28
NORMATIV PRIVIND DOCUMENTAIILE GEOTEHNICE PENTRU CONSTRUCII, indicativ NP 074 - 2014 62
NORMATIV PRIVIND DOCUMENTA�IILE GEOTEHNICE PENTRU CONSTRUC�II,
indicativ NP 074 - 2014
62
CUPRINS
Capitolul 1. GENERALIT�I 1.1 Scop �i domeniu de aplicare 1.2 Categoriile de documenta�ii geotehnice 1.3 Verificarea documenta�iilor geotehnice 1.4 Documente de referin��
Capitolul 2. DOCUMENTA�IILE GEOTEHNICE PENTRU DIFERITELE ETAPE DE REALIZARE A LUCRRII 2.1 Studiul geotehnic preliminar 2.2 Studiul geotehnic 2.3 Raportul de monitorizare geotehnic� a execu�iei 2.4 Expertiza geotehnic� 2.5 Corelarea între documenta�iile geotehnice �i etapele de realizare a lucr�rii
Capitolul 3. INVESTIGAREA TERENULUI DE FUNDARE
Anexa A CATEGORIILE GEOTEHNICE Anexa B CON�INUTUL - CADRU AL STUDIULUI GEOTEHNIC PRELIMINAR Anexa C CON�INUTUL - CADRU AL STUDIULUI GEOTEHNIC Anexa D RECOMANDRI PRIVIND AMPLASAREA PUNCTELOR DE
INVESTIGARE GEOTEHNIC Anexa E RECOMANDRI CU TITLU DE EXEMPLIFICARE PRIVIND
INTERSPA�IILE �I ADÂNCIMEA INVESTIGA�IILOR (conform pct. B3 din anexa B a standardului SR EN 1997-2:2007)
Anexa F LUCRRILE DE INVESTIGARE A TERENULUI CU PRELEVARE DE E�ANTIOANE
Anexa G INVESTIGAREA TERENULUI DE FUNDARE PRIN ÎNCERCRI PE TEREN
Anexa H CERIN�E PRIVIND MINIMUL DE ÎNCERCRI ÎN LABORATORUL GEOTEHNIC
Anexa I FI�A SINTETIC A SONDAJULUI GEOTEHNIC
63
(a) Studiu geotehnic preliminar(b) Studiu geotehnic(c) Raport de monitorizare geotehnic� a execu�iei(d) Expertiz� geotehnic�.
1.2.2 Documenta�iile geotehnice pentru etapele de proiectare trebuie s� �in� seama de categoria geotehnic� a lucr�rii. În anexa A a prezentului normativ sunt date recomand�ri privind stabilirea categoriei geotehnice în care se încadreaz� o lucrare.
1.3 Verificarea documenta�iilor geotehnice
1.3.1 În cazurile în care, în concordan�� cu prevederile prezentului normativ, se impune verificarea unei documenta�ii geotehnice, verificarea va fi efectuat� de un verificator de proiecte atestat pentru domeniul Af „Rezisten�a �i stabilitatea terenului de fundare al construc�iilor �i masivelor de p�mânt”.
64
Capitolul 1. GENERALIT��I
1.1 Scop i domeniul de aplicare
1.1.1 Documenta�iile geotehnice pentru construc�ii reprezint� o component� distinct� a proiectului unei construc�ii.
1.1.2 Documenta�iile geotehnice se întocmesc pentru: construc�ii civile, industriale, agrozootehnice, energetice, telecomunica�ii, miniere; construc�ii rutiere, drumuri, piste de avia�ie, poduri, tunele; construc�ii de c�i ferate; construc�ii de porturi �i platforme marine; construc�ii �i amenaj�ri hidrotehnice; construc�ii pentru îmbun�t��iri funciare; construc�ii edilitare �i de gospod�rie comunal�; construc�ii pentru transportarea produselor petroliere; depozite de de�euri, precum �i pentru orice alte categorii de construc�ii.
1.1.3 Documenta�iile geotehnice se întocmesc atât pentru construc�ii noi, cât �i pentru construc�ii existente, în vederea ob�inerii autoriza�iei de construire/desfiin�are, precum �i pentru toate fazele de proiectare stabilite în condi�iile legii. De asemenea, documenta�iile geotehnice se pot întocmi, dup� caz, �i în cadrul expertizelor tehnice, inclusiv judiciare, al studiilor de impact, precum �i al documenta�iilor specifice prev�zute de lege în vederea emiterii acordurilor/avizelor de mediu.
1.1.4 Prezentul normativ se adreseaz� tuturor factorilor implica�i în procesul investi�ional: proiectan�i, executan�i de lucr�ri, speciali�ti cu activitate în domeniul construc�iilor atesta�i /autoriza�i în condi�iile legii, investitori, proprietari, administratori �i utilizatori de construc�ii, operatori economici specializa�i în domeniul ingineriei geotehnice, laboratoare de încerc�ri geotehnice, autorizate/acreditate, precum �i organisme de verificare/control, etc.
1.2 Categoriile de documenta�ii geotehnice
1.2.1 Documenta�iile geotehnice se diferen�iaz� prin natura �i con�inutul acestora, în func�ie de etapele de realizare a proiectelor/lucr�rilor de construc�ii, astfel:
1.4 Documente de referin��
1.4.1 Reglement�ri tehnice
Nr. crt. Acte legislative Act normativ prin care se aprob�
reglementarea tehnic�/publica�ia 1. Normativ privind fundarea
construc�iilor pe p�mânturi sensibile la umezire, indicativ NP 125-2010
Ordinul ministrului dezvolt�rii regionale �i turismului nr.2688/2010 publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 158 �i 158 bis din 04 martie 2011 �i în Buletinul Construc�iilor nr.11/2011
2. Normativ privind fundarea construc�iilor pe p�mânturi cu umfl�ri �i contrac�ii mari, indicativ NP 126–2010
Ordinul ministrului dezvolt�rii regionale �i turismului nr.115/2012 publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 397 �i 397 bis din 13 iunie 2012
3. Cod de proiectare seismic� - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cl�diri, indicativ P 100-1/2013
Ordinul ministrului dezvolt�rii regionale �i turismului nr.2465/2013 publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 558 �i 558 bis din 03 septembrie 2013 �i în Buletinul Construc�iilor nr.3-5/2014
1.4.2 Standarde
Nr. crt. Indicativ Denumire
1. SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic� Partea 1: Reguli generale
2. SR EN 1997-1:2004/NB:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic�. Partea 1: Reguli generale. Anexa na�ional�
3. SR EN 1997-1:2004/AC:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic� Partea 1: Reguli generale
4. SR EN 1997-2:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic�. Partea 2: Investigarea �i încercarea terenului
5. SR EN 1997-2:2007/NB:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic�. Partea 2: Investigarea �i încercarea terenului. Anexa na�ional�
6. SR EN 1997-2/AC:2010 Eurocod 7: Proiectare geotehnic�. Partea 2: Investigarea �i încercarea terenului
7. SR EN ISO 22475-1:2007 Investiga�ii �i încerc�ri geotehnice. Metode de prelevare �i m�sur�ri ale apei subterane. Partea 1: Principii tehnice pentru execu�ie
8. SR CEN ISO/TS 22475-2:2009 Investiga�ii �i încerc�ri geotehnice. Metode de prelevare �i m�sur�ri ale apei subterane. Partea 2: Criterii de calificare pentru firme �i personal
9. SR CEN ISO/TS 22475-3:2009 Investiga�ii �i încerc�ri geotehnice. Metode de prelevare �i m�sur�ri ale apei subterane. Partea 3: Evaluarea conformit��ii firmelor �i personalului de c�tre o ter�� parte
10. STAS 1242/3 – 87 Teren de fundare. Cercetarea prin sondaje deschise
65
Nr. crt. Indicativ Denumire
11. STAS 1242/4 – 85 Teren de fundare. Cercet�ri geotehnice prin foraje executate în p�mânturi
12. SR EN ISO 14688-1:2004 Cercet�ri �i încerc�ri geotehnice. Identificarea �i clasificarea p�mânturilor. Partea 1: Identificare �i descriere
13. SR EN ISO 14688-2:2005 Cercet�ri �i încerc�ri geotehnice. Identificarea �i clasificarea p�mânturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare
14. SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007
Cercet�ri �i încerc�ri geotehnice. Identificarea �i clasificarea p�mânturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare
15. SR EN ISO 22476-2:2006 Cercet�ri �i încerc�ri geotehnice. Încerc�ri pe teren. Partea 2: Încercare de penetrare dinamic�
16. SR EN ISO 22476-2:2006/A1:2012
Cercet�ri �i încerc�ri geotehnice. Încerc�ri pe teren. Partea 2: Încercare de penetrare dinamic�
17. SR EN ISO 22476-3:2006 Cercet�ri �i încerc�ri geotehnice. Încerc�ri pe teren. Partea 3: Încercare de penetrare standard
18. SR EN ISO 22476-3:2006/A1:2012
Cercet�ri �i încerc�ri geotehnice. Încerc�ri pe teren. Partea 3: Încercare de penetrare standard
Capitolul 2. DOCUMENTA�IILE GEOTEHNICE PENTRU DIFERITELE ETAPE DE REALIZARE A LUCR�RII
2.1 Studiul geotehnic preliminar
2.1.1 Studiul geotehnic preliminar (SGP) este documenta�ia geotehnic� necesar� pentru faza preliminar� de proiectare denumit� Studiu de prefezabilitate (S.PF.), astfel cum este definit� aceasta în legisla�ia na�ional� în vigoare.
2.1.2 Studiul geotehnic preliminar se întocme�te, în principal, pe baza unor date tehnice specifice amplasamentului �i a unor date din arhive. Recomand�ri privind con�inutul – cadru al Studiului geotehic preliminar sunt prezentate în anexa B a prezentului normativ.
2.1.3 Studiul geotehnic preliminar nu se substituie Studiului geotehnic necesar la proiectarea lucr�rilor, definit la pct. 2.2.
2.2 Studiul geotehnic
2.2.1 Studiul geotehnic (SG) reprezint� documenta�ia tehnic� obligatorie pentru proiectarea oric�rei construc�ii în fazele de proiectare Studiu de fezabilitate (S.F.) �i Proiect tehnic (P.Th.), inclusiv în etapa de Documenta�ie tehnic� pentru autorizarea construc�iilor (D.T.A.C.), astfel cum sunt acestea definite în legisla�ia na�ional� în vigoare.
2.2.2 Studiul geotehnic, în în�elesul prezentului normativ, are aceea�i semnifica�ie/con�inut cu „Raportul privind investigarea terenului”, care se întocme�te conform SR EN 1997-2.
66
2.2.3 Studiul geotehnic face parte din Documenta�ia tehnic� pentru autorizarea execut�rii lucr�rilor de construire (D.T.A.C.), astfel cum este definit� aceasta în legisla�ia na�ional� în vigoare.
2.2.4 Studiul geotehnic va con�ine dou� capitole principale: (a) prezentarea informa�iilor geotehnice(b) evaluarea informa�iilor geotehnice.
În anexa C a prezentului normativ se detaliaz� con�inutul – cadru al Studiului geotehnic.
2.2.5 Studiul geotehnic de detaliu (SG-D) se elaboreaz� pentru faza de Detalii de execu�ie (D.E.), în cazul în care pentru aceast� faz� de proiectare sunt necesare elemente suplimentare fa�� de cele furnizate de Studiul geotehnic elaborat pentru fazele de Studiu de fezabilitate �i de Proiect tehnic (P.Th.).
2.2.6 Studiul geotehnic de detaliu este recomandat pentru amplasamente cu poten�ial de alunecare sau pe care s-au produs alunec�ri, în cazurile prezen�ei carstului sau a altor accidente subterane pe amplasament, precum �i la studii de optimizare a solu�iilor de fundare, mai ales pentru obiective importante, cu dezvoltare mare în plan �i/sau în adâncime.
2.2.7 În cazul în care proiectul se elaboreaz� în faz� unic� (P.T. + D.E.), prevederile de la pct. 2.2.3 �i 2.2.4 r�mân valabile �i pentru Studiul geotehnic pentru proiectul în faz� unic� (SG-U).
2.3 Raportul de monitorizare geotehnic� a execu�iei
2.3.1 Monitorizarea geotehnic� a execu�iei are în vedere urm�rirea execu�iei lucr�rilor legate de teren în concordan�� cu prevederile proiectului tehnic/detaliilor de execu�ie, pentru a se putea dispune, dac� se dovede�te necesar, adaptarea detaliilor de execu�ie pe m�sura avans�rii lucr�rilor, în func�ie de condi�iile geotehnice întâlnite �i de comportarea lucr�rilor în faza de execu�ie.
2.3.2 Monitorizarea geotehnic� a execu�iei are în vedere �i um�rirea comport�rii masivelor de p�mânt (deforma�ii, deplas�ri, varia�ii ale nivelului apei subterane �.a.) în faza de execu�ie a lucr�rilor.
2.3.3 Raportul de monitorizare geotehnic� a execu�iei (RMG) cuprinde notele de sintez� ale monitoriz�rii geotehnice (în primul rând natura �i caracteristicile p�mânturilor întâlnite �i compararea acestora cu previziunile), precum �i note privind comportarea lucr�rii în curs de execu�ie �i a vecin�t��ilor.
2.3.4 Programul de monitorizare geotehnic� a execu�iei �i elaborarea raportului de monitorizare geotehnic� se realizeaz�, prin grija beneficiarului, de c�tre proiectantul lucr�rii în cadrul activit��ii de asisten�� tehnic�, împreun� cu elaboratorul studiului geotehnic, sau, dup� caz, de c�tre exper�i/verificatori tehnici de proiecte, atesta�i pentru domeniul Af.
2.4 Expertiza geotehnic�
2.4.1 Expertiza geotehnic� se realizeaz�, la comanda beneficiarului lucr�rii de construc�ie, în faza de proiectare �i/sau în faza de execu�ie a unei construc�ii noi, sau în cazul unei construc�ii existente.
67
Obiectul expertizei geotehnice const�, în principal, în:
a) Verificarea aprofundat� a studiilor geotehnice realizate, incluzând - dac� este cazul - �iefectuarea unor investiga�ii geotehnice suplimentare;
b) Verificarea aprofundat� a solu�iei de fundare propuse de proiectantul lucr�rii;c) Verificarea rezisten�ei �i stabilit��ii terenului de fundare al unei construc�ii existente, în
corelare cu construc�iile învecinate;d) Verificarea lucr�rilor de sus�inere a excava�iilor adânci, a�a cum sunt definite în
reglement�rile tehnice specifice în domeniu;e) Determinarea cauzelor care au dus la eventuale degrad�ri ale construc�iilor în faza de
execu�ie sau de exploatare �i propunerea de solu�ii de interven�ie pentru remediereaacestora.
2.4.2 În cazul unei lucr�ri existente, Expertiza geotehnic� se diferen�iaz� dup� cum lucrarea este f�r� avarie sau cu avarie.
2.4.2.1 În cazul unei lucr�ri f�r� avarie, obiectivul expertizei geotehnice îl reprezint�, de regul�, expertizarea unui element geotehnic specific al lucr�rii, cu luarea în considerare a studiilor geotehnice realizate în diferitele faze ale proiect�rii, precum �i a observa�iilor f�cute pe parcursul execu�iei �i exploat�rii.
2.4.2.2 În cazul unei lucr�ri care a suferit degrad�ri, obiectivul principal al expertizei geotehnice îl constituie investigarea cauzelor geotehnice ale degrad�rilor produse �i propunerea unor lucr�ri de interven�ie imediat�, consolidare �i repara�ii.
2.4.3 Realizarea expertizei geotehnice se efectueaz� de exper�i tehnici atesta�i pentru domeniul Af.
2.5 Corelarea între documenta�iile geotehnice i etapele de realizare a lucr�rii
2.5.1 În figura 1 se prezint� schema clasific�rii, succesiunii �i corel�rii documenta�iilor geotehnice pentru construc�ii în func�ie de etapele de realizare a lucr�rii.
68
Fig.1 Schema clasific�rii, succesiunii i corel�rii documenta�iilor geotehnice pentru construc�ii
69
70
Capitolul 3. INVESTIGAREA TERENULUI DE FUNDARE
3.1 Documenta�iile geotehnice se bazeaz� pe investigarea terenului de fundare.
3.2 Investigarea terenului de fundare se efectueaz� în conformitate cu prevederile SR EN 1997-2, precum �i cu prevederile Sec�iunii 3 din SR EN 1997-1.
3.3 Investigarea terenului de fundare se realizeaz� prin unit��i de profil, dotate corespunz�tor din punct de vedere tehnic cu utilaje, aparatur� �i dispozitive specializate atestate, �i încadrate cu personal având o calificare adecvat� în domeniul investiga�iilor geotehnice.
3.4 La investigarea terenului de fundare se vor respecta prevederile standardului SR EN 22475-1.
3.5 Este indicat ca operatorii economici specializa�i �i personalul care realizeaz� investigarea terenului de fundare s� îndeplineasc� condi�iile stabilite prin specifica�iile tehnice SR CEN ISO/TS 22475-2 �i SR CEN ISO/TS 22475-3.
3.6 Investigarea terenului de fundare se efectueaz� �inând seama de categoria geotehnic� a lucr�rii.
3.6.1 În anexa D a prezentului normativ sunt date recomand�ri privind amplasarea punctelor de investigare geotehnic�.
3.6.2 În anexa E a prezentului normativ sunt date recomand�ri cu titlu de exemplificare privind interspa�iile �i adâncimea investiga�iilor în teren, conform SR EN 1997-2, precum �i complet�ri la acestea.
3.6.3 În anexa F a prezentului normativ sunt date recomand�ri privind lucr�rile de investigare a terenului cu prelevare de e�antioane.
3.6.4 În anexa G a prezentului normativ sunt date recomand�ri privind investigarea terenului de fundare prin încerc�ri pe teren, în func�ie de categoria geotehnic�.
3.6.5 În anexa H a prezentului normativ sunt date indica�ii privind investigarea terenului de fundare prin încerc�ri în laboratorul geotehnic, cu precizarea parametrilor geotehnici de determinat, în func�ie de categoria geotehnic�.
22 3.6.6 În anexa I a normativului este prezentat un model pentru „Fi�a sintetic� a sondajului
geotehnic”.
(a) Terenuri bune, conform tabelului A1.1;(b) Terenuri medii, conform tabelului A1.2;(c) Terenuri dificile, conform tabelului A1.3.
Anexa A: CATEGORIILE GEOTEHNICE
A1. Categoriile geotehnice
A1.1. În vederea stabilirii exigen�elor proiect�rii geotehnice se introduc trei Categorii geotehnice: 1, 2 �i 3.
Încadrarea preliminar� a unei lucr�ri într-una din categoriile geotehnice trebuie s� se fac�, în mod normal, înainte de investigarea terenului de fundare. Aceast� încadrare poate fi ulterior schimbat�. Categoria poate fi verificat� �i, eventual, schimbat� în fiecare faz� a procesului de proiectare �i de execu�ie.
Diferitele aspecte ale proiect�rii unei lucr�ri pot impune abord�ri care s� corespund� la diferite categorii geotehnice. Nu este necesar s� se trateze întreaga lucrare în concordan�� cu exigen�ele categoriei celei mai ridicate.
Metodele unei categorii mai ridicate pot fi utilizate pentru a justifica o proiectare geotehnic� complex�, sau atunci când proiectantul consider� oportun acest lucru.
A1.2. Categoria geotehnic� este asociat� cu riscul geotehnic. Acesta este redus în cadrul Categoriei geotehnice 1, moderat în cazul Categoriei geotehnice 2 �i mare în cazul Categoriei geotehnice 3.
Încadrarea unei lucr�ri într-o categorie de risc geotehnic sporit impune necesitatea realiz�rii în condi�ii de exigen�� corespunz�toare a investig�rii terenului de fundare �i a proiect�rii infrastructurii folosind modele �i metode de calcul perfec�ionate spre a se atinge un nivel de siguran�� necesar pentru rezisten�a, stabilitatea �i condi�iile normale de exploatare a construc�iei, în raport cu terenul de fundare.
Riscul geotehnic depinde de dou� categorii de factori: pe de o parte factorii lega�i de teren, dintre care cei mai importan�i sunt condi�iile de teren �i apa subteran�, iar pe de alt� parte factorii lega�i de caracteristicile construc�iei respective �i de vecin�t��ile acesteia.
A.1.2.1. Condi�iile de teren
În vederea definirii categoriei geotehnice, condi�iile de teren se grupeaz� în urm�toarele categorii:
71
Tabelul A1.1 Condi�ii de teren pentru terenuri bune
Nr. crt. Tipul de teren
1 Blocuri, bolov�ni�uri �i pietri�uri, con�inând mai pu�in de 40% nisip �i mai pu�in de 30% argil�, în condi�iile unei stratifica�ii practic uniforme �i orizontale (având înclinarea mai mic� de 10%)
2 P�mânturi nisipoase, inclusiv nisipuri pr�foase, îndesate, în condi�iile unei stratifica�ii practic uniforme �i orizontale
3 P�mânturi fine cu plasticitate redus� (IP<10%): nisipuri argiloase, prafuri nisipoase �i prafuri, având e<0.7 �i IC�0.75, în condi�iile unei stratifica�ii practic uniforme �i orizontale
4 P�mânturi fine cu plasticitate medie (10%<IP<20%): nisipuri argiloase, prafuri nisipoase-argiloase, având e<1.0 �i IC�0.75, în condi�iile unei stratifica�ii practic uniforme �i orizontale
5 P�mânturi fine cu plasticitate mare (IP>20%): argile nisipoase, argile pr�foase �i argile, având e<1.1 �i IC�0.75, în condi�iile unei stratifica�ii practic uniforme �i orizontale
6 Roci stâncoase �i semistâncoase în condi�iile unei stratifica�ii practic uniforme �i orizontale 7 Umpluturi compactate realizate conform unor documenta�ii de execu�ie (caiete de sarcini) controlate
calitativ de unit��i autorizate 8 Orice combina�ie între stratifica�iile precizate la pct. 1÷6
NOT�: Se excepteaz� de la încadrarea la pct. 4 �i 5 p�mânturile sensibile la umezire, identificate conform normativului NP 125, iar la pct. 5 p�mânturile argiloase cu umfl�ri �i contrac�ii mari, identificate conform normativului NP 126.
Tabelul A1.2 Condi�ii de teren pentru terenuri medii
Nr. crt. Tipul de teren
1 P�mânturi nisipoase, inclusiv nisipuri pr�foase, de îndesare medie, în condi�iile unei stratifica�ii practic uniforme �i orizontale (având înclinarea mai mic� de 10%)
2 P�mânturi fine cu plasticitate redus� (IP<10%): nisipuri argiloase, prafuri nisipoase �i prafuri, având e<0.7 �i 0.5<IC<0.75, în condi�iile unei stratifica�ii practic uniforme �i orizontale
3 P�mânturi fine cu plasticitate medie (10%<IP<20%): nisipuri argiloase, prafuri nisipoase-argiloase, având e<1.0 �i 0.5<IC<0.75, în condi�iile unei stratifica�ii practic uniforme �i orizontale
4 P�mânturi fine cu plasticitate mare (Ip �20%): argile nisipoase, argile pr�foase �i argile, având e<1.1 �i 0.5<IC<0.75, în condi�iile unei stratifica�ii practic uniforme �i orizontale
5 P�mânturi loessoide apar�inând grupei A de p�mânturi sensibile la umezire definite conform normativului NP 125
6 Umpluturi de provenien�� cunoscut�, con�inând materii organice sub 6%, realizate organizat, sau având o vechime mai mare de 10-12 ani �i necompactate ini�ial.
Tabelul A1.3 Condi�ii de teren pentru terenuri dificile
Nr. crt. Tipul de teren
1 P�mânturi nisipoase, inclusiv nisipuri pr�foase, în stare afânat� 2 P�mânturi nisipoase saturate susceptibile de lichefiere sub ac�iuni seismice 3 P�mânturi fine având Ic<0.5 4 P�mânturi loessoide apar�inând grupei B de p�mânturi sensibile la umezire definite conform
normativului NP 125 5 P�mânturi argiloase cu umfl�ri �i contrac�ii mari, identificate conform normativului NP 126 6 P�mânturi cu con�inut ridicat de materii organice (peste 6 %), 7 Terenuri în pant� cu poten�ial de alunecare 8 Umpluturi din p�mânt executate necontrolat cu o vechime sub 10 ani 9 Umpluturi din resturi menajere, indiferent de vechime
72
a) excava�ia nu coboar� sub nivelul apei subterane: nu sunt necesare epuizmente;b) excava�ia coboar� sub nivelul apei subterane: se prev�d lucr�ri normale de epuizmente
directe sau de drenaj, f�r� riscul de a influen�a nefavorabil structuri al�turate;c) excava�ia coboar� sub nivelul apei subterane, în condi�ii hidrogeologice excep�ionale: se
impun lucr�ri de epuizmente cu caracter excep�ional.
A.1.2.3 Clasificarea construc�iilor dup� importan��
În vederea definirii categoriei geotehnice se utilizeaz� clasificarea construc�iilor în conformitate cu codul P 100-1, în patru clase de importan��: a) excep�ional�b) deosebit�c) normal�d) redus�.
A.1.2.4 Vecin�t��ile
Categoria geotehnic� depinde �i de modul în care realizarea excava�iilor, a epuizmentelor �i a lucr�rilor de infrastructur� aferente construc�iei, care se proiecteaz�, poate produce degrad�ri ale construc�iilor �i re�elelor subterane aflate în vecin�tate. Se pot distinge, din acest punct de vedere, trei situa�ii:
a) risc inexistentb) risc moderatc) risc major.
A.1.3. Stabilirea categoriei geotehnice
În tabelul A1.4 sunt date trei exemple, cu precizarea punctajelor atribuite celor patru factori detalia�i la pct. A.1.2.1, A.1.2.2, A.1.2.3 �i A.1.2.4, în vederea definirii riscului geotehnic.
Diferi�ii factori se pot combina �i în alte moduri, în afara situa�iilor ilustrate în tabel. De regul�, factorul cel mai nefavorabil dintre cei enumera�i determin� nivelul riscului geotehnic �i, în mod corespunz�tor, încadrarea în categoria geotehnic� cea mai mare.
Tabelul A1.4 Exemple de corelare a factorilor care determin� riscul geotehnic
Factorii de avut în vedere Exemplu 1 Punctaj Exemplu 2 Punctaj Exemplu 3 Punctaj
Condi�ii de teren Terenuri bune 2 Terenuri medii 3 Terenuri
dificile 6
Apa subteran� F�r� epuizmente 1 Cu epuizmente
normale 2 Cu epuizmente excep�ionale 4
Clasificarea construc�iei dup� categoria de importan��
Redus� 2 Normal� 3 Deosebit�, excep�ional� 5
Vecin�t��i F�r� riscuri 1 Risc moderat 3 Risc major 4 Total punctaj 6 11 19
A.1.2.2 Apa subteran�Din punctul de vedere al prezen�ei apei subterane pe amplasament, în corelare cu solu�ia de fundare, se disting trei situa�ii care trebuie avute în vedere la definirea categoriei geotehnice:
73
Pentru a facilita încadrarea lucr�rii într-o categorie geotehnic�, se folose�te urm�toarea metodologie:
a) Se atribuie fiec�ruia dintre cazurile aferente celor 4 factori da�i în tabelul A1.4 un num�rde puncte, specificat în dreptul cazului respectiv;
b) Se însumeaz� punctele corespunz�toare celor 4 factori;c) La punctajul stabilit pe baza celor 4 factori, se adaug� puncte corespunz�toare zonei
seismice având valoarea accelera�iei terenului pentru proiectare ag, definit� în codul P100-1, astfel:(i) trei puncte pentru zonele cu ag � 0,25g;(ii) dou� puncte pentru zonele cu ag = (0.15 … 0.25)g;(iii) un punct pentru zonele cu ag < 0,15g.
d) Încadrarea în categorii geotehnice se va face în func�ie de punctajul total, în concordan��cu tabelul A1.5.
Tabelul A1.5 Încadrarea în categorii geotehnice
Nr. crt.
Riscul geotehnic Categoria geotehnic� Tip Limite punctaj
1 Redus 6...9 12 Moderat 10...14 23 Major 15...22 3
A1.4. Exigen�e în corelare cu categoriile geotehnice
Exigen�ele privind investiga�iile geotehnice, care trebuie realizate conform anexelor F �i G, �i metodele de proiectare utilizate, sunt prezentate în tabelul A1.6, corespunz�tor categoriilor geotehnice.
Tabelul A1.6 Exigen�e privind investiga�iile geotehnice
Categoria geotehnic� 1 Categoria geotehnic� 2 Categoria geotehnic� 3
Inve
stig
a�ii
geot
ehni
ce
Sondaje deschise �i/sau foraje de recunoa�tere a terenului cu prelevare de e�antioane în vederea identific�rii în laborator a naturii �i st�rii p�mântului.
Investiga�ii de rutin� cuprinzând sondaje deschise, foraje cu prelevarea de e�antioane �i m�surarea nivelului apei subterane, încerc�ri în laborator �i, eventual, încerc�ri pe teren.
Investiga�iile men�ionate la Categoria geotehnic� 2 �i, în plus, încerc�ri cu caracter special în laborator �i pe teren.
Met
ode
de p
roie
ctar
e Metode de proiectare bazate pe m�suri prescriptive �i proceduri simplificate, ca de exemplu utilizarea tabelelor cu presiuni conven�ionale la fundarea direct�. Calculele de stabilitate �i de deforma�ii se vor executa dup� caz.
Calcule de rutin� pentru stabilitate/ capacitate portant� �i deforma�ii folosind metode uzuale recomandate în reglement�rile tehnice în vigoare.
Calcule mai complexe, care pot s� nu fac� parte din reglement�rile tehnice în vigoare.
74
B.1. Date generalea) Denumirea �i amplasarea lucr�riib) Investitor/Beneficiarc) Elaboratorul Studiului geotehnic preliminar
B.2. Date privind terenul din amplasamenta) Date privind zonarea seismic�b) Date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea conven�ional��i nivelul maxim al apelor freatice
A1.5. Corelarea între tipurile de lucr�ri de construc�ii �i categoriile geotehnice
Categoria geotehnic� 1 include doar lucr�rile mici �i relativ simple, pentru care este posibil s� se admit� c� exigen�ele fundamentale vor fi satisf�cute folosind experien�a dobândit� �i investiga�iile geotehnice calitative, iar pentru care riscurile pentru bunuri �i persoane sunt neglijabile.
Metodele Categoriei geotehnice 1 sunt suficiente doar în condi�ii de teren care, pe baza experien�ei comparabile, sunt recunoscute ca fiind suficient de favorabile, astfel încât s� se poat� utiliza metode de rutin� în proiectarea �i execu�ia lucr�rilor.
Metodele Categoriei geotehnice 1 sunt suficiente suficiente doar dac� nu sunt excava�ii sub nivelul apei subterane.
Categoria geotehnic� 2 include tipuri conven�ionale de lucr�ri �i funda�ii, f�r� riscuri majore sau condi�ii de teren �i de solicitare neobi�nuite sau excep�ional de dificile.
Lucr�rile din Categoria geotehnic� 2 impun ob�inerea de date cantitative �i efectuarea de calcule geotehnice pentru a asigura satisfacerea cerin�elor fundamentale. În schimb, pot fi utilizate metode de rutin� pentru încerc�rile de laborator �i de teren �i pentru proiectarea �i execu�ia lucr�rilor.
Categoria geotehnic� 3 cuprinde obiecte care nu se încadreaz� în Categoriile geotehnice 1 �i 2, reprezentate prin structuri implicând riscuri majore sau înc�rc�ri excep�ional de severe, amplasate în condi�ii de teren dificile.
Proiectarea lucr�rilor din Categoria geotehnic� 3 se bazeaz� pe date geotehnice ob�inute prin încerc�ri de laborator �i de teren realizate prin metodologii de rutin� �i speciale �i pe metode perfec�ionate de calcul geotehnic.
Încadrarea în una din cele trei categorii geotehnice se face de c�tre specialistul geotehnician cu consultarea proiectantului structurii.
Anexa B: CON�INUTUL – CADRU AL STUDIULUI GEOTEHNIC PRELIMINAR
Studiul geotehnic preliminar pentru un obiectiv de investi�ii se va întocmi pentru faza de proiectare Studiu de prefezabilitate, astfel cum este definit� aceasta în legisla�ia na�ional� în vigoare, �i va con�ine, în principal, urm�toarele:
75
c) Date geologice generale, pe baza h�r�ilor întocmite de Institutul Geologicd) Date geotehnice ob�inute din studii geotehnice realizate pentru construc�iile existentedin vecin�tate, din h�r�i de zonare geotehnic� din amplasament sau din vecin�tate, dinarhive accesibilee) Încadrarea obiectivului în „zone de risc” (cutremur, alunec�ri de teren, inunda�ii) careformeaz� „Planul de amenajare a teritoriului na�ional – Sec�iunea V - Zone de risc”
Anexa C: CON�INUTUL – CADRU AL STUDIULUI GEOTEHNIC
Studiul geotehnic pentru un obiectiv de investi�ii se va întocmi pentru fazele de proiectare Studiu de fezabilitate �i Proiect tehnic (P.Th.), inclusiv în etapa de Documenta�ie tehnic� pentru autorizarea construc�iilor (D.T.A.C.), astfel cum sunt acestea definite în legisla�ia na�ional� în vigoare, �i va con�ine, în principal, urm�toarele:
C.1. Date generalea) Denumirea �i amplasarea lucr�riib) Investitor/Beneficiarc) Proiectant generald) Proiectant de specialitate pentru Studiul geotehnice) Numele �i adresa tuturor unit��ilor care au participat la investigarea terenului de fundare,
cu precizarea categoriei de lucr�ri în care au fost implicatef) Date tehnice furnizate de beneficiar �i/sau proiectant privitoare la sistemele constructive
preconizate.
C.2. Date privind terenul din amplasamenta) Date privind zonarea seismic�b) Date geologice generalec) Cadrul geomorfologic, hidrografic �i hidrogeologicd) Date geotehnice (a se vedea pct. C.3 �i C.4)e) Istoricul amplasamentului �i situa�ia actual�f) Condi�ii referitoare la vecin�t��ile lucr�rii (construc�ii învecinate, trafic, diverse re�ele,
vegeta�ie, produse chimice periculoase etc.)g) Încadrarea obiectivului în “Zone de risc” (cutremur, alunec�ri de teren, inunda�ii) care
formeaz� “Planul de amenajare a teritoriului na�ional – Sec�iunea V – Zone de risc”.
C.3. Prezentarea informa�iilor geotehnice
Capitolul din Studiul geotehnic privitor la prezentarea informa�iilor geotehnice va cuprinde:
a) prezentarea lucr�rilor de teren efectuate;b) metodele, utilajele �i aparatura folosite;c) datele calendaristice între care s-au efectuat lucr�rile de teren �i de laborator;d) metodele folosite pentru recoltarea, transportul �i depozitarea probelor;e) stratifica�ia pus� în eviden��;f) nivelul apei subterane �i caracterul stratului acvifer (cu nivel liber sau sub presiune);g) caracteristicile de agresivitate ale apei subterane �i, eventual, ale unor straturi de p�mânt;h) eventuala existen�� a unor presiuni excedentare ale apei în porii p�mântului (fa�� de
presiunea hidrostatic�);
76
i) denumirea laboratorului autorizat/acreditat care a efectuat încerc�rile/analizelep�mânturilor �i apei în cazul investiga�iilor prin foraje, cu prezentarea în copie aautoriza�iei laboratorului �i a anexei cu încerc�rile de laborator autorizate/acreditate;
j) rapoarte asupra încerc�rilor în laborator �i pe teren cuprinzând buletine de încercare,diagrame, grafice �i tabele privitoare la rezultatele lucr�rilor experimentale;
k) fi�e sintetice pentru fiecare foraj sau sondaj deschis, cuprinzând: descrierea straturiloridentificate, rezultatele sintetice ale încerc�rilor de laborator geotehnic, rezultatelepenetr�rilor standard - SPT (dac� este cazul), nivelurile de apari�ie �i de stabilizare aleapei subterane (a se vedea modelul din anexa I a prezentului normativ);
l) releveele sondajelor deschise �i eventuale relevee ale funda�iilor construc�iilorînvecinate;
m) buletine sau centralizatoare pentru analizele chimice;n) planuri de situa�ie cu amplasarea lucr�rilor de investigare, h�r�i cu particularit��ile
geologico-tehnice, geotehnice, geofizice si hidrogeologice ale amplasamentului sau aunei zone mai extinse (dac� este cazul);
o) sec�iuni geologice, geotehnice, geofizice, hidrogeologice, bloc-diagrame;p) alte date rezultate din lucr�rile întreprinse.
Observa�ii: Buletinele de încercare care cuprind înregistrarea tuturor datelor ob�inute în timpul încerc�rilor �i toate elementele necesare verific�rii calculelor care au condus la rezultatele încerc�rilor respective se p�streaz�, de regul�, la unitatea elaboratoare. Copii ale acestor buletine vor fi înaintate beneficiarului, la cererea acestuia.
C.4. Evaluarea informa�iilor geotehnice
Capitolul din Studiul geotehnic privitor la evaluarea informa�iilor geotehnice va cuprinde:
a) încadrarea lucr�rii într-o anumit� categorie geotehnic� sau a p�r�ilor din lucrare îndiferite categorii geotehnice;
b) analiza �i interpretarea datelor lucr�rilor de teren �i de laborator �i a rezultatelorîncerc�rilor, având în vedere metodele de prelevare, transport �i depozitare a probelor,precum �i caracteristicile aparaturii �i ale metodelor de încercare.Dac� unele rezultate sunt nerelevante, insuficiente sau imprecise, acest lucru trebuiemen�ionat �i comentat; dac� este cazul, se vor face propuneri pentru efectuarea unorlucr�ri suplimentare;
c) sec�iuni (profile) caracteristice ale terenului, cu delimitarea diferitelor forma�iuni(straturi) pentru care se stabilesc valorile caracteristice �i valorile de calcul aleprincipalilor parametri geotehnici;se va preciza modul de determinare a valorilor caracteristice �i de calcul, ponderileacordate diferitelor grupuri de valori (determinate prin încerc�ri în laborator sau in situ,preluate din b�nci de date etc.) �i dispersia acestor valori;
d) aprecieri privind stabilitatea general� �i local� a terenului pe amplasament;e) adâncimea �i sistemul de fundare recomandate, determinate de condi�iile geotehnice,
hidrogeologice �i seismice;f) evaluarea presiunii conven�ionale de baz� �i a capacit��ii portante (în cazul fund�rii
directe), precum �i a capacit��ii portante a pilo�ilor sau a baretelor (în cazul fund�riiindirecte);
g) necesitatea îmbun�t��irii/consolid�rii terenului.
77
- punctele de investigare trebuie dispuse astfel încât s� poat� fi recunoscut� stratifica�ia peamplasament;- punctele de investigare pentru o lucrare trebuie s� fie amplasate în puncte critice prin raportcu forma, comportarea lucr�rii �i distribu�ia a�teptat� a înc�rc�rilor (de exemplu la col�urilesuprafe�ei de fundare);- pentru structuri liniare (�osele, c�i ferate, autostr�zi, canale de aduc�iune principale, etc.)investiga�tiile prin foraje, �an�uri sunt precedate de o cartare detaliat� pe o fâ�ie de teren cul��imea de 100 m, putând fi extins� pe întregul contur al zonei instabile afectate de alunec�ride teren. Punctele de investigare trebuie dispuse la distan�e adecvate prin raport cu axalongitudinal� a lucr�rii, �inând seama de l��imea total� a lucr�rii, cum ar fi ampriza unuirambleu, a unui debleu sau a unei re�ele rutiere;- pentru structuri pe sau în apropiere de un versant sau taluz (inclusiv excava�ii) punctele deinvestigare este necesar s� fie dispuse astfel încât s� se poat� evalua stabilitatea taluzului sauexcava�iei;- punctele de investigare trebuie s� fie dispuse astfel încât s� nu prezinte vreun risc pentruconstruc�ie, pentru lucr�rile de execu�ie sau pentru vecin�t��i (de exemplu, ca urmare amodific�rilor pe care le pot provoca în condi�iile de teren �i de ap� subteran�);- aria luat� în considerare pentru investiga�iile geotehnice va fi extins� pân� la o distan��dincolo de care se a�teapt� s� nu se produc� nici o influen�� d�un�toare asupra zoneiînvecinate;- pentru punctele de m�surare piezometrice, este necesar s� se considere posibilitatea utiliz�riiechipamentului instalat în cursul investig�rii terenului pentru o monitorizare continu� întimpul �i dup� perioada de execu�ie a lucr�rilor.
Anexa E: RECOMAND�RI CU TITLU DE EXEMPLIFICARE PRIVIND INTERSPA�IILE �I ADÂNCIMEA INVESTIGA�IILOR (conform pct. B3 din Anexa B a standardului SR EN 1997-2:20071)
E.1 În ceea ce prive�te spa�ierea �i adâncimea punctelor de investigare a terenului, lapct. B3 din Anexa B (informativ�) a standardul SR EN 1997-2:2007, sunt recomandate urm�toarele:
(1) Cu privire la interspa�iile între punctele de investigare:
� pentru cl�diri înalte �i cl�diri industriale, o re�ea cu puncte la distan�� între 15 m �i 40 m; � pentru construc�ii pe suprafe�e mari, o re�ea cu puncte la distan�e nu mai mari de 60 m;
1 Textul de mai jos, marcat cu bar� lateral�, reproduce, cu acordul Asocia�iei de Standardizare din România nr. LUC/13/163 din 13.11.2013, prevederile pct. B3 din standardul SR EN 1997-2:2007.
78
Anexa D: RECOMAND�RI PRIVIND AMPLASAREA PUNCTELOR DE INVESTIGARE GEOTEHNIC�
Punctele de investigare pe teren se vor marca pe amplasament înainte ca procesul de investigare sa înceap�. Loca�iile lor �i cotele trebuie sa fie ridicate topografic �i raportate pe un plan la terminarea investiga�iilor.
Atunci când se aleg loca�iile punctelor de investigare, este indicat sa se �in� seama de urm�toarele aspecte:
(3) Atunci când se anticipeaz� condi�ii geologice nefavorabile, cum ar fi straturi slabe saucompresibile sub un strat cu portan�� ridicat�, este indicat s� se aleag� întotdeauna adâncimide investiga�ie mai mari.
(4) Atunci când condi�iile de la (5) la (8) �i (13) sunt realizate pe straturi de roc� rezistente,adâncimea de investigare se poate reduce la za = 2 m, dar dac� geologia nu este distinct� celpu�in un foraj este necesar s� fie efectuat pân� la o adâncime de minimum za = 5 m. Dac� unstrat stâncos este întâlnit la baza propus� a structurii, aceasta se ia ca nivel de referin�� pentruza. De altfel, za se raporteaz� la forma�iuni stâncoase.
(5) Pentru cl�dirile înalte �i lucr�rile de construc�ii inginere�ti este indicat s� se utilizeze ceamai mare dintre urm�toarele condi�ii (a se vedea figura E.1 a):� za � 6 m;� za � 3,0 bF.în care bF este latura mic� a funda�iei.
(6) Pentru funda�iile pe radier �i cl�dirile cu mai multe elemente de fundare ale c�ror efecte înstraturile mai adânci se suprapun:
za � 1,5bB în care bB este latura mic� a cl�dirii (a se vedea figura E.1 b).
� pentru construc�ii liniare (drumuri, c�i ferate, canale, conducte, diguri, tuneluri, ziduri de sprijin) distan�e între 20 m �i 200 m;
� pentru structuri speciale (de exemplu poduri, rezervoare, funda�ii de ma�ini) dou� pân� la �ase puncte de investigare pe funda�ie;
� pentru baraje �i deversoare distan�e între 25 m �i 75 m în lungul sec�iunilor relevante.
(2) Valorile adâncimii de investigare za sunt recomandate în continuare - nivelul de referin�� pentru za este cel mai coborât punct al funda�iei structurii sau elementului structural sau baza excava�iei. Atunci când sunt specificate mai multe alternative pentru stabilirea lui za, este necesar s� se utilizeze cea care conduce la valoarea cea mai mare.NOT - Pentru lucr�rile de mare complexitate, unele puncte de investigare se extind în general la adâncimi mai mari decât cele specificate de la (5) pân� la (13).
79
a) funda�ie b) structur�
Figura E.1 — Cl�diri înalte, proiecte de lucr�ri de construc�ii inginere�ti
(7) La umpluturi �i s�p�turi, este indicat s� se îndeplineasc� cea mai mare dintre urm�toarelecondi�ii (a se vedea figura E.2):
a) umplutur� b) excava�ie
Figura E.2 — Umpluturi �i excava�ii
a) Pentru umpluturi:
- 0,8h < za < 1,2h- za � 6 m
în care h este în�l�imea umpluturii.
b) Pentru s�p�turi:
- za � 2,0 m- za � 0,4h
în care h este adâncimea excava�iei.
80
(8) La structuri liniare este indicat s� se ia valoarea cea mai mare din urm�toarele condi�ii(a se vedea figura E.3):
a) drum b) tran�ee
Figura E.3 — Structuri liniare
a) Pentru drumuri �i piste de aeroport:
- za � 2 m sub nivelul forma�iei propuse.
b) Pentru tran�ee �i conducte, valoarea cea mai mare dintre:
- za � 2 m sub nivelul t�lpii excava�iei;- za � 1,5bAh
în care bAh este l��imea excava�iei. c) Dac� este cazul, se pot folosi recomand�rile de la umpluturi �i excava�ii.
(9) Pentru tuneluri �i excava�ii subterane mici, (a se vedea figura E.4):
bAb < za < 2,0bAb
în care bAb este l��imea excava�iei.
Condi�iile privind apa subteran� descrise la (10) b) sunt de asemenea luate în considerare.
Figura E.4 — Tuneluri �i excava�ii subterane
(10) Excava�ii (a se vedea figura E.5).
a) Când nivelurile suprafe�ei piezometrice �i ale apei subterane sunt sub baza excava�iei, esteindicat s� se adopte cea mai mare valoare din urm�toarele condi�ii:
81
- za � 0,4h- za � (t + 2,0) m
în care t este fi�a sus�inerii, �i h este adâncimea de excavare.
b) Când nivelul suprafe�ei piezometrice �i ale apei subterane sunt deasupra bazei excava�iei,este indicat s� se adopte cea mai mare dintre urm�toarele condi�ii:
- za � (1,0H + 2,0) m- za � (t + 2,0) m
în care H este în�l�imea nivelului apei subterane deasupra bazei excava�iei; iar t este fi�a sus�inerii.
Dac� nu se întâlne�te pân� la aceste adâncimi un strat permeabil:
za � t + 5 m.
Legend� 1 apa subteran�
Figura E.5 — Excava�ii
(11) Pentru structuri de re�inere a apei, este indicat ca za s� fie specificat în func�ie de nivelulpropus al apei, de condi�iile hidrogeologice �i de metoda de execu�ie.
(12) Pentru pere�ii de etan�are (a se vedea figura E.6):
� za � 2 m sub nivelul stratului impermeabil.
82
Figura E.6 — Perete de etan�are
(13) Pentru pilo�i (a se vedea figura E.7), se cer îndeplinite trei condi�ii:
� za � 1,0bg � za � 5,0 m � za � 3DF
în care DF este diametrul bazei pilotului; bg este latura mic� a dreptunghiului care circumscrie grupul de pilo�i care formeaz�
funda�ia la nivelul bazei pilotului.
Figura E.7 — Grupuri de pilo�i
83
a. Pentru cl�diri înalte �i cl�diri industriale, în vederea întocmirii studiilor geotehnicepentru fazele de proiectare P.Th., D.T.A.C. �i D.E., distan�ele pot fi mic�orate cu 50%.
b. Pentru baraje �i deversoare, în func�ie de stratifica�ia de pe amplasament, distan�eleîntre punctele de investigare vor fi de minim 10 – 15 m.
c. Pentru constructii de importan�� deosebit� sau excep�ional�, la întocmirea studiilorgeotehnice pentru P.Th., D.T.A.C. �i D.E. adâncimea forajelor geotehnice va dep��iobligatoriu grosimea terenurilor dificile de fundare.
d. Dac� la baza propus� a structurii se întâlnesc roci stâncoase, adâncimile de investigarevor dep��i cu 2 m zona de altera�ie.
e. În cazul structurilor liniare (drumuri, c�i ferate, piste de avia�ie etc.) adâncimea deinvestigare va dep��i grosimea terenurilor dificile.
f. Indiferent de tipul de construc�ie pentru care se investigheaz� terenul, dac� laadâncimea de forare prev�zut� se întâlnesc terenuri slabe (dificile), cel pu�in un forajse va adânci pân� la epuizarea acestora
g. Programul de investigare prestabilit (num�rul de foraje, distan�a dintre acestea,adâncimea) va trebui adaptat în mod obligatoriu la condi�iile de teren, pentru a se evitaapari�ia unor situa�ii cum sunt cele din figurile E.8, E.9 �i E.10.
Figura E.8 - Pentru pilele cu l��imea de 8,00 ale unui pod, o adâncime de investigare za = 25m este insuficient�
84
E.2 Complet�ri la prevederile i recomand�rile din SR EN 1997-2
Fa�� de prevederile �i recomand�rile prezentate la pct. E.1, care fac obiectul pct. B3 din Anexa B a SR EN 1997-2, se fac urm�toarele recomand�ri suplimentare:
Figura E.9. - În cazul unor accidente tectonice (falii îngropate) o adâncime prestabilit� za este insuficient�
Figura E.10. - În cazul lucr�rilor liniare ce pot traversa meandre colmatate, adâncimea prestabilit� za este insuficient�
Anexa F: LUCR�RILE DE INVESTIGARE A TERENULUI CU PRELEVARE DE E�ANTIOANE
F.1 Investigarea terenului cu prelevare de e�antioane se realizeaz� prin foraje, înconformitate cu STAS 1242/4, SR EN ISO 22475-1 �i SR EN 1997-2, �i prin sondaje deschise, în conformitate cu STAS 1242/3.
F.2 La stabilirea densit��ii interspa�iilor dintre punctele de investigare �i a adâncimiiinvestiga�iilor se vor avea în vedere recomand�rile cu titlu de exemplificare din anexa E a prezentului normativ.
85
F.3 În cazul amplasamentelor cu poten�ial de alunecare sau pe care s-au produs alunec�ri,num�rul minim de foraje pentru ob�inerea unui profil geotehnic va fi de 3.
Anexa G: INVESTIGAREA TERENULUI DE FUNDARE PRIN ÎNCERC�RI PE TEREN
G.1 În afara lucr�rilor de foraje sau de sondaje deschise, cu prelevare de e�antioane, caresunt obligatorii pentru orice investigare a terenului de fundare, se recomand� utilizarea uneia sau mai multor încerc�ri pe teren, indicate în tabelul G.1. Metodele recomandate pentru Categoria geotehnic� 3 se utilizeaz�, în cazul cercet�rilor pentru aceast� categorie, împreun� cu metodele indicate pentru Categoria geotehnic� 2.
G.2 Pe amplasamentele situate în zonele seismice având valoarea de vârf a accelera�ieipentru proiectare ag � 0,15 g, conform codului P 100-1, este obligatorie pentru Categoria geotehnic� 3 determinarea vitezei de propagare a undelor seismice de forfecare vs prin sondaje seismice (down-hole, up-hole sau cross-hole) pân� la adâncimi de cel pu�in 30m.
Tabelul G.1 Încerc�ri pe teren recomandate
Tipul de teren Categoria geotehnic� 2 Categoria geotehnic� 3
Nisipuri �i nisipuri cu pietri�
SPT DP
CPT
Încerc�rile recomandate pentru Categoria 2, precum �i, suplimentar:
DMT PLT
P�mânturi fine de consisten�� ridicat� (IC>0,5)
SPT DP
CPT
Încerc�rile recomandate pentru Categoria 2, precum �i, suplimentar:
CPTU DMT PMT PLT
P�mânturi fine de consisten�� sc�zut� (IC<0,5) �i cu con�inut de materii organice mai mare de 6%
SPT DP
CPT
Încerc�rile recomandate pentru Categoria 2, precum �i, suplimentar:
CPTU DMT FVT PLT
P�mânturi sensibile la umezire (PSU)
SPT DP
CPT
Încerc�rile recomandate pentru Categoria 2, precum, �i suplimentar: PLT - în sondaj deschis, cu inundare
LEGEND:
SPT - încercare de penetrare standard DP - încercarea de penetrare dinamic� CPT - incercare de penetrare cu con CPTU- incercare de penetrare cu piezocon
PMT - încercare cu presiometrul DMT - incercare cu dilatometrul plat (Marchetti) FVT - încercare cu scizometrul de �antier PLT - încercarea de înc�rcare cu placa
86
Anexa H : CERIN�E PRIVIND MINIMUL DE ÎNCERC�RI ÎN LABORATORUL GEOTEHNIC
H.1 În tabelul H.1 sunt prezenta�i parametrii geotehnici care trebuie determina�i pentrufiecare categorie geotehnic�.
Tabelul H.1 Parametri geotehnici de determinat
Categoria de p�mânt (SR EN ISO 14688-2)
Categoria geotehnic� 1
Categoria geotehnic� 2
Categoria geotehnic� 3
P�mânturi foarte grosiere �i grosiere exceptând nisipurile
- granulozitate - granulozitate- umiditate
- granulozitate- umiditate- greutate specific�- compozi�ie mineralogic� �i
grad de alterare1)
- parametrii rezisten�ei laforfecare1)
Nisipuri - granulozitate - granulozitate- umiditate- caracteristici de
compactare(Proctor)1)
- coeficientul depermeabilitate1)
- granulozitate- umiditate- caracteristicile de compactare
(Proctor)1)
- greutate specific�- coeficientul de permeabilitate1)
- greutatea volumic�1)
- grad de îndesare1)
- parametrii rezisten�ei laforfecare pe probe aduse laporozitatea natural�1)
- rezisten�a la lichefiere2)
- modulul dinamic de deforma�ietransversal�, G �i frac�iuneadin amortizarea critic�, D4)
P�mânturi fine - granulozitate- greutate volumic�- umiditate- limite de
plasticitate
Acelea�i ca la Categoria geotehnic� 1, precum �i, suplimentar: - modulul de
deforma�ieedometric
- parametriirezisten�ei laforfecare
- caracteristicile decompactare(Proctor)1)
- coeficientul depermeabilitate1)
Acelea�i ca la Categoria geotehnic� 2, precum �i, suplimentar: - greutatea specific�- presiunea de preconsolidare- coeficientul de consolidare
primar�- parametrii rezisten�ei la
forfecare exprima�i în func�iede eforturile efective �i deeforturile totale
- coeficientul presiunii în starede repaus3)
- modulul dinamic de deforma�ietransversal�, G �i frac�iuneadin amortizarea critic�, D4)
87
Categoria de p�mânt (SR EN ISO 14688-2)
Categoria geotehnic� 1
Categoria geotehnic� 2
Categoria geotehnic� 3
P�mânturi cu con�inut în carbonat de calciu (marnoase)
Acelea�i ca la p�mânturile fine
Acelea�i ca la p�mânturile fine, precum �i, suplimentar: - con�inutul în
CaCO3
Acelea�i ca la p�mânturile fine, precum �i, suplimentar: - con�inutul în CaCO3- umflarea liber� 5)
- presiunea de umflare 5)
P�mânturi sensibile la umezire (PSU)
Acelea�i ca la p�mânturile fine �i în mod suplimentar: - încerc�ri în
edometru peprobe laumiditateanatural� �i peprobe inundate
Acelea�i ca la p�mânturile fine, precum �i, suplimentar: - încerc�ri în
edometru pe probela umiditateanatural� �i pe probeinundate
- parametriirezisten�ei laforfecare pe probeinundate
Acelea�i ca la p�mânturile fine, precum �i, suplimentar: - încerc�ri în edometru pe probe
la umiditatea natural� �i peprobe inundate
- parametrii rezisten�ei laforfecare pe probe inundate
- încerc�ri în triaxial cu umezire�i drum de efort impus 1)
P�mânturi cu umfl�ri �i contrac�ii mari (PUCM)
Acelea�i ca la p�mânturile fine
Acelea�i ca la p�mânturile fine, precum �i, suplimentar: - umflarea liber�- limita de contrac�ie- presiunea de umflare
Acelea�i ca la p�mânturile fine, precum �i, suplimentar: - umflarea liber�- limita de contrac�ie- presiunea de umflare- c�ldura maxim� de umezire- curba de contrac�ie
P�mânturi cu con�inut ridicat de materii organice (peste 6%) �i consisten�� sc�zut� (IC < 0,5)
---
Acelea�i ca la p�mânturile fine, precum �i, suplimentar: - con�inutul în materii
organice- coeficientul de
consolidare primar�
Acelea�i ca la p�mânturile fine, precum �i, suplimentar: - con�inutul în materii organice- indicele de compresiune- coeficientul de consolidare
secundar�
Observa�ii: 1. Încerc�ri care se execut� în anumite situa�ii, cerute de specificul construc�iei.2. Numai pentru nisipuri fine �i nisipuri pr�foase saturate pe amplasamente cuprinse în zonele seismice
având ag � 0,15 g (conform codului P 100-1).3. În cazul lucr�rilor de sus�inere a s�p�turilor cu adâncimea D > 6 m.4. Numai pe amplasamente situate în zonele seismice având ag � 0,15 g (conform codului P 100-1).5. Când apare posibil� decopertarea straturilor cu con�inut în carbonat de calciu.
88
Uni
tate
a ex
ecut
ant�
.....
......
......
......
......
......
......
......
. A
nexa
I
Am
plas
amen
t ....
......
......
......
......
......
......
......
......
......
. D
ata
înce
perii
sond
ajul
ui ..
......
......
......
......
......
......
.....
Con
tract
nr.
.....
......
......
......
......
......
......
......
......
......
.. FI
�A S
INT
ET
IC�
A S
ON
DA
JUL
UI G
EOT
EH
NIC
NR
. ....
......
...
Dat
a te
rmin
�rii
sond
ajul
ui ..
......
......
......
......
......
......
...
COTA ABSOLUTA / RELATIVA
ADANCIMEA
GROSIMEA
PROFIL LITOLOGIC
N.H. - Apa subterana
DES
CR
IER
EA
STR
ATU
LUI
PRO
BA
GR
AN
ULO
ZITA
TE
w
wL
wP
I P
I C
� n
e S r
k
CO
MPR
ESIB
ILIT
ATE
IN E
DO
MET
RU
REZ
ISTE
NTA
LA
FO
RFE
CA
RE
SPT
OB
SER
VA
TII
NUMAR PROBA (TULBURATA /
NETULBURATA)
ADANCIME
DIS
TRIB
UTI
E PR
OC
ENTU
ALA
Cu =
d 6
0/
d 10
M20
0-30
0� 2
00
i m3
�
c N
m
m
m
- m
-
m
Argila
Praf
Nisip
Pietris
Bolovanis
- %
%
%
%
-
kN/m
3%
-
- cm
/s
kP
a %
%
o
kPa
lov.
-
1 2
3 4
5 6
7 8
9 10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
NO
TA
: Pr
in so
ndaj
se în
�ele
ge so
ndaj
des
chis
sau
fora
j În
func
�ie d
e ne
cesi
tate
a st
udiu
lui g
eote
hnic
se c
ompl
etea
za c
oloa
nele
cor
espu
nz�t
oare
alto
r tip
uri d
e de
term
in�r
i �i s
e fa
c pr
eciz
�ri î
n co
loan
a „O
bser
va�ii
” În
col
oana
„7”
se re
com
and�
util
izar
ea u
nor s
emne
con
ven�
iona
le p
entru
tipu
l pro
belo
r pre
leva
te (a
cest
e se
mne
treb
uie
expl
icita
te)
Înto
cmit,
V
erifi
cat,
......
......
......
......
...
……
……
89
