Un vis indrhzne\

Unul dintre visurile cele mai indrdzne{e ale omului esle cu

siguran{5 acelzi de a se intoarce in trecut. peulru a-l schimba. a-l

corecta, sau cloar pentru a-l putea reveclea qi pirrcurge c1in trcltt.

CAte enigme nu s-ar dezvllui! Am puLea afla intr-o bunii zi cinr':

se gdsea in spatele lvllstii de fier? S-ar glsi comoara Templierilor?Am qti ce i-a spus Jeanue d'Arc regelLri? Oticat'e dintre uoi, sunt.

sigur, ar pntea completa aceastl listl in func{ie de dorintele qi frus-trlrile sale.

Istoricii ar visa. in fala unei cetd{i sutli a uriui zicl de aplrare .

sd asiste la bdtdlii care s-au desfdqurat acolo. Allii ar dori rnai

degrab.l si pdtrundl secretele negocierilor cle pace purtatc illtremarile imperii. Oanrenii de litere ar regirsi numeroasele operepierdute in naufragiul timpulrti, tragediile grecegti. r'ugitciuniietemplelor, ritualurile de iniliere din anticul E,leusis... Arti;tii arvrea sd apar[ in fata lor marile monumente ale trecutului distrusede naturd sau, cel mai adesea, de prostia oamenilor. Cine n-a

incercat, in fafa templelor din Egiptul antic, s5-;i imagineze vt'e o

ceremonie fastuoasd sau vreo procesiune solernnS? Cine n-a visllt,urc6ncl spre Acropole, sd regiseascd anticzt Atend din vrenurilc:splendorii sale?

S-au realizat grandioase produclii ciner-natografice care ne,

permit intAhrirea cu Cleopatra in cir"rda scurgerii inexorabile a

tirnpului. Dar noi inlelegern foarte bine faptul cf, romancierii.poefii sau cinea;tii nu ne pot oferi decit aproxin-ralii, conje cturi.

5

Frangois Brune

Documentele care ne-au par:venit din trecut nu sunt decAtni;te palide rimdgife, cdteva urme, prefioase intr-aclevrr. dar frag-mentare. cand vedem cat de pufin ne-a rdmas din atdtea mari civi-lizaf1i dispdrute, avem impresia cd uitarea, fdrd mild, invdluie totul,Ei totul dispare ca si cum nici n-ar fi existat vreodati. Aceasta estevalabil, intr-adevdr, atdt pentru neinsemnatele noastre evenimenteale viefii cotidiene, dar qi de-a lungul timpului, pentru cele maimari imperii. Totul in aceastd lume pare a fi aspirat incetul cuincetul de cdtre neant. chiar aceastd rerra pe care trdim va disp5-rea intr-o bun[ zi. oare totul va fi atunci ca Ei cum noi nici n-am fiexistat, ca qi cum n-am fi suferit sau iubit vreodatd?

Ei bine, nu. Eu sunt convins cd nimic din ceea ce spunem,facem sau gandim nu va dispdrea. ,,cici nu este nimic ascuns carenu va fi descoperit", spune Evangheliat.

Se pare cd oamenii de qtiinf5 sunt pe punctul de a atinge, celpufin parfial, aceste urme ale trecutului. $i atunci inchipuili-vdimposibila, incredibila, fantastica lume de dincolo din visele voastre.imaginafi-vd cr cineva a realizat intr-adevdr aparatul prin careputem cunoaEte aceastd lume, ii putem vedea qi auzi pe oameniitrecutului, in costumele lor, in mediul lor de viafd, ii putem privimi;cAndu-se, acfion6nd, adesea purtAnd bitdlii, qi toate acestea,,de-a binelea", cu accentul local, cu pronunfia caracteristicd epocii,fdrd nici o eroare; nu va fi vorba despre o reconstituire, ci despreevenimentul propriu-zis, aidoma momentului in care s-a produsin realitate.

Am intdlnit pe cineva care susfinea cd arealizat un asemeneaaparat. O persoand pe care o consider incd qi acum perfect cre-dibil5, pe care am intAlnit-o de mai multe ori, care mi-a vorbitdespre aceastd descoperire fantastic[ fdr[ nici un fel de refinere,cu toatd increderea, deoarece qi eu, la r6ndul meu, i-am inspirataceeaEi incredere. Este vorba despre un preot, ca gi mine, maiprecis un cxlugdr, om cu credin{d qi om de qtiinli in acelasi timp.

Ast5zi el nu mai este printre noi, a trecut in Lumea Cealalti.I-a int0lnit pe cei pe care ii vdzuse qi ii auzise deja, sd spunem

I Evanghelia dupd Matci. 10. 26.

Un vis tndrdzne{

oarecum ,,fraudulos". Totugi. ,,nu ;i-a luat secretul cu el", cum se

spune in romanele de scierLce-fic:tion. A lSsat indicii, documente.dar acestea nu surrt accesibile. Sunt pdzite cu grij[. sLrb sigiliu.puse la pdstrare intr-ttn loc ascuns. Am incercat in mai mLtlte rAn-duri sd aflu ceva nrai mult clespre ele. Cu mijloacele mele modesteam intreprins o anclietS.

Nu pot sf, vd prezinL aparatul. Nu l-anr vizut niciodatS. Nupot si vf, aduc dovezi irelutabile. Tot ceea ce po1 sf, fac, este sd vIpovestesc detaliat si cu toat[ sinceritatea desfd;urarea cerceti-rilor mele. V[ voi prezenta plrerile ;i indoielile Lrnora qi altora.argumentele pe care cei rnai sceptici le invoci pentru a-qi suslineneincrederea. motivele pentru care obiecliile lor nu m-au convins.O sd v[ povestesc intimplf,rile neplScute. inevitabile intr-o astfelde intreprindere. surprizele care m-au asteptat.

Voi dezvzilui manevrele la care s-a recurs pentru discredi-tarea actinnii gi. in final, vd voi explica motivul pentru care imisusfin pdrerea - mai ales ciin cauza manevrelor care mi-zru stat incale - c[ intr-adev[r exist[ ceva ce inaltele autorit[ti ne ascuncl;poate cf, o fac de altfel pentru binele umanitilii deoarece s-arputea ca o asemenea invenlie szi bulvelseze mecanismele socie-tilii noastre.

Ancheta este intrucAtva o aventurd presirati cr-r viclequguri,contradic{ii, entuziasm. Voi sustine in fata dumneavoastri pro-pria-rni prirere. Fiecare cititor igi va former insir o opinie personalzi.

Mai doresc sd senrnalez laptLri cir nu sunt primrrl czu'c' scriedespre acest subiect. Ar-r flcut-o ;i allii cleja. in rrare parte ser-vindu-se de notele $i documentele furniznte chiar de mine, lucrusubliniat cu onestiterte Si de ei inSiSi. clarr cu un o?rrec?lre nunriir deinexactitzili grave gi Iegituri fanteziste. Trebuie sf, menliclnez aicilucrarea semnat[ de Petcr Krassa' care, de exernplu, mI prezintdcu o amabilir insisten[[ ca pro{'esor cle teoloeie la Sorbona. I se

pare firesc s[ fie aqa. Am predat intr-adevzir teologia. locuiam laParis, deci fusesem profesor de teolcEic la Sorbona; ipotezd nor-

'Pefcl Krassa, Dcin Schic:l<sa/ isl vorherbcstitttntl, Itatcr [:rnetti.tZcitrntrschine ttnd das Cehcinrnis der Al<oslru-Chrottil;. Herbirr. lv{iincheu. 1c)97.

Frangois Brune

malA pentru orice lar5 civilizatS, dar total neverosirnilS pentruFranla. O astfel de ofens[ adusd laicit[fii este la noi pur qi simplu.,de neconceput"! Lucrarea a fost reluatd de un editor americatr.cu aceleaEi erori, pe l6ngl multe altele qi mai ales o afirrnafie pecare nu puteam s[ o accept fdri a reacfiona.'. Mai mult, cele doulcirfi trateazd, acest subiect pe un fond ezoteric greu acceptabil:delimrile doamnei Blavatsky, ale lui Rudolf Steiner, EdgarCayce, Baird T. Spalding etc. $i eu,la rAndul meu. am f[cut adeseareferiri la fenomene paranormale. Insuqi subiectul cdrfii impuneacest lucru. ins[ nu sub forma unui asemenea amalgam, nu ames-tecdnd totul.

' Peter Krerssa, Futher Ernetti's Cltronovisor, the Creatiort and. Di.sa'

ppearance ct.f the World's First Time Machine, New Paradigm Books. 2000.

Jean Sider este prezentat aici ca un catolic fet'vent, cdnd el este de fapt ateuconvir.rs, prietenul meu profesorul Sentowski, care este german, este fdcttlfrancez...

1,

,,T atd, ajutd'-ml !"

Era in anul 1964. Tocmai imi susfinusem licenfa in Scrieri

sacre la Institutul biblic clil Roma. Totu9i, mai mult decdt inter-

pretarea criticd a c[rfilor Bibtiei, mi interesa teologia 5i rnistica

creqtir-rilor din Orient. Avusesem posibilitatea sd consult un mare

num[r de lucrdri la biblioteczr Institutului pontifical pentru stu-

diul acestor traditii din Russicum; de asemenea. la Roma. am

studiat llumeroase mozaicuri bizantine. Am profitat de vacanlele

;colare pentru a le contempla pe cele de la Ravennzr. Mai trebuiar

sdvizitezinci un oraq celebru pentru influenla bizantind:Vene!ia.La terrninarea studiilor, inainte de a mi intoarce in Franfa, am

hotdr0t sd trec prin oraqul dogilor; fdcand autostopul, ca de obicei,

deoarece modestele mele resurse nu-mi permiteau o cdldtorie cu

trenul. Nu am regretat efortul f[cut'VizitAncl insemnata abatie benedictind San Giorgio Maggiore.

am flcut cunoEtinfd, ca din intimplare, cu un c[lugir ciudat: phrintele

Pellegrino Ernetti. Acesta, la fel ca rnine, aqtepta vaporagul la

micul debalcader aflat exact in fafa m[nSstirii. Nu mai gtiu prea

bine cum am intrat in vorb[; fdrd indoialS, prin vreo rentarciadAnc filosofic[ referitoare la vreme sau la vapoare. Oricum, el a

ajuns sd rn5 intrebe, mai mult din politefe decdt cu vreun oalecare

interes, cu ce md indeletniceam qi de unde veneam.

P[rintele Ernetti studiase ca qi mine limbile vechi. Anr

inceput imecliat sd vorbim despre teologie qi Scrierca sfAntS' l-ant

I'runEois Brune

impirrt5;it de indatd iritarea mea referitoare la nouzr tendintiiexegetici ce incepea sd se nzinifeste qi car:e astdzi s-a clovedittriurlfdtozire. tenclint.l care constzr in golirea textelor' - chiar si a

Evnngheliilor - de orice continul concret. Povestirile rniracolelornu ar'f i decAt ficfiuni, ntetafore cu scop pedagogic. Chiar cuvin-tele artribuite lui Flristos nu ar fi clecit creafii literzire tardive.elaborate de cltre prinrele comunitdti. CAt despre grandioasa sintez:imisticl a S{Antului loan. aceasta nll ar reprezenta dec0t o purzispecula{ie. aparfindnd probabil ,,unui crestin care scria grece$te,spre sfArEitul secolului I. intr-o biseric[ din Asia in care se

infruntau diverse curente de gAndire ale lumii evreiesti si aleOrientuh"ri elenizat" sau unui autor .,inflnentat de traditia legatirde Apostolul Ioan". Citez aceste cuvinte dintr-un text mai reccnidecflt intAlnirezr mea cu pririntele Ernetti. dar sim{eaur inci cle

atunci cum evoluau lucrurile ;i dovadzr ci nu md inselarl oreprezinti citatul pe care tocmai vi l-arn prezentat Ei care se alliirr oiiciala ..Traducerc ecurncnicd a Bibliti".' ..Ce am auzit. cc i.ulvizut cu ochii noEtri, ce am privit ;i ce arn pipdit cLr mlinilenoastre, cu privire la CuvAntul viefii"'. totrrl nu ar l'i clecit unprocedeu literar pentru a ne amdgi mai u;or.

Mare mi-a fost bucuria cAnd arn constatat c[ pirrinteleErnetti imi impdrtisea inclignarea. Fdrd indoial6 ca sinceritatezrpe care o descoperea in mine l-a deternrjnat atunci si aducd vorb:rdespre un aparat misterios care. al'fi putut si-i re ciucd la ticele 1;eaceqti palavragii. Cum vaporul pe cale il a;tepta se apropia qi cuplecam spre alt[ direclie, a acl[ugat grdbit: ,,Fiindcir in curAnd vctipreda intr-un important seminar, dacd aveti timp, veni{i s[ rnivede[i mAine dupd-amiazd la rnln5stire . Vom putea vorbiin tihnldespre toate acestea".

Toatd seara, am revlzut ?n minte detaliile acestei ciudatcintAlniri si am inceput s[ e]aborez o serie de ipoteze clespre

t NotLl Te,stontcnt,editia I 972. p. 289.) itttiiia Epistolii a ltri Ioqn.7.l.

t0

t-,,T'atd, ctjntd-md! "

misteriosul aparat capabil sd distrug[ rezultate]e gdndirii at.ltorvenerabili profesori. A doua zi, atn luat vaporaEul ;i anr tijutrs lamlndstire. Am sunat pentru prirna oar[ la poarta de la intrzrre.Dacd aq fi ;tiut ce md aEtepta!

Biroul pdrintelui E,rnetti era o inc[pere spafioasf,. foarteinalt[, situatd la parter, aproape de poarta mbn[stirii. De-a lungulcamerei se gdsea o imensS mas.l, robustd, din lemn masiv. Eraacoperitd de cirfi, aruncate in dezordine. Teancuri intregi se spri-jineau unele de altele. Masa era veche. se vedea, ca qi scaunele. cuspdtar inalt, asemdndtoare stilului Ludovic al XIII-lea din Fran!a.Ar li fost un minunat decor pentru o piesd de teatru; o repre-zentalie at Fattst, de exemplu. Doar telefonul strica oarecumechilibrul ansamblului. Dar aveam sd descopdr ci aparatul jucaun rol foarte important in activitatea pdrintelui Ernetti.

Aceastd primd conversafie durd pe pu{in doui ore. Cred cipot s[ afirm ci a fost inceputul unei lungi pietenii. Nu ne-an.r

vdzut prea des, distan{a dintre noi fdcdnd dificile intalnirile. Darde fiecare datd trdiam totul in profunzime. Ne-am simgit de lainceput de acord in majoritatea aspectelor esenfiale, de unde.fird indoial5, qi increderea totalS pe care o avea in mine.

La drept vorbind, nu mi-a acordat aceastd incredere chiarde la inceput. Dupd ce ne-am cunoscut rnai bine, dezvdluindu-neoriginile familiale, studiile efectuate, punctele de interes, am simtitdin partea lui o oarecare reticen[d.. Ezita sI abordeze in moddirect subiectul pe care de altfel chiar el il adusese in discutie inajun Ei pentru care imi flcuse aceast[ invitalie. Poate regreta clejafaptul cX fdcuse niEte dezvdluili prea pripite unui tAndr confrate,simpatic (sper cd aEa mA considera), dar despre care incd nu qtiaaproape nimic. in sinea mea mb gAndeam cAt de impclrtanti trebuiasI fie descoperirea despre ciire imi vorbise Ei, fdr:[ indoialS, cAt desecreti. De aceea, inainte de a-rni dezvhlui acest mister. a dorit sim[ cerceteze. Sau cel pufin asta am infeles eu mai tdrziu cd s-apetrecut, atunci cAnd am derulat in minte toatl desfdsurareaacestei intdmpldri.

11

Frangois Brune

A inceput deci prin a-mi povesti un episod extraordinar: careins[ ntr reprezenta ceea ce aEteptan-r eu. dar care constituia deja.in sine. o descopelire [antasticS, absolut incredibil[. uluitoare. clartotu;i autenticf,. In acea zi nu mi-a mai spus altceva, dar pentrumine a fost suficient ca sd md intorc seara la hotel cornplet nducit.

Era deci in arnul 1952.La Universitatea Catolicd din Milano,in laboratorul de fizic6" experimentalS. pdrintele AgostinoGemelli Ei pdrintele Pellegrino Ernetti fdceau experiente asuprirvocilor din cdntecele gregoriene. incercau sI elimine armonicelepentm a vedeer dac.l pot obtine astfel un sunet mai pur. Lucruu cuprimele magnetofoane, care incd nu funcfionau cu band5, ci cufire. Acestea din urmd se rupeau in permanen!5 ;i atunci trebuiaflcut un nod, cAt mai delicat cu putin{5, pentru a nu altera sunetul,dar care trebuia sd fie in acelaqi timp ;i destul de rezistont. C)r,phrintele Gemelli avea un vechi obicei, c[pitat de la moartea tatSluisf,u, devenit aproape un tic, un reflex automat: de fiecare clatdcAnd se lovea de o dificultate, cAnd avea orice rnici plobleml,exclama gindindu-se la tatXl defunct: ,,Ah! tat5, ajut5-rn[!"

In ziua aceea, era 7J septernbrie 1952, firul se rulrsc..se clinnou. ,,Ah! tat[, ajutS-rnir!", lansf, apelul sdu obisnuit pdrintelerGemelli. Flcu nodul si nragnetofonul fu repus in functiune clar.surprizd, in loc si se audd cAntecul gregorian, se auzi vocea tatilLripdrintelui: ,,Bineinfeles c[ te ajut. Sunt intotdeauna cu tine".

Pirintele Ernetti imi povesti cAt de insplintAntat a {'ostpdrintele Gemelli auzind aceste cuvinte. Primui gdnd a fost sdinchidd imediat aparatul. ,,Haide, trebuie sd continulm, sir vedemce se mai intAmpl[", a insistat p[rintele Ernetti. $i aceezrqi voce s-zr

f[cut auzit6, din nou: 'Da, zuccone.nuvezi cd sunt eu?" De dataaceasta tonui era pufin ironic. Zuccone inseamn[ .,dov]eac.bostan". Probabil o aluzie la faptul c[ in copil5rie Agostino fusesecarn dolofan.

Cred c[, rnajoritatea cititorilor au impresia ci ii introduc inplind fic(iune. Ca in orice roman al genuluri care se respectd,autorul trebuie sd-qi convingd cititorii ci este vorba despre o

T2

,rTatd, ajutii-md!"

veritabild anchetd qtiinfifico-polilieneasc[ qi cd tot ce poveste;teel este adevdrat. Cu cdt cititorul va crede cele scrise, cr.r atdt maimare va fi pl5cerea autorului gi succesul sdu. Sunt conqtient cle

faptul cd ceea ce v-am povestit este incredibil. De asemenea. credcd oricdt aq incerca s[ vi conving printr-o simpl5 povestire, nu ag

reuqi dacd nu m-ag baza pe o literatur[ deja foarte bogatd asltpraacestui fenomen, in diferite limbi. qi dacd nu a; ti constatat qi studiataceastd descoperire fantasticd eu ?nsumi de aproape cincisprezeceani, aldturi de cercetStori cle prim rang din Europa Ei cele doudAmerici'.

Dar, in afard de cele povestite la prima intAlnire de pdrinteleErnetti, nu am mai auzit niciodatl vorbindu-se despre aserneneaminune. Reacfia mea a fost deci imediati. ,,Dar este ceva extra-ordinar, trebuie publicat. este prea important..." NLl gtiu dac[ reac{iirmea a ajutat la ceva, oricum aceastd intAm-plare a fost publicatdmai tArziu intr-o revistd de ezoteris m: Astra'. iar pdrintele Ernettimi-a trirnis num[rul respectiv. Povestirea din revistd corespundeexact cu cele aluzite de mine de la p[rinte. $tiu cd in prezentareaacestui episod in diferite cdrti sau reviste au-ap[rut qi alte variante,dar esenfialul nu a fost modificat cu nimic. In ceea ce mii priveste.eu cunosc povestea spusd direct cle pirrintele Ernetti. Mi s-a obiectatc5 revista nu are un inalt nivel gtiinfific. intr:-adevflr, aga este. inpaginile ei intdlne;ti qi horoscoape. ;i reclame astrologice, unelemai infailibile decAt celelalte, al:ituri de oferte pentru diferite talis-mane. Constat totuEi cd prietena mea Paola Giovetti continud siscrie aici articole Ei ii cunosc foarte bine sinceritatea Ei admirabilamunc.l depusf, ca publicist. $tiu cle asemenea c[ nu arn fost invitat

' Frangois Brune, Les morls nous ltttrlcnt, edi[ia a III-a: Philippe Lebar-rd.

1993; in ccrlaboriire cu profesorul R6my Chauvin: A l'Jcotfte de I'au-dLtli,Philippe Lebaud, 1999. A se vedea lucriirile semnate de; Monique Simonet.Jean-Michel Grandsire, Roseline Ruther. Jean Riotte, Corinr.re I(isacanin.Hildegarde Schilfer, Sarah Wilson Estep pi Vincent qi Chantal IIalczok.plrintele Jean Martin, Yvon ;i Mary,vonne Dray. pentru a nu cila clecAl

lucrdrile disponibile in lirnba francezi.

' Astra, numdrul clin iunie 1990. pp. 90-91.

13

Frangois Brune

decit rareori sir public ceea ce stiam i' reviste cu reputafie.sericrase. cred cr Dumnezeu acfioneazr precum torentele in mur.r{i.cAnd existf, blocuri de stancd ce blocheazd ttlbia torentului, apeletrec, nirvainice. peste creste, unde iqi creeazd, alte vaduri.

Trebuie stiut cd p[rintere Agostino Gernelli era doctor inmedicinzi si, in acelaqi timp. specialist in fizica cuanticd. De ase_meneer. el a fost intemeietorul universitdtii catolice din Milano qia rimas rectorul acesteia timp de patruzeci de ani, pand la moar_tea sa (din 1919 pand in 1959). Era Ei preqedintele Academiei$tiinfifice Pontificale, ceea ce i-a permis sd oblin[ foarte ugor,impreund cu pdrintele Ernetti, o aubienld la papa pius al XII-lea,pentru a-i relata incidentul Ei a-i prezenta perspectivele fantasticepe care o asemenea descoperire le-ar deschide pentru viitor.Reaclia papei a fost pozitivd. El a vdzut aici ,,inceputul unui noustudiu qtiinfific pentru confirmarea credinfei in Lumea cealaltd,,.Toate acestea au apdrut de asemeneain Astra gi au fost reluateapoiin numeroase lucriri pe care le-am semnalat in note. Deci nuinsist asupra acestui fapt decat pentru a sr_rblinia cd publicarea nLla fost urmat[ de nici o crezrninfire Ei cd phrir-rtele Er.netti nu aprimit nici o sancfiune. cred astfel c[ nu se poate pune in cliscutieautentici tatea celor relatate.

in legdturd cu pdrintele Ernetti mai trebuie spus cd era unveritabil savant, avand o culturd uimitoare. Doresc sr insist cevamai mult asupra acestui aspect deoarece are implica{ii serioaseasupra credibilit[qii sale. Faptele prezentate sunt intr-adevdr incre_dibile, de aceea vor fi necesare numeroase garan{ii qi clovezi caresI le susfin5 veridicitatea.

Specialitatea de bazd a pdrintelui era muzica prepolifonicd,cu alte cuvinte intreaga muzicl a lumii incepdnd din jurul anului2000 i. Hr., pand prin 1200 d. Hr. prrintele Ernetti era titularulunei catedre absolut unice in lume, la conservatorul de stat,,Benedettcl-Marcello", din Venefia. operele sare, in 19g6,numxrau deja72 de volume Ei 54 de discuri. Mi-a fdcut caclou catevadintre ele, printre care un volum co'sacrat principiilor filosofice;i teologice ale mtLzicll, confinand,564 de pagini! prezjnLdaici mai

t4

,rTatd, a.iutd-md!"

ales cunogtin{ele legate de muzica egiptean[, sumerianir qi vedicisi v5 asigur cd nu ezita s5 folclseascfl termeni tehnici egipteni.

sumerieni sau asiro-babilonieni. Eu, care am studiat cAndva

aceste limbi, nu pot cle cat sd-l admirr. Datordm de altfel aceltria;i

autor qi numeroase alte stuclii, in special asupla cAntecului glego-

rian;in ceea ce priveEte interpretarea acestuia, el nu era deloc de

acorcl cu tradilia celor clitr Solesme-. Trebuie menlionat cir itrtt'-cl

auexi a uneia dintre lucrirrile szrle, p5rintele E,rnetti folosegte un

intreg dosar de scheme realizate de pdrintele Gemelli. cu spectt'o-grante de cintece gregoriene. Colaborarea lor nLl s-a lirnitzrt cleci

la experien{a clin Milano. Pe lAngd faptul cd .,avea conclei", el era

diplornat in tizicd cuantici si sut-ratomicir, detaliu loarte irnportantpentru a infelege mai bine valoarea cercetiirilor sale ulterioare,

Desigur. eu nu qtiam nimic din toate acestea in momentul incar:e pirintele Ernetti imi povestea incidentul produs in prezellta

sa in laboratorul clin lVlilano. Totu$i. oricAt de extraoldinzrrii ar Iilost aceasth intArnplare, reacfia lnea entuziast[ l-a incr-rrajat filriindoial[ sf, meargl rnai departe.

Mi-a explicat atunci ci in titnllul cercet[rilor sa]e cle acusticirealizate impreun[ cu pf,rirttele Gemelli. incepuse s[ se intrebe ce

puteau deveni toate aceste unde pe care noi le emitem si chiar.pur;i simplu, cele cate ne constituie. cleoarece, in final, pentru

;tiinla de astirzi nu exist[ particule solide, ntt exist[ fire cle pr af' ci

numai unde. Totul este undl. Or'. insista el^ in povestea Genezei.

Creafia este prezentatd ca un eiect al voinfei lui Dumnezeu.eiiGnt. clar qi al cuvAntului S[u, altfel spr.rs ca o' emisiune de

unde. Pentru el, undele sonore nu erau de alt[ naturir clecAt

undele care constituie ceea ce noi nurniil,,n.tatetie". E,le prezintiaceeaqi armonie, acelaEi ,.spectru armonic". Pentru a fi mai siggr

' Pellegrino M. Ernetti, Pritcil.ti. filoso.fic:i e te ologici della ntasica, EDI-PAN, Roma, 1980. Cu o prefa{5 semnatl de abatele mdndstirii San Giorgicr

Maggiore.2 A se veclea lucrarea pirintelui Ernetti: Storiu tlel canto gregoriatrt, edilitr

a III-a, 1990, sau Il canto g,regoriano qi Trattato gcnercrle di canto 5;rt'grtriotrtt,ambele editate de cdtle Funda[ia Giorgio Cini. Vene(ia.

15

Frangois Bruneci nu deformez cele gandite cre er, voi cita chiar cuvintere pe carele va forosi cu murt mai tarziu intr-una din rLrcrrr'e sare Ei care imi,tJ:i:ffi:unde

cu ceea ce ?ncerca ,a. Ta

ru.a ,a in1"teg. A.junsese

dedomen*,:,:,;i::r:,:;":T::;iliiHff :#i";[:*l'lj;]lgle- e-lglenla1e trSiesg qi sunt vjtare d"oo'.." ,rnt tor-ate diirlnde --sonore"' Vorbind despie regurile de armonie care conclucundere sonore' er acraugS, ,,'cu posibiritatea de a extrapora ase-menea reguli asupra i'tregului uni,,"., lccrntorm t irncuantice simeca'icii onduratorii) noi avem ;i ;r;;;*'.'#;;i;;.:cere mai semnificative ale muzicii, in aceea .i cr"uio,,ul a dispusll"ili:T;..il::.1t'

armonie ,*.imi astdzi penrru sunetcte spec_

Nu incerc aici sii cremonstrez c5 pirintere Ernetti avea crrep_tate sd gAndeascd astfel. Vreau doar si reconstilui cu aproxima_fie linia gandirii rll",-p-"rrru u f"r-ite ciritorurii* i infereaglmai bine demersurire. voi r"-u..u totusi c5 aceastS idee cre viatr?n tot universul' pand in ."t" ,,ul ,rrici particut.lL^,ruteriei, ieregdseEte foarre adesea in marturiit; J"#;"";: fosr consi_derafi morfi gi s-au ?ntors totu;i ta viald 2. Aceqtia s_air aflat inelgg trupului, ag trecut intr-o artS dimensiun" pri"r.;" tune.r qiau ajuns intr-o lumind extraordinarr unde au int'rnit lubireaabsoiuia. estier a1i"no-"r;;;;; sr fie .u'or.ur. J" u,, publiclarg qi studii recente arata tot mai rnurt c5 nu s-ar putea reduce rastdri de conEtiinfd..modificate or, iu,i una dintre rnrrtLrrii, printremulte altere posibire: ,,vedeam' ,oir a" parti.ri"*rt. "n".gi"...

Plantele rnere din ghivece iraoiau.- natoiita u."ri"ilnergii, zrmsirnfit prezenfa ]ui bumner.;;;;; ror in casd... Am i'feres cdtoatd aceastd energie constituia aievdrata esen(i a tutlrror Iucru_rilor din viafa noastrd cotidiand. cd materiaritatea lor era cu murt-----;-

or. rru-'illegrino Ernetti' Principi filost.fici e teolctgici clella ntustr:a. op. cir.,

,n "., otii,li]HJffi:TM (Experien{ir ia Hora.ele Morlii), in englezs NDE

t6

\st\N.\J\g

,,Tatit, aiutd'md!"

mai putin semniticativ[ decdt lumina pe care o,con!ineau... Totul

r:ispundea la vocea Lui sii il sl5uea in felul slu."I AE ad[uga faptul

ci aceea$i experienla se regf,seEte la unii mistici, creqtini sau nu. qi

c[ India cunoa;te dintotdeauna tehnici care provoaci asemenea

percep{ii, ryai ales prin trezirea elementului Kundalini''^ intuifiile p[rintelui Emetti corespund deci poate unei reali-

t[[i de dincolo de ceea ce sirnfurile noastre pot sesiza. dar totusi

unei realitali. Acest nivel al realitafii ar fi probabil cel al particu-

lelor elernentare. insI atunci, continuAndu-qi in fala mea firu]

ideii, p5rintele E,rnetti m-a f[cut s[ remarc cd la acest nivel al

realitilii, conform teoriilor qtiinlifice actuale, nu exist[ timp, nici

spaliu. intr-un anume sens, trecut, prezent, viitor coexistd, nu acum,

in timpul nostru, ci intr-un fel de zond in afara timpului. Deci.

dac[ s-ar putea atinge aceast[ zond., acest nivel de realitate. ar

trebui sd putem regi-si tot trecutul qi chiar tot viitorul' in calitzrte

de preofi qi, in mod particular, ca teologi, perspectiva nu ne nrira

prsa tare. cleoarece aceast[ categorie a timpului qi a spafiului era

subiacenti ,,Sacrului" in toate religiile, aEa cum foarte bine a ardtat

Mircea Eliade $i cum Dom Odon Casel a menfionat pentru tradilia

iudeo-cregtinX. insuEi misterul celebrdrii euharistice, liturghia, nu

este o simplI reprezentare simbolic[ a morfii qi invierii lui Hristos,

si nici. evident. o nou[ moarte qi o noud inviere in invizibil, ci o

pariicipur" real[, in orice loc Ei in orice motnent, la unica moarte

si la unica inviere a lui Hr istos ''imi amintesc cd arn vorbit mult timp despre acest subiect Ei

c[. zrsupra acestui punct ca qi asupra multor altota, am avut aceleaEi

pireri,'exprimdndu-ne amAtrdoi regretul c6 preolii^de ast[zi nu

.unor. nimic despre misterul pe care il celebreazS..Imt mai aduc

' Angie Fenirnore, Au-ctetit cles ttndbres, une bouleversante Il('tcattl( ctt

en.fer srrite it L,rne I'lDE. Filipacchi' 1996' pp' 160-161'. Kuncialini * element in anatomia subtild a tantrismului descris sub

forma unui qarpe, zeilil ;i energie - toate impreunl -, pe care yo-qinul le

clihercazi prirr ltathirvogr (n. tr'), pentru toate iceite aspecte, imi permit si recomand cititorului interesat

prima nrea carIe. Pottr qtrc I'homrne clevienne Dieu., edilia a II-tr. Dangles, 1992'

t7

Frangois Brune

aminte cI ant remarcat faptul c[ cleqtinii din Orient, ortcldocqii. aupdstlat cu fennitate asupra acestui punct traditia comuni. Si chiar..in rnomentul in care ?n timpul liturghiei aduc laud[ lui Dumnezeupentr.u tot cee?r ce a flcut pentru noi, ei evoci intoarcerea gloriozrs[a lui Hristos la sfArEitul veacurilor. A;a cum spunea unul cilntreteologii lor, cu nlult inainte ca noile teorii gtiin[ifice s5 fie cunoscutecle marele public. ,.Biserica igi aminteqte de viitor".

Convins de crlitS{ile judec[tii mele, p5rintele E,rnetti i;icontinud povestirea. Il interesa incleosebi trecutul. visa s[ asistela grandiozisele concerte de la curtea farraonilor. s[ asculte cdn-tarea psalmilor in templul clin lerusalirn. sd audd in sfArsit rezo-nanla corurilor antice din tragecliile grece;ti... in anul 1955, seinfiinlase la Conservatorul de stat ,,Benedetto-Marcello" aceastf,catedrf, de muzici prepolifonic5. al cirrei prim titular fusese chiarel. Avea astfel posibilitatea sii intre in contact clr llllmero;i oarnenide gtiinlS din toate [[rile. A inceput deci sir adune in jurul lui unoarecare nuntir de savarrti pcntlu zi incercer s5 construiasc5 unaparat capabil szi capteze undele venite din lunrea noastrd qi clinistoria noastrd flrr a le aparfine in intregime, ff,rd a fi prizonie-rele timpului si spafiului nostru. Acesta a fost cronovizoru].

- Arn fost in jur de doisprezece cei care arr colaborat ?ntr-un mornent sau altul la conceperea Ei construirea acestui aparat.Erau Fermi gi unul dintre discipolii s[i, un japonez laureat alPrerniului Nobel, un savant portughez (De Matos, dacd arn not.ateu corect), Ei werner vorl Braun, foarte interesat de experiment.

- Dar cum afi descoperit un lucru atAt de uluitor?- De fapt, din ?ntimplare: o idee foarte simpld, un fel de ou

al lui Columb. Trebuia doar s[ gAndeEti.

- Deci si altcineva, intr-o bund zi, va face aceeasi clesco-perire Ia rdnclul siu.

- Nu! Este practic imposibil. Ar fi un noroc nemaipomenit.- Dar

^ce captafi cu aparatul? Sunetul, irnagini?

- Da. Insd nu era ca un fihn. ci ca o hologrami, in trej di-rnensiuni, in relief. Personajele nu erall prea mari. Aproape cacele de pe ecranele teievizoarelor.

18

,,T'atd, ajutd-md!"

- in culori?

- Nu, doar negru gi alb, dar in rni;care Ei cu sonor. Dal inziua de ast5zi ar fi posibild gi cLrloarea.

- Puteali alege ce doreafi sd captafi szru aparatul funclionaoarecum la intAmplare?

- Nu, puteam efectiv sf, regl5m aparatul asupra locului $i

epocii pe care le doream. lvlai exact, alegeau Lln personztj pe curccloream sf,-l urmdrim. Asr"rpra lui reglam aparatul Ei acesta ilurmzirea automat. cam a$a clllx procedeazd. ornitologii care prir-rci

inele la picioarele gdqtelor shlbatice seru Lrelzelor pentru a Ie

ulrn[ri deplasar:ea ;i eventual a le proteja.

- Asta inseamn[ cI imaginile pe care le obf ineafi erau celevdzute de personaj? Scenele captate erau prezentate prir-r prism:rlui. din punctul lui de vedere'J

* Nu, nici vorbl de aEa ceva. Noi il vedeam pe el. Fiecareoj1-!],-" un tip de uncl[, o emanafie proprie. s[ zicem ca o semnit-tur I sau ca amprentele digitale. Vg9e1- fiecf,ruia este cle asemeneaunic5. Se prrociuc acunr aparate care recunosc vocile. ma;ini carenu se deschid decAt cincl aud vocea proprietarului. Irisul ochir-rluieste de asefflenea cliferit cle la un individ la altul, ca si nu maivorbim despre ADN. Deci vedelr un personai qi il urmirim intoate deplasdrile sale. in centrul sccuei rimAne doar el. Problenraeste in prirnul rAnd de a-l g[si. prin tatondri. Se regleaz[ apoi apa-ratul pe unda emanzrtf, de personaj si acestzr il unlircste in morJ

automat.

- Pe cine ati vaizut astfel?

- Noi an-r dorit in primul rincl sii verif icinr clacii ccerii i:ccaptarn era autentic. Arn inceput cle.ci cr-r o scenl destul de rcccntl'r.despre care aveam docurnente suliciente auclic-r si vicieo. Anr reql:rlaparatul pe Mussolini in timpul susfir-rerii ulrui discurs. Apoi. anr

mers inapoi in timp, pAnd Ia Napoleon. DacI arn in[eles binc cc

spunea. erzr discursul prin cerre anunfa abolirea RepubJicii sclcni-sime venefiene qi proclamarea Republicii italiene. Am a.juns apoiin Antichitatea roman5: o scen5 clintr-o piaf:i de frucie si lcgunrcr

din vremea lui Traiar-r: un discurs al lLri Cicei'o. unul dintr"e celc rnai

19

Frangois Brune

celebre, primul din cunoscfiele Catilinare. L-am vdzutpe orator siam arzit faimosul Quousque tandem Catilina... Am admirat gestu-rile, intonafia, talentul oratoric! Ce incAntare! Dar am impresia cdpronunfia nu era chiar aceea;i cu cea care se inva!5 acum ?n qcoli.Mi se pare cI el nu pronunfa sunetele ae separAnd cele dou[ silabe,ci pur Ei simplu ca un a prelungit. Ne-am oprit apoi asupra uneiscurte tragedii antice, astdzi complet pierdutd. Ea nu era cunoscntddecAt prin c6teva fragmente qi citate aparfinAnd unor autori caProbius, Nonius;i Cicero. Quintus Ennius este unul dintre primiimari poefi de limbd latinS. Este perioada in care latina incepe sd

dep[qeascd stadiul de simplu dialect pentru a deveni o veritabiliilimb6 literarS, sub influenta alteia, greaca, dar pdstrAndu-qi desigurautonomia. Thyestes se numegte aceastd pies[; a fost jucati la Rornain anul 769 i. Hr., in timpul festivalului Ludi Apollinare, care sedesfdsura lAng[ templul lui Apolo, cu pulin timp inainte de moarteaautorului.

* $i a{i putut reconstitui textul?

- Am vdzut qi am auzit tot, textul, corurile, muzica. Dealtfel, eu am publicat textul acestei mici tragedii.

- Este fantastic, incredibil, minunat! Dar v[ rog sd-mi spunefi,plrinte, cAnd m-afi invitat sI vd fac o vizit[, nu a{i fdcut-o doar casa-rni vorbili despre Quintus Ennius. Spuneafi ceva ;i despreviafa lui Hristos. Ali reusit intr-adevdr sd ajunge{i qi pdni la El?

- Da, bineinfeles...

- $i?A urmat un moment de t5cere. F,zitare sau o scurtd recule-

gere inainte de a-rni face o dezvdluire? Pdrintele Er-netti con-tinui:

- Am incercat rnai ?ntAi s5 captdm Patimile lui Hr istos,r.istignirea pe cruce. Dar nu era atit de simplu. in acea perioacl[,existau destui crucificali. Ne-am gAndit atunci cd am putea sd-lreperdm grafie coroanei de spini. Aceasta, credeam, se explici incarul lui Hristos ca fiind legatd de acuzafia ce i se aducea de a sefi proclamat rege.

20

,,Tatd, ajutd-md!"

Din nefericire, aici, am avut parte de o surprizS. Coroana cle

spini nu reprezenta un element atdt de excepfional ;re citcredeam noi. Atunci am incercat sd ne intoarcern si rnai nrult lntimp, pAnd la ultima Cin5. Aici am reuqit! $i din acel nronrent t.tit

l-am mai pdrlsit. Era in anul 36 era noastr[, iar aceste scer]e au

fost clptate in zilcle dc l2 si 14 ianuarie 1956r.Am vdzut totul: qgolla de pe M[gula Mislinilor'. triid:rt'ea

lui Iuda, procesul. Calvarul. Iisus era deja desfigurat cind a fost,adus ?n fata lr,ri Pilat. Arn urmdrit urcalezr pe Golgota, Drutnul.. ;Crucii. Insa perioada medieval[ a deformat intrucAtva evenn.nen-tele. adiugdncl qi episoade noi. Hristos nu a crazut niciodatl. dcaltfel nici nu purta intreaga cruce.

Ar fi fost mult prea grea. Nu ducea decAt bara orizontal[ peumeri, aqa-numitul patibulum. Picioarele ii erau legate de alecelorlalli doi condamnali care au fost crucificali o datir cu cl.

Era complet desfigurat. repetd^pdrintele Ernetti. in urnraflagelSrii, carnea ii fusese sfA;iati. in unele porfir-rni se vedeachiar osul. Dar cum, conform legii roniane, condamnatul trebuiasi ajungd viu la locul execu(iei. solda{ii i-au cerut unui onr diumul[ime, zis Sirnon, din Cirene, si-l ajute.

Am urmf,rit sceua si in Evrrn ghelie . Dar acolo. piet:rtea a

fost uneori altfel interpletatai. Existd texte care alunci cincl le

citirl ne fac sd-l invidiern pe Sii-non clin Cilene petrtru rolul jucalqi sd ne dorim, in adAncul sitfletr-rlr-ri. szi fi pLrtut qi noi szi-l ajutirn'rpe Hristos s5-;i duci cruccil. Numai ci Sirnon a fzicut totul c'ie

nevoie, a executat doar o pollrr.rcit a soldalilor.- E,pisodul in care Ve rortica ;tcrgc fata lui Iisus l-a{i virznt'l

- Nu! De altfel, a$a cum ;ti!i. accsta nu existi in Evurtghelii.

$i pirintele Ernetti i;i continul povestirea. Dar, firrd incloialiicd fdr[ s5-Ei dea seam?r. nu mai vor"beqtc ia trecut. ILetriieste cu

intensitate cele vdzute. Vorbe;te la prezeut:

' intr-o scrisoare aclresati Iui Don Luigi 13orcllo. in 199(). piirintclcErnetti a inclicat o datir unterioarir: l9-i-1. insir tretruie rtotat 1'aptttl cit dc leultimele mcle vizite, pirintele E,rnctti incepuscr sn aibd ezitlri asupra unor'clate.

2l

FranEois Brune

- Ajuns pe Golgota, Hristos ii priveEte pe tofi cei care ilinconjoard qi ii aruncr insulte. Se petrece atunci acelaEi lucru ca peMdgura M[slinilor. Toatr fdptura celui chinuit emani o asemeneamdre{ie incat tofi cei prezenfi, evrei, greci. romani, se trag inapoidin fata lui, se inghesuie unul in altur si in cere din urmd se prd-buEesc la pdmant. Rdmanin picioare doar Maria (mama lui Hrisios),{oqn Ei celelalte doud Marii. LAngd cruce, nici Maria, rnama Lui,nici Sfantul Ioan nu plang. celelalte doud Marii plang. Deci Maria(mama) nu era lacrimosa.

Existd cateva cuvinte care nu au fost refinute in Evanghelii.De exemplu,la un moment dat, Hristos spune: ,,Aceasta este oravoastrd". Sunt cuvinte care se regdsesc, desigur, undeva in Evan-ghelie. Dar Hristos le repetr acum. Aflat rdstignit pe cruoe, spuneceva care sund cam aga: ,,Acum c5 sunt prosldvit, ii voi atrage petoli la mine". cuvintele rostite de Hristos pe cruce reproduse deEvanghelii sunt exacte. De fiecare datd cand vorbeEte, El priveqtein jurul lui qi, atunci, tofi tac. chipul Lui exprimd durerea, darrdmAne nobil, hieratic. LJneori, textul Evangheliilor aduce com-pletdri sau prin atitudinea lui Hristos se sublin jazd, un anumitsens. cdnd El spune: ,,Mi-e sete!", de pild[, evreii l-au in{eles greEit,crezdnd cr doregte sd bea. El se referea insd la o sete spirituali.chiar spusese: ,,ii voi atrage pe tofi la mine". Se gdndea la seteafafd de sufletele noastre. De asemenea, cdnd ii spune talharului celrnilos: ,,Adevdr ifi spun cd astlzi vei fi cu Mine in Rai,,, eu alninfeles cd Raiul despre care vorbea era El insuEi. Dupd celebrelecuvinte: ,,Femeie, iatd fiul t[u!,,gi ,,Fiule, iatd mama ta!,,, El adaugdadres0ndu-se Sfantului Ioar-r: ,,Dar ceilalli unde sunt? De ce m-aupdrdsit?" Nu cred, adaugi pirintele Ernetti, c[ Hristos a muritgufocat, aga cum susfin numeroEi medici. Noi l-arn vrzut standdrept, pAnd in ultima clipd.

De data aceasta, eu eram cel care t[cea. pxrintele Ernettiimi respecta lini;tea. Apoi, curiozitatea mi-a revenit:

- Ati vdzur si invierea?- Da! Insd este ceva foarte greu de descris. Era ca o siluetd.

o formd zdritd printr-o placd sub{ire de alabastru iluminat. sau

22

,,Tatd, ajutd-ntd!"

printr-un cristal... incetul cr-r incetul am vdzut aipoi tot restul viefiil-ui Hristos, aparifiile sale clup5 inviere...

- A rdmas vreo urm[ din toate acestea?

- Da, am filmat totul. S-a pierdut relieful, evident, dar erasingura posibilitate sd pdstrdm o mdrturie. Astfel am putut sh-iprezentdm gi papei o dovad5. Este vorba despre Pius al XII-lea.Mai erau de fa!5 pregedintele Republicii, ministrul invdtdmAn-tului de stat. membrii Academiei Pontificale...

- $i ce s-a intArnplat cu acest aparat?

- Este demontat, dar plstrat intr-un ioc sigur. in plus, amdepus planul lui la un notar in Elvefia, ;i alte cdteva ?n Japonia.Exist[, de asemenea, o copie si Ia Roma.

- Dar de ce? De ce trebuie ascunsd o astfel de descoperire,capabilS sd bulverseze lumea, sI reanime credinfa care, cztll pestetot, incepe sd se piardd?

- Aparatul poate czrpta trecutul oricui, in intregime, flrdexcepfie. Absolut nimic nu poate fi linut secret. Nu existd secretde stat, secret ;tiinfific. industrial, comercial, diplomatic; nu existdviafd personalS. intr-o zi, am captat un grup de bandili care pregd-teau un atac. Am alertat polilia, care a putut interveni la tirnp. Darlovitura ar fi avut loc. Aparatul nu minte. El poate, a;a cum a{ispus, si bulverseze lumea, dal in asemenea mdsurd incAt pe uniiii inspdimanti curnplit. Este o poarti deschisd spre cea mai teribilddictaturd cunoscutS, vreodatd pe Terra. In cele din urmd, am cdzutde acord sd demontdm cronovizorul.

- Dar s-ar putea utiliza" fdrd a se dezvllui absolut totul,pentru descoperirea unor elemente din istoria umanithtii care arputea fi ulterior g[site, de exemplu, prin sdpdturi arlteologice. Arexista astfel mrcar o dovadi cd acest aparat a existat cu adevirrat.

- Deja am fdcut asa ceva, referitor la Manuscrisele de laMarea Moart5. Se qtie cd a existat un cioban care, pornind in cZru-tarea unei oi rf,ticite, a ajuns intr-o grotd in care a gzisit primeletexte. Cu ajutorul cronovizorului, am reusit si indicdm si altegrote din Qumran unde ar putea exista manuscrise. Americaniichiar au venit aici. L-am primit pe arnbasadorul lor in Italia; am

23

Frangois Brune

senrr.rart un protocol prin care ei se angajau s[ pr-rblice aceste texte,indicdnd ;i sursa lor. Dar nll au fircut nimic. Lini;te totald!

- Putefi totuqi sir-mi dali mdcar o idee referitozire la struc-tura acestei masini care ,,citeste" trecutul?

- O si v[ satisfac aceasti pldcere. Este constituitd din treielemente. Primul bloc continea o rnullime de antene pentru a

capta toate lungirnile de undd posibile ;i imaginabile. Anteneleerau f[cute din aliaje conlinAnd toate nretalele Ei erau unite intreele. Al doilea bloc replezenta un selector cetre actiona cu vitezaluminii. Se putea regla intr-un fel cle circuit inchis, stabilind locul.clata gi persoana alese de noi. Persoana ela apoi ur mlritb pestetot. In sfirqit. a treia parte era pllr;i sirnplu un aparat de luat veclericare permitea inregistrarea irrraginilor si sunetelor obginute.

* V-a1i gAndit si utiliza{i posibilitifile fantastice ale unei asc-rnenea descoperiri pentru explorarea universului, regldncl apa-latul asuprzi unor lumi inclepdrtate sau a unui trecut indepirtat sauiisupra amAndurora simultan / Un gen de proiect SETI, clar rnaipufin costisitor;i probabil rnai eficient? Cu acest aparat miraculosar trebui sd ob{inefi nu numai dovada existenfei altor lr:rni locuite,ci ;i sd ie putegi vedea. si qtifi cum arati locuitorii lor, cum triiesc.

- Nu!in acel moment, chipul piirintelui Ernetti se lumin5. in mod

evident, asemenea perspectivd ii pl[cea ;i ?1 puse pe gdnduri.* Suntem abia la inceputul incercdrilor cu aparatul nostru.

Din nefericire, l-am demontat mult prea cur6nd, inainte de aexplora toate posibilit[1ile. Mai sunt necesare cAteva modificdriminore. Ar trebui sd fie posibil. Am putea, de asemenea flrdprobleme, sd oblinem acum qi irnagini in culori.

Nu imi mai amintesc prea bine cum s-a incheiat primanoastr[ intAlnire. Dar ceea ce mai qtiu incl este faptul cd in ziuaaceea ln-aln intors la hotel complet tulburat. CAt timp eram cllpdrintele E,rnetti. il vedeam, il ascultam si forta lui de convingereficea ca tot ceea ce imi povestea sd mi se pard aproape normal.Dar cAnd m-aln aflat singur, am inceput sd reflectez. Totul era

24

,rTatd, ajutd-ntd!"

curat[ nebunie! Visasem oare aceasti intA]nire? Sau pdrinteleErnetti era cel care avusese asefilenea vis, ca un savant nebuncum gdseqti in benzile desenate sau in romanele S.F.?

Si totuSi, dacl era adevdrat! DacI exista modalitatea de a-ireduce la ticere pe toli farsorii care inventau viefi ,,autentice" alelui Hristos, conform unor arhive ,,akashe" la care ar avea acces,dupS viziuni avute in tirnpul unor cIl[torii ,,in Astral", dr-rpi rnesajeprimite prin intermediul scrierii automerte, dupi experienfeletranselor sau a mai qtiu eu cAte altele...

DacS exista. de asemenea, calea de a-i recluce la t[cere petofi exegetii noii qcoli de la noi care ruineazl total valoat'ea isto-ricl a Evangheliilor fdrd, ca vreun indiciu cAt de mic sd le poatljustifica elucubrafiile. Biserica se gdseEte din ce in ce mai multintr-o situafie suprarealist[. Ceremonialul a r[mas acelaEi, reuni-unile exagerate, ceremoniile fastuoase. costumele. disirnulSrile.invdfdm6ntul tradilional este repetat din cAnd in cAnd la cel maiinalt nivel. in acte oficiale.

Dar, in realitate, teologilor, in imensa lor majoritate, nu lepasd de nimic. Ei nu mai cred nici in ingeri. nici in demoni, niciinmiracole. Nu mai vdd in Evanghelil decAt povestiri tardive, foarteindepdrtate de eventuala mdrturie a apostolilor'. Papa este din cein ce mai infailibil, dar credinfa se destramd la toate nivelele. Nueste insd suficient s[ condamni abaterile a$a cum a incercat sI ofac5 papa Ioan-Paul al ll-lea la inceputul pontificatului sdu. frebuiesd se vinf, cu propuneri. $i nicidecum intoarcerea la SfAntul Tornad'Aquino. Eu Etiu c[ existd de asemenea mici grupuri profund spiri-tuale Ei t'ervente care nu se lasd antrenate de acest curent destructiv.Sunt cei ,,pufini r5maqi" despre care vorbegte adesea Scriptura.

Iat5, pe scurt, motivele pentru care experienfele p5rinteluiErnetti m-au fascinat. M-am intors de mai multe ori la Venetia.

t A se veclea, de exemplu, in traclucerea ecumenicir a Bibliei, Intrr.tclu-cerea la Evanghelia dtLltd Ioan. De asemenea, la inceputul iicestei tracluceri,rezervele forrnulate de cltre ortodocsi referitoare la acest subiect.

,,<

FranEois Brune

Am luat de mai multe ori acela;i vapora; qi am sunat la micufapoartd, discretr, a mSndstirii San Giorgio Maggiore. Am discutatdin nou ore in qir, despre cronovizor ;i despre nenumdrate altesubiecte. GAndurile noastre.se armonizau qi amandoi simfeamasta. Mi-a oferit cateva cdrfi scrise de el, iar eu i-am dat din cdrtilemele. A citit Pour que I'hontnte devienne Dieu (,,pentru ca omulsd devind Dumnezeu!,) Ei Les morts nous parlent (,,Morfii nevorbesc" t).'Exista intre noi un diarog viu asupra pioblemelorBisericii sau ale altor aspecte ale spiritualitifii, intr-o comuniunede idei pe care nu o cunoscusem de multd. vreme.

2 Apdrutd in limba romAnd la(n. tr.).

Editura Enciclopedicd, BucureE tj, itg94

26

2

O gami de unde necunoscute

Dupd prima intAlnire cur pdrintele E,rnetti, am f[cut si eu larandul meu unele descoperiri. in primul rand, am dovada ci celepovestite de pdrintele Gemelli privind vocea tatdlui sru auzitd pebanda de magnetofon in l:rboratorul de fizicd, experimentalr clinMilano, in prezenla pdrintelui Ernetti, sunt posibile. Desigur ch eunu am fost prezent Ia fata loculr,ri in momentul proclucerii feno-menului Ei nici nu am putut sd-l inlr eb nimic pe papa pius al XII-leapentru a md asignra ci cele zrfirmate de pdrintele Ernetti suntexacte. Dar, in prezent qtiu cd l'enornenul prin care vocile celordecedafi se imprimi pe bancla rnagneticr a unui magnetofon esteconfirmat astizi de mii de experimentatori din intreaga lume.Astfel de voci pot fi anzite de asemenea la difuzoarele radio saula telefon; chipul persoanelor respective pot apdrea pe ecraneletelevizoarelor etc. Ansamblul acestor fenomene poart[ numele cletranscomunicare instrumentald sau TCI. Adevhrate studii stiin-fifice sunt in curs de derulare asupra acestui subiect in numeroasefdri. Am intilnit eu insumi cei rnai importanfi cercetdtori in do-meniu, atat din Europa. cat qi din America de Nord sau de Sr-rcJ. sinu am nici o indoial5 asupra realit[tii faptelor. Referitor la acestprim aspect, pdrintele Ernetti este deci perfect creclibil.

Se produce deci un fel de emisie, cle proiectie a unei forte pecare nici simturile noastre Ei nici aparatele nu o pot detecta, l'or-ticare imprimd mesaje pe banda rnagneticd, formeazh chipuri sau

27

7

Frangois Brune

peisaje pe ecranele televizoarelor, intervine direct la telefon saula calculator, acfioneazd uneori chiar direct asupra imprimantei.fdrS a trece prin calculator etc. Forfa, pe care nu Etim cum si odenumim gi nici in ce consti ea, este totugi prezentl. ii vedemefectele. $tiu cd termenul de ,,undI" ii Eocheazd, pe cercetitori.dar il voi folosi totuEi destul de des deoarece nu am g[sit altuipentru moment. Undele radio existau deja cu rnult inainte ca noisd Etim s[ le captdm sau sX le producem. Existd. se pare. si alteunde pe care noi nu Etim inci sd le producem in mod voluntar,nici sd le mlsurdm cu aparatele, dar c[rora aparatele pot cleja sIle inregistreze efectele. Aceste efecte exist[. Nu le mai putemnega. Undele sunt in mod cert emise de cdtre fiinfe inteligente gi,in imensa majoritate a cazurilor, ele nu pot fi produse de fiinteumane care tr[iesc in prezent pe P[mAnt. Din contextul lor reiesecd sunt emise de cei decedafi. Nu pot sd redau aici intreaga de-monstrafie care este necesard. Pot doar s[ fac trimiteri la diferitelucrdri citate in note, fdrd a mai pune la socoteal[ multe altele indiferite limbi. Cel care declarl apriori: ,,Stiti, eu sunt o persoan[rafional5. Nu pot sd cred astfel de povestiri" di dovadi pur qi

simplu de blocaje psihologice profunde care nu au nimic rational.Adev[ratul rafionalist este prudent, sceptic chiar apriori. in fafaunui fenomen excepfional, dar nu rhmAne complet blocat. Estedeschis, curios sd afle totul. Sunt convins, si experien{a o dove-degte, cd este suficient sd studiezi cu pu{ind seriozitate aceste feno-mene pentru a ajunge la aceeaqi concluzie. Aq ad5uga, de altfel,cI desi nu dominlm aceste unde, existd totugi progresele recenteale tehnicii care ne permit sd captdm mesajele care ne sunt trimisedin Lumea Cealaltd gi sd elimindm, in cele mai mlrlte cazuii, alteipoteze.

Existenfa acestor ,.unde" fiind in mod categoric stabiliti, neeste mai uqor sd acceptdm un anumit numdr de dovezi care pAniacum pdreau rodul unui delir sau al unei halucinafii. Le-am adunatdin surse foarte variate, dar care conduc la aceeaqi concluzie.Uneori a fost vorba despre experienle mistice. creqtine sau nu.

28

O ganrd de unde necunoscute

fenomene dezviluite prir-r intermediul ttnor tnediumuri, povcstiri

ale unor persoane ajunse la hotarul morfii.

Retrd.irea trecwtwlui

IatS un prim exemplu pe care cred c[ este bine s[-l prezintpe larg.

Pierre Monnier este un tAn5r ofiteri cd,zut pe frontul de la

Argonne in anul 1915. DupI sfdrEitul rdzboiului. ffrarna lui a dorit,impreund cu un fost prieten al fiului s[u, sd efectueze un fel de peie-

rinai la locurile unde b.liatul fusese ucis. Pe cAnd incerczitt amAndoi

sd regdseascd locul cxaCt in care sc pclrcctlse dralna. doaltttta

Monnier, fiind atrasd in mod misterios, a pornit singur[ intr-o a]t[clirecfie, impotriva indicaliilor ghidului siu. Dar dupI cateva clipe,

acesta a urmat-o, spundndu-i: ,,Avefi dreptate, aici este locttl".Pentru pLrlin timp, doamna Monnier avu o impresie ciudatir:

i se p6ru c5 vede qi aude ceva din b[tilia in care pierise fiul ei. Mait6rziu, fiul ii va confirma prin ,,scriere automat5" realitatea pe

care ea o triiise: ,.RdmAne intotdeauna o ,,imagine de ne;ters> a

intarnplsrilor din trecut... daci qti{i s[ o vedefi, un fel de <cliqeu"

al trecerii noastre r[mAne vizibil pentru ochii spiritului. Afi triituneori asemenea stiri, le-a{i consitJerat drept halucina{ii, dar sunt

absolut reale , qi dezv5luite vou[ in mod excepfional... Pe cAmpul

de bitilie au rlmas umbrele uoastre! Inc[ se mai aud iragmentedii fa Marseillaise; drapelul flutur5... dar sunt doar imagini pru--

lungite qi nicidecum o realitate obiectivd. Astfel de fenomene sttnt

incd necunoscute de ceitre ;tiinlzi voastrd: totu;i. ele au fost con-

statate de <vizionari>, fiinle care posecll o structurir spiritualideosebitS; tot ceea ce atinge cliversele unde de care suntefi in-conjurafi las5 acolo o inragine veqnic[: o fotografie... Ve{iinfeiegcasemenea procese intr-un viitor destul de apropiat". Pentru raIiune

este greu s[ accepte aceste explica{ii.Doamna Monnier nu a perceput undele bdtiliei ca pe un

amestec contuz $i inform, deci toate undele amestecate, ci ca pe

29

FranEois Brune

derularea u.'i firrn. Dar ;i asllpra acestui punct, fiul ei ii cii oexplicafie: ,,voi vd gdndili la *ultirnea cle scene care s_au pe_trecut i' acelaqi loc. Este evicit--nt cr procesul vr este necunoscut:este vorba despre o varietate cie terepatie. pe c're as n'mi-o nra-teiial5. intre unde ;i unde. care clecra'EeazI asernenea unui resorttabloul oarecum stabilizat: el se pu'e in mi;care, stimurat cie u'creanaloage celor care l-au scdldat cand s-a formart.. creiereie ,oastresu't cr o ca'te uriasa cu i'ragi'i. cir.eilr ii pureti rds|oi pagi'ilcuna dr-rpd alta; nu apare nici o confuzie in aceastr i'gr.irndclile deirnpresii

'rultiple, iar voi le putefi face sd r-einvie fie-care pe rdncl

atunci ca'd dori{i. Acelasi lucru este valabil gi pe't*r <creierulnaturii>, dacb pot risca un astt-el de eufemism; impresiire sunt inre_gistrate, ele pot fi readuse succesiv la o viafd pa,nanr"uscd, darapte sa se repete atat de des cat vor fi cerute... Acelagi lucru estevalabil pentru sunete, voci, aperuri, porunci, cantece Ei fanfare,zgonrot de paqi. zrangdnit de arme etc. [,e puteli da o actualitatecompletd in amintirea voastrd. <creie.ri naturii, i;i arninte;te qiel, iar moleculele sorore se mobirizeazr cri' nou i' spa{iu ca ;i invoi."I un ultim detaliu: aceste explicafii dateazd.clin anul 1g1gl

cateva cazwi aseniin[toare sunt cre altfel cerebre ?n .rome_niul para'ormalului. Unul cli'tre cele mai cunoscute este flrdi'doiali povestea a cloi englezi cale au crezut cd au ?ntarnit fan-toma regi'ei Maria Antoanet'i'parcul de ra versaiiles2.

Dar ruai existir i'ci r.rurte artere. Astfer, la sucr de creta. seinalld ruinele unei vechi fort[re[e venetiene, i' locul numitFrango castelli. (Jr, mai mur{i ,nartori demni de increcrere sustincd au verificat ei ?n;i;i un fenomen bine curoscut de locuitorii clinregiune. Primdvara, in tir'pul rrslritu.lui sau al apusulni, dacl teapleci pLrfin. aproape cle nivehil sorului, suslin ei se vede ieqincrdintre ruine o arnratzi ?ntreagd echipati cu pratoqe, cdgti. scuturi sil5nci. Sunt numiti drosuliti, adicx ,,oamenii clin rour.." poti sii treci

' l",erres tle pierre, vor. I. Fe'ra'd Lanore, pp. 3g7-3gg 9i 394-396.'A se vcclea excerentrr stucliu scmnat de Jeun Senelier, I-e My.s1[ys 6111petit Trianttn, utle t'isi.ctrt. duns Iespace-te,tps, Berisa'e. r9()1 .

30

O gnnrii de unde necunoscute

printre ei fdrd sd-i deranjezi gi tiirir sd f ii incomodat lzr rAridul thu.Imaginea lor nu dispare in general atenudndu-se lreptat, ci instraturi, incepAnd din partea de jos. Mai intii dispar picioarele.apoi platoqele, cdEtile; la sfArqit, nu se rnai vircl decAt virlr"rrilel[ncilor'.

in acest caz, unclele par legate cle lclcr.rl uncle a avut loc eve-nimentul, gi nicidecum de timpl in unele circumstanle. ele pot fisesizate la multd vrenre clupi eveniment. Exist[, cle aserncne a. ;ialte mdrturii de bdtZrlii percepute la mult timp dupd tcrminarealuptelor. Aceste unde par sd sufere nneori Lln ugor decalaj in spafiu.Luptele-fantom[ se pot astfel desfdqura in inaltul cerului.

Pierre Monnier insistzi in mai multe rArrduri aslrprzl f'aptr-rlui

cd ,,vizior-rarii" sau mediurnurile pot si pelceapi perl'ecl erceste

unde. C G. Jung. care avea o bur-rici din partea marnei qi o fiiclnrediumuri, se pare cir ar fi triit ceva asemzin[tor in anul 1924,cAnd, intr-o seard de prim.lvari. la Bollingen. aflat intr-o stare deafipeal[, a auzit si a vizut un grup de tineri, imbricati in negru catirranii in zilele de sdlbiitoare. AceEtia treceau pe ldngl conaculsdr"t vorbind, rdzAnd Ei cAntAnd. ?n sunetul unui acorcleon. A cleschisfeleastra qi obloanele de douf, ori. dar nu a descoperit decit ,,noapteerlurninati cle lund qi o linigte mornrAntald". Or, furtr-adev[r, inEvul Mediu, acest loc era un puuct de trecere pentru gmpurile demercenari care se deplasau din Elvefia la Milano, sI se angajczein armatele striine. ,,Putea deci s[ fie vor:ba despre una dintre acestecoloane care se organizau in fiecare an, in nrod regulat primiivara.qi care, prin cAntece si veselie, i;i luau rdmas-bun de la tara lorr.

Mi se pare, intr-adev[r. cd mecanismul care permite unorpersoane sensibile s[ ,,vad5" sau sir ,,and6" ceea ce noi nu vedem

Ei nici nu auzim. corespunde cu ceea ce ne spllnea Pierre Monnier.E,ste absolut remarsabil faptLrl ci. in cazul tririt de C. G. Jung. elii vedea pe tineri trecAnd atunci cAnd lerestrele si obloanele erau

' Lonis Pauwels gi Guy Rreton. Nouvelles llistoires extrnordinuircs.Albin Michel. 1982. pp. 131-141.

' C. G. Iwg Ma i,ic. (iallir-nard, 1973, pp.266-269.

31

FranEois Brune

inchise. Aceasta inseamnd cd numai cu ,,ochii minfii", cull spunePierre Monnier, adicd datoriti facultdlilor cor:pului sdu spiritual(subtil. eteric, cum doriti s[-i spunefi), putea s5-i vadd defilend petinerii mercenari. De fiecare datd cAnd incerca s5-i vadl cu pro-priii ochi, deschizAnd ferestrele, nu observa nimic. Corpul siuspiritual gisindu-se fdr[ indoiald ]a acelagi nivel vibrator cu ima-ginile din trecut, doar el le putea vedea.

E,ste deci probabil cd oricine altcineva. in acelaEi moment si

in aceeagi camer5, n-ar fi vdzut nimic. Dar se poate ca un aparatde fotografiat sd fi putut capta ceva, deoarece in zjua de astdzi se

cunosc exemple in care p.9 o peliculd foto au apdrut chipuri sausiluete pe care nimeni nu le vlzuse in momentul executdrii f-oto-grafiei'.

Mecanismul acestor percepfii pare s[ permit5 intAlnirea cr-r

evenimente trecute, chiar pe locul unde acestea s-au petrecut, a;acum tocmai am vdzut, dar uneori ;i in afara acestuia. Anumitemediumuri sunt in legdturd cu un ,,ghid", o entitate, un spirit dinLumea Cealalt[ care le asistd qi le face sf, vadl lucruri sau letransmit mesaje. Adesea, mediumul spune ,,mi se aratd" asta sarrasta, ,,mi se spune" cutare sau cutare lucru. Comunicarea intremediurn ;i acest ghid trebuie sI treacf, printr-un suport material,insd avAnd un nivel de materie pe care altii nu il percep. Alteori,qi pentru mine asta este;i mai interesant, mediumul pare ,,a vedea"Ei,,a auzi" in mod direct. Pare c[ atunci el poate vedea,,la distanfi".

$tiu cd adesea un medium, chiar firl ca el sd-;i dea seama,nu face decdt sd vad5, prin telepatie cu clientul sdu, ceea ce acestaare in minte. Dar, chiar Ei atunci. el percepe undele" Mai mult, separe de asemenea c[ adesea el poate s[ vadi ceea ce clientul s5unu a vdzut incd niciodatl, qi nici nu a auzit. Altfel spus, ar exislapoate unde remanente. unde ale trecutului care ar r[rnAne inlocurile unde s-a desf[qurat evenimentul. cum se pare cd este cazulbdtiliei percepute de doamna Monnier;inseamnd cd oricine, chiar

' A se vedea. printre multe altele, Cyril Perrnutt, Beyonrl the Spectrtutt,1 983.

32

)une

tual-l

^-. l,l

)l'o-

szi u

na-

t-irat

SC

lu3-

O gamd de unde necunoscule

dacd nu este medium, ar putea in anurnite circumstanfe exceplio-nale sI perceapd astfel de unde. De exemplu, undele drosulililor,care nu sunt percepute decAt in anumite perioade ale anului si laanumite ore, probabil favorabile datorit[ unui nivel de tempe-raturd sau de urniditate deosebit.

Mai existd de asemenea qi alte unde, sau aceleaqi, care nusunt percepute decAt de mediumuri qi atunci fdr5 legdturd cu

spafiul, distan!a neavAnd irnportan{d. Cronovizorul capta undelecorespunzand unor evenimente care se produseserl foarte departe.Pdrintele E,rnetti nu avusese nevoie de aparatul sdu la Ierusalimpentru a capta Patirnile lui Hristos.

Amintirea aiitorulwi

$i mai de necrezut pare a fi faptul c[ aceste unde pot ticaptate, in anumite circumstanfe, inaintea evenimentului care le-aprodus. In anul 1574. cinci soldafi din gardir. la Utrecht, au vitztttla orizont pe la miezul nopfii o lupt[ cumplitd care de fapt aveitsd se desfigoare abia dupl doudsprezece zile. Descrierea fdcuti deaceqtia a fost atAt de precis[ incAt nu exist[ nici o indoial5 asllpracelor vdzute. Trebuie notat doar faptul cf,, in acest caz. undelepercepute anticipau evenimentul, insl exact in locul unde acestaurma sI se producX. Este vorba deci despre unde percepute flrileg[turd cu timpul. dar bine localizate'.

inleleg totu$i c[ nn astfel de caz. tzolat qi foarte vechi, nueste suflcient pentru a convinge pe toatd lumea. Dar rnai avem Ei

alte exemple. mai recente. Maica Yvonne-Aimde, de la mlnlstiteadin Malestroit, in Bretagne, avea viziuni care nu erall legate nicide spafiu, nici de timp. Indrum[torul ei spiritual a intuit impor-tanfa acestor viziuni Ei i-a cerut .,in nutnele sfintei supuneri" sI-iredea totul cu fidelitate. Majoritatea povestirilor sunt plstratesub forrnd de scrisori pultAnd qtampila pogtei. Deci nu existd nici

' I-ouis Pauwels Ei Cuy Breton. op. cit., p. 141.

u

a

3

I

33

Frangois Brune

o indoial5 asupra autenticititii fenomenului. La 29 septembrie1923. de exemplu. ea scrie in post-scriptum-ul unei scrisori aclre-sate indrumitorului sIu spiritual:

.,Vzri! am uitat sd v[ spun despre un lucru bizar... in tren, allt:rdonnit qi am avllt un vis cir-rclat, dac[ pot si-i spun aEa... estcvorba mai degrabd clespre ceva trist Ei itni este foarte gleu s[ vlredau totul! Eram clluglrild qi cil5toream. Purtarn straiele Orcli-nului augustinian gi vedeanr avioane care arllncau niste cilindrigroqi peste trenuri. peste giri. distrugAnd qi incendiinci totul.Vedeam b[rba1i ?mbrircati in verde, urcAnd si coborAncl clin tren:ai fi crezr-rt cd sunt uniforme militare, diir cu toate acestea nusemdnau cu solclatii nostri. M-am ttezit brusc. Trenul se oprise..."

Trebuie si precizim cd in momentul in care ?;i aqtenreagAnclurile pe hdrtie. maica Yvonne nu fusese incf, adnrisir clefinitivla mirnrstirea clin Malestroit. Or'. surorile augustiniene sunt con-templative Si deci. in mod normal, ele nu c5lzitoresc. Accst ..vis"nu era in nt:isurii sai-l iric0nte prea tale pe confesor. Mai trebr-rieremarcat c[. in anul 1923, armata german[ incd nu adoptase pentrLluniformele militare celebra culoare. Ne-am putea gincli. clesigur,cf, aceastd viziune, autenticii de altfel, este mai degrabfl compusiidin imagini generale mai mult sau mai pufin reprezentative aleviitorului, f5rd a corespunde ins[ exact unor evenimente localeprecise. Dar nu acelaEi lucru se poae spllne despre episodul urmdtor.La25 martie 1929. ea ii scrie indrumdtorului siu spiritual:

,,in aceastd noapte am avut un vis ciuclat. De <Iata aceasta.mi ?ntreb dac[ nu cLrmva sunt pe jumdtate nebun[. M-am virzutin fafa cliniciir, ir.tconjuratf, de mai multe cdlugdrile. Pf,rea a fi ozi de sft'bitoare. era o vreme irumoasS. Aveam prinse pe pieptpatru sau cinci nreclalii, prir-rtre care si Legiunea c1e Onoare. Erantin rnijlocr"rl cilug[ritelor qi parcd eu eram starela lor. Un ofiler cugrad inalt a venit spre mine sI mi salute. O alth cirlug[ri[d plrrtasi ea o nredalie. O voce foarte tAn5r:i spunea in spatele meu:

I Ai.rgustinele sunt.ies cleci din nrirnislit'e, clar'

in acela5i tiurp. contenrplativc si ospitalicre. Elc nr,r

ingrijcsc bolnavi in incinta acesteia.

34

O ganrd de unde necunoscula

<Ascultd-mb cu aten[ie, Yvonne-Aimde. I'iinclcti miti tiirzitr iti r,e i

aminti toate acestea si vei fi puternicd. Ascultii>..."Totul s-a realizat. Scetra a fost chiar filmat[. La 7 auur-tsl

7949, clinica m[n[stirii a prirnit Crucea de i{irzboi. Generalr-ri

Audibert i-a innrAnat-o maicii Yvonne-Ainrde. deo;rrece intre tirnlr

devenise stare{a mlnlstirii qi conducea Ordinul Augtrstinc)lor.

Toate cfluglrilele erau adunate in acea zi. Maica Yvontre-Aimdt:purta deja cinci decorafii pe piept, intre care se afla ;i i-egirrnca

de Onoare pe care generalul de Gaulle i-o intlrAnasc la Vanncs.in22 iulie 1945. Cu cea primitir la 7 august 1949 (l(ing's Vlcclal

englezi), avea in total qase rnedalii. Sorii l\4zrrguerite Tor-iirr al l'osi

de asemenea decorati in aceea;i zi. penttu lnullcul clepusl laclinicir. Deci totul s-a petrecut exact a$a ctlm ea vdzttse'.

Viziunile despre viitor apar{inflnd nraicii Yvonne-Airn6ertrebuie firrd indoialI puse al[turi de cele ale persozlnelor saivate

de la moarte, vreau s[ spun ale unor oetmeui care 5i-au picrclutpentru o clip[ cuno;tinfa qi care. in acest timp, au triiit o expe-

rienlh extraordinar[ la hotarele mortii (EHM). Intr-un anumemoment, ei Ei-au rev[zut intreaga viaf5, viafa lor ttecutit.

Dar s-a intAmplat ca unii clintre ei s[ aibi ceea ce am puteilnumi ur.r ,,f1ash", scurte viziuni asupra propriului viitor. Voi arnintiaici un caz. unul dintre cele mai caracteristice de acest tip. ilpreiau de la Kenneth Ring, o personalitate printre cercet[torii inmaterie. E,ste vorba despre un englez in vArstir de zece ani, ttans-portat de urgen{5 la spital, in anul 194I, sttlerind o crizra acut.l cle

apendicitd sau de peritonit5 - nu-s,i rnai aminteEte prca hine. intimpul convalescenfei. i s-au infflgi;at fel de fel de arnintiri ciuciate.

Ciudate pentru cd se refereatt la viitoml sziu. Dupi rnulli ani.trdind in America pe atunci. a povestit cele trdite. Voi prezenta

aici doar esenlialul, legat cle subiectul nostru.

,.irni amintesc foarte clar c[ stirteant pe un scaun de uncle

putearn sir vdd doi copii juc0ndu-se pe jos in fata mea. Si ett ;tiam

I Retr6 Laulentin. Prddictictns de Soeur Yv'onna-Aintfu cla Malestroit, oEIL. 1987, pp. 50 ei 69.

35

FranEois Brune

cd sunt cdsitorit, cu toate cr. in aceastd viziune, nu exista nici urrindiciu asupra sofiei mele. o persoanf, clsitorit[ stie ce inseamnIsd fii cisdtorit, pentru un copil acest lucru nu este posibil... Eu amavut amintirea unui fapt care nu se plltea intdmpla ?nainteavarstei de aproximativ doudzeci ;i cinci de ani. Dar nu era vorbadespre faptul cd vedeam viitorul in sensul convenfional al terme-nului; triiam experien{a viitorului. in acest incident, viitorul eraacunl."

Povestitorul a desenat atunci pianul exact al incdperii incare se desfdgura scena. Apoi, a continuat:

,,In aceastd <experientd>, eu vedeam drept inaintea mea qila dreapta, a$a cum am indicat in plan. Nu puteam vedea sprestanga, dar qtiam cd persoana cu care eram crsdtorit era aEezatdin acea parte a camerei. copiii care se jucau pe jos aveau in jur clepatru ani, primul, ;i trei, al doilea. cel mai mare era o fetili bru-net5. cel rnai mic era blond qi md gdndearn cd este bdiat. Dar anrvdzut apoi cd erau doud fetife. Stiam de asemenea cd de cealaltlparte a peretului... era ceva foarte ciudat, ceva ce nu infelegeamdeloc. <Amintirea>, mi-a revenit brusc intr-o zi, ?n anul 196g, candstateam pe un scaun qi md pregdteam sd citesc ceva;i cand mi-amridicat privirea spre copii... Am rearizat cd era <<amintirea, din1941. Dupr care, am inceput sd rearizez ci aceste amintiri ciudateaveau un sens. Iar obiectul bizar din spatele peretelui era unaparat de inc5lzit cu aer comprimat. Astfel de aparate nu sefoloseau qi nu se folosesc nici acum, dupr cate stiu eu, in Anslia.De aceea nu puteam s5 infeleg despre ce era vorba..,r

Problema prosp ectdrii aiitorulwi

Se pare c5, in acestaproape ca o fotografie a

' Kenneth Ring, Enpp.227-228.

caz,viziunea viitorului era perfect clari,momentului care urma sd vini Ei pe care

roLrte vers om6ga, Robert Laffont, 1991,

36

O gamd de unde necunoscute

personajul nu urma sd-l trdiascl decAt peste multi ani. Asemeneagen de experien[d cunoaqte totuqi mai n-rulte variante. Lucrurilenu sunt intotdeauna at6t de simple.

Din circa dou[zeci de cazuri recenzate de Kenneth Iling inmomentul in care el iqi scria cartea, unele se prezintd ca viziuniale unor accidente teribile, viziuni care se vor desflEura subformd de vis exact pAn[ inainte de momentul critic, ceea ce ii vapermite celui in cauzd, sd se salveze. Dar. de fiecale datd, altcpersoane care nu au beneficiat de aceeagi atenlionare au ajunsvictirne ale acestor accidente in momentul. in locul gi in irnpre-jurdrile vdztte in timpul acestor experienle la hotarele mortii.

Viziunea, tot atAt de precisd ca Ei in cazt-tl tdnirului englezcu copiii sdi. nu corespundea deci unui eveniment perceput cuanticipalie pe care cel in cauzd, urma, oricum. s5-l tririasc[, ci re-prezenta derularea unui eveniment care urrla sZr se intAmple qi incare risca sd se afle implicat. Deci nu erau undele provocate cie

eveniment care trebuiau negreqit sd-l intAlneasci pe cel interesat

;i care fuseserl captate anticipat in zon5. f[rd legiturd cu spaliul

Ei timpul, si unde s-ar fi putut grava. Undele percepute corespun-deau unui eveniment care era doar posibil pentru cel intereszrt.

Oare ele au fost in intregime compuse ca imagini de sintezide cdtre vreo entitate binevoitoare inslrcinati s[-l protejeze pecel interesat sau trebuie s[ evoc[m aici ipoteza lumilor paralelecare s-ar crea in jurul nostru, in fiecare clipi, in func{ie de opliunilecare ni s-ar prezenta gi intre care noi trebuie, in fiecare moment. sialegem? Undele pe care le capt[rn astfel, in tirnpul acestor EHM,f[rd leg[turd cu spafiul gi tirnpul nostru, vin oare din viitor sanr

doar,,prospecteaz[ viitorul"'?Problema este prezentatl terneinic de Kenneth Ring. rapor-

tdnd chiar un caz care pare si confirme aceasfl posibilitate. E,ste

vorba despre o tAn5r[ care erer pe punctul s[ se inece, in 19-56. lavdrsta de unsprezece ani. Plutind cleasupra corpului siiu ea incercas[-l salveze, dar in acelagi timp percepea, spunea ea, ,,trei traiec-torii care conduceau spre viitor... Fiecare constituia o alternativicompusl din evenimente pe care le-am vizut". Ea numes[e aceste

37

Frangois Brune

traiectorii ,,viitorul A, viitorul B si viitorul C". ,,Viitorul A, ne spuneKenneth Ring, era acela care s-al fi derulat dacd anumite eveni-mente nu ar fi avut loc in vrerlea lui Pitagora, cu trei mii de aniin urm[, Era un viitor: de pace qi armonie. marcat prin absenfardzboaielor religioase qi prin figura lui Hristos. Viitorul B cores-pundea scenariului clasic al viziunilor profetice. Viitorul C era oviziune Ei mai distructiv[ a viitorului B. Viitorul B qi viitorul C iitrimiteau imagini simultane qi, incepAnd de pe la sfArEitul seco-lului pAnd cdtre anul 1956, imaginile, dintre care unele erau banale,formau traiectorii separate... Asttel, persoana respectivi eraconqtienti de trei forme de potenfial viitor, dintre care doar doudaveau incd, pentru ea, $anse si se realizeze pe Pf,rnAnt'."

Acceswl la cwnoasterea totald

Asa cnm se poate intelege din acest ultim caz, viziunileviitorului pot foarte bine sd nu se lirniteze la cAteva episoade dinviata personal5 a celui implicat. Fenomenul poate lua o amploareextraordinar5. intinzindu-se in intregul univers. in aceste noiversiuni, nu existS posibilitatea de a verifica dacd viitorul ?ntre-zdrit se realizeazl, mai tArziu qi aceasta cu atAt mai mult cu cAt,revenind la viafa din aceastd lume, cei care au fost crezt[i mor{iuiti absolut totul. Iatd un astfel de caz, prezentat doctoruluiMoody2, printre multe altele posibile:

,,Totul s-a petrecut, cred eu, imediat dupd trecerea in revistla intregii mele viefi trecute. Am avut brusc senza{ia cd posedcunoqtinfe in toate domenii]e - despre tot ce s-a intAmplat de lainceputul lumii qi despre tot ce urlna s[ se petreacd la infinit. Pentruo clip5, am avut impresia c[ puteam pdtrunde in toate secreteleuniversului. stelele, luna - absolut orice. Dar clin momentul in

' Kenneth Ring, o7r.2 Raymond Moody,

Latfont, 1978. pp. 46-48.

cit., pp. 265-266.

Lunidres nouvelles sur la vie aprds la ule, Robert

38

rne

ni-lnirta

ls-

.t,

. llo*

ra

la

n

i

t

i

i

0 gamd de unde necunoscute

care am hotrrat sd revin la viaf5, toate datele s-au gters qi nu amrefinu^t aproape nimic".

In acest caz, se pare cI nu este vorba intr-adevdr desprevizionarea evenimentelor ca intr-un film. Universul este prea vastqi chiar mica noastri planet[ este prea complexd pentru o astfelde vizualizare. Dar existi totuEi comunicarea unei informatii sitrebuie cr existd obazb, unde se aflf,, ca intr-un fel de arhivd. toateevenimentele, mici sau mari. ale acestei lumi. De altfel. urmareamdrturiei confirmd faptul acesta.

Doctorul Moody, incercAnd sh studieze rnai profund feno-menul, i-a cerut martorului s[-i explice sub ce formd i-au fostflcute cunoscute toate datele. iar acesta a rdspuns:

,,Sub toate formele posibiie: imagini. sunete, gAnduri.oricum ;i oricat. ca qi cum nimic n-ar fi rimas necunoscut. Tot ceinieamnd cunoaqtere era acolo; absolut totul...

Alfii vorbesc despre posibilitatea de a cunoaqte totur maidegrabd decat despre o cunoaStere totald insusitr. ,.Frr-rditia siinf'ormafia sunt acolo, Ia dispozi{ia ta, fdrd limite. povesre$re urlalt rnartor. Respiri cunoasterea... Brusc, al'li toate rdspunsurile...Este ca si cum fi-ai concentra atenlia asupra unui punct din acesteinformatii Ei. deodata, cunoasterea tAqnegte din acel punct, automat.Parcd ai asista la o duzini de cursuri de lecturd rapidI.,.

un alt martor explici astfel experienla trbit[: .,A existat ur-r

moment in timpul celor ?ntAmplate - cum si v[ spun? - parci aqfi stiut totul despre toate... Timp de cAteva clipe, nici o comuni-care nLl mai era necesard; aveam sentimentul c5 tot ceea ce as fidorit sI qtiu putea fi imediat aflat"I.

Este si cazul lui Tom Sawver, simplLr mecanic in ora;ul siu,aproape zdrobit de carnionul pe care-l repara gi care i-a cizut pepiept. DupI ce clescrie pe larg intdlnirea sa cLl Fiin[a de lumind,adaugS:

,,A doua experienfi, de asemenea magnificd, corrstd infaptul ci-fi dai seama ci te al'li deodatd in contact cu cunoasterea

' Raymond Moody. ct1t. cit., pp. 50 si 51.

39

Frungois Brune

absolut[, total5. Este greu cle descris... Te gAndeqti la o intrebare...si irnediat al'li rlspunsul. Este foarte simplr-r. $i poate fi vorbadespre orice fel de intlebare, asupra oricirui subiect. Poate fi despre

un lucru despre care nu gtii nirnic. pe care nu-l infelegi. qi lumiria?!i aduce r5spunsul corect pe loc, ajutAndu-te sd-l ingelegi"'.

Uneori, cunoqtinfele intrevdzute pentru o clipd nu dispar'

complet. La inceput, rf,m6ne o nostalgie foarte puternicd, uraiapoi. unele amintiri vagi care revin sub formd de intui{ii. Lucruvalabil in rnod sigur pentru Tom Sawyer, care nu a avut gansa s[studieze prezt mult in viat[, si care, dupd intdlnirea cu Fiinfa de

luminS. a devenit pasionat de f izica cuanticf,. in mocl normal. trebuiasi invete sau sd reinve{e totul in acest domeniu dar, in modmisterios. pe nrirsurd ce se cufunda in lucrlri de specialitate. avea

inrpresia cI reglse;te amintiri ascunse. Ia15, de pildI, m5rturiasoliei sale intr-o scrisozrre adresati lui Kenneth Ring:

,,Adesea, pronunf[ cAte un cuvAnt pe care el nu l-a mai auzitniciodat[ inarinte. in lumea noastrS. Citeodatd este un cuvdntnecunoscut, dar afli... c[ este legat de teoria lr"rrninii... vorbestedespre obiccte mai rapide. decAt viteza lunrinii ;i pcntru nline e slt'gleu si inteleg. CAncl T'oni incepe sir citeasc[ o carte de fiztcd.,

sustine ci el cunoaqte cle^ia ce trateazi si cautii altceva"r.Clnd l-am intdlnit pe Tom Sawyer la congresul Organizafiei

amelicane de stuclier e a strlrilor prernergitoare morfii (IANDS r),

la Charlottessville. in urmi cr-r cAliva ani. studia aldturi de profesolirunivcrsitari rnoclelele cosmologice, rnai ales galzrxiile sau uniunilede galaxii in lorrnzi cli: tor.

It4ecliurlurile sunt nevoite sf, reflecteze la ceea ce trliesczilnic. Pf,rerea lor mi se pare deci loar te interesantii, mai aies atuncic6nd vine de la unui dintre cei mai renumiti dintre ,.senzitivi".N{edir.rrlul olandez G6rard Croiset se nunrfuzi cu siguranli printre

I Krrnnclli Ring. o7r. cll.. pp. 75-16.

' Ilri,l.. p. 147 .

t IANDS - International Association for Neiir Death Stuclies.

.10

)a

c

I

O gantd de unde necunoscule

cei mai dotafi din secolLrl nostru. El este rnai ales celebru prinfaptul cd, a realizat de sute de ori testul numit ,,al scaunului gol,,:i se desena planul unei shli de teatru sau de conferinfe, numero-tdndu-se scaunele. Apoi, i se cerea si descrie persoana care ocupa.de exemplu, scaunul cu numdrul 39, intr-o anumiti zi.El eracapabilatunci sd ofere o serie de informafii asupra persoanei respective.v0rsta, relafiile de familie, profesi:'r, ce a f-rcut in ziua aceea, ?naintede spectacol etc. Dar acest mare ,,senzitiv" era cle asemenea celebrupentru capacit[1ile sa]e la distan!i. Gdrarcl Croiset a tost stucliatde cei mai mari specialiEti in paranormal din Europa, StateleUnite ;i Japonia. Iatd curn in{elege el funclionarea puterilor saleparanormale:

,'Dupd prrerea mea. universur reprezintfl o si'gurd si uniclrefea, un soi de sferr incluzand tot ceea ce existr. chiar daciavern impresia cd dornne;te dezordinea Ei dezechiiibrul, legeadominantd este cea a armoniei. Dacd r0nduirea universalr estetulburatir intr-un punct, aceastf, tulburare esre compensatd in altpunct zrl intregului. Dacd, intr-un loc oarecare, o persoani are

'evoie de ajutor. eu pot, din locul in care md aflu qi dupd posi-

bilitd{ile de care dispun, sd-i dau ceea ce ?i lipse;te pentru a-siregrsi calmul. Dacr este vorba si ajut la gdsirea unr,ri clisp[rul saude ingrijirea unni bolnav, vin mereu in ajutor fird si fiu impierlicatde limitele timpului. de distanf[ sau de obstacole aparente. Sc.nzi-tivul nu este c'lecit intermecliarur curentelor spirituale pozitivecare mentin echilibr-ul universal., I.

voi reline rnai ales douh no!iuni care mi se par sLrsceptibilesii ne ajute intr-o zi sr intelegern rnai bine cum poate sr functio-neze un zrparat ca cronovizorul: ideea unei ,,refele unice, un soi desferd incluzand tot ceea ce existd" si icleea de ,,cllrente spiritualepozitive care menfin echilibrul universal,,.

' Jean Prieur. La Mimoire tles choses, I'art de lcr pst,clutnt6trle, Ar.is1a.19f39, p. 6t3.

f

Li

-l

1

I

I

4l

Frangois Brune

Un cronoz.tizor fdrd dpdrat

voi incheia evocarea cazurilor paranormale care confirrniin rnod absolut existenfa acestor unde printr-unul clintre Ieno-menele cele mai celebre din zrrhivere vietii mistice. Este vorbadespre o sfantd italianS, cdsirtoritr, mamr a $apte copii, croitoreasimodestd la Roma, sfAnta Anna-Maria Taigi. in 1790, pe cancl nuavea decdt douhzeci Ei qapte de ani, a primit un har extraordinarpe care l-a folosit timp cle patruzeci si sapte cle ani, pand larnoartea sa. vedea in fa{a ei, pufin deasupra capului, o mici sferdde lumind, ca'liii soare, cu o coroani de rpini, qi tiguru uhei fenreisezand, ca intr-un medalion. Trec peste detaliile acestei figuri ;intr prezint decat ceea ce ne interese ttzra ntra voi limita la mdrturiacarclinalului Pedicini (numirdnd 7 200 de pagini), depusi cu ocaziaprocesului sru de sanctificare. ,,Timp de patruzeci ;i sapte de ani,zi qi noapte, in cdminul siu, la bisericd, pe straclii, ea vedea. inacest soare din ce in ce mai strilucitclr" toate lucrurile fizice siaspectele morale de pe P[mdnt: pdtrunclea in abisuri si se iniltain cer, unde vedea soarta celor dececrali. vedea gandur-ile celemai seclete ale persoanelor prezente sau aflate la depirtare,evenimentele qi personajele secolelor trecllte... obiectul la care segandea aplrea clar qi cornplet... Doar privind spre acest soaremistic, ea intra, dupr cum dorea, in incrperile cele mai secrete alesuveranilor. Vedea locurile, personajele care trataLl afaceri. plrerilelor politice. sinceritatea sau duplicitatea miniqtrilor, toatr politicasubterand a secolului nostru, precum si hotirarile lui Dumneze Ll

pentru a reduce la tdcere aceste personaje inrportante. veclea com-ploturile si reuniunile tenebroase ale cliferjtelor-secte;i sc infdtisarrmembrii acestor societiti, graclele lor, ceremoniile, toate in celernai mici detalii qi din orice col! al lumii, ca qi cum totul s-ar fipetrecut in camera ei... Putem spuue cd acest har erzr omniscient.insemna cunoagterea tuturor lucr:urilor, in rndsura in care inteli-genfa este capabili sir cuprindd in aceasti viat[... vedea, pe ocea-nele indeprrtate, nave in pericol. auzea strigdtele naulragialilor;p[trundea in temnifele din China sau c]ir-r Arabia....,

42

O gamd cle unde necunoscute

Voi adduga, totu;i. un detaliu important: in acest soare,Anna-Maria vedea atAt viitorul, c.1t gi trecutui, ,.cAnd in imaginiLeale, cdnd in imagini alegorice. Uneori. Dotnnul explicf, sim-bolul, alteori nLl"'. Numeroasele exemple cuprinse in arceastti

scurtd biografie demonstreaz[ clar cd ea nu se inEela niciodatd.Cardinalii nu ezitau sI apeleze la ea, gi nici insuqi papa.

Ai intr-adevlr impresia ci este un cronovizor fdrl aparat!Un detaliu md intereseazl in mod deosebit: pentru Anna-Mariaera suficient sd se gdndeascd la un loc sau lzr o persoan5. pentruca ,,reglarea" sI se facd automat asupra lucrului dorit. Se constatdacelaqi fenomen ca in cazul iesirilor in afara corpului, care suntspontane. de exemplu intr-un zrccident. sau sunt controlate. cLrrn

sc pare ch se pot obline prin anurnite tehrricit. Este suficient atuncisi te gAndeqti la o persoan[ pentru ca corpul spilitual (subtil.eteric, energetic, cum doriti) si se gdseasc[ imediat lAng[ ea, clar

invizibil, fhrf, sI fi trebuit s[ traverseze un spa[iu, si parcurgi o

distan!5. Desigur, in acest gen de cilitorie, doar cel interesat,cdl[torul, stie ci s-a deplasat. Ceilal{i nu pot sir-l vacl5, cu excepfiacelor cu calitl{i de medium. AcelaEi fenomen se intdlneqte in caz

de biloca{ie, dar atunci corpul spiritr-ral se materializeaz1. astl'elincdt este vdzut de toati lumea si poate actiona in acelasi monrcntin cele doud locuri. Natuzzir Evolo, misticd italiani contempo-rani. pe care am intAlnit-o personal. explici:

..Nu demult. m-am dus la Geneva. altirdat.l la Londra. Cil.l-toria nu pare sI se desf[;oerre in tirnp. Mi trezesc instantaneuacolo unde trebuie s[ ajung. indiferent de distanfi. C0nd rnerg lacineva, ajung direct in camera sau. cel mai adesea, intr-o canrer'5

aldturati celei in care se aflf, rrersoana pe care trebuie sd o vizitez.

I Alberl Bessidles, La IJianhcttrarrsc Annu-L'luriu Tnigi, R6siac. 1977.

pp.54-55 si 164.t A se vedea, de excurplu. lucririle lui Robert Monroe, Le Vovagc hrtrs

rlu corps. Garancidre. 1986'. Fttnrasticltrcs E,vplt'ieru:t:s rle vo),t:tgc n,rrrn1. RobertLaflont, 1990; Charles Lancelin, Mithode da dddoublenlctrt pcrsottncl. F.

Sorlot. 1986; Jeanne Guesn6. Le Grond Pa.ssu,qa, Le Coun'ier clu Livre. l97Setc.

43

IFrangois Brune

Deschid uqa si o inchid dupr terminarea actiunii. Nu arn a'utniciodatd irnpresia cd strdbat perefi sau zicl'ri materiale. Ajungdirect acolo unde doresc s[ merg. uneori, ajung pe o stradx sauintr-un loc exterior. c6nd cildtoresc astf'el. nu vi<i ni.iodutd lucru_rile de sus, ca qi cum as zbura. Mi se pare cleci ci toatd cdrrtorianu se desfflqoard in lumea fizicd, ci in cea spiritualx,.t. si aici sesimte existenfa unui reglaj care se face automat asupra locului serua persoanei vizate doar dac5 nu este vorba clespre interventiavreunei entit5{i din Lumea cezrlaltd Ei este adeviirat cd Natuzza

!l:t" egte lnjotdealrna insolitd in cilirroriile sare de un ,,g.rr_icl,,,llger sau sprnt.Un alt detaliu din viziunile Annei-Maria Taigi pare a confinna

aceasta. Este vorba, ca Ei pentru cronovizorLrl pirintelui Ernetti,despre dimensiunea imaginilor percepute. Exisiir desigur migcaregi sunet in aceste viziuni, dar foarte reduse, probabii chiar maidiminuate decdt cele captate de cronovizor. Nu este

'orba deciytcide;um de o preluare in direct a evenimenturui qi a persona-jetor. lntre scena reali Ei viziunea avutr cle rnisticd, existr o prelu_crare de miniaturizare qi de alegere a ungliiului de vedere. poateaici trebuie evocatd intervenlia ,,spiriteror" ceror decedafi, cum oface Jean Prieur legat de un tip pariicular-de caractere de medium,psihornetrii, dar in termeni care par sd se potriveascd tuturorformelor de medium:

,,in ceea ce md priveqte, eu cred... ch sunt chiar fii'fele dinLumea cealaltd care prezinti aceste imagini, n,zica, sonoritd-{ile... ;i care transmit toate informatiile neaEteptate. Noi suntemcuf'ndafi in oceanul cosrnic unde circuld ng'rero$t d;;;;';;;;rjij rn amestecd s,i care se prezintd psihicuiui'riostiri sub cele maicllverse moduri" --

Trebuie rernaLcat faptur cr explicatia propusd de Jean prieurnu o c'r"rtrazice cleloc pe cea dat6 de Gdrard croiset. !,xis1i} 0

' Frarc.is IJrune . I-a.s r\,[irtrcres at artre,\ prodiges, philippe Lerraud,2000. pp. 106-107.

' Jean Prieur. La Mettrr.tire tlas c:ho,ses, op. cit., p. 56.

44

O ganfi de unde nacunoscute

,,unic[ refea", unde se aflr .,tot ceea ce existii". Aceste inr,ormatii,,nu se amestecd,., dar mai trebuie ca ,.cineva,. sI o aleaga pe ceacare ne intereseazd gi chiar, mai precis - revin asllpra aspect,lui-, unghiul de vedere sub care'oi o vom percepe. se cunoaqte ririindoial5 cd toli derulirn ,.filmul vie[ii..in monrentul rnortii. in ."omai mare parte a timpLrlui, nu revedem scenere sub unghiur devedere sub care le-anr triit. ca'd retriili monre'tul prezent incare stafi aEezat in totoliu sau ir.r pat cu aceastd carte in manf,, nuvedefi scena ca o simpld reanimare a percepfiiror dumneavoastriactuale. Vd vede(i, in intreginre. din exterior. din punctul de veclereal cuiva care ar fi putut sd vd observe ;i v-ar fi fdcut sd trdi{i in acelmoment amintirile sale. cine alege deci unghiul de vedere? I seatribuie adesea alegerea. cu titlu de ipoteid, Fii'fei cle luminicare este intalnitd la ie;irea clin ,,tunel"; nlai clar spus, unui spiritdin Lurnea cealalti. oare pe aceastr cale ii poru",r.uu vizitrnileAnnei-Maria Taigi. sub indrumarea u'ui spirit din cealaltiLume? $i oare. tot asa functio'a cronovizorul pdri'telui Ernetti.cel pu{in pand cf,nd gi-a atins scop'r/ oare nu chiar niqte spiritede di'colo l-au impirls pe pirri'terc Ernetti spre acest gen decercetdri. ff,r[ ca el si-si clea seanra cu adevdrat cle aceasta? Laacest nivel. toerte ipotezere sLrrt pernisc-, dar, cresigur, nu pot fiverificate.

45

,J

T\v .f fPd,rerea oamenilor de stiinti))

Studiile qtiinfifice asupra paranormalului nu avanseazd deloc.Fdrd indoial5, deoarece nu avem incd aparatele care sd ne ajute lastudierea fenomenului. Pentru rnoment, nu putem decit s5-l con-statlm. Datorim unei echipe americane, condusi de Brenda J.

Dunne gi Robert G. Jahn, unul dintre cele mai recente studiiimportante intreprinse tocmai pentru a dovedi realitatea acestorviziuni la distan!5 Ei indiferent de timp. Studiul a fost publicat cuo prefaf5 semnati de unul dintre marii noEtri fizicieni, OlivierCosta de Beauregard'.

C lara iziun e a r etro c o gnitizt d

Protocolul acestor experienfe era urmdtorul: se instala nnmedium intr-un fotoliu comod gi i se aducea la cunoEtin{d cd pesteo jumdtate de ord urma sd fie trirnisl o echipd de televiziuneintr-un anume loc. Nu se qtia incd unde. Persoana cu proprietdfide medium trebuia atunci sI descrie locul unde era trimisd echipa.Se inregistra cu atenlie descrierga. intr-un alt punct al ora;ului. se

afla o echipl de televiziune care nu cunogtea nimic din descrierea

' Brenda J. Dunne gi Robert G. Jahn, Aux frontidres tlLt paranornnl,'ler\le de I'esprit stu'Ia rnatidre, Editions du Rocher, 1991.

46

Ildrerea oamenilor de ptiinldficuti. Putir-r mai tirziu. se extrigeii. rzr ?nta'rplarc. u. pric i'crris.di'tr'-o grr'racri cre zecc. se arii astfer Lrncle trebui. sa rnearqiiechipa de tereviziu'e. Aceasta a.iungea ra rocuJ astl-cr ares crup.circa o orr si u' s'err, dupi ce meii'mur f,icuse crescrier.ea. Echipafilmer atunci iocr-rr crescris pe biretur cri' pric, insisfancr ast4rraimpre.iurirrriror. eventuar o criicrire centrari. c,r:rcii exista vrerna.priviti di' exl,crior ;i interior etc. i' f,inal, se .on.,1ro.u,,;;;;il;astfel .b!inutc cu crescricrezr fdcutir i'ainte .-le n.,ecriu,'. I_ucr:rrcaptrblicatri in rimba f'ancezraprezintii, ?n rocr_rr firmurLri, ccteva {oto-grafii alb-.egru. Dar este suficient pent.r a .e cier se.nra ca cie_

;ff::1,':::;:ijilT,:1"1':l cre bine rocurLri ares r. irrlanrprare

s u n r s e, e ct i o n a 1 e J,fi! iffi L Tj ;J,: ii :1,lJl I ifil :i;;,';;l:rleci c'le-tr face cu ircrcr",inrtc vizirrrri rl cristrrrrtini 1-,,.r,,g,,itiu..De asenrenea. trebuie cn persoana-'rccriLrr, sii r,i 'crccput

niste uttde. cll o nra.j:i cic interp.etare si clc er-oerr.e. in clcscr.iei.ciis., adese'. ezitii. tato'eazr'r. corecteazii, c.nrpretcazl. Nu_r crerurn_.ieazd cletaliile nulrc.r.oase. precise si tabloul cie ansrnrl,rlu cleosetrilde exact. oare a perceput di'ainte

'ncrere care enra'aLr ciirect crinl.cul respectiv, uncrere emise chiar.cre lir'r sau cere corespurzri'crcelor pe'cepure d: :]:],blii echipei de teievizirirc i' rirnp cepriveau locui sau crdcririre iilmate? i'aceastd urtimi ipotezi, eslevorba despre terepatie cu a'ticipalie. oricurn, existd i percepliea undelor. indiferent de loc;i timp.

Paranormalul este absolut norntal

In final. in toate elceste czrzrtri,l,oal1e clittr.ielrte. reglsirn aceleasi

:iii,;i:,:'::lj:l: corespuncr cu ceea .. il;;;;,';;il;;;,*1i:i,i:'f::i: $1 li: vii tor ; n ici spali u ;r ;i;, ;;' u";;,:;;;i,:;::::::: ;i1 "?'j1 1-:

B e a u."q.u ig,'" r*,i n iro-; " i; ;J;ilil ;';Ji:

i :,;;;_;i;ffiiil1::ll :::nnfrah .1lAl .lnomen atdt de .,paradoxalo luat in sens col,un. atdt cle bi,r;;;ll;;

47

Frangois Brune

din punct de vedere experimental, atAt de bine stabilit teoretic,inerent mecanicii ondulatorii ;i cuantice"r. ii invit pe specizrlistisd citeascd referinfele strict tehnice oferite in prefald de Costa deBeauregard. Voi adluga doar faptul cd el este unul dintre puqiniioameni de Etiinfi care suslin c[ fenomenele parirnormale nu suntdeloc in opoziqie cu teoria relativitir,tii sau cea a mecanicii cuan-tice, ci sunt, dimpotrivir, consecinfe normale gi perfect previzibileale acestor teorii. $tiu, de asemenea, cd pXrerile sale asupraacestui subiect l-au discreditat in fafa unora dintre colegi2.

TotuEi, gtiinla cea mai oficiali incepe sd emit:i ea insisiipoteze in susfinerea unor astfel de fenomene. Costa de Beauregar cl

evoca noll-separabilitatea. S-ar putea explica de zrsemenea con-servarea acestor informa{ii din tr ecut printr-un cAmp universal, incare s-ar imprima toate evenimentele ca pe placa unei holograme.

Modelwl hologramei

Reamintesc pe scurt diferenfa clintre un diapozitiv ;i o foto-grafie holograficd. Dacii fac un diapozitiv normal al Giocondei,oblin pe peliculd chipul GioconcLei micqorat. ] indnd diapozitivulspre lumini, pot vedea o mic[ GioconrJd. Aceasta inseamn[. sim-plificAnd pufin lucrurile, c[ fieczire punct de pe diapozitivul nteucorespunde unui punct al tabloulLri, Ei nurnai unuia. DacI realizezo fotografie holograficYa aYictori.ei de la Samotlr(rce,nLL voi oblinepe placd o reducere a dimensiunii statuii. Privit[ in lurnini, nu voivedea practic nimic. Va trebui si recurg din riou la razele laserpentru a fzrce sd aparl in spaliu o mic[ reproducere a Victor.iei clc

lct Samothrace.Dar dacl tai placzi holografic[ in bucdli. fiecare din{.re ele

imi va perrnite. singuri, sd proiectez in spaliu intreaga statuie.

' Brenda J. Dunne ;i Robert G. Jahn. ctp. cit., p. 15.

' Sven Ortoli si .Jean-Pierre Pharabod , Lc CuntiqLre tle.t clttttnlit1tres, lr:ntontle cxiste-t-il?, La Dicouverte. l9,S.l. p. 10.S.

4tf

Pdrereu oantenilor de ;tiintit

Ceea ce inseamnd czi liecare bucati, oricAt de micl al fl, corttinetoatf, inl'olmafiir necesar[, c[ fiecare punct al plitcii corespuncletuturor punctelor care formeaz[ supralafa statuii. Refinefi cir.

dac[ placa s-ar intinde ca un inveli; in jr-rrul PZurrAntului, s-iu'

putea capta, in oricare loc. ceea ce se petrece oriunde pe 'ferra.

Este ipoteza formulatd de un filosof fasciuat de ultimeledescoperiri stiintifice ;i tentat sd inf[ti$eze extinderile extremeale problemei.,,Caracteristicile conservlrii holografice aratd, ne

spune Ervin Laszlo, ci dacd un cAmp universal ar fi un suportholografic, acest cAmp ar inregistra toate evenimentele care s-au

pr"odus in univers. $i, daci este indestrLrctibil, orice informatieinregistratd de acest clmp pAnd la un moment dat ar fi suscep-

tibild cle a se reg[si peste tot pi in orice moment"r. Acest cAmp

universal corespunde destul cle bine fairnoaselor cAmpuri morfo-genetice ale lui Sheldrake. Se Etie c5, in cazul ltti, tot ce este dobAnditde o specie pe plan comportamental. tinde sir se reproducl lit

aceeaqi specie, fIrI sf, existe nici o legitur[ genetic[ qi oricarc ar'

fi distanla.Totul ar corespllnde, de asemenea, cu ceea ce o traclilie

ezotelicl numeqte .,cronicile sau arlrivele akashe". ukashu insern-

nii-rd in sanscritl ..eter". Ar fi vorba despre un fel de peliculI care

inconjoar[ Terra ;i pe care s-ar inscrie toate evenimcntele lurnii.Ins[. desigur. aceste ,.arltive" erau mai degrabf, concepute ca un

gen de film ;i nu clupir mctoda holograficl. Curn se intAmpl[adesea in corespondenfele clir-rtre credinfelc trecutului Ei descope-

ririle mocierne, nu trebuie s[ forlirm similitudinile, dar nici sh le

negf,m. Aici, schema hologramei aduce o fotm[ de inlelegelecare nu putea exista in secolele trecute. S. Freud qi, mai ales.

C. G. Jung etu intrevizut posibilitatea ca toate faptele ;i gesturilertoastre sd se ?nscrie uncleva. intr-un loc tnisterios de unde incon-

5tientul nostru sd-;i scoati infonnatiile. Doctorul Ei parapsiho-logLrl Eugdne Osty vot'bea astfel despre un ..plan tretnscendetltztl".

' Ervin Laszlo, Artx rtrcines de I'tutivers, Fa1,n1.1, 1992.p.266.

49

Franqois llrune

;i Pierre Janet visa la un ,,paleoscop" care s[ ne perrnitd cdldtoriivirtuale in trecut. David Bohm, fizician, profesor la Birbeck Collegedin Londra, cotrlpara timpul cu o lesiturd care uneori se intinde,alteori se strAnge. Aceastd concepfie despre univers ii per-mitea slinjeleagi cum unele persoane senzitive au posibilitatea slperceapd trecutnl. In reaiitate. trecutul nu a displrut cu aclevirert.Este cloar ascuns irrtr'-o cuta a tinrpului. .,Evenimentul in totlli-tatea lui rimAne inregistrat in hologramS. explicii Michael Talbotirreluand intuifiile h,ri David Bohm. Ei iluzia desfrqur[rii sale caduratd rezultd simplu din schimbarea de perspectivii a observa-torulr-ri. Evenimentul fiind inregistrzrt in holograma cosrnicd, nupoate c5dea in uitare. Tridimensionalitatea scenelor la care seaccede se insclie de asemenea in similitudinile bogate in sens dintreretrocunoaEtere si holograrn[... Tot hologralicir este non-locali-tatea unui aserlenea har. Persoanele-meclium po1 astfel accede latrecutul unui sit arheologic, zrflat aproape sau la kilometridepdrtare. Altfel spus, trecutul inregistrat nu pare a fi intr-utr locprecis. Ca informalie intr-o hologramd, inregistrarea este non-localir: se poatc ajur-rge la ea din orice punct al caclmlui spalio-temporal"'.

Jin sd precizez, de asemenea, ci aceasta se intAmpl5 nu fiindczitoate informatiile se gdsesc irnprimate in acest cdmp, inclusiv celeprivind viitorul, cdruia ii suntem preciestinerfi. intreaga noastldvia{5 nu a fost deja scrisi de altcineva, f[r[ noi, iar noi si nu facen.raltceva decAt s[ juc5m ca intr-o pies[ flrd sd stim, crezAnd infiecare moment cii acfionim liberi, in tintp ce suntem manipulatica niqte marionete, fdrd ca noi sd putem vedea sforile. Este exacteroarea comisi de Peter Krassa, in cartea sa despre cronovizor,purt6nd titlul Destinul tdtt este stabilit dinninte (vorherbestirmt.t^,,predetenninat"). Aceasta ar fi adevlrat dacir aceste ,,arhive" arfi inscrise in tirnpul nostru. Dar, in mod sigur, se pare cd ele nupot fi ,,arhiviite" decdt la nivelul particulelor elementare, indi-ferent de timp qi spaliu. in consecin{d, acfiunile mele nu se inscriu

I ivlichael Talbot, L'unirtt:rs est un hologr(u1lt11e, Pocket. 1()94, p. 329.

50

Pdrerea oantenilor de stiintd

in aceste ,,arhive" decAt pentru cd eu le sf,vArsesc, ;i in momentulin care le s5vArEesc. Faptul cd eu captez infornatia inainte nujoacd nici ulr rol, deoarece aceasti inlormalie nu este inscris[ intirnp, pe un suport material al luruii noastre, ceea ce al insemnacd altcineva decAt mine ar fi inscris-o. Doar acliunea mezi se itn-prim[ direct in acest cirnp. Nr-r existi o altf, cauzd. a acestci infor-rna{ii decAt insirgi acf iunea mea. Dar eu qtiu cd rela{ia intre timpulnostru qi acel alt-timp este foarte greu de inteles.

Exist5 un gen cle schenr[ holograficd ce pare subiacenti tuturolacestor experien{e paranorntale. Este ceea ce con[irrl5 prietenulmeu, profesorul Ernst Senkowski, care, la l4 febmarie 1987. a

avut o intreveclere de mai multe ore cu p[rintele E,metti. in legl-turd cu acest subiect. mi se pare interesant sd redau aici comen-tariile sale. Ernst Senkowski este doctor in stiinte, a lost timp clecincisprezece luni expert in fizici al UNESO la Cairo. Ei profesor"la $coala Superioard Tehrricd din Rheinland-Pfalz. intre anii1961-1988. Dar forma!ia sa qtiinfific[ nu l-a indepf,rtat cle ceea cenunrim noi ast[zi ,,paranormal". ci clin contrzi. El este, cle ase-rnenea. bine cunoscut de toti cei care studiazdTCI. Tot lui iidatorlm qi lucrarea cea mai clocumentatd si mai riguroas5 asuplzracestei problerne'. Este deci foarte indicat, atAt pentru precizia sagtiinfific5, dar qi pentru descliiderea spiritualS, si ne olere cr

plrere avizat6..

Or, ne spune el, ,,clescrierea pe care ne-o face pf,rinteleErnetti, conform cSreia undele sonore qi cele vizuale ar fi pistratein jurul Terrei ca o urmI dubli a cvenimentelor'- aldt a celor per-sonale, cAt gi a celor istorice -, qi ar putea deci fi reconstituitc, r-ru

poate fi acceptatd sub aceastfl formd flr.l unele restrictii. Sern-nalele fizice. conform evolutiei admise in generail de entropie, ar-

trebui sd se topeascl in zgomotul de foncl, f[rii posibilitatc derecLlperare. Lucru valabil si pentm mecanisntul de stocare ?n

centurile lui Van Allen. acceptat ca ipotezl de unii gAnditori non-

' Ernst Senkowski, InstrLrntcntole 7-ranskonutttrnikutiort R. Cl. FisltcrVerlag, editia a III-a, 199.5.

51

Franqois Brune

ortodoc;i. Totu;i, ultimele teorii asllpra universului ca structuricornplexi de inforrnafii cu mai multe dimensiuni se apropie clereprezentarea din cronicile <akashe>.

Ernetti vorbeqte, de asemenea, despre transformiireareciproci sunet;i luminii. Dar lavem inforrnatii venite din LumeaCealalti, prin ir-rtermediul cuiva], Sari ne spune: "Undele lurni-noase. care in domeniile eterice sunt formate din sunete. consti-tuie modele de imagini',. in alte cornunicalii prin interrnediulunui medium, apare conceptul (nedefinit) de <sunete-culori,, side mai multe ori entitdti din cealaltfl Lume ne-au afirnrat cir elevedeau universul altfel (cu alte sensuri), uneori ca o hologrami.La <nivelulo Terrei, corelafia strAnsd intre sunet si lumin[ se ma-nifestd in alte stdri de conEtiintd, in evenimente neurofiziologiceEi psihologice cum este sinestezia"l.

Imi amintesc, intr-adevdr, cd adesea, cei trecuti in LnmeaCealalt[ sau chiar unii care nu au suferit decAt o EHM, men{io-neaz6, aceastd curioasd impresie de a auzi culorile si a vedeasunetele. Referitor la energia care ar putea vehiculer pdnd la noiaceste informa{ii. profesorul Senkowski enumeri mai multeposibititifi: ,,undele Tesla"r. ,.nndele de formX", ,,undele gravita-tionale" qi,,cAmpurile morfogenetice".

Trebuie efectiv s[ infelegem nu numai cum gi unde pot fistocate informafiile, ci si cum ne pot fi ele transmise. in toateaceste caztJtr, trebuie sd existe nu numai inregistrarea informa-fiilor - referitoare la trecut, prezent sau viitor -, ci ;i proiecliaacestor informafii pe suportul material al unui aparat de-alnostru, deci pe al materiei din lumea noastrd, perceptibil sim-{urilor noastre, pentru ca aceste informatii sd ne fie transmise.Trebuie, deci, ca aceste unde si poati avea un efect fizic asupramateriei, ca actiunea lor sd fie directd sau facilitatd de o entitatedin Cealaltd Lume. Asupra acestui punct dispunem de nume-roase alte indica{ii care par intr-adevf,r cd ne vin de pe celilalt

I Ernst Senkowski" op. cit.,p.73.t A se veclea Margaret Cheney. Tesla: Man out of Time, Laurel, 1981.

<.,

(l

?

l

I

i

Prirereu oontcnilor de ptiinyri

tlrirn. Dru' explicatiile nc-ar autrena in consiclemlii cle natut'iiprea tehnicir. NLr pot dccat si vii Lecomancl ltrcnrlee pl-icterltuiLurneu Senkorvski'.

in ceea ce nrI prive;te, lucrulile inccp sii se kimul'eascir. Prie-tenul meLl, fizici:rntrl Costa cltl Bearuregarcl, al-irmii cLl calntintr-una clin lucrdrile sale r cir ..ltsihocineza este astiizi in mocicuretrt clemonstratd in labolatol de cltre nunterosi cercctirtori caSchmidt Ei Jahn. si emulii 1or, cu ajutorul generato:uelor aleatoriiconduse. de exenrplu, de ozgomotul electlot-tic> intr-un conductor.Modul de functionare constir in obtinerea probabiiitd(ii apr iolifinale ..ciutAnd de bunlvoie prin gandire". Dar. r.nai iantastic.este cd acest efect al gindirii asupra funclionirii generatoruluialeatoriu se exercitd la I'el de binc dupzi funclionzrrea 1ui, ca gi intirnpul acesteia. Eviclent, prectzeazi Costa de Beaurcgarcl, ?rr

aceste experienfe, .,agentul psi opereazi aici-qi-acull la nivelmacroscopic, pe inregistrarea deja flcutir. ci cu m:ri pulirr collsllrride energie in trecut, la nivel elementar, in timpul irtregistriirii".Altfel spus, gAndirea subiectului ,,psi" se intoarce in tintp ;i ac{io-neazra asupra funclionirii aparatului inzrinte ca ei sI afiqezcrezultatul. Se poate deci vorbi de,.retro-psihocinezzi". Dupd 1976.un oarecare Helmut Schmicltr. publicd in Statele Unite ,,rezulta-tele experienf elor <incredibile> desfit;urate clupii r-rlmzltorulprogram: 1. <se pornerste> Lln generator aleatoritr electrrtnic curedebiteazf, (de exernplu) linii qi puncte in num[r egal: 2 se pLureinregistrarea in sigurantd firi a fi fost vdzutl; 3. clupzi citva titnpse <deruleaz5> inregistrarea in fafa unlri ..agent psi" invitat sirstabileasci rezultatul. Nu o si vi virr[ s[ credeti, r'ezr-rltatul este Iirfel cle bun ca;i cum ?nregistrarea ar fi avr-rt loc <aici 5i ucurrr,'.Experien{ele an fost efectuate sub controlul risuros al lui I-IenlyStapp. fizician la Belkeley. care le-a comentat in Phvsicrrl Rcvicn,z{. revista de tizici zrpreciatzi ca fiind prima in lurnet.

I E,rnst Senkowski. o1t. cit., incleosebi pp.239-252.t Oliuie. Costa cle 13eauregarcl. Le Corps sLtbti/ rltt r(el (cluta, EtlitionsAr-rbin, 199.5. pp. 68-69.

'' Nu are nici o legeiturir cu anul poiitic scrrran.a Fascicula 50. p. lii.

JJ

FranEois Brune

Studii paralele

Desigur c[ pdrintele Ernetti nu este singurul care a incercatimposibilul. Si alfi cercetdtori au fost seduEi de perspective asemd-ndtoare Ei deja au intreprins unele ac{iuni. Voi menliona mai intAitentativele, mai modeste. ale lui Georges Charpak, definltor alPremiului Nobel pentru fizicd., gi duqman declarat al paranor-rnalului; el a regdsit pe vasele grecegti din Antichitate un ecou dezgomote qi chiar de conversafii purtate in jurul acestor vasestrdvechi, atunci cdnd argila era incl maleabilS. Aceste sunete s-arfi putut imprima atunci pe suprafafa amforelor Ei a craterelor'cdnd olarul lucra incl la ele, inainte de a le bdga in cuptor.

Allii au emis ipoteza ci undele (toate sau numai o parte dinele) pe care noi le emitem fdrd incetare ar putea foarte bine intr-ozi sd intAlneascX un obstacol oarecare in spafiu qi s[ revind astfelcdtre noi2. Ideea nu este absurdd. Se pare, intr-adevlr, c[ anuntiteemisiuni de televiziune au fost captate din nou pe PdmAnt, ladistanfS de ani de la emiterea lor. Explicalia datd este aceea cd

era vorba efectiv despre o intoarcere datoritd reflexiei intr-unobiect ceresc. Dar de aici gi pAn[ la stdpAnirea fenomenului esteo prdpastie care pare de netrecut. O varizrntl a acestei ipoteze a

fost prezentatd ca science-fiction. in 1897, Kurd Lasswitz, intr-unrornan. arlta cum ,,marlienii" reu;iseri sd capteze urmele a ceeace se petrecea pe Pf,mAnt, prin intermediul undelor gravitafionalecare cleplseau viteza luminii qi apoi ni le trimiteau inapoir.

Mai sunt si allii care, de multl vreme, tinteau mai departe.Se pare c[ Edison a prezis c[ intr-o zi ,,vom putea s[ facem inre-gistrdri ale <Cuvdntirii de pe munte>> cu cuvintele qi vocea luiIisus insusi".

' Vase mali, frumos pictate cu scene nritologice qi cu cloui toartelaterale. in care se servea vinul la ospele (n. tr.).

2 Edoard Rhein. ll ntiracolo rlelLe onde, Hoepli. 1937.r Kurci Lasswitz, Au.f zwei Planeten (datorez aceastd iuformerfie

profesorului Senkowski).

54

vrlclI

jfiA-

intAi

rr al

'lol'-ide'ase

i-ar

)r'

lin-orol

teIta

'a

n

3

i

t

Pdrerea oantenilor de stiintit

George de la Warr

George de la Warr a ficut cercet[riin aceast[ direc{ie . Acest

inginer de la Oxford a realizat un aparat pentru captarea undelor

trecutultti. ,,Fiecare animal, a declarat el unui ziarist de la Paris-

Match', fiecare plantl qi fiecare mineral emite o raz6 care ii este

particular[. Fiecare eveniment este o manifestare a uneia SaLl a

mai multora dintre aceste faze". Reg.lsim aici, formulat5 cu aproape

aceiaqi termeni, teoria pe cale mi-a dezvoltat-o pdrintele Ernetti.

George de la Warr i;i asigurase colaborarea a trei fizicieni si a

citorva alli oameni de Etiinfa qi iqi construise un intreg laborator

in imprejurimile oxfordului pentrr-r a-Ei continua experienfele.

Sustinea chiar c[ a reuEit si fotogra fieze,in ianuarie 1951. propria

sa c[sAtorie, de la Nottingham, in L928, dupd aproximativ douzi-

zeci $i doi de ani de la celebrarea ei. Tot el recullo$tea ins[ inacest interviu cd fotografiile sale cu imagini ale trecutului erau

incd pu{in neclare.TotuEi, George de la.warr nu trebuie vdzut ca un simplu

extravagant cum exist5 ata{ia. El a condus efectiv. de-a lungul a

numeroqi ani, un laborator care a efectuat cercetdri foarte intere-

sante, mai ales in ,,radionicd". Una dintre lucr[ri]e sale a fost reti-

p[rit[ Iecent2. Laboratorul sdu publica o revist[ care era dublatir qi

de o edilie in limba francezrat. El ar fi realizat ,,dou[sprezece ntii

de cliEee fotografice ale pil fii eterice a materiei, precum Ei a gin-

dirii,,. Dup[ plrerea lui, fiecrire fiinla este insofit[, din clipa con-

ceperii sale, de o form[ eteric[ ce vegheazd, in momentul care se

impune.1a organizarea celulelor vii 9i astfel la formarea corpului ci*'

I Paris-M utclt, nt' . 97 . 27 ianttztrie I 95I .

. George de la Warr, New Worltls beyoncl the Atortt, Menston, Yorkshire

(The Sciroiar Press), 1973.' .r Mind ancl Mattcr; Pensde et Muliire, eciitatir de Laborzrtoarcle

lrrwarr din Oxfot'd.t A se vedea J. Roucctus. SrLrvivurtcc de I'Etre l'utntain. editat dc .1.

lLouc:ous. Laguiole. 1959. pp. 48-49.

55

Frangois Brune

Trebuie remarcat cd aceast[ ipotezfl este reluatl ast5zi dc unuldintre cei mai importanfi biologi, John Eccles. EI se gdnclea ciajungea s[ surprindd aceastd formi obtinAnd, de exemplu. prinfotografierea unei seminfe, floarea care urma sd devin6. Deasenlenea, fotografiind egantioane de sAnge, el credea cd va de-s-""*_*i*.---- --..-:.i-

coperi in ele bolile pe cale sd se declanECZe la donatorul respectiv.bdli-Ceie-in monieirtiil-deeld ilLIse manifbstaserd inci si care nu

--l-'-'....-- ';-^. - -'" -'-- *-':'plteau deci fi detectate piin alie mi;tiiace."ffi'ffiioi"sc cd amasistat personal la experienfe de acest gen. Astfel de idei au fostreluate astizi cu toatd seriozitatea.

Cele cAteva aspecte prezentate cred c[ sunt suficiente pentrua ne da de gAndit ci trebuie sI fi fost ceva adevlrat in afirmaliilelui George de la Warr fu iegdturd cu fotografiile trecutului. Darce anume, mai exact? Cercetlrile urmdtoare poate ne vor ajuta:sau, cel pufin, ne vor furniza o ipotezd.

Doctorwl Montal

Iatd c[ un oarecare doctor Monta] susfinea, in Memoriilesale. cd a reusit sd construiasci un aparat care capteazi clirect dincreier amintirile. M[ incloiesc c["5Ttinut inil.iOevaij .""u iburmlrea. Voi prezenta mai departe o altd interpretare in acestsens. Dar sI vedem mai intAi cum au decurs experien{ele sale:

,,Am fdcut primele incercdri chiar asupra mea. Am acfionatde la sirnplu la compus, Ei am fotografiat astfel amintirea obiec-telor care imi erau familiare: pendula, o vioari, microscopul;apoi, incet-incet, am putut s[ reproduc cabinetul meu de lucru,gridina gi, in final, scene din viafd la care am fost martor. Amnotat de asemenea erorile din amintiri compardnd fotografiile-amintiri cu fotografii veritabile, Ei am putut si constat c[, de maimulte ori, amintirile se suprapuneau, ca qi cum mai multe cliqeear fi fost prinse pe aceeaqi plac5"r.

I

1943. p.Albert Leprince. Les CenteaLtx cambriol€s. Editions Jean Renard,Dr.

71.

56

li

a

I

f it {tre.,'u r;*nt t:ni Io t' de pI i i ntd

Aq rcmalcl ntli irrliii fiilttul cri clin ceea ce culoirstern inllrezel'ltr clcspre tlettiotie, ea itLt estc iocalizabilir. Avcnr clcsigur i1creier centri vizuali, la [c] cum averlr ccntri auclitil,i. mc,rclii etc.Dar a.'rintirile, vizualc sau clc alt fel, nu par a 1i localizate tot i.ace;ti centri. l)acii centrii vizr_rali sunt distrursi" se poate lotusi sirai. ar-nintiri precise legate cle cele vizute jnliintc. tlc, a orbi. Anrin-tirile sunt stocate in ansamblul creierului ca niqte imagini pe placaunei holograrle. Dar, chiar daci presupunem cri aparratul srr_r acaptat intr-adevdr in cleierul sziu imagini ale trecutului, ele uu arputea fi decat foarte vagi. Amintirile noastre nu sunt fotosrafii.Mi se pare mai probabil faptul cd el i;i proiecta amintirile pe plicifotografice. Aceasta ;tim ci estc posibil.

chiar el ne oferd indicii ilsupra acestui aspect. pr:r,esrestecurrl a trebuit cinclva sir aibi grijir cle un bolnav care, in ur-ma unuilraumatism. sriferea cle un fel cle ha]ucinatie recurentd. in timpr_rlunei astfei cle crize. iati cir boinavul se apleacr brusc inainte,fixindLr-si privirea in pnurant si rirrninarrrl nenriqcat. Inrecliat,cloctolul Montal i;i aduce aparatul cle f'otografiat (un mocleldeosebit, construil chiar cle er) si indreapt[ spre pnnctul f,ixat cuprivirca de bolnav un 1'ascicul de racliafii emiscle ipzrratul sru. Ladevelopare , clescoperd pe placi ce ir ;ocase atat de tare pe clientulsdu: donir caclavre oribil nrutilate. in legirturr cu acest caz, mi-asperrnite totuqi sir lepet remarca mea anter.ioard: aceastii imaginenu putea niciciecum si fie at6t de ciarii pe c0t clore;te doctonrlMontal si ne facir s:i credem. onestitatea mi obligf, si aclaug undetalirr: Menutriile au fost completate cle medicul prieten carele-a editat. Dar, ir-rtr-adevir, acln-rirafja acestuia p"ntru cloctorr_rlMontal merge prea departe. N' ezitd s[ prezinte o incercare clegrefd a unei ernisfere cerebrale, iisAnd sx se inteleagi cd ar fireuEit perfect'. gtiu cd in ziua d,e azi incepe si se contureze posi-bilitatea unor astfel de clpelafii clar, la inceputul secolului trecut,nu cred c.1 era realizabil5 o astfel de interven{ie. cr.r toate acestea,cred c[ proiectia amintirii obsesive pe placa fotografici amintiti

' Dr. Albert Leprincc. op. cit., pp.233*253.

JI

FranEois Elrune

mai sus esle foarte posibili, doarece acest fenomen este pe de altiparte bine documentat. Am considerat deci cb este bine si pis-trez aceasti povestire, deoarece zrratd cat de mult obsedeazlimaginatia oamenilor visr-rl de a regirsi trecutul ;i cum ii cletermin:-rsd exploreze cele mai variate cdi.

Intr-adevdr, posibilitatea de a-fi imprirna gdnch-rr-ile pe o placirfotogralicd fusese deja doveditd de doctonrl Baraduc incd din anul1905. Mai tdrziu, profesorul japonez T. Fukurai de la universitateadin I(ohyasan a reluat experientele cu succes. Si-a publicat lucririleintr-o carte al crrei titlu s-ar putea traduce prin clarviziune si gand-grc(ie. Existx si o versiune a ei in limba englezd, pe care G. cle lawan o cunoEtea'. cercetdtorii in TCI cunosc bine aceasti posibilitate.Profesorul Senkowski mi-a arhtat un film realizat ?n Statele unite. incare se vede cum Ted Serios reusegte sd proiecteze o ima_qine-gAr-rcl peo peliculd polaroid, cum, in Japonia, tanlrul Masuaki l(yota ajungesd reproducd prin gdndul sdu turnul de teieviziune din Tokio, tot peo peliculd polaroid. Se ;tie cd este posibilr cle asemenea proiectareagandului sub formd de cuvinte imprirnate pe banda de magnetofon.Experienfa a fost incercatd cLl succes deja in mai multe tiri si, clecurand, ?n Franta2. Mi se pare cleci posibil ca G. de la warr si fi putr-rtobtine astfel o imagine, pu{in neclari. a propriei cdsdtorii _qinclindu-se.chiar involuntar, la fotografiile pe care le fzicuse atunci. El a crezut.probabil cu toatd sinceritatea. ci a cerptat o urm[ a trecutu]ui. candcle fapt el prinsese doar proiecfia amintirilor proprii. Dar nu estevorba cu adevirat despre un cronovizor in sensul celor sustirruLe clepzirintele Ernetti.

Spalding

Lucr[rile lui Steinnietz gi Spalding, menfionate uneor-i, nLrpar a fi depdgit stadiul de visr. Spalding suslinea totusi c[ a putut

' J. Roucous, Sttrvirtttnce tle l'€tre lttLnmin, ttp. cit., pp.62-63.: A se vedea,in legirturir cu acest subiect. pot'uscieni.is. nr.43, p1t.27-29.t Baircl r. Spalding, IJltintc.s purc,tles, Robelt Lrffont, colecril ..Lesportes de l'6trange", 1985.

5tt

Pdrerea oamenilor de ;tiin(ci

f'otografia discursul ittzrugurat al lui George Wzrshir-rgton. Iatii cum

povesteqte el evenimentul:

,,A fost rostit in oraqul Nerv York, iu locul care acul'll poarta

numele de Sala federal[ (T-he Federal I-lall). Pe cli;eele lloastre. se

poate recunoaqte fiecare demnitar de pe estrad[, ca ;i GeorgeWashington insuEi, care se miqca incoace qi incolo in fala grupuliri

in timp ce-;i rostea discursul inaugural. In acea perioacl5, nlt a

existat nici o fotografie a acestui grllp. Doar tablouri. Acttm pose-

ddm imaginea real5 Ei, in plus, vocea lui George Washington pe

un disc".Mai tArziu, Spalding susfinea c.l a ajuns pAnd la celebra

,,CuvAntare de pe munte", realizdnd astfel ceea ce i se atribuia luiE,dison. Pe Hristos il descria astfel: ,,$tim cd omul Iisus nu erzt

diferit de noi. Avem o istorie completd a viefii sale de familie'acum dou[ mii de ani, Ei gtim cd familia lui era bine situat[, cf, era

un om de rnare influenf[, tln caracter puternic. Avea 1,87 m inli-(ime qi cind se afla intr-o mullime l-a{i fi remarcat 9i v-a{i fi spus:

<Iatd un om care va realiza lucruri m[rete>. $i le-a realizat,intr-adevir. Istoria de astdzi o confirmd". El ar fi captat Ei scena

inmullirii pAinilor gi a peqtilor. Dar ceea ce l-a derutat profund a

fost faptul cd personajul vdzut de el nu semdna deloc cu Iisus al

lui Leonardo da Vinci.Oricum. aceast5 poveste incepe printr-r"rn prim aspect

neverosimil: colaborarea dintre Steinmetz qi Spalding. Ceea ce

qtim despre Charles Proteus Steinrnetz nu poate dec0t sd nc inspire

incredere. A lucrat vreme indelungatd in laboratorul de cercetdri

al firmei ,,General E,lectric", la Schenectady, fiind considerat aici

absolut ,,strflucit"; termenul era folosit mereu la adresa lui, fiindconsiderat un adevlrat ,.geniu"'. Ceea ce Etim ins[ despre RairdT. Spalding ne demonstreazd c[ este vorba de pure fabulafii'incepAnd de altfel, foarte probabil, ctt aceastd colaborare cu

Steinmetz la care doar el se refer[.

1 Margaret Cheney, Teslq: Man oM o.f Tirtrc, ct1t. cit.,pp.31,42,50' l8{).

BIELICITECA METROPOLITAI{ABtlcuR6sts€frvieluL

caMUN I C AREA CoTECIfrLOR

59

I;rangois llruttc

Unicul sdu biograf, Davicl Brulon" l-a cunoscr:t foarte binepe Spalding in ultimii trei ani de via{ii ai acestuiit. Ccczr ce declarieste edificator: ,,Spalding nu era aproape nimic clin ccea cepretindea a fi". Nu a rnurit la 95 de ani. Dup.i caiculele lui Bruton.nu zi dep[qit virsta de 80 cle ani. F-amilia lui nu ela originarir dinIndia gi nici din Deqertul Gobi. Toate povestile pe care le-zr debitatpentru a da credibilitate operei sale cle cip[tiil tr.Lr sunt decAt pureinventii. Lucrarea, vAndutd in milioane cle exenrplzrre in intreagiilume. nu se bazeazd pe nimic. Este suficient clc altfel si citesticAtevzr pagini pentru a te convinge de accusta. Aiureli ;i spirituaii-tate anost5. Cazul nu este unic. Aproape acelaqi lucru s-aintOmplat cu Lobsang Rampa sau lJo-Yin-Ra. Spalding nu a fflcr-rtdecdt o scurtd cilitorie in India in anul 1935. Casa cle odihn5 depe malul Gangelui. mai sus de Czilcr-rtta. uu i.l existat niciodati. Nua fost niciodatd in Tibet. nici in Chilri. in I'ine. i-a rniu'turisitc.lndva lui Bruton ci erceasti can-ieri c1e lilnrat trecutul nu existain realitate, dar era pe cale sd o lealizeze. Nu-i acela;i luclul

Addugafi la toate acestea c[ un mediunr i-ar fi explicat luiBruton cd Spalding se afla sub controlLrl a trei,.entitifi astra]e",bunicul s[u, un bltrdn miner Ei r-rn copil. S-ar puteu ca prininterrnediul unor astfel de ploprictirli sir-qi fi compurs Spaldingopera. Ar fi putut chiar prirni infornratii extlase direct. de citreghizii siii, din faimoasele,,arhive erkasho". Prefer s[ nu vi claulista, oricum incomplet:i. a celor care pretir-rd cd au avut accesdirect la faimoasele arhive. InLrtil sir spun ci f;icfrnd trin-ritere lirele se garantau naivilor"tot fclrrl dc aiLrre-lir. Eu crecl cir proprie-tdfile de rnediurn sunt ce vii teal: aclrriit existenIa unui astfel decimp de infonnafii pe carc pLitcln. clzicir tlorim. szi-l nurnim,.arhive akashe"l clar sI nu exagerinrl

' llaird -f. Spalcling. Viulrr si ittr,ritdtttru Mtrasrrilor, -5 r,oluure publicate intin-rpul vietii sale. volunrLtl VI. dLrpi morftca sa. cor.r1'ornr..notclor" sale. DeVorss Pr"rbliculiot'ts. In linrira ll'ancczri. Lu l/it: dcs i\'lttitrc.t, Robert Lai'font.coleclia ..Les poltcs clc i'c1r'irnge" . 1972.

t Despre Spalcling, a sc vcclea cclilia ecnrunir a lui Peter I(rassa. I)einSchicksul..., pp. lfi6-192. clar 1-irrir critica lui Br-uton pe care o girsili ln ediliaanericarrii, Fatlter Errrctti's Chrotu.tvisor'..., pp. 141-151.

60

SineIelara

:on,

dinitature

lga:sti

ili-i-a:itt

de

{u

;ittarlT)

ri

4

Pe urmele pirintelui Ernetti

Dac5, de mult timp, nu mai aveam nici o indoiald asupraexistenfei unor astfel de unde Ei a posibilitdfii ca intr-o bund zi sIse construiascd un astfel de aparat, aceasta nu era suficient pentrtra-mi dovedi cd existase in realitate, nici mdcar cel descris depdrintele Ernetti. Aparatul * pe care nu l-am vdzut, nici in foto-grafie m5car, de la care nu am vdzut nici un rentltat, nici imagini,nici sunete - func{ionase oare intr-adevdr atAt de bine incAt sdjustifice descrierile Ei entuziasmul pdrintelui Ernetti? $i cum sd-iconving pe alfii cd o asemenea descoperire fantasticd existd, fdrdalt[ dovadd decAt propriile-mi cuvinte? Am infeles, sau rnaidegrabd sd spunem cd am admis cd existi teama provocdrii uneicatastrofe la scard planetarS, teaml care a impus tdcerea absolutlin fafa unui asemenea eveniment. Dar ar fi trebuit, totuqi, sdr[mAnd undeva niqte urme, niEte indicii ale existenlei sale. Trebuiasd aflu mai multe.

$tiam deja cd la Bologna existd faimoasa BibliotecXBozzano-De Boni, poate cea mai importantd in documente privindfenomenele paranormale. Am profitat deci de una dintre nume-roasele mele cbl5torii in Italia pentru a lua contact cu SilviaRavaldini, care m-a primit cu multr amabilitate in biblioteca sa sim-a indrumat in folosirea aparatelor electronice. CuvAntul-cheie,,cronovizor" m-a condus la o serie intreagl de articole apdrute inpresa italiand. Am fost Eocat de ceie aflate: dovada, sau cvasidovacla,

1

n

b

ls

t

61

Frangois Brune

cd toatr povestea cu cronovizorul nu era decat o farsd, sau maibine zis un fel de vis delirant creat de o minte bolnavd, pufinschizofrenic[.

Loaitwrd de teatrw

Am descoperit deci in acea zi cd, pdrintele Ernetti, caresusfinuse cr nu are nici o fotografie sd-mi arate, ddduse candvaunui gazetar de la ziarul La Domenica del corrierel o fotografiea lui Hristos r5stignit oblinut[ prin cronovizor, cd imaginea a fostreluatd de multe alte reviste Ei de asemenea de Robert charrouxintr-una din crrfile sale 2. Dar cel mai grav era faptul cr exista ofotografie, absolut identic5, ce nu era dec6t o imagine pioasd, carereproducea crucifixul unei mdnSstiri. Nu exista nici o indoiald.Era vorba despre aceeaqi imagine, inversati doar dreapta-stanga.Fotografia fusese luatd exact sub acelaqi unghi, av6nd aceeaqiluminozitate, umbrele Ei luminile se evidenfiau in acelaqi fel.Despre toate acestea, pdrintele Ernetti nu-mi suflase nici o vorbd.

Iat5, deci, cAteva exemple din ceea ce am descoperit inpresa italiand de specialitate, de pildd intr-un numdr din Giornaledei Misteri apdrut in anul 1980:

,,Nu-l cunosc perso'al pe phrintele Ernetti si 'u-mi

permitdeci s[-l judec, dar asupra faptelor pot sd-mi exprim o pdrere.Pdnd in prezent, despre <maqina care fotografiazd trecutul> nuavem decdt multe vorbe, dar nici o dovadd concretd. unicul faptcomunicat oficial in presd qi garantat de el ca fiind o probr con-cretd, s-a dovedit o mare in;eldtorie. MX refer la imaginea chipuluilui PFflttos, pe care pdrintele Ernetti a oferit-o ziariqtilor decla-rand c5 a ob{inut-o prin intermediul maginii. La o cercetare mai

' La Dontenica tlel corriere, nr. 18 din 2mairgr2,articolul lui vincenzoMaddaloni intitulat ,,Inventata la macchina che fotografa il passato,,.

2 Robert charroux, Le Livre clu pass6 rnystlriiux, Robert Laffont, 1973,o.337.

62

Pe urmele Pdrintelui Ernetti

atenti, s-a dovedit cd fotografia nu era altceva decAt o reprodttcere.

inversat5. a unei imagini pioase care se vinde cu 5 lile bttcaln intt'-un

sanctuar din Collevalenza, lingi ora;ul Todi (Perugia). ea insilqi.

la rindul ei. o reproducere a unei sculpturi in lcmn aparlinincl lttiCullot Valera, aflatl in sanctuar. (Arn publicat totul in nurllt'ul17 din Giornale cle.i Misteri. invitAncltr-l pe pirrintele Ernetti sI ciea

o explicatie. Nu arn prirnit nici un rdspuns din partea lui.)Cred c[, pentru inceput ar trebui s[ ne expiice cllm a putut

si comit[ o mistificare atet de degradant[, iar apoi s5 pretindircredibilitate" 1.

Este vorba aici despre un articol semnat de Ser:gio Conti. un

colaborator permanentla Giornale rlei Misteri, in care rf,spundca

scrisorilor prin-rite de la cititori. putllicate qi accstea in acclaqi

Irumlr al revistei. Schimbul cle m[rturii qi liirnuriri nu s-a oplitaici. El a continunt de-a lungul anilor;i poate llLl s-tl incheiat incil.

Am clescoperit astfel, in acelaEi jurnal. cI in anul 1982. acela;i

Sergio Conti ii scrisese lui Carlo Trajna, un ingir-rer bitle cunoscut

de specialiEtii TCI, suger6ndu-i o explicafie interesantri in ieg[-turd ctt aparilia imaginii lui Hristos de la Collevalenza pe cro-

novizor. ii oferea astfel pdrintelui E,rnetti o portild deschisii care

i-ar fi permis sd-qi ,,spele p[catele". Solulia pr opusit se inspira clin

cAteva cazuri rarisime, dar bine clocunrentate, cAnd o I'rcrsoani.dotati cu puteri de medium foarte intense, rettEe;te si irnprime cr

pelicul6 fotografic[ doar cu gAndul. Sergio Conti menliona astfel

cazvlluiTed Serios, din Statele Unite, clespre cilre afil vorbit deja

qi la care il adaug pe cel al japonezului Masuaki I(iyota, ambiiIucrAnd cu aparate polaroid. dar primul ctt un obiectiv completdeschis, iar al doilea cu un obiectiv complet inchis. Conlornl acestci

explicalii. p[rintele Ernetti ar fi contemplat imagirrezi repre-

zentAnd crucifixul de la Collevaletlza Ei l-ar fi ploiectat rnai tdrziuel insuEi, prin gAndul s[u, f[rir si-qi clea searna, pe pelicula

cronovizorului 2.

' Il Giornale dei Misteri. nr. 114, 1980, p. 69.t ldent, mai 1982, p.41.

63

Frangois llrune

Din nefericire, oricdt cle ingenioasi ar fi fost, aceastir explicatienu se potrivea deloc cll ceea ce inti povestise p[rintele Emetti. Eanu explica in nici un fel ntiscarea, nici persoanele care stf,leatu ?njurul lr-ri Hristos rlstignit, nici celelalte scene ale vietii lui Hrjstos.nici alte evenimente precunt discursul lui Mussolini sau al lr-ri

N:rpoleon, nici sunetele auzite si inregistlate. De altfel. nici laaceastll propunere de explicafie Ei nici la intrebiiri ulterioarc.p[rintele E,rne tti nu a rispuns niciodatd. Se vede asta din articole.De exemplu, Sergio Conti este din nou indignat cAnd, in 1984,gazetarul Vincenzo Maddaloni, cle la Domenica del Corrierc,sernrreaz[ intr-o altd publicafie, La Torre di Babele. Lrn nouinterviu pe care i l-a acordat plrintele Ernetti, cu aceleasi afir-nratii si aceea;i fotografie a lui Hristos de la Collevzrlertza ca unicddovacldr.

Cine este cu adeadrat pdrintele Ernetti?

Totu;i, dupd dep[;irea primului qoc, continudnd si citesc. sidevorez toate aceste texte coplesitoare, m-erm g0ndit din nor.r laprima intAlnire cu acest beneclictin care m-a fascinat Ei mi-an-rspus: Nu! nu este posibil! Chiar dacii. pentru rnoment, nu reuseants[ gdsesc o rezolvare. trebuia sa existe una. Acest om nu minlea.Noi arn vorbit despre o rnulfime de problente in afara cronovi-zorului: criza Bisericii, lipsa de vocafie, abaterile exegezei actualecare elimina complet supranaturalul, absen{a suflului spir:itual,morala refulatd a Bisericii oficiale czrre golea bisericile ;i ridicu-liza dinainte orice tentativ[ de apdrare a adev[ratelor valori morale.E,ra de acord cu mine cAnd spuneam cI Biserica trebuia sir se

intereseze cu mult mai putin de ceea ce se petrece in pat intre so{i.,,inlreaga noastrd morali sexualzi este flcut[ cle cltre celibataririgizi, irni spunea el, Si impun exigenfe care lnerg dincolo cle

preceptele Evangheliei. ceea ce, in ultirni insternt5, este un mocl

' Idem, octonrbric 198-5. pp. 40-41.

64

Pe urmele pdrintelui Ernetti

de a-i fi infidel, deoarece Biser ica indephrteazd astf'el multi oamenide Dumnezeu, pentlu motive care nu vin dei la Dumnezeu". Acitit qi a apreciat ampla mea lucrare de teologie pou.r queI'homme devienne Dieu. Am discutat despre ea. Mi-a cerut deasemenea mai multe exemplare dintr-o altS carte de-a mea. Lcsmorts nous parlent. Mi s-a pirut cd dorea si le dea unor preo{i clela Roma. Nu! Acest om era sincer Ei f[r[ indoiali cu credintdsincerd in Dumnezeu.

Nu era nici rnitoma'. imi aminteam ci discutia noastra.purtatd in biroul sxu, era lnereu intleruptx de soneria telefonuh-ri.il cdutau foarte multe persoane care se credeau mai mult sau maipufin posedate. Le vorbea din suflet, ii liniqtea, se ruga al[turi deele, le binecuvanta. Se scuza apoi pentru aceste intreruperi. ,,$tiufoarte bine, imi spunea, cd cei mai murli nu sunt de fapt posedati.Existd cazuriin care trebuie sd-i ajuti si accepte acest fapt qi si-qirezolve problemele singuri. Dar mai sunt si artele, in care cel maibun lucru pe care pofi sd-l faci este sd intri in jocul lor. intr-unsens, au nevoie sd creadd cd sunt posedati. Aceasta d[ o oarecareimportanld viefii lor, aga cum altcineva are nevoie sd creadd ci atrrit ca dansatoare la curtea faraonilor, de exemplu. Este un modde a atrage aten{ia asupra lor, de zr-Ei infrange singur[tatea,,. Ellucra de altfel in legdturd cu psihiatri, ca majoritatea exorciqtilorastdzi, dar nu pentru a reduce totul la malaclii mentale. cum estein prezent la modS in Fran{a. credea in cazurile autentice de pose-dare qi practica exorcismele prescrise de Bisericd. A scris chiar ocarte despre fenomenele de posedare', pe .are am citit-o mai tarziu,cand md interesa $i pe mine subiectul. Dac[ psihiatrii care iitrimiteau ,,bolnavii" lor ar fi suspectat in el un mitoman, l-ar fi opritimediat. Mai constat c[ Dom Gabriele Amorth, unul dintre exor-ci;tii cei mai reputafi din Italia, vorbeste in lucrdrile sale desprep[rintele Erhetti cu cel mai profund respect: ,,pdrintele pellegrinoErnetti, cel mai celebru exorcist din Triveneto... exorcistul

I Pellegrino Ernetti. Lo cntechesi di. Satuna, h,dizioni Seqno. 1992.

65

I'rangois Brune

celebru din Venetia1..." Mi-a mlrturisit cd primea astfel patrtt-

cinci sute c1e persoane pe sdptfunAnd!

Anrremarcatdealtfelcei,inarticoleleapirrute.clriarclaciera somat clin ce in ce mai insistent sil clea explica{ii, era tt'atat in

acelaqi tirnp cu mult respect. intr-o scrisoare publicatei in Giornnle

clei Misteri, directorul Fundafiei ,,Giorgio Gandi" ;i al lvluzeulr"ri

gramofonului. cliscului ;i al vocilor celebre scria desple pSrintele

Ernetti: ,,Toatri lumea ii cunoa;te rectitudinea care r-ru-[ lasf, sit-;i

vindd onoarea straielor de preot oricui, nici ca om al Bisericii ;inici ca cercetitor-..." Asta imi trmintea de faptul cd, dindu-mi

libertate cie gandire, plrintele E,rnetti m[ sfltuia totuqi s[ uu mit

prea exptln cu toate grupurile de vizionari qi mediumuri' Nu

accept:t a$a ceva, clin ,.respect pentru haina de preot" pe care o

purtir qi ca cercetirtor. Recuno;team cuvintele pdrintelui. A existat

iotLr;i o intAmplare pu{in ciuclatf, cAnd el a acceptat s[ par ticipe la

un congre, ,i" poiopsihologie. cu condi{ia sd nu fie nici un

parapsiholog in asistent5' ,,in parapsihologie' a spus el' totul este

subiectiv pane ta exaspel are Ei isterie, astfel incat nu exist5 baz[

;tiin{ific[ bbiectivir". Pttate creztlse c[ era vorba despre un congres

Etiinlific despre parapsihologie, ;i nu de parapsiholoqie'

Amnotatdeasemeneac[LorenzoMancini-Spinucci.conteqiingincrbinecunoscutlatoatecongreselelacareamluatpartein ttatia. se declara a fi, intt-o altzi scrisoare din aceea;i revist[. un

,.admirator" al Pirintelui E,rnetti. in fine, am girsit in zrcelaqi

numir o int'ormafie de importanlir capital[. La 77 februarie IL)19.

piirintele E,rnetti ar fi linut o con{erin![ in auLcr t'\Iogt1o a

universit[!ii ,.Sfintul Toma", la Roma. in fala unei sdli de fizicieni

q;i alti oameni cle Etiinll pe tema ,,Nitneni nu moare" Ei' in cttrsul

acestei conferinle, ar fi ,.dezvlluit clar principiul fizic care explicf,

fenomenul vocilor din lumea cealaltl ;i a cronovizorultti"' E'ste

insir adcvdfiit. precllm remarca in acela;i articol Sergio Conti -iarf,si el -, cd clacf, aceast[ dezvaluire fusese intr-adevdr con-

' Do,-tr Gabriele Amorth.pp. l57 ti l')E.

IJtt cxorciste roc()tltc, F' X. de GLribert' 19i)2'

66

pe urmele pdrintelui Ernettivingdtoare, s-ar fi vorbit cu sigulanf[ mai murt crespre ea. $i aicinu pot decAt sd-i dau dreptater.

Pdrintele Ernetti se explicd

Nu mai incdpea r-rici o incroialr. pentru a avea con;tiintaimpdcat5, nu exista decat o soru{ie: sd merg sh-r vdd pe pdrinte IeErnetti. Relafia noastrd era altfer decdt iu p" .ur" o avea cuziari;tii sau chiar cu confrafii cercetitori. in ,noct ,i;;;, nrie irni vaspune ceea ce nu putea divulga artora. sau cer pulin o niic5 parte:aveam nevoie de asta pentru a nu comprn*it" prietenia ce nelega. De la Bologna, trebuia cleci si pornesc imediat spre ve'etia.Inainte de plecare. rn-am asigurat totugi cd putea sd mr pri-meascd. Prrintele Ernetti cdldtorea mult. tl .lr.n-'o.-, peste tot.pentru a propovidui recuregerea, pentru a fi'e conl-'cri'fe etc.Aveam noroc: era la venelia ;i mi s-a pdrut cr era incantat si mIrevadd, ca gi cuni s-ar fi hot[rdt ci sosise vremea sd-rni explice oserie de lucruri.

Am ajuns deci din nou la venetia, reg[sind-o cr-r aceeasipl5cere gi fascinafie. Arn urmat traseur cunoscut ., ,"-,r

"opoi.am ajuns la poarta mdnbstirii pe care o ;tiam atat de bine si ar-nfost intdmpinat de pdrintere Ernetti. Sincer sd fiu, nu mai linminte prea bine cum am zibordat problema in fafa rui, daci amfost direct, cu riscul g" u p[rea agresiv, sau dacl am luat_o peocolite pentru a nu-i da impresia cd incepeam sd mr incroiesc despusele lui. in notifele mele. nu gdsesc decat rdspunsurile pe carcmi le-a dat. Evident, el cunoEtea imaginea de la coilevarenza.Mi-a explicat atunci cd crucifixul respectiv erar crea{ia unui sculptolspaniol care l-a realizat conform indicaliilor unei ciirLrgxrite. cieasemenea spaniord. AceastS c5rugiri15, maica Speranta. cLlnoscuseexperienfe rnistice. Era o stigmatizati care, ca cei mai nrurfiasemenea ei, nu numai cd retrSia in propriul tr.up principarerc

I Il Giorttrtlc dei A4i.stcri, nr. 114. 19g0, p. 6li.

67

Frangois Brune

episoade ale Patimilor lui Hristos, dar avea in etcelasi timp Ei

viziuni; cu permanenta problernd cd aceste viziurri ale diferililormistici nu coincideau niciodat[ complet intre ele. Credincioasarespectivd se instalase deci in ltalia, la Collevalenza, iar pil'inteleErnetti o cunoscuse foarte bine Ei pdstrase legdtura cu ea pdni lamoarte. Era evident faptul cd. La Donrcnica del Corriere publicaseimaginea crucifixului realizat dup[ viziunile ei si multe alte ziarereluaser[ fotografia, dar aceasta nu avea ca surs[ cronovizorul.

- De altfel, cu cronovizorul, mi-a explicat pdrintele Ernetti,noi am oblinut de asemenea miqcarea pe care am filmat-o.Asemdnarea intre ceea ce arn v[zut noi gi sculptura lui Cu]lotValera este, intr-adevdr, frapantd.

- Dar de ce a1i tdcut? De ce m[car nu ati explicat asta

tuturor celor care vd acuzat?

- Fiindcd nu eram liber. Spusesem deja prea mult. Supe-riorii mei imi interziseser[ cu desdvdr;ire sI mai dau alte explicafii.s5 rdspund la acuza\l, sd reafirm existenfa cronovizorului Ei sd

dezvdlui rezultatele obfinute. Nu puteam nici sd declar cd supe-riorii imi impuseserd sI tac deoarece, atunci, presiunea ziariEtilor

Ei a serviciilor secrete strdine s-ar fi exercitat asupra lor. I-ag fi pusin pericol. intr-un anume sens, acuzafiile indreptate asupra meale conveneau. Cum eu nu puteam rdspunde, discreditarea meadescuraja pufin cAte pufin orice curioziLate. Exact asta urmdreauqi ei dupl hot5rdrea ce se luase privind demontarea aparatului qi

p[sLrarea secretului.Am simfit cd pirintele Ernetti suferise rnult din aceast[

pricinS. De altfel, nu aproba aceasti tdcere absolutd. Ar fi doritsI fie utilizate posibilitdfile fantastice ale aparatului pentru unelecercetdri qi credea c5, dup[ cAteva rezultate senza{ionale binealese. nimeni nu s-ar mai fi indoit de existenla aparatului. Darsuperiorii sdi din cadrul Bisericii ascultau fdrd indoialS de ordi-nele venite direct de la Vatican gi acolo, sus, o astfel de atitudineera considerat[ ca mult prea periculoas5. Pdrintele Ernetti erainainte de toate preot ;i trebuia sd fie supus.

68

) qr

ilor

asa

ele

ilatse

tl L

ul.

tti,-o.

ot

lta

ii,

SA

)rIS

:a

,d

u

5i

.jg

ir

e

r

Pe unnele pdrintelui Ernetti

Mai tdrziu. gdndindu-mi iardsi gi iar5Ei la aceste problenre.am infeles ci aga se explicr faptul cd de mai rnulte ori pirinteleErnetti s-a sustras invitatiilor la diverse congrese. in anul 1979.cdr-rd a fost invitat la un congres de parapsihologie, a pretins si nufie nici un parapsiholog in sal5; cerinf[ intr-adeviir paradoxald siaproape irnposibil de indeplinit. care i-a servit drept pretexLpentru a se eschiva in ultimul moment. De altfel, chiar subiectulpe care il propusese era deja in sine un alt paradox. curn notersesergio conti. Toatd lumea agtepta din partea lui, la un asemelreacongres, o comunicare despre cronovizor. Or, el pregdtise cr

foarte arnplS conferintd de trei ore despre ,.Escatologiain Bibrie,in filosofie gi in teologie". Trei ore! Fdrd incloialb pentnl a nu mairdmAne timp sd i se puni intrebdri despre cronovizor. Acestcongres a avut locin octombrie 1979. deci imediat dupi cel cle laRoma, din februarie, unde pirintele E,metti vorbise inc[ libcrdespre cronovizor. oare in urma reacliilor declansate cle con-gresul de la Roma i se interzisese p[rintelui E,rnetti si vorbeascirdin nou? Se pare. intr-adevdr, c[ in rnulte alte imprejuriri car.e auurmat el nu Ei-a mai flcut aparitia. Dup[ congresul de la Roma auurmat ani lungi de tdcere.

A existat totu;i o exceplie. se pare c[ ;i ultima: la un congresorganizat de revista de astrologie Astra,in zilele de lB gi 19 octom-brie 1986, la Riva del Garda. Tema congresului era ,,Lumea intr eagireste magie", iar titlul confelin{ei Pirintelui Ernetti. ,,Teologie,gtiinf[ ;i magie". Cu aceastl ocazie, el a vorbit din nou desprecronovizor. dar acesta a fost doar un subiect amintit in treaclt. Nucred ci atunci a rrspuns atacurilor care fuseserf, indreptateasupra lui Ei nici ci a dat explicafii despre imaginea contestatdreprezentAndu-l pe Hristos r5stignit, deoalece ag fi gdsit ecouri inarticolul publicat de Anita Pensotti in oggi'. Autoarea articoluluisublinia doar extrema prudentd cu care pirintele Ernetti evocase

' Oggi, nr.44,29 octontbrie 1986, pp. 111-112. A se vcclea si RainerHolbe gi E,lnrar Gruber, Magie, Mqdonncrt ttntl Mirulcel, Llnglatthri<:rrcGeschichrert uus Italian, Knaur, 1987. pp. 229-236.

69

t

Franqois Brunecronovizorul, fdrd a_qi atribui vreurlbrmd. cii ar'ti putut juca u' .", l,'i::lil1"tT1J#: :::.ffiInevorbind deloc la persoana int'i, ci spr_rnAna ,"r",, ,,cdtivaoameni de qtiinf' susfin c5..." ;i forosind nu*"-ur" verbe ramodul co'di{ionar. oare oblinuse, totusi, aprobarea crin parteasuperiorilor s5i si vorb.easc5 despre zrcest ssubiect dar in nistelimite precise? Care si fie motivutZ Cet pu{in

"E" rrrtirr,,rJ';rr1;;;prietenului meu. profesorur Ernst senkowskr, ru r+ i"i;#r"1987, in tirnpul unei conversatii care durase mai multe ore. ceeace spllsese pe malur ]acului Garda, la acest .ong."r,- tusse auto-rizat direct cre vatican. S-ar putea sd ne mire aregerea unei ase-menea tribune: un congres organizat de o revista"de astrorogie!Totu;i, la acest <

Barducci.,"puiu,;:T:::,:r::il:';':ii:,TT:::',,J".:::ll:fenomenele de posedare.

Un confrate, ;i nu prea

cred cd trebuie s5 mai amintesc un exempru rel-eritor raindoielile suscitate de tdcerea absorutd la care pirrn,"r" Ernettiera obligat de cdtre superiorii sii. in anur 1989, un alt cercetitoritalia' publica o rucrare despre unere cercetdri crestul de asemd_nitoare cu cere efectuate cre pdrintere Ernetti. Dar aici apdreaincd un preot: Don Luigi Boiello, care igi permitea sd pubricedetaliat metoda care a apricat-o, principiile qtiinfifice care stateaula baza cercetdrilor ;i cdteva date asupra primeror rezurtateob{inute. in aceastd lucrare, intitulatd Come re pietre raccontano)("Cum pietrele povestesc"), Don Luigi il ataca viorent pe pdrin_tele Ernetti, apreciind cd acesta nu fdcea dec6t sd reia o vecheipotezd deja prezentatd cle E. Rhein in jurur anurui 1937:u'dele---_'_.'. --' Luigi Borelro. come re pietre reccotltetTo, saggio scie,tifico sura tectriaurtiktria dt:ll'tutiverso.fisico.e^s^'tilt,rrrriTirnzin,r,

delle forze fottclctmentuli ctellattqtLrro, Gribaudo Editore, 19g9, pp. S'_O,iS:.

70

nlcl C)

etari,Afiva

re lairteaniste

faf a

rarie

uto-ase-

'oie I

adoinrc'r'."

'la:ttitor1a-

ice

au

rte

o'n-

le

'ia

la

Pe urnrele pdrintelui Ernettiemise de pe Plmant ar putea uneori si intalneasc[ in care corouricereqti qi astfel si fie din nou trimise pe pimant, unde ar putea tirecuperate. lin si precizez ci pf,ri'tele E,rnetti nu a por'cnitnimic despre a$a ceva in fata mea. Dar Don LLrigi fusese si-l vacliipe prrinte la Acadernia ,,Santa cecilia", din Rorna. unde accstadin urmi nu i-a aritat nimic si nici nu i-a clat vreo explic.tie. Deunde ;i reactia violenti a automlui accstci lucriri. pdr.i'teleErnetti a ie;ti atunci din tdcerea care i se impusese si, in anul1990, i-a trimis o scrisoare lui Don Luigi Borello, protestand larandul sdu violent si ardtancl ci tot ceea ce spusese despre cro-rrovizor Ei Patimile lui Hristos era doar ,,adeviir.ul sercrosanct...Intr-un articol recent ', Don Luigi drdea chiar el cateva citate dinaceastd scrisoare: .,Hristosul nostru a fost captat in anul i953.splrnea scrisoarea. pe cdnd cel cie la colle.,,alenza nu a fost rea-lizat decat cu vreo gase ani mai tirziu; si cAnd maica speranla l-avrazut in fotogi af ia noastri, a tresrltat cle bucurie, deoarece cores_pundea celui din viziunile sale: ;i acestea sunt fapte istorice,,.Pirintele Borello reaclioneazr la rinclul sf,u: ,,Dac^i1 tin cont defaptul ci este vorba despre ulr oln care se bucuri cle un rrare pr.esti-giu gi, mai mult, despre Lrn preot care scrie u'ui alt preot si cole-qin cercetarea ;tiintificir, este rimpecle ci nu pot s[ mi incloiesc clecele afi'nate. Dar, cA orl de stiinti, nu pot decAt si repet cdpirintele E,rnetti a l'icr-rt aceste aflrmatii frrd a clovedi nimic,,.

in acezr perioadd. piri'tele E,rr-retti nu mai a'ea clreptul sd seapere si, cr-r zrtdt rnai pufin. si clea orice fel c,le explicalie. Insultavenitd din partea unui confrate i-a fdcut clesigLrr mult riu si areac{ionat, dar intr--o scrisoare particulard si respectAnclu_sipromisiunea de a nu clivulga nimic. Aici trebuie totusi sd adaugcAteva comentarii personale.

Mai ?ntdi. in aceastd scrisoare, pirintele Ernetti polnenestede o dati cu mult anterioarr cerei pe care mi-o indicase mie: 1953.in loc de 1956. Faptul duce e'ident la sporirea rnotivelor de

' Articol sclllllzlt dc Rcnzo Allegri. putrlicat in revistzr C-lri. Nr.r cunoscdata aparitiei. r\nr d.ar ci 1'olocopie trimisir cre pirrinrere Boreilo.

7L

Frangois Brune

indoial5. ,,Vede{i doar bine cd inventeazd continuu, rni s-a spus, gi

in final se incurcd in propriile minciuni". La aceasta am r[spunscd de aici se poate deduce la fel de bine qi argumentul contrar.Cine ar vrea sd fie considerat drept geniu ;i-ar fi preg5tit Ei

memorizat declarafiile pentru a nu se da niciodat[ de gol. Ceea ce

pot sd spun ca mlrturie este cA, intr-ader,5r, mai ales spre sfArSitulvie{ii, pdrintele Ernetti modifica aproape tot timpul datele pecare mi le d[dea. Trecuserd deja rnulfi ani de c6nd fusese obligatsd-Ei abandoneze cercetdrile. Amintirile nu mai erau la fel declare qi nu st[tea mereu sd caute in vechile documente pentru a fisigur cd anul este cel corect. De asemenea, nu s-a gAndit, fdr[indoiald. cd data pomenitd intr-o conversalie particulari va aveaintr-o bund zi asemenea importanf5. Oricare dintre noi putentverifica dac5 reugirn sd spunem pe moment in ce an am 1'5cut

cutare cdldtorie in strdin5tate, de cAt timp cunoagtem o anumit[persoand... in ceea ce m[ prive;te, atunci cAnd consider cI esteimportant sd of-er date corecte, trebuie sd apelez la insemndrilemele sau sd recurg la calcule complicate.

Voi spune acum cAteva cuvinte ?n legdturl cu imaginea luiHristos rdstignit. Oare pdrintele Ernetti i-a ardtat intr-adevdrmaicii Speranfa o fotografie oblinutd cu ajutorul cronovizorului?Apzr pare sd afirme scrisoarea primitd de pdrintele Borello. inceea ce rnd priveqte, eu nu am nici o indoiald c[ i-a ardtat cevaacestei cllugdrife. intrebarea este insd urmdtoarea: era o foto-grafie, obfinut[ de pe pelicula rcahzatd filmAnd irnaginile holo-grafice, sau era filmul propriu-zis? Insist asupra acestui detaliudeoarece, in explicafiile pe care mi le-a oferit pirintele Ernettipentru a-mi ardta cd imaginea publicatd in presi nu putea provenidin cronovizor, el accentuase pe faptul c[ tot ceea ce vdzuser[ eifusese in miEcare. Aceasti subliniere nu are evident sens dacd nus-a tras nici o ,,fotografie" fixd de pe film. De asemenea, am impresiac5 in aceast5 scrisoare particulard, plrintele Ernetti a folosittermenul de ,,fotografie" f[rd sd se gdndeascd la sensul sdu posibilin opozilie cu ideea de miEcare ;i fir[ sd bdnuiascd indoiala pecare acest cuvAnt ar putea-o nagte intr-o bund zi.

72

Qr

ns

ll .

$i

ce

ul)e

at

le

fild

)a

m

,lt

ta

le

,ti

irt!n

)-

t-

u

ri

ri

'iu

a

itil

Pe urmele Pdrintelui Ernetli.

Oricum, scrisoarea pbrintelui Ernetti nu a fost suficientS. in

realitate, pentru a schimba phrerea lui Don Luigi. In cele cateva

cuvinte p" .u," mi le-a adresat la data cle 8 mai 2000, acesta imi

mai spunea cii, dupd p[rerea lui, pirrintele Ernetti era acela care

compusesetextulpieseiluiE'nnius,a;a-ziscaptatlprincrono-vizoi, Ei cd, de altfel, pdrintele .,nu cunoEtea cele mai elementare

noliuni de fizic.l gi nu qtia teoria lui cesare colangeli, flr[ de care

nu este posibii[ captarea urmelor trecutulr,ri in materie"' o sa-mi

permitEiu"u-s[facunelecomentarii.TonulfolositdeDonLuigi manifest6 intotdeauna un spirit de rivalitate r[nit[. iar

admiralia lui pentru Cesare Colangeli ii mirl pe oamenii de

qtiinlSpecarei-amconsultat,deoareceacesttninunatSavantparetotal necunoscut in domeniu. Pentru plrintele Borello nu existf,.

in nrod evident, clecat o rnetocl5 posibild: a sa. Este, de fapt. ten-

dinta tuturor marilor cercetltori. Nu trebuie, desigur. s5 le-o

lu[m in nurne de r5u, dar nici nu suntem obligali si ii ttrm[lrl

intotdeauna.

C,ind cel care minte nxerge prea departe

$i atunci, cine a introdus aceastd imagine a lui Hristos pe

cruce care a declanqat atatea suspiciuni qi patimi, care a discre-

ditat cronovizorul Ei l-a deflimat pe p[rintele Ernetti'? $i in ce

scop'? Semnalez cititorr-rlui c[, in anul 1993, plrintele Ernetti declara

din nou unui ziarist spaniol c[ ea nu are nici o legdturi cu cro-

novizorul'. Se pare dlci cI vinovatul este Vincenzo Maddaloni'

Mai intdi, arn incercat s5 imaginez diferite scenarii posibile, fdrS

sa-l acuz ca a urm[rit s5 inEele pe cineva. $tiu c[ uneori ziariEtii

sunt atat de agasanf i. incat in cele din urmd le aruuci un os de ros

ca s5 scapi de ei. Se prea poate ca Ei plrintele Ernetti, aflat la

cap[tul puterilor, sd dea acestui gazetar imaginea de laCollevalenza spunindu-i ceva de genul: ,,Iatd' cam aEa aratl

I Mns allA. nr.51, mai 1993. P.4l'

/J

I

I

Ii

I

Frangois Brane

Hristos pe care l-am vdzut prin cronovizor,,. Asembnarea dintreaceast5 imagine qi ceea ce au vdzutintr-adev[r, ei justific[ suficientatitudinea prrintelui. ziaristul. intenfionat sau nu, a forfat pufinnota asupra autenticit[1ii imaginii. Dar se poate rea]iza si un altscenariu. Eu nici mdcar nu gtiu dacd Maddaloni a primit cuadevdrat imaginea din mdna pdrintelui Ernetti. El a putut foartebine sx o publice, gtiind sigur de unde venea, pentru i-l obligu p"pdrinte s5 reaclioneze. Din nefericire. dupd publicarea noului sdudialog cu pdrintele Ernetti in 1984, o a treia ipotezd pare maiprobabilS: qtiindu-l pe prrinte redus la tdcere, a cdntat pur Eisimplu sr profite pentru a caEtiga cat mai mulfi bani. Dupd furtunaiscath de primul sdu articol, este incredibil faptul cd a oferit dinnou aceeaqi fotografie ca probr autenticd, fdrd nici un cuvant caexplicafie. Este o atitudine inadmisibili fafd de cititori, fald deeditorul care i-a acordat ?ncredere ;i. in cele din urmd, fa{[ depdrintele Ernetti. o asemenea atitudine mi se pare cr este de ajunspentru a demonstra lipsa de onestitate a personajului Ei pentiu ainl5tura orice urmd de indoiald in privinfa pdrintelui Ernetti.

74

5

Din nou despre Quintus Ennius

CAnd am trecut odatd prin Vene{ia. pdrintele Ernetti mi-ainmanat totuEi o dovadd. Nu este vorba despre o imagine, nicidespre o casetd cu vocea lui Hristos, ci textul scurtei piese a luiQuintus Ennius captati prin cronovizor. P[rintele Ernetti vorbisedespre ea la congresul linut l6ng[ lacul Garda, addugdnd cI, incalitate de specialist in muzica prepolifonicd, a fost foarte imprc-sionat. ,,Era o recitare in ton dorian, de o mare forli sugestivr",spusese pentru a incheia conferinta cu un z|mbet.

Anita Pensotti este cea care ne povesteEte cum s-a scos lalumind textul respectiv. intr-un ziar, apdruse un articol despre unanume phrinte ,,Pellegro" care avea neobrdzareasd pretindd cd elputea capta imaginile si sunetele trecutului. se pare cd tonularticolului era ,,de o ironie tdioasd". Or. Giuseppe Marrasca, unprofesor de literaturd de la Colegiul ,,Amedeo di Savoia.,, erafoarte interesat de acest gen de cercetdri. Se gandise mult la astfelde probleme Ei ajunsese la ipote ze foarte apropiate, spunea el, decele gbsite in articolul respectiv. I-a scris de indatd direct pdrin-telui,,Pellegro",la abafia din San Giorgio. Drept rdspuns, a primitsfatul sd consulte articolul pdrintelui ,,pellegrino" E,rnetti dinrevista Civilta delle Macchine.

Descoperind cr piri'tele Ernetti lucrase mult timp in cola-borare cu pirintele Gernelli. profesorul nu a avut nici o indoialiasupra valorii cercetarilor acestuia. Fdcand el insusi stuclii la

/5

FranEois Brune

nniversitatea din Milano, Etia foarte bine c.l pdrintele Gemelli nuar fi acceptat un colerbolator dacf, nu ar fi avut o valoare inlelt:c-tual5 remarcabili. Din acel moment. profesorul ;i pirintele cro-novizorului au r[mas in legdturd. De altfel, chiar profesorurMarasca a fost acela care i-a propus pdrintelui Elnetti si echipeisale sd incerce sr obfini textul aparlinanci lui Quintus Enniusl.Pirintele E,rnetti l-a asigurat c[-l va avea fdri probleme. De fapt.la pufin timp duph text, a primit qi muzica. ,,Vreme de cinci ani,Marasca a pdstrat cu sfinlenie aceste file intr-un sipet. f[rd a sehotdri ce sI facd cu ele. Lud in sfAr;it o decizie qi, dupd ce le-atradus in italian5 gi a obfinut consimfdmintul pirintelui Ernetti, apernris revistei noastre s[ publice cdteva pagini in exclusivitate".

Fotocopia pe care mi-a dat-o plrintele Ernetti este adnotatlde profesorul Marasca: acesta gisise unsprezece pasaje scurte,citate de trei autori antici: Cicero, un contemporan cn QuintusEnnius, Probus, gramatic din secolul I d. Hr.. Ei Nonius Marcellus,autor din secolul IV d. Hr., crruia ii datorbm numeroase explicafiidespre autorii vechi. Aceste citate corespund unui numir dedoudzeci si doud de versuri din piesd. Cea mai mare parte atextului era deci necunoscut[.

Proba mea este spwlberatd

in anul 2000, apirea in Statele Unite versiunea arnericanl aIucrdrii lui Peter KLassa, cu un studiu detaliat al acestei piesesemnat de profesoara Katherine Olven Eldred, licentiatd inliteraturd clasicd la Universitatea Princeton. Ea a fost bine aleasi.deoarece susfinea un curs la Nortl-r western University din Evanstondespre tragedia corespondentd a lui Seneca Thyestes. Ea prezintddeci, in aceastd carte, o traducere in englezd a textului lui Ennius,precedath de o prezentare istorici a temei in cadrul literaturiigreceEti qi latine, inso{itd de o analiz[ a vocabularului si de co-

' Anitzr Pensotti. in Oggi, nr. 44,29 octombrie 1986.

76

Din nou desPre Quintus Etttrius

mentarii. Eu nu am aflat decit de curAnd despre asta, dar fiindcd.sunt implicat, cred c[ de data aceasta voi abandona ordinea cro-

nologicd a cercetdrilor mele gi vi le voi prezenta chiar acunl.

Voi nota mai intAi cd atdt profesorul Marasca, cAt qi Katherine

owen Eldred, recunosc c5 acest text nu fusese regisit Ei nu fusese

inc[ publicat nicdieri. P[rintele Ernetti nu ne-a prezetrtat nicide-

cum un vechi text pufin cunoscut. in ceea ce o priveEte, Katherine

Owen Eldred qi-a manifestat rezerva referitoare la autenticitatea

textului 1.

in primul r6nd, textul acesta de o sutd doudzeci 9i unu de

versuri nu corespunde decat aproximativ unei zecimi din lungi-

mea obiqnuitd a tragediilor latine. Or, in diversele reviste care

vorbesc despre text, nu se afirm[ niciodatd cd pdrintele Emetti a

prezentat aceste versuri ca fiind un fragment dintr-o lucrare mai

ampli. ii era desigur mai uqor unui latinist experimentat, ca

p[rlntele Ernetti, s5 nu compund decat cateva versuri, incluzand

de altfel citate, decAt sd scrie o tragedie in intregime, ceea ce i-ar

fi luat un timp considerabil gi ar fi necesitat totuqi un oalecare

talent literar pentru a fi credibil... Dup[ aceea. unele cuvinte ntt

au apdrut, din cAte gtim noi despre literatura latin5, decAt cu doud

sute de ani mai t6rziu. Astfel ,,verbul ,rpraeludere>' revine de mai

multe ori in fragment; dar singurele aparifii ale acestui cuvdnt

care ne-au parvenit sunt la aproximativ doul sute cincizeci de ani

dupd Ennius (in opera epicS a poetului Statius)". ExistS de ase-

menea foarte multe repetdri de cuvinte, noteazd ea, ceea ce

dovedegte un vocabular destul de limitat, ceea ce cu siguran!5 nu

este cazul lui Ennius: fragmentul confine Ei unsprezece din cele

doudzeci qi patru de citate cunoscute in total din autorii antici.

Ansamblul textului nu este lipsit de ca1it51i, recunoaEte doamna

Eldred, ,,dar in parte datorita numeroaselor citate valoroase

aparfinAnd intr-adevdr lui Ennius"...Catastrof5! Lucrurile nu sunt deloc simple. Nu r[mAnea

mare lucru din dovada mea. Totuqi, chiar dac[ nu sunt atdt de

' Peter Krassa, Father Ernetti's Chronovisor,

77

Frungois Brune

In prirnur rand. r.ru este vorba aici, intr-adevdr, crec't clespreun fragment de o sutS crou:izeci qi unu cre versuri crintr_o tragecriecare ?n mod cert este mai amp15. pSrintele prn"iti u v'zut oaretragedia in intregir'e sau nu.ui acest scurt pasaj? Nu ;tiu nimicdespre aceasta' Se poate s5 fi v,zut piesa intreagei, crar si nr_r fiputut nota decdt o micS parte. oricum, ne spune A'ita pe'sotti,acest text nu putea si serveasci decdt ca apencrice ra o lucrare maivastd intiturati Fra ginepro tra fisica e ntetcrfisica,in careprofesorurMarasca ar fi crezvortat toate io.it" pe care re ?rnprrfea cie ani crezile cu prrintere Ernetti. pubricarea unei tragedii in intregime arfi depdqit scopur urmirit'. xu vao oeci, aici, indiciire unei frzrude.cred chiar cd o persoaud care urmdre;te sd comitd o fraucld ar fiprevdzut suspiciunea legati de acest aspect ;i ;i-ar fi pregirtitapdrarea' pdrinrere Erne*i nu mi-a oferii aetaiir ;r;;ru mocru.-riin care a procedat pentru a nota textur,

'ici nu mi-a dezvdruitdacd a v,zut mai mult, iar eu nu nt_am g^ndit si_l ?ntreb, pur gisimplu pentru cd nici unur dintr" ,roi nu Ei-a pus atunci probremacd intr-o bu'i zi va trebui si ddrn expricafii atdt de amdnuntite._ Celelalte argumente prezentate cle doamna El,il ;i;:;;pirut' la prirna vedere, maiserioase. or, iati ce u' J"r.operit eu.E1:" spune despre cuvdntul prcreludere cd revine cle rnai multeori in text. Apare efectiv de tr:Li ori, Ei aceasta la inceput. Mie mise pare cd' in context, este foarte normal. $i apoi,'u vdd de ce eatraduce acest verb in versul al doilea

s a u a r e v d rs a r u m i n r), i ;;il;;;,T : J'i #{,' ::: :::J1'#,",1 :

expert ?n Iiltinir ca cloaninasi examinez ntai cu iitentie

Contraargunten.tatie

l^

) Anttfl l,cnsotti. o,qgr.

- ,,Anrl slrcrl light trpott

Elcl'ed. rni-arnafiunatiile sale.

propus la rindul nreu

nr. 44. 29 octombrie 19.36,

titv sot1g", Futher Ernetti'sp. 112.

C hro rt ov i,y ct r, o p. cit.,p. 39.

78

Din nou tiespre Quintus Ettttitts

de altfel. sensul obignr.rit rni se pare aici foarte potrivit: ,, Dic, uge,

Musa lenis, nrcunrque pruelucle cot1tltt11.", ,,Vorbelte, Ilai, aleaslMuzi. si pregdte;te-te pentru cArtlul mett". Nu r'[d abso]ut cleloc

unde a glsit ea ideea de luminl. Rtidlcina lutlere insetltttttti,,a sc

juca". ,,a se artuza", de unde ;i franfuzescul luclique. F[lI nici oindoial[, ea a confutrdat cu verbttl praelucere. Totu;i, in celelzrltc

douf, pasaje, ea traduce corect acela;i cuv0nt. In ceea ce priveltecuvintul age (sau agite. agitedunt). aici are valoare cle interjecf ie

de incurajare, de indemn. Aceste cuvinte. clupi ctitn inclicir li dic-

fionarele. au urmiit aceea;i evoltrfie ca ttllorts si uilez. clin limbafrancezi, Sensul este cleci: ..vorbeste. hai", ,,vorile;te. deci". sltit.

mai larniliar: .,vorl're;te, haide odatii". Este vorba cicspt'e o flit-mAntare a sufletului. ttu tr lrupului. In plLrs. lrgc lltl r,Lea itt t-tici ttn

caz sd insemne ..virlo", cuur trttcluce Elcircd. De altfci, chiar ezl

simte aici o dificLrltarte gi, pentrr,r a cla un scrns coeront, lnverseaziprinrele doui ct-tviute: ,,Conte, spenk, gentle fuluse". ,.Dic, rtgc,

Musa lenis". spune latinit. Oricuru. ogere nu poate s[ insentne ,,ilveni". CAnd exprimii nri;czu'ca, acest vcrb inseamnl ,,a impinge".,,a face s[ avanseze"., uneori ..a pune pe fugd", ,,a ttrmdri". clal

nicidecum ,.a veni". Oricunt. dou[ greqeli enorme ?ncf, cle laprimele dou[ versuri qi. rlai tlult. in versut'i l'oarte scurte. care nu

cuprind decAt qapte cuviute cu totul. este cam mult. Or, iatd ci la

finalul traducerii sale. in comeutariile critice. exact acolo ttnde se

mir[ de aparilia acestui cuvAut, la aceasti dat[, Ei de frecven[a luiin citeva versuri, o ia de la capf,t cu confuzia intre praeludere;ipraelucere'.

In cazul acesta. este oare adevirat c[ acest ct-tvit-tt, praelu-dere, nu apare in alte texte clecAt dupi doud sute de ani de lamoartea lui Ennius? Oricurn. mi se pare foarte clificil s[ stabilimdata apariliei unui cuvAnt in literatura latini cAnd se ;tie. de

exemplu, cd din opera principalS a lui Ennius, Anabele, ntl ne-aurdmas dect ;ase sute de versuri. in timp ce originalul era mai lung

' ,,The vcrb oproeltrdcre> (ttt shed light) ()ccttrs severol lirnes i.n tlte

fragntettt". Father Erttelti's Clrotnt,i,sor', o1t. cit., p.48.

79

t,

I

Frangois Brunedecdt lliada lui Homer; cd Ennius a scris pe pufin doudzeci depiese de teatru, din care nu ne-au rdmas dec6t fragmente. $i, maiales, cand se ;tie cd acest rucru este varabil pentruintreaga ritera_tur6 latinS *ui ul::.din acea perioadr. Mai aoaug iupru, c5 inrot-deauna trebuie sdfii foarte piudent c6nd faci urir.t de anarize devocaburar' cu murt timpin urm', forosindu-se u""rt procedeu,s-a demonstrat cd satirf impricinapr.i nu putea fi scrisd de Racinedeoarece in ea nu se regSseEte vocabularur forosit ?n tragedii. Arfiingenioqi au mers pand la descoperirea mai mutto.ir,akespeare...Trebuie deci, pentru a recurgl tu un asemen"u urgu_ent, sdstdpAneqti bine cuvintele.

sd anarizdm in continuare. chiar gi cei care nu cunosc rimbalatind pot urmdri .d-emonsrrafia. i" ""r*r"lt"ir"tl". doamnaEldred acordd tevi (dativ sau atrativ) cu ntentors (genitiv )! Auraconsiderd cd este complement direct, ca ;i cum ar avea formaauram: ea traduce .furorent prin ma,nruss (nebunie), cdnd incontext este vorba, la modul evident, de ,,ardtare poeticd,,, sensde altfel atestat ra cei.mai valorogi autori. La inceputul versurui arpatrulea' considerr cd raudes esie subjonctivur verbului rauaure,cand de fapt este vorba, fdrd indoiard, a" acuzativurlturut al ruilans. Persistdnd i

a t un ci cd n d s e ffi;:l! :,'!:: T:t ;::T: J ;:'fii: :ffi i i,::oare nevoie s5 continui? Mi se pare c5 scuza unei anarize fdcute?n grabr nu este suficientd p.ntru a exprica asemenea gregeri.Sincer vorbind, ur, T".gu-,

sI ne pun"n, ?ntrebarea daca aceastdlicenfiatd a universitetii din princeton are ceva nofiuni de grama_tic' latind' Evident, 1t{er de gre;eri conduc in cele din urmS la oserie de absurditdli. cer mai imuzant este in continuare comen_tariul pe care il face, srrofd de srrofd (foarre $di;ffi;j," crezancl cdanalizeazd' un text care nu mai are secrete pentru ea, c'nd defapt nu face decdt sd dea

"rpti.alii unupodu, _iranOu_re, deexemplu, cI autorul vorbe;te dlspre ,,nebunie,,, ,,ldud6nd,, chiaraceasta ,,nebunie,, Qtraise *y *idr"ss), etc. il;;;" md pri_

,Tl:?r:, nu vdd alr delir decdt cel din traducerea ei, 9i nicidecum

80

idemaiera-

tot-:deleu,

)lne

\lfie...

SA

rba

lna'#a

ma

in)ns

ialfe,

luica

;te

rte

:li.

:td

A-

o

n-

ca

le

le

7l

i-n

Din nou despre Quintus Ennius

in asemenea condilii, se poate oare judeca valoarea literarda textului? Aceastd valoare ar reie;i, indeosebi, susfine ea, dinnumdrul mare de citate regdsite deja din alfi autori antici. Dar,oricum, aceste citate nu reprezintd decAt 22 de versuri drn 121,.

Oricine poate constata dacd aceste 22 de versuri ar putea, doarele, sd asigure valoarea literard a ansamblului.

Profesorul Marasca nu pare a fi gSsit vreo neclaritate instilul sau vocabularul textului respectiv. InsI el cunoagte limbalatin[. Este adevdrat insd qi faptul cd profesorul Marasca avea Ei

alte motive care l-au fdcut si fie mai receptiv la sursa paranor-mald a textului. El asistase la Roma, la conferinfa PdrinteluiErnetti in data de 17 februarie 1.979. Cu toate acestea, nu se poatepune la indoiald onestitatea profesorului Marasca, deoareceinsuqi Sergio Conti, durul acuzator al Pdrintelui Ernetti, dupdcum am vdzut, declard cd are pentru el ,,o prietenie sincerd Ei ostim[ deosebit5" 1.

' Il Giornale dei Misteri, nr.174,1980. p. 69.

81

6

,,Deplasarea in eternul prezertt"

cand treceam in revisti amintirile legate de pdrintele Ernetti,c0nd cunoEteam valoarea martorilor care il ;tiau de ani de zile sicare lucraserd rnultd vreme alSturi de el, nu puteam sf, mai amvreun dubiu. in acelaEi timp, m[ indoiam de existenla crono-vizorului qi nu atdt din cauza intdrnplf,rii cu imaginea lui Hristos.Foarte curAnd, am pus totul pe searna manevrelor unui gazetarprea pu{in scrupulos si explicafiile prrintelui Ernetti mi-au pdrutsatisfdcrtoare. Mai erau, desigur, intrebdrile legitime care oricf,nclse pot pune asupra autenticitdlii lucrdrii lui Ennius. Era evidentcd nu se putea aduce o dovad[ absolutd. Eram foarte constient detoate acestea, chiar inainte de indoielile atat de lamentabil expri-mate de doamna Eldred. Dar toate acestea lrmaneau pe un plansecundar. Adevirata cauzd. a suspiciunii care revenea f[rd ince-tare, pe care nu reu$eafir nicidecum sd o inldtur, era mai degrabbenormitatea in sine a unei astfel de descoperiri, fantasticd, denecrezut chiar, minunatd qi de temut in acelaqi timp. Eram prinscontinuu intre cele doui considerafii, f5rd sd pot ajunge la osolu{ie definitivi qi satisfdcdtoare.

Din fericire, am avut gansa ca printre prietenii mei sd se afleun om de qtiinf5, un savant veritabil. Cum disting eu un om clegtiinfi adevdrat de unul fals? Prin faptul cd pe un savant in adevd-ratul sens al cuvantului. qtiinfa nu l-a fdcut si se limiteze la catevadogme rigide. Acestzi a rdmas deschis la tot, rdnd pe rdnd uimit

82

,,Deplasarea tn eternul prezent((

sau tulburat de extraordinarafantezie a Naturii, de comtr-rlicaliileadeseori gratuite, de monstruozit{grle ei ;i, in ciuda tuturor acestora,de armonia ei fhrd seamSn. Savantul adevhrat este victima nneicuriozitdti nesbfioase, unei curiozit5li de copil in fala a ceva ce nuinfelege. Pe scurt, un savant pur gi simplu. Acest prieten al meuavea ca specialitate de studiu cornportamentul animalelor, albinesau furnici. de exemplu. Poate cd asta l-a ajutat si-si dezvolte si ooarecare cunoaqtere intuitivl a oamenilor. A frecventat vremeindelungatd mediile gtiinfifice pentru a recunoagte sau a ghicirapid ce se ascunde sub masca oficial[ pe care fiecare este obligats5 o poarte pentru a se pune la ad[post de confrafi. lntoleran{aeste astdzi in mediile stiintifice oficiale mai adAncd decAt in sdnulBisericii Catolice.

Iat5-m5, deci, pornit din nou spre Venefia, acest,ora$ pejumdtate mort, dar atAt de activ. TuriEtii miqunf, pe aici c:r muqtelepe un cadavru. Dar. de data aceasta, nu sunt singur in fala porfiim[ndstirii. Profesorul Rdmv Chauvin este alituri de rnine. Iatiimpresiile sale:

,,Dacd ceea ce mi s-a spus este adev[rat, este vorba pur Ei

simplu despre cea mai uluitoare descoperire Etiinlifici a tuturortimpurilor, care va stArni un ecou chiar mai mare dec6t bombaatomic5. Ador ceea ce se cheami science-.fiction, mai ales cdndeste real... MX feresc mai ales s5 declar ci un lucru este imposibil:de fiecare datd cAnd stiinta a afirmat a$a ceva. a fost nevoitlulterior s[ recunoascd faptul c[ a sustinut o prostie; pe de altdparte, imi amintesc de afirmafia fizicienilor specialiEti in cuantici,conlorm cf,reia nu ar exista nici trecut qi nici viitor. ci rtumai un<<etern prezent imobil"; singura mobilitate ar fi indusf, de con-qtiinla omului. tri declar[ asta cu mult sAnge rece, ca fiind ccva

foarte evident. In cazul acesta, ipoteza unei deplas[ri itr timp nu

este poate chiar atAt de nebuneasc[, deoarece ar fi vorba doar de

o deplasare in eternul prezent...Iat5-ne ajungi la minunata mdnistire din San Giorgio. Sunt

foarte emotionat. Pirintele Ernetti este inalt. siab, palid. Ne-a

83

Frangois Brune

spus cd este foarte bolnav. VorbeEte cu pldcere; pare chiar foartefericit c5 are cu cine sd stea de vorbd. Da, a cdlStorit in timp.<Toate vibrafiile sunt inregistrate>, explicd pdrintele Emetti. <$icele viitoare?>, intreb eu. Nu primesc drept rdspuns decAt unzAmbet. <<Dar dacd putefi cdlStori in timp, puteli sd o facefi qi inspafiu-timp? De exemplu, si mergeli si vedefi ce se petrece peplaneta Marte?> <<Da, se poate qi asta>>, rdspunde Ernetti z0mbinddin nou.

Am vorbit despre tot ceea ce Brune gtia deja: despre Patimilelui Hristos, despre retincen{ele Bisericii, implicafiile aparatului.<<Dar, stimate pdrinte, ceea ce alirealizat dumneavoastrd poate fidescoperit Ei de citre altcineva intr-o bund zi.> P[rintele Ernettimi-a rlspuns: <MI indoiesc. Ar trebui sd aibl un noroc fantastic.>

"insd ralionamentul dumneavoastrd era valabil cu patruzeci de

ani in urm5, cdnd erau foarte pufini cercetdtorii cu un nivel de

pregdtire corespunz[tor unor astfel de studii. Dar acum, sunt dinan in an tot mai mulfi. Mai devreme sau mai tdrziu, vor ajunge sd

descopere tot ce li se ascunde acum.r, Pdrintele Ernetti se tulburdla aceste cuvinte, dar nu rdspunse nimic.

$i iatd-ne din nou, dupd trei ore de discu{ii, in vaporaEul care

ne duce spre centru. Eram consternat. Totuqi, acest om calm qi seninnu avea nimic dintr-un exaltat. Aparent, se bucura de o bunbreputafie in cadrul Bisericii. Este Ei exorcist. Era sd uit: in acea zil-am urmdrit ficAnd un exorcism prin telefon - diavolii de italieni!(Trebuia sd o spun)".

In realitate, nu este vorba chiar de o exorcizare, mai degrabdun fel de rugdciune de eliberare, mai mult pentru a liniqti spaimaunui psihic fragil decAt pentru expulzarea de demoni. un.exorcismadevdrat inseamnd cu totul altceva!

Dup[ intrevedere, profesorul Chauvin a rSmas cu convin-gerea c5 ciudatul preot din Venelia nu minfea. Nu era posibil ca

o asemenea descoperire fantasticd sd zaci necunoscutd. Cu nerdb-darea Ei curiozitatea-i obiEnuite, a st[ruit sd aflu mai multe despreacest subiect.

,rDeplasarea tn eternul prezent('

Dwpd tntdlnirea cw Ernetti

$tiam de mai multd vreme cd s[ndtatea prietenului meu.ciudatul prieten din Venefia, se degrada tot mai mult. De maimulte ori, cdutdndu-l la telefon, mi s-a rdspuns cd era din nouspitalizat. Mi-am dat seama cd se apropia sfdrEitul.

La 1 noiembrie 1.993, eram din nou in oraqul dogilor. M-aprimit cu multd bucurie gi trebuie s[ mdrturisesc c5, pre! de cdtevaclipe, am uitat amAndoi de problemele lui de sdndtate. Pdrea dinnou in form5. iqi reluase locul in biroul sdu cel mare Ei totul p5reaneschimbat. Ca de fiecare datd, am abordat cu totul alte subiectedecAt cronovizorul. Dar, referitor la acesta, mi-a povestit totuqi cdfusese convocat, cu pufin timp in urm5, la Vatican, pe 30 septem-brie 1993, impreund cu ultimii doi cercetdtori care mai erau inviald qi care lucraserd cu el. in fa{a unei comisii formate dinsavanfi din diferite fdri qi patru cardinali. ,,Li s-a spus totul", mi-amdrturisit atunci.

Aq fi putut sd incerc s[ aflu mai mult. Dar, in acea perioad[,nu mI g6ndeam cd voi scrie o carte despre asta. Publicasem cdtevaarticole. Credeam ci nu mai am de spus altceva. Ceea ce m-aoprit de asemenea, imi amintesc, a fost surpriza mea, deoareceam simlit intodeauna cd pSrintele Frnetti nu avea deloc increderein Vatican in ceea ce priveqte viitorul descoperirii sale. Regreta cX

a demontat aparatul atAt de curAnd. Se gAndea cb l-ar fi pututfolosi pentru descoperiri arheologice extraordinare sau pentru a

verifica mari evenimente ale trecutului. in cursul diferitelor meleintAlniri cu pdrintele Ernetti, el imi povestise deja cAteva epi-soade ale cercetdrilor, aspecte pe care nu mi le dezvdluise la pri-mele convorbiri. $tiam, de exemplu, cI ei captaserd distrugereacelor gSUa_ o_Lage,.S-o_d-o;qa gi Gomora, iritr-un fel de exploziegft-antice, asemdndtoare unei bombe atomice. Mi-a mai m[rtu-fiSlfcum captaserd sceqa,in care'l4oise primeqte cele zeceporunciqi cd sunt in posesia textului autentic. In diferite articole, am vdzutcd pdrintele vorbea uneori despre cercetdri asemlndtoare reali-

85

Frangois Brune

zate de cltre americani, spunAnd cX el aqtepta confirmarea lorpentru a vorbi mai liber despre acest subiect. Dar, fbrd s[ am niciun motiv de indoiald fafi de cele spuse de pdrinte altora, trebuiesi recunosc cd personal nu imi amintesc nimic despre acest

detaliu.Am discutat de asemenea despre teama pentru libertatea

noastr5. Pericolul era real, eram amAndoi de acord. Dar, fdrd ca

noi sd ne ddm seama, limitele secretului nostru se reduc treptatdatorit5 altor tehnologii. Imaginile prin satelit pot surprindeobiecte cu dimensiunea de pdn5 la un metru. Nu se poate construi

nimic care sd nu poatd fi reperat. Se poate deja urmlri traiectoriaunui camion sau chiar a unui autoturism particular. Prin supra-

vegherea conversaliilor purtate la telefonul mobil, se cunosc

deplasdrile oricui. Figurdm cu tofii in figiere electronice f[rd sd o

qtim. Nu suntem incd transparen{i unii fa{d de al1ii, dar via}a

noastrd privatd nu mai este cunoscutd doar de noi. Deci, nu

suntem oricum determinafi sd ne transformdm modul de via[5 infuncfie de aceastd evolufie?

imi amintesc, de asemenea, cd in finalul discufiei noastre

i-am pomenit cd lucrarea mea En direct de I'au-deld,la cate cola-

borase qi profesorul Rdmy Chauvin, urma probabil sd fie tradusd

in curAnd in limba italian5. Mi-a cerut s6-l anun! cAnd se va hotdri

acest lucru. Era pregdtit sd rup[ tdcerea care i se impusese pentru

a explica, in sfArEit, povestea imaginii de la Collevalenza. A fost

pentru ultima datd cAnd l-am vdzut in viafd. La 8 aprilre 1994.

pirintele Ernetti a trecut in lumea cealalt5.

Pentru a permite cititorului si-qi fac[ o p[rere proprie despre

ceea ce gdndea in profunzime p[rintele Ernetti, imi permit s[redau in continuare cAteva r6nduri, scrise de mdna lui qi repro-duse al[turi de fotografia sa fdcutb cu ocazia implinirii a cincizeci

de ani de via!5 in mdnlstire, in 1991. Desigur, fiecare le va aprecia

in funcfie de credinla Ei sensibilitatea sa, dar eu cred c[ ele

reprezintd. un element care meritd pus la ,,dosar":

86

,rDeplasarea tn

GesD mio, misericordia mia,abbi pietdL di me;

Gesi mio, speranTa mia,nella vecchiaia nonabbandonarmi;

Gesi mio, salvezza mia,donami la luce deltuo volto,

Maranatha = Vieni, Gesi, ti aspetto !

$i mai departe:

Gesi, tu sei il mio tutto,io sono il tuo niente;ptendi questo tuo niente,donami il tuo tutto,ed io saro tutto tuo.

eternul prezent((

Iisuse, tndurarea mea,

ai mild de mine;

Iisuse, speranla mea,

nu md pdrdsi labdtrAnege;

'iirurr, salvarea mea,

dd-mi luminachipului td.u;

M aranatha = Vino, Iistne, te a;te pt!

Iisuse, tu e;ti al meu ,,tot",eu sLtnt al tdu ,,ninlic";ia acest ,,nimic" care este al tdu,dd-mi al tdu ,,tot",;i voi fi al tdu cu totul.

87

7

Si cre zi in ingeri

Se intdmpl5 adesea sd-mi inchei conferinfele cu diferite,,viziuni". In cursul acestor Eedinfe publice, un medium incealcdsd pdtrundl pulin mai clar decAt dumneavoastrd inEivd in pro-priile probleme de via![, sau sd intre in leg5tur[ cu persoane dece-

date. Nu cu mulli ani in urm5, chiar qi eu arn iiEezat uneori pe

masa acestor ,,vizionari" fotografiile man-rei mele, ale tatSlui meusau ale unor prieteni, pe undeva nutrind speran{a de a regirsiastfel un contact cu ei, dar mai ales pentru a-mi da seama dacf,

acest fenomen existd cu adevdrat ;i sI-i explorez inclirect com-plexitatea. Mult tirnp nu am avut nici o indoial5. Intr-adev5r, anu-mite persoane sunt dotate cu o sensibilitate rnai pnternic5, ce lepermite si vad[ sau sI audd lucruri pe care noi nu Ie percepem.

Or, de rnai rnulte ori, am fost stimulat. Recunosc c5, uneori,am cdutat efectiv un semn: trebuie oare si continui? rneriti oste-neala? aceste cercetdri pot reprezenta un pericol pentru evolufiaumanit5lii? sau pot ele, dimpotriv6, sX ajute? Alteori nu am intre-bat nimic. Simpla mea prezenfd in salf, imi atrdgea o interven[iedin Lumea Cealalt5. Iat5, deci, cAteva extrase din ceea ce am primitprin interniediul unor persoane cu calitdfi de medium, toateabsolut oneste. sunt convins: ,,Da, voi fi ajutat. Mi se vor inmAnadocumente. Existi irrc[ descoperiri nepublicate. Am pierdut doiani, mi s-a spus. Oameni de ;tiinf[ vor analiza aceastd problem[.Drumul va fi lung. Nu am inci clecAt o schi15. Ernetti, in lumea

88

Sd crezi in tngeri

cealalt[, iqi continud cercetirile. Ceea ce voi face cunoscut nu vaprovoca o catastrofS. $i allii vor cduta s5'se intoarcd inapoi intimp, dar in zadar".

Un mediwm imi transmite

Pirintele E,rnetti a vrut sd schimbe anumite lucruri. El a

trecut dincolo de norme. Doregte si md elibereze de anumiteleghturi. ,,Libertatea ta depinde de tine", mi-a transmis el. Mediu-mul a inleles cd pirrintele nu era intotdeauna amabil, dar era

cinstit. E,u am fost irnportant pentru el mulli ani (se pare!). Au vruts5-l inmormAnteze inainte de a fi mort; nu in senstil sd fie introdusde viu in groap[, ci in sens figurat: i s-au plls nenumirate piedici.

,,Sd duci flacira mai departe. Nu lSsa sd !i se pun[ calota pe cap".(Este vorba despre calota de episcop: nu existi nici un pericol inacest sens.) ,,Nu-i l[sa sd te reduci ]a ticere, aga cum au ff,cut cu

mine. Mergi cu curaj pinir la capit. ReuEeqte ceea ce eu nll amputut. Tu nu vei c[dea niciodatd in capcani". Persoanei-mediunti se aratd atunci un simbol: o cutie, clptu;iti in interior cu pdnzl,con{inAnd o anaforni[i. (Viziunea pare a corespunde unui tabernacul.

Poate simbolul unei noi Biserici, unei renagteri a Bisericii?)Toate acestea veneau de la p[rintele Emetti? De la altci-

neva'? Oare persoana-medium nu fdcea oare decit sI capteze dinsubconEtientul meu ceea ce-mi doream, sI m[ linigteascS, exa]tAndmisiunea mea viitoare cAnd incercam si cred in ea? Eram manipulatde entitbti din Lumea Cealaltd care incercau s[ mi deturneze cle

la vreo sarcind mai irnportant[? Totul imi era neclar. Dar. in curAncl,

urrra s[ am ocazia s.I fac un pas inainte, sI consult ceva mult maisigur decit toate fiinlele-medium de pe PlmAnt.

Contact mistic

Eu sunt preot qi chiar pufin teolog; fac parte din categoria,tot mai pufin numeroasd, a celor care continu[ sI creadi in ingeri.

89

FranEois Brune

ve{i remarca de altfel cd ingerii ?Ei f-ac o ,,reaparifie in forfd.,exact in momentul in care cea mai mare parte a teologilor nu maicrcd in ei. Este dificil si-i elirninlrn clin Evurtghalir sau clin alrctexte ale Noultti restantent. Ei intervin aici tot timpul. Intelec_tualii nostri rezolvd probrema explicancl cd nu este vorba clecatdespre un limbaj pentru primitivi: dar totu;i, i'gerii existd. Este simai greu sd nu fii cont cre ei in via{a sfinfilor. Numerosi sti'fiafirmd ci i-au vdzut, le-au vorbit Ei recunosc ajutorul pe care l-auprimit din partea ior. Este aclevirat cd iconografia comunir clinoccident i-a desconsiderat adesea. Daci ne gcnclim la ingeraEiidolofani din arta baroci, este dificil sd creclem in existenfa lor.Acela;i lucru este valabil ;i pe'tru Dumnezeu, infi{isat ca unbdtrin bdrbos. Ldsa{i deoparte aceste caricaturi qi acceptafi ideeacd nu este nimic absurd si crezi in posibila existen{i a unor fiin[epe care simturile noastre nu le percep, dar care pot tr5i in altedimensiuni. Unele persoane cu calitdli de medium pot astfel sd-ivad[ pe cei decedati, sd-i audr si sd le vorbeascf,, pe cdnd noi nu-ivedem Ei nu-i auzim. Iatr cum am primit eu sfatur foarte pre{iosal unui .,inger".

De cdtva timp lucram la o carte despre fenomenele extra-ordinare in generai, incercand o situare a unor-a in raport cu cele-lalte. Unele nu pdreau extraordinare decat avand in vedere isno_ranfa noastrd actual[: tunetul inflicira altidatd imaeinatia. cllatat rnai mult dacr trrsnetul lovea vreun om. Se interprJta desigurtotul ca fiind o interven{ie directd a forfelor supranaturale, unavertisment al zeilor. Alte fenomene corespund unei anumiteinterferenfe intre lumea noastrd qi cea de clincolo, dar ldrd s[ fieintotdeauna vorha despre un miracol sau vrijitorie. Asta seintAmplS, de cele mai murte ori, in cazul fenomenelor de mediumsau de TCI. Dar alte fapte uluitoare vin in mod sigur de la forfeobscure ;i de ternut despre care Biserica nu vorbe;1e destul, cumsunt l'enomenele de ,,posedare". Artele, in fine, vin cle la Dumnezeuqi insotesc adesea experientele mistice. Aqa sunt, de exer.nolu.fenontenele de bilocatie, cje stigmatizare etc.

90

-

Sd crezi tn tngeri

Pentru a dezvolta acest din urmf, caz, a$ putea sd fac referilila mistici deja cunosculi in Franfa, cum sunt Marthe Robin szrr_r

sora Yvonne-Aim6e, de la mdnlstirea din Malestroit. Dar existideja numeroase lucrdri care prezintd viala lor. Mi se pare nraiinteresant sd evoc aici o misticd din Italia. inc[ necunoscut[ inFranfa: Natuzza Evolo'. Ea prezitrtf, un ansamblu foarte irnpre-sionant de fenomene: ii vede pe morli ca gi cum aceEtia ar fi vii,adesea fiind chiar pe punctul de a-i confunda, rnor{ii pun uneoristdpAnire pe vocea ei si vorbesc prin intermediul acesteia; i seintAmpld adesea sd indeplineasci diferite misiuni. uneori foartedeparte de ea, prin fenomenul bilocatiei; ea tr[ieqte, in fiecareVinere Sfdnt5, Patimile lui Hristos prezintva de asemenea un fe-nomen, practic unic in istoria misticii, transpirafia cu sAnge, care,atunci cdnd o ;terge, lasS in urm[ inscrip{ii qi desene foarte fineformate din sAngele ei.

Am mers si o v[d, nu numai pentru a strAnge documentatiesi mdrturii asupra viefii sale, dar qi pentru a o consulta referitor lapropriile mele probleme, la pozilia mea in cadrul Bisericii, lafoarte speciala mea funcfie fdrd ntisiune oficialS etc.

La satul in care trlieqte nu se ajunge u;or. Trebuie sd schimbiavionul la Roma sau Milano, pentru a ateriza la Lamia Terme. unmic aeroport in extremul sud al cizmei italiene. ItJrmeazd un drumlung cu taxiul. E,ra iarnd cAnd flceam aceasti cdldtorie; se ldsasedeja noaptea gi goferul taxiului a trebr-rit s[ facd un lung ocoldeoarece s-a rdtdcit. Din fericire. la capltul cildtoriei, am fostintAmpinat cu multd cdldurd intr-o casd parohial[. Un aspectextraordinar al cazului Natuzza Evolo este faptul cd aceastdmisticd se afl5 in foarte bune relatii cu clerul. Nu este tinta suspi-ciunilor sau a denunfdrilor calomnioase, cum a fost cazul lui PadrePio. Desigur, in trecut, nici ea nu a fost scutitd de nepl[ceri.Psihiatrii au vrut s[ o declare nebund, iar preolii au exorcizat-o cafiind posedatS. in prezent,este mai degrabd protejatd de cler carenu numai cd o respectf,, dar incearcd sd rdspdndeascd mesajul ei

' Franqois Brune. Les Miracles et ntftres prc.rcliges, op. cit., pp.83-1 l8

91

FranEois Brunede iubire sfantir. Faptere paranormare. care se petrec in prezcn{aei formeaz, 0biectur unor anchete riguroase si sr-rbiectur unorarticole din pLrblicatii iniportante.

Daca *o'r'rcsc despre ca. ru o r'lrc penrru a-nri povesticrldtoriire . in 7 ;i g decem brie 1997 .am avut posibilitatea sd stausingur de vorbd cu ea. cre doui ori deci. ar" p"tri asttet sd-i punin liniste intrebrir'e mele. ca de fiecare datd, rdspunsul nu veneade la ea, ci de Ia.ing:rll sdu pdziror. Numiiii,;;i;,,, ,,enrirarecontrol" sall cum doriti, dacd vocaburarur rerigios vd incomo deazd.Dar aga se petrec lucrurire cu ea intotcreaunulartt"t, .te exempru,ingerul ii comunic[ c]enumirire unor medicamente imposibire.termeni i' rin-rba greacd clin care eer nu i'terege ,rin,i., dar pe careii repetd totuqi cu fidelitate. 'rot in_e".ut ii dd rrspunsuri in rirnbistrdi'e din care ea nu Etie un cuvant. Nu uoruli" .or".t ,ri.rmdcar itariana oficiard; cunoagte numai criarectul carabrez qi estemiratd cd eu, un strdin, reugesc sa ingeteg ce_mi ,pr*.^;i, de fiecaredat'' evenimentere care au ,.,no, uu dovedit c5 rSspunsur'e aufost corecte.ceea ce m-a impresionat cer mai murt ra ea, a fost privireaprofundd qi lirnpede, in ciuda ochilor sar ,r"gri.lm simtit otransparen{d totard. o eriberare totarr de sine. pdnd atunci nu mai

ln.;s,:- aqa ceva clecdt in p."r"n1a unor ciluglri, pe Munrele

Dup[ ce affl oblinut de ]a ea, sau mai degrabi de ra ingerursdu' rdsputlsurile care md priveau personal, am intrebat-o ce trebuiasd cred despre cronovizor. Eviient cd ea nu auzise vreocrativorbindu-se clespre aparat ;i deci nu gtia despre ce este vor.ba. Aprivit ln gol, pufiy spre dreapta. deci i' stinga mea, in directiairrgerului sdu qi mi-a rdspuns:,,8 tutto sincero.,. Apoi,;;;#.i;rlot spre stdnga u1u: u acriugat vorbind o" ari"'"."irro o.rpr"pdrintere Ernetti: "ohr clar er"a urcat deja foarte, foarte sus. Esteun suf-let foarte bogat.,.

Mi s-a atras-atentia ci ,,sincer,. nll ?nseamnd neapirat,'adev5rat". Mi-am tot repetat aceast5 0biecfie, facancr tot fer.r deipoteze. Poate cr pdrintere Ernetti captase, 'drr

si-gi crea seama.

92

ltaor

Sd crezi in tngeriscene de la turnarea unui film despre viata luiHristos. D.r atunci,imaginile nu ar fi fost centrate continuu pe Hristos. Ere s_ar. fioprit gi asupra altor personaje, Fecioara Maria, Sfdntur loan. uncenturion... Ar fi vdzut cre asemer'tea pauze intre doLrf, scere:actorii scofdndu-;i costumele pentru a se destinde cdteva. mo_mente; scenele nereuEite ar fi fost leruate. $i firmul nu ar fi fostturnat in limba arameand! De artfer, o.."uEi ipotezd nu ar pllteaexplica pregdtirea_ atacurui asupra unei binci pi .ur" ei r-au captatintr-o zi' in mod cert, tot clea ce imi povestise ;i pubricasepdrintele Ernetti, gi o fdcuse cu toatd sinieritarea, treuuie sa tfost adevirat. Sau, dacd nu, el era complet nebun. capabil sd deri-reze in toatS regula. Dar asta nu se potrivea a,, .""u ce stiamdespre pdrintere Ernetti, nici cu convingerea ,'.'ea profundd.

intdlnire cu monseniorul Barecchia

cele spuse de Natuzza Evolo m-au intdrit in co'vingerilemele. Dar aceasta nu imi permitea sd transmit prrerire mele sialtora. Trebuia sb aflu mai murte. Mi-am arnintit utun.i'.a"il;imi ddduse, in ltaria, numele unui prieten ar pdrinterui Ernetti,asigurandu-md cd el ar putea sd-mi incredinleze anumite rucruri.Dar ce anume /

Dupd cum a{i ghicit creja, am pornit spre venelia. cdldtoriadevenise o rutin'' Aveam cafenerere mele preferate, imiformasem aproape niqte manii. Curn am ajuns o.olo, am inceputsd caut in anuarele rocare numdrur de telefon ;i adresa prieter.rur,irespectiv. Am avut noroc: r-am g5sit. Nu se punea probrema s[_ipun in mod direct intrebdri referitoale ra cronol,izor. M-amprezentat deci ca fiind un prieten alp[rinterLri Ernetti, ccea ce eraadevdrat, dornic sd vorbesc despre er cu unur dintre vechii sdiprieteni. A acceptat imediat si mi-a clat intarnire a croua zi crirni_neata, la ora 7 sau 8, nu mai ;tiu exact. A avut grijd sd_mi preci_zeze cea mai apropiat5 stafie a vapora$urui care rd"dr."u ra el. inacea dupd-amiazd, am fost in recunoaEtere pentru a-i repera cas?l

93

Frangois Brune

qi s[-mi notez cAt timp f[cearn de lzi hotel pdnf, la el per-rtru a I'i

sigur cd ajung la intAlnire la ora stabilitzi.A doua zi dimineat5. din nefericire, ploua cu glleata. I-a

Venefia, cind apa care cade de sus se intAlneEte cu cea de jos, este

foarte deprimant. Eram in 2 aprilie (2000) qi era fiig. un h"ig umedqi pdtrunzhtor. Ajuns in fata casei, am sunat la poarti, o dati, de

doud ori, de trei ori, ezitAnd intre discre{ie qi insisten[[. Nici o

migcare. La primul etaj, se vedea o lumin[ slabd. Am iucercat s[strig. Degeaba. Era inc[ foarte devreme. Totul in jur era pustiu qi

continua sd plou5. Am sunat atunci la casa invecinatd. Mi s-a

rlspuns prin interfon ci cei pe care ii c[utam erau deseori plecafi.Rdspunsul a fost scurt qi la interfon este intotdeauna dificil sh

insiEti.Yizavi de aceastl cas[. am zdrit o caf'enea care tocmai des-

chisese. Arn intrat intr-o doard. induntru erau cleja doi clien{i. plusbarmanul. I-am intrebat dac[ qtiu unde locuieqte monsenioru]Barecchia. S-au consultat rapid intre ei Ei nici unul nu-l cuno;tea.Mi-am reformulat intrebarea, pufin enervat, de data aceasta amitr-tind qi prenumele: ,,Nimeni nu qtie unde locuiegte Don GastoneBarecchia?" Rdspunsul a fost cel agteptat: ,,Ah! Don Gastone!Ba da, sigur c[ da. Dar nu locuieEte aici, ci pe coast6. Numerelesunt greqite". Ce uqurare! Nu intArziasem prea rnult. Am tra-versat deci piafa, plin ploaie, Ei am sunat la casa indicatd. $i acoloera interfon. ,,Da, vd deschid. IJrcali". Am auzit un declic gi am

deschis poarta. Dar in loc si urc. a trebuit mai intAi sI cobor cAteva

trepte. Am ajuns intr-un fel de hangar, o ;urd, un spafiu nelocuit

Ei nelocuibil de unde pornea, intr-adevf,r, o scarl de lemn. Credcd venefienii, sdtui de incursiunile aqa-numitei acqua olta, au

ajuns sd nu mai locuiasci la parterul caselor. Via{a incepe laetajul intAi.

Am urcat deci scara Ei, la etaj, am dat peste un bdrbat irtvArsti, imbr[cat in pijama si ha]at. care m-a luat drept rnedic.Avusese un atac qi chemase de urgenld un medic. ii reamintesccine sunt qi, cu mult[ amabilitate. se hotdrlqte si-mi r5spundd laintrebdri, cel putin pdnd vine rnedicul. I-am pus cAteva intreblri

94

Sd crezi tn ingeri

in legdtur[ cu boala pdrintelui Ernetti, cu cercetdrile pe care lefdceau impreun5, despre pasiunea comund pentru cAntec... qi,

incet, incet, am ajuns sd-l intreb dacd p5rintele Ernetti i-a vorbitvreodatd despre cercetdrile legate de undele trecutului. Nu amremarcat nici o tresdrire, nici un semn cle tulburare. Interlocu-torul meu pdrea cd nu realizeazd enormitatea problemei abor-date. Mi-a spus simplu ci exista o cdluglrilS care qtia probabilmai mult decAt el despre acest subiect, deoarece lucrase timpindelungat aldturi de pdrintele Ernetti. Cum medicul trebuia s[soseasc[, s-a oferit s5-i telefoneze cdlugdritei pentru a'ne intAlni

Ei a-mi rlspunde la intrebdri.Totul era aranjat. Cdlugdri{a mi-a explicat ce canal sI strdbat

ca sd ajung la biserica unde md aEtepta, o bisericd minunat[,desigur. Un grup de turi;ti aqtepta deja deschiderea ei. Cheia se

afla la cblugdrif5. Noi doi am intrat. inchizdnd insd turigtilor uqa

in nas. Intr-o micu{d inc[pere aldturat5, ant putut sta de vorbllinistiti.

Nici ea nu Etia nimic despre un asemenea aparat, dar mi-adat cAteva indica{ii valoroase. Exista o altd cdlugdrild,lAngd Napoli,la Castellamare di Stabia, sora Adrianna Perissinotto, care trebuiasd gtie mai multe, apoi o sord a pdrintelui Ernetti, de asetneneacdlugdrifd, sora Germana Ernetti, care putea fi gdsitd la Roma, laCasa della Provvidenza. Am notat cu atenfie toate datele. Poatecd realizasem un mic progres in cercet[rile mele. Trebuia sd urcspre izvor, intr-un fel de joc al urmelor, fdrd si qtiu ce voi gdsi. infinal, se va vedea, nu voi descoperi ceea ce am sperat, ci cu totulaltceva!

95

i

Teza

oo

a. a amrtomanrel

De indatd ce am putut. am pornit din nou la drum. Era10 iulie 2000. A doua zi dupd sosirea mea la Napoli, am luat untaxi spre Castellamare di Stabia. Este destul de departe. De-alungul golfului e multb aglomerafie. Trecem de Herculanum gi

Pompei.Ajuns in aceastd micd stafiune balnear5, a trebuit sd discut

cu alli qoferi de taxi, sb-i intreb pe ce drum sI o iau. Nu aveamadresa exact6. Indicaliile mele erau extrem de vagi. La Castellamareexistau, desigur, mai multe comunitdli religioase Ei bravii meitaximetriEti se incurcau in toate numele congregafiilor religioase.Am ajuns in cele din urm5 la o cdsutd situat[ pe o indlfime,deasupra oraqului.

Aveam noroc. Era foarte pldcut aici. Md gdseam intr-un azilpentru cdlugdri{e. Dar bucuria mea a fost de scurtd durat5: soraAdriana devenise intre timp superioara congregafiei qi, in acelmoment, se g[sea la Bruxelles. Dar cilugdrifa care md primise erafoarte amabil5, ii pSrea rdu pentru mine qi, in afarl de sucul deportocale pe care mi l-a oferit, mi-a dat Ei o serie de informafiiprefioase. Casa lor din Roma era acum inchisS. Sora pdrinteluiErnetti nu mai etala Roma, ci la Florenfa. De data aceasta, amprimit o adresd exact[. Drumul continua. Nu eram foarte decep-

fionat, fiindcd mai speram

96

Teza mitomaniei

intdlnire cu sora pdrintelui Ernetti

in trenul care mi purta spre Florenfa, imi spuneam cd de

data aceasta voi bate la uqa care trebuie. Ceea ce p[rintele Ernettinu indriznise s[ destdinuie confrafilor sdi, incredinfase desigur.

intr-un moment sau altul, surorii sale. Era atdt de tulburat cAnd

povestea tot ceea ce v[zuse, mai ales Patimile lui Hristos! Sigur iiimpdrtdEise emofia surorii sale, chiar dac[ ii atrlsese atentia sd nuvorbeascd nimdnui despre aceasta.

La Florenla, am descoperit, departe de centrul oraEului, un

alt azll pentru cdlugdrile bltrine. In mod cert, trebuia sh md grd-

besc cu ancheta. In curAnd putea si fie prea tArziu. Sora Germanam-a primit cu mult[ amabilitate, oferindu-mi un suc de portocale.Am vorbit multd vreme. Nu qtia nimic concret despre cronovizorsi cred cd era sincer[ cAnd spunea asta. Dupd cum mi-a explicat,flatele ei era intotdeauna foarte ocupat. E,a" de asemenea. ,,CAndne intAlneam. mai degrabi discutam ^nout5!i

din familie. ne

aminteam de copildrie", mi-a mdrturisit. Il auzise, totuEi, pe frateleei vorbind despre vocile din Lttmea Cealaltd care pot fi inregis-trate pe banda de magnetofon. Da, asta auzise. De altfel, referitorla acest subiect, ea m-a intrebat imediat, pufin nelinigtit[: ,,DarBiserica pern'rite aqa ceva? Nu este periculos?" Am calmat-o,povestindu-i cele intAmplate Pdr intelui Gemelli in prezenfafratelui ei Ei reacfia papei Pius al XII-lea, precum Ei declaraliilemai recente ale pdrintelui Gino Concetti fdcute agenfiei italienede presi ANSA.

Apoi, mi-a pus si ea o serie de intreblri. Mai existd vocafiereligioas[ in Franfa? Mai mult ca in Italia? Peste tot sim[eam

aceeaqi tristele. Aceste minunate ciluglrile, care iEi inchinaser[intreaga viald lui Dumnezeu qi Bisericii, iEi dddeau bine seama cd

revela{ia divin[ nu venea. Totul era pe moarte. Ea mi-a chemat

un taxi. Ei a insistat sd md conducd pAnd afar[, a;teptAnd aldturide mine sosirea maginii. M-am intors la hotel. Rezultatele intAl-nirii erau minore, dar totu;iinsemnau ceva. Cel pufin, ea iqi auzise

fratele vorbind despre fenomenul inregistrdrii pe magnetofon a

97

Frangois Brune

vocilor venite din Lumea Cealaltd. Mi-am continuat cleci investi-galiile. cdlugirila md sf[tuise sd ian legdtura cu monseniorulMistrorigo. fostul episcop de Treviso. care de asemenea lucrasemulti vreme cu fratele ei. in special pentru apirarea canteculuigregorian.

cwm am achizilionat wn diclionar biblic indispensabir

De data aceasta, m[ gdndeam. voi ajr-rnge totuqi sf, aflu cAteceva. Era vorba despre un conlrate, in care avea deplini incre-dere. md asigurase sora Germana Ernetti. Trebuia sf, tie la curentcu dificultdtile intAmpinate de pdrintele Ernetti cand nu purea sdmai iasi decat insofit de .,gorile". Trebuia, de asemenea, s[-;i finotat cdlitoriile pirintelui. sd cunoascd ecourile avute de contac-tele acestuia cu savanfi din diferite firri. Desigur cd auzise despreconferinfa finuti la Roma in anul 1979. cuno;tea probabil atacu-rile cdrora le cdzuse victimd prietenul siu benedictin. Dacd nucitea chiar el presa de specialitate, cineva apropiat. la curent cuevenimentele, tot i-ar fi comunicat cele petrecute. urma sr aflu incurAnd cum stau lucrurile.

in cel mai scurt timp, mi aflam din nou intr-un tren italia*.in drum spre Treviso. cum am ajuns, i-a'r telefonat. Si el se gdseaacurn intr-un fel de azil. intalnirea r fost stabilitr pentru aceensizi, dup[-arniazd.La capitul inevitabirei curse cu taxiul. arn desco-perit o casi mare Ei pldcutd. cu gridini qi bazine cu apd care aduceauputind prospetin-re binevenitii in acea zi de iulie. cl[direa in carestitea monseniorul Mistrorigo se afla in spate. Mergdncl pe culoare.am remarcat cd" u;ile tuturor camerelor erau deschise. oare dinmotive de securitate. pentru a rerrarca imecliat dacd cineva se sirntearau, pentru mai buna supraveghere sau, pur Ei simplu. pentruaerisirea incdperilor in timpul verii? M-a conclus intr-un fel desalon, care semina mai degrabd cu un vorbitor. U;a a rrmasdeschis5, bineinfeles. ceea ce nu imi convenea financl cont iiesubiectul pe care doream sd-l abordez. Abia inceDusem sa

98

Teza mitomaniei

evocdm amintiri despr:e plrintele Ernetti, cand pe coridor a treculun preot care ;i-a aruncat privirea spre noi. Imecliat, episcopr_rll-a chemat induntru Ei conversafia s-a purtat c6tva timp in ti.ei.Bietul preot probabil ci se plictisea qi vizita unui striin acoloputea si-l distragd pentru cdteva momente. vdzAncl cd nu maipleaci, i-am spus in cele din urmi nonseniorului Mistrorigo ci asdori s5-i vorbesc intre patru ochi. I-a cerut atunci preotului siiplece gi sd inchid[ uqa in urma lui. in sfarsit. singuri!

Am simfit cd nu avealn prea mult tirnp la dispozi{ie. a;a c.i,de data aceasta, nu am mai abordat subiectul pL ocolite. Amatacat direct problema cronovizorurui La inceput s-a arrtat foartesurprins. Mi-a declarat cd nici pdrintele Ernetti qi nici altcineva nui-a vorbit niciodatd despre a$a ceva. Mi-am dat tcltusi seama ci elnu reabza prea bine importanfa problemei. Din fericire.traducerea italian[ a lucrf,rii n-tele En rlirect rJe l,au-cleli apirusedeja, avand ca anexf, traducerea u'ui articolr pe care il publica-sem in Franfa ca supliment de informare. Aclusesern cu rnine nnexemplar din carte t. Am deschis la paginile respective si i le-ampus in fala ochilor.

De data aceasta. ;i-a schirnbat atitudinea. A infeles, in sfar;it,cd era vorba despre un lucru foarte imponant.

- Dacd v-a splls aga ceva, inseamnd c[ este adev[rat. mi-zrrdspuns fdrd ezitare. Pdrintele Ernetti nu min{ea nicioclatr. L-amcunoscut bine de-a lungul aniior. Nu spunea niciodatd baliverne.Am lucrat rnult impreund, am organizat conf'erin!e pentru a explica;i a face cunosc.rt cantecul gregorian, pasiunea nbastrh comunr.Am acfio'at de asemenea impreuni, in legrturd directd cu papaPaul al vl-lea, pentru a lupta ?mpotriva infiltriirii francmasonerieiin sanul Bisericii. cand papa a descoperit aruplozrrea flagelului, afost foarte afectat. Subiectul acesta l-a pleocupat mult pe piirinteleErnetti. Evident, ceea ce v-a dest[inuit aici este foarte qrar,. Fiti

' Parasciettces et Transcomnutn.icotion, nr.r Frangois Brune. R6nry Chauvin, 1nMediterrann6e, 1998.

24. februarie 1996.

diretta tlolI'oldili. Edizic_rni

99

Frangois Brune

atent, ar trebui si vorbifi cu cardinalul Ratzinger. Ar fi bine sdtrecefi pe la secretarul s[u. monseniorul clemens. L-am cunoscutbine. Putefi sd spunefi cd venifi din partea mea.

- vai! cred c[ am exclamat. Doar vedefi bine dupr cele cev-am relatat cE vaticanul preferd sd pdstreze tdcere absolutdasupra acestui subiect. ceea ce md intereseazd, inainte de toate,este sd rlspund acuzatiilor aduse pdrintelui Ernetti.

- Atunci, vorbifi cu nepotul meu. El l_a cunoscut bine pepirintele E,rnetti in timpul tinerelii. imprejurdrile au fdcut ca ei sdse indepdrteze unul de altul, dar nepotul meu, benedictin gi el, acerut sd fie transferat la San Giorgio, in mod sigur pentru a-lregisi. Deci l-a cunoscut din nou bine in ultimii sri doi ani deviafd.-Am sd-i telefonez gi am si-l anunf cd venili.

intrevederea noastrd s-a incheiat fdrd suc de portocale dar.drept consolare, am plecat de acolo cu un exemplar al clicgiona-rului biblic, opera monseniorului Mistroriso.

Prietenwl sacrificat

Eram totuEi pufin uimit. pirintele Ernetti susfinuse o corl-ferinfd in aula magna dintr-o universitate pontificali din Roma, oalta pe malul lacului Garda; gazete precum La Domen.i.ca delCorriere, oggi, Arcana, Il Giornale d.ei Misteri, La civittir clellemacchine;i multe altele au scris despre ele. Au aprrr_rt articole inFranfa. Spania. Germania despre aceastf, clescoperire fantasticd.Nu sunt afirmafiile pdrintelui Ernetti, ci fapte cunoscute ;i ates-tate. $i iati c5 unul dintre cei mai apropiali colaboratori ai s[ipare cdzut din nori cdnd ii vorbesc despre aga ceva! pe de o parte,acest bf,tran episcop imi piruse sincer; pe cle altd parte, faptul mise pdrea incredibil. Oare ce md mai agtepta gi cu nepotul?

in aceeaqi sear5, am ajuns din nou la venelia. Era clejaf'oarte tdrziu gi nu eram sigur cd voi gdsi prea u$or o camerd. Dinfericire, serviciul de primire de la gar[ este bine organizat Ei mi-agirsit repede exact ce imi trebuia in cartierul din fata debarca-

100

I

)

Teza mitomaniei

derelor de unde plecau vaporaEele spre San Giorgio. Era preatdrziu ca sd telefonezla mdndstire, dar a doua zi dimineafd l-amsunat pe pdrintele Antonio Mistrorigo. Unchiul sflu ii anun{asevizita mea. A acceptat sd ne vedem dup[-amiaza,intre alte doudintAlniri pe care le avea programate. dar era foarte ocupat si r-ru

putea s5-mi acorde decAt cdteva minute. inceputul nu era preapromildtor.

La ora stabilitS, md aflam pe micul debarcader unde miintAlnisem pentru prima dat[ cu p[rintele Ernetti gi sunam dinnou la poarta cdlugdrilor. Nepotul m-a intAmpinat qi rn-a condusin fostul birou al pdrintelui Ernetti. Totul era schimbat. incipereaera complet transformatS. Dar nu asta era irnportant. PdririteleAntonio ;tia deja, de la unchiul sdu episcopul, ceea ce m[ inte-resa. Deci am fost scutit de introducerea obiqnuitd cu schimbul deamintiri despre pdrintele cronovizorului. Pdrintele Antonio mi-asubliniat de la inceput admirafia pe care a nutrit-o in tinerefea safafd de pdrintele Ernetti. Mi-a confirmat cd unul dintre motivelecare l-au determinat s[ ceard s[ vin[ la San Giorgio era dorintade a-l reg5si. Dar constatase, mi-a m5rturisit apoi, c[ pdrinteleErnetti se schimbase foarte mult. Faptul acesta l-a dezamdgitpufin. Pdrintele Ernetti devenise bizar, misterios. retras.

Dupd pdrerea lui, cronovizorul nu a existat niciodatir. B[trdnulsdu prieten fdcea adeseori aluzie la el, spunAndu-i, confidenfial,cdintr-o bund ziiiva ardta ceva extraordinar. Dar, de fiecare dat[cAnd pbrintele Antonio insista sd afle mai mult. p[rintele Ernettise eschiva. De altfel, dup5 moartea pdrintelui Ernetti, plrinteleAntonio a avut sarcina sd se ocupe de lucrurile lui personale Ei nua gdsit intre documentele sale nimic referitor la acest subiect.Descoperise, intr-adevir, cAteva scrisori care dovecleau rclatiilecu savanfi strdini, mai ales din Suedia. dar ele se refereau lacercetdri legate de un posibil nrotor cu apl. in ceea ce pr-ivestccronovizorul, se gAndea el, era mai degrabl vorba despre un proiect,despre studii teoretice referitoare la posibilitatea construirii unuiastfel de aparat. Nimic concret.

101

Franqois Brune

I-am atras atenfia asupra faptului c[ plrintele Ernetti era

obligat sd circule numai insofit q1 "'u atent supravegheat' Voi

incercasdredauincontinuate'cAtmaifidelposibil'dialogulcareu ut-]ton,

dar parintele E,rnetti exagera totul. Inventa tot

timpul fel de f"l d;;;;e;ti,-in care ajungla qi el s5 cread6 pAnS la

urm[. Cele mai 'oa""'i" lucruri luau o amploare incredibil['

- MA -ire .""u ce spunefi' deoarece' totugi' in ultimii ani

de viaf', o mare p.rl-Ji" actlviialite sale erau dedicate exorci-

zdrli.L-amurmAriteuinsumiqinimeninucontestlacestlucru.De altfel, lucra in colaborare cu psihiatrii' Or' dumneavoastrl

mi-l prezentati ca pe un n-til9n"'ul.'. -_ Legaturile'lui cu psihiatrii! Da. asta suslinea el. De altfel,

qi eu practic uneori exoicismul' nu atAt de des ca el' desigur'

P[rintele Ernetti f[cea mai degrabd ceea ce ii cereau oamenii'

Majoritateu ,ru .ru, iecAt bolnfvi. Exorciz^ndu-i, nu ficea decAt

s[ le agraveze boala' in ceea ce md priveEte' eu. incetc mai ales

s5_i fac s6 poatx ,iafa* suferinfa, s6 gdseasc5 originea fobiilor, a

tulbur6rilor, Ei si le invingd'Mi-amamintitatunciconversaliilenrelecupdrinteleE,rnetti

referitoare la acest subiect' El qtia bine toate acestea' Pur qi

simplu, Etia de asemenea c[ incepind cu o anumitd vArst[ qi cu un

anumitgraddeconvingere.nuajutalanimicsdincercis[-ideter-mini pe aceqti uolnavii[ se supun[ ratiunii. Singura lot uqurare,

de altfel qi ea provizorie, tu'" li se putea aduce' era s[ intri in

jocul lor qi sd te faci c6-i crezi cdsunt cu adevdrat posedafi'

- Nu, "u "r"a

cd plrintele E'rnetti avea ceva calit[li 9::::dium, a continuat p5riniele Antonio. vedea sau presimfea anumtte

lucruri,dupdcareimaginaliaflcearestul'inlelegfoartebinemeca-nismul.Chiarqimie*i,-uuintAmplatnigtelucruriextraordinare.De exemPlu.'.

$i pdrintele Antonio a inceput atunci s[-rni povesteascd prin

ce aventuri a trecut in plind pldure tropicald' undeva It At""l1t^1

Latin5, cAnd ghidul s-a rdt[iit qi' dupl ce s-a invArtit in cerc mat

mult timp, a izbucnit in plans qi u t".nnoscut c6 nu se mai poate

t02

--

Teza mitomsniei

orienta. Dac[ imi mai amintesc eu exact, plrintele Antonio a avutatunci un fel de comunicare telepaticd cu fratele sdu, aflat in Italia;acesta din urm5, de;i era departe qi nu fusese niciodat[ prin pddureacu pricina, ii indrumase gi ii salvase. La intoarcerea pirinteluiAntonio in Italia, fratele sdu i-a confirmat cele petrecute ;i cum atriit el aceast[ ciudatd aventur[.

Simfeam cb interlocutorul meu era tot mai stdnjenit. M-ampref[cut interesat de experienfele sale paranormale, ceea ce l-adeterminat s5-mi povesteascd qi altele tot atAt de pasionante. Laun moment dat, am incercat s[ revin cu insistenfd:

- $i totuqi, plrintele Ernetti a publicat textul lui Thyestes!

- Unde?

- in La Domenica del Corriere,in Oggi...

- Astea nu sunt reviste de gtiinfS! a exclamat pdrinteleAntonio gesticuldnd enervat.

Avea dreptate. Dar lucrurile nu erau atAt de simple. Stiainsi la fel de bine ca gi mine c[ nici o revistd de prestigiu nu ar firiscat sd publice un astfel de text, in absenfa unui manuscris,papirus sau pergament, datat de cei mai renumifi specialiEti, infuncfie de suportul pe care era scris, de cerneala folositd si deforma scrierii. Am renunfat si-i mai amintesc despre interesulmanifestat de profesoml Marasca pentru acest text. Pe mlsurd cediscutam, simleam cd pdrintele Antonio devenea tot mai nervos.Un lucru devenea tot mai limpede pentru mine:pdrintele Antonionu putea s5-;i exprime plrerea personald. Primise de la superioriisdi o misiune: sd m[ convingd cd faimosul cronovizor nu existaseniciodatd. Cu cAt aduceam mai multe argumente care sd confirmespusele pdrintelui Ernetti, cu atAt il puneam pe p[rintele Antoniointr-o situalie mai dificilS, obligAndu-l s[ declare c[ bdtrAnul sduprieten era pe jumdtate nebun.

M-am prefdcut c5 a reu;it sI md convingd Ei m-am despdrfitde pdrintele Antonio cer6ndu-i scuze cd i-am rdpit atdt de multtimp. Intrevederea depdEise cu mult timpul prevdzut, in jur de oord Ei jumdtate. Dar, de data aceasta, plecam mullumit. PdrinteleAntonio nu negase nici leg[turile interr-rationale ale plrintelui

103

Frangois Brune

Ernetti cu diver gi savanfi, nici cirliitoriile acestuia, nici chiar perioadacAnci trebuia pAzit. Mi-a vorbit doar despre ,.exagerdri". Recu-noscuse ch pdrintele E,metti flcuse aluzii la un aparat misterios.

$i-a indeplinit misiunea trasatii de superiorii sdi suslinAnd in fatamea c[ bdtrAnul siu prieten inventa multe poveqti in care chiarajungea pAn[ la urmd qi el sd cread[, cu alte cuvinte cd era mito-man. Mdrturia unchiului ins.I imi devenea acum nesplls de

prelioas[: ,,Pdrintele Ernetti nu minlea niciodat[... nu spune nicio-datd baliverne... Dac[ v-a spus aga ceva, inseamnd c[ este ade-

v5rat". Cuvintele rostite de ingerul Natuzzei Evolo imi rdsunaude asemenea in minte: ,,E trLtto sincero!" Da, irni era tot tnailimpede faptul cd pirintele Antonio, anunfat de unchiul siu, iqipreg[tise foarte bine cuvintele pe care avea si mi le spul-ri in tintpulintrevederii noastre. Probabii c5 se consultase cu superiorii siicum trebuier sI reac{ioneze. De altl'el, crecl cd, in linii generale,

tactica fnscse pusl la punct cu mult timp inainte, fiindcii nu erelnl

en prinrul care incercam si pitrund misterul. Aflasen-r din difer iteleviste striine c[, periodic. gazetari sau cercetiitori, incercau, lafel ca mine. sir deplgeasci limitele discreliei. Dar. de acllm inairrte.stizinr sigur c[ existase intr-adev[r ceva foarte irnportant, care se

incerca prin toate mijloacele sd fie ascuns cunoaqterii.

Un tncdntdtor iz de teroare

Brusc, mi-am amintit avertismentul pe care mi-l d[duse pro-fesorul Chauvin, inair-rte de plecarea mea spre Italia: ,,Fi!i foarteatent, totuEi. Ei l-au asasinat gi pe papa Ioan-Paul I. Dacd iideranjafi, nu vor ezita. Sunt capabili de orice. Nu ag vrea sd fifigf,sit aruncat pe fereastrf, sau spAnzurat sub vreun pod din Londra,ca in afacerile Banco Ambrosiano $i Loge P2" 1

.

' David Yaliop, In God'spupe .lohn Paul I, Bantanr Books,Bourgois ed., Paris, 1984 qi 1989.

Nante, an Investigation into the Murder o.f

Toronto, 1984'. Au nom de Dierr, Christian

104

-T

I

I

I

Teza mitomaniei

intr-adevdr, aceasta este fala sumbr[ a Bisericii. Exist[ miide preo{i generoqi, misionari qi c[lugdrife care desfdqoard o acti-

vitate plin[ de dragoste qi devofiune cum nu mai existl pe lume.

mii cie cdlugdri care trliesc in adorarea qi iubirea lui Dumnezeu,

milioane de credincioqi care incearci sd ducd o via![ onestfi, aqa

curr cere Evangheli.a.Dar, exist[ de asemenea, pdtrunse pAnI ininima Bisericii, intrigi, lupte pentru influenfd pornite de la micigrupuri, infiltrarea ,,Satanei". Nu eu am afirmat aEa ceva, ci chiar

papa Paul al Vl-lea, care vorbea despre ,,fumul lui Satana" care a

ajuns pAnd in inirna Bisericii. Dar, la urma urmei, este normal.

Fiecare dintre noi are partea lui intunecat[ Ei partea luminoas5,

fiecare clintre noi cunoaqte aceeaqi luptd in interiorul sdu! Este

firesc ca forfele rdului s[ incerce sd pdtrund[ in miezul binelui.Adevlratele viziuni sunt tulburate de cele false, adevlratelemiracole sunt clesconsiderate de vicleniile Sarlatanilor. adevdralii

mistici cle simulatori abili. Acolo unde este prezentd gralia divinf,,

apare qi Satana;tot a;a cum. itl rdul cel rnai profund, se manifestluneori cu strilucire puterea lui Dumnezeu. Anumili reprezen-

tanfi ai Bisericii ar incercet sd facl orice pentrll ca aceste intrigi sd

rlmAnd in umbr[. in ceea ce md priveEte, dacf, nri-e perrnis s5-mi

spun p[rerea, eu cred c[ nu poate fi vorba despte o rena$tere a

Bisericii, atdta vreme cAt aceastd plag5 nu va I'i inlltulatS. Ceea

ce implici deopotriv[ o schimbare profund[ a structurilor interneale Bisericii, pentru ca asemenea abuzuri s[ nu se mai poat[repeta. Lucru pe care se pare c5 loan-Paul I l-a infeles foarte bine.

motiv pentru care a ;i fost eliminat.

10s

9

Un contra atac

un nou ;oc! Tocmai am primit edi{ia americani a lucrdriilui Peter I(rassa. purtasem ca'dva .o..rporrJ"nla cu Joh'chambers. directorul de la New paradigrn Books- i-l .".ure s[_ifurnizez pentru aceastd noud editie toatd documentafia cle caredispuneam, Ei iati cd er mi-a trimis cu multd amabilitate unexempiar din edifia americani, cu multe modificdri fafd de ceagermand. $i aici, am descoperit in finalul volurnului un documentnou, de o importanfd capitar5. Este vorba despre dezvdruirilefdcute de cdtre un.fel de,,fl'spirit'ar!,al pdrinteiui Ernetti, careconfirmi perfect, dar in mocr indirect, ceea ce eu bdnuianr tot maimult' .o intarnplare nespus de fericitd pentru mine, vefi inferegeasta citind mai departe.

Atunci cdnd editorul american fdcea eforturi, p'n toatemijloacele, sr afle c0t mai murte, iati c[ ,,cineva,,. in I'taria, a aflatdespre aceste cdutdri ;i i-a propus irnecliat un document care credeacd-l putea interesa, dar pe care nu putea si i-l ofere decat clacd ise garanta anonimatur absolut. Editorur a acceptat ;i, dupS ce aintrat in posesia respectivurui document, a i'cepit o micd anchetipentru a incerca sd se asigure de autenticitatea icestuia. El declardca nu ne poate dezvdlui cum a procedat, dar are toate motivele sdcreadd ci actul este autentic. originalul este in limba italiand,desigur, dar editorul american ne explicd faptul .a u frrn'it textuloriginal inso{it de o tracrucere foarfe ingrlita ?n fimba engrezd,garantdndu-i tidelitatea. TotuEi, nu a puutiiat decat versiunea in

106

Un contraatac

englezd.Decilaaceastafaceureferire.Pentruinceput,voirezunlaacJst text qi voi cita pasajele esenfiale. imi voi permite apoi c1tevzt

comentarii.

Cel care tn;eald dd gre; tn cele din wrmd

Autorul acestui document povesteqte c[ tatll slu nutrea o

vie admirafie pentru plrintele E,rnetti qi mergea adesea s[-l vaci5

la abalie. p" iatrA era mic copil, tatdl sdu il lua cr,r el in vizitele la

man5stire, iar b[iatul il numea pe cdlug[r ,,unchiul Pellegrino...

Devenind adult, tAndrul s-a cdsdiorit. a devenit tatd de familie si,

fiindc[ nu locuia la venelia, vizitele sale s-au r[rit' Dar legdtura

dintre cei doi s-a p[strat, i;i telefonau uneori Ei sentimentele

reciproce nu s-au schimbat.

,,lntr-onoapte,cucAtevasdptdmAniinainteamorliip5rinteluiErnetti, nu vreau s[ spun cAnd anume, am primit de la.el un apel

telefonic. Avea uo."u slab[ qi tremurdtoare. Atunci mi-a spus cleste pe moarte". in ziua urmdtoare. prietenul a pleSt in grabi la

Venegia. L-a glsit pe p[rintele Erneiti culcat i' chilia luir. ,,Mi-a

spus c5 in noaptea treCut[ crezuse cb o sd moar[. Se simlise foarte

rlu ql iEi pierduse cunogtinfa. A fost pus sd urm6reascd o lumind

albd qi cineva care-l cunoEtea i-a f[cut semn. Mi-a spus cd a cunoscut

oEHM.CdndEi-arec[p[tatcunoqtinfaadouazidirnineata,arealizatc[ fusese in cer. Era foarte sl5bit Ei nu inlelegea de ce mai

era in viafa. Nu dorise s[ vorbeascl nici cu cdluglrilele, nici cu

doctorii2, qi de aceea imi telefonase. Trezindu-Se, realizase cd, in

timpul EHM, i se spuseserd lucruri pe care le uitase de multd vreme'

De'asemenea, i s-au f[cut dezv[luiri despre vielile lui anterioare'

Mi-a mai spus cd m5 iubeqte mult gi mi-a cerut sd notez ce-mi va

comunica. "Nu voi mai tr[i mult. Poate voi muri in noaptea care

vine. De-a lungul anilor, am spus multe minciuni. vreau sd indrept

aceasta. Vreau s[-fi spun adev[rul'>

t ,,When I enteretl Uncle Pellegrino's cell"'

' ..He hctd not toltl the nuns or the tloctors"

t07

Frangois Brune

La cererea pdrintelui Ernetti, tandrur siu prieter s-a asezatatunci la biror-rl nrasiv din lemn care ii devenise atat cle familiarde-a lungr,rl anilor', $i-u luat hArtie qi un creion.

,,Imi vorbise uneori despre o piesi de teatru a'ticd pe carear fi captat-o cu cronovizorul sru. Mi-a explicat atunci ci nu eraadevirat. A spus cd el credea cE aceast[ pilsn o conpusese crriarel, folosind numeroasele fragmente care se p[str-aseri i' scrierirealtor autori - dar nu-;i putea aminti decdt ioarte vag sd fi fdcutaceasta 2.

intelesese, in timp'l EHM, cre ce fusese intotdeauna tascinatde aceastd pies5. Era in legrturi cu o via![ a sa anterioard, la Rorna,din timpul lui E'nius. copil fii'd, a vdzut piesa care l-a irnpre-sionat puternic, mai ares scena cLr ospilur .unibul. i'timpul acesteiultime viefi, el sus{inr:se mereu cr ceea ce-l interesa in piesd erasd-i regdseascx muzica. Apelase la o falsi explicatie pentru a'u finevoit sd-qi recunoascd obsesia.

,,Am reu;it sd construiesc cronovizorul. $i o clat[, aproape afunc{io'at"'r. pirintele Ernetti, rdspunza'd intrebrrilor priete_nului sdu, a afirmat cd el singur construise cronovizorur. Fermiera un prieten de-ar rui, dar 'u crecrea in aparat si fdcea adesezrglume pe seama lui. De fapt, l-a ajutat cineva la construirea apa-ratului: un student pe atunci, rdmas compret in anonimat, gi astSzipreot' Dar acesta cu siguranld nu va vorbi niciodati. pdrinteleErnetti a mai povestit cd el incercase creja Ei ?n alte viefi si r.eari_zeze un cronovizor. Aceiista se petrecea, se pare, pe vrenrea luiNostradamus. $i profetul lrcea incerciiri cu 'n alt cronovrzor.Pirintele Ernetti s-a lansat atunci in penibire expricalii, ff,cinctapel la alchimia care ar fi putut transforma corpurire qi le-ar fiperrnis s5 treacd dintr-un timp in altul.

La un moment dat, prietenul siru, v[z^ndu_l obosit, i_a propussa se opreascd:

t ,,His big wooclen dc.sk, wrticrt hctd bec:tme so.funtilinr t. ,.tc't,er rrtc ,eurs.,,t ,,n, cot.rlcl only ver.\, t.tb.ycLrrely renrcntbet"ckting tlut,,.tt ,,1 clid manoge ro bt.rild tha crtrortor.,isor. Attd ortce it ar,tr.tst v,rrkcd,,.

108

Un contraatac

,,Nu! Vreau s5-fi spun cd o datd cronovizorul era gata safuncfioneze. Era o zi mohoratr gi lugubrd. crecl acum cd asta eraimportant. M-am a|ezatin interior Ei i-am pornit. Lumea se invArteain jurul meu... Mai cred in momentul de faf[ cd functionareacronovizorului depinde de o structurr a credinfei fbarte deosebitd...care implicd o oarecare desprrfire sau separare a tirnpului. o clis-tan{are vizavi de religiile ordonate, structurate. Era dificil pentrumine ca preot. consider eEecul maginii ca fiind propriul meu esec.Lasd-md sd-fi spun cu ce semxna cronovizorul m2. Era o sferd,ca un aparat de scufundare sau un submarin indiviclual. cu des-chideri la indlfimea ochilor ?n toate direcfiile'. sfera era suspen-datd de un cablu, printr-un sistem care ii permitea sd se miEtenestingheritS. Era fdcutd dintr-un metal foarte Llsor, un aliaj dealuminiu, fiind acfionatl doar de puterezr gAndului.,,

Pdrintele Ernetti a finut sd aclauge ceva in legdturd cu ima-ginea lui Hristos.

,,Tu Etii acum: minfeam. Noaptea trecutd, m_am intrebat denenumdrate ori: de ce? Rdspunsul este cd sper.am ca aparatul meusI func{ioneze"., TAndrul prieten pldngea. pdrintele Ernetti phrea ci ador_

mise dar. deodat[, a deschis ochii.,,A incercat sd se aleze. M-a privit. parci mi vedea penl..l

prima oar5. Exclam5: <Ah! Tu eEti! sunt fericit ci ai venit!>> parcinu-qi amintea nimic din ce se petrecuse inainte; ca si cum ar firevenit complet la starea lui normald gi uitase c[ trecuse printr-oEHM, precum Ei tot ce aflase in timpul acesteia. Am ldsat deo-parte tot ce notasem pAnd atunci. Nu i-am spus nimic.

Iatd povestea mea.

Dar care este adeadratul tnseldtor?

voi urmdri practic ordinea textului. va fi astfel mai usor pentrucititor sd se raporteze la pdrfile corespunzdtoare din ,,document,,.

' ,,It wus a sphere much like n diving device, or or.e,tnan sLtbnnrine.open at eye level in all clirections',.

109

FranEois Brune

Primul lucru care mi sulprinde pufin, degi este minor. ilreprezinti imprecizia locurilor. Pot sI admit faptul cd fiul spiri-tual a fost lSsat sd intre, in mod excepfional, in chilia plrinteluiErnetti. unde acesta din urmi se afla culcat. Dar imi este foartegreu sd cred c[ niEte cdlugirite. chiar infirmiere fiind. ar fi pdtrunsacolo. In orice rnf,nistire. existi un frate sau un pdrinte infirntier.Dacd existau cilugdrile in jurul patuh"ri sdu, inseamni cd starea lr:iera prea grav[ pentru a fi tratat in mlnlstire gi, in acest caz, erainternat in spital. Deci din spital ii telefonase, in plind noapte,tAndrului sdu prieten? Ipoteza nu este imposibili. Dar cdnd fiulspiritual il gdseEte pe pdrintele Ernetti in pat, atunci este foarteclar cd intAlnirea are loc in mdnistire. Vorbeqte despre ,,chilie",recunoaEte biroul masiv din lemn al plrintelui Ernetti. cal'e se

gdsea deci ?n camera acestuia. Fapt care presupune cf,, ;i atuncicAnd pirintele Ernetti nu era bolnav, tAnhrul prieten era l[sat siintre aici in mod f'recvent; ,,frecvento', deoarece biroul ,,ii deve-nise atAt de farniliar de-a lungul anilor". Al doilea lucru care mdsurprinde. Nu cunosc nici o ministire in care poli avea atAt deusor acces in chilia unui cilug[r. CAnd pdrintele Ernelti primcape cineva in vizit[, aceasta avea loc la parter, intr-un loc care nusemdna deloc cu o cliilie. Era acolo intr-adevdr un bilou de lemn.Dar sI trecem peste acest detaliu. Dacd se afla in spital cAnd a

trecut prin EHM (aEa se explici prezenfa cilug[rifelor), inseamnf,cd a fost adus in chilie chiar a doua zi dimineafa. Eu qtiu sigur cipdrintele Ernetti nu a murit decAt c0teva slptdm6ni mai tArziu.Dar, totu;i, el simfea c[ este pe moarte. Nu qtia nici dacd va rezistapdni a doua zi. $i, in asemenea stare, a fost adus la rndndstire?Dar asta nu e incd nimic!

Povestea cu piesa lui Quintus Ennius este cu mult rnai greude acceptat. De altfel, chiar in ,,document", ea nu este prea clard.Autorul acestor dezvdluiri recunoaqte cd pf,rintele Ernetti ?i

vorbea din cAnd in cAnd Ei despre cronovizor. Nu este vorba cf, unmort, intAlnit in Lumea Cezrlaltd in cursul EHM, i-ar fi spuspdrintelui Ernetti c[ el insuEi era poate autorul acestei piese. Ciin cursul EHM, pdrintelui Ernetti i s-a dezviluit, dar ca un fel de

110

IJn contraatac

vagi amintire care ar fi ajuns pAnd la conEtiinfa lui' ,'El spune cd

i sJ pare cd ar fi compus-o", dar nu poate sd-qi arninteasc.l decat

,,foarte vag,,. M[ miri foarte tare faptul c5 fiind in stare nolmalii

de trezie, p[rint"l" Ernetti nu ;i-a amintit nimic. El nu ii spune

fiului spiriiual, in legbturd cu piesa, cd minfise. Aceasta face parte

dintre lucrurile pe care le-a uitat complet ;i care i s-au f[cut

cunoscute in timpul E,HMI $tiu sigur c[ plrintele Ernerli era ulr

latinist mai bun decdt mine. Arn folosit rnult latina de-a lungul

anilor. dar a trebuit de asemenea s[ studiez Ei multe alte lucruri,

alte limbi qi este adevllat cd nu pot compara cunoqtinlele mele cu

cele ale pdrintelui Ernetti in clomeniul limbii latine. $i totuqi!

Textul piesei nu este foarte uEor. Pe de alt[ parte, el este astfel

alc[tuit incAt include citeva citate cunoscute. Ni se prezint[ folosirea

acestor citate ca o facilitate, cleoarece astfel trebttia inventat mai

pulin text. Dar chiar aceast5 includere in sine necesitl un mini-

mufir de atenfie. Trebuie ca aceste citate teluate sd se inserezc

firesc in textul inventat. Pdrintele Ernetti s-a lSsat furat de acest

joc qi nu-;i mai aminteEte absolut nimic? A trebuit s5 treaci

printr-o EHivl pentru a i se dezvllui aceastd amintire ascunsi'

Amintire care, chiar qi asta, a rdmas doar ,,foarte vag["!

cat despre explicalia care ne trimite la traumatismul suferit

intr-o viafd anterioarS, pe tirnpul lui Quintus E,unius, ea nu {ine

cont de mdrturia Anitei Pensotti, care ne poveste;te cd profesorul

Marasca a fost acela care i-a propus textul pf,rintelui Ernetti'

,,Documentul" nu ne spune nici dac[ plrintele Elnetti mai avea

alte obsesii care s[ explice cliscursul lui Mussolini sau al lui

Napoleon. Poate trlise Ei pe timpul lui Cicero? Poate Catilina

fusese chiat el? in orice caz, dacd pdrintele Ernetti pretinde cd a

captat primul discurs clin Catilinare. el nu a f[cut desigur acest

lucru filndc[ altcineva i-ar fi dat ideea', ci pur 9i simplu fiindc5,

rin editia american[ a lui Peter Krassa (pp' 184-191 )' se sugereazi'

pentru acest episod, influen(a lui Whitley Strieber. Dar lucrarea citati de Strieber

dateazd clin 1997, iar eu am fdcut cunoscuth povestit'ea Pdrintelui Ernetti'

referitoare la captarea primului discurs dit't Cutilinarc' in 1993 (En direct de I'arL'

ttela, p. 196). Nu-mi rlmdne decat si sugerez ci Strieber a citit cartea tneal

111

FranEois Brune

pentru un foarte tanrr latinist, acesta este unul dintre prirneletexte despre care aude vorbindu-se, chiar inainte de a-l fi stucliat.

Nu, ,.documentul" nu evocf, nici discursul lui cicero. nici allui Napoleon sau Mussolini. El se limiteaz[ la piesa lui ErrniusfiindcS, aici, existfl un alt document, unul real: textul piesei care zr

fost publicat si care trebuie explicat. ,,Documentul,,poaie fi in impasin ceea ce priveEte restul, dar nu ;i acest text. voi aclruga totr_rEicd, in principiu, nimeni nu este obligat sf, cread[ in mecanismul de.,reincarnare". Este o explicafie pe cat de facili, pe atat cle cornodd.fiind intotdeauna imposibil cie verificat. Dar chiar cand se grsesctexte. m[rturii. care confirmi adev[rul amintirilor reg[site, nimicnu poate dovedi cd aceeaqi persoand le-a trdit.

Mai departe, ,,documentul" confine o mdrturie extraordinari.Eu nu am obfinut niciodatd aEa ceva. Iatx c[ in acest text compus,in mod evident, pentru a-i descuraja pe cur-ioqi qi a-i determina sdnu mai continue ancheta, ni se face o concesie enormd: da. crono-vizorul a existat gi chiar ,,aproape a funcfionat,.. Este vorb aici,pare-mi-se, de un veritabil contraatac. Toate incercdrile legate denegarea existenfei cronovizorului nu au reusit sr convingd penimeni, aEa incat s-a recurs la o altr tacticd: s-a acceptat existenlalui. S-a mers chiar mai departe, murt prea departe. prrintele Ernettiar fi construit chiar si alte astfel cle aparate, in vielile sale ante_rioare. Ar fi devenit la el un fel de manie, o adevdrat[ marotd:infiecare viaf5, el construia cronovizoare.

Cel mai mult mi-a'plbcut descrierea misterioasei maEini: eaar fi fost alcdtuiti dintr-o sal[ circular[, in care se aflau arhiveleakashel. in centru, un fel cle batiscaf in care te puteai aEeza qi deunde vedeai derulandu-se scenele, in jurul sferei centrale. Toateacestea nu au nimic de-a face cu descrierea pe care mi-a fdcut-opdrintele Ernetti. Profesorul R6my chauvin poate atesta. Aqaceva Ei-ar putea imagina cineva care nu a stat niciodat[ de vorbdcu pdrintele Ernetti. Am impresia cd autorul ,,documentului,, a

' ,, A round charnber in which are pluced the ctkcrshic records.,,

772

-1

Lrnele

rdiat.

ici al

rnius

are zl

npas

rtu;iil de

od5,

sesc

imic

ara.

pus,

asd

no-

rici,

:de

pe

nla

etti

in

Un contraatac

citit prea multi literatur[ science-fiction. poate ci Ei-a pus am-prenta ;i influenfa benzilor desenate, precum capcona clialtolicci,aventurile lui Blake si Mortimer?

in sfArEit, imaginea lui Hristos. Ni se spune c[ pf,rinteleErnetti minfea. Ni se prezinti aceasta ca fdcdnd parte din lucru-rile pe care el le uitase complet. De altfel. nu ;tim cre ce doar in.,ultima noapte" s-ar fi intrebat el ce l-a impins spre minciund. Dar,dacd gdseqte acum un r[spuns la intrebare. motivul era inaintedesigur neconqtientizat, fiindc5 altfel si-ar fi crat seama cu multtimp in urm[ cr minfea. or, rdspunsul este ciudat. Dacd intelegeu bine, pdrintele Ernetti autentificase o irnagine pe care o qtiafalsi (altfel nu ar fi existat minciuna), in speranla ci aparatul sz-ru

ii va furnizaintr-o zi una adevdrati. Md intreb totu;i cum puteaspera si facd sr fie crezuti imaginea adevdratr clupr ce a pre-zentat una fals5, chiar presupunind cd inselrtoria nu era nicio-dath descoperitS.

Dar pe cine minfea el? Mie irni spusese Iimpecle cir imagineapr-rblicatd in ziare nu provenea din cronovizorul siu. Mi-zr spusacest lucru cu multi ani inainte de moartea lui. A repetat clecla-rafia in fa[a gazetarului spzrniol de la Mas Aila. care a publicatinterviul in mai 1993. Si nu erzr nevoie sf, treaci de fiecare clatiprintr-o EHM pentru a se constzrta cd inzrinte mintise. Nu putenracceptzr aEa ceva!

cel mai interesant rdmane tcltusi finalul. p[rintere Ernettiadoarme si, cand se trezeqte. zr uitat complet tot ceea ce spusese.Aparent, el a uitat nu numzri cf, a povestit lucruri foarte confi-dentiale, dar gi confinutul acelei faimoase EHM care i-a pemis sddescopere atatea lucruri refulate in interiorul sf,r,r. $tiu foarte clar,5i am avut ocazia sd o spun chiar ;i aici, c[ dup[ asernenea expe-rien!5 uili cunoaslerea absoluti la care ai avut acces pentru o clipir.Remarca{i de altfel, chiar in acest caz, cit a rdmas doar arnintireade a fi avut acces la cunoa;terea totalil Dar nLl se uita in mc-rdnormal amintirile personale. ridicate la nivelul conEtient in tirnpulacestei experiente. Se pot r-rita din nou detalii nesemnificative. darnu lucrurile cele mai importante. Toti cei pe care i-anr intAlnit,

ea

:le

de

Lte

-o

$a

)a

a

113

FranEois Brune

care au trecut printr-o asemenea experientd, i;i aminteau perf'ectce au descoperit sau regdsit in acele clipe. Aici, uitarea completla pirintelui Ernetti. care nu i;i aminteqte nici mdcar confuz c[ a

tr[it o EHM sau c5 i s-a intAmplat cevar, permite, e de la sinein{eles. sX se ldmureascd cle ce nu a f5cut aceleaEi confidenle qi

altora. Nu pot fi acuzat ci am crezut tot ceea ce mi-a spuspdrintele Ernetti. Onoarea nrea este salvatS. Nu puteam si qtiu.

$i acest lucru este valabil pentru tofi. gi sunt numeroEi. cei carel-au crezut.

Farsa putea fi mai abil[ dac[ era preg[titd mai zrtent. Inco-erenfele sunt prea numeroase qi prea evidente. Contraatacul esteo incercare cornplet ratatf,. Infeleg perf'ect de ce autorul ,,docu-mcntului" doreqte sd rirmdn[ anonim. Are dreptate. Eu sunt convinscd el nu-l cunogtea prea bine pe pirintele E,rnetti qi nici nu preacuno;tea obiceiurile vielii rnonastice. Dar m[rturia lui este totr,rqi

valoroasS: arat.I pdni unde s-a putut^ ajunge cer sd se impiediceorice informa{ie privind cronovizorul. In mod involuntar. cei careau comandat .,documentul" conlirmd descoperirea qi rlcmon-streazd cI este vorba despre ceva important. grav, care tre buie sd

ne fie ascurls cu orice pre[. Urmarea anchetei mele va aduce incurAnd confirmarea.

tt4

10

Cronovizorul

cu catva timp in urrni, am primit un tele{'on de la o ziaristil

spanioli care se uilu lu Bolognzr ;i care citise una dintre clrtile

mele in care vorbeam despre crotrovizorul pirintelui Er netti' Geisise

in afirrnafiile mele un subiect fantastic giincl pulirl explorat-qi imi

ceruse sa-i comunic. eventual, alte documente care ar putea-o ajlttit

sd ducd mai departe cercetdrile. in acest schinlb de irlforma!ii' ezt

mi-a atras atenlia asupra unui alt cercetf,tor italian' autor al unui

atac foarte viu impotriva pxrintelui Emetti. ciiruia cleja ii intal-

nisem numele intr-o lucrare. Mai era volblt despre un cleric cu

care am avut deja ocazia sd vorbesc: Don Luigi Borello. Nu mi-il

fost greu sd intru in contact cu acest preot cafc- nli-a trimis de

indaia un exemplar din prima carte pe care o publicase despre

cercetdrile sale, aqteptAnd sir o pot cumpira pe a doua' pe care nLl

a avut timp sd o termine.El este cel care, in anul l'967, crease termenul de "crono-

vizor" pentru aparatul s[u. Pdrintele Ernetti nu a l'f,cut decat sl-lpreia.Dupdcumamvdzut,acestanuestesirrgurulfeplo$pccarcbon Luigii l-a adus pirintelui. A fost nevoie de o scrisoare foarte

fermd clin partea benedictinului din venelia pentrll cer Don Luigi

s[ se aratsmai pufin agresiv. Don Luigi este profesor cle fizicii si

membru al Academiei tiberiene din Roma. El conclllce ull cirtlilt

cu circa o sut[ de copii ;i de peste patruzeci de ani i;i consacr'l

timpul liber cercetdrii. A mai publicat de asemenea, dupf, cum an]

11s

tr-ranqois Brune

nrai amintit, o carte intitulat[ Conte le pictrc roc'cotftarro'. principiulaparatului siu este cu totul diferit de cei al p[rintelui Emetti.Rezultatele scontate sunt de altfel, cel putin pentru inceput, rnaipu{in ambilioase. Este vorba. in fond, de un fel de psihometru.Termenul de .,psihometrie" nu a fost bine ales. toat.l lumea ilcunoaste, dar acum el este prea bine implantat pentru a fi schimbat.Iatd. in citeva cuvinte, despre ce este vorbet.

Toate evenimentele care se der uleazi intr-un anumit locdepun 1lc ohiectclc care se gdsesc acolo un iel de peliculir sLrbtirc.ca un tlln-r invizibil. La contactul cn aceste obiecte, psihometrulredi o parte din evenirnentele care s-au desfr;urat in prezentaobiectului respectiv: sunete, imagini cll sau firi miscare, miros,temperaturf, etc. oricare ar fi ipoteza care se propune, fenomenulexisti. Iati un exemplu deosebit de conving[tor. trrit de DannionBrinkley. un zrr-nericin expulzat din corpul sru de un trdsnet careI-a lovit in timp ce volbea la telefon. Ars, paralizat, a trebuit sdduci o luptd durd pentru a-qi regisi viata normald. cand l-am?ntAlnit la un congres la 56o Paulo qi. mai tlrziu,la porto Rico. eraplin de veselie dar. sub c[ma;f,, avea o grrmadd de pansamente.cum se intimplS adesea dup[ o experientd Ia hotarele mortii. siIui i s-au dezvoltat calitdtile paranormale. Iatd ce declarf, ei:

..in perioada aceea. am devenit conEtient de aseme'ea de oaltr putere extraordinarf,. Nu gf,sesc termenii potriviti pentru adescrie acea capacitate particulard. Era suficient sd privesc o per-soand oarecare, pentru a vedea imediat episoade din viata acesteiaatat de clar ca;i curn a; ti urmirit un film la televizor. De asemeneer,citeodatS. contactul cu un obiect mi proiecta in mijlocul uneiscenc din via[a proprietarului sau. Sau era suficient si atins urrobiect vechi penrrur a afla povcstea lui de-a lungul timpului.

o erstfel de aventurd mi s-a intamplat, de exemplu, in timpulunei cdlitorii in Europa. Am frcut deplasarea pentru a aiuti lapunerea la punct a unui sistem electronic pe echipamentul descrifundare al comanclantului Jacques-yves cousteau. profitand

Lrrigi Borello, Contc le pietre ruc:corttanct, op. cit.

116

_-

Cronovizorul

de sejurul melr, am dat o fugr p6nd ra Londra. sd-nri viicl un prietcn.Pe cd'd ne plimbam amdncloi, la un moment clat, m-anr orrrit ir.rfafa clSdirii Parlarnentului pentru a-mi lega ;iretul Ia panto1,i. Mi_anrsprijinit mana de o balustracli metalici,;iin acea clip[ anr sinrlitun nriros puternic de bdlegar. Auzeam clar rAsete cle copii. clesi cuo clipd inainte nu era nimeni langi mine. in acel rnornent a'.rvdzut, ?n fafa Parlamentului, un grup de oameni. imbrdcati clLrpiinroda secolului xIX, care jucau crochet ;i. la dreapta rrea. stiite-uun cal. M-am intors s.I vorbesc cu prietenul meu, dar acest.adispdruse. in locul lui se aflau alte persoane. care se plimbau petrotuar, avdnd haine din secolul trecut; bdrbafii p,r.tau chiarpdldrii melon.

caracterul insolit al scenei mr neliniqtea, nu stiam ce sr iac.Eram la Londra in plin[ iarni qi totusi ace;ti oameni iucau crochetliniqtiti, imbr[cafi cu haine subliri c]in altir epocf,.

cu toate eforturile rnele cle a lua mdna cle pe balustraclr. nuam reuEit cu forte proprii. prietenul nleu m-a vdzut cr eram parcirin transd si a incercat sr-rni vorbeascir. cum e'u 11u reacfionam sicontinuam sd privesc lix in jur cu un aer absent, m-a luat cle rnanir.Gestul siu m-a ficut sd piercl contactul cu barzi cle f-ier si viziuneaa luat-sfArqit tot atAt de brusc precum incepuse,,r.

in excelentul sru st'cliri despre psihornetrie. Jean prieuroferd cateva preciziri importante: .,Toate sinrlurile pot fi irlplicatcintr-un exerciliu de psihometrie. Sunt perceplrte uu'.mai i'raginiin trei dimensiuni ca horogramele, dar qi zgonrote, muzicr, voci.mirosuri, arome qi idei venite de altundeuu. s" pot primi lovituri.se pot sirnfi suferinfe sau nelinisti..2.

Aceste ultime cuvinte fac, fiirr indoiali, aluzie lzr cxpericn!ade psihometrie realizatd in fa{a lui Jean prieur de citre LionelJackel, la contactul cu perefii capelei construite pe amplasarrentui

I Dannion Brinkley. Sauv6pp. 141-112. Lucrarea conline qi alte

' Jean Prieur, Lq Mtmoire dcsp.54.

por les onges, Robert Laffont, 199-5povestili asenrlnirtoare.'choses. l'(trt dc ltr psltc'176n71'tria, op. c:it..

r17

FranEois Brune

Bazarului carit5fii. L-am cunoscut bine pe Lionel Jackel Ei am o

incredere absolut[ in onestitatea lui. Jean Prieur. afldndu-se cu el

pe Champs-Elysdes, a avut ideea sa-l conduci spre aceastd capell

pentu o incercare de psihometrie. Lionel nu qtia unde se afla qi,

dupa cum mi-a povestit. Jean Prieur, prin reacfiile sale, nu l-aajutat cleloc. vd amintifi probabil c5 un incendiu memorabil a

avut loc la clata de 4 mai 1897. Au existat 130 de victime, dintre care

125 erau copii qi femei. Printre ele se afla ;i ducesa de Alengon.

Capela Notre-Dame de l;r Consolation. construitd pe acelaqi am-

pla.sament, a fost sfinfitd la 4 mai 1900, iar la IJ mat 1987 Lionel

iSi flcea demonstrafia. Iati cAteva extrase, consemnate de Jean

Prieur care nota totul:

- Sunt la fara... imagini din natur[. case vechi in jurul unei

pie{e. Totul se petrece cu mai multe secole in urm['

- Fals. este imposibil! exclam[ Jean Prieur.

- Mi se dd un nume: Hernani.

- Dar nu, nu este nimic de vdzut. intervine din nou agitat

Jean Prieur.

- VAd o mare doamn[, o aristocrat6...

Apoi, brusc, tonul se schimb[:

- MAinile mele ard... imi simt picioarele tremurand... miros

de furn... mAinile ard tot mai tare... miros de jeratic. Ceva care se

prabu;eqte... o greutate imensd, o lovitura in frunte... Respir din

ce in ce mai greu, sunt in mijlocul fldc5rilor ca pe un rug"'PldmAnii nu mai rezistd... Oameni care se bat. Md lovesc in spate.

Acum. o loviturd de pumn in stomac. FlScIri, fl[cdri, vdd chipuri

de oameni ingrozi1i...Scurtez povestirea. Faptul cel mai extraordinar il constituie

confirmf,rile regdsite dupd intamplare de Jean Prieur. Bazarul

fusese transformat de cdtre decoratori in stradd medieval[, cu case

tip paiant5, cu ieder[ Ei verdeaff,. Bazarul servise altddat5 drept

teatru. multe alte detalii erau absolut exactet. Ceea ce este foarte

interesant in acest exemplu. este cI filmul trecutului pare a se fi

' Jean Prieur, op. cit., pp.243-252.

118

Cronovizorul

depus pe locul unde s-a desfd;urat evenirnentul pe o clldire noudcare nu era acolo, care nll are nici o legiturd tizicit cu evenimentulin sine.

Dar acest film al tt ecutului poate la fel de bine sit se: depunipe un obiect care il va plstra peste tot unde va fi dus. Acela5imecanisrn de percepfie a undelor si de punete in triiscarc'aacestora ca intr-un tilm al putea atunci sd se cieclangeze la simplulcontact cu acel obiect, oliunde s-ar gisi el. Exist5 atunci posibilita-tea de a percepe unde corespunzAnd nu numai altui timp, ci si

altui loc. Se gf,sesc muite asemenea exemple in lucrarea lui Jear-r

Prieur indicat[ in nota cle subsol.Ideea pirintelui Borello este de a obline acelasi fenomen

fdrd a recurge la colaborarea unui medium, ci prin ir-rtermediulunor aparate care confin captatori si amplificatori ai acestor unde.

Acest sistem ar permite sd se ob{in[ ceva mai obiectiv. deoareceun medium risci intotdeauna, fird sir vrea, sit interfereze ;i sf,

deformeze ceea ce percepe. Dar acest apar at nLl ar funcfiona decAtin contact cu un obiect-martor Ei nu ar permite deci sd se capteze

orice. Am impresia cf, ar fi ceva trseminf,tor cu ceca ce GeorgesCharpak incerca sd ob{inI pornind de la vasele grece;ti, dzrr incercdr-rd

sd capteze atit urmele luminoase, c.1t qi cele sonore. Astfel. de

exemplu, plrintele Borello a supus o piatrd unui bombardament cu

unde care reproduceau frecvenfele operei Nabucco de Verdi. Or.datoritd aparatului sdu. ar fi putut ulterior s[ recupereze undelesonore inmagazinate in aceastir piatrd gi. comparindu-le cu ajutorulosciloscopului cronovizorului sdu cu cele originale, ar fi cor-rstatat

marea asemdnare dintre curbeie undelor emise gi cele recuperate.Pentru el, era deci vorba despre o incercare foarte incurajatoare.in continuare, redau cuvintele pirintelui Borello:

,,inainte de a stabili ceea ce am retJizat p.lnii acum, dorescs[ precizez c[ referitor la tot ceea ce se poate numi "cronovi-ziunen, noi nu am putut, pentru moment. decAt sd captlm urlnede sunete ;i cle imagini ale trecutuluiinregistrate in materie qi deci.in prezent, un <<cronovizorr> in sensul unui aparat asemindtortelevizorului care s[ fie la dispozi{ia tutulor nu existd incii.

119

FranEois Brune

Totusi. cu ajutorul indicatiilor tehnice pe care le voi pre-zenta aici Ei al notiunilor de teorie neutrinicd pe care le cunoaqtem,cel pr-rtin in esentS, nu este exclus ca un expert in tehnici electro-rricd s5-l poatd realiza in mod practic pe termen scurt... Arndnirnrpentru moment orice intelegere cu constructorii de aparateelectronice care ar putea fdrd un efort prea mare sd fabrice si sdlaispOndeasci f[rr discern[rnant un astfel de aparat;i fdrr si tindcont cd s-ar viola unele secrete foarte delicate. pe care fiecaredoreste sir si le apere"'.

,,Fiindcir trebr-rie szi lucrdrn cu sarcini electrice care cores-puncl unor milionirni din sarcina unui electron, nivel cu cerre ope-reazd. in rnod normal microelectronica, este evident cI nu puten-rsi ne rrrultumim cu aparatele existente pentru a arnplifica <<reffra-nerrtele> lurninii ;i sunetelor inregistrate in materie si a puteaastl'el sI le captirm...

Pe acest desen, generatorul rG produce semnale analosicecare sunt trirnise in trei direclii:

1. spre osciloscopul cale le face sd aparl pe ecran;i le pirs_treazd in mentorie;

2. spre elaborat.rul ADSP care le exprimd sub formii nLr-mericir si care este legat la un calculator printr-o interfali biclirec-lional5 ;i trimite in acelaEi tirnp semnarele elaborate qi purificatecitre osciloscop;

3. spre sondi, pentru a-i fun-riza sub formd analogicd com_ponenta activ[ de declansare care realizeazd.zrstfeI pentru (<martor>.adic[ pentru aglonreratul de materie care comportr inr:egistririle,o situatie analoagd celei pe care sperdm sd o gdsim.

cealaltd interfat[, intre sonda SLB qi elaboratorur ADpS.este cea czrre ne d[ rispunsul care apare prin esantioane peecranul osciloscopului ?n acela;i timp cu situalia generatoare.

l)in comparafia care se poate face la fel de bine atdt vizualcit qi prin calculatol va rezulta identitatea sau diferenta intresituatia declan;atoare Ei cea primiti ca rispuns.

Lriigi Borello. Cotnc le pietra roccontatto, op. cit., p.84.

L20

Cronovizorul

Eqantioanelesuntinrrum5rdemaimultemilioanepesecund[.dar osciloscopul nu le pdstr eazd,in memorie decat pe cele pentru

care exista identitate sau ul1 numf,r suficient de puncte conlune'

Examin.lncl in detaliu intinclerea acesttti semnal, se poate

izola,vizualsauprincalculator,celcarel-aprecedatqicelcarel-a urmat imediat in momentul inregistr5rii sale'

Semnalulcarel-aurmatimediat,memorizatqiel,seafl[lerrandul sdu seleclionat qi comparat instantaneu cu rnilioane c1e

semnale, incl in cdutarea unei identit[1i sau Iru ;i se continul

astfel examenul prin inlSn[uiri succesive"'

Darparteacomplexuluicuadevaratimpor.tantisicalecon-stituie caracteristica ironovizorului> este sonda SLB. cg funcfio-

narea sa activd Ei pasiv5. cle declanqare Ei perceptie'

PAndacumnuexistacaptorcapabilsdperceapdsarcinielec-trice inferioare electronului. Poate era deja posibil s[ se perceapA

unnricgrupdefotonisauchiarunulsingur,dartotuleraincifoarte departe dc nivelul cale tle interesa'

Pentru a ob[ine percep{ia semnalelor iuregistrzrte analogic

in materie prin impaciul asupra ei a undelor luminoase normale

qi a undeloi O" pr"riune (undele sonore), a trebuit s[ recurgem la

conceptele teoriei neutrinice. i' acel moment, pentfu a fi riguroqi.

s-ar putea vorbi de semnale inregistrate <<magnetrinico mai degrabd

declt ,.analogicrr"t.Pdrintele Borello se lanseaz[ atunci intr-o paralel[ intre

funcfionarea acestei sonde qi transmiterea percepliilc)l'de la orga-

nele noastre senzitive pAni la creier:' ,,Affi repetat de nenumlrate ori c[ ceea ce parcurge sistemul

nefvos nu corespunde curenfilor electrici in sensul in care se

infelege acest lucru in mod obi;nuit. nici fenomenelor chimice asupra

cdrora continud s5 se insiste, ca Ei cum ar constitui fundamentul

fenomenului,chiarclacd,repetdm.acestefenomeneelectriceEichimice se produc. tSrd nici oindoiala. insi numai pelltru a furniza

energia neiesard producerii procesului de inaintare progresiv[ a

impulsurilo, n".uoure, de la organele periferice 1a sisternul central'

I LuigiBorello, op. cit., PP.86-90.

tzr

FranEois Brune

Dupd traducerea realizatl de organul senzitiv, ansamblulsituatiei. imaginea. dacd doriti, este constituitf, de un lront fornratdin nurneroase linii de neutrini care se polarizeazd unul dupiialtul de-a lungul retelei nervoase. propagandu-se panr la creier,unde existd o lipsd reclamand <satisfaclie> datoritd complemen-taritIlii unui anumit numdr de sarcini electrice"r...

,,Vd intrebati. desigur, cull] se face cI tocmai in mijlocul cle-scrierii modului de realizare a cronovizorului. meri bine zis chiarin momentul in care vd explicam cllm este flcutd sonda carepern-rite captarea urmelor inregistrate in materie. incep si vorbescdespre curenfii nervoEi: motivul: observarea acestor curenti mi-apermi s r ealizar ea son dei an alogico-m agnetrinicd.

Urmlrind lumea animal5 si cea vegetald, am ajuns sir inlelegci ceva asemdndtor se produce de asemenea in materia inertii" 2...

,.inregistririle care se atld refinute in materie fiind procluse(intotdeauna pentru a se limita la doud forme de energie cnrcreprezintd imaginile ;i sunetele) de fotoni ;i de unde sonore,constituite din linii statice de neutlini polarizafi. acegtia, pentru amen{ine asemenea linii. se afl[ intr-o situafie care indicir o lipsi.o <insatisfacfie>.

Acfiunea activd a sondei noastre (ac{iune de stimulare) constdin oferilea unei satisfacfii de moment neutrinilor care constituieaceste linii ale fluxului magnetic.

Acfiunea pasivi (acfiunea de percep{ie) constx in prelevareasemnalelor produse prin intoarcerea neutrinilor la starea de pola-rizlre pe care o aveau in momenlul in care noi i-am modificat.atunci cAnd inceteazd satisfacfia pe care le-am furnizat-o.

Iatr de ce sonda este legatd de aparat printr-o interfa{d bidi-rcClionald.

Este vorba, cu alte cuvinte. de un fel de <sinaps5, care are oare-care analogie cu sinapsele pe care le grsim in sistemul nervos" r...

' Ibident,pp.90-91.2 Ibident. p.91.' Ibiclem, pp. 95-96.

L22

_=-

Cronovizorul

.,Sugerdm celor care se indoiesc de funcfionarea sondei cle-

scrise, sd verifice. dac[ au posibilitatea, procesul relatat pentru at

constata sensibilitatea care se poate atinge astfel qi amplificarea

pAnd acum necunoscutd care rezult[ de aici, vizAnd curen{ii nervoqi

iur" r" indreaptl spre creier dup[ traducerea stimulilor externi

reahzatd. de organele de sim!"'.DupI ce am studiat cartea pdrintelui Borello,l-am contactat

din nou pe acesta pentru a mai obline de la el incd un exemplar

pe care s[-l ofer unui prieten cercet[tor. Profesorul Costa cle

Beauregarcl a binevoit sd o citeascd, dupi care m-a atenfionat de

indati asupra faptului c[ toate aceste teorii prezintd, pe plan

qtiinfific, eiori grave, unele vizand chiar punctul de pornire al

teoriilor expuse.Totuqi. acest preot imi pdrea de bun[-credinl[. In spatele

cercetdrilor sale stiinfifice, mai mult sau mai pu{in fericite, se afla

un discurs religios amplu prezentat in cartea sa. Ca gi pdrintele

Ernetti. el evoca primele cuvinte ale Faceii;i insista asupra imensului

serviciu pe care aceasti invenfie l-ar putea aduce credintei:

,,in domeniul religios, de exemplu, am putea ;ti dac[

intr-adevdr a existat o orevelare>> a Creatorului in fala umanitilii,cum s-a transmis aceasta 9i dacd a fost manipulatb de-a lungul

secolelor. in legdturd cu Hristos, in ptezent nu exist[ argumente

capabile s[-i convingl pe cei care nu cred in El'Un argument susfinut de cei care nu cred in revelalie este

acela c5 nu poti fi sigur c[ tot ce s-a spus despre Hristos 5i ne-a

fost transmis corespunde in mod real cu ceea ce El a spus si a

f[cut intr-adev5r. Cine ne poate dovedi. se intreabd ei, cd tradu-

cStorii Ei scribii nu au manipulat textele originale qi nu au dena-

turat faptele prezentate acolo? Cu ajutorul cronovizorului, fiecare

u, uu"u posibilitatea sd-l urm[reasc[ pe Hristos din momentul

nagterii pand la moarte, sd-l vadd acfionAnd, sI asculte ce a spus

qi cum a spus, prin prisma spiritului critic de astdzi, putandu-;ijudeca propria credin![.

I Ibidetn, p.98.

t23

FranEois BruneIatS ce se va intdmpra: ?ndoier'e se vor risipi qi dacd rucru_rile sunt a$a cum t" pt"rinia nii"ri.u catoricd, Jo!*"r" Ei invd{r_turile saie vor fi acielptat" ,f" .arr" tofi, iar nrorol,de aici va fi d^e. ur._"rr"u-"r_"rr, our, ju.a i;;;;;i".XT $:;Ti;

:HhHttne Biserica, multe direcfii qi Orumuriu. pur"u sd se

ConsiderAnd cd ceea ce am lflrmat aici ar putea sA_mi atragdcritica Sfintei Biserici romun*'ru toate cd nu .unf uru.ute nici unfel de dogme catorice, .i;;;;'daroritr faprurui - a$a cum am;ffi" ;:,fi::: ::"#xl;:,1:Ji":,"g,," u. p,i"u._"iora secrete

p e ri c o r u r S fi n r e i co n g." g a' ; ;;',ff B:. h ] rJH

11 J ?H 3 _x1,1oficiu), unei persoane de ia Secretariatul o" iiut ar cetifiiVaticanului, apropiata pup.i,'i J,r,u, papei.pAnd in pt!.zent., rru urn' primit nici un rdspuns. A trecutf,lf,jlJ,x,:i

o" arunci;i griu cricertitudine cd ,.ri.ou."u i-a fosr

. Dupd toate acestea, inclusiv,dir:ur:yl.religios care, pentrumrne' r5m6ne pufin convingdtor. Dol Luigi rririrr"'rai degrabSo persoanS pasionatd de inducerea in .rIu." o'..ai un veritabilcercetitor, dar, chiar.gi ogo,

"f put""a obline ."ur, J"U, irr""rcdrilesale de a da o expricafie r;;;J;ru, inrrii.*;;..;ffi"d pdrinrercBorelro ransa in tu.iar"; r;;;er cdrre cercerdrorii care r_arid; :113;T:1,::::'3jf #tr}"s

r.r vdd qt, ;;;;;, s d gi s es ccu niEre .",.",5*'i ua.ue*l; ;j"T:l:T T;iiH"i:r"',,?l;Tifff';i"n"l penrru a stabili i,npr"u,ra ori" ,"", viiroare

l,:x*l*;T1y"T:fl :ifl?li',T"i:;"iJ:*J*j'tl:i;Iis e in to aicu,,'i,_.' f ,l; T f :.iJ : ?::"r1ffi n::,,mi*l* Trbspuns oricum cineva ."." ;-; i, ,nror'out. O datd, un robortelefonic ar poEtei mi-a conru;;;; numdrur nu era arocat. ce se___--_-'-

Luiei Borello. op. cir., pp. fi-5_1i6.

L24

Cronovizorul

petrecea? Era cople;it de atAtea apeluri telefonice incAt a trebuitsd ia mdsuri? Vreo autoritate ecleziasticS ii interzisese oare sdr5spundd, la fel cum p5lise gi pdrintele Ernetti? Am intrebat laserviciul de informafii internafionale. Nu, numdrul nu se schimbase.doar cI pdrintele nu se mai afla la ,,Colonia Pontificia AlbeseCaritas", unde il c5utam eu, ci la ,,Associazione Culturale LuigiBorello". Explicafia era simpld: Don Luigi trecuse de i5 de ani!El nu trebuia desigur s[ se mai ocupe de copii! isi pistrase decinumirul de telefon. dar avea acum alt5 ,.firm5". Am sunat dinnou. Ocupat. Deci era cineva acolo. Am incercat mai tArziu. Totocupat.

Dupd mai multe zlle. fdrd sd vreau, am inceput sd caut ex-plica{ii. $i daci prietenii mei aveau dreptate? $i dacd totul eraintr-adevdr foarte important? Dacd Don Luigi fusese r5pit, se-chestrat? Vaticanul lovise din nou. Poate cd Don Luigi era subsupraveghere, intr-un loc secret. Dac[ mergeam acolo. aE fi cdzutin curs5, aq fi dispdrut fdrd urm5...

125

11

Cu riscul de a pdrea naiv

Imi pSrea din ce in ce mai evident cd se petrecuse ceva.Singurul lucru pe care puteam s5-l fac pentru a avea conqtiintacuratd era sd merg acolo. Dar trebuia s5 mai aqtept pufin fiindcdavealn multe obligalii de dus la bun sfdrEit, numeroase conferinfepromise Ei anunfate md aEteptau. Eram blocat pentru cateva sdptd-m0ni in Franfa. Astfel c5, pufin cAte pu{in, de-a lungul acestorconferinfe. Lumea cealaltd s-a manifestat din nou. Eu nu intre-basem nimic. Totuqi. este adevxrat, aceleaEi intrebxri imi reveneaucontinuu in memorie. ce trebuie s5 fac? care este vointa ruiDumnezeu?

Fusesem invitat intr-un oraq de provincie pentru a fine oconferin{d despre cronovizor. in aceeasi regiune, mai vorbisemodat5, cu pufin timp in urm[. Interesul stdrnit de ideea regdsiriitrecutului frcea sd mi se ceard aceea;i conferinl[ in mai multeora$e invecinate. oare aceastd tem[ a declanqat ceea ce a urmat?Nu qtiu, dar este posibil. inaintea conferinfei, arn fost invitat ramasd la conducrtorii locali; era prezenti qi o femeie cu calititi demedium care trebuia si vorbeascr dup[ mine in acea zi. Abjaincepusem sd mancdm, cand femeia a inceput s[ primeascd mesajedin Lumea cealaltd pentru mine. P[rea foarte emofionati, copleEitdde o for[5 puternic5. Imediat. gazda noastr[ a luat o hArtie Ei ainceput sd scrie tot ceea ce imi era comunicat prin intermediulacestui medium. Iatd ce a scris, in forml brut5, fdri nici o

126

Cu riscu.! de u prirea nuiv

intervenfie sau corecturX. Textul trece astfel cle la persoana a

treia, fiindc[ mediun-rulimi rezumd ceea ce vede, ceea ce aude sauinfelege, la persoana a doua. cdnd imi red5. uneori tutuindu-m5,chiar cuvintele care imi sunt adresate din Ceaialtl Lume. Voiadduga propriile mele comentarii intre parzrntczc. de fiecare daticAnd le voi considera utile.

,,Ave!i ajutoare de sus, chiar dacd Vzrticanul este suplrat.Vefi fi protejat. Entitatea care vf, protejeaz[ este foarte inaltS qi

iqi poate permite multe lucmri. Scriere aplecat6, scriere cucerneal[ pe foi. Nu-i aqa ci el scria aEa? (Sper c[ pirintele Ernettieste ccl clre incearch si-lni tlansnriti astiel un rncsaj. in punctrrlin care am ajuns cu moclestele mele cercetdri. nu mzri qtiu ltreabine ce si fac in continuare. nici dacd meriti efortul si maicontinui.)

Cineva care locuie;te in provincie. Casd cr-r o rnicS gr[clind.VI int6lniti (?)

Trebuie protejat de asemeneir manuscrisr-rl. Nu mi se fzrcesimtit vreun pericol pentru dumneavoastr[. (Deci, nu existii uncomplot de care sd rnd tern, nu se r:isc[ sI rni se trimitd zbiri.indivizi care execut[ treburile murclare.) irni spune cir oameniiisivor ascunde fata Vaticanului. alfii vor fi bucurosi si vor risuflau;ura!i. Va existzr o opozitie, dar unii vor fi de acord in interior sivor t[cea. (Posibil, verosimil chiar.)

In legdturd cu aceastd carte. numeroase contacte cu sudulFranfei, seminaristi. preofi, oameni importanti care v[ vor contactadupi carte. (Doresc aceasta, bunivointa mea este imens5. darpAnS in prezent nu am nici un indiciu in acest sens.)

Mi se aratd un fel de hArtii ingdlbenite. ca ni;te documenre.lile cu scrieri vechi care ar putea fi un ajutor pentru acezrstii carte .

(incepe sI semene pufin cu NLmrcLe trandi.'firu.hti de UmbertoE,co. Intr-un film, vid foarte bine scena: un fel de bibliotecitsecretd cu intrare secretd. la care se ajunge printr-o scarf, secretir

- obligatoriu <secretd>! Un cilug5r bdtrdn, gdrbovit, rida1, stirb,care nu a;tepta decAt vizita mea pentru a putea muri, dupd cemi-ar fi dezviluit secretul.)

r27

FranEois Brune

Persoana pe care trebuie s[ o intAlnifi este aproape de unecleziast. Il simt foarte puternic. Cineva bine informat. Poate fiun preot ca dumneavoastrl. Dzr, este cel la care v[ gAndili. El vIva ?ndruma gi vd va face s[ rnergefi spre locuri. Este cineva foartesincer. S-a zbltut el insuqi pentru a avea aceast[ optic[. Este cadumneavoastri. (Aici, sunt pufin mirat. Persoana pe care dorescsd o contactez in timpul viitoarei mele cdlhtorii in Italia, estepirintele Luigi Borello. Or, acesta este foarte critic fafd de plrinteleErnetti, dupi cum s-a putut constata. Dar, evident, dupd moarteap[rintelui Ernetti condiliile s-au schimbat. Totul este posibil. Vomvedea. Se poate de asemenea ca pdrintele Borello insuqi sh fie ceicare comunic[ acum cu mine. in acest caz. totul s-ar explica. O sirmI indrume? Perfect! Totu;i. nu este sigur ci p[rintele Ernettieste cel care comllnici cu mine, deoarece el nu at ezita asuoracaracterului sacerdotal al pdrintelui Borello.)

M[ invdrt mereu in jurul unei cdrfi. Dumneavoastrd suntetila mijloc. Mi se deschicie o carte in doud. (intr-un anumit sens,este exact. Md gAndesc sd adun tot ce pot gdsi despre cronovi-zorul plrintelui Ernetti ;i cel al p[rintelui Borello ar putea foartebine sI constituie o a doua parte.)

in luna mai, ve{i avea multe elemente pentru a scrie. Aceast.llund mai va fi lbarte bogatd. (Aici, mediumul nu are un mer-it prearnare fdcAndu-mi aceastr revelatie, deoarece qtia despre acest lucrufiindcd i-l spusesem chiar eu.) <Tu vei avea ultimele cincisprezecezile pentru a definitiva Ei finisa totul>. Luna mai va fi baza.Contactul cu preotul este foarte important, se lace simtit ca fiindcineva asociat, care cunoa;te multi lume qi are multe relatii.

Aceastd carte va avea o leglturl cu Vaticanul. Vefi fi sprijinit,pentru cd vefi prinde un moment prielnic. va fi momentul potrivit.(Deci, nu tofi cei de la Vatican sunt sup5rali. imi place asta. intr-unmediu atat de inchis, exist[ cu siguranti lupte de influenfd. Si acestlucru se strecoard la exterior. Nu vreau sr am eu clreptate impotrivatuturor. in vatican, nu este totul putred. F[rh incloiali. este necesarun suflu noll, o noud organizare a Bisericii, rnai aproape de origini.Un qoc puternic poate fi necesar, nu conteazd, cate va fi acesta.)

128

.=--

Cu riscul de a pdrea naivAceqti oameni doresc s[ creeze o forfd. Sunt iniliafi care sevor dezvdlui in acel moment in sudul Fran{ei. in carte existd oparte foarte ezoteficd,. Eu trebuie sr o fac. Md las[ sd infereg cd

este o misiune. (Nu-mi place asta! incepe sd semene foarte clar cuaEa-numitul new age. Eu, care respect at6t de mult rimba franceza;i traduc totul, prefer sd las acesi cuvAnt in limba americanilor,pentru a hot5ri ei ce inseamnd,. New age este o adevrratd carica_turd a spiritualitrfii, cel mai bun mijroc de a-i indeprrta pe adepfiisdi de la veritabila cercetare spiiituald. deturndndu-i cdtre unsurogat facil. cat despre felul in care am fost onorat cu o <<misiune>>,eu cunosc de murtd vreme acest de gen de lingu;ire Ei Etiu foartebine cd ascunde mereu o manipulare. inseamnala..ceide dincolo>md cunosc foarte pufin.)

La nivelul vaticanurui, este sfdrqitul timpuriror. chiar dacdmai existb un papi, acesta va fi ultimur. Iar aceast[ carte va ti unpionier. va fi bine intocmitd. Trebuie sd fie aga, deoarece nutrebuie sd aibd nici o racunx, pentru a nu putea fi atacatd. vefi fiindrumat pentru ca aceastd carte sr fie inatacabila. (ca ne indreptimmai mult sau mai pufin repede, spre sfarEitul sistemului paparit5tiia$a cum existd el in prezent, se gtie fdrd a fi nevoie de <revelafii>din lumea de dincolo. Dar nu inseamnd totuEi sfarqitul Bisericii sitriumful elucubratiilor <spiritualitdlii, new age.)

Existi o legdturd cu dalai-lama. probabil va fi de acord cuceea ce vefi scrie. va fi o trezire a conEtiinfelor, dar una brutal[;un goc necesar; este adevSrul, realitatea. Aceast5 carte va atraseo urmare, o continuare; alte rlspunsuri, un adevdrat Arumdeschis. (Nu vdd intr-adevdr in ce ,.n, u, putea exista o regdturdcu dalai-lama. ceea ce ar putea el incuvilnta sunt trimiterile la<arhivele akashe>. Cam atdt.)

Noi revelalii asupra cronovizorului, cu dovezi ale autentici_tdfii sale, scriere, documente, in deceniul care urmeazd- (perfect,doar atAta cer qi eu, dacd este voinfa lui Dumnezeu. Doar viitorulo poate confirma.)

Mi se spune cd piedica vine de asemenea de la planurile dinLumea cealaltr unde acest lucru d"eranjeazd. Totu$'i, va veni un

129

Frangois Brune

moment cAnd Etiinfa va domina religia, dar aceastd qtiinfd va fitransmis5 pe o cale speciald qi intr-un cerc sau circuit inchis, intrevizibilul ;i invizibilul superior, pentru evolufia qi binele umani-trfii, pentru conEtiinta cosmic5 universald, dar qi cea individualr."

Sfarqitul citatului! in continuare, acesta continea discursuriezotero-oculto-dulcege despre spiritualitatea-ficfiune new age.Nu, mullumesc! Toate acestea nu veneau in nici un caz de lap[rintele Ernetti Ei nici de la plrinte]e Borello. Atunci, cine imitrimitea astfel de mesaje? cine incerca s[ md manipuleze qi sd mdfoloseascd, qi in folosul cdrei cauze?

Ora adeadrwlui

in sfArqit, a sosit o perioadd mai liniEtitd, fdrb conferinfe. Doarcdteva zile, dar imi sunt suficiente. Iatd-md deci din nou pornitspre Italia. Prima etapd., Varese. Aici tr[ieEte Ei munceEte DonLuigi,la vila ,,Aurora", sediul asociatiei sale culturale. Taxiul mdduce pe strada Sardi, numdrul 45. Ajung in fa{a intrrrii unei curfiinconjurate de cl5diri. o poartd cu gratii inchisd cu un lanf culacit. zdresc o maqinx care trece prin spatele uneia dintre case.Existd o sonerie. Apds, insist. Nici o miEcare. Agtept pufin, apoisun din nou. Nimic. Totul pare p[rdsit. Remarc atunci, pufinintr-o parte, o cutie mic5, pe care se afld lipit un bilet scris de mand.Hdrtia este ingdlbenit5, dar nu cred cr este vorba despre unul dintredocumentele anunfate de medium. cerneala este decoloratd desoare, dar scrisul nu este aplecat. citesc biletul care se adreseaz[mai degrabd poqtaEului decat mie; in el se cere ca toatd cores-ponden{a gi coletele s5-i fie trimise domnului valle, la hoterul,,Coccodrillo". De unde poate veni un asemenea nume teribil?Oricum, adevdrul inainte de toate!

M5 arunc, deci, in gura acestui ,,crocodil,,. Este vorba. inacest caz, despre o doamnd fermecdtoare. impreund cu soful ei seocupd de acest hotel. o anunf cd am venit sd-l vdd pe pdrinteleLuigi Borello. ,,Dar a murit! imi rdspunde ea. Oh! s-a intdmplat

130

Cu riscul de a pdrea naiv

acum cateva luni. Nu imi amintesc exact cAnd.,, Am incercat sdaflu mai multe. Erau la curent, ea qi soful ei, cu cercetdrile efectuatede Don Luigi? ,,Nu, noi abia ?r cunoEteam. Deoarece hoterurnostru era aproape de locuinfa lui, am acceptat s5-i facem acestserviciu. A murit la spital; de diabet, mi se pare.,,

Am reuqit astfel sd obfin cateva informatii. Am inteles atuncide ce nu mi s-a rdspuns la apelurile telefonice. casele acestuivechi centru pentru copii par abanclonate de cel pufin cateva luni.Lanlul cu lacdt nu se explica dacd acolo mai locuia cineva, existltotuEi si alte mijloace de a inchide un grilaj.

De asemenea. m-am lrrnurit asupra valoriimesajelor primiteprin interrnediul niediumului. cu riscul (bine ururnui; de a pdreaunora naiv, continuu sd cred in realitatea comunicdrilor cuLumea cealalt5. $tiu cat de cornplex este acest fenomer-r qi cat dedificil este s[ interpretezi mesajere. in acest sens. eu aveam odovadd ?n plus. Nu mi indoiam de sinceritatca acestui meciiurn.nici de realitatea calit[tilor sale. Femeia-meclium pdrea realmentetulburatd, incomodatr de forfa acestei prezenfe care pusesestdpanire pe ea. Ea asistase. dupr rnasa servit[ la gazdele noastre.la conferinfa pe care fusesem rugat sd o [i' clespre cronovizorulpdrintelui Ernetti. Dupx terminarea ei, mi-a mirturisit ci in tirnpce eu vorbeam despre cronovizor, eL), a continuat sx simtd aceiprezenld, cu o forl5 cu care nu era obiEnuitl.

Nu-mi mai rdmiseseri prea murte cirr{i cre jucat penrru aincerca s5 aflu ;i altceva. cu pufin timp inaint" d. moartea sa.pdrintele Borello imi trimisese in fotocopie cloud articole de ziar.Unul dintre ele prezenta confruntirile sale cu pdrintele Ernetti,cum le-am expus ;i eu rnai inai'te. celilalt, era semnat cle unjurnalist care infdlisa incercirile pzirintelui Bor-ello cu piatra saponce gi o inregistrare din Nabuco. Acest jurnalist f [cezr cle asemeneacaz de un decret al vaticanului care ii arneninfa cu excolrrunicareape cei care reuseau si capleze snnete qi irnagini ale trecutului Ei sile dtfuzeze. Articolul era intiturat: ,,LJn preot sflcleazd vaticanulascultdnd vocea pietrelor". Dlace! dacr pot sd spuna asa. Lucruleste grav Ei rneritd s[ lle verificat. Czr o concluzie, autorul articolului

131

FranEois Brune

scria: ,.Totuqi. Biserica a stat la distant[ de experienfele efectuatede preot si a ameninlat cu excomunicarea. a$a cum prevede undecret al Vaticanului din 1988, "pe oricine capteaz{. prinrr'-unmijloc tehnic, oricare ar fi acesta (deci printr-un cronovizor) qi

divulgd rezultatele unor astf'el de cercetlri>>". Alticolul continui:".Ins5. Don Lr,rigi Borello. cu multd modestie, este hot[rdt s5-gicontinue cercetdrile qi citeazd in acest sens ull pasaj din Evcutglteliadupd Luca: "Fiindcd nu este nimic acoperit care nu va fi desco-perit. nimic tiinuit care nu va fi cultoscut.>> La apusul acestuimileniu nu se vede oare deia rdsdritul unei incredibile revolutii<boreliene> in fizica actualS?"

Ce flumos avdnt oratoric! Am descoperit cd acest articolprovenea dintr-un ziar editat la Genova,ll secolo XIX,;i am decissd fac cs pauzd, pentru a incerca si-l intAlnesc pe acest gazetar.

La Genova, am dat peste o vil5 minunati, ca toate vileleitaliene, dar aflat5 in plin ;antier. Totul era acoperit cu prelate, ca

Ei curn Cristo, cel care ambaleaz[ monufilente, ar fi trecut peacolo. Vila era in renovare pentru a putea gdzdui reuniunea repre-zentantilor celor opt ![ri dezvoltate (CB) Se tencuia ;i se curlfapeste tot. Am aflat toate acestea din iibrlria nnde igi avea sediulziaml. dar aici am desqopelit ci gazetalul locuia la Savona. Amcerut sd fie clutat la telefon qi sd mi se fixeze o intAlnire cu el. Darinainte de aceasta, am vrut s[ trec pe la biblioteca Bozzano-DeBoni. din Bologna, sf, stau de vorbd cu domnul Ravaldini. El m[ajutase deja foarte mult cu cAfiva ani in urmd, trimilAndu-mi toatearticolele pe care le avea despre polemicile create in jurul phrinteluiErnetti. Poate avea ceva s5-mi arate in legdtur[ cu unul sau cualtul dintre cronovizoare. La ora stabiliti, m[ gdseam in falacl[dirii care adlpostea biblioteca. Sau cel pufin aEa credeam.Storurile erau trase. Existau la uqa de la intrare cAteva butoane desonerie cu numele corespondente, dar nici o inscrip{ie nu indicabiblioteca. Totul imi amintea de cAteva intdmpl[ri nepldcute de laVarese. O impresie penibil5 de ddjn urz. Timpul trecAnd, am pornitsd rnd informez prin apropiere Ei am aflat astfel cd biblioteca fusesemutatd de multd vreme. V[ scutesc de detalii. PAnd Ia urmd. an.r

132

Cu riscul de u pdrea naiv

ajuns qi la noua adresd a acestei venerabile institulii. SeniorulRavaldini md aqtepta pe ttotuar cu surdsul sdu prietenesc dar, dinpdcate, nu avea nirnic nou sf,-mi ofere.

in aceeaqi sear[. tArziu. am ajuns la Savonar ;i a cloua zi l-errnintalnit pe vanni Perrone. autorul articolului care md interesa. insfArEit cineva care il intAlnise personal pe Don Luigi ;i care arputea sd-mi dea cAteva informafii suplimentare. DacI nu puteam?ntAlni ursul, ca sd spun aqa. cel pu{in l-am intAlnit pe cel care a

vdzut ursul.Astfel arn aflat citeva amlnunte despre personalitertea

pirintelui Borello. Nu era numai o persoand cdreia ii pldcea s[trebiluiasc5, dar colectiona monede vechi. timbre... Nu. VanniPerrone nu vdzuse niciodatii aparatul. dar Don Luigi ii povestiseexperienfa cu piatra ponce si muzica ltut Nnbuco. Cdtre sfir-EitLrlvielii sale, nu credea cf,-si n"rai poate continua nlunca. Se sin-rteaprea slSbit. A inteles czi nu reuqise s5 iritereseze pe nirneni. Si-ademontat singur aparatul. Deja avea dificultdti la mers si respiratot mai greu. Var-rni Perrone mi-a fdcut fotocopia cAtorva docu-mente, a scrisorii de protest energic primit[ de la p[rintele Emetti,a rdspunsului pirintelui Borello ;i, ?n sfAr;it, a faimosului decretal Valicanului care ameninta cu excornunicarca pe oricine arcapta qi difuza imasini ale trecutului.

Oricum, aveam in fine ceva concret, solid. Nu reprezentamare lucru, dar era totu;i ceva.

irrsd clin noll am fost dezamirgit. Decretul existd intr-adevf,r,cu clata de 23 septerrbrie i988. si deci nu poate figura in nor_rl Codal dreptului canonic. pLrblicat in 1983. Dar el nu vizeazd crono-vizorul decflt in irnaqinalia pirintelui Borello. Textul este foarteclar. Este vorba despre un decret al cdlui singur scop este de aproteja secretul confesiuniir. ameninfAnd cu excomunicarea peoricine ar capta ;i difuza ceea ce s-a vorbit ?ntre confesor ;i penitent.indiferent care ar fi miiloacele utilizate. inclusiv instrumentele

',,Ad sanctitalent socrotircttti Poenitantiae trtenrlnnt."

133

Frangois Brune

tehnice'. Ceea ce se vizeaz6. aici sunt eventualele inregistriri pebandd de magnetofon. aEa cum au indrlznit unii franciscani sd

facd in confesionalul lui Padre Pio. Utilizarea cronovizoruluipdrintelui Borello pentru captarea de sunete Ei imagini din trecutnu intra deci sub inciden{a acestei condamndri decAt in cazul,pu{in probabil, in care ar fi folosit la captarea unor confesiuniapar{indnd trecutului, avAnd deci ca punct de plecare fragmentedin lemnul confesionalului sau orice alt obiect care s-ar fi sdsit inconfesional in momentul desfSgur[rii spovedaniei.

Dar textul exact qi complet al schimbului de cuvinte dintrepdrintele Ernetti Ei pdrintele Borello mi-a adus date noi. Prie-tenul meu benedictin iqi incepea astfel scrisoarea din 21 noiem-brie 1990: ,,Vd mullumesc cdlduros pentru gestul dumneavoastrdminunat de a-mi aduce omagii in cartea Come le pietre raccon-tano. Bravo! imi place mult! ins[, vd rog sd-mi permiteli sd vdatrag atenfia cd existd adevdrate calomnii grave la adresa mea qicd.,la sfatul avocatului meu, ele vor face obiectul despdgubirilorconform legilor in vigoare pentru tipdrituri." Scrisoarea se incheieprin repetarea ameninfdrii: ,,...Giorgio Cini, avocatul fundalieinoastre, nu are inten{ia s[ renunfe la autza[ie". Cat despre esenfaacestui protest, ea poartd accentul unei indignlri vehemente:,,Existenta aparatului este un adevdr sacrosanct; cd prin inter-mediul lui s-au captat atdtea evenimente ale trecutului este deasemenea adev5rat; cd printre ele se afl[ imaginea lui Hristos Eitextul piesei Thyestes a lui Ennius este tot adevdrat; qi faptul c[Autoritatea supremd a interzis folosirea aparatului este adevd-rat". In fine, pdrintele Ernetti confirmd cd nu s-a gAndit niciodatdsd foloseascd o eventualS reflexie a undelor trecutului pe unobiect sfAnt: ,,Sunt afirmatii false! Niciodatd nu am gAndit qi nuam vorbit despre un asemenea principiu care este in mod evidentun nonsens! L-ar face pe autorul sdu sd pard de-a dreptul cretin!"

t ,,Quicunulue quovis technico instrtnnento en qtute in Sacrantenrali

Confessione, vera vel .fietu, u se vel ab alio peracta, a confessario vel a pocttitctttedicuntur, captlt..."

134

Cu riscul de a pdrea naiv

Aceasth indignare este pentru mine foarte importantX. Se

simte in ea omul sigur pe el qi of'ensat. Cuvdntul ,.li1evdrat" revinede patru ori in c6teva rdnduri. Pdrintele Ernetti nu putea totuqi sise apere impotriva suspiciunilor care planau asupra sa gi atacu-rilor al cdror obiect era. Dar in fafa acuzafiilor uEor dispre{uitoareale unui confrate, el iEi permite totuEi sd reac{ioneze, prir-rtr-oscrisoare personal5. Aceasta imi colfirmd convingerea cf, a existatintr-adevdr un aparat construit de o echipd, formatd in jurulpdrintelui Ernetti, qi cd acesta a funcfionat. Este adevlrat cir oasemenea invenfie pune o problemS enorm5. Ne atldm intr-operioadd a istoriei omenirii cdnd se fac numeroase descoperiri qi

intr-un ritm alert. Puterea pe care o cdpdtdm prin intermediulacestora este din ce in ce mai mare. In legdturd cu cronovizorul,vd propun sd meditali pufin asupra sentimentelor trdite de unautor care a incercat s5-gi imagineze ce ar putea insemna o astfelde invenfie pentru societate.

135

-T

I

I

I

t2

De ce trebuie si ne temem

Imi pare interesant sd semnalez o lucrare de science-fictioncare constituie un fel de anticipare a ceea ce ar fi insemnat reali-zarea unui astfel de aparat. Ea ilustreazd.Ieama care a,putut conducela demontarea cronovizorului pdrintelui Ernetti'. Este vorbadespre o nuveld de circa cincizeci de pagini, bine scrisS, cu o intrigdcondusd cu destuld abilitate pentru a face povestirea credibilS. Defapt, incd din 1.941, deci cu mult inaintea cercetdrilor pdrinteluiErnetti, autorul conturase esenfa subiectului despre care vorbim.El atribuia inventarea maqinii de filmat trecutul unui brav mexicangenial, care cheltuise cu ea tot ce avea gi care. ajuns la limitaposibilitdfilor, neputAnd s5-Ei exploateze chiar el descoperirea.sfArqea, intr-un moment de disperare, prin a face o demonstraliecu aparatul sdu in fala unui necunoscut care pdrea simpatic.Scena se petrecea la Detroit, oraqul unde ajunsese acest mexican.Pentru a cdgtiga un ban, intr-o sald jalnicd amenajatd intr-un fostbar, el oferea trecdtorilor, la un pre{ derizoriu, proiecfia unuiadintre primele succese tehnice: scene din bdtdlia de la Mexico,dintre spanioli Ei indieni, din anul 1521. Necunoscutul, Etiind cAte

ceva despre cinema, a fost frapat de calitatea peliculei, de realismulscenelor si, foarte intrigat, a rdmas dupd terminarea spectacolului

' T.L. Sherred, ,,Une fenOtre sur I'Histoire",in L'Age d'or cle la science-

.fiction. vol.2, Eclitions OPTA, 1966, pp. 9-59: ecl. original5, ,,E for Effort", inrevista AstrotrndinR, 1947 .

136

=..-F

De ce trebuie sd ne tentenr

pentru a incerca sd descopere adevf,rata origine a filmului. Atunci,mexicanul, Miguel, Mike pentru americani, l-a ?ntrebat pe necunoscut.care se numea Edward. unde se gisea cu o searl inainte:

,,<<La Motor Bar, ieri seari, la ora opt. Tot acolo eram ;i lamiezul nopfii.> iEi mu;cd buza gAnclitor. nMotor Bar, chiar injosul str[zii?> Arn inclinat din cap. <Motor Bar... Hmmm...r, L-amprivit. .,v-ar pl5cea... clar sigur. bineinfeles., inainte sr in{elegdespre ce vorbea, s-a indreptat spre fundul sdlii Ei, din spateleecranului de scanduri. a pornit un mare fonograf-radio... A impinsrnobila la perete gi a ridicat capacul pentru a ajunge la butoane."

Mike i-a cerut apoi lui Edr.vard s[ intindd bratul pentru astinge lumina. Dar iati ci imecliat lumina pdrea c[ s-a aprins clinltou.

,,Dar rnd inEelam. l5rnpile erau tot stinse; priveam strada!...Strada se mi;ca. Eu stdteam nemi;cat gi era zi si era noapte qi eueram lAng[ Book-Cadillac gi intram in Motor Bar;i md priveamcum imi comandam o bere... cuprins de panicd. m-am ridicat caimpins de un arc, am rdsturnat scaunul si berea, in timp ce imirupeam unghiile cdutdnd intrelr"rpStorul, bAjbdind, pe perete...

Imaginile obtinute prin acest aparat apdreau in spafiu, intrei dimensiuni, ca cele ale hologramelor, clar in mirime naturalr.Ele erau deci superioare celor oblinute de cronovizor. in schirnb,nu erau insolite de sonor. Edward a infeles imediat c[ aici existauposibilitdfi fantastice Ei a format o adevdrat[ asociatie cu noul s[uprieten. E,i au realizat astfel cateva filme extlaorcrinare, pornindde la irnagini reale din trecut. Primul a fost cledicat vielii lLriAlexandru cel Mare. Trebuiau in acelagi tirnp inventate texte caresd corespundh in-raginilor; aceste texte erau citite de actoriprofesionisti, asa cum se realiza dublajul pentru un film strrin. Auurmat fotografii mdrite ale oraselor disp[rute Roma, Bizan\,Ninive,Pornpei etc. Sdpzituri arheologice noi confirmau uneori exactitateaimaginilor astfel prezentate. Au urmat alte filme: ,,Declinul siprlbuqirea lmperiului Roman", ,.Fl[c[ri asupra Franfei,,, carecorecta anumite aspecte istorice ale Revolutiei franceze, unuldespre Rizboiul de Independent[ al Statelor unite si un altuldespre Rdzboiul de Secesiune.

t37

I-rartgois Brune

Exista deja un anLlmit num[r de reaclii negative la adt'e:lL

plime lor f ilme. Cdgiva istorici au protestat impotliva a ceea ce lorli se pirea o manipulare. Iar ultimele dor-rir filme au provocatproteste vehemente: ,.De indatS, un politician din trei, un grup de

asa-zi;i oeclucatori> si toli patriolii de profesie voiau sd ne scalpeze".

Mai nrulte state au interzis pur qisimplu aceste filme. ,,Noi am dato loviturd foarte dur I orgoliului ancestral. Am demonstrat cii nutoli cei puternici erau alrreolali cu aur curat". Totu;i, Mike doreasd mearg5 rnai departe. El simlea ci aceasti descoperire iiimpunea o nouZr responsabilitate. Trebuia sI denunle absurditateatuturor conflictelor de pe pinr.lnt, sd punl capdt rlzboaielor si,

pentnr aceasta. sd dezvdlr"rie tozrte nranevrele egoiste ale celot'care ne guverneaz[. Dar el stia cd reacfia pr-rtelii va Ii cumplitl $i

trebuia pregititl apirarea. Ar-r fdcut deci apel la persoeine careqtiaiu sir citeasc[ din miScalea buzelor: au g[sit aslfel de ]ectoripenhu principalele limbi. Apoi, au pitruns cu aparatul iti zoneleinvizii-rile ale celor cloui rlzboaie mondia]e. ,,Arn ardtat qi arn

dezvlluit numele afdfzitorilor la rirzboi, ale cinicilor care sernnau,care rAdeau qi care min[eau, ale patriolilor cdlili care I'oloseautitluri blt[toare la ochi si propaganda intensiv[ pentm a se ascundeln faldurile dlapelului. in timp ce rnilioane de oameni mureau.f'rldltorii no;tli qi cei din alte tlri se giiseau aici, cei care sL-

zrscundeau ?n umbr5, cu chipr-rl lor cn douir fe[e. Specialigtii nostricare stiau sf, citeasci dupd miqcarea buzelor au f[cut treabl bunli;nu mai era vorba despre supozilii, despre conjecturi deduse clir-r

cAteva fraze culese de pe r"rn disc spart, ci erau cuvinte exacte care

dezvSlr"riau trddarea cleghizatl in patriotism."Li s-a spus: ,,Vefi fi spinzurafi, dacd nu veli fi linqali inainte!"

Pute{i deduce urmarea. Armata americand a pus mAna pe aparat.ln ceea ce-i privegte pe cei doi, Mike Ei Edwarcl, ei au fost lichidaqipur si simplu. Autorul acestei nuvele ajunsese deci la aceleasiconcluzii ca si cercet.ltorii qi oamenii Bisericii care deliberaserfrasupra viitorului cronovizorLilui. Umanitatea nu este destul cle

maturl pentru un astfel de ;oc.

138

Concluzie

Moartea nu este definitivi

Epoca noastri va cunoagte, fir'[ nici o indoial5 qi probabilin cel mai scurt timp, transformdri radicale asupra schemelorde reprezentare a universuh"ri. Orizonturile noastre sunt pe cale

sd se lSrgeascd. Nu vom avea ittcotro qi va trebui s.l ne le-semnim.

Unii se vor ingrozi fdrl indoiall in fafa acestor noi perspec-

tive, vor avea impresia c[ se sufocd. de parcd s-ar afla la o altitu-dine prea rnare. Allii, din conlrd. vor simli o eliberare, vor simfic[ pot in sfdrEit sd respire. Se vor adapta in cele tnai bune condiliiposibile. Nu este desigur prea devreme ca s[ ne pregltirn pentruaceasta. Pdrintele Borello se intreba dacd ceea ce risca sf, desco-

pere ii va confirma credinfa sau i-o va pune in pericol. Eu cred incontiquare cd cel care are o credin{d, oricare ar fi aceasta, nu are

de ce se teme de adevXr.

Oamenii noqtri de qtiinfd admit deja cu greu ideea cf,

moartea poate s[ nu fie definitiv5. Pentru ei, ireversibilitatea este

una dintre caracteristicile nofiunii de ,,moarte". ExistX totuEi veri-

tabile sc[piri de la moarte, care au infr6nt etapele esenliale ale

rnarii treceri inainte de a reveni, sau mai degrabd de a fi retrimiqi,printre noi.

Cercetdrile s-au amplificat, teoriile care susfin contrariulsunt eliminate una cAte una prin anchete am[nunfite, rndrturiile

139

Frangois Brune

orbilor care si-au recdpitat vederea sunt verificate riguros. inrrarea lor majoritate, medicii refuzd s5 ia in calcul rezultatelealtor colegi. Ideea ci poate exista o moarte provizorie, temporarf,a unei persoane, atunci cdnd nu s-a produs incd moartea clefini-tivd a celulelor, Eocheazr prea tare invdfdtura traditionald, celpu{in in occident. Pentru a adrnite aceasti idee, trebuie acceptatf,mai intai notiunea de suflet spiritual, asa cuffr o face John Eccles,laurezrt al Premiului Nobel pentru medicindr.

imi mai amintesc disprequl coleric cu care un alt ,,cercc-tdtor" vorbea despre acest confrate, in cadrul unui colocviuuNESCo. TotuEi. cei care au trdit o astfel de experien{d nu zru

halucinafii. in ciuda socului teribil pe care-l reprezintd experien[ade acest gen, ei ;i-au p[strat rafiunea. viala lor este complet bulver-satd. dar capitd un sens noLr. cu mult mai bogat decat fusese pandatunci.

Omenirea a acceptat de asemenea cu greu, pufin cdte pufin.comunicdrile cu mortii care ,,tr[iesc" in alte dimensiuni. Rezis-tenfele rafionaligtilor sunt revelatoare. sunt vdzufi adesea, inemisiuni de televiziune, intrand intr-un soi de transd, in ideea cdaceste fenomene ar putea fi adevdrate. igi pierd orice control. numai respectd nici regulile cele rnai elementare de politefe, devinagresivi si, in acelaEi timp, ridicoli. Dar atituclinea lor trrdeazd otulburare profundd, visceral[. Este fdrr indoiald teama in fatairup{iei in lumea lor a ceva total nou, total necunoscnt. Este o veri-tabilI angoasd metafizic5. $i totugi, aceastd descoperire lantasticiise rdspandeqte incet, incet, in lunea intreagd, in ciucla tuturorreticentelor oamenilor de Etiinfi oficiali. Unii slujitori ai Bisericii?ncearcd sd infhtiEeze aceste comunicdri cu Lumea cealaltdintr:un context pozitiv; este cazul phrintelui Gino concetti, teolog.colaborator permanent la osse rvatore Rontano, care a fdcut odeclarafie care a atras atenfia, in fafa marii agenfii de presir

' Jolrn C. Eccles, Evoltlion dLt certtecttt et crdation de la conscience-Flanrrnarion , 1994. pp.377-324.

140

TI

I

1

Moartea nu este definitivd

italiene. in noiembrie 1996r. To:rte acestea schimbd deja incet

lumea, schin-rbdnd astfel viala celor care au tririt experienta ttnor

asemenea contacie. Sczrra lor de valori nu este deloc aceeaSi. h'i

nu mai sunt prizonierii limitelor acestei lumi'

umanitateavatrebuideasemenea,f[rlindoiall.sdacceptein curand o altd provocare: pfezenla ;i contactul cu alte fiinle

inteligente venind din alte lumi sau din alte dimensiuni' Franqa, in

acest clomeniu, din cauza ralionalismului sdu ingust gi adesea

fanatic, incepe sa rdmAnd in urma' Cu toate acestea' cu cifiva ani

inurmd.cdlivageneraliastrotjzicieni.comandantideborddeavioane civile qi militare s-au angajat ferm in favoarea recllnoa$-

terii fenomenului2. Nici un ecou in mass-media! Tf,cere absolut5

in pres5, la radio qi televiziune. in cele mai multe flri. qi tnai ales

in Statele unite, exist5 oameni de Etiinf[ care recunosc deschis cl

nu se mai poate nega aceast[ problem[' De altfel' se pare ca

exista o adevdrat[ politic[ de pregitire treptatf, a lumii pentru

aceast6 realitate3. Lucrul incepe chiar s[ fie luat foarte in serios

de cdtre Biserich. fiind pe calc a se contura'o oarecat'e alelttic

acordatd acestui subiect. Deja de cafiva ani, monseniorul corrado

Balducci, demonolog Ei teolog renumit din Roma' recutloaqte ci

nu are nici o indoial[ in existenla acestor fiinle venite din spa{iu'

in anul lgg9,1a congresul anual cledicat OZN-urilor, desfdqurat in

Republica San Marino. ii invita pe toli cei care cred in acest

fenomen sd vadd in descoperirea acestor lumi locuite un motiv in

pluspentruaadmiraimensitateaCrealieiEiputereaCreatorultri.AdaugainacelaEitimpcSnuavemniciunmotivsdnetenemde

' A se vedea' de exemplu: FranEois BLune gi R6rny

de I'au-cleld. ott. cit..1999, pp. 259-260'

Clrauvin. A l'6cctute

t Numere in afara seriei, VSD, 199i1, 1999 gi 2000', A se vedea, cle exemplu: Gildas Bourdais, ovnis: la lev6e prt,grcs'ive rltr

secret. Editions i.M.G.' 2001.o .,Dieu. I'Eglise et les Extratelrestres"' coord' Alexandre Vigne' Albin

Michel, Question de. nr.122,2000'

LA1-.

Frangois Brune

frafii noEtri extratereqtri, deoarece ei nu ar pulea tl nici rnaistupizi qi nici mai r5i decdt oameniir. Ne este pernris de altfel sd

nu tim intru totul de acord asupra acestui punct, deoarece fiind ;i,,stupizi" Ei ,,proEti" este suficient deja si avem toate motivele sIfim terorizafi. Mai mult, o serie de rnirturii. din nefericire incon-testabile, ofer[ serioase motive de neliniqte.

Ne mai agteapt[ un $oc. in cele ce mi-zr rndrturisit pirinteleErnetti existi cu siguranti ceva adevlrat. Toti cei care si-aumanifestat in fala mea profundul respect fafh de el nu s-au ir-rqelat.Natuzza Evolo, mistica din Paravati, nu a tost ingelatd de ingerulsdu pdzitor. Acest om al Bisericii. acest monah, a fost sincer si nna fost nebun. Autoritdtile care s-au opus divulgdrii acestei desco-periri, vrAnd s5 o desconsidere. au sfArqit prin a recunoaEte invo-luntar c5 existd cu toate acestea ceva. Totusi. aceastd invenlie ar

fi permis, firl indoiald, sd se punf, capdt aEa-ziselor revelatiiasupra ,,adeviratei'i vieti a lui Hristos, niiscocit.l de farsori. Dareste adevdrat cd difuzarea acestor documente ar fi antrenat inevi-tabil publicarea planurilor aparatuh,ri Ei revederea dureloasd a

trecutului umanitSlii, incepdnd cu cel al Bisericii insisi. Umani-tatea, in mod cert, nu este pregdtitd pentru o asemenea revolr_r1ie.Acesta este motivul pentru care ni se ascunde fantastica inventie,Ca de altfel ;i atAtea alte lucruri! $i totuqi, ea se va realiza intr-obund zi. oricare ar fi viziunile asupra lumii elaborate de szrvantiinoEtri, ele cornport5 toate ideea cd trecutul nu a trecut cu ade-v5rat, nici viitorul incd inexistent. ,,Enelgii diverse, precum lumina.sunetul etc., ne spune David Bohrn, ascund continuu informafiacare prive;te totalitatea universului in fiecare zond a spafiului"2.Informafia existd aici, pretutindeni. in lumind qi in sunet, darnemanifestat5. Totusi, nu cu aparatele noastre actuale vom reuqisd o facem si iasl din umbr5, nici in funcfie de cunostintele

' Gilclas Bourclais, op. cit., p. 399.I David Bohm, Le PldnittLde de I'tmivers.

p.200.

r42

E,ditions du Rocher. 199t).

Moartea nu este definitivdqtiinfifice de astdzi. Profesorul Senkowski insista de asemeneaasupra acestui aspect. Pentru moment, doar mediumur,ile, per-soanele cu o sensibilitate aparte,qglgrleg{i, fugitiv,ii- ia,ptezeacesteu",Jilnecunoscute; gr aceasta, cu o marjd apreciabild de incer-tiEiiline. in acelaEi timp, in TCI, unele dintre aparatele noastreincep deja sd primeascb imagini qi sunete venite din altedimensiuni. $tiinfatroastrd actuald nu ne poate spune de unde vinacestea gi nici cum ajung,p6nd la noi. Dar, ca pentru toate feno-menele paranormale studiate in laborator, funcfionarea acestoraparate depinde destul de mult de prezenfa subiectelor dotate,mai mult sau mai pu{in, cu calitrfi de medium. oare cronovizorulpdrintelui Ernetti funcfiona astfel?

va veni cu siguranfd qi vremea unor progrese decisive. cdva fi aparatul pdrintelui Ernetti, reconstruit in secret de cafivasavanfi care au contribuit Ia naqterea lui, sau un alt aparatasemdndtor, totul pare sr arate cd intr-o bund zi, poate chiarcurdnd, umanitatea va trebui s[ facd fafd dezvdluirii trecutuluisdu. Dacd jirdecdm dupd prezentul sdu. qo"ul

", ii r"riuil !

BIBU0TEcA marRoporrf;nu{, tsUCUR€SiIg€Rl/tcttrt-

COMUN ICAMA COLE CIIILOR

L43