+ All Categories
Home > Documents > Noile oportunităţi de finanţare...trimoniu/monument istoric. vor avea prioritate la finanţare...

Noile oportunităţi de finanţare...trimoniu/monument istoric. vor avea prioritate la finanţare...

Date post: 11-Jan-2020
Category:
Upload: others
View: 10 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
21
Caravana POR 2014 – 2020: Noile oportunităţi de finanţare pentru drumurile judeţene din Sud Muntenia pagina 2 Buletin Informativ nr. 268 / 21 - 27 martie 2016 Publicaţie editată de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia INFO P ARTENERIATE Apel eDigiregion pentru concepte inovative – oportunitate pentru dezvoltare şi comercializare ......... 14 INFO POR 2014 - 2020 Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului, finanţate prin Regio ....... 5 Argeş / Peste 427 milioane de lei pentru extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă din judeţul Argeş ...16 Călăraşi / Reînvie centrul vechi al Călăraşiului. Cum va arăta piaţa de 5 stele de pe malul Borcei după modernizare ...16 Dâmboviţa / Primăria Târgovişte vrea să atragă fonduri de 4 milioane de euro pentru anveloparea blocurilor ...17 Giurgiu / Casa tineretului din Giurgiu a fost preluată de municipalitate .............................................17 Ialomiţa / Bani pentru finanţarea în continuare a lucrărilor de modernizare a Pieţii Revoluţiei din Slobozia ...18 Prahova / La dumbrăveşti, parc fotovoltaic ce asigură iluminatul public şi alimentarea clădirilor administrative ...19 Teleorman / Unităţi şcolare din Teleorman, participante la programul Global Money Week ......................19 INFO JUdEțE OPORTUNITățI dE FINANțARE Ministerul Fondurilor Europene a lansat public modulul „Depunere Cerere de finanţare” în MySMIS ... 6 S-a lansat primul apel de proiecte pentru înfiinţarea de reţele de implementare în cadrul URBACT III! ...... 7 Aura Răducu (MFE): „Rata absorbţiei fondurilor europene poate creşte cu 5 puncte procentuale, dacă se aprobă proiectele retrospective” ............. 8 Bani de la stat pentru românii care vor să între în afaceri ... 9 EVENIMENTE Peste 57 milioane de euro finanţare nerambursabilă pentru clădirile rezidenţiale din Sud Muntenia, prin POR 2014 - 2020 ...... 4
Transcript
Page 1: Noile oportunităţi de finanţare...trimoniu/monument istoric. vor avea prioritate la finanţare acele obiective de patrimoniu localizate în teritorii conectate la creşterea economică,

Caravana POR 2014 – 2020:Noile oportunităţi de finanţare

pentru drumurile judeţenedin Sud Muntenia pagina 2

Buletin Informativ nr. 268 / 21 - 27 martie 2016

Publicaţie editată deAgenţia pentru

Dezvoltare RegionalăSud Muntenia

inFO PARtEnERiAtE

Apel eDigiregion pentru▪concepte inovative –oportunitate pentru dezvoltareşi comercializare ......... 14

inFO POR 2014 - 2020Îmbunătăţirea mediului▪

urban şi conservarea,protecţia şi valorificareadurabilă a patrimoniului,finanţate prin Regio ....... 5

Argeş / Peste 427 milioane de lei pentru extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă din judeţul Argeş ...16

Călăraşi / Reînvie centrul vechi al Călăraşiului. Cum va arăta piaţa de 5 stele de pe malul Borcei după modernizare ...16

Dâmboviţa / Primăria târgovişte vrea să atragă fonduri de 4 milioane de euro pentru anveloparea blocurilor ...17

Giurgiu / Casa tineretului din Giurgiu a fost preluată de municipalitate .............................................17

Ialomiţa / Bani pentru finanţarea în continuare a lucrărilor de modernizare a Pieţii Revoluţiei din Slobozia ...18

Prahova / La dumbrăveşti, parc fotovoltaic ce asigură iluminatul public şi alimentarea clădirilor administrative ...19

Teleorman / Unităţi şcolare din teleorman, participante la programul Global Money Week ......................19

inFO jUdEțE

OPORtUnități dE FinAnțARE

Ministerul Fondurilor▪Europene a lansat publicmodulul „Depunere Cererede finanţare” în MySMiS ... 6

S-a lansat primul apel de▪proiecte pentru înfiinţareade reţele de implementareîn cadrul URBACt iii! ...... 7

Aura Răducu (MFE):▪„Rata absorbţiei fonduriloreuropene poate creştecu 5 puncte procentuale,dacă se aprobă proiecteleretrospective” ............. 8

Bani de la stat pentru românii▪care vor să între în afaceri ... 9

EvEniMEntE

Peste 57 milioane de euro▪finanţare nerambursabilăpentru clădirile rezidenţialedin Sud Muntenia,prin POR 2014 - 2020 ...... 4

Page 2: Noile oportunităţi de finanţare...trimoniu/monument istoric. vor avea prioritate la finanţare acele obiective de patrimoniu localizate în teritorii conectate la creşterea economică,

Agenţia pentru dezvoltare»Regională Sud Muntenia, în calitate deOrganism intermediar pentru ProgramulOperaţional Regional 2014 – 2020, ademarat campania de promovare POR,destinată potenţialilor beneficiari defonduri nerambursabile europene de lanivelul regiunii noastre!

Primul eveniment din cadrul caravanei POR2014 – 2020 a avut loc miercuri, 23 martie, la sediulAgenţiei din Călăraşi, fiind destinat reprezentan-ţilor Consiliilor judeţene de la nivelul regiunii SudMuntenia. Cu această ocazie au fost prezentateoportunităţile de finanţare europeană pentru mo-dernizarea drumurilor judeţene din Sud Muntenia,conform Ghidului Solicitantului. Condiţii specificede accesare a fondurilor în cadrul Axei prioritare6 „Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de impor -tanţă regională”, Prioritatea de investiţii 6.1 „Sti-mularea mobilităţii regionale prin conectarea nodu-rilor secundare şi terţiare la infrastructura TEN-T,inclusiv a nodurilor multimodale”, varianta finală.

În deschiderea evenimentului, directorul AdRSud Muntenia, Liviu Muşat, a declarat următoarele:

„Întâlnirea de astăzi (n.a. miercuri), pe care oaşteptam demult, este practic primul seminar de in -formare pe care îl desfăşurăm cu date certe, a -cum, după lansarea celor dintâi linii de finanţaredin cadrul Programului Operaţional Regional 2014 –2020. Este vorba despre Axa 6, prioritatea de in-vestiţii destinată infrastructurii de transport rutier,prin care regiunii noastre i-au fost alocate fondurinerambursabile de peste 125 de milioane de euro.

Pentru această linie de finanţare, dumnea-voastră – unităţile administrativ-teritoriale dinSud Muntenia – în calitate de solicitanţi eligibili,aţi propus o listă de proiecte prioritare, pe care,ulterior, Consiliul pentru Dezvoltare Regională SudMuntenia le-a aprobat în luna februarie. Acesteavizează trei trasee, ce totalizează aproximativ 350de kilometri lungime şi însumează aproximativ 150

de milioane de euro. Prioritizarea s-a făcut ţinândcont de legăturile la magistrala de transport TEN-T şi,de asemenea, de Master Planul General de Trans-port al României. Proiectele vor putea fi depuseodată cu deschiderea apelului, care de aceastădată este non-competitiv, începând cu data de 16mai până în data de 16 noiembrie a.c..”

(continuare în pagina 3)

2info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 268 / 21 - 27 martie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

EVENIM

ENTE

Caravana POR 2014 – 2020: Noile oportunităţide finanţare pentru drumurile judeţene

din Sud Muntenia

Page 3: Noile oportunităţi de finanţare...trimoniu/monument istoric. vor avea prioritate la finanţare acele obiective de patrimoniu localizate în teritorii conectate la creşterea economică,

3info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 268 / 21 - 27 martie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

EVENIM

ENTE

(continuare din pagina 2)Cele trei trasee propuse sunt următoarele:Traseul 1: dj504 – Giurgiu (GR) – Alexandria•

(tR) – vulpeşti (AG)/ lungime aproximativă: 113 km;Traseul 2: dj720 – limită judeţ Prahova – Mo-•

reni – Gura Ocniţei; dj720B – Gura Ocniţei – Ulmi;dj711 – târgovişte – dobra – Cojasca; dj101B –dn1A – niculeşti – limită judeţ ilfov (dB); dj720 –limită judeţ dâmboviţa – dn1 (PH)/ lungime apro-ximativă: 77 km;

Traseul 3: dj102K – Urlaţi – Mizil; dj100C – Mizil•– Sălcii; dj102d – limită judeţ ialomiţa (PH); dj101– jilavele – dridu – limită judeţ ilfov; dj302 – dridu– Moviliţa – drăgoeşti – dj402 – Hagieşti – Lilieci –Sineşti (iL); dj302 – limită judeţ ialomiţa – Măriuţa;dj402 – Măriuţa – Belciugatele – Fundulea – Curcani– dn4 (CL)/ lungime aproximativă: 160 km.

Faţă de precedenta perioadă de programare,2007 - 2013, prin care au mai fost finanţate in ves -tiţiile locale şi regionale în dezvoltarea infrastruc-turii de transport rutier, de această dată vor primi

finanţare următoarele activităţi: modernizarea şireabilitarea reţelei de drumuri judeţene (inclusivpoduri şi podeţe, acces la proprietăţi - aflate în do-meniul public), care asigură conectivitatea, directăsau indirectă cu reţeaua tEn-t; construirea unornoi segmente de drum judeţean pentru conectareala autostrăzi sau drumuri expres; construcţia/mo-dernizarea variantelor ocolitoare cu statut de drumjudeţean, ce vor face parte din drumul judeţeanrespectiv, construirea/realizarea de sensuri girato-rii şi alte elemente pentru creşterea siguranţeicirculaţiei; construirea/modernizarea/ rea bi li tareade pasaje/noduri rutiere (doar pentru asigurareaconectivităţii directe la autostrăzi tEn-t a drumu-rilor judeţene) şi construirea pasarelelor pietonale.

Ghidul aferent Priorităţii de investiţii 6.1 poa te ficonsultat pe website-ul nostru http://regio.adrmun-tenia.ro, secţiunea dedicată POR 2014 – 2020, link:http://regio.adrmuntenia.ro/por_2014-2020, pre-cum şi pe pagina de internet a programului –www.inforegio.ro.

Page 4: Noile oportunităţi de finanţare...trimoniu/monument istoric. vor avea prioritate la finanţare acele obiective de patrimoniu localizate în teritorii conectate la creşterea economică,

4info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 268 / 21 - 27 martie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

EVENIM

ENTE

Peste 57 milioane de euro finanţare nerambursabilăpentru clădirile rezidenţiale din Sud Muntenia,

prin POR 2014 - 2020joi, 24 martie, AdR Sud Muntenia a»

organizat un seminar de informare desprefinanţările nerambursabile disponibile încadrul apelului destinat clădirilorrezidenţiale prin Prioritatea de investiţii3.1 „Sprijinirea eficienţei energetice, agestionării inteligente a energiei şi autilizării energiei din surse regenerabile îninfrastructurile publice, inclusiv înclădirile publice, şi în sectorul locuinţelor”– operaţiunea 1 „Clădiri rezidenţiale”.

La evenimentul, ce a avut loc la Călăraşi, la se -diul Agenţiei pentru dezvoltare Regională Sud Mun-tenia, au participat reprezentanţii autorităţilor pu-blice locale din mediul urban de la nivelul judeţu-lui Călăraşi.

Conform variantei finale a Ghidului solicitan-tului, prin Prioritatea de investiţii 3.1 „Sprijinireaeficienţei energetice, a gestionării inteligente aenergiei şi a utilizării energiei din surse regene-rabile în infrastructurile publice, inclusiv în clă-dirile publice, şi în sectorul locuinţelor” – opera-ţiunea 1 „Clădiri rezidenţale” din cadrul Axei prio-ritare 3 „Sprijinirea tranziţiei către o economie cuemisii scăzute de carbon”, regiunea Sud Munteniava avea o alocare financiară de peste 57 milioanede euro.

Aplicanţii eligibili în cadrul acestei priorităţide investiţii sunt unităţile administrativ-teritorialedin mediul urban, definite conform Legii adminis-traţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cumodificările şi completările ulterioare. Solicitantuleste cel care încheie un contract cu asociaţia/aso-ciaţiile de proprietari pentru depunerea şi derula-rea proiectelor. valoarea minimă eligibilă pentruun proiect finanţat în cadrul acestei priorităţi estede 100.000 de euro, iar valoarea sa maximă nupoate depăşi 5 milioane de euro. Obiectivul spe-cific vizează creşterea eficienţei energetice în clă-dirile rezidenţiale.

Proiectele pot fi depuse continuu, în perioada

16 mai – 16 noiembrie a.c, contractarea urmând afi realizată în conformitate cu principiul „primulvenit, primul servit”.

Ghidul aferent Priorităţii de investiţii 3.1 poa -te fi consultat pe website-ul nostru http://regio.adr -mun te nia.ro, secţiunea dedicată POR 2014 – 2020,link: http://regio.adrmuntenia.ro/por_2014-2020,precum şi pe pagina de internet a programului –www.inforegio.ro.

Evenimentul de la Călăraşi este primul semi-nar de informare dintre cele şapte ce vor fi orga-nizate în această perioadă în fiecare municipiu re-şedinţă de judeţ şi care sunt destinate potenţiali-lor beneficiari – Unităţile administrativ-teritorialedin regiunea Sud Muntenia. În această săptămânăvor avea loc două astfel de evenimente de infor-mare la Slobozia, în data de 30 martie, şi la Piteşti,în data de 31 martie.

AdR Sud Muntenia este Organism intermediarpentru Regio şi are responsabilităţi delegate pentruimplementarea acestui program. Mai multe detaliidespre posibilităţile de finanţare din Regio puteţiobţine contactând experţii Serviciului Comunicare:0242/331.769, 0242/315.009, 0728/026.708, fax:0242/313.167, e-mail: [email protected].

Page 5: Noile oportunităţi de finanţare...trimoniu/monument istoric. vor avea prioritate la finanţare acele obiective de patrimoniu localizate în teritorii conectate la creşterea economică,

5info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 268 / 21 - 27 martie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea,protecţia şi valorificarea durabilă

a patrimoniului, finanţate prin Regiovineri, 25 martie, s-au lansat ghidurile specifice

pentru Axa 5 – „Îmbunătăţirea mediului urban şi con-servarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patri-moniului cultural”, Priorităţile de investiţii 5.1 „Con-servarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea pa-trimoniului natural şi cultural” şi 5.2 „Realizarea deacţiuni destinate îmbunătăţirii mediului urban, re-vitalizării oraşelor, regenerării şi decontaminării te-renurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelorde reconversie), reducerii poluării aerului şi promo-vării măsurilor de reducere a zgomotului”.

Prioritatea de investiţii 5.1 „Conservarea, prote-jarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului naturalşi cultural” are ca obiectiv specific impulsionarea dez-voltării locale, prin conservarea, protejarea şi valorifi-carea patrimoniului cultural şi a identităţii culturale. Încadrul acestei priorităţi de investiţie se vor finanţa res-taurarea, protecţia, conservarea şi valorificarea dura-bilă a obiectivelor de patrimoniu UnESCO, patrimoniucultural naţional (indiferent de localizare, urban saurural) şi patrimoniu cultural local din mediul urban.

Pot fi finanţate obiectivele de patrimoniu care seregăsesc în Lista patrimoniului mondial, Anexa A, con-form HG nr. 493/2004, pentru aprobarea metodologieiprivind monitorizarea patrimoniului mondial, şi Listamonumentelor istorice, actualizată prin Ordinul mi-nistrului culturii aflat în vigoare la data depunerii ce-rerii de finanţare privind clasarea ca obiectiv de pa-trimoniu/monument istoric.

vor avea prioritate la finanţare acele obiectivede patrimoniu localizate în teritorii conectate lacreşterea economică, a căror restaurare va contribuiîn mod direct la creşterea competitivităţii arealuluiîn care sunt localizate.

Proiectele depuse pentru a obţine finanţare prinaceastă prioritate vor avea valoarea totală cuprinsă în-tre 100.000 şi 5.000.000 de euro, în cazul obiectivelorde patrimoniu înscrise pe lista UnESCO,valoarea maximăa proiectului este de 10 milioane de euro. Alocarea pre-zentului apel de proiecte pentru regiunea Sud Muntenia(FEdR + buget de stat) este de 38,53 milioane de euro.

Conform Ghidului solicitantului pentru Prioritatea5.1 „Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvol-

tarea patrimoniului natural şi cultural”, pot obţinefinanţare unităţi administrativ-teritoriale, autorităţi aleadministraţiei publice centrale, unităţi de cult, OnG-uri, parteneriate între aceste entităţi, respectiv unitateadministrativ-teritorială, în calitate de lider în parte-neriat cu altă unitate administrativ-teritorială, cu o au-toritate a administraţiei publice centrale, unitate decult sau OnG; sau Autoritate a administraţiei publicecentrale, în calitate de lider, în parteneriat cu o unitateadministrativ-teritorială, o unitate de cult sau OnG.

În ceea ce priveşte Prioritatea de investiţii 5.2„Realizarea de acţiuni destinate îmbunătăţirii me-diului urban, revitalizării oraşelor, regenerării şi de-contaminării terenurilor industriale dezafectate (in-clusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluăriiaerului şi promovării măsurilor de reducere a zgo-motului”, obiectivul este de a realiza reconversia şirefuncţionalizarea terenurilor şi suprafeţelor degra-date, vacante sau neutilizate din oraşele mici, mijlo-cii şi municipiul Bucureşti.

valoarea maximă totală a proiectelor finanţa teprin Prioritatea de investiţii 5.2 va fi cuprinsă în tre100.000 şi 5.000.000 de euro. Regiunea Sud Mun tenia vaprimi prin acest apel de proiecte 14,16 mi lioane de euro.

Beneficiarii în cadrul acestei priorităţi de in -vestiţie vor fi unităţile administrativ-teritoriale dinmediul urban, precum şi sectoarele MunicipiuluiBucu reşti, definite conform Legii ad mi nis traţiei pu-blice locale nr. 215/2001, cu modificările şi com -pletările ulterioare, constituite potrivit Legii nr.2/1968 privind organizarea administrativă a te -ritoriului României, republicată, cu excep ţia munici-piilor reşe dinţă de judeţ, finanţate în cadrul axei prio-ritare dedicate dez voltării urbane şi parteneriate în-tre unităţile administrativ-teritoriale menţionate an-terior şi UAt judeţ, cu lider de parteneriat unitateaadministrativ-teritorială din mediul urban.

Ghidurile solicitantului afe rente celor două prio-rităţi de investiţii pot fi consultate pe website-ul nos-tru - http://regio.adr mun tenia.ro, secţiunea dedica -tă POR 2014 – 2020, link: http://regio.adr munte -nia.ro/por_2014-2020/, precum şi pe pagina de inter -net a programului – www.inforegio.ro.

INFO

POR 2014 - 2020

Page 6: Noile oportunităţi de finanţare...trimoniu/monument istoric. vor avea prioritate la finanţare acele obiective de patrimoniu localizate în teritorii conectate la creşterea economică,

6info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 268 / 21 - 27 martie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Măsuri pentru finalizarea a 222de proiecte finanţate

din POS Mediu şi POR 2007 - 2013Guvernul a luat miercuri, 23

martie, unele măsuri în scopul asigu-rării finanţării necesare administraţieipublice locale să finalizeze, până la30 iunie 2016, 222 de proiecte finan-ţate prin Programul Ope raţional Re-gional 2007-2013 şi Programul Opera-ţional Sectorial Mediu 2007-2013.

Potrivit unei Ordonanţe de Ur-genţă adoptate de Guvern, unităţileadministrativ-teritoriale şi asociaţiilede dezvoltare intercomunitară potsolicita în cursul anului 2016 contrac-tarea de împrumuturi de la trezore-rie, din venituri din pri vatizare, în li-mita sumei de 400 de milioane de leipentru finalizarea unor proiecte fi-nanţate din fonduri europene neram-bursabile. Împrumuturile se acordăpentru finalizarea proiectelor cu va-loare individuală de maximum 5 mi-lioane de euro, finanţate prin Progra-mul Ope raţional Regional 2007-2013şi Programul Operaţional SectorialMediu 2007-2013, în vederea îndepli-nirii integrale a obiectivelor şi indi -catorilor, şi pentru care au fost înche-iate acte adiţionale cu termen de fi-nalizare până la 30 iunie 2016.

Măsurile au fost luate de Gu-vern în condiţiile în care nefinaliza -rea acestor proiecte ar determinarestituirea către Comisia Europea -nă a sumelor deja decontate în ca-drul proiectelor în perioada de eli-gibilitate a programului, respectivpână la 31 decembrie 2015.

Ministerul dezvoltării Regionaleşi Administraţiei Publice a realizat osituaţie potrivit căreia sunt 380 deproiecte cu beneficiari publici şi pri-vaţi, finanţate prin Programul Ope-raţional Regional 2007-2013. dintre

acestea, sunt 216 proiecte cu bene-ficiari publici, pentru care nu existăo alternativă de finalizare ulterioară,şi a căror finanţare este avută în ve-dere prin actul normativ adoptat.

În cazul în care beneficiarii nuvor avea fondurile necesare să asi-gure funcţionalitatea acestor pro-iecte până la termenul stabilit de 30iunie 2016, se va restitui la UE cel pu-ţin suma de 412,7 milioane de lei,aferentă rambursărilor efec tuate deCE pentru cele 216 proiec te. Comu-nicatul oficial al Guvernul a precizatcă pentru toate cele 345 de proiecte,suma totală decontată de CE este de2,2 miliarde de lei. În cazul nefinali-zării proiectelor finanţate prin Pro-gramul Operaţional Sectorial Mediu2007-2013,se va restitui Comisiei Eu-ropene peste 74 de milioane de lei.

Proiecte trebuie finalizate dinsurse proprii ale beneficiarilor, res-pectiv autorităţilor administraţieipublice locale. Împrumuturile dintrezorerie se acordă pe o perioadăde maxim 20 de ani cu o rată a do-bânzii egală cu ROBOR la trei luniplus 3 puncte procentuale. Rambur -sarea împrumutului se efectueazăîn tranşe trimestriale egale, iar do-bânda se calculează lunar şi se plă-teşte trimestrial. Mecanismul deacordare şi de derulare a împrumu-turilor, documentele în baza cărorase acordă împrumutul şi cele carestau la baza obţinerii avizului Comi -siei de autorizare a împrumuturilorlocale, modul de reflectare a sume -lor respective în bugetele instituţii -lor publice locale se aprobă prin or-din al ministrului finanţelor publice.

Sursa: fonduri-structurale.ro

MinisterulFondurilorEuropene a lansatpublic modulul„Depunere Cererede finanţare”în MySMIS

Ministerul Fondurilor Europene (MFE)a lansat public luni, 28 martie, mo-dulul pentru cererea de finanţare încadrul aplicaţiei pentru depunereaonline a proiectelor europene.

„Versiunea 1.0 Beta a MySMIS func-ţionează din 1 martie 2016. Aceastăversiune a fost în testare internă şitestare publică, pentru remediereabug-urilor (nefuncţionalităţi). Înacest sens, sunt funcţionale douămodule: un modul back-office — 'De-finire apel', respectiv un modul front-office — 'Depunere Cerere de finan-ţare”, au afirmat reprezentanţii Mi-nisterului.

Aplicaţia pentru depunerea onlinea proiectelor europene a fost testatăde peste 1.000 de utilizatori în pe-rioada 8 - 18 martie. Această aplica-ţie it a fost elaborată de MFE, îm-preună cu Serviciul de telecomunica-ţii Speciale (StS), pentru a facilitaschimbul electronic de informaţii în-tre beneficiari şi autorităţile cu atri-buţii în gestionarea fondurilor euro-pene structurale şi de investiţii.

Prin implementarea aplicaţiei MySMIS2014, Ministerul Fondurilor Europenerăspunde prevederilor regulamente-lor europene aplicabile perioadei deprogramare 2014 — 2020.

În data de 29 februarie, ministrulfondurilor europene, Aura Răducu, adeclarat că aplicaţia pentru depune-rea online a proiectelor europene vaavea două module, acum după tes-tare. „Sistemul va avea două moduledupă testare, dar va avea în total optmodule ce se vor face treptat pânăîn iunie. Cele două module de comu-nicare cu beneficiarii sunt gata, res-pectiv apel şi cerere de finanţare,după care urmează modulul de con-tractare, nereguli, de raportare laComisie”, a arătat Răducu.

Sursa: agerpres.ro

Page 7: Noile oportunităţi de finanţare...trimoniu/monument istoric. vor avea prioritate la finanţare acele obiective de patrimoniu localizate în teritorii conectate la creşterea economică,

7info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 268 / 21 - 27 martie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

S-a lansat primul apel de proiectepentru înfiinţarea de reţele de

implementare în cadrul URBACT III!Prima cerere de propuneri

de proiecte pentru înfiinţarea dereţele de implementare pentru2014 – 2020 în cadrul programuluiURBACT III a fost lansată pe 22 mar -tie 2016. termenul limită pen trutransmiterea aplicaţiilor este 22iunie 2016.

Obiectivul principal al reţe-lelor de implementare este creş-terea capacităţii oraşelor euro-pene de a implementa strategii in -tegrate pentru dezvoltare urba -nă durabilă. Acest apel se adre-sează oraşelor din cele 28 de sta -te membre UE, norvegia şi Elve-ţia, care au deja o strategie urba -

nă integrată/un plan de acţiunece vizează o provocare specificăşi care au sursele de finanţare pen -tru implementarea acestei stra-tegii/plan de acţiune.

Înscrierea în cadrul reţelelorde implementare URBACT creeazăpremisele pentru ca oraşele să lu -creze împreună pentru a obţine ce -le mai bune rezultate în aplicareapoliticilor prioritare locale, fie elelegate de dezvoltarea economică,reînnoirea urbană, locuinţe, mobi -litate, incluziune socială, eficien -ţă energetică, mediu urban cu emi -sii scăzute de carbon etc.

Sursa: www.urbact.eu

Consultare publică privindevaluarea ex-postFEDR şi FC 2007 - 2013

Comisia Europeană a deschis pânăla 27 aprilie 2016 o consultare publicăprivind evaluarea ex-post a FonduluiEuropean de dezvoltare Regională(FEdR) şi a Fondului de Coeziune (FC)2007-2013.

Actuala consultare va analiza opi-nia părţilor interesate – autorităţi demanagement, organisme intermedia -re, beneficiari direcţi, OnG etc. – şi acetăţenilor privind relevanţa, coeren -ţa, eficacitatea, eficienţa şi valoareaadăugată a acestor 2 instrumente fi-nanciare ale politicii de coeziune2007-2013.

Chestionarul este disponibil onlineîn cele 3 limbi de lucru ale ComisieiEuropene (engleză, franceză, germa -nă). Întrebările sau clarificările pen-tru acest chestionar trebuie adresatedirect serviciului responsabil din ca-drul direcţiei Generale Politică Regio-nală şi Urbană la adresa: [email protected].

din motive de transparenţă, orga-nizaţiile şi instituţiile interesate săparticipe sunt rugate să se înscrie înRegistrul de transparenţă al UE şi săsubscrie la codul său de conduită, încazul în care acest lucru nu a fost fă-cut deja pentru alte situaţii.

În aceste condiţii, contribuţia va fiînregistrată că punctul de vedere ofi-cial al organizaţiei. În caz contrar,dacă organizaţiile nu doresc să comu-nice informaţiile privind intereselepe care le reprezintă, punctul lor devedere va fi înregistrat ca un răspunsindividual.

Sursa: finantare.ro

OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Comisia Europeană a lansat Premiilepentru Promovarea Întreprinderilor Europene

Comisia Europeană a lansat„Premiile pentru Promovarea În-treprinderilor Europene”, careidentifică şi recunosc cei mai desucces promotori ai întreprinde-rii şi antreprenoriatului în Europa,expun cele mai bune politici şi prac -tici antreprenoriale, sporesc conştien -tizarea valorii adăugate de antre -prenoriat, încurajează şi inspirăpotenţialii antreprenori.

Prin această iniţiativă, dG În -treprinderi şi industrie doreşte sărăsplătească iniţiativele ce facili -tează afacerile, în special prin re -cunoaşterea importanţei antre-prenoriatului. Statele membre pottransmite propunerile până în da -ta de 1 iulie 2016.

În România, Punctul Unic deContact pentru competiţia „Pre-

miile pentru Promovarea Întreprin -derilor Europene” funcţionează încadrul Ministerului Economiei, Co-merţului şi Relaţiilor cu Mediul deAfaceri, acesta având atribuţii înorganizarea etapei na ţionale a com -petiţiei şi promovarea câştigători-lor la Comisia Europeană.

termenul de depunere a so-licitărilor de către candidaţii dinRomânia este de 20.06.2016.

Coordonatele Punctului naţio -nal de Contact sunt următoarele:Ministerul Economiei, Comerţuluişi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri,Calea victoriei, nr. 152, sector 1, cod010096. Persoană de contact: Ovi -diu Horaţiu voinea, tel.: 021-20.25.288,0755-024.885, 0722-527.393, e-mail:[email protected].

Sursa: fonduri-structurale.ro

Page 8: Noile oportunităţi de finanţare...trimoniu/monument istoric. vor avea prioritate la finanţare acele obiective de patrimoniu localizate în teritorii conectate la creşterea economică,

8info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 268 / 21 - 27 martie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Aura Răducu (MFE): „Rata absorbţiei fonduriloreuropene poate creşte cu 5 puncte procentuale,

dacă se aprobă proiectele retrospective”Rata absorbţiei fondurilor europene ar putea

creşte cu 5 puncte procentuale, dacă se aprobă pro-iectele retrospective care sunt în prezent în evaluarela nivelul Autorităţilor de Management, a declarat mi-nistrul fondurilor europene, Aura Răducu.

„Rata generală de absorbţie a fondurilor euro-pene ar putea creşte cu 5 puncte procentuale, dacăse vor aproba toate proiectele retrospective care suntîn prezent în evaluare la nivelul Autorităţilor de Ma-nagement şi vor fi solicitate la rambursare sumeleaferente proiectelor aprobate”, a spus Răducu, po-trivit unui comunicat de presă al MFE.

Potrivit MFE, Autorităţile de Management ale POSMediu, POS transport, POSCCE şi POSdRU au analizatpână în prezent 1.561 de proiecte, din care au fostaprobate 40, în valoare totală de aproximativ 541 demilioane de euro (contribuţie UE de aproximativ 464milioane de euro). Se mai află în procesare/eva-luare/aprobare un număr de 33 de proiecte, cu o va-loare totală de 630 milioane de euro (contribuţie UEde aproximativ 520 milioane de euro). din proiecteleaprobate a fost solicitată până în prezent ComisieiEuropene suma de 85 milioane de euro.

„Numai anumite proiecte pot fi incluse în cate-goria celor retrospective, mai exact cele ce întrunesccerinţele de eligibilitate pentru instrumentele struc-turale. Până în prezent, mai puţin de unul din 10 pro-iecte analizate au corespuns acestor cerinţe. Numă-rul acestora este atât de mic, deoarece pentru mareamajoritate au fost descoperite o serie de problemece ţin de nerespectarea legislaţiei în domeniul achi-ziţiilor publice în cadrul procedurilor derulate prinaceste proiecte, de lipsa autorizaţiilor de construiresau a acordurilor de mediu”, precizează MinisterulFondurilor Europene.

Conform regulamentelor europene, autorităţilede management mai pot primi şi evalua şi proiecteretrospective cu valoare sub 50 de milioane de euro,sumele aferente acestora putând fi incluse în aplica-ţiile de plată finale pe care România trebuie să letransmită până în data de 31 martie 2017.

„Căutăm, în continuare, soluţii pentru a identi-fica mai multe proiecte retrospective, astfel încât să

putem atrage cât mai mult din finanţările UE ce aurămas neutilizate pentru perioada 2007-2013”, a maiafirmat Răducu.

de asemenea, MFE reaminteşte că una dintremăsurile identificate de autorităţile române şi agrea -te cu Comisia Europeană pentru creşterea ratei deabsorbţie şi evitarea pierderii fondurilor UE alocateîn perioada 2007-2013 este promovarea proiectelorretrospective.

dG Regio a acordat autorităţilor de managementtermen până la data de 31 martie 2016 pentru trans-miterea, în vederea aprobării, a proiectelor retrospec -tive majore (cu valoare peste 50 milioane de euro).

Rata de absorbţie curentă a fondurilor europeneera de 63,48% la finalul lunii februarie, iar cea efec-tivă de 58,86%, pe cadrul financiar 2007 - 2013, po-trivit datelor MFE. Astfel, valoarea declaraţiilor decheltuieli transmise la Comisia Europeană era depeste 12,09 miliarde de euro, în 29 februarie, ceeace reprezintă o absorbţie curentă de 63,48%. În ceeace priveşte absorbţia efectivă, respectiv rambursărilede la CE, aceasta este de 58,86%, adică peste 11,21miliarde de euro.

Pe Programul Operaţional Sectorial „CreştereaCompetitivităţii Economice”, rata de absorbţie cu-rentă era de 75,75%, pe Programul Operaţional Asis-tenţă tehnică - 80,79%, pe Programul OperaţionalSectorial Mediu - 61,99%, pe Programul OperaţionalRegional - 63,91%, pe Programul Operaţional Sectorialdezvoltarea Resurselor Umane - 54,51%, pe ProgramulOperaţional Sectorial transport - 62,65%, iar pe Pro-gramul Operaţional dezvoltarea Capacităţii Adminis-trative - 90,25%.

data de 31 decembrie 2015 a fost termenul finalde eligibilitate a cheltuielilor efectuate de benefi-ciari, iar 30 iunie 2016 - transmiterea la Comisia Eu-ropeană şi la Autoritatea de audit a ultimei aplicaţiide plată intermediară.

de asemenea, 31 martie 2017 reprezintă ter-menul până la care trebuie transmisă la Comisie, prinSFC 2007, aplicaţia de plată a soldului final şi a de-claraţiei finale de cheltuieli.

Sursa: bursa.ro

Page 9: Noile oportunităţi de finanţare...trimoniu/monument istoric. vor avea prioritate la finanţare acele obiective de patrimoniu localizate în teritorii conectate la creşterea economică,

9info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 268 / 21 - 27 martie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Bani de la stat pentru româniicare vor să intre în afaceri

direcţia Politici Antreprenoriale,»din subordinea Ministerului Economiei,a publicat propunerea de procedură dederulare a Programului SRL-d, ediţia 2016.data la care antreprenorii debutanţi vorputea să-şi depună cererile de finanţare şiplanurile de afaceri nU a fost încă stabilită.Programul va fi implementat împreunăcu o instituţie de credit (bancă partener,anul acesta.

direcţia Politici Antreprenoriale susţine că princooptarea unei bănci partenere se va facilita ac-cesul microîntreprinderilor la credite garantate destat – una dintre componentele programului, cea-laltă fiind acordarea efectivă de graturi de pânăla 10.000 de euro.

Ca şi până acum, şi în anul 2016 intensitateafinanţării nerambursabile este de 50%. Aceasta în-seamnă că un antreprenor debutant va putea ob-ţine până la circa 10.000 de euro finanţare de lastat, însă omul de afaceri va trebui să pună şi elîncă pe atât, din surse proprii, pentru investiţia înafacere.

Beneficiarii pot, însă, să obţină credit bancarpentru asigurarea cofinanţării de 50%.

„Pentru întocmirea Contractelor de Finan-ţare, beneficiarii trebuie să prezinte dovezi certeprivind capacitatea de cofinanţare a proiectului,respectiv prezentarea de: extras de cont semnatde către ofiţerul bancar (eliberat cu cel mult 3zile lucrătoare înainte de dată depunerii) care sădemonstreze că beneficiarul dispune de suma ne-cesară cofinanţării /contract/ linie de credit, emi -se de o instituţie financiară bancară din România,şi care vor acoperi cel puţin valoarea finanţăriiproprii a proiectului, respectiv procentul de cofi-nanţare din cheltuielile eligibile”, se arată în pro-punerea de procedură de implementare a Progra-mului SRL-d 2016.

dovada capacităţii de finanţare/cofinanţare aproiectului va fi prezentată la sediul Oficiului te-ritorial pentru iMM-uri (OitiMMC) la momentul sem -nării contractului de finanţare de către părţi. Suma

maximă ce va fi acordată în acest an va fi de45.245 de lei/ beneficiar.

de asemenea, trebuie precizat că antrepre-norul va trebui să plătească din banii săi toate in-vestiţiile inlcuse în program, pentru că apoi statulsă-i deconteze cheltuielile în limita celor circa10.000 de euro acordaţi. Practic, pentru a obţineajutor financiar nerambursabil de 10.000 de euro,anreprenorul debutant trebuie să îşi asigure dinstart un necesar de 20.000 de euro. În anul 2016,bugetul alocat schemei de ajutor de minims SRL-d este de 22.700.000 de lei. Ministerul Economieiestimează că anul acesta va ajuta cu granturi 501microîntreprinderi în Programul SRL-d.

Înscrierea în program, solicitarea acordului deprincipiu pentru finanţare şi completarea planuluide afaceri în vederea obţinerii finanţării se fac on-line pe site.

Prin Programul SRL-d se acordă facilităţi pen-tru microîntreprinderile nou-înfiinţate, conduse deîntreprinzătorii debutanţi în afaceri, care desfă-şoară pentru prima dată activitate economică, prinintermediul unei societăţi cu răspundere limitatădebutantă (SRL-d).

Firma beneficiară trebuie să fi fost înfiinţatăde un întreprinzător debutant, că asociat unic, saude cel mult 5 întreprinzători debutanţi asociaţi.

Antreprenorii beneficiari trebuie să nu fie laprima afacere. Aceasta înseamnă că vor fi excluşide la finanţare cei care au mai avut firme sau auderulat activitate economică în calitate de per-soană fizică autorizată (PFA), precum şi cei careau sau au avut părţi sociale sau acţiuni la alte com-panii.

(continuare în pagina 10)

Page 10: Noile oportunităţi de finanţare...trimoniu/monument istoric. vor avea prioritate la finanţare acele obiective de patrimoniu localizate în teritorii conectate la creşterea economică,

10info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 268 / 21 - 27 martie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

(continuare din pagina 9)viitorii oameni de afaceri vor

putea investi ajutorul nerambursa-bil de până la 10.000 de euro de lastat în următoarele active:

terenuri pentru realizarea•de construcţii/ amenajare efec-tuate în cadrul proiectului, desti-nate activităţii pentru care s-a so-licitat finanţarea; achiziţionareade terenuri fără construcţie/ame-najare efectuate în cadrul proiec-tului nu reprezintă cheltuiala eli-gibilă în program; amenajarareape terenuri închiriate/concesio-nate pentru realizarea activităţi-lor proiectului reprezintă cheltu-iala eligibilă numai pentru reali-zarea activităţilor sportive, re-creative şi distractive;

construcţii pentru desfăşu-•rarea activităţii pentru care s-asolicitat finanţarea;

mobilier pentru dotarea spaţii-•lor amenajate destinate activităţiipentru care s-a solicitat finanţarea;

echipamente tehnologice, ma-•şini, utilaje şi instalaţii de lucru,echipamente it şi tehnică de calcul;

autoutilitare; •instalaţii de încălzire sau cli -•

matizare aferente spaţiului deproducţie/servicii/comerţ;

brevete de invenţie, design in -•dustrial, mărci de produse şi ser-vicii (francize, etichetare ecolo-gică, licenţe şi software etc.);

realizarea unui site (maximum•10.000 de lei) – pentru prezentareaactivităţii solicitantului şi a produ-selor sau serviciilor promovate (in-clusiv cheltuieli înregistrare dome-niu, fără hosting), pentru operatoriieconomici care nu deţin alt site şicare trebuie să fie funcţional la datadepunerii cererii de eliberare a aju-torului nerambursabil;

materii prime, mărfuri. •Sursa: finantare.ro

investiţiile româneşti în con-strucţii din regiunea Sud Munteniaar putea atinge anul acesta un ni-vel record de 6,4 miliarde de lei,evoluţia lor fiind influenţată sem-nificativ de creşterea business-ului micilor constructori, reiesedintr-un un studiu privind piaţaconstrucţiilor, realizat de KeysFin,în colaborare cu Arabesque.

„Regiunea Sud Muntenia re-prezintă un studiu de caz rele-vant, demonstrând ieşirea capi-talului românesc din zona specu-lativă şi orientarea spre investiţiicu efecte predictibile pe termenmediu şi lung. Dezvoltarea infras-tructurii ar putea amplifica şi maimult perspectiva pozitivă”, searată în analiză.

Potrivit Keysfin, evoluţia sec-torului construcţiilor din judeţeleArgeş, Călăraşi, dâmboviţa, Giur-giu, ialomiţa, Prahova şi teleormandenotă un potenţial semnificativ,stimulat de creşterea încrederiifirmelor şi al micilor întreprinză-tori în dezvoltarea unor investiţiipe termen mediu şi lung. În 2014,numărul firmelor de construcţiidin regiunea Sud Muntenia a atinsnivelul de 5.820 de unităţi, de la5.342 de societăţi în 2013, iar pers pec -tivele lui 2016 se îndreaptă spre unrecord de peste 6.200 de firme,marea lor majoritate mici şi mijlocii.

Potrivit estimărilor, cifra de afa -ceri a acestor firme ar putea atin -ge în 2016 nivelul de 6,4 miliardede lei, în creştere cu aproape ju-mătate de miliard de lei faţă de

rezultatul din 2014. Semnificativ es -te faptul că în 2010, afacerile dinsectorul construcţiilor la nivelul re -giunii Sud Muntenia se situau la ni -velul de numai 4,94 miliarde de lei.

Cele mai importante investi-ţii în construcţii au fost atrase în2014 de judeţul Prahova, de peste200 milioane de lei, urmat de Ar-geş cu 162 de milioane de lei şiGiurgiu cu 42 de milioanedE lei,relevă datele unui studiu econo-mic la nivel regional.

Potrivit experţilor Arabes-que, datele indică faptul că eco -nomia la nivel regional îşi repor-neşte mo toarele, investiţiile înconstrucţii fiind capabile să ge-nereze dezvoltarea pe orizon-tală, adică să atra gă afaceri co-laterale în toate domeniile, dela infrastructură, imobiliare şiindustrie, la comerţ, servicii şi tu -rism. datele statistice arată căsectorul construcţiilor din aceas -tă zonă a angajat 35.506 mun-citori în 2014, în creştere cu pes -te 8.000 faţă de anul precedent,cei mai mulţi în Prahova şi Argeş,precizează studiul Key sfin.

Într-o regiune în care şomajulatingea în 2009 nivelul record de11,5% în teleorman, 2015 a cobo-rât rata la nivelul de 5% în Argeş,judeţ care, propulsat de investiţiisemnificative, precum cele reali-zate de Renault-dacia, tinde săprindă din urmă trendul de dez-voltare accelerată impus de Bu-cureşti-ilfov.

Sursa: bursa.ro

Investiţiile româneşti în construcţiiîn regiunea Sud Muntenia

ar putea atinge un nivel recordde 6,4 miliarde de lei

Page 11: Noile oportunităţi de finanţare...trimoniu/monument istoric. vor avea prioritate la finanţare acele obiective de patrimoniu localizate în teritorii conectate la creşterea economică,

11info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 268 / 21 - 27 martie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Vasile Dîncu: România are potenţialulde a-şi moderniza zonele rurale

Care sunt priorităţile politicii de dezvoltare şice soluţii se caută acum la nivel guvernamentalpentru problemele dezvoltării urbane şi regionaleîn România?

Prezent zilele trecute la cea de-a iv-a ediţie aconferinţei „Cities of Tomorrow”, organizată la Bu -cureşti de Camera de Comerţ şi industrie Româno-Germană (AHK România), vicepremierul vasile dîn -cu, ministrul dezvoltării regionale şi administraţieipublice, a vorbit despre nevoile existente şi mo-dalităţile de a le suplini:

interconectarea infrastructurii între zonele•dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate şi între po-lii de creştere: „Îmbunătăţirea conexiunilor întreaceste zone ar permite concentrarea resurselor şipropagarea dezvoltării. O prioritate pe care o ur-mărim şi care se poate vedea în modul cum arti-culăm proiectele de investiţii este dezvoltarea in-frastructurii de conectare la cele mai dinamicezone din România, adică polii de creştere. […] Oaccesibilitate mai bună la aceşti poli le va permitefirmelor ce investesc acolo să aibă acces la un ba-zin mult mai larg şi mai divers de forţă de muncă”,a subliniat viceprim-ministrul.

Creşterea capacităţii administrative şi a perfor-•manţei instituţiilor publice din zonele mai puţin dez-voltate: „O a doua provocare este construcţia de insti-tuţii performante pentru zonele mai puţin dezvoltate.Simpla dezvoltare a infrastructurii de conectivitate,care să facă legătură între comunităţi îndepărtate,este insuficientă în lipsa unor instituţii performante,care să ajute oamenii să aibă mai multă mobilitate şisă conceapă proiecte de dezvoltare în aceste zone.”

Monitorizarea şi structurarea investiţiilor lo-•cale, prin utilizarea complementară a fondurilor dis-ponibile: „O idee pe care o urmărim constant esteconectarea tuturor tipurilor de fonduri pe care leavem la dispoziţie: fondurile europene, gândite ast-fel încât să fie complementare cu fondurile de labugetul de stat, şi fondurile din bugetele locale. Înacest scop am dezvoltat câteva softuri pe care levom face publice şi care vor deveni o sursă impor-tantă de date deschise. De exemplu, un observatorteritorial, unde toate investiţiile, atât de la bugetullocal, cât şi de la cel central, vor fi marcate pe harta

fiecărei localităţi, astfel încât să avem o perspectivăclară asupra direcţiei de dezvoltare şi a modului încare fondurile conlucrează; de exemplu, în zona ur-banistică să reabilităm cartiere întregi, nu să avemdoar proiecte care se termină la finalul unei străzipentru că s-a făcut un proiect european doar pentruacea zonă”, a explicat ministrul dezvoltării regionaleşi administraţiei publice.

Creşterea calităţii vieţii în zonele cu categorii•profesionale cu înaltă calificare şi în zonele rurale:„A treia tendinţă este să investim în calitatea vieţiidin zonele de vârf, care atrag oamenii cu cea maibună pregătire, şi în cele rurale. Am avut adeseadiscuţii cu băncile de dezvoltare, care cer din parteaGuvernului garanţii că proiectele sunt viabile eco-nomic. Cineva care vine cu un împrumut spune: voiar trebui să spuneţi foarte clar, dacă facem o cana-lizare sau aducem apă într-o localitate rurală, câţidintre locuitori vor avea capacitatea să plăteascăcosturile după aceea? E de înţeles, dar acestea suntinvestiţii sociale în calitatea vieţii, absolut necesarepentru dezvoltare şi care ar putea deveni eficientemai târziu. Măsuri de atenuare a sărăciei în comu-nităţile defavorizate: În fine, a patra prioritate suntmăsurile concentrate asupra grupurilor marginaleşi minoritare. Nu este neapărat o viziune de protec-ţie socială. Comunităţile marginalizate se confruntăcu probleme specifice privind 3 dimensiuni impor-tante ale creşterii economice: densitate, distanţăşi divizare. Unele grupuri o duc greu la toate nive-lurile. În România, de cele mai multe ori, ne gândimla populaţiile de rromi, dar nu este vorba numai deaceastă concentrare pe criteriu etnic. În general,grupurile marginale rămân izolate şi în afara cen-trelor economice. Atunci, de cele mai multe ori,aceste grupuri caută oportunităţi mai bune prin fe-nomenul migraţiei, iar asta este destul de inefi-cient, pentru că izolarea persistă şi acolo undeajung, în comunităţile de destinaţie. În plus, o co-munitate care nu îşi foloseşte forţa de muncă, careinclude grupuri marginale, cartiere defavorizate,îşi blochează creşterea economică. Comunităţilemarginalizate care se luptă pentru supravieţuire,pentru nevoi de bază, sunt o resursă nefolosită.

(continuare în pagina 12)

Page 12: Noile oportunităţi de finanţare...trimoniu/monument istoric. vor avea prioritate la finanţare acele obiective de patrimoniu localizate în teritorii conectate la creşterea economică,

12info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 268 / 21 - 27 martie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

(continuare din pagina 11)Noi avem asemenea comuni-•

tăţi în foarte multe zone ale Ro-mâniei şi acesta este unul din pro-iectele noastre, de a încerca să ac -tivăm aceste comunităţi, să schim -băm această situaţie în care toatălumea pierde”, a subliniat viceprim-ministrul vasile dîncu.

dezvoltarea echilibrată a re-•giunilor şi reducerea decalajului dedezvoltare dintre zonele urbane şicele rurale: „Faptul că unele re-giuni se dezvoltă mai repede esteun lucru bun, deoarece creşte nive-lul dezvoltării globale într-o ţară şigenerează resurse pentru a sprijiniregiunile rămase istoric în urmă.Sper ca la noi să dispară din dome-niul politic inhibiţia legată de dez-voltarea regională. Se consideră căîn viitor dezvoltarea va avea loc înjurul regiunilor şi a oraşelor, însăeu, ca sociolog şi ca ministru al dez-voltării într-o ţară în care jumătatedin populaţie trăieşte în zone ru-rale, nu sunt fanul ideilor absolu-tiste despre urbanizarea naturală,ca să spunem aşa. Nu investim ni-mic în zona rurală pentru că oricumaceasta va dispărea. Eu cred invers,că România are potenţialul de a-şimoderniza zonele rurale, unde oparte din populaţie s-ar putea mutaşi ar putea trăi în condiţii foartebune. Avem în România, în zona ru-rală, o civilizaţie care a dispărut dinEuropa şi cred că această civiliza-ţie, ca univers de valori, ca mod deviaţă, obiceiuri, anumite tipuri deindustrii, ar putea să reprezinte oresursă importantă de dezvoltare aRomâniei. Nu cred că o urbanizareaccelerată ar crea altceva decâtnişte pungi de sărăcie la periferiamarilor oraşe.”

Reglementarea dezvoltării ur -•bane, prin elaborarea unui Cod alUrbanismului, a unei noi legi a lo-

cuinţei şi întărirea funcţiei de mana-ger al oraşului: „Lucrăm în acest mo-ment la un Cod la Urbanismului pecare îl vom lansa până în toamnă, şila o Lege a Locuinţei, prin care săpunem ordine şi să instituţionalizămcât se poate, nu obligatoriu, funcţiade manager al comunităţii urbane,care este în acest moment folosităfoarte rar.”

Regionalizarea şi descentrali-•zarea, ca premise ale dezvoltării ur-bane; politicile de dezvoltare tre-buie concepute la nivel local: „Con-sider că obsesia controlului de lacentru a politicilor de dezvoltare ur-bană trebuie să dispară. Este nevoiede cât mai multă autonomie localăpentru oraşe, evident, în măsura încare pot produce resurse proprii.Pretenţia multor zone urbane dinRomânia de a primi resurse de lacentru, pe care să le folosească dupăcum îi taie capul, mi se pare totalcontraproductivă. Trebuie să ajutămoamenii să îşi producă propriile re-surse şi să îi lăsăm să îşi gândeascădezvoltarea după viziunea lor. […]Sunt foarte multe resurse care apar-ţin în acest moment administraţieicentrale: stadioane, săli de sport,case de cultură, cinematografe. Însistemul descentralizat pe care îlgândim, toate acestea pot fi gestio-nate de administraţia locală. Credcă oraşele şi regiunile sunt viitoriieroi ai dezvoltării. Nu se vor mai pu-tea face politici de dezvoltare efi-ciente, în viziunea mea, de la cen-tru. Pot fi gândite viziuni, pot fi con-trolate proiectele de dezvoltare însensul egalităţii, al planificării ra-ţionale a resurselor, dar dezvoltareava trebui gândită la nivelul regiuni-lor şi al marilor poli de creştere carevor integra până la urmă teritoriul”,a concluzionat vicepremierul vasiledîncu.

Sursa: finantare.ro

POCU: MinisterulFondurilorEuropenea publicatcalendarulactualizatal lansărilor!

Ministerul Fondurilor Europene aactualizat calendarul lansărilor ape-lurilor de proiecte din cadrul POCUpentru anii 2016-2017. documentulcurent prezintă o situaţie detaliată aviitoarelor apeluri, cuprinzând şi be-neficiari eligibili.

Conform documentului, în anul2016 sunt estimate a fi lansate peste40 de apeluri, incluzând cereri depropuneri de proiecte dedicate eco-nomiei sociale (iulie 2016), tranziţieide la educaţie la viaţa activă (iulie2016), dezvoltării locale integrate încomunităţile marginalizate (martie-aprilie 2016).

Sursa: finantare.ro

Page 13: Noile oportunităţi de finanţare...trimoniu/monument istoric. vor avea prioritate la finanţare acele obiective de patrimoniu localizate în teritorii conectate la creşterea economică,

13info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 268 / 21 - 27 martie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

INFO

PARTEN

ERIATE

Cerere de propuneri de proiecte,„Europa Creativă” –componenta transsectorială,pentru integrarearefugiaţilor

Comisia Europeană a lansat o cerere de pro-puneri de proiecte 2016 a programului „EuropaCreativă”, componenta transsectorială. titlul ce-rerii este „Sprijin pentru integrarea refugiaţilor”.

Status: ACtiv Depunere până la: 28.04.2016 Buget alocat: 1.600.000 de euro Obiectivul general al prezenţei cereri de pro-

puneri constă în sprijinirea proiectelor culturale,audiovizuale şi transsectoriale ce au drept scop fa-cilitarea integrării refugiaţilor în mediul european,îmbunătăţirea înţelegerii culturale reciproce şi în-curajarea dialogului intercultural şi interreligios,a toleranţei şi a respectului faţă de alte culturi.

Obiective specifice:să ajute refugiaţii să socializeze şi să se ex-•

prime fără să vorbească neapărat de la începutlimba ţării-gazdă;

să aibă rol de platforme de învăţare într-un•sens mai larg, promovând respectarea şi înţele-gerea diversităţii, a competenţelor interculturaleşi civice, a valorilor democratice şi a cetăţeniei;

să le ofere cetăţenilor UE posibilitatea de a•descoperi şi de a înţelege valorile şi culturile re-fugiaţilor, precum şi de a învaţa din acestea şi, înacelaşi timp, de a-şi redescoperi şi îmbogăţi pro-priile valori;

să sprijine prezentarea şi crearea în colabo-•rare a unor lucrări culturale şi/sau audiovizualeîn toată Europa;

să ofere posibilitatea colaborării cu organi-•zaţii din alte sectoare pentru a stimula o reacţie

mai cuprinzătoare, rapidă, eficientă şi pe termenlung în faţa acestei provocări globale.

Buget/suma acordată pe proiect: 1.600.000de euro, 80% din totalul costurilor; sprijinul finan-ciar acordat se va încadra între 100.000 şi 200.000de euro.

Beneficiari: operatori culturali sau audiovi-zuali (cel puţin coordonatorul proiectului şi unuldintre parteneri), entităţi ale sectorului public,instituţii de educaţie, din sectorul social sau alasistenţei medicale etc.

Eligibilitate ţări/regiuni: state membre, nor-vegia, islanda, ţări candidate, Bosnia şi Herţego-vina, Moldova, Georgia, Ucraina.

Informaţii suplimentare:durata maximă de implementare este de 24•

de luni; Aplicaţiile pot fi depuse în oricare limbă ofi-•

cială a UE. Limba în care este redactată cerereatrebuie să fie înţeleasă de toate organizaţiile im-plicate în proiect;

Formularul de cerere şi anexele trebuie de-•puse online;

Înainte să depună cererea electronică, coor-•donatorul de proiect şi partenerii acestuia trebuiesă îşi înregistreze organizaţia pe Portalul partici-panţilor la activităţi din domeniul educaţiei, au-diovizualului, culturii, cetăţeniei şi voluntariatu-lui;

Consorţiul trebuie să fie alcătuit din mini-•mum 3 parteneri stabiliţi în minimum 2 state eli-gibile.

Întrebările specifice privind această cererede propuneri de proiecte pot fi trimise la: [email protected].

Pentru probleme tehnice legate de înregis-trare şi depunerea aplicaţiei, întrebările pot fiadresate la [email protected].

Sursa: finantare.ro

Page 14: Noile oportunităţi de finanţare...trimoniu/monument istoric. vor avea prioritate la finanţare acele obiective de patrimoniu localizate în teritorii conectate la creşterea economică,

14info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 268 / 21 - 27 martie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

INFO

PARTEN

ERIATE

Apel eDigiregion pentru concepteinovative – oportunitate pentrudezvoltare şi comercializare

Unitatea executivă pentru finanţarea învăţă-mântului superior, a cercetării dezvoltării şi ino -vării lansează un nou apel în cadrul edigiregionpentru concepte inovative – oportunitate pentrudezvoltare şi comercializare.

Se caută concepte inovative din domeniulit&C cu potenţial de aplicare şi dezvoltare în sec-torul internet of things (cu focus pe industrieşi/sau agricultură 4.0).

Conceptul selectat va fi prezentat alături decele ale altor trei echipe din Spania, Ungaria şiirlanda în cadrul conferinţei internaţionale din 18-19 mai. Pe parcursul conferinţei, cele patruechipe vor participa la o serie de workshop-uri in-tensive în care vor avea şansa să continue dezvol-tarea conceptelor, cu sprijinul specialiştilor la ni-vel european şi regional, în cadrul unei structuride suport creată pentru a răspunde cerinţelorspecifice ale fiecărei echipe (analiză de piaţă,dezvoltarea de produs, modele de business, fi-nanţare etc.).

Termenul limită pentru transmiterea aplica-ţiilor este joi, 7 aprilie 2016.

Persoană de contact: Elena SiMiOn – [email protected], +4021.307.19.59.

Sursa: finantare.ro

Cereri de propuneri de proiecte,Orizont 2020, Axa Tehnologii deinformare şi comunicare (tiC)

Comisia Europeană a deschis în cadrul pro-gramului „Orizont 2020”, axa: „Tehnologii de infor -mare şi Comunicare (TIC)”, măsura „Conţinut”, ce -rerea de propuneri de proiecte „Tehnologii pen-

tru învăţare şi competenţe”. Status: ACtiv Depunere până la: 12.04.2016 Buget: 11.000.000.000 de euro Cererea va cofinanţa acţiuni de inovare şi ac-

ţiuni de inovare şi cercetare.Învăţarea, astăzi, are loc într-un context de

noi interacţiuni între învăţarea formală şi infor-mală, schimbarea rolului profesorilor, impactulsocial media şi participarea activă a elevilor/stu-denţilor în proiectarea de activităţi de învăţare.

În acest context, provocarea este de a creaun ecosistem de inovare care să faciliteze co-pro-gramarea deschisă, mai eficace şi mai eficientă,co-creaţia, precum şi utilizarea conţinutului digi-tal, instrumentele şi serviciile necesare pentru în-văţarea personalizată şi predare. Este nevoie deco-creaţie şi co-evoluţie a cunoştinţelor şi parte-neriatelor între actorii din lumea afacerilor şi cer-cetare, comunităţile de utilizatori, educaţionaleşi de formare, organizaţiile pentru dezvoltarealegăturii dintre componente şi servicii tehnolo-giile de învăţare corespunzătoare, care, la rândullor, vor responsabiliza profesorii şi elevii şi vor fa-cilita inovarea (socială) în educaţie şi formare.

Acţiunile de inovare trebuie să propună solu-ţii pentru următoarele arii:

creaţie uşoară, mixarea şi reutilizarea conţi -•nutului, servicii, aplicaţii şi date contextuale pen-tru procesele de învăţare interactivă (de exempluinstrumente de creare şi modelare, produse dereţea, platforme de editare electronică, reţelesociale şi de colaborare);

medii de noi experienţe de învăţare şi expe-•rimentare (de exemplu, tehnologii de simulare şimodelare 3d, tehnologii de vizualizare, realitatevirtuală, inteligenţă geospatiala, tutori inteligenţişi alte tehnologii adaptative şi multimodale);

servicii de sprijin educaţional (de exemplu,•

Page 15: Noile oportunităţi de finanţare...trimoniu/monument istoric. vor avea prioritate la finanţare acele obiective de patrimoniu localizate în teritorii conectate la creşterea economică,

15info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 268 / 21 - 27 martie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

INFO

PARTEN

ERIATE

analiză pentru crearea, colectarea, stocarea, par-tajarea datelor educaţionale într-un mod siste-matic şi sigur).

Pentru acţiunile de inovare şi cercetare sevor avea în vedere tehnologiile de învăţare maiprofundă a ştiinţei, tehnologiei, ingineriei, mate-maticii, combinate cu artă (StEAM), îmbunătăţi-rea inovării şi a capacităţilor creative ale elevilorşi sprijinirea noului rol al profesorilor, ca antre-nori ai cursantului. Activităţile pot acoperi cerce-tarea fundamentală (atingând o combinaţie dediscipline, inclusiv disciplinele umaniste) şi/sau ocomponentă şi conceperea, la nivel de sistem, detestare pilot (orientat către utilizator), pentru asprijini strategiile de intervenţie reală, cu noitehnologii (de exemplu: interfeţe noi, de calcul,medii de învăţare reale, tehnologiile 3d, tehno-logia mobilă etc)..

Buget total/suma acordată pe proiect: 11 mi-

lioane de euro, din care: cofinanţare de 70% pentru acţiunile de inovare;•100% pentru organizaţiile non-profit; •cofinanţare de 100% pentru activităţile de•

ino vare şi cercetare. Beneficiari: orice entitate constituită legal

pe teritoriul unei ţări participante la program. Eligibilitate ţări/regiuni: state membre UE,

ţări asociate la program în urma unor acorduri cuUE, organizaţii internaţionale care au ca scop pro-movarea cooperării ştiinţifice şi tehnologice în Eu-ropa.

Pentru întrebări referitoare la cererile depropuneri ale programului Orizont 2020, a fostcreat un Helpdesk Horizon2020; cei interesaţisunt rugaţi să adreseze întrebările cu cel puţin 2săptămâni înainte de data limită de depunere aaplicaţiilor.

Sursa: finantare.ro

Page 16: Noile oportunităţi de finanţare...trimoniu/monument istoric. vor avea prioritate la finanţare acele obiective de patrimoniu localizate în teritorii conectate la creşterea economică,

Construită în anii ‘40 pe vremea lui Eugen Cialîc,unul dintre cei mai prolifici primari ai Călăraşiului,Piaţa Centrală intră în reparaţii capitale. Zona va de-veni una de-a dreptul atrăgătoare: marfa va fi comer-cializată într-un spaţiu modern, de 5 stele, în condiţiieuropene.

Aflată într-o stare deplorabilă de mai mulţi ani,prima piaţă a Călăraşiului, aflată în centrul istoric, seaflă pe lista investiţiilor ce vor fi finanţate în 2016 cubani din excedentul bugetar. deocamdată, 264.000 delei au fost repratizaţi pentru demararea lucrărilor dereabilitare. „Acoperişul ar putea ceda oricând, deoa-rece este construit din plăci de azbociment. De la mij-locul anilor ’80 nu s-a mai investit nimic acolo”, aver-

tiza şeful Serviciului Pieţe şi Oboare, vasile Manea. Mai mult decât atât, în prezent, unitatea nu de-

ţine nici autorizaţie de funcţionare, pentru că nu în-deplineşte nicio condiţie în acest sens. „În prezent,Primăria Călăraşi demarează un proiect de moderni-zare a pieţei, prin amenajarea unei parcări şi construi-rea pieţei pe structură metalică, având asigurate toatecondiţiile de operare. Se urmăreşte astfel edificareaunei construcţii mederne, la standarde europene, caresă satisfacă prin realizarea ei nevoile locuitorilor dinzonă. Prin această soluţie se va realiza implicit revi-talizarea şi cosmetizarea zonei”, a explicat daniel Ște-fan drăgulin, primarul oraşului.

Sursa: adevarul.ro

16info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 268 / 21 - 27 martie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

INFO

JUD

EȚE

Peste 427 milioane de leipentru extinderea şi reabilitarea

infrastructurii de apă din judeţul Argeş

Argeş

SC Apă Canal 2000 SA Piteşti a început în ia-nuarie 2012 implementarea celui mai mare proiectde investiţii de până acum, proiectul „Extindereaşi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzatăîn judeţul Argeş”, în valoare de 427.094.037 delei, finanţat din Fondul de Coeziune, bugetul destat, bugetul local şi din contribuţia proprie a com-paniei. Cel mai complex proiect de până acum alcompaniei prevede investiţii în 11 localităţi dinjudeţul Argeş grupate în 3 aglomerări: AglomerareaPiteşti (localităţile Piteşti, Ștefăneşti, Albota, Bra -du, Bascov, Merişani, Moşoaia şi Mărăcineni), Aglo-merarea Costeşti - Buzoeşti (localităţile Costeşti şiBuzoeşti) şi Aglomerarea topoloveni (localitateatopoloveni). Lucrarile vizează reabilitarea şi ex-tinderea pe o lungime de aproximativ 222 km a re-ţelelor de aducţiune şi distribuţie apă potabilă şiextinderea reţelei de canalizare pe o lungime de275 km. La acestea se adaugă construirea şi rea-bilitarea surselor de captare, a rezervoarelor deapă, construirea şi reabilitarea staţiilor de pom-

pare, reabilitarea staţiilor de tratare a apei şi a uni -tăţilor de clorinare şi modernizarea a 4 staţii deepurare a apelor uzate din zona de proiect.

Cu trei luni înainte de finalizarea primei etapedin implementarea proiectului, cifrele acestuia suntimpresionante, în special în ceea ce priveşte extin -derea şi reabilitarea reţelelor. Reţeaua de distri-buţie a fost reabilitată şi extinsă cu o lungime deaproximativ 160 km, în timp ce reţeaua de cana-lizare a fost extinsă cu 224 km. Pe lângă avanta-jele tehnice evidente ale acestor modernizări alereţelelor, extinderea acestora va face ca peste 60de mii de locuitori ai judeţului să beneficieze deservicii noi la standarde europene, prin conectareaacestora, pentru prima dată, la reţelele de apă şicanal. Sistemul de alimentare cu apă a fost îmbu-nătăţit prin construirea a 15 foraje, 4 staţii de clo-rinare, 6 rezervoare şi 8 staţii de pompare noi. Seaflă în curs de finalizare modernizarea a trei staţiide tratare apă la Costeşti, topoloveni şi Piteşti.

Sursa: ziarobiectiv.ro

Reînvie centrul vechi al Călăraşiului.Cum va arăta piaţa de 5 stele de pe malul Borcei

după modernizare

Călăraşi

Page 17: Noile oportunităţi de finanţare...trimoniu/monument istoric. vor avea prioritate la finanţare acele obiective de patrimoniu localizate în teritorii conectate la creşterea economică,

17info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 268 / 21 - 27 martie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

S-a deschis apelul pentru»o sesiune de proiecte ce vizeazăanveloparea termică a blocurilor, estevorba de linia de finanţare din cadrulPOR 2014 – 2020 – 3.1 A.

Este prima prioritate de investiţii ce se des-chide pentru administraţiile publice locale, la careeligibile sunt UAt-urile. Este o linie de finanţarefoarte importantă, pe care autorităţile publice lo-cale din târgovişte o aşteptau demult. S-a deschisîn data de 15 martie, perioada de depunere a pro-iectelor fiind 16 mai - 16 noiembrie 2016.

„Aşadar, este vorba de lucrări foarte com-plexe, lucrări ce vizează în afara îmbunătăţiriiizolaţii termice şi hidroizolaţie anvelopei clădirii,şi mă refer aici la pereţii exteriori, suprafaţă vi-trată, respectiv ferestre, planşeu superior, plan-

şeu peste subsol, şarpante, inclusiv măsuri de con-solidare, discutăm de o categorie de lucrări carepână acum nu erau finanţate din fonduri europeneşi categorii de lucrări care nu sunt finanţate peprogramul cu fonduri de la bugetul de stat, privindreabilitarea termică a blocurilor.

Este vorba despre lucrări complexe, lucrăricare sunt foarte utile pentru beneficiari, mă referaici la proiecte a căror valoare variază între100.000 şi 5.000.000 de euro.

În momentul de faţă, la nivelul municipiuluiTârgovişte există documentaţii tehnice pregătitepentru o valoare a proiectelor de aproximativ4.000.000 de euro. Dar sigur că vom merge şi vomaccesa până la nivelul sumei maxime care ne estepermisă”, a declarat primarul interimar CristianStan.

Sursa: targovistenews.ro

Primăria Târgovişte vreasă atragă fonduri de 4 milioane de euro

pentru anveloparea blocurilor

Dâmboviţa

INFO

JUD

EȚE

Casa tineretului intră în atenţia»municipalităţii după ce a fost semnatprotocolul între Primăria Giurgiuşi Consiliul judeţean şi în curândva intra într-un proces de analiză,expertizare şi se va stabili careeste starea în care se află, ce investiţiinecesită şi de unde vor fi identificatesursele financiare.

Edificiul aflat într-o stare avansată de degra-dare a aparţinut Consiliului judeţean, dar nu a fă-cut obiectul vreunei investiţii şi, în acest sens, mu-nicipalitatea şi-a arătat interesul în a prelua con -strucţia şi terenul adiacent pentru a intra într-unproces de reabilitare şi finalizare a lucrării şi maiales pentru a i se da o destinaţie.

În urma semnării protocolului Primăria Muni-

cipiului Giurgiu va prelua documentaţia tehnică,expertiza efectuată de Consiliul jude ţean, pentrua analiza toate aceste informaţii şi a stabili stadiulfizic al lucrării, pentru ca apoi să i se întocmeascădocumentele necesare ca această clădire să fie in-clusă într-un proiect de investiţii.

Clădirea are o suprafaţă de 1.486 mp şi dis-pune de 3.300 mp de teren adiacent şi, conformhotărârilor de consiliu, atât local, cât şi judeţean,este dată în administrare Primăriei Giurgiu cu sco-pul accesării fondurilor europene necesare inves -tiţiilor.

Casa tineretului ar putea, aşadar, să fie fina-lizată şi să devină funcţională după ce municipali-tatea va face toate demersurile necesare şi să-i fiedată în sfârşit, după mai bine de 20 de ani de laemiterea autorizaţiei de construire, destinaţiainiţială pentru care a fost proiectată.

Sursa: giurgiuonline.net

Casa tineretului din Giurgiua fost preluată de municipalitate

Giurgiu

Page 18: Noile oportunităţi de finanţare...trimoniu/monument istoric. vor avea prioritate la finanţare acele obiective de patrimoniu localizate în teritorii conectate la creşterea economică,

18info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 268 / 21 - 27 martie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

INFO

JUD

EȚE

Guvernul României a adoptat»o măsură importantă pentru Slobozia -să salveze proiectele de investiţiifinanţate cu fonduri europene, derulatede autorităţile publice locale şi deasociaţiile de dezvoltare intercomunitară,care vor depăşi, din motive obiective,termenul de implementare final -30 iunie 2016.

Astfel, a fost adoptată o soluţie de sprijin fi-nanciar prin împrumuturi pe termen lung din tre-zorerie, prin acoperirea de la Bugetul de Stat acheltuielilor necesare finalizării lucrărilor.

Ordonanţa de urgenţă aprobată miercuri, pri-vind unele măsuri financiare în vederea finalizăriiproiectelor finanţate din fondurile Uniunii Euro-pene aferente perioadei de programare 2007-2013 şi modificarea Legii nr. 227/2015, privindCodul fiscal, cu modificările şi completările ulte-

rioare. În baza acestei Ordonanţe, beneficiariiproiectelor - autorităţi locale şi asociaţii de dez-voltare intercomunitară - pot să solicite împru-muturi de trezorerie pentru finanţarea proiecte-lor.

În ceea ce priveşte proiectul de modernizarea Pieţei Revoluţiei din Slobozia, deşi Primăria s-aimplicat cu toate resursele şi a făcut tot ceea eraposibil pentru finalizarea la termen, trebuie spuscă principala vină aparţine constructorului, care acauzat întârzierea proiectului şi riscul de depăşirea termenului de finalizare, cu toate că autorităţilecentrale şi mai ales cele locale au pus la dispoziţietoate resursele financiare necesare.

Administraţia publică locală din Slobozia areposibilitatea, prin această măsură legislativă, sădepună cerere pentru un împrumut din trezorerieîn vederea cofinanţării proiectului, urmând ca ul-terior constructorul să finalizeze lucrările de mo-dernizare din centrul Sloboziei.

Sursa: ziarulialomita.ro

Bani pentru finanţareaîn continuare a lucrărilor de modernizare

a Pieţii Revoluţiei din Slobozia

Ialomiţa

Page 19: Noile oportunităţi de finanţare...trimoniu/monument istoric. vor avea prioritate la finanţare acele obiective de patrimoniu localizate în teritorii conectate la creşterea economică,

vineri, 18 martie, s-a inaugurat la dumbrăveştiunul dintre cele mai moderne parcuri fotovoltaicedin judeţul Prahova, cofinanţat de Uniunea Euro-peană, prin Fondul European de dezvoltare Regio-nală. investiţia în valoare de 2.760.212 lei fost rea-lizată cu trackere, concepute să maximizeze ener-gia provenită de la soare.

Fiecare set de panouri fotovoltaice este am-plasat pe tracker care este orientat în timp realînspre soare, astfel încât razele să cadă în perma-nenţă perpendicular pe celulele fotovoltaice. Un-ghiul ideal este calculat de un program electronic,iar panourile sunt mişcate cu ajutorul unor dispo-zitive hidraulice. Acest sistem este cel mai eficientşi aduce un aport de 30% pe seama rotirii azimutaleale panourilor solare.

În total sunt 8 trackere, iar pe fiecare trackersunt instalate panouri solare în suprafaţă de 93mp, care asigură o putere maximă de 12,5 Kw. Sis-temul are posibilitatea de a modifica unghiul deînclinare al panourilor manual de la 20 Gr varapână la 45oC iarna. Această facilitate aduce un plus

de 5% energie, ceea ce aduce sistemul la o efici -enţă de 36,6% pe an de exploatare.

Panourile solare au suficientă putere să aco-pere necesarul de energie electică atât pentru re-ţeaua de iluminat stradală, cât şi pentru toate clă-dirile publice aflate pe teritoriul comunei dumbră-veşti, făcându-se astfel economie la bugetul co-munei. Banii astfel economisiţi vor putea fi direc-ţionaţi către alte investiţii de interes local.

Sursa: actualitateaprahoveana.ro

19info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 268 / 21 - 27 martie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

INFO

JUD

EȚE

Mai multe unităţi şcolare din teleorman au par -ticipat la programul Global Money Week, derulatîn săptămâna 14 - 20 martie. Organizatorii acestuieveniment, în care au fost angrenaţi 10.800 de elevişi cadre didactice din toată ţara, au fost MinisterulEducaţiei naţionale şi Cercetării Știinţifice, Bancanaţională a României şi Child and Youth Financeinternational (CYFi).

Concret, este vorba despre evenimente ce s-au derulat în cadrul unui proiect mai amplu deeduca ţie financiară, iniţiat de BnR, proiect intitu-lat „Să vorbim despre bani şi bănci”. Evenimenteledin cadrul acestui proiect au fost organizate întoată ţara, în mediul urban şi rural, cu sprijinulinspecto ratelor şcolare judeţene. Programul a cu-

prins apro ximativ 180 de unităţi de învăţământ din41 de ju deţe şi Bucureşti.

În premieră, în unităţile şcolare din teleorman,Giurgiu şi dîmboviţa au fost prezenţi reprezentanţiai Asociaţiei Analiştilor Financiari Certificaţi dinRomânia (CFA România), care au susţinut prezen-tări pe teme financiar-bancare, în faţa elevilor şicadrelor didactice din ciclul primar, gimnazial şi li-ceal. numărul elevilor participanţi la ediţia din a -cest an, a treia, a fost dublu faţă de anii prece denţi.

Succesul activităţilor derulate în cadrul aces-tui parteneriat a fost recunoscut la nivel interna -ţional, prin câştigarea în anul 2014 a trofeului„Global Money Week” pentru Europa.

Sursa: ziarulteleormanul.ro

Unităţi şcolare din Teleorman,participante la programul Global Money WeekTeleorman

La Dumbrăveşti, parc fotovoltaicce asigură iluminatul public

şi alimentarea clădirilor administrative

Prahova

Page 20: Noile oportunităţi de finanţare...trimoniu/monument istoric. vor avea prioritate la finanţare acele obiective de patrimoniu localizate în teritorii conectate la creşterea economică,

20info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 268 / 21 - 27 martie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

REVISTA PRESEI

Ziarul Mara / 21 martie 2016

Curierul / 21 martie 2016

top de Argeş / 23 martie 2016

Curierul Zilei / 21 martie 2016

Page 21: Noile oportunităţi de finanţare...trimoniu/monument istoric. vor avea prioritate la finanţare acele obiective de patrimoniu localizate în teritorii conectate la creşterea economică,

newsletter-ul „Info Regional Sud Muntenia”este un material cu informaţii despre activităţile derulate de către

Agenţie şi de către Ministerul dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice,în vederea promovării Programului Operaţional Regional.

Pe lângă aceste noutăţi, se doreşte informarea publicului ţintădespre activitatea instituţiilor membre aleReţelei de informare REGiO Sud Muntenia

şi despre cele mai importante evenimente organizate de acesteaîn judeţele regiunii.

DATE DE CONTACTAgenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia

Sediul central CĂLĂRAŞIAdresă / Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164, mun. Călăraşi, jud. CălăraşiTel. / 0242/331.769, Fax / 0242/313.167E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean ARGEŞAdresă / AdR Sud Muntenia, Biroul judeţeanArgeş, sediul Consiliului judeţean Argeş: Piaţavasile Milea, nr. 1, et. iii, cam. 117, mun. Piteşti,jud. Argeş; Tel./fax / 0248/222.250E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean DÂMBOVIȚAAdresă / AdR Sud Muntenia, Biroul judeţeandâmboviţa, sediul Consiliului judeţeandâmboviţa: Piaţa tricolorului, nr. 1, et. iv, cam.90, 100 şi 101, mun. târgovişte, jud. dâmboviţaTel./fax / 0345/100.018, E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean GIURGIUAdresă / AdR Sud Muntenia, Biroul judeţeanGiurgiu, B-dul Mihai viteazul, nr. 4,mun. Giurgiu, jud. GiurgiuTel./fax / 0246/215.271E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean IALOMIȚAAdresă / AdR Sud Muntenia, Biroul judeţeanialomiţa, Piaţa Revoluţiei, nr. 1, et. iv,cam. 55/58/59, mun. Slobozia, jud. ialomiţaTel./fax / 0343/101.139E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean PRAHOVAAdresă / AdR Sud Muntenia, Biroul judeţeanPrahova, B-dul Republicii, nr. 2-4, et. vi, cam.626/627, mun. Ploieşti, cod 100066, jud. PrahovaTel./fax / 0244/595.594E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean TELEORMANAdresă / AdR Sud Muntenia, Biroul judeţeanteleorman, sediul Consiliului judeţeanteleorman: Str. dunării, nr. 178, parter,mun. Alexandria, jud. teleormanTel. / 0247/311.201, int. 358; Fax / 0247/312.494E-mail / [email protected]

Organismul Intermediar POS CCEAdresă / Str. Sloboziei, nr. 9, Călăraşi, jud.Călăraşi, cod 910001Tel. / fax 0342-100.160E-mail / [email protected]

Editor / Direcţia Dezvoltare şi Comunicare -Serviciul Comunicare / Daniela TRAIAN -director adjunct, Cristina RADU - şef ServiciuComunicare, Diana NEAGU, Mădălina CILIBEANU,Alexandra GHERASIM, Andreea DOBRESCUPLOEŞTEANU, Şerban GEORGESCU, FlorentinGEORGESCU, Mircea MARINACHE, Ionuţ Marian POPAE-mail / [email protected], Website / www.adrmuntenia.ro,regio.adrmuntenia.roData publicării / 28 martie 2016

ADR Sud Muntenia vă oferă ocazia de a vă promova,în fiecare săptămână, instituţia şi activităţile pe caredumneavoastră le desfăşuraţi. dacă sunteţi interesaţi

să promovaţi activitatea instituţiei dvs., vă rugămsă ne transmiteţi un scurt material de informare

(maxim 1.500 de ca ractere cu tot cu spaţii), împreunăcu 1 - 2 poze, cel târziu până vineri, la ora 12:00,acesta urmând să fie publicat în viitoarea ediţie

a newsletter-ului.Materialele de informare vor fi transmise la adresa

de e-mail [email protected] va fi publicat pe site-ul Agenţiei(http://regio.adrmuntenia.ro) şi va fi distribuit

electronic săptămânal tuturor membrilor Reţelei deinformare REGiO Sud Muntenia, membrilor Consiliuluipentru dezvoltare Regională Sud Muntenia, consiliilor

judeţene şi locale şi prefecturilor din regiune,Ministerului dezvoltării Regionale şi Administraţiei

Publice, reprezentanţilor mass-mediade la nivelul regiunii Sud Muntenia şi site-urilor

dedicate (portalurilor de ştiri economice), precumşi publicului larg.

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţiServiciul Comunicare, tel.: 0242/331.769,

fax: 0242/313.167.


Recommended