fusesem niciodata prin munti. 0 societate intreaga debarbati §i femei avea sa is parte la aceastapetrecere. Barbatii erau ale§i dintre ceimai de mama arti§ti §i invOtati ai oraplui,domnii Buhu., Cernescu, Malin §i Solariucu sotiile lor, care toate erau tinere §i fru-moase, cum e mai bine la asemenea prim-Mari.

Parica-mi salta kii acum inima, amintin-du-mi bucuria ce mo cuprindea atunci candImi pregateam armele, 1mi arzam hainelein geamandane §i merindele in panere. Mi

URA DIN OOPILIBIN 113

se perea el me pregatesc pentru cea maifantastice, ciletorie. Die legnam dezz pepicioare, simtindu-me sengtos, tenet-, plinde foe, in stare sa ridic lumea cu umerul,gi agteptam ziva plecitrii ca cea mai fe-ricitit zi a vietii mele. Un singur micnourag imi intuneca ceriul ferIcirii. Intredoamnele ce ne intovaritgeau era gi doamnaItadeanu, gi nu §tiu de ce imi inchipueamca are sg, fie superacioasa la drum, rem giironicit dinaintea frumusetelor naturei, in-tr'un cuvent not& discordante, in armoniagenerall.

Dar la urma urmei ce-mi plsa de densa 1Bine ca nu mai eram dater sl-i fac curte.Astfel, deplin manggeat, caci ugor se man-gle cineva de o nenorocire ca aceasta, meurcai in ziva plecerii, intr'o trti,sure, la careerau inhamati in gir patru cai birjeregti,voinici, impodobiti cu canafuri gi zurgale,i,§i mersei la domnul Buhug, unde era loculde intalnire cu tovaragii mei de drum.Doamne, ce frumoase, neorendueale, gasiiacolo 1... Geamandane, umbrele, paltoane,panere cu provizii impragtiate in toate pgr-

28,4823 III. 8

114 RA ars COPILABIN

§i un freamot, §i o mi§care par'cg, e-ram sg, mergem la capetul lumii. Unii luauprgnzul de diminea1ft, altii legau haine incurele, altii incgreau la trgsuri. Toate cape-tele erau ametite ; ear in mijlocul vuetului§i a incurctiturii se deosebeau femeile careinsufleteau cu farmecul for frumoasa pri-veli§te de neorenduealg,. Nimic mai incitn-tgtor decLt momentul plec,rii intr'otoile de petrecere 1 Cg.ta, placere, egg, spe-rantg, cag, poesie cuprinde in sine acelmoment, and e§ti t6n6r, iubitor de intom-plari §i alergator dupg, necunoscut 1

§i ce frumos erau g.tite doamneletoare 1 On costumuri scurte, bine thete,care puneau in lumina formele trupului §1lg,sau sg, se vazg, sprintenele piciorule.of) bine be §edea cu p l rifle cele de drum,menite a be ocroti de soare, §i de sub um-bra cgrora izvoreau luminile imbucuratoareale ochilor lor 1 Ai fi zis ni§te zine cu sufletbun care aveau sg, ne conduct pe cgi ne-cunoscute §i sg, ne apere de primejdii. Insg,in aceasth veselg, adunare de impgrecheatinumai eu §i cu doamna Radeanu eram stin-

tile,

ale-

die-

§i

use. DIN OOPILiBIN 115

gheri §1 hotariti a romanb stingheri, caciea intre toate, era mai putin vorbareta,statea mai la o parte §1 par'ca se ferea demine cu deosebire. Ala dar nu mo in§ela-sem in presimtirea mea. Era inteadever onota discordant.% in armonia generala. Dar§i eu, mandru din fire, me aretam §i mainepasator, §1 mai Moe catra acest sloiu deghiata.

Deci, fail a mO ingriji de dOnsa catu§ide putin, me amestecai intre celelalte pa-tru, ajutandu-le la mezat in trasura, §i inmomentul plecarii me chibzuii ala, ca samo suiu in trasura cu doamna Solariu, ofemee nostima, cu o figura bruna, arzetoare§i cu o inima naive de copil. Nu mai re-mama indoeala, brunele faceau mai multaintiparire asupra-mi decat blondele.

°data pornit pe §oseaoa cea mare, inpocnitul biciului §i in sunetul zurgalailor,leganat de trasura, §i improspetat de aeruldiminetei, simtii ca par'ca incep o noneviata, ear gandul meu pribeag, intinzOndu-§iaripile, 1§i lua zborul in lumea cea neter-murita. A ratacit cat a ratficit, dar s'a in-

s

116 URA DIN OOPILABIN

tors indargpt, cad era atras de frumoasamea tovgril§itg. Musa era intr'o adeveratilfericire. Aerul, lumina, verdeaa, faceauasuprg-i o nespusg intipgrire. Ce deosebireintre ea §i doamna Radeanu, cea cu rataprefgcutg, in care par'cg totdeauna sta ateun gaud ascuns l Una cu clutatura limpede,increz6toare, cu vorba neme§te§ugita ca iz-vorul cel curat, cealaltg privindu-te par'cittotdeauna cu scop §i grainduli chibzuit §imesurat ca nu scape cumva un cuv6ntmai mult.

Ai dreptate, Mita, gandii in mine ;ce pr.pastie trebuea sg fie inima acesteifemei 1 . . .

De la o vreme simtinda-me molipsit deaerul copilgresc al doamnei Solariu, prinseisit-i vorbesc de una §i de alta, ca §i cumam fi fost doi buni camarazi de §coalg, cen'au nimic a-§i tagadul; ba prinsei chiarsa -i obsery mana cea frumoas1 cu mid gro-pite la incheieturi, §i in mi§cgrile melee cau-tam toate chipurile s. i-o pot atinge ; insaea desigur nu baga de same,, intru atgta

sg,

URA DIN OOPILIIIIIN 117

'Area incantatg, de priveli§tea muntilor decare acum ne apropiasergm.

Prive§te ce virf de munte ciudat, imizise ea aretandu-mi cu mana un pisc ce seinalta stincos dinaintea noastrg,.

Acesta nu-i nimic, uite la celg,lalt,respunsei eu, luandu-i ulna, §i indreptg,nd-ospre un alt munte; insa neggsindu-1 de-graba, avui ocazie sgri in o clipg, mai multmitna in mama mea.

Itemai sangtoasg,, doamnit BAdeanu I Imi§opti un glas ascuns, §i tu, Mihii it, bucu-rit-te 1 Ochii cei negri au invins pe ceialbastri. Bataile de inimg, neast6mperul,tulburarea mintii, dorul de a nu-mi maideslipl ochii de pe vecina mea nu erauoare semnele premergetoare ale dragostei,care ca §i furtuna se anuntg, mai dinainte.

De la o vreme convorbirea noastrit lua oaltit intorsItturg,. Incepui sit cltrtesc in con-tra frumusetelor mult litudate ale doamneiRitdeanu, §1 din citnd in citnd alunecam ateo asemenare intre ochii cei negri, inva-palai in genere, §i cei palizi, albastri aidoamnei Rideanu pronuntandu-me negre§it

118 IBA DIN DOPILLBID

in favoarea celor dintgi. Apoi treceam laalte asemengri, din ce in ce mai lgmurite,pe care nu §tiu dacg, doamna Solariu leintelegea sau nu, dar ea apgra cu multg,viociune frumusetele doamnei Redeems pu-nOndu-le mai presus de ale tuturor celorlaltedoamne. Eu negre§it cautam sg, o duo lapttrerea contrail, §i poate cg, a-§i fi isbutitdad, trasura nu s'ar fi oprit dinaintea uneibariere zugrAvitg, cu dungi galbene §i ne-gre. Ajunsesem la Cornul-Luncii, hotarulBucovinei.

Toatg, lumea se cobort din trgsurg, §i sepregAti de-ale mancArii ; ear dupg, ce nepuserOm bine la cale ca ni§te oameni hrtt-niti pang, atunci numai cu aer curet, dom-nul Buhu§, care era casierul §i §eful expo-ditiunii, ne poruncl sg, pleam, cad maiera drum lung pang la Vatra-Dornei undeayeam sg, petrecem noaptea. Insg, la por-nire el Thai o alth impartire intro calOtori.

Pe toti ne schimbg, de la locul nostru intrgsurtt §i mie 1mi vent rendul sa mo urcalgturi cu doamna Cernescu.

Aceasta mtl cam supOra, cad mo punea

ITBA. DIN COPILIBIN 119

in neputinta de a toarce mai departe dinfuiorul dragostei cu doamna Solariu , darloc de impotrivire nefiind, me urciti hotaritsermi resbun asupra nouei mele toveritede lipsa celeilalte.

Cu toate aceste pentru un om neparti-nitor, schimbul nu era spre pagube, caddad, doamna Sola.xiu avea o fate dulce decopil §i to fArmeca cu aerul ei de nevino-vatie, cu risul cel 'impede pornit din inimA,astAlaltA era dincontra mai femee, inzes-trate, cu o intelegere mai adonce desprelime. Ghiceai ce este inteensa o comoare.de judecate, §i de simtire mai bogata, ce,

are darul se, §tie mai bine pretui lucrurile§i la ocazie se §tie mai bine iubl. Cu dermanu era de umblat pe multe cereal; dintr'oprivire to petrundea §i-ti afla gAndul. Dea-ceea, fere mult incunjur, ii vorbii despreamor. Ce alta era se vorbesc unei femeifrumoasA care §edea ma aproape de mine§i care, dupe, aerul el priceput, ptrea a §titoate §i a nu se .sfil de nimic.?

Ar zice cineva ca eram un 'nestatornic,gata a repeta acelea§i lucruri oricArei fe-

120 URA DIN OOPILiR111

mei. Nicidecum 1... inima mea era prinsa;iubeam pe doamna Solariu cu un amorvenit pe neagteptate, cum yin mai toateamorurile, dar care nu era mai putin ade-vOrat, i tocmai pentru aceea cautam acum

mo ametesc, semi resbun oarecum asu-pra doamnei Cernescu, care venire Tangamine la o vreme aga de nepotrivita. §'apoivezond-o, nu §tiu cum, aga sigura pe sinegi in dug, de periculele ispitelor, cacum nimeni n'ar ft la inaltimea inimii ei,Imi vent fora voe ca un indemn de a opune la incercare. Marturisese ca pentruintlia data in viata mea nu eram de bunscredintA, luau ciudat, nu simteam ceamai mica mustrare de cuget. Par'ca eramun invechit in zile role.

Aga dar imi faci curte ? Imi zise eadupe, un oarecare timp.

Curte? respunsei eu cu obrazniciaunui om ce a pierdut chiar congtiinta caminte. Niciodata Curte fac numai aceicu dragostea pe buze i cu tradarea ininima i numai acei care se joaca cu celemai sfinte gi mai curate simtiri omenegti,

86,

§i

§1,

I

URA Dm comas= 121

care nu §tiu ce-i un dor, o Mae de ini-ma,. . . dar eu 1 . . .

Atunci, cu un glas ce destAinuea oarecum o simtire de Were de reu, ea imizise :

Pentru ce-mi vorbe§ti ma? ...Pentruca to iub.esc!... respunsei eu

ca un om ce nu mai §tie sa-§i mosure cu-vintele.

Deodata fats ei se inro§1 ca focul. Ochiii se tulburarO, par'ca un fulger ar fi sgu-duit-o in adoncul inimii. Vedeam prin vi-nele albastre ale templelor ei cum i se ba-tea sangele de iute ; ear in mijlocul Weliice se Meuse dupO, nea§teptatul meu cuvont,intocmai ca dupg un trasnet, romasei euinsumi insplimentat.

Ai rostit un cuvent mare, adause ea,care ar pute sa alba grele urmari . . . Darnu va fi nimic, ccici nu to cred.

Atunci la rOndul meu simtii tOmplelebOtendu-mi-se cu putere §i , esplice tinepoate, dar cuventul te iubesc", aruncatnebune§te, dupa ce het explozie ca o bombs,dintre not doi mo rani mai mult pe mine,

122 UNA DIN OOPILAZIN

Tot atunci plieca incepu sit mi se luminezedinaintea ochilor, Ili ;spre mares mea mi-rare vozui cgit de frumoasa era doamnaCement]. Era cu mult mai presus dedoamna Solariu. Mai intai nu era atia copi-litroasa ca dilusa. Apoi avea trasitturile fetalmai regulate, un proffl clasic cu ni§te ochimaxi, serio§i, impraltietori de lumina, cu ogull astfel tiLeatit, de paricaii zicea: Nuvezi ca doar nu sunt o fomee de rend!"§i eu, nenorocitul, imi pusosem in gaudsa-mi descarc ciuda tocmai pe o asemenea%meet langa care mo simteam eu insum]oarecum ridicat poste lumea de rend.

Oare unae imi fusese ochii §i mintea?....A§a, dar, eats -mo intrat intr'o a doua

incuctitura, asta-data mai primejdioas., GAO.aveam de a face cu o femee care §tia sg, me-soare prapitstille unui amor.

Odata marele cuvent aruncat §i spaimamomentului risipita , m6 simteam datorsg, merg mai departe pe calea marturisi-rilor, §i in acest stop imi veal in ajutortot entusiasmul tineretelor, toata caldurainirnii prinse in §uvoiul unei nou6 dragoste.

inia nue cronikisrs 12a

Dar pe &Ind mi se desghelase mai binepe clod cuvintele curgeau irnbelvu-

gate, deodata pardalnica de trdsmt se owlin fala until but. Eata a doua pacoste ce-msface trAsura. 01 ce temp

Ear popa,s, ear mAncare, ear b6uturl.Du cias cat un sew" a tinut popasul ski

la poreure Fraud de Buhuv ne impereehiaearl§ de &fel m trim& Nu vtru zeu(tacit, el nu Ikea aceste schimbitti eu pre-cmgetars.

limos and =St m trAsurA alitturi cudoamna Wen, §i :41 mud in collul meu,vedeam tacut i morocAneb, par'cA mi seinecabe corabnle.

Trecurem Vanua vi Pojorita, (loud sAtu-lene moustumite In puatiul Carpatilor; trecu-rem Ifestettimpl un munte mare pAduraticpeas care voseaoa se avterne ca un verveern nenumerabe cottturi; trecurdm ji ValeaPub" tea man romantiel vale ce e datochillor st ram% phut de umbra., de recoare,de mums de brad vi de murmurulPatna, care came mteun air de cascade;ta. cm taste acealte mane mu and mew.

limba,

dimpotrival...

p6riului

124 rm. DIN COPILIRLI

Treceam prin aceste frumuseti ca un omdesgustat de lume gi de viatl, &Ind deo-data, tresaxii simtind ceva di, se apropiede fata mea. Era capul doamnei Malin carecauta sa, vada, daca, nu cumva dorm. lustma, se apropiase de mine a i-am simtit,pot a zice, focul obrajilor.

Unde -i sunt gandurile? imi zisea eazimbind.

GIndurile mele?... N'am nici un gaud,doamna.

Cum? Aceasta, natura, frumoasa, nu-tinimic?vorbegte

Imi vorbegte aga de mult, ca, mieunuia nu-mi remlne cleat O. tac gi s'oascult.

Ah 1 nu egti placut de loc. Plang pebietele doamne ce te-au intovaragit. Nucumva vei fi avend ceva ... vre-un necazcare te posomoregte? adause ea uitandu-sepiezig la mine.

01 iti our ca, nu!. Nu ?... Apoi atunci da-mi o proba.

Ce proba.?...Farmi curte 1... Eng te ascult.

USA nu; CIOPILIELII 125

Mo asculti o primegti?SA vedem cum te-i pricepe.

Atunci migcat de acest indemn neagtep-tat, me intorsei spre dOnsa ca sA, mo in-predintez de nu cumva ki bate joc de mine.AmOndoi zimbirOm uit.ndu -ne unul la al-tul. Intr'adevOr, positia noastrA era ciud.atg,

i rolurile schimbate. Pentru intAiag-datamO aflam o femee care mO imboldeaea pe mine. Fereasca Dumnezeu de ase-mene femee I

Avea un chip ademenitor cum nu maivOzusem o clutAtura, aga pe sub gene,care-ti degtepta toate gAndurile. §'apoi cepiele fins, ce sin bogat, ce forme rotunde

pline I Din toatl fiinta ei se revOrsa unaer imbatAtor care mi se suea la creeri.

De ar fi fort un sfAnt in locul meu, Anai-ar fi tremurat cArn.urile, Ana ar fi simtitfiorul ispitei strecurandu-i-se prin rldlcinileperului. Atunci fix voe Yi apucfti mAna, omAna mica, caldA, tremurAtoare, care selipea de mina mea cum se lipegte dorulde inima, gi o sitrutAi lung. Ea insa, inchi-zOnd ochii pe jumOtate, ca i and ar fi

§i

§i

§1

lenge

126 1711.1. DIN OOPILABXI

voit M. simta mai bine fiorii sitrutatului,Imi zise tritganat :

Acuma ne-am imprietenit 1 Nu-i a§a ?...Fii dar mai vesel I

Apoi if§i retrase mana - inset- inset, avendoarecum grija sit nu mO supere, nici sa-midee a intelege ca s'ar fi supOrat de indraz-neala mea.

Era o cochetft ne mai pomenita. Dar ha-lal sit-i fie! Plfttea cat zece. Ce pOcat caeram inamorat de doamna Solariu, ba nu,gre§esc, de doamna Cernescu I Da, eraminamorat, in.sa lucru nepriceput, icoana a-ce§tia incepea oarecum sit se intunece inmintea mea. Mi se infittila ca un soaredepftrtat, dela care imi veneau raze calde,in timp ce chipul doamnei Malin mo frigeaca un foc apropiat. i mare mai era deose-birea intre una §i alta I Una, adica doamnaCernescu, era frumoasa, serioasit, cumpo-nita; cftnd o vedeai, iti venea sit te in-chini ei , cealalta nu pot zice ca era fru-moasft, dar avea ceva dracesc inteensa ;sand o vedeai te apuca frigurile §i-ti venea

use. DIN oopiLlitts 127

se. o rupi in doue, de drag ce ti-ar fi lostse, o stringi in brate.

Ei acum ce mai zici? A§a-i c m' am in-trecut cu §aga? A§a-i ce, o se. and lei dreptun cap resuflat, drept o minte sbureteite,,care se 'ntoarce dupe, toate vonturile? Cum,intr'o zi de trei on inamorat? Asta-i o ne-bunie, lucru nefiresc.

Eil nu-i a§a. S. stem strimb §i se. jude-dm drept. Oare povestea vestitului Ivanse, nu fie adeverate,, de vreme ce se po-veste§te? El sermanul nu se 'ndura de unafiindce, era sprincenatel nu se 'ndura decealalte, fiindce, era buzgice,, nu se 'ndurade a treia fiinda era nurlie, §i a§a maideparte, incet dac. -1 intrebai:

Mai Ivane, dragi ti-s fetele?Dragi, respundea el.Dar to lor?§i ele mie.

Tocmai a§a se intompla1 §i cu mine. Leiubeam pe toate, nu odati, ci pe rend.Negre§it nu voiu fi in stare se, -ti dovedescin limba invetatilor §i cu cartea in men&ce fel de boa% este iubirea, ale grade de

128 17RA. DIN copula=

title are ; cum un om simte intr'un fel, §1altul intr'altfel ; cum o dragoste alunga pealta, precum un cuiu scoate pe alt cuiu.Toate aceste le las pe seama celor ce §tiusa despice firul de Or in patru. Eu insa,Stan patitul, Iti voiu spune numai atata,ca lucrul trebue sa fie fires; de vreme cemi s'a intemplat; §i vezi ca pgna astazi,cA -s mai mult 'Attu decAt toner, Inca num'a inchis nimeni in casa de nebuni. Eramdeci acum, WI, nu banue§ti, sub farmeculdoamnei Malin, kite() stare de nebunie ashnturilor astfel, cit dad, ea nu ar fi ince-put cu multft bagare de samA sA se puein stare de apArare, cine §tie la ce gradde nesocotinta a§ fi ajuns eu tAcutul, eumorocAnosul de adinioarea.

Dar sfir§itul drumului puse sfir§it acesteiciudate scene de amor. Eats, -ne ajun§i laVatra Dornei, un mic tergu§or zidit intr'opoeang, mare, resfatata intre munti, undetrei vai se impreunA cu trei riuri pluti-toare: Neagra, Dorna §1 Bistrita.

Era acum vreme de searA, vreme de re-paus dupa o zi intreagA de caletorie. Eu

V&A. nrN ocawrninin 129

insal nu atat ostenit de drum, precat devalurile suflete§ti prin care trecusem, m'amretras in odaea mea din birtul wide necobQrisem cu top la gazda,, dar nu bineme arzasem pe o canapea ca sa-mi maidestind trupul §i sa-mi descurc gandurile,and auzii la u§a, o mica Mae. nintra,1"striggi eu. U§a crepandu-se incet, vezuifrumosul cap al doamnei Solariu care meintreba. sfios : Aucuro§i de oaspeti? "

Bucuros 1 respunsei eu.Atunci doamna Solariu intra pe virful

degetelor §i dupil ce-§i furi§a, ochii in toatecolturile oda,ei ca sa, se incredinteze de nue vre-un strein, se apropia, de mine, frnifacil o adenca, inchina,ciune §i imi zise cuaer de parapon:

Frumos 1 domnule. Da bine to pori?Cum? nu inteleg, doamna.Te fad ca, nu intelegi. Ai invetat

se vede aceemi lectie pe derost §i ai spus-ola cate§i trele, §i mie §i doamnei Cernescu§i doamnei Malin. Apoi se cade me rog ?Mai poate o femee se, alba incredere indumneata?

21,488 111. 9

130 trza, Dix COPILIBMI

Cine v'a spus aceasta? raspunsei eufoarte tulburat.

Cine mi-a spus?Atunci se auzi o a doua batae la u§a.

1,Intra !" striga doamna Solariu facendu-sestapang, in casa mea. Up, se deschise dinnou §i eats, ca doamnele Cernescu §i Malinse strecurare in odae.

Aid suntem §i noi, zisero ele inchi-nandu-se earn adanc dinaintea mea. Noiam spus. Putea-vei sa tagadue§ti ?

Te las sg, judeci, ce bine imi §edea fad,cu aceste trei femei care veniserg sa-micearg, socoteala de purtare.

Spusu-mi-Eai ca mo iube§ti ? adausedoamna Cernescu batendu-se cu marine inpiept. Da sau ba ?...

Da 1 respunsei eu ca prin gura carme§ei, neputond tagadul lucrul ce in adeverse intamplase.

Da mie ? urma Doamna Malin, cea cuochii gale§i , care §tiau sg, soarba omulde viu.

§i d-tale, raspunsei eu cu glas tremu-

um& DIN OOPILIRLII 131

rator, intocmai ca un vinovat dinaintea ju-decatorilor sei.

Apoi cum romane ? ... striga naiva,copilaroasa Doamna Solariu, care parea maiaspra decat toate, singura careia nu-i spu-sesem pe fall ca o iubesc. .

Eu ce sa zic ? ... Vozondu-me a§a de ve-derat prins cu oca mica, infundat cu min-ciuna, marturisesc ca, a§ fi volt sa fiu maidegraba de un stinjen sub pament decat inaceasta ru§inoasa, stare. i daca-i pe aceea,martur mi-e Dumnezeu, ca, nu spusesemnici uneia minciuni. Cu fiecare din ele amfost de buns credinta rend pe rand, cacitoate mi-au placut.. Dar uncle era chip sitme creada 1 Altul mai ispitit decat mine arfi §tiut poste sa scape din incurcatura, eareu, un incepetor, abia intrat in lume, ceera sa. fac ?... Toate cararile-mi erau in-chise. Frumos inceput , n'am ce zice 1...Stam deci mut in fats, femeilor ca un . om

de mai inainte osandit, care nu are un sin-gur cuvent de indreptare, §i se vede caaveam o figura atat de proasta, atat deaiurita, ca ele din ce in ce se indarjeau.

9*

132 URA. DIN OOPILLIIIII

Cum romane ? zisere ele intr'un glas.Eu nici un cuvent.Tu§eam, me inverteam, casa se invertea

cu mine, faceam fitrl con§tiinp ni§te mitad nepotrivite, voeam BA zic ceva, dar nu§tiam ce, kii in sila de a OM. un cuvont,me inecam cu propria mea resuflare.

A.na-odatiL, cum romilne?... strigareneinduratele femei.

Atunci toate puterile me parasire, mlnileimi azure dealungul trupului §i cu un glasstins bolbomsii cuvontul : ertare !

Acest cuvent a fost tot ce am putut sg,rostesc.

Ha 1 nu-i ma adause naiva doamnaSolariu care pttrea mai reutacioasit poatetocmai pentrua avea mai putine temeiuride a me invinovitti.

SA to pui in genuchi dinaintea fiecAreiadintre noi, sa ne saruti mana §i sä ne ceriertare.

La auzul acestor cuvinte ce-mi promiteausaparea , m'am §i aruncat in genunchidinaintea doamnei Solariu, care imi intinsemana de departe ca un Mitropolit, ear eu

URA DIN 00F/LiBIII 138

pot jura pe evanghelie ca de asta-data nua fost un dram de dragoste in sarutatulmeu. Ingenunchiai apoi a doua oars infata doamnei Cemescu, gi a treia oars infata doamnei Malin sarutandu-le maim, gidupe, ce sfirgii aceste trei metanii facuteca dinaintea a trei icoane imperategti, reu-tacioasele femei egire iute din odae, cattint antretul birtului de lung, auzii in urmafor numai un ris gi un chicot.

Neat ca n'a fost cineva se, me \rade, ince hal eram, sa Elba ce ride toata viala.Beat, m'am aruncat pe pat mustrandu -mosingur pe mine de nebuniile ce facusem.Amor mi-a trebuit ?... Poftim amor 1... Maicearce, gi atherdata daca to sine cureaua. 0 1De mi-ar fi daruit cineva Dorna intreagicu toate satele gi padurile incunjuratoare,nu m'ag fi mai apucat deasemenea trebi.Instil din toate aceste invalueli, tot am ro-mas cu un cagtig. Amorul meu s'a stinsintr'o clips cum s'ar stings o luminare incare-ai sufla. Amor 1... vorbe, sa fie 1... focde pae, lumina de Muriel 1...

Simtindu-me deci oarecum ugurat,

§i

lirn-

134 UBA DIN COPLTAIDID

pezit, imi a§terneam acum o linie de pur-tare bine hotarita pentru viitor. Ori-ce, afarAde amor 1

Atunci nu §tiu cum se Moil c din ames-tecul gandurilor, mo pomenii ca-mi vent inminte tocmai gAndul cel mai nenteptat :imi adusei aminte de prinsoarea ce tinusemcu litihAitA. Ili se para at ,t de de§antat §inefiresc de-a mai reincepe aceemi comediecu doamna RAdeanu, inclt incepui sg, rid eusingur ca un nebun. 0 1 Eram tamaduit deboala dragostei pentru mult timp. Aveampieptul cAptuqit cu o intreitA zale cApOtata,dintr'un introit amor nenorocit ; nu era decicu putt* sa mai strabatg, a patra sageatl.

Deodata auzii la u§g. o noug, batae. nIn-trA 1" strigM eu oarecum imbarbatat §tiindbine c scena trecutA nu se mai poate re-in& Dar, vorba ceea, cand to gAnde§ti lalup, lupu-i la up... Doamna Radeanu seivi cu chipul ei blond ca o lung. plina, zi-cendu-mi :

Poftim, domnule, la mast. Tovarl§ii toa§teapta.

Maze ea ceva despre cele intomplate ?

URA DIN CIOPILIRLI 135

Venise inadins me vada in ce stareeram ?... Nu gtiu, n'am putut intelege dinfata el. Era destul de §ireath ca sell as-cunda gandurile. Dar gi eu iute mi-am al-catuit o fate, precat am putut de nepasa-toare gi am intrat in sala de mancare inurma ei, facendu-mi socoteala ca nu se cu-vine sn -mi aret ruginea i se bat laturileca un becisnic.

Acolo am gasit pe tovaragii mei mancandcu linigtea sufleteasca a unor barbati insu-rati care nici cu spatele nu gtiau desprecele petrecute ; ear doamnele cu pricina ti-neau mai mult ochii in farfurii gi din vremein vreme pufneau de ris uitendu-se pe furiguha la alta.

Numai eu, care cunogteam din pecatecausa veseliei lor, mencam in sill i inghi-team cateodata crucig.

VI.

A doua zi in zori de ziva ne suirom peo pinta ce ne agtepta la malul Bistritei, al-cetuita din douO capatle de grinzi bine le-

sl

136 'NBA DIN DOPILiRIN

gate, gi impodobitd, cu crengi de brad. Car-maciul gi dalcliugul desprinsero pluta demal, o impinsere in guvoiu, gi in momen-ta' and ea plea in josul apei, o salva derevolvere fact sA .rOsune muntii §i sä tre-sara de spaiml inimile doamnelor ce neintovArAgeau. Ura 1 ... EaLl-ne acum plutindla vale in voea apei, intro douo giruri demuntii ale citror virfuri erau and, acoperitede neguri. Dar dupa don6 oare de calotorie,negurile se risipire gi soarele se arOtA, de-asupra piscurilor ca un calauz imbucuratorpresurandu-ne calea cu diamante. La fiecarecotitura a riului ni se infatigau noue vederi,noun perspective, care de care mai indn-tatoare.

Ce mici imi pareau acum amorurile melede eri fats cu natura mitre* ce mo im-presura 1 Nimic din cele simtite, din celesuferite nu-mi mai romasese in inima , abiadad, mai pastram amintirea faptelor. Unguvoiu recoritor imi navglea in piept, §uvoiu=tor de viatil, pornit din izvorul cel caratal nature, gi trebue sa marturisesc a, ace-eagi prefacers o vedeam gi in tovaragitele

vas Mar comas= 137

mele de drum., Unde se mai gandeau elela copilariile de eri ? Apele limpezi ale Bis-tritei au spalat on -ce urme de suporare dinsufletul for §i muntii cei resunatori de doinene-au reimprietenit. Da, ne-au reimprietenitasta-data de-a binele, cad deacum inaintenu mai era cu putinta de-a reincepe ne-buniile acute.

Am mere cat am mere, dar de la o vremeni s'a pus, vorba ceea, soarele in dreptulinimii. Noroc ca plutagii, oameni preveze,tori, alcatuise pe capataiul din urma, un felde cuptorag de caramida undo au aprins.focul §i-au agezat un ceaun pe pirostee.Cat ai scapara din degete mamaliga a fostgata. Apoi desfacend legaturile cu merinde :branza zburatt, untul cel proaspet, cagul,urda, mugchii luati de-acasa §i alte cite §imai ate, am intins pe pinta o mass impe-rateasca, nu aitcevao unde grija §i nevoilenu erau poftite, unde cheful statea in capca un stapan ce se Mouse peste inimilenoastre. Ear la masa tine ne slujea, tinene taea bucatile, tine ne destupa butelcile§i ne umplea paharele ?... Niel ai crede...

138 vas DIN OOPILAILIN

Era blonda doamna Rftdeanu, aceea pe careo nap6stuisem la inceput cg, va fi o note,discordanta in armonia general.

zeu, fi gedea bine cum se invortea intronoi, isteata, cu ranecele suflecate pitn6, a-proape de cot, cu obrajii rumeniti de foculharniciei, cu surisul pe buze, ghicind gandulfiecgruia, incat par'cl tot ai fi mancat dela maim ei. Eu, nu-i vorba, nici m6 gitndeamsa, m6 uit la donsa cu alti ochi dee& aiunui om flamand, aruia Yi place 0, fie bineservit, dar insfirgit ceilalti poate c6, gAndeaualtfel. Ei 1:.. atftta Imi mai trebuea 1... s6,o incep acum gi cu doamna Radeanu, casa, m6 fac cu de isprav6, de ris. Numai in-chipuindu-mi una ea aceasta, imi veneauDori 1

Dupa o mash imbelgugata §i bine stropitaca a noastra, limbile se desleag6, obicinuitgi povegtile incep sa curga. D. Cernescucare era cel mai meter in istorisire de po-vegti, mai ales de acele cu cloud intelesuri,a §i inceput s6, le agtearn6,, insa, intr'unchip aga iscusit, c6, n'avea nimeni ce zice,g'apoi lui ca mai botran i se erta mai molt

i

URA DIN OOPIL.LRI3 139

decat altuia. Fiecare a istorisit ate ceva,numai doamna Radeanu sta §i ne asculta ;eu deasemenea tIceam, insg, m'a theat prinBand ca, daca a§ fi spus propria mea in-tomplare de eri cu cele trei amoruri §i cumetaniile de la urinal a§ fi intrecut de sigurin has pe toti povestitorii.

Dupg. pove§ti §i glume veni rendul can-tecelor care se infrateau a§a, de bine cupriveli§tea naturii.

Eatg, antecul pe care 11 cAntarom in corsub conducerea lui Buhu§, §i care mi-a no-mas §i acum in minte :

Glas de bucium se ridieg,De pe munte pang, 'n stele;likspund oile 'n potic.,Rtspund gfindurile mele.

Glas de bucium suns 'n stand,Acum turma cade vie;Dar pe inima-mi stapanaJalea eta cu ochiu deschis.

Cui a spune a mea jale ?La cea alba lung, piing.,Sau portului din vale ?Tuturora Bunt strainit I...

'n

140 tras. ant CIOPILIBMI

Numai unu 'n lumea mareJa lea mea ar intolege,Dar gi el e 'n nepasare,Oli-ce-ag face, on -ce-ag dregs.

Glas de bucium mergi la densulInima de i-o desgheatg,§i din ochi Imi Merge plansul§i-mi db. dragoste de viatl.

Spune-i di, 'n zadar el cat&Alta 'n lume sit gaseasca ;Ca ii mine 'n lumea toattiNu e alta sb.-1 lubeasch,.

Glas de buelum adb. 'n pripitDe la el un semn mlicar,Ca sti, pot numai o clipAdorml al meu amar.

Ear de nu-mi aduci veo gtireDe la el de bucurie,Clipa cea de adormireAh 1 prefa-o 'n vecinicie ! ...

Glasul buciumului zboaraPe aripa-i doru-mi duceLumea 'ntreag -o impresoar.,Dar respunsul nu-1 aduce 1...

UR A. DIN COPILIILIN 141

Centau cu totii destul de bine gi in me-sure, mai ales doamnele cu glasurile fortinere mledioase deli era mai mare dra-gul se. le asculti, and deodata in notele.cele urcate, o voace se ridica mai presusgi acoperl pe toate celelalte. Era voaceadoamnei Redeanu, care, deslantuite sub in-spirarea frumusetelor naturei, iii la& zborulin spatiu.

Nu gtiu, on -ce, not eram atunci astfelpredispuO, on -ca in adever glasul ei eraschimbat, dar ni s'a perut el niciodata n'acantat aga frumos. Avea ceva rapitor intoata fiinta ei, care ne ridica peste sferapamenteasca.

'apoi se mai uneau cu frumuseta can-tecului i poesia muntilor, §oaptele

freametu] pedurilor, intreg orches-tral naturei incunjurfttoare; ear eu farevoe me uitLl.i la densa vozui ochii apringi,fata migcate, impatimite, ca gi centecul, gimi se Wu un moment el inteadever eaeste aceea care suspine dupe, amantul ne-pasgtor. Cand iii mantui cAntecul, o tecerese feet imprejur ca i dad ne-am fi degtep-

§i

§i Bis-triei,

§i-i

142 URA DIN COPILININ

tat dintr'un vis placut pe care am fi voitsg.-1 prelungim , apoi deodatil. sbucni dintoate piepturile o furtuna de bra, de bravofora sfir§it ; numai eu stam mai la o parte,ferindu-me de a me areta prea incantat casit nu dau loc la banueli. Cel ce s'a fript°data in alp& ferbinte, se teme, vorba ceea,§i de apa row.

Dar nu era app, rem, caci cantecul doamneiRadeanu m'a urrnarit toata ziva, §i mi-atrebuit multi', putere de vointa ca sa mescutur de figmec.

Am caletorit deci toata ziva strabatondo tar& ca din poveste, and prin §uvoae,cand prin dolii, and rain stiimtori, candprin lumini§uri, incunjurand stincile, -lune-and deasupra genunelor, glumind, cantand§i unind voea buns a inimilor noastre cufrumuseta muntilor. Ear in spre amurg neoprirem la Hangu, de undo aveam a intre-prinde urcarea pe Ceahl.u.

A doua zi pe la reversatul zorilor eramcu totii calari in§irati unul dupg, altul pedrumul Ceahlaului intovara§iti de doi ca-lauzi care ne duceau merindele.

VILA DIN OOPILIIIIII 143

Cand se lumina bine de ziul, incepurema ne urea la deal pa o carare strimta ce§erpuea prin desimea brazilor.

Am caletorit cateva ciasuri bune, dar dela un be sui§ul fiind prea drept §i carareaprea strimta, prea aproape de prapastie necoborirem cu totii de pe cai §i prinseroma ne urea pe jos. Nu mai aveam scum de-cat poste o jumetate oar& de mers pentrua pune piciorul pe titva muntelui, candeata ca ajunserem la un loc unde carareafacea un unghiu drept pe coasta muntelui,a§a ca prapastia ni se infati§a la stfnga §iin fate,. Trecerea peacolo era periculoase.Fiindca, dintre toti eu eram eel mai putinsupus ametelei, me pusei chiar in coltulcararii spre a da ajutor doamnelor. DoamnaRadeanu inse, abia 1§i rezema mana pe amea, §i trecii iute uitandu-se in ochii meicu un zimbet ca §i cum nu ar fi avut tre-buinta, de .ajutorul meu ; ear eu statui incoltul cararii pal% ce trecure cu tog apoipleai sub o ciudata intipatire; simteamca mi-a Minas ceva pe mani din atingereaei. Dar ce vorba, 1... Eram destul om sa-mi

144 TYRA DIN OOPILIRIR

din firea fats mai ales cu doamna Rldeanu,pe care de la inceput n'am putut-o suferlcu tot glasul ei. i tutu§ antecul cel depe pluttt din rand in and imi revenea inurechi ca. o muzicit dulce, departata, ce memitnglea la inimit. Inveluit de astfel de On-duri romitsei mult in urma tovarl§ilor mei.

Voind apoi a-mi gritbi pa§ii spre a-i a-junge, auzii deodatitt deasupra mea o infri-co§ata detunItturft, ca o salyft de mii depu§ti, de nesfir§ite on repetatit. Fere§te-te 1..Fere§te-te imi strigare tati cu glasdesperat. 0 clipit imi indreptai ochii 'sprelocul de undo venea vuetul vezui un ng-val de stinci §i de pietre, care tocmai depe virful muntelui se rostogoleau spre lo-cul unde eram. Fiorii mortii mi se strecu-.rare prin vine ; eram pierdut, cad n'aveamtimp sä fug nici inainte, nici inditrapt, anddeodatg, vozui chiar ltingg. mine, in pAretelemuntelui, o infmaturi, un fel de cotlon,pe care paean Dumnezeu deschiseseanume, §i in care mo §i arunc&i. Toate a-cestq s'au petrecut cu iuteala gandului,nu bine apucasem a mo pune la adApost

1 ...."

§F

mil

§i

use. our OOPILIRIM 145

c petrele turbate au gi trecut de-a roatape degsupra capului meu, fecund sit se Cu-tremure muntele gi sa resune ecourile. EarcAnd egii din cotlonul meu gi me uititi insus spre coama muntelui de unde veniseprimejdia, vezul ceva gi mai infricogat....vezui acolo sus pe Mihaia, stand in pi-cioare ca un stalp, cu Oral sburlit, cuochii egiti afara din orbitele lor, atintiti a-supra mea, par'cl auto, M. mo farmece,gi 'nteatata i se dittrise capul gi i se schim-base mugchii obrazului, ca nu mai %teaom, ci o vedenie hida, o naluca de spaima.De ce se uita la mine, de ce i se ridicaperul mai tapog; de ce ochii ii cregteau incap, dp ce fata i se sbarcea intr'o sete ne-stinsa de a mg urmarl. Un moment amcrezut ca are sa se pravale gi el ca petreleasupra mea. Am inchis ochii gi am ince-put sa-i free ca sa me incredintez de nuera vis ce vedeam; dar cand i-am rede-schis, figura lui Mihaip, disparuse. Stamacum gi mo 'ntrebam ce-a fost: vis saurealitate? Nu mai §tiam eu singur ce O.cred. Speriet insa de aceasta indoita in-

28,488 W. 10

148 Ime. DIN OOPILLRIN

tomplare, apuciti la fugO, att. tovaragiimei, care me agteptau nergbdatori. Toti sebucurare vezenclu -mo slnittos, toti Mai strin-sero mitna cu aldurO, gi chiar doamna RO.-deanu, care de obiceiu era mai Ace. Catdespre Mihaita nimeni nu qtia nimic, ni-meni nu-1 vezuse. Dupil, o jumetate decias ne suirem not ingine pe zarea mun-telui unde ii vezusem chipul, ins de ur-mele lui nu am dat. Am ajuns sO, cred ain adevor a fost o nOducire ngscutit in min-tea 'flea, in momentul caderii petrelor; giaceasta poate din causa cl. Coate neajunsu-rile ce am suferit in ',hall, mi-au venitde la, el. Se nice ca sunt momente in caresanteea gOindului omenesc leaga in aceeagiclipli fapte petrecute in osebite timpuri giintrupeazO, asemOnari unde nu sunt. Darastfel de Barg uni meniti sO, sminteascacreerii unui om nu puteau clod mult timpintr'un cap toner gi lesne-uitator ca al meu,mai ales and me aflam intro nigte tova-tali aga veseli gi tocmai pe virful Ceahlgu-lull unde mOretia natures e Mt de ase-menare.

YHA DIN OOPILIDAII 147

01 Doamne 1 tine poate avea darul sg,spue tot ce vede ochiul §i ce simte inimain aseminea loc 1 Roatg, imprejur, pestevirfurile celorlalti munti, privirea noastrase intindea spre miaza-zi pang, 'n §esurileDunkrii, spre r6sarit pang, 'n §esurile Ni-strului, spre apus pan' inteale Mara-Mure-sului ; i ate ora§e, §i cate, sate, §i citelunci §i ate ape cuprindea ochiul deodata.Trei teri intregi se a§terneau la picioarelenoastre, despartite una de alta, dar locuitede acela§ neam de. oameni care vorbescaceeai limb& au. aceemi lege, acela§ dor.Trei teri frumoase, in care multe s'au Mout§i s'an prefacutr in sums veacurilor decand botranul urie§ le prive§te din albas-tra-i inaltirne, insa limbs, legea §i dorulau remas ca petrele peste care a trecutapa vremilor farg, O. le urneasca, §i vorsta neperitoare, cat va sta §i Ceahlaul petemeliile lui. Caci Ceahlaul este munteleimporat, este podoaba, poesia terii, esteizvorul tainic al legendelor §i doinelor nea-mului nostru, este ochiul etern deschis asupra hotarelor mo§iei stamo§e§ti, este sta-

10'

148 Irma. DIN ODPILIDDI

penul care ne trimite dupe. voe seninul saufurtuna §i WA, care se intoro privirilenoastre ca spre un pol izvpritor de spe-rant,e. Ear glasul lui compuS din atateacorzi mi§ce,toare, din atetea alte inmiiteglasuri ce se ridice, de la poalele lui, esteinsu§i glasul viu al terii, care ca un imnse revarse. in sferile cere§ti §i pe care nuse poate se. nu-1 asculte Dumnezeu 1

Dus de ganduri stam §i me uitam pier-dut in pierdutele departeri, ear lenge, minesta doamna R.deanu tot atilt de tecute,,tot atet de uimita; apoi, mi§cati pea, dedorinta de a ne desteinul, ne-am uitatunul la altul, §i fare se, ne zicem un cu-vent ne-am inteles taina gfindurilor. De§ide asterdate, gandurile noastre nu erau in-dreptate spre iubire, dar aveau acela§ tellincitt se 'nteinire §i se 'nfratire.

Vederat luau, doamna Rildeanu nu -mimai era nesuferiti ea la inceput. 0 schim-bare se fcuse in mine, pe care nu indraz-neam se, mi-o mexturisesc. Pea, nu maiavea fata unei lune pline §irete, nu maiera femeea cea cochete, §i traitA 'n lume

URA, DIN 00PNAILIN 149

precum o judecasem la intaia vedere. Dincontra, farmecul naturei o inaltase, o ino-bilise gi, pusl, alaturi cu celelalte trei fe-mei, le intrecea Wit indoealit gi'n mints,gi'n inima, gi'n frumusete. Me luptam euinsumi cu mine, voind oarecum a nu-i re-cunoagte aceste insugiri, gi mO pizeam cade foc de a-i degtepta cel mai mic prepusdespre cele ce se petreceau in sufletul meu.Dar de ce to pizegti mai mult, de aceeanu poi scapa. Aveam o fire atat de tit-datoare 1 *i ochiul gi glasul gi migcarile meleii destainueau tot ce voeam si-i ascund,incat ea, intelegond negregit ca nu-mi maiera antipatici, nu se mai ferea acum demine. Astfel, once %warn, on -cum m6 in-vOrteam, in, toata caletoria urcirii gi co-

boririi Ceahlaului, se nimerea si fiu totlangi Musa, gi aceasta intr'un chip cu to-tul nepremeditat, aga incat eram silit de ao privi, silit de a-i vorbl, silit de a-i damina prin locurile grele: Vezi ce de maisili pe capul meu 1... Trebue insa 0, mar-turisesc ca, ea nu ficea nimic ca si, incu-rajeze catugi de pupil on -ce idee de apro-

150 URA DIN DOPILLBIN

piere intre noi, §i se purta cu mine cutoga simplicitatea unei femei ce nu arenici un gand ascuns. Dar tocmai aceastasimplicitate mo punea in neastOmpOr. Dece o priveam §i-i vorbeam, de ce me sim-team mai imprietenit cu donsa, de ce par'cii,descopeream inteensa insu§iri noun, caremo minunau.

01 inime, nestatornicit 1... Nebun cine selase, purtat de tine 1...

MI.

A trecut un an de zile dupe, celetorianoastrO, prin munti, in care timp, zi cu zi,oare cu oare chipul doamnei RO,deanu imiintra tot mai mult in inima. Ajunsesema§a, ce. simteam ca o trebuintg a vietii dea o vedea in toate zilele, §i pentru a-miimplini acest dor intrebuintam tot soiul de§iretlicuri. Imi ple.cea nu numai se, o vOdpe dOnsa,, dar cited aceasta era cu nepu-tinta, imi placea se-i ved casa sau me.carstrada undo locuea, intr'un cuvont tot ceera al ei, sau in vecinetatea ei. Insa. nicio-

URA DIN COPILLIIIN 151

data, in toate intrevederile mele cu densa,n'am avut curajul sari spun un singur cu-vont de dragoste. Pe cand cu uelelalte fe-mei eram vorbaret, indriznet, cu mintealiberal in fate ei Imi pierdeam cumpetul in-tocmai ca un copil vinovat, care se tomesg, nu i se descopere gre§ala. Numai insinguratatea noptilor Imi recapatam cura-jul. Atunci gaseam a§a, cuvinte arzetoare,aka accente impatimite pentru a-i marturisldragostea mea, incat de-a§ fi avut indraz-neala sg, i is repet a doua zi, desigur i -a'fi induio§at inima. Dar a doua zi cadeamin vecinica indoeala, in starea acea sufle-teasca in care imi framOntam mintea, tal-macind §1 restalmacind fiecare privire, fie-care mi§care, fiecare cuvont al ei §i dad,o minutg, venea care-mi da oars -care spe-ranta, venea indatg, altg, minutg, care mi-olua. Ear une-ori Imi pares atat de cu ne-putinta sg, ajung vre-odatg, la fericirea de afi iubit de dens; incat m'apuca gandul roual sinuciderii.

Intr'o zi incruci§andu-mo pe stradg, cumiliaita, el mO opri §i-mi zise :

152 URA. DIN CIOPILLIN

Te ved, par'c, mergond cam des pe ladoamna Ith,deanu.

0 fi.Nu cum-va e§ti pe cale de-a ca§tiga

prinsoarea?Mai §tii 1...In tot cazul o sä mo chiemi sä fiu

martur la umilirea ei, nu-i a§a? adause elcu ironie.

La revedere, prietene ; s'auzim debine 1 respunsei cam ritstit, spre a curmavorba cu el. Nu puteam sa ri aufor privireamai ales deand mi se nazarise chipul luiTe Ceahlitu in ni.lte imprejurari atIt deinsplimontatoare. Intealt1 zi, pe °and rosde indoeal,, impresurat de idei negre, m6intorceam de la doamna Radeanu, intalniidin nou pe De astOrdata it opriieu, zicendu-i:

Inteadever, arnica, ai avut dreptate,doamna Radeanu, e o femee primejdioasa.

Ba zeu 1Te rog nu mo lua in ris. Am sä mo

hotarOsc sa nu-i mai cola in cad,.Asta ar fi a opta raihune pe pament.

Mihaitl.

UBA DIN OOPILIEDI 158

Uite, iti jur chiar acuma sg, n'o maived niciodatft 1 Te iau pe tine drept marturjurgmentului meu gi-ti dau voe, data -1 voiucAlca, sg, me despretuegti, sg, me impusti ;...nu mai voiu armi sparg capul in zadarpentru o femee farg, inimg.... SO, fiu de ri-sul oragului. . . Toate au un capet. . . Aiinteles ?...

Vom vedea-o gi asta 1 adause lliiha-itg. c'un aer necrezetor.

Opt zile mi-am tinut jurgmentul ; optzile lungit nesfirgite, in care timp nu e cuputintg, sg, spun ce am suferit. Uritul, de-sperarea, dorul me tineau de inimg, aga decumplit, inat une-ori credeam cit-mi pierdmintea. Am cercat sä me ametesc cu altefemei, dar ce sarbede, ce nesuferite Imipareau aceste femei. Nu-mi venea sg, meuit macar la ele. Desgustat me intorceamtotdeauna in singurg,tatea odgli mele, unclecel putin puteam sa -mi roscolesc dorul ne-turburat de nimeni.

A opta zi, nebun, cu capul infierbentat,egii din .casg,, fait sg, gtiu in cotro me due.Era inspre amurg. Mergeam gi me speriam

154 MLA DIN copula=

eu insumi de vuetul pa§ilor mei; mergeampliri de friguri, voe, fOrO, tel, and mepomenii dinaintea casei doamnei Radeanu.UrcLti waffle, suniti clopotelul, ear in mo.mentul and mi se deschise u a, auzii laspatele mele un hohot de ris, un ris reu-t un fel de rinjire tare mo strabatala rkunchi. Era Ili MO, care ridea de sta-tornicia jurlmOntului meu.

Auzi jurament 1... Eram eu in stare sarmidau seam& de ce faceam atunci l . . tiameu pe ce lume mi3 gasesc I ... lute am in-trat in ca81 sit nu mai and acel ris supo-rttor, and eats -mo rata 'n fats cu doamnaItatleanu. Atunci pierzondu-mi cumpotul cudestivOr§ire remasei incremenit fora sit osalut, fara s pot descurca o frazg, farastiri pot spune de ce n'am venit opt zile,de ce am venit acuma ; ear ea mai sta.-Ong. pe sine, me primi bine,. §1 vOzOnd cicnu poate lega cu mine nici o vorba, cu .§ir,se puse la piano spre a-mi da timp dea-mi \Teni in fire. Dar in nebunia mea totaveam oare-care limpezime de vedere. Ve-deam c §i ea era cuprinsa de-un fel de

fere

URA DIN copula= 165

neastompor. Degetele ft tremurau pe pianogi fata ei era mai serioasti, mai panda de-cat alte-date,. CAnta ce cant& gi NIA ce in-cept cAntecul de pe pluta : Glas de bu-cium." Atunci toate, ffinta ei se schimbe,deodata. Un foc i se aprmse in piept, care-idadt un nou farmec, o noue, frumusete,, onoue, putere de simtire ; ear eu nu gtiu cese petrecea in mine ascultAnd notele ei in-frigurate, dar gtiu ce, deodata me pomentMO densa ingenunchi, cu capul rozematpe bratele ei .. . . . Lacrimile Imi curgeaugiroae.

Atunci ..*.. moment neuitat in viat11...atunci simtii pe capul meu maim ei sfioasA,a cArei atingere imi dadt cel mai dulce fiorce mi-a fost dat se simt.... Atunci pentruintitia date. ochii nogtri se intelnire aprigi,setogi, nebuni de a se privl pane. 'n aden-cul sufletului, gi cum stam aga pierduti,nu ne ziceam' un singur cuvent, dar focalne ardea obrajii gi piepturile noastre sal-tau.... Atunci.... ea inchise ochii, par'c'ar fivoit sl piarde, congtiinta vietii, Batt unmoment nehotarita, tremurAtoare, apoi....

156 um% DIN DOPILIRIN

deodatg, Gael in brgele mele.... Cum denu s'a rupt ceva in mine, in acel moment,and am simtit pieptul ei pe al meu, guraei pe a mea, merturisesc cit nu inteleg 1Dupg, un asemenea moment, restul vigilce mai pletegte?

.

Cnd egii de la floamna itg,deanu eram unalt om. Vedeam tot trandafiriu. Mi so ugu-rase oare-cum pieptul, g'o nemerginitg, bu-curie imi ineca inima. Lumea ce trecea pelangl mind imi pares atat de vrednicg, demill, theta nu . mg induram sl-i arunc oochire. Me intorsei acasl, lacom de a-mireaminti in linigte una clte una toate mi-nutele de fericire ce gustasem, §i in acestscop, me intinsei indemanatic pe o canapea.Dar ce ciudatg, e firea omeneascg, A tre-buit ca tocniai in acele momente de su-preme fericire sa -mi vie un gaud oare-cumreutacios, sa -mi amiutesc vechea prinsoarecu prin care me legasem se-i ves-tow biruinta. SOrmanul Mihaly. I Intr'ade-vOr e un bleat ferg, noroc. Nu-i chip sl

I

Iiihlit1,

MIA nor aopztLitax 157

placil, femeilor. Apoi multe de toate Imitrecure prin minte, cafe n'aveau nici o le-gaturd, unele cu altele , dar toate acesteganduri rAzlete, intocmai ca peraele ce sevarsil, in acela§ riu, me duceau fart, voela gitndul cel mare, statornic, la ganduldoamnei Radeanu. Ce frumoasil, este 1 Emai presus de toate celelalte femei 1 Ceglas, ce trup, ce inaltare de spirit, ce bo-gatie de inima I Ti simteam inca strinsoareabrateldr, bltaea pieptului, focul buzelor, §ieram cuprins de aceemi fiori ce me cuprin-sesere Mg densa ; ii vorbeam. cu aceeaidragoste, ii vorbeam chiar in glas mare,incitt de m'ar fi auzit cineva, m'ar fi luatdrept tin nebun 1

Era acum titrziu. Trecuse miezul noptii.Nici vorbIL nu era de dormit. Pentru asuta, pentru a mia oars, spuneam a,celea§ilucruri doamnei Radeanu in inchipuirea mea ;and deodata up se deschise §i pe pragse infati§ft Milittita Darie.

Nu cumva to super ? Imi zise el.Nu... respunsei eu cam ingaimat.Numai dout3 cuvinte.

158 vas DIN COMMIS=

Poftim 1Iiiheitit intl.& in odae, inchise up, dupe,

donsul, §i se ageza, pe un scaun in fatamea. Ne uitam unul la altul §i nu ne eraindemanit, citci nici unul nu incepea vorba.Mihlita avea o ciudate, infitti§are ; par'clera ste,panit de dorul se, afle ceva de lamine §i nu indrAznea se, me intrebe. De lao vreme tot el intrerupse thcerea.

Frumos Iti mai tii cuvontul 1Ce fel?Ai pus cu mine prinsoare c in mo-

mentul citnd vei fi stg,piin pe inima doamneiRadeanu, me vei chiema sft fiu martur laumilirea ei. A§a este ?....

Ei, §i?Pe urmft, vezond greutatea ce intim-

pinai de a ajunge la acest sfir§it, mi-ai ju-rat ea nu vei mai calca in casa ei. A§a,

este, on ba?§i mai departe ?...Pe urma, citIcandu-ti juramontul, to -ai

dus in casa ei §i ai isbutit.... sa-i cucere§tidragostea. A§a-i ?

De unde §tii?

URA DIN CIOPILARIE 159

De unde gtiu? Crezi to ca fact cevaMt sg gtiu eu? Zicond aceste cuvinte, pri-virea lui tot mai mult se pironea asuprg-mi.Era vederat c. Ili Mita nu glumea ... Deunde gtiu? adause el cu glas mai al:Mat;gtiu dela insagi doamna Rldeanu, pe caream vezut-o in urma ta. tiu tot, tot I

0 strinsoare de inimg m6 apuca.In cele din urma, ce-mi pasg 1 r6spunsei

eu superat de intrebgrile lui, Poti sa gtiitot, sau sit nu gtii nimic. N'am a-ti da so-cotealg de purtare ; gi pretinsele male jurg-minte sunt nigte copilgrii, nigte glume, decare nu m6 simt legat. Mind insg cl aivezut pe doamna Rldeanu in urma mea,nu mB indoesc ca vei avb bungtatea sit-mispui ce ai aflat de la donsa ?

Ha I Ha 1 sbucni el intr'un hohot deris, risul Mu cel reutacios. Se'ntelege alnu mi-a spus de bung voe.

Vrea sit zicg ai intrebuintat sila I res-punsei eu, ingglbenindu-mo.

Ba bine ca nu 1 Miligita Darie gtii canu. glumegte.

160 inie,Dne cromLuir

Nemernicule I Indritzne§ti sa-mi spuiasemenea cuvinte?...

firea, iubite. Se 'ntelege cadoamna RadPanu n'a volt sft -mi spue ni-mic, dar em, gitsit mijlocul sit o silesc .

Ha I ha I... Eu fac lucrurile bine.Care mUloc?Uite I adause el bitgand maim in bu-

zunar §i scot6nd un pistol.Era chiar unul dintre pistoalele mole, pe

care le p5stram intr'o cutie pe masa.Nu to uita a§a lung. E al teu, to ved

recuno§ti. Celalalt e aiurea. Nu eramdoar nebun ti:1 las la ind6manit. Ei, acumintelegi cit mijlocul meu era convingetor ?

De ce gritea, de ce mg atintea mai tare,de ce perul i se sburlea pe cap, de ce ochiii se mareau §i. i se incruntau. Era infrico-kat de vOzut. Capotase intocmai figura demonstru ce o vozusem pe Ceahlatt. Ear eusimteam fan de ghiata in spate, simteamcit mie insumi par'ca mi se sburlea porulin cap, §i nu §tiu ce putere peste fire mitLinea pironit in loc ca dinaintea unei stafii.

Tine-ti

s,Gel

URA mit ooprubas 161

Ai jurat ca nu vei mai vedea pedoamna Radeanu, urma el ; ei bine ni veitine jurtimentul 1

Atunci el indrepta, pistolul in spre mine.Eram singur, fAra nici o arms, fare. nici unmijloc de aptrare. Incepui sa strig, darslugile erau departe §i nu me auzeau; vroiiO. sun, dar clopotul era rupt.

Asculta, iubite, nu-ti mai bate capul sitto impotrive§ti. Am luat toate mesurile maidinainte. Cum? Din ate s'au petrecut panaacum intre noi, n'ai inteles eu cramduFnanul ten de moarte; a la singura tavedere toga. fiinta, mea se revolta; ca reulOn Bra singurul meu bine; ca inenireavietii mete era de a desfiinta pe a ta?Hal de and iti akin calea 1.... Mi-ai scapatde attitea ori, dar asta-data am pus manpe tine tocmai in momentul and ti-emai drag a tral in lurne. A§a-i?... Mane osit east', vorba ca din cauza unui amor ne-norocit, te-ai sinucis. Dovadit era fi propriata arma. Dar o sit mai ma Mica o§tii care... 0 se, ease. vorba urma elre§chierand fiecare cuvent ca sit -mi intre

28,488 III. 11

vorba...

ca

762 URA DIN CIONMANIII

bine in urechi cit inainte de a to sinu-tide, in desperarea amorului tea, ai ucispe doamna Radeanu !...

Doamna Radeanu .e moarta 1... strigaieu, simtind ca se rup merunteile in mine.

Ce nici ateta n'ai inteles?... negre§itce e moarte... cu celelalt pistol al ton

Atunci tot sengele 1mi navall la cap, §iselbatec, nebun, me aruncli asupra uciga-§ului. 0 lupte, incept, oarbe, desnedejduita,o lupte, pe moarte in valma§agul careiaauzii ca prin vis o detuneture de pistol,sbntii creerii ce, mi se desfac, apoi clizuiAre cuno§tinte la pement.. I

M'am de§teptat inconjurat de o multimede prieteni §i de medici care cautau se-midea ajutor. Rana mea era grozave. Multezile mi-a fost viata in primejdie, Aveamfriguri rel.% care me aruncau in delir. Dardupe ceteva septemeni medicii me decla-rare scapat. At'unci aflei despre indoitacrime. a lui Miheitit, care, prins asupra fap-tului in momentul cend descarcase arma

UNA DIN 00P7IIRLII 163

in peptul mou, inebunise

Douezeci §i cinci de ani au trecut de a-tunci, o viatl intreagg, de om, §i liihAitg,Darie trleqte §i astazi inchis intr'o case, denebuni §i-§i istorise§te necontenit povesteaon -cui viziteazg, trista lui singuratate.

Douezeci §i cinci de ani au trecut §i

chipul blond al doamnei Radeanu, singurafemee ce am iubit, stg, gnat viu in inimamea.

A fost un vis, unul singur, scurf, darfrumos §i neuitat. De atunci romas-am raz-let in lume, cu sufletul uscat, fait scop,fare, dor, flre, bucurie, §1 duc o viatl stearpg,de azi pe mane, cu speranta de a ajungecat mai curend la capetul cararii.

Aici Gheorghie i§i sin* genele ude §iglasul i se stinse intr'un suspin.

SA me erti, iubite prietene, adauseel dupe, o pauzar dad, la vorsta mea am.

11

164 1781 DIN OOPILiBIE

cazut in slIbiciunea de a lacrima asupraunui trecut de mult ingropat. Dar, precumvezi, istoria mea e testa, gi, ca gi tine, nuam putut-o spune fry, un pic de induiogare.

JPNi''''s

PETREA DASCALUL.

Au trecut douezeci §1 cinci de ani de anda avut loc aceaste, intemplare. Erau frumoasevremi pe atunci, nu doar a mi se ptreaumie, fiinda eram tourer, dar inteadever maerau, aci un soars vesel se ridica la rest,rit asupra noastre,, inarcat cu bunuri lacare cei mai mari Domni ai terii abia deau cutezat se, viseze ; §i idei rime incolteauin inimi, §i vial& noun, curgea prin vine.S'ar fi zis c Dumnezeu ivi intorsese fatasere noi. N'a§ fi rescolit de sub volul tre-cutului aceste amintiri ale unor vremi ce

166 PETRIIA. DASOAL17L

nu mai sunt, dace, intemplarea de fate, n'araye oarecare legeture, cu migearea de renag-tore ce-a fromentat atunci pamentul nostru.

Se ispre,vise rezboiul Crimeei ; trupeleaustriace se retresesero din tare, gi paceade la Paris ne promitea unirea Principate-lor, merirea teritoriului cu o parte din Ba-sarabia, neatornarea politics gi multe altelecare ne inflacarau

In timpul acela dar de frumoase, amintire,doi lorzi engleji, care luasere parte Ia co-manda superioare, a ogtirilor aliate din Cri-mea; auzind cft Moldova e o ar ance,

cu obiceiuri patriarcale i cu muntiplini de -urgi, venire anume din Sevastopolin Galati cu hotarire de-a se desfata la unvonat de urgi, ceea ce de mult timp locuitoriiAngliei nu mai pot face in insulele lor. Eierau bogati, caci livrele sterling snnau inbuzunarele for ; erau seriogi, caci mai nuvorbeau unul cu altul ; erau fuduli, cad setineau totdeauna cu &mile tepene i abiade cobotau ochii pe vre-un obraz omenesc.Nalti i subtiri, i totdeauna bine imbracati

peptenati, ei priveau lumea cu gravitate

mintile.

pri-mitive.,

§i

PPITILBA DABOALIIL 187

prin geamul ochelarilor, vroind par'cg, ina-dins BA, pue oarecare distanta intre* ei §i

lume.Ei plecare intr'o trasuriL cu opt cai de

po.tft pregatith, de parr, labul de Galati, §iapucare drumul spre munte la o movie drtra, proprietarul areia avean anume scrisoride recomendatie. Cine null aduce amintecum erau pe-atunci drumurile la not 1 Cutoate aceste surugiii, citrora nu le pasaunici de drum, nici de cai, dar care mirosi-sere bac§i§ul gras, mlnau de olac, de mg;parau copitele cailor, trasneau din biciu,chiuiau citt le lua gura, inc ,t bietii engleji,hurducati in tritsura ce se legIna ca o bard,bttuta, de valuri, nu-§i mai simteau nicifrizura neted., nici ochelarii drepti pe nas.

How original I" zise intr'un tarziuunul din lorzi cittra celAlalt.

How original t" respunse acesta caun ecou.

Apoi ambii tg.cure luandu-§i fiecare aerulserios obicinuit. Au mers astfel o zi intreagape drumuri nebAtute, trecend prin vaduride riuri, peste §anturi, peste podete ale co-

188 PIPPRZA. DABOALIIL

ror scanduri jucau sub roatele trasurii, pang,cand inspre sears ajunsere la mogia dorita.Proprietarul, care era prevestit de mai na-inte de parcalabie, ii prim' cu mare alaiuca pe nigte oaspeti alegi. Dulcetile, cafelelenegre cu caimac, ciubucele cu imamele dechihlimbar se infatigare pe data dinaintea fordupg, obiceiul pamentesc , apoi nu trecixmult gi proprietarul Ii introduse in sufra-genie, uncle ii agtepta o masa, bogatal pe acarei panza albs, .flgurau cu cinste branzu-rile de munte, pastravii afumati, bujenitg,de caprioara, cataifurile, vinurile de Odo-begti gi Cotnar gi cate gi mai cate alte pro-ducte alese ale tern.

Ear lorzilor toate li se pareau ciudate :gi mancarile gi obiceiurile gi forma caselornoastre de la tara, cu balcoanele for lungigi acoperemontul tuguiat, gi gardurile cuspini, gi cumpenele de la lantana gi maicu saang, pogtile, despre acaror ciudatie seresimteau and. , dar nu dttdeau nici un semnde mirare, cad ar fi fost incontra demni-tatii lor. Numai cate un : How original I"

PET11.11k DASCIALIIL 169

ziceau din vreme in vreme, ins, §i acestacu multa cumpotare.

Dupe, mass, proprietarul chiema pe voila-torul sou, Petrea Dascalul, §i-i poruncl caa doua zi sa clued numai dectit pe lorziiengleji la ur§i.

Ascult 1 rOspunse Petrea Dascalul cuun aer de supunere ce insemna c poruncastapaneasca va fi negre§it indeplinita.

Petrea Dascalul mergea la ur§i ca, la unvOnat fara nici o'insemnatate. El uciseseatatia in viata sa, Moat, ne mai avOnd des-tube degete la mani §i la picioare ca sa-inumere, be pierduse, cum am zice, rabojul;numai stapanul sou, care-§i Meuse feliurite§ubi §i a§ternuturi de picioare din blauilelor, Linea anume socoteala de clOn§ii.

In lunga lui indeletnicire vonatoreasca, elajunsese sa §tie anume fiecare urs sau ur-scald, de ati ani este, cati pui are, in cebarlog §ade, la ce pariu s'adapa; §i andstapanul sou fi zicea : diai Petreo, sa-miaduci mani un urs," el se ducea totdeaunala sigur. §i doar nu era vre-un om maiaratos sau mai deosebit Petrea Dascalul ;

170 BT 3A DMICALITL

din contra, era mic de stat, avea chipulblajin gi oarecare stingacie in migari. Fatscu stapanul sou abia de indraznea sa ridiceochii din pament. El fusese crescut de tata-sou ca sa fie dascal de biserica. Ins a toatele facea pe dos in slujba bisericeasca. Inloc sa curate luminarile de mucuri cu cle§-tele cele lungi, el le stingea, §i cadelnitao arunca cu attta neghibacie incftt impragtiacarbunii pe jos. Numai la imparteala coliveicerea o parte nepotrivita cu meritele luidOscOle§ti. late() zi mergond de gaga, cuun hleab de purl imprumutat, la un vonatde urgi ce -daduse stapanul sou in munte,se nimerl ca tocmai el impugca ursul, §i

deatunci prinzond gust la astfel de dihanii,imbratiga me§tegugul vOnatoriei in looulbreslei dascaliei, pastrandu-gi de la aceastadin urma numai numele.

Englejii cand Il vi zure pip sticla oche-larilor for aga mic §i nechipos, imbracat cusuman §i cu opinci, invOrtindu-§i cftciuladinaintea stapanului sell ca un nemernic cenu §tie cum saii poarte mann% se aratarOfoarte necrezetori.

FETILIIA DAEICIALLIS 171

Dar insfir§it cine §tie 1 1§i zisere eiintro don§ii ; aici toate sunt ciudate 1

A doua zi, in zori de ziul, pe and lorziidormeau mai bine', viand poate despre chi-dal% obiceiurilor §i a po§tilor noastre, Pe-trea Dascalul bttii la up for indemnandu-iBO, piece. Ei ing, cu toad nerabdarea ceaveau de a da piept cu ur§ii, nu deschisereup pail ce mai intai nu-§i rasere barba,null peptenare porul cu ingrijirea obici-nuita, astfel .ca nici un fir de Or sO, nufie smintit de la locul sou, §i gttiti fiecare dela ghetre Nina la pahrie cgte ca un costumnou vOnOtoresc, anume cumporat din Londra,plecare impreunl cu Petrea Dascalul pe cit-rarea muntelui in sus, avOnd in urma foralti patru pura§i din sat.

Vremea era frumoa,s1, aerul viu §i it-coros , §i inspre partea §esului la rdsaritsoarele se inane, vesel pe un ceriu cuprinsde foc. TOGO, urcau englejii la deal, cupas regulat §i cu aerul serios at unor oamenice merg intr'o grava, intreprindere; numaiPetrea Dascalul, blajin cum era el §i camslobod la gull, mai schimba din cand in

172 P217117.111. DA8OAL17L

cand elite o gaga cu tovaragii soi din sat.Trei ciasuri intregi ei suirO mereu in su-doarea fruntii, gi nu o data englejii se im-piedecaro de bolovanii de pe drumul strimtgi pietros al muntelui, nu o data palariilelor, impodobite cu pene de strut, se ani-narO de crengile brazilor, nu Q data Se vO-zurO siliti sit dee mans. lui Petrea Dascalulprin locurile-unde prapastia se prea apropiade curare; dar nu era lucru de mirare ne-fiind marii lorzi depringi sa, umble prinlocuri aga tan, cum zic toranii nogtri.

Pe la amiazazi Petrea Dascalul 1i opriintr'o desime mare, unde era o multime debolovani gi cioate r6sturnate, care pareaua fi aduse de puhoiu.

Aici e ursul, zise Petrea Dascalul.Atunci figurile lungi gi solemne ale lor-

zilor se facuro §i mai lungi gi mai solemne,caci dorul lor era acum aproape sa fie 1m-plinit : aveau insfirgit sä dee ochi cu sahas-trul Carpatilor gi sa Eciba, ce istorisl desprelupta on dOnsul, cand se vor intoarce inlara lor. Ei 10 inarmarO pugtile nu WIoarecare batae de inirna, degi de altfel erau

P1110176 DASOALIIL 113

deshpretuitori de primejdii, §i staturo cltvatimp in a§teptare dar ursul nu se ar6ta.Atimci ei aruncare o privire intrebatoareasupri lui Petrea Dascalul, ear acesta inte-legend gttndul lor, le areta printre cioate§i bolovani o gaura deschisa prin care abiaar fi putut intra un om pe brand.

Aici e ursul, adause Petrea Dascalul,aretand gura vizuniei. Apoi el §i ceilaltipu§ca§i, luand cate-o ciota in mani, ince-pure sa fad. larma imprejur.

Sai, Catrina I... Nu to da, GavrileDiha , Martine ! strigau ei necontenit ;inst cu toata galagia ce faceau, ursul nuvroea sa easa intru intimpinarea musafiri-lor s6i.

Doarme ca boerii dupg, mass, baggy, desamit Petrea Dascalul ; sa-1 afumam putin,stt-i tread. mahrnuria.

Atunci Petrea, cautAnd cu luare-aminteimprejurul vizuniei, gas1 o a doua gauratainuita sub cioate §i frunzari, pe care ur§iitotdeau.na §i-o pAstreaza pentru retragerein cas de primejdie. El o cur* bine §i factchiar Tanga densa un foc de uscaturi pen-

!...

...

174 PIIMILMA. DABOLLITL

tru ca fumul sit intre inlituntru §i sg, si-leascg, pe urs sa easit, pe cealaltg, parte.Dar nici cu acest mijioc nu izbuti, cadfiind v6nt, fumul in loc sg, intre in vizuniese imprit§tia in toate partite.

In vremea aceasta fiegmaticii engleji in-cepure sit dea semne de neritbdare, crezendcil, Petrea Dascalul, in care de la inceputnu prea avusesere incredere, era cu adeve-rat un §iret ce-i purta cu vorba.

E trandav ursul, zise Petrea cam ne-digt, nu-1 scoti cu unit cu doue de la tabie-tul lui.... Dar eu i-s popa 1

Apoi el bitgg, mg,na in torbit, scoase olumlnitricit de cearg, albit, o lipi la buzapustii deasupra telului, o aprinse zicond ala prohod trebue §i luminare, se puse pebrand §i cu pu§ca intinsit §i inarmatg, intra,voinicelte in vizunie. Lordul cel mai naltkii mai necrezOtor, care nu se a§tepta la unaca aceasta, se uita acum nemicat §i cu ochiiholbati cum Petrea Dascalul se teria Meet-Meet in vizunie, cum I§i introduse maiintiti capul, pe urrag, umerii, apoi picioarele,ear dupg, ce nu mai vezt nimic, strip, :

P1 PR TIABOALIIL 175

How original 1" ins Gu un glas schimbatcum nu i so intampla,se din ziva luftrii tur-nului Malacof. Ear celalalt lord, cuviinciosca totdeauna, Igi §tergea cu batista sudoareade pe frunte provenitg, negregit din caldurasoarelui, ins nu' repeta de asta-datg, cu-vintele tovaragului seu ca de obiceiu.

Dupe, cateva minute de o agteptare groaz-nica in care numai inimile iii pastraseremigcarea, se auzi deodatg, un trasnet depupa urmat de lin gemet solbatec, infrico-gat, cu atat mai infricogat cu cAt venea dinintunerecul de sub pament, unde era gtiutcA numai moartea putea hotAtascA intreom gi fiar,. Apoi se fact earl adanca,linigte de morment, timp de mai multe mi-nute lungi, nemosurat de lungi, in carelorzii atria deli mai puteau pAstra cumpo-tul. Acu-i acu 1... gAndea fiecare in sine.Dar lucru infiorAtor, linigtea Linea mereu;nici un semn nu venea de sub pament...Ce se petrecex oare acolo ? NegregitcA nu era bine, de vreme ce Petrea Das-calul nu mai egea la lumina, caci dam arfi fost el invingatorul ce ar mai fi stat

sg

linigte

...

176 PNITRZA DABOALIIL

inlauntru ?... Mud eats ... se auzi la guravizuniei un fo§nit curios, mai mare cleatl'ar fi putut face un om, §i cioatele §i pe-trele incepur6 sit se mite.

Momentul era in adever suprem ; lorziiintepeniti, cu ochii indreptati spre vizunie,cu pu§tile la ochi §i degetele pe trag6tori,stateau gata sa aprinda in dihania ce sevestea, §i tomplele for se bateau atat deputernic incat ochelarii be jucau pe nas.Dar spre marea §i nemarginita for mirare,in be de dihanie se vezure deodata picioa-rele lui Petrea Dascalul, apoi umerii, apoicapul §i dupa ce Petrea e§i de tot, tinondintr'o maul pupa §1 in cealalta o franghie,arunca repede capetul ei celorlalti patrupu§caqi strigand :

Trageti, Me V, vertos 1 ...Atunci bate§i cinci incepure sa traga din

resputeri, §i eats ca o cogemite ursoaicamoarta, lovita drept in frunte §i legata cufranghia de gat e§1 de sub pament.

Uimirea englejilor fa atat de mare ye-z6nd izbanda lui Petrea Dascalul incat deasta-data, uitandu-§i demnitatea §i distanta

83TEN1 DASOALUL 177

social, ce-i despartea de densul, incepurostirl string& de mitnO, cu o aldurit neobicl-nuitO, cumpotatului temperament englezesc.

Ear Petrea Dascalul, care atunci pentruprima oar avu fericirea sit faa cuno§tintitcu livrele sterling ale Mud. Britaniei, seuita nedumerit and la stralucitoarea mo-nedit ce curgea WA in palma sa, etind lalorzii cei cu figurile de un cot, avend aerula le zice :

Banii, nu-i vorbft, ii primesc eu, darvoi ce dracul de v6 mirati a§a de mine, cdoar nu mi-i inthia oar a me bag in bar -]ogul ursului 1

Apoi duptt ce fiara ft alezatO, la o partede gura vizuniei, Petrea se scrpina in capzicend cu glasul sou blnjin :

Socoteala nu-i incheiati i mai am unmu§teriu in bitrlog : cinstita fall a uneibeizadele.

i earl§ aprinse o luminare de ceara, albs,pe care o lipi de buza pu§tei, earl § intrlpe brand in vizunie, earl§ se auzi o nn-pu§aturg, §'apoi un mornitit inkluft, §i

dupa vre-o Wen minute, de astl-datO. mai28,488 III. 12

178 MITENL DABOALITL

putin lungi, mai putin infrico§ate cleat a-cele d'intli, e§1 Petrea Dascalul cu beizadeaualegattl, de gg,t §1 o meza, ling. mumg,-saDomnita Catarina.

I-am miruit pe amendoi) zise el a§e-zandti-se spre odihng, pe un trunchiu decopac, §i era drept sa, se odihneasca, cadmuncise din greu §i cu spor.

Ear lorzii, care trecusere peste at teamarl §i tori pentru a veni la not sa im-pu§te ur§i, avure nenorocul sgri vazg. im-pu§cati gata de mftna altuia, §i se intoar-sere Mt, macar sg, fi dat 'un foc, duc6ndcu d6n§ii numai amintirea culeasg, in mij-locul fiorilor de spaimg, despre mijlocul ciu-dat cu care se ucid ur§ii in Cara noastrg,patriarcalg,.

Cu o parte din livrele sterling PetreaDascalul §i-a naritat o fatal cea din urmg,ce-i remitsese in casa, ear cu cealaltg. parte§i-a fg,cut sie-§i o mica zestriparg, pentruzilele betrAnetelor. Nu tarziu dupg, aceea,proprietarul mo§iei primi de la Londra oscrisoare cu ruggminte sg, inmgneze luiPetrea Dascalul, ca semn de neuitare din

PATEEA. DABOALTIL 179

partea lorzilor, portretele fotografice ale forinsotite de douo pu§ti foarte scumpe, e§itedin cea mai renumitg fabric& a Engliterei,cum §i un numor al ziarului The IlustratedLondon News, in care era desinatg, cu multadever fioroasa sceng a intrgrii lui PetreaDascalul in vizunia ursului.

Dar urmarea cea mai de capetenie ce auavut aceastg, mica, inthmplare a fost c a-

mendoi lorzii iubitori de vonat an apgratcalduros in camera de sus a 'Angliei drop-turile ciudatelor Sri dungrene §1 nu putincontribui puternica for voaco intru a fi re-cunoscutg Unirea mult doritg a Principate-lor Romlne §i alegerea indoitg, a Colonelu-lui Cuza. Mid lucruri au cgteodatg, mariurmgri, Fli nimeni nu §tie undo pot r6spundecapetele firelor care leap, una de alta fap-tele omene§ti.

C--;ntGst'r--5ro-

12*

FRIGURI DE AUTOR

DIALOG(0 odae de lucru cu o bibliotecii, in fund. In mijloc

un biurou. lhnga, care Tudor §i vintiliE tied cute pe unjilt &tit in fatfk In &obit arde focul.)

Vintila. Si. me erti, prietene, ca to -amstingherit de la indeletnicirile tale. Tu, omales, poet cu vaza, nu prea ai timp de pier-dut cu not profanii. Cu toate acestea dace,nu me vrei tu, to vreau eu, vorba luipugneanu, §i fiindce, pe tine nu to lase,demnitatea se, to cobori (me rog Si. nu ieiaceasta drept o ironie), se, to cobori pen& latreptele de jos pe care umble, oamenii de rendca mine, deaceea aunt suit sa mo urc eu

1A-

182 PH.1131711.1 DH AUTOS

pang, la inaltimele tale, &lid, pe acel falnicParnas unde te-ai agezat la taifasuri cumuzele.

Tudor (nedumerit). Nu cumva ai prins gitu la ggigg,uni ?

Ce gargguni 1... E boala curatA,. . . incurabila. Am comis o novel 1...Tudor. Asta-i gray de tot ; meritg, o con-

sultatiune.Vint,kt. Tocmai deaceea am venit eu

la tine; intai, pentrucg, te §tiu competentin materie de aiurtlri literare i imi veispune negregit dacg, novela mea meritg,fie transmisa posteriatii sau ba ; gi aldoilea, pentrucg, tu egti acela de la carem'am molipsit.

Tudor. E l . . . nati-o bung, 1 Ce sunt eu.vinovat de nebuniile tale ?

Vintild. Cum de nu? ... Nenorocirea meadoar de la tine mi se trage. De ate onnu to pandeam eu and, furl at de lumeacealalta,, te primblai singuratic i visg,torprin aleele umbroase, privind and in josla lutul pg,m6ntului, and imprejur la ver-zigul copacilor, and in sus in albastrul ce-

§i

§i

sg.

MU GU= DB AUTOS 188

riului, gramg,dind gi mg,cinand cugethri pestecugetari in morigca creerilor t6i. Apoi decitte on n'am auzit pe unii gi pe altii zi-and : Tudor e poet, ce-i drept e poet luDe ate on n'am cetit prin gazete dari desama despre scrierile tale, prin care itifaceau numele nemuritor. §Jatunci mi-a ye-nit gi mie un fel de fum la cap. Mi-am zis :oare sa, fie inteadever aga de greu a scrie?Oare dac'ag coma gi eu ? Ei 1... Ce frumossit fii pus in rondul literatilor 1 Sa, to vezitiparit, negru pe alb, §i cetit de-o multimede lume. Cine gtie, mai tftrziu sg, fii chiarprimit in sinul Academiei. 0 1... bine a zistine a zis, cg. cea mai inaltg, gi mai sening.glorie e acoa a scriitorilor.

Tudor (Nona) Da egti afumat de tot 1Vintild. Apoi null spun?... Aga intr'o

zi, cuprins de neastdmper, am luat cel maifrumos condeiu de os de fildeg ce-1 aveampe biurou, mi-am pus dinainte cea mai finsgi mai lucie 'Artie ministerial A, gi am scrisdeasupra cu litere caligrafice Novae . Maiincolo .... pace 1... Condeiul nu lua dinloc. Aveam in minte o istorioara de la tug,.

184 ?BXGUBI D3 AUTOS

Se intelege ce, la tare, se petrec idilele, nuin noroaele tergurilor. Aveam zic un su-biect prea interesant : 0 fate, de Oran cu-prinse care iubea pe un tenor cimpoer sa,-rac. Perintii ei se impotriveau. ..

Tudor. Pia veche 1Vintikt. Adice, veche §i noua totodate,,

dupe, cum e de meter cel ce scrie, ca a-dece, se, §tie intoarce lucrurile a§a, ca dinvechi se, pare, noun.

Tudor. .El, vezi asta-i 1 ...Vintild. Apoi da, negre§it. Ziceam deci

ce, nu-mi e§ia un cuvent din condeiu. In za-dar me primblam prin case, me uitamcu ochii §i'n tavan §i'n podele, in zadarme frecam pe frunte. Nimic nu venea niciin ruptul capului. Atunci furios, am arun-cat condeiul jos, zicend : Duce,-se la dracul 10 se, me pomenesc intr'o bunt dimineate,la Golia. Nu-i de mine meseria asta." DouOsoptome,ni n'am mai pus mena pe condeiulcel de filde§. Crezi ce, m'am vindecat ? ...Vorba se fi e ! . . .

Tudor. A§a-i and se leaga boala de omsanatos. Tocmai ma am patimit §i eu la

MUMTAZ DM AIITOR 185

inceput. Cate file inegrite §i aruncate pefoc ; cite condee stricate, cats nauceale, decap de-mi tiueau urechile, pane and insfir§itam ajuns se, a§tern ceva omenesc pe hartie.

Antal Vrea se zica §i to ai suferit camine ?

Tudor. Bucatica rupte.Vintiki (incurajat) Uite, §i eu me credeam

atunci temp, cu capul bun de batut §a-rampoi I Dar se vezi ; ... mai pe urine, ...istorioara cea de la tare, care me urmareaintocmai ca amintirea unui vis frumos cemi-ar fi remas intiparit, mi se respica dince in ce mai ]impede inaintea ochilor. Ve-deam par'ca aevea pe bietul cimpoier cumsuspina dupe, Ileana cea cu per de aur,cum li spunea focul inimii cantandu-i dincimpoiu ; cum, la rendul ei, Ileana se sbu-ciuma intro dragostea °etre densul tii datoriacake,' tate. Me deprinsesem a-i aye de to-vareli, a le vorbi, a-i ingrijl ca pe ni§teoaspeti vechi ai singuratatii mele. §i eraufrumo§i amendoi, rupti din soare, §i anumemeniti unul pentru altul. De la o vreme,fiindce-i deosebeam a§a, de bine, incet de

186 IfILIGITEI DA 1.17TOR

ag fi fost un pictor, a§ fi putut sa le facportretul, am luat earl§ condeiul cel de fildeg.Nu degeaba icoana for mi se infatigeaze,atat de lamurit in minte, imi ziceam cuoarecare sperante ; se vede c o se, ease,ceva. Vai ins,, gi de asterdate, nimic 1 Oriceingiram pe }Artie imi 'Area sorbed, prost,inat nu era chip se, alcittuesc o frase, carese.-mi place,. Prate, greu e de-a incepe 1 . .

Tudor. Se intelege 1 Acolo-i totul. La once ]ucru inceputu-i greu. Un autor mare azis : el a incepe este a 0111 (a parte) gi cutoate acestea numai eu §tiu citte am lasatneispreavite.

Vintild. Vezond aga, m'am descurajat dinnou gi m'am jurat s nu-mi mai bat capulcu asemene iznoave. N'am eu destule ne-cazuri in viate, ; se-mi mai nescocesc gi al-tele din senin pentru ni§te fiinti inchipuite,cu care n'am nimic de-a imperil 1

Dar se vede ott aveam de-a imparti, devreme ce nu me sleibeau de loc ; paece,erau umbrele unor creditori care me ame-teau cu jelbile ; cu singura deosebire, ca,,

in loc se, -mi ceara, bani, imi cereau

.

mill,

PRIG42.1 DM AUTOS 187

prietenie, sprijin Ultra parintii cei neindu.rati, §i cute §i mai ate. Poftim sä ai dea face §i cu nglucele. Eu limit, ca mai ba,0, mo las ademenit.

Intr'o zi m6 primblam prin aleea ceaumbroas1 prin care de atatea on ti-ai rä-tacit §i to paii. Fara voe m'am gandit latine, la darul cel mare cu care te-a inzes-trat firea de a-ti descrie migarile suflete§ti,§i cum me primblam ma tacut, luat deapa gandurilor, intr'un aer imbalsamat, subo boltt, de verde* piing de zimbetele soa-relui §i de citntecul paserilor, deodata par'clmi s'a ridicat o perdea de pe ochi §i aminceput sa vod lucrurile sub alte forme, cualte culori mult mai incantatoare dee& a-bele reale. Astfel, verdeaa copacilor de fru-moasa ce -mi plrea, Imi intra in suflet ;albastrul de sus par'cl se desfa,cea dinainteamea, lasandu-mo BA intrevCd minunile ce-riului. Fiecare fir de earbO, capota viata,fiecare bulgare capOta graiu ; toate impre-jurul meu respirau, luminau, zimbeau, can-tau, ear aceasta stranie manifestare de viataa lumei noue ce me impresura, era in ma

188 DILIGIIRI D3 AUTOS

deaproape legaturg cu sufletul meu, Wattnici o nota cat de tainica din mare*, sim-fonie nu remfinea neperceputa. 0 1 desiguro schimbare se Mouse in mine ; capatasemdarul de-a privi lucrurile mai adOnc, inflints, for de a doua. In miezul lumii reale,vedeam acum lumea fantasticit aga cum seinfltigeaza poetilor.

Tudor (intinzOndu -i mikna) Dignus, dignus esintrare in nostro docto corpore 1

Vintild anspirat) Ear in freametul eel deglasuri gi de migcari; in desfrOul eel de Cu-lori, un chip mi se aratl, izvoritor de raze,care lucegte mai viu §i stapanegte firea in-cunjuratoare : e chipul blond al Ilenei dinpoveste. Aga dar tot Ileana . . . on cand gion unde 1... De asta-data ea atintea asu-pra-mi o privire aga de magneticl, Welttoate simtirile mele nazueau spre Musa. 0emotiune ciudatO, mo cuprindea; mi se pAreaca eu, Vintila, numai exist, ca m'am schim-bat in tenerul cimpoer ; cad vedeam prinoclaii lui, sufeream de nenorocirile lui, cad,ca gi Muni, iubeam acum gi eu pe Ileana.Iute mo intorsei acasO, cu auzul plin de

73LIGITILT na &UTOE 189

cantece, cu ochii plini de frumoasa vedenie,cu inima plina de noua simtire ; lu i aprigcondeiul cel de tilde§ §i incepui se, scriu.Condeiul luneca acum infrigurat, par'ca-1purta mina frumoasei zine ; §1 amscris, §i am scris pe neresuflate intreg caetulce-1 am aice.

(AratA buzunarul undo -i caetul. In tot timpul cat Vin-tilA vorbegte gi gesticuleaza, Tutor 13 asculta cu atontiuneimitAndu-i migarile).

Tudor. Bravo 1 amice 1... Acum poti sazici ca ai pus piciorul in templul muzelor.Cand cineva a putut sit intrevada lumeacea din daraptul lumii reale, §i sa se uitepe sine in valme§agul vieii inteatata ,

inch sa se identiflce cu insu§i creatiunilesale, acel om poate se, zica ca e dintre ceiale§i... A§a dar bine-ai vent intro not 1...Insa trebue se, to prevestesc ca in drumulce ales, ai inspini adeseori picioa-rele. . . Eu, nu-i vorba, me bucur cand vedin ceata noastrA un lunatec mai mult ; mebucur ca vulpea din poveste care §i-a ruptcoada, caci nu-i mai proasta §i mai neres-platita meserie decat acea de poet. Ce-i unpoet ?... Un om la care lumea se uita ca

ti-ai salt

190 PRIGITBX DH ATITOB

la urs ; pe care nimene nu-1 cetete, de§itoti it critics, un pierde-vare, care umble,sit string . luna in brate, care se inamo-reazg, de-o slute. §i jure, ca -i Venus, un ominsfir§it caruia ii §uere, ventul prin ereert§i prin punge,, §i care dace. se intomple, ate-°date, se, nu moarg, nebun, calic inse, tot-deauna. Dar ce sAii mai stric inima I I3oalafiind feat leac, se. le lesem toate acesteala o parte, §1 se, venim la opera ta. Scoate-time rog manuscriptul qi .... se, ascultgmsfenta Evanghelie a lui Vintile, cetire I . . .

Vintild (emotionat) Inainte de a ceti, amse, -ti destelnuesc un lucru. Citt am fost inferbinteala compunerii; mi se 'perm ce, cescriu, e frumos, admirabil, sublim. Me mi-ram de unde imi izvoresc atetea idei. Eramsigur ce, o se, imboggesc literatura c'un cap-d'opere... .

Tudor (ironic). Mai e vorba... Care tate.I§i crede copilul slut ? . . .

Vintild. Ei eaca nil I ... Deatunci o schim-bare s'a %cut in mine, dupe, ce am ispravitfii recitit novela din cap in cap, mi s'apgrut atilt de rea, inat m'a apucat despe-

PRIGITBI AUTOS 191

rarea. Eram cat pe ce sa o arum in foc,ca sa nu mai remae nici urrna din aiurarilemelee Dar mi-am adus aminte de tine qim'am gandit e mai bine sa to consult,inainte de a o da in. prada flacArilor. Ori-cum, patru ochi ved mai bine decat doi.Tu imi e4ti prieten §i mi-i spune drept.

Tudor. Modestie de autor 1... Le §timnot toate aceste. N'ai cuventul, iubiteCaetul sit vorbeasca 1...

Vintila (emotional la While scoate caetul din bu-zunat f$L-1 agazit pe apoi gterge sudoarea de pefrunte, fgi litrgegte cravats care paricitel sugrumit, tugegte,fig dregs glasul gi incepe) :

La poalele Carpapor, intr'un colt deuitat de lume, un mic rain pamontesc,

trae§te o fats de OranTudor (intrerumpe). Un minut fratioare 1...

Nu-i a§a... Tu astazi pentru prima oarspui piciorul in altarul literilor i not ca-patam un neofit. Prin urmare ziva de astazi,fiind o zi ca aceea, trebue sa o cinstim §itie stirti dam botezul cuviincios (Simi clopo-telul. o slugit se infitiseaza). Ada done garafe cuCotnar (a parte) S'a mai desgheta putin ba.-

iatul ca., parld, inghite noduri.

DI

mass; tsi

ca

OA

192 111110178X D.1 ANTOS

Vintild (a parte). 0 fi mai indulgent dupitun pahar de Cotnar. (Sluga vine cu doue garafegi done pahare §i le 8§13aZa dinaintea lor).

Tudor (ciocnegte cu Tinting. In sanittatea to§i a Elenei care-ti aure§te visurile 1cu bine 1... Deacum pace tie cetitorule, sitlulm aminte

Ytinttila (reincepe cu Mae inecat). "La poaleleCarpatilor, intr'un colt de Ora uitat de"lume, un mic raiu pitmentesc, traea odi-nnioarl o fats de Oran cu numele Ileana.nCrbscutit la umbra brazilor, la recoareanpAraelor de munte, intre erunci §i citpri-noare, ea se Mouse ma de frumoasit ca nuni se putea pune alaturea nici o &tit dinnimprejurimi...

Tudor. N'o fl lost cumva Ileana eosin-zeana ?

Vtintiled (Burizend). Chiar ea nu, dar pe-a-proape, (continua): Tatal ei, om cuprins, vor-nnic de sat, o purta in burangic §i cu salbAnde aur. Dar ce era strAlucirea aurului penlangl acea a ochilor ei ? Multi petitori ye-nniserit, unii pentru frumusetl, altii pentrunzestrea ei, insA Elena ii respinse pe toti,

I

ERIGUES DE AUTOS 193

nesimtindu-se atrasa de nici unul. Eatael intr'o zi veni la casa ei un cimpoierdin lume.Tudor. Ah 1 ha 1 Individul cu pricina.Vintilei (contrariat gi aplisand asupra cuvintelor).

Veni la casa ei un cimpoier din lume, unbaetan ne§tiut din mama, tats, care cantaa§a de dulce §i frumos, de-ti era mai maredragul sit-1 asculti. Caiid Ileana vol sa ridea ativa bani drept multgmit.1 pentrutru antec, ochii for se intalniro, banii Ca-zure jos §i remasere acolo uitati, dar §iei se uitare pe sine, de mult ce s'au pri-vit ochi in ochi.

Tudor (intinzendu-se leneg pe jilt gi cascand). Eacti,

pozna 1Deatunci dug, a fost lini§tea

bietei Elene. Gandul ei romas'a la necu-noscutul cimpoier ; ziva nu mai ridea,noaptea nu mai dormea.

Tudor (inchide ochii).

Vintilc (observaindu-1). El doarme I . . .

Tudor (trestirind). Da de unde Cu ochiiinchi§i ascult mai bine. Urmeaza 1...

Vintild. Ziva nu mai ridea, noaptea nu28,488 III. 13

Vintild.

1...

194 PRIGITRI lIITOR

mai dormea, §i se topea sormana pecioare. Cimpoierul ins nu mai da pe la

casa ei. Umbla rittitcind prin munti §i princodri, ingana paserile, ingAna pilraele cucimpoiul lui, dar la Deana nu mai venea.

Tudor (tot cu ochii inc,higi). Bine I... bine 1..Vintild (imbarbitat). Oars nu §tiea el at era

de a§teptat ? Sau era un sufiet rAtAcitor,care nu se uita unde culca §i indarApt nuse intoarce. Intr'o salt insa pe la as-fintit, pe and Ileana se urea pe potecamuntelui in sus, ca is ziva bunt dela soarele ce se culca, deodatg, se intal-ne§te Cap, 'n fats cu Vlad Cimpoierul,a§a-1 chiema.

Tudor (tot Cu ochii inchisi). Imi pare bine decuno§tinta.

Vintiki (aparte Qi oontrariat). Asta-i critic ?(continua)... Intalnirea a fost atlit de ne-a§teptata incat Ileana igi pierda cumpotul§i remase impietrith in loc. . . Atunci VladCimpoierul ii cuprinse mijlocul.

Tudor (horaegte),Trintild. Dar el doarme 1... (se opregte un

moment, apoi continua). Atunci Vlad Cimpoierul

DX

pi-

salt

WRIGURI as AZTOR 195

Ii cuprinse mijlocul gi, fare seri zice, unncuvent, o saruta atat de lung gi cu atetaninfocare incat .. .

Tudor (horiegte mai tare).Vaal (desperat se ridint in picioare). Dar asta-i

grozav !... Neauzit 1... Doarme ca un butucgi horlegte ca o locomotive... Eats intipe-rirea ce i-a flout opera mea nemuritoare 1(Se primbli agitat prin odae). . . i eu nemer-nicul care credeam ce, suferintele Elenei osa -1 intereseze . . . eti care m'am megulit unmoment ca am vocatiune de autor. . . 01iluzii, iluzii, ce iute v'atii risipit 1 . . . AdioParnas 1... Adio Muze I . . . Neat numaide atata munce pierdute, fare folos ! (so URI

lung la Tudor care horiegte intermitent). *i doarme,me rog, ca la miezul noptii , poi seri daicu tunul la ureche I (resgindindu-se). Ei ... maibine ma, 1 ... Incaltea sa -mi iau o needejde,cleat se incurc gi eu lumea ca ateiia altinechiemati, ale caror scrieri be guste, numaigoarecii. (so apropie de biurou §i is mannscriptul in

mina). Haide 1 . .. Curaj 1 . . . (Se duce spre foe).

Mergi in braele vecinicei uitari, to cap deopera cu efect narcotic 1 . . . N'ai drept se,

18*

196 PRIGITIL1 DE AUTOS

trgegti intr'o lume unde ti-ai fcut o in-trare atat de .. . stralucitt 1

(Dar in momentul and vroa sii arunce manuscriptulpe foc, 11 apucit o crizil, de nerve pe care abia o poate

apoi Aped° se intoarce spre Tudor care ho-rae§te, face un goat de milli tji on ton botarit urmeazit);

Ai-da-de 1... Ce nebunie : El critic 1...Auziti mo rog 1 . . . (ride Cu hobot). Se vedes'a cam gregit cu Cotnarul. acegtiasunt nigte invidiogi 1... Fereascg. sfgntul 1...(ridicit manuscriptul in sus, voios). Tu drag copil alinchipuirii mele, mard vei vedea lumina ti,parului I

*WOW,

ca§'apoi

34

AGATOCLE LE-UTEAN

CM DIN MIME.

Numai cine a trait mult cu AgatocleLeultean, precum am trait eu, putea 81-1ounoasctt din talptt, Avea o multime de as-cunsuri §i de deschisuri. Mai intai singurg,aceastft impitrechere de nume ii dtdea unaer ciudat. Par'cA'ntr'adins nmul 11 bote-zase cu numele Agatocle, luat de prin c1rti,ca sit mai acopere pup grosolAnia numeluiLeultean. Noi li ziceam prin prescurtareAO.

Judecat dupg, infati§are, el parea cu to-tul alt om de ce era in realitate. Aveaintriadevor o figure, de §iret, ce to punea

198 AGATOOLE LNIIIIIMIAN

oare-cum in indoeala despre bunttatea Ca-racterului s6u. Mid Iv vorbea de multeori, nu to dumereai de vorbegte serios sauin batae de joc, aga de bine §tia sg, se pre-fad,. Avea un zimbet ca o cimiliturg, gi infundul ochilor lui stralucea o razg, de pri-cepere care par'cA-ti zicea : nclegeaba prig-ntene; nu walks di vinzi castravell la grcl-dinar l" Cu toate acestea n'a fost om mainaiv, mai lesne-crezotor gi mai ugor detras pe sfoara ca el. De ate on nu l'amflout de zi inti April sa. alerge dupg, caiverzi pe pareti, spuntkidu-i minciuni careumblau in picioare ; de cute on el, marelecunoscotor in tutunuri, dupe cum se lgiuda,n'a fumat tutun de un franc ocaua, in locde tutun .Bectemis, WI sg, alba habar, degi vedea pe toti in jurul lui tinondu-gi coas-tele de ris. Era, cum a zice, giret la chipdar la suflet de bung, credintg,. Apoi avea ocitutAturg, gi un umblet de gtrengar gi nigtemust(*) totdeauna bine rosucite, de-ai fi cre-zut cgri topenie de bietele femei. Nimenica donsul nu era in stare sg, spue care estechemarea unui birbat ; cum adicg, un bgrbat

AGILTOOL.11 LBUITIIAN 199

trebue sg, gtie juca o carte, bate o bill,suge un pahar gi ademeni o femee. Desprecelelalte, nu-i vorba, era el megter sä in-vete gi pe altii, dar inc 1t privegte femeiletrebue sg, marturisesc a dad, ele ar 11 re-mas numai in ng,dejdea lui, ar II dus stk.-manele mult gi bine dorul ademenitului,cad, el berbantul, in toatg, viata, n'a ade-menit dedt o singuri femee, aceea pe carea luat-o de sotie gi ginca gi aceea cam farg,gtirea lui, indemnat gi starostit de altii.De altfel om de spirit, gagalnic, puting. deanecdote gi de povegti. Umplea casa de ye-selie undo intra el. Ins& de toate acesteinsugiri nu se folosea fatg, cu femeile. Intredensele i se schimba cu totul firea ; se zg,-pcea, se prostea ca eel mai nemernic copil,gi de aceea, nesimtindu-se destoinic sä letie piept, cauta mai bucuros societatea bar-batilor undo apoi, las pe donsul, se dIdeade eel mai stragnic r6puitor de femei.

Osebit de aceste mici nepotriviri introfeliul cum era gi feliul cum se arata, maiavea gi alte cusururi : era leneg ea un im-p6rat, mancau ca un vlg,did,, risipitor gi

200 AGATOCLII LEITIrrEAN

sgarcit totodata, sau, cu alto cuvinte, ef-tin la %Ma stump la Mite, dupg, cumzice proverbul. Aga, ca s vorbesc in trea-cot de aceste cusururi, voiu zice c nu eraleneg de acei care §ed numai pe canapele§i easel toatt, ziva. Nu 1 Era vioiu, ii plazeasg, umble gi sA, se primble, numai depetrecere, f xft treabg, i farg, datorii. Dug-manul lui eel mai mare era condeiuladormitorul cel mai sigur, cetitul. Astfelnici a putut s. stea mult timp in slujbelece a ocupat rOnduri, rOnduri, i fiindca dupg.toate autdrile, n'a putut s, gaseascg, oslujbg, in care sA nu fi fost silit a scriea ceti, de aceea la urmg, a gi renunlat lacariera de lefegiu, marginAndu-se numai inmodestul venit ce-i romasese de la parinli.

Intr'un Mud Leugtean c zu amorezat, daramorezat lulea, cea d'intli i cea din urma,data, in viala lui. Nici el singur nu puteasA-.i dea same, cum s'a intOmplat aceasta,

precum spusel, n'avea obiceiu sl seincurce in calea femeilor. Dar se vedei-a fost sortit tragg, gi el pOcatul. Chi-nurile amorului insa, dwarf tgiase cheful

§i

insg,

§i

§1

cg,

§i

earl,

AGATOOLII LIIIIITRIAN 201

linigtea, nu-i taiase §i pofta mandril. In-ghitea ca gi mai 'nainte aceleagi portii debiftece, cu singura deosebire c6, intro unbiftec ispravit gi altul inceput scotea catsun oftat din ad6ncul plamanilor, mijloc princare Igi ugura naduful.

Aga drag& ! ... pentru un amorezatmananci par'ca prea multi bagam desama eu.

A§ 1... Atata mi-a mai remas gi mie 1rospundea el pe un ton Eric O., to rupa lainima. Se sbatea nenorocitul in ghiar6leatnorului ca pasorea in gura garpelui, andintr'una din zile vent la mine prapadit, cufata de-un cot.

Ce ai, iubite ? .11 intrebli ingrijat.Sunt nenorocit 1 Iubesc 1 ... Te rog nu

m6 litsa 1... Vino cu mine . . . voiu sa meprimblu putin, sä me rosuflu.

Bucuros frate I ... mai e vorba I ....Am6ndoi egirem pe strada.El oprl o birj6,, mo poftl din a dreapta

ca pe un musafir .i porunci viziteului sa,ea,sy peste barier6, la camp. Era tocmaivreme de primavara, dad toate-s pornite

202 AGATOCIal L317§711AN

spre dragoste. Dar lucru de§antat 1... Earbaspornica care suridea ochilor, ciocerliile careto asurzeau, soarele cel dulce care-ti dadeavisa la inima, in loc sa -1 mangae, it intar-tau, §i mai tare. Se credea singur nefe-ricit in mijlocul naturei fericite.

Nu mai pot 1... 1mi zise el desperat.Haide la tatal ten sa-i spun tot. El e omde sfat, §tie multe, a vezut multe §i m'ainvota ce sa fac.

Haide respunsei Jen. Intoarce bir-jar 1 .. .

Birjarul intoarse §i tra.sura se opri dina-intea casei noastre. Dar and s1 sun do-potelul de la VI me uitai la el §i ce se.ved ? , .. Plangea sermanul de-i sarea piep-tul, plangea in glas mare cu toate suspi-nurile §i strimbaturile unui plans copilaresc,`Mat muscalul de pe okra spariet me in-trebe dace, nu cumva neacano,§ e bolnav ?"Nu §tiu de ce, dat suferintele suilete§ti alelui Agatocle Leu§tean nu inspirau compa-timire prietenilor lui. 'Mc cum era, pantecos,mancau, cu aerul lui cabazlicar, ni veneapar'ca se crezi ca 0 vre-o §iretenie la mij-

1GAT00741 LI9T3A7ff 203

loc. De ast,dath ins& Leugtean nu seprefacea, suferea de-a binele, ear eu vo-zondu-1 in aga hal, li zisei :

Nu-i chip se, intre,m in starea asta.0 se, ne ride, sluga care ne va deschide uga.

Ai dreptate. Du-me to rog acme,.Acasa el se coborl ropede din trasura,

Imi strinse mama cu caldura, multamindu-mica l'am intovaragit, gi-mi lase, tritsura pespate cu douo care de plata. Aga darcu tot amorul gi necazul lui, el n'a uitatc e mai bine se, plateasca altul birja decatdonsul. Am surfs in mine recunoscondin acest act de sgarcenie pe vechiul meuamic Leugtean, a§a cum era, adice, sgarcitla maruntuguri gi darnic la sume maxi. SA-1fi picat cu luminarea n'ar fi scos de buna-voe un leu din buzunar ; insa pe un lantde ciasornic care seri impodobeasce, pante-cele &dm bucuros sute de lei, gi nu odathl'am vezut la c h e f u r i umpland cobza lauta-rului cu irmilici. E l . . . aga era. Awe.o nepotrivire in apucaturile lui.

Dar sgarcit sau nu, la mancari nu faceaeconomii. El eel d'intai in orag gtia cand

204 AGATOCILE L.111:72.11AN

sosesc stridiile sau icrele proaspete; el eelrngnca trufandale gi la masa lui nu

lipseau niciodatA, doi, trei prieteni.§'apoi s fi vozut ce vesel era la masa,

cum i so deslega limbs dupa un pahar decotnar. Avea un talent nespus de a imitape unii gi pe alp, mai ales pe un camaradal nostru din vremea aceea, Gavril Bar-ggioanu, cam prostatic din fire gi care vorbealatIret. Ii ziceam prin prescurtare GavrilBarga. Luasem, not pe atunci nä-ravul prescurtarilor.

Ma IWO striga Leugtean c'unglas prefitcut care stirnea risul tuturor,Tocmiti la melina pe mehalnicul de la Ma-vroncordat ? Ad topo... ma Barga ! Oucea'nbane, rupi chelea §i alto catede acestea de nu ne mai romitnea inimade ris.

Am uitat s spun cd, tititl meu, afianddespre focul dragostei ce ardea pe bietulLeugtean, gi bicisnic en femeile, seduse ]a pitrintii domnigoarei cu pricina,aduse lucrurile aga, ca intr'o Duminia Aga,Leugtean se pomenl, fr, vina lui, cu co-

d'intai

baetii,

I ....

maliga-i I...

§tiindu-I§i

AGATOOLII LIIIIIITHAN 205

vrigul de mire pe cap. Ce bine-i §edea, 1

apte ani a gustat din traiul cgatoriei, incare timp ca un vrednic bgrbat, sthp.n incasa lui, a fost necontenit sub papuc. Pe-trecerile, cartile, mesele se mai rgrise putin,dar dupg §apte ani Dumnezeu stringand lasine pe scumpa lui sotie, el deatunci camai ba sg-§i pue cap sanatos sub evan-ghelie. Remas liber §i nerespunzetor dnanimeni, el lua ear de coach petrecerile,cgrtile §i mesele.

U.... iu.... iu ea2 bea rapciu, ea§ mamapcita de gran I..." era cantecul lui obicinuitand se grepa c'un pahar mai mult. Tau§suflet bun §i neuitgtor cum era, nu scgpanici o ocasie, in mijlocul petrecerilor chiar,sg nu zicg un cuvont despre reposata luisotie care bung femee fusese sarmana, cu-\rant totdeauna intovaragit de-un oftat §ide-un gat de vin.

Viata lui de toate zilele era impartititcam astfel :

Mai intgi in dougzeci §i patru oare trebueasl doarml zece oare pline, imbracat intr'ocgma§1 de panzl de cast, lunga pang la

n

206 AGATOOLN L.11114TRA8

calcite, cu dungi ro§ii la guler §i la maneci.De se 'ntompla vre-odatg, sa nu-§i impli-neascg, somnul, era a doua zi tot mahmur.De lene sh, nu se imbrace 10 primea mu-safirii dimineata de multe on in camp ceade noapte, fgcea feliurite ghidu§ii astfel des-bra,cat, canta prin casg, cu o pering in bratein chip de cobzA, imitand pe Barbu l.uta-nil, pentru al carui cgntec avea o deosebitg,slAbiciune, §i astfel trecea timpul intr'unris §'un chef pini la oara dejunului.

Dejunul era totdeauna sdravan 0 binestropit. Dupa dejun, mergea regulat la ca-fenea, locul de intelnire a tuturor dulan-dragiilor, undo juca pe un biliard cu buzu-ngri, vechea partida ruseascg. me§te§ugindla sotnici gi la dantosuri de se minunaumarcherii, gi toate aceste intretesute cu felde fel de glume potrivite cu locul, cu jocul0 cu societatea.

Venea apoi masa §i mai sdravIng, §i maibine stropita, ear dupl masg, abia putOndu-se mi§ca, tragea ate un talon bun de somn,dupa care venea negre§it rendul altor cAte-va taloane de preferans.

A.GATOOLE LNOVTZAN 207

Avea trei prieteni cu care facea de obi-ceiu partida de preferans, §i sa fereascADumnezeu sa-1 fi dat vre-unul de smintealasara la ora hotarita, sau odata intruniti,O. nu fi jucat pe noate dupet regula lui Mel -

hisedec, cum zicea el, ca, se Mem foc. Gre-pia nu se incapea la joc ; de altfel vino-vatul era pus in rendul mazetelor §i carli-turile curgeau &la in capul lui.

Ca sa pot da insa, figura lui Leu§tean intoata a ei originalitate, nu trebue sa. treecu vederea unul din cusururile sale de carpetenie §i anume, ft-lea. Se temea de toatecelea, mai cu sama de hoti, de foc §i debivolite.

La drum era o pedeapsa de mers cu Mr).-sul. Vai de capul viziteului care-i manacaii. Chinurile lui nu erau proaste. Lasmai incet I Wind mai tare I fa mai la.dreapta I fes mai la stinga I is sama, nu,,tapezi toate acestea curgeau intr'un §irneintrerupt. Apoi in fiecare tufa i se na-area cate un hot la panda, §i se muncea§i se vaicarea, sermanul, de credeai ca, o

sa -1 apuce ceva. Arme nu purta niciodata

1"

208 AGATOOLZ raurrasir

cu sine, aci nu era om sit se pue de pri-cinit. Se zice chiar, dar acest fapt el l'atagitduit totdeauna cu thrie, di, frica de hotii se tragea de la o intOlnire ce a avutnoaptea in padure cu un negustor de pungi.Pe atunci purta de toatO, intomplarea unpistol cu douO Levi. CAM hotul ii opri tr.&sura in drum, el deodatit puse maim pepistol sit se apere, dar zitrind la luminalunei ochii fioro§i §i mustatile tapotie alehaiducului, 1§i simi balamalele slObind .11i.

pistolul ii clzt din maul_Ce este aceasta ? intreba haiducul a-

rOtitnd arma.St ertati, domnule citpitan, is .. . un

pistol...§i pentru ce l'ai luat, me rog ?Apoi do . .. is a§a 1 , . .

Cum a§a ? ...De o intOmplare, sit nu bOnuiti.Mai intemplare cleat asta, ce vrei ?Apoi cum ii socoti §i maaia-ta, ju-

pane ctpitane, di eu unul nu mai zic nimic.Leu§tean nu vorbea ci bOlbgea, de tare

ce-i clanigneau mOselele in guilt.

AG...TOOLE L.111179TAAN 209

VOzendu-1 aqa om pe sine, haiducul prinsesa, rids, n cinsti cu o paling, .bine a§ternuta,peste obraz, pentru ca alth-data sg, nu maipoarte degeaba pistoale la drum, §i dupace-i lua, arena §i punga, Lli cituta de treaba,laslnd pe bietul Leu§tean mai mult mortdealt viu.

Ce e drept, dacl intOmplarea a fost ade-verata, putem zice ca Leu§tean a scapateftin, pentrucit altii au pltit-o mai reu decat densul. Sigur insa este ca el de untimp n'a mai umblat noaptea la drum, nicia purtat arme cu el.

Grija focului deasemenea n stIpinea intruatata, ca la casele lui hornurile se stricau deprea mult §ters. Intr'o noapte dupl o par-tidg intarziatcl, de preferans, ademenit deun mu§chiu la frigare ce i-am oferit, s'ainvoit a, doarma, la mine acasa, lucru cei s'a intomplat de mai inulte mi. A douazi pang, a nu se imbraca, pe cand faceaghidu§ii prin odae cantand ca Barbu lau-tarul :

28,488 W. 14

210 A.GATOOLE LEIFFEAN

Stringeti, leleo, buzeleLe lito, lelito fa 1at le pipti mutatele,Lelit,o, lelito fa 1§1 se ved fasolele,Lelito, lento fa 1

deodatg, se and tulumbele duritind pe di-naintea ferestrelor gi apucand pe .hudita, ceduce la casa lui. Intr'o clipg, Leugtean gi-aegit din minte gi n'a mai §tiut ce face.BAtacit, cu ochii holbati, cu fats descom-pusg, alerga gi rescolea toate prin odae,voea sg, se imbrace mai rOpede §i le ni-merea toate pe dos ; igi virk picioarele prinmanecele surtucului gi mitnile prin craciipantalonilor, pang. ce insfirgit pierzand spe-ranla de a se mai pun imbraca, aruncg,surtucul, pantalonii gi cismele in toate pit-tile gi cazii gafg,ind pe un scaun.

Nu mO duo. de -aici 1... striga, el caun om ce vrea all facg, sie insugi in ciuda.Lasg, sit ard11... Dracul a le is de case 1...

A fost un adeverat teatru aceastg, comic,scena de zapacealg, a lui Leugtean. Meritasg, plategti, s1-1 vezi.

AGATOOLS LZUVOILAN 211

Alta-data, pe la cinci oare dimineata auziiba,t6nd cu furie la ferestrele mele.

Cine-i acolo?Eu.Care eu?Aga.Care Aga?Agatocle.Nenorocitule, ce-ai pftit Yi zisei eu

deschizondu-i u§a.Inchipue§te-ti frate, respunse el, a-

runcandu-se pe o canapea; de dougzeci deani, abia astitzi pentru intala data. vezui §ieu resaritul soarelui, insg,, ce-i drept,voea mea.

Cum ma?§tii ca, am e§it asara pe la unul

dupg. miezul noptii de la partici& Ei bine L..Plec acasa §i cand intru in hudita ce ducela mine, ce se vgd?... 0 cogemitecare sta culcata, in mijlocul drumului, me-stecand din falci. Nu era chip de trecutpe a]aturea. Suf la a§a de tare §i rotea ni§teochi a§a de sluti, incat numai nu-mi zicea:Hait 1... Cargrte de-aici ca. to iau in coarne l"

fart,

bivolita

212 AGATOOLEI LEITFRAN

Ce sit fac ? Me 'ntorc indArapt, incunjuro jumOtate de oarA, §i °And ajung la cea-laltA huditA care de asemeni duce la minepe partea opusa, eatl o altA bivolita totatat de fioroasa, tot atAt de sluts carep4tea iarba din §ant. 0 adevAratA pa-coste 1... Par'c'anume se pusese, matahalele,sa-mi tie calea. MO 'ntorc earl§ la huditad'intai, bivolita tot acolo ; se a§ternuse peodihna ca la Musa acasA. MO due apoi laa doua huditA, dau peste a doua bivolitAcare se a§ternuse §i ea pe mAn care. agadin huditA 'n huditl, din bivolita 'n bivo-lita, eatl-me pina la ciasul acesta in pi-cioare, fArl sl fi putut 'intra masa, Uf I...sent rupt de ostenealit. Da am vOzut rearritul incaltea.

Bicisnicule L.. Ii zisei eu, abia stApa-nindu-mi rIsul. SA to fact, ni§te pacAtoasede bivolite sä nu dormi toata noaptea,asta-i bunk, de scris L..

EH ce vrei 1 Numai o viatA are omul§i trebue sA §i-o crute.

Intr'adevOr viata §i-o cruta, dar pante-cele nu, cad din ce In ce it indopa mai

§i

GATOOLE LNMITRAN 213

mult cu mancitri §i beuturi. In zadar iiziceam:

Leu§tene, is sama, °data ai al pm-ne§ti ca o bute rOu cercuitl.

- 41... Asta-i viata omului... Pentrure trle§te omul, dad, nu pentru pantece?Treceau zilele; lunile §i anii fait, ca el sit-§ischimbe firea, fira ca el Mil schimbe tra-iul. Insurise pe cap, §i pantecele lui °Oa-tase o rotunjime sub care par'ca-i dispa-reau picioarele. Dar cu cat i se inmulteauanii vietii, cu atAt i se imputinau mijloa-cele de traiu. Pe nesimtite el mancasein fiecare an, pe MO venituri, §i cgte oparticica din capital, a§a ca saracia da acumnaval la u§a lui. Da unde Igi Mu, elcapul cu asemenea nimicuri. Lipsa, §i maiales lipsa la bOtritnete, de care unii oamenislabi de anger se tern ma de tare, lui nu-iingreuea inima, nici ii tulbura somnul; nu-mai casuta lui cea alit, cochetcl, §i vesellca §i donsul, 10i posomorise de la un timpfata, caci pe pgretii ei de mult neimpros-petati se vedeau caramizi goale §i dungi

214 £GATO ragurritaN

vinete de ploi, ca ni§te lungi §iroae delacrimi.

Int'o sara, imi aduc aminte, Leu§teaninvita, partizanii de preferans cu urmO,-

toarea circulara:

Cine-i protos?...Eu cumpdr la sans-att;Iorgu face tiapte 'n pica,Am s'ajut, haide tu.Dar me rog sa dai inchis,C'am sa mi-1 trlintesc o platca,SI se mire §i prin visPreferans cu cine pita.

Par'cl-1 ved §i acuma cu ce luare amintepregAtea el masa de carpi, cum ascuteacrida, aleza scaunele, fAcea mucul la lumi-nari, a§a ca toate sit, fie in regula §i cusimetrie, ear in cursul acestei grave inde-letniciri, el §uera intro dinti vecinicul can-tec U. . . iu iu ears bea rapciu, earsmdnca pot de grdu I

Intro partizanii luL mo numoram §1 eu.In sara aceea a fost mai cu chef cleattotdeauna. Bonsoir, Musu Vasilica I

Vasilica;

Eli

.

tgi

GATOOLA LEUTIMAN 215

Cu pleaciune, cucoane Neculai I . . . Strutmanile, cucoane Iorgule 1 ..." zise el tova-ra§ilor sei in momentul de-a impart' car-tile; ear aceste cuvinte rostite cu aerul §iintonatia ce §tia el se, le-o dea, capotau undeosebit parfum de veselie. De§i noroculnu prey legase flip) cu donsul, totu§ eradestul se, pue o plata cat de mica pe pro-tivnicnl sou, ca se, face, un haz nespus §isa-§i uite paguba. Tot vocabularul obiclnuital cartoforilor, porecle §i nascociri de cu-vinte caraghioase, glume inventate anumepentru jocul de carp, necunoscute altoroameni, au fost de asta -data cu prisosintapuse in circulatie la masa verde. Numaidulcetile §i cafeaoa neagre, veneau din timpin timp se, intrerumpa puhoiul necurmatal peon.

Dar nu bine mantuisem preferansul §ideodate, se deschisere u§ile odaei de ala-turea uncle M se infati§e, fumegand pe omasa, intre doue marl candelabre, un pur-cel fript, rumen, cu un morcov in gura,incunjurat de mezelicuri §i de un stol debutelci pline on vinul eel mai chihlimbariu.

216 AGATOOLEI LBUTP3AN

A fost o surprindere ce ne pregatise Leu-§tean. Se 'ntelege Ca nu ne -am dat in la-turi de a face cinste mesei, ba chiar, pota zice, ca ne-am alternut pe mancare cani§te oameni care §tiu sa pretueasca unpurcel in asemenea imprejurari, dar dad,not eram la inaltimea datoriei, apoi Leu-§tean era cu mult mai presus. Par'c'atunciscapase din postul mare.

Mai Aga ! nu fi a§a lacom ca-i poen'ca o bute reu cercuita, li repetam not a-ceemi gluma.

Am cinste sa ye spun ca suntetini§te mi§ei, ne respundea el. Nu ved eu,par'cl, cum me trageti pe sfoara cu !Au-tul. Eu dau pe gat totdeauna paharul plin,iti voi abia de ye muiati buzele in sangeleDomnului. Paecti, n'ar fl vorba de sang-tatile voastre. Dar nu-i nimic. Tot a§ase. dea Dumnezeu sit fiu in§olat in viatamea. Cat despre mine, dac'oiu mull, halalsa-mi fie I... Incaltea oiu mull. satul. Sa-mi.vie G-hioc aicea, striga el, lovind cu pum-nul in masa.

Ghioc, care era dupe, u§a Eli pandea sem-

AGATOOTAI LIRTFRAN 217

nul Chemarii, numai decat se infatiga inantereul lui de citarea, cu scripca a§ezatala gat.

SI traiti, cuconaflor, zise el inchi-nandu-se adenc; and v'a fi mai roll totma sa ye fie 1...

Apoi cu mult ifos §i cu multe migcandin mani §1 din cap incepa sa cAnte mar-§ul lui Napaleon :

Napaleon Bunaparte,Stand in pamtint de departe,Pe marea apusuluiIn prijma Parisului....

Voea tiganul sa se Brats c adica eprocopsit, §tie cantece straine.

Ce umbli cu de-al de astea, Fara-oane 1 striga Leu§tean furios, ai inebunit,on vrei sä to miruesc in numele tatalui.Canty -mi un cantec cre§tinesc a doar s'ordesgheta boerii. Nu-i vezi cum stau, par'ca§i -au ingropat rubedeniile.

Apoi care cantec porunciti, saruttalpile? intreba Ghioc indoindu-se din §eale.

218 AGATOOLN L31711TEAN

Ce nu to pricepi, cotofanit? Te-aiprostit se vede 1... Ada, scripca 'ncoace l

Atunci Leugtean care invotase in copi-Male s5, cam traga din arcug, Inh gpa scripcadin mans, lautarului, coma strunele la ure-che, tugt, IV drese glasul, MI cateva floridin arcug §i o intoarse pe cAntecul lui Barbuldutarul, in care se simtea mai megter :

Eu sunt Barbu lautarulStarostele Iii cobzarul,Ce-am cantat pe la Domnii§i la mandre cununii !...

Apoi mai departe:

Eu inghet clintAnd la poartli,§i to dormi dormirea -i moarti...

De ce citntai de ce se inflacara mai tare.Poate ca, unde o cam luase de coada, sau,cine §tie, poste ca tocmai atunci, it loviseun alean la inima, vre-o amintire din tre-cut, cad arcugul lui luneca aga de bine pecoarde, gi glasul lui rosuna aga de viu, in-

&GATOOL IM1712TAAN 219

cat ai fl zis ca-i aevea Barbu lautarul care-§icants cantecul.

Dar. cand zise:

Dragi boeri din lumea noun,Ziva bung vo zic voile,Eu me due, me papadescCa un canto° betranesc.

Atunci se sin* tremurand in glasul luio nota melancolica, §i lucru ne mai pome-nit, o picatura de lacrhna li straluci subgene. Nu mai era veselul §i nepasatorulLeutitean cel din toate zilele, peste carenevoile lunecau ca untdelemnul.

Insaqi fata i se schimbase sub puternicainriurire a cantecului, apoi, intartat la cul-me, arunca scripca jos §i o clic& in pi-cioare.

Ala ti se cade uscatura, netrebnica,care §tii numai O. piling', §i nu §tii ca,plansul e mai amar pentru cine a ris toataviata 1 A§a am sa pier §i eu ca un cantecbotranesc- Dar incaltea halal sa-mi fie 1adause el luand cu 0 man& un pahar deyin pe care-1 sorbl de dura §i cu cealalta

220 ACIATOOLZ LEITIFZIAN

arunanduli punga din buzunar in obrazullui Ghioc.

Na, porumbacule, pentru putregaiultell de durlitoare 1

Cine §tie dacl-i mai romlsese ceva pe adouazi de cheltueall; dar Leu§tean, eel ef-tin la faing §i scump la Wit% nu era/ omsg-§i antgreascl darnicii in asemenea mo-menta.

Nu pricepeti voi, urma, el inghitindun al doilea pahar, cg, fleacul ist de lameuu plate§te o ceapl degerata. . . Atat e aomului, un pie de voe bung in inimg, cacelelalte toate aunt nimicuri.

0 zicea aceasta *cam in sill, tocmai inmomentul and ii lipsea voea bung.

Prin urmare sus cu paharul, fra-tilor I ...

Eu vOzgnd ca itile se'ncurcg, §i a, indu-io§at cum era, el avea de gaud sg o tiedrug inainte, mi-am furat elciula, m'amstrecurat neblgat in samg, pe u§g, §i m'amdus ca un om cuminte acasit, lgsgndu-1 cu-fundat in cugetgri adonci asupra nemerni-ciilor lumeiti.

AGATOOLZ LEITVTZLIC 221

Acasa m'am desbrAcat iute §i m'am pusin a§ternut. Am adormit inse cu grew, fiindiusurai nervos; and eath, ca in mijloculunui somn de plumb, me simt scuturat deo mane rece, deschid ochii speriet, §1 cese W1?... Pe Leu§tean stand la capataiulmeu in picioare, palid §i cu porul velvoiu.Mi s'a parut deodate, ce nu-i el, ci um-bra lui.

Ce este? zisei eu cuprins de fiori.Ce se fie? Ia m'ati lasat singur acase

ca pe un netrebnic, §i acum alerg se yeadun earl.

Ai pierdut mintile, Leu§tene? La vre-mea asta?

De ce nu? Pentru chef trebue se fievreme totdeauna. Pentru necaz e bine senu fie. Haide scoale lene§ule I . . . Trimitedupe Ghioc... S'o lam din capet.

Il priveam lung §1 nu pricepeam. Mi separea ce glasul lui rosunit ciudat.

'Cite, adause el, nu pot dorml; Imitrebue lume, joc, cantec, veselie. Se ridicemtot tergul in picioare. Am ce am; nu mi-einima la loc. A§ vrea se, mai gust din cel

222 AGATOOLZ L roiTzeN

Cotnar; sii, mai and cantand pe gatul scrip-cei... A§ vrea I §tiu eu ce-a§ mai vrea I...Zicend aceste cuvinte el se primbla cupa§i iuti li neregulati prin odae ; dar deo-data se opri in loc; If intinse amendouebratele in aer ca un om ce simte ca-i fugepamentul de sub picioare, se cumponl unmoment, apoi cazii gramada jos.

Cu multa greutate putu-i sa-1 ridic §ise-1 pun pe canapea. Resuflarea lui era ra-pede §i ochii painjiniti,

Nu-i nimic 1 gandii in mine; l'a biruitosteneala §iCotnarul. 21 stropii cu apa rempe obraz, ca sa-1 aduc in cuno§tintit; el a-tunci tresari, intoarse spre mine o privirerittacita §i c'un glas strain care par'ca veneadin adoncirmle pamentului, imi zise :

Dragi boeri de lumea noun,Ziva bunt% ve zic voce;Eu me- duo me prapedescCa un claw betrenesc I

Me simtii mi§cat In fundul inimii de a-acest glas, "oarecum prOfetic, jumetate ye-sel, jumetate tanguitor, care-mi punea in

ADATOOL11 L71711T7A7 223

lumina o viata intreaga de om, petrecutaintr'un cantec g'o nepasare; gi nu bineapuca a se stinge in linigtea odlei cea dinurma vibrare a versului de ziva bung., caimpreuna cu Musa se stinse gi cea dinurma licarire de viata in peptul lui Leu-gtean.

A murit sub ochii mei, intr'un suns re-mas pecetluit pe buzele lui, ca un ultimsemn al chiemarii ce avusese pe pilment,de a respandi in juru-i lumina veseliei.I.

In urma lui par'ca lipsea oragului ceva;lipsea matca roiului ; intemeetorul tuturorpetrecerilor; lipsea omul la a carui singuravedere to siniteai oarecum intinerit. Dacade sigur gi el ca fiecare Igi purta in drumulgreu al vieii sacul cu grijile in spinare,avea insa darul and calm pragul unui prie-ten, sail lase sacul la uga gi sa intre cuinima ugoarti, gi cu fats, pururea senina...Ei, acest dar nu-1 are on gi cine. Dumnezeusa-1 odihneasca pe ceea lume 1

.

DOUE ZILE LA SLANIC.

Intr'o odgita mica §i cam umeda, de pestrada Popa-Tatu din Bucure§ti locuea tent,rul Nae Peruzescu. Ferestrele °Mai intoarsespre miazit-noapte nu erau nici vara, niciiarna luminate de soare, §i fatada casei demult nereparata avea un aer posomorit.Se vedea cat de colo a e cuib de sa-rAcie. Dar in launtru locuea un tonor cumare viitor. Nu Implinise Ana treizeci deani qi Nae Peruzescu ajunsese archivar latribunalul de Ilfov. Nascut la Torgovigtea,ora§ul de descallecittoare, care a scos lamaidean cea mai finis, prasill de oameni magi,

28,488 III 15

226 pout szza LA mimic

el fusese rand pe rand Iiitor de registre laprimgria din Caracal, pretoluitor la vamadin Burdujeni §i perceptor la bariera i.,oro-gari din Ia§i, o intreaga carierg facuta inscurt timp. Carte nu prea invotase in co-

§i nu §tiu zeu, dad, din cele patruclose primare 1i mai ramasese altg-ceva decat §tiinta scrierii §i a cetirei, §i oare careelemente de aritmeticft. Insa pentru oamenica el cartea nu-i bung cleat doar pentru ale strica originalitatea talentului, caci erainteadevar talentat Nae Peruzescu. Soriaromanuri, posh §i piese de teatru, §1 nu°data. numele lui a figurat cu cinste incoloanele ziarelor Tranship Literard" dinGorj §i Zorile Artelor" din Dorohoiu.

Mai era §i bleat frumos, scos din cutie,cum s'ar zice. Avea o fa ta albs ca laptele cudoi bujori rumen/ pe umerii obrazului, incatde departe pArea a fi sulemenit ; ear pastealbul eel bAtAios la ochi, dadea ca contrastde culoare, un per negru de abanos cAruia§tia sA -i dea indoiturile cele mai artistice.Cu un a§a chip, cum era Peruzescu sg, nufie inqmorat de persoana lui ; sg, nu umble

plidrie,

pouf' sum La MANIC 227

totdeauna imbrtcat dupg moda cea din urmg,adicg cu pantaloni scurti §i cu cizme ascu-lite la virf sg, curete unghiile celetrandafirii de trei on in fieeare zi, mai alesc la degetele cele mici ale ambelor TraniIgi lasase unghiile sit crease mari, cea dinstinga in amintirea unei modiste din Ca-racal, §i cea din dreapta in amintirea uneiduduci din Torgul-Cucului din la§i.

Petrecuse el iarna cum petrecuse cu pu-tini taciuni in vatrg, §i cu pgntecele camlipit de coasts ; dar cum sosl vesela lunaMaiu, igi puss amanet hainele de iarng, spre

improspeta garderoba de varg. Astfeldichisit, pept6nat intocmai ca un cap decearg bun de expus la o vitrin, de peru-cher, el alca mgndru pe trotoarele capitalei,avend aerul a zice trecotorilor : Ce nu ye-deti ? eu sunt Nae Peruzescu 1"; §i nu uitaniciodatg, s, - §i anine la butoniera surtuculuiun mic boboc de trandafir, care sgmena dedeparte a decorgiie.

Incepuse acum caldurile lui cuptior peand lumea bucure§teang insetatg, de aerr6coros se preggte§te de dus, unii pe la

15'

;

a-§i

nu-0

228 Dotal BU LA align"

mogii, altii pe la Mi. Nae Peruzescu seprimbla prin odgita lui din strada Popa-Tatu gandindu-se gi el cam ce ar avb defacut pe timpul vacantelor. Din egad inand se oprea dinaintea oglinzii petrecondu-gidegetele prin perul cel bogat gi vorbeaomului din oglindg. cam astfel :

Peruzescule, egti nostim r Nu degeabaporti nume U. piatrg, scumpl.., Poet gi ro-Thantier 1... cum Bede omului mai bine . . .

Ca maui o s'ajungi ministru, par'cg, to vdd ,la instructie, nu-i aga ?... ca sgrmi prote-guegti artele. §'atunci he 1... he I_ Ce ro-luri o sg,-mi joci I_

In acel moment ochii lui clzure pe ziarulGraiul Trotulcului" pe a citrui paging, deanunciuri, intro cagcavalul de Penteleu gi

stacogii de Mama Neaga, chi urmg,toarelerdnduri scrise cu litere 'nail :

nSubsemnatul cu toatg, stima aduc la cu-nnogtinta onorabilului public a am deschisn o locantg, de lux la bdile Slanicului cuabucatgrie francezd, sau romans dupg, gust.nVinaturi strgine gi indigene cu preturi "no-

') derate. Serviciu prompt gi regulat.

Bout sum Le mime 29

,,Table d'hôte in fiecare zi sau pranz d lacarte dupa. vointa. La abonamente cunluna se fac reduceri".

Ce idee 1 zise Peruzescu, lovindu-se cumama peste frunte. La SlAnic 1... LaSlanic 1... La WI in Sara mea 1 Acolo-i damars. Un viitor om mare trebue sa-gi cu-noasca Cara. §'apoi he 1 he 1 Acolo o sa le'nvortim 1...

Zis gi facut. Bagajul nu era greu de al-cttuit. Cat era pe densul, un paltona§ sub-tire pe deasupra gi o palarie de pae pusscam craegte pe-o ureche , apoi douo randuride albituri intr'o ladita de Bragov gi eata'tot. Pentru buzunar cam putin ; una suta,cincizeci lei scontati asupra salariului la unzaraf de la Owbu cu bared. Dar insfirgit uncetatean roman in Cara lui nu piere. Astfelplin de chef gi de speranta in viitor, pled,in aceeagi sara de la gara Tergoviltea spreMoldova.

A doua zi la opt oare dimineata trenulintra in gara de la Tergul-Ocna, gi Nae Pe-ruzescu se coborl somnoros din clasa a III-a,undo voiajase tot timpul tacut gi ghemuit

230 DO17 gam LL exlzrxo

intr'un colt, cu piLlitia pe ochi, cu gulerulpaltonagului ridicat, pg,strand cel mai strictincognito.

Ii trebuea acum o trasurg, pentru Slanic.Trasurile insg, erau scumpe gi Peruzescusta pe ganduri. Dar numai de noroc sg, nuse Nang omul. Pe and se tOrguea el cubirjarii ca doar le-a mai rupe din pret, egg,cg, un domn gros gi rog la fall ii pusemna pe umor :

.Mo. rog de ertare, boerule 1 zise dom-nul cel gros c'un glas care par'cgri egeadin fundul pantecelui. Nu te mai °steni sg,cauli birjg,. Am eu un loc la mine in tr.-suit. Numai dinainte data nu te superi,fiindca dinapoi gedem not doi, nevasta gicu mine.

Prea bine, rOspunse Peruzescu mul-,mit de-a intra in tovarglie ; insg, cu o

condltie, sgrmi plittesc gi eu partea mea.Aceste vorbe furO zise c'un fel de mg,n-drie de om ce nu intelege sit i se fad. con-cesii de bani.

Da ce-are a face 1 Nu se 'incape plata,

"bowl zxx. x. exiano 231

adause omul pantecos ; doar to poftim intrasura noastrO nu-i aga Luxito ?

Se 'ntelege, rospunse Luxita, o femeemica, uscata, istovita, meat parea a fi oscandura cu ochi.

Ei vezi ?... hail sui gi nu mai facevorba 1

Da nu se poate.Da mo rog.

Margit Peruzescu, neavOnd incotro, abiase prinse de la al doilea cuvOnti se sulin trasura pe scaunagul de dinainte, earMita de Bragov, cea cu dou6 rOnduri dealbituri, o ageza in capra la picioarele vi-ziteului.

Sunteti prea buni, zise Peruzescu po-liticos, insa n'ag fi consimtit niciodata saITO supOr dad, ag ft avut cu mine mai multbagaj decat ladita a mica. Celelalte laziImi yin pa urma.

Inteleg. 0 sa stati pesemne mai multavreme la feredee.

0 luny poate.V'o renduit doftorii ?Ba nu, da petrecere. E plicsis mare

232 DOU ms LA exANza

in Bucuregti, gi'n strainAtate fusei anii tre-cuti. Ili s'a facut sill dA straini. Anul acestanu voiu sl-mi degert punga la Nemti saula Frantuji. SA vedem cum o mai fi gi cuai nogtri ?

Aveti mare dreptate. Sunteti negustor?Nu, respunse Peruzescu, O'un saris

protector.Proprietar poate ? VA ocupati cu luc-

rul cAmpului ?Ai-da-de 1... Uncle mO ocup eu cu se-

clturi dl alea. Proprietar da, cat poftegti,msa mogiile nici le vAd cu ochii. Imi pri-mesc numai regulat arenzile , fie viscol,ploae sau seceta, caci cazurile fortuite nu/no privesc. Ali °luta cineva d1 mogieeste a se pune sub aternarea administra-tiunii, gi eu, domnul meu, sunt dintre aceice pretuesc libertatea mai mult cleat chiarmope.

TrAsura inainta mereu in trapul cailor.Trecuse acum podul Trotugului care se camlegAna sub picioarele cailor gi intrase indrumul strimt gi stincos de pe valea SlArnicului, Omul insa cel pantecos, curios ca

DOU mum LA aLlizrza 233

toti provincialii §i putin discret, Linea se,-§i.descoase tovarequl din toate prohaburile :

Dace, sunteti dipotat ar hi ghine sa,mai hartuiti carmuirea in privinta poduluide pe Trotu,. Vedeti cum se clatina ; tre-cem pe el cu zilele in mani.

Da tine nu e deputat, neni§orule, inziva da azi ?... Nu mai departe cleat maidi unazi fiind un colegiu vacant la . . . . darputin importa localitatea , (Peruzescu nuvoea se, se incurce cu nume proprii) ale-gotorii in corpore s'a adresatare la minesa-rni incredinteze mandatul de, reprezentantal natiunii. Insu§ ministrul mi-a telegrafiat :Iubite amice, nu refuza 1" A. L.. Ia slabi-ti-me, domnilor 1 respunsei ministrului §i

alegotorilor. Afacerile mele multiple me im-piedica deocamdata se, me ocup cu intere-sele Statului, §i . . . scurt . . . am declinatonoarea, recomandAndu -le pe, un ver al men.Eu, onorabilei. dace, vrei se, §tii, am altolucruri mai mari in vedere : am imbrati§atcariera literelor, a artelor frumoase ; §i a-ceasta nu ca meserie, nu de, trebuinta, ffind-ce, de 1 slava Domnului 1... veniturile Imi

234 Lou* sum LA ElLiNIO

prisosesc, ci fiindca simt acilea 'n minevocaiune. Marele Eliadd el din fate, Uni-versitetii a fost inainte mergotorul §i not

suntem urma§ii lui 1Toate aceste Aire a§ternute dintr'o sin-

rosuilare §i cu a§a accent de convin-gore incet tovara§ii lui, ni§te bieti oamenide la tare, naivi cum i-a lent Dumnezeu,it ascultau ca pe Sfantul Ioan glut de our§i de§i nu prea intelegeau ca ce fel de Ca-riere. e aceea a literelor, totuq 1§1 inchi-pueau eft insemnat om trebue se Be tenerulcu care au %cut cuno§tinte, do vreme cee amic cu ministrul qi a despretuit man-datul de deputat.

Da poate nu stati bine dinainte ? iizise .Lusita sfioasa i Arghir 1 is mai lase, §ipe boer se §ada la locul teu.

Cum nu, boerule, poftiti 1 ... Da maiincape vorbe

§edeti, me rog, la locul d-voastre,n'am vent acilea se vo super.

Da nu-i superare ; dimpotrive ne fa-ceti plecere.

Voiu schimba la jumetate de, drum,

1§tialalti

gull

1

noul Kam Ls mama° 235

dad. \Toid numai decat , zise Peruzescuspre a nu le strica hatirul. Aceasth too -mail li venea §1 mai bine la socoteala, find-ca, la intrarea in Slanic avea sa-1 vada lu-mea in trasura la locul de cinste.

De la o vreme convorbirea intro ei nus'a mai putut sustinO cu §ir, caci drumulse Meuse r6u §1 bolovanos cli la fie-caremoment cucoana Luxita mica §i slabs, cumera, risca sit fie aruncata ca o minge dug,din trasura.

La Cerdac uncle este jumotate de cafe,trasura se opt.' pentru cateva minute, incare timp Peruzescu se indeletnici cu ce-tirea iscaliturilor §i a cugetarilor scrise detrecOtori pe stalpii §i tavanul Cerdacului.Douo versuri anonime 11 inveselire cu deo-sebire :

Te iubesc Iti to adorCa pe-un puiu de cure, Wm. 1

Brava poezie 1... gandi el. Atunci Peruzescua carui nervi artistici sbarnaeau numai decat la cea mai mica impresiune din afara,

236 Bout BILE LA ELAN=

se incerca sg, compile §1 el o cugetare oare-care §i in acela§ timp s o subscrie, ca särem ,e la §tiinta, posterity ii cum a NaePeruzescu a trecut odinioara pe acilea ,insti toemai and 1 framonta mai mult cre-erii 0, nascocea,sca ceva, urmatoarele ver-suri ii clzuro sub ochi :

Cine subserieIn on -ce lot,Trebui sit fieUn dobitoc.

Aceste nenorocite versuri li opriro geniulde coadd, tocrnai tend sborul ifi incerca, §ine mai putond alctttui nimic, renunta laideea de-a lam urine pe stalpii Cerdaculuidespre trecerea lui. Cu atat mai r6u pen-tru posteritate 1

De ad inainte Peruzescu stab) in locullui Arghir MO, cucoana Lusita cu un ifosde adeverat stapIn al trasurei, ear Arghirse a§eza. pe scauna§u1 cel strimt din fatalunde abia li incitpea pfintecele §i unde Altas6rmanul de i se hurducau maruntlile.

nouli ma LA. alma 287

Nici valea cea minunatg, a riului Slanic,strinsg, intre doug §iruri de munti p.dura-tici, nici stincile cele fioroase care stateauatornate deasupra capetelor lor, nici sume-denia cea de copii care alergau descultiinaintea trasurii, cu buchete de viorele al-bastre ca gi ochii lor, urandu-i de bunk, -ve-nire, nu mai fAcea intipArire asupra bietuluiArghir , voise omul sa fie politicos in till-sura lui, §i -gi lua acum resplata.

Insfirgit eatgri ajungi la Slgnic 1 Sunasetocmai clopotul care vestegte oara dejunului,gi toti oaspetii Igi luaser6 locurile ]or in sa-lonul de mancare gi pe terasa ce incunjurldin toate pArtile restaurantul eel mare. 0adunaturg, de vre-o doug sute gi mai binede ingi : bArbati, femeii copii, oameni detbata, nano., de toate Vgrstele, din toateunghiurile torn, in felurite costume : de lapostavul eel subtire occidental, pang, la gg,-iacul mongstiresc, de la mttasa de Lyonpang, la altita de la Rucitr, intr'un cu-vent adunAtura cea mai pestriA, cea maisgomotoasa gi mai pitotescg, care se poatevedea, furnicl in tot timpul sezonului de

288 pout ESLII LA KUNIO

bdi, ate de doutl on pe zi, in acest res-taurant de clasa intilia al SlOnicului. Aicinimene null bate capul dact supOrti, saunu pe vecinul sou. Pe ctnd unul manIncl,cel de-allturea fumeazit; unul scuipti. pe po-dele, altul face sä rosune oh de cea maifantastica suflare de nas asomenatO, unuisolo din trambitit. Apoi felurite couvorbiriurmeaza in gura mare intre oameni pe care§apte mese ii despart.

Bine-ai vent vere 1 Ce mai fad ?MultImesc, foarte bine.Da cucoana §i copiii ?Asemine.De mult ai inceput cura ?De alaitaeri.Ciudat, mie numOrul 3 nu-mi face lu-

crare.Mie din contra prea multit.

Ear pe and ace§tia se cerceteaza de sta-rea sitnittatii, intr' alt colt se aude o sfada,cu chelnerul de la to miri ce, care une-ori se sfirse§te cu palme. Apoi pintremese §1 pintre picioarele oaspetilor §i alechelnerilor se joaca §i se hargesc feluriti

DOU ZILE LA. saina 239

cAni, de la cei mai marl pang, la cei maimici : Danois, Terre-Neuve, prepelicari, le-vrete a ctror tipete, amestecate cu glasuloamenilor, cu cleft itul falcilor, cu sunetulfarfuriilor §i al cutitelor, alcatuesc un vuetsurd §i discordant bun de stricat nerviicei mai solizi.

§i cu toate aceste are haz de vezut oasemine lume unde domne§te cea mai corn-plecta lips, de eticheta, unde se leaga prie-tenii intro Dorohoeni §i Mehedinteni, undese incheaga logodne §i se limes° despar-tenii ; roiu de oameni mti, nesupu.i la legi§i reglemente, gata totdeauna de cearta,dar buni de altfel, veseli §i cheltuitori. .Aicidoi oameni cari nu se cunosc nu au tre-buinta de intervenirea unui al treilea casa le inlesneasct formalitatea prezentarii.Ei se apropie unul de altul cu mina lapalarie.

D-voastra boerule, sunteti din Mizil,pe cat am aflat ?

Da, domnule.Vo rog sa me onorati cu numele ?...Dmica Smochinescu. Da d-voastrit?

240 mould =al LA BLLNIO

Eu aunt din Mamornita,... Gavril Cio-m artan.

Urmeazg, o stringers de mang, i peste ooar g, amondoi sunt frati de truce gi se batpeste burtg,.

Ei, dar Slftnicul are aga, numita sa lumearistocraticl, son High-life unde intalnegtifiguri intepate, nasuri in sus, colturi de buzedespretuitoare, dar aceste samandicoase per-soane sau sunt osindite la cea mai desavgrgitg,singurglate, sau dacg, nu vor sg, moarg. deurit, sunt luate inainte de curentul cel mareegalitar, duse vrend, nevrgnd in diferiteescursiuni, unde in auzul vioarelor a doi,trei lautari cari le data de inimg, albastrg,gi in fata a-tot-stapAnitorului soare numaiincape s fact, deosebire intro oameni.

Eatg, deci c tocmai in dricul mesei, peand vuetul era mai asurzitor, tone rul NaoPeruzescu 10 facA intrarea in salon. I-atrebuit oare-care timp pentru a se scuturade colb, ageza un guler curat la cg-mega a-gi da perului indoitura artistic .%

obiclnuith. Un moment el se oprl in ugg;arunci lumii ce osptta o ochire de sus, o

§i

§i

§i

nouik snx,3 LA eLlitro 241

ochire de om superior, sigur de intiptrireace face, observe, cam pe la mijlocul Weiun loc la, o masa, unde §edea un singurdonor, §i cu pa§i demni, a§ pute zice ma-reti, trecii prin un §ir de alte mese, pana,ce ajunse la locul ce-§i alesese.

Salutare 1 onorabile, zise Peruzescudomnului care ospeta. Acesta I§i pleca pu-tin capul in semn de multamire, mornaindceva neinteles, dar care lasa destul a seintelege ca, nu era tocmai bucuros de to-vara§ia noului venit. Era un om ciudatacesta, un fel de misantrop, singurul carese Linea mai totdeauna rezlet. Avea un capcare nu era dupe, calupul capetelor de du-zing; un cap sbor§it ca de ariciu, cu oche-lari pe nas, prin giamurile carora straluceaudoi ochi - vii, plini de ironie. In momentuland Peruzescu lua nepoftit loc la masalui, el i§i dada mai la 0 parte garafa cuCotnar, nu de alta, dar ca sa, nu se fad, gre-§ala de-a se schimba garafile, precum se maiintemplase. La o masa in dreapta lui Peru-zescu §edea o intreag. .familie din Braila :barbat, femee, copii, guvernantft, guvernor,

28,488 III. 16

242 DOU ELLS LA BLINIO

ca el §i purcel; ear la stinga, din intemplare,erau tocmai tovarg§ii lui de drum, Arghir§i Luxtta. Ace§tia cum D. v6zure, it salu-tare respectuos.

Ei, neni§orule, n'are haz, zise Peru-zescu in glas mare, adresndu -se omului cuochelari. Unde s'a mai vezut a§a munti ditspaima., a§a stinci afurisite, care par'calicad in cap. Ill'apuca. nti,du§elele dind gli,n-desc. Aia nu e place maibine marea. Ah 1 marea 1... Ce nostimg e 1

V6 par muntii de spaimg ? intrebftomul cu ochelari.

Ba bine di. nu 1... miliculita ... Darce e 1sta ? arotA el inspre fereastra, pringiamurile careia se vedea verzind virfulnalt al Pufului.

Se vede ca d-voastra nu cunoa§tetiHelvetia ?

Auzi, eu nu cunosc Helvetia ? Da ocunosc, stimabile, din scoartl 'n scoarta.Auzi Helvetia ?... Ce are de-a face ?... Chel-ner, adtt-mi m6 rog carte bucate 1

Un chip semitic cu por frizat, imbritcatin frac se infatip, dinaintea lui Peruzescu.

civilizatie. imi

da

pouf! SILLS LA MANIC 243

Poftiti, domnule.In acelag timp la o a treia masa, un tran-

silvanean cu ceafa groasa gi rog la fa,p, depar'ca te-agteptai sa-i pocneasca, vinele demult amp, igi compunea §i el dejunul.

Ce mancari aveti ? intreba, el pe chel-ner cu o voce =regal impanata cu accentunguresc.

Poftiti carta INu gtiu eu de carta ; spune din glut!Avem soupe brunoise.Mama to 1Cotelettes de veau, pandas.Mnc to 1Oroquettes de volaille.liana to 1Yard/ Cu skinind.Ah 1 bun ; tips -mi douo porciuni 1

Peruzeseu, nevroind gi el sa se lese maijos, dupa, ce ceti gi r6sceti carta, incepiisa, se certe cu chelnerul.

Astea's bucate, domnule? Poftim, n'areun cregtin ce sa manance. Dupa ce ne var-sam pungile acilea, apoi ne gi otraviti ? 0sa telegrafiez astazi salmi vie bucatarul din

16'

244 Daub BILEI LA ILL12110

Bilmiregti gi o s t ve denunt prin ziare.Sunt dintre acei ce §tiu sa tie pana'n m1nt,neiculita. A uzitu-m'ai ?

Mo ertati, domnule 1 Bucatele nu suntrole. La toata lumea am servit tot de aceste.Insfirgit ce alegeti ?

Ce sa aleg ? Par's, am .ce alege ?Ada-mi douO, trei sardele da putina ocafea neagra turceasca... intelesu-m' ai?..gi cu caimac.

Prea bine 1 Ceva vin nu porunciti ?Nu, fiindca am migrena. Bun lard

rea tocmeall, 'adause el adresandu-se omuluicu ochelari. In Cara mea, cu bani in pungt

s. mori da foame 1 Dar n'aibi grijt, ole dau eu da furca speculatorilor itstora,cari ne sug averile; doar nu mi-a tors mamapa limba,

Ciudat 1 rospunse omul cu ochelari ;tocmai astazi am mancat mai bine cleatalts, -data.

De gustibus non... non... zise Peruzescu,voind s fad. eruditiune ; nu nimerea insasfirgitul proverbului.

Non distupandibus... urma necunos-

§i

§i sa

Lout BILE LA SLiNICI 245

cutul, ai carui ochi sticleau rizotori in dosulochelarilor.

Todmai, non distopancliks , precumzice latinul, repeta Peruzescu de buna ore-dinta. Auzise 81 el intr'o sari la Ra§cape un oare-cine spuind acest proverb, §i

voea acum sa-1 utilizeze. Vorbeam adine-oarea de Helvetia, adause el. Ei, neni§orulenu-i a§a. Dace, o stria de, alea teribile iticade 'n cap, cum remane ? Dace, to rostorniintr'o prapastie de, alea apilpisite, ce faci ?Apoi foarte multumesc de3. petrecere !

Dac'a-i cunoa§te Svitera, n'ai vorblAcolo's muntii mult mai fioro§i.Na! alta noun, Actin Svitera 1... Pof-

tim 1 Apoi una-i Svitera, alta-i Helvetia §ialta-i Romania. Ce are de-a face me rogpopa, cu preuteasa §i cu fata popei ?

Salutare, domnule ; zise omul cu oche-lari, inadu§ind in peptu-i un hohot de ris,ce era gata se sbucneasca. Apoi ridicandu-se de la masa, ii intoarse spetele.

Remas singur, Peruzescu ne mai avendcui se, tae la piroane, striga :

Chelner, socoteala 1

!

aga.

2415 Lout =La LA MANIC

Chelnerul ii prezenta, nota care se ureala cifra colosall de 70 bani, adecd, : 50 banisardelele de putini §i 20 bani cafeaoa. A-tunci Peruzescu scoase din portofoliul sOuun bilet de bane de o suta de lei §i cuun aer de milionar, it intinse chelnerului.

Na, schimbit 1 Dracul sa ri iee da bani ID and s'a nascocit peticaria aia murdara,Imi pare ca. n'am nimic in punga. Alta-cevaera mai nainte and bd,gam mana 'n bu-zunar §1 scoteam un pumn dg, napoleoni.Zic eu, aveai p ce-ti pune ochiul.

Toate aceste fur6 rostite tare ca s, -1audtt lumea.

Arghir care-I asculta, se plea la urecheafemeei lui §i-i zise

Auzi ?... Auzi ?... Luxito 1 Aista-i pe-semne de cei ce-§i aprinde tigara cu banc-note I

Rracandeminel... Nu vorbi a§a tare.Cine §tie ce magnat a fi, §i ne-om gas1beleaoa.

SA his sand,tos, cg, mie nu-mi placenici de Mel. Pre-i cu nasu 'n sus. Nu-§iincape'n chele de fudulie.

§i

D01711 SLUE LA !PLINIO 247

Atunci un mare vuet de scaune gi tro-pot de picioare se facure in sail; lumea sescula de la masg, gi porni spre ugh.. Peru-zescu de-asemene pleca de la locul lull dupace bags pe furig in buzunar o bung, bucatade pane, ear in gramadeala de la ugg, secotl cu o doming, tenera, imbracata in haineteritnegti, care avea un per aga de lung pespate gi nigte ochi aga de apringi MoatPeruzescu faril, voe pocni cu limba, in ceriulgurei zicend in sinegi :

Auileo, maiculita 1 ce me mai facugi ?Nici una, nici doue, se puse pe urme.rit

frumoasa terancuta, care simtind se vedeprimejdia, iute ca o caprioara zbura spreotelul eel mare, sul Baffle gi se inchise inodae. Peruzescu ceti pe up, odaei: No. 45,statfi un moment pe ganduri, facendu-gisocotealg, ce putin lucru 11 despartea de fe-ricire, apoi %i lug, inima 'n dinti gi intro,gi el in odaea lui, spre a mai da un ochiula oglinda. N'apuca insg, bine sa-gi maicurets unghile gi sa-gi mai indrepte porn],ca 'numai ce auzl o batae la ugh.. Inima-isari din loc. Nu gtiu de ce, dar Igi chipul

248 Datrik sixam Ls exalina

ca trebue sa fie frumoasa doamnA de la45. IntrA I striga el din rOsputeri.

0 doamna intra inteadever, lug nu eranici frumoasA, nici imbracata taranegte, niciacea de la 45. Era o slujnicA de la otel,ciupitii, de varsat, cu ochii ca de oae, in-caltata cu nigte papuci pe talp6, care clem-paneau in picioarele ei gi cu o pestelcamurdara dinainte, aninata peste o rochie decit spalacita.

Ce poftegti, puica ? o intreba Peru-zescu, cftzut din sperantele sale.

3116 ertati, cuconagule ; dar am venitsA vO intreb dad, o sA stall mai mult detrei zile in Slanic ?

§i ce treaba ai ?... Nu cum-va mataleo sa-mi hotaregti cat BA, stau acilea ?

Nu vO superati, m6 rog, dar daca osa, gedeti mai mult de trei zi16, trebue saplAtiti taxa muzicei.

Taxa muzicei I Eu I... Ce spui, frumu-gico ? Auzi in Cara mea taxe, gi anca taxenevotate d. camere I La altii cu de-al daalea, porumbito, nu la subscrisul I

Eu nu Bunt vinovata daca m6 trimite

Lome BILE LA mimic 940

stapenul. Teti musafirii plates°. Baca chinacuma am e§it de la No. 45 unde mi-o platit taxa (arath banii).

Ce spui sufietele, No. 45 1 ... strigtiPenizescu grind in sus par'elt l'ar fi lovitcu lanteta in lining,. sine Bede acolo ?

Cucoana *Priories Arigheleanu, o veduvadin Ploe§ti.

Veduval Lasagne ca nor 1... Auzi,Viorica nume da floare, Inghelcanu numeda anger L.. Ei, m'apuca istiricale 1

Da numele d-voastre, se, nu banuili ?Numele men ? ... Ce-ti trebue ?SA-1 Berlin la condica unde scrim pe

tot!. Am adus pentru asta o hartie tipa-rite, on rubrici ca 0, facet' insemnarile.

i cum, adied, to nu titii cum andehiama ?

Da de unde, Doamne earta-mo, sa§tiu ?

Ce gescuta da femee mai e§ti 1 Cinenu cunoa§te numele meu ?

Da, cuconaple, gascuta, cum m'o fa-cut Dumnezeu 1

Invetat-ai a scrie §i a °ea ?

250 L017i 111:411 LA SLIER°

0 lead,.Citegti gazete ?Cate-odatg,, and ispravesc lucrul.Dad, citegti gazete, mg prind ea o

arm ghicegti numele. Serie gi eu ti-oiudicta.

Slujnica scoase din buzunar un mic con-deiu de plum gi hartia cea cu rubrici.

Serie : Nae PerNae PerTot nu gtii ?Sgrmi tai capul cg, nu gtiu.Per .. u .. ze ...Ah 1 Acuma gtiu : Peruze, adid pia-

tit scumpg, precurn e matostatul, zamfirul,smarandul.

Ggsd gi ear gasca 1... Peruzescu, %L..Nae Peruzescu 1 Ai inteles ? Numele astadoar a clocotit din Dorohoi gi piing,'n Gorj.E nume cunoscut ... fg, 1... nume dit autor.

Sa trliti, cuconagule, de-acum oiu §ti.Da la rubrica asta ce sg, scriu ?Care rubrid ?Unde-i zis : pro . .fes . . lune.Serie : orn dd Were.

Daub siLE LA exam° 251

Slujnica se uitg., cruci§ la el, creel unmoment c'a inebunit, apoi zic6ndu-§i in sinece-mi pasg 1" scrise cuvintele : om de litrd§i plea spre Imp, clompanind din papuci.

Mai stgi nitelu§, frumu§ico. Ia spu-ne-mi ce fel dg, femee e dama aia, VioricaAngheleanu ?

DA, domnule ,. cum sg, zic , e dinoameni buni.

Adicg, ciocoaical cum s'ar prinde. Aianu-i destul. Are ceva§ilea aci, adause el,bgtendu-se peste buzunar.

Cum de nu L.. Are mo§ie langg, Plo-e§ti §i ni§te curti mandre cu dou6 ronduri.Am fost la movie la d-neei.

Mo§ie ?... Curti ?... Ai-da-de, apo'i lath,(IA tot 1...

Slujnica e§1, ear el romase cu ochii in.

oglindg,.Peruzescule, sg, to v6d 1 Trebue s

mi-o treci la catastich. §i fiindcgri bogata,de 1... ai put6 chiar sg,... Uite eac'a§a esebetivului dracul cu ocaua inainte. Ursita,nu alth- ceva... Mo§ie 1... Curti 1... Auileo Im'apucg, le§in 1

252 notrik arLn LA wain°

In inchipuirea-i caldg de poet, el se vedeade pe acum stgpan pe ininia Vioricgi, sta-pan pe malia §i curti]e ei ; ii zicea chiarto /.... Viorica /... Dragra Viorica 1... Necels-Mica talei 1 §1. ate §i mai ate. Peat se-'nsotise cu densa de o sutg, de ani. Si cummi le 'nvartea el acuma Ce cal,. ce tr6,-suri, ce caifet Unul era doar Nae Peru-zescu cu consoarta sa iubita, Viorica Peru-zescu.

0 burg, de ploae care incepa sg, batg, 'ngeamuri 11 de§teptg, din visul lui de our §1 -1puss in ingrijire ca va trece poate zivafitrg, sg, mai vadg, pe viitoarea lui consoarta.Dar la munte ploile tree lute ca lacrimileunui copil §i soarele zimbitor numai cleatse aratg, spre manggerea color ce-1 crezusepierdut.

Astfel dupg o oars, toatg, lumea din S15.-nic, sub un ceriu senin §i rocorit de ar§it,g,,plea, grupuri, grupuri spre cascadet pe §o-seaoa cea frumoasg, care §erpue§te dealun-gul riului. Nae Peruzescu pleca §i el cumultimea, insa lucru ciudati el om a§a, yes-

1...

!

DOU ZXL LA BLINIO 253

tit, cu reputatie literara nu cuno0ea penimene §i nici era cunoscut de cineva.

Ce de-a mitocanime 1 gandi el cu des-pret. Nici un om politic, nici un om dit li-tore. Ama lume 1...

La izvorul No. 1, parte din oaspetii SI-nicului se oprire spre a bea apt. Se opri§i Peruzescu, §'atunci . . . minunea lui Dum-nezeu ! ... ce-i vezuro ochii ?... Bine-a zisvestitul Conachi, vizitatorul de odinioar, alSlanicului :

naind norocu-qi schimb. pasulNaduc ani ce -aduce ciasul."

Doamna Viorica. Angheleanu sta pe mar-ginea scarilor de la izvor §i a§tepta. sit -iiee cine-va paharul spre a-i aduce apit. Cafulgerul Nae Peruzescu se r6pez1 prin mul-time, se opri dinaintea frumoasei vecluve,i§i scoase cu cel mai ademenitor zimbetpitlaria de pae, ii lug, paharul din mama,apoi se coborl in fug pe scitri, ditnd chiorpeste oameni, umpla paharul ochiu cu apade cea nee §i spumoasa ca §ampania, 0.4

254 DOU znam LA OLIN/0

dada in mitnile doamnei Angheleanu c'unaer de biruintg, ca §i and ar fi prins peDumnezeu de-un picior.

Foarte multumesc, zise doamna An-gheleanu, c'un glas care-I Odin la inima §icu-o autatura pe care nici chiar un literatde la Zorile Arte lor" din Dorohoi n'ar fifost in stare s'o descrie. Apoi intovara§itade o societate intreagA, de blrbati. §1 femei,frumoasa Viorica plea mai departs. sprecascada.

0 privire §'un foarte multumesc, atata afost partea lui Nae Peruzescu ; dar ce puteael sg. pretinda mai mult pentru un inceput ?Primul pas era fgcut §i cel mai greu. De-acum n'avea de at s bata, ferul cat ecald. Calculanduli sortii, Peruzescu n'aveanici o indoeala izbanda. Era ton6r, fru-mos, inteligent, cu talent, cu reputatie; toateaceste insu§iri nettiglduite el le numora pedegete §i insumandu-le la un loc, (adunarean'o uitase) scotea drept rezultat matematic,sigur a Viorica trebue sä fie a lui.

In aceasta primblare ins61 nu i-a fostcu putt* sa se mai apropie de densa. Era

'de

pout saLa LA eLizno 255

incunjurata de o math, nestrabatuta deoameni care se uitau hortig la. el. A trebuitdeci sa se multumeasca de-a merge linigtitin urma ei, a-i privi de departe cusuturilede argint ale gortului gi altitele amegei,a-i auzl une-ori glasul resunand in hohotede ris , dar gi atata 11 inanta. Apoi de-o-data Viorica gi tovaragii ei se abaturg dingosea, intrarg in padure, gi acolo sub unacoperig de erengi de brad, intr'un aer im.balsamat de mirosul raginei, la murmurulriului care la cati-va pagi mai departe serostogolea pe prundig, se agezare cu tofupe-o canapea de mesteacan dinaintea uneimese infipta in pam6nt. Cum nu s'ar fi dusgi Peruzescu acolo, sa admire mai deaproapezina care insufletea acest coltigor poetic,mistuit in umbra, ; dar nefiind Joe pentruMimi, a trebuit vrand, nevrond sft se duelmai departe. A mers deci inainte gi totinainte pang, ee-a ajuns la cascada. Insaand s'a coborit in pavilionul ce inainteazg.chiar deasupra aderii riului §i a vezut subpicioarele sale venturigul cel turbat care deand lumea se lupta cu stincile, cuprins de

256 Darr* SILH LA =Imo

entusiasm a strigat : Ah 1 Viorico 1... Cu tinein brate m'ag arunca in Ost abis 1"

In acel moment un glas ii vibra in urechl :Aud ?... Ce-ati spus ?... Intreba Arghir

care prinsese numai cuyentul nabs".Zisei ca abisul Asta e teribil dä in-

fricogat.Ira 1... Doamne feregte I Uite cucoane

ce bazaconie, ce amarnic mai_herbe apapintre chetre. Mu, mi-e Mal, pe scOndurileieste. §tii una, boerule, hal sO, mergem co,eu amug ametesc.

SO, mergem, rOspunse Peruzescu cuneptisare. Ii era tot una sA, stee sau sO, seduel de oare-ce Viorica nu era cu dOnsul.

Da cum yo place Slanicul nostru,boerule ?...

Ce sOrmi place, domnigorule ? Cumpoate sä plaza unui om, and n'are mgcarun biftec cum se cade, un pahar dii, yincum se cade, o odae g'un pat cum secade ? Do I... Mila lui Dumnezeu 1 nu sun-tern depringi M. trim cu to miri ce gi onunde. Ce sd, fac dad, m'a resghetAre Orrintii 1

vovik ULM L.& !LANIO 257

Apoi ca acasA nu poate gits1 cineva.De §tiam a§a, r6mAneam acasa in

Bucure§ti unde am torte duptt chef , saum6 duceam la mine la mo§ie sg, v6nez, sg,cAleresc, so. p6scuesc. Ei, neni§orule motine ce me tine, a, maul a§ pleca de-acilea.

Ha 1 Ha 1 va sl zicA, e un c]enciula mijloc, care vo tine ? Am inteles 1 Tine-retele, bats -le sa le bats 1... A§a eram §i eula versta d-voastre cAnd am fActit cunottinta cu Luxita. Adicl, drept vorbind, nutocmai a§a ; pe-atunci lumea nu se subtieseca amu.

Astfel mergend impreuna, Peruzescu totin§ira la taclale, ear Arghir akulta §1 seminuna, zicondu-§i : nbre ce om stra§nic 1"cAnd insfir§it ei ajunserO in dreptul bailorcalde. Atunci Peruzescu saluta pe tovarA§uls6u cu cuvintele :

Sluga, onorabile 1 M6 due sa iau obae, sl m6 mai curet nitel dA prat Mawcu -atata SA m'aleg.

SA ye hie de ghine i respunse !Anti-cosul Arghir.

Peruzescu insa nu alit noroc 81 se cu-28,488 ILL 17

258 nouli at m' Ls sawn)

rete, caci ingrijitorul de la bai ii spuse canu e nici o cabing, libera, §i cg, trebue sase adreseze la administrator spre a se in-scrie pentru o oarg, anumitg,.

Auzi, nu-i cabina libera, intr'o targ,liberal repeta Peruzescu contrariat. A§a,

dar, un cretin nu poate lua o bae caldaand ii place l Trebue s'o is rand nu-iplace 1... Anna regale 1... Amg, Mil 1...

De la Mile calde el trecil la Mile reduncle erau cabine libere, dar i se cell' unbilet de la administratie care costa jum6-tate de franc.

Cum ear taxe, §i ancg, taxe nelegalepentru apa pe care a daruit-o Dumnezeututulor cetatenilor ? striga Nae Peruzescuindignat la culme. Va sg, zica, acilea 'nCara mea, trebue sg, stau mereu cu mana 'npunga ; apoi I§i fac da cap, domni§orii a§tia.0 sa-i dau prin tarbacealg, 1

Mai mult de ciudg, cleat din causa bani-lor, ffindca de bani, slava Domnului, ii ge-mea punga, Peruzescu parast §i baffle red§i se 'ntoarse in odaia lui... Pe masa gas].o scrisoare cu adresa : D-sale Domnului

pout MLA Li exaxxo 259

Nae Peruzescu. Loco". Inima-i svocni inpiept. Ori §i ce i se intempla a§a nea§tep-tat i se pitrea cg, trebue sit fie in tainicitlegaturit cu Viorica Angheleanu. Cu o manetremurittoare deschise scrisoarea §i intria-dev6r a presimtirea nu -1 inelase. Scrisoareasuna astfel :

Sunteti rugat sit bine-void a onora cunpresenta D-voastre serata ditntuitoare ce//se da de catrg, un comitet de tineri inn onoarea damelor ailatoare in S1 Mlle, astazi/110 Iu lie ) oarele 9 sara in salonul Otelului1/mare, etajul de jos. Toaleta simplit."Prin urmare avea negre§it sit intelneascit

la acea wad. pe doamna Angheleanu, sg,-ivorbeascit, sit joace cu densa, sit o stringla piept, sit-i spue at o iube§te, o 1 noroace,noroace, and vii citte-odatg, apoi vii chior 1El se uita, imprejur, zarl bumbul de la so-neria electricit, sunft cu o mitnit infrigurata°data, de doue ori, de trei ori. Avea nevoesit vorbeasck, sä comunice cu o flit* ome-neascit , simtea in piept o sarcinA prea greapentru donsul singur, trebuea sit o impitr-

17*

260 nouii mum IA ULLNIO

teasct cu cineva. Se infati§g, slujnica ceain papuci pe talpa.

Sufletul maichii 1 Cum to chiama ?Safta, cuconaple.Safta dragg, I cine mi-a adus scrisoarea

aia ?Eu.Va sg, zic, e bal desearg, ?Inca ce bal; cu supeu, doue muzici :

muzica de aici §i alta din Foc§ani.Aline° I Cu mancarica, cu Muturica L..

§i cat e plata da intrare ?Da undo .se pomene§te 1 Boerii s'o

unit sa dee bal in cinstea cucoanelor. S'arpate O. fie plata ?

Va sa zica, gratis 1 hm I... Vezi, mi arfi ptrut mai bine, adause el cu aerul luide bogatag, sit contribuesc §i eu la chel-tueli, impreung, cu comitetul Ala dg, tin eri.Nu-mi place sg, petrec §i sa mananc peconta altora.

A§a-1, dar D-voastra ati venit abiaazi dimineatg, qi balul era de mult pregttit.

-. Eil fie cum zici. Lucrul acum nu se

noulb AILS LA IILLNIO 261

mai poste drege. Da is spune-mi mititico,crezi to c'o se, vie la bal gi aia de, la 45 ?

Nici vorbe, cea 1 S'o vezi cumjoaca, parice, are aripi la Week.

Tine-me Safto, ca me pritpitdescSe auzl telegraful suntnd.

Eaca vin t Eaca yin I Ce hitrbaretimai sunt tinerii in ziva de astezi cugeta,slujnica in sine gi egl rCpede, clomp itninddin papuci.

Pane, la vremea tnesei Peruzescu umblaLela pun Manic, bagitndu-se pintre lume,ochind in toate pertile, ca doar va zeriundeva pe logodnica inimii lui, inse, ea eranevezute,. Ear la Base oare, cand elopotul

semnalul pritnzului, el cu aceeagi pagidemni intre, in salon, trect pe toatti, lumeain revistit, gi nede,nd cu ochii de Viorica,se hoterl se, se pue la o Mase, care dinintemplare era Reocupata, de nimeni.

Dupe, o lunge, tevature, cu che]nerul, dace,nu cumva bucatele sunt pre/ratite Cu gra-sime de port, el tang neavend increderein asiguritrile acestuia, arunce, carta la oparte gi poruncl se,-1 dee o frigitrue (acute,

d'intai

I

!

dedit

262 mouil sum LA 8LANIO

anume pentru dgnsul la cArbuni §i apoi oMlle de ca§caval de Penteleu.

Alea nu aveti cum sa le pregatiti cugrasime, adause el, uitandu-se imprejur BAvadg, dad, lumea it observa.

Ce fel de yin poftiti ?Nu poftesc vin. Medicii m'a opritarg.

Sufor dg, dilatatie.Avea el nevoe sa cheltueasca din pungrL

pentru mancare, cand paste cateva oareputea sa se indoape gratis cat ii pofteainima ?... De-aceea and s'a sculat de lamasa, n'a mai luat pane in buzunar ca sanull strice foamea.

La 9 oare precis, orchestrul din Manicdadii semnalul de inceperea balului, cantandvalsul cel mai nou a lui qtrauss. Porechi,pgrechi venea lumea la bal, intempinata laup, de tinerii din comitet care, imbracatiin frace §i cu panglice albastre la butoniera,ofereau bratul damelor §i le conduceau lalocuri. Cand sosl Nae Peruzescu §uerandintre dinti acela§ vals dupa orchestra, untoner din comitet ii intinse mans, :

noirli sixa LA eLizaa 263

Cu domnul Nae Peruzescu avem o-noare....

Da, domnule, pentru a ve servt.Sunt incentat de cuno§tinte,. Poftiti

me rog, §i totodate, me pun la dispozitiaD-voastre pentru a ve presenta la orkineyeti vol.

Recunoscetor 1... respunse el cu dem-nitate , inse, ve rog se, me scuzati ca, n'amvenit in toaleta, de, bal. A uitatero slugilese-mi pue fracul in valiza, o bunatate de,frac, nou, nout. A§a-i and sunt multe slugila un ste.pan. Se'ntomple, ca §i cu copiluland are multe mome.

0 1 nu ve suporati 1 nu-i nimic. Ateta,ne-ar mai trebui, etichete aici la munte.

Peruzescu intra, in salonul frumos lumi-nat §i decorat cu crengi de brad, se 'nvort1cat se 'nvort1 pintr'o lume dease, §i necu-noscute,, dar ilinda-i ghiortikau matele defoams §i Viorica Mace, nu se ivise, i§i in-drepte, pa§ii spre bufet pentru a utilizatimpul. Acolo steleau in§irate pe masa, mul-time de menceri red §i feliurite butelci cu

264 notrik ZU.3 LA (MINI°

vinuri. Un curcan mare fript, agezat intregpe-o farfurie, ii atita cu deosebire pofta.

Ia d, -mi o bucatit din eta I zise unuiMeat de la bufet.

Indata i se puse pe un talger mai multeMil de piept de curcan pe care Peruzescule inghitl nemestecate.

Auileo 1 D'apoi aga sa, frig cureaniiacilea I... Sa veniti la mine sa v'arat eucurcan fript, pa castane, nenigorule, nu aga.Umple casa da mires.

Ia darmi din gunca aia!El puse mai intai gunca pe virful limbii,

gusts putin , cate putin , facend feliuritestrimbaturi :

Dageabal nui destul da afumatit ob-serva el c'un aer de fin cunoscotor. Ei ...de veneam eu cu dour';, trei zile mai nainte,ca sa. fiu in comitet, altfel se pregatea masa.Ia d, -mi un Cotnar 1

Apoi dupa o bucath de limbs alt Cotnar,dupa o bucata de salam alt Cotnar, dupaun mugchiu race alt Cotnar, dupa nigteprajituri alt Cotnar ; and zarind deodatape Viorica Angheleanu care intra in salon

Douli smis Ls indixria 265

stralucitoare de frumusete, inalzit cumera la o temperaturit de 30 grade Cotnar,se ropezi sfoara la ansa.

Rog, binevoiti a-mi acorda un vals,doamna mea. Eu sunt servul d-voastre NaePeruzescu, t1 cu paharul de azi dimineatti.

Frazele nu curgeau tocmai literarice§tidin gura lui, dar emothmea Cotnarul eraude villa. Doamna Angheleanu, de§i camsurprinst de aceastit invitare Mouth, in for-me neobicinuite, priori cu toate acestejoace, Fi do -aci 'nainte... atineti-ve oamenibuni I.,. Nici c i s'a mai pomenit in &laicun a§a vale. Nu era joc, ci un sbucium,o inv6rtitura nebiuna ; §i cum oare n'ar fijucat Nae Peruzescu pin la dareaand Linea in brate visa! lui iubit, pe ceamai frumoasa feinee din Slanic, o mo§ie

§i o p6reche de curti CU douerOnduri ? Toti se uitau la ddnsul, se coteau§i se intrebau, cine-i individul care joactea un desperat ? Cine sit fie ?... unstromit, un mofturean, un frige lintel unpalavragiu, ziceau unii §i altii, judeandu-1dup& infatilare. Dar acelti ci%rtitori habar

§i

sit

sufletului,

bang Ploelti

nIa

§i

266 anvil ma LA RUNIC

n'aveau el dentuitorul pe care gi-1 aretaucu degetul, impodobindu-1 cu poreclele demai sus, le era for cu mult superior ; eraun luceafer literar, a cerui nume fusese tram-bitat de la munti gi pen' la mare. Aga-i inlume, paid' bat totdeauna rozboiu cu u-riegul.

Dupe, vr'o cinsprezece minute de dantsolbatic, infuriat, doamna Angheleanu degidantuitoare de -prima for cilzii obosita peun scaun, cerendu-gi scuze ce, nu mai poateurma inainte ; ear Peruzescu ametit ,aburit se ageza lenge, dansa.

Acum, doamna mea, zise el gafaind,nu me ceiesc ce, am venit la Sallie.

Pentru ce adica era se, vo cliti ? in-trebe, doamna Angheleanu.

Dace n'ag fi avut fericirea sa dantezva]sul Ast sublim cu persoana d-voastre,ag fi fost omul al_mai maltratat de, soarta.

Maltratat, pentru ce ?Pentruca de cand venii acilea, nu in-

tempinai cleat neplaceri. §i de 1... Ori ces'ar nice, un om civilizat pentru banii care-icheltuegte, trebue sl alba o contra-valoare.

LOtfil MLA LA IlLAlf10 267

Cu toate aceste ved ca v'a.ti man-gaeat cu putin.

Ah 1... Doamna mea... Cer cuventul 1Dati-mi voe se, ve declar c valsul cu carem'ati onorat acu§ica....

Dar n'apuca, all ispravi vorba, c VioricaAngheleanu zburg in bratele altui dentuitor.Deatunci twig sara nu s'a mai putut a-propia de frumoasa veduva ; on la ce joco invite, se 'ntempla sa, fie angajata, onde cate on voea se. se pue lange, densa,se 'ntempla sg nu se gaseasca scaun ala-turea. Ce ghinion al naibei 1" zicea Peru-zescu plin de necaz. Numai la valsul eeldin urmg pe and se rotea ea in apropierede densul, cu capul cam pe spate de i sevedea grumazul albind ca zapada, putt elsit-i arunce din fugg cuvintele :

E§ti regina balului 1... ImporateasaSlanicului ! ...

Ea auzi, zimbi, apoi mIldioasa ca o tres-tie se lesa, dusg in vertejul dantului ca 'nfarmecul unui vis.

A doua zi Nae Peruzescu obosit de drum

268 Doug! sum LA SUMO

gi de deosebitele ematiuni ce avusese incursul zilei, se degtepta tarziu.

C nd se cobori pe terasa cea mare dina-intea Otelului, veza vr'o dud, Base dintretinerii cu care Meuse cunogtinta la ba], in-caleand pe cai spre a se duce peste muntila Theana &grata cea mai interesanta prim-blare din Slanic, impAnata cu oare-care greu-fliti gi mici pericule ce imboldeau gi maimult eutusiasmul tinerilor calOtori.

Ce Neat cil, n'am gtiut chi primblareaaia, zise Peruzescu unula dintre cunoscutiistip mi-ag fi adus de la mogie un cal saudoi dg, caltIrie.

Se glsesc gi aid cal da inchiriat.Ai-da-de !... n'am incalecat da and

tritesc pa martoage dt alea. Mi-ag frengegatul la siguranta.

Mai curOnd IV fitngi gatul pe cai deceilalti nedepringi la munte.

Apo', dumneata nu gtii ce rasa dacai am eu. Dili care sar peste garduri, carerad pamkital cu burta , d'ai care !Tananajaratic, cum zice poporul suveran intr'unadin povegtile sale.

DOrri ZILE LA BLilf10 209

El ar fi mers §i mai departe cu. exage-rarea §1 colorarea acestui moft al cailorspre mai buna convingere a ascultAtorilor,dar fil intrerupt tocmai in punctul culmi.-

nant de-o multime de ]ume care venisespre intompinarea cftleretilor.

SA ne vedem sAnato§i 1S'auzim de bine 1Drum bun 1Adio 1

Bunt petrecere 1 le ziceau toti dintoate partite, schimbAnd cu d6n§ii nenume-rate stringeri de mans. Doamnele fluturaubatistele in aer, dorindu-le curendA, intoar-cere, muzica intona un mar§ rAsunator caremai scutura, putin lenea telegarilor de munte,ear ei, in§irati unul ate unul ca cucoarelecAnd pleacA, spre miazA-zi, se indrumarevoinice§te spre Poeana &Irak&

Peruzescu, nedAnd cu ochii de Viorica §ine§tiind cum sA-§i mai uGida, timpul se suila Trei -Orvci unde intAlnl eara§ pe pante-cosul Arghir aburit ca vai de el.

Te-am vezut asaril, cum mi-o resuceai,

270 moulk anal LA szkrio

zise el, sclipind din ochi , n'ai gust roil,boerule 1 Te hiritisesc 1

Uf 1 ce mitocan nesuferit 1 gAndi Pe-ruzescu, trecgnd repede pe lAngl Arghir.Pe cine cat* §1 pe cine gAse§ti 1

In virf la Trei-Oruci se deschide pestemunti o priveli§te de total frumuseta ;dar Peruzescu da din umere. Putea sit fieceva frumos fgrA Viorica ?... Apoi nervos,nerabdator de nuli afla loc, el plea ro-pede indgrApt, cobori waffle pe cararea cea§erpuitoare tot doug, elite doue, intra inodaea lui §i prinse sl scrie. Multe file ascris §i a rupt, §i ear a soils §i ear a rupt,precum pltesc toti acei care se 'ncearcaBA alcAtueascA scrisori de dragoste, pAnAcand insfir§it s'a oprit la urmAtoarele ver-suri :

Scumplt ViorioltMadill. florioich,

De and impreuna asarltam dantatIn inimit-un tiarpe au m'a muscat.

De nu vrei 54 morZugrumat de amor,

Deseartl, la 9, pe-al Slhnicului malAh 1 vino in dosul biuroului postal !

730172 ZILZ LA szlina 271

Apoi el strinse .hartia in patru, o puseintr'un plic bine pecetluit gi suna.

Ce porunciti ? intreba, intrAnd pe ugh,slujnica cea in papuci pe talpa.

-- Sufletu Taichii 1... Cum te chiama, ?Tot Salta, cuconagule.Bine zici 1 Iii uitai numele. Asculta

Saftica drag a; vrei to sa te cos cu our dasus pans jos ?

Nu v6 'nteleg, cuconagule.-.- Uite, vezi scrisoarea asta ? S'o dai

in mantle cocoanei Vioricai de la No. 45,gi sa-mi aduci r6spuns. Auzi ?

Grea treabA, cuconagule IGreat ugoara, aga se cagtiga parale.

§1apoi ce ?... N'o sal tae capul pentru obagatela. Ear sufletele, de-mi aduci r6spunsbun, te-a vOzut Dumnezeu 1

,-- Intr'un noroc, cuconagule, am s'o cerc§i asta I

Brava Saftico 1 Femeiugc6, ca tine mairar. Ito rog, da ai vOzut curtile dd la mo-gie ? Hein ? Sunt cu cloud caturi ?

Cum nu ; frumoase gi 'nalte, is aga

272 DOU zrza LA OLIN=

to utti la donsele, adause ea, ridicand ochiiin tavan.

Peste o oars, lung cat o veclnicie, in caretimp Peruzescu se da in v6nt de neastem-per, se infatiga Salta cu respunsul. Ochiiei de oae sticleau de veselie. Respunsulera inchis intr'un plic mic de hartie par-fumata, purtttnd deasupra initialele V. A.incunjurate de o ghirlanda de

A descrie bataea de inima ce simp Pe-ruzescu cand deschise plicul este peste pu-tinta, omeneasca. Era MA despite pieptulnu alta-ceva. La prima cetire, el nu intelesenimic ; ochi-i lunecar6 peste litere §i inmintea lui S6 fact un chaos. Abia la adoua, la a treia cetire i se limpezire vede-rile §i puta pricepe rospunsul care de altfelera scurt dar cuprinaltor :

Am primit§1 consimtit;Te alteptCu doru 'n piept.

Aceste patru versuri erau scrise cu. ni§te

flori.

nouli sam LA BLANIO 273

litere a§a de fine §i a§a pline de farmec,incat Peruzescu, privindu-le §i gandindu-sela manu§ita care le-a a§ternut, se simtearidicat intr'al noulea ceriu. Ada dar eats -1stapgrt pe visul lui de our Viorica, fru-moasa Viorica cu toate ale ei : ochii ceimangaietori, mo§la de langa Ploe§ti §i cur-tile cu doue etaje aveau sg, fie a lui, alui pe vecinicie. Ce nemarginita fericire 1...§i and to gande§ti ca toate aceste nepre-tuite bunuri el le-a ca§tigat nu mai tarziudecat a doua zi dui% descAlecarea sa inSlanic I Egg, ce vrea sa zicg, a fi om mare,predestinat. Peruzescu nu mai calca acumpe pament. Lumea intreaga i se parea vio-rie. Toate strunele inimii sale vibrau can -tece de dragoste. Pargndu-i-se strimt inodae cu atata bucurie in piept, el e§1 laaer liber, la recoarea ventului, la priveli§teamuntilor, ca sa -1 vazg §i ceriul §i pamentulcat e de fericit. Cu manele la spate, cupalaria pe-o ureche, cu ochii rataciti inalbastru, mergea &la in voeacantand din gatlej §i improvizand versuri

23,488 III. 18

1

intamplarii,

274 D0171 AILS LA ALUM

care egeau acum sleite din gura lui. Rime le1i curgeau garla :

nLume, lume foc de finCe ai Viorico 'n sIn ?Lome, lume foe de paeViorico vin' la Nae 1

gi mai departe :

Ah femee chip de angerTu cu farmecele tale,Faci ca 'n inima A AngerDe dragoste pentru matale 1

Ce de-a materie pentru Zorile Artelor dinDorohoi gi Tramblia Literara din Gorj 1Umbla aga ciasuri intregi, intr'un vis g'oaiurire, cantand gi risipindu-gi talentul di-naintea tuturor brazilor care-1 ascultau gi-irespunde,au in limba lor, pang, card intr'untarziu auzi sunand ora pranzului. Atunci elintra in salonul de mancare gi uitandu-gimigrena gi dilatatia porunci un prInz corn-plect, de la mezelicuri pang la dulce, cap-tugit cu o butelca de vin de Cotnar.

trawl zna LA BUNT.° 275

Pentru ce §i-ar fi erupt punga ? Nuera doar sit capete desarg, contra-valoarea FDupit mass puse un franc .bac§i§ in palmachelnerului care nu-0 creel ochilor §i plea.

Se fact insfir§it noapte, o'noapte neagritca de poruncealg,. Nici o stea nu sclipeape ceriu ; ear vicleana lung, care pitng, acumse arglase Slitnicenilor de pe virful Cerbului,blajing, §i nevinovath ca o fat g, mare, ru-meggnd de asta-datg, ganduri ascunse, selenevi in a,Iternutul ei de nduri §i-§i intitr-zi6 anume ora de§teparii.

La noun oare punct, Nae Peruzescu seafla la locul de intglnire in dosul biurouluipostal. Sit nu se pug, mtS rog, ciudat cel om expert in asemene materie V alesesetocmai acest loc. Era cu prevedere ales ,nici departe, nici aproape, cum e mai bunpentru tine vrea sit se strecoare nebagatin same,. Apoi era la dos pe unde nu urn-b1.1 nimene, bine umbrit de arbori, incittplrechea jubitoare putea sft se rest* inbratele fericirii fare leac de grija.

Ng,scut sub o stea bung., Peruzescu avt§i de astit-datg, norocul sit nu sufere ca

18.

276 DOVE mai LA titling

altii, mult timp chinurile agteptarii, acinerebd1toare ca gi donsul, iubita lui numaidecat se infatiga prin umbrele noptii, invo-lite intr'un gal negru, ca o dregalaga, poe-tied, nalucire. In mijlocul intunereculuit1cerii ce stap1nea intreaga fire, ei inaintaurapede unul spre altul, deodat1 cacloud fiinti pierdute din lumea asta, azurein bratele unul altuia, inklugind in pieptu-rile for un 'Opt% ce era gata 81 zbucneascasub puterea dorului implinit.

Dar in momentul and gurele for se li-pire, and sufletele for luate de vertejuldragostei, zburare spre regiunile paradisului,Base rachete se aprinsero intr'o singuraclipeall, sub tulpina brazilor in apropierede (Milli, ca nigte suli de lumina, canigte lungi gerpi de foc se urcare suerandin inaltul ceriului, uncle apoi se desfacuroin nenumerate candeli de diferite culori.La lumina lor, sporita gi de un foe bengalicalbastru ce apart. naprasnic pe malul riului,Peruzescu \Teel amanta ce stringea inbrate nu. era frumoasa Viorica atat de multdorita, ci slujnica Safta cea cu ochi de

§1 -a

§i . ..

§1

a

3301101 SIILZ LA sz.larza 277

oae, ciupitg, de vgrsat 0 cu papuci pe talpg,care clempitneau in picioarele ei. 0 I sfinteHaralambie I... Dad, toate fulgerele din ceriuar fi azut pe capul lui Peruzescu, n'ar firomas mai ametit ca la vederea acesteigrozave in§11,1g,ciuni 1 Un moment el se ea-ting, pe picioare, creand cii-1 inghite pg,-month], instil om tare fiind, 10 vent de-grabg, in fire, se smuise din bratele Saftei0 o rupse de fugg, ca un desperat, stri-gand : nee ghinion al naibii I..."

Dar vai I ... 0 nenorocire nu vine nici-°data. singurg, I Una din rachete cazuse dinintAmplare pe acoperementul biuroului pos-tal §i in cAteva minute riindrila cea uscata,ca iasca fu cuprinsg, de flacAri. De astAdatanu mai era foe de artificie, ci un incendiuaevea, infrico§at care ameninta sg, topeascg,intreg Sign icul. Spaima se respitndi cu iu-teall electricg, intro locuitori §i o larmg,cumplitg, umplii vgzduhul intocmai ca vue-tul unei marl ridicate de vgnturi. Tipete,vaete, plansete s'auzeau pretutindene , ma-mele 10 cAutau copiii, fratii surorile, bg,r-

batii sotille i unii scoteau bagajele de prin

278 nout taxa LA sidizto

odai, altii sareau sa dee ajutor pentru stin-gerea focului, intr'un cuvont cea mai de-sgvargita zapaceala a 'unei lumi ce §i -a pier-dut capul gi care se vede in neputinta dea lupta contra elementului.

Singur Peruzescu intre toti mai stapanpe sine, multamita reactiei ce se facuse ininima lui, I i analiza situatia, intelese pri-mejdia ce-i amerinta reputatia dad, s'ardescoperi in ce imprejurari s'a iscat focul,

intr'o clip& 10 fixa linia de purtare. Ho-taririle mari se, iau in primejdiile maxi.Profitand de ameteala generals, el sill infug, scarile otelului, trect pe dinainteaodaei No. 45 unde arata ugei inchise pumniisoi amerintatori , zicOnd in sinegi : nAhpuico I Uncle egt4 ss to string, Nae in brat()sa-ti pocneascg, ochii I..." Apoi treca pe dina-intea odlei lui Arghir unde cucoana Lux*,ca in vreme de cumpgnit Ygi aprinsese lu-minarea de la Pagti gi se inchina cu ugiledeschise dinaintea icoanei sf. Panteleimon%and crud batgnd metanii. In momen-tul insa and Yl zarl, ea Is pe sf. Pante-leimon gi se rapezi spre dOnsul.

i

§i

ztoot sum LA aLliao 279

Cucoane 1... Boerule 1... Domnule 1...Unde-i Arghir ?... Arghirachi al meu 1 Ces'o fecut ? Vai de mine §i de mine 1... 0se, ne prapedim cu top in pojarul aista 1

Da §tiu eu unde-o fi Arghirachi ald-tale ? Eu, cucoana am alte afaceri maigrave ; me ertati 1

Nu te duce de-aice, boerule 1 Te rog 1...Me tern, tremur ca varga... Nu me lLsasingure 1 §i iute ca o gaits, ii sari inget i -1 opri in loc.

Ia demi drumul, cucoana 1... Ce vreisemi las bagajele in prada flacerilor ? A-colo-1 avere de om, nu glume. 1

Nu te las 1... Nu te las I striga, eaca o desperate,.

Dar pe cand Luxita, it stringea mai tarein bratele ei sfrijite, §i el se lupta se scape,se infati§e .deodate, pentecosul Arghir, carevozondu-i incle§tati, se opri dinaintea forcu bratele incruci§ate, zicendu-le cu aer deparapon :

Brava L.. Aferim 1... Lumea chiere clivoi ve dragostiti 1... .

Da is slebe§te-mg, neni§orule 1 Nici

280 EtOtfil MIA LA SLiNIO

me, gandesc la ma ceva§ilea. Daca-i pa aia,apoi sunt alte femei care-mi rup manecele,he 1 he 1... Uite, acilea in pozunar am oscrisoare calda, caldA pentru o intalnire cemi se dete chiar acu§iea. Dar n'am vremede stat la taifasuri cu d-ta. Salutare, sti-inabile 1 Zicend aceste vorbe el se ro-sucl pe aide §i apuca rapede de-alungulcoridorului spre odaea lui.

Ne-om socoti not mane, boerulestriga din urma Arghir cu glas amerintator.

Bine 1 Bine Cand pofte§ti 1...pause Peruzescu-indoind pa§ii. Insfir§it intra,in odaea lui plin de suflet §i se inchise pedinlauntru, intorcend de dour; on cheea inbroasca.

Ah 1 Eatti-1 acum singur, fad, 'n fatO, cua§a numitul sou ghinion

Ori cat era Peruzescu de genial §i tarede anger on cat limba lui pe care nu i-ators mumarsa, precum zicea el cu modestie,puse la serviciul unei inchipuiri neinfrenate,§tiea sa impodobeasca lucrurile de mai, maile credea el insu§, totu§ in momentele derestri§te, and perdeaua mofturilor care-i

L. li

L. rOs-

1

,

Daub saxa LA exairio ts1

ptinjinea ochii se ridica de pe scena crude-lor realitati, Peruzescu reintra in sine gi sesimtea slab. In unul din acele momente seafla el acum, and arunandu-gi din intem-plare ochii in oglindA, se \Tod' palid, des-figurat cu frizura cea artistic valvoiu.

Amice Nae, ai buclarisit-o 1... zise elomului din oglinda. Apilpisita aia dg, vo-duvft ti-a tras un tighel da mama focului...Mai increde-te alta-data, in mueri d6, aleaprefacute care gi-a ingropatftre consortii L..Poftim a mai intervenit acum gi pacosteaaia dA incendiu cearta cu mitocanul daArghir, incitt nu e da stat mortaciune...P6, treaba., Peruzescule, iute . . slugavere 1...

Atunci el se desbrita rIpede de haine,puse pe el amendoue randurile de albiturice avea de schimb, in Mita cea de Bragov,afar de ciorapi care, neinclpondu-i in ciz-me, Ii viri prin buzunare, se imbritca, dinnou i astfel bine captugit in contra roceleinoptii, se strecura, pe scdrile din dos.

Salutare onorabililor L.. zise el facdnd

§i

§i

.. §i

282 pout' ZILE LA OLIN=

in aer o temenea la adresa Slitnicenilor, sav6 v6d, and mi-oiu vedea ceafa I

vi ... de-acilea inainte sit to duci dulup, L.Dar pe and luneca el pe sub umbra

brazilor ca 0 ndlucit, cautd,nd sit-gi peardlurma, un glas cunoscut 11 Mei sa, tresara.

Buna vremea, prietene 1 Incotro aicroit-o, spre Helvetia sau Svitera ?

Am egit, rospunse el c'un zimbet si-lit, sit iau nitelug aer. M'a enervatarit in-cendiul gi tipetele alea din Slanic.

Apoi de tie.% si nu-i easti, inainte vre-unalt supitrator, . el se dos' gi mai mult pesub umbra brazilor, gi-gi largl compasurileastfel, cit mai mult alerga decitt merges.

Inspre revitrsatul zorilor focul Rind stinscu desgavArgire, lumea s'a retras spre a seodihni putin de ostenelele gi emotiunilenoptii, ear a doua zi pe la amiazit oaspetiiSlinicului erau din nou in picioare gi fle-care 10 istorisea intimplttrile prin care tre-cuse gi data M. afle cauza focului.

Se bags de seam intr'un ti rzin c uga

noul $IMI LA BLIzrzo 288

odaei lui Peruzescu sta inchisa, ceea ce nuera natural la o cars a§a de inaintata. An-treprenorul .otelului intra in banueli , §i

chiema pe primarul comunei §i pe comi-sarul de politie carii in urma incheerii unuiproces-verbal in regula iscalit de marturi,intrare in odae.

Inlauntru . . . tipenie de om 1...A fugit, papugiul, Mt. sarmi plateasca

cele doug zile de §edere in otel 1 strigaantreprenorul.

Eata lada lui, observe primarul ; aide undo to despagubi.

Se inchee un al doilea proces-verbal pen-tru dcschiderea lazii care se gasi goalg, capantecele unui flamand.

N'ai noroc, adause primarul ; se vedeca individul nu era tocmai intolit. Ei darlada tot face ceva ; g'apoi uncle Bunt bu-cate, trebue sit, fie §i paguba.

He 1 He 1 striga comisarul de politierizond cu chef ; uitatd-vd, §i-a lasat cartade vizita.

Tuti se intoarsero surprin§i spre comisar

24 nouli ILL' LA BLINIO

§i vezure pe parete scrisg, cu litere marl,urmatoarea epigram& :

SlitnicCabo,

Ti-oi mai bea apaCand a zbura iapa 1

........,

De atunci tot ce §tim de Nae Peruzescueste cg, pentru all mai mic§ura in budgetcheltuiala chiriei §i-a mutat locuinta dinstrada Pupa -Tate in area a Silphidelor. Gar-deroba lui ca §i mai nainte urmeaza evo-lutiunile anotimpului, adia : hainele de iarng,merg vara la amanet, tli cele de vary, mergiarna la amanet, incat niciodata, nu se in-Mines°. unele cu altele in noua ladita deBra§ov ce §i-a cumpOrat.

In cariera literelor ar fl mers negre§itdeparte, dar din nenorocire Zorile din Do-

DMA 111147 LA eLLNza 285

rohoi gi Trambila din Gorj au r6posat gr-manele in floarea verstei, ear alte ziare,din cauzg, de invidie, n'au vroit sg, dea os-pitalitate scrierilor sale. Are insg, bung, spe-ranta, cg, la viitoarele alegeri generale, vadobandi mandatul de deputat care ii vadeschide calea spre portofoliul cultelor §i

al artelor.

DAC'A VREA DUMNEZEU1

tii una, mai femee ? zise Parvu, in-jugend boil la car.

Oiu gti dace, mi-i spune, rospunsefemeea.

Boiii nogtri sunt Mani, abia maipot roade coltul erbei ; merg in scAdere.M'am gandit sa-i vend gi cu parte din baniice-oiu prinde pe dengii se, cumper o pa-reche de juncanagi tineri ; ear cealalta, partes'o pastram pentru gospodaria noastra ;bani albi pentru zile negre. Ce zici gi to ?

tiu §i eu ?Cum aga ? N'ai nici o socotinte. in

DACPAL TANA. DU/a/3,45114

capul teu ? Bine-i sl-i vend, on nu-i bine ?Bine, dac'a vrea Dumnezeu.Ce fel : dac'a vrea Dumnezeu ? Ce

are sit se amestece Dumnezeu la venzarea,boilor. nogtri ?

Eaca are.MAI femee nu fi gi to forfacAtura 1

Suntem not stApAni pe boi sau nu ? Avemdreptul sl-i vindem sau n'avem? Respunde 1

Suntem stapani, g'avem dreptul, dac'avrea Dumnezeu.

0 tii una gi bung dac'a vrea Dum-nezeu" . Adica sA fie numai cleat pe-a ta.Aga mi se cade, daca cer sfat de la uncap de muere care nu gtie BA 'ncurce doutSpae.

Hats Prier, cea Zorild,,' zise el boilorrestit, invertind deasupra for o vArgutA dealun gi urcAndu-se In car.

Me duo sn -mi vend boiii la tOrg. SAne vedem slnatogi peste trei zile 1

Ne-om vedea, dac'a vrea Dumnezeu.Apoi nu spun eu cA femeea indgrap-

nick to ecoate din sArite ? Eaca. zOu, popcAde intr'un pOcat, aga pe nemancate, a-

288

DA.CPA. VW DIINNESSEIT 289

tata to cihaegte cu gura... HAis Prier, ccaZorila 1

Parvu ajunse la terg.Acolo mare inghesueala gi tambalau de

nu puteai rozbate cu sufletul. Toate prava-hi% de pe strade incarcate cu mufti, nounde Bragov, Lipsca gi Tarigrad. Numai banisa fi avut cineva. Campul vitelor, cat cu-prindeai cu ochii roata imprejur, ticsit cuboi, cai, oi, trasuri gi car* de toate soiu-rile, de toate preturile. Apoi hamurarii,oldrii, sticlarii, locante la fiecare pas , gi oinvalmagala, gi o fertura de norod, gi stri-gate de telali, gi pocnete de bicu, gi neche-zuri de cai, incat bietul Parvu nu mai gtiape ce lume se gasegte. El igi dejuga boil.in iarmaroc, he agtermi o sarcina de fandinainte gi agezandu-se in car cam intr'uncot, se puse pe agteptat mugterei. Se rotireimprejurul lui doi, trei ovrei cu manile inbuzunare, foarte fudui, care and auzira depretul boilor, adult din umere gi plecare,dar ,Si Parvu nu era mai putin fudul. Cucat mugteriii ii despretueau marfa, Cu atat

SS,483 in. 19

290 PACP.A. vase DITNNZZIIIT

el o urea mai sus. Venea de pildg un per-ciunat §i intreba :

Bade, bade 1 Chita purale boiii?Treizeci de galbeni zimti §i farg, bortg,

rospundea el hotgrit.Treizeci de galbgni pentru cine in-

treabg, dar pentru cine cumporg ?Aista-i pretul, cui ii place ; cui nu,

eaca drumul IA§a se petrecii ziva in ciocniri de cuvinte,

in tergueli fait, ispravg, ; ear pe la intune-cate, Pgrvu, ostenit de atata vorbg, de clackse culca in car ca toti v6nzgtorii de boi cese aflau in iarmaroc.

Clnd se de to a doua zi ce sa,vazg, ? Dg, in sus, da in jos;aleargl. Pgrvule pe la prefect, subprefect,poliai, primar inching-te Pgrvule pe latoate icoanele . boiii intrasero in pament.Insfir§it dupg trei zile de autare, Pgrvucare-§i cheltuise acuin §i paraua de nafura,ggsl boil intr'o padure hgmesiti de foame,furati de-un cinstit negustor scIpat de Cu-rond din temnita, §i care a§tepta numainoaptea sg-i tread, peste hotar,

....boiii-nicgiurea.

....

DA.0'41 VENAL D17N1PESSAIT 291

Mud i§i aduse PArvu boiii de funie iniarmaroc, li clittina ventul de slabi ce erau,ear lui i se pArea cgri are de dar, intruattta pierduse nAdejdea de a-i mai glsi. Elli dada in jumetate de pret, fiindcA eraacum pe la spartul tergului §i boiii pierdu-sere din fata lor. Dar erau bani buni §iaceia, luati ca din drum, cad putin a lipsitBA r6mle Parvu §i fall boi §i RUA bani.

Dupa ce a bAtut palma cu negustorul gia numorat zimtii unul ate unul, punendu-ila brou, intr'o pungA de piele cu baere,PArvu vol sA, piece acasg, ; dar nefiindmult Nall 'n sard, Ili temendu-se sit nu inop-teze pe drum, se hotari sit remits panft adoua zi. Atras deci de o slutenie de mai-mutd, ce sta in virful unui par §i de unpaiat uns cu %ilia pe obraz, care bitteadoba din rosputeri la u§a unui tort, chic -mitnd norodul 0, vazA minunea minuni-lor", copilul sburAtor, calul nAsdrIvan", §iif omul care inghite iartagane", PArvu dadacincizeci de bani §i intro, la comedie. Toateau fost cum au fost : minunAtii nemte§tinu alt-ceva : treceri prin cerc, fr6nturi de

19

292 DaCPA. VIM& DII71211{53X17

§ele, iartagane inghitite, §oareci inhg.mati,dar nasdravaniile calului le-au intrecut petoate. Me rog 1 Cum a egit calul de dupg,perdea s'a p]ecat in genunchi in fata pu-blicului in chip de nbine v'am gesit sitnit-togi". Apoi punCndu -i -se ciasornicul dina-inte, a arCtat ciasurile fara greg, Wendde- atLttea on cu copita in pgmont cite cia-suri erau, §i la intrebarea ce-i place maibine : biciul sau grituntele ? a rCspuus labiciu scuturand din cap, adicg, nu, §i lagrgunte pleand din cap, adicg, da. Earand paiatul it intreba :

Ia sama murgule, §1 -mi spune tinedin toata lumea adunatg, aid e mai betiv ?Calul se agternu pe fuga, fact cateva rotiimprejur, se opri dinaintea unui om, it mi-rosl, apoi fugi mai departs ; mirosl pe unaltul §i ear fugl, dar and ajunse dinaintealui P1rvu, pg,rdalnica de vita, statt pe loc§i incept stl, bath. din picioare.

Nu cumva o fi aista ? intreba paiatul.Calul dada din cap gi nechez,g,.Nici ca, mai incapea vorba, naista-iu res-

punse calul in limba lui, aga ca 864 into-leagg, gi copiii.

DATA VEDA DUSEICIOZPII 293

Ridea lumea cu chef, ridea gi Parvu,apoi cu totii egir6 multumiti pentru ceicincizeci de bani dati la intrare.

Ascultg, PArvule, ii zise o cunogtintg,de-a lui din iarmaroc, vita cea de cal o fispus sau nu adeverat, dar gtiu gi eu unaadevArata.

Ce ?N'ai dat adalma§ pentru vonzarea

boilor.Bine zici, adause un al doilea, asta

nu-i cu cale intre gospodari cinstiti.Parvu stab. un moment pe ganduri; pier-

duse jumetate de pret la v6nzare, mai chel-tuise din punga cu cautarea boilor, maidaduse cincizeci de bani la comedie... ei...ce mai la deal la vale ? Uncle merge mia,meargg, gi sutai

Hai la adalma§ 1Plin de chef intra Parvu cu tovarAgii

sAi intr'o cragma, gi acolo : &tie lane, nacumetre 1" se prelungl adalmagul pang, ceochii lui Parvu se painjinir6 de vedeau caprin ciur. Anca cloud, trek pahare gi Parvuvajiit cu desavArgire, caza sub mask, spre

204 DAIWA VILNA DIINNHIZBIT

indeplinirea proorociei calului. Mai zi ca nusunt §i dobitoace nitzdavane 1

A doua zi Parvu se de§teptg, cu capulinfierbentat ochii grei, in arestul

Cg,utg, la brOu ; dar gitse§te, dad, aice 1... Banii iii clutasere §i ei de drum cupunga cea cu baere, dimpreuna.

Asta a fost o adeveratg, pacoste.PArvu alergg, ear la toate fetele carmuirii,

se inching, ear la toate icoanele, lacramgnddupg, punga lui, ins banii mai gireti cleat

§tiurg s se .ascundg, mai bine.Dupg, trei zile de zadarnicg, clutare, Parvu

fu silit sg,-§i vgnzg, §i carul pentru platdatoriile la casa uncle gAzduise §i se intoarseacasa pe jos, prin colbul drumului, pleo§titca vas de el, ggndind ... adica negitndindnimic ; ce era sg, se trudeascg, a &Al lalucruri ce nu se mai puteau intoarce 1

Cine-i acolo? striga femeea lui Parvu,auzind in puterea noptii o bgtae la u§1.

Eu, barbatu-tou, dacia vrea Dum-nezou P rgspunse bietul om podit.

FINE.

§i cu po-litiei.

boiii,

ale

TABU DE MATERII

raping

Stejarul din Borze.ti 5,Sgiircitul .. 19Ion Urdilit 37Ura din copilArie 69Petrea Dascalul 165Friguri de autor 181Agatocle Leu§tean 197Dou6 zile la Slanic 225Dac'a urea, Dunanezeu 287.