Noul Program Vaccinare in Rom

PROGRAMUL DE VACCINARE ÎN PROGRAMUL DE VACCINARE ÎN ROMÂNIA ROMÂNIA

Autori: Prof.Dr.D.Matei, Dr.Adela Autori: Prof.Dr.D.Matei, Dr.Adela Iancu, Iancu,

Dr. Rodica Matei, Dr. Rodica Matei,

Dr.Florina ComăniciDr.Florina Comănici,, Dr.Eliza Dr.Eliza Cinteza Cinteza

ScScăăderea mortalitderea mortalităţăţii prin boli infecii prin boli infecţţioase este ioase este rezutatul progreselor rezutatul progreselor ddin domeniul medicalin domeniul medical

îmbunătăţirea mijloacelor de asistenţă prenatală;îmbunătăţirea mijloacelor de asistenţă prenatală; descoperirea vaccinării ca mijloc de profilaxie primară a descoperirea vaccinării ca mijloc de profilaxie primară a

îmbolnăvirilor;îmbolnăvirilor; descoperirea antibioticelor;descoperirea antibioticelor; diversificarea instrumentelor şi tehnicilor de diagnostic şi diversificarea instrumentelor şi tehnicilor de diagnostic şi

tratament;tratament; aplicarea unor maplicarea unor măsuriăsuri eficiente de sănătate publică (filtrarea eficiente de sănătate publică (filtrarea

şi clorinarea apei, igiena manipulării alimentelorşi clorinarea apei, igiena manipulării alimentelor, , pasteurizareapasteurizarea laptelui); laptelui);

controlul asupra vectorilor de transmitere ai unor boli;controlul asupra vectorilor de transmitere ai unor boli; izolarea indivizilor cu boli transmisibile.izolarea indivizilor cu boli transmisibile.

MORTALITATEA INFANTILĂ ÎN EUROPAMORTALITATEA INFANTILĂ ÎN EUROPAla

10

00

na

sc

uti

vii

Centrul de Calcul si Statistica Sanitara Bucuresti – Ministerul Sanatatii

Romania

MORTALITATEA LA COPII < 5 ANI - OMSMORTALITATEA LA COPII < 5 ANI - OMS

The World Health Report 2004 - WHO

19.7

0

5

10

15

20

25

30

Suedia Cehia Franta Anglia Polonia Bulgaria ROMANIA Moldova

la 1

00

0 n

as

cu

ti v

ii

Vaccinarea-scurt istoricVaccinarea-scurt istoric Termenul de Termenul de VACCINA VACCINA a fost utilizat pentru prima oara a fost utilizat pentru prima oara îîn 1796 de medicul n 1796 de medicul

englez Eenglez Edwarddward Jenner Jenner, cu referire la vaccinul antivariolic,, cu referire la vaccinul antivariolic, şşi provine de la i provine de la latinescul latinescul vacciniavaccinia=variola vacilor, care provine din =variola vacilor, care provine din vaccvacca=vaca=vacăă..

E. Jenner (1749-1823) medic generalist de E. Jenner (1749-1823) medic generalist de ţţararăă îîn Berkeley, Gloucester, a n Berkeley, Gloucester, a ffăăcut doucut douăă observa observaţţii de o mare importanii de o mare importanţăţă teoretic teoreticăă şşi practici practicăă:: a) a) MMulgulgătoriiătorii vacil vaciloror ce au pe uger erup ce au pe uger erupţţie ie de vaccinăde vaccină ( (cow-poxcow-pox, variola , variola

vacilorvacilor) fac o ) fac o îîmbolnmbolnăăvire uvire uşşoaroarăă “c “câţâţiva butoni eruptivi”.iva butoni eruptivi”. b) Cei care avub) Cei care avuseserăseseră pe m pe mââini acei butoni trecini acei butoni trecăători de varioltori de variolă bovinăă bovină nu nu

se mai se mai îîmbolnmbolnăăveau de variolaveau de variola umană umană in timpul epidemiilor. in timpul epidemiilor.

CONCLUZIE: Variola vacilorCONCLUZIE: Variola vacilor,, inoculat inoculatăă la oameni la oameni,, poate s poate săă-i apere pe -i apere pe aceaceşştia de fortia de formma grava gravăă de vario de variolălă uman umanăă..

Vaccinarea – scurt istoricVaccinarea – scurt istoric Pe 14 mai 1796, Pe 14 mai 1796, Jenner a inoculat experimental, cu cruste recoltate Jenner a inoculat experimental, cu cruste recoltate

de pe ugerul vacilorde pe ugerul vacilor bolnave de vaccină bolnave de vaccină, un copil (James Phipps), un copil (James Phipps). . Peste 6 săptămâni Peste 6 săptămâni aa inoculat copilul cu variolă umană, dar acesta nu inoculat copilul cu variolă umană, dar acesta nu a făcut boala. Jenner a repetat experienţa pe încă 8 copii, inclusiv pe a făcut boala. Jenner a repetat experienţa pe încă 8 copii, inclusiv pe fiul său.fiul său.

Jenner a întocmit un raport pe care l-a trimis la Royal Society, care l-a Jenner a întocmit un raport pe care l-a trimis la Royal Society, care l-a respins, considerându-l insuficient argumentat.respins, considerându-l insuficient argumentat. Ziarele timpului au Ziarele timpului au caracterizat metoda caracterizat metoda ca “grefa spurcata” de la animale.ca “grefa spurcata” de la animale.

E. Jenner E. Jenner nu se descurajează şi continuă experimentele, nu se descurajează şi continuă experimentele, completându-şi lucrarea, pe care o publică singur îcompletându-şi lucrarea, pe care o publică singur într-o brontr-o broşşurură.ă.

Lucrarea lui E. Jenner a deschis drumul imLucrarea lui E. Jenner a deschis drumul imuunoprofilaxiei pe plan noprofilaxiei pe plan mondial – fiind tradusmondial – fiind tradusăă îîn diferite limbi: Hanovra-1799, Lyon-1800. n diferite limbi: Hanovra-1799, Lyon-1800. Paris-1800.Paris-1800.

Vaccinarea – scurt istoricVaccinarea – scurt istoric ÎÎn timpul epidemiilor Jenner a avut curajul sn timpul epidemiilor Jenner a avut curajul săă inducăinducă

imunitatea inoculimunitatea inoculâând copii cu vaccinnd copii cu vaccinăă. Rezultatul a fost . Rezultatul a fost spspllendid – toendid – toţţi au rezistat epidemiei. La Londra au murit i au rezistat epidemiei. La Londra au murit peste 200.000 de oameni de variola intre 1661-1772.peste 200.000 de oameni de variola intre 1661-1772.

Vaccinarea jennerianVaccinarea jennerianăă s-a aplicat apoi s-a aplicat apoi îîn toatn toatăă lumea lumea determindeterminâând eradicarea varioleind eradicarea variolei

Tot lui E. Jenner Tot lui E. Jenner îîi revine meritul de a i revine meritul de a fi fi descoperidescoperitt uscarea limfeiuscarea limfei -- procedeu ce precede liofilizareprocedeu ce precede liofilizarea a -- ffăărrăă ca ca acesta sacesta săă--şşi piardi piardăă imunogenitatea. imunogenitatea.

Vaccinarea scurt istoricVaccinarea scurt istoric

Louis Pasteur (1822-1890)Louis Pasteur (1822-1890) reprezentant de frunte al reprezentant de frunte al şşcolii franceze de colii franceze de imunologie, chimistul care a revolutionat medicina prin:imunologie, chimistul care a revolutionat medicina prin: Descoperirea fermentaDescoperirea fermentaţţiei prin procedee aerobe iei prin procedee aerobe şşi/sau anaerobe.i/sau anaerobe. Teoria microbiana a bolilor infectioase.Teoria microbiana a bolilor infectioase. Vaccinarea impotriva holerei aviareVaccinarea impotriva holerei aviare Vaccinarea impotriva antraxului.Vaccinarea impotriva antraxului. Vaccinarea antirabica.Vaccinarea antirabica.

Vestea prepararii unui vaccin antirabic l-a facut celebru pe L. Pasteur, care a Vestea prepararii unui vaccin antirabic l-a facut celebru pe L. Pasteur, care a devenit savantul nr. 1 al lumiidevenit savantul nr. 1 al lumii în epocă. în epocă.

Pasteur a fost cel care a generalizat denumireaPasteur a fost cel care a generalizat denumirea de de VACCINVACCIN / / VACCINAREVACCINARE,, îîn n onoarea lui onoarea lui EDWARD JENNEREDWARD JENNER, , la toatela toate produsel produselee care induc care induc îîn organism o n organism o imunitate activimunitate activă.ă.

Vaccinarea scurt istoricVaccinarea scurt istoric

Robert Koch (1843-1910)Robert Koch (1843-1910) a a îînceput ca medic de nceput ca medic de ţţararăă şşi a di a dăăruit ruit medicinii o serie de descoperiri:medicinii o serie de descoperiri:

Etiologia antraxului (1876).Etiologia antraxului (1876).

Bacilul tuberculozei (1882) Bacilul tuberculozei (1882) şşi tuberculina.i tuberculina.

IIzolazolarea vibrionului holereirea vibrionului holerei, , îîn n timpul unei epidemii din timpul unei epidemii din India, din India, din materiile fecale ale unor bolnavimateriile fecale ale unor bolnavi..

IMPACT LA NIVEL GLOBAL: IMPACT LA NIVEL GLOBAL: DECESE PREVENIBILE PRIN VACCINAREDECESE PREVENIBILE PRIN VACCINARE

*WHO Global Immunization Vision and Strategy, April 2005 http://www.who.int/immunization_monitoring/burden/estimates_burden/en/index.html

Rate oficiale ale mortalităţii - OMS

Boli prevenibile prin vaccinare

Vârsta < 5 ani

Vârsta > 5 ani Total

Poliomielita <100 1 000 1 000

Hepatita B 1 000 599 000 600 000

Difterie 4 000 1 000 5 000

N.meningitidis 10 000 16 000 26 000

Febra galbena 15 000 15 000 30 000

Tetanos 198 000 15 000 213 000

Pertussis 294 000 0 294 000Encefalita japoneza 5 000 9 000 14 000

H.influenzae tip B 386 000 0 386 000

Rotavirus 402 000 47 000 449 000

Rujeola 540 000 70 000 610 000

S. pneumoniae 716 000 896 000 1 612 000

http://www.who.int/immunization_monitoring/burden/estimates_burden/en/index.html

MORTALITATEA LA NIVEL GLOBAL MORTALITATEA LA NIVEL GLOBAL DETERMINATA DETERMINATA

DE BOLILE PREVENIBILE PRIN VACCINAREDE BOLILE PREVENIBILE PRIN VACCINARE

Rotavirus 16% Rujeola 21%Rotavirus 16% Rujeola 21%

Meningococ <1% Meningococ <1% PneumococPneumococ 28% Haemophilus 28% Haemophilus

influenzae tip b influenzae tip b

15%15%

Pertussis 10%Pertussis 10%

Tetanus 8%Tetanus 8%

Principalele categorii de vaccinuriPrincipalele categorii de vaccinuri

VaccinurileVaccinurile sunt preparate biologice dotate cu sunt preparate biologice dotate cu proprietăţi antigenice, care declanşează apariţia proprietăţi antigenice, care declanşează apariţia răspunsului imun larăspunsului imun la organismele supuse vaccinării.organismele supuse vaccinării.

Vaccinurile Vaccinurile antiinfecţioase antiinfecţioase convenţionale convenţionale conconţinţin:: microorganisme vii atenuatemicroorganisme vii atenuate microorganisme inactivatemicroorganisme inactivate componente microbiene purificatecomponente microbiene purificate componente microbienecomponente microbiene polizaharidice polizaharidice conjugate proteic conjugate proteic proteine recombinate prin inginerie geneticaproteine recombinate prin inginerie genetica

Principalele caracteristici ale vaccinurilorPrincipalele caracteristici ale vaccinurilor,,eficacitate şi efecte adverseeficacitate şi efecte adverse

Obţinerea unei eficienţe maxime postvaccinale cu efecte adverse Obţinerea unei eficienţe maxime postvaccinale cu efecte adverse minime esteminime este o preocupare importantă a medicinei actuale. o preocupare importantă a medicinei actuale.

ElaborareaElaborarea cel celoror mai performante tehnici de preparare a vaccinurilor mai performante tehnici de preparare a vaccinurilor cconstituie o adevărată provocare .onstituie o adevărată provocare .

Eficacitatea vaccinurilor se Eficacitatea vaccinurilor se verificverifică prin studii clinice care urmără prin studii clinice care urmăreesc:sc: aprecierea riscului de apariţie a unor cazuri de îmbolnăvire;aprecierea riscului de apariţie a unor cazuri de îmbolnăvire; valoarea seroconversiei postvaccinalevaloarea seroconversiei postvaccinale, evaluată prin , evaluată prin studii studii

serologice;serologice; determinarea remanenţei în timp a unui titru minim de anticorpi determinarea remanenţei în timp a unui titru minim de anticorpi

protectori.protectori.

Principalele caracteristici ale vaccinurilorPrincipalele caracteristici ale vaccinuriloreficacitate şi efecte adverseeficacitate şi efecte adverse

Reacţiile adverse post-vaccinale ce pot apărea în primele 1-2 zile Reacţiile adverse post-vaccinale ce pot apărea în primele 1-2 zile sunt:sunt:

LocaleLocale - inflamaţie,- inflamaţie,

- limfangită,- limfangită,

- abcese sterile;- abcese sterile; Generale Generale

-febră,-febră,

-cefalee, -cefalee,

-convulsii,-convulsii,

-encefalita,-encefalita,

-poliradiculonevrite-poliradiculonevrite,,

-anafilaxie. -anafilaxie.

Vaccinarea DTPVaccinarea DTP

Vaccinarea DTP a fost introdusăVaccinarea DTP a fost introdusă ca vaccinare obligatorie ca vaccinare obligatorie în România în 1961;în România în 1961;

Ultimul caz de difterie raportat a fost în 1989. Ţinta PNI Ultimul caz de difterie raportat a fost în 1989. Ţinta PNI este menţinerea unui nivel înalt de imunitate protectivă este menţinerea unui nivel înalt de imunitate protectivă prin vaccinare;prin vaccinare;

Ţinta PNI pentru tetanos este eliminarea tetanusului Ţinta PNI pentru tetanos este eliminarea tetanusului neonatal;neonatal;

Investigarea etiologică a tuturor sindroamelor pertusoide, Investigarea etiologică a tuturor sindroamelor pertusoide, obiectivul PNI – menţinerea incidenţei tusei convulsive obiectivul PNI – menţinerea incidenţei tusei convulsive lala 1 caz la 100.000 locuitori1 caz la 100.000 locuitori

Vaccinarea DTPVaccinarea DTP

Vaccinul Vaccinul pertusispertusis conţine fracţiuni antigenice ale peretelui bacterian. conţine fracţiuni antigenice ale peretelui bacterian. Eficacitatea lui devine maximă după minim 3 doze vaccinale, iar riscul Eficacitatea lui devine maximă după minim 3 doze vaccinale, iar riscul

îmbolnăvirii scade cu 96-97% între 1 şi 4 ani.îmbolnăvirii scade cu 96-97% între 1 şi 4 ani. Preocupare deosebită în ultimii ani prinvind eficienţa şi securitatea Preocupare deosebită în ultimii ani prinvind eficienţa şi securitatea

componentei pertusis.componentei pertusis. Efectele secundare datorate componentelor peretelui celular pot fi Efectele secundare datorate componentelor peretelui celular pot fi

((conformconformCentrulCentruluiui Naţional de Studiu al Encefalopatiei din Marea Naţional de Studiu al Encefalopatiei din Marea Britanie):Britanie):

reacţii locale (edem, noduli, durere).reacţii locale (edem, noduli, durere). reacţii sistemice (febră,agitaţie psihomotorie greu controlabilă, convulsii – 57 / reacţii sistemice (febră,agitaţie psihomotorie greu controlabilă, convulsii – 57 /

100.000 doze, encefalopatia acută – 6,8 / 1.000.000 doze).100.000 doze, encefalopatia acută – 6,8 / 1.000.000 doze). Perspective:Perspective: Folosirea formelor acelulare de vaccin pertusis (DTaP) cu efecte Folosirea formelor acelulare de vaccin pertusis (DTaP) cu efecte

secundare locale şi sistemice reduse faţă de DTP csecundare locale şi sistemice reduse faţă de DTP cllasic.asic.

Vaccinarea DTPVaccinarea DTP Vaccinul fVaccinul folosiolosit în t în trecut în trecut în cadrul cadrul PNIPNI e erara un un tritrivaccin vaccin (DiTePer) (DiTePer) ce ce

conţineconţineaa anatoxină difterică purificată anatoxină difterică purificată, anatoxină tetanică purificată , anatoxină tetanică purificată şişi bordetella pertusis inactivată (vaccin pertusis celular) bordetella pertusis inactivată (vaccin pertusis celular), care se , care se administra la administra la 2, 4, 6 luni, cu rapelul 1 la vârsta de 12 luni şi rapelul 2 2, 4, 6 luni, cu rapelul 1 la vârsta de 12 luni şi rapelul 2 la la 2 1/22 1/2 ani ( ani (între 30-35între 30-35 de luni). de luni).

Riscurile trivaccinului DiTePer cu componentă pertusis celulară:Riscurile trivaccinului DiTePer cu componentă pertusis celulară:- Risc de cRisc de convulsiionvulsii (aprox. (aprox. 57 / 100.000 doze, riscul fiind mai mare 57 / 100.000 doze, riscul fiind mai mare

la copii cu istoric familial de convulsiila copii cu istoric familial de convulsii))..- Risc de eRisc de encefalopatincefalopatiee acută acută ((6,8 / 1 milion de doze, cu risc 6,8 / 1 milion de doze, cu risc

maxim maxim de deces în primele 7 zilede deces în primele 7 zile))..

Vaccinarea DTVaccinarea DTaaPP Este obligatorie la vârsta de 2, 4, 6 luni, cu rapelul 1 la vârsta de 12 Este obligatorie la vârsta de 2, 4, 6 luni, cu rapelul 1 la vârsta de 12

luni şi rapelul 2 la 4 ani (48 de luni).luni şi rapelul 2 la 4 ani (48 de luni).

A fost introdusă înA fost introdusă în PNI în PNI în noiembrie 2008noiembrie 2008, înlocuind vaccinarea DTP , înlocuind vaccinarea DTP cu componentă pertusis celulară. Iniţial s-a folositcu componentă pertusis celulară. Iniţial s-a folosit un tetravaccinun tetravaccin cu cu componentă pertusis acelularăcomponentă pertusis acelulară (DTaP+VPI) (DTaP+VPI). . Din aprilie 2010 Din aprilie 2010 vaccinarea DTaP se efectuează cu un pentavaccin (DTaP+VPI + vaccinarea DTaP se efectuează cu un pentavaccin (DTaP+VPI + HIB). HIB).

AVANTAJEAVANTAJE: F: Formele acelulare de vaccin pertusis ormele acelulare de vaccin pertusis prezintă prezintă reacţii reacţii adverse locale şi sistemice semnificativ scăzute, comparativ cu adverse locale şi sistemice semnificativ scăzute, comparativ cu vaccinurile DTP celulare, vaccinurile DTP celulare, fapt dfapt dovedit prin studii randomizate, dublu ovedit prin studii randomizate, dublu orb.orb.

Vaccinarea DTVaccinarea DT La copilul mare corect imunizat anterior, se La copilul mare corect imunizat anterior, se

administrează o doză de DT la vârsta de 6-7 ani (clasa administrează o doză de DT la vârsta de 6-7 ani (clasa I) şi la 13-14 ani (clasa a VIII-a).I) şi la 13-14 ani (clasa a VIII-a).

La copiii mari şi adulţii nevaccinaţi sau cu antecedente La copiii mari şi adulţii nevaccinaţi sau cu antecedente incerte de vaccinare, se efectuează primovaccinarea incerte de vaccinare, se efectuează primovaccinarea DT cu acelaşi nr. de doze şi aceleaşi intervale de DT cu acelaşi nr. de doze şi aceleaşi intervale de administrare ca la vaccinarea DTP.administrare ca la vaccinarea DTP.

Vaccinarea Vaccinarea ddTT

La adulţii corect imunizaţi La adulţii corect imunizaţi DT DT anterior, se anterior, se administrează doze de rapel la interval de 10 ani administrează doze de rapel la interval de 10 ani cu vaccin dT.cu vaccin dT.

La gravide, se administrează o doză de vaccin La gravide, se administrează o doză de vaccin ddT T în luna a 8-a de sarcină. Nu este necesară în luna a 8-a de sarcină. Nu este necesară revaccinarea la sarcinile ulterioare, ci conform revaccinarea la sarcinile ulterioare, ci conform schemei pentru adulţi (rapeluri cu schemei pentru adulţi (rapeluri cu ddT la intervale T la intervale de 10 ani).de 10 ani). În 2009 şi 2010 nu s-a mai furnizat În 2009 şi 2010 nu s-a mai furnizat vaccin dT gratuit pentru vaccinarea gravidelor.vaccin dT gratuit pentru vaccinarea gravidelor.

Vaccinarea antipolioVaccinarea antipolio – etapa VPO –– etapa VPO –

În România, vaccinarea antipolio a fost introdusă în 1958;În România, vaccinarea antipolio a fost introdusă în 1958;

Ca urmare a vaccinării sistematice cu VPO a populaţiei, în Ca urmare a vaccinării sistematice cu VPO a populaţiei, în România poliomielita naturală a fost eradicată România poliomielita naturală a fost eradicată (ultimul caz (ultimul caz de de polio cu virus sălbatic polio cu virus sălbatic în 1992);în 1992);

Argumente pentru menţnerea vaccinării APArgumente pentru menţnerea vaccinării AP după eradicare după eradicare::- prezenţa cazurilor de poliomielită asociată vaccinării VPO;prezenţa cazurilor de poliomielită asociată vaccinării VPO;- importul de virus sălbatic (demonstrat);importul de virus sălbatic (demonstrat);- erori de manipulare a virusului în laboratoerori de manipulare a virusului în laboratorr..


VPOVPO, folosit, folosit în cadrul PNI până în noiembrie 2008, în cadrul PNI până în noiembrie 2008, aavveeaa avantajul avantajul dezvoltării unei imunităţi locale înalte la nivelul mucoasei intestinale.dezvoltării unei imunităţi locale înalte la nivelul mucoasei intestinale.

Deoarece vaccinarea se fDeoarece vaccinarea se făăceceaa pe cale orală, pe cale orală, VPO VPO nu se nu se administradministraa copiilor cu tulburări digestive importante (diaree), copiilor cu tulburări digestive importante (diaree), decât după remisia acestora.decât după remisia acestora.

Eficacitate: 3 doze vaccinale cu poliovirusuri vii atenuate pe Eficacitate: 3 doze vaccinale cu poliovirusuri vii atenuate pe cale orală (VPO) ofercale orală (VPO) ofereaueau o protecţie de 95-100% împotriva o protecţie de 95-100% împotriva celor 3 tipuri de poliovirus.celor 3 tipuri de poliovirus.


Efecte secundareEfecte secundare ale VPO ale VPO:: Paralizia poliomielitică postvaccinală Paralizia poliomielitică postvaccinală ((1/2,5 milioane doze1/2,5 milioane doze)) Sindromul Guillain-Barré.Sindromul Guillain-Barré. Risc de Risc de deces deces în imunodeficienţîn imunodeficienţee..

Argumente pentru înlocuirea VPO cu VPIArgumente pentru înlocuirea VPO cu VPI::- Efectele secundare grave ale VPOEfectele secundare grave ale VPO- Apariţia de cazuri de poliomielită cu poliovirusuri Apariţia de cazuri de poliomielită cu poliovirusuri

vaccinale, ca urmare a contaminării mediului cu virusuri vaccinale, ca urmare a contaminării mediului cu virusuri din vaccin, eliminate prin fecale de cei vaccinaţi din vaccin, eliminate prin fecale de cei vaccinaţi

Vaccinarea antipolioVaccinarea antipolio azi azi

Primovaccinarea se face la vârsta de 2, 4, 6 luni, Primovaccinarea se face la vârsta de 2, 4, 6 luni, urmată de rapelul 1 la vârsta de 12 luni şi rapelul 2 la urmată de rapelul 1 la vârsta de 12 luni şi rapelul 2 la vârsta de 9 ani (clasa a 3-a).vârsta de 9 ani (clasa a 3-a).

Ca urmare a tendinţei mondiale de înlocuire a VPO cu Ca urmare a tendinţei mondiale de înlocuire a VPO cu VPI, din noiembrie 2008, în cadrulVPI, din noiembrie 2008, în cadrul PNIPNI s-a introdus s-a introdus VPI VPI (vaccin polio inactivat)(vaccin polio inactivat), , cu imunogenitate similară şi cu imunogenitate similară şi efecte secundare minime.efecte secundare minime.

Vaccinarea antipolioVaccinarea antipolio azi azi

În cazul IPV, administrate injectabil, În cazul IPV, administrate injectabil, sse evite evităă pasajul digestiv al pasajul digestiv al poliopoliovirusurilor din vaccinvirusurilor din vaccin şi şi contaminarea consecutivă a mediului. contaminarea consecutivă a mediului.

VPI limitează VPI limitează astfel astfel transmiterea poliovirusurilor transmiterea poliovirusurilor sălbatice parţial inactivate (derivate din VPO) la sălbatice parţial inactivate (derivate din VPO) la persoanele susceptibilepersoanele susceptibile, eliminând şi cazurile de , eliminând şi cazurile de poliomielită cu poliovirus derivat din vaccinpoliomielită cu poliovirus derivat din vaccin..

Vacinarea BCGVacinarea BCG

Vaccinarea BCG a început în România în 1948Vaccinarea BCG a început în România în 1948, prin , prin folosirea tulpinii folosirea tulpinii Calmette Guerin de Calmette Guerin de M. BovisM. Bovis viu atenuat ; viu atenuat ;

Principalul scop – prevenirea cazurilor grave de TBC la copilul mic;Principalul scop – prevenirea cazurilor grave de TBC la copilul mic;

Eficacitate –Eficacitate – între 0 şi 80%între 0 şi 80%,, în funcţie de prevalenţa bolii în diferite în funcţie de prevalenţa bolii în diferite ţări;ţări;

În prezent unele state auÎn prezent unele state au renun renunţţat la vaccinarea de rutinat la vaccinarea de rutinăă, datorita , datorita prevalenprevalenţţei scei scăăzute zute aa tuberculoz tuberculozeiei..

Vaccinarea BCGVaccinarea BCG

Schema de administrare: Schema de administrare: - Primovaccinarea sPrimovaccinarea se e efectuefectuează ează la la n.n. cu G>2500 gn.n. cu G>2500 g, cu vârsta , cu vârsta

între 2între 2 zile zile şi şi 2 luni;2 luni;

- Revaciinările necondiţionate (fără testare tuberculinică prealabilă), Revaciinările necondiţionate (fără testare tuberculinică prealabilă), se efectuează la copiii între 5 şi 10 luni, care nu prezintă cicatrice se efectuează la copiii între 5 şi 10 luni, care nu prezintă cicatrice postvaccinală sau prezintă o cicatrice sub 3 mm.postvaccinală sau prezintă o cicatrice sub 3 mm.

- Revaccinările condiţionate (cu testare tuberculinică prealabilă) se Revaccinările condiţionate (cu testare tuberculinică prealabilă) se efectuează la cefectuează la copiiopiiii de 13-14 ani de 13-14 ani (în (în clasa a 8-a), clasa a 8-a), numai la cei numai la cei care, după testarea tuberculinică prealabilă cu 2 unităţi PPD, care, după testarea tuberculinică prealabilă cu 2 unităţi PPD, prezintă o reacţie sub prezintă o reacţie sub 9 mm9 mm în diametru în diametru..

Vaccinarea BCGVaccinarea BCG

Efecte secundare:Efecte secundare: papulă, papulă, noduli în primele 7-21 zile, noduli în primele 7-21 zile, adenită supurată;adenită supurată;

PerspectivePerspective: : vaccin ADN recombinat –vaccin ADN recombinat –(fragmente foarte apropiate de (fragmente foarte apropiate de

ADN-ul nativ sau chiar micobacterii atenuate) însă la ADN-ul nativ sau chiar micobacterii atenuate) însă la testarea pe modelele animale rezultatele obţinute s-testarea pe modelele animale rezultatele obţinute s-au dovedit inferioare celor obţinute cu vaccinul BCG.au dovedit inferioare celor obţinute cu vaccinul BCG.

Vaccinarea RORVaccinarea ROR

ISTORICISTORIC ÎÎn 1979n 1979, în Romînia, în Romînia a fost introdus a fost introdus iniţial iniţial vaccinul vaccinul

antirujeolicantirujeolic..

Din anul 2003 s-a introdus şi Din anul 2003 s-a introdus şi vaccinarea antirubeolica la vaccinarea antirubeolica la

adolescente adolescente (în clasa a VII-a)(în clasa a VII-a)..

Vaccinarea ROR a fost iVaccinarea ROR a fost introdusă ntrodusă în PNIîn PNI din România din România îîn n 20042004..


Schema de administrareSchema de administrare o primă doză administrată la vârsta de 12-15 luni, urmată de un o primă doză administrată la vârsta de 12-15 luni, urmată de un

rapel la vârsta de 6-7 ani ( în clasa I).rapel la vârsta de 6-7 ani ( în clasa I).

Se folosesc vaccinuri cu virusuri vii atenuate.Se folosesc vaccinuri cu virusuri vii atenuate.

Doua doze de vaccin sunt eficiente împotriva rujeolei, oreionului şi Doua doze de vaccin sunt eficiente împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei, rubeolei, vaccinarea în masă vaccinarea în masă ducând la scăderea semnificativă a ducând la scăderea semnificativă a celor 3 boli.celor 3 boli.


Efecte secundareEfecte secundare::

La indivizii sănătoşi efecteLa indivizii sănătoşi efectelele secundare secundare sunt în general sunt în general uşoare. Rareori uşoare. Rareori pot pot apăreaapărea trombocitopenie, urticarie sau anafilaxie (0,1-5 per 100000 din trombocitopenie, urticarie sau anafilaxie (0,1-5 per 100000 din cazuri).cazuri).

La copiii cu sistem imunitar compromis s-au înregistrat decese cauzate La copiii cu sistem imunitar compromis s-au înregistrat decese cauzate de infecţia virală asociată vaccinului.de infecţia virală asociată vaccinului.

Eşecuri de imunizare la circa 5% din copiii vaccinaţi după vârsta de 15 Eşecuri de imunizare la circa 5% din copiii vaccinaţi după vârsta de 15 luni.luni.

ObservaţieObservaţie: : Revaccinarea previne apariţia rujeolei, chiar şi la cei la Revaccinarea previne apariţia rujeolei, chiar şi la cei la care nu s-a realizat seroconversia la prima vaccinare.care nu s-a realizat seroconversia la prima vaccinare.


În ceea ce priveşte riscul de meningită aseptică datorată În ceea ce priveşte riscul de meningită aseptică datorată vaccinării contra oreionului, în iunie 2003vaccinării contra oreionului, în iunie 2003 OMS a analizat OMS a analizat cauzele uneicauzele unei rat ratee mai mar mai marii de meningită aseptică pentru de meningită aseptică pentru anumite tipuri de tulpini: Urabe (6000-11000 la 100.000 de anumite tipuri de tulpini: Urabe (6000-11000 la 100.000 de doze), Leningrad-Zagreb (3500 la 100.000 doze).doze), Leningrad-Zagreb (3500 la 100.000 doze).

În situaţiile de mai sus s-a considerat că vaccinul nu a fost În situaţiile de mai sus s-a considerat că vaccinul nu a fost atenuat corespunzător şi a fost retras de pe piaţă.atenuat corespunzător şi a fost retras de pe piaţă.

Vaccinarea RORVaccinarea ROR – ipoteze infirmate –– ipoteze infirmate –

La începutul anilor 90 a fost formulată ipoteza conform La începutul anilor 90 a fost formulată ipoteza conform căreia căreia componentcomponentaa rujeolic rujeolicăă din vaccinul ROR din vaccinul ROR poate poate provocaprovoca boala Crohn boala Crohn, ipoteză , ipoteză reformulată în 1998 în reformulată în 1998 în sensul sensul căcă vaccinul ROR provoacă boal vaccinul ROR provoacă boalăă inflamatorie inflamatorie intestinală;intestinală;

S-a presupus atunci că pS-a presupus atunci că pierderea funcţiei de barieră ierderea funcţiei de barieră intestinală permite trecerea în fluxul sanguin a unor intestinală permite trecerea în fluxul sanguin a unor proteine encefaloproteine encefalotoxicetoxice, având drept consecinţă , având drept consecinţă dezvoltarea autismului;dezvoltarea autismului;

Pe baza datelorPe baza datelor epidemiologice, OMS epidemiologice, OMS a infirmat această a infirmat această ipoteză, ipoteză, continuând să recomande continuând să recomande vaccinarea vaccinarea ROR.ROR.

Vaccinarea antihepatitică BVaccinarea antihepatitică B

În România, vaccinarea AHB În România, vaccinarea AHB la nou-născuţi la nou-născuţi s-a introdus în 1995, iar din s-a introdus în 1995, iar din 1999, s-a extins şi la copilul de 9 ani;1999, s-a extins şi la copilul de 9 ani;

Din 2004, s-a înlocuit vaccinarea copiilor de 9 ani cu cea a tinerilor de 17-Din 2004, s-a înlocuit vaccinarea copiilor de 9 ani cu cea a tinerilor de 17-18 ani;18 ani;

Înainte de introducerea vaccinării AHBÎnainte de introducerea vaccinării AHB, , în Româniaîn România infecţia cu virus infecţia cu virus hepatic B ehepatic B erara practic practic endemicăendemică, fiind prezentă la toate grupele de vârstă. , fiind prezentă la toate grupele de vârstă.

În România, studiile au demonstrat că În România, studiile au demonstrat că vaccinarea universalăvaccinarea universală a nou- a nou-născuţilor, copiilor şi / sau adolescenţilor în regim de 3-4 doze are o născuţilor, copiilor şi / sau adolescenţilor în regim de 3-4 doze are o eficacitate de peste 84%eficacitate de peste 84% în prevenirea infecţiei cu VHB şi peste 80% în în prevenirea infecţiei cu VHB şi peste 80% în prevenirea apariţiei hepatitei cronice B.prevenirea apariţiei hepatitei cronice B.


Schema de administrareSchema de administrare PPrimrimovaccinare AHB, în cadrul PNI din România, se efectuează ovaccinare AHB, în cadrul PNI din România, se efectuează

prin administrarea a trei doze de vaccin, la vârsta de 0, 2 şi 6 prin administrarea a trei doze de vaccin, la vârsta de 0, 2 şi 6 luni. De menţionat că Agenţia Europeană a Medicamentului luni. De menţionat că Agenţia Europeană a Medicamentului (EMEA) recomandă administrarea tipurilor de vaccin utilizate în (EMEA) recomandă administrarea tipurilor de vaccin utilizate în cadrul PNI (Hepavax Gene, Engerix B sau Euvax B) la 0, 1 şi 6 cadrul PNI (Hepavax Gene, Engerix B sau Euvax B) la 0, 1 şi 6 luni, aceeaşi schemă fiind prevăzută şi în RCP-ul vaccinurilor. luni, aceeaşi schemă fiind prevăzută şi în RCP-ul vaccinurilor.

O doză de rapel se administrează la vârsta de 9 ani (în clasa a O doză de rapel se administrează la vârsta de 9 ani (în clasa a III-a)III-a)..


EficacitateEficacitate:: AHB administrat copiilor cu mame AgHBs pozitive, are o eficacitate de AHB administrat copiilor cu mame AgHBs pozitive, are o eficacitate de

62-92% (depinzând de doză, interval de administrare, tip de vaccin şi 62-92% (depinzând de doză, interval de administrare, tip de vaccin şi starea antigenului matern).starea antigenului matern).

Eficacitatea creşte dacă vaccinul se asociază cu imunoglobulină anti-Eficacitatea creşte dacă vaccinul se asociază cu imunoglobulină anti-HB (IGHB).HB (IGHB).

Eficacitatea vaccinului se păstrează pe o perioadă ce variază între 3 şi Eficacitatea vaccinului se păstrează pe o perioadă ce variază între 3 şi 11-12 ani, în ciuda scăderii nivelului anticorpilor.11-12 ani, în ciuda scăderii nivelului anticorpilor.

Efecte secundareEfecte secundare:: Locale: uşoareLocale: uşoare Generale: febră, iritabilitate, foarte rar anafilaxia, în special la vaccinul Generale: febră, iritabilitate, foarte rar anafilaxia, în special la vaccinul

recombinatrecombinat

Vaccinarea antihepatitică A

În România face parte dintre vaccinările opţionale.

Ca vaccin monovalent, se administrează începând de la vârsta de 1an şi 9 luni. Vaccinarea constă în 1 doză administrată iniţial, urmată de un rapel la interval de 6 – 12 luni.

Ca vaccin bivalent (vaccin combinat HepA-HepB) se folosesc 3 doze la 0, 1 şi 6 luni.

Vaccinarea antihepatitică AVaccinarea antihepatitică A Eficacitate:Eficacitate:

Un studiu aleatoriu controlat efectuat pe 30 000 de copii thailandezi Un studiu aleatoriu controlat efectuat pe 30 000 de copii thailandezi cu vârstă cuprinsă între 1-16 ani a evidenţiat faptul că vaccinul cu vârstă cuprinsă între 1-16 ani a evidenţiat faptul că vaccinul antihepatitantihepatiticic A, administrat în 2 doze la diferenţă de 1 lună, oferă A, administrat în 2 doze la diferenţă de 1 lună, oferă protecţie împotriva bolii de circa 94% la 12 luni după a doua doză şi protecţie împotriva bolii de circa 94% la 12 luni după a doua doză şi de 100% la cei care au primit a treia doză.de 100% la cei care au primit a treia doză.

Deşi durata imunităţii clinice nu este cunoscută, estimările spun că Deşi durata imunităţii clinice nu este cunoscută, estimările spun că nivelurile satisfăcătoare de anticorpi ar persista cel puţin 20 de ani.nivelurile satisfăcătoare de anticorpi ar persista cel puţin 20 de ani.

Efecte secundareEfecte secundare:: Reacţii locale uşoare (durere, sensibilitate crescută, tumefacţie şi Reacţii locale uşoare (durere, sensibilitate crescută, tumefacţie şi

roşeaţă) şi simptome sistemice minore (febră, migrenă, stare de roşeaţă) şi simptome sistemice minore (febră, migrenă, stare de disconfort).disconfort).

Simptomele sunt mai aceentuate după a doua sau a treia doză.Simptomele sunt mai aceentuate după a doua sau a treia doză.

Vaccinarea anti-HVaccinarea anti-Hibib

Este eficientă în prevenirea infecţiilor cu Este eficientă în prevenirea infecţiilor cu Haemophilus Haemophilus influenzae influenzae tip b, care, alături de meningococ şi tip b, care, alături de meningococ şi pneumococ, este una din principalele bacterii ce produc pneumococ, este una din principalele bacterii ce produc infecţii invazive cu potenţial letal, la vârsta copilăriei.infecţii invazive cu potenţial letal, la vârsta copilăriei.

În unele ţări din Europa, în Statele Unite şi în Canada, este În unele ţări din Europa, în Statele Unite şi în Canada, este inclusăinclusă de mai mult tip de mai mult tip în schemele naţionale de în schemele naţionale de imunizare.imunizare.

În România, În România, a fost inclusă în Programul Naţional de a fost inclusă în Programul Naţional de Imunizare din aprilie 2010Imunizare din aprilie 2010..

Vaccinarea Hib Vaccinarea Hib

Eficacitate:Eficacitate: Vaccinul HibVaccinul Hib conţine conţinea iniţiala iniţial fracţiuni polizaharidice fracţiuni polizaharidice

capsulare (FPR), cu eficacitate demonstrată iniţial în capsulare (FPR), cu eficacitate demonstrată iniţial în prevenirea infecţiei în Finlanda, în 1984, la copiii mai prevenirea infecţiei în Finlanda, în 1984, la copiii mai mari de 2 ani.mari de 2 ani.

Din anul 1990 au intrat în uz vaccinuri obţinute prin Din anul 1990 au intrat în uz vaccinuri obţinute prin conjugarea FPR cu antigene proteice (vârsta între 15-18 conjugarea FPR cu antigene proteice (vârsta între 15-18 luni), cu eficacitate demonstrată.luni), cu eficacitate demonstrată.

Faţă de vaccinul polizaharidic pur, cel conjugat conţine o Faţă de vaccinul polizaharidic pur, cel conjugat conţine o proteină purtătoproteină purtătoaarre,e, recunoscută de limfocitele T, stimulând recunoscută de limfocitele T, stimulând imunitatea T-dependentăimunitatea T-dependentă şi şi provocând un răspuns imunitar la provocând un răspuns imunitar la haptena polizaharidică.haptena polizaharidică.


În raport cu proteina purtătoÎn raport cu proteina purtătoaarree (toxoid tetanic, polipeptid (toxoid tetanic, polipeptid mutant al toxinei difterice, membrană mutant al toxinei difterice, membrană N. meningitidisN. meningitidis, variantă , variantă a toxinei difterice CRM197) au fost înregistrate mai multe a toxinei difterice CRM197) au fost înregistrate mai multe tipuri de vaccinuri:tipuri de vaccinuri:

- Vaccin PRP-T Hib;Vaccin PRP-T Hib;- Vaccin PRP-D Hib (cel mai slab imunogen);Vaccin PRP-D Hib (cel mai slab imunogen);- Vaccin PRP-OMP Hib;Vaccin PRP-OMP Hib;- Vaccin HbOC Hib.Vaccin HbOC Hib.


Schema de vaccinare Hib:Schema de vaccinare Hib:DOZA VÂRSTĂDOZA VÂRSTĂ

1 doza 2 luni1 doza 2 luni

2 doza 3-4luni2 doza 3-4luni

3 doza 4-6 luni3 doza 4-6 luni

4 doza al 2- lea an4 doza al 2- lea an

La copiii La copiii >> 15-59 luni se administrează o singură 15-59 luni se administrează o singură doză;doză;

După vârsta de 59 de luni, vaccinul nu mai este După vârsta de 59 de luni, vaccinul nu mai este recomandat decât recomandat decât lala cei cei din grupele dedin grupele de risc: risc: asplenici, imunodeficienţi, infecţie HIV asplenici, imunodeficienţi, infecţie HIV asimptomatică.asimptomatică.

Vaccinarea antipneumococică

Streptococus pneumoniae (pneumococul) este unul din principalii agenţi patogeni infecţioşi la vârsta copilăriei, precum şi la persoanele vârstnice şi/sau care au boli cronice.

Pneumococul poate provoca următoarele tipuri de îmbolnăvire:

•infecţii respiratorii superioare, incluzând otita medie şi sinuzita;

•pneumonie şi alte infecţii ale tractului respirator inferior;

•infecţie diseminată invazivă (bacteriemie, septicemie şi meningită).


Scopul vaccinării este de a preveni boala pneumococică invazivă cu ajutorul vaccinurilor pneumococice.

În prezent în România, vaccinarea antipneumococică face parte din vaccinările opţionale.

Există grupe de risc la care vaccinarea antipneumococică este strict necesară.

VVaccinarea antipneumococicăaccinarea antipneumococică

GRUPE DE RISCGRUPE DE RISCPersoane imunocompetente:Persoane imunocompetente: vârstnicii de 65 de ani şi pestevârstnicii de 65 de ani şi peste bolnavii cu boli cardiovasculare cronice, boli pulmonare bolnavii cu boli cardiovasculare cronice, boli pulmonare

cronice sau diabet zaharatcronice sau diabet zaharat, , bolnavii cu alcoolism, boli bolnavii cu alcoolism, boli hepatice cronice sau pierderi de LCRhepatice cronice sau pierderi de LCR

persoane care trăiesc în persoane care trăiesc în colectivităţi aglomerate sau în colectivităţi aglomerate sau în medii sociale defavorizatemedii sociale defavorizate

persoane cu asplenie anatomică sau funcţionalăpersoane cu asplenie anatomică sau funcţională

Persoane imunocompromise:Persoane imunocompromise:• bolnavii cu infecţie HIV, leucemie, limfom, boală Hodgkin, bolnavii cu infecţie HIV, leucemie, limfom, boală Hodgkin,

mielom multiplu, malignităţi generalizate, insuficienţă renală mielom multiplu, malignităţi generalizate, insuficienţă renală cronică, sindrom nefrotic, chimioterapie imunosupresivă, cronică, sindrom nefrotic, chimioterapie imunosupresivă, transplant de măduvă sau organe.transplant de măduvă sau organe.


VACCINURI POLIZAHARIDICE

1. Până în anul 2000 s-au folosit exclusiv vaccinri polizaharidice capsulare fracţionate, în Romînia fiind disponibil un vaccin care conţine 23 de componente polizaharidice capsulare, cu o eficacitate de aproximativ 63% la copii cu vârste cuprinse între 2 şi 5 ani. Vaccinul polizaharidic pneumococic 23-valent se administrează începând de la vârsta de 2 ani, în doză unică, la categoriile de risc. Este eficace pentru o perioadă de 4-5 ani. Sunt necesare doze de rapel la interval de 5 ani.

Vaccinarea antipneumococicăVaccinarea antipneumococică

VACCINURI CONJUGATEVACCINURI CONJUGATE

1.1. În februarie 2000, s-a aprobat un nou vaccin pneumococic În februarie 2000, s-a aprobat un nou vaccin pneumococic heptavalent (7 antigene pneumococice polizaharidice) conjugat cu heptavalent (7 antigene pneumococice polizaharidice) conjugat cu CRM197 (CRM197 (PREVENARPREVENAR), cu o eficacitate de 94% împotriva bolilor ), cu o eficacitate de 94% împotriva bolilor pneumococice invazive cauzate de tulpini acoperite de vaccin – pneumococice invazive cauzate de tulpini acoperite de vaccin – recomandat la gruprecomandat la grupaa de v de vâârstrstă 2 luni – 7 aniă 2 luni – 7 ani..

2.2. Din aprilie 2009 s-a aprobat folosirea Din aprilie 2009 s-a aprobat folosirea unui unui vaccin decavalent vaccin decavalent (SYNFLORIX)(SYNFLORIX) care previne aparitia mai multor boli pneumococi care previne aparitia mai multor boli pneumococicece decat varianta heptavalentdecat varianta heptavalentăă, ofer, oferiind protectie nd protectie îîmpotriva altor trei mpotriva altor trei tulpini pneumococice (serotipurile 1, 5, 7F)tulpini pneumococice (serotipurile 1, 5, 7F). Acest vaccin este. Acest vaccin este recomandat numai la copilul sub 2 ani.recomandat numai la copilul sub 2 ani.


SCHEMA DE VACCINARE pentru vaccinurile conjugate:

•La sugarul sub 6 luni vaccinarea se face cu 3 doze de vaccin, care se administrează începând de la vârsta de 2 luni, cu intervale de 1 lună între doze. Se recomandă o doză de rapel în al 2-lea an de viaţă.

•La sugarii între 6-11 luni se administrează 2 doze de vaccin la interval de minim 1 lună între doze. Se recomandă o doză de rapel în al 2-lea an de viaţă.

•La copii de 12-23 de luni se administrează 2 doze la un interval de cel puţin 2 luni între ele. Nu a fost stabilită necesitatea unui rapel.

Vaccinarea antimeningococică

Majoritatea infecţiilor meningococice invazive sunt produse de cinci serogrupuri (A, B, C, Y, W-135), clasificate după polizaharidul capsular. Predomină serogrupurile B şi C.

Gravitate bolii meningococice invazive variază de la bacteriemia ocultă la septicemie fulminantă şi fatală), cu un indice de mortalitate de 10%.

Boala cu serogrupul B apare în mod endemic, cu un vârf la copiii sub 5 ani.

Boala cu serogrupul C se manifestă frecvent epidemic, cu vârfuri la copiii sub 5 ani şi la adolescenţii între 15-19 ani. Asociază un indice mai ridicat de septicemie şi mortalitate, în special la adolescenţi.

Vaccinarea antimeningococicăVaccinarea antimeningococică

Categoriile de risc pentru boala meningococică Categoriile de risc pentru boala meningococică invazivă (meningită şi septicemie meningococică) invazivă (meningită şi septicemie meningococică) includ:includ:

categoriile de risc pentru boala pneumococică categoriile de risc pentru boala pneumococică invazivăinvazivă

contacţcontacţii bolnavilor de meningită meningococicăii bolnavilor de meningită meningococică

populaţia generală populaţia generală în epidemiiîn epidemii

călătorii călătorii în zone cu risc crescut (Africa, India, în zone cu risc crescut (Africa, India, Arabia)Arabia)

Vaccinarea antimeningococică

Tipuri de vaccinuri meningococice

vaccinuri polizaharidice capsulare fracţionate (monovalente, bivalente şi tetravalente). Sunt eficiente numai la grupa de vârstă peste 2 ani.

vaccin meningococic conjugat împotriva serogrupului C, care este eficient şi la sugari, începând de la vârsta de 2 luni.

Vaccinurile polizaharidice sunt cele mai utilizate în lume (vaccin tetravalent A, C, Y, W-135 şi bivalent A+C).

În România este disponibil pentru vaccinare opţională un vaccin meningococic bivalent A+C.

Vaccinarea antimeningococicăVaccinarea antimeningococică

Vaccinul polizaharidic A+CVaccinul polizaharidic A+C Imunizarea în context epidemiologic de focar se poate face începând de la Imunizarea în context epidemiologic de focar se poate face începând de la

vârsta de 4 luni. (Pentru imunizare de lungă durată se recomandă un rapel la vârsta de 4 luni. (Pentru imunizare de lungă durată se recomandă un rapel la vârsta de 2 ani).vârsta de 2 ani).

Rata seroconversiei la copiii vaccinaţi sub vârsta de 2 ani este mai scăzută Rata seroconversiei la copiii vaccinaţi sub vârsta de 2 ani este mai scăzută pentru serogrupul C, dar este bună faţă de serogrupul A, chiar şi la sugarii pentru serogrupul C, dar este bună faţă de serogrupul A, chiar şi la sugarii vaccinaţi de la vârsta de 6 luni vaccinaţi de la vârsta de 6 luni

Imunizarea în context general ne-epidemic se poate face de la vârsta de 2 Imunizarea în context general ne-epidemic se poate face de la vârsta de 2 ani, când se obţine o rată optimă a seroconversiei cu o doză unică de vaccin.ani, când se obţine o rată optimă a seroconversiei cu o doză unică de vaccin.

Efecte secundare: reacţiile sistemice sunt rare, iar cele locale apar în 10% din Efecte secundare: reacţiile sistemice sunt rare, iar cele locale apar în 10% din cazuri, cel mai frecvent fiind descris eritemul local care durează 1-2 zile.cazuri, cel mai frecvent fiind descris eritemul local care durează 1-2 zile.

Vaccinarea antimeningococică azi

Vaccinuri meningococice conjugate

Au fost recent adăugate în programele naţionale de imunizare din unele ţări europene, cum ar fi Marea Britanie şi Spania, cu o scădere imediată şi remarcabilă a bolii meningococice invazive în rândul cohortelor imunizate.

Dat fiind riscul bolii meningococice grave, inocuitatea, imunogenitatea şi eficienţa vaccinului, este de dorit ca toţi copiii să fie imunizaţi cu un vaccin meningococic C conjugat, nu numai cei din grupele de risc.

Vaccinarea antimeningococică azi

Schema de administrare a vaccinului meningococic C conjugat

La sugari între 2 şi 11 luni, neimunizaţi anterior, se recomandă 2 doze de vaccin la interval de cel puţin 4 săptămâni, şi un rapel în al doilea an de viaţă.

La copii între 1–4 ani, adolescenţi şi adulţi tineri neimunizaţi anterior se administrează o doză unică de vaccin.

Pentru copii peste 5 ani până la adolescenţă, se indică administrarea unei doze unice de vaccin.

Vaccinarea antivariceloasă

În România şi în majoritatea ţărilor europene face parte din vaccinările opţionale. În Statele Unite este inclusă în schemele naţionale de imunizare.

Vaccinul varicelo-zosterian cu tulpină vie atenuată Oka are o eficacitate de 98% în prevenirea varicelei. Deşi riscul de infecţie la cei vaccinaţi este de 1-2% pe an, boala este atenuată, cu mai puţine leziuni şi incidenţa febrei mai redusă.

Durata protecţiei postvaccinale este de 7-10 ani, după 17-20 de ani numai 2 din 96 de adulţi vaccinaţi în copilărie au prezentat infecţie clinică – însă cu forme mult atenuate.

Vaccinarea antivariceloasăVaccinarea antivariceloasă

Schema de vaccinare antivariceloasăSchema de vaccinare antivariceloasă

vvaccinarea în copilărie în primii ani (12 luni-13 ani) accinarea în copilărie în primii ani (12 luni-13 ani) este mai eficientă, fiind necesară o singură doză este mai eficientă, fiind necesară o singură doză de vaccin;de vaccin;

adolescenţii de peste 13 ani şi adulţii au o reacţie adolescenţii de peste 13 ani şi adulţii au o reacţie imunitară mai scăzută, de aceea sunt necesare 2 imunitară mai scăzută, de aceea sunt necesare 2 doze pentru a obţine o rată optimă de doze pentru a obţine o rată optimă de seroconversie.seroconversie.

Vacinarea antirotavirusVacinarea antirotavirus

În România vaccinarea antirotavirus a fost introdusă optional în anul În România vaccinarea antirotavirus a fost introdusă optional în anul 2007.2007.

Pana in martie 2009 Pana in martie 2009 s-s-au efectuat au efectuat îîn toatn toatăă lumea peste 21 milioane lumea peste 21 milioane de doze.de doze.

Diarea produsDiarea produsăă de infecţia cu rotavirus în primii 5 ani de via de infecţia cu rotavirus în primii 5 ani de viaţăţă se se întâlneşte la milioane de persoane.întâlneşte la milioane de persoane.

În În prezent prezent rotavirusul este responsabil de peste 600.000 decese rotavirusul este responsabil de peste 600.000 decese anual.anual.

AAproximativ 30% proximativ 30% din din episoadele acute de infecţie cu rotavirus episoadele acute de infecţie cu rotavirus evolueaza cu forme grave de devolueaza cu forme grave de deeshidratare.shidratare.


• Exista două forme de vaccin:• 1. Preparatul ROTARIX

Este un vaccin de administre orală, ce conţine rotavirusuri umane atenuate: tipul G1 si tipul non G1( G3, G4 şi G9)

Este disponibil în două forme:

- ca pulbere şi solvent, care se amestecă pentru a obtine o suspensie orală, ce se administrează imediat după constituire.

- ca suspensie orală aflată într-un aplicator preumplut.

• 2. Preparatul RotaTeq• Este un vaccin de administre orală, ce conţine forme atenuate de rotavirusuri

umane (tipul G1, G2, G3, G4 si P1)


Spitalizarea copiilor ≤ 5 ani cu gastroenteritSpitalizarea copiilor ≤ 5 ani cu gastroenterităă acutacutăă determinat determinatăă de rotavirus de rotavirus în SUAîn SUA

OMS recomandOMS recomandăă includerea includerea îîn schema n schema obligatorie de vaccinare a Rotarix-ului. obligatorie de vaccinare a Rotarix-ului. ÎÎn prezent n prezent vaccinul este folosit vaccinul este folosit îîn 100 de n 100 de ţăţări, utilizadu-se ri, utilizadu-se ppâânnăă îîn prezent peste 300 000 de doze.n prezent peste 300 000 de doze.


Rotarix se utilizeazRotarix se utilizeazăă pentru vaccinarea pentru vaccinarea sugarilor sugarilor îîncepncepâând de la 6 snd de la 6 săăptptăămmââni pentru ni pentru prevenirea gastroenteritei cauzate de prevenirea gastroenteritei cauzate de infecinfecţţia cu rotavirus.ia cu rotavirus.

Vaccinul se administreazVaccinul se administreazăă îîn doun douăă doze, la doze, la un interval de cel puun interval de cel puţţin 4 sin 4 săăptptăămmââni. Este ni. Este de preferat ca ambele doze sde preferat ca ambele doze săă se se administreze administreze îînainte de 16 saptamani, nu nainte de 16 saptamani, nu mai tmai tâârrzziu de 24 de siu de 24 de săăptptăămmââni. Rotarix se ni. Rotarix se poate administra concomitent cu alte poate administra concomitent cu alte vaccinuri.vaccinuri.


• Nu este necesara oprirea alimentaţiei sugarului, sugarul se poate alăpta şi înainte şi după adminstrarea vaccinului.

• Contraindicaţii definitive: sugarii diagnosticaţi cu malformatii congenitale ale tractului gastrointestinal sau care prezintă hipersensibilitate la componentele din vaccin, sugarii cu deficite imunologice sau neoplazii.

• Contraindicaţii temporare: sugarii care prezinta boli diareice acute sau vărsaturi.

• Nu s-a evaluat administrarea vaccinului la copii cu afecţiuni digestive inflamatoriii cronice.


EficacitateEficacitate SSeroproteceroprotecţţiiaa postvaccinal postvaccinalăă, prin apari, prin apariţţia de anticorpi de tip IgAia de anticorpi de tip IgA

este de este de 78-95%.78-95%. Efectele Rotarix au fost studiate iniEfectele Rotarix au fost studiate iniţţial pe modele experimentale, ial pe modele experimentale,

apoi pe pacienapoi pe pacienţţi umani. i umani. SStudile clinice asupra utiliztudile clinice asupra utilizăării Rotarix la pacienrii Rotarix la pacienţţii umani au inclus ii umani au inclus

7272..000 de copii 000 de copii şşi s-au desfi s-au desfăşăşurat urat îîn mai multe n mai multe ţăţări. ri. Studiul principal randomizat, dublu orb, comparativ cu placebo, a Studiul principal randomizat, dublu orb, comparativ cu placebo, a

evaluat eficacitatea evaluat eficacitatea şşi sigurani siguranţţa Rotarix a Rotarix şşi a implicat peste 63i a implicat peste 63..000 000 de copii. Eficacitatea a fost masuratde copii. Eficacitatea a fost masuratăă prin evaluarea num prin evaluarea număărului de rului de copii la care a apcopii la care a apăărut gastroenterita severa produsrut gastroenterita severa produsăă de rotavirus de rotavirus dupdupăă vaccinare. vaccinare.

Vacinarea antirotavirusVacinarea antirotavirus Efecte adverse Efecte adverse Un studiu pe 72.000 de copii, desfUn studiu pe 72.000 de copii, desfăşăşurat urat îîn mai multe n mai multe ţăţări a arri a arăătattat::

0,19% decese prin pneumonii, fa0,19% decese prin pneumonii, faţăţă de 0,15% decese la grupul placebo. de 0,15% decese la grupul placebo. invaginatii intestinale la 9 copii, comparativ cu 16 copii din grupul placebo. invaginatii intestinale la 9 copii, comparativ cu 16 copii din grupul placebo. (S-(S-

a a demonstrademonstrat astfelt astfel c căă nu exist nu existăă un risc crescut de invagina un risc crescut de invaginaţţie asociat cu ie asociat cu RotarixRotarix))..

Cei mai multi pacienti (1 din 10 ) au prezentat iritabilitatea Cei mai multi pacienti (1 din 10 ) au prezentat iritabilitatea şşi pierderea poftei de i pierderea poftei de mmââncare.ncare.

Alte efecte secundare: tuse, diaree, febrAlte efecte secundare: tuse, diaree, febrăă îîn primele 24 de ore.n primele 24 de ore.

Vaccinarea antiVaccinarea anti HPVHPV Infectia cu HPV (Human Papilloma Virus structura aDN) poate fi asimptomaticInfectia cu HPV (Human Papilloma Virus structura aDN) poate fi asimptomatică sauă sau poate poate

produce veruci veneriene sau neoplazii. Sunt cunoscute peste 100 de serotipuri de HPV produce veruci veneriene sau neoplazii. Sunt cunoscute peste 100 de serotipuri de HPV (Human Papilloma Virus): (Human Papilloma Virus):

HPV-1 determina veruci plantare, HPV-1 determina veruci plantare, HPV-6 si HPV-11 veruci veneriene (anogenitale) , HPV-6 si HPV-11 veruci veneriene (anogenitale) , HPV-16 si HPV-18 determina displaizii cervicale.HPV-16 si HPV-18 determina displaizii cervicale.PPâânnăă la 31 decembrie 2008 au fost efectuate peste 23 de milioane de doze de la 31 decembrie 2008 au fost efectuate peste 23 de milioane de doze de

vaccin HPV.vaccin HPV.ÎÎn Romn Româânia vaccinul a fost introdus nia vaccinul a fost introdus îîn anul 2007, iar n anul 2007, iar îîn anul 2008 an anul 2008 auu fost vaccinate fost vaccinate

o parte din fetele din clasa a VI a.o parte din fetele din clasa a VI a.

Exista douExista douăă vaccinuri vaccinuri îîmpotriva HPVmpotriva HPV::

Gardasil/Gardasil/SSilgardilgard (contine antigene (contine antigeneîîmpotrivampotrivaserotipurilor 6,11,16,18 de HPV,serotipurilor 6,11,16,18 de HPV, microparticulemicroparticuleasamblate prin recombinare genetica)asamblate prin recombinare genetica)

CCervarixervarix (contine antigene (contine antigene îîmpotriva mpotriva serotipurilor 16,18 de HPV, microparticuleserotipurilor 16,18 de HPV, microparticuleasamblate prin recombinare geneticasamblate prin recombinare geneticăă).).

Vaccinarea antiHPVVaccinarea antiHPV Schema de vaccinare cuprinde in ambele cazuri 3 doze astfel: 0. 2(1) si 6 luni de la Schema de vaccinare cuprinde in ambele cazuri 3 doze astfel: 0. 2(1) si 6 luni de la

prima doza.prima doza.

Vaccinul a fost inclus in schema obligatorie de vaccinare a femeilor Vaccinul a fost inclus in schema obligatorie de vaccinare a femeilor îîntre 11 si 25 ntre 11 si 25 de ani din Australia, Canada, Frande ani din Australia, Canada, Franţţa, Germania, Italia, Anglia, Noua Zeelanda, Germania, Italia, Anglia, Noua Zeelandăă, , Kenya, Corea de Sud, Suedia, SUA, Kenya, Corea de Sud, Suedia, SUA,

Serotipurile 16, 18 determina 71,5% din cancerele de col uterin, deci vaccinarea Serotipurile 16, 18 determina 71,5% din cancerele de col uterin, deci vaccinarea antianti HPV poate HPV poate îîmpiedica aparitia a peste 70% din cazurile de cancer de col uterin.mpiedica aparitia a peste 70% din cazurile de cancer de col uterin.

RăRămane un risc de pmane un risc de pâânnăă la 28,5% la 28,5%,, datorat infec datorat infecţţiei cu alte tulpini de HPV sau iei cu alte tulpini de HPV sau prepreexistexistenţeienţei unei infectii cu HPV unei infectii cu HPV la data vaccinării. De aceea la data vaccinării. De aceea este importanteste importantăă efectuarea periodicefectuarea periodicăă a examenului a examenului citologic citologic Babe Babeşş –Papanicolau, ceea ce duce la –Papanicolau, ceea ce duce la o reducere cumulato reducere cumulatăă a riscului de cancer de col uterin cu 94%. a riscului de cancer de col uterin cu 94%.

Vaccinarea antiHPVVaccinarea antiHPV

HPV produce neoplazii cu diferite localizari: col uterin, HPV produce neoplazii cu diferite localizari: col uterin, mucoasa analmucoasa analăă, mucoasa bucal, mucoasa bucalăă, vulv, vulvăă/vagin, penis, /vagin, penis, corzi vocale.corzi vocale.

Vaccinarea antiHPVVaccinarea antiHPVEficacitateEficacitate Studiile clinice asupra vaccinStudiile clinice asupra vaccinăării au inclus rii au inclus şşi mii de femei care i mii de femei care îîsi incepusersi incepuserăă deja deja

activitatea sexualactivitatea sexualăă, iar vaccinul a prevenit leziunile pre-canceroase cauzate de , iar vaccinul a prevenit leziunile pre-canceroase cauzate de infecinfecţţia cu tulpinile oncogene 16 si 18 de HPV. Cu toate acestea, vaccinarea nu ia cu tulpinile oncogene 16 si 18 de HPV. Cu toate acestea, vaccinarea nu asigurasigurăă vindecarea vindecarea îîn cazul in care exista deja infecn cazul in care exista deja infecţţia cu tulpinile oncogene 16 ia cu tulpinile oncogene 16 şşi i 18 de HPV.18 de HPV.

Studiile au aratat cStudiile au aratat căă la feti la fetiţţele din grupa de vele din grupa de vâârsrstătă 10-15 ani r 10-15 ani răăspunsul imun al spunsul imun al organismului la vaccinarea anti-HPV, morganismului la vaccinarea anti-HPV, măăsurat prin nivelsurat prin nivelulul de anticorpi specifici de anticorpi specifici anti-HPV, este de anti-HPV, este de 22 ori mai ridicat dec ori mai ridicat decâât la fetele t la fetele şşi femeile din grupa de vi femeile din grupa de vâârstrstăă 16-25 de ani.16-25 de ani.

LuLuâând nd îîn considerare n considerare şşi faptul ci faptul căă este de preferat ca vaccinarea anti-HPV s este de preferat ca vaccinarea anti-HPV săă se se realizeze realizeze îînainte de debutul vienainte de debutul vieţţii sexuale pentru a preveni o eventuala infecii sexuale pentru a preveni o eventuala infecţţie ie îîncncăă de la primele contacte sexuale, statele care au hot de la primele contacte sexuale, statele care au hotăărrâât introducerea t introducerea îîn n programele naprogramele naţţionale de preventie vaccinarea ionale de preventie vaccinarea anti HPVanti HPV au decis ca vaccinarea au decis ca vaccinarea de rutinde rutinăă sa fie efectuat sa fie efectuatăă îîn jurul acestei vn jurul acestei vâârste. rste.

Vaccinarea antiHPVVaccinarea antiHPVEfecte adverseEfecte adverse

6% efecte adverse majore6% efecte adverse majore

--Au fost raportate 20 de cazuri de Au fost raportate 20 de cazuri de decesedecese dup dupăă administrarea de Gardasil. Cercet administrarea de Gardasil. Cercetăările au arile au aăăatat atat ccăă nu au avut leg nu au avut legăăturturăă cu administrarea vaccinului. cu administrarea vaccinului.

-S-au semnalat -S-au semnalat şşi ci cââteva cazuri de teva cazuri de Sindrom Guillain-BarreSindrom Guillain-Barre. .

--Tromembolism pulmonar-Tromembolism pulmonar- la persoane ce prezentau factori de risc pentru tromembolism la persoane ce prezentau factori de risc pentru tromembolism

94% efecte adverse minore cu o frecven94% efecte adverse minore cu o frecvenţăţă de 0.1%: de 0.1%: durere la locul injecdurere la locul injecţţiei, iei,

febră, febră,

cefaleecefalee

greagreaţăţă

şşoc anafilactic, oc anafilactic,

bronhospasm, bronhospasm,

Cu frecvenCu frecvenţăţă mai sc mai scăăzutzutăă: epilepsie, paralizii, atacuri de panică, tulburări circulatorii, stare de rău, : epilepsie, paralizii, atacuri de panică, tulburări circulatorii, stare de rău, căderea părului, amenoree, dureri articulare,căderea părului, amenoree, dureri articulare, eritem, oboseală accentuată, tremurături, parestezii eritem, oboseală accentuată, tremurături, parestezii (senzaţie de arsură) la picioare şi la fa(senzaţie de arsură) la picioare şi la faţţă.ă.

Vaccinarea antigripalVaccinarea antigripalăă Vaccinul antigripal este un vaccin produs pe ouă embrionate de

găină, ce conţine 3 componente antigenice (două din tipul A şi unul din tipul B). Sunt cuprinse tulpini de virus care au circulat în sezonul anterior.

Există 2 tipuri de vaccinuri antigripale: vaccinuri ce conţin proteine capsidare (purificate) cu potenţial

antigenic; vaccinuri subvirionice sau vaccinuri scindate (“split virus”) în

care antigenul de suprafaţă este purificat şi scindat de componenta lipidică a componentei capsidare. Numai aceste vaccinuri cu antigen de suprafaţă purificat şi scindat se pot administra la copilul < 13 ani, deoarece au efectele secundare cele mai reduse.

Vaccinare antigripală

Eficacitate• Protecţia antigripală realizată prin vaccinare este de 70-80%;

• Eficacitatea antigripală este aparent mai mică la copil din cauza

incidenţei mai mari a IACRS de alte etiologii ce “mimează” o stare

gripală şi “maschează” efectul protector al vaccinului;

• Chiar dacă gripa apare şi la persoanele vaccinate, şansa evoluţiei spre

forme complicate este mult mai mică.

Vaccinarea antigripalVaccinarea antigripalăă

Care este durata protecţiei vaccinale Care este durata protecţiei vaccinale ??

• În mod obişnuit, eficacitatea vaccinării se apreciază pe În mod obişnuit, eficacitatea vaccinării se apreciază pe

parcursul unui sezon gripal anual (15 noiembrie-martie).parcursul unui sezon gripal anual (15 noiembrie-martie).

Care sunt grupele cu risc care trebuie vaccinate ?

• OMS recomandă ca vaccinarea să se facă anual, cu prioritate pentru grupele cu

risc crescut (începând cu vârsta de 6 luni);

• Copiii şi adolescenţii cu risc, care necesită vaccinarea antigripală sunt cei care

prezintă: astmul bronşic, FK, boli cardiace, imunodeficienţe (inclusiv HIV), anemii

hemolitice, colagenoze (AINS cresc riscul pentru S. Reye ca urmare a gripei)

• Adulţii cu indicaţie specială pentru vaccinare: persoane > 65 ani cu boli

cronice, personal medico-sanitar, personal care lucrează în învăţământ, studenţi

care locuiesc în cămine, etc.

Vaccinarea antitifoidică

Se efectuează în situaţii speciale, acolo unde există risc de apariţie al izbucnirilor epidemice (situaţia inundaţiilor recente din ţara noastră).

În România sunt disponibile 2 tipuri de vaccin tifoidic, care protejează strict împotriva febrei tifoide cauzate de Salmonella Typhi:

vaccin tifoidic subcutanat, ce conţine bacili tifici inactivaţi (produs de Institutul Cantacuzino);

vaccin tifoidic polizaharidic, ce conţine polizaharidul Vi (S), preparatul Typherix.

Vaccinarea antitifoidică Vaccinul tifoidic subcutanat ce conţine bacili tifici inactivaţi.

Doza recomandată este de 0,5ml vaccin pentru adulţi şi 0,25ml vaccin pentru copii, strict subcutanat, în regiunea externă a braţului.

Pentru imunizarea primară se administrează 2 doze de vaccin la interval de 1 lună, urmate de rapeluri anuale cu o singură doză de vaccin, timp de 3 ani consecutiv.

După o pauză de 5 ani, dacă se menţin condiţiile epidemiologice, vaccinarea plus cele 3 rapeluri anuale se pot repeta.

Contraindicaţii: sarcină, boli infecţioase acute şi convalescenţa lor, forme active de TBC, forme active de reumatism, cardiopatii decompensate, angină pectorală sau IMA în antecedente, HTA, ulcer gastroduodenal, nefrită acută şi cronică, insuficienţă hepatică, diabet, stări alergice (astmul bronşic, eczeme, etc.), boli însoţite de caşexie, afecţiuni ale SNC (scleroza multiplă, etc.), boli autoimune.

Vaccinări de interes Vaccinări de interes profesionalprofesional, , pentru personalul care, pentru personalul care, prin natura profesiei, este expus prin natura profesiei, este expus riscului de a contacta diverse boli riscului de a contacta diverse boli (vaccinare antileptospirotică, (vaccinare antileptospirotică, anticarbunoasă, antirabică). Se anticarbunoasă, antirabică). Se efectuează în centre speciale.efectuează în centre speciale.

Vaccinări efectuate la Vaccinări efectuate la grupele de risc grupele de risc (categorii de vârstă (categorii de vârstă sau bolnavi cronici): vaccinarea sau bolnavi cronici): vaccinarea antigripală, antipneumococică etc.antigripală, antipneumococică etc.

Vaccinări efectuate în funcţie Vaccinări efectuate în funcţie de sex de sex ((vaccinarea anti-HPV a vaccinarea anti-HPV a fetelorfetelor). ).

Vaccinări ce se efectuează în Vaccinări ce se efectuează în situaţii particularesituaţii particulare

Vaccinări de interes regionalVaccinări de interes regional, necesare doar pentru cei ce , necesare doar pentru cei ce călătoresc în zone endemice pentru bolile respective : călătoresc în zone endemice pentru bolile respective : vaccinarea antiamarilică (împotriva febrei galbene), vaccinarea antiamarilică (împotriva febrei galbene), antipestoasă, antiholerică. Se efectuează în centre speciale.antipestoasă, antiholerică. Se efectuează în centre speciale.

Vaccinări efectuate în Vaccinări efectuate în situaţii specialesituaţii speciale, unde există , unde există risc de apariţie risc de apariţie dede izbucniri izbucniri epidemice: vaccinare epidemice: vaccinare antitifoidică, antidizenterică antitifoidică, antidizenterică (vezi exemplul inunda(vezi exemplul inundaţiilorţiilor din din ţara noastră), ţara noastră), sau vaccinări sau vaccinări de necesitatede necesitate, ca în cazul , ca în cazul rabiei.rabiei.

Contraindicaţii şi precauţii în folosirea Contraindicaţii şi precauţii în folosirea vaccinurilor (1)vaccinurilor (1)

Necesitatea cunoaşterii excipienţilor fiecărui vaccin pentru evitarea unor reacţii Necesitatea cunoaşterii excipienţilor fiecărui vaccin pentru evitarea unor reacţii adverse;adverse;

Epinefrina (adrenalina) este necesar a fi disponibilă datorită unor reacţii alergice ce Epinefrina (adrenalina) este necesar a fi disponibilă datorită unor reacţii alergice ce pot merge până la şoc anafilactic;pot merge până la şoc anafilactic;

Apariţia unor efecte secundare grave la prima administrare (colaps, şoc, encefalită, Apariţia unor efecte secundare grave la prima administrare (colaps, şoc, encefalită, convulsii, etc.) – contraindică repetarea dozei următoare;convulsii, etc.) – contraindică repetarea dozei următoare;

Dacă apar reacţii adverse la componenta pertusis a DTP, aceasta va fi omisă la Dacă apar reacţii adverse la componenta pertusis a DTP, aceasta va fi omisă la vaccinarea următoarei folosindu-se DT;vaccinarea următoarei folosindu-se DT;

Evitarea administrării vaccinului în boli acute care ar putea compromite răspunsul Evitarea administrării vaccinului în boli acute care ar putea compromite răspunsul imun, cu excepţia unor infecţii minore, fără febră sau alte manifestări sistemice;imun, cu excepţia unor infecţii minore, fără febră sau alte manifestări sistemice;

Folosirea alcoolului sau a altor agenţi dezinfectanFolosirea alcoolului sau a altor agenţi dezinfectanţţi la locul infecţiei poate inactiva i la locul infecţiei poate inactiva vaccinvaccinurile virale viiurile virale vii, dacă nu se aşteaptă evaporarea agentului dezinfectant; , dacă nu se aşteaptă evaporarea agentului dezinfectant;

Evitarea administrării intramusculare a vaccinEvitarea administrării intramusculare a vaccinuriurilor la persoane cu boli lor la persoane cu boli hematologice cum ar fi hemofilia sau trombocitopenia;hematologice cum ar fi hemofilia sau trombocitopenia;

Vaccinurile ce conţin particule de antibiotic, cum ar fi polimixina B şi Vaccinurile ce conţin particule de antibiotic, cum ar fi polimixina B şi neomicina, sunt contraindicate la persoanele ce au sensibilitate la aceste neomicina, sunt contraindicate la persoanele ce au sensibilitate la aceste substanţsubstanţe;e;

Vaccinurile preparate pe embrionVaccinurile preparate pe embrionii de găină constituie o contraindicaţie pentru de găină constituie o contraindicaţie pentru persoanele alergice la ouă;persoanele alergice la ouă;

Dacă este necesară administrarea a două vaccinuri cu virus viu, care nu sunt Dacă este necesară administrarea a două vaccinuri cu virus viu, care nu sunt compatibile compatibile în amestecîn amestec, ele , ele se pot se pot administra simultan doar în locuri diferite şi administra simultan doar în locuri diferite şi cu seringi diferitcu seringi diferite.e.


Vaccinurile cu virus viu sunt contraindicate în următoarele situaţii:Vaccinurile cu virus viu sunt contraindicate în următoarele situaţii: femei însărcinate – datorită virusului pot apare malformaţii la făt (numai dacă femei însărcinate – datorită virusului pot apare malformaţii la făt (numai dacă

gradul expunerii este foarte mare);gradul expunerii este foarte mare); administrarea de imunoglubuline contraindică folosirea vaccinurilor cu virus viu la administrarea de imunoglubuline contraindică folosirea vaccinurilor cu virus viu la

interval mai mic de 3 spătămâni înainte sau după administrare;interval mai mic de 3 spătămâni înainte sau după administrare; persoanele cu malignităţi (leucemie, limfoame, tumori);persoanele cu malignităţi (leucemie, limfoame, tumori); imunodeprimaţi (HIV pozitiv, imunosupresoare, corticosteroizi, radioterapie);imunodeprimaţi (HIV pozitiv, imunosupresoare, corticosteroizi, radioterapie); indivizii cu infecţie HIV simptomatică au contraindicat vaccinul BCG şi febra indivizii cu infecţie HIV simptomatică au contraindicat vaccinul BCG şi febra

galbenă;galbenă; copiii şi femeile la vârsta procreerii cu HIV pozitiv simptomatic ar trebui să copiii şi femeile la vârsta procreerii cu HIV pozitiv simptomatic ar trebui să

primească vaccinul DTP, VHB şi AP.primească vaccinul DTP, VHB şi AP.Reacţiile adverse post-vaccinale ce pot apărea în primele 1-2 zile sunt:Reacţiile adverse post-vaccinale ce pot apărea în primele 1-2 zile sunt: locale – inflamaţie, limfongită, abcese sterile;locale – inflamaţie, limfongită, abcese sterile; generale – febră, cefalee, convulsii, anafilaxie. generale – febră, cefalee, convulsii, anafilaxie.


Schema de imunizare în RomâniaSchema de imunizare în România (fig. 2)(fig. 2)

Vârsta

Vaccin

Naştere

1 lună

2 luni 4 luni

6 luni

12 luni

15 luni

18 luni

24 luni 4-6 ani

11-12

ani

14-16

ani

Hepatita B

Difterie Tetanos Pertusis

H.influenzae tip B

Poliomielită

Pojar Oreion Rubeolă

Hib

Hib

Hib

Hep B

Hib

MMR

TBC BCG BCG1

1 După testare IDR PPD 2 U.I. 5 Rapel II la 9 ani

2 Rapel I la 9 ani 6 Rapel I la 6-7 ani

3 Rapel II la 2,5 – 3 ani 7 2 doze >16 ani

4 Ulterior, la adult, se repetă la intervale de 10 ani 8 Rapel >6 luni

Hep BHep B Hep B2

DTP DTP DTP DTP3DTP

DT DT DT4

VPOT5VPIOT

VPIOT

VPIOT

VPIOT

MMR6

(opţional)

(opţional)

Varicelă AV AV7

Hepatita A AHA8

România – Calendarul Vaccinare 20România – Calendarul Vaccinare 201010

Campanii şcolareHep B (3 doze, la cei nevaccinaţi anterior)

Studenţi în anul I la Facultatea de Medicină si Stomatologie, respectiv elevi la şcoli sanitare

Hep B (3 doze, la cei nevaccinaţi anterior)

18 ani (in clasa a XIIa)

Campanii şcolareDT, Anti-Rubeolic14 ani (in clasa a VIIa)

Campanii şcolareHPV (3 doze)12-13 ani (in clasa a VIa)

Campanii şcolareVPO, Hep B (rapel)9 ani (in clasa a IIIa)

Campanii şcolareDT, ROR7 ani( in clasa Ia)

DTP4 ani

ROR12 luni

SimultanDTaP, VPI, HIB12 luni

SimultanDTaP- HepB, VPI, HIB6 luni

SimultanDTaP, VPI, HIB4 luni

SimultanDTaP, HepB,VPI, HIB2 luni

In maternitateHep BBCG

Primele 24 de ore4-7 zile

ComentariiVaccinVârsta recomandată

Concluzii (1)Concluzii (1)

1. Activitatea preventivă reprezintă o componentă importantă în 1. Activitatea preventivă reprezintă o componentă importantă în practica MF, alături de activitatea curativă, de recuperare şi practica MF, alături de activitatea curativă, de recuperare şi paliativă.paliativă.

2. În cadrul activităţii preventive, imunoprofilaxia prin vaccinare 2. În cadrul activităţii preventive, imunoprofilaxia prin vaccinare reprezintă principala activitate preventivă ce se adresează cu reprezintă principala activitate preventivă ce se adresează cu precădere sugarului şi copilului mic, dar şi altor categorii de vârstă.precădere sugarului şi copilului mic, dar şi altor categorii de vârstă.

3. În prezent există vaccinuri pentru principalele boli ale copilăriei, 3. În prezent există vaccinuri pentru principalele boli ale copilăriei, dar şi pentru alte boli care ne plasează în categoria ţărilor cu risc dar şi pentru alte boli care ne plasează în categoria ţărilor cu risc endemic (ex.: hepatita A şi B).endemic (ex.: hepatita A şi B).


4. Preocuparea prezentă şi viitoare a medicinei de preparare a unor 4. Preocuparea prezentă şi viitoare a medicinei de preparare a unor vaccinuri cât mai eficiente şi cu efecte secundare minime – o vaccinuri cât mai eficiente şi cu efecte secundare minime – o adevărată provocare pentru cele mai performante tehnici de adevărată provocare pentru cele mai performante tehnici de inginerie genetică ce permit prepararea de vaccinuri inginerie genetică ce permit prepararea de vaccinuri acelulare/recombinate.acelulare/recombinate.

5. Tendinţa actuală şi viitoare de asociere a 4, 5 sau chiar 6 5. Tendinţa actuală şi viitoare de asociere a 4, 5 sau chiar 6 vaccinuri într-o singură doză vaccinală.vaccinuri într-o singură doză vaccinală.

6. 6. PPerspectiverspectiva de a a de a extinder vaccinăriextinder vaccinările obligatoriile obligatorii şi asupra unor şi asupra unor boli cu impact asupra morbidităţii şi mortalităţii (ex.: boli cu impact asupra morbidităţii şi mortalităţii (ex.: vaccinarea vaccinarea anti-anti-varicelvariceloasoasă,ă, antipneumococică, antipneumococică, anti-meningococic anti-meningococicăă, etc.)., etc.).


7. Necesitatea cunoaşterii de către MF a principalelor 7. Necesitatea cunoaşterii de către MF a principalelor contraindicaţii şi precauţii privind excipienţii fiecărui vaccin, contraindicaţii şi precauţii privind excipienţii fiecărui vaccin, reacţiile secundare şi respectarea tehnicii de vaccinare reacţiile secundare şi respectarea tehnicii de vaccinare corectă.corectă.

8. Prudenţă specială în folosirea vaccinurilor vii atenuate la 8. Prudenţă specială în folosirea vaccinurilor vii atenuate la persoanele cu imunodepresie (corticopersoanele cu imunodepresie (corticoterapieterapie, , imunosupresoare, infecţie HIV, etc.).imunosupresoare, infecţie HIV, etc.).

VA MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE

Date post:	28-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	andrei11x
View:	29 times
Download:	1 times

Noul Program Vaccinare in Rom

Documents