noiembrie 2013 IRIS 11 - scoalanr11botosani.info file1 noiembrie 2013 IRIS 11 Găsim pe site- urile...

1

noiembrie 2013 IRIS 11

Găsim pe site- urile instituţiilor internaţionale şi ale unor ONG-uri ideea necesităţii adoptării, la nivelul întregii planete, a unui stil de viaţă durabil. Despre ce este vorba? Viitorologii definesc dezvoltarea durabilă ca fiind un proces de dezvoltare în sensul de a răspunde nevoilor generaţiei actuale, dar fără a diminua posibilităţile generaţiilor viitoare de a răspunde propriilor nevoi. Obiectivul comun al statelor lumii şi al organizaţiilor internaţionale este, cel puţin la nivel declarativ, acela de a avea oameni bine pregătiţi pentru a face faţă provocărilor prezente şi viitoare, pentru a acţiona cu responsabilitate faţă de generaţia actuală, dar şi faţă de generaţiile care vor fi.

Aceşti oameni bine instruiţi, sinceri şi cu intenţii bune vor asigura o calitate mai bună a vieţii pentru toată lumea, atât pentru prezent cât şi pentru generaţiile viitoare. În acest context, şcolii îi revine sarcina de a-i învăţa pe tineri că, factorii decidenţi ai lumii actuale, în demersul lor de a asigura confortul comunităţilor, au datoria de a lua în calcul menţinerea şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru urmaşii noştri. Este o obligaţie juridică, dar şi una morală a noastră faţă de urmaşi, este o chestiune de conştienţă şi de altruism să nu luăm pentru noi totul din ce poate oferi Pământul şi, mai ales, să nu distrugem potenţialul pe care planeta îl are pentru viitor.

Apropiindu-ne de concretul problematicii dezvoltării durabile, trebuie spus că, aceasta poate fi asigurată prin acţiune prudentă în mai multe direcţii, cum ar fi:dezvoltarea economică şi socială, dezvoltarea ecologică, dezvoltarea instituţională, conştientizarea publică şi trezirea spirituală a populaţiei globului ş.a.

În domeniul vieţii economice şi sociale este necesar echilibrul între producţie şi consum pentru a se reduce volumul sărăciei, producţia şi tehnologia prezentului şi viitorului trebuie racordate la dinamica demografică, despre care unii specialişti spun că ar trebui ţinută sub control din cauza resurselor limitate ale planetei noastre. Esenţială este asigurarea sănătăţii populaţiei printr-o nutriţie corectă, aer curat, apă curată, mişcare fizică suficientă şi abordare optimistă a vieţii cu toate problemele ei. Industria lumii actuale şi viitoare trebuie să furnizeze comunităţilor tehnologii curate şi mijloace de transport nepoluante, detergenţi, cosmetice, erbicide şi insecticide lipsite de toxicitate. Structurile economice şi sociale trebuie să fie flexibile, pentru a se adapta cu uşurinţă la schimbările care vor apărea în viitor, pentru a evita sau depăşi crizele economice şi financiare, cu tot cortegiul lor de efecte negative pentru majoritatea populaţiei.

În ce priveşte relaţia omului cu mediul natural, se impune schimbarea de urgenţă a paradigmei actuale, care are ca efect tăierea iraţională a pădurilor, otrăvirea apei, aerului şi solului. Studii efectuate în acest domeniu de către instituţii ONU aveau drept concluzie ideea că, dacă fenomenul poluării va continua cu aceeaşi intensitate, peste aproximativ 50 de ani, aerul din atmosferă nu va mai fi respirabil, adică viaţa pe Pământ nu va mai fi posibilă. Mai marii lumii s-au angajat, de asemenea, să rezolve problema aprovizionării populaţiei din unele zone ale planetei cu rezerve de apă dulce, să oprească fenomenul despăduririi şi al deşertificării, să conserve biodiversitatea Pământului, să promoveze o agricultură ecologică prin care să fie păstrată pe de o parte curăţenia mediului, iar pe de altă parte să fie îmbunătăţită sănătatea populaţiei prin alimente fără toxine. Se mai clamează şi grija autorităţilor mondiale de a salva şi dezvolta ecosistemele din munţi, mări şi oceane, prin eliminarea completă din minerit a cianurilor şi altor substanţe cu grad mare de toxicitate, prin interzicerea deversării deşeurilor de orice fel în apele curgătoare care se varsă la rândul lor în mări şi oceane.

Lumea actuală trebuie să se preocupe şi de problema instituţiilor viitorului, instituţii care vor asigura dezvoltarea durabilă. Cine conduce lumea în prezent. Cine ia deciziile importante care ar trebui să schimbe actualul stil de viaţă ? Actualele re-glementări mondiale au fost stabilite în mod democratic, reprezintă voinţa majorităţii populaţiei lumii, ori sunt expresia voinţei unor cercuri industrial- bancare al căror singur scop este profitul cât mai mare? Cum vor putea fi obligate gu-vernele unor ţări să se conformeze marilor decizii benefice lumii? Este populaţia de rând a planetei suficient de instruită să poată decide în cunoştinţă de cauză şi responsabil, sau este mai bine ca viitorul planetei să fie trasat de o elită mondială? La toate aceste întrebări se impun răspunsuri urgente şi acţiuni hotărâte în vederea generalizării la nivelul tuturor ţărilor a unui stil de viaţă durabil.

Toate aceste probleme au fost discutate la summit-urile de la Rio, Kyoto şi Johannesburg, iar seria întrunirilor mondiale pe această temă va continua cu siguranţă. Ceea ce se vede deocamdată este faptul că: se tăie în continuare pădurile pentru profitul unor companii, poluarea aerului, apei şi solului continuă, foametea provoacă victime în ţări din Africa şi Asia(40000 morţi pe zi), alimentele sunt pline de toxine, bolile fac ravagii tot mai mult în rândul populaţiei tinere, războaiele locale consumă sute de milioane de euro, crizele economico-financiare se permanentizează şi menţin stresul şi sărăcia majorităţii populaţiei, dar cea mai gravă dintre toate problemele lumii contemporane este criza morală tot mai profundă. Se pare că s-au pierdut reperele vieţii, mai ales la vârfurile ierarhiilor politice, financiar- bancare ş. a. S-a pierdut respectul pentru viaţa în sine, pentru adevăr, pentru legalitate, pentru alteritate, pentru egalitatea de şansă. Dispare altruismul, se vede exacerbarea ego-ului la tot mai mulţi oameni de peste tot, asistăm la o goană inexplicabilă după agonisire pe orice cale, încălcând orice principiu moral. Lipseşte transparenţa, iar minciuna, violenţa şi delicvenţa tind să devină normalitate.

Stilul de viaţă durabil, adică un stil de viaţă care poate asigura perpetuarea omenirii pe această planetă, ar trebui să aibă ca fundament conştientizarea publică privind riscurile la care se expune lumea dacă va continua să trăiască în manieră iresponsabilă. Este necesară o extindere a conştienţei, o înţelegere a faptului că, a avea mai mult decât consumi este un nonsens, că pentru a supravieţui nu este obligatoriu să fii bogat şi puternic,că secretul fericirii omului se află în interiorul şi nu în exteriorul său, că dacă te îmbogăţeşti otrăvind planeta este tot un nonsens, deoarece într-o zi bogăţia nu te va putea ajuta să respiri într-o atmosferă de nerespirat. Ar mai trebui să conştientizăm că, adunând bogăţii pentru urmaşii noştri, cu preţul distrugerii mediului, chiar urmaşii noştri nu se vor putea bucura de ceea ce moştenesc, dacă nu vor avea apă curată, aer curat, alimente curate etc. În acest sens, psihologul american Neal Donald Walsch susţine că pentru salvarea omenirii, cheia este o generală pledoarie pentru iubire, fiindcă numai aşa oamenii îşi vor organiza viaţa respectând legile naturii şi nu încălcându-le brutal. Şi apoi, iubirea reduce şi ţine sub control ego-ul, extinde şi ridică nivelul de conştienţă publică, ceea ce va permite oamenilor să vadă nonsensurile.

Profesor Constantin Hetriuc

1

2


Copiii... singurii pentru care imaginea frumoasă a începutului de toamnă îşi păstrează

prospeţimea învăluită în optimism... Cu toţii ne amintim cu drag de anii copilăriei, de cuvintele pline de dragoste ale

mamei, de dojeneala tatălui... Toate fac parte din perioada cea mai frumoasă din viaţa

oricărei persoane, când suntem lipsiţi de griji, când nu ştim de problemele pe care le

întâmpină adulţii zilnic. Singura grijă a unui copil este... şcoala. Ei, da! De azi, gata,

sună din nou clopoţelul care anunţă începerea unui nou an şcolar!

Şcolar, părinte sau dascăl, păstrăm în suflet, vie, amintirea începuturilor de şcoală.

Aştept să sune soneria şi să intru în clasă cu inima cât un purice, la gândul că

douăzeci şi opt de perechi de ochişori îmi vor sorbi cuvintele rostite cald şi blând

numai şi numai pentru ei. Cum să le spun că mi-e dor să simt vibraţia sufletelor care

abia învaţă să viseze, că aştept să văd cum le cresc aripi şi să simt bucuria formării

lor ?

Zi de toamnă, învăluită în aroma de frunze plutitoare şi de vise ale unor omuleţi

ce urmează a se transforma, pe îndelete, în oameni mari.

A început şcoala!!!

2

3


3

Prima toamnă la şcoală (din activitatea claselor pregătitoare)

3

4

4

Comenius project meeting, 20-25 October 2013,

Flumeri, Italy The fourth project meeting in Italy was equally

beneficial for all those involved.

The opening and welcoming ceremony showed the

great availability of the Italian school for European pro-

jects and their importance of those in the school life. The organization of the meeting made it possi-

ble the achieving of the main objectives and all the activities were developed as

scheduled.

Students from all partner schools presented

multimedia products prepared in advance about traditional folk crafts and the manner in which chil-

dren get in touch with them during school classes. Students from all partner schools participated in a pottery workshop where they observed

how pots were made and they even could make their own ceramic

products with the help of the local potter.

Within the workshop, students and teachers found out about the partners’ traditions and there

was organized an exhibition of traditional folk objects made by students.

We could admire Latvian knitting, Cypriot lace, Hungarian wrapped bottles, Turkish embroi-

dery,

Italian pottery and

Romanian woodcarving and decorated eggs.


CULTURAL BRIDGES TO THE FUTURE

4

5


During the meeting teachers evaluated

the meeting in Istanbul, and there was presented

the latest final project product the Cookery

Book in PDF and Calameo formats. The draft of

the album of cultural personalities, the next final

product, was discussed by the participant coun-

tries and it was established a dead line for

gathering informative materials.

There were planned the future activities

which will be developed until and during the

next project meeting in Botosani, Romania, in May 2014.

The documentation visits to Salerno, Positano, Amalfi and Pompei, to the birth place of ones

of the most important Italian cultural figures in Flumeri: Vittorio Caruso, Ettore Scola and Carlo

Gesualdo enhanced students’ and teachers’ understanding of the

diversity of the Italian cultural heritage.

Comenius project team

5

6


Cultural Bridges To The Future

“Cultural Bridges To The Future” project opened

a gate towards knowlegde for the students in our school.

Our experince in Italy was fabulous, we met nice and

friendly people and made a lot of new friends from

Hungary, Latvia, Cyprus,Turkey and Italy, of course.

Flumeri, near Napoli, was our home for 5

days. It is clean and beautiful and the families who

welcomed us were the nicest families in the

world - they made us feel welcome and treated us very well.

Rome, Vatican, Pompeii, and the Italian Riviera impressed me a lot - we could see Fontana di

Trevi and Piazza di Spagna in Rome, we visited the Coliseum

where the gladiators’ fights took place more than 2000 years ago.

I was really impressed by the town of Pompeii. This antique

town was covered by the Vesuvius lava in 79 AD and its forum,

amphitheater, baths and many houses are perfectly preserved.

Italy is a country where we meet many traditions. One of

them is creating clay objects, especially vases and plates. At school,

we

witnessed how clay pots were are made. Moreover, students were

invited to make some

objects while others decorated some pots using a special technique and paints. The pots were burnt in

an oven, at 700 degrees Celsius, for half an hour. Then, they were put in some big recipients and

special sawdust was thrown over them. The sawdust in contact with the hot pots produced a shower

of sparks.

It was really awesome that Mr. Gaetano (the potter) let us be part of this experience.”

Bianca Nițu, class 7B.

6

7


“What impressed me mostly was the experience of the entire project. We were involved in many useful and relaxing activities. The ceramics workshop was instructive and some of us really tried to work on the potter wheel. One of the places that really impressed me was theVati-can City. Vatican is a holy place. Buildings such as St. Peter’s Basilica and the Sistine Chapel house some of the finest artwork in the world, including works by

artists such as Botticelli, Bernini and Michelangelo.” Delia Acasandrei, class 7B

“In my opinion Italy is one of the most beautiful countries in the world and its people are extremely kind and friendly. Thanks to this project I could meet other people and see so many amazingly beautiful places. I’d like to thank Pio and Anastasia, my hosts, for their hospitability and friendship. They were marvelous hosts. Pio is 11 and Anastasia is 15.”

George Roman, class 7B

“I stayed with Delia at Magdalena’s house. Although her parents don’t speak English we got along very well. Her parents took us to visit a few places in Flumeri and introduced us to their friends. I made new friends there and we enjoyed our Italian experience a lot. Besides the Italian friends we've made friends from Cyprus, Latvia, Turkey and Hungary.”

Diana Aioanei, class 7B

“We, the students, were invited to take part in a “pizza

workshop". There were several teachers who guided us and each

of us had to make our own pizza.

This was a really once-in - a - time experience and it was

interesting for both students and teachers.”

Bogdan Dănilă, class 8A

.

7

8


I have just come back from a Comenius project meeting in Flumeri, Italy. I and other six schoolmates participated in a range of activities organized by our partner school "Benedetto Croce” within “Cultural Bridges to the Future" project. I had the chance to meet teenagers from Latvia, Cyprus, Hungary and Turkey and together took part in a pottery workshop, organized by the Italian school. We also displayed traditional hand

-made objects in an instant exhibition and got in touch with some aspects of the activity in an Italian school. I was delighted to live for several days with an Italian family. They were extremely nice and made my staying in Italy very agreeable. From my point of view the European projects are the perfect opportunity to meet people of my age, to get to know them, to understand them and make friends for a life time.

Bogdan Dănilă, class 8A

Hungarian traditional folk art exhibition

Decorating pottery

8

9 9

În ziua de 31 octombrie, la Școala Gimnazială Nr.11 Botoşani, s-a sărbătorit Halloweenul. A fost organizat un concurs de costume în cadrul căruia au fost aleși MISS și MISTER HALLOWEEN. Imaginația copiilor a întrecut limitele, de aceea misiunea juriului de a alege câștigătorii a fost grea. Au fost „la modă” vrăjitorii, scheletele și fantomele, dar au existat și alte personaje, precum ninja, mumii, zombie, drăcușori, Harry Potter și chiar domnul Morcoveață. Au participat copii de toate vârstele, chiar și cei de la grădiniță. Pentru toți cei prezenți, Halloweenul nu a adus numai spirite, duhuri și vrăjitoare rele, ci și personaje pozitive. În timp ce Comisia de jurizare hotăra câștigătorii, copiii au dansat și s-au distrat. Sala răsuna de veselie, muzică și chicote copilărești. Domnul profesor de muzică, Cristian Ostafe, a susținut un scurt program artistic în timpul pauzei. Activitățile au fost însoțite de aplauzele și de entuziasmul elevilor şi al părinţilor. A fost organizat și concursul de „Cel mai reușit dovleac”. Dovleceii sculptați te întâmpinau la intrare, rânjind sau privind prietenoși către tine. Erau care de care mai reușiți. Luminați, semănau cu niște stele căzute pe pământ, care s-au transformat în dovleci cu diferite fețe. La această petrecere s-a îmbinat utilul cu plăcutul, cei prezenți aflând informații despre limba engleză și despre cultura anglo-saxonă. Concurenții au putut aplica ceea ce au învățat în cadrul orelor de limba engleză. Concursul de costume s-a desfășurat cu întrebări și răspunsuri în limba engleză. Grupul de fotografi și reporteri a avut, cu siguranță, o bogăție de aspecte ce pot fi puse pe hârtie. Se cuvin mulțumiri profesorilor și tuturor celor ce s-au implicat și au organizat această petrecere pentru ca noi, copiii, să rămânem cu amintiri de neuitat.

Buliga Maria Adelina, clasa a V-a A

Halloween noiembrie 2013 IRIS 11

9

10


Halloween was celebrated at School No.11 on the

31st of October.

The children participated into a costume parade at the end

of which MISS and MISTER

HALLOWEEN were chosen .

The children's imagination surpassed the limits; therefore,

the jury task of choosing the winners was tough. There were

witches, wizards, skeletons and ghosts, but there were also other

characters such as ninja, mummies, zombies, devils, Harry Potter and even Carrot Head. There were

present children of all ages, even those from kindergarten.

While the jury were deciding the winners, the children danced and had fun. The gym hall

was full of music and the children’s giggles.

There was also organized a Jack o’lantern contest - smiling or grinning carved pumpkins

greeted us at the entrance. Lighted, they looked like fallen stars on the earth turned into cheerful,

scary, or comical faces. The parade and the contest were accompanied by the children’s applause and

enthusiasm. Those present learned some things about English and the Anglo-Saxon culture.

We thank the teachers and all those who organized this party for us about which we

will always dearly remember.

Adelina Maria Buliga, class 5A

The winners of this year’s Halloween contests are: Miss Halloween 2013 - Anelis Munteanu , class4D; Mister Halloween 2013 - Cosmin Apetrei , class 2B;

Costume Parade contest: First prize - Particia Jeger, class 3B; Second prize – Alexia Nădejde, class 2B; Third prize – Dominique Tudose, class 5 C;

Jack o’Lantern contest: First prize: Cosmin Buhaciuc , class 5C; Second prize: Ștefan Acasandrei, class 3B; Third prize: Maria Ababei, class 4A.

10

11


Legenda de Halloween spune că, în seara de 31 octombrie, vor ieşi din întuneric spiritele

rele, vampirii, vârcolacii şi fantomele. Şi chiar aşa a fost…

Elevii Şcolii Gimnaziale Nr. 11 Botoşani şi-au petrecut seara costumaţi în cele mai

înfricoşătoare personaje. Dovleci sculptaţi în forme înfricoşătoare au luminat curtea şcolii,

împrăştiind un aer misterios. Aceştia, folosiţi pe post de felinare, au rolul să purifice sufletele. Sala

de sport a fost plină de vrăjitoare, magicieni, strigoi. Printre ei s-a rătăcit şi un drăgălaş iepuraş.

Toţi aşteptau să păşească în faţă şi să-şi prezinte costumaţia. Pe chipul lor se observa nerăbdarea.

Emoţia plutea în aer şi invadase sufletele copiilor.

Fiecare dintre participanţi, tremurând de emoţie, dar cu zâmbetul pe buze, se prezenta în

limba engleză în încurajările galeriilor. Unii mai curajoşi şi încrezători în prestaţia lor, iar alţii mai

timizi - cu toţii au trecut prin faţa juriului. Fiecare ar fi meritat să fie evidenţiat pentru curaj şi

pentru strădania de a-şi realiza costumul.

După multă distracţie, muzică şi dans, a venit momentul mult aşteptat. Cu toţii şi-ar fi dorit

să fie câştigători. În final, toţi participanţii s-au declarat fanii sărbătorii de Haloween şi pasionaţi ai

misterelor.

Sărbătoarea de Halloween marchează sfârşitul verii, începutul recoltării şi a nopţilor sinistre

pe care le aduce iarna. Devenind deja o tradiţie la nivel global, presărată cu poveşti fermecătoare,

această sărbătoare îţi permite să fii creativ, ingenios şi să te exprimi liber, bucurându-te de o seară

magică.

Amitrului Catrinel, clasa a V-a A

11

12


Gânduri din recolta toamnei

Toamna, un curcubeu de culori stinse, își ridică mantia violetă peste pământ. Ea își dezvăluie

frumusețea prin păduri întunecoase, grădini muncite și câmpuri cuprinse de dorul alaiului verii. Iubesc pădurea

la venirea toamnei pentru că în pădure s-a așternut un covor de frunze galbene. Pomii rămuroși sunt prinși ca-ntr

-o vrajă de un potop de culori ruginii.

Ascunsă-ntr-un cojoc, observ cum ursul simte adierea vântului rocoros. El se cuibărește dolofan în

bârlogul secat de viață. Veverița, neliniștită, se rotește pe lângă nucile, ghindele, alunele și măceșele adunate,

neștiind dacă îi vor ajunge pentru iarnă. Păsările, impacientate, își abandonează cuiburile cât mai devreme

pentru a nu le prinde zilele cutremurătoare de îngheț. Cărări colbuite străpunse de vânt se înfiripă printre copaci.

În zare, zăresc un strat superficial de ceață lângă cerul cenușiu. Pe câmp e liniște, tăcere. În zadar aleargă

oile flămânde, găsesc doar iarbă uscată călcată de vânt și ploi grele.

Toamna e atât de mânioasă uneori, încât cheamă furtuna cu grindină și fulgere ce rup cerul în două. Și

astfel, încet-încet, vara cu verdeață devine un tablou pictat în nuanțe ruginii.

Grecu Teodosia, clasa a V-a C

Toate culorile au coborât din Lumină și s-au așezat cu blândețe peste întreaga natură. Toamna a coborât

printre noi cu bogăția de arome, culori și poezie, întinzân-du-și marama multicoloră pretutindeni. Bogăția încântă

ochiul și sufletul, cămările toamnei împrăștiindu-se pe câmp, pe dealuri, în vie și în livadă, cu exploziile lor de

parfum, dulceață și culoare.

Strugurii, cu ciorchinii rumeniți de soare, se înfioară sub teascul din care curge mustul dulce, hrănitor, în

așteptarea transformării în elixirul toamnei, vinul. Perele, ca niște sori îmbujorați, tămâioși, gutuile, crăiese plinuțe

îmbrăcate-n aur, și pepenii – smaralde cu miezul de rubin – așteaptă cuminți, cu mireasma și răcoarea lor, vântul

prietenos care să le aline temerile legate de zvonul apariției frigului.

Varza, umflată de îngâmfarea frumuseții, salata proaspătă de smarald și miile de mărgăritare aruncate

grămadă fascinează cu coloritul lor privirile oamenilor. În piață, legumele și fructele poposesc în cântarele obosite

de atâta muncă, după care, resemnate, pornesc pe ultimul lor drum, împlinindu-și menirea de a umple cămările

bogate ale oamenilor. Duc odată cu ele nostalgia verde a câmpiilor și livezilor de altădată, dar și speranța unei vieți

viitoare.

Dar zeița Toamna și-a adunat frumusețea mai ales în flori, răspândite peste tot. Crizantemele elegante, ca

niște doamne în rochii de seară, și daliile pletoase, anticipând prin strălucire albul zăpezii, așteaptă să mute și ele

frumusețea toamnei în casele noastre. Chiar și uscate, ele vor rămâne o amintire melancolică a toamnei.

Vanzariuc Maria, clasa a VIII-a B

12

13



Mă uit pe fereastră și văd că afară e toamnă... Mi-aș dori să văd o toamnă fru-

moasă cu soare blând, cu struguri care râd în soare, cu gutui amărui cu puf galben ca de pui, cu co-

vor de frunze vestejite.

Această față a toamnei se asortează cu glasuri vesele de copii, care merg grăbiți spre școală.

Culorile care descriu această față a toamnei sunt cele despre care ne-a povestit doamna profesoară

de desen: oranjul din dovlecii ce așteaptă să fie mâncați în plăcintă, galbenul din frunzele obosite,

care cad încet pe pământ, albastrul închis al unei mări agitate, maroul copacilor bătrâni…

În realitate nu e așa: ploile mărunte și dese creează o stare de tristețe, ce se simte peste tot.

Un copil iese supărat din școală și spune în sinea lui: ,,Am luat, din nou, 4 la română!”

Sper să nu fiu eu acela!

Dar toamna nu s-a sfârșit. Ne așteaptă noi surprize, noi fețe ale ei.

Matei Atodiresei, clasa a V-a C

Toamna a sosit Şi şcoala a-nceput.

De eşti pregătit, Nu fi abătut!

Ştiu, şcoala e cam grea! Sincer, aşa cred şi eu.

Dar nu abandona Şi nu spune: "Văleu!"!

De note bune vrei

Nu lenevi-n "bordei", Învaţă cât te ţine

Şi de prostii te-abţine!

Şcoala e uşoară, Doar trebuie să crezi! Încearcă şi-ai să vezi

Că nu e militară!

Octavian Croitor, clasa a V-a C

După o vară meritată

Toamna vine iar la noi,

Aducând vânturi și ploi

Și-o poamă aromată.

Frunzele s-au dezlipit

De copacii goi acum

Și se pun ușor în drum,

Formând un covor îngălbenit.

Păsările cântătoare

Pleacă azi de pe la noi

Rele vânturi și ploi

Le-alungă-n depărtare.

Lavinia Galan, clasa a VII-a A

13

14



A mai căzut o frunză... Un vânt cald şi uşor mângâie crengile copacilor care îşi pierd mândra culoare verde despre care credeam că nu va dispărea niciodată. Din

nou, încă o frunză cade, apoi este urmată de altele, formând un dans care te ameţeşte. Un strigăt puternic, asurzitor, străpunge liniştea văzduhului, trezindu-i pe somnoroşii copaci. Deşi e prea devreme, uriaşii cu coamele lor ruginii se pregătesc să adoarmă. Din nou acel strigăt se repetă, parcă mai puternic şi mai jalnic ca cel de mai înainte. Vântul, deşi puţin adormit, împinge cu toate forţele sale coamele copacilor pentru a vedea de unde vine strigătul disperat. O pasăre! O pasăre mică, cât pumnul, strigă disperată după cârdul care se îndepărta alene spre ţările calde. Un nor plictisit îşi îndeamnă fraţii să astupe cerul, să distrugă şi ultima rază de soare, dovedindu-i că i-a venit sfârşitul. Dar nu! Vântul se împotriveşte, parcă dorind încă să fie dezmierdat de mângâierile dulci ale soarelui. O rază aurie se arunca peste boabele coapte şi rotunde de struguri. Aceştia sunt însoţiţi de frunze frumos zimţate, şi ele parcă îngălbenin- du-se câte puţin. Ca nişte cârlionţi, cârceii înfrumuţesează viile, dându-le un anume rafinament. În pădure, un covor de galben auriu scoate în evidență câteva pete verzi. Odată cu vântul se ridică şi frunzele în sus formând o pelerină uriaşă. Apoi vântul oboseşte preţ de câteva clipe, iar frunzele cad în locuri noi unde răspândesc vestea că toamna a sosit şi nu mai poate fi înlăturată. Sus, pe cer norii formează o plapumă din ce în ce mai groasă, ţesută de însăşi regina Toamnă. Nici vântul nu mai are acea putere pe care o avea altădată să înlăture norii de pe cer. Aşa cum a dorit toamna, fulgere şi trăsnete distrug liniştea văzduhului, anunţând o ploaie lungă şi rece. Oglinda apei, cea strălucitoare, se sfărâmă-n mii de cioburi din cauza picăturilor dure şi reci ale ploii. Apa se agită din ce în ce mai tare. Păsările stau zgribulite ţinându-se strâns cu picioarele lor mici şi fragede de crengile care se înclină în bătaia ploii. Puii mici şi neajutoraţi cad unul câte unul pe pământul rece şi umed. Nimic nu scapă de mânia ploii, nici chiar firul de iarbă sau floarea care încearcă, de când a înflorit, să crească cât mai mult ca să ajungă la razele soarelui. Dar regina toamnă se înduplecă. Îi lasă pe slujitorii ei să respire aerul curat şi proaspăt de după ploaie şi să-și dea seama că au scăpat cu viaţă.

Diana Aicoboae, clasa a VII-a A

Este septembrie. Odată cu venirea toamnei, în sufletul nostru își face loc așteptata melancolie. Prin livezi cutreieră iernaticul vânt ce stârnește aromele dulci ale fructelor de toamnă. Frunzele se dezlipesc de crengi, formând un covor multicolor în care îmi afund pașii. Pictor desăvârșit, toamna s-a jucat cu nuanțele pe pânza imaginară a peisajelor de pretutindeni, iar rezultatul este un tablou ca-n povești. Printre ramurile golașe, împodobite de lumină, valsul frunzelor se zărește perfect. Norii întunecați împrăștie amărăciune și frică. Păsările călătoare se despart de meleagurile românești, pornind spre un tărâm îndepărtat. Doar croncănitul ciorilor se mai aude de la depărtare. Adeseori, lacrimile lui Septembrie ne mângâie fețele blând, răcorindu-ne. Mireasma crizantemelor se împletește armonios cu mireasma fructelor tomnatice, oferind naturii o esență aparte. Petalele florilor zboară plăpând printre parfumurile amestecate. Potecile sunt pustii, doar zumzetul vietăților schimbă atmosfera. Toamna ne părăsește încet-încet, ascunzând tainicile mistere. Zilele umede și reci vestesc apropierea iernii.

Andreea Vicoleanu, clasa a VII-a A

14

15


Toamna, anotimpul florilor fermecătoare și al bucuriei, își arde nestingherită torțele arămii, în

valuri nesfârșite, și împrăștie arome discrete, dulci și amărui. Soarele își ascunde din ce în ce mai des fața palidă și mai aruncă, de dincolo de nori, priviri

galeșe către pământ. Grădinile, împodobite uneori cu perle de brumă argintie, își etalează, în lumina străvezie, hainele de crizanteme multicolore. Păsările călătoare se îndreaptă spre zări mai calde, plutind peste coroanele de foc ale pomilor.

Prunii, merii, perii și gutuii, zgribuliți de frigul de afară, își scutură crengile pline de rod. Mere oacheșe, peri bălaie, gutui cu puf catifelat se iau la întrecere în a-ți face cu ochiul. Toamna le așază pe rafturi, într-o simfonie încărcată de culoare și aromă. Parfum de struguri copți răzbate din viile ruginii, ca o chemare spre un răsfăț al deliciilor toamnei.

Frunzele, aripi de fluturi, obosite, cad și se așază sub coroanele copacilor, urmând traiectorii ciudate, numai de ele știute. Ramurile aproape goale, împodobite de lumină, se pregătesc de iarna cea grea. Umezeala ceții se ridică, asemeni unui văl diafan, peste pădurile triste și pustii. Pământul amorțit trimite vietățile să-și adune provizii și le șoptește gâzelor plăpânde că vin nopți friguroase.

De acum, norii suri își poartă plumbul și aleargă spulberați de colo-colo. Vântul, tovarăș nedespărțit, s-a pornit să cânte în naiul scorburilor. Suflul lui nemilos aruncă în geamuri, parcă la nesfârșit, picuri grei și reci de ploaie.

Cu dimineți tot mai mohorâte și amurguri violete, toamna își va duce mai departe alaiul de frunze veștede și fire de ploaie, lăsând loc, pe nesimțite, iernii albe.

Tudor – Andrei Tocariu, clasa a V-a C


Un covor moale de frunze de aur se aşterne blând pe pământ. Soarele coboară încet pe cer. Copacii cu veşmântul de aramă devin lent multicolori de la galben pal la roşu de foc. Pădurea devine un castel de basm pictat de un pictor talentat. Se scutură o ploaie albastră din norii plumburii ce au acoperit soarele. Apoi, se termină brusc. Noaptea se lasă. O muzică tristă se aude din castel. O muzică ce exprimă lipsa trilurilor privighetorii, stolurile de rân-dunele ce au plecat, animalele ce îşi caută culcuş în vizuini, lunca înfrigurată şi bătută de brumă şi câmpia veselă şi verde ce a devenit tristă şi vestejită. Bogăţia sonoră a acestei muzici triste exprimă miresmele bogate de toamnă, recoltele din belşug, po-mii îmbrăcaţi de roade, blândeţea soarelui, dulceaţa boabelor aurii de struguri şi parfumul galbenelor şi gustoaselor gutui. Muzica şi pădurea de basm produc în suflet o impresie mai puternică decât în oricare alt ano-timp, reverberând pentru multă vreme.

Dominique Tudose, clasa a V-a C

15

16

noiembrie 2013 IRIS 11 Bogata toamnă a venit într-o caleaşcă de miresme. Ea a pictat totul în culori ruginii. Printre norii de cenuşă abia se mai zăresc lumini de soare. Nemilosul vânt scutură haina copacilor. Animalele se pregătesc pentru iarnă. Vestiţii cântăreţi pleacă în ţările cu lumină, urşii se bagă în bârloguri,vulpile se adăpostesc în vizuini, iar neînsemnatele insecte se bagă în scoarţa copacilor sau sub covorul de frunze multicolore. Bine ai sosit, zână a toamnei!

Popovici Andrei, a IV-a D Au ruginit pădurile

Anotimpul mult așteptat a sosit pe meleagurile noastre. Toamna a adus un potop de culori si miresme . Atingerea toamnei a schimbat peste noapte culoarea pădurilor dese. Copacii par ca niște lumânări aprinse care luminează in întuneric. Frunzele uscate si îngălbenite mai odihnesc pentru puțin timp pe crengile lor, pana când vântul le desprinde si încep sa cada intr-o ploaie multicolora. Pământul rece se bucura si se mândrește cu straiele ruginii cu care este imbricat. Pădurea îngălbenită este mângâiată discret de razele timide ale soarelui de toamna si se pregătește de hibernare. Anotimpul preferat, A venit incarnat Şi-a ornat cămările , Cu toate culorile.

Anelis Munteanu, clasa a IV-a D

Simfonia toamnei

Toamna aspră ca un bici pune stăpânire pe codru. Peste pădure se lasă o ceaţă umedă şi deasă. Frunzele îngălbenite ale copacilor cad legănându-se ca o şoaptă. Ele se aştern într-un covor pe deasupra căruia vântul aleargă grăbit. Adăpostit printre frunzele stacojii, un greieraş plăpând îşi interpretează rapsodia. Ploaia rece şi subţire l-a afectat. Acum cântecul său este trist şi melancolic. La orele amiezii, razele palide ale soarelui devin mai îndrăzneţe. Ele străbat cerul plumburiu, înveselind codrul. Gâzele mici, cu picioruşe fragede, se dezmorţesc. Acestea, auzind balada greieraşului, i se alătură. Îl acompaniază cu bătaia aripilor fine ca o pânză de borangic şi cu bâzâitul lor ca o simfonie de trompetă. Acest spectacol este trăit cu emoţie de micile vieţuitoare. Nu se ştie dacă vor mai avea şansa organizării altuia. Zilele sunt scurte. Noaptea îşi întinde mantia, iar împreună cu ea se lasă o tăcere apăsătoare. Un val de brumă argintie se aşterne peste pădure. Somn uşor, gingaşe insecte! Vă aşteptăm la primăvară!

Daria Neamţu, clasa a IV-a D

Toamna Toamna vine pe la noi Cu alai de frunze moi, Care cad, se ofilesc Şi pământu-ngălbenesc. - Toamna vine prin livezi Cu belşug de fructe, vezi? Ne dă tot ce e mai bun De la vechiul an străbun. Toamna este o regină, Umple frunza de rugină, O desprinde-ncetişor De pe orice pomişor.

Oniciuc Ilinca, clasa a IV-a D

Păvăluc Bianca, clasa a IV-a D

Zaharia Andreea, clasa a IV-a D

16

17


E toamnă Anotimpul belşugului a sosit pe meleagurile noastre. Toamna a adus un potop de culori şi miresme, transformând pământul într-o paletă de culori. Covorul ei îmbelşugat de frunze şi culoare se aşterne peste tot. Mireasma toamnei ne învăluie de pretutindeni. Foşnetul frunzelor răsună în adierea vântului răcoros de toamnă. Toamna este cea mai darnică fiică a bătrânului an. Ea ne aduce multe roade bogate şi ne umple cămara de fructe şi legume. Din vii strângem strugurii dulci şi parfumaţi, din care facem mustul dulce şi plăcut. Animalele îşi pregătesc adăposturile pentru a întâmpina iarna cea friguroasă. Stolurile de păsări roiesc deasupra pădurilor ruginii şi îşi croiesc drumul spre ţinuturi mai calde. În urma lor rămân cuiburile pustii şi triste. Pădurea va duce dorul cântecului lor şi veseliei. Toamna este un pictor măiestru care umple de culoare întreaga natură.


Bine-ai venit, toamnă! Noi mult te-am aşteptat

Pădurea îţi dezbracă haina, Iar păsările au plecat.

Frunzele îngălbenite cad

Pădurea tremură sub brumă Totul parcă s-a pornit pe plâns,

Iar florile-n grădini suspină.

Loghin Andrei, clasa a IV-a D

Hînţescu Monica,clasa a IV-a D

Toamna Dragă şcoală, vrem să ştii, Că ne-a fost dor de tine Şi de toamna care vine, Anotimp cu bucurii. Frunzele pălesc mirate, Unele roşesc deîndată, De miros şi mere coapte Din livadă îmbelşugată. Perele zemoase, fine, Stau în coşurile pline, Iar pe rafturi în cămară Surâd dulceţurile iară.

Haide, toamnă, zână bună, Să ne bucurăm împreună!

Neamţu Daria, clasa a IV-a D

Toamna, pictor renumit

În caleaşca de frunze arămii, toamna aşterne un covor moale de brumă şi ploi. Mohorâţii nori zboară grăbiţi deasupra oraşului.

Copacii îşi dezbracă hainele multicolore. Păsările zboară spre ţările cu lumină. Oamenii culeg roadele bogate ale toamnei.

Iscusitul pictor lucrează la creaţia ruginie. Tabloul este îmbogăţit cu lacrimile reci ale lui octombrie. Vin nopţile răcoroase, iar frigul spulberă secretele ascunse ale toamnei.

Iftime Melina, clasa a IV-a D


Au plecat spre ţări cu soare Păsările călătoare, La noi e frig şi plouă Vântul rece suflă cu putere Frunzele au căzut şi ele. În cămară adunate, Stau la sfat merele coapte. Nu e greu de ghicit Ce anotimp a sosit ? (……….)

Hînţescu Monica, clasa a IV-a D

Ulman Teodosia, clasa a IV-a D

17

18


18

Toamna a venit,

Funzele au ruginit, Păsările călătoare

Au plecat peste hotare.

Florile s-au ofilit, Câmpurile s-au golit… E o liniște apăsătoare,

Un cocor se vede-n zare.

Ignat Alexia, clasa a II-a A

Toamna A venit frumoasa toamnă Elegantă ca o doamnă, Cu plete ruginii Și cu struguri copți în vii. În livezi cu multe fructe, Țăranii muncesc pe rupte. Tractoarele umplu câmpurile, Se ară pământurile. Ziua este acum mai mică. Peste noapte se ridică Ceața, bruma, tot ce este Pentru o noapte de poveste. Apoi pleacă draga toamnă Și vine geroasa iarnă, Cu zăpadă așteptată De copii și lumea toată.

Comișescu Alexandru, clasa a II -a A

A trecut toamna, s-a dus tiptil, Precum ar trece gânduri Prin minte de copil. Și au venit încet, aproape pe furiș, Zile de toamnă gri, Cu ploaie și frunziș, Clătinând copacii goi.

Lăbușcă Bianca, clasa a II-a A

Doamna „Toamnă”

E o Doamnă. Cum o cheamă? Toți o știm: e mândra Toamnă. Ea ne-aduce roade multe: Și legume, dar și fructe. Școala a-nceput. Colegii s-au revăzut. Toți sunt veseli și zglobii, Așteptând doar bucurii.

Ignat Anastasia, clasa a II-a A

Venirea toamnei

A venit toamna, deodată, Și-a speriat natura toată: Frunzele le-a-ngălbenit, Păsările le-a gonit. A adus nori grei și vânt Cu-a ei mantie gălbuie, Pe Soare l-a îmblânzit, Iar pe flori le-a ofilit.

Gângă Cosmin,

clasa a II-a A

Dintr-o mică sfadă, S-au pornit să cadă Frunzele în stradă.

Vântul le-a bătut,

Pentru ce-au făcut, Numai c-un strănut.

Ploaia le-a udat,

De-au zăcut la pat, Sub un gard uscat.

Cureș Răzvan, clasa a II-a A

Coman Luca clasa a II-a A

Comișescu Alexandru, clasa a II-a A

Vicoleanu Diana ,clasa a II-a A

Bun venit, toamnă!

Toamnă mândră și frumoasă, Tu ne-aduci belșug pe masă:

Pere, mere, prune coapte, Legume și multe salate!

Gospodinele te-așteptară,

Ca să-și umple-a lor cămară, Elevii se-ndreaptă, iară,

Bucuroși, spre a lor școală.

Ciobanu Alexandra, clasa a II-a A

19


19

A trecut vara cu zilele sale călduroase şi lungi. Toamna, cu zilele mai scurte şi mai reci, a pus stăpânire peste pământ. E mândră şi ştie că, dintre toate anotimpurile, e neîntrecută în paleta de culori calde, în frumuseţe şi bogăţie.

Blândul soare nu mai are puterea şi dogoarea din lunile abia trecute. Frunzele speriate şi întristate se colorează şi apoi se usucă. Îşi caută, una câte una, culcuşul călduţ în covorul multicolor şi foşnitor. Totul se îmbracă în haine cusute cu fire aurii, ruginii, roşcate sau portocalii. Apusurile sunt neasemuit de frumoase!

În aer se simte mireasma fructelor aromate. Dealurile sunt împovărate de mirosul strugurilor şi al merelor coapte. Lanurile de porumb, de floarea-soarelui aşteaptă cu nerăbdare recoltarea.

Munca e în toi. Peste tot e mare agitaţie, ca la o binecuvântată sărbătoare a bogăţiei pământului. Tractoarele lasă în urmă ogoare negre, lucioase şi pline de promisiuni ale recoltelor viitoare.

Pe apa albastră a cerului, păsări călătoare plutesc, scriind grăbite gânduri nostalgice, la despărţirea de meleagurile dragi.

Ne bucurăm de fiecare zi însorită. Admirăm splendida natură, simţim miresmele din curţi, din grădini, livezi şi vii, ne străduim să învăţăm mai bine la şcoală...trăim din plin!

Ilinca Crăciun, clasa a IV-a B

Suntem în plină toamnă. Ca un pictor iscusit, ea a umplut lumea de culoare.

galbenul se amestecă cu portocaliu şi maroniu în frunzele pădurilor iar roşul se amestecă cu verde şi mov în roadele livezilor.

Toamna înseamnă bogăţie dar şi însingurare. Oamenii adună roadele pământului dar se despart de păsările călătoare, de căldura soarelui şi de zilele lungi de vară.

Toamna începe şcoala. Elevii se adună în sălile de clasă ce se molipsesc de entuziasmul lor.

Iubesc toamna pentru bucuriile şi tristeţile pe care ni le aduce.

Barczach Eduard clasa a IV-a B

TOAMNA AURIE

Toamna cea frumoasă mângâie pământul amorţit. Îmbrăcată cu o rochie ţesută cu fire din aur

deschide şcolile. A împodobit pământul cu un covor de frunze de

toate culorile. Parcă a venit o zână care poartă pe cap o cunună de fructe.

Câmpia e palidă pentru că din toată verdeaţa ei n-a mai rămas nimic frumos. Acum e timpul de cules porumbul cel galben şi frumos. Au mai rămas doar merele aurii cu miros parfumat şi miezul dulce.

Frunzele plutesc în aer ca nişte fluturaşi multicolori.

Peste frunzele moarte s-a aşternut bruma sclipitoare.

Pădurea tristă tremură din rădăcini de atâta frig. Norii grei, plumburii, cern picături minuscule şi dese.

Peste coroanele în flăcări ale copacilor, păsările călătoare plutesc pe apa din albastrul cerului.

Toată această armonie de culoare ne face să iubim toamna !

Eduard Proca, clasa a IV-a B

A sosit toamna cu-ntreg alaiul de miresme-mbietoare şi de frunze multicolore. Pe cap poartă o cununiţă bătută în pietre scumpe. Ea merge în caleaşcă de fructe coapte. Pădurile s-au îmbrăcat într-o platoşă de aramă iar frunzele strălucesc ca nişte monezi de aur.

Toamna este un anotimp cu multe schimbări climatice. La răsărit şi la apus este frig, dar ziua soarele ne mângâie cu raze blânde şi călduţe. Bruma argintie a împodobit grădina bunicii, în zori.

Aproape în fiecare dimineaţă văd cum ceaţa pune stăpânire pe oraş. Păsările călătoare se retrag în ţările calde iar copacii plâng de dorul lor, lăsându-şi frunzele în adierea vântului. În unele zile , soarele se ascunde de noi, după nori. În pădure, toamna a pictat copacii mai frumos decât alt artist plastic.

Oamenii harnici golesc grădinile, livezile şi lanurile de legume, fructe şi grâne, apoi însămânţează grâul, plantează cepele, usturoiul.

Alături de sat, pădurea , ca un castel din basme, ni se arată mândră. Peste creştetul păduricii, norii suri îşi poartă cu greu plumbul. Pământul stors de vlagă caută odihnă. Multe gâze plăpânde, amorţite de frig, caută adăpost sub stratul gros de frunze uscate. Un pui de pasăre plânge pe cumpăna unei fântâni, părăsit de mama sa şi îngheţat de frig. Numai cioara gureşă mai poate râde pentru că are pene dese şi poate-ndura friguri grele.

Sărmanul septembrie,fiu al Toamnei, plâng cu lacrimi multicolore, deoarece i s-a terminat domnia. Aramă Felix, clasa a IV-a B

Şcoala amorţită îi cheamă pe copii la învăţătură.

Elevii nerăbdători şi dornici să-şi revadă colegii s-au adunat în clase. Catalogul le promite numai note bune.

Frunzele aurii şi ruginii construiesc pe pământ o plăpumioară de culoarea curcubeului. Toate frunzele sunt fermecătoare. Priveliştile sunt magnifice.

La ţară, oamenii culeg fructele aromate şi coapte cu ajutorul soarelui verii, legumele parfumate sunt strânse cu bucurie.

În octombrie, ceaţa se lasă şi parcă, cu uimire, norii s-au mutat pe pământ.

Eu iubesc toamna, cu bunele şi relele ei! Mătrescu Raluca,clasa a IV-a B

20


A RUGINIT FRUNZA DIN LIVEZI... Calendaristic, Toamna, cea de-a treia fiică a anului bătrân, a sosit iar pe meleagurile noastre.

Ea poate fi şi frumoasă fără egal şi mohorâtă sau supărăcioasă. E minunată când e colorată şi are zile călduroase, senine şi liniştite. Când e furioasă, cu haina ei de frunze moarte, pustieşte cărările, alungă păsările speriate de iarna ce se apropie, răspândeşte picături dese şi reci de ploaie, ceaţă sau burniţă, coboară şi plimbă norii plumburii, ne „dăruieşte” guturai, tristeţe...

Nu pot să nu mă gândesc la peisajele frumoase pe care toamna ni le oferă cu atâta dărnicie. Pădurea falnică îşi schimbă haina verde cu cea aurie. Prin covorul de frunze moarte mişună tot felul de animale

aproape amorţite. Ursul morocănos mănâncă tot ce mai găseşte. Iepurele îşi uită frica şi roade cu disperare ce a mai rămas prin grădinile de zarzavat, prin livezi, pe ogoare.

Păsările mici şi gureşe se pregătesc de plecare. S-a înnegrit şi cerul de mulţimea lor. Oamenii osteniţi dar fericiţi şi împliniţi muncesc acum pe câmp la culesul porumbului. Parcă le saltă inima de bucurie

când văd ştiuleţii mari şi tari, numai buni pentru făină. Copiii pofticioşi caută de zor porumb încă bun de fiert sau de copt. Visători, se gândesc la gustul lui dulce şi bun.

Livezile sunt pline de culegători veseli şi mulţumiţi. Toţi se înfruptă cu poftă din fructele abia culese, pline de arome şi cu un gust fără egal. Vor face şi curăţenia de toamnă. Primăvara va aduce iar verdele frunzelor şi albul parfumat al florilor ce vestesc noul rod. Bunicii nu lipsesc de la dulcea sărbătoare şi îşi amintesc de anii buni ai tinereţii lor, de toamnele de altădată.

Hogea Ana, clasa a IV-a B

Privesc pe geam iar în faţa ochilor mi se arată grădina, acum, într-o simfonie de culori. Scârţâitul lung al leagănului din curte parcă mă cheamă într-o ultimă legănare împreună. Mă îmbrac şi ies afară.

Un contrast izbitor este între cerul plumburiu care lăcrimează asupra copacilor ce îşi etalează mândri coroana cu frunze în culori aurii. Par a fi nişte soldaţi îmbrăcaţi în zale, ce strălucesc în lumina soarelui, soldaţi ce încearcă să ţină piept venirii iernii. Dar lupta este pierdută în faţa vântului care se strecoară nemilos prin frunziş, rărindu-l tot mai mult. Cu mişcări de aripi moi, frunzele capitulează, se desprind antrenând în căderea lor şi alte surate, aşternând pe pământul rece un covor multicolor şi foşnitor în care mi se afundă paşii şi sub care insectele îşi găsesc adăpost.

Printre florile ce au pus stăpânire pe grădină, crizantemele, zăresc un boboc de trandafir roşu ce a îndrăznit să înflorească. Îl cuprind în palme şi îmi apropii faţa de el. Mirosul îi este atât de pur şi de proaspăt dar atingerea de catifea este rece. Ocrotit de căldura din palmele mele, parcă îmi şopteşte: „Nu îmi este frig. Bine că am reuşit să înfloresc! Mai bine mai târziu decât niciodată...” .

Cu ochii plini de admiraţie, îi mai inspir o dată parfumul, îmi ridic ochii spre cer şi ascult. Copacii oftează din nou iar aerul se umple de arome dulci şi amărui al fructelor şi legumelor coapte, ce vor ocupa locuri de cinste în cămară, transformate în salată, zacuscă, dulceaţă.

În liniştea apăsătoare şi rece ce mă înconjoară, îmi ciulesc urechile şi caut să aud măcar un tril de pasăre. Dar ele sunt plecate în lunga lor călătorie spre ţinuturi mai călduroase şi tot ce îmi este dat să aud este croncănitul straniu al ciorilor ce au pus stăpânire pe cer.

Toamna este un anotimp melancolic şi trist, roditor şi îmbelşugat, în care toate culorile se îmbină spre a forma peisaje demne de a fi pictate de cei mai iscusiţi pictori.

Burduja Antonia, clasa a IV-a B

A venit iarăşi toamna! Zilele frumoase ale verii au plecat. Vântul toamnei nu

încetează. Florile sunt agitate pentru că i-au simţit suflarea rece. Speriată, o libelulă s-a oprit din zborul ei graţios şi s-a adăpostit pe o campanulă.

Toamna lasă în urma ei pădurea lipsită de cântecul păsărelelor. Frunzele stejarilor cad, una câte una, formând un covor moale şi multicolor.

La câmpie, forfota oamenilor care îşi adună recoltele după atâta muncă, prevesteşte iarna, anotimpul rece. Pe cer, cârduri de cocori se îndreaptă grăbite spre ţările pline de lumină şi căldură.

Pe dealurile zgribulite, se zăresc livezile şi viile, îmbrăcate în culori pastelate, pline de roade care aşteaptă să fie culese.

Toamna grijulie duce copiii de mână la grădiniţă şi la şcoală. Larma lor înveseleşte chipurile trecătorilor, amorţite de aerul tare al dimineţii sau de ploile reci şi mohorâte.

Nopţile toamnei obosite se grăbesc să vină, aducând amorţeală străzilor pustii şi triste.

Toamna e şi ea trecătoare! Asavetei Ioana, clasa a IV-a B

TOAMNĂ RUGINIE

Îmbrăcată în haine multicolore, toamna se aşterne pe pământ. Aduce cu ea bogăţia roadelor câmpului, a grădinilor de legume şi a livezilor. Pământul acoperit de frunze ruginii se îmbracă

pentru iarnă. Pădurea se dezbracă de frunzele galbene şi lasă loc crengilor negre şi uscate.

Vieţuitoarele pământului îşi adună hrana pentru iarnă. Păsările cerului se pregătesc să-şi părăsească locurile natale şi să plece în ţările calde.

Cerul îşi schimbă culoarea iar soarele nu mai încălzeşte puternic.ploile reci şi frigul anunţă prezenţa toamnei.

În luna septembrie copiii îşi îmbracă uniforma şi, alături de părinţi, păşesc cu emoţie pe poarte şcolii.

Toamna aduce bucurii şi bogăţii în hambare, aduce tristeţea ploilor şi veselia râsului zglobiu al copiilor .

Toamna , cu haina ei ruginie, a împodobit pământul mândru de roadele dăruite tuturor.

Ciobanu Claudia, clasa a IV-a B

20

21


A sosit bogata toamnă. Ea ne bucură cu paleta de culori aurite. Copiii mari şi mici se bucură de covorul multicolor. Păsările îşi lasă cuiburile şi pleacă către ţările calde. Copacii înalţi au rămas goi. Însă toamna cea frumoasă ne aduce roade bogate.

Bărbaţii se pregătesc să strângă strugurii zemoşii şi parfumaţi, pentru a face vinul. Gospodinele se întrec în a face savuroasele borcane de dulceaţă de mere, pere şi gutui ce ne îmbie simţurile. Bărbaţii, femeile şi copiii merg să adune porumbul galben-auriu. Noi, copiii, adunăm bostanii de pe câmp. E frumos să vezi cum oamenii se ajută şi mai frumos e să vedem cămările şi pivniţele pline.

Toamna este cel mai bogat anotimp din an deoarece, datorită ei, avem fructe, legume şi alte bunătăţi. Grigoriu Alexandru, clasa a IV-a B

ACUM E TOAMNĂ Toamna colorată înveseleşte întreaga lume. Ea poartă o cununiţă pe cap bătută cu nestemate, cu podoabe minunate , în formă de frunze, flori de toamnă, fructe şi

legume. În livezi, pomii cu frunza rărită poartă cercei grei. Din când în când, câte o frunză Soarele este mai palid şi parcă mai trist. El nu mai încălzeşte aşa de puternic pământul învelit cu o mantie brodată cu fire

de aur. Pădurea are culori vii. Acest anotimp frumos şi plin de inspiraţie a pictat copacii cu o paletă neasemuită de nuanţe dulci.

De la o zi la alta frunzele sunt tot mai rare. Până ce ajung pe covorul tot mai gros, ele plutesc asemeni bărcuţelor. Câmpia păstrează mărturii ale lanurilor pline de rod bogat. E gată de a primi noile seminţe, promisiuni ale bucuriei anului ce va veni.

Dar zilele frumoase trec repede. Bruma apleacă florile gingaşe spre iarba ofilită. Ceaţa şi burniţa sunt nelipsite prin ponoarele mohorâte. Ciulinii speriaţi

se ascund prin văgăuni. E o agitaţie plină de îngrijorare în întreg cuprinsul. Animalele îngrijorate se pregătesc de iarnă. Le e frică de gerul şi viscolul ce vor hoinări curând pe întinderile troienite.

Toamna colindă zările cu alaiul ei de frunze moarte, pustiind cărările, alungând cântecul păsărelelor, împrăştiind picături mici de lacrimi din norii fumurii răscoliţi de vânturi ameninţătoare.

Tristeţea sfârşitului de toamnă va fi repede în învinsă de bucuria primilor fulgi de nea. Bendoiu Laura, clasa a IV-a B

A sosit roditoarea şi bogata toamnă. Aceasta duce copiii la şcoală. Toamna e minunată! Să o descoperim! În acest anotimp oamenii îşi strâng recoltele bogate şi gustoase. Grădinile lor şi viile lor au un miros îmbătător. Strugurii

parfumaţi aruncă dulceaţa în natură. Toamna s-a pictat în culori vii ca soarele de vară arzătoare. Magia stelelor îmblânzeşte natura şi o face mai veselă. Grădinile

puţin ruginite arată oamenilor că mai pot cultiva legume şi flori şi acum. Dalia cea parfumată îşi arată talia, ca o doamnă din elită. Ultimele petunii delicate şi subţiratice parcă dau farmec tristeţilor

autumnale. Prin văzduh zboară frunze galbene în aerul înmiresmat. Copiii se joacă cu fantezia toamnei zburdalnice. Crăiasa Toamnă împarte flori copiilor îmbujoraţi. Ei aleargă spre mamele lor să le dăruiască şi să le sărute cu drag.

Aerul proaspăt dar prea rece uneori trimite păsările în ţările calde dar le promite să le păstreze cuiburile întregi şi primitoare. În zările albastre se zăresc nori pufoşi şi calmi. Copacii au aşternut un covor multicolor pe pământul rece. Cu toţii iubim acest anotimp!

Maxim Alexandru, clasa a IV-a B

TOAMNA Cu paşi înceţi şi siguri, vine toamna spre noi. Vine cu şirul întreg de culori şi parfumuri ca să o primim cu drag şi să nu o

lăsăm să plece de la noi. În urma paşilor ei rămân frunze aurii, maronii,roşiatice, fructe atât de coapte încât nu te poţi îndura să le laşi în pomi.

Totul este fascinant! Îţi spui că ai ajuns în paradis. Foşnetul calm al frunzelor ce cad din copaci şi formează covoare încântătoare parcă te cheamă să le admiri şi să asculţi muzica lor liniştitoare.

În întreaga natură, totul pare a fi în concurenţă. Ce frumuseţe, ce perfecţiune! În acest concurs se găsesc şi fructele care arată îmbietor. Îţi lasă gura apă şi-ţi doreşti să-ţi faci cât mai multe provizii. Diferitele lor culori împodobesc pomii de pretutindeni şi cheamă oamenii să se întreacă în culesul roadelor ce îndoaie crengile încărcate.

Este miraculos modul cum a fost creat acest anotimp bogat în toate. Ploile scurte şi soarele mai puţin dogoritor ne aminteşte că iarna bate la uşă şi trebuie să ne aprovizionăm şi să ne pregătim să o întâmpinăm.

Câmpurile cultivate dau de înţeles tuturor că e timpul pentru culesul recoltelor. Hambarele se umplu de roadele pământului. Toată lumea e în acţiune şi arată ca un furnicar. Ea a venit cu carul plin de bogăţii şi de minunăţii.

Toamna a venit cu carul plin de bogăţii şi de minunăţii. Este atât de frumos totul, că nu aş vrea ca blândul şi darnicul anotimp să mai plece de la noi!

Adumitroaie Katerina, clasa a IV-a B

21

22


22

A sosit toamna cu frunze aurii, argintii şi arămii. Tabloul viu colorat al naturii ne încântă ochii şi sufletul. Nici chiar lacrimile reci şi mărunte ale cerului uneori înnorat nu reuşesc să ne întristeze. Uneori, ploi reci îşi

cern sita deasă, biciuind lanuri coapte de porumb. Alteori, soarele blând dezmiardă frunzele pictate cu culori minunate de la galbenul pal până la roşul de foc.

Pădurea rămâne pustie şi tăcută. Păsărelele se rotesc în înalt, se strâng, îşi aleg călăuzele, le pun în frunte şi se ridică pe apa albastră a cerului, împinse de un dor tainic.

Sub greutatea fructelor, pomii din livadă parcă îmbrăţişează pământul, aşteptând răbdători venirea celor care să-i elibereze de dulcea lor povară. În aer se simte mireasma suavă a merelor oacheşe care se joacă de-a v-aţi ascunselea prin ramuri. În altă parte a livezii, perele bălaie îţi fac cu ochiul. Gustul dulce de podgorie al strugurilor şi puful mărunt, catifelat al gutuilor blonde se îmbină cu parfumul castanelor adus în casă de o adiere uşoară de vânt.

Boabele de struguri au adunat dulceaţa pământului şi a soarelui. Pretutindeni răsună glasurile celor ce muncesc. E o laudă adusă naturii, o sărbătoare a recoltelor bogate, o odă înălţată muncii oamenilor. Toamna este o lecţie de generozitate, de dăruire, hărnicie şi frumuseţe.

Trifon Naomi, clasa a IV-a B

După o vară caniculară, iată că a sosit tiptil-tiptil toamna, anotimpul mult aşteptat, mai ales de locuitorii satelor. E luna septembrie sau Răpciune, cum se spune în popor.

De obicei, primele zile de toamnă mă găsesc la bunicii mei, la ţară. Când mă trezesc dimineaţa, observ că razele soarelui sunt parcă mai leneşe, apar mai târziu. În grădină plantele sunt încărcate de rouă bogată. Zilele sunt mai scurte şi mai răcoroase, cerul e mohorât şi supărat. În pomi încep să se legene frunzele îngălbenite care coboară încet pe pământ, formând un adevărat covor.

În aer pluteşte mireasma parfumată a fructelor coapte, a strugurilor ce aşteaptă să fie culeşi. În sat e mare forfotă. Oamenii se întâlnesc şi se sfătuiesc când să înceapă strânsul roadelor pământului pe care l-au muncit primăvara şi vara. Pe feţele lor se vede că sunt bucuroşi, căci munca le este răsplătită de roadele bogate.

Şi copiii aşteaptă cu nerăbdare să participe la muncă în livezi. E o plăcere să culegi mere roşii şi pere zemoase, să simţi parfumul fructelor ce te îmbie să le guşti.

Mie cel mai mult îmi place la culesul nucilor. Bunicul îmi pune o scară mai înaltă pe care mă caţăr ca o pisicuţă pricepută, iar cu o nuieluşă mai groasă încep să bat nucile. Cad o puzderie, pe covorul frunzelor scuturate. Apoi cobor şi încep să le număr. Le pierd numărul, dar sunt fericit că-mi ajut bunicii.

Dar toamna înseamnă şi începutul unui nou an şcolar. Mai am câteva zile şi-mi voi părăsi bunicii, că trebuie să merg din nou la şcoală. Sunt în clasa a IV-a şi voi avea mai multe responsabilităţi. Îmi pare rău că nu pot să particip şi la culesul strugurilor dolofani, cu bobiţe pline şi gustoase. E ultima zi de vacanţă. Stau cam gânditor şi privesc în zarea îndepărtată. Deodată, pe cerul întunecat apar, stol după stol, păsările călătoare care-şi iau rămas bun de la meleagurile româneşti şi-şi iau zborul spre locuri mai calde.

Şi eu trebuie să-mi iau rămas bun de la bunici şi prietenii din sat şi să plec acasă la părinţii mei. Sunt bucuros că am petrecut o vacanţă frumoasă, că am putut observa toamna. Sunt mândru că prin munca mea de copil mi-am ajutat bunicii la treburile din grădină, atât cât am avut timp şi pricepere. Ştiu că devenim mai pricepuţi doar muncind cu drag.

Pot spune că toamna, bogată în roade şi plină de schimbări în natură, este preferata mea. Șimon Robert, clasa a IV-a B

23


23

TOAMNĂ BOGATĂ A venit toamna frumoasă Într-o rochie aleasă, Rochie bej- arămie, Cu dantelă aurie. A adus la noi în sat Vie plină, câmp bogat Şi-o grămadă de legume, Să hrănească-ntreaga lume. Poarta şcolii s-a deschis, Vacanţa mai e doar vis. Cu ghiozdane pline-n spate, Vin elevi cu drag de carte. Peste tot sunt frunze moarte, Vântul vrea să le tot poarte, Ploaia nu mai conteneşte. Atmosfera se răceşte.

Zaharia Olguța, clasa a IV-a B

A venit toamna, regina anotimpurilor, cea mai frumoasă şi mai bogată. Toamna, coroanele copacilor, ca prin farmec îşi schimbă culoarea într-un galben-ruginiu. Venirea toamnei ne umple inimile de bucurie şi nostalgie. Parfumul ei îmbietor este de neasemuit. Covor

multicolor de frunze ne aşterne la picioare. Păsările călătoare pleacă în ţările calde, lăsând în urma lor cuiburile ce le-au fost odinioară casă.

Oamenii îşi culeg roadele muncii lor din grădini şi livezi aprovizionându-şi cămara pentru iarna ce va urma. Copiii se joacă fericiţi în covorul de frunze.

Soarele ne desfată cu razele lui blânde. Norii îşi fac şi ei apariţia, acoperind mândrul soare, aducând cu ei vânt şi ploi.

Toamna cea iubită de toţi se retrage generoasă, făcându-i loc mândrei Crăiese a Zăpezii. Cozmâncă Daria, clasa a IV-a B

TOAMNĂ ÎMBELŞUGATĂ

A sosit toamna, copii, Anotimp cu bucurii. Din belşug avem de toate: Merele-s îmbujorate, Perele-s galben-zemoase, Strugurii domnesc în vii Iar pufoasele gutui Au iz dulce-amărui. A sosit şi cu legume Pline ochi cu vitamine. Drept dovadă, în cămară Stau pe rafturi aliniate Lăzi cu roade încărcate. Doar copacii se-ntristează. La haina lor verde visează, Căci vântul ce s-a pornit Prin frunzişu-ngălbenit Aşează la poala lor Un covor multicolor.

Burduja Antonia, clasa a IV-a B

Magnificul galben al cerului ce arunca odată raze fierbinţi, acum rar se mai arată. Norii acoperă soarele fără să-l mai lase să încălzească iarba.

Odată cu primele picături de apă rece, întreaga natură înţelege semnalul de plecare a verii şi în acelaşi timp a venirii Toamnei triste, ce plânge mai tot timpul. Natura începe să se zgribulească. Florile frumos colorate nu-şi mai au locul iar furnicile şi albinele s-au retras şi ele la adăposturile călduroase.

Frunzele copacilor încep să-şi piardă verdele viu colorat, decolorându-se şi înroşindu-se de frig. Ele se desprind uşor de pe ramurile copacilor şi cad pe pământul rece îmbrăcându-l cu o haină groasă roşie-gălbuie.

Păsările soprane au plecat la alţii să le cânte doinele româneşti.

Singura vietate mai domneşte este o cioară bătrână şi urâtă. Dar şi toamna are frumuseţile şi bogăţiile ei, tot felul de legume şi fructe care pe timpul iernii sunt un deliciu.

Acest miracol anual durează trei luni şi este un fenomen unic.

Epureanu Șerban, clasa a IV-a B

24


Pădurile-s de aur, căci toamna a sosit ! In vii se tot lucreaza din zori şi până-n asfinţit. Toamna mult dorită, Cât de mult te-am asteptat! Ne- aduci fructe şi legume, Vii cu sacul încărcat! Ne- ai deschis porţile şcolii, Clopotelul l-ai sunat Și ne- aduni iar, laolaltă, În palatal minunat!

Teodora Berescu, clasa a III-a E

Zilele lungi şi caniculare de vară se transformă încet în zile răcoroase şi posomorâte,

semn că a venit toamna. Pe lângă gardul viu ce străjuieşte şcoala, lumina se cerne ca o ploaie deasă şi caldă de

raze, iar grupuri de elevi trec grăbiţi şi gălăgioşi ca nişte stoluri de grauri, povestind întâmplă-rile hazlii petrecute în vacanţă.

Prin grădini şi livezi e forfotă mare! Mireasma merelor roşii, gutuilor pufoase, perelor zemoase şi aurii, strugurilor cu boabe atârnând ca nişte lacrimi, ne învăluie simţurile ca o ava-lanşă, iar coloritul lor ne vrăjesc privirile lacome.

Norii grei şi plumburii fugăresc păsările călătoare ce zboară în stoluri infinite. Prin larma de ciripituri îşi arată nemulţumirea faşă de toamna care parcă s-a grăbit să ia locul su-rorii mai tinere, vara.

În fiecare anotimp, pădurea este frumoasă. Dar toamna, sub soarele bland şi auriu, jocul de culori al frunzelor ce împodobesc pământul reavăn, pare şi mai încântătoare!

Ioana Karina Donisă, cl. a III-a E

24

Ștefan Andrei șaramet, clasa a III-a E

Miruna Andriucă, clasa a IV-a E

Sabina Moga, clasa a Iv-a E

25


25

Andrei Ungureanu, clasa a IV-a E

Sabina Moga, clasa a IV-a E

Daria Șoucaliuc, clasa a IV-a E

Maria Silion, clasa a II-a C

26


26

Vine toamna cea voioasă Cu fructe în culori. Noi ne bucurăm acasă De bunătatea şi dulceaţa lor. Vine ploaia, bate vântul, Frunze cad din pomi de-a rândul Şi se-aşază lin sub soare În covoare de culoare. Pleacă toamna, iarna vine! Tuturor ne pare bine. Peste sate vor cădea Fulgii albi, pufoşi, de nea.

Ureche Iustina

Toamnă, toamnă, ai sosit! Anotimpul meu iubit! Ce surpriză ai adus Care-n coşul tău stă pus? Multe fructe, ce minune – Mere, gutui, pere, prune,â Dovlecei şi gogonele, Nu te mai saturi de ele. Apoi, trebuie să pleci, Prin pădure, pe poteci, Fiindcă iarna va veni Şi-atunci foarte greu va fi. Cum ai venit de departe, Cu alai de frunze moarte, Tu tot aşa vei pleca, Când iarna semne va da.

Anghel Alberto

Toamnă dulce şi frumoasă, Multe roade ne aduci. Cămara ne-o faci gustoasă Cu fructe şi legume dulci. Bobocii, veseli, încep şcoala. Sfioşi, ei pragul i-au trecut. Şi fericirea lor cea mare E c-au ajuns la… început. Deşi afară e-nnorat, Copii-n frunze se distrează. De vreme nu s-au speriat Şi pe asfalt ei desenează.

Sandu Elisabeta-Denisa

Frumoasă, aurie… E cântec, poezie Regină pe câmpie E toamna cea zglobie. Pădurea e pictată În roş’ aprins pe dată. Culoarea minunată Încântă lumea toată. O mândră crăiasă E toamna cea frumoasă. Prin codrul de aramă Se plimbă ca o doamnă. Huminiuc Narcisa

Într-o zi de toamnă, Totul era verde. Într-o pădurice ruginie, O fetiţă mică, mică A văzut o frunzulică. Cum a atins-o, s-a transformat Într-o minune arămie. Mi-am pus mii de întrebări… Cum a reuşit? Hmmm… Hmmm… Era zâna toamnă. Ea a transformat păduricea! Culorile vii băteau în lumina soarelui. Rusu Delia

Toamna cea rece a sosit, Frunzele copacilor s-au îngălbenit. Zilele călduroase sunt tot mai rare, Iar cerul e brăzdat de păsări călătoare. În brumă s-au transformat picăturile de rouă. Tot mai dese sunt zilele în care plouă… Crizantema e acum a grădinii regină, Iar parcul şi livada au pete de rugină. Vişan Anda-Maria

În România noastră mică A venit toamna… o furnică Ce-adună din livezi, hai-hui, Mere şi pere şi gutui… Şi toate stau… la voia cui? Poate a vântului niţel, Însă nu prea au dat de el. Tot ce ştiu eu este că toate Aşteaptă să fie mâncate… A venit toamna… cu bucate. Amitrului Catrinel

TOAMNA… POEȚILOR ÎNCEPĂTORI Clasa a V- a A

27


27

Toamna trezește în noi trăiri pe care le credeam uitate. Vântul aruncă praful de pe ele firesc,

făcându-ne să mai lăsăm sunetul clopoțelului, glasul copiilor, condica… și să ne lăsăm pradă melan-

coliei. Cu sau fără catalog sub braț, profesorii sunt oameni.

Declarație de dragoste

(Vântului de toamnă)

Frunzele tresar neliniştite, pătrunse de un fior cunoscut.

Degeaba îmi şopteşti secrete, nu te înţeleg…

În zadar îmi mângâi tâmplele, că nu îţi pot răspunde.

Mă alinţi trecându-ţi degetele nevăzute prin părul meu

iar eu primesc totul fără să-ţi pot oferi nimic.

Degeaba te superi şi mă cerţi, scuturând cu mânie crengile copacilor.

Degeaba urli furios, împrăştiind praful

şi aruncându-mi reproşuri plânse pe frunzele încă verzi.

Zadarnic, nebun, îmi arunci în ochi resturi de viaţă

şi-mi cerşeşti atenţia – inutilă este zbaterea ta isterică;

inutilă, din nou, este încercarea ta de a-mi fi frig.

Aiurea pare zgomotul infernal;

aiurea, orgolios, smulgi ţigle de pe casă şi rupi gânduri rătăcite.

În zadar mă plângi şi în noaptea asta prin scorburi şi pe la geamuri.

În zadar îţi râzi de mine, nu mi-e frică… Te aud şi te simt.

Te iubesc dar nu te înţeleg şi nici nu vreau, e mai bine aşa.

Rămâi.

Crapă-mi buzele şi usucă-mi ochii.

Încâlceşte-mi părul şi apoi râzi, alergând prin pădure

şi aşteptând, ca un copil poznaş, să te urmez.

Aş veni să alergăm împreună, dar nu o fac.

Supără-te şi adu norii cu ploaie.

Loveşte-mă cu sete, nu mă doare.

Citeşte-mă ca pe o carte şi lasă-mă doar ca să ai la ce te întoarce.

Cheamă-mă şi vin, dar nu vreau să te cunosc.

Te iubesc, poate, cu atât mai mult.

Prof. Simona Acsente

28


28

Familia înseamnă pentru mine un grup de oameni legat prin iubire. Când simți iubirea din familie este ca și cum ai pluti prin aer într-o ploaie de inimi. Pentru mine familia este dea mai minunată; nici nu mă pot exprima în cuvinte cât îmi iubesc familia mea pe mama, pe tata și pe toate rudele mele. E ca și cum ai putea zbura, ai putea face orice când ești aproape de familia ta.(Paula Cășăriu)

Familia pentru mine înseamnă o adevărată comoară prețuită, care mă ajută la nevoie. Dacă

suntem împreună, niciodată nu vom putea fi despărțiți. (Nechifor George Cristian) Pentru mine familia înseamnă multă dragoste, respect, ajutor, înțelegere. Când se întâmplă

un necaz, familia trebuie să afle, deoarece doar ea poate să te ajute. Părinții ne ocrotesc, ne îngrijesc de aceea trebuie să ascultăm de ei. Cea mai importantă ființă e mama. Ea este ca un îngeraș păzitor pentru noi, ne înțelege problema care o avem în inimă sau pe suflet. (Toma Amalia)

Pentru mine familia înseamnă devotament, iubire, sinceritate, bunătate, credință. Pentru a

fi o familia fericită trebuie respectate Poruncile Iubirii. Iubirea și respectul reciproc trebuie să stea la baza întemeierii unei familii. Sinceritatea și încrederea fac ca membrii familiei să conviețuiască în armonie. (Teodora Apostoaie)

Pentru mine familia înseamnă foarte mult. Dacă ea nu ar exista, oamenii și copiii ar fi dezordonați. dacă nu ar exista familia, dacă mama ar muri noi am rămâne orfani. De asta familia este atât de importantă pentru noi. (Mădălina Batcă)

Familia înseamnă pentru mine tot ce-i mai bun pe pământ. Ei nu te lasă nici la bine, nici la

greu. Întotdeauna îi voi iubi și cu siguranță și ei pe mine. Asta înseamnă o familie. (Laura Faighel)

Grupul de persoane care mă ajută mereu, îmi spune ce nu este bine, mă ferește de rău

formează o familie adevărată.( Ștefan Belciug) În familie parcă ești în rai, înconjurat de bunătate, sinceritate, armonie. Familia are cel mai

bun leac când ești bolnav, de aceea este cel mai important lucru pentru mine. (Eduard Murariu). Un loc unde sunt multe persoane, care nu se mint, se îndrăgesc, se iubesc mult, reprezintă

familia pentru mine. (Georgiana Mihai) Familia înseamnă pentru mine persoanele care mă îngrijesc, mă înțeleg, mă feresc de tot ce

este rău. (Antonio Bobu) În familie primești ajutor, mama, tata, bunica te ocrotesc, te învață, te ajută să crești

frumos. (Maria Pandel)

29


29

Pentru mine familia este totul. Mama, tata mă îngrijesc, mătușile, unchii, verișorii, verișoarele mă iubesc. Fără ei nu aș exista. Dacă m-ar pune cineva să aleg între familia mea și toți banii din lume, aș alege FAMILIA. Pentru familia aș face orice! (Diana Damache)

Familia pentru mine reprezintă acei oameni lângă care pot fi eu însămi, cu care pot vorbi

deschis, care mă iubesc, mă apreciază, îmi dau sfaturi bune. Când sunt cu ei toate necazurile dispar, în jur e doar armonie, de aceea îmi iubesc atât de mult familia. (Ioana Petrov)

Familia pentru mine înseamnă bucurie, mândrie, ea este cea mai bună din lume. Fără

familia mea viața nu ar avea sens, ea este viața mea. Îmi iubesc familia, ea reprezintă totul pentru mine. (Delia Pancu)

Pentru mine familia este un grup în care membrii se îngrijesc unul pe altul, se ajută și

formează armonia din jurul meu. (Andrei Bratu) Când mă gândesc la cuvântul familie îmi spun că aceasta este un grup de oameni care țin

foarte mult la mine, care mă ajută în situații grele, care sunt cu mine în toate momentele. Familia este cel mai prețios dar pentru oricine și trebuie tratată ca atare. (Iasmina Aiordăchioaei)

Dacă suntem uniți putem face totul. Familia ne unește, ne apropie la bine și la greu. Ea este ca un diamant, dar atunci când l-ai spart, ai pierdut totul. Familia este ca o floare, pe care dacă o uzi înflorește, iar dacă nu ai grijă de ea moare. Ea este un nucleu al iubirii, este cel mai important lucru din lume. (Dumitru Ciobanu)

Pentru mine familia este cel mai important lucru deoarece este sânge din sângele meu.

(Ioana Petrea) Fără familie aș fi o ștrengăriță săracă. Familia este cea care m-a crescut, de aceea o

iubesc. Familia este inima mea. (Diana Brînză) Părinții meu sunt pentru mine un sprijin, ei mă ajută mereu, mă apără de rele. Pentru mine

ei reprezintă totul, chiar dacă uneori se mai ceartă. Ei îmi cumpără tot ce îmi trebuie, mă îngrijesc și mă IUBESC. (Cristina Codău)

Familia înseamnă pentru mine o bucurie imensă. Ea mă crește, mă îngrijește, mă iubește.

Mă bucur că sunt în familia mea. (Iulian Stoleriu) Pentru noi, familia reprezintă dragoste, iubire, încurajare, înțelegere, îngrijire până la o

anumită vârstă. Îmi doresc să fim mereu unul lângă altul. (Ionuț Murărașu) Pentru mine familia este INIMĂ mare care e plină cu iubire și pace. În aceasta nu există

nici un pic de răutate deoarece noi ne iubim foarte mult. Asta înseamnă pentru mine familia.(Delia Ciubotariu)

Familia pentru mine înseamnă lucruri care ne leagă, iubirea care nu poate fi distrusă de

nimeni și nimic. Ea cuprinde toate clipele pe care le petrecem împreună, bucuriile pe care le împărtășim împreună. Totul înseamnă IUBIRE, iubire care ține până la cele mai adânci bătrânețe. Dacă nu este iubire, nu putem vorbi de familie. (Lorena Puiu)

30


30

Prof. Dr. Macovei Ada Alexandrina E vremea murăturilor, a conservelor pentru iarnă, a etalării talentului de gospodină al fiecăreia dintre noi şi de ce nu, chiar al bărbaţilor

care se pricep la gastronomie. De aceea, e timpul să aflăm mai multe despre sarea de bucătărie, pentru a aprofunda semnificaţia expresiilor

româneşti: „..ca sarea în bucate”, „sarea-i bună în fiertură, însă nu peste măsură”, dar şi a avertismentelor din mass-media de genul „…evitaţi

excesul de sare…”.

Din punct de vedere al proverbialităţii cuvântului, acesta este des întâlnit în expresii populare, dar şi în lexicul de bază al românilor, prin

formulări de genul: „Sarea-i bună la fiertură, însă nu peste măsură”; „Nu e meşteşug a găti mâncare, ci e meşteşug a o găti din sare”; „Mănânci un

sac de sare cu un om şi tot nu-l cunoşti”; „Decât să mănânc pâine cu unt şi să mă uit în pământ, mai bine mănânc pâine cu sare şi mă uit la soare”;

„Cum sărezi, aşa mănânci”; „Îi făgăduieşte marea cu sarea şi-i dă ce curge pe apă” etc.

Inclusiv textele biblice fac numeroase referiri la termenul analizat, prin exprimări gen: „Vorbirea voastră să fie totdeauna cu har, dreasă

cu sare, ca să ştiţi cum să răspundeţi fiecăruia” (Coloseni 4,6); „Sarea este bună, dar dacă îşi pierde gustul ei de sare, prin ce i se va da înapoi gustul

acesta?”(Luca 14,34); „Voi sunteţi sarea pământului” (Matei 5,13);

„Să aveţi sare în voi înşivă şi să trăiţi în pace unii cu alţii”(Marcu 9,50); „Pentru că fiecare om va fi sărat cu foc şi orice jertfă va fi sărată cu

sare” (Marcu 9,49).

Ce este sarea de bucătărie şi care sunt proprietăţile sale, de ce este atât de frecvent utilizată în viaţa de zi cu zi, ca şi substanţă chimică, dar

şi ca termen general folosit în exprimările curente?

Sarea gemă sau de mare, clorura de natriu sau clorura de sodiu, NaCl este o substanţă chimică solidă, ionică, cristalină, cu masa

moleculară 58,5, are gust sărat, este solubilă (se dizolvă) în apă şi foarte higroscopică (absoarbe umiditatea din aer). Greutatea specifică a sării este

cuprinsă între 2–2,2 tf/m3 (sarea pură). Duritatea se înscrie între 2 şi 3, adică între gips şi calcar. Duritatea cea mai mare o are sarea vărgată şi cea

mai mică, sarea albă.

Se obţine prin extragere din minele de sare sau industrial, în urma reacţiei dintre acidul clorhidric (HCl) şi soda caustică (NaOH).

În România, zăcăminte de sare se află în circa 45 de localităţi, unele cu denumirea de ocnă (mină de sare) ca de exemplu: Ocna Mureş, Ocna

Sibiului, Târgu Ocna, Ocnele Mari, Ocna Dejului. La obţinerea sării de bucătărie, aceasta poate să conţină până la 3 % sare marină şi 15 % alte

săruri. Este larg întâlnită în cereale, legume, fructe, iar produsele de origine animală conţin importante cantităţi de sare, mai ales lactatele.

Necesarul zilnic al unui adult este de 2-3g de NaCl, dar cantitatea este, frecvent, cu mult depăşită, chiar până la 10-15 g/zi, ceea ce este foarte

dăunător sănătăţii.

Efectele pozitive ale consumului recomandat de sare sunt următoarele: contribuie la funcţionarea sistemului nervos, a inimii, dar şi a

organelor interne - mai ales a ficatului, la creşterea presiunii osmotice intracelulare şi a presiunii sanguine, pentru că menţine apa în corp.

Realizează permeabilitatea normală a membranelor celulare. Din sare, stomacul secretă acidul clorhidric, absolut necesar pentru digestia

alimentelor. Datorită ionilor de sodiu, constituie un bun conservant şi un condiment de bază în alimentaţie, fiind folosită în industria conservelor,

dar şi în tăbăcărie, în industria chimică etc. Un substituent recomandat medical este clorura de potasiu, KCl, substanţă care nu prezintă efectele

secundare majore, dar, care nu prezintă acelaşi gust uşor de recunoscut. Sarea ajută la eliminarea bacteriilor dintr-o rană deschisă, fiind un bun

dezinfectant.

Asimilarea în organism a unei cantităţi mai mari de sare poate conduce la serioase probleme de sănătate, precum: creşterea presiunii

arteriale – sarea se ataşează pe interiorul pereţilor vasculari, absoarbe apă şi umflă vasele pe dinăuntru. Alte efecte negative ale consumului mare de

sare sunt: disfuncţiile (funcţionarea necorespunzătoare) sistemului cardiovascular, cu risc mare de infarct, osteoporoză – fragilitatea oaselor şi

cancer al stomacului, prin creşterea continuă a acidităţii stomacale. Întrucât sarea neconsumată se elimină prin transpiraţie, dar şi prin excreţie, o

cantitate de sare mai mare decât cea admisă ca fiind strict necesară poate conduce la disfuncţii ale rinichilor,

colonului sau la o transpiraţie acidă, urât mirositoare.

Gustările de tip snack şi fast-food, chipsurile şi, în general, toate produsele ambalate au adăugată o

mare cantitate de sare pentru a putea rezista timp îndelungat, ca şi conservele sau murăturile. Deşi gustul lor este

absolut ademenitor, trebuie să încercăm să mâncăm cât mai natural, iar micile pofte culinare să nu se transforme

în obiceiuri care să ne dăuneze fie prin apariţia unor boli de sistem, fie prin apariţia obezităţii.

Cu o alimentaţie bogată, variată şi naturală, cu multe fructe, legume şi cereale, cu mâncare gătită şi

dulciuri făcute în casă, mâncând carne slabă, cu puţină sare şi grăsimi, consumând multă apă şi făcând mişcare,

vom avea cu siguranţă o viaţă frumoasă, sănătoasă şi foarte lungă!

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gips�

http://ro.wikipedia.org/wiki/Calcar�

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia�

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ocn%C4%83�

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ocna_Mure%C8%99�

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ocna_Sibiului�




http://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Ocna�

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ocnele_Mari�

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ocna_Dejului�

http://ro.wikipedia.org/wiki/Presiune_osmotic%C4%83�

http://ro.wikipedia.org/wiki/Presiune_sanguin%C4%83�

http://ro.wikipedia.org/wiki/Silvin%C4%83�

31


31

Prof. Nicoleta Iurescu

Fiecare copil se poate implica şi poate schimba ceva în comunitatea sa. Copiii, de cele mai multe ori, sunt consideraţi prea mici pentru a-şi asuma responsabilităţi, dar dacă li se oferă ocazia, ei pot deveni un model pentru cei mari. Micii voluntari ai campaniei de ecologizare de la Grădiniţa nr. 14 „Muguraşii”, structură a Şcolii Gimnaziale nr. 11 Botoşani, au participat într-un număr mare la ecologizarea zonei în care se află situată grădiniţa, alături de cadrele didactice din unitate, părinţi şi bunici.

Este deosebit de important ca în amplul proces de formare a omului , viaţa din afara şcolii sã continue sã completeze, sã consolideze şi sã desãvârşeascã opera educativã într-un adevãrat comportament european.

Formarea copiilor cu o conştiinţã şi o conduitã ecologicã devine o cerinţã deosebit de importantã pentru orice demers educativ şcolar şi extraşcolar.

Implicarea micilor preşcolari în activităţîle de cunoaştere, înţelegere a unor fapte si fenomene din universul apropiat, în identificarea şi rezolvarea unor probleme de poluare şi degradare a mediului, are ca rezultat formarea unor convingeri şi deprinderi de apãrare, conservare şi dezvlotarea mediului înconjurãtor – condiţie de viaţã civilizatã şi sãnãtoasã.

Bazate pe cooperare şi colaborare, diversitatea activitãţilor practice desfãşurate cu preşcolarii asigurã asimilarea multor reguli de comportament care se constituie în elemente de bazã în formarea unei educaţii europene a oamenilor de mâine.

Având convingerea cã formarea unui comportament ecologic la micii preşcolari constituie un aspect important al activitãţii instructiv- educative şi cã acesta se realizeazã, atât în grădiniţă, cât şi în afara ei prin activitãţile extracurriculare şi printr-o strânsã colaborare cu familia şi comunitatea localã.

„Preşcolarii au participat cu entuziasm şi responsabilitate, această acţiune fiind una dintre activităţile propuse pentru desfăşurare în acest an şcolar, din cadrul proiectului educaţional „Natura, carte deschisă pentru minte şi suflet”, încheiat cu APM Botoşani”.

Natura trebuie respectată şi nu dominată. Ea formează un întreg, imens dar nu nesfârşit! în care fiecare componentă are un rol precis, iar omul este obligat să se

integreze armonios în acest întreg.

„Eu sunt marele tot!” – (Dict. phil. NATURE)

32


Câştigătorii concursului “Ce poți face din capace de PET?”

ediția 2013 La a doua ediție a concursului “Ce poți face din capace de PET?” în cadrul proiectului “Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în Județul Botoșani”, proiect cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Sectorial “Mediu” (POS Mediu) elevii clasei a III-a E de la Şcoala Gimnazială Nr. 11 Botoşani, au câştigat locul I şi cele 10 biciclete . După terminarea con-cursului, capacele au fost predate unui reciclator pentru prelucrare.

Prof. Greta Cojocariu

Buliga Maria Adelina, elevă în clasa a V- a A, a participat la concursul StartIT, organizat de Palatul Copiilor Suceava împreun- cu cercul de informatică, la sectiunea Re-creație și a câștigat locul I.

Amitrului Catrinel, clasa a V-a A

32

Educaţia pentru mediu ne priveşte în egală măsură pe

toţi, adulţi sau copii. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.11 BOTOŞANI a

participat sâmbătă, 28 septembrie 2013, la campania LET’S DO IT, ROMANIA! 230 de voluntari, dintre care 23 cadre didactice, 38 de preşcolari de la Grădiniţa Nr. 11

MUGURAŞII şi 169 de elevi- au strâns 57 de saci mari şi 15 saci mici de gunoaie. Copiii au fost foarte receptivi şi au venit la această activitate cu inimile deschise şi cu dorinţa

de a schimba ceva, de a participa alături de întreaga comunitate, la această campanie În privinţa celor care nu ştiu ce înseamnă viaţa şi respectul pentru tot ce înseamnă ea, copiii

pot fi foarte critici, devenind o „instanţă” vehementă de pedepsire a celor care încalcă reguli simple de convieţuire cu natura, dând soluţii şi dovedind că sunt capabili să înţeleagă o realitate gravă: deteriorarea mediului. Este mult mai uşor să formezi un comportament corect decât să îndrepţi unul! Folosim asta într‑un mod pozitiv, implicându-i pe copii în astfel de acţiuni, învăţându‑i că viaţa este una, că ea poate fi grav afectată de răul pe care îl facem naturii, poate uneori fără să vrem.

Consilier educativ, prof. Monica Munteanu

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	duonganh
View:	221 times
Download:	0 times

noiembrie 2013 IRIS 11 - scoalanr11botosani.info file1 noiembrie 2013 IRIS 11 Găsim pe site- urile...

Documents