Organizația „Voluntari pentru Viitor” (2V) relansează ziarul „Nord" într-un nou format. Se distrubuie gratuit în centrele Universității de Nord, precum și în liceele din Baia Mare.
Salut cu toat! dragostea ce se poate cu-prinde în cuvinte gestul care se petrecesub ochii no"tri: apari#ia unei noi serii arevistei studen#e"ti „Nord” într-un spa#iu
cultural "i academic de excep#ie, pe care îl con-stituie Maramure"ul "i Baia Mare. Un spa#iu în careevolu#ia academic! este înso#it! "i de anverguriculturale pe m!sur!.
Înfiin#area înv!#!mântului superior în BaiaMare - în 1961 - a fost urmat!, la scurt! vreme, deapari#ia primei serii a revistei studen#e"ti „Nord”,iar cei care au excelat atunci încercându-"i con-deiele au devenit peste ani "i ani exponen#i defrunte ai vie#ii intelectuale b!im!rene "i transil-v!nene deopotriv!. Din p!cate, unii chiar "i-auterminat mandatul de via#!. A fost o perioad! con-troversat!, dar, cu toate dificult!#ile vie#ii, revis-
ta a ap!rut într-un format frumos "i cu spa#ii adec-vate, dedicate tuturor fenomenelor ce meritau afi cuprinse între paginile unei publica#ii cultura-le studen#e"ti. Ea a excelat "i în cercetare, "i în re-portaj, "i în eseistic!, iar exemplarele care se maip!streaz! constituie un bun patrimoniu culturalpentru noi, cei de ast!zi. A fost apoi o perioad! maicrunt! de dictatur! politic!, în care revista nu amai putut s! fie publicat!. Odat! cu relativa des-chidere spre noi ini#iative din anii ’80-’90, aap!rut seria a doua a revistei „Nord”. Ini#iativa mi-a apar#inut. Eram director al clubuluistuden#esc pe atunci "i am realizat câteva nume-re foarte frumoase, cu un colectiv de studen#iantrena#i de propriile energii. Mul#i dintre eisunt ast!zi nume cunoscute "i r!sun!toare înpeisajul cultural românesc, dac! ar fi s! amintesc
doar doi, care chiar au certificat speran#ele: IoanEs. Pop (a"a s-a botezat el ca scriitor) "i Radu Macrinici, director adjunct al teatrului, cu dou!premii „Uniter” pentru crea#ie, fost director al tea-trului din Sfântu Gheorghe. Desigur, au fost "i altecondeie, actualmente cadre didactice în BaiaMare sau în alte ora"e. Dup! evenimentele din ’89-’90, am sponsorizat o grupare de studen#i,care a dorit s! reabiliteze, s! revitalizeze numeleacesta frumos, „Nord”.
Prin urmare, dumneavoastr!, dup! evi-den#ele mele, v! g!si#i la a patra ini#iativ! de arede"tepta, reînsufle#i, revigora, redobândi, reîn-scrie "i re re re pe firmamentul publica#iilor deaceast! factur! o revist! studen#easc! de solida-ritate, de comuniune, de empatie cultural!, de si-nergii intelectuale, una pe care o v!d de pe acum
înc!rcat! de mult entuziasm "i tinere#e "i - de cenu? - de un profesionalism firesc "i necesar, pen-tru c! sunte#i - majoritatea dintre voi - studen#iîn exerci#iu pentru viitoarea meserie de jurnali"ti.
În semn de drum bun "i de bun venit în pei-sajul revuistic românesc, vin cu gestul meu "i v!încurajez în totalitate. $tiu c! ave#i toate condi#iilela universitate, dar, dac! va fi s! fie vreodat! s!cere#i sprijinul institu#iei pe care o conduc, o s! vi-l acord cu drag, iar eu, personal, de"i nu m! potangaja s! fiu mai mult decât sunt la ora actual!, m-a" bucura s! fiu pe mai departe a"ezat înpozi#ia de prieten al revistei "i al realizatorilor ei.
dr. Teodor Ardelean, Director al Bibliotecii Jude#ene „Petre Dulfu”, Baia Mare
Doamna Melinda Izabella Achim este absolvent! a specializ!rii filosofie-jurnalism a Facult!"iide Litere de la Universitatea de Nord. În momentul de fa"!, este cadru didactic la aceea#i facultate#i se preg!te#te pentru sus"inerea unui doctorat în #tiin"ele comunic!rii, teza având ca obiectDiscursul publicitar din perspectiva filosofiei limbajului. L PAGINA 3
Curs de limba
Universitatea de Nord ofer! oocazie unic! studen#ilor de a stu-dia o nou! limb!, complicat! "itotu"i cea mai vorbit! din lume...limba chinez!.
L PAGINA 2Hic incipit
2012 pare a fi un punct negru dincap!tul lumii. Obiectiv, s-ar spu-ne c! originea fiec!rui lucru ar fiînceputul, precum „piatra de te-melie” a acestui ziar cultural: uncuvânt venit printr-un gând.
L PAGINA 5
Tendin!e toamn" - iarn"
Secolul vitezei "i era comunic!-rii au împins moda ultimilor aniîntr-o obsesie care s-adezl!n#uit în toat! spelndoareaei: obsesia nout!#ii, a schimb!riipermanente.
L PAGINA 6
#tefan $i... turnul
Cu to%ii cunoa"tem „Turnu’ lu’&tefan” din centrul vechi al ora-'ului. Nu o dat! am auzit persoa-ne care î'i d!deau întâlnire „laturn”. Dar câ%i 'tiu ce este acestturn?
L PAGINA 7
#OCANT. CONTROVERSAT.PLIN DE UMOR
Teatrul Municipal din Baia Mare a lansat duminic!, 21 noiembrie 2010, în premier!, un spectacol cum nu amai v!zut publicul b!im!rean. Este vorba despre piesa „Copilul rece”, al c!rei titlu pe cât e de sugestiv, peatât e de macabru. L PAGINA 4
BULETIN INFORMATIV EDITAT DE ORGANIZA(IA „VOLUNTARI PENTRU VIITOR” )2V*
Universitatea de Nord ofer! o ocazie unic!studen"ilor de a studia o nou! limb!, complicat! #itotu#i cea mai vorbit! din lume... limba chinez!.Acest curs e doar unul din seria surprizelor pecare universitatea le ofer! studen$ilor.
tar cursuri gratuite de limba chi-nez!. Cu toate c! limba "i cultura chine-z! nu sunt prea cunoscute, doam-na profesoar! a fost „pl!cut sur-prins! de num!rul foarte mare dedoritori, în jur de 150 de persoanela inceput, îns! între timp unii aurenun#at.”
O ocazie unic!Studen#ii au acum marea oportu-nitate de a înv!#a nu doar limbachinez!, ci "i de a intra în contactcu o lume total diferit! de a noas-tr!, atât din punct de vedere cul-tural, etic, educa#ional, cât "i dinpunct de vedere astrologic. Am avut onoarea de a o cunoa"tepersonal pe Liu Jie, iar dup! maimulte discu#ii cu referire la Româ-nia, la studen#i, la cultur! am avut
surpriza de a r!mâne împotmoli!ila simpla întrebare: „Care este ziuadumneavoastr! de na"tere?”. Extrem de interesant "i haios înacela"i timp, Liu Jie î"i s!rb!tore"teziua de na"tere de doar trei ori pean, datorit! faptului c! în Chinaexist! dou! tipuri de calendare,chinezesc "i ortodox, precum "ifaptului c! în cartea de identitatenu apare niciuna din zilele respec-tive, ci una total diferit!.
a ales Baia Mare. Motivele pentruaceast! schimbare de 90 de gra-de:primul – faptul c! Universita-tea „Babe"-Bolyai” are deja spe-cializarea Englez! - Chinez!, undefunc#ioneaz! "ase profesori dinChina, iar al doilea, poate cel maiimportant - faptul c! aici este stu-dent! "i prietena ei, Antonia Berki.
Peste 150 de doritoriDatorit! colabor!rii dintre UNBM,Institutul ”Hanban” $i Universita-tea „Jilin” din China, Liu Jie va pre-da pe parcursul unui an universi-
Andreea Achim II J
Din China pân! la Baia Mare– Liu Jie (foto), profesoar! de
limba chinez!, a fost îndrumat! s!colaboreze cu Universitatea deNord din Baia Mare de c!tre o fos-t! student! a universit!#ii, AntoniaBerki (LMA, promo#ia 2008), careî"i desf!"oar! acum studiile mas-terale în China. Ini#ial, Liu Jie pl!nuia s! mearg! laUniversitatea „Babe"-Bolyai” dinCluj-Napoca, îns! în cele din urm!
Detalii cu privire la acestecursuri g!si"i la avizierul de laintrarea în universitate sau lasecretariatele facult!"ilor.
Perfect your English
Studen#ii pasiona#i de limba englez! auacum oportunitatea de a-"i exersa ori aprofun-da cuno"tin#ele în afara programului de studiu.Cursul facultativ de englez! este propus deprofesoara Noemi Bartha de la Facultatea de Litere "i va fi sus#inut în fiecare miercuri, de laora 18:00, în sala T38 de lâng! teatru. În cadrullui, vor fi abordate perspective gramaticale,probleme de vocabular, exprim!ri scrise "i ora-le în func#ie de scopul, forma "i contextulsitua#iei de comunicare.
You should already know that the cityof Baia Mare has a large variety of amateurtheatre groups, but probably the most suc-cessful one so far is the one housed by theArts High School here in our town. The Na-meless was founded and is directed by LaviniaJurge, an English teacher at this school. Heraim in creating this group was to bring onstage a wide variety of English plays, but na-turally this didn’t mean the group couldn’tact plays in Romanian too. In fact, one of theirmost notable performances was the enac-tment of The Bald Soprano by Eugen Ionesco- which was a great success.
The Nameless have also attended lastyears Euroart drama festival in Bra"ov. It’snoteworthy that other high school dramagroups in Baia Mare have sent trailers of theirplays to the committee of professional actorsin Bra"ov, but only The Nameless was accep-ted. It’s quite impressive because the groupdoes not have any kind of drama classes andthey had to learn everything by themselvesfrom scratch.
Surprisingly, the group has a close re-lationship with the Faculty of Letters fromthe North University of Baia Mare, collabora-ting to prepare shows for last year’s Edgar Al-lan Poe’s Bicentennial International Confe-rence and for this year’s Mark Twain Interna-tional Conference. Not too long ago they per-formed a very special play entitled Is hedead?. This play was acted only for the thirdtime in history and that’s because the play isactually Mark Twain’s lost work that has re-cently been discovered.One can easily seethat you don’t need to take drama classes tobe part of such a group. All you need is perse-verance, talent and a nice, steady push from aproficient coordinator.
creativewriting
Compania „Henkel” a anun#at startulpentru cea de-a patra edi#ie acompeti#iei „Henkel Innovation Chal-lenge”, un concurs interna#ional dedi-cat tuturor studen#ilor interesa#i deeconomie "i inova#ie. La competi#ievor participa studen#i din întreagalume, indiferent de profilul facult!#ii lacare studiaz!. Tema acestui concurs o
Produsulanului 2050
reprezint! dezvoltarea unuiprodus inovator al companiei„Henkel” pentru anul 2050. Pentru a participa la competi#ie,studen#ii interesa#i trebuie s!formeze echipe de doi-treimembri fiecare, s! se înscrie pesite-ul www.henkelchallenge.compân! pe 13 decembrie 2010 "i s!dezvolte un concept inovatorpentru un produs „Henkel” cear urma s! r!spund! nevoilorconsumatorilor din anul 2050,fie el din portofoliul divizieiProduse cosmetice/de toalet"sau din cel al diviziei Detergen!i
#i produse pentru îngrijirealocuin!ei. Finala pe #!ri se vadesf!"ura în luna martie 2011,cea mai bun! echip! urmând s!reprezinte România la etapainterna#ional! a competi#iei,care va avea loc la Berlin în lunaaprilie 2011. Câ"tig!torii con-cursului interna#ional vor primiun bilet „Around the world” "icâte un voucher de c!l!torie învaloare de 1.000 Euro. De ase-menea, membrii celor mai bunetrei echipe se vor întâlni perso-nal cu CEO-ul „Henkel”, Kasper Rorsted.
D ream Foundation anun%! oficial c!deschide un nou sezon de aplica%ii laprograme de licen%! $i master în str!-in!tate. Studen%ii români pot aplica la
cele peste 1500 de programe de studiu pe careDream Foundation le ofer! în mai mult de 30 deinstitu%ii de înv!%!mânt din Europa, Canada $iBrazilia. Studen%ii români pot opta pentru pro-grame de studiu cu tax!, dar $i pentru studii fi-
nan%ate de universit!%ile la care aplic!. Pân! în momentul de fa%!, funda%ia a trimis maimult de 200 tineri la studii în %!ri ca Danemarca,Fran%a sau Regatul Unit al Marii Britanii. DreamFoundation lucreaz! ca o interfa%! între aplican%i$i universit!%i. Prin consiliere continu! pe totparcursul aplica%iei, Dream Foundation se asi-gur! c! tinerii români sunt accepta%i acolo undeî$i doresc s! studieze.
Studen#ii Universit!#ii de Nord au acumposibilitatea de a înv!#a sau de a-"i exersa capacitatea de a scrie un text în limba englez!,indiferent de nivelul cursantului (încep!tor,mediu sau avansat). Cursurile, intitulate „crea-tive writing” (existente, de altfel, în întreagalume), sunt sus#inute de doctorand- HoreaNa"cu, în fiecare miercuri, de la ora 12:00, în salaT20 (Studii canadiene) de lâng! teatru.
The namelessLorand Czibere I LRE
Aceast! competi"ie seconcentreaz! pe inova-"ie. F!r! inova"ie nu esteviitor, nu este progres.Pentru noi, inovatia estecheia pentru succes. Voisunte"i noua genera"ie.Vrem s! ajungem s! v!cunoa#tem, s! v! r!s-pundem la întreb!ri #i s!v! ascult!m ideile. Pentruc! voi sunte"i viitorul!
Kasper Rorsted¸ CEO
Manager: Lucre"iu Pop COLECTIVUL DE REDAC!IE NORD Redactor "ef: Andreea Achim
Redac#ia mul#ume"te tuturor celor care ausprijinit apari#ia prezentei edi#ii prininforma#ii, sugestii, încuraj!ri.
3
PROFILNord | Noiembrie 2010
Reporter: În clasa a XII-a, de!i era"iîn prag de absolvire a profilului chi-mie-biologie (la Colegiul Na"ional„Vasile Lucaciu”) !i cu toate c# v#preg#tea"i pentru o carier# în medici-n#, a"i …virat brusc înspre un dome-niu care nu avea nicio tangen"# cuop"iunea ini"ial#: jurnalismul. A"iinten"ionat s# v# depune"i dosarul laUniversitatea „Babe!-Bolyai” din Cluj-Napoca, pentru ca, în cele dinurm#, s# v# r#zgândi"i din nou !i s#r#mâne"i la Baia Mare.
Melinda Achim: Într-adev#r, în pri-m#vara anului 2000 am aflat c# la„Nord” exista deja de un an dublaspecializare filosofie-jurnalism, a!ac# am r#mas, spre bucuria p#rin"ilor,în Baia Mare.
Reporter: Cum a"i reu!it s# v# elibera"ide mirajul Clujului, de ispita de a studiaîntr-un centru universitar cu greutate?V# întreb deoarece exist# numeroaseprejudec#"i legate de centrele a!a-zisede margine, de provincie… Ca !i cumaici ar fi mai pu"ini oameni (mae!tri !idiscipoli deopotriv#) competen"i,deschi!i c#tre cultura !i cunoa!tereaautentice… Mai pu"in# exigen"#… !i a!amai departe…
Melinda Achim: M# recunosc în uniistuden"i de ast#zi, în special din pri-mul an, care par nemul"umi"i c# aur#mas la Baia Mare. La început nicimie nu mi-a pl#cut via"a universita-r# mai pu"in zgomotoas#, oarecummai patriarhal# de aici. Treptat îns#mi-am dat seama c# aveam ni!te co-legi deosebi"i. Mai mult, am avutcâ"iva profesori care mi-au acaparataten"ia prin profesionalismul lor !iprin rela"ia de fairplay cu studen"ii,profesori care !i-au pus amprentaasupra devenirii mele ca om !i caspecialist. Din acel moment am l#satla o parte prejudec#"ile !i nu am maitânjit dup# via"a studen"easc# a Clujului. Ast#zi, ca lector la aceea!ifacultate, realizez cât de mult le da-torez !i m# simt cu adev#rat un om al
acestei institu"ii: m-au primit cubun#voin"# în cercul lor, m# accept#drept coleg – de!i nu demult st#teamîn banc#, de alt# parte a baricadei… -sunt deschi!i la orice fel de discu"ie,sunt s#ritori.
Reporter: Din povestea pe care ne-orelata"i lipse!te ceva… La un momentdat, a ap#rut un semn în via"a dum-neavoastr#… O persoan# care !i-a pusîn mod hot#râtor pecetea asupra desti-nului…
Melinda Achim: Un alt motiv – celmai important – pentru care am r#-mas la Baia Mare (totul avea, a!adar,un sens) a fost faptul c# aici, la„Nord”, mi-am g#sit marea iubire.Andrei mi-a fost coleg de grup#, apoiiubit, iar acum coleg de catedr# !iso"…
Reporter: S# revenim la studen"i.Defini"i, în câteva cuvinte, rela"iadumneavoastr# cu ace!tia! M#rturisi"i-ne cum îi motiva"i s# vin# la ore!
Melinda Achim: În primul rând, am oatitudine deschis#, jovial#. Încerc s#îi determin s# gândeasc# ei în!i!i, s#analizeze nuan"at ceea ce se întâmpl#în jurul lor, s# î!i construiasc# opiniiproprii despre toate evenimentele.S# î!i dezvolte personalitatea. S# fieoriginali.
Reporter: Activit#"ile didactice pecare le desf#!ura"i dumneavoastr#beneficiaz# de o dimensiune teore-tic# destul de consistent#. Exist#numeroase teorii, axiome, sche-me… Cum percep studen"ii traseulde la abstrac"iuni c#tre existen"acotidian#, c#tre meseria efectiv#pentru care se preg#tesc?
Melinda Achim: Sunt de p#rere c#orice teorie are aplicabilitate în prac-tic#. Prin urmare, îi îndemn pestuden"i s# identifice – de pild# -elementele esen"iale privind comu-nicarea în comportamentul uman.S#-!i analizeze prietenii, s# le desci-freze mimica fe"ei. Nu o dat# le-amspus: „Lua"i-v# pe voi, prietenii, fa-milia, ca obiect de studiu, pentru c#acolo se g#sesc teoriile!” Dac# teorii-le nu au aplicabilitate în practic#, elenu-!i au rostul…
Reporter: Ce aprecia"i mai mult la unstudent?
Melinda Achim: Corectitudinea !irespectul. S# nu se mint# pe el însu!i.Un exemplu: anul trecut, la semina-riile de la CRP !i jurnalism am citit deen!pe mii de ori acelea!i referate,preluate de pe internet. Or, a fi co-rect înseamn# s# nu te min"i pe tine,s# nu crezi c# a efectua o tem# presu-pune doar o opera"ie de copy andpaste. Dac# tu nu înve"i nimic dintema respectiv#, ea nu î!i mai arerostul… Cât despre cealalt# calitate,m# gândesc la respectul fa"# de co-legi, fa"# de profesori !i mai ales fa"#de sine. Aici intervin atitudinea !icultura fiec#ruia.
Reporter: Cei din anul întâi vor aveapeste câtva timp prima lor sesiune. Ceîi sf#tui"i?
Melinda Achim: Cred c# putem s#num#r#m pe degete studen"ii careînva"# în timpul anului. Eu îns#miînv#"am mai mult în timpul sesiunii.Ce pot s# spun? Func"ioneaz# dac#!tii cum s# înve"i. Cred c# fiecare artrebui s# vizualizeze – în amalgamulde no"iuni !i explica"ii abordate lacurs – punctele-cheie în jurul c#rorase învârt celelalte informa"ii: o teo-rie, o axiom#, o schem#. Restul e opoveste care se poate relativ lesnebroda în momentul în care st#pâne!tialgoritmul.
Reporter: Ne-a"i vorbit mai mult despre omul de la catedr#. Dincolo de„masca” acestuia se afl#…
Melinda Achim: …În mare parte, camaceea!i persoan#, cu bune !i cu rele.Destul de optimist#. Cu sarcasmulbine dezvoltat, dar !i cu umorul… Întimpul liber, îmi place s# navighez penet (dar nu pe site-urile de socializa-re!), s# citesc, s# urm#resc filmelebune, s# ascult muzic# (orice gen)…
Reporter: Crede"i c# ar fi ceva de ad#u-gat pentru cititorii no!tri? O întâmpla-re din studen"ie…
Melinda Achim: Într-una din sesiunilemai pline, nu am reu!it s# parcurg decâto dat# teancul de cursuri pentru una dinmaterii. Pe de alt# parte, nici nu pream# atr#gea… Am avut îns# noroc, stândpe hol, înainte de a intra în sal# (era unexamen oral), cu unul dintre colegi,Claudiu. El mi-a prezentat pe scurt oteorie p e care nu avusesem timp s# oaprofundez. A fost tocmai teoria de pebiletul de examen! Am dezvoltat-o atâtcât mi s-a permis, bineîn"eles, f#r# s#divaghez prea mult, dar iat# c# am tre-cut cu bine examenul respectiv…
Aici mi-am g!sit marea iubireAm hot#rât s# dau la jurna-
lism.A$a am r#spuns acum câteva
luni, când am fost întrebat# la cefacultate vreau s# merg. Recu-nosc c# nu $tiam foarte bine cu cese m#nânc#, dar acele câteva lu-cruri pe care le auzisem despreaceast# profesie m-au atras.
La prima vedere, poate p#reac# m-am gândit la asta doar pen-tru c# sun# bine: jurnalism… Sauc# astfel a$ avea $anse s# ajung latv, iar majoritatea „feti%elor” deoptsprezece ani asta viseaz#, darnu e deloc a$a. Adev#rul este c#sun# destul de bine, în compa-ra%ie cu Facultatea de IngineriaMaterialelor, Mecatronic# $i Ro-botic#...
Îns# nu cred c# a$ $ti s# spunprincipalul motiv pentru caream ales acest profil. Pot s# afirmc# m-a convins de asta cam totce stiu eu despre jurnalism $i ceîn%eleg eu prin profesia de jur-nalist.
Prin defini%ie, jurnalistul ar fi„orice persoan#, indiferent dena%ionalitate, care are un servi-ciu pl#tit $i regulat de editor,reporter, fotograf, cameramansau tehnician în presa scris#, ra-dio, televiziune, activitatea saprofesional# constând în c#uta-rea, primirea sau distribuireainforma"iilor, a opiniilor $i aideilor pentru publica%ii perio-dice, agen%ii de pres#, servicii deradio-televiziune sau $tiri fil-mate”. Dac# st#m s# ne gândimmai bine, vom realiza c# jurna-listul e mai mult decât atât. Dindefini%ie, „c#utarea, primirea $idistribuirea informa%iilor” parceva foarte u$or. &tiu îns# c# înspatele acestor trei cerin"e estemult# munc#.
Pentru mine, un jurnalisteste acea persoan# care poate s#schimbe ceva într-o societatecare se pierde, într-o %ar# dincare majoritatea tinerilor pleac#pentru un viitor mai bun $i încare cei ce r#mân sunt preocupa%ide grija zilei de mâine. Un jur-nalist nu are o singur# meserie, elpoate fi considerat purt#torul decuvânt al unor voci care nu suntascultate $i totodat# cel care leamu%e$te pe acelea care vorbesc,de$i nu au nimic de spus.
Aceasta e p#rerea mea despreprofesia de jurnalist $i sper s# num# în$el în anumite privin%e.Cam atât pot eu s# spun acum,dar tare mi-a$ dori ca peste untimp s# scriu mai mult despreasta, privind din alt unghi, dininterior.
T otul a început acum 11 ani,când la Facultatea de Literedin cadrul Universit#"ii deNord s-a introdus o dubl#
specializare, Filosofie-Jurnalistic#.Odat# cu implementarea sistemuluiBologna (2005), profilurile dublei spe-cializ#ri au luat-o pe drumuri diferite,dar care totu!i se mai întâlnesc !i azi pecoridoarele universit#"ii sau chiar lacursuri. Evident, este vorba de noilespecializ#ri, Filosofie !i Jurnalism.
În ceea ce prive!te profesia, foartemul"i tineri v#d meseria de jurnalistmai mult în sens justi"iar, care le poa-te satisface nevoia de ideal. Din alt
punct de vedere, aceast# profesie atra-ge doritorii de risc !i aventur#.
A!adar: vedet#, justi"iar, aventu-rier. Sun# bine. În realitate, profesia dejurnalist reprezint# o sum# de proiec"ii
comune asupra domeniului, acuno!tin"elor fundamentale din teoriamass-media !i din domeniile conexe(sociologie, drept, istorie, politologie,economie etc.), pe care un student la
jurnalism le va aprofunda de-a lungulcelor trei ani. Sunt necesare, de ase-menea, aptitudini de bun comunicator,calit#"i care pot fi native sau educate.Pentru un comunicator autentic,
cunoa!terea !i respectul fa"# de aceas-ta, sim"ul informa"iei !i aloportunit#"ilor pe care le genereaz#sunt dintre cele mai importante.
Studentul de la Jurnalism este pre-
g#tit s# devin# un bun reporter, mo-derator, prezentator de !tiri, fotore-porter, tehnoredactor !i chiarrela"ionist.
Profesia de jurnalist nu înseamn#doar s# alergi nebune!te zi !i noaptedup# informa"ie. Ca jurnalist ai pute-rea de a ap#ra adev#rul, de a informapublicul, de a-"i sus"ine o opinie careva putea schimba mentalit#"i, atitudini!i chiar comportamente în rândul pu-blicului.
Dac! teoriile nu auaplicabilitate înpractic!, ele nu-"iau rostul…„
Jurnalism în Baia Mare
Jurnalismul nu va fi niciodat! silen"ios: aceasta este cea mai marevirtute, dar #i cea mai mare sl!biciune a jurnalismului.
Henry Anatole Grunwald
Andreea Giurgiu XII F
JURNALISMULMEU
LE G!SE"TI LABIBLIOTECA UBM
Mihai Coman, MANUAL DE JURNALISM -Tehnici fundamentale de redactare;
Lumini!a Ro"ca, Formarea identit!"ii pro-fesionale a jurnali#tilor.
Catalog online: http://biblioteca.ubm.ro
Doamna Melinda IzabellaAchim este absolvent! a
specializ!rii filosofie-jurnalism a Facult!"ii de
Litere de la Universitatea deNord. În momentul de fa"!,
este cadru didactic laaceea#i facultate #i se
preg!te#te pentrusus"inerea unui doctorat în#tiin"ele comunic!rii, tezaavând ca obiect Discursul
publicitar din perspectivafilosofiei limbajului.
Redac!ia 2V
din alt! perspectiv!, piesa este în acela"itimp o comedie care genereaz! situa#ii amu-zant-ridicole în momente dintre cele mainea"teptate.
Personalit!#ile adoptate de actorisunt pe cât se poate de complexe, începândde la tat!l zgârcit care nu-"i în#elege fiica, laso#ia b!utoare de… „gin pentru copii”, pân!la tân!rul pervers, cu obiceiuri pe care nu leputem dezv!lui aici. „Îmi place s! joc roluridiferite "i cât mai condimentate, iar aceast!pies! "i rolul care îl am în ea nu fac excep#ie”continu! acela"i Ionu# Mateescu.
Ceea ce uime"te în continuare spec-tatorii este aten#ia la detalii, aten#ie de cared! dovad! dintotdeauna Teatrul Municipaldin Baia Mare. Publicul poate fi astfel în modconstant entertained (ca s! exploat!m jargo-nul jurnalistic) de diferitele ac#iuni ce sedesf!"oar! pe lâng! firul principal asupra c!-ruia sunt c!l!uzite privirile. O experien#!
asem!n!toare poate fi tr!it! "i la „Îmblânzi-rea scorpiei” ori la „Îndr!gosti#ii din Ancona” "i, în general, la majoritatea piese-lor de teatru profesioniste.
Tinerii, b!trânii, conformi"tii "inonconformi"tii, to#i b!im!renii dornici de otrezire la realitatea uneori cam dur! ("i oare-cum exagerat!), to#i cei dispu"i – precumsuna îndemnul avangardi"tilor interbelici -„s!-"i deparaziteze creierele”, sunt invita#is! se bucure de o pies! de excep#ie, care va fimult discutat! în aceast! perioad!. Urm!to-rul spectacol va fi jucat mar#i, 23 noiembrie,de la ora 18,00, a"a c! nu trebuie ratat(pre#ul este de doar 7 lei pentru elevi "istuden#i, respectiv de 15 lei pentru adul#i),fiind o ocazie ideal! de a mai ie"i din cas! "ide a avea un subiect de discu#ie dup! pies!(!).
4
EVENIMENTNord | 23 noiembrie 2010
!OCANT. CONTROVERSAT.PLIN DE UMOR
Z iua de 30 Noiembrie este o ziimportant! pentru fete, b!-ie$i, familii. Poate fi o zi dena%tere sau o zi de nume ori
poate doar o zi cu tradi$ii vechi, în carefetele vor s! %tie dac! se m!rit! cu-rând… A"a c! ele î%i pun sub pern!grâu %i, dac! viseaz! c! cineva le iagrâul, atunci se vor m!rita. Altele î%iafl! ursitul punând un fir de busuiocsub pern! %i se pare c! în vis apare imaginea alesului.
Aceast! dat! ne aminte%te decâ$iva oameni importan$i, precumMark Twain (Samuel LanghorneClemens), scriitor american, ori Win-ston Churchill, prim-ministru al Ma-rii Britanii între anii 1940-1945 %i 1951-1955, laureat al Premiului Nobelpentru Literatur! în anul 1953 %i, nu înultimul rând, de Sfântul Andrei, al c!-rui nume s-a f!cut remarcat de-alungul anilor %i pe teritoriul români-lor. El a propov!duit Evanghelia luiHristos "i la str!mo%ii no%tri geto-daci,pe #!rmul apusean al M!rii Negre(Pontul Euxin).
Andrei %i Andreea sunt nume-le cel mai des întâlnite, Andrei (cuvântprovenit din greac!) însemnând b!r-b!tos, b!rb!tesc, puternic, viteaz.Este o onoare s! por$i acest nume %imai ales s! fii un om care î%i folose%-te via$a f!când ceva ce r!mâne %idup! ce ea se sfâr"e"te. De aceea,pentru aceast! zi de 30 Noiembrie, fiec! e zi de na%tere sau de nume, sun-tem al!turi de tine %i totodat! î$i do-rim ca „Domnul s! te binecuvînteze %is! te p!zeasc!!” (Numeri 6:24-26).Mul$i ani...
Lucre!iu Pop II CRP
Tradi"ii #isupersti"ii
S!pt!mânaeduca"iei globale: PACEA
În 18 noiembrie, Casa de Cul-tur! din Cerne%ti a fost gazda unor ac-tivit!$i derulate în cadrul „S!pt!-mânii Educa$iei Globale: Pacea”. Laeveniment au participat elevi ai "coliidin Cerne%ti %i elevi înscri"i la cercu-rile de la Palatul Copiilor din BaiaMare. Cu aceast! ocazie, a fost lansatproiectul „Marele tur al Maramure-sului”, care vizeaz! constituirea deoferte cultural-turistice de c!tre in-stitu$iile %colare din fiecare localita-te maramure%ean!.
Cei prezen$i la manifestare auputut s! vad! expozi$ia itinerant!„Pacea”, realizat! de membrii cer-curilor de pictur! pe sticl!, de arteplastice, sculptur!, precum %i de co-piii care desf!"oar! activit!#i la Ate-lierul Fanteziei. A mai fost afi%at! olucrare executat! de elevii din cadrulcercului de cultur! %i civiliza$ie en-glez!, un puzzle cu numele „Culturap!cii”, prezentat de Bianca Lenghel,care a creat "i o defini$ie a Culturii P!-cii: „Cultura P!cii este un set de va-lori, atitudini %i comportamente careresping violen$a. Într-o lume pa%ni-c!, rezolv!m problemele prin dialog%i negociere. Pentru a avansa trebu-ie s! recunoa%tem c! în mijlocul uneimagnifice diversit!$i culturale sun-tem cu to$ii o familie uman!.”
De asemenea, soli%tii din cadrulcercului de muzic! u%oar! %i grupu-rile de la cercul de balet au prezentatun spectacol muzical-coregrafic.
Alina Achim
Cristina C"lin II J
Tinerii au înv$"at s$ fie lideri
C onsiderat un „curs de leadership” "iavând titlul generic „Libertate "iresponsabilitate în societate”, acesttraining a avut loc pe parcursul unei
s!pt!mâni, mai exact între 7 "i 14 noiembrie,timp în care cei 16 participan$i au avut ocaziade a dezbate probleme relevante ale societ!#iicontemporane, precum munca în echip!,cooperarea "i competi#ia, comunicarea,ascultarea, motiva#ia, corup#ia, valorilemorale "i etice etc.
Ideea evenimentului a fost implemen-tat! de c!tre Diana Dam%a, pre%edinteleclubului, ea beneficiind de sprijinul a patrutraineri - David Curtis si Mike Murphy dinMarea Britanie, al!turi de Olka Hudz "i IreneMushkina din Ucraina - precum "i a unuitân!r b!im!rean, care a fost ajutorul celorpatru, George Todoran. Pentru desf!%urareaevenimentului în condi$ii cât mai bune "ipentru o mai eficient! socializare a membri-
lor, s-a ales o loca$ie relativ izolat!, situat! laintrarea în &urde%ti. Participan$ii au contri-buit cu o simbolic! tax! de 100 de lei, restulcheltuielilor fiind acoperite de c!tre Funda#ia„Irene Prestwich” din Marea Britanie. Muncadepus! de participan#i a fost asidu!, ei avândun orar prestabilit. Au fost atra%i de traineriprin diferite jocuri "i provoc!ri, dar "i prinimplicarea tuturor în conversa$ie, ob$inându-se astfel o palet! larg! de idei "i
propuneri în rezolvarea unor probleme.
La sfâr%itul s!pt!mânii, atât trainerii,cât "i participan$ii au fost încânta$i de rezul-tatele ob$inute pe parcursul cursului,regretând c! s-a terminat, dar au fost bucu-ro%i c! au avut ocazia de a lua parte la unastfel de eveniment.
„Seara de mod! "i elegan$!” aap!rut din nevoia de exprimare a fru-mosului, a elegan$ei "i a bunului gust,care trebuie s! fac! parte din via$a noas-tr!, cu atât mai mult cu cât avemdesigneri vestimentari iubitori de fru-mos. Era deci timpul s! avem la BaiaMare "i o sear! a modei "i a elegan$ei.Prima edi$ie a avut loc în anul 2005, încadrul S!rb!torii Castanelor "i s-a bucu-rat de un mare succes.
Prin tot ceea ce s-a întâmplat peparcursul a peste dou! ore de spectacol,s-a demonstrat faptul c! oamenii suntlega$i de un anumit timp "i de un anumeloc. Succesul „Maramodei” const! înmodul ei unic de comunicare cu oame-nii, în felul ei aparte de a se exprima "ide a propune articole vestimentare ine-dite. Primul lucru care ar trebui s! neînve$e moda este acela de a ne face s! nesim$im bine în hainele noastre.
Asocia$ia „Rivulus Fashion”anun#! deschiderea unei noi edi#ii aserilor de mod! "i elegan#!, care va avealoc în prima decad! a lunii decembrie laCentrul de Instruire "i Marketing dinBaia Mare.
Seara de mod! "i elegan#!
Julian Avram II CRP
BIBL
IOTE
CA
JU
DE!
EAN"
23 noiembrie - spectacol deteatru – „Bigudiuri”; regia:Claudiu PinticanOra: 12.00, Sala deConferin#e
24 noiembrie – concurs decultur! "i civiliza#ie „Cine%tie câ%tig!”, realizat de Ra-
dio România CulturalOra: 10.00, Salonul Artelor
29 noiembrie - seminar încadrul campaniei „16 zile deactivism împotriva violen$eiasupra femeilor"Ora: 14.00, Sala deConferin#e
25 noiembrie –„ Fashion li-terar”, organizat de LiceulTeoretic „Emil Racovi$!”Ora: 12.30, Salonul Artelor
30 noiembrie - lansare carte„Domnul pian în vacan$!" deMarta AndreiOra: 11.00, Salonul Artelor
#tefania Bujor I J
T eatrul Municipal din Baia Mare alansat duminic!, 21 noiembrie 2010,în premier!, un spectacol cum nu amai v!zut publicul b!im!rean. Este
vorba despre piesa „Copilul rece”, al c!reititlu pe cât e de sugestiv, pe atât e de maca-bru.
Spre încântarea spectatorilor, piesaeste jucat! cu publicul pe scen!. „Am fost ui-mit! de realismul pe care îl ofer! piesa. Nu"tiam c! voi sta lâng! actori, s!-i v!d jucândatât de aproape de mine. Aproape c! f!ceam"i eu parte din poveste…” a declarat Anca A.,student!. „De"i acum ruleaz! filme 3D înora", experien#a oferit! de teatru e cu totulalta. Filmul nu-#i permite (înc!) s! fii atât deaproape de actori” a completat Anca A.
Gelozie, crim!, sex "i numeroase ta-buuri sunt temele abordate cu mare îndr!z-neal! de actorii teatrului b!im!rean. Contrardorin#ei multor p!rin#i, care doresc s!-"iprotejeze copiii de un limbaj mai... colorat,ace"tia vor fi mereu fascina#i de cuvintele in-terzise, un lucru spus pe fa#! în cadrul piesei.„Nu are sens - m!rturise"te unul dintre ac-tori, Ionu# Mateescu - s! ne ascundem deceea ce suntem "i de limbajul pe care îl auzimsau chiar îl folosim, de"i nu ne place neap!-rat s! o recunoa"tem.”
De"i este u"or de criticat de c!tre ceimai conservatori, cenzura „slab!” ar puteadetermina chiar "i persoanele mai noncon-formiste s! ro"easc! sau s! manifeste rezervefa#! de cele jucate (spuse ori mimate). Privit!
Ultimul spectacol al Teatrului Municipala renun!at aproape la orice fel de cenzur"
2012 pare a fi un punct negrudin cap!tul lumii.Obiectiv, s-ar spune c!
originea fiec!rui lucru ar fi începutul,precum „piatra de temelie” a acestui ziarcultural: un cuvânt venit printr-un gând.Protezele sociale sap! tot mai ambi"ios înmentalit!"i, a#a încât planctonul terestru vadisp!rea la dorin"a Fratelui cel Mare. La fel,unele drumuri creeaz! alte c!r!ri, care devinîn timp alte drumuri sau chiar autostr!zi,dar nu pe t!râm mioritic.
Aglomera"ia Autostr!zii din Sud nu poates! dep!#easc! aglomera"ia capitaleloreuropene, chiar dac! se lucreaz! tot-mai-serios în acest domeniu. Provocarea #i ofertachinezilor de a ne concepe viitoareleautostr!zi nu le-a convenit foarte multautohtonilor. Se pare c!, între timp, suntemnevoi"i s! circul!m mai pu"in sau poate doarpe numerele impare ale zilelor, dup! caz. Nemul"umim s! spunem c! nu doar al nost’drac e negru sau c! nu este chiar „a#a negru”.Adev!rul e c! realitatea global! a încetat demult timp s! fie rozalie. R!mâne doar s! fieacceptat! a#a cum este: dur! #i incorect!.
Dac! ar fi s! scriu despre o zi din via"aunui ora#, nu a# scrie despre Dublin, ci
despre Changsha, capitala provinciei Hunan,China. Zilele trecute s-a încheiat un proiectcât se poate de uimitor. Chinezii, mariconstructori, au ajuns s! finalizeze oconstruc"ie de 15 etaje în doar #ase zile…Încetul cu încetul, vor ajunge s!monopolizeze mai toate domeniile sociale,politice #i financiare. Unii-i acuz! c! s-aupostat în rolul „moralistului” Dinu P!turic!#i c! au început s! fac! tranzac"ii ilegale.Oricum ar fi în fapt, câinii latr!, produc"iamerge, iar caravana trece. Specula"iileprivind viitorul Chinei par conturate din ceîn ce mai mult de importan"a tot mai marepe care o de"ine la nivel global.
Luna noiembrie a fost gazda unei noiîntâlniri G20. Se spera din to"i r!runchii caaceast! întâlnire s! nu provoace valuri înlanurile de orez mai mari decât cele de pestadioane. Dat fiind faptul c! s-au formatunele „bisericu"e”, unitatea G20-ului începes! se clatine. Unii trag spre yen, al"ii spredolar, iar al"ii spre lei. Tot mai multe presiuni#i influen"e interna"ionale. Revenind pet!râmul lui Decebal, s-ar spune c!, dup!toate influen"ele #i ping-pong-ul trecut,peste s!r!cu"a Românie nu mai trece nimic,nici m!car criza. Ce ar putea fi mai r!u decâtsitua"ia actual!?, întreab! pensionarul,
profesorul, medicul, studentul. S!-nvie„t!tuca”?
Nevoia de realitate este cât se poate dereal! #i actual!. În aceast! direc"ie, un studiuactual spune c! realmente o persoan! viseaz!„cu ochii deschi#i” aproximativ o jum!tatede zi. Visul e realitate, iar realitatea unco#mar. O realitate bogat! în lupte pentruputere, bani #i influen"!. China cere UniuniiEuropene autonomie asupra misiunilorarmate împotriva pira"ilor din Golful Aden.Nu ar fi exclus ca nepo"ii no$tri s! vorbeasc!limba chinez!, precum vorbesc limbaenglez! parlamentarii europeni actuali.Inten"iile mizeaz! pe un principiu cât sepoate de l!pu#nean, mai ales cele venitedinspre %ara Soarelui R!sare. Americanii nuse mai satur! de petrolul din OrientulMijlociu, cu toate c! pa#nicul Barack Obamapromitea în sus #i-n jos, prin 2008, c! primullucru pe care îl va face dup! câ#tigareaalegerilor va fi retragerea trupele armate dinIrak. Au urmat alegerile, s-au adeverit uneleprevestiri, 2008-ul a f!cut istorie, iar lupteleau continuat. Unii au crezut c! politica difer!de la continent la continent, dar se pare c!to"i sunt o ap! #i-un p!mânt, vorbaromânului de pe urm!.
Al treilea r!zboi mondial a început decurând, conform prevestirilor babei Vanga.Ce e drept, nu e nevoie s! fii baba Vanga cas! intuie#ti apropierea unor ciocniri militaremondiale. Totu#i, campioana en-titre îndomeniul prevestirilor r!mâne Ursula luiMárquez. De-a dreptul un Nostradamusfeminin, importan"a ei în Un veac desingur!tate este de neînlocuit. Dup! maimulte „fierturi la foc încins”, ciocnirilemilitare au început de câ"iva ani #i par c! nuse mai termin!. Poate e nevoie de un „butoicu pulbere” sau de un „cal troian”?Ori#icum, la final, ca într-o frumoas!poveste cu margarete #i cactu#i, fiica deîmp!rat va fi r!scump!rat! din mânaspânului de vreun Mig sau tanc salvator.Problema e c! Mig-urile române#ti încep s!cad!, ca „mu#tele”. Le-a trecut vremea, arspune unii; s-au n!scut în… Muma Rusie, arspune al"ii. În final, noi r!mânem cu mor"ii#i cu r!nile deschise. Pansarea lor pare-sec! r!mâne pe seama bunului samaritean
FMI-st, care pluseaz! cu zerouri în saci f!r!fund, care nu au nici cap. Oricum, ce maiconteaz!, t!iem panglici, navig!m pe flotevândute, iar educa"ia este în stejar.
Mai mult, exist! un dulceag interes pasiv #iindirect fa"! de incultur!, o boal! de cândlumea, dar tot mai accentuat!, probabil dincauza îngrop!rii antibioticelor #i a apari"ieiwireless-ului. Apar unele sindrofii cupoten"ial: schimb!ri de temperatur!cultural! printre pungile de semin"e defloarea-lunii, „stinse” de un cerb sau de unurs. Ce mai… o adev!rat! paradisiac! parodiea tot ce înseamn! bun #i frumos, în carem!rul a devenit manioc, iar orezul porumb.La un moment dat, aceast! pseudo #iartificial! criz! d!dea impresia c! va golisupermarketurile #i mallurile române#ti. Înrealitate, noul „aur” al B!ii Mari arat! ca unmu#uroi proasp!t tencuit, în care se vândimagine #i pofte-n cui la kilogram.Frumuse"ea unui „3D” poate fi vizionat!acum #i în „bijuteria” (sic!) de pe malulS!sarului, nu doar pe alte maluri. R!mâne s!ne aglomer!m (#i) prin biblioteci #i teatrepentru a l!sa libere autostr!zile proasp!tf!cute.
O comedie neagr!, în regialui Joel $i a lui Ethan Coen,dup! originalul britanic„The Ladykillers”, lansat
în 1955 în regia lui AlexanderMackendrick. Filmul este plasat învechiul Mississipi, din sudulconservator (fa&! de zona lini$tit!King’s Cross din Londra, aoriginalului), un setting folosit de ceidoi regizori $i în „O Brother, WhereAre Thou?”.
În rolul principal îl g!sim peGoldthwait Higginson Dorr (TomHanks), un distins domn sudist, cuun limbaj elocvent, un adev!ratdandy, destul de vorb!re&, foartefermec!tor, îns! $i un criminal înacela$i timp. G.H. Dorr, cum seautointituleaz!, este $eful g!$tii decriminali $i mintea genial! din spateleplanului lor.
„Antagonista” este doamnaMunson, o b!trân! v!duv!, bineinten&ionat!, cu fric! de Dumnezeu,iubitoare de muzic! gospel, îns! cuun dispre& v!dit pentru muzica hip-hop sau… hippity-hop (în cuvinteleei).
Printre ceilal&i membri ai bandeicriminale îi g!sim pe General (TziMa), expert în tuneluri $i proprietarult!cut al gogo$eriei „Hi-Ho”, unfum!tor înr!it ce îi aduce repro$uridoamnei Munson, pe Garth Pancake(J. K. Simmons), expert în demol!rice sufer! de sindromul colonuluiiritabil $i care î$i g!se$te jum!tatea înMontain Girl (Diana Delano), într-un
weekend dedicat persoanelor cu„problema” respectiv!. Cât despreGawain MacSam (Marlon Wayans),omul din!untru al bandei, acesta e untemperamental, iar limbajul s!ucolorat îl poart! în mai multeconflicte cu Garth („You broughtyour bitch to the Wa'e Hut”) $i îiaduce câteva palme de la doamnaMunson. Ultimul membru e LumpHudson (Ryan Hurst), „mu$chii”bandei $i, cu siguran&!, nu mintea,un fost fotbalist, cu o inteligen&!precar!.
Subiectul filmului îl constituiespargerea pl!nuit! de G. H. Dorrpentru a „u$ura” seiful unui cazinouplutitor de 1,6 milioane de dolari.Pentru a realiza acest plan,închiriaz! o camer! în casa doamnei
Munson $i îi folose$te pivni&a pentrua exersa cu trupa sa de „muzicieni”piese de muzic! renascentist! (înrealitate, ei sap! un tunel spre seifulcazinoului).
Pe tot parcursul filmului, ace$tiasunt nevoi&i s! p!streze aparen&ele de„grup muzical”; limbajul fermec!tor$i în$el!tor al lui G. H. Dorr e cel careîi salveaz! în repetate rânduri. Apar$i câteva conflicte, mai ales întreGarth Pancake si Gawain MacSam, ceî$i au propriul lor umor. Compozi&iaaceasta eclectic! a grupului criminalîn sine creeaz! umor, iar divergen&eledintre ei provoac! situa&ii hilare.
Unul dintre elementele foarteimportante într-un film $i care, dinp!cate, e l!sat deoparte în multe
produc&ii, aici e bine valorificat:muzica. Gospelul afro-american egenul predominant exploatat în film,piesele selectate potrivindu-seperfect cu atmosfera sudic! a filmului$i dându-i totodat! o not! aparte fa&!de originalul britanic.
„The Ladykillers” e primul filmce îi p!streaz! la credite atât pe Joel,cât $i pe Ethan Coen ca regizori (dup!cum se $tie, rareori se întâmpl! ca unfilm s! p!streze mai mul&i regizori subcredit). Realizarea unui remake e unlucru deosebit de dificil; e$ti nevoit,de pild!, s! ate$ti originalitatea nouluifilm f!r! s! te dep!rtezi prea mult deversiunea mai veche. Duoul Coenreu$e$te acest lucru creând un noudecor, dar p!strând interac&iunileîntre tipurile de personaje.
Un element nou îl constituie $itabloul r!posatului so& al doamneiMunroe, a c!rui expresie se schimb!în func&ie de situa&ie, tablouîmprumutat din comedia „Sullivan'sTravel” („Aventurile lui Sullivan”)din 1941, de Preston Sturges. De$i esteunul din pu&inele filme realizate defra&ii Coen care nu prime$te onominalizare la premiile Oscar (unfapt obi$nuit în privin&a comediilor),filmului i se atribuie „Jury Prix” laFestivalul de Film de la Cannes din2004, al treilea din cele maiprestigioase premii.
În ansamblu, „The Ladykillers”merit! v!zut. Câteva argumente:aspectul criminal al comediei, regiaexcelent! a celor doi fra&i (premia&ipentru cel mai bun scenariu –„Fargo”, 1994 $i pentru cel mai bunfilm, regizor $i scenariu – „NoCountry For Old Men”, 2007),decorul sudist calm, conservator încompara&ie cu natura crimei,interac&iunile diferitelor tipuri decaractere, umorul $i, cel maiimportant, interpretarea genial! a luiTom Hanks, un om cu dou! fe&e,gentelman sudist plin de farmec $icriminal ascuns, iubitor de poezie (înspecial, macabrele poeme ale luiEdgar Allan Poe).
La începutul c!r"ii sale „Lumea !ipantalonii” (1989), Samuel Beckettplaseaz! acest scurt dialog:Clientul: Dumnezeu a f!cut lumea în#ase zile, iar dumitale "i-au trebuit#ase luni ca s!-mi faci o pereche depantaloni!Croitorul: Da, domnule, dar privi"icum arat! lumea! $i uita"i-v! la pan-talonii f!cu"i de mine!
THE FOREST C"SU#A
„Vie!ile voastre sunt influen!ateatât de cei care v" iubesc, cât #ide cei care refuz" s" v" iubeasc".”
IORDACHE BOTA
T"CEREA,SOLITUDINEA,INTROSPEC#IA
Î ncerca"i s! v! face"i timp în fie-care zi s! v! retrage"i în t!cere#i s! dedica"i un timp numaipentru voi. C!uta"i s! v!
interioriza"i #i s! vede"i zonele undeave"i nevoie de îmbun!t!"iri #i defor"! mai mult!, apoi zonele în caresunte"i adormi"i. Prin lini#te, v!conserva"i energia mental!. Vorbi"iîntotdeauna mai pu"in, cu voce joa-s! #i dulce, doar la subiect. Nu vorbi"iniciodat! în plus #i cu tonuri ascu"ite.Refuza"i bârfa, argumentele #idiscu"iile inutile. Trebuie s! existe în-totdeauna un scop #i un sens în cele pecare le spune"i. Vorbirea f!r! scop tre-buie evitat! întotdeauna. Se pierdefoarte mult! energie mental! #i fizi-c! în discu"iile inutile.
A sculta"i popoarele europene când spun: No.Non. Ne. Na. Nein. Niet. Nem. Nu. Aceas-t! uniformitate perfect! se pierde atuncicând spunem: Yes. Oui. Si. Ano. Ya. Igen.
Tak. Da. Î"i vine s! crezi c! a refuza, a te opune re-prezint! o caracteristic! fundamental! a fiin"eiumane, pe când a accepta nu este decât un lux f!r!r!d!cini reale. Oricum ar fi, la scar! mondial!, a #tis! spui DA sau Nu presupune t!rie #i curaj.
Un da, un nu !tia"i c#...
Tendin!e toamn" - iarn"
M oda toamn"-iarn" 2010 - 2011ridic" în continuare problemeviitorului prin tendin#ele sale deeco-fashion, prin sublinierea
necesit"#ii coexisten#ei în armonie a omului cunatura. Solu#iile fashion tind s" urmezeultimele manifest"ri de la cele de clim" la celesocioeconomice.
Pe de alt" parte, dep"!ind, dar !iexploatând zona eco, ultimele realiz"ri îndomeniul tehnologiilor de specialitate permittratarea #es"turilor utilizate !i ob#inerea deefecte speciale, care confer" noi aspecte !icalit"#i materialelor folosite în crea#ie. Unuldintre aspectele care intr" sub semnulcontinuit"#ii este cel al designului cu influen#emilitare, din zona industrializ"rii !i aurbanului. R"zboiul continuu al societ"#iiîmbrac" forme multiple !i se reflect" în mod"sub diferite aspecte, de la cel militar pân" lasex, ras", religie.
Julian Avram II CRP
Culorile în tendin!e:
Kaki - reprezint! influen"a armyputernic!
Bejurile - sunt extrem de impor-tante în versiunea „camel", la man-touri, sau „nude", pân! la albulfilde# pentru o atmosfer! de toamn!
Bordo - „drojdie de vin" #i culori„pudrate"
Gri - înlocuie#te negrul
Albastru gri - înlocuie#te negrul
Direc!ii majore toamn" - iarn"
Stil militar - Piesa-cheie a sezonu-lui este bluzonul militar englez deaviator din al Doilea R!zboi Mon-dial, realizat din piele/blan!/lân!,c!reia i se al!tur! jachetele de ofi"er.
Stil retro chic - Anii ’80, cu ume-rii accentua"i, sunt înlocui"i de onou! feminitate, elegant! #i stilat!,care are la baz! forme/siluete dintrei decade distincte: anii ’50 - laPrada, Antonio Marras, Marc Ja-cobs, Louis Vuitton, anii ’60 - laHermès #i Miu Miu #i, în final, anii
’70 la unele siluete masculin-femi-nin cu talie înalt!.
Accesorii !i detalii în tendin"e - ciz-me pân! la jum!tatea gambei, es-carpin cu vârf ascu"it, cizme deblana, mocasini cu tocuri, cizme în-alte de mu#chetari.
Piese „must have” - bluzon deaviator, salopet!, p!l!rie melon,escarpin cu vârf ascu"it, #osete în-
alte, ecizme de mu#chetar, rochielung! stil bobo, o pies! homewear,jachet! army, fust! anii ’60 cu talieînalt!, vest! de lân! purtat! cu ro-chie, imprimeuri retro.
Stil de evitat - negru total, impri-meuri grafice alb-negru, jeans întotal look, stil marinar.
În p!durea with the peanutsAveau cas! two pitici,
Here comes the Hoopoe saying:Vreau s! stau me too aici
Pu-pu-puu, pu-pu-puu I want #i eu aici... (x2)
Iat! vine #i the frog %op-"op-"op jumping mereu Dac! ave"i loc in your shelter, I'd wish to stay #i eu
Oac-oac-oaac, oac-oac-oaac, Mi-a# dori me too aici (x2)
$oricelul yells întruna: Iat! me too am venitCasa voastr! este cleanCheers, bine v-am gasit!
Chitz-chitz-chitz, chitz-chitz-chitz Cheers, bine v-am g!sit! (x2)
$i-n c!su"a cea prettyStau about five prieteni mici,$oricelul and the broscu"a,Hoopoe #i two pitici...
Tra-la-laaa, tra-la-laaaStau about five prieteni mici...
P în România sunt 18.300 de biserici,4.700 de #coli #i 425 de spitale?
P americanii cheltuie mai mul"i bani în lo-calurile de striptease decât la oper!, tea-tru, balet #i jazz luate la un loc?
P Venus este singura planet! cu o ax! derota"ie în sensul acelor de ceasornic?
P în Fran"a între orele 8 diminea"a #i 8 sea-ra, radiourile au voie s! emit! doar muzi-c! scris! de compozitori francezi?
P sunt cu 22% mai multe #anse ca în NewYork s! plou! sâmb!ta decât lunea? Aceas-ta din cauz! c! poluarea, datorat! auto-mobilelor #i industriei, împiedic! forma-rea norilor.
try to sing it!
Vei avea o discu"ie cu un prie-ten pe tema unor neîn"elegeridin trecut. Probabil te-a pârâteducatoarei când î"i c!utaisuccesul în farfuria altcuiva.
Exist! #ansa unor c!l!toriicare ar putea bulversa ni#teplanuri stabilite. Stabile#te-"iclar priorit!"ile #i nu face pro-misiuni de care nu te po"i "ine.
Prietenii vor încerca s! teconving! s!-"i schimbi unhobby mai ciudat, lucru carear putea s! te lase singur în fi-nal. Au dreptate.
Începe s!-"i lipseasc! roman-tismul de odinioar!; totu#i, oschimbare te sperie. Igienapersonal! va deveni impor-tant! pentru tine.
Exist! toate #ansele s! e#uezila o verificare. Suger!m s!bei o sup! cald! în fiecare zipentru a men"ine zeii înpace.
Fecioarele aflate într-o rela"iese vor bucura de o aten"ie ri-dicat! din partea parteneru-lui, iar cele singure au toate#ansele s! r!mân! a#a.
Echilibrul care te caracteri-zeaz! se va transforma într-o grav! instabilitateemo"ional!. Cipsurile î"i facmai mult r!u decât crezi.
Ai impresia c! cei din jur factot posibilul s! te încurce. Aidreptate. Uneori e bine s!-"i schimbi prietenii, încearc!cu fecioarele.
Rela"ia cu unele persoane s-a înr!ut!"it #i în curând vaap!rea o schimbare radical!în via"a ta. Nu uita, înghe-"ata în cantit!"i mari e bun!doar pe moment.
Dezam!girea unui prietennu era în plan, dar se va în-tâmpla, fie c! vrei, fie c! nu.Only God can help you now.
Vei fi foarte ocupat în aceas-t! perioad! cu ni#te proiectepersonale, iar tema banilorte devantajeaz!. Laptelestricat se d! la mâ"!!
Amân! orice decizie pân!apuci s! te odihne#ti. Priete-nii sunt schimb!tori, iar apanu este pe cât de limpede "i-ai dori.
7
UTILENord | 23 noiembrie 2010
Cum s! fii un gentleman
U n gentleman tre-buie s! accepte uncompliment repli-când: „Mul"umesc.
Frumos din partea ta s!-mispui asta.” Când un prietenremarc!: „Frumoas! cravat!ai, Andrei”, un gentleman nuva r!spunde niciodat!: „Chestia asta veche de cândlumea? Aproape c! îmi eraru#ine s! o scot de la naftali-n!.” O asemenea replic! pre-supune c! persoana care i-aadresat complimentul aregusturi indoielnice.
Înva!" s" g"te#ti
Te-ai s!turat s! m!nânci în fiecarezi acela"i lucru? Nu-#i place meniulde azi de la cantin!? $i s-a terminatmâncarea adus! de acas!? Nu maivrei s! m!nânci în ora"? Dac! ai r!spuns cu „da” la cel pu#ino întrebare, încearc! re#eta noastr!!
Adriana Lumei I LRE
Paste Carbonara
De ce ingrediente ai nevoie?250 g paste (aprox. o jum!tate de pachet)200 ml smântân!150 g kaizer/bacon/$unc!2 ou!100 g ca$caval1 plic condimente pentru paste carbonara(g!si%i la supermarket)
Cum le prepari?Pui pastele la fiert, dup! indica%iile de pepachet. Între timp, amesteci - într-unvas înc!p!tor – smântâna, g!lbenu$urile$i condimentele, iar într-o tigaie, pr!je#tipu%in kaizerul (t!iat feliu%e sau cubule%e).La acesta adaugi pastele fierte, apoismântâna $i g!lbenu$urile. Le mai %ii pefoc înc! dou! – trei minute, amestecândbine. Le serve#ti calde, cu ca$caval ras pedeasupra.Poft! bun!!
Timp de preparare: aprox. 30 minute
Dac! e#ti student sub 26 de ani, avenit timpul s! profi"i de avantajele #i re-ducerile din "ar! sau din str!in!tate ofe-rite de cardul international ISIC. Cardulî"i confer! recunoa#terea statutului apar-te pe care îl ai în toat! lumea, f!r! a mai finevoie de niciun alt act doveditor.
Bilete de avion, autocar si tren maiieftine, mii de reduceri la magazine, res-taurante, muzee, discoteci, hoteluri etc.,toate sunt disponibile posesorilor de ISIC.
ISIC – International Student Iden-tity Card - este SINGURA dovad! recu-noscut! interna"ional ce probeaz! statu-tul de elev/student, sustinut! de UNES-CO #i de Uniunea European!.
Pentru a intra în posesia unui cardISIC, apela"i cu încredere la orice agen"ieBRD!
Detalii pe www.isic-romania.ro
Reduceri pentru studen!iAdriana Grijac I LMA
C u to%ii cunoa#tem„Turnu’ lu’ &tefan”din centrul vechi alora$ului. Nu o dat!
am auzit persoane care î$i d!-deau întâlnire „la turn”. Darcâ%i $tiu ce este acest turn?
Turnul „'tefan” esteturnul-clopotni"! al fostei bi-serici „Sfântul Rege 'tefan”din Baia Mare. Acesta a fostad!ugat bisericii “Sf. &tefan”în secolul al XV-lea, laini"iativa lui Iancu de Hune-doara, pentru a comemoravictoria sa de la Ialomi%a. De-vastat de mai multe incendii,a fost reabilitat, ajungând aziîn forma sub care îl cunoa$-tem.
La sfâr#itul anilor '90,în acest spa"iu s-a desf!#uratmanifestarea Poezia din turn(gra"ie actorului b!im!reanPaul Antoniu). Mul%i oamenisunt fascina"i de silueta b!-trânului turn cu orologiu,motiv pentru care a fost imortalizat, din diferite un-ghiuri, în multe picturi, desene, fotografii.
Pu%ini sunt îns! ceicare $tiu c! acest turn se poa-te vizita. Intrarea în turn seface prin u#a sudic!. Pân! laprimul nivel se ajunge pe oscar! de piatr! în spiral!, iarde aici pân! la foi#or accesulse face pe sc!ri de lemn. Cl!-direa m!soar! circa 50 demetri, oferind o panoram!deosebit! asupra ora#ului.Pentru a putea vizita turnul,un grup trebuie s! fie formatdin minimum 5 membri $imaximum 20. Pre%ul unui bi-let este de 2,5 lei/persoan!.Cheia se ob%ine de la flor!ria„Flora” din Pia%a P!cii (sprePia%a Libert!%ii) de luni pân!vineri. Cei care doresc s! urceîn turn în timpul weekendu-lui trebuie s! depun! o cererela sediul flor!riei pân! joi.A$adar, demersul este cât sepoate de simplu. Când mergem?
Adriana Lumei I LRE
$tefan #i... turnul
Cum se aranjeaz! o mas! pentru cin!Un gentleman %tie cum se aranjeaz! masa pentru o cin!elegant!, chiar dac! va fi una frugal!.
P entru urm!toarea genera"ie de admiratoriai celebrilor Beatles, a#teptarea s-a în-cheiat. Cele 13 albume de studio ale gru-pului Beatles vor putea fi cump!rate în
format digital prin magazinul online al companieiApple. Aceasta a anun"at încheierea unui con-tract între The Beatles, grupul cu cele mai mari vân-z!ri de albume muzicale din toate timpurilor, #icompania EMI pentru a vinde muzica sa pe iTunes.
Dup! ani de fric"iuni datorate unor aspectecomerciale, acordul une#te, peste genera"ii, dou!dintre cele mai puternice imagini ale muzicii pop:pe de-o parte, John, Paul, George #i Ringo #i pe dealt! parte, modernul Apple.
Pre#edintele companiei Apple, Steve Jobs, unmare admirator al grupului Beatles, a declarat c!#i-a realizat visul pe care l-a avut chiar de la lan-sarea iTunes în urm! cu 10 ani.
”Modelul meu de afaceri este Beatles. Cei
patru b!ie"i au reu#it s!-#i controleze unulceluilalt tendin"ele negative. S-au echilibratreciproc, iar împreun! au f!cut mai multdecât ar fi putut face separat. A#a v!d euafacerile. Lucrurile bune în afaceri nu suntf!cute de o singur! persoan!; acestea suntrealizate de o echip! de oameni.
Steve Jobs, CEO, Apple
De la Planeta X !i asteroizi la cu totul altceva
Noua descoperire efectuat! de NASA a con-stituit o tem! care a ocupa un spa"iu destul de con-sistent în mass-media interna"ional!. Informa"iiledifuzate de pres! se refereau fie la faptul c! în apro-pierea P!mântului se afl! un corp ceresc necunos-cut, fie c! asteroidul Apophis ar putea lovi plane-ta noastr! în anul 2036. La data de 15 noiembrie îns!toate acestea au fost bulversate de c!tre cei de laNASA, care au lansat o #tire ce respingea teoriile vi-zând noul obiect ceresc din imediata vecin!tate aP!mântului.
De fapt, $tirea se referea la o descoperire sen-za%ional!. A fost dezv!luit! existen%a unei g!uri ne-gre tinere în vecin!tatea noastr! cosmic!. Desigur,50 de milioane de ani lumin! marcheaz! o distan-%! greu de imaginat pentru mintea uman!, deci nuexist! motive de îngrijorare.
Gaura neagr! sau steaua neutronic! a fostidentificat! cu ajutorul telescopului spa%ial Chan-dra X Ray. Cercet!torii privesc optimi$ti viitorul, în-trucât fiecare nou! descoperire îi ajut! substan%ialatât pe ei, cât $i pe publicul interesat, s! cunoasc!mai bine universul în care tr!im.
Japonia " !ara Soarelui R"sare
Carla Ungur I LRE
J aponia, ca !i Grecia, seive!te dintr-un trecutfabulos. Legende venitedin adâncul timpurilor
populeaz" cu personaje tur-bulente !i fantastice denselece#uri ce înv"luie p"durile,povârni!urile vulcanilornedomoli#i de scurgerea tim-pului !i de spuma zglobie am"rii. Potrivit legendei, Japo-nia a fost creat" de c"tre zei;ace!tia au înfipt o sabie înocean, iar la scoaterea ei s-auformat patru pic"turi ce audevenit insulele principale,precum !i o multitudine deinsule mici.
O via!" tradi!ional"Pu$ini oameni se gân-
desc atât de mult la familia lor%i vorbesc atât de rar despreea precum japonezii. Printradi$ie, subiectul acesta esteaproape tabu pentru ei. Limbajaponez! este chinuioare, înmod indirect, pentru str!ini,necesitând o fine$e în perce-
perea mesajului potrivit.Educa$i în contextul social %icultural propriu, japonezii ci-tesc cu u%urin$! printre rân-duri.
În mod bizar, banalul„mul$umesc” – arigato – în-seamn! literal „M! pui într-ositua$ie jenant!”. Oare cine s-ar gândi s! î%i exprime re-gretele sau s! se scuze cu su-mimasen, cuvânt care în tra-ducere literal! înseamn!„Aceast! situa$ie sau nepl!ce-re nu se va sfâr%i vreodat!?”.
Buc"t"ria japonez!pune accent pe arom! %isubtilit!$i, dar %i pe aspectulestetic al mânc!rii. În loc s!imprime arome distinctemânc!rurilor, buc!tarii japo-nezi încearc! s! p!streze aro-ma lor natural!. Experien$acinei japoneze implic! toatesim$urile. Micile boluri pentrusup!, aduse la gur! cu mânaliber!, redau c!ldura sau r!-coarea ingredientelor lor.
Suptul zgomotos alt!ie$eilor udon fierbin$i arefarmecul s!u ciudat într-o în-trunire. Okonomiyaki, Sas-himi, Sushi, Tempura, Su-kiyaki sunt doar câteva dinmânc!rurile tradi$ionale ser-vite în Japonia.
O alt" perspectiv"Cinematografia japone-
z! a refuzat întotdeauna s!îmbr!$i%eze valorile holly-woodiene, creând unele din-tre cele mai estetice filme dinlume: „Sky Love” sau „Me-moirs of a Teenage Amne-siac”, „Dragonball Z”, „Spiri-ted Away”, „Pokemon”,„Evangelion”, „Naruto”,„Aeon Flux”, “Prin$esa Mo-nonoke”, „Sailor Moon”…
S! nu uit!m lumea fan-tastic!, bizar!, minunat!,grotesc! %i surprinz!toare aanime, un univers populatdestul de neobi%nuit pentruimagina$ia japonez!, dar ac-ceptat acum în întreaga lume.
Japonezii tr!iesc lâng! tren %ise joac! lâng! acesta atât lapropriu, cât %i la figurat.
Ace%tia ador! s! aib!cele mai mari, mai mici %i mairapide lucruri din lume. Untren japonez „Maglev”, cefolose%te linii electromagneti-ce, atinge o vitez! de550km/h. Uneori, trenurilesunt a%a de aglomerate încâtsunt chema$i angaja$ii c!ilorferate s!-i împing! pe oameniîn tren.
Baseball %i sumo suntcele dou! sporturi perene po-pulare din Japonia (o $ar! ne-bun! dup! baseball, dep!%indchiar Statele Unite). Golfuleste fanatic de popular la ei,dar numai cei boga$i î%i potpermite un teren adecvat.Schiul este un sport la mod!,iar Japonia are mun$i.
Andreea Achim
Bune, rele #i alte ne-bunii din e
Media de via"! în Japonia este una dintrecele mai mari în lume, japonezii tr!ind cuaproximativ 4 ani mai mult decât ameri-canii.
Pe teritoriul Japoniei exist! peste 1400 demuzee #i galerii de art!, iar num!rul aces-tora cre#te de la an la an.
Termenul karaoke în japonez! înseamn!„doar orchestr!”.
Steagul japonez semnific! soarele, de undereiese numele Japonia, adic! &ara SoareluiR!sare.
În Japonia, nu te men"ii slab doar de dra-gul modei sau pentru a fi acceptat în via"asocial!. La ei exist! chiar o LEGE care pre-vede ca „oricine peste vârsta de 40 de ani
s! aib! talia de maximum 85 cm la b!rba"i#i 90 cm la femei”…
În Japonia sunt anual aproximativ 1.500 decutremure.
Unii japonezi se rad pe cap pentru a-#i cerescuze.
Tokyo are minimum 24 de înregistr!ri re-feritoare la persoane care ori au murit, oriau suferit fracturi grave la craniu când seaplecau s! salute în modul tradi"ional ja-ponez.
