+ All Categories
Home > Documents > Note Curs SIG 2011

Note Curs SIG 2011

Date post: 15-Jul-2015
Category:
Upload: cristina-olaru
View: 251 times
Download: 0 times
Share this document with a friend

of 64

Transcript

SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE

Note de curs2011-2012

Curs 1

Capitolul 1. Sistemul informatic, parte componenta a sistemului informationalIn contextul evolutiei tehnologiilor informationale si a comunicatiilor, nu mai exista astazi practic domeniu de activitate care sa nu recurga la utilizarea calculatoarelor - intr-un sens foarte restrans, sau sa nu aibe implementate diferite sisteme infornatice pentru executarea operatiunilor de baza sau pentru sprijinirea deciziilor. Scopul acestei discipline este insusirea metodologiilor si tehnicilor de realizare si implementare a sistemelor informatice intr-o unitate economica. 1.1. Elemente fundamentale de teoria sistemelor Sistemul poate fi definit ca o entitate alcatuita din doua sau mai multe componente sau subsisteme, care interactioneaza intre ele pentru atingerea unui scop (obiectiv). Orice sistem este caracterizat prin faptul ca este legat de mediul ambiant, ca are o anumita structura, functioneaza dupa anumite reguli si urmareste un anumit scop. Orice sistem se constituie din intrari, prelucrari si iesiri. Pentru o unitate economica, intrarile sunt reprezentate de resursele economice pe care intreprinderea le utilizeaza in activitatile sale; prelucrarile sunt procesele prin care intrarile sunt transformate in iesiri; iar iesirile sunt reprezentate de bunurile si serviciile obtinute de intreprindere si pe care le schimba cu mediul sau. Exemplu. Pentru sistemul de productie dintr-o intreprindere, intrarile sunt reprezentate de materii prime si materiale, care sunt supuse procesului de prelucrare, in urma caruia rezulta produsele finite, ca iesiri din acest sistem. Forma de reprezentare conventionala a sistemului este urmatoarea:

Se poate spune ca, orice subsistem de ordin superior este compus dintr-o multime de subsisteme de ordin inferior, sau cu alte cuvinte orice sistem este un subsistem al unui sistem mai mare: S1 < S2 < S3 . < Sn, Cu cat complexitatea sistemului este mai mare, cu atat scade posibilitatea de a-l descrie mai riguros. Oricat de independent ar fi un sistem, in realitate nu poate fi vorba decat de o independenta relativa, deoarece el este integrat, impreuna cu celelalte sisteme, cu care se afla in interactiune, intr-un sistem mai mare. La studierea unui sistem trebuiesc analizate in principal urmatoarele aspecte: mediul in care acesta functioneaza partile componente ale sistemului relatiile care se manifesta in cadrul sistemului intrarile si iesirile sistemului obiectivul(ele) sistemului

1

Ce este un sistem informatic ? Ce este si cu ce se diferentiaza acesta fata de celelalte sisteme ? Care sunt diferentele dintre program informatic | aplicatie informatica | sistem informatic ? Dar intai ce este comun ? La prima vedere cuvantul informatic, care presupune ca mediul in care acestea exista este calculatorul. Un program informatic este un cod executabil scris intr-un anumit limbaj de programare, prin care se executa un anumit set de instructiuni. El are anumite date de intrare, care sunt prelucrate si se obtin astfel rezultatele. Putem vorbi de o aplicatie informatica atunci cand aceasta este structurata pe mai multe module de calcul, cu diferite functiuni, care prelucreaza un volum mai mare de date, in vederea obtinerii unor raporte, situatii sau actualizarea unor date. Sistemul informatic este un ansamblu de componente, care interactioneaza intre ele (n.r. conform definitiei sistemului) in vederea culegerii, prelucrarii si stocarii datelor necesare fundamentarii anumitor decizii. Dupa aceste definitii foarte simpliste, asupra carora o sa mai revenim, putem spune ca un alt aspect comun este acela ca pot fi considerate sisteme, intrucat toate trei au anumite date de intrare, pe care le prelucreaza (dupa un anumit algoritm - de la mai simplu, la complex) in vederea obtinerii unor rezultate. Diferenta majora este din punctul de vedere al complexitatii. Cand vorbim de sistem informatic, vorbim de locul unde acesta este implementat, de tehnica de calcul folosita, de aplicatiile si programele informatice utilizate, de personalul de specialitate si de modul in care acesta opereaza pentru culegerea si prelucrarea datelor. Plecand de la aspectele enumerate, putem descrie un sistem informatic ca avand urmatoarele componente: hardware software personal de specialitate metodologii si tehnici de lucru bazele de date 1.2. Unitatea economica - sistem cibernetic Intreprinderea ca sistem, poate fi considerata un subsistem al societatii, care reprezinta mediul sau. La randul sau, intreprinderea contine mai multe subsisteme componente: departamente, servicii, compartimente etc.Resurse: materiale financiare umane informatii Atribute manageriale si tehnologice: planificare organizare conducere controlt tehnologie Iesiri: Produse/ servicii profit / pierdere

INTRARI

PROCESE DE TRANSFORMARE

IESIRI

Management Fig.1.2. Unitatea economica system cybernetic

2

O unitate economica, poate fi privita ca un sistem cibernetic (fig.1.2.). Atunci cand se constata, de exemplu, o scadere a volumului vanzarilor, deci o abatere de la obiectivul propus, managementul firmei trebuie sa identifice cauzele si sa ia masurile corective necesare. Acest lucru inseamna ca intreprinderea este un sistem cibernetic. Proiectantii sistemelor informationale contabile trebuie sa determine ce informatii sunt necesare conducerii si cat de rapid trebuie ele oferite. Daca informatiile sunt insuficiente sau eronate, deciziile vor avea de suferit. Datele reprezinta un set de caractere acceptate ca intrare intr-un sistem informational, care sunt memorate si prelucrate. Informatiile reprezinta iesirile unui sistem informational si sunt rezultatul proceselor de prelucrare a datelor. Datele sunt consemnate pe suporturi (documente justificative, discuri magnetice), care formeaza fluxuri intre posturile contabile de prelucrare (compartimetele: contabilitate materiale, contabilitate produse finite, contabilitate mijl. fixe etc.). In cadrul acestor posturi se efectueaza operatii de prelucrare a datelor, potrivit procedurilor de prelucrare (analiza contabila si emiterea articolului contabil, inregistrarea in contabilitatea cronologica, inregistrarea in contabilitatea analitica si sintetica etc.) 1.3. Rolul si locul sistemelor informationale Sistemele informationale au devenit o componenta esentiala a oricarei organizatii. Ele pot juca un rol capital in succesul unei intreprinderi, prin furnizarea informatiilor de care are nevoie conducerea si exploatarea lor eficienta, pentru obtinerea si mentinerea avantajelor fata de concurenti. Se poate spune ca un sistem informational nu este niciodata finalizat, ci se afla intotdeauna intr-o continua faza de modificare si realizare. Din punct de vedere sistemic, o unitatea economica poate fi considerata ca un ansamblu format din trei sisteme (fig. 1.3): - sistemul operational , care mai este denumit si sistemul condus sau sistemul de baza - sistemul de conducere, denumit si sistemul decizional - sistemul informational

Obiective, Sarcini SISTEM DE CONDUCERE

Rapoarte, dari de seama

Mediu SISTEM INFORMATIONAL

Informatii externe

Resurse SISTEM OPERATIONAL

Produse, servicii

Fig.1.3. Structura organizatorica si functionala a unui sistem economic

3

Sistemul operational reprezinta resursele umane, materiale si financiare si intregul ansamblu organizatoric care asigura realizarea efectiva a obiectivelor stabilite de sistemul de conducere. Cu alte cuvinte, el asigura transformarea factorilor de productie (intrarile), in bunuri si servicii (iesirile), iar in plan managerial transforma deciziile in performante. Sistemul de conducere este format dintr-un ansamblu de specialisti care cu ajutorul unor metode specifice controleaza, dirijeaza si supravegheaza functionarea intregului sistem in scopul indeplinirii obiectivelor stabilite. Sistemul de conducere primeste informatii despre sistemul operational si actioneaza prin decizii asupra acestuia. Sistemul informational reprezinta un ansamblu de fluxuri informationale, de mijloace si metode de culegere, prelucrare si transmitere a informatiilor, in vederea luarii deciziilor pe toate treptele organizatorice ale conducerii si asigurarii unei bune a functionari a sistemului operational. El reprrezinta o interfata intre sistemul de conducere si sistemul operationale precum si intre unitatea economica si mediul extern. Informatiile pe care le ofera un sistem informational la o unitate economica, permit cunoasterea situatiei existente, a celei trecute si permite anticiparea evolutiei viitoare, cu scopul atingerii obiectivelor firmei. Misiunea sistemului informational se poate concretiza in imbunatatirea activitatii, cresterea profitabilitatii prin furnizarea de informatii corecte, sub o forma direct utilizabila, la momentul oportun, in scopul sprijinirii proceselor decizionale si operationale. Un sistem informational trebuie sa sprijine activitatea desfasurata in cadrul firmei la toate nivelurile decizionale. Avand in vedere ca sistemul de conducere are ca obiective principale: - stabilirea obiectivelor si politicilor de dezvoltare si - controlul, adica urmarirea modului de implementare a strategiilor, evaluarea performantelor realizate, corectarea eventualelor dereglari, putem spune ca fluxul informational este compus din informatii strategice, tactice si operative. La nivel strategic sistemul informational sprijina luarea deciziilor de catre conducere. Acestea sunt rezultate pe termen lung, privesc intreaga activitate desfasurate in intreprindere. Informatiile se refera la: - valoarea rezultatelor financiare necesare stabilirii modului de repartizare a profitului - starea financiara actuala - modul de utilizarea a capacitatilor de productie. La nivel tactic, informatiile oferite de sistemul informational sprijina luarea deciziilor privind planificarea activitatilor ce vor fi desfasurate in firma pe termen mediu. La nivel operational sistemul informational sprijina luarea deciziilor pentru desfasurarea activitatilor curente ale firmei, informatii referitoare la productie (stoc de materii prime, materiale), aprovizionare cu materii prime, materiale, la desfacere, situatia mijloacelor fixe, situatia necesarului de mijloace de plata, a obligatiilor de plata , cu termene de scadente. Intelegerea structurii organizatorice din intreprindere este foarte imporanta in procesul dezvoltarii unui sistem informational, intrucat acesta este grefat pe structura organizatorica a intreprinderii. Determinarea necesarului de informatii din unitate depinde de modalitatea de distribuire a autoritatii si responsabilitatii, realizata in functie de structura organizatorica. Dezvoltarea economica a intreprinderilor este determinata de realizarea sistemelor informatice. Sistemele informatice ocupa un loc din ce in ce mai important in gestiunea intreprinderilor. In procesul conducerii sunt solicitate tot mai multe informatii care sa puna in valoare toate resursele

4

materiale, financiare, umane si spirituale pentru realizarea in conditii optime a obiectivelor propuse. Modelul traditional al fluxului informational dintr-o unitate economica se poate prezenta ca in figura 1.4:Conducere

Contabilitate

Desfacere

Personal

Productie

Financiar

Aprovizionare Fig. 1.4. Fluxul informational dintr-o unitate economica

Se observa ca serviciul contabilitate poate fi considerat punctul central al activitatii economice, iar sursele de informatii sunt: serviciile desfacere, aprovizionare, financiar, personal, productie. De la aplicatii informatice simple, sporadice informatizarea intrepriderilor a evoluat catre sisteme informatice complexe, in masura sa gestioneze eficient masa de informatii existenta si sa ofere solutii pentru atingerea obiectivului esential : eficienta gestionarii resurselor. Sistemul informatic este inclus in cadrul sistemului informational si are ca obiect de activitate, in general procesul de culegere, verificare, transmitere, stocare si prelucrare automata a datelor. Putem elabora astfel o alta definitie a sistemului informatic, ca fiind o parte componenta a sistemului informational, care asigura prelucrarea eficienta a datelor cu ajutorul echipamentelor de calcul. In ceea ce priveste raportul dintre sistemul informatic si sistemul informational, se poate aprecia ca sistemul informatic tinde a egala sfera de cuprindere a sistemului informational, in sensul ca noile tehnologii informationale si de comunicatii ofera suportul de culegere, prelucare si interpretare a informatiilor in format electronic, ramanand a se executa manual doar activitatile neformale.Sistem informational neformalizat

Sistem informational formalizat Sistem informational asistat de calculator

Sistem informational manual

Sistem informational automatizat

Sistem informatic

Fig. 1.5. Relatia sistem informational - sistem informatic

5

Putem insa afirma ca in timp ce un sistem informational se naste si se dezvolta odata cu organizatia in care exista, un sistem (subsistem) informatic este realizat la un moment dat prin actiuni complexe, de reflexie si creatie. Din fig. 1.5 se observa ca informatizarea poate cuprinde obiectiv numai acele parti ale sistemului informational care sunt formalizabile, prin definirea unor functii de transformare a intrarilor in iesiri. Analizand resursele care sunt antrenate pentru obtinerea unui scop, putem defini sistemul informatic ca fiind un ansamblu tehnico-organizatoric de metode, procedee, echipamente de calcul si personal de specialitate, prin care se asigura culegerea, verificarea, transmiterea, stocarea si prelucrarea informatiilor in vederea fundamentarii si elaborarii deciziilor Dupa cum rezulta si din definitie, putem spune ca sistemul informatic este format din urmatoarele componente principale: - resursele materiale (hardware-ul) - totalitatea elementelor necesare pentru introducerea datelor, prelucrarea datelor, stocarea programelor si rezultatelor obtinute, comunicarea rezultatelor - resursele logice (software-ul) totalitatea programelor ce asigura functionarea si exploatarea controlata a sistemului: sistemele de operare, sisteme de gestionare a bazelor de date, programe utilitare, pachete de programe, software de aplicatii etc. - baza de date ansamblul datelor stocate in vederea prelucrarilor prin programele de aplicatii. - personalul intregul personal care intr-un fel sau altul folosesc sistemul informatic: specialisti (analisti de sistem, programatori, proiectanti de sisteme, ingineri de sistem, administratori baze de date, operatori) si nespecialisti (consultanti, utilizatori finali beneficiari ai serviciilor oferite de sistemele informatice etc.) - metodologiile principiile, proiectele si procedurile aplicate in sistemele informatice pentru a fi realizate sarcinile stabilite

6

Curs 2 1.4. Ciclul prelucrarii datelor intr-un sistem informatic Obiectivele sistemului informational urmaresc cresterea relativa a volumului datelor prelucrate, reducerea timpului de raspuns sau a nivelului cheltuielilor generate de sistemul informational. Cresterea relativa a volumului datelor prelucrate depinde direct de performatele tehnice ale echipamentelor de calcul si de metodele si procedeele utilizate. Performatele se masoara prin volumul maxim de date exprimat in caractere prelucrate un unitatea de timp. Costul sistemului informational este determinat de cheltuielile cu proiectarea sistemului, achizitionarea echipamentului, calificarea personalului si exploatarea curenta a sistemului. Sintetic, se poate spune ca un sistem informational eficient, trebuie sa aibe urmatoarele calitati: - sa fie flexibil, adica sa poata fi usor modificat la aparitia unor noi situatii - sa permita o vehiculare rapida a datelor la toate nivelele de conducere si executie - sa redea datele intr-un mod ierarhizat si rational, iar forma de prezentare sa fie accesibila si corespunzatoare Procesul de prelucrare a datelor intr-un sistem informatic, cuprinde cinci faze: a) culegerea (colectarea) datelor b) pregatirea datelor c) prelucrarea datelor d) intretinerea colectiilor de date (actualizarea bazei de date) e) obtinerea informatiilor de iesire a) Faza de culegere a datelor cuprinde doua activitati fundamentale: - observarea mediului care genereaza datele - inregistrarea datelor (prin scrierea lor din documentele sursa sau prin captarea lor sub diferite forme cu ajutorul unor echipamente speciale) Metodele de colectare a datelor pot fi grupate in directe (culegerea la sursa) si indirecte (culegerea traditionala a datelor). Metoda traditionala este o metoda costisitoare si succeptibila de numeroase erori si presupune realizarea unui numar mare de activitati, cele mai multe fiind realizate manual: inregistrarea datele pe documente (factura, bon de consum etc), cumuleze aceste documente pe loturi (de regula pe o luna de zile), transmiterea acestor loturi de documente personalului specializat in introducerea datelor pe calculator (operatori de date). Metodele de culegere a datelor la sursa isi propun automatizarea activitatii de colectare a datelor prin utilizarea echipamentele de citire a codurilor de bare, a scannerele de imagini si scanerele pentru recunoasterea optica a caracterelor (OCR). Aceasta metoda presupune existenta unei retele de calculatoare si dispunerea de terminale in diferite puncte din intreprindere (sectii, magazie, birouri), care sa permita culegerea datelor la locul producerii lor si transmiterea acestora in vederea unei prelucrari centralizate. b) Pregatirea datelor presupune executarea acelor operatii asupra datelor pentru a facilita prelucrarea ulterioara: - clasificarea datelor implica atribuirea de coduri de identificare (cod material, simbol cont, numar gestiune etc.) pentru ca datele sa poate fi incluse in submultimile corespunzatoare - gruparea datelor presupune acumularea intrarilor similare pentru a fi prelucrate unitar;

7

-

verificarea datelor cuprinde o mare varietate de proceduri privind controlul corectitudinii datelor (semnarea documentelor, datele sa fie complete etc.), inainte ca ele sa fie supuse procesului de prelucrare; sortarea datelor, prin care datele acumulate in loturi sunt ordonate dupa diverse criterii

c) Prelucrarea datelor, poate sa includa o varietate de activitati, cum sunt: - calcule matematice - compararea - supune unei examinari simultane doua sau mai multe tipuri de date intre care exista o logatura logica - sintetizarea presupune comasarea informatiilor - filtrarea, prin care se extrag datele ce vor fi supuse prelucrariloe urmatoare In functie de metoda de culegere a datelor folosite, pentru prelucrarea datelor din tranzactii putem avea : - prelucrarea pe loturi (batch processing) - datelor acumulate intr-o anumita perioada, sunt prelucrate la sfarsitul perioadei. Avantaje: utilizarea mai eficienta a resurselor informatice si un mai bun control asupra datelor. Dezavantaje: nu se poate obtine o informatie la zi despre activitatea intreprinderii, ca urmare a decalajului dintre timpul de culegere si de obtinere a informatiilor. Prelucrarea pe loturi este recomandata doar pentru acele aplicatii care nu necesita actualizarea bazei de date pe masura ce au loc tranzactii si atunci cand sunt solicitate rapoarte doar la intervale bine definite. - prelucrarea in timp real presupune prelucrarea datelor imediat dupa ce a avut loc o tranzactie.Daca dam ca exemplu tranzactiile cu materiale, un sistem bazat pe prelucrari in timp real preia datele privind o tranzactie (aprovizionare cu materiale) imediat ce aceasta are loc (primirea facturii de la furnizor), le prelucreaza si actualizeaza imediat stocul acelui material. In cazul in care conducerea solicita o informatie privind stocul unui material, ea poate fi furnizata imediat printr-o simpla consultare a bazei de date. Dezavantaje: necesitatea existentei a numeroase proceduri de control privind controlul continutului bazei de date, impotriva accesului neautorizat sau a distrugerii accidentale a datelor, lucru care inseamna implicit cheltuieli suplimentare. O comparatie intre cele doua tipuri de prelucrari este realizata in tabelul de mai jos: Caracteristica Prelucrarea datelor Prelucrarea pe loturi Datele tranzactionate sunt colectate, grupate, sortate, transcrise si apot prelucrate periodic Dupa prelucrarea lotului Prelucrarea in timp real Datele tranzactionate sunt prelucrate imediat ce ele au fost produse

Actualizarea fisierelor Timpul de raspuns

Dupa prelucrarea tranzactiei Mai multe ore sau zile, dupa ce Cateva secunde dupa lotul de date a fost prelucrat producerea tranzactiei

d) Faza de intretinere a colectiilor de date, presupune: - memorarea (stocarea) datelor - actualizarea datelor - indexarea datelor - protectia datelor De ex., o tranzactie de cumparare de materiale va fi memorata intr-o tabela de cumparari a bazei de date, iar pe baza acestei tabele va fi actualizata tabela de stocuri (incrementarea stocului cu

8

cantitatea cumparata) si tabela de furnizori (incrementarea datoriilor catre acesta, daca plata nu sa efectuat). e) Obtinerea informatiilor de iesire. Este ultima faza a ciclului de prelucrare a datelor si urmareste obtinerea si furnizarea informatiilor de iesire catre utilizatori. Informatiile de iesire pot fi regasite sub forma de documente, rapoarte sau raspunsuri la intrebari. Observatii: - unele date pot fi colectate, prelucrate si memorate simultan, fara sa mai parcurga alte operatiuni de iesire - anumite date externe, ajung direct la manageri fara sa mai fie supuse prelucrarii Daca in trecut sistemele informatice ale societatilor s-au dezvoltat in jurul unor necesitati legate in principal de gestiunea resurselor intreprinderii (Enterprise Resource Planner -ERP) planificarea productiei, gestiunea stocurilor si livrarilor, evidenta contabila si financiara, evidenta resurselor umane, astazi accentul se pune din ce in ce mai mult pe deschiderea acestor sisteme informatice pentru a e-interactiona cu mediul de afaceri inconjurator. Noile tehnologii informationale au schimbat si vor schimba structura locurilor de munc n societate; multe locuri de munc tradi ionale vor dispare, si vor fi nlocuite de ctre informatic i comunica ii electronice. Tehnologiile informationale si comunicatiile vor avea un impact major asupra organizatiilor prin prisma mutatiilor n ceea ce priveste noile forme de lucru si activitatile pe care acestea le pot genera. Trecerea la societatea informationala va imparti practic intreprinderile in organizatii moderne ("conectate" - care utilizeaza noile tehnologii) si organizatii traditionale. Succesul in afaceri implica in primul rand apel la tehnologia informatica si extinderea relatiilor de afaceri in afara limitelor teritoriului national. Astfel, o serie de companii au investit masiv pentru dezvoltarea unor sisteme si procese care sa permita integrarea operatiunilor proprii cu partenerii de afaceri si oferirea unor servicii mai bune clientilor finali. O alta distinctie intre organizatiile moderne si cele traditionale este cu privire la metodele de munca folosite. O organizatie moderna va solicita in primul rand OUTSOURCING-ul. Mai mult ea include utilizarea pe scara larga a Internetului, a retelelor de calculatoare si utilizarea pe scara larga a softwarelului colaborativ Groupware. 1.5. Tipuri de sisteme informatice Sistemele informatice se pot clasifica dupa mai multe criterii: 1. In functie de domeniul de utilizare: - SI pentru conducerea activitatilor economico-sociale. Specific acestor SI este faptul ca datele de intrare, de regula, sunt furnizate prin documente, iar datele de iesire sunt furnizate de catre sistem tot sub forma de documente, pentru interpretarea acestora de catre om - SI pentru conducerea proceselor tehnologice. Se caracterizeaza prin aceea ca datele de intrare sunt asigurate prin intermediul unor dispozitive automate care transmit sub forma de semnale (impulsuri electronice) informatii despre diversi parametrii ai procesului tehnologic (presiune , temperatura etc), iar datele de iesire se transmit sub forma de semnale unor organe de executie, regulatoare, care modifica automAt parametrii procesului tehnologic. Se executa in acest fel controlul si comanda automata a procesului tehnologic. - SI pentru cercetarea stiintifica si proiectare tehnologica. Asigura automatizarea calculelor tehnico-ingineresti, proiectarea asistata de calculator si alte facilitati necesare specialistilor din domeniile respective.9

-

SI pentru activitati speciale. SI speciale sunt destinate unor domenii specifice de activitate ca de ex. : informarea si documentarea tehnico-stiintifica, medicina etc.

2. Din punctul de vedere al nivelului ierarhic ocupat de sistemul economic in cadrul societatii - SI pt. conducerea activitatii la nivelul unitatii economice. - SI pentru conducerea organizatiilor economico-sociale cu structura de grup - SI pt conducerea ramurilor, subramurilor si activitatilor la nivelul economiei nationale - SI functionale generale - au ca atribut principal faptul ca intereseaza totate ramurile si activitatile ce au loc in economia nationala (SI statistice, financiar-bancare etc) 3. Dupa modul de organizare a datelor - SI cu organizare in fisiere - SI cu organizare in baza de date 4. Din punct de vedere fizic (aria de cuprindere) - SI distribuite: - SI locale Din punct de vedere fizic integrarea se realizeaza printr-o retea de calculatoare care sa asigure distribuirea colectiilor de date memorate la unitatile ce sunt in relatii ierarhice, in vederea furnizarii necesarului de informatiii pentru fiecare dintre acestea. Arhitectura retelelor de calculatoare se stabileste in functie de specificul fiecarei unitati. Avantajele folosirii unui sistem informatic distribuit: - programele pot fi pastrate intr-o singura copie (pe server) si sunt folosite de oricare din utilizatorii retelei - bazele de date pot fi exploatate de mai multi utilizatori simultan - resursele hardware (imprimantele in special) pot fi exploatate simultan de mai multi utilizatori - posibilitati de comunicare si schimb de informatii intre utilizatori 5. Dupa tipul software-ului folosit in scrierea programelor, putem avea sisteme informatice in care aplicatiile au fost scrise in: - limbaje de nivel inalt (ex. Pascal, C++, Visual Basic etc) - limbaje orientate pe calcul tabelar (ex. Lotus, Quatro Pro, Excel etc) - limbaje orientate pe gestiunea bazelor de date (Dbase, Foxpro, Oracle, Informix etc) Un limbaj de programare este un sistem de conventii adoptate pentru realizarea unei comunicari intre programator si calculator. Un limbaj de nivel inalt manipuleaza concepte apropiate de limbajul natural, concepte de nivel logic, cum ar fi: colectie de date, nume de operatie (open, write etc). Cu ajutorul unui limbaj inalt, programatorul se face mai usor inteles de catre calculator. Uneori o singura linie de program scrisa cu un astfel de limbaj, poate echivala cu sute de linii de program scrise in limbaj masina. Limbajele orientate pe gestiunea bazelor de date presupun posibilitatea manipularii bazele de date cu mari dimensiuni prin intermediul conexiunilor logice stabilite. Avantajele folosirii unor astfel de limbaje: - nivel logic superior (corelatii, structuri 1:n) - prelucrari (regasiri) de date cu un inalt nivel de complexitate - nivel superior de portabilitate a datelor - partajarea datelor intre mai multi utilizatori - servicii de protectie a datelor

10

Alegerea de catre programator a limbajului de prelucrare a datelor este foarte importanta. Pe de o parte, odata ales un limbaj si incarcate bazele de date si construite aplicatiile ce efectueaza prelucrarea acestor date, trecerea la un alt sistem este extrem de dificila si implica un efort de programare suplimentar (pentru conversia datelor), pe langa efortul scrierii de la zero a aplicatiilor de prelucrare. Pe de alta parte, alegerea unui limbaj de programare neadecvat volumului de date ce urmeaza a fi prelucrate, poate sa conduca la obtinerea unor aplicatii cu un timp de raspuns la interogari ridicat. Un alt factor important la alegerea limbajului de programare se refera la prelucrarea distribuita sau locala a datelor. Nu toate limbajele au instructiuni privind prelucrarea datelor in retea. 6. dupa forma de coordonare a activitatilor de informatica: - sisteme informatice coordonate de componente informatice proprii (centre, statii, oficii de calcul) - sisteme informatice coordonate prin terti (outsourcing) 7. Din punct de vedere al complexitatii si al gradului de integrare: - SI autonome - specifice unei activitati economice (aplicatii pentru rezolvarea unui pachet omogen de lucrari) - sisteme partial integrate - sisteme total integrate - pentru gestionarea intregii activitatii a unei unitati economicosociale 1.6. Sistemul informational contabil al intreprinderii moderne Un studiu efectuat relata ca, intr-o unitate economica din totalul informatiilor, 80% sunt informatii economice, din care 47% sunt informatii contabile. Alte tipuri de informatii sunt: informatiile tehnice, care se refera la fluxurile fizice ale materialelor si resurselor necesare; informatii de personal; informatii de marketing.etc. Multe informatii dintr-o unitate economica se suprapun in mai mult decat una dintre aceste categorii. Pornind de la premisa ca sistemele informationale trebuie sa sprijine indeplinirea tuturor functiilor intreprinderii (marketing, resurse umane, productie, etc.), se pot identifca mai multe tipuri de sisteme informationale functionale. Potrivit criteriului functional, structura unui sistem informatic pentru conducerea unei unitati economice, poate arata astfel:Subsistem de marketingSistem informatic

Subsistem financiarcontabil

Subsistem pt. productie

Subsistem de resurse umane Subsistem pt. activitatea comerciala

Fig.1.6. Structura functionala a unui sistem informatic la nivel de unitate economica

11

Un obiectiv important pentru firme il reprezinta integrarea acestor categorii de sisteme informationale. O asemenea integrare ofera posibilitatea partajarii resurselor informationale ale firmei (date, echipamente, software, resurse umane), determinand cresterea eficientei activitatii. Sistemul informational pentru activitatea comerciala urmareste in special furnizarea de informatii care sa permita realizarea unei aprovizionari ritmice cu materii prime si materiale, planificarea si promovarea vanzarilor . Activitatea comerciala, desfasurata in cadrul unor compartimente corespunzatoare, are in vedere elementele specifice fiecarei subactivitati, dupa cum urmeaza: Subactivitatea de aprovizionare tehnico-materiala propune rezolvarea urmatoarelor aspecte specifice: - Fundamentarea necesarului si comenzilor de aprovizionare - Contractarea necesarului de aprovizionat - Urmarirea derularii contractelor de aprovizionare, colectarea si inregistrarea datelor privind facturile primite de la furnizori, furnizarea diferitelor rapoarte privind activitatea de aprovizionare Subactivitatea de desfacere, presupune: - Preluarea si inregistrarea comenzilor primite de la clienti - Livrarea catre clienti a productiei contractate - Urmarirea ritmicitatii livrarilor in scopul onorarii contractelor incheiate, colectarea si inregistrarea datelor privindvanzarile, furnizarea de informatii necesare desfasurarii activitatii curente Sistemul informational pentru activitatea de marketing presupune: - Studierea caracteristicilor tehnico-economice, inclusiv a tehnicilor de comercializare a produselor concurente, furnizate de alte societati comerciale din tara sau strainatate - Studierea caracteristicilor specifice ale pietelor de desfacere in vederea realizarii relatiilor valutar-financiare si de distribuire a produselor proprii - Cooperarea cu alte societati comerciale din tara si strainatate in vederea promovarii produselor pe terte piete Sistemul informational pentru productie vizeaza ingineria asistata de claculator, proiectarea asistata de calculator, calculul si planificarea necesarului de materiale pentru productie, productia asistata de calculator . Sistemul informational pentru gestiunea resurselor umane presupune planificarea necesarului de personal, dezvcoltarea intregului potetial al angajatilor si controlul tuturor politicilor si programelor relative la personal, respectiv" - recrutarea, selectia si angajarea de personal - atribuirea sarcinilor de munca - intretinerea cartilor de munca si a altor documente - intocmirea documentelor de plata privind drepturile salariale - evaluarea randamentului personalului angajat - formarea si perfectionarea personalului Activitatea de contabilitate la nivelul unitatii economice se structureaza in doua componente: - Contabilitatea financiara (sintetica) concretizata in urmarirea existentului si miscarii elementelor patrimoniale (imobilizari stocuri, creante si datorii, mijloace finanicare, capital, fonduri, credite, cheltuieli si venituri) - Contabilitatea de gestiune (analitica) Intreaga activitate de contabilitate asigura: inregistrarea cronologica si sistematica a tuturor operatiilor economice12

-

prelucrarea datelor in concordanta cu principiile si metodele contabilitatii sintetizarea intregii activitati financiar-contabile prin intermediul instrumentelor de baza ale contabilitatii (balanta si bilantul contabil).

Informatiile furnizate de contabilitate constituie fundamentul procesului decizional pe diferite nivele ierarhice. Nu intamplator informatizarea intreprinderilor a inceput cu contabilitatea. Sistemul informational contabil face parte din sistemul informational, fiind o componenta cu mare pondere. El poate fi definit ca fiind un set de resurse umane si de capital care se ocupa cu colectarea, procesarea, stocarea si accesarea si transmiterea datelor si informatiilor despre procesele contabile ce au loc organizatie. In cadrul sistemului informational contabil exista posibilitatea structrarii acestuia folsind diferite criterii. Un prim criteriu il reprezinta structurarea pe cele laturi specifice contabilitatii (dualismul contabil) respectiv: - susbsistemul contabilitatii de gestiune/manageriale - care ofera informatii contabile utilizatorilor interni - subsistemul contabilitatii financiare - care ofera informatii contabile utilizatorilor externi Informatia contabila este ceruta de sase mari categorii de utilizatori: - cumparatorii care sunt interesati sa cunoasca: pretul produselor, performantele lor; informatii despre situatia firmei (datorii, termene de plata etc.) - furnizorii, care livrand marfurile pe credit, sunt interesati sa cunoasca disponibilitatile de plata ale unitatii respective, situatia lor financiara - actionarii care urmaresc situatia economico-financiara a firmei in vederea incasarii de dividende - angajatii unitatii - vor sa cunoasca salariul mediu, ce parte din profit li se cuvine, alte informatii non-contabile - creditorii de cele mai multe ori bancile, nu numai ca se intereseaza dar si verifica majoritatea datelor contabile alte unitatii - organisnele guvernamentale, institutii de cercetare, de invatamant care de asemenea solicita date contabile Dupa criteriul circuitelor contabile putem spune ca SIC este compus din: - componenta cumparari-vanzari - componenta incasari-plati - componenta productie-stocuri-imobilizari - componenta operatii diverse Daca vom avea in vedere criteriul etapelor procesului de productie, atunci componentele SIC sunt: - aprovizionare - productie - stocuri - desfacere - terti - trezorerie Dupa natura elementelor patrimoniale, putem avea: - componenta capitaluri - componenta imobilizari - componenta stocuri - coponenta terti - componenta trezorerie13

-

componenta venituri si cheltueili componenta extra-bilantiera

Circuitele contabile specifice operatiilor de exploatare In categoria operatiilor de exploatare sunt incluse cumpararile, vanzarile, tertii, inclusiv salariatii, veniturile si cheltuielile. In cadrul acestor operatii delimitam urmatoarele circuite contabile: 1. stocuri: achizitie, transfer, consum, obtinere, vanzare, operatii speciale 2. terti-furnizori: receptie, plati, compensari, transferari 3. terti-clienti: facturare, incasare, compensari, transferari 4. terti-personal si organisme speciale: inregistrari datorii, compensari, operatii speciale 5. terti-bugetul statului: inregistrari de datorii, compensari, plati, operatii speciale 6. alti terti: creare debit-creanta, compensari-regularizari, plati-incasari, operatii speciale 7. venituri si cheltuieli: conform operatiilor de mai sus si din activitatile de investitii sau finantare Circuitele contabile specifice operatiilor de investitii Circuitul investitional se refera la ansamlul de operatii ce privesc imobilizarile corporale, imobilizarile necorporale si cele financiare. In cadrul acestor circuite delimitam operatii ce privesc: - activele imobilizate - investitii, cedare, scoatere din folosinta, vanzare, transferuri - amortizarile si provizioanele aferente activelor imobilizate - constituire, diminuare, suplimentare, anulare. Circuitele contabile specifice operatiilor de finantare de finantare privesc in special structura capitalurilor intreprinderii prin prisma echilibrului dinrte capitalurile proprii si cele imprumutate, politica de dividende si deciziile de finantare. In aceste conditii trezoreria este afectata in mod direct de: - de aportul actionarilor - de datoriile financiare contractate Circuitele contabile avute in vedere se refera la: - capitalurile proprii: Capital, Rezerve, Subventii si Provizioane reglementate - datoriile financiare: Imprumuturi de la institutiile financiar-bancare (contractare, rambursare) si alte imprumuturi. Circuitele contabile specifice operatiilor de trezorerie Activitatile de exploatare, de investitii si cele financiare ce au loc in cadrul unei intreprinderi influenteaza direct nivelul trezoreriei, conducand la aparitia fluxurilor de intrare si de iesire de disponibilitati, care in final va schita fluxul de disponibilitati la nivel de intreprindere (cash-flow)

14

Curs 3

Capitolul 2. Ciclul de viata al sistemelor informaticeMutatiile din domeniul tehnologiilor informationale si al metodelor de abordare s-au reflectat si in ciclul de viata al dezvoltarii sistemelor, fie prin schimbarea etapelor acestora, fie prin modificarea opticii de parcurgere a lor. Prin parcurgerea materialelor de specialitate, se poate constata ca numarul fazelor/etapelor variaza de la trei (ex. : analiza, proiectare, implementare) la peste douazeci, in functie de locul in care a fost studiata implementarea metodei respective, sau de gradul de detaliere abordat. Indiferent de numarul si numele etapelor ciclului de viata al dezvoltarii sistemelor, o problemea este mult mai importanta, si anume ordinea si felul in care se parcurg etapele respective, ceea ce in literatura de specialitate se trateaza sub numele de modele ale ciclului de viata al dezvoltarii sistemelor. 2.1. Modelul cascada Ciclul de via este prezentat ca o secven de faze intermediare cu obiective precise, toate concurand pentru atingerea obiectivului final i anume realizarea unui produs program eficient. Facilit ile acestui model sunt viabile n condi iile n care se au n vedere urmatoarele aspecte: - orice faz s fie ncheiat prin trecerea cu succes a unor verificri de sfrit. - produsele realizate ntr-o faz servesc ca punct de plecare ptr. dezvoltri ulterioare, calitatea i exactitatea lor fiind determinate . Schematic, acest model poate fi reprezentat ca in figura 2.2:Studiul de fezabilitate

ValidareAnaliza cerintelor planificareaValidare

Proiectarea de ansamblu

VerificareProiectarea de detaliu

VerificareElaborarea si testarea

Test unitarImplementarea

Test de sistemExploatarea si intretinerea

RevalidareFig. 2.2. Modelul in cascada

15

Concluzii: - modelele sunt diferite, in functie de tehnologiile folosite in procesul de realziare a sistemelor, saltul considerabil inregistrandu-se in mediile orientate-obiect - modelele depind de marimea proiectelor, dar si domeniilor carora le apartin sistemele - diferentele dintre modele constau , indeosebi, in modul de parcurgere a etapelor, ca ordine, dar si in ceea ce priveste modalitatea de abordare a sistemului (in intregime sai pe parti componente) - in selectarea modelului un rol important il are echipa ce efectueaza aceasta operatiune, referindu-ne la experienta ei de lucru cu diverse modele - complexitatea sistemului se va reflectam in mare masura, in tipul modelului selectat Aplicarea in practica a acestor modele se face in functie de particularitatile sistemului informatic ce urmeaza a fi proiectat si de conditiile concrete de realizare, in asa fel incat avantajele obtinute sa conduca cu cheltuieli cat mai reduse si in timp cat mai scurt la obtinerea unor sisteme corespunzatoare calitativ. 2.2. Etapele de realizare a sistemelor informatice Proiectarea sistemelor informatice de gestiune contabila se realizeaza separat pentru fiecare unitate economica, in functie de particularitatile sistemelor de conducere, operational si informational ale fiecarei organizatii. Structurarea procesului de proiectare si realizarea se face din considerente practice legate de complexitatea si diversitatea activitatilor si operatiilor implicate. Se realizeaza astfel o succesiune bine definita de etape si faze care reprezinta stadii succesive de dezvoltare a sistemului informatic. In opinia celor mai multi autori, metodologia de proiectare si realizare a sistemelor informatice se desfasoara prin parcurgerea urmatoarelor etape: 1. identificarea cerintelor si a fezabilitatii sistemului: - determinarea a ceea ce nu functioneaza in vechiul sistem si identificarea obiectivelor noului sistem - analize de prefezabilitate tehnica, operationala, economica, juridica si a programarii in timp - stabilirea comitetului coordonator a proiectului noului sistem si a echipei de proiectare 2. analiza de sistemului informational existent - studierea si documentarea sistemului curent si depistarea problemelor cu care se confrunta - colectarea informatiilor despre cerintele noului sistem - integrarea cerintelor si realizarea unui model al noului sistem 3. proiectarea conceptuala (de ansamblu) a sistemului - realizarea modelului conceptual al noului sistem - luarea deciziei asupra modului de realizare a softului de aplicatii - descrierea detaliata a noului sistem 4. proiectarea de detaliu a noului sistem - proiectarea formularealor si a rapoartelor - proiectarea interfetelor si a dialogurilor - proiectarea bazelor de date 5. elaborarea si testarea programelor - construirea unei versiuni operationale a sistemului 6. implementarea sistemului - conversia de la vechiul sistem la noul sistem16

- instruirea utilizatorilor pentru exploatarea noului sistem - test final pentru acceptarea noului sistem 7. exploatareasi intretinerea noului sistem informatic - punerea in functiune a noului sistem - evaluarea performantelor noului sistem si a modului de satisfacere a ceintelor - inregistrarea tuturor modificarilor aparute in sistem 2.3. Principii de baza in proiectarea si realizarea sistemelor informatice Proiectarea si realizarea sistemelor informatice are la baza urmatoarelor principii generale: 1. fundamentarea realizarii sistemelor informatice pe criterii de eficienta economica. Acest principiu presupune: - evaluarea cheltuielilor necesare pentru conceperea, realizarea, implementarea si exploatarea curenta a sistemelor informatice - compararea cheltuielilor cu efectele economice directe si indirecte obtinute in urma implementarii 2. participarea nemijlocita a beneficiarului la conceperea si realizarea sistemului, presupune: - adoptarea si transpunerea in practica de catre beneficiar a tuturor masurilor cu caracter organizatoric necesar desfasurarii proiectarii si introducerii in exploatare a sistemului - participarea beneficiarului cu specialistii proprii la elaborarea conceptiei si realizarii efective a sistemului informatic - definirea obiectivelor si performantelor viitorului sistem - definirea cerintelor informationale la care urmeaza sa raspunda sistemul - stabilirea si mobilizarea resurselor umane si financiare pentru realizarea sistemului - pregatirea personalului din compartimentele functionale pentru angajarea in activitatea de informatica 3. asigurarea calitatii solutiei adoptate, presupune: - aplicarea celor mai eficiente metode si tehnici de proiectare - specificarea unor caracteristici de calitate care sa fie validate si controlate pe parcursul realizarii sistemului 4. adoptarea de solutii in concordanta cu resursele disponibile, presupune: - corelarea permanenta a proiectarii SI si caracteristicile echipamentelor de tehnica de calcul existente sau prevazute a intra in dotare - integrarea si valorificarea cat mai completa a echipamentelor de calcul de diverse tipuri existente deja in dotarea beneficiarului.

17

Curs 4

Capitolul 3 3. Modalitati de obtinere a hardware-ului si software-uluiSistemul

informatic cuprinde: hardware software bazele de date personal de specialitate metodologii si tehnici de lucru

3.1. Hardware (Proiecte studenti componenta unui calculator, preturi, periferice) a) Selectarea hardware-ului Raspunsul la intrebarea ce tip de calculator trebuie sa achizitionam ? ar fi acel calculator care sa satisfaca toate cerintele si care sa ofere, cu un cost redus, siguranta in functionare, precum si servicii cat mai bune si diversificate. Progrsul tehnologic atat de rapid in acest domeniu, faca ca un sistem cumparat astazi sa devina depasit peste doi sau cinci ani. Cele mai comune criterii de selectarea a unui sistem de calcul pot fi: - cost - capacitatea de a lucra cu softul dorit - viteza de prelucrare a microprocesorului - capacitatea de memorarea si posibilitatea de extensie - facilitatile de intrare/iesire - capacitatea de interconectare - compatibilitatea cu alte sisteme - intretinere usoara - garantia sistemului In cererea de oferta catre furnizori, unitatea trebuie sa precizeze: - principalele echipamente si aplicatii existente in firma - cerintele de securitate si protectie - specificatii privind hardul si softul necesar si care ai fi dorite - programul de realizare a implementarii - restrictii de costuri - cresterea economica proiectata si eventualele schimbari b) Evaluarea ofertelor si selectarea sistemului La evaluarea ofertelor primite de la furnizori, unitatea trebuie sa aiba in vedere aspectele din studiile de fezabilitate si cerintele sistemului. 0 Pentru evaluarea sistemului (pachetului) trebuie sa se urmareasca urmatoarele probleme? - pachetul selectat raspunde specificatiilor obligatorii din cerere ? - sistemul va putea fi folosit pe toata durata lui de utilizare ? va avea nevoie de modificari ? - ati utilizatori au fost multumiti de sistem ? Ce probleme au avut, ce limite au observat la el? - Softul este compatibil cu ceea ce exista in unitate ? - Pachetul este prietenos utilizatorului ? - Cat de lunga este garantia si care sunt conditiile de garantare ? - Cat de eficient este softul ? Cat timp ia in executie ? De cata memorie principala si secundara ar fi nevoie ? - Softul este modularizat, flexibil si usor de intretinut ?

18

La evaluarea furnizorului se vor avea in vedere urmatoarele criterii: - este un furnizor cu multa experienta si este bine consolidat pe piata ? Mai are sistme asemanatoare instalate la alte firme? - Are o reputatie pentru siguranta sistemelor oferite ? - Poate asigura furnizorul hardul, softul si intretinerea ? - Care este situatia financiara a furnizorului - Ofera incredere calitatea personalului furnizorului, prin experienta lui ? - Asigura instruirea necesara ? - Cat de puternic va fi sprijinul ulterior si cat de eficient ? 3.2 Software Softul necesar sistemului poate fi obtinut pe urmatoarele cai: - cu forte proprii - la comanda - la cheie - la cheie modificat a) Softul realizat cu forte proprii Se poate apela la aceasta varianta in cazul in care: - beneficiarii sistemului informatic sunt in faza incipienta a utilizarii calculatoarelor - nu exista pe piata programe care sa satisfaca cerintele dorite. - activitatile desfasurate sunt atat de complexe incat singura modalitate de a satisface cerintele o constituie elaborarea propriului soft de aplicatii. Avantaje: - aplicatiile pot fi concepute a.i. sa raspunda exact cerintelor unitatii - unitatea poate functiona conform solutiei dorite si nu cum este prezentata prin pachetele la cheie - pachetele proprii sunt mult mai compatibile cu alte softu-ri existente in unitate, si deci integrarea poate fi usor realizata - loialitatea angajatilor fata de propriul sistem este mult sporita Dezavantaje: - munca de elaborare este foarte mare si costisitoare - elobararea aplicatiilor dureaza mult timp (luni sau ani de zile) - posibilitatea de a esua, la primele incercari de utilizare, este mai mare - solicita costuri deosebite, timp si control exigent b) Softul realizat la comanda Presupune procurarea softului prin angajarea din afara unitatii a unor programatori sau a unei companii de soft, pentru elaborarea unui pachet-program de aplicatii. Aceasta varianta se caracterizeaza prin: - softul elaborat poate sa utilizeze si componente din programele deja existente la client, prin adaptarea, completarea si combinarea lor - realizatorul softului trebuie sa inteleaga in profunzime modul cum lucreaza unitatea, calitatea analizei sistemului jucand un rol important in performantele softului realizat - aceasta varianta presupune incheierea unui contract care sa consemneze responsabilitatea contractantului de a rezolva cerintele utilizatorului in cazul in care n-au fost onorate clauzele contractuale.

19

c) Softul la cheie Softul la cheie realizat de catre companii specializate de software, este vandut pe piata pentru o mare diversitate de utilizatori cu cerinte similare. Unii producatori de soft combina softul cu hardul si la vand ca pachete. Aceasta combinatie este numita si sistem la cheie Producerea softului la comanda presupune o munca anevoioasa si de aceea scumpa. Ca urmare, tot mai multe organizatii se indreapta spre pachetele la cheie, care sunt mai putin costisitoare pe de o parte , iar pe de alta parte s-a ajuns la concluzia ca nu este cazul sa se reinventeze roata, scriind programe care deja se comercializeaza pe piata. Odata cu trecerea timpului, apar pachete-program tot mai performante, raspunzand cerintelor unitatilor, ca si cand ele ar fi elaborate cu forte proprii. Avantaje: - costul este mult mai redus fata de celelalte variante, deoarece costul elaborarii si intretinerii se imparte la numerosi utilizatori - practic nu exista timp de asteptare pana la utilizarea lui - cumparatorul minimizeaza riscul prin testarea softului inainte, si prin chestionarea altor utilizatori ai aceluiasi pachet - utilizatorul poate sa aleaga pachetul care se raspunda cel mai bine propriilor cerinte - documentatia lor este mai buna - unitatea nu are nevoie de prea multi analisti sau programatori, sau chiar nu este nevoie de ei pentru a intretine softul. Dezavantaje - cerintele firmei nu opt sa se regaseasca perfect in ceea ce ofera pachetul-program, fiind necesare schimbari in modul de lucru sau chair revizuirea stilului de afaceri a unitatii - evaluarea pachetelor disponibile pe piata inseamna consum de timp si bani - programele ultrageneralizate nu sunt la fel de eficiente ca programele proprii ale unitatii - nu ofera posibilitatea specialistilor unitatii sa intervina in caz de esec - exista riscul ca realizatorul softului sa dea faliment sau sa nu mai fie de gasit si astfel sa nu se mai poate efectua actualizarea. d) Modificarea softului la cheie Modificarile pot fi facute de catre cel care a livrat softul si este considerata o cale foarte eficienta de a satisface cerintele utilizatorilor. Avantaje: - Raspunde mai bine cerintelor unitatii decat softul la cheie - Unitatea poate lucra conform stilului pe care si-l doreste si nu cum se impune prin programul la cheie - Pot fi mai ieftine si solicita mai putin timp decat softul realizat cu forte proprii Dezavantaje: - nu de putine ori modificarea programelor este mai dificila decat scrierea lor initiala - multi furnizori nu accepta modificarea programelor lor - documentatia despre schimbari poate di incompleta sau inexistenta - modificarile substantiale pot fi la fel de scumpe ca si programele scrise de client - modificarile pot genera erori logice de control si alte efecte neasteptate Care metoda este mai buna ? Datorita situatiilor si conditiilor diferite, nu exista o cale anume, catalogata ca fiind cea mai buna. Fiecare situatie trebuie luata in calcul separat.20

De regula, softul la cheie tinde sa fie cea mai buna solutie, cand el raspunde exigentelor unitatii sau cand el poate fi usor modificat. Odata cu cresterea marimii si complexitatii sistemului sau a cerintelor lui, softul la cheie are slabe sperante de a fi achizitionat. Multi specialisti considera ca, daca softul la cheie nu poate fi realizat cu forte proprii, varianta apelarii la persoane din afara pentru a-l scrie este mult mai scumpa decat softul la cheie. Concluzie: solutia trebuie sa vina de la fiecare unitate, dupa ce-si evalueaza propriile cerinte, prin analiza, si dupa ce cunoaste softul existent pe piata. 3.3. Selectarea furnizorilor de harware si software Dupa tipul serviciilor si bunurilor oferite, furnizorii pot fi grupati in: - producatori de calculatoare - producatori de echipamente periferice - companii pentru inchirierea calculatoarelor sau oferirea lor in sistem leasing - furnizorii de sisteme la cheie procura echipamente de la producatori si le revand in combinatie cu softul de aplicatie adecvat - furnizorii de software elaboreaza si vand aplicatii, programe de uz general, utilitare, SGBD-uri si alte tipuri de programe pentru toate tipurile de calculatoare - furnizori de echipamente si furnituri de birou - birourile de servicii acele firme care asigura servicii de prelucrare a datelor cu propriile echipamente contra unor tarife. Serviciile sunt mai ieftine decat daca s-ar apela la propriile calculatoare, insa securitatea datelor nu mai este la fel de bine asigurata.

21

Curs 5

Capitolul 4 Codificarea datelor

Prin codificare se intelege activitatea prin care se stabileste o corespondenta biunivoca intre o multime de elemente si o multime de simboluri astfel constituite incat sa permita identificarea unica a elementelor, si eventual, exprimarea unor caracteristici ale acestora.P1 P2 P3 C2 C3 C1

Fig. 5.2. Codificarea datelor

Necesitatea codificarii datelor este impusa de cerintele de grupare si ierarhizare a atributelor in prelucrarea colectiilor de date. De asemenea, codurile aferente atributelor bazei informationale pot asigura confidentialitatea si integritatea valorii atributelor, ceea ce confera colectiilor de date o anumita protectie si securitate in timpul prelucrarii. De ex. codul numeric personal s-a construit astfel incat sa permita identificarea unica a oricarei persoane, cetatean roman, oferind informatii privind: sexul, anul, luna si ziua nasterii, judetul in care s-a nascut persoana respectiva. 1 67 08 31 04 008 9 Codul se formeaza utilizand simboluri - cifre sau litere - combinate sau determinate dupa reguli specifice. In aceasta viziune, codul este o colectie ordonata de simboluri care asigura identificarea si utilizarea unui atribut al bazei informationale. Codificarea se impune deoarece: - regulile de scriere a denumirilor sunt mult mai complexe si mai greu de respecat in comparatie cu utilizarea unor simboluri restranse, fapt pentru care si erorile sunt cu mult mai reduse in conditiile folosirii simbolurilor; - denumirile, in general, nu pot fi folosite ca atare pentru realizarea ierarhizarii datelor pe grupe, subgrupe etc. - denumirile se compun dintr-un numar mai mare de caractere decat simbolurile, ocupand un volum sporit de suport si necesitand un timp marit de prelucrare Cerintele codificarii 1. unicitatea codului - presupune existenta unei valori unice atribuite elementului codificat (corespondenta biunivoca). 2. stabilitatea si supletea in timp a codului - exprima necesitatea utilizarii unui tip de cod pe toata perioada de existenta a bazei informationale, cu posibilitatea realizarii in timp a extensiilor impuse de cresterea volumului datelor supuse codificarii. 3. comoditatea utilizarii codului - se refera la facilitatea operatiilor de codificaredecodificare precum si la detectarea si corectarea erorilor. Codurile trebuie sa fie usor se inteles si aplicat, a.i. personalul unitatii economice beneficiare sa asimileze intr-un timp cat mai scurt noul sistem de coduri.

22

4. concizia codului - se refera la necesitatea utilizarii unui numar cat mai mic de caractere pentru reprezentarea elementelor codificate. Astfel se asigura reducerea timpului de manipulare a codului, eliminarea eventualelor erori si folosirea eficienta a spatiului de memorie. Functiile codului Prin constructia sa, codul asigura realizarea urmatoarelor functii: 1. functia de identificare - permite identificarea rapida si cu usurinta a elementului codificat datorita unicitatii codului. 2. functia de caracterizare - asigura exprimarea intr-o forma concisa, unica si stabila in timp, a continutului semantic a fiecarui atribut. 3. functia de manipulare a atributelor codificate - faciliteaza introducerea eficienta in memorie a acestora, reducerea timpului de prelucrare. 4. functia de control - presupune existenta unui caracter de control care se ataseaza in ultima pozitie din dreapta structurii codului, pe baza caruia, prin intermediul unor metode (artimetica sau geometrica) si algoritmi specifici, sa se poata verifica corectitudinea simbolurilor care intra in structura codurilor. 4.1. Tipuri de coduri utilizate in sistemele informatice Codurile utilizate in prelucrarea automata a datelor se pot grupa dupa mai multe criterii: 1. Dupa structura simbolului - elementare: - coduri secventiale - coduri secventiale pe grupe sau clase - coduri cu semnificatie mnemonica - coduri cu semnificatie descriptiva - complexe - coduri ierarhizate - coduri juxtapuse 2. dupa natura simbolurilor utilizate: - numerice - alfabetice - alfanumerice 3. dupa lungimea codului: - cu lungime fixa - cu lungime variabila 4. dupa modul de detectare si corectare a erorilor - autodetectoare de erori - autocorectoare de erori 5. dupa modul de elaborare (atribuire): - coduri elaborate manual - coduri elaborate automat Codurile secventiale se formeaza prin atribuirea unii sir de caractere fiecarui element al multimii, stabilind o corespondenta (in ordine crescatoare) intre elementele acestora si multimea numerelor naturale. - fiecarui element supus codificarii i se asociaza un cod crescator, imediat disponibil. Ex. marca salariatialor: ,1410, 1411, 1412 etc. Pentru a avea o lungime fixa a codului, este indicat a se stabili dimensiunea maxima a acestuia, ceea ce va asigura si estimarea dimensiunii fizice a codului.

23

Codurile secventiale pe grupe sau clase se formeaza prin rezervarea unui set maxim de simboluri pentru pentru fiecare grup de elemente caracterizat prin particularitati comune, iar in interiorul grupelor elementele sunt codificate serial. De exemplu, in planuri de conturi pentru conturile de stocuri si productie in curs de executie s-au atribuit codurile 30-39, iar in cadrul acestor grupe se acorda coduri seriale pentru fiecare element: Clasa 3 Conturi de stocuri si productie in curs de executie 30 Stocuri de materii prime si materiale 300 Materii prime 301 Materiale consumabile 3011 Materiale auxiliare 3012 Combustibili 3013 Materiale pentru ambalat 3014 Piese de schimb Codurile cu semnificatie mnemonica se formeaza fie din consoanele unui cuvant, fie prin prescurtarea (abrevierea) denumirii elementului codificat. De exemplu: CIM - ciment MBL - mobila ALIM - produse alimentare IND - produse industriale AGRIC - produse agricole Codurile cu semnificatie descriptiva se formeaza prin combinarea initialelor denumirilor elementelor ce se codifica cu caractersiticile tehnico-economice ale acestora exprimate cifric. Acest tip de cod este utilizat in special la nomenclatoarele industriale, fiind extensibil la unele caracteristici tehnice. De exemplu: OB 10 - Otel beton O10 mm OB 12 - Otel beton O12 mm .. ASE - Academia de Studii Economice UAIC - Universitatea Al. Ioan Cuza Codurile complexe se folosesc pentru elementele care pot sa apartina mai multor multimi distincte, ele fiind structurate in asa fel incat sa reflecte apartenenta multipla. In categoria codurilor complexe sunt cuprinse codurile ierarhizate si codurile juxtapuse. Codurile ierarhizate se utilizeaza pentru atributele pentre care exista relatii de incluziune a.i. acestea sa poata fi reprezentate prin intermediul unei structuri arborescente.Grupa de produse

1 Aparate radio Treapta 1 1

2 Televizoare 2 TV alb-negru TV color 2 Goldstar Sony 3

3 Casetofoane

4 Aparate video

Treapta 2

1

Samsung

Treapta 3

24

Structura concreta a acestui cod ierarhizat se determina practic in functie de doi factori: - numarul de trepte ale codului - numarul maxim de aparitiii ale fiecarui atribut in cadrul treptelor Ex.: TV Samsung: TV Sony TV alb-negru 223 222 210

Codurile juxtapuse se utilizeaza pentru elemente ce apartin mai multor multimi si se construiesc prin concatenarea codurilor ierarhizate si/sau a codurilor elementare. De exemplu : la codificarea personalului unei unitati, codul va specifica: sectia, atelierul, echipa si marca: 2431231 T1 T2 T3 T4

9 9 9 9999 | | | | ---- |----|------ |---------sectie -----|------|---------- atelier -------|---------- echipa ---------- marca Atribuirea codurilor poate fi realizata manual sau automat. Codificarea manuala este utilizata pentru orice tip de cod, in timp ce codificarea automata se aplica numai la codurile pentru care se poate defini un algoritm de atribuire programabil pe calculator. 4.2. Fazele realizarii codificarii Fazele realizari codificarii sunt dependente de specificul sistemului informatic, marimea unitatii economice, dimensiunea bazei informationale, tipologia codurilor utilizate. Fazele realizarii codificarii sunt : - pregatirea activitatii de codificare - presupune analizarea continutului si structurii bazei informationale si examinarea codurilor existente - codificarea atributelor bazei informationale - consta in stabilirea codurilor corespunzatoare pentru fiecare atribut. - Intocmirea nomenclatoarelor de coduri - consta in intocmirea unor liste in care sunt precizate codurile si denumirea completa a atributelor la care se refera. - Intretinerea codurilor - consta in actualizarea nomenclatoarelor de coduri, pentru a elimina ambiguitatile si redundantele. Metode de determinare a cifrei de control la codurile detectoare de erori. Determinarea cifrei de control se poate realiza prin urmatoarele metode: a) metoda aritmetica b) metoda geometrica a) Determinarea cifrei de control prin metoda aritmetica are la baza urmatoarea relatie de calcul:n

Cc = Z CiPii =1

25

unde: Cc = cifra de control Z = cifra zecilor imediat superioara sumei produselor dintre cifra codului Ci si ponderea Pi reprezentata de valori alese conventional Ci = cifra i a codului Pi = ponderea i Exemplu. Fiec codul 5237, iar ponderile alese pentru calculul cifrei de control sunt 1 si 2. Cifra de control se calculeaza astfel: Ci 5 2 3 7 Pi 1 2 1 2 ______________________________________n

CiPii =1

= 5+

4+

3+

(1+4) = 17

Cc = 20 - 17 = 3 Codul complet va fi : 5 2 3 7 3 b) Metoda geometrica consta in stabilirea cifrei de control prin intermediul uneia sau mai multor cifre obtinute ca rest al impartirii sumei dintre cifrele codului si puterile crescatoare ale lui 2, la un numau par/impar (X), ales conventional. Expresia de calcul este:n

CiPii =1

X unde Q = ctul impartirii Cc = restul mpr irii

=Q + Cc

5 2 3 7 23 22 21 24 ______________________________________ 90 + 132 : 19 = 6 rest 18 16 + 12 + 14 = 132

Ci

26

Curs 6

Codificarea (continuare)

Ex.1 Structura codului IBAN in Romania

Metoda de calculare a caracterelor de verificarePas preliminar: Se creaza un cod IBAN artificial pe baza codului de tara, a codului bancii si a codului contului clientului, punandu-se "00" in locul caracterelor de verificare. Exemplu: RO00AAAA1B31007593840000 Pasul 1: Se muta primele patru caractere (codul de tara si falsul cod de verificare) la dreapta codului IBAN. Exemplu: RO00AAAA1B31007593840000 devine AAAA1B31007593840000RO00 Pasul 2: Se face conversia literelor in numere, conform tabelei urmatoare: A = 10 B = 11 C = 12 D = 13 E = 14 F = 15 G = 16 H = 17 I = 18 J = 19 K = 20 L = 21 M = 22 N = 23 O = 24 P = 25 Q = 26 R = 27 S = 28 T = 29 U = 30 V = 31 W = 32 X = 33 Y = 34 Z = 35

Exemplu: AAAA1B31007593840000RO00 devine 1010101011131007593840000272400 Pasul 3: Se aplica algoritmul MOD 97-10 (conform ISO 7064). Se imparte numarul obtinut la 97 si restul se scade din 98. Daca rezultatul este de un singur caracter, se pune un zero inaintea acestuia. Exemplu: Restul impartirii numarului 1010101011131007593840000272400 la 97 este 49. Prin scadere se obtine: 98 - 49 = 49, care reprezinta caracterele de verificare pentru respectivul cod IBAN, care astfel devine: RO49AAAA1B31007593840000

Metoda de validare a unui cod IBANPas preliminar: in cazul in care codul IBAN este prezentat pe suport hartie, se converteste formatul acestuia la formatul electronic prin stergerea spatiilor de separare. Exemplu: un cod IBAN de tipul RO49 AAAA 1B31 0075 9384 0000 devine RO49AAAA1B31007593840000. Pasul 1: Se muta primele patru caractere (simbolizand codul de tara si caracterele de verificare) la dreapta codului IBAN. Exemplu: RO49AAAA1B31007593840000 devine AAAA1B31007593840000RO49. Pasul 2: Se face conversia literelor in numere, conform tabelei de conversie cuprinsa in Anexa nr. 2. Exemplu: AAAA1B31007593840000RO49 devine 1010101011131007593840000272449 Pasul 3: Se aplica algoritmul MOD 97-10 (conform ISO 7064). Pentru ca cele 2 caractere de verificare sa fie corecte (codul IBAN sa fie corect), restul impartirii numarului astfel obtinut la 97 trebuie sa fie 1. Exemplu: Restul impartirii lui 1010101011131007593840000272449 la 97 este 1.

27

Ex. 2

Structura Codului Numeric PersonalCodul Numeric Personal constituie numarul de ordine atribuit de Evidenta Populatiei unui individ la nastere. Conform articolului 5 din Legea nr.105 din 25 septembrie 1996 privind evidenta populatiei si cartea de identitate, fiecarei persoane fizice i se atribuie, incepand de la nastere, un cod numeric personal care se inscrie in actele si certificatele de stare civila si se preia in celelalte acte cu caracter oficial, emise pe numele persoanei respective, precum si in Registrul permanent de evidenta a populatiei. Codul numeric personal reprezinta un numar semnificativ ce individualizeaza o persoana fizica si constituie singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucreaza date nominale privind persoana fizica. Gestionarea si verificarea atribuirii codului numeric personal revine Ministerului de Interne, prin formatiunile de evidenta a populatiei. Pentru persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania codul de identificare fiscala este codul numeric personal atribuit de Ministerul de Interne.Persoanele fizice straine si persoanele fizice romane fara domiciliu in Romania vor beneficia de numar de identificare fiscala (NIF). Un CNP este alcatuit astfel :|S| |AA| |LL| |ZZ| |JJ| |ZZZ| |C| |_| |__| |__| |__| |__| |___| |_| : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : --> Cifra de control : : : : : : : : : : : --> Numarul de ordine atribuit persoanei : : : : : : : : : --> Codul judetului : : : : : : : --> Ziua nasterii : : : : : --> Luna nasterii : : : --> Anul nasterii : --> Cifra sexului (M/F) pentru: 1/2 - cetateni romani nascuti intre 1 ian 1900 si 31 dec 1999 3/4 - cetateni romani nascuti intre 1 ian 1800 si 31 dec 1899 5/6 - cetateni romani nascuti intre 1 ian 2000 si 31 dec 2099 7/8 - rezidenti Persoanele de cetatenie straina se identifica cu cifra "9"

Algoritmul de validare al unui cod CNP Pas preliminar: Se testeaza daca codul respecta formatul unui cod CNP. Adica prima cifra sa fie cuprinsa in intervalul 1 - 6 sau sa fie 9 pentru straini. Urmatoarele sase cifre trebuie sa constituie o data calendaristica valida in formatul AALLZZ. Pas 1: Se foloseste cheia de testare "279146358279". Primele douasprezece cifre se inmultesc pe rand de la stanga spre dreapta cu cifra corespunzatoare din cheia de testare. Pas 2: Cele douasprezece produse obtinute se aduna si suma obtinuta se imparte la 11. Daca restul impartirii la 11 este mai mic ca 10, atunci acesta va reprezenta cifra de control. Daca restul impartirii este 10 atunci cifra de control este 1. Pentru un CNP valid cifra de control va trebui sa coincida cu cifra de pe pozitia treisprezece din CNP-ul initial. NNN este un numr format din 3 cifre din intervalul 001 - 999. Numerele din acest interval se mpart pe jude e, birourilor de eviden a popula iei, astfel nct un anumit numr din acel interval s fie alocat unei singure persoane ntr-o anumit zi. C este cifr de control (un cod autodetector) aflat n rela ie cu toate celelate 12 cifre ale CNP-ului. Cifra de control este calculat dup cum urmeaz: fiecare cifr din CNP este nmul it cu cifra de pe aceeai pozi ie din numrul 279146358279; rezultatele sunt nsumate, iar rezultatul final este mpr it cu rest la 11. Dac restul este 10, atunci cifra de control este 1, altfel cifra de control este egal cu restul.

28

Capitolul 5 Proiectarea schemei bazei de dateProcesul de alegere a unui SGBD presupune realizarea urmatoarelor activitati: stabilirea cerintelor utilizatorilor, sub aspectul - tipurilor de aplicatii - timpului de raspuns - confidentialitatii datelor - securitatii datelor - usurintei de utilizare stabilirea cerintelor de ordin tehnic privind realizarea BD: - portabilitatea SGBD - facilitatilile de implementare, intretinere si exploatare a bazei de date stabilirea cerintelor de ordin economic, privind: - incadrarea in bugetul alocat pentru realizarea BD - timpul necesar pentru pregatirea utilizatorilor si trecerea la exploatarea curenta a BD analiza comparativa a SGBD-urilor disponibile si/sau posibile de achizitionat, in functie de caracteristicile pe care la prezinta aceste SGBD-uri alegerea propriu-zisa a SGBD-ului ce va fi utilizat la realizarea BD Sa explicam acum, cateva din criteriile enuntate mai sus: Portabilitatea SGBD-ului - posibilitatea de a utiliza un SGBD de pe un sistem de calcul pe altul. Portabilitatea cuprinde doua aspecte si anume: - portabilitatea programelor propriu-zise - portabilitatea datelor. Pentru realizarea unot programe portabile este necesar ca programele sa contina cat mai putine elemente legate de echipament. Portabilitatea datelor se refera la posibilitatea de a folosi o serie de date utilizate in cadrul unui sistem informatic de catre un alt sistem informatic. Facilitatilile de implementare, intretinere si exploatare a bazei de date sunt reflectate prin: - modalitatea de descriere a datelor - tehnicile de organizare si regasire a datelor, care sa permita un acces cat mai rapid la orice informatie; - timpul cat mai redus pentru actualizare, cautare si raspuns la cererile de informare

Alegerea variantei optime a bazei de date utilizate presupune selectarea realizarii unei singure baze de date sau a mai multora in functie de volumul datelor, complexitatea prelucrarilor si aria geografica a sistemului informatic proiectat. Astfel, pentru un sistem informatic pot fi avute in vedere 4 tipuri de baze de date: - baza de date centrala sau unica pentru intregul sistem - baze de date functionale realizate pentru fiecare functie a unitatii economice - baze de date specifice unui compartiment functional - baza de date combinata (distribuita) care intruneste toate caractersiticile functionale ale celorlalte tipuri Descrierea structurii generale a bazei de date se face prin urmatoarele faze: a) atribuirea specificatorului bazei de date si a setului de tabele b) descrierea campurilor specifice tabelelor c) descrierea relatiilor dintre tabele Atribuirea specificatorului bazei de date presupune stabilirea numelui bazei de date, a dispozitivului si directorului unde va fi stocata (ex. C:\STUDENTI) si a numelui fiecarui tabel din baza de date.

29

Din punctul de vedere al prelucrarii datelor, tabelelor se clasifica in: - tabele de baza - tabele pentru tranzactii - tabele intermediare - tabele statistice - tabele istorice Tabelele de baza sunt colectiile de date ce au un continut omogen, si care reflecta stari, caracteristici, evenimente preluate din unul sau mai multe documente primare. Ele formeaza fondul de baza al sistemelor informationale si au un caracter permanent, in sensul ca fiecare data are o anumita stabilitate in cadrul colectiei, in functie de existenta obiectului de referinta. Tabelele pentru tranzactii au un caracter temporar si un continut format din totalitatea modificarilor care pot interveni pe parcursul unui interval de timp asupra continutului informational din colectiile de date de baza. Aceste colectii de date sunt utilizate pentru actualizarea colectiilor obiect si nomenclatoarelor. Tabele de date intermediare sau de lucru - sunt obtinute pe baza unor operatii de sortare, fuziune, selectare din una sau mai multe colectii obiect, potrivit unor cerinte furnizate de utilizator in vederea obtinerii unor situatii. Tabelele de date statistice au un rol de orientare, de previziune, de fundamentare a unor decizii strategice. Datele cantitativ-valorice din aceste colectii au un grad ridicat de sintetizare si agregare, fapt pentru care ele pot si pastrate ditinct pe perioade mari de timp. Tabelele de date istorice au un rol de arhivare a continutului unor colectii obiect, de tranzactii sau statistice si reflecta o stare trecuta a fenomenelor si proceselor economice. Aceste colectii de date in sistem vor fi stocate pe suporti magnetici externi.

Descrierea campurilor specifice tabelelor se face prin urmatoarele elemente: - identificatorul campului - tipul campului - lungimea campului - numarul de zecimale - cheia de indexare - conditiile de validare Un tabel Access poate avea max 255 campuri. Tinand cont de particularitatile SGBD Access apar urmatoarele particularitati: - identificatorul - lungimea max. 64 de caractere alfanumerice, inclusiv spatiile inglobate Recomandare: pentru flexibilitate in programare, se folosesc nume scurte, pline de continut semantic si fara spatii - nu se face distinctie intre literele mari si literele mici (totusi Access stocheaza literele asa cum au fost introduse): Marca = MARCA = marca - tipul poate fi: - numeric Number care poate include mai multe tipuri: Byte, Integer, Long Integer, Single, Double - caracter Text dimensiunea: 1-255 caractere (implicit este de 50 caractere) - logic Yes / No stocheaza numai valori True/False, Yes/No, On/Off - data calendaristica Date / Time Stabilirea proprietatii Default Value = Date() face ca Access sa introduca automat data curenta (=Now() ora si data) - memo Memo comentarii - daca limita de 255 caractere pentru un camp este insuficiente se recomanda tipul Memo ce permite memorarea a 64 Kb (cca 16 pagini de text). Campurile Memo constau numai din text, fara optiuni de formatare a textului (italic, bold etc) - numar cu incrementare automata Autonumber atribuie valori intregi secventiale30

-

- obiect OLE permite stocarea de documente, foi de calcul, sunete, imagini, video clipuri Conditia de validare va fi specificata in functie de semantica si continutul economic al atributului respectiv. In Access, avem urmatoarele proprietati pentru un camp: - Format modul de afisare a datelor pe ecran - Input Mask controleaza introducerea datelor in cadrul campului - Default Value reprezinta valoarea initiala la adaugarea unei noi inregistrari - Validation Rule permite validarea datelor introduse la nivel de camp si la nivel de inregistrare

Descrierea acestor elemente cu privire la atributele colectiilor de date, poarta denumirea de proiectare a dictionarului atributelor. Proiectarea dictionarului se poate face manual, prin trecerea continutului nucleului bazei informationale in dictionarul atributelor, sau automat prin intermediul sistemului de gestiune a bazelor de date.Exemplu de dictionar al atributelor, redactat manual: Nr. crt. 1. 2. 3. 4. Denumirea atributului Cod material Denumire material Cod UM Cantitate Identificator COD_MAT DEN_MAT COD_UM CANTIT Tipul N C N N Lungimea 13 20 3 4 Conditii de validare 1000


Recommended