X. INDICII DE PRODUCTIE TN PEPINIERE PENIRU TEI, SAICIM, GORUN, STETAR,,PALTIN DE MUNfE $I PIN

SILVESTtsU CONDTTTI IR,IGARE$r FEmrnrrzARE lN DElng. V. CR/S?ESCU i,n coloborare cu ing. ry. CLOLAC, ing. N. COLTEA, tehn. t. NITA, ing. Z. BABE$, ins. I. ALEXANDRU (1969), (1969), tehn. V. BUTOI inq, S. RADULESCU (196e).

1. INTRODUCERE . Sarcinile- sporite de impddurire, prevdzute in ,,programul de mds_uri pentru dezvoltarea silviculturiis (1972), au impus d sporire a produc{iei de-puieli g-i atingerea unui plafon anual de 300 milioane pui"1i apfi de plantat, din care 2/3 rdqinoase. Pentru aceasta s-au imius o seamd de mdsuri, printre care qi extinderea metodelor intensiie de producere a puielilor. Deoarece indicii de productie obfinu{i in condi{iile nou create in pepinierele central.e, la unele specii, nu au fost intotdeauna satisfdcdtori, s-au efectuat cercetdri pentru a stabili care sint indicii de producfie posibil de realizat la principalele specii forestiere de foioase gi-la pinul silvestru. Aceasta, pentru a trrermite o planificare cit mai reald a siprafefelor de culturd din pepiniere, a cantitdfilor de seminle necesarl qi a cantitd{ilor de puieti apti care se pot ob{ine pe unitatea de suprafatd. 2. MATERIAL $I METODA

Cercetdrile s-au efectuat in conditii de irigare gi fertilizare a solului gi prin imbundtdtirea tehnologiei de lucru, folosind norme de seminare corespun_zltoareacestor condilii. Experimentdrile s-au efectuat in perioada 7969-7972, pentru 6 specii, cu patru norme de semin{e peniru,Cercetirile s-au efectuat in cadrul ternei b.Z/19?2 ,,Indicii de produclie pepiniere pentru tei, salcim, gorun, stejar, paltin de munte gi pin silvestiu, funclie de condiiiile stationale", 1n in

729

fiecare specie, la urmdtoarele pepiniere centrale : Reia, din I. S. Hunedoara (pin silvestru), Govora, din I. S. Vilcea (salcim, gorun, stejar gi paltin de munte), Gdegti, din I. S. Dimbovifa (tei, gorun, stejar, pattin de munte gi pin silvestru), Simileasca, din I. S. Buzdu (tei, salcim, gorun, stejar gi paltind de munte), Mamaia-sat, din I. S. Constan{a (tei qi salcim) Ei $tefdnegti, Jud. Ilfov (salcim - 1969 Ei paltin de munte - 1971). Pepinierele in cars s-au efectuat experirnentdrile se afld amplasate in diferite zone de vegetafie, dupi cum urmeaz6: pepiniera Mamaia-sat, in zona de step6, pepiniera Simileasca, in zona de silvostepd, pepiniera $tefinegti, la limita silvostepei cu zona forestieri, pepiniera Gdegti, in zona forestier6 din cimpie, iar pepinierele Govora gi Reia, in zona forestierd de dealuri (dupd raionarea climaticf, a lui $t. M. Stoenescu). Solul acestor pepiniere este caracteristic zonelor de vegetalie in care s afli gi vafiazd de la cernoziom ciocolatiu (Mamaia-sat), cernoziom levigat (Simileasca qi $tefdnegti) spre cernoziom aluvial cu tendinti spre brun (Gdeqti) qi spre brun slab podzolit (Govora) sau eutrofic (Reia). La toate pepinierele, in perioada de vegetatie, apa din sol este in deficit fatd de ex'?potranspirafia potentialS, in majoritatea cazurilor in Iuniie iulie Ei august, cu cantitdli care variazd cu zona de vegetalie de la un maxim de 307 mm (pepiniera Mamaia-sat) la un minim de 57 mm (pepiniera (Reia). Starea vrerniri, in perioardele d,e vegetalie din amr cind s-au ef,ectu,at experimentdrile, 'a fost favorabirli cultunilor dim pepin'iere. Astfel, ternperratunile meclii - din ,perioadele de vegetali,e - au fost i'n toli anii (1969-1972) normale pind la treoe, ,cu ,exc.epfi,a anului 1972 cind au f,ost norrnral,e pind ia oalde. Din punct de vedere a,l porecipirtafiilor, eu doui exoeplii in anii 1969 gi 7977, \a pepinierele Govona qi nespectiv Rei,a,tirnpul a f'ost ,no,rmalp,i.ni Ia ,e)ooesiv ploios. de PenLru ,oblinere'a .unei des;xtri oplirne cle puieli irr eultunile experimenta,l,e, ,pen'tru f,i,ecare spocie, s-au efeetuat sem'dnSburi ,cu 4 norme diferite de sem,infe, firecarre nor:rnd constituind o vari,antd (Vr-Va). Varientele s-au stabilirt in functie de oa,Iitatsa serninlelo'r pe.ntru a avea I,a m,etr.ul liniLar de rigold un nru,m,5rde seminle germinabile (sdn6toase), dupd eum urmeazd : - rtei ,argintiu : Vl:100 burc./m; V2 - 130 bu,c./m ; Vs : 160 buc./rn ; Yq:200 buc./m ; - salcim : V1 : 115 buc./m ; V2 : 190 buc./m ; 150 buc./m ; Vg : o'r*:230 ;buc. ; m - gorun : \ : 22 bue.l'm; Vz : 30 bu,c./m ; Vs - 37,b'ttc./mi Ya - M bu'c./rn ; - stejar: \:21 27 btrc.lgJVs:33 b u c . / mi V z : f; b u c . / ' mY q : 4 1 i ,buc./m: - paltine de munrte : \I1 : 68 buc./m ; \Iz - 90 btlc./m I Va: 112 buc./m ; V,, - 135 buc./m ; - pin silvestru : V1 : 200 buc./m i Yt : 255 166 bur./m ; V: : buc./m ; V4: 314 btrc./m.

130

[n gener,al s-au fo]osit, nurnai semin@ de oaiita,fea I STAS 1808-62. Dispozitivul ex,perimental folosit a fost pdtratul latin, d,ar tehnica de instatrare a semdniturilor a fost aoeea,qi ,pbntuu tiate pbpinierele. In glglgnal, s-au aplicat lucrdr,ile de-agr,otehniah optime pentr:ui,peoificul condifiilon stafionale 'aie ,pepinier"eloi respective. aphiar,uu i*fueq,u*intelo" ,minenale s-a fd'crurt par!i4, d,upd desfunrdanea dd to;m;e, i; iunctie de trofi,citatea solului pepinier,ei, cu T0-100 kgiha s.a. lsuLsmn{a activd), fosfg^r (l-r9u) 9i primlvara dup6 rdsdrirea fuiefilor cu azot (NO4NH;i cu 70-100 kg s.a./ha. La pinul silvestn-l seminlele gi s,olrul au f,ost trata!,e cu ior'm,alin,5, ooinform ins,tru,c{iunilon [n 'uigoa*", iar la salcim semi.*leile s-a'u trraiat prrin opdrire in,aft16gde semdiare. Teitrl argintiu s_a semdnat toa,mna cu seminle reooltate in ,,pirgd( si pdstrate in stratruri srbtiri sau in amqtec c' nisip de riu, in propor{ie de 2 p6r{i "eat'd;, nisip qi 1 parte s,eminle. Adincimera de s'sm,dn,ar'e f,ost de 1-1,b cm pentru pinul silvestrrr, ,a de cca 4 cm pentqu quercinee gi de eca 2 cm pentru celelarte specii. Acoperirera semin[elor 'd,e pin s,ilvesbru gi de tei u"ginti*, pe rrigold, s-a f*cut in imajoritatea cazu,rilor Gu, 'un amestec ae i1s ..i ai^ -silvestru (mai rar humus pentru pin) gi 1/s nisip. semdndturitre de pin frepiniend s-au acoperit cu umbrarne din n'ui,ele sau tnestie. Udarea cultu,rilor s-a fdcut Ia rdsdrirera pui,elil,or, 'pentru ajutonanea rdsd,ririi, uurde ,a fos,t caznal, cantitdfi rnici rde apd de oca 100 m3/ha, pe adinoirnea de 10 cm. cuPentru dezvoltarea puielilor udarea culturilor s-a fdcut pe adincimea de 30 cm, la interval de ?-10 zile, in perioadere secetoase, cu asper-,aceleqi goare\ tip A.S.M. rtimp de l-2 ore in troe, pentnr ,a d,a 200_ 300 'm3/ha, cu actualrele i,nstalafiii de ud,at prin aspersiune existente in pepinieneie mari. ruzanioza Ia speciile : pim silvestru, tei ;i salcim s-a pnevenirt gi ggT,bdtoj prin stropini cu fungieide : zeamd bondeleazd, Maieb, ZirrcL, fthocid saru Dirthane alternativ l,a b zile, tirmp rde o"" l0 zile de la rdsdrirea purielilor. Pentrrn ,c.ombaterea fwzanoz-ei s-a folosit zeaml bordelezd 0,Do/o ia tei si 1olspentrtr p,in silv,estrru. oid'ul de pa''od'ticfie a fost d,e 2 ani pentru pinu'I silvestru gi de 1 an penrtru ,celela]te specii. ria sfirpitur cicrrului de prod'ucgie s-a misu'rat di,ametrul ria colet ,a purielitror oblinu{i, penrhnu cele 4 norme de seminle aplicate. Pentru pui,efii aptr ai fiecdrei specii s-artr fisurb caisule stattistic.e, 'pentru a stabirli decd intne varianGle expe,rimental,e existd diferenfieri mai rnu'it sau m,ai pufin semnificative. ilentnu derterrninarea semnifiaafiei i,ntre 'dif'erenfele dre produclie a,le oel,or 4 variante expenitnentale, s-a apLieat, ,an'aliza varianlei rp'rin testur ,,t" murtiplur pentru agreza:nea e>cpe,rimentdrilor in teren drupd schenaa pdtratului rlafin, penttru fieoarre specie gi frimairr pepinie,rd. pentru s,tabilirea indicilor de p'rotduclie obtinu,{i in pnorductie s-a,u fdcu,t mdsurdtori la spe.ciile qEpeeiate in pepiniera respectivd. 131

3. REZULTATE $I DTSCUTTT Din cercetirile efectuate qi in urma prelucrbrii datelor recoltate s-au obtinut urmdtoarele rezultate : - Condi{iile sta}ionale, in general, nu au infiuentat indicii de producfie ai spe.ciilor cercetate, in pepinierele centrale in care s-au efec,prin as,persiune gi s-.au adtuat cercetdrtitre gi unde s-a eplioart 'r.ld,a$ea minist'nat ingriqdminte. Exoep{ie a fdcut d,oar salci,rnm,l, la ,caurein condiliite de stepi (liioral) de la pqpindena Marnaia-sat srau ob.tinut p,rrodru$ri ma;i rnlircl, in ,m,edi,e', 50 000 puieli ,ap[i/ha, fa!6 de celelalf,e cu oond,ilii stalionale in ,oare s-au efeotuat experimentEiril,e. De men$ionat cd, in ranii in car s-a'u fdcut e:perirnentdril,e, condifiile de stare a vrerndi au fost in genenal favorrabitre culturil,on din ,peopiniere, atit in per,itoada d,e vegetalie, cit qi pt'i,rndvara (fdrd ingheluri tirzii) gi iarna (fdr6 gerurf puternicre cane s5 degene sierndndtur:lle de quencinee). - Indicii de produc{ie realizati (puiefi apti de plantat), in cazul normel,old'e oonsurm de sem'inle rnajor,ate am fost supe,niori atit indicilor de producfie scontati prin pl,anificare, cit qi celor efectiv obfinuti La pepinienele respective, in condi$ii de rpnodtlclie ou normele de seneinle aefuale folosite in producfie. In 'uaibeiu,t 1 se dau rpe spercii, in'dieii (puieli ap!i) med,ii o,blinui$ in pod'uclie qi in rLnrcrdnile'experimentale, indicii @uieli ap!i) posibil de obfin'ut (cot. 7) prin semdnala uno,r noffine 'm,ai mari (co,l. 3), pa"ecum $r spo'nuL de venrituni (cot 9) ca,re a rezultat pentnu epinierele in cane siau,eiecturat experirnentbrile (grafic fig. 1).Tabelul I tndicii de producfie puiefi apfi Norma de semAnat buc,/m. : d

9l sporul de venituri care se poate obf ineIndicii de productie mii buc./hao

Specia

:io

",= =^

{i

E;q)

i{23.E^ *^9..'U i>o22vTCq9 -.=.-.,6

,it' ; o . o'= F o= tr

*o=+

9lo EE=

o tr< oE;

9=U@9-

.=E

r-gH

-e

E5250 3254t5

Spor de producl re obtinut la var.' I (V.) lafd de var. marlor, echivalentX cu norma productiei MB/Ha

de ve-

.Spor

nlturi mii lei/Ha

tei argintiu salcim* gorun** stejar paltin de munte pin silvestru**+

130 16060

30 100 270

200 230 44 4l 134 314

1 5 0 425 505 300 267 325 450 354 479 450 430 485 400 460 c l t I 400 2 027 4 549 I

475 500 800

135 69 27 64 300

12,6 ,|o 3,6aq

r54

20,3 44,6

t ) L a p e p i n i e r aM a m a i a - s a ts - a o b t i n u t , u n i n d i c e m e d i u d e . 2 5 00 0 0 p u i e o i a p t i / h a . +*) La DeDiniera imileasca uietii de gorun devin aoti duo[ 2 ani, S o r+i; Indiille de productie ll piirul sifvestru este ob{lut ilintr-un singur ciclu de cercetare si ln conditii foarte favorabile, de aceeadatele slnt informative. S-a luat ?n calcul norma producliei de 270 sem i n l e l m . P e n t r u n o r m a d e 1 2 5s e m i n t e / ms p o r u l d e p r o d u c t i ee s t ed e I 5 1 3 0 0 0 p u i e t i a p l i .

132

$.

0eestt r,sra iliibuc.

*%Sinileesca

[egend5,

E{liti*,,,

wpr:ll:#.\ */lleneh sl

\.(!

ffif;rli,

.t. s s \ tU \ sa

R s

$

*b

p .s

slrodutlrc

Ve Vj V2 V1

Vr Vs Vz Vl

Vr V. V' V,

Fig. I -

Productia

de puieti

de tei pe calit5li,

variante

pi pepiniere

Prin aplic'anea unui negim optim de udane gi adminis'trar:e,ade ingrdgamrinte, in speci,al cu 'azot, Ia pepini,er,a Mamaia.sal s-a ob$inrut atit in expenirnenrtdni citt gi in iprorduclie, pentru pnirna dat5, puie{i ap$i de dupi tei a,r'girrtiu in prncrente care au ,permis seoatreneapuielilolnumai 1 an de cultur5. Din calculele economice prezentate, reiese cd se fac cheltuieli supfimren'ta're darlor,atreururi ,co,nsum mai m'a,r:e'de semin!,e, pnercwn +i scoaterii si sortdri'i unuli 'rrurndr m,ai ma,re d,e puieli. Acest,e chelt'uieli surplirnentare si,nt acopedite insd de venituritre mai rnari c,are se o;biin prrin rn5rirea rindicilo,r de produ,clie a putiefilor. Se oblin chiar spormri de vend.,turi,'oare sint t,n m,edie de : 12 600 leiiha la tei, 7 200 lei/ha la saleim si stejan 'pedmneulat, 3 600 lei/ha la gorun, 20 300 lei/h,a la palti,nruld'e munte si 44 600 lei/ha la pinul silvestru.

4. coNcLUZn,- Datoritd posibilit5lilor ,one,atein pepindenele centrale, de aplicaf,re ,a un\xi regirm opiri'm de 'ud,a,re gi dre ad'nrrinistrare rnecanizaitd ,a ingd,sdnnintelor mineral,e, ,este posibild o culturS m,a,l intensiv6 prin desaplieanea unei tehno,logii 'adecvate acestor posibilitdli. Este ne,oesrard fundarea adincd (40 cm) 'd,e toamnd gi ,adm,inistrarea de ingrigdrninte

133

rninr'eraleeu fosfo'r 70-700 kg s,a./ha, iar su azot primdvara z0-i.00 kg s a./ha, sare potasicr s-a administrat numai solurilor sirace in aceastE substanp. fn aoeste eon'dilii se Fecotrnrandd mdrinea norm,ei d,e se,m6nat pel!ru a obline i'ndi,ci de pnoduclie mai mar,i tra speoiil,e ,cernetate : trei., sal,ci'm,gorury steja,r Si pa,lt{in de rnu'nbe. - se ieons'ideri ce prg apli,oarea m.rmel'o,r de seminle rnajonate s'e._vor putea o'bline in prroduclie urmitorii indici de producli,e Ia- speciile cercetate : ^ la !9it! argintiu: prin semdnane,aa 200 seminle sdnEtoase/m este posibitrd oibfiner,ea unei p,roducti( de 2b0.000 p,uj,e!i apti/h,a ; - ra salciln se consid,erd c5, 'prin metoda opdririi ,seminlel,or cu rapd fi'ufq si prin semdnar@ ,a 230 serninle germinabile/m (nespectiiv 115 kg/ha) se pot obline produclii de 32'b001 puieli ap!i/ha; - ra se .gorun .gi stejar de ras,emenea 6ro,t obgine pr.odtlclii sponite/ha,, prin mdrirea normei de semrnat la 44 ghinde/m la gorun- qi la 4d tra srtejar. ln acest f,el se pot o,b1i,nepr,odu4i,i d,e cel ipulin Cll"9:1* puieli ap$r/ha ; 47:5.000 - la partin il,e mnnte,-,pr.in rndrinea norm'ei de seminle la lJ4 sernlnle sdndtoase/n,se pot obline indici de produclie de b00 000 puieli apli/tra, in conrtrilii de stranea rn:,emiri fird inghefuri rtirzii. - Pnin aplic,anea unui negirn optiln de ud,are ,a cult'Lrrilor gi ad,minist'narea dg ingrdgdrninte, se rpoate s,surta roiclml de ,pro'duclie de'I,a 2 an,i [,a 'un arn, Ia teiul argi,nfrir.r ih, zona d,e stepd gi Ia $onut,- in zona fonestier6 de deatruri qi ctmprie inalt5. Aces,te oonolmzii sint, valabite pentru condilii similare oelor in oane s-au,executat eercetdrile.

BILIOGRAFII) 1. Bgsnier, R (19,67).: ,-. ,,L'emploi des engrais verts,, ,,Revue Jardins de France p. 2?1, Paris 2. Costea, A-, r,,5z5,rescu, C. gi alfii (1969).: , , R e c o m a n d d r ip r i v i n d c u l publicafii tura salicimului, Robinia pseudac,acia L" I.C.S.P.S., Edit. Cons. Sup. al Agr., Dep. Silviculturii. 3. cristesau gi colectiv (1968).: vasile ,,cerretdri privind stabilirea regimului opti,rn de udare in pepinierele mari, pentru siejar, paliin, salcirnf'. Referat ftnal I.N.C.E.F. 4. Discuteanu, V. (1966).: ,,Producfia de puiefi in pepinierele forestiere centrale gi aspectele economice ale acestora,,. Rev. pddurilor nr. 10. 5. Discu!eanu, V., Dumitrescu, Tr., Dobrescu, V . ( 1 9 6 6 ) :,,PeFiniera forestieri central6". Edit. agro;silvici, Bucureqti. (L972).: 6. Dobrescu Zenovia, ,,stabilirea corelatiei dintre germinaJia gi rSsirirea sernintelor de larice 9i duglaq verde.,. Referat I.C.S.P.S. 7. Enescu Violeta r $ i . c o l e c t i v ( 1 9 6 6 ) : - , , C e r , o e t i r ip r i v i n d s t i m u l a r e a g e r minatiei seminlelor microelemente" cu Referat $i a cre$terii puietilor x.N.c.E.F. - 1966. B.,Florescu, S., Cristescu, V . g . a . ( 1 9 6 5 ) . :- , , M e t o d e d e c u l t u r l a l a r ! celui in pepinierd". Studrii 5i cercetdri vol. XXVI Edit. agro-silvicd.

r34

9.Hoffman, F. (1964).: -,,cercetdri pentru aplicarea ingrdg6mintelor in Sozialistiche Forstwirtschaft, nr. 2 p. b0-55. pepinierele forestiere pe baza rezultatelor cercetdrii sistematice a solului,,. 10. L e m k e, K. (1966) : ,,Rationalle Humusversorgung von Forstbaumschulen,, In Soz. Forstwirtsch. R.D.G. nr. 4, apr. 1966 pag. 1lb-118. 11.RAdulescu, S. 9.a. (196?): ,,Cercetdri privind producerea puielilor de molid 9i pin pe paturi nutritive sub addpost de folii sintetice comparativ cu producerea 1or fdrd adipost in pepinierd,,. Referat I.N.C.E.F. 12. Rubf ov, St. p.a. (1956): ,,Studii privind stabilirea productiei medii de puieti in pepiniere pentru speciile stejar, gorun, frasin $i salcim,,.. Analele I.C.S.P.S.,vol. XVIII, seria I. 13. Rublov, St. q.a. (1966): - ,,Culturi de foioase dese gi irigate in pepinierele silvice de cimpie". Rev. pddurilor, nr. 4. 1 4 .S , c h u b e r t , J., Achtorberg, H., Brockhof, G., (1960): ,,Contributii la imbundtSfirea culturilor speciilor forestiere". Cap. I In: Sonderdruck aus Anchiev frir Forstwesen nr. 7, p 615--635. 15. STAS 134? (134?-19?2): ,,Puieti forestiri cu talie mic6".

PRODUCTION INDICES FOR NURSERY LIME-TREE. ACACIA SESSILE OAK, OAK, SYCAMORE AND NORWAY PINE IN IRRIGATED AND FERTIZED CONDITIONSCON?EN ?S1. 2. 3. 4. Introduction Material and method Results and discussions Conclusions S unxrn ar lJ Four different noransof white lime, acacia sessile oak, oak, sycamore and Norway seeds were experimented in optimum irrigation, fertilization and mainterr'ance cqldl]fiions. The researches were carried out in the period 1969-19?2, in six nurseries in different vegetation zones, from steppe zone to hill forest zone. We found that site condition did not affect the production indices. The production indi,ces obtained from one year old broad-leaved plants and two years old pine plants were higher in the case of increased.norms of seeds than the production indices obtained by uslng actual norrns. Thug, for white lirne, by sowirng 300 healthy seeds/m (we obtained 250 000 prlantsAra on an average ; for acacia, by sowing 230 gerrninative seeds/rn seeds treated by scalding we obtained 225000 plants/ha; for sessile clak artrd oak we obtained mean yields of 475,000 plants/ha, by isowing 44 and 40 acorns/m respectively ; for sycamore we obtained 500 000 plants ha by sowing pirxe, by sowing abourt 300 seeds/ha we obtaihealthy seeds/rn ; fffi.I\Torway 113,4 ned about 2 00O000 planrb/haFor white lime we obtained plants even in the steppe zone, at the age of one ye-ar. FigureE White lime plant production by qualities, variants and nursery.

135

ERTRAGSKENNZITFERN IN FORSTGARTEN FUR DIE LINDE, ROBINIE, TRAU.BENEICHE, STIELEICHE, BERGAHORN UND KIEFER IN BEWASSERUNGS- UND DUNGUNGSBEDINGUNGENINHALTSVEF"ZEICHNIS I. 2. 3. 4. Einleitung ;.A,rbeitsmaterial und Methode Ergebnisse und Diskussionen Schlussfolgerungen Zusammenfassung Es wurden Versuche mit 4 verschiedenen Samennormen von den Holzarten : Silbe.rlinde, Robinie, Traubeneiche, stieleiche, Bergahorn und Kiefer, in optimalen Bewdsserungs-, Di.ingungs- und Behandlungsbedingu,ngen durrchgefi.ihrt. Oi6 Untersuchunge_n e_rfolgen in der Zeitspanne von 196g bis fgZZ in 6 Flrstgdrten die sich in verschiedenen vegetationszonen, der steppe bis zun Hiiggelland befinden. Es wq!-de, festgestellt, ,d'ass im allgemeinen die Standortsbedingungen die Ertragskennuziffern nicht beeinflussen, Die erhaltenen ErtragskennziffCrn-fiir die PflSnzlinge, bei t Jahr ftir die Laubhtilzer und 2 Jahre fiir die Kiefern. waren hiiher im Falle der erhiihten Samenaufwand,snonnen, gegenriiber der i,n der Praxis erhaltenen Ertragskennziffern mit den gegenwdrtigen Normen. so erhielte man bei der Silberlinde durch. Sden von 300 gesunden Same,nL/rn im Durchschnitt 2b0.000 pfkinzlingelha; bei der Robinie durch Siien von 230 keirnungsf6hige Samen/m, die iiberbriiht wurden, erhielte man im Durchsch,nitt 225.000 pfldnZlinge/ha; bei der Traubeneiche und Stieleiche durch sden von 44 Eicheln/m, bz:w.40 Eicheln/m erhielte man einen Durchsch,nittsertrag von 475.004 Pfliinzlingen/ha ; beim Bergahorn durch Sden von 134 gesunden Samen/,m erhielte man im Durchschnitt b00.000 pfliinztinge/ha ; bei der Kiefer durch Siien von rund 800 keimungsfiihigen Sarnen/m kiinnen Drbriige von zirka 2 Mil. Pfliinzlinigen/ha erhalten werden, Bei der Silberlinde wurden auch in der Steppenzone mit einjEhrigen Pflanzen gute pfl?inzlinge erhalten. Abbildungen Erzeugung gEirten.' von Lindcnpflanzen nach Qualititon, Varietiten und Forstpflanz-