Nonviolenta

8/7/2019 Nonviolenta

1/16

Comunicarea nonviolenta - un limbaj alvietii

Cea mai buna cale de a te manifesta este nonviolenta,cu violenta nu rezolvi nimic.Nonviolentaeste cale ce te poate duce spre victorie.Violenta te poate duce spre victorie dartrebuie sa suporti si pedeapsa ta pentru ca ai violat,batut pe cineva.Prin nonviolentanu ai constiinte,nu rezolvi nimic prin bataie,ba chiar din contra tu nu vei avea desuferit.Prin CNV(comunicarea nonviolenta)lumea ar putea fi mai buna si maiarmonioasa.,,Cea mai sigura cale de a fi fericit este de a cauta sa faci alta persoanafericita!,,Prin violenta aduci numai necazuri.Nonviolenta, in forma ei dinamica,nseamna suferinta constienta.

Comunicarea Nonviolenta e o metoda practica ce te ajuta: * sa te eliberezi efectelenocive ale vechilor experiente si conditionari culturale; * sa elimini tiparele de gandirecare conduc la certuri, furie, depresie; * sa rezolvi conflictele in mod pasnic, indiferentde natura lor; * sa creezi structuri ce sustin principiul satisfacerii nevoilor tuturor; * saai relatii bazate pe compasiune si cooperare

Intr-o lume in care suntem invatati din frageda copilarie sa judecam,sacredem ca exprimarea sentimentelor e un semn de slabiciune si sa nu nerecunoastem vulnerabilitatile, modul obisnuit in care gandim siinteractionam reprezinta o piedica in calea unei comunicari veritabile,avand efecte nefaste asupra relatiilor noastre.


2/16

Comunicarea nonviolent a fost descris ca un limbaj al compasiunii, ca un instrument deschimbare social pozitiv i ca practic spiritual.

Este premiza de baz care susine c toate aciunile umane sunt nevoi pe care oameniincearc s le satisfac i c nelegerea i cunoaterea acestor nevoi poate crea o

baz mprtit pentru relaii interumane, cooperare i mult mai global pace.

Comunicarea nonviolent ne nva cum s folosim compasiunea ca motor al motivaieinoastre i a celorlali i nu frica, vinovia, ruinea sau critica. Ea accentueaz

responsabilitatea personal pentru alegerile noastre i mbuntirea relatiilor. Esteeficient chiar i cnd cealalt persoan (sau grup) nu este familiar cu procesul.

Comunicarea nonviolent este un mod de a vorbi care faciliteaz fluxul comunicrii necesarepentru a rezolva n mod panic diferenele. Ne ajut s identificm valorilemprtite, ne ncurajeaz s utilizm un limbaj care crete buna dispoziie i sevitm un limbaj care contribuie la crearea de resentimente i scderea stimei desine. CNV poate de asemenea s mbogeasc relaiile i s le vindece pe celedureroase. ntarete abilitile de a tri i munci productiv i echilibrat


3/16

Citate:

Non-violenta conduce la cea mai inalta moralitate,care reprezinta tintaevolutiei pana nu ne oprim din ranirea tuturor fiintelor vii,suntem incasalbatici. Ea nu presupune s plecm capul n faa voinei celor ce ne

asupresc, ci s ne msurm, cu toat fiina noastr, cu voina tiranului.

Nonviolena nseamn nu numai evitarea violenei fizice externe, ci i aviolenei interne asupra spiritului. Nu doar refuzi s mputi un om, cirefuzi i s-l urti.

Nu violena ne face mai puternici

Violena n coli, sintagma dual a unei problematici din ce n ce mai des ntlnit n unitilede nvmnt din toat ara a constituit subiectul unui program naional intitulat Sexmatriculm violena!. Pornind de la principiul c ndreptarea ateniei ctre o problem iimplicarea activ n gsirea unor modaliti de contracarare reprezint un prim pas n


4/16

soluionarea acesteia, la nivel naional a fost iniiat concursul Nu violena ne face mai puternici, care seva desfura n perioada ianuarie - aprilie 2007. Concursul este iniiat de InspectoratulGeneral al Poliiei Romne i coordonat la nivel local de IPJ Constana, prin intermediulCompartimentului de Analiz i Prevenire a Criminalitii, principalul partener constituindu-lInspectoratul colar Judeean Constana. Scopul concursului l constituie implicarea elevilorn activitatea de prevenire a criminalitii n privina actelor de violen comise n mediulcolar. n consecin, la sfritul lunii ianuarie a avut loc prima etap a concursului Nuviolena ne face mai puternici, ca parte integrant a programului naional. Conformregulamentului concursului, prima etap, desfurat la nivelul fiecrei uniti de nvmnt

de stadiu liceal (licee/grupuri colare) a implicat realizarea, de ctre de elevi, a cte patrufotografii pe tema prevenirii producerii faptelor de violen n mediul colar. La aceast etap


5/16

au participat 25 de licee i grupuri colare de pe raza judeului Constana, din cadrul fiecreiaselectndu-se cte un ctigtor. n etapa secund a concursului, ce va avea loc la finele luniifebruarie, dintre ctigtorii primei etape va fi selectat un numr de trei elevi pentru a participala faza judeean. Aceasta va implica realizarea de ctre unitile de nvmnt participante aunor proiecte de prevenire a faptelor de violen n mediul colar, adaptate specificului. La

nivel local, premiile vor fi asigurate cu sprijinul unor sponsori care au neles rolul activ deprevenire a faptelor de violen n mediul colar i importana implicrii societii civile nacest sens.

Receptivitatea demonstrat de elevi i de cadrele didactice n implicarea n acest gen deaciuni evideniaz, o dat n plus, existena preocuprii i interesului n gsirea unormodaliti de diminuare a faptelor cu caracter violent din mediul educaional.

VIOLENA I SOCIETATEA

Evoluia societilor contemporane evideniaz faptul c dei s-au intensificat msurile iinterveniile instituiilor specializate de control social mpotriva faptelor de delicven icriminalitate, n multe ri se constat o recrudescen i o multiplicare a delictelor comise cuviolen i agresivitate precum i a celor din domeniul economic i financiar-bancar, fraud,antaj, mit i corupie.

Reprezentnd o problem social a crei modalitate de manifestare i soluionareintereseaz att factorii de control social (poliie, justiie, administraie) ct i opinia public.Asemenea de delicte i crime comise prin violen i corupie tind s devin deosebit deintense i periculoase pentru stabilitatea i securitatea instituiilor, grupurilor i indivizilor;fiind asociat de multe ori cu cele de crim organizat, terorism i violen instituionalizat,specifice, subculturilor violenei i crimei profesionalizate.

Dei cauzele recrudescenei violenei i crimei organizate sunt dificil de identificat iexplicat datorit existenei unor diferene sensibile n ceea ce privete amploarea iintensitatea lor de la o ar la alta; majoritatea specialitilor i cercettorilor consider csursele acestor fenomene rezid n perpetuarea unor structuri politice, economice i normative

deficitare, n meninerea i accentuarea discrepanelor sociale i economice dintre indivizi,grupuri i comuniti i intensificarea conflictelor i tensiunilor sociale i etnice.Dificultile ntmpinate n definirea actelor i crimelor comise prin violen sunt

determinate att de varietatea formelor de violen i crim violent ntlnite n diversesocieti ct i de diferenele n ceea ce privete sancionarea i pedepsirea acestora, mai alesc, de multe ori, violena acoper o gam larg de comportamente individuale i sociale ce inde propria lor etiologie. Totodat, aprecierea i definirea violenei se face n funcie deanumite criterii istorice, culturale i normative, de ordinea social existent la un moment datntr-o anumit societate, de anumite interese politice i sociale, dar i n funcie de anumitecriterii i contexte subiective i accidentale, care sunt ns relative spaial i temporal (att dela o societatea la alta ct i de la o perioad la alta).

Violena nu constituie totui, un fenomen nou, apariia i evoluia ei fiind strnslegat de evoluia indivizilor, grupurilor, organizaiilor i societilor umane.


6/16

Pentru acest motiv unii cercettori i specialiti consider c violena reprezint opermanen uman, fiind intens legat de esena uman i de funcionarea societii.

Ea este amplificat n prezent de acte de terorism i crim organizat, comise cuscopul de a inspira fric, spaim i groaz n rndul opiniei publice, dar i o serie de delicte icrime, ce violeaz drepturile i libertile individului (omoruri, asasinate, violuri, jafuri,

agresiuni fizice). Alturi de violena primitiv, ocazional, pasional sau utilitar se constatamplificarea i proliferarea violenei raionale, specific crimei organizate i organizaiilorcriminale profesioniste.

Asistm la o aa numit internaionalizare a violenei i crimei organizate la niveluldiferitelor societi, state i naiuni prin apariia i proliferarea unor noi tipuri de delicte icrime, ce transgreseaz i interpenetreaz noi forme de prevenire, combatere i neutralizare aviolenei i crimei organizate la nivel naional i internaional.

Dezvluirea cauzelor fenomenului infracional nu poate fi realizat dect printr-ocercetare care s exploateze toate laturile acestui fenomen. Sunt necesare n acest sensinvestigaii cu caracter sociologic, psihologic, juridic, psihiatric, biologic i antropologic.

Afirmarea caracterului complex biopsihosociolegal al criminalitii i nlturarea,

prin acest concept, a susinerilor biologizante, psiho-sociologizante, corespunde realitiiobiective i reprezint una din premisele majore necesare cercetrilor criminologicefundamentale n scopuri profilactice.

Violena i agresivitatea n societatea uman


7/16

Una dintre marile probleme ale umanitii a constituit-o problema violenei i agresivitiiumane,a acelor tipuri de personaliti pentru care agresivitatea i violena le apar ca cele maicorespunztoare pentru existena i supraveuirea social.n epoca marximului din Romnia,ideologii partidului din psihiatrie negau existenasociopatiilor i mai ales n societatea socialist (care nu putea s aib dect un rol sanogen,nciuda tarelor i a totalitarismului care agresa personalitatea uman.n acest fel s-a constatat cfenomenele violenei i agresivitii i chiar a criminalogiei pot s coincid parial i cudomeniul psihiatriei sociale.Furia i agresivitatea.n ultimii 30 de ani,aproape c nu a trecut un an fr a se consacra acestui subiect,cel puin uncongres,la care au participat profesioniti foarte diferii(psihologi,sociologi,psihiatri,geneticieni,neurochimiti etc).Dac la animal comportamentul agresiv apare ca motivat (sexual,legat de instinctul de apraresau alimentar),la om apare adesea fr asemenea motivaii (bande de tineri care agreseaztrectorii,luarea de ostatici etc).Numeroi autori vorbesc,n sens social de agresivitate,nsensul unor ambiii comportamentale competitive.Von Bertalanffy (1958) descrie omul ca peo fiin cu instincte srac desvoltate,consecina fiind apariia unei fiine periculoase pentru elnsi i mediu.Acest lucru,subliniaz Bastians (1972),se bazeaz pe faptul c omul nu aretotdeauna capacitatea de a conduce i controla universul simbiolic care face comunicarea

posibil.ntrebarea dac natura uman este bun sau rea a fost pus de mult vreme.Hobbesspunea c "home homini lupus",n timp ce Locke arat c n natur oamenii triescmpreun,fr lideri,n raport cu dreptatea i legile naturale,ca o comunitate a virtuoiloranarhiti,aceast lege natural fiind,spune Locke "de origine divin".Dar subliniaz Hiwert(1969) criminalul,ca i bolnavul mintal particip la aceiai mitologie a omului alienat.Contrarnumeroaselor preri,n acest domeniu,Durkheim (1885) nu vede caracterul patologic alcrimei,pentru el crima fiind un fapt social normal,deoarece fenomenul nu apare doar n unelesocieti sau la unele specii,ci n toate societile,din toate timpurile.Din acestmotiv,delictul,crima apar legate de condiiile vieii colective,de toate vrstele,ceea ce face dinviolen o adevrat maladie social.Mai mult,chiar,Durkheim subliniaz c aceasta este un"fapt social normal",deoarece ar fi util i necesar,legat de condiiile fundamentale ale vieii

sociale i util cci aceste condiii care o genereaz sunt ele nsi indispensabile evoluieinormale a moralei i a dreptului.Din acest motiv,rufctorul nu mai apare ca un antisocial


8/16

radical,ca o specie parazit,un corp strin,inasimilabil n snul societii,ci ca un agentregulator al vieii sociale.Transformnd crima ntr-un fapt oarecare,nu nseamn s nu ourm,deoarece nici durerea nu este dezirabil (Durkheim).Dei individul i societatea urscviolena i crima-acesta fiind aspectul normal al problemei-ea ar juca totui un rol util nsocietate.

Totui trebuie subliniat c Durkheim scria acestea n 1895,n anumite condiii specifice i c,adenatura aceast viziune,n sensul c el ar face apologia crimei nu este real,deoarece autorulavea nevoie de aceast exagerare pentru a se opune,la acea epoc,unor concepii statice saureligioase ale timpului su i pentru a implica fenomenul violenei n cadrul unui complexstudiu sociologic,n care nsi autorul a fost printre pioneri.Realitatea ste c fiina uman seafl angajat continuu n gsirea de soluii n ceea ce privete agresivitatea i crima,aceastafiind poate mult mai actual dect n secolul trecut.Imaturitatea afectiv a tinerilor va face ca la acetia furia i agresivitatea s apar n condiiimult mai uoare,fiind implicai mai ales factorii familiali (prini cruzi,criticismexagerat,favorizarea unui frate etc).Exist,subliniaz Jersild i colab. (1978) o serie de condiiicare cresc susceptibilitatea adolescenilor i mresc frecvena i intensitatea comportamentelor

agresive,a furiei i a urei.Aceste fenomene ar fi:foamea i oboseala fizic i psihic,ironizareapermanent,lezarea constant a mndriei i autostimei.Eecul este o adevrat traumpsihic,el produce adesea sentimentul de ruine din care mai ales tinerii caut s ias prinviolen.

Etiologia violentei

Etiologia violentei este multifactorial, influentele socio-economice si de dezvoltare psiho-emotional si educational fiind precumpnitoare fat de factorii biologici.Dintre factorii socio-economici citm discriminarea, alienarea social, inechitatea socialgeneratoare de frustrri care i fac pe cei ce se simt dezavantajati s devin ostili, si apoi, nsituatii date violenti, srcia si imposibilitatea de a dobndi nivelul material minimal,sciziunea marital, somajul. Evident c toate conditiile economice si sociale enuntate sersfrng n conditiile de crestere si educare a copiilor. Dintre acestea cele mai implicate naparitia violentei sunt abuzul fizic al copilului, violenta intrafamilial, prezenta tulburrilor

psihice majore n familie, abuzul de substante psiho-active.O cauz general care pericliteaz adolescentii este televiziunea, care promoveaz programeimpregnate de comportamente si situatii violente, programe muzicale care stimuleaz prinimitatie antisocialitatea si violenta.Dintre factorii biologici dovediti se retin nivelul sczut al hormonului stimulator al glandei

corticosuprarenale, al serotoninei si nivelul crescut al testosteronului liber n lichidulcefalorahidian, care pot fi asociati separat sau laolalt cu manifestri episodice de violent.Studiile care au ncercat s lmureasc relatia dintre delictualitatea criminal si factorulgenetic, au artat n principal un posibil rol al anomaliilor cromozomilor sexuali. Estecunoscut opinia unor cercettori avizati din anii 70, c prezenta unui cromozom sexualsuplimentar, fie X fie Y, ar asocia o deficient n functionarea sistemului nervos central, carear determina risc crescut pentru un comportament deviant, dac nu criminal (Skodol, 1998,

p. 105). Chiar dac studii repetate din anii 80 confirm asocierea statistic semnificativ ntrecariotipul de tip XYY sau XXY si criminalitate, Schiavi (1984) citat de Skodol (1998)consider c subiectii (este vorba de brbati) cu un astfel de cariotip sunt suficient de rari n

populatia criminal pentru a deveni o caracteristic definitorie a acestei populatii, iar

agresivitatea lor este doar minimal crescut atunci cnd sunt comparati cu subiecti similari(randomizati) din populatia general. Oricum, aceleasi studii nu au reusit s explice care este


9/16

mecanismul asocierii acestor dou cariotipuri cu agresivitatea criminal. O posibil explicatiear decurge doar din constatarea lui Hunter (1977) conform creia brbatii cu cariotipul XYYar avea o inteligent sczut si un slab control emotional, caracteristici psihologice care cresc,n mod cert, riscul pentru comportamentul criminal.Ct priveste entittile (bolile/tulburrile) psihiatrice cel mai frecvent asociate cu violent,

acestea trebuie considerate ca diagnostice de risc si nu obligatorii generatoare de violent. Asacum spune Geberth (1997), nu toti cei diagnosticati cu tulburare antisocial de personalitatecomit crime (delicte), si nu toti criminalii sufer de tulburare antisocial de personalitate. Ceamai frecvent ntlnit tulburare psihic n populatia de delincventi referiti expertizei

psihiatrice judiciare, sunt cei cu tulburare antisocial de personalitate. Alte tulburri depersonalitate care se pot nsoti episodic de acte violente sunt: tulburarea explozivintermitent, tulburarea de tip borderline, tulburarea de comportament. Afectiuni psihiatrice

psihotice ntlnite n practica judiciar sau care predispun la acte violente fr consecintemedico-legale, sunt schizofrenia, episoadele maniacale. Alcoolismul nsoteste sau constituiecauza primar a 50-75% din delictele prezentate expertizei psihiatrice judiciare, actionnd

prin efectul de dezinhibare si exteriorizare a comportamentului violent cruia i augmenteaz

caracterul vtmtor. Greenland (1980) a studiat tipologia faptelor antisociale corelate cudiagnosticul pe 91 de pacienti din spitalul psihiatric de mare securitate al statului Ontario. Aufost studiati 69 brbati, 22 femei, care au comis printre altele 70 homicide asupra a 50 de

brbati si 20 de femei. Jumtate din pacienti aveau istoric de tratamente psihiatrice anterioare,tot jumtate mai avuseser internri obligatorii pentru fapte comise, iar o treime fuseser fapteviolente. Lotul a fost comparat cu un alt lot randomizat format din detinuti din penitenciare.Autorul descrie o tipologie a faptei pe care o vom reda mai jos, nu nainte de a reproduceconstatrile sale de ordin general: femeile au comis tentative/homicide aproape exclusivasupra membrilor familiei (copiii si sotii au fost aproape totdeauna victimele), aproape o

jumtate din femei aveau antecedente de depresie pentru care primiser tratament, 47% dinbrbati au comis homicidul asupra unor strini. Autorul trage concluzia c fenomenologic,homicidul comis de femei este diferit de cel comis de brbati. Tipologia violentei

psihopatologice observat de autor const pe scurt n urmtoarele:1) Tipul antisocial cronic (35% din lotul de pacienti psihici, n comparatie cu 60% din lotuldetinutilor de penitenciar). Sunt brbati habitual agresivi, alcoolismul nsotind totdeaunaviolenta lor care sugereaz o dezadaptare cronic.2) Tipul episodic psihotic (50% vs. 36%, respectiv). Violenta este n mod obisnuit asociat cuun episod acut psihotic (delirant si/sau cu pierderea contactului cu realitatea). Fapta este

precedat frecvent de o acumulare de conflicte si tensiuni emotionale insuportabile care sedescarc odat cu aceasta.3) Violenta episodic/situational(6% vs. 4%, respectiv). Apare n psihoza bipolar de tip I,

sindroame organice cerebrale, alcoolism episodic si n context situational.4) Suicidul extins (21% vs. 0, respectiv). n acest grup au fost 1 brbat si 20 de femei care aucomis homicidul din motive altruiste (asa-numitul suicid altruist).Aproape toate fuseser tratate anterior pentru depresie si s-au putut descrie retrospectivevenimente prodromale cu semnificatie de solicitare a ajutorului, a unei interventii din

partea medicilor, asistentilor sociali etc. Au existat de asemenea semnale (amenintri directesau voalate la adresa viitoarelor victime, comportamente anormale care au devenit ulteriorfaptei semnificative) care ar fi putut preveni fapta, ar fi pus viitoarea victim n situatii sigure,de evitare.Un studiu nepublicat, citat de autor (Greenland, Rosenblat, 1975), pe criminali care s-ausinucis dup fapt, arat ca cel putin 19% din acestia aveau mai multe tentative de suicid

anterioare


10/16

Tipuri de violenta:

n general, cercetrile identific mai multe tipuri de violen: (a) violena fizic (este nucleuldur al violenei n care sunt incluse: omorurile, tentativele de omor, violurile, loviturilevoluntare grave, furturile, tlhrii); violena economic (se refer la distrugeri i degradri de

bunuri); violena moral sau simbolic (determinat de modurile de exercitare a autoritii, dedominaie). Diversele tipologii ale violenei aduc n discuie faptul c exist grade diferite deviolen. Nu putem pune pe acelai plan o crim, un viol, o tlhrie cu o violen verbal.Violenele delimitate de codul penal constituie doar un nivel al violenei. La un al nivel sesitueaz ceea ce francezii au numit les incivilits, n care sunt incluse o serie de fapte careaduc atingere persoanei i care in de nclcarea bunelor maniere i a modului de via nsocietate (cuvinte jignitoare, umiliri, ceretoria etc.).

Violenta in familie

Potrivit legii 217/25 mai 2003, violenta in familie reprezinta orice actiune fizica sauverbala, savarsita cu intentie de un membru al familiei impotriva altui membru al aceleiasifamilii, care provoaca o suferinta fizica, psihica sexuala sau un prejidiciu material. Aceastalege contribuie in mod semnificativ la evolutia legislatiei romanesti in ce priveste protectiadrepturilor omului, tinand cont de frecventa cazurilor de violenta in familie si consecintele


11/16

fizice si psihice deosebit de grave ale acestui fenomen. Din ultimul Raport Mondial asupraViolentei si Sanatatii, rezulta ca anual, peste un milion si jumatate de persoane isi pierd viatain urma unor acte de violenta (procentual inseamna ca 28,8 persoane la 100.000 de locuitori)si multe alte victime sufera din cauza comportamentelor de acest gen.Violenta casnica a crescut alarmant in contextul unei societati generatoare de nemultumiri si

frustrari, ce ofera premisele unui comportament violent in familie. Femeile sunt, in modevident, parte vulnerabila din cadrul familiei, un fapt bine demonstrat de mass-media si destatisticile existente.

Violenta domestica asupra femeilor reprezinta o amenintare permanenta, insotita sau nude o ranire fizica sau psihica in cadrul relatiei cu partenerul, indiferent daca sunt sau nucasatoriti legal sau daca exista raporturi de familie intre ei, daca au aceelasi domiciliu.Conform legii, violenta in familie reprezinta orice actiune fizica sau verbala savarsita cuintentie de catre un membru de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii, care

provoaca o suferinta fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu material si, in acelasi timp,impiedicarea femeii de a-si exercita drepturile si libertatile fundamentale.

Atacul fizic sau sexual poate fi insotit de intimidari sau abuzuri verbale; distrugerea

bunurilor care apartin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte potentiale surse de sprijin;amenintari facute la adresa altor persoane semnificative pentru victima, inclusiv a copiilor;furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasarilor,telefonului si a altor surse de ingrijire si protectie.

Abuzul in interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesuluila resurse financiare, izolarea de prieteni si familie, amenintari si atacuri care in unele cazuri

pot duce la moartea unuia dintre parteneri.Expertii care cerceteaza aceasta problema sunt de acord ca violenta este un fenomen largraspandit, mult mai raspandit decat arata sondajele, pentru simplul motiv ca unele fapte nusunt raportate politiei sau spitalelor. In aceste familii este evidenta izolarea sociala a sotiei decatre sotul violent, care nu doreste ca sotia lui sa aiba relatii sociale in cadrul carora sa-si

poata marturisi suferinta si eventual sa poata primi un sprijin.Conform legii, aceste cazuri de violenta in familie trebuie supuse medierii la cererea

partilor, mediere realizata de catre persoane specializate, prin consiliul de familie format dinrude sau de catre mediatori autorizati. Acesta mediere insa nu opreste desfasurarea procesului

penal sau aplicarea de sanctiuni pentru cei care au savarsit abuzuri. De asemenea, legeaprevede si infiintarea de Centre pentru adapostirea victimelor violentei in familie, care suntunitati de asistenta sociala ce asigura protectie, gazduire, ingrijire si consiliere victimelorviolentei in familie, nevoite sa fuga de acasa. In acelasi timp, este interzis accesul in incintaadapostului a agresorului, acesta izolare a victimelor se face cu consimtamantul acestora.

Adaposturile publice sau private asigura gratuit atat victimei, cat si minorilor aflati in

ingrijirea acesteia: protectie impotriva agresorului, ingrijire medicala, hrana, cazare, asistentapsihologica si consiliere juridica, pe o perioada determinata, pana la rezolvarea situatieifamiliale. In cazul persoanelor care nu isi pot asigura singure cazarea si hrana, acestea voravea drept de sedere in adapost pana la rezolvarea acestor probleme de catre stat sau de catreorganizatiile neguvernamentale, prin cursuri de calificare profesionala. La primirea inadapost, victima este ajutata din punct de vedere legal sa-si protejeze bunurile ramase laagresor. Acest ajutor este gratuit, la fel ca si ingrijirea medicala si psihiatrica, oferita victimei

pentru a o ajuta sa treaca peste socul si trauma unei astfel de violente.Insa, in acelasi timp cu adapostirea si protejarea victimei, se poate incepe urmarirea penala si

judecarea in instanta, la cererea victimei sau din oficiu, ori de cate ori exista probe sau indiciitemeinice care dovedesc ca un membru al familiei a savarsit un act de violenta cauzator de

suferinte fizice sau psihice asupra unui alt membru.Din studiul situatiei violentei in familie, majoritatea infractiunilor savarsite intre


12/16

membrii familiei le constituie cele de omor, tentativa de omor, loviri cauzatoare de moarte,pruncucidere, vatamare corporala grava, vatamare corporala, viol, act sexual cu un minor,perversiune sexuala, coruptie sexuala, incest, talharie, abandon de familie - art. 305 Cod penal(numai litera "a" - parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, prin expunerea la suferintefizice sau morale care se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda), rele

tratamente aplicate minorului si punerea in primejdie a unei persoane in neputinta de a seingriji.Astfel infractiunea de rele tratamente aplicate minorului, prin care acesta este pus in primejdiegrava de catre parinti sau de orice persoana careia minorul i-a fost incredintat spre crestere sieducare, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 12 ani. Uciderea unei persoane se pedepsestecu inchisoare de la 10 la 20 de ani iar vatamarea corporala se pedepseste cu inchisoare de la 6luni la 5 ani. Important este ca toate persoanele care ajung victime ale violentei in familie sa-si cunoasca drepturile si sa apeleze cu incredere la institutiile si persoanele care le pot ajuta(Politie, centre de adapost, avocat, medic, psiholog, familie, prieteni etc.), fara teama si fara a-si ascunde suferinta, de care, in multe cazuri, se considera tot ele vinovate.Lucrarile bine cunoscute ale lui Georges Sorel, Hannah Arendt sau, mai aproape de noi, cele

ale lui Charles Tilly sau Julien Freund, ne permit sa mergem mai departe si ne atrag atentiaasupra urmatoarelor aspecte privind violenta : extinderea fenomenului si relativitatea sa,modalitatile de abordare si evolutia sa, uzajul si finalitatile sale, caracteristicile fenomenului sifactorii sai explicativi, politicile duse pentru medierea si prevenirea fenomenului sieficacitatea lor.De exemplu, E.Duhring afirma despre clasele sociale ca isi au originea in supunerea prinviolenta a unei parti a societatii de catre cealalta (violenta interna).Alti sociologi burghezi, ca de pilda L.Gumplowicz, au considerat ca la originea claselor si astatutului se afla supunerea unor triburi sau popoare de catre altele (violentaexterna).Marxismul recunoaste rolul violentei in istorie, inclusiv rolul ei pozitiv inimprejurarile revolutionare,cand ea devine necesara datorita impotrivirii armate a fortelorreactionare, dar arata ca atat scopul in vederea caruia e pusa in actiune violenta, cat simijloacele prin care se realizeaza (armatele, tehnica militara) sunt determinate in ultimaanaliza de conditiile economice.

Desi violenta domestica e un fenomen care a insotit dintotdeauna construirea si dinamicafamiliei, intrarea ei in atentia stiintelor juridice si sociale este de data recenta. Doar in ultimii20 de ani, stiintele sociale si reglementarile legale internationale fac referinta la violentadomestica.Abordarea fenomenului de violenta domestica s-a petrecut,ulterior generalizarii, in randurile

profesionistilor si ale comunitatilor, a interesului privind prevenirea maltratarii copilului.Eteinteresant de remarcat faptul ca majoritatea femeilor implicate intr-o relatie violenta

constientizeaza amploarea pericolului violentei pe care o suporta, abia in momentul in caremanifestarile copiilor le trezesc sentimentul responsabilitatii parentale.Principala functie a familiei si a parintelui izolat protejarea copiilor- este cel mai adeseaneglijata in cazul familiilor violente. Cu toate acestea, unul dintre cele mai frecventeargumente ale femeilor care raman in relatie cu un partener violent e : in momentele bune, elstie sa fie un tata bun, iar copiii au nevoie de amandoi parintii.."Ideea ca familia reprezintacelula de baza a societatii apare in mod implicit in dezvoltarea masurilor de protectie in cazulviolentei in familie. Agresivitatea in cuplu conduce la stabilirea unui raport de forte. Candavem de-a face cu niste cupluri egalitare, in care puterea de decizie apartine ambilor parteneri,dandu-le sentimentul de satisfactie, riscul de violenta domestica e foarte scazut.In raporturile de dominare-supunere, violenta ia o forma punitiva. Cel care domina se bucura

de o judecata morala, imatura. In majoritatea cazurilor, raportul de putere il desemneaza pebarbat ca fiind pe pozitia dominanta, iar femeia supusa. Limitele comportamentului social


13/16

uman sunt impuse de regulile moralei. Familia, ca grup social cu existenta privata, eguvernata de valorile, normele si tiparele comportamentale ale adultilor formand cuplul. Acestcorp de judecati morale vor fi apoi, in procesul educatiei directe si indirecte, prin imitatie,inculcate copiilor.Regulile morale pe care individul le achizitioneaza in familie in primul rand si care fac parte

din procesul numit nasterea psihica a copilului, sunt actul de identitate al individului inlume, in societate.Kant cristaliza conditiile necesare unei existente implinite ca fiind cerul instelat deasupracapului si legea morala in inima.

Daca privim familia ca spatiu al satisfacerii nevoilor existentiale ale tuturor membrilor ei, eevidenta nevoia unei morale bazate pe cunoastere si dragoste care sa regleze relatiile intremembrii familiei. In absenta acestei morale, cei mai slabi membrii ai familiei vor fi la bunul

plac al celor puternici, al unor sentimente perisabile ce pot determina incredibile oscilatiicomportamentale.O gandire morala cu principii clare, cunoasterea si respectarea nevoilor umane in general si anevoilor copilului pentru o dezvoltare normala, in special de catre toti membrii adulti, pot

garanta calitatea vietii familiei.Cel mai bun predictor al violentei domestice este existenta unui incident produs anterior

momentului in care se discuta riscul de violenta in familie. Indiferent de forma pe care a luat-o manifestarea violentei, aparitia ei in relatiile dintre membrii familiei reprezinta o bresa cetreptat va ingadui forme si manifestari tot mai ample, mai variate si mai frecvente. Onevinovata remarca de genul nu-mi place cum ti-ai aranjat parul sau nu-mi place cum te-ai imbracat va atrage dupa sine, in timp, consecinte tot mai dramatice. Aceste remarce pot fiapreciate de cel /cea caruia ii sunt adresate ca o manifestare a interesului sau, altfel spus, aiubirii. In realitate, apare aici deja o arogare a dreptului de a impune celuilalt limiteleexistentei si ale manifestarilor, dupa bunul plac al celui care se simte in pozitia dominanta.Cel supus nu are dreptul la o existenta proprie, la nevoi proprii. Existenta si nevoile lui se vorforma conform principiilor si ingradirilor impuse, adeseori arbitrat, de catre cel care domina.In timp, variatiile care apar privesc gravitatea si perioada de timp a fazelor dintre incidente.Dupa cativa ani, incidentele pot fi tot mai grave, iar faza remuscarilor, a insistentelor pentruiertare si impacare tot mai scurta, pana la absenta totala.

In orice stat democratic, drepturile omului sunt legi pentru a caror respectare exista unaparat bine articulat si detinand depline puteri puse in slujba protejarii cetatenilor. Ignorarea

prevederilor legale nu permite derogari de la obligativitatea fiecarui cetatean de respectare alor.Drepturile omului reprezinta nevoile umane pentru o dezvoltare si functionare normala,implinita. De la Declaratia de Independenta a Statelor Unite, ce stipuleaza dreptul la fericire al

fiecarui individ, si pana la legile care se regasesc la nivelul fiecarui stat si care protejeazabunurile private ale individului, toate aceste reglementari alcatuind corpul drepturilor omului,la nivel national sau international, transforma in lege nevoile fiecaruia si, in acelasi timp, punlimite modalitatilor de implinire a lor astfel incat nici un individ sa nu sufere.

In masura in care societatea are nevoie de indivizi eficienti, implicati social, ea arenevoie de indivizi ale caror nevoi de baza sa nu mai constituie o problema indivizi care sa

poata functiona fericiti. Dar satisfactia unui individ nu este permisa daca realizarea ei se facein detrimentul celorlalti, caci egalitatea indivizilor, in drepturi si obligatii e o lege de baza inorice stat democratic.

Violenta domestica, comparativ cu alte tipuri de violenta, are aspectele ei specifice,incriminate prin lege. Acestea sunt :

1 Accesul permanent al agresorului la victima.In spatiul privat al caminului nu exista locuri sigure, de adapostire si tocmai de aceea


14/16

agresorul are contro total asupra victimei sau victimelor.Se evidentiaza aici un aspect deterorizare si de neputinta a victimelor.2 Desfasurarea previzibila a evenimentelor de violenta, in forma ciclica, cu episoademultiple, inevitabile si tot mai frecvente si severe in timp.3 Angrenarea intregului sistem al familiei.

.Toti membrii familiei violente devin victime -directe si indirecte- ale agresorului.1 In cazul violentei domestice apar modificari de structura a personalitatii tuturor celorimplicati.Victima isi va pierde incet stima de sine si va dezvolta indezirabile mecanisme defensive princare va incerca sa faca fata situatiei.

Riscul de a ceda intr-un anumit moment creste pe masura ce situatia se cronicizeaza. El poateajunge un somer cronic, un alcoolic pastrand relatii cu mediul social din afara familiei doar ingrupuri selectate din mediile marginale, cu tulburari de integritate sociala.Cat despre modificarile de personalitate ale copiilor sub influenta atmosferei de violenta infamilie, statisticile care arata o trecere a comportamentelor violente de la o generatie la alta in

proportie de 75% , sunt probabil cea mai convingatoare si cruda marturie.2 Relatiile emotionale dintre cei doi poli ai conflictului sunt un alt specific al violenteidomestice.Poate ca cea mai devianta manifestare emotionala in relatia agresor-victima e sindromulStockholm. Sindromul, descris in situatii de teroare in care victimele ajung sa se simta legateemotional de agresor, sa fie de partea acestuia in cazul cand s-ar lua masuri din afaraimpotriva lui, e o manifestare patologica a atasamentului. Regulile dupa care se instaureazaaceasta traire sunt : amenintarea vietii si intercalarea unor momente de slabire a amenintarii


15/16

sau chiar de ingaduinta si intelegere, in cursul amenintarii.De asemenea, tinand seama de anormalul acestor trairi explicatiile amuzante ce se fac auziteadeseori in randul gardienilor absenti : sta pentru ca ii place, daca nu i-ar placea ar plecasau nu ma amestec, pentru ca daca o fac, ea va fi cea care ma va blama ca am intervenit si ilva apara pe agresor sunt inacceptabile.

3 Caracterul secret, privat, care face ca victima sa aiba un acces mai mic la surse desprijin, apare invariabil in cazul violentei in familie.Daca la inceput, victimele suprinse de agresor ar avea intentia de a cauta ajutor, de a spunecelor apropiati, in timp, ele nu o mai pot face, deoarece se supun unui ordin mai mult sau mai

putin explicit al agresorului, acela de a-si indeparta familia si prietenii, cei la care ar putea sarecurga in momentele dificile.4 Ne- interventionismul.Reprezinta tendinta celorlalti de a trece sub tacere astfel de manifestari si e un specificconsemnat de toata literatura din domeniu.Acest specific al violentei domestice l-a condus pe Felson la o descrire triunghiulara a ei,avand urmatoarele puncte de sprijin :agresor, victima si gardianul absent .

5 Aspectele de tortura ale femeii victima sunt cvasiprezente in violenta domestica.6 Violenta domestica are un registru larg de manifestari :psihice, fizice, sexuale si sociale.Ele se pot combina intr-un amalgam infernal si cu anumite consecinte evidente, de suprafata,dar si de profunzime asupra victimelor.Femei care isi pierd increderea si bucuria vietii, copii care cresc invatand violenta ca pe ometoda de schimb in relatiile cu ceilalti sunt dramaticele dovezi ale modificarilor profunde ceapar in cazul victimelor violentei domestice.

Principala functie in familie, aceea de a creste tinerele generatii, facandu-le capabile de oviata autonoma si de a-si asuma responsabilitatea cresterii generatiei urmatoare, este profundalterata de violenta.Brazelton si Greenspan (2001), identifica nevoile copilului pentru o dezvoltare normala cafiind:1. Nevoia de a avea relatii emotionale calde, apropiate, stabile ;2. Nevoia de a fi protejat fizic, de a avea siguranta si o viata regulata ;3. Nevoia de a avea experiente adaptate nivelului de dezvoltare a copilului ;4. Nevoia de a avea limite, de viata cotidiana structurata si de responsabilitati adecvatenivelului de dezvoltare ;5. Nevoia de experiente adecvate diferentelor individuale ale copilului, intereselor lui

particulare ;6. Nevoia de a trai intr-o comunitate stabila, de a beneficia de sprijinul si cultura acesteia ;7. Nevoia de a avea un viitor protejat.

Parintii violenti vor expune copiii la riscuri fizice, fie prin tintirea lor in timpul incidentelorde violenta, fie prin neglijarea lor.In familiile violente stabilitatea si reguleritatea vietii e intrerupta de evenimente violente si nuexista o preocupare speciala pentru a procura copilului experientele de care are nevoie, inacord cu varsta si particularitatile ei. Responsabilitatile acordate copiilor depasesc de regulacapacitatile lor, devenind abuzuri. Intrebata asupra dorintei ei de a avea copii atunci cand va fimare, o fetita provenind dintr-un cuplu violent,raspunde : da, vreau sa am copii pentru cavreau sa ma ingrijeasca si pe mine cineva, ca am obosit tot avand grija de parintii mei .

Regula existentei familiilor violente este marginalizarea lor in comunitate. Ca o consecintaa acestei marginalizari, din randurile familiilor violente provin cei mai multi copii analfabeti

sau cu abandon scolar.Cat despre viitor, unul din semnele distincte ale victimelor violentei domestice e absenta


16/16

planurilor de viitor, asa cum capacitatea femeii victima de a-si construi un plan de viitor si dea-l urmari cu consecventa o consideram a fi semnul reabilitarii ei, dupa convietuirea cu un

partener violent.

Program OMS pentru prevenirea violentei

Consecintele maladive ale violentei au determinat OMS sa lanseze, in 1996, un program deprevenire a violentei, in special amanifestarii de violenta in familie.Programul indica 4 nivele de risc si in acelasi timp, de interventii necesare in abordareafenomenului :

1. Nivelul individual :Riscul de violenta e dat de experiente anterioare de abuz si respingere, precum si de boli si

tulburari mintale.Este evident faptul ca ample programe de educatie comunitara pot fi de maxima utilitate laacest nivel.2. Nivelul interpersonal :Riscul de violenta se leaga de consumul de alcool sau droguri, de controlul barbatului asupra

bunurilor familiei, precum si de conflictele in cadrul familiei.Preventia inseamna cresterea coeziunii familiei, cultivarea bunelor relatii intre parinti si copiisi incurajarea femeii spre a lua parte la controlul veniturilor casei.3. Nivelul institutional :Este reprezentat de factorii cauzali pentru comportamentele violente : statutul socioeconomicscazut, somajul, etc.Preventia se poate materializa prin frecventarea scolilor si a programelor educativecomunitare, dezvoltarea serviciilor si a facilitatilor pentru familii in vecinatate, etc.4. Nivelul structural :Riscul de violenta este insotit de tolerarea culturala a violentei in rezolvarea disputelor,

promovarea unor roluri de gen rigide, cultivarea dominantei elementului masculin.Protectia o reprezinta stabilitatea politica, un control al pietei muncii, promovarea egalitatii degen si a non violentei in societate.

In final, concluzia la toate aceste afirmatii este ca violenta in familie se afla la originea

celor mai dificile probleme sociale ale comunitatilor. Pare de necrezut faptul ca atentiapublica si a specialistilor pentru aceasta maladie sociala dateaza de putin timp.Atata vreme catviolenta domestica e ignorata, lasata sa isi continue existenta secreta si devastatoare, nu putemvorbi de o reala politica sociala, tinzand spre o buna calitate a vietii individului si a familiei.

Date post:	09-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	budurca-silvia
View:	252 times
Download:	0 times

Nonviolenta

Documents