NoiZaicoienii_4

Se îndreaptă spre această lume conştient fiind că pensia nu-i va asigura, ca de altfel şi salariul, un trai decent, aşa cum şi l-ar fi dorit. Pe chipu-i poţi citi satisfacţia că şi-a îndeplinit m i s i u n e a d e e d u c a t o r ş i îndrumător al generaţiilor care i-au trecut prin mână. Se desparte cu greu de instituţia care i-a fost atât de dragă, de cabinetul de fizică şi chimie pe care şi l-a dotat cu tot ce a fost pentru reuşita lecţiilor.

Aici i-a fost locul de muncă timp de 35 de ani, aici a trăit şi a simţit satisfacţia eforturilor sale, aici şi-a dăruit o parte din sufletul său micuţilor veniţi aici să descifreze tainele fenomenelor fizicii, etc. Cu cinci decenii în urmă, un şcolar încălţat în opinci, purtând peste cămaşa albă o haină confecţionată din dimie neagră, puţin decolorată, ceea ce îl distingea de ceilalţi colegi, trecea pragul clasei a V-a de la Şcoala Generală Dănciuleşti. Era Glodeş Gheorghe, fiul lui Ilie şi al Nastasiei din satul Rădineşti. A păşit cu încredere pe drumul lung al cunoaşterii, cu dorinţa fermă de a merge pe urmele dascălilor săi. Nimic nu i-a stat în cale, nici cei 16 km dus şi întors, parcurşi pe jos, nici faptul că după orele de curs trebuia să-şi ajute părinţii la muncile ce se cereau în gospodărie, iar seara, la lumina lămpii să-şi pregătească lecţiile şi să-şi scrie temele. A fost un elev model, fruntaş la învăţătură în clasele gimnaziale. După absolvirea Liceului Melineşti, urmează Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi. A obţinut diploma de profesor şi a fost repartizat la Liceul din Peştişani, pe catedra de fizică. Pentru a fi mai aproape de părinţi după un an solicită transferul la Şcoala cu clasele V-X din Dănciuleşti. S-a preocupat în permanenţă de perfecţionarea sa prin cursuri postuniversitare, obţinând în acelaşi timp gradele didactice prevăzute în legea învăţământului. Apreciat pe linie profesională, în anul 1985 este numit directorul şcolii.

Noi, zãicoieniiNoi, zãicoieniiRevistă de cultură a Societăţii culturale „Noi, Zăicoienii” din comuna Dănciuleşti, judeţul Gorj - Nr. 4, an II, iulie 2012

Fondator: GHEORGHE GHERGHE

1Noi, zăicoienii - Anul II, nr. 4, iulie 2012

continuare în pagina 9

Gheorghe Gherghe

continuare în pagina 2

Dumitru Şeclăman

Bun venit în lumea pensionarilor, domnule profesor Glodeş!O petiție a zăicoienilor

din 1873

Comuna Zăicoi, având în componență satele Zăicoi, Diaconești, Hălăngești, Pârvulești, Dănciulești, s-a format în 1864, ca rezultat al unei legi administrative elaborate de guvernul lui Alexandru Ioan Cuza, în subordinea județului Dolj.

În 1865, comuna Zăicoi s-a unit cu comuna Tâlpașu sub numele de Soceni, apoi Tălpașu. Zăicoienii au fost nemulțumiți și s-au adresat prefecturii cu o petiție semnată de 247 locuitori, în 11 noiembrie 1873, prin care cereau separarea celor două comune. Nu cunoaștem răspunsul, dar între 1 ianuarie 1874 și 10 noiembrie 1876, comuna Tălpaș s-a unit cu comuna Amărăș t i , formând comuna Vladimirești cu centrul în satul Amărăști. Din cauza întinderii pe o distanță de peste 20 km, comuna Vladimirești nu a rezistat decât doi ani. În anul 1880, zăicoienii au revenit cu altă petiție adresată prefecturii, semnată de 150 de semnături ale locuitorilor din mahalaua Zăicoi. De data aceasta, Comitetul Permanent al județului Dolj a aprobat cererea zăicoienilor și la 12 aprilie 1880s-au aprobat alegeri pentru a se stabili conducerea comunei.

Petiția din 1873 prezintă o importanță aparte. Semnată de 247 capi de familie avem posibilitatea de a ști cu aproximație numărul locuitorilor de atunci, probabil1235, dacă considerăm o familie formată din 5 membri în medie. Petiția ne mai prezintă un tablou al familiilor de atunci, cuprinzând numele, dar și unde își aveau gospodăriile. Constatăm că multe din aceste familii au dispărut, iar unele familii și-au schimbat numele. Exemplificăm acest fenomen de schimbare al numelor prin cazul lui Constantin Vârlan, urmașii lui adoptând numele de familie Cojocaru.

2 Noi, zăicoienii - Anul II, nr. 4, iulie 2012

A fost un bun gospodar, punând în prim plan crearea unor condiţii optime pentru ca procesul de învăţământ să se desfăşoare la înălţimea cerinţelor. Prin aprovizionarea şcolii cu material didactic s-a putut trece la organizarea laboratoarelor de fizică-chimie şi naturale, a cabinetelor şcolare, iar predarea obiectelor de învăţământ să se desfăşoare în cadrul acestora. Ulterior a fost numit director coordonator, având în subordonare toate şcolile de pe raza comunei. Timp de două decenii, cât a deţinut funcţia de director, alături de colegi, a militat pentru ridicarea prestigiului acestei instituţii.

În 2005 a fost schimbat din această funcţie, nu pentru că ar fi săvârşit abateri, ci pentru că ar fi refuzat să poarte o altă haină, de o anumită culoare, nu a hainei copilăriei sale. A simţit un gust amar, dar a păşit mai departe cu demnitate, îndeplinindu-şi conştiincios meseria de dascăl şi educator până în toamna anului 2011, când s-a pensionat. M-aş fi aşteptat ca acest moment marcant din viaţa sa să se fi desfăşurat într-un cadru festiv, unde cineva să-i mulţumească pentru tot ceea ce

a făcut pentru această instituţie în calitate de director şi profesor . Dar n-a fost să fie aşa. „Aşa-i lumea şi cu asta spunem tot”, auzim deseori la televizor, dar nu toată lumea aş zice eu. Profesorul nostru va culege multe mulţumiri de la foştii săi elevi, mulţi dintre ei azi ingineri, medici, profesori, etc., oameni de valoare ai acestei ţări, de la părinţii şi locuitorii acestor aşezări în mijlocul cărora trăieşte, pe care i-a înţeles şi le-a dat o mână de ajutor, atunci când au avut nevoie. Ceea ce este mai dureros este că o dată cu pensionarea profesorului a fost desfiinţată ca instituţie şi Şcoala Generală Dănciuleşti. Interese de neînţeles a dus la desfiinţarea ei, motivând: „că este bătrână”, are 173 de ani şi că în educarea elevilor ar fi folosit predarea simultană, fapt ce nu s-a întâmplat cu suratele ei din comunele vecine. Localul modern, ridicat prin truda şi locuitorilor ridicat cu trei decenii în urmă a fost dat în primire intemperiilor vremii. Uşile au fost zăvorâte ca nu cumva zâmbetul, voioşia, dorinţa de afirmare să mai intre în acest local, iar glasurile cristaline ale purtătorilor de ghiozdane să mai tulbure liniştea culoarelor şi a celor şapte săli de clasă. Moş Gerilă instalat în laboratorul de fizică al profesorului pensionat, ajutat de confraţii săi (vântul, ploaia, furtuna) va începe „recondiţionarea localului în aşa fel ca în câţiva ani să devină o ruină, un bun prilej pentru cei care vor trece pe lângă el să asculte simfonia vântului prin geamurile sparte şi să-şi amintească faptul că aici, cândva, timp de un secol şi jumătate s-au auzit glasurile micuţilor, veniţi aici pentru descreţirea frunţilor, să scruteze viitorul şi apoi să păşească încrezători în viaţă.

Domnule profesor, intri în istorie ca ultimul pensionar al defunctei instituţii. Cu demnitate te-ai achitat de atribuţiile ce ţi-au revenit pe linie profesională, cu demnitate trebuie să păşeşti şi mai departe. Intrat în lumea pensionarilor, profesorul tău din clasele gimnaziale, colegul tău de breaslă îţi urează multă sănătate şi ani mulţi de pensie ca alături de soţia ta, Georgeta, deja pensionară, alături de cei 5 copii, realizaţi în viaţă prin studii superioare, care încet, încet pe neaşteptate şi-au transformat părinţii în bunici, şi de ce nu în străbunici, să trăieşti cele mai frumoase clipe ale vieţii tale. Să ne trăieşti mulţi ani cu sănătate, domnule profesor!

Bun venit în lumea pensionarilor, domnule profesor Glodeş!

Dumitru Şeclăman

A fost scris de Matei M. Diaconu, c o n s t r u i t ă î n t r e 1 8 6 0 - 1 8 6 9 , Ion Brătulescu la Hălăngești și Petru fost notar la primăria comunei Zăicoi consemnarea anului 1866 făcută de Dumitrescu, decedat tânăr lăsând până în 1947 când a fost eliberat din M.M Diaconu fiind greșită, deși două fete minore, Elena și Ioana.funcție ca element al vechiului regim. copiată din pisania bisericii. Vechea 2) preotul Ștefan Zăicoianu, Până la pensionare a ocupat diferite biserică din lemn, păstrată și în urmașul diaconului Ion de la începutul funcții în sectorul comercial, în prezent, mai veche cu aproximativ sec 19, vecin cu biserica veche din anumite perioade ocupându-se cu 150 de ani, ridicată la începutul sec lemn.agricultura. În 1969 era pensionat, 18, a avut hramul ”Sf. mare Mucenic 3) preotul Gheorghe fiind când la cererea noului preot al Dimitrie„. Nu știm de ce ctitorii din Gheorghe Anghel Bărbulescu, ai cărui bisericii, Nicolae I. Popescu, a 1860-1869 au schimbat hramul strămoși, Anghel tatăl, Barbu redactat acest pomelnic, cu un scris parohiei. În pomelnic sunt tecuți patru bunicul, Udrea străbunicul veniseră caligrafic, caracteristic pentru cei cu preoți, în funcție atunci, implicați în în Zăicoi din Negovani după școala terminată înainte de al doilea c o n s t r u c ț i a b i s e r i c i i : p o p a distrugerea satului de turcii lui război mondial. Dumitrache Zăicoianu a cărui origine Pasvantoglu.

Biserica cu hramul ”Sfântul nu o cunoaștem, dar știm că a avut doi 4) Popa Nicolae, a fost fiul lui Nicolae” este biserica nouă a satului, fii:Zamfir Popescu, învățător după Gheorghe Anghel Bărbulescu, preot

urmare din pagina 1

Gheorghe Gherghe

POMELNICUL Bisericii „Sfântu Niculaie” din parohia Zăicoi


caterisit deoarece s-a căsătorit a doua Zăicoi. POMELNICULoară. Ilie Preoteasa și Matei Preoteasa cu

Pomelnicul redactat de M. M. au fost urmași de preot, care, nu știm! Titorii principali ai Diaconu cuprinde și ctitori de la Gh. Mihăilescu a fost aproximativ Bisericii Parohiale ”Sfântu

Nicolaie”A satelor: Diaconești, Zăicoiu,

Dănciulești, Pârvulești și Petrăchei1. Popa Dumitrache Zăicoianu2. Preotul Ștefan Zăicoianu3. Ion Stanciu4. Grigore Bongiu5. Ștefan Paraschiv6. Preotul Gheorghe7. Stanciu Zăicoianu8. Popa Nicolae9. Gheorghe Danciu10. Alexandru Danciu11. Ion Popa Gheorghe12. Ilie Preoteasa13. Matei Preoteasa14. Nicolae I. Popescu15. Marin Ion Popa Gheorghe16. Ilie Matei17. Nicolae Ilie Matei

începutul sec. XX, când s-a reparat 30 de ani notar și primar în comună, 18. Grigore Ion Stanciubiserica. Din această cauză nu toți au urmaș al lui Mihai, fiul lui Barbu, 19. Marin Ionescufost contemporani. nepotul lui Udrea Zăicoianu. 20. Gheorghe Mihăilescu

Ion popa Gheorghe a fost fiul Ștefan Paraschiv a fost primar. 21. Matei M. Ionescupreotului Gh. A. Bărbulescu. Grigore Bongiu, după nume, 22. Obștea comunei Zăicoi

Nicolae I. Popescu cunoscut cu probabil aromân a locuit într-o casă, 23. Alte comune vecine.numele de Ajutoru este fiul lui Ion existentă și în prezent, în curtea popa Gheorghe, nepotul lui Gh. A. bisericii. Biserica s-a construit la anul 1866 Bărbulescu . Gh. Danciu și Alexandru Danciu iulie, terminată în anul 1869.

Marin Ion Popa Gheorghe –idem. a p a r ț i n n u m e r o a s e i f a m i l i i Construită în timpul domniei lui Ilie Matei a fost fiul lui popa Matei Dănciulescu din comună. Alexandru Ioan Cuza și a episcopului

de la începutul sec. 19, Nicolae Ilie Stanciu Zăicoianu, Ion Stanciu, D. D. Calinic.Matei fiind fiul lui. Grigore Ion Stanciu au aparținut unei - Scris de Matei M Diaconu, fost

Marin Ionescu tatăl și Matei M. familii de proprietari, cârciumari, care notar al comunei Zăicoi, la cererea Ionescu fiul cunoscut cu numele de a dat consilieri și primari - familie preotului Popescu I. NicolaeLogofătul au fost notari în comună, de dispărută, în prezent, din Zăicoi. - 1969, decembrie 6.multe oriconsilieri, Marin fiind și primar, mari proprietari pentru

Biserica din Zăicoi

Satul şi biserica


Foarte puțini dintre zăicoieni știu cine este acest Mureş, jud.Alba. Datorită calităților didactice și profesor, Nicu pentru cei din generația lui, plecat din tinerețe manageriale de care dă dovadă, între anii 1999-2001 pe alte meleaguri, născut în Soceni, la câțiva Km de Zăicoi. conduce destinele aceluiași liceu, în calitate de director.Din Este un urmaș al unui neam de preoți și cântăreți, de pe Valea 2001 și până în prezent este profesor de limba franceză la râului Plosca, cu rădăcini puternice în fosta comună Zăicoi. Liceul de Muzică și Arte Plastice din Alba Iulia, așa cum am

Ștefan, bunicul lui Sebastian, născut la 4 martie 1864, a precizat inițial în prezentarea noastră.fost fiul lui Vasile Andrei Popescu, cântăreț la biserică din Pe lângă multitudinea de competențe dobândite în Soceni. Acest Andrei Popescu a fost preot în Soceni, dar decursul timpului și munca desfășurată la catedră, strămoșii lui, un șir de preoți, au fost slujitori în parohia profesorul Sebastian Basilescu a publicat o serie de cărți și Zăicoi. Un Gheorghe preot a avut un fiu, preotul Nițu, și un a scris la diferite publicații de specialitate:nepot, preotul Fota. Acest Fota a avut trei băieți, Vasile (preot), Barbu și preotul Andrei. Din aceștia, trei fii, s-au Cărţi publicate:format două ramuri de preoți. Preotul Vasile l-a înfiat pe 1. Probleme ale exprimării corecte în limba română-fratele cel mic, Barbu, care cu numele Barbu Vasile, fost 1997preot, zis Vasile Soceanu, a avut mai mulți fii, preoți, din care 2. Greșeli curente de exprimare in limba roamana- Iancu Popilian preot în Zăicoi. 2000

Andrei, fiul lui Fota, a fost preot în Soceni, și din 3. Cum vorbim, cum scriem - 2003neamul lor s-au desprins Basileștii, primul cu acest nume 3 . Un volum de poezii îin limba franceză - 2005fiind Ștefan, învățător în Zăicoi și Soceni. Numele de familie 5. Vorbiți și scrieți românește, în română şi englezeşte, îi vine de la corespondentul prenumelui tatălui din limba în engleza 2007franceză Basile; gr. Basileus „rege, Împărat” la care și-a 6. Dicţionar de pronunțare a numelor proprii străine -adăugat sufixul escu, procedeu la modă în acea vreme, dar 2008care desemnează urmașul unei persoane, Basilescu este fiul 7. Soarta englezismelor în limba română: 2009lui Basile, nume ce ar putea fi și Vasilescu. 8.Realizatorul rubricii Limba română astăzi, din cadrul

Ștefan Bazilescu a fost un învățător al secolului al XIX- revistei „Ethos 21”lea, un adevărat intelectual al satului, care și-a educat elevii 9.Corector al revistei „Ethos 21”.în spiritul făuririi României Mari. Deși a trăit într-un sat, 10. Corector al revistei „Universul Școlii”-CCD -Alba activitatea lui a fost diversă, încât ai impresia că a scris Iuliapermanent și nu adormit niciodată. Loviturile primite de la 11.Membru al colectivului redacțional al revistei” viață au fost crunte. Din cei 8 copii, 3 au murit prematur, AGERO”, cu sediul la Stuttgart-GermaniaȘtefan student la medicină, Ion Preot în Zăicoi și E,lisabeta, 13.Prefațator, cronicar și referent științific al unor urmați de Ioana, mama lor, care a lăsat un copil în vârstă de o scriitori din județul Alba.zi, Virgil. Trebuie să evidențiem neapărat și activitatea

Fiul cel mic, Virgil, toată viața poștaș, căsătorit cu o fată desfășurată în mass-media românească: din Hălăngești, din neamul Staicu, a avut trei urmași: Iniţiatorul şi susţinătorul emisiunii Cum gândim, aşa şi Eugenia, Ecaterina și Sebastian (Nicu) Bazilescu, născut în vorbim, susţinută la Mamaia şi Năvodari la Radio Vacanţa, 11 martie 1950. între 1980-1995

Asupra lui Sebastian revenim. Acesta este profesor la Realizatorul emisiunii Cum vorbim cum scriem la Liceul de Muzică și Arte Plastice din Alba Iulia, îndrumând Radioreintregirea-Alba Iulia: 2002-2006elevii in studiul limbii lui Voltaire. Are o prestigioasă Realizatorul emisiunii A vorbi-vorbire: Radio Atlas-activitate didactică și nu numai. Între anii1 961-1965 Școala Alba Iulia: 2006 şi în prezentGenerală din comuna Tălpaș, raionul Olteț, regiunea Realizatotul emisiunii Gândiţi, vorbiţi şi scrieţi Oltenia. Apoi urmează, între 1965-1969 cursurile liceului româneşte în limba română: TV ONE-Alba IuliaBălcești, județul Vâlcea. Absolvă Institutul Pedagogic de 3 Realizatorul emisiunii Cum vorbim, cum scriem: Alba ani, Piteşti, jud. Argeş, secţia Română-Franceză. În anul TV, începând cu anul 2010.1978 obține diploma de licență la Universitatea Bucureşti, Colaborator la realizarea rubricii Doar o vorbă să-ţi Facultatea De Filologie, secția Limbi străine, devenind mai spun, susţinută de lingvistul George Pruteanu.profesor de limba franceză-limba română. Urmează apoi Îi urăm domnului profesor mult succes în vasta pașii firești urmați de un cadru didactic ce dorește să ajungă activitate pe care o desfășoară și suntem siguri că a fost, este în vârful breslei sale, dar și numeroase alte specializări și și va fi un reprezentant de seamă al meleagurilor zăicoiene.cursuri, aflându-se într-o permanentă activitate de perfecționare și autodepășire: Bibliografie:

În 1978 obține gradul definitiv în învățământ, în 1982 ****** Curriculum vitae - Ștefan Basilescugradul didactic II, iar în 1988 gradul didactic I, toate la Brătulescu, Ion, Din monografia Zeicoiu (Zăicoiu),- Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca. Dolj, în Renașterea, 1993, nr. 3-4

A fost, pe rând, profesor de limba franceză la Școala Șeclăman, Dumitru, Învățătorul Ștefan Basilescu- un Spâlnaca (1974-1982), profesor de limba franceză la școala om de mare cultură, în revista Noi, Zăicoienii, nr.2, an I, generală numărul 1 Ocna Mureș (1982-1989). Între anii iunie 20111989-1999 este profesor la Liceul teoretic Petru Maior, Ocna

Profesorul Sebastian Basilescu

Mihaela Gheţău


Numele vechi al familiei a fost Vârlan, astăzi rămas ca poreclă, spre nemulțumirea descendenților care nu-și dau seama că acesta a fost cel mai de seamă reprezentant al lor. Acest Vârlan a venit de la Negovani, după distrugerea satului de pasvantgii, și s-a numărat printre cumpărătorii de pământ de la familia Poenaru, alături de fiii lui Barbu, de Roșca, Gherghe și alții. Gospodăria Vârlanilor a fost încadrată la nord și la sud de fiii lui Barbu, motiv care m-a făcut să cred că s-ar putea să aparțină aceleași familii, când în premieră am prezentat această familie în „Parohia Zăicoi și neamul meu”. Nici acum nu exclud această posibilitate, dar mă gândesc că prezența lor în acel loc s-ar datora căsătoriei, deoarece pe linie masculină Vârlanii au și în prezent neamuri la Rădinești, .spre exemplificare, în 1912 la Rădinești s-a născut Ana Simion Ion Vârlan. Documentele s-au pierdut, dar știm de existența acestui Vârlan dintr-un act de căsătorie din 1910, când Constantina Ion C. Vârlan s-a căsătorit cu Constantin M. Olteanu, dintr-o familie aflată în apropiere, ai cărui strămoși veniseră de pe Valea Oltului, nu știm de unde, poate cercetările viitoare vor dovedi. Nu știm nici când familia Vârlan a luat numele de Cojocaru, sigur de la unul dintre ei care a practicat cojocăria. Alt urmaș al lui Vârlan a fost Constantin Andrei Vârlan care în 1909 când s-a căsătorit, în certificat, a fost consemnat cu numele de Vârlan, deși în alte acte s-a numit Cojocaru. Nu știm nici toți copiii lui Vârlan, dacă au fost mai mulți, unul sigur a fost Constantin și apare în certificatul din 1910. Acesta a avur doi fii: Ion(Ioniță) și Andrei, care au format două ramuri ale familiei. Vârlanii, viitoarea familie Cojocaru și-au stabilit gospodăria la răsărit de drumul satului. Curtea a fost împărțită în două

agricultura. Având trei băieți a construit trei case, din părți de cei doi fii ai lui Constantin. Lângă drum a rămas lemn, specific zonei, cu fundație de cărămidă, cu etaj Andrei, deci era mezinul, și în continuare spre răsărit având beciul la parter și locuința sus, după modelul Ioniță. Nu suntem lămuriți asupra familiei care s-a stabilit

culelor. Aceste case există și în prezent, fiind la apus de șosea, familie tot cu numele de Barbu, locuite de ultimii descendenți ai familiei dispărută în prezent. Cum cumpărătorii

rămași în sat. Unul din fii, cel mai mare, stabiliți în sat au cumpărat curele de Nicolae s-a căsătorit în Dănciulești. Cei pământ din zare în zare, cele două

rămași, Constantin și Vlaicu au împărțit familii Vârlan și Barbu, probabil au curtea în două părți, lângă drum fost înrudite. Multă vreme pentru a se moștenind casa părintească a rămas ajunge, din șosea, la gospodăria lui fiul cel mic, Vlaicu. Toți fiii lui Ioniță s-a trecut prin curtea lui Andrei au participat la primul Andrei. La începutul secolului al război mondial, au rămas toți în XX-lea, urmașii lui Andrei au tras viață, dar Vlaicu s-a întors cu două gardul cu câțiva metri mai la nord degete lipsă de la mâna dreaptă, și s-a format o uliță care duce la pierdute în împrejurări cunoscute gospodăria urmașilor lui Ioniță numai de el, nu a povestit niciodată Cojocaru.nimic, fiind un om cu o fire închisă Andrei Cojocaru a avut trei

sau poate de frică. Constantin a venit băieți: Nicolae, Constantin, Vlaicu, bolnav și nu a mai trăit mult.în compensație Ioniță a avut trei fete.

Nicolae s-a căsătorit în 1902 cu Fiul cel mic a fost Andrei deoarece a Ioana Ion Anghel și a avut urmași: rămas în gospodăria părinților. A fost un

Gheorghe, Natalia, Domnica.om foarte muncitor și ordonat, strângător, Gheorghe născut în 1903, cunoscut și cu probabil a avut și alte îndeletniciri nu numai

numele de Preion, s-a căsătorit cu Frusina

FAMILIA COJOCARU

Gheorghe Gherghe

Gheorghe Gherghe - urmaş al familiei Cojocaru.


născută Ion Trușcă, cununat de Costandina preotu Ștefan. Cunoaștem doi urmași ai acestei familii: Domnica născută în 1923 și botezată de Domnica Ion preotu Ștefan și Maria născută în 1926, botezată de Maria Ion preotu Ștefan, căsătorită în 1946 cu Gheorghe Nicolae Dănciulescu. Vlaicu, fiul lui Andrei Cojocaru, a fost căsătorit cu Maria, fiica lui Ilie Diaconu. Cei doi au avut urmași:Ionica, Vasile, Ion, toți botezați de Ioana și Vasile Bojincă. Ionica a fost căsătorită cu Marin Ghelmegeanu, cei doi având doi băieți: Constantin și Petre. Vasile Cojocaru, căsătorit cu Adelușa Barbu a avut tot doi urmași.

Ion (Nelu) Cojocaru, mezinul, a rămas în gospodăria părintească, proprietar al casei construite de Andrei, bunicul său. Căsătorit cu Liza Ghelmegeanu are doi băieți, Vasile și Ion, botezați de Ioana Bojincă, ambii stabiliți în Craiova.

Constantin Cojocaru, în certificatul de căsătorie Constantin Andrei Vârlan, s-a căsătorit în 1909 cu Maria Constantin Cârstea. A avut doi copii:Dumitru, născut în 1912, botezat de Gheorghe Mihăilescu, primarul comunei și vecin, dar care a decedat la vârsta de 4 ani. Al doilea copil, de fapt primul născut, a fost Ana în 1911. In 1930 s-a căsătorit cu Ilie N. C. Popescu, nași fiind Ana și Dumitru I. Șeclăman. Din căsătoria lor a rămas o singură fiică, născută în 1933, căsătorită cu Gherghe Nicolae, nași de cununie fiind Nicoliță și Gheorghe Ilie. Au trei copii: Gheorghe N. Gherghe, Mircea N. Gherghe și Nicoliță.

Gheorghe Gherghe, profesor, absolvent al facultății de istorie-filozofie din cadrul Universității ”Al.I.Cuza„ a rămas în Moldova, stabilindu-se la Bârlad. Căsătorit cu Rodica Enuță, profesor de limba și literatura română, născută în fosta comună Schineni, astăzi parte integrantă a orașului Murgeni, are două fiice: Georgiana Nicoleta și Sidonia –Elena.

Mircea N. Gherghe, absolvent al Facultății de Chimie Alimentară din Galați, a fost inginer la fabricile de zahăr Bod și Lechința. Căsătorit cu Georgeta Belini are doi copii: Raluca și Mihăiță. Ca mai toți zăicoienii și Mircea Gherghe

a părăsit satul, stabilindu-se definitiv la Bod, lângă Brașov.Nicoliță căsătorită Paraschiv a fost muncitoare în Craiova. Cei doi fii ai săi, Eugen și Gabriel sunt stabiliți acolo.

Ecaterina Dumitraşcu (nepoata lui Ioniţă Cojocaru)

Vârlan

Constantin Vârlan

Ioniţă Cojocaru

ConstandinaC. C-tin Olteanu

Vlaicuc. Maria Diaconu

Veta Constantinc. Maria Cârstea

Lina (Niţoaga)c. Băluţă

Nicolaec. Ioana Anghel

Andrei Cojocaru

Dumitrun. 1912

Vasile Natalia

Marietac. Mircea Popescu

Domnica Maria

Anan. 1911

c. Ilie Popescu

Mariac. Nicolae Gherghe

MirceaGheorghe Nicoliţă

EugenRalucaGeorgiana

Gheorghe

GabrielMihaiSidonia

NeleMariac. Vulpe

Ecaterinac. Ionel Dumitraşcu

Sergiu

Ionica DomnicaIon Gheorghe

Mirceacu urmaşi

Mariacu urmaşi

Ion (Bebe)c. Maria Matei

cu urmaşi


Această familie, numită și Cârstei în unele atestări, este una din cele mai vechi din Zăicoi. Este vorba de Zăicoiul vechi atestat în 1572 și care a avut vatra pe panta dealului de la apus de actualul sat Dănciulești și pârâul Plosca, deal numit, dacă nu greșesc, Mârzăcioaia, în continuarea, spre sud, a actualului cartier din prezent numit ”la Șobolani”. Actualul sat Zăicoi, ca și Diaconești s-a format înainte de 1800 prin oameni veniți din Negovani, Bârzeiul de Pădure, din Ghelmegioaia, de la Olt, și din alte zone, chiar și din sudul Dunării, aromâni credem cum au fost familiile Bongiu, Calotă Fota, Caragea etc.

Vechiul Zăicoi în care a locuit și familia Cârstea avea legături cu satul Băcești„era înclinat„ termenul din document, dar și cu satul Dealul Leului.

În Zăicoi nu mai este nimeni din familia Cârstea, cei din prezent locuiesc în Dănciulești. În monografia ”Zăicoienii prin cărările vieții„ a profesorului Dumitru Șeclăman, apar mai mulți elevi cu numele Cârstea, în cataloagele anilor 80. Totuși, urmași ai femeilor din neamul Cârstea mai sunt și în Zăicoi, dar cine-i mai știe.

Dorința noastră este să prezentăm genealogia neamurilor din satul Zăicoi, nu a spițelor genealogice. Dorința este limitată de posibilitățile noastre reduse și în această situație poate realizăm schițe genealogice, să scoatem în evidență trunchiul, la care să adăugăm ramurile, pe care le putem depista. Ne gândim că tot nu putem termina acest studiu, deoarece în fiecare an apar alte mlădițe. poate vor continua alții, sau poate nu, în această situație păstrăm, totuși, prezența, pe valea Ploscuței a unor oameni care s-au dus ; dar neamul nu va dispărea din această lume, deși s-au împrăștiat. Cum vremurile trecute i-au adus pe strămoșii noștri pe Valea Constantin a avut două fiice:Ana căsătorită cu Ploscuței, suntem convinși că situația se va repeta și noi Gheorghe Dragu Preda și Maria căsătorită cu Constantin veniți să știe că am fost și noi pe acolo. Cojocaru în 1909, un urmaș al lui Vârlan. Cei doi au avut

Deși neamul Cârstea este foarte vechi în Zăicoi, urmași, un băiat Dumitru născut în 1912, decedat la 4 ani, informațiile sunt puține. Primul cunoscut de noi a fost și o fiică Ana născută în 1911 căsătorită cu Ilie Popescu în Marin Cârstea, căsătorit cu Maria. Urmașii lui au fost 1930. În această familie a existat un singur urmaș, Maria, Haralambie decedat în 1905, Elisabeta, Constantin și Ion căsătorită cu Niculae Gherghe, căsătorie care a adus Anei decedat în 1920 la vârsta de 60 de ani, deci născut în 1860. din familia Cârstea trei nepoți: Gheorghe Gherghe, Dacă luăm ca reper acest an, deducem că Marin Cârstea Mircea Gherghe, Nicoliță Gherghe, toți cu urmași.s-a născut în jurul anului 1830. Ion Marin Cârstea a avut patru copii din căsătoria

Haralambie Marin Cârstea căsătorit cu Maria a cu Elisabeta, Vasile născut în 1899, Dumitrana născută în avut urmași: Ion H. M. Cârstea, Maria Ioana. 1904, Ion născut în 1908 și Victor născut în 1913.

FAMILIA CÂRSTEA

Gheorghe Gherghe

Ioniță Cojocaru a avut trei fiice:Veta, Lina, (Nițoaga), Constandina(Dina). Gospodăria a fost moștenită de Dina căsătorită cu Constantin Olteanu. Cei doi au avut urmași: Gheorghe și Maria. Gheorghe C. Olteanu, șofer la București a avut un fiu, Sergiu. Maria s-a căsătorit cu Ștefan Vulpe din Dealul Leului, cei doi au avut o singură fiică, Ecaterina căsătorită cu Ionel Dumitrașcu, fiul lui Marin Dumitrașcu, cunoscut cu numele de Petrișor, deoarece tatăl și bunicul lui s-au numit Petre Dumitrașcu.

Ecaterina și Ionel Dumitrașcu au avut trei urmași: Mircea, Maria, Ion., toți au urmași, împrăștiați în țară. Ion căsătorit, cunoscut cu numele de Bebe, mai are legături cu satul natal. Soţia Marinela Mateescu, o urmașe a lui popa Matei, vecină cu familia Cojocaru în Zăicoi, deși are slujbă la Petroșani mai vine în sat și probabil va rămâne și după pensionare.

Inginerul Mircea Gherghe(în cimitirul vechi al satului Zăicoi)


Când eram copii, desculți păstori de capre, sat. Membrii ei au fost fierarii satului. Au fost țigani procopsit era cel care avea un briceag pește și lanternă fierari, oameni gospodari, respectuoși și respectați în sat, Elba focus, de fapt nici nu mai știu cum se scrie corect, iar dar mai ales folositori localnicilor pentru acele vremuri ca adolescenți proprietarii de biciclete erau stăpânii când nu se cunoșteau nici cooperativele comuniste de satelor din jur. Jocurile noastre, simple și sărăcăcioase, se după război, nici supermarketurile din prezent. Casa lor reduceau la: pitulușul, ascunderea sau a conduce un cerc era în Capul satului, dincolo de podul peste Ploscuța, pe cu șina. De multe ori pentru distracție cântam sau recitam partea dreaptă a pârâului. Strămoșul familiei s-a așezat un catren de versuri, amuzant pentru noi: acolo pe vremea când satul nu trecuse peste pârâu care era

„Țulaie, țiganul trecut prin vad, podul ridicându-se mai târziu. Acest Bate cu ciocanul strămoș a fost Radu Ducan, probabil unRadu fiul lui La ușa covercii Ducan. Avem această informație din certificatul de De frica țigăncii” căsătorie din 1903 al lui Constantin Dumitru Radu Ducan

Câți mai știu ce este o covercă, mă refer la cu Ioana, fiica lui Ion D. Ferariu. Dacă Constantin s-a zăicoieni, deoarece termenul este un regionalism. Cei cu căsătorit în 1903, rezultă că s-a născut în 1880, tatăl lui vechime își aduc aminte despre o construcție simplă, Dumitru în 1850, bunicul Radu în 1820, iar străbunicul improvizată, sezonieră, ridicată din crengi, coceni de Ducan prin anii 1790-1800. Tot în jurul anului 1800 s-au porumb, paie, fân, în majoritatea cazurilor în viile ce stabilit și celelalte familii în capul satului Zăicoi, familii trebuiau păzite în vremea coptului, deși nu fura nimeni, care au format satul Diaconești. Este posibil ca acest construcție des întâlnită în acele vremuri În alte zone Radu, fiul lui Ducan să fi fost botezat de preotul Radu, termenul folosit este de colibă, adăpost sezonier pentru întemeietorul familiei Popescu din Diaconești, care a ciobani, grădinari, cultivatori de pepeni slujit biserica la începutul secolului al XIX- lea, fiul

Dar, cine a fost Țulaie Țiganul sau ”nento diaconului Ion Brezoi.Nicolaie” cum îi plăcea lui să-și spună și să i să spună, mai Cunoaștem urmașii lui Constantin Dumitru Radu știu câțiva bătrâni, deoarece familia, chiar dacă a avut Ducan din certificatele de botez, căsătorie, înmormântări, urmași, este dispărută din sat. Numele lui a fost Nicolae aceștia au fost: Nicolae născut în 1905,, Sevastița născută Ducan. în 1909, Florica născută în 1912, Constantin născut în

Familia Ducan a locuit aproximativ 200 de ani în 1925 și un Marin al căriu fiu, Ion a decedat în 1909.

FAMILIA DUCAN

Gheorghe Gherghe

Mai cunoscuți de noi sunt urmașii Dumitranei Negovani, dar acești urmași îi vom prezenta la neamul căsătorită cu Ilie Vasile Gheorghe Ilie, urmaș al lui Ilie fiul Ilie.lui Barbu, nepotul lui Udrea Zăicoianul venit din

Marin Cârsteac. Măria

ConstantinElisaveta

Ana fiica nat.n. 1906

Haralambiec. Maria

dec. 1905

Mariac. Const. Cojocaru

1909

Anac. Gh. Dragu Preda

Ioana

Dumitru1912

dec. 4 ani

Ana1911

c. Ilie Popescu

Marian. 1933

c. Nicolae Gherghe

Gheorghe Gherghen. 1950

Ion H. M. Cârsteadec. 1909

Nicoliţăn. 1956

Ioanan. 1905

Mircean. 1953

Marian. 1902

Ioana Maria M. Cârstean. 1939

fiica nat. zisă D. Diaconurevenire

Ion - n. 1860dec. 1920

c. Elisaveta

Dumitranac. Ilie Vasile

Gheorghe Ilie

Ion Victor


În același timp, petiția este un document folositor pentru alcătuirea unor spițe genealogice. În acest sens, sperăm să publicăm și petiția din 1880.

RomâniaDomnule subprefectuCându noi obștea locuitorilorii ai

mahalalei Zăicoiu din comuna Tălpașiu amu primitu casă se alipească de noi mahalalele Soceni și Tălpașiu, fiincă în mahalaua noastră Zăicoiu pălângă care iaste cea mai populată, apoi avem în această mahala și toate edificiile publice precum biserică, școală, casă de primărie în bună stare, iar în celelalte mahalale nu sântu complete Amu crezutu că cu întrunirea cu Dară amu nenorocire din timpu în asemenea edifici, și chiar le au parte acele mahalale să le facem ușurare la timpu vedem viceversa, căci din din ele sântu ruinate. sarcinile comunale. partene avem puterea numărului.

O petiție a zăicoienilor din 1873

urmare din pagina 1

Ducan1790-1800

Radu1820

Dumitru1850

Constantin Dumitru Radu Ducanc. Ioana Ferariu

1880

Marin Nicolae Ducann. 1905

c. 1925 Vasilica Baciu

Ionn. 1935

Emilian. 1938

Ilien. 1944

Marin1946

Iondec. 1909

Sevastiţan. 1909

Constantinn. 1925

Nicolae Ducan cunoscut ca Țulae sau ”nento Nicolae” s-a Popescu. Mai cunoscuți au fost Ilie și Marin, numiți de căsătorit în 1925 cu Vasilica Baciu, având ca nași pe tatăl lor Neamțu și Rusu, nent-o Nicolae fiind un om și cu Ioana Popescu, descendentă a lui Popa Matei și Marin umor. Ambii au trăit la Târgu Jiu, Marin ca șofer, iar Ilie Popescu, descendent al lui popa Radu. Au avut impiegat de mișcare, șef de autogară și controlor. IRTA pe urmași:Emilia, numită și Gigioaca, născută în 1938, Ilie toată regionala de transport. Nu cunoaștem urmașii născut în 1944, Marin născut în 1946 și un Ion născut în copiilor lui Nicolae Ducan. Toți sunt plecați din sat, iar 1935, despre care nu știm nimic. Toți copiii au fost părinții mutați de mult în cimitirul satului. Cu ei familia botezați de nașii de cununie, soții Ioana și Marin Ducan a dispărut din sat și fără ei Zăicoiul este mai sărac.

Satul Dănciuleşti


...noastre voiesc să se profite respectarea pe drepturile legei ca Constandin Lăbande ocazie că avândune înclinați și administrația comunei să aibă o Constandin Burlanusub motivulu de centru să ne secție și mahalalele ca să lă centru Ionu Bencheșioblige a ne părăsi edificiile pretinsu. Barbu Dumitrupublice din mahalaua noastră și să Dar cea principală secțiune a Dincă Popale înființăm din nou cu însemnată primăriei să stea în mahalaua Ionu Andrei

Ionu PreduțuVlăduțu DumitruMihai GheorgheIon Ghiță HălăngăI.Ionu GhițăGheorghe GhițăIlie GheorgheIlie(Ion) HălîngăGheorghe GhițăBarbu DumitrașcuVoica VăduvaMarinică DumitruNicolaie Paraschiv?Constandin StancaRadu PăunuIonu DumitrașcuVasile FotaVasile BratuStanca BălașeaPăun(?) AndreiPăunu BălașeaVasile Stanca

noastră Zăicoiu în locurile ce cheltuială, la centru acumu cându Constandin Stancaavem ca să putem a face din nou noi suferim de calamitatea Zamfir Zamfirpentru interesulu cărei alte secetilor care nea pricinuitu Dumtrașcu Staiculocaluri în loculu de centru.ruină.Înțelegîndu rău cuvîntulu Constandin Gheorghe

de centru teritoriului fără că să ție Sperăm Domnule subrefectu Dumitru Rădinescucontu și de dreptatea numărului că ne veți aprecia justiția Vasile Stancu Văcăioaiapopulației locuitorilor, căci reclamării noastre odată cu cât ea

Preda Vasilepentru ce majoritatea locuitorilor nu țintește a pretinde vreo

Mihai Pârvusă facem sacrificiu și pecuniare și impunere acelora ci numai să

Ionu VlăduțuTălpașiul numai pentru interesulu scăpăm de cheltuielile de prisosu

Ionu Tănasieminorității. și cu drepturile ce Legea Ionu Șeclămancomunală ne acordă.Pentru aceste cuvinte și Bălașea Văduvanemulțumiri venim cu profundu Mihai Năvloiurespectu Domnule subprefectu că RomaniaMarinu Sandupe de o parte în baza Art.6 din Primăria Comunei TălpașiuR. Zamfirlegea comunală și vă rugăm a Marinu Raceapune la cale deslipirea noastră. Această petiție fiindu dată Stanca VăduvaDe zisele mahalale ca să din partea obștei locuitorilu și Neagoie Calotărămânem pe diacumu am fost și fiindu pre ființi adevăru se atestă.Naie Pașoludintâi că singura mahala cu Marin Pașolnumele Zăicoiu deoarece numai 1873, Noiembrie 11Ionu Pașolucovârșim peste îndoiți numărul de

locuitori, pretinși de art.4 din zisa Fota Calotă Primar Ștefan ParaschivuLege, dară și cumu amu zisă avem Constandin MateiNotar M. Ionescuîn ființă pe bună stare toate Dumitru Duțuedificiile publice, și cu aceasta Ionu DuțuDevotațiiputem scăpa de enorme cheltuieli Marinu BoboleteStanca Roșcade a se face din nou la loculu Ionu ZătreanuDumitrache Roșcacentru provocați de numiți. Iar pe Niță ParaschivuMitran Stancadealta până la efectuarea unei Mitrana VăduvaDumitru i Șeclămanasemenea edificii consecinței art. Dragu PredaIlie Șeclăman5 din Legea comunală să facem Dina VăduvaGheorghe Voica

Satul Diaconeşti


Pătru Mihai Constandinu Dumitrașcu Barbu DeaconuPătru Ionu Matei Barbu Bălanu DeaconuIonu Dumitrașcu Vasile Dumitrașcu Gheorghe MateiRăducanu Andronache Dumitru Cibotaru? Vasile PetreaIonu Pârvu Ștefan Paraschivu Zamfir DumitruIonu Scăunașu Rada Floarei Dumitrana VăduvaMaria Pătru Scăunașu Ioan Andrei Ienache DuțuPătru Mitrana Gheorghe Ionu Constandin R. PopescuStamatie Deaconu Ilinca văduva Ionu PopescuIlie Mitranu Maria văduva Dumitrache IstrătoiuRadu Vladu Păuna văduva Dumitru….Ghiță Olteanu Dumitru Dumitru Călărașui Constandinu DeaconuIonu Badea Constandina Văduva Nicolae Sandii(?) Ilie Dumitrașcu Zamfiru Dumitru Constandin StamatieStanu Popa Matei Dumitrache Marin AlicsandruIonu Stanu Dragomir Dumitrache Popa Nicolae ZăicoianuConstandin Ghelmegeanu Gruia Dumitra Ilie BadeaIonu Dumitru Zamfiru Ghelmegeanu Stanciu (Sandu)Vasile Dumitru Preda Stancu Mihai CârsteaIonu Cârstea Constandin Epure Preotul Ștefan ZăicoianuBarbu Dumitrașcu Florea Ionu Nicolaie Istruțoiu(?)Marin Dogariu Ionica Văduva Dincă DeaconuCost. Costandin Marinu Ciobanu Radu DeaconuIonu Marinu Radu Stanciu Ionu I. Deaconu RaduPăunu Radeal(?) Stanciu Badea Ilie BăluțeAndrei Mohoru Mihai Z. Olteanu Dumitrache DeaconuPetrache Gheorghe Ionu Oltanu Pătru IonuPătru Petrache Badea Olteanu Ioan Preotu GheorgheNicolaie Petrache Stancu Dumitrașcu Stanciu…… (?)Pătru Ionu Mihai I. Ilie Marina ConstandinIonu Tălau Dumitru Ionu Călina VăduvaIonu Petrică Badea Constandinu Stanciu Fudulu(?)Ionu Mohor Ionu Anghelu Dumitru Mihaea(?)Dumitrașcu Druțu Anghelu Ilie Dincă DobreGheorghe Danciu Pătru Barbu Radu TâmplariuAlisandru Danciu Gheorghe Ilie Ionu CălinaIonu Marinu Constandinu Vârlan Matei CălinaMihai Băcescu Barbu Băluțe Stancu Bunu (?)Tița văduva Ilie Preoteasa Radu Pârvu Tâmplarul(?)Marinu Constandin Matei Preoteasa Vasile IonescuMihai Sandu Grigorie N. Roșca Ion Andrei NeaguMarin Logofătu Constandin Grigorie Dincă NegoiescuMarinu Dănciulescu Nicolaie Paraschivu Marin FotaSandu Iordache Grigorie Paraschivu Șeclăman MarinIonu Sandu Costandin Gherghe Grigore…(?)Sandu Iordache Nicolaie Gherghe Marțoi VasileIon Vladu Constandin Nicolaie Constandin Pârvu(?)Ionu Păuna Grigorie Constandinu Constamndin..Grigorie Păuna Pătru Deaconeasa Gheorghe AnghelMarinu Ghelmegeanu Ilie Radu Ilinca Văduva Ionu Radu RomăniaApostolu Dumitrașcu Matei Deaconeasa Primăria Comunei TălpașiuMarinu Dumitrașcu Radu Ghelmegeanu Această petiție fiindu dată din Ilie Dumitrașcu Ion Deaconoaia partea obștei locuitorilu și fiindu pre

fiinţă de adevăru se atestă.Catrina Văduva Petrache Dumitrașcu 1873, Noiembrie 11Pătru Băluțe Constandinu DobrinuPrimar Ștefanu Paraschivu Marinu Dumitrache Floarea PredaNotar M. IonescuRada Văduva Băluță Deaconu

Alisandru Dumitru Ilinca Ionu RaceaRadu Constandin Ionu deaconu Niță


Apele minerale ale GorjuluiMoto: „Nimic nu este inutil în lume, fiecare lucru este sacru”

(Osho, 1931-1990)

Apele termale și cele minerale apar la suprafață, din puteri miraculoase în bazinele special amenajate fiind găsite loc în loc, în județul Gorj, creând adevărate fenomene, mai de arheologi, de-a lungul anilor. Așa cum scrie Constantin greu de explicat, la prima vedere. Geologii spun, însă, că e Câșlău în cartea ”Băile Săcelu un tezaur natural”, ”cea mai normal să fie așa, pentru că mai mult de jumătate din de seamă și sigură dovadă despre folosirea apelor de la suprafața județului face parte din „Anomalia Geotermală Săcelu pe vremea romanilor în Dacia o constituie inscripția Băile Herculane- -Bâlteni.„ În această zonă s-au născut, de pe un monument votiv închinat drept mulțumire zeului deci, erupția de apă termală de la Cîlnic, apele minerale medicinei Aesculap și zeiței farmaciei Hygia, pentru bogate în săruri de la Săcelu, fântânile sărate de la Bălănești puterea binefăcătoare a apelor, descoperită în apelel și apele termale și sărate, în acelașii timp, de la Țicleni. Bahniței. Este vorba despre un altar votiv, dăltuit în piatră Forajul din Câlnic dă apă la 37 de grade pentru sătenii din din ordinul lui Marcus Tiberius Marcianus, ca drept Vlădoi. recunoștință față de zeitățile amintite(…)„ iar potrivit

După ani întregi de cercetări, oamenii de știință au istoricului Alexandru Ștefulescu, în Gorjul istoric și stabilit că, de regulă, la fiecare 33 de metri adâncime, pitoresc”(apărut în 1903, inscripția datează de la anul 275 temperatura crește cu 1 grad d.Hr., deși în transcrierile celsius, fenomen care a textului în limba latină nu primit denumirea de gradient apare această dată. Sulful geotermic al Pământului. care iese dintr-un foraj de la Astfel, de exemplu la 2000 Săcelu se apr inde cu d e m e t r i a d â n c i m e , ușurință.temperatura ajunge la 60 de Iată cum explică în grade. Până în 1989, pe anul 1921 geologul M.G. teritoriul României s-au F i l ipescu , apa r i ț i a l a făcut 4000 de foraje la suprafață, în mod natural, a adâncimea de 2000 de metri, apelor minerale de la Săcelu: c u d i f e r i t e s c o p u r i „datorită forțelor degajate de ( p r o s p e c ț i u n i p e n t r u două mase cu tendința de descoperirea zăcămintelor apropiere(masa munților de petrol, gaze sau cărbune), înalți din nord și platforma i a r pe a tunc i , ex i s t a prebalcanică din sud), s-au obligativitatea măsurării produs ondulațiuni care au temperaturii pământului în ridicat la suprafață o insulă foraje. Așa se face că există, la ora actuală, o hartă de sedimente eocene între sedimentele mai noi, miocene și geotermică a României, pentru adâncimea de 2000 de metri. pliocene. Prin ridicarea pliocenului (conglomeratele de Contrar gradientului geotermic, însă, s-a constatat că există Săcelu) și a sării la suprafață, s-au produs numeroase linii de zone în țară în care acesta nu se respectă, temperaturile fracturi prin care se ridică manifestațiuni bituminoase, cum crescând mult mai repede, din cauza unor corpuri ar fi gazul metan și petrolul, însoțite de bogate urme de iod„ . magmatice, formate din rocă topită. Acestea formează zone La rândul său, dr. geolog Ilie Huică ajunge la aceleași numite „anomalii geotermale”, fiind caracterizate de concluzii în cartea sa ”Băile Săcelu”, scrisă împreună cu zăcăminte de combustibili fosili, adică petrol, gaze și medicul balneolog Lidia Aniței:” Apele de la Săcelu au cărbune și erupții de ape termale și minerale. Cele mai mineralizații totale care depășesc 30.000mg/l însoțite de importante anomalii geotermale din țară sunt: Felix – 1 Mai hidrocarburi gazoase, ape sulfuroase, clorurate, bromurate și – Oradea, Craiova- Videle, Hârșova- Brăila, Căliman- iodurate, sunt ape tipice de zăcământ.”Harghita și Herculane- Târgu-Jiu – Bâlteni. Așa cum ne În scopul captării apelor minerale de zăcământ explică geologul Ion Stoican, fenomenele apărute, deci, în existente în zona Săcelu au fost executate mai multe foraje. Gorj, acelea de erupții de ape termale și minerale însoțite de Cel mai cunoscut este, însă, Forajul nr.1433 al Întreprinderii emanații de gaze nu sunt deloc inexplicabile, acestea, de lucrări Geologice speciale Săcelu, realizat în anul 1971, în însoțind de regulă, zăcăminte de petrol și gaze. Apa dintr-un scop de cercetare hidrologică. Debitul liber inițial al bazin de la Săcelu e roșie ca zmeura vara și albă ca laptele forajului a fost de 215mc/zi, apă minerală însoțită de gaze toamna. libere, în special sulf,care se aprinde cu ușurință în prezența

Dacă e să o luăm în ordinea descoperirii lor, cele mai flăcării deschise.vechi sunt apele minerale de la Săcelu, puterile lor Un fenomen rar întâlnit este acela de schimbare a tămăduitoare fiind cunoscute încă de pe vremea dacilor. culorii apei din cele patru bazine ale stațiunii, în funcție de Romanii, care au cucerit Dacia în războaiele din 101-102 și anotimp. Acesta e explicat prin existența în bazine, diferit în 105-106 după Hristos, au construit aici o adevărată stațiune funcție de izvoarele pe care fiecare le are pe fund, a de tratament, fragmente din apeductele ce duceau apa cu bacteriilor, plantelor și animalelor microscopice ce trăiesc

Gheorghe Clapa

în apă. Astfel, apa ajunge de la alb ca laptele, la verde, roz- hotel modern, iar mulți oameni vin aici, dar deocamdată se zmeuriu și până la negru. Toate acestea , împreună cu apele pot bucura doar de piscină cu apă obișnuită, pentru minerale și nămolul sapropelic ce se formează pe fundul reînființarea băilor cu ape de zăcământ fiind nevoie de

multe demersuri.La Bălănești există fântâni sărate, în care apa se ridică

deasupra nivelului solului și curge peste tuburi. Deși, de regulă când sapi o fântână mergi mult în jos până dai de apă, la Bălănești există fântâni la care apa iese singură deasupra nivelului solului.. Una dintre ele se află în satul Bălănești, la intrarea în cimitir, dar a fost părăsită, pentru că oamenii nu pot bea apă din ea. Animalele, însă, iubitoare de sare, beau cu plăcere apă din fântânile sărate ale satului. Oamenii spun că fântâna de la cimitir nu prea e folosită, dar sunt altele din care iau apă să fiarbă fasolea, pentru că această ar fierbe mult mai repede decât în apa normală, din alte fântâni. Și aici, ca și la Săcelu, apar emanații de gaze, iar pe marginea fântânii, pe unde se prelinge apa e puternic mineralizată. Localnicii speră ca cineva să investească aici, mai ales că Bălăneștiul e o comună aproape moartă din punct de vedere economic. Se vorbește, chiar, că un patron ar fi vrut să facă p bazinelor, precum și radioactivitatea au efecte terapeutice stațiune, dar nu s-a mai auzit nimic în ultimul timp.salvatoare, uneori, pentru bolnavi. Așa se face că bolnavi

Un alt foraj executat cu peste 20 de ani în urmă, a dat cărora nu li se mai dădea nici o șansă, având boli cronice naștere unui izvor de apă termală la Câlnic, în satul Vlădoi. grave, au plecat de aici vindecați. la Săcelu se tratează foarte Proprietarul terenului, Dan Hatmanu, vine des aici să ia apă multe boli, dar numai la recomandarea medicului. Printre pentru treburile casnice, ba chiar povestește că mama sa acestea:afecțiuni ale aparatului locomotor, afecțiuni dădea de aici apă la vaci. De asemenea, tot satul vine să se neurologice periferice, ale sistemului nervos central, scalde, iar omul spune că vecinii sunt foarte bucuroși că au ginecologice, ale aparatului respirator, ORL, digestive, scăpat de reumatism. Primarul comunei Câlnic, are, însă, hepatobiliare și renale. Directorul stațiunii Săcelu, Nicolae planuri mari pentru sonda din care curge apă la o Rotaru, spune că are mulți pacienți care au venit aici în cârje temperatură constantă de 37 de grade, fie iarnă, fie vară:” Un și au plecat pe picioarele lor, sau au venit cu boli incurabile investitor din Gorj se află în negocieri cu 6 familii din și au plecat sănătoși.împrejurimi. ”vrea să le cumpere terenul și să facă aici o Dacă Băile Săcelu au o vechime de aproape 2000 de stațiune, pentru că a dus apa la analize ă și spune că are ani și se dezvoltă continuu, nu același lucru se poate spune aceleași proprietăți terapeutice ca cea de la Băile Bala, din despre Băile Țicleni. Aici, apele de zăcământ petrolier, calde Mehedinți. urmează ca noi, autoritatea locală, să încheiem și, în același timp sărate, au făcut ca în anul 1973, să fie cu el un parteneriat public-privat, pentru a-i asigura deschise băile, formate din două bazine și o bază de utilitățile și toate serviciile publice de care are nevoie„ tratament . deși începuseră să fie cunoscute în întreaga țară, (Dumitru Vulpe- primar comuna Câlnic).acestea au funcționat doar 10 ani, după care au fost închise.

Acum pavilionul central a fost renovat și transformat într-un


Banca rurală „Negovanul” din comuna Zăicoi, județul Dolj

Banca rurală sub forma unei ”Bănci Populare Cooperative de Credit și Economie„ s-a înființat în comuna Zăicoi în 6 decembrie 1904. Atunci s-a ales și primul consiliu de administrație în componență:Ștefan Bazilescu, învățător în comuna Tălpaș- președinte, Nicolae I. Popescu, ajutor de primar în comuna Zăicoi- vicepreședinte, Gh. Mihăilescu primarul comunei Zăicoi- contabil.

Membri au fost aleși: Alex Pârvulescu învățător la școala din Zăicoi, Ion Ștefănescu secretarul comunei Tălpașul, Matei M. Ionescu secretarul comunei Zăicoi, Ion preotu Ștefan din comuna Zăicoiul, Costea Gh. Poenariu din Tălpaș și Grigore I. Stanciu din Zăicoi. Supleanți au fost aleși:Petre C.R. Popescu și Dumitru II Gh. Dănciulescu, ambii din Zăicoi și Marin Gh. Iordache din Tălpaș.

Deși banca a grupat locuitorii din două comune, Zăicoi și Tălpaș, sediul a fost în casa primarului din Zăicoi, Gheorghe Mihăilescu, care îndeplinea și funcția de casier. Dintre ceilalți membri remarcăm prezența celor doi, a lui Marin Ionescu și Matei M. Ionescu, tată și fiu acesta cunoscut cu numele de Logofătul, deoarece a fost multă vreme scriitor la primărie, secretar și notar, deși avea 6 clase. Multă carte nu avea niciunul din ei, toți născuți în a jumătate a secolului al XIX-lea, dar aveau un scris corect, clar, caligrafic , scris cunoscut de mine, deoarece am văzut multe librete de economie rămase prin podul bunicii mele , Ana Gherghe, fiica lui Nicolae I. Popescu. Ion preotul Ștefan a fost fiul preotului Ștefan Ionescu Zăicoianul, urmaș de diaconi de la biserica satului, tatăl și bunicul, și în casa cărora a funcționat școala în anumite perioade, informație furnizată de doctorul Constantin Olteanu.

Centrul comunei a fost până la primul război mondial în satul Zăicoi, sat populat, pe teritoriul căruia se găsea :biserica, școala, primăria . Numele băncii a fost Negovanul, locuitorii satului, o parte, erau veniți în Zăicoi din fostul sat Negovani, distrus de turcii lui Pasvantoglu în 1795. Capitalul social al băncii era format din părțile sociale ale membrilor și din veniturile mașinii de treierat, proprietate a societății . Banca rurală și-a adus contribuția la dezvoltarea economică a comunei și s-a înscris în politica liberală „prin noi înșine”. Nu sunt economist, dar mi-am pus des întrebarea „De ce s-a renunțat la acest sistem bancar?” În Basarabia, după 1990, acest tip de bancă a apărut din nou și se pare cu bune rezultate.

CAPITOLUL I. Zăicoiul, judeţul Dolj.

Înfiinţarea şi scopul societăţii Art. 2. Scopul societăţii e de a înlesni creditul pentru membrii ei, procurându-le prin împrumuturi sau Art. 1. Să înfiinţează în comuna Zăicoiul, o societate scontarea de poliţe, capitalurile necesare pentru cooperativă de credit şi economie sub numele de Banca gospodărie, agricultură, meserie sau comerţul lor, şi de a Populară «NEGOVANNL» şi cu sediul în comuna fructifica economiile lor.

Gherghe GhergheSidonia-Elena Diaconu

STATUTELE

Băncei Populare Cooperative de Credit şi Economie„NEGOVANUL“

Din comuna Zăicoiul, judeţul DoljCONFORM ART.31 DIN LEGE

N. I. Popescu - vicepreşedinte Gh. Mihăilescu - casier


Art. 3. Societatea va putea face, în condiţiunile arătate Excluderile să pronunţă de Consiliul de Administraţie, mai jos, următoarele operaţiuni: cu drept de apel la adunarea generală.

a)A primi spre fructificare economiile membrilor. Cei excluşi vor presenta apelul lor comisiunii censorilor , care va trebui să-l aducă la cunoștință adunării b)A primi depunerile, în acelaşi scop, de la nesocietari.generale spre a hotărî. Excluderile să vor hotărî de c)A contracta împrumuturi. Aceste împrumuturi să vor adunarea generală în cazurile a) şi b) cu majoritate de contracta numai cu autorisaţia Casei Centrale, dacă banca voturi, iar în cazul c) cu o majoritate de 2/3 , a membrilor va fi admisă a lucra cu această Casă.prezenţi.

d)A acorda împrumuturi atât membrilor cât şi ne Art. 12. Un membru exclus din societate nu va mai societarilor cari se află în condiţiunile art. 39.

putea fi reprimit, decât după trei ani cel puţin din ziua e)A sconta şi resconta efecte comerciale. excluderii sale, prin votul adunării generale.Art. 4. Durata Societăţii este nelimitată. Art. 13. Cel exclus perde dreptul la orice beneficiu, pe

anul în care a fost exclus.CAPITOLUL II. Cei ce au perdut calitatea de membru în baza al. a, b şi c

Despre membrii Societăţii, drepturile şi datoriile lor din Art. 8 vor fi socotiţi pe basa bilanţului la finele anului social în care au perdut calitatea d« membru şi plătiţi până în 6 luni de la această dat... Ei n'au nici un drept asupra Art. 5. Pot fi membrii în societate locuitorii majori fără fondului de rezervă şi a altei averi sociale.deosebire de sex, din comuna de reşedinţă şi din comuna

Membrii eşiţi rămân răspunzători încă doi ani de zile de vecină numită Tălpaşul.la eşirea lor de toate obligaţiunile contractate de societate Femeile măritate nu pot face parte din societate fără până la acea dată, conform art.232 din codicele autorizaţia soţului lor.comerciale.

Art. 6 Membrii se primesc de consiliul de Art.14 Societatea nu poate funcționa decât având cel Administrație, prin înscrierea în registrul de societari.

puțin 20 de membri.Trei membri pot contesta aceste înscrieri, adresând Art.15 Societarii au dreptul:protestul lor comisiunii censorilor, care va trebui să refere

adunării generale spre a hotărî. a)A lua parte la adunările generale ale societății și a vota.Art. 7. Nu pot fi primiţi ca membrii în societate din vro

altă bancă populară sătească. b) A să împrumuta deja de la societate în limitele mijloacelor ei și în condițiunile statutelor de față.Art. 8. Calitatea de membru se perde:

c) A depune spre fructificare economiile lor și a)Prin retragere.capitalurile disponibile, pentru cari au dreptul la dobânda b)Prin strămutare din comunele în care Banca Populară stabilită de adunarea generalăpoate face operaţiunile sale.

Art.16 Dreptul de vot în adunarea generală se perde c)Prin excluderepentru societarii ce ies din Societate în orce mod, din ziua

d)Prin moarte. eșirei lor.e)Prin înscrierea ca membru în vro altă bancă populară. Nici un societar nu poate avea mai mult decât un singur Art. 9 Când un membru își dă demisiunea, el e dator vot, oricare ar fi partea lui socială; cei absenți și femeile

mai întâi să-și plătească toate datoriile către societate, vor fi representați prin mandatar socitarchiar dacă ele n-au ajuns încă la termen. În acest caz Un mandatar nu poate representa decât un singur calitatea de membru se pierde la sfârșitul anului social. societar în afară de votul lui

Art. 10 În caz de moarte a unui societar, moştenitorii Mai mulți moștenitori nevârstnici ai unui socitar săi vârstnici nu pot fi primiţi ca membru, de cât în decedat pot fi reprezentați numai printr-un singur conformitate cu art. 6 din aceste statute, şi dacă nu sunt împuternicit, care va avea numai un vot și care va putea să primiţi, contul lor se stabileşte, ca şi pentru ceilalţi nu fie societar In cas când tutela nu va fi constituită, societari, numai la sfârşitul anului social. Banca e obligată să ceară prin justiție reglarea tutelei.

Moştenitorii nevârstnici însă, până la stingerea Art17. Societarii se obligă la intrarea în Societate prin datoriilor lor către societate, vor putea să fie representaţi declarațiune scrisă:în societate prin tutorii lor.

a) A plăti o taxă de înscriere de 1 leu.Art. 11. Excluderea din societate poate avea loc pentru

b) A-și constitui o parte socială în mod ul prevăzut în următoarele motive:art.21.

a) Pentru neplata datoriilor şi a cotisaţiunilor fără c) A răspunde pentru obligațiunile societății în mod temeiuri justificate, în timp de trei luni, după două

solidar, adică unu pentru altul până la concurența părților somaţiuni date din 40 în 40 de zile,sociale subscrise.

b) Pentru condamnarea de justiţie pentru crime şi d) A se conforma statutelor de față și hotărârilor delicte.

adunării generale și ale Consiliului de administrație.c) Excluderea să poate pronunţa şi în contra unui

membru care lucrează în contra intereselor societăţii, sau nu se supune statutelor şi hotărârilor adunării generale.


CAPITOLUL III liberarea unui duplicat de libret.

Capitalul social şi părţile sociale. Decisia consiliului de administraţie va fi afişată în termen de cel mai târziu 15 zile, Ia primăria comunei din care face parte posesorul libretului.Art. 18. Capitalul social să formează din părţile sociale,

Art.26. Dividentul cuvenit distribuit societarilor pentru vărsate de membrii din donaţiunile, pe cari Societatea le-părţile lor sociale efectiv vărsate, să va fixa in fiecare an ar primi şi din veniturile fondului ma-şinei de treerat, de de consiliul de administraţie, cu aprobarea adunărei care astăzi societatea dispune.generale.Art 19. Donaţiunile făcute Societăţii constituesc un

Până la vărsarea integrală a părţii sociale, dividendul fond asupra căruia membrii nu au nici un drept. Cât timp cuvenit societarului, să va ţine în contul a acestei părți. va dura Societatea el va servi pentru operaţunile ei şi Dividendul cuvenit distribuit societarilor nu va fi în nici pentru acoperirea obligaţiunilor, dar nici o dată nu poate fi un caz mai mare de 10% asupra părții sociale efectiv împărţit între societari, fără de voinţa expresă a vărsate. Prisosul va fi vărsat la fondul de rezervă.donatorului. Fondul de donaţiuni va fi sporit în fiecare an

cu o dobândă anuală, egală dobânzii ce se cuvine depunerilor după aceste statute. CAPITOLUL IV.

Art, 20. In caz de lichidare a Societăţii, fondul de Capitalul operaţiunilordonaţiuni va putea, dacă actul de donaţiuni nu prevede o anume întrebuinţare, să fie vărsat, după hotărârea adunării

Art. 27. Afară de capitalul social, alcătuit după cum e generale, ca donaţiune la una din societăţile prevăzute la prevăzut în art. 18, societatea poate întrebuinţa, pentru art. 46 de mai jos, spre a ajuta desvoltarea economică a operaţiunile sale şi depunerile făcute atât de membrii ei localităţii. In caşul în care adunarea generală nu se cât şi de nesocietari, precum şi împrumuturile contractate pronunţă în favoarea nici uneia din aceste societăţi, sau de ea în acest scop.dacă asemenea societăţi nu vor exista în localitate, acest

Art. 28. In fiecare an adunarea generală va fixa un fond să va depune spre fructificare la Cassa Centrală a maximum la care poate ajunge suma totală a depunerilor Băncilor Populare Săteşti.individuale precum şi a împrumuturilor contractate de Dacă în urmă să va înfiinţa în localitate o altă bancă Societate.populară, sau vre-o societate cooperativă de categoria

Art. 29. Pentru plata obligaţiunilor contractate astfel de celor menţionate mai sus, Casa Centrală va aprecia, dacă Societate, serveşte ca garanţie toată averea socială în trebue să le remită acest fond împreună cu dobânzile ordinea următoare :cuvenite, sub titlu de donaţiuni şi în condiţiunile

prevăzute mai sus pentru atari fonduri a) Beneficiul anual,

Art. 21. Fiecare societar să obligă să verse în Casa b) Fondul de reservă,Societăţii partea lui socială, care va fi de cel puţin 20 lei şi c) Părţile sociale proporţional cu miza socială a de cel mult 5.000 lei. fiecăruia.

La înscriere se va depune cel puțin 10% din suma In casul când capitalul social nu este încă integral subscrisă, iar restul să va achita în cel mult trei ani, prin vărsat, societatea poate constrânge pe membrii să verse vărsăminte lunare, stabilite de adunarea generală' După toată partea socială subscrisă de fiecare din ei, pentru, a vărsarea integrală a părţei sociale subscrise şi după putea face faţă obligaţiunilor sale.îndeplinirea termenului de trei ani prevăzuţi mai sus, d) Donaţiunile.capitalul social va fi sporit prin cotizaţii treptate făcute de

Partea luată din capitalul de donaţiuni pentru achitarea fiecare membru a câte cel puţin 50 bani pe lună.obligaţiunilor sociale, este considerată ca un împrumut ce

Art. 22. Părţile sociale sunt proprietatea societarilor. trebue restituit din primele încasări şi înainte de orice Aceştia, în caz de lichidare eventuală a Societăţii, sunt distribuire de dividende.consideraţi ca creditorii ei, însă nu vor putea fi plătiţi

Art. 30. Depunerile se primesc:decât după achitarea tuturor celorlalte obligaţiuni ale a) Fără termen, până cel mult 100 lei pentru fiecare Societăţii.

depunător, cu condițiile ca retragerea lor să fie cerută cu Art, 23. Cât timp un membru rămâne în Societate partea cel puțin 10 zile înainte.lui socială nu poate fi nici retrasă, nici cedată

b) pe termen, în condițiunile stabilite de adunarea nesocietarilor nici urmărită de creditorii lui.generală .Acest termen nu poate fi mai scurt de 6 luni.Art. 24. Dacă în casul prevăzut în articolul precedent

Art. 31. Dobânda pentru depuneri, începe să curgă o partea socială a unui membru, retras sau exclus,-e lună după ce s'a făcut; fracţiunile de lună nu sunt socotite. urmărită prin justiţie, Societatea nu poate fi silită să facă Această dobândă să fixează în fiecare an de adunarea plata în alte condiţiuni, decât în cele prevăzute la art. 13.generală. Ea nu poate fi mai mare de 6 %, pe an. Pentru Art. 25. Fiecare membru intrând în Societate primeşte depunerile făcute de nesocietari, de câte cei puţin 5 lei pe de la consiliul de administraţie un libret sau o cărticică, în lună. Adunarea generală poate încuviința însă până la 2 % care se înscriu toate operaţiunile sale cu Societatea. In caz peste această dobândă.de perdere a libretului, societarul e dator să

Art. 32. Dobânda se plăteşte la sfârşitul anului social încunoştiinţeze în scris consiliul de administraţie, care va sau în momentul restituirei capitalului depus. Dobânda încheia un proces-verbal de anulare şi va dispune


neretrasă se înscrie după două luni, ca un nou deposit, fără împrumutului.termen. Art. 43. In orice caz societatea îşi rezervă dreptul de a

Art. 33. Fiecărui depunător să eliberează un libret in rezilia contractul de împrumut şi a reclama plata lui în care se înscriu toate operaţiunile sale cu Societatea şi care următoarele cazuri :sa restitue Societăţii după retragerea depunerilor şi a)Când debitorul nu întrebuinţază suma împrumutată. încheierea definitivă a conturilor…. pentru scopul arătat în actul de împrumut,

Art. 34. Depunerile nu se pot ceda decât în urma unei b)Când debitorul sau garanţii lui cad în stare de încuviințări făcută de consiliul de administraţie, care va nesolvabilitate sau nu mai prezintă siguranţe îndes-pune viza pe livret șipe chitanțele depunătorului. tulătoare pentru plata împrumutului.

Art 35. In cas de pierdere a libretului, administrația c)În cazurile în care societatea ar fi silită să restitue poate elibera un nou libret pe numele persoanei înscrise depunerile şi împrumuturile contractate de ea sau să în registrele sale, îndeplinind formalitățile prevăzute la procedeze la lichidare.art. 25. În acest al treilea caz să va acorda debitorului un termen

CAPITOLUL V. de o lună, înăuntrul căreia să-şi achite datoriaDespre împrumuturile acordate de Societate Art. 44. Împrumutatul are totdeauna dreptul să-şi

plătească integral sau împarte datoria înainte de termenul stipulat.Art. 36. In fiecare an adunarea generală, în urma

propunerii consiliului de administraţie, stabileşte ma- In acest caz dobânda nu se va plăti decât pentru partea ximul sumei ce să poate acorda ca împrumut unui din capital care rămâne împrumutată şi numai pentru membru al societății pe credit personal sau real. timpul cât rămâne în mânile împrumutatului.

Art 37. Consiliul de administrație înainte de a acorda Art. 45. In toate caşurile, împrumuturile contractate la împrumuturile trebue să ţină seamă nu numai de calităţile societate trebue sâ fie asigurate astfel încât să nu fie nici o morale şi de solvabilitatea împrumutatului, ci şi de scopul primejdie pentru societate.pentru care se cere împrumutul dându-se preferinţă Ele pot fi acordate pe credit personal sau pe amanet. împrumuturilor pentru scopuri productive, de exemplu Împrumuturile pe credit personal şi fără gir sau aval nu să pentru cultura pământului, pentru cumpărare de vite sau vor acorda decât excepţional şi pentru sume mici a căror pentru industria şi comerţul agricol. cifră maximală să va fixa de Consiliul de Administraţie.

Consiliul de administraţie nu este ţinut a împrumuta Pentru împrumuturile pe credit, personal şi cu gir sau aval nici chiar pe membrii societăţii, dacă aşa va crede de Consiliul de Administraţiune va fixa suma până la care o cuviinţă şi este asemenea în drept să fixeze suma persoană poate fi admisă a semna ca girant sau ca garant împrumutului la orice cifră va aprecia după împrejurări. prin aval.

Art. 38. Scopul împrumutului să va arăta în actul de In privinţa amanetelor se vor aplica disposiţiunile împrumut şi consiliul de administraţie va fi dator să prevăzute la art. 26, 27, 29 şi 30 din legea Creditului supravegheze întrebuinţarea lui. Agricol din 2 Iunie 1892.

Art. 39. Împrumuturile nu să pot acorda decât Când banca face avansuri sătenilor pentru cumpărare locuitorilor comunei de reşedinţă şi ai comunei vecine de vite, seminţe şi instrumente agricole, acestea vor fi Tălpaşul arătate în art. 5. considerate ca amanetate din momentul cumpărărei lor şi

până la achitare, aplicînduse în această privinţă Art. 40. Toate cererile de împrumut vor fi adresate disposiţiunile prevăzute în art. 17, al. II şi art. 25 din legea Preşedintelui societăţii, care le va pune în deliberarea Creditului Agricol din 2 Iunie 1892.Consiliului spre a hotărî.

Art. 46. Societatea poate acorda împrumuturi şi Art. 41. Împrumuturile acordate de Consiliul de diferitelor asociaţiuni ale locuitorilor comunelor în care Administraţie vor fi:operează, dacă găseşte că aceste asociaţii sunt utile pentru a) Pentru termene pănă la un an care poate fi prelungite buna stare materială şi morală a acestei comune, cum sunt de Consiliul de Administraţie încă cel mult un an.societăţile de consumaţie, de producţie, de vânzare de

b) In compt curent. producte, etc.Consiliul de Administraţie poate da delegaţiune In acest scop Consiliul de Administraţie va studia actele

preşedintelui pentru a acorda împrumuturi mici, sub şi operaţiunile acestor asociaţiuni şi va face un raport ratificarea ulterioară a consiliului. adunării generale, care va stabili limitele creditului de

Maximul acestor împrumuturi mici se fixează de acordat şi condiţiunile de plată cerând totdeodată şi Consiliul de Administraţie, cari nu poate trece peste 100 încuviinţarea Casei Centrale a Băncilor Populare.lei şi aceasta numai în casuri urgente. In aceste caşuri, împrumutul să poate acorda şi pe

Prin contractele de împrumut se poate stipula, ca simpla iscălitură socială.stingerea împrumutului să se facă în mod parţial, Art. 47. Dacă într'un moment dat, Societatea va dispune înnăuntru termenului. de fonduri mai mari decât ar putea să fie întrebuinţate în

Art. 42, Pentru termene mai lungi, împrumuturile nu se localitate, în modurile prevăzute la art. precedent, pot acorda decât prin votul adunărei generale care Consiliul de Administraţiune va fi obligat să depună stabilesce în acest caz şi termenele parţiale de plată ale imediat spre fructificare suma disponibilă la Casa


Centrală a băncilor populare prin intermediul a) Adunarea Generală.administraţii financiare. b) Consiliul de Administraţie.

c)Comisiunea Censorilor,CAPITOLUL VI. d)Comptabilul.

Fondul de rezervă şi beneficiile societăţii Art. 54. Membrii Consiliului de Administraţie, a , comisii de censori şi lichidatorii nu pot fi decât români majori cari se bucură de drepturile civile şi politiceArt. 48. Fondul de reservă să va forma după cum

urmează: Art. 55. Atribuţiunile adunării generale sunt:

a) Din 10 la sută asupra beneficiilor anuale nete. 1. Să delibereze asupra tuturor chestiunilor ce sunt puse la ordinea zilei.b) Din prisosul ce rămâne după împărţirea dividendelor

conform articolului 52. 2. Să aprobe bilanţul şi împărţirea beneficiilor.

c) Din taxa de înscriere prevăzută în art. 17 după 3. Să hotărască asupra felului de a acoperi perderile acoperirea cheltuelilor de constituire (cheltueli de Societăţii în cas când ar fi asemenea perderi. imprimate şi registre). 4. Să dea Consiliului de Administraţie descarcărea de

d) Din dobânzile fondului de reservă cari nu pot fi mai gestiunea lui.mari decât dobânda bonificată depositelor băncii. Art. 56. Adunarea generală să întrunesce în şedinţă

Art. 49. Fondul de rezervă constitue proprietatea ordinară odată pe an, în cea dintâi Duminecă după 15 exclusivă a societăţii, membrii neavând înainte de Februarie.dizolvare nici un drept asupra lui şi neputând pretinde nici Adunarea poate fi convocată în şedinţă extraordinară o parte dintr'însul, când să retrag din societate înainte de de către Consiliul de Administraţie, de comisiunea de dizolvare. censori, sau de câte ori va fi cerută de 10 membrii ai

Fondul de reservă nu poate fi întrebuinţat sub nici o Societăţii,formă în operaţiunile societăţii. El va fi prefăcut în efecte Convocarea trebue să cuprindă locul, data şi ordinea de Stat, cari vor fi depuse spre păstrare la Casa de zilei.depuneri şi consemnaţiuni sau la Banca Naţională a Convocarea trebue să fie afişată, cu cel puţin 15 zile României, sau se poate depune la o casă sigură spre înainte de ziua fixată pentru întrunire, în localul băncii, în fructificare, de unde s'ar putea obţine o dobândă mai localul primării, în localul şcoalei şi la uşa bisericii.avantagioasă, ca cum ar fi plasate în efecte publice.

Adunarea este legal constituită, când se vor întruni Efectele fondului de reservă nu pot fi amanetate fără jumătate plus 1 (unu) din membrii înscrişi. Dacă acest

învoirea Casei centrale. număr nu să va întruni, să va face o nouă convocare peste Art. 50 In cas de disolvare a Societăţii fondul de reservă două săptămâni când întrunirea să va ţine cu oricare va fi

nu se poate împărţi decât dacă Societatea are în acel numărul membrilor presenţi.moment înscris un număr de membrii cel puţin îndoit de Adunarea este prezidată de preşedintele consiliului de cel prevăzut în art. 14 şi dacă această împărţire este administraţie şi în lipsa lui de vice-preşedinte; în cas de încuviinţată de o majoritate de 2| a membrilor; în caşul 3 lipsă a vice-preşedintelui, adunarea va fi prezidată de cel contrar se va dispune de acest fond după cum să prevede mai în vârstă dintre membrii.în articolui 20 pentru donaţiuni.

Fiecare adunare numeşte doi secretari.Art. 51. Adunarea Generală poate în totdeauna hotărî că

Hotărârile adunării să iau cu majoritate de voturi afară fondul de reservă nu să poate împărţi între membrii ia

de casurile prevăzute în articolelei 11, 50, 78 ți 79 când să disolvarea Societăţii. Asupra acestei hotărâri nu să poate

va urma după cum e hotărît în aceste articole.reveni decât respectând formele prevăzute pentru

Art.57 Voturile adunării generale se fac prin ridicare de modificarea statutelor.mâni, afară de casul când 15 membri ar cere votul

Art. 52. Din beneficiile brute se vor scădea :secret.

a) Cheltuelile de administraţie ;Votul asupra alegerilor precum şi asupra excluderei

b) Dobânda pentru depuneri şi sumele datorite de membrilor se face în totdeauna secret (cu bile sau buletine Societate; scrise).

c) Perderile suferite de bancă. II.Consiliul de AdministraţieRestul, constituind beneficiul net, se va repartisa : Art. 58 Consiliul de Administraţiune să compune din 9 I.La fondul de rezervă cel puţin 101a sută; membrii. Consiliul de Administraţiune alege din sânul

său un Preşedinte şi un vice-preș edinte. Consiliul de II.Ca dividende, la capitalul social, cel mult 10% Iar administrațiune se alege pe termen de 3 ani de către restul să va distribui tot fondului de rezervă conform art. adunarea generală și se reînoiește cu câte 1/3 în fiecare an.48 al. b.

La reînoirea Consiliului de administraţie membrii eşiţi CAPITOLUL VII.se pot realege. Unul dintre membrii Consiliul de Administrația Societății.administraţie poate face şi funcţiunea de secretar. Art.59. În cas de descompletare a Consiliului de Administrație,

Art. 53. Organele Societăţii sunt: comisiunea censorilor desemnează pâna la întrunirea


adunării generale persoanele cari să înlocuiască pe cei f)A prepara elementele raportului anual de gestiune.eșiți. Art. 66. Persoanele înrudite până la al 3-lea grad

Membrii noui aleși vor funcționa până la expirarea inclusiv, nu pot fi aleşi membrii în acelaşi Consiliu de mandatului membrilor pe cari îi înlocuesc. Administraţie.

Art. 60. Societatea este representată în actele judiciare III. Comisia Censorilor.şi extrajudiciare prin preşedinte, vice-președinte sau un Art. 67. Adunarea generală alege în fiecare an 3 alt membru al consiliului desemnat de consiliul de censori şi 3 supleanţi. Censorii eşiţi pot fi realeşi.administrație Art. 68. Supleanţii înlocuesc pe censori, când aceştia se

Art. 61 Consiliul de Administraţiune este convocat de retrag sau sunt împedecaţi.preşedinte sau în lipsă de vicepreşedinte Art. 69. Censorii au următoarele îndatoriri:

Consiliul să adună cel puţin odată pe lună de preferinţă a) a verifica situaţiunea casei şi existenţa creanţelor, Dumineca. El poate lucra cu jumătatea membrilor, luând cel puţin odată pe lună, încheind un proces-verbal.hotărâri cu majoritate de voturi.

b) a verifica bilanţurile şi a face raport asupra lor Art.62. Consiliul de Administrațiune are următoarele adunărei generale.

îndatoriri:c) a supraveghea în totul administraţia societăţii şi a

a) A observa și a executa toate disposițiunile statutelor convoca adunările generale ori de câte ori va crede de față și hotărârile Adunării generale. necesar.

b) A aproba împrumuturile ce se vor contracta pentru d) a desemna, până la întrunirea adunărei generale trebuinţele Societăţii. persoanele cari vor ocupa provisoriu posturile vacante de

c) A acorda împrumuturile atât membrilor cât şi membrii în Consiliul de Administraţie.nesocietarilor şi a veghea la plata lor punctuală Art. 70. Rudele sau afinii până la al 4-lea grad Inclusiv,

d) A ratifica împrumuturile acordate de preşedinte nu pot fi aleşi censori, sau dacă au fost deja aleşi perd conform art. 41. această calitate.

e) A primi noui membrii în Societate şi a propune IV.Comptabiluladunării generale excluderea membrilor în caşurile Art. 71. Comptabilul este numit de Consiliul de indicate în aceste statute. Administraţie şi i se încredinţează casa şi registrele

f) A autorisa cheltuelile necesare administraţiei în societăţii.limitele sumei votate de adunarea generală. Art. 72. Comptabilul are următoarele îndatoriri:

g) A se îngriji de întrebuinţarea neîntârziată şi sigură a a ) A efectua încasările şi plăţile societăţii, a ţine sumelor disponibile. comptabilitatea, a păstra numerariul şi valorile societăței.

h) A alcătui bilanţul şi raportul asupra gestiuni anuale Cu ţinerea contabilităţii poate fi însărcinat secretaruli) A inspecta casa şi a verifica comptabilitatea cel puţin b)A încheia la 31 Decembrie al fiecărui an conturile şi

odată pe lună. registrele şi ale presenta Consiliului de Administraţie, cel Art. 63. Membrii Consiliului de Administraţie sunt mai târziu până la 25 Ianuarie, bilanţul şi conturile anului

solidari răspunzători pentru perderile băncei ce ar rezulta închis, în două exemplare, cu actele justificative, precum din reaua credinţă sau din neglijenţa lor. şi un inventar al averei societăţii.

Împrumuturile contractate de către un membru al c)A îndeplini orice altă însărcinare ce Consiliul de Consiliului de Administraţie trebuesc comunicate Celei Administraţie i-ar da.dintâi adunări generale ce urmează. El poate fi îndatorat a da o garanţie fixată de Consiliul

Membrii Consiliului de Administraţie sunt solidari de Administraţie.responsabili de împrumuturile contractate de fiecare Art. 73. Când comptabilul este şi membru în Consiliul dintr'înşii. de Administraţie, el n'are vot în chestiunile cari privesc

Art. 64. Membrii Consiliului de Administraţie cari vor atribuţiunile lui.lipsi de la 5 şedinţe consecutive fără temeiu justificat, să Art. 74. Bilanţul va trebui să cuprindă: consideră ca demisionat. Censorii sunt datori a proceda la

a) Averea societăţii activul, şi anume :înlocuirea lui conform art. 69.1) Valorile în casă, în numerar şi efectele publice, aceste Art. 65. Preşedintele Consiliului de Administraţie are în

din urmă calculate cu 10% sub cursul zilei.special îndatorirea:2) Creanţele societăţii socotite după valoarea lor reală a) A ţine corespondenţa Societăţii şi a conserva actele

şi excluzându-se creanţele ce nu se mai pot încasaşi documentele.3) Valoarea imobilelor societăţii, la sfârşitul anului, b)A comunica Creditului Agricol bilanţul, cel mai

scăzând partea cuvenită amortisării.târziu două luni după închiderea exerciţiului anual. 4). Dobânzi datorite până la finele anului.c)A supraveghea casa și compatibilitatea.b) Datoriile (pasivul) societăţii şi anume :d)A elibera mandatele de plată. 1) Datoriile de orice natură contractate de societatee)A convoca Consiliul de Administraţie şi adunarea 2) Părţile sociale vărsate de societari.generală


Redacţia: ► Dumitru Şeclăman ► Sandu Nicoliţa ► Sidonia-Elena Diaconu ► Mihaela Gheţău

Tehnoredactare: ► Bogdan Artene Tipar: ► S.C. IRIMPEX S.R.L. Bârlad ISSN

► Redactor şef: Gheorghe Gherghe

2247 – 1200

Către zăicoieni,

La sfârşitul lunii iunie, din anul 2011, s-a constituit Asociaţia Culturală „Noi, zăicoienii”. În aceeaşi zi s-a hotărât ca membrii asociaţiei să se întâlnească, anual, în prima sâmbătă după cunoscuta sărbătoare „Adormirea Maicii Domnului”. Această zi de întâlnire a fost consemnată şi în numărul 3 al revistei „Noi, zăicoienii”. În mai multe convorbiri telefonice cu domnul profesor Dumitru Şeclăman am amintit ca zi de întâlnire tot această dată aproximativă. Anul acesta, 2012, ziua de întâlnire va fi 18 august. Redacţia

3) Depunerile. membrii înscrişi şi o majoritate de 3/4 din voturile membrilor prezenţi.4) Donaţiunile.

In caşul când în urma primei convocări nu să poate 5) Fondul de reservă.întruni acest număr de membrii, să va face o nouă 6) Beneficiul net anual.convocare peste 15 zile.

Pe lângă bilanţ se va anexa şi un compt amănunţit de La această a doua întrunire trebue să fie presenţi, cel profit şi perdere, arătând beneficiile şi repartisarea lor, şi

puţin o jumătate plus unul din membrii înscrişi şi pentru a al cărui, sold va figura în bilanţ.lua hotărâri valabile, trebue tot o majoritate de 3/4 de

Art.75. Bilanţurile şi compturile se vor pune la votări din numărul membrilor presenţi.disposiţia oricărui societar cu 8 zile înainte de adunarea

Dacă nici această din urmă adunare nu se va întruni generală ordinară, împreună cu un proiect de numărul cerut de membri, propunerea de modificare a

repartisare a beneficiilor. Fiecare societar e în drept să- statutelor se va considera ca respinsă.şi scoată o copie dupe aceste acte.

Art.79. Societatea nu poate fi considerată disolvată, Art. 76. Cât timp capitalul social nu trece de 10,000 lei; dacă cel puțin 10 membri stăruiesc la continuarea ei, chiar

funcţiunile tuturor membrilor Consiliului de dacă ei sunt în minoritate.Administraţie şi a comisiunii censorilor sunt gratuite; iar

Acei ce doresc disolvarea, sunt liberi să se retragă din în celelalte casuri nu li se va putea atribui, sub orice formă, societate.mai mult de 10% din beneficiul net anual.

Propunerea de disolvare, trebue să fie adresată prin Comptabilul însă va primi o remuneraţiune stabilită în scrisoare tuturor societarilor cel puțin cu o lună înainte de fiecare an de Consiliul de Administraţie, în raport cu adunărea generală.importanţa afacerilor.

Lichidarea se face de comisiunea de cenzori, dacă Art. 77. Se va ţine câte un registru pentru înscrierea adunarea nu va desemna alți lichidatori.Decisiunilor Consiliului de Administraţie, ale comsiunei

Art.80 Aceste statute s-au votat în adunarea generală censorilor şi ale adunării generale.din luna Decembrie ziua 6 anul 1904 când s-au ales Decisiunile Consiliului de Administraţie, şi ale comnsiliul de administrație si comisiunea censorilor și comisiunei censorilor vor fi iscălite de toţi membrii anume d-nii:presenţi, iar cele ale adunării generale se vor iscăli de

Ștefan Bazilescu, învățător în comuna Tălpașu, president, de doi societari presenţi şi de secretarul președinte; Nicolae Popescu, ajutor de primar în comuna desemnat de adunare.Zăicoiul, vice-președinte; Gh. Mihăilescu, primarul comunei Zăicoiul, comptabil; Alex . Pârvulescu, învățător

CAPITOLUL VIII. Zăicoiul, Ion Ştefănescu, secretarul comunei Tălpașul, M. Disposiţiuni generale M. Ionescu, secretarul comunei Zăicoiul, Costea Gh.

Poenariu comuna Tălpașul și Marin Ionescu din comuna Zăicoiul, membrii.Art. 78. Statutele de faţă nu pot fi modificate de cât

anume în urma unei convocări a adunării generale, făcută Iar censori sunt trei și anume: I. Stoenescu, I.D. Lungu, cu cel puţin o lună înainte de ziua fixată pentru întrunire. comuna Tălpașul și Gr. I. Stanciu din comuna Zăicoiul.

Supleanți sunt: Petre C.R. Poescu, cantonier comuna Convocarea va fi, însoţită de un proiect, care să arate Zăicoiu, Marin Gh.Iordache din comuna Tălpașul și anume modificările propuse. Pentru a lua o hotărâre

Dumitru Il. Gh. Dănciulescu din comuna Zăicoiul.valabilă în această privinţă, se cere presenţa a 2/3 din


NUMĂR SPONSORIZAT DE ING. MIRCEA GHERGHE

Date post:	26-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	ghetau-mihaela
View:	144 times
Download:	1 times

NoiZaicoienii_4

Documents